case of stummer v. austria - [romanian translation] by the coe human rights trust fund

7/23/2019 CASE of STUMMER v. AUSTRIA - [Romanian Translation] by the COE Human Rights Trust Fund

http://slidepdf.com/reader/full/case-of-stummer-v-austria-romanian-translation-by-the-coe-human-rights 1/36

© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2012. Această traducere afost efectuată cu sprijinul Fondului fiduciar pentru drepturile omului al Consiliului Europei(.coe.int/!umanri"!tstrustfund#. $u o%li"ă Curtea. &entru mai multe informa'ii, a seedea referin'ele cu priire la drepturile de autor de la sf)r*itul pre+entului document.

© Council of Europe/European Court of uman -i"!ts, 2012. !is translation ascommissioned it! t!e support of t!e uman -i"!ts rust Fund of t!e Council of Europe(.coe.int/!umanri"!tstrustfund . t does not %ind t!e Court. For furt!er information seet!e full copri"!t indication at t!e end of t!is document.

© Conseil de lEurope/Cour Europenne des Droits de lomme, 2012. 3a prsente

traduction a t effectue aec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l!omme duConseil de lEurope (.coe.int/!umanri"!tstrustfund#. Elle ne lie pas la Cour. &our plusde rensei"nements euille+ lire lindication de copri"!t/droits dauteur 4 la fin du prsentdocument.

http://www.coe.int/humanrightstrustfund









5A-EA CA5E-6

CAUZA STUMMER împotriva AUSTRIEI

(Cererea nr. 37452/02)

O6-7-E

8-A89O:-;

< iulie 2011

Prezenta hotărâre este definitivă. Docuentu! "oate suferi odificări de foră. .



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E >

În cauza Stummer împotriva Austriei,Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reunită =n 5are Cameră

compusă din?@ean&aul Costa, Pre#edinte$

$icolas 9rat+a,&eer 3oren+en,FranBoise ulens,@osep Casadeall,Corneliu 9=rsan,Anatol oler,Elisa%et! 8teiner,Alina ;uluman,Dean 8pielmann,

8erre Eri @e%ens,Dra"olju% &opoi,;ior"io 5alinerni,;eor"e $icolaou,Ann &oer,ristina &ardalos,incent A. de ;aetano, %udecători$

*i incent 9er"er, %uristconsu!t ,După ce a deli%erat =n cameră de consiliu pe data de > noiem%rie 2010 *i,

respecti, 2G mai 2011,&ronun'ă pre+enta !otăr)re, adoptată la cea dea doua dintre datele

susmen'ionate?

&-OCED:-A

1. 3a ori"inea cau+ei se află cererea nr. ><HG2/02 =mpotria -epu%liciiAustria prin care un resortisant austriac, dl. Ernst Ialter 8tummer (JreclamantulK# a sesi+at Curtea =n temeiul articolului >H din Conen'iaEuropeană pentru Apărarea Drepturilor Omului *i 3i%ertă'ilor Fundamentale(Jconen'iaK# pe data de 1H octom%rie 2002.

2. -eclamantul, care a %eneficiat de asisten'ă judiciară, este repre+entatde A. 9ammer, aocat =n iena. ;uernul austriac (J;uernulK# esterepre+entat de către A"entul său, Am%asadorul . ic!, DirectorulDepartamentului @uridic din cadrul 5inisterului Federal al Afacerilor nterna'ionale *i Europene.

>. -eclamantul sus'ine că a fost ictima unei discriminări deoarece nu afost afiliat la sistemul pu%lic de pensii pe timpul deten'iei *i, prin urmare, =nciuda faptului că a prestat actiitate lucratiă =n =nc!isoare, nu a %eneficiatde pensie. L*i =ntemeia+ă pl)n"erea pe articolul H *i, =n su%stan'ă, pe



H O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

articolul 1H, com%inat cu articolul H i cu articolul 1 din &rotocolul nr. 1ș

adi ional la Conen ie.ț ț

H. Cererea a fost atri%uită 8ec'iei a Cur'ii (articolul G2 M 1 din-e"ulamentul Cur'ii#. &e data de 11 octom%rie 200<, cererea a fost declaratăadmisi%ilă de către o Cameră a 8ec'iei compusă din următorii judecători?C!ristos -o+ais, Anatol oler, Elisa%et! 8teiner, !anlar ajie, Dean8pielmann, 8erre Eri @e%ens *i ;ior"io 5alinerni, *i cu participarea lui8Nren $ielsen, ;refier de 8ec'ie. &e data de 1 martie 2010, o Cameră aacestei 8ec'ii, compusă din următorii judecători? C!ristos -o+ais, Anatololer, Elisa%et! 8teiner, Dean 8pielmann, 8erre Eri @e%ens, ;ior"io5alinerni *i ;eor"e $icolaou, *i cu participarea lui 8Nren $ielsen, ;refier de 8ec'ie, *ia declinat competen'a =n faoarea 5arii Camere, niciuna dintre

păr'i nea)nd o%iec'ii (articolul >0 din conen'ie *i <2 din re"ulament#.

G. Compunerea Camerei a fost sta%ilită conform preederilor articolului2P MM H *i G din conen'ie *i 2H din re"ulament.

P. At)t reclamantul c)t *i ;uernul au depus o%sera'ii scrisesuplimentare pe fondul cau+ei (articolul GQ M 1 din re"ulament#.

<. O audiere pu%lică a aut loc =n Clădirea Drepturilor Omului,8tras%our", pe data de > noiem%rie 2010 (articolul GQ M > din re"ulament#.

Cu această oca+ie sau =nfă'i*at Cur'ii?

(a# "entru &uvern

Dna 9. O58, Co' &ent ,

Dna . RC , vocat ,Dl E. DA-O$,Dna A. @A$OC, Consi!ieri

(%# "entru rec!aant

Dl A. 9A55E- $ vocat .

Curtea a audiat interen'iile dnei. O!ms *i a dlui. 9ammer, precum *irăspunsurile date de dna. O!ms, dna. Sc *i dl. 9ammer la =ntre%ările

judecătorilor.

L$ FA&

. C-C:58A$TE3E CA:UE



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E G

. -eclamantul sa născut =n 1Q> *i locuie*te =n iena. Via petrecutaproape două+eci *i opt de ani =n =nc!isoare. Ln timpul deten'iei a lucrat pe

perioade lun"i =n %ucătăria *i %rutăria =nc!isorii. Fiind de'inut, reclamantulnu a fost afiliat la sistemul pu%lic de pensii =n conformitate cu 3e"ea priind8ecuritatea 8ocială. otu*i, de la 1 ianuarie 1QQH, a fost afiliat la sistemul deacordare a ajutorului de *omaj pentru perioadele =n care a lucrat =n=nc!isoare.

Q. &e data de fe%ruarie 1QQQ, reclamantul a formulat o cerere de pensionare la Oficiul de &ensii ( Pensionsversicherun&sansta!t der r*eiter

W JOficiul de &ensiiK#.10. &rintro deci+ie din data de martie 1QQQ, Oficiul de &ensii a respins

cererea reclamantului pe moti că nu acumulase 2H0 de luni de coti+are,aceasta fiind perioada minimă pentru a fi eli"i%il pentru pensionare

anticipată. A fost aneXată deci+iei o listă cu perioadele de coti+are, =ntreoctom%rie 1QG> *i fe%ruarie 1QQQ. Conform acestei liste, reclamantulacumulase 11< luni de coti+are. 3ista arată perioade lun"i =n care nu sau

plătit contri%u'ii la fondul pu%lic de pensii, =n special =ntre mai 1QP> *i mai1QPH, iulie 1QPG *i septem%rie 1QP, iunie 1QPQ *i ianuarie 1Q<H, aprilie1Q<H *i martie 1QH, iunie 1QH *i mai 1QP *i fe%ruarie 1Q< *i aprilie1QQH. Lntre mai 1QQH *i fe%ruarie 1QQQ, perioadă =n care reclamantul a primitajutor de *omaj sau ajutoare de ur"en'ă au fost socotite ca perioade desu%stitu'ie.

11. :lterior, reclamantul a contestat deci+ia Oficiului de &ensii =n fa'ari%unalului 8ocial *i de 5uncă din iena ( r*eits' und +ozia!&ericht). Asus'inut că a lucrat timp de două+eci *i opt de ani =n =nc!isoare *i că

perioada lucrată ar tre%ui luată =n considerare la sta%ilirea drepturilor sale de pensie.

12. &e data de H aprilie 2001, ri%unalului 8ocial *i de 5uncă a respinscererea reclamantului. A confirmat faptul că reclamantul nu acumulasenumărul minim de luni de coti+are. Făc)nd referire la sec'iunea H(2# din3e"ea priind 8ecuritatea 8ocială, instan'a a notat că de'inu'ii care prestea+ămuncă o%li"atorie pe perioada deten'iei nu sunt afilia'i la sistemul deasi"urări sociale o%li"atorii. &otriit jurispruden'ei %inesta%ilite a Cur'ii8upreme (!otăr)rea 10 O%8 PP/Q0 din 2< fe%ruarie 1QQ0 *i !otăr)rea 10

O%8 G2/QQs din 1P martie 1QQQ#, actiitatea lor, corespun+)nd unei o%li"a'iile"ale, diferă de actiitatea desfă*urată de an"aja'i =n %a+a unui contract demuncă. Diferen'a de tratament din le"ea asi"urării sociale nu este, a*adar,discriminatorie.

1>. -eclamantul, asistat de un aocat, a formulat apel. A sus'inut, =nspecial, că formularea sec'iunii H(2# din 3e"ea priind 8ecuritatea 8ocialănu distin"e =ntre muncă =n =ndeplinirea unei o%li"a'ii le"ale *i muncă pe

%a+a unui contract. 5ai mult, a sus'inut că diferen'ierea nu era justificată =nmod o%iecti. Din 1QQ>, de'inu'ii care lucrea+ă au fost afilia'i la sistemul de



P O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

acordare a ajutoarelor de *omaj. Ln opinia reclamantului, nu eXista nici unmoti ca de'inu'ii să nu fie afilia'i *i la sistemul pu%lic de pensii.

1H. &e data de 2H octom%rie 2001, Curtea de Apel din iena a respinsapelul reclamantului. A statuat că ri%unalul 8ocial *i de 5uncă a aplicatle"ea =n mod corect. &otriit jurispruden'ei %inesta%ilite a Cur'ii 8upreme,de'inu'ii care desfă*oară muncă o%li"atorie nu pot fi considera'i an"aja'i =nsensul sec'iunii H(2# din 3e"ea priind 8ecuritatea 8ocială *i nu au fost,a*adar, afilia'i la sistemul de asi"urări sociale o%li"atorii. Faptul că prinamendamentul din 1QQ> la 3e"ea priind EXecutarea &edepselor de'inu'ii aufost afilia'i la sistemul de acordare a ajutoarelor de *omaj nu estedeterminant cu priire la afilierea la sistemul pu%lic de pensii. De fapt,reclamantul a ridicat o pro%lemă de politică juridică sau socială. A*adar, nueste rolul instan'elor, ci al le"islatiului de a decide dacă să modifice sau nu

preederile le"ale cu priire la asi"urarea socială a de'inu'ilor. Cu priire laacest aspect, Curtea de Apel a arătat că nu =mpărtă*e*te opinia reclamantuluicu priire la neconstitu'ionalitatea neafilierii de'inu'ilor la sistemul pu%licde pensii.

