castelul iuliahasdeu campina
TRANSCRIPT
Dinastia Haşdeu
a fost o familie de oameni foarte inteligenţi şi foarte erudiţi.
Tadeu Hîjdeu (1769—1835), bunicul savantului, a fost avocat şi scriitor român de limbă poloneză, rudă prin alianţă cu domnitorul Moldovei, Ştefan Petriceicu.
Efrem Hîjdeu, străbunic al scriitorului B. P. Hasdeu, a fost pârcălab al Hotinului, în Basarabia.
Alexandru Hîjdeu (1811-1872), tatăl savantului, a fost o personalitate celebră la timpul său, a fost profesor, membru fondator al Societăţii Literare Române şi cunoştea multe limbi străine.
Bogdan Petriceicu Haşdeu (1836-1907) scriitor şi filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei şi istoriei româneşti. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii române din toate timpurile.
Iulia Hasdeu, fiica savantului Bogdan
Petriceicu Haşdeu, a trăit între anii 1869 şi
1888. A fost o tânără
intelectuală, scriitoare şi poetă ….
A murit înainte de a împlini 19 ani, bolnavă
de tuberculoză.
În familia Haşdeu au mai fost două destine tragice ca şi destinul Iuliei. Mama savantului, Elisabeta Haşdeu, a murit la vârsta de 24 de ani, lăsându-i orfani pe Bogdan Petriceicu Haşdeu şi pe fratele său, Nicolae.
Nicolae Haşdeu, fratele scriitorului, a fost implicat într-o
conspiraţie politică în perioada când era student la Facultatea de Arte
Frumoase din Sankt Petersburg. A fost încarcerat şi a murit, ca şi Iulia
Haşdeu, la vârsta de 19 ani.
Tatăl Iuliei Haşdeu, scriitorul şi savantul Bogdan Petriceicu Haşdeu, s-a născut la 26 februarie 1838 în Basarabia şi a murit la 25 august 1907 la Câmpina.
A fost director al Arhivelor Statului în perioada 1876 – 1900; A fost profesor de filozofie comparată la
Universitatea din Bucureşti; Multă vreme a fost jurnalist; A fost membru al Academiei Române; Membru al Academiei Imperiale de Ştiinţe din
Sankt Petersburg; Membru al Academiei Sârbe; Membru al Academiei din New York; Membru al Societăţii de Lingvistică din Paris
Scriitorul şi savantul Bogdan Petriceicu Haşdeu ne-a lăsat o bogată operă literară, deschizînd noi drumuri în filologie, folcloristică, istorie, asezînd cercetarea acestor domenii într-un cadru care nu se va schimba multă vreme.
Iulia Hasdeu (n. 14 noiembrie 1869 - d. 29 septembrie 1888)
a fost o tânără intelectuală, scriitoare şi poetă …
A fost un copil supradotat, la opt ani
neîmpliniţi, Iulia trecând examenele cumulate ale
celor patru clase primare.
La 11 ani a absolvit, la Colegiul Naţional „Sfântul
Sava", cele patru clase gimnaziale, în paralel a
urmat cursurile Conservatorului de muzică
din Bucureşti (clasele de pian şi canto), pe care le-a
terminat cu Premiul I.
În 1881, Iulia cu mama ei a plecat la studii la Paris. După primele examene pe care le trece cu succes ea a devenit bursieră a Statului Român, fapt de care foarte mult se mîndreşte tatăl ei.
Cele două Iulii
În iulie 1886 şi-a luat bacalaureatul în litere, la Sorbona (retorică si filozofie), după care urmează cursurile „Ecole des Hautes Etudes" din Paris, în paralel a luat lecţii de pictură cu Diogene-Ulysse Napoleon Maillard şi de canto cu tenorul Lawers.
Marile eforturi depuse la o vârstă fragedă au fragilizat-o din ce în ce. Minată de tuberculoză, o boală incurabilă la vremea aceea, s-a întors în ţară …,
… unde la 29 septembrie 1888, la Bucureşti, Julia Hasdeu cade victima acestei boli, în ciuda eforturilor disperate ale părinţilor ei de a o salva.
Fiica savantului, Iulia Haşdeu, a câştigat admiraţia profesorilor săi din Franţa, datorită inteligenţei sale sclipitoare. Scrierile Iuliei Hasdeu au fost publicate după ce a murit. Primul ei volum de poezii, Bourgeons d'Avril, scris în 1887, apare doi mai mai târziu în volumul „Oeuvres posthumes, Fantesies et Reves" (ed. Hachette Paris - Socec Bucureşti, 1889). Este urmat de Chevalerie, Confidences et Canevas (ed. Hachette Paris - Socec Bucureşti, 1890) şi Theâtre, Legendes et Contes (ed. Hachette Paris - Socec Bucureşti, 1890).
Iulia Haşdeu, fiica savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu, a trăit între anii 1869 şi 1888. A murit înainte de a împlini 19 ani, bolnavă de tuberculoză.
Iulia a fost un copil precoce. La vârsta preşcolară, ea ştia să scrie şi să citească. La 6 ani şi 7 luni, a scris un roman despre viaţa şi faptele lui Mihai Viteazul. La 8 ani, absolvise şcoala primară, iar la 11 ani, absolvise Gimnaziul “Sfântul Sava” şi Conservatorul din Bucureşti, secţiile pian şi canto.