1G. &e data de 12 fe%ruarie 2002, Curtea 8upremă (,*erster

-erichtshof # a respins recursul reclamantului. otăr)rea ia fost comunicatăreclamantului pe data de P mai 2002.

1P. &e data de 2Q ianuarie 200H, reclamantul *ia =nc!eiat ultima perioadă de deten'ie. A primit ajutor de *omaj p)nă la data de 2Q octom%rie200H *i, la eXpirarea acestuia, ajutoare de ur"en'ă ( otstandshi!fe#. &otriitsus'inerilor aocatului din timpul audierii pu%lice, reclamantul prime*te =n

pre+ent aproXimati <20 euro (E:-# pe lună (1G.<< E:- pe +i 1P< E:- pelună ca ajutor de ur"en'ă *i < E:- ca ajutor de c!irie#.

. 3E;83ATE V DOC-$6 $E-$E -E3EA$E

A. Legea privin Securitatea Socia!"1<. emeiul juridic al sistemului austriac de asi"urări sociale se re"ăse*te

=n două le"i? 3e"ea priind 8ecuritatea 8ocială ( !!&eeines

+ozia!versicherun&s&esetz # *i 3e"ea priind ajutorul de *omaj( r*eits!osenversicherun&s&esetz #. 3e"ea austriacă priind asi"urărilesociale se %a+ea+ă pe principiul contri%utiită'ii.

. e&u!i &enera!e

1. 3e"ea priind 8ecuritatea 8ocială include asi"urarea de sănătate *ide accident *i pensia.

1Q. 8ec'iunea H din 3e"ea priind 8ecuritatea 8ocială re"lementea+ăafilierea o%li"atorie la sistemul pu%lic de pensii. &otriit sec'iunii H(1#(1#,an"aja'ii sunt afilia'i la sistemul de asi"urare de sănătate *i de accident *i lacel de pensie. 8ec'iunea H(2# define*te an"ajatul ca fiind persoana care



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E <

prestea+ă o actiitate remunerată =ntro rela'ie personală *i economică cuan"ajatorul. O altă condi'ie pentru afilierea o%li"atorie este aceea ca salarul

să depă*ească pra"ul c)*ti"urilor mar"inale (-erin&f1&i&eits'&renze#. 3aora actuală, acest pra" este de >PP,>> E:- pe lună (sec'iunea G(2##.

20. &entru un an"ajat afiliat la sistemul pu%lic de asi"urări sociale,contri%u'iile o%li"atorii tre%uie să fie plătite par'ial de către an"ajator *i

par'ial de către an"ajat.21. 8ec'iunea 1<(1# preede că persoanele care nu mai sunt afiliate la

sistemul de asi"urări sociale o%li"atorii pot continua să coti+e+e oluntar ( freii!!i&e eiterversicherun& # dacă au acumulat =n sistem cel pu'indouăspre+ece luni din ultimele două+eci *i patru sau cel pu'in trei luni decoti+are =n timpul fiecăruia dintre ultimii cinci ani. Contri%u'iile pot fireduse =n anumite limite dacă circumstan'ele economice ale persoanei i+ate

justifică o asemenea reducere.22. Dreptul la pensie se na*te c)nd o persoană care a ajuns la )rsta de

pensionare a acumulat un număr suficient de luni de coti+are *i anume, unminim de 10 de luni sau, =n ca+ul pensionării anticipate, 2H0 de luni. 3acalculul numărului de luni de coti+are, anumite perioade =n care nu sau=nre"istrat c)*ti"uri, deci nu sa contri%uit la fondul de pensii, sunt luatetotu*i =n considerare ca perioade de su%stitu'ie ( rsatzzeiten#, de eXemplu,

perioade de cre*tere a copilului, sericiu militar sau *omaj.2>. Cuantumul pensiei depinde, =n principal, de numărul de luni de

coti+are *i de nielul contri%u'iilor. Dacă pensia astfel calculată nu atin"e unniel minim sta%ilit, care este la ora actuală de <>,QQ E:- pe lună pentru o

persoană sin"ură *i 1.1<G,HG E:- pentru un cuplu, se adau"ă o platăsuplimentară ( us&!eichszu!a&e#.

2. +itua6ia de6inu6i!or

2H. Ln timpul deten'iei care depă*e*te o lună, dreptul la asi"urări desănătate, accident *i pensie se suspendă (sec'iunea < din 3e"ea priind8ecuritatea 8ocială#. De'inu'ii se află =n =ntre'inerea autorită'ilor

penitenciare. De asemenea, =n"rijirea medicală *i =n ca+ de accident suntasi"urate de stat =n conformitate cu 3e"ea priind EXecutarea &edepselor (ase edea infra para"rafele H1 *i HH#.

2G. Ln principiu, de'inu'ii care lucrea+ă nu sunt afilia'i la sistemul pu%licde asi"urări sociale. &otriit jurispruden'ei Cur'ii 8upreme, de'inu'ii caremuncesc nu sunt considera'i an"aja'i =n sensul sec'iunii H(2# din 3e"ea

priind 8ecuritatea 8ocială.2P. Lntro !otăr)re din 2< fe%ruarie 1QQ0 (10 O%s PP/Q0#, Curtea 8upremă

a eXaminat un apel introdus de un fost de'inut =mpotria unei deci+ii princare i se refu+a acordarea unei pensii de inaliditate pe moti că nuacumulase un număr suficient de luni de coti+are. Curtea 8upremă a statuatastfel?



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

JLn conformitate cu opinia juridică unanimă a 5inisterului Federal competent(Cu!e&ere de Pu"!ica6ii n ateria asi&urări!or socia!e, 88l" 1Q.G<0#, a Cur'iiAdministratie (2.2.1Q<2, <2/<1 *i P2/<2, 8l"$F 1P2 Y 88l" 21.1<1# *i aCur'ii de Apel din iena (88l" .P, 21.1<2, 2P.Q1, >0.Q>0 *i >2.H1#, actiitateadesfă*urată pe %a+a unei o%li"a'ii le"al impuse *i nu pe %a+ă de acceptare oluntară ao%li"a'iei de a munci nu intră =n sfera sistemului de asi"urări sociale o%li"atorii.Doctrina este de acord cu această interpretare, conform căreia le"isla'ia priindasi"urările sociale o%li"atorii, ca *i le"isla'ia muncii, impune =nc!eierea oluntară acontractelor de muncă. Actiitatea impusă prin le"e nu se %a+ea+ă pe un contract demuncă li%er consim'it. A*adar, munca desfă*urată =n conteXtul eXecutării unei pedepse priatie de li%ertate nu poate fi acoperită de sec'iunea H(2# din 3e"ea priindAsi"urările 8ociale (a se edea rejci5ar!old =n omandl, 88stem >. Er"3f" HPZ5;A A8; HQ. Er"3f" 12GZ rejci =n -ummel, A9;9 M 11G1 -+ 1P#. Ln !otăr)reasa din 2P noiem%rie 1Q<1 (9 12/<1, f8l" PG2 Y 88l" 21.1<0#, CurteaConstitu'ională a statuat că deci+ia le"islatiului conform căreia actiitatea

desfă*urată =n conteXtul eXecutării unei pedepse priatie de li%ertate nu intră =n sferade aplicare a sistemului de asi"urări sociale W deoarece lipse*te condi'ia acceptăriioluntare a unei o%li"a'ii de a munci printrun contract de muncă ce preede platacontri%u'iilor la sistemul de asi"urări sociale W nu =ncalcă principiul e"alită'ii detratament.

...

Asisten'a medicală a de'inu'ilor este asi"urată =n conformitate cu sec'iunea PP *iurm. din 3e"ea priind EXecutarea &edepselor *i acordarea de %eneficii, =nconformitate cu sec'iunea <P *i urm. din 3e"e, asi"urarea pentru accidente de muncăsau %oli, =n temeiul sec'iunii <P(2H# din 3e"e, care preede că această cate"orie de persoane %eneficia+ă de o asi"urare medicală *i de accident specifică stării lor dede'inu'i.

Faptul că de'inu'ii, =n conteXtul o%li"a'iei pe care o au de a munci W diferită derela'ia an"ajator W an"ajat W nu sunt parte la sistemul de pu%lic de pensii este justificat pe %a+a diferen'elor su%stan'iale men'ionate anterior *i prin urmare W a*a cum a statuatCurtea Constitu'ională =n !otăr)rea sa W nu se =ncalcă principiul e"alită'ii de tratament.

&erioadele de arest preenti sau de eXecutare a unei condamnări la pedeapsa cu=nc!isoarea, =n conformitate cu 3e"ea prind Asi"urările 8ociale, nu pot fi considerate perioade de coti+are o%li"atorii dec)t dacă măsurile de deten'ie au fost impuse fie dinmotie politice W altele dec)t actiitatea na'ionalistsocialistă W sau pe temeiurireli"ioase (s. G00 *i s. G02(1## sau dacă o instan'ă austriacă (=n conformitate cu 3e"ea priind Despă"u%irile (=n &rocedura &enală# a adoptat o deci+ie definitiă prin care seacordă despă"u%iri pentru deten'ia sau condamnarea ile"ală (s. G0Pa#. Asemenea perioade, considerate ca perioade de coti+are o%li"atorie, nu necesită, =n primul ca+,

plata efectiă a contri%u'iei (s. G02(1# a treia fra+ă#Z iar =n al doilea ca+, 8tatul a plăticontri%u'iile aferente către institu'ia de asi"urare (s. G0Pa a doua fra+ă#. Ln am%eleca+uri, scopul este de a oferi o compensa'ie pentru de+aantajele care decur" dinmotie accepta%ile din punct de edere social, mai de"ra%ă dec)t din priarea deli%ertate din cau+a unei atitudni culpa%ile. O prelun"ire a acestor preederieXcep'ionale la perioada de deten'ie =ntemeiată pe o atitudine culpa%ilă ar fi contrară principiului e"alită'ii de tratament. -ecunoa*terea unor astfel de perioade ca fiind perioade de su%stitu'ie ar fi, de asemenea, contrară principiului e"alită'ii de tratamentdin motie similare...De'inu'ii cărora nu li se aplică eXcep'iile susmen'ionate =ntemeiul s. G02(1# *i s. G0Pa nu or acumula, a*adar, =n conteXtul o%li"a'iei le"ale de amunci, perioade de coti+are =n sensul sistemului de asi"urări sociale o%li"atorii *i nici perioade de su%stitu'ie. otu*i, eXecutarea pedepsei nu =i =mpiedică să continue să



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E Q

contri%uie la sistemul de pensii =n temeiul s. 1< acumul)nd astfel perioade de coti+are pe %a+ă de contri%u'ie oluntară, =n timp ce asi"urarea la cererea celui care plăte*tecontri%u'ia, dacă este justificată de situa'ia economică a acestuia, a fi permisă =ntemeiul s. <Pa(H#, la o rată de coti+are mai mică dec)t cea preă+ută =n ss. (1># aacestei preederi. Ln temeiul s. <G(># din 3e"ea priind EXecutarea pedepselor,de'inu'ii sunt informa'i cu priire la posi%ilită'ile *i aantajele, printre altele, aleasi"urării facultatie *i li se permite să folosească fonduri pentru plata contri%u'iilor lasistemul de asi"urări sociale care nu le sunt disponi%ile =n sistemul penitenciar. A)nd=n edere fleXi%ilitatea sistemului de asi"urare facultatiă (a se edea s. 1<(<## W =nspecial cu priire la =nceputul, sf)r*itul *i sta%ilirea numărului de luni de coti+are W unde'inut poate acumula *i luni suplimentare pentru a se califica pentru pensie anticipatăsau o cre*tere a cuantumului pensiei. Cu priire la acest aspect, tre%uie men'ionat că,dacă sar pleca de la premisa că un de'inut este inclus =n sistemul de asi"urări sociale*i de pensii o%li"atorii, ar tre%ui să se *i contri%uie =n numele său la fondurilerespectie pentru perioadele lucrate =n timpul deten'iei. Ln afara de s. G0Pa, potriit

căreia 8tatul Federal tre%uie să plătească contri%u'ii pentru aceste perioade (ca partedin sistemul de despă"u%iri =n cau+ele penale# la fondul respecti de asi"urare, ocontri%u'ie din partea statului =n alte circumstan'e ar fi eXcesiă...Ln altfel de ca+uri,nu ar fi re+ona%il să se ceară comunită'ii de asi"ura'i să accepte ca perioadele pentrucare nu sa coti+at să dea dreptul la pensieZ de'inu'ii ar tre%ui să coti+e+e astfel =nc)tsitua'ia lor să nu fie fundamental diferită de cea ca parte la un fond facultati deasi"urare. A*adar, dacă le"iuitorul a decis că perioadele lucrate =n timpul deten'iei nu pot constitui perioade de coti+are o%li"atorii *i nici de su%stitu'ie *i a preă+ut doar eXcep'iile susmen'ionate, această deci+ie se =ntemeia+ă pe motie o%iectie.

A*adar, Curtea 8upremă nu are =ndoieli cu priire la constitu'ionalitatea preederilor le"ale aplica%ile =n ca+ul de fa'ă.K

2<. &rintro !otăr)re din 1P martie 1QQQ (10 O%8 G2/QQs#, Curtea

8upremă a confirmat cele eXpuse mai sus.2. &entru calcularea dreptului de pensie, perioadele petrecute =n

=nc!isoare sunt luate =n considerare doar =n situa'ii specifice, definite =n3e"ea priind Asi"urările 8ociale. De eXemplu, perioadele petrecute =n=nc!isoare pentru care sau acordat despă"u%iri pe %a+a 3e"ii priindDespă"u%irile =n cau+ele penale (+trafrecht!iches ntsch8di&un&s&esetz #sunt considerate perioade de su%stitu'ie.

#. Legea privin $oma%u! $i practica re!evant"2Q. An"aja'ii sunt de asemenea afilia'i la sistemul de asi"urări pentru

*omaj. Coti+a'iile o%li"atorii tre%uie plătite par'ial de către an"ajator *i par'ial de către an"ajat.>0. Odată cu modificarea 3e"ii priind *omajul din 1QQ>, de'inu'ii care

prestea+ă muncă =n temeiul sec'iunii HH(1# din 3e"ea priind EXecutarea&edepselor sunt afilia'i la sistemul de asi"urări pentru *omaj =n conformitatecu sec'iunea PPa din 3e"ea priind Asi"urarea pentru Vomaj. &artea decoti+a'ie =n sarcina an"ajatului se a plăti din salarul acestuia, dacă salaruldepă*e*te pra"ul de c)*ti" mar"inal, =n timp ce partea de coti+a'ie =n sarcinaan"ajatorului se a plăti de către stat, prin ministerul justi'iei. Aceastămodificare a le"ii a intrat =n i"oare la data de 1 ianuarie 1QQH.



10 O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

>1. Ln ceea ce prie*te modificările le"islatie care fac parte dintrun proces mai eXtins de reformă a sistemului de eXecutare a pedepselor,

Comisia juridică din parlament ( %ustizausschu9# a considerat că afiliereade'inu'ilor care prestea+ă muncă la sistemul de asi"urări pentru *omajconstituie primul pas pentru inte"rarea acestora =n sistemul de asi"urărisociale. Comisia juridică a su%liniat că afilierea de'inu'ilor care prestea+ămuncă la sistemul de asi"urări pentru *omaj constituie o etapă importantă

pentru cre*terea *anselor acestora de a se reinte"ra =n societate *i pentru alimita perspectia de recidiă (a se edea AneXa 12G> la 5inuta Consiliului

$a'ional ( :ei!a&en zu den +teno&ra"hischen Protoo!!en des

ationa!rates#, [.;&#.>2. Drepturile preă+ute de 3e"ea priind Asi"urările de Vomaj includ

accesul la cursuri de formare profesională, facilitarea căutării unui loc de

muncă *i plata de ajutoare de *omaj (care sunt corelate =ntro oarecaremăsură cu salarul anterior# pentru o anumită perioadă. 3a eXpirarea

perioadei pentru care se acordă ajutorul de *omaj, persoana asi"urată aredreptul la plata unui ajutor suplimentar de ur"en'ă, menit să asi"ure un nielminim de su%+isten'ă. Ajutorul de ur"en'ă se plăte*te *i după ce persoanarespectiă a ajuns la )rsta de pensionare, dacă aceasta nu are dreptul de a

primi pensie.>>. Ln timpul audierii pu%lice, ;uernul a furni+at următoarele

informa'ii cu priire la procentul de de'inu'i care prestea+ă muncă *ide'inu'ii care primesc ajutoare de *omaj după eli%erarea din =nc!isoare?

=n 200Q, eXistau 12.HP0 de persoane arestate, dintre care .Q0>(aproXimati <1\# lucrau, fiind astfel asi"ura'i =n sistemul de asi"urărisociale pentru *omaj. Doar 2.HQ0 dintre ace*tia =*i plăteau efecticontri%u'iile, deoarece c)*ti"au peste nielul minim pe lună, ceilal'i nefiindo%li"a'i să*i plătească coti+a'iileZ

=ntre 1 ianuarie *i >0 iunie 2010, eXistau Q.H<< de persoane de'inute,dintre care P.<Q1 (aproape <1\# lucrau, fiind astfel inclu*i =n sistemul deasi"urări pentru *omaj. Doar 1.<Q dintre ace*tia =*i plăteau efecticontri%u'iile, deoarece c)*ti"au peste nielul minim pe lună, ceilal'i nefiindo%li"a'i să*i plătească coti+a'iileZ

=ntre 1 ianuarie 200Q *i >0 iunie 2010, 2.0P de persoane aeau dreptul

de a primi ajutoare de *omaj pe %a+a faptului că au fost incluse =n sistemulde asi"urări de *omaj pe perioada deten'ieiZ dintre care 1.Q au făcut cereride acordare a ajutorului de *omaj după eli%erarea din =nc!isoare, primind =nmedie 21,0Q E:- pe +i (media "enerală fiind 2P,Q0 E:- pe +i#.

C. Asisten&a socia!">H. 8ecuritatea socială este suplimentată de asi"urarea socială pe %a+ă de

enit. Cea din urmă formă de asi"urare socială este menită să asi"ure persoanelor care nu au mijloacele necesare (mijloace personale sau drepturi



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 11

de pensie sau ajutoare de *omaj# un enit minim pentru satisfacerea neoilor de %a+ă.

>G. &e data de 1 septem%rie 2010, a intrat =n i"oare un nou sistem *ianume, sistemul enitului minim "arantat (*edarfsorientierte

;indestsicherun& #, sistem care =nlocuie*te asisten'a socială. Acest nousistem "arantea+ă un enit minim tuturor persoanelor care sunt doritoare *iapte de muncă sau care au peste PG de ani *i nu au alte mijloace desu%+isten'ă. Cuantumul acestui enit este e"al cu pensia minimă "arantată.

'. Legea privin E(ecutarea )eepse!or $i practica re!evant">P. Ln conformitate cu sec'iunea HH(1# din 3e"ea cu priire la

EXecutarea &edepselor (+trafvo!!zu&s&esetz #, orice de'inut apt de muncă este

o%li"at să preste+e actiitatea care =i este atri%uită.><. 8ec'iunea HG(1# o%li"ă autorită'ile penitenciare să asi"ure fiecăruide'inut o actiitate lucratiă utilă. &ara"raful 2 men'ionea+ă diferitele feluride actiită'i care pot fi atri%uite de'inu'ilor. Acestea includ, printre altele,sarcini care tre%uie =ndeplinite =n cadrul =nc!isorii, muncă =n folosulcomunită'ii, actiită'i caritatie *i muncă =n mediul priat.

>. Ln conformitate cu sec'iunea HP(>#, autorită'ile penitenciare pot=nc!eia contracte cu =ntreprinderi priate cu priire la munca de'inu'ilor.

>Q. &otriit sec'iunii G1, 8tatul Federal (der :und # este cel carecolectea+ă eniturile ce decur" din munca de'inu'ilor.

H0. De'inu'ii care =*i desfă*oară actiitatea =n mod satisfăcător au dreptul

la salariu. Cuantumul acestuiaW pe oră *i pe tip de actiitate W este sta%ilit =nsec'iunea G2(1# *i la momentul de fa'ă este următorul? pentru muncă u*oară necalificată E:- G.00 pentru muncă "ea necalificată E:- G.P> pentru muncă arti+anală E:- P.2P pentru muncă calificată E:- P. pentru muncă efectuată de un muncitor calificat E:- <.G0H1. Autorită'ile penitenciare tre%uie să asi"ure su%+isten'a de'inu'ilor

(sec'iunea >1#.H2. &otriit sec'iunii >2, to'i de'inu'ii tre%uie să contri%uie la c!eltuielile

le"ate de eXecutarea pedepsei lor, cu c)tea eXcep'ii. Dacă persoana

de'inută lucrea+ă, contri%u'ia acesteia se ridică la <G\ din salariu *i estededusă =n mod automat din acesta.