La 16 ani a devenit studentă a Facultăţii de Filozofie şi Litere de la Sorbona din Franţa. A fost prima studentă româncă la Sorbona.
Iulia Haşdeu a urmat, în acelaşi timp cu Facultatea de Filozofie şi cursurile Şcolii de Înalte Studii din Paris. Ştia foarte bine limba franceză.
Pentru tata, ilustru profesor la
Universitatea din Bucureşti, director al Arhivelor Statului, istoric, lingvist si
filolog, scriitor care a abordat toate genurile literare, moartea unicului copil a marcat momentul in care a
început să edifice cultul memoriei lui.
COMPLEXUL MEMORIALBOGDAN PETRICEICU HAŞDEU
DERULARE AUTOMATĂ
Castelul Iulia Haşdeu, care găzduieşte Muzeul Memorial Bogdan Petriceicu
Haşdeu, se află în localitatea Câmpina, din judeţul Prahova.
Castelul Iulia Haşdeu a fost construit de tatăl Iuliei, savantul şi scriitorul Bogdan Petriceicu Haşdeu, în memoria fiicei sale, Iulia Haşdeu, care a murit înainte de a împlini 19 ani.
Castelul Iulia Haşdeu are 6 săli.
Sala 1Salonul de primire al doamnei
Iulia Haşdeu,
soţia scriitorului, unde se află
bustul de marmură al
soţiei scriitorului.
Bustul de marmură al
IULIEI FALICIU
HAŞDEU este realizat la un
an de la moartea sa, în anul 1903, de către Carol
Stork
Sala 2 Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereţii
camerei
Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele şi un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află Statuia lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. Războiul, cutremurele şi ignoranţa umană au afectat de multe ori Castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodată atinsă.
Sala 3
Biroul de lucru al lui B.P.Haşdeu, în care se află portretele savantului, al soţiei şi al Iuliei.
Sala 4
Sala 5Camera cu cale, dedicată Iuliei Haşdeu, unde se află păpuşa Iuliei, o sculptură, bustul Iuliei Haşdeu, de Ioan Georgescu, din marmură de Carrara, realizat în 1890.
Sala 6 Camera obscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism, care are un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeşnic şi o statuetă a lui Iisus.
La sfîrşitul secolului trecut, Castelul Hasdeu era prezentat în presa vremii ca un loc băntuit de fantoma Iuliei Hasdeu, trecută prematur în lumea celor drepţi. Ziaristul Teodor Olimpiu Albini scria că „Noaptea, dincolo de porţile ferecate ale castelului, se aude Iulia cîntînd la pian. Se mai aud strigătele de „Bravo! şi aplauzele bătranului Hasdeu”…
Mister sau zvonuri?
Pe uşa din piatră a Castelului, care se învârteşte
în jurul axei sale, se află:
•Stema familiei Haşdeu;
•Deviza familiei Haşdeu:
“Pro fide et patria”;
•Cuvintele lui Galileo Galilei:
“E pur si muove”;
Deasupra uşii de piatră de la intrarea Castelului se găseşte “Ochiul Lumii”.
Blazonul familiei HAŞDEU şi deviza familiei: “PRO FIDE ET PATRIA”
Uşile laterale sunt
prevăzute cu grilaje
simbolizând soarele.
De-o parte şi de alta a uşii de piatră se află 2 tronuri tot din piatră.
IULIA HAŞDEU pe catafalc
Mircea Eliade spunea despre tatăl Iuliei: “Bogdan Petriceicu Haşdeu a fost cel mai învăţat român din secolul al XIX-lea”
Între 1888-1891, tatăl Iuliei a construit primul templu pentru Iulia, în cavoul din Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Între anii 1894-1896, Bogdan Petriceicu Haşdeu a înălţat Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina.
După moartea Iuliei Haşdeu în 1888, scriitorul şi savantul B.P.Haşdeu a consacrat
un adevărat cult fiicei sale.
La fel ca scriitorul francez Victor Hugo, B.P.Haşdeu a ales calea spiritismului ca mod unic de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.
Timp de un secol, au circulat poveşti legate de Castelul Iuliei Haşdeu, poveşti care i-au conferit o aură legendară.
Ignoranţa unora, prejudecăţile altora şi neputinţa unora de a se înălţa la nivelul minţii haşdeene, au pus uneori Castelului pecetea unui loc straniu.
Casa construită de B.P.Haşdeu în spatele castelului, care astăzi adăposteşte o bibliotecă, arhiva şi salonul de lectură al Muzeului Memorial B.P.Haşdeu.
Desen reprezentându-i pe IULIA şi părinţii săi.
Institutor AURICA MARTIN Şcoala "Andrei Şaguna" Deva
BIBLIOGRAFIE: “Castelul Julia Haşdeu”- Muzeul Memorial B.P.Haşdeu”
UN OMAGIU ADUS OAMENILOR DE CULTURĂ
AI ACESTUI NEAM Muzica: Andrea Bocelli & Sarah Brightman “Time to say goodbye”
Profesor: ALISA RUSSU liceul N. Gogol, Chişinău