H>. 5ai mult, partea de contri%u'ie =n sarcina an"ajatului la sistemul deasi"urare de *omaj este dedusă din salarul persoanei de'inute. 8uma carerăm)ne din salar este folosită astfel? jumătate este =nm)nată persoaneide'inute ca J%ani de %u+unarK *i cealaltă jumătate este păstrată *i =nm)nată

persoanei respectie la eli%erarea din penitenciar (sec'iunea GH#.HH. Ln"rijirea medicală precum *i cea =n ca+ de accident este asi"urată de

către autorită'ile penitenciare potriit sec'iunilor PP *i urm. *i <P *i urm. din3e"ea cu priire la EXecutarea &edepselor. Ln principiu, dreptul unui de'inut




la =n"rijire medicală i =n ca+ de accident corespunde celui din 3e"eaș

priind Asi"urările 8ociale.

HG. -efu+ul unui de'inut de a desfă*ura actiitatea care =i este atri%uităconstituie contraen ie conform sec'iunii 10<(1#(<# din 3e"ea cu priire laț

EXecutarea &edepselor. 8anc'iunile preă+ute =n sec'iunea 10Q aria+ă de lamustare, restr)n"erea sau =nlăturarea unor drepturi (de eXemplu, dreptul de afolosi J%anii de %u+unarK, de a prii la telei+or, de a primi *i trimite scrisorisau telefoane#, la amendă sau arest (i+olare#.

HP. &otriit informa'iilor primite din partea ;uernului, peste <0\dintre de'inu'ii din Austria lucrea+ă. Datorită eXi"en'elor de rutină carcerală,media unei +ile de muncă este =ntre *ase ore *i ase ore *i >0 de minute.ș

otu*i, perioada =n care o persoană se află su% tratament medical sau socialeste considerată muncă *i poate fi de p)nă la cinci ore pe săptăm)nă.

. E[E $E-$ATO$A3E &E-$E$E

A. 'ocumente a!e *a&iuni!or Unite

. Conven6ia ,r&aniza6iei <nterna6iona!e a ;uncii cu "rivire !a ;unca

=or6ată (r. 2>)

H<. Conen'ia cu priire la 5unca For'ată ($r. 2Q# a fost adoptată la datade 2 iunie 1Q>0 de către Conferin'a ;enerală a Or"ani+a'iei nterna'ionalea 5uncii (O5# *i a intrat =n i"oare la data de 1 mai 1Q>2. Articolul 2, =n

partea sa pertinentă =n cau+a de fa'ă, preede următoarele?

J1. În sensu! prezentei conven&ii, termenu! +munc" or&at" sauo-!igatorie va însemna orice munc" sau serviciu pretins unui inivi su-amenin&area unei peepse oarecare $i pentru care persoana vizat" nu s/aoerit e -un"voie.

0. Totu$i, termenu! +munc" or&at" sau o-!igatorie în sensu! prezenteiconven&ii nu va cuprine1

... (c# orice muncă sau sericiu pretins unei persoane ca urmare a unei

condamnări pronun'ate printro !otăr)re judecătorească, cu condi'ia ca această

muncă sau sericiu să fie eXecutate su% suprae"!erea *i controlul autorită'ilor pu%lice *i ca persoana i+ată să nu fie cedată sau pusă la dispo+i'ia unor particulari, societă'i comerciale sau alte persoane juridice priate.K

Conferin'a nterna'ională a 5uncii (=nt)lnirea anuală a statelor mem%reale O5# a reali+at la cea dea QP sesiune din 200< o Ealuare ;enerală aConen'iei cu priire la 5unca For'ată (nr. 2Q# pe %a+a unui raport reali+atde către Comitetul de EXper'i =n domeniul Aplicării Conen'iilor *i-ecomandărilor (JComitetulK#.



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 1>

-aportul priea, printre altele, pro%lema muncii prestate de de'inu'i =n=ntreprinderile priate. 3u)nd notă de faptul că munca prestată de de'inu'i

pentru an"ajatorii pria'i este inter+isă prin articolul 2 (2#(c# din Conen'ianr. 2Q, Comitetul a constatat că ar putea fi situa'ii =n care, =n ciuda stării lor de arest, sar putea considera că de'inu'ii *iau oferit =n mod oluntar *i nusu% amenin'area reunei sanc'iuni sericiile unui an"ajator priat. Cu

priire la acest aspect, =n afară de un acord formal =n scris din partea persoanei de'inute, circumstan'e care apropiau această rela'ie de muncă decea li%er consim'ită (cum ar fi, nielul de salari+are, asi"urarea socială,re"uli de protec'ie a muncii *i a sănătă'ii# au fost considerate ca fiindindicatori esen'iali al caracterului oluntar al rela'iei de muncă respectie.Dacă eXistă asemenea =mprejurări, munca prestată de de'inu'i =n folosul=ntreprinderilor priate se consideră că nu intră =n defini'ia muncii for'ate

din articolul 2 (1# *i, prin urmare, nu intră =n sfera Conen'iei nr. 2Q(MM GQP0 *i MM 11H11P#.

2. Conven6ia <nterna6iona!ă "rivind Dre"turi!e Civi!e #i Po!itice

(C<DCP)

H. Conen'ia a fost adoptată pe data de 1P decem%rie 1QPP prin-e+olu'ia Adunării ;enerale a $a'iunilor :nite 2200A ([[# *i a intrat =ni"oare la data de 2> martie 1Q<P. Articolul , =n partea sa pertinentă =ncau+a de fa'ă, preede următoarele?

J> (a# $imeni nu a putea fi constr)ns sa eXecute o muncă for'ată sauo%li"atorieZ

(%# alin. a# al pre+entului para"raf nu poate fi interpretat ca inter+ic)nd, =n'ările =n care anumite infrac'iuni pot fi pedepsite cu deten'iunea =nso'ită de muncafor'ată, eXecutarea unei pedepse de muncă for'ată, pronun'ată de un tri%unalcompetentZ

(c# $u se consideră muncă for'ată sau o%li"atorie =n sensul pre+entului para"raf?

i. orice muncă sau sericiu, neindicate =n alin. %#, cerute =n mod normal unuiindiid de'inut =n irtutea unei deci+ii judiciare le"ale sau eli%erat condi'ionat Z(...#K

#. Te(te a!e Consi!iu!ui Europei

. e&u!i!e euro"ene "rivind nchisori!e

HQ. -e"ulile europene priind =nc!isorile sunt recomandări aleComitetului de 5ini*tri către 8tatele 5em%re ale Consiliului Europei cu

priire la standardele minime aplica%ile =n =nc!isori. 8tatele sunt =ncurajatesă se oriente+e după aceste re"uli atunci c)nd le"iferea+ă sau implementea+ăle"isla'ia aferentă *i să asi"ure promoarea acestor re"uli =n r)ndul



1H O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

autorită'ilor lor judiciare, personalului penitenciarelor, c)t *i =n r)ndulde'inu'ilor.

2a3 Regu!amentu! european privin înc4isori!e in 5678G0. -e"ulamentul european priind =nc!isorile din 1Q< (-ecomandarea $r. - (<# > W J-e"ulamentul din 1Q<K# a fost adoptat de Comitetul de5ini*tri al Consiliului Europei la data de 12 fe%ruarie 1Q<.

G1. Aceste -e"uli con'in =n &artea o serie de principii de %a+ă, inclusi?

J1. &riarea de li%ertate tre%uie să ai%ă loc =n condi'ii materiale *i morale care sărespecte demnitatea umană *i să fie conforme acestor re"uli.

...

>. &ersoana de'inută tre%uie să fie tratată de a*a natură =nc)t săi fie protejatăsănătatea *i respectul de sine *i, =n măsura =n care durata deten'iei o permite, să i seasi"ure de+oltarea sim'ului responsa%ilită'ii *i să se =ncuraje+e atitudinile *i talentelecare o or ajuta să se reinte"re+e =n societate cu *anse mari de a duce o ia'ă corectă iș

autonomă după eli%erarea din =nc!isoare. (...# K

G2. Ln partea , numită tratamente, o%iectie *i re"imuri, re"ulamentul preede?

JPH. &lasarea =n =nc!isoare este o pedeapsă =n sine prin efectul priării de li%ertate.Condi'iile plasării =n =nc!isoare *i re"imurile de eXecutare a acestei pedepse nu tre%uiesă a"rae+e suferin'a implicită, cu eXcep'ia unor i+olări incidentale sau justificate sau pentru men'inerea disciplinei.

PG. 8e or depune toate eforturile necesare pentru a se asi"ura o or"ani+are *i oconducere a centrelor de deten'ie care să?

a. să se asi"ure că condi'iile de trai sunt compati%ile cu demnitatea umană *i custandardele accepta%ile ale comunită'iiZ

*. diminue+e efectele dăunătoare ale deten'iei *i diferen'ele =ntre ia'a =n=nc!isoare *i ia'a =n li%ertate, care tind să afecte+e respectul de sine sau sensul deresponsa%ilitate personală al de'inu'ilorZ (...#K

G>. De asemenea, =n &artea , su% titlul J5uncaK, re"ulamentul con'ineurmătoarele re"uli?

J<1.1. 5unca =n =nc!isoare ar tre%ui considerată un element po+iti pentrutratamentul, formarea profesională *i conducerea institu'iei.

2. De'inu'ilor li se poate cere să preste+e muncă, dacă starea lor fi+ică *i psi!ică,a*a cum a fost sta%ilită de un medic, o permite.

>. &restarea unei munci sau a altor actiită'i utile tre%uie or"ani+ate astfel =nc)t sămen'ină de'inu'ii actii pe perioada unei +ile normale de muncă.

H. Ln măsura posi%ilită'ilor, munca prestată a fi de a*a natură =nc)t să men'ină sausă crească capacitatea de'inutului de a*i c)*ti"a eXisten'a după eli%erarea din=nc!isoare.

...

<2. Or"ani+area muncii *i metodele de lucru din penitenciar tre%uie să se asemene pe c)t de mult posi%il celor din comunitate, astfel =nc)t să pre"ătească de'inu'ii pentru condi'iile ie'ii actie normale. ...



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 1G

...

<H.1. $ormele de protec'ie a muncii pentru de'inu'i tre%uie să fie similare cu cele

aplica%ile an"aja'ilor o%i*nui'i.2. re%uie să se preadă măsuri de indemni+are a de'inu'ilor =n ca+ de accident de

muncă, %oală profesională, =n condi'ii similare celor preă+ute de le"e pentruan"aja'ii o%i*nui'i.

...

<P.1. re%uie să se preadă un sistem de salari+are ec!ita%ilă a de'inu'ilor.K

2-3 Regu!amentu! european privin înc4isori!e in 099:GH. &e data de 11 ianuarie 200P, Comitetul 5ini*trilor al Consiliului

Europei a adoptat o nouă ersiune a -e"ulamentului european priind=nc!isorile, -ecomandarea -ec(200P#2 (J-e"ulamentul din 200PK#.

Consiliul a notat că -e"ulamentul din 1Q< Jaea neoie de o rei+uiresu%stan'ială *i de actuali+are, astfel =nc)t să reflecte eolu'iile =nre"istrate =n politica penală, =n cea priitoare la condamnări *i la or"ani+area "enerală a=nc!isorilor =n EuropaK.

GG. -e"ulamentul din 200P con'ine =n &artea , printre altele,următoarele principii de %a+ă?

J2. &ersoanele lipsite de li%ertate =*i or păstra drepturile asupra cărora nu sa pronun'at instan'a de judecată =n !otăr)rea de condamnare sau =n ordonan'a dearestare.

>. -estric'iile aplicate persoanelor lipsite de li%ertate or fi cele minim necesare *i propor'ionale cu scopul le"itim pentru care au fost impuse.

...

G. ia'a =n =nc!isoare a fi c)t mai aproape de aspectele po+itie ale ie'ii =ncomunitate.

P. Deten'ia a fi or"ani+ată =n a*a fel =nc)t să facilite+e reinte"rarea persoanelor de'inute =n societate.K

Comentariul la -e"ulamentul din 200P (reali+at de Comitetul Europeancu priire la &ro%lemele le"ate de Criminalitate (CD&C## a notat că articolul2 din -e"ulament su%linia+ă că pierderea li%ertă'ii nu tre%uie să conducă la

presupunerea că de'inu'ii =*i pierd =n mod automat drepturile politice, ciile,sociale, economice *i culturale, a*adar restric'iile tre%uie să fie c)t maireduse. Ln acela*i Comentariu se o%seră că articolul G din -e"ulamentsu%linia+ă aspectul po+iti al normali+ării, recunosc)nd că =n timp ce ia'a=n =nc!isoare nu poate fi accea*i cu ia'a =n li%ertate, tre%uie să se ia măsuri

pentru a face condi'iile din =nc!isoare c)t mai asemănătoare cu ia'anormală. Ln Comentariu de stipulea+ă =n continuare că articolul PJrecunoa*te că de'inu'ii, afla'i =n arest preenti sau =n eXecutarea uneicondamnări la pedeapsa =nc!isorii, se or =ntoarce la un moment dat =ncomunitate *i că ia'a =n =nc!isoare tre%uie or"ani+ată a)nd =n edere acestaspectK.



1P O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

GP. Ln &artea a a (JCondi'iile de deten'ieK#, articolul 2P din-e"ulamentul din 200P prie*te dierse aspecte ale muncii prestate =n

=nc!isoare. &reederile pertinente cau+ei de fa'ă stipulea+ă?J2P.1 5unca prestată =n =nc!isoare tre%uie să fie considerată ca fiind un element

po+iti al re"imului de deten'ie *i nu a putea fi folosită ca pedeapsă.

2P.2 Autorită'ile penitenciare se or strădui să asi"ure suficiente locuri de muncăutilă.

2P.> Ln măsura posi%ilită'ilor, munca prestată a fi de a*a natură =ncăt să men'inăsau să crească capacitatea de'inu'ilor de a*i că*ti"a eXisten'a după eli%erarea din=nc!isoare.

...

2P.< Or"ani+area muncii *i metodele de lucru din =nc!isori tre%uie să se asemene

c)t mai mult posi%il de cele din comunitate, pentru a pre"ăti de'inu'ii pentru condi'iilede muncă din ia'a normală.

...

2P.Q 3ocurile de muncă pentru de'inu'i or fi asi"urate de autorită'ile penitenciare,fie pe cont propriu, fie =n cola%orare cu parteneri pria'i, =n =nc!isoare sau =n afaraacesteia.

2P.10 Ln toate ca+urile, de'inu'ii tre%uie să fie remunera'i =n mod ec!ita%il pentrumunca prestată.

...

2P.1> $ormele de protec'ie a muncii or proteja, =n mod adecat, de'inu'ii *i nu or fi mai pu'in ri"uroase dec)t cele aplica%ile =n ca+ul celorlalte cate"orii de an"aja'i.

2P.1H re%uie să se sta%ilească re"uli de indemni+are a de'inu'ilor =n ca+ deaccident de muncă *i %oală profesională =n condi'ii similare cu cele acordate prin le"ecelorlalte cate"orii de an"aja'i.

...

2P.1< Ln măsura posi%ilită'ilor, de'inu'ii tre%uie să fie inclu*i =n sistemele deasi"urări sociale.K

Comentariul la articolul 2P su%linia+ă principiul normali+ării muncii prestate =n =nc!isoare, =n sensul că preederile priind sănătatea, si"uran'a lalocul de muncă, orele de pro"ram *i Jc!iar includerea =n sistemul na'ionalde asi"urări socialeK ar tre%ui să fi similare cu cele aplica%ile =n ca+ulcelorlalte cate"orii de de'inu'i. 8pre deose%ire de acesta, -e"ulamentul din1Q<, de*i con'inea no'iunea de normali+are a muncii prestate =n =nc!isoare,nu făcea nicio referire la includerea de'inu'ilor =n sistemul na'ional deasi"urări sociale.

G<. &artea a a din -e"ulamentul din 200P (JDe'inu'ii condamna'idefinitiK# con'ine preederi referitoare la o%iectiul re"imului de deten'ie=n ca+ul de'inu'ilor condamna'i definiti?



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 1<

J102.1 Ln plus fa'ă de re"uli aplica%ile tuturor de'inu'ilor, re"imul de deten'ie alde'inu'ilor condamna'i definiti tre%uie conceput astfel =nc)t să le permită să ducă oia'ă cinstită *i responsa%ilă după eli%erarea din =nc!isoare.

102.2 &rin priarea de li%ertate, deten'ia este o pedeapsă =n sine *i, prin urmare,re"imul de deten'ie al persoanelor condamnate definiti nu tre%uie să a"rae+esuferin'a inerentă priării de li%ertate.K

G. Ln această parte a -e"ulamentului de face referire *i la faptul cămunca este un aspect al re"imului de deten'ie al persoanelor condamnatedefiniti. Articolul 10G, =n partea sa pertinentă cau+ei de fa ă, preede?ț

J10G.2 &ersoanelor condamnate definiti care nu au ajuns la )rsta le"ală de pensionare li se poate cere să preste+e muncă, dacă sunt considerate apte fi+ic *i psi!icdupă o ealuare medicală.

10G.> Dacă persoanelor condamnate definiti li se cere să preste+e muncă,

condi'iile =n care se desfă*oară munca or fi conforme cu cele din comunitatea li%eră.K

2. Carta +ocia!ă uro"eană

GQ. Carta 8ocială Europeană, un tratat ale Consiliului Europei adoptat =n1QP1 *i rei+uit =n 1QQP, este de asemenea pertinentă =n cau+a de fa'ă.Articolul 1, care prie*te dreptul la muncă, preede?

J Ln ederea eXercitării efectie a dreptului la muncă, &ăr'ile Contractante se an"ajea+ă?

(1# să recunoască drept unul dintre principalele o%iectie *i responsa%ilită'i reali+area *imen'inerea nielului cel mai ridicat *i sta%il posi%il al ratei de an"ajare =n ederea reali+ării

ratei de an"ajare de 100\Z

(2# să proteje+e de o manieră eficientă dreptul celui care prestea+ă munca de a*i c)*ti"aeXisten'a prin muncă li%er consim'ită Z (...#K

Comitetul European pentru Drepturile 8ociale, or"anul responsa%il cumonitori+area implementării Cartei 8ociale Europene de către 8tateleContractante, a interpretat articolul 1 M 2 ca =nsemn)nd că munca prestată =n=nc!isoare tre%uie să fie strict re"lementată =n ceea ce prie*te salari+area,orele de pro"ram *i asi"urarea socială, =n special dacă de'inu'ii prestea+ămunca =n cadrul unor societă'i comerciale. De'inu'ii pot fi an"aja'i desocietă'i priate doar cu consim'ăm)ntul lor *i =n condi'ii c)t maiasemănătoare cu cele din raporturile priate de muncă (a se edea Cu!e&ere

de ?uris"ruden6ă a Coitetu!ui uro"ean "entru Dre"turi!e +ocia!e,1 septem%rie 200, p. 2>#.

C. 'rept european comparatP0. &otriit informa'iilor aflate la dispo+i'ia Cur'ii, inclusi un raport de

drept comparat cu priire la le"isla'ia aplica%ilă =n H0 din cele H< de statememe%re ale Consiliului Europei, reiese că?




=n 2< de state, de'inu'ilor li se cere, cel pu'in =n anumite circumstan'e, sălucre+e *i anume? A+er%aijan, -epu%lica Ce!ă, Estonia, Finlanda,

;eor"ia, ;ermania, :n"aria, rlanda, talia, 3etonia, 3ituania,3uXem%ur", 5alta, Olanda, $ore"ia, &olonia, 5untene"ru, -usia,8loacia, 8pania, 8uedia, Ele'ia, urcia, :craina *i 5area 9ritanieZ 22 de state meme%re acordă de'inu'ilor accesul la sistemul na'ional de

pensii *i anume? Al%ania, Andora, A+er%aijan, Croa'ia, Ciprus, -epu%licaCe!ă, Finlanda, Fran'a, rlanda, talia, 3etonia, 3ituania, $ore"ia,&ortu"alia, -usia, 8loacia, 8loenia, Ele'ia, JFosta -epu%licău"oslaă a 5acedonieiK, urcia, :craina *i 5area 9ritanie. Ln unelestate, de'inu'ii nu sunt inclu*i =n mod automat =n sistemul de asi"urărisociale (prin contri%u'ii o%li"atorii sau deduceri de impo+it#, ci doar au

posi%ilitatea de a coti+a oluntarZ

=n 12 state mem%re, de'inu'ii nu sunt inclu*i =n sistemul na'ional de pensii *i anume? 9el"ia, 9osnia *i er'e"oina, 9ul"aria, Estonia,;eor"ia, ;recia, :n"aria, 5alta, 5untene"ru, Olanda, -om)nia *i8er%iaZ eXistă *i o a treia cate"orie de state =n care afilierea la sistemul na'ionalde asi"urări sociale (inclusi de pensii# depinde de tipul de muncă

prestată, =n special dacă este or%a despre muncă prestată pentruan"ajatori pria'i, remunerată sau nu. Ln această cate"orie intră ;ermania,3uXem%ur", &olonia, 8pania *i 8uedia. Ln Danemarca, dreptul la pensienu este corelat cu munca sau cu plata contri%u'iilor. oate persoanele careau ajuns la )rsta de pensionare, au dreptul la o pensie de %a+ăZ >< de state mem%re, majoritatea a%solută, asi"ură de'inu'ilor sau unor cate"orii de de'inu'i un oarecare acces la protec'ie socială, fie prinafilierea la sistemul na'ional de asi"urări sociale sau la păr'i din acesta, fie

prin asi"urarea unui alt tip de protec'ie.

L$ D-E&

. &-E$8A L$C63CA-E A A-CO3:3: 1H D$ CO$E$TE,

CO59$A C: A-CO3:3 1 D$ &-OOCO3:3 $r. 1P1. -eclamantul de pl)n"e că eXceptarea de la afilierea la sistemulna'ional de pensii a de'inu'ilor care prestea+ă muncă este discriminatorie. Lnsu%stan'ă, =*i =ntemeia+ă sus'inerile pe articolul 1H, com%inat cu articolul 1din &rotocolul nr. 1.

P2. Articolul 1H preede?

JEXercitarea drepturilor *i li%ertă'ilor recunoscute de pre+enta conen'ie tre%uie săfie asi"urată fără nicio deose%ire %a+ată, =n special, pe seX, rasă, culoare, lim%ă,reli"ie, opinii politice sau orice alte opinii, na'ionalitate sau ori"ine socială,apartenen'ă la o minoritate na'ională, aere, na*tere sau orice alt statut.K



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 1Q

P>. Articolul 1 din &rotocolul $r. 1 preede?

J Orice persoană fi+ică sau juridică are dreptul la respectarea %unurilor sale. $imeni

nu poate fi lipsit de proprietatea sa dec)t pentru o cau+ă de utilitate pu%lică *i =ncondi'iile preă+ute de le"e *i de principiile "enerale ale dreptului interna'ional.

Dispo+i'iile precedente nu aduc atin"ere dreptului statelor de a adopta le"ile pe carele consideră necesare pentru a re"lementa folosin'a %unurilor conform interesului"eneral sau pentru a asi"ura plata impo+itelor ori a altor contri%u'ii, ori a amen+ilor...K

A. Sus&ineri!e p"r&i!or

. ec!aantu!

PH. -eclamantul face referire la principiul conform căruia priarea de

li%ertate este o pedeapsă =n sine *i că măsurile adoptate =n priin'a unuide'inut nu ar tre%ui săi a"rae+e suferin'a ineita%ilă starii de de'inere.8us'ine că eXcluderea de'inu'ilor care prestea+ă muncă de la afilierea lasistemul na'ional de pensii este contrară acestui principiu deoarece produceefecte pe termen lun", termen ce depă*e*te =nsă*i starea de de'inere.

PG. 5ai mult, sus'ine că de'inu'ii care prestea+ă muncă sunt =n aceea*isitua'ie ca *i ceilal'i an"aja'i cu priire la neoia de a primi pensie prinintermediul sistemului na'ional de asi"urări sociale. nterpretarea dată deinstan'ele na'ionale sec'iunii H(2# a 3e"ii Asi"urărilor 8ociale *i anume, către%uie să se facă diferen'a =ntre muncă oluntară pe %a+a unui an"ajamentclasic de muncă *i munca prestată de de'inu'i =n eXecutarea o%li"a'iei lor

le"ale de muncă, nu este un ar"ument conin"ător pentru eXcluderea lor dela afilierea la sistemul na'ional de pensii.PP. Ln opinia reclamantului, cele două situa'ii nu diferă =n mod

fundamental. Ln realitate, marea majoritate a cetă'enilor li%eri sunt o%li"a'isă preste+e muncă, dacă nu prin le"e, prin necesitatea de a*i asi"urasu+isten'a. 5unca, prestată =n =nc!isoare sau =n afara ei, a seritdintotdeauna o serie de scopuri dierse dincolo de aspectul financiar alremunera'iei. ipurile de muncă prestată de către de'inu'i nu suntfundamental diferite de cele prestate de celelalte persoane. A*adar,eXcluderea de'inu'ilor care prestea+ă muncă de la afilierea la sistemulna'ional de pensii nu se =ntemeia+ă pe o diferen'ă factuală *i impune o

justificare.P<. Ln opinia reclamantului, o asemenea justificare nu eXistă. Ln primul

r)nd, eXcluderea de'inu'ilor care prestea+ă muncă de la afilierea la sistemulna'ional de pensii nu are un scop le"itim. De*i ;uernul a făcut referire lasitua'ia financiară dificilă a sistemului de asi"urări sociale, simpleleconsidera'ii financiare nu sunt suficiente pentru a eXclude un "rupulnera%il de la protec'ie socială.

P. Ln al doilea r)nd, reclamantul sus'ine că ;uernul nu a pre+entattemeiuri o%iectie *i re+ona%ile pentru diferen'a de tratament aplicată. Lnspecial, reclamantul contestă sus'inerile ;uernului potriit cărora de'inu'ii




care prestea+ă muncă nu pot face contri%u'ii su%stan'iale *i că luarea =nconsiderare a perioadelor lucrate =n =nc!isoare pentru calcularea perioadelor

de coti+are ar acorda de'inu'ilor un %eneficiu nejustificat =n compara'ie cuanja"a'ii =n sensul clasic al cu)ntului, care =*i plătesc contri%u'iile la fondulna'ional de asi"urări sociale =n =ntre"ime. Deoarece, sec'iunea G1 din 3e"ea

priind EXecutarea pedepselor preede că 8tatul colectea+ă eniturile proenite din munca prestată de de'inu'i, este de a*teptat ca acesta să plătească contri%u'iile la fondul de asi"urări sociale. Ar"umentelesu%secente ale ;uernului cu priire la aspectul dacă perioadele dedeten'ie intră sau nu =n cate"oria de perioade de su%stitu'ie nu suntreleante.

PQ. Ln ceea ce prie*te posi%ilitatea pe care au au de'inu'ii de a plăti =nmod oluntar contri%u'iile la sistemul de pensii =n temeiul sec'iunii 1< din

3e"ea Asi"urărilor 8ociale, reclamantul a sus'inut că o mare parte dintrede'inu'i nu =ndeplinesc condi'ia de a fi acumulat un număr suficient de lunide contri%u'ie =n perioadele anterioare. 5ai mult, costurile pe care leimplică asi"urarea oluntară eXced, de o%icei, resursele financiare limitateale de'inu'ilor, =n măsura =n care <G\ din remunera'ia lor modestă sefolose*te ca *i contri%u'ie la costurile deten'iei, =n temeiul sec'iunii >2 din3e"ea eXecutării pedepselor.

2. -uvernu!

<0. ;uernul sus'ine, =n primul r)nd, că neafilierea de'inu'ilor la

sistemul de pensii nu are caracter discriminatoriu, =n sensul articolului 1Hdin conen'ie, deoarece de'inu'ii nu se află =ntro situa'ie similară cuan"aja'ii o%i*nui'i.

<1. ;uernul a furni+at o descriere detaliată a modului de or"ani+are amuncii =n centrele de deten'ie din Austria, su%liniind că munca =n =nc!isoareare ca scop primordial reinte"rarea *i resociali+area. Arată că standardelereleante emise de Consiliul Europei *i rapoartele recente ale ComitetuluiEuropean pentru &reenirea orturii *i a ratamentelor *i &edepselor numane sau De"radante (C&# cu priire la Austria, au recunoscutimportan'a prestării muncii pentru a da de'inu'ilor posi%ilitatea de a*i păstrasau =m%unătă'i calită'ile profesionale, oferindule posi%ilitatea reali+ării unei

actiită'i cu scop *i a structurii impuse de rutina +ilnică, toate acesteelemente făc)nd ca perioada de deten'ie să fie mai suporta%ilă *i ca de'inu'iisă fie mai pre"ăti'i pentru pia'a muncii după eli%erarea din =nc!isoare.

<2. &otriit sec'iunii HH(1# din 3e"ea eXecutării pedepselor, de'inu'iisunt o%li"a'i să preste+e o actiitate lucratiă *i autorită'ile penitenciare sunto%li"ate să le ofere posi%ilitatea prestării unei actiită'i potriite, =n temeiulsec'iunii HG(1# din acela*i act normati. A'nd =n edere condi'iile specificeale sistemului de deten'ie, de'inu'ii lucrea+ă, =n medie, cinci, *ase ore pe +i.De*i acest lucru nu se stipulea+ă eXpres =n Conen'ie, de'inu'ii suntremunera'i pentru munca depusă. 8uma pe care o primesc este sta%ilită prin



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 21

le"e *i aria+ă =ntre G E:- *i <,G E:- pe oră, =n func'ie de tipul actiită'ii prestate. &erioadele =n care de'inutul a urmat tratament terapeutic sau social

sunt considerate ca perioade lucrate, p)nă la maXim G cinci ore pesăptăm)nă. &restarea muncii este, =n mod eident, o formă %enefică detratament prin accentuarea factorului de resociali+are. Faptul că o parte dinremunera'ia acordată de'inutului este folosită cu titlu de contri%u'ie lac!eltuielile de =ntre'inere nu este =n contradic'ie cu Conen'ia.

<>. A*adar, a)nd =n edere tipul *i scopul său, munca prestată =n=nc!isoare diferă =n mod su%stan'ial de cea prestată =n afara ei. 5uncade'inu'ilor este o%li"atorie, este orientată spre resociali+are *i reinte"rare, =ntimp ce munca din afara =nc!isorii se %a+ea+ă pe un contract de muncă *i aredrept scop asi"urarea su%+isten'ei persoanei respectie *i eolu'ia

profesională. &rin urmare, tratamentul diferen'iat aplicat perioadelor de

muncă =n =nc!isoare =n ceea ce prie*te sistemul de asi"urări de pensie nueste doar justificată, ci *i impusă de diferen'ele factuale. 3uarea =nconsiderare a perioadelor pentru care nu sau plătit contri%u'ii ca perioadeasi"urate ar acorda de'inu'ilor un aantaj nejustificat fa'ă de an"aja'iio%i*nui'i.

<H. ;uernul sus'ine că deci+ia le"islatiă de a nu lua =n considerare perioadele =n care un de'inut a prestat actiitate lucratiă ca perioade decoti+are sau de su%stitu'ie se =ntemeia+ă pe motie o%iectie. Lnconformitate cu preederile releante din 3e"ea priind Asi"urările 8ociale,

perioadele de deten'ie sunt tratate diferit, printre altele, ca perioade decoti+are dacă persoanei i+ate i sau acordat despă"u%iri pentru deten'ie,

potriit 3e"ii de acordare de despă"u%iri =n procedurile penale. Ln aceastăsitua'ie specială, 8tatul tre%uie să plătească contri%u'iile la fondul deasi"urări sociale pentru a despă"u%i persoana i+ată pentru de+aantajele pecare lea suferit =n priin'a asi"urărilor sociale ca urmare a deten'iei. Aaplica acela*i tratament persoanelor de'inute le"al ar =nsemna aplicarea unuitratement e"al =n situa'ii de fapt diferite. A considera perioadele petrecute =ndeten'ie ca perioade de su%stitu'ie, fără a se plăti contri%u'ii, ar crea, deasemenea, un de+ec!ili%ru =n cadrul sistemului de asi"urări sociale. Ln"eneral, le"islatiul a considerat că perioadele de su%stitu'ie sunt perioade=n care persoana i+ată a fost =mpiedicată să coti+e+e, de eXemplu, pe

perioada *colari+ării, =n timpul concediului de maternitate, a concediuluimedical, =n perioadele de *omaj, de efectuare a sericiului militar saualternati.

<G. 5ai mult, de'inu'ii au posi%ilitatea de a face contri%u'ii oluntare lasistemul de pensii, =n conformitate cu sec'iunea 1< din 3e"ea Asi"urărilor 8ociale. 3e"ea preede *i posi%ilitatea de a reduce suma de plată. ;uernularată =n acela*i timp că din cau+a necesită'ii protec'iei datelor cu caracter

personal, nu poate furni+a date statistice cu priire la numărul sau propor'iade'inu'ilor care au folosit această posi%ilitate dată de le"e.




<P. Ln sc!im%, ;uernul sus'ine că, diferen'a de tratament este justificată, c!iar *i =n ipote+a =n care se consideră că de'inu'ii care prestea+ă

muncă se află =ntro situa'ie similară cu ceilal'i an"aja'i. Ln practică, c!iar dacă de'inu'ii nu ar fi eXclu*i de la sistemul de pensii, ace*tia nu ar puteasă*i plătească contri%u'iile, deoarece, adesea, remunera'ia pe care o

primesc, după scăderea c!eltuielilor le"ate de =ntre'inere, nu atin"e pra"ulde >PP,>> E:- a a*anumitului c)*ti"uri mar"inal, su% care an"aja'ii nusunt acoperi'i de sistemul o%li"atoriu de asi"urări sociale conform le"ii.A)nd =n edere situa'ia financiară delicată a institu'iilor de asi"urărisociale, doar persoanele care pot contri%ui de manieră semnificatiă pot fiincluse =n sistemul de pensii.

<<. 5ai mult, 8tatele Contractante au o lar"ă marjă de apreciere =n ceeace prie*te or"ani+area sistemelor de asi"urări sociale. C!iar *i

-e"ulamentul European priind =nc!isorile din 200P recomanda ca J=nmăsura posi%ilită'ilor, de'inu'ii care lucrea+ă să fie inclu*i =n sistemele deasi"urări socialeK.

<. ;uernul arată că =n urma modificării le"islatie din 1QQ> a 3e"ii priind asi"urarea de *omaj, de'inu'ii care lucrea+ă sunt afilia'i la acestsistem de asi"urări. Această modificare le"islatiă, parte a unei reforme maiample a sistemului de eXecutare a pedepselor, a fost precedată de mai mul'iani de discu'ii intense. Deci+ia de a include de'inu'ii =n sistemul de asi"urăride *omaj, dar nu *i =n sistemul de pensii a fost motiată de faptul căasi"urarea de *omaj, care cuprinde nu doar %eneficii financiare, ci *i accesulla pro"rame de formare *i sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, esteinstrumentul cel mai eficace pentru ca de'inu'ii să se reinte"re+e dupăeli%erare. Acest element a fost considerat ca fiind primul pas sprereinte"rarea fo*tilor de'inu'i =n sistemul "eneral de asi"urări sociale. otu*i,a)nd =n edere că asi"urarea =n sistemul "eneral presupune asi"urarea de

%oală *i de accident *i afilierea la sistemul na'ional de pensii, iar =n"rijireamedicală *i =n ca+ de accident a de'inu'ilor era asi"urată de autorită'ile

penitenciare =n temeiul 3e"ii priind eXecutarea pedepselor, afilierea lor lasistemul de pensii ar fi impus modificări le"islatie de mai mare amploare.5ai mult, potriit studiilor efectuate la data respectiă, acesta era cel maicostisitor element.

<Q. Ln plus, ;uernul a su%liniat că situa'iile precum cea de fa'ă, =n careeste or%a despre perioade at)t de lun"i de deten'ie, sunt eXtrem de rare.5ajoritatea de'inu'ilor sunt =n măsură să acumule+e un număr suficient deluni de coti+are pentru perioadele lucrate =n afara =nc!isorii. Ln cau+a de fa'ăreclamantul a primit ajutor de *omaj *i la eXpirarea acestui drept, a continuatsă primească ajutor de ur"en'ă

0. Ln ultimul r)nd, deci+ia le"islatiului austriac de a nu afilia de'inu'iila sistemul pu%lic de pensii nu =nseamnă că nu %eneficia+ă de nicio formă deasi"urare socială. A*a cum sa arătat mai sus, de'inu'ii sunt acoperi'i deasi"urarea pentru *omaj. &rin urmare, primesc ajutoare de *omaj *i, la



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 2>

eXpirarea acestui drept, ajutoare de ur"en'ă. Ln ultimă instan'ă, sistemul deasisten'ă socială asi"ură un enit minim pentru persoanele care nu*i pot

satisface neoile minime prin alte mijloace. Ln conclu+ie, sistemul le"alaustriac preede o solu'ie diferen'iată *i ec!ili%rată, care ia =n considerare,

pe de o parte, interesele societă'ii =n ansam%lu *i, pe de altă parte, interesele persoanelor aflate =n deten'ie.

#. Aprecierea Cur&ii

. "!ica*i!itatea artico!u!ui 4$ co*inat cu artico!u! din

Protoco!u! nr.

1. Curtea reaminte*te că articolul 1H completea+ă celelalte preederi

su%stan'iale ale Conen'iei *i ale &rotocoalelor sale. $u are o eXisten'ăautonomă, nea)nd efect dec)t =n le"ătură cu JeXercitarea drepturilor *ili%ertă'ilorK "arantate de aceste preederi. Aplicarea articolului 1H nu

presupune =n mod necesar constatarea unei =ncălcări a unuia dintredrepturile "arantate de conen'ie. Este necesar, dar *i suficient, ca situa'iade fapt a cau+ei să intre =n Jsfera de aplicareK a uneia sau a mai multoradintre preederile respectie. nter+icerea discriminării preă+ută dearticolul 1H se eXtinde astfel dincolo de eXercitarea =n sine a drepturilor *ili%ertă'ilor a căror "arantare o impun Conen'ia *i &rotocoalele sale fiecăruistat. 8e aplică *i acelor drepturi adi'ionale, care =ntră =n sfera scopului"eneral al oricărui drept preă+ut de conen'ie, pe care statele le "arantea+ă

=n mod oluntar (a se edea +tec #i a!6ii "otriva ;arii :ritanii (deci+ie#]5C ,̂ nr. PG<>1/01 *i PGQ00/01, MM >QH0, EC- 200G[Z ndre?eva

"otriva @etoniei ]5C^, nr. GG<0</00, M <H, EC- 200Q...Z *i, mai recent,Carson #i a!6ii "otriva ;arii :ritanii ]5C^, nr. H21H/0G, M P>, EC- 2010...#.

2. Ln conformitate cu jurispruden'a %inesta%ilită a Cur'ii, principiile"eneral aplica%ile =n cau+ele care priesc articolul 1 din &rotocolul nr. 1 suntreleante *i =n ceea ce prie*te drepturile sociale. Ln special, acest articol nucreea+ă un drept de a do%)ndi un drept de proprietate. 8tatele răm)n li%eresă decidă dacă să ai%ă sau nu un sistem de asi"urare socială *i să sta%ileascătipul sau cuantumul drepturilor financiare acordate %eneficiarilor sistemelor de asi"urări sociale. Dacă, totu*i, =ntrun 8tat Contractant, este =n i"oare ole"isla'ie care preede acordarea unor drepturi sociale W condi'ionate sau nude plata anterioară a unor contri%u'ii W această le"isla'ie tre%uie priită ca"eneratoare de interese patrimoniale care intră =n sfera de aplicare aarticolului 1 din &rotocolul nr. 1 =n priin'a persoanelor care =ndeplinesccriteriile le"ale (a se edea +tec #i a!6ii (deci+ie#, citată supra, M GHZ

ndre?eva, citată supra, M << *i Carson, citată supra, M PH#.>. 5ai mult, =n cau+e precum cea de fa'ă, care priesc o cerere

=ntemeiată pe articolul 1H din conen'ie, com%inat cu articolul 1 din



2H O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

&rotocolul nr. 1 =n care reclamantului nu i sau acordat par'ial sau inte"ralanumite drepturi sociale de manieră discriminatorie =n sensul articolului 1H,

=ntre%area fundamentală la care tre%uie să se răspundă este dacă, =n situa'ia=n care criteriul de care se pl)n"e reclamantul nar fi eXistat, acesta ar fi autun drept sanc'iona%il =n justi'ie de a primi drepturile sociale pretinse (a seedea, -aA&usuz "otriva ustriei, 1P septem%rie 1QQP, M H0, a"oarte de

Botăr6ri #i Decizii 1QQP *i i!!is "otriva ;arii :ritanii, nr. >P0H2/Q<,M >H, EC- 2002#. De*i articolul 1 din &rotocolul nr. 1 nu includedreptul de a primi aloca'ii sociale, dacă 8tatul decide să =nfiin'e+e un sistemde asi"urări sociale, tre%uie să o facă astfel =nc)t acesta să fie compati%il cuarticolul 1H (a se edea, +tec #i a!6ii (deci+ie#, citată supra, M GG *i

ndre?eva, citeată supra, M <Q#.H. Ln cau+a de fa'ă, reclamantul, ajuns la )rsta de pensionare, a pretins

acordarea unei pensii, care se acordă cu condi'ia acumulării unui număr minim de luni de coti+are. Curtea consideră că le"isla'ia priind securitateasocială care face o%iectul pre+entei cereri creea+ă un interes patrimonialcare intră =n sfera articolului 1 din &rotocolul nr. 1. EXamin)nd dacăreclamantul ar fi aut un drept la pensie =n a%sen'a criteriului de care se

pl)n"e, Curtea notea+ă că, indiscuta%il, reclamantul a lucrat aproapedouă+eci de ani =n =nc!isoare, fără a fi afiliat la sistemul na'ional de pensii.Cererea sa de acordare a unei pensii a fost refu+ată pe moti că nuacumulase numărul minim de luni de coti+are. A*adar, dacă pe perioadadeten'iei ar fi fost afiliat la sistemul de pensii, ar fi acumulat numărulnecesar de luni de coti+are *i ar fi putut %eneficia de pensie.

G. ;uernul nu contestă aplica%ilitatea articolului 1H din conen'ie,com%inat cu articolul 1 din &rotocolul nr. 1. otu*i, sus'ine că enitulo%'inut de reclamant din munca prestată =n =nc!isoare, după scădereac!eltuielilor datorate pentru =ntre'inere, nu era suficient pentru ca acestasă*i plătească contri%u'iile la sistemul pu%lic de pensii, deoareceremunera'ia nu depă*ea pra"ul de enit mar"inal su% nielul căruia an"aja'iierau eXclu*i de la asi"urarea o%li"atorie preă+ută de 3e"ea priindasi"urările 8ociale. Curtea consideră că acest ar"ument, indisolu%il le"at decalitatea reclamantului de personă aflată =n deten'ie, nu poate contra+ice

P. Ln conclu+ie, Curtea consideră că cererea reclamantului intră =n sfera

de aplicare a articolului 1 din &rotocolul nr. 1 *i a dreptului la respectareadreptului de proprietate pe care acest articol =l "arantea+ă, acest aspect fiindsuficient pentru a atra"e aplicarea articolului 1H.

2. Cu "rivire !a res"ectarea artico!u!ui 4 co*inat cu artico!u! din

Protoco!u! nr.

2a3 )rincipii genera!e<. Curtea a sta%ilit =n jurispruden'a sa că doar diferen'ele de tratament

care se =ntemeia+ă pe caracteristici identifica%ile sau JstatutK, pot fidiscriminatorii =n sensul articolului 1H (a se edea Carson #i a!6ii, citată



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 2G

supra, M P1#. Discriminare =nseamnă aplicarea unui tratament diferit, fără o justificare o%iectiă *i re+ona%ilă, unor persoane care se află =n situa'ii

similare. JFără o justificare o%iectiă *i re+ona%ilăK =nseamnă cădiferen'ierea nu urmăre*te un Jscop le"itimK sau că nu eXistă un Jraportre+ona%il de propor'ionalitate =ntre mijloacele folosite *i scopul urmăritK(i%id.Z a se edea *i ndre?eva, citată supra, M 1 *i +tec #i a!6ii "otriva

;arii :ritanii ]5C^, nr. PG<>1/01, M G1, EC- 200P#.. 8tatele Contractante au o lar"ă marjă de apreciere pentru a ealua

dacă aplicarea unui tratament diferen'iat pentru situa'ii similare se justifică=n func'ie de diferen'ele factuale. Lntinderea acestei marje de aprecierearia+ă =n func'ie de circumstan'e, domeniu *i conteXt. A*adar, spreeXemplu, articolul 1H nu inter+ice unui stat mem%ru de a trata diferitanumite "rupuri pentru a corecta Jine"alită'i factualeKZ dimpotriă, =n

anumite circumstan'e, c!iar ne=nlăturarea unor ine"alită'i prin aplicarea unuitratament diferit, =n lipsa unei justificări o%iectie *i re+ona%ile, poateconstitui o =ncălcare a articolului 1H (a se edea ndre?eva, citată supra, M2Z +tec #i a!6ii, citată supra, M G1 *i h!ienos "otriva -reciei ]5C^,nr. >H>PQ/Q<, M HH, EC- 2000#.

Q. Ln mod asemănător, o lar"ă marjă de apreciere este acordată statelor păr'i la Conen'ie, =n ceea ce prie*te măsurile "enerale sau strate"iaeconomică *i socială. A)nd =n edere că autorită'ile na'ionale cunosc =nmod direct societatea *i neoile ei, acestea sunt, =n principiu, mai %ine

plasate dec)t instan'a interna'ională pentru a sta%ili ce anume este deutilitate pu%lică pe %a+ă criteriilor economice *i sociale *i Curtea arespecta, =n "eneral, ale"erea le"islatiului =n materie, cu condi'ia ca aceastasă nu J=n mod ădit nefondatăK (a se edea, ndre?eva, citată supra, M > *i+tec #i a!6ii$ citată su"ra, M G2Z Carson #i a!6ii, citată supra, M P1Z =n ceea ce

prie*te conteXtul specific al drepturilor persoanelor aflate =n deten'ie, a seedea *i Dicson "otriva ;arii :ritanii ]5C^, nr. HH>P2/0H, M <, EC- 200<[#.

2-3 Ap!icarea acestor principii !a cauza e a&"Q0. -eclamantul se pl)n"e de discriminare pe %a+a situa'iei sale de

persoană de'inută. De*i starea de deten'ie nu este eXpres men'ionată printretemeiurile enun'ate =n articolul 1H, lista preă+ută =n acest articol nu are

caracter eX!austi *i include Jorice alt statutK (sau Jorice a!tă situa6ieK =nteXtul =n france+ă# prin care persoanele sau "ruprurile de persoane se distin"=ntre ele. Ln cau+a de fa'ă, niciuna dintre păr'i nu a contestat faptul căsitua'ia de persoană de'inută este un aspect al situa'iei personale, =n sensularticolului 1H.

(i) su"ra fa"tu!ui dacă rec!aantu!$ ca de6inut care a "restat uncă$ se af!antr'o situa6ie sii!ară cu an&a?a6ii o*i#nui6i

Q1. Curtea a eXamina, =n primul r)nd, dacă =n priin'a afilierii lasistemul na'ional de pensii =n temeiul 3e"ii priin" Asi"urările 8ociale,reclamantul, ca de'inut care a prestat muncă pe perioada deten'iei, se afla=ntro situa'ie similară cu an"aja'ii o%i*nui'i.



2P O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

Q2. ;uernul a pus accent cu preponderen'ă pe diferen'ele de scop *i denatură =ntre munca prestată =n =nc!isoare *i munca o%i*nuită. A su%liniat că

munca prestată =n =nc!isoare are ca scop esen'ial rea%ilitarea, de unde ine*i caracterul ei o%li"atoriu, sus'in)nd că această trăsătură plasea+ăreclamantul =ntro po+i'ie net diferită de cea a an"aja'ilor o%i*nui'i. &e dealtă parte, reclamantul sus'ine că natura o%li"atorie a muncii prestate =n=nc!isoare nu repre+intă un element decisi =n conteXtul cau+ei de fa'ă *i cămunca prestată de de'inu'i nu diferă =n nici un fel de cea prestată dean"aja'ii o%i*nui'i.

Q>. Curtea o%seră că munca prestată =n =nc!isoare diferă de muncao%i*nuită su% mai multe aspecte. Are ca scop principal rea%ilitarea *iresociali+area. Orele de pro"ram, salarul *i re'inerea unei păr'i din salar cutitlu de contri%u'ie pentru =ntre'inere reflectă conteXtul special al muncii

prestate =n =nc!isoare. 5ai mult, =n sistemul austriac, o%li"a'ia de'inu'ilor dea presta munca este corelată cu o%li"a'ia autorită'ilor penitenciare de a lefurni+a un loc de muncă adecat. A*adar, această situa ie este diferită de ceaț

a unui an"ajat o%i*nuit, put)nduse ar"umenta că reclamantul, =n calitatea sade de'inut, nu se afla =ntro situa'ie similară cu cea a an"aja'ilor o%i*nui'i.

QH. otu*i, =n opinia Cur'ii, nici scopul de reinte"rare *i resociali+are pecare =l are munca =n penitenciar, nici caracterul o%li"atoriu al acesteia, nusunt elemente decisie =n cau+a de fa'ă. 5ai mult, Curtea consideră că nicifaptul dacă munca este prestată =n interesul autorită'ilor penitenciare, ca =nca+ul de fa'ă, sau este prestată pentru un an"ajator priat, nu este esen'ial,de*i =n cel din urmă ca+ ar eXista o mai mare asemănare cu o rela'ie demuncă o%i*nuită.

QG. Ceea ce este important =n cau+a de fa'ă este nu at)t natura *i scopulmuncii =n penitenciar, c)t neoia de a aea un enit la %ătr)ne'e. Curteaconstată că reclamantul, =n calitate de de'inut, este =ntro po+i'ie similară cucea a an"aja'ilor o%i*nui'i. re%uie să eXamine+e, a*adar, dacă este

justificată diferen'a de tratament cu priire la afilierea la sistemul pu%lic deasi"urări sociale. Cu priire la afilierea la sistemul de asi"urări de sănătate*i de accident =n temeiul le"ii "enerale priind asi"urările o%li"atorii, totu*i,Curtea acceptă că reclamantul, =n calitatea sa de de'inut care prestea+ămuncă =n =nc!isoare, se află =ntro situa'ie diferită de cea a an"aja'ilor

o%i*nui'i, deoarece =n"rijirea medicală *i =n ca+ de accident a reclamantuluieste asi"urată de stat, =n temeiul le"ii priind eXecutarea pedepselor. Deasemenea, Curtea acceptă că situa'ia unui de'inut care a atins )rsta

pensionării =n timpul deten'iei este diferită de cea a unui fost de'inut care aatins )rsta pensionăriii după eli%erare, deoarece su%+isten'a primului esteasi"urată de autorită'ile penitenciare.

(ii) Dacă diferen6a de trataent urăre#te un sco" !e&iti

QP. Ln ceea ce prie*te scopul diferen'ei de tratament, ;uernul sus'inecă de'inu'ii care prestea+ă muncă nu au, de cele mai multe ori, mijloacefinanciare suficiente pentru a*i plăti contri%u'iile la fondul na'ional de



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 2<

asi"urări sociale. 3uarea =n considerare a perioadelor =n care nu sau plătitdeloc contri%u'ii, sau sau plătit contri%u'ii insuficiente, ca perioade de

coti+are care să dea dreptul la pensie ar crea un de+ec!ili%ru =ntre de'inu'iicare lucrea+ă *i persoanele aflate =n li%ertate *i ar su%mina eficacitateainstitu'iilor de securitate socială, care se confruntă deja cu o situa'iefinanciară delicată.

Q<. Ln plus, din opinia ;uernului reiese *i un alt scop, anume acela de a păstra consecen'a sistemului de asi"urări sociale. ;uernul sus'ine că perioadele lucrate =n =nc!isoare nu pot fi calificate ca perioade de coti+aresau de su%stitu'ie deoarece, potriit principiilor le"isla'iei austriece priindsecuritatea socială, asemenea perioade pot compensa doar perioade =n carenu sau plătit contri%u'ii pentru o serie limitată de actiită'i *i situa'ii socialacceptate (de eXemplu, perioadele de *colari+are, maternitate, *omaj, %oală,

sericiu militar sau alternati#.Q. Curtea acceptă că motiele inocate de ;uern, anume, păstrarea

eficien'ei economice *i a consecen'ei sistemului "eneral de pensii prineXcluderea de la acest %eneficiu a persoanelor care nu au plătit contri%u'iisuficiente, sunt le"itime.

(iii) Dacă diferen6a de trataent este "ro"or6iona!ă

QQ. Curtea reaminte*te jurispruden'a sa %inesta%ilită conform căreiade'inu'ii, =n "eneral, continuă să se %ucure de drepturile *i li%ertă'ilefundamentale "arantate de conen'ie, eXcep'ie făc)nd dreptul la li%ertate,acolo unde deten'ia este le"ală *i =n conformitate cu articolul G dinconen'ie. Este de neconceput ca un de'inut să nu*i poată eXercitadrepturile conen'ionale doar pentru că este de'inut după o condamnare (ase edea, Birst "otriva ;arii :ritanii (nr. 2) ]5C^, nr. <H02G/01, MM PQ<0, EC- 200G[, *i Dicson, citată supra, M P<#. A*adar, o persoană =*i

păstrea+ă drepturile conen'ionale =n timpul deten'iei, astfel că oricerestr)n"ere a acestor drepturi tre%uie să fie justificată =n fiecare ca+ =n parte.Această jutificare poate decur"e, printre altele, din consecin'ele necesare *iineita%ile ale deten'iei sau din eXisten'a unei le"ături =ntre restric'iile i+ate*i circumstan'ele specifice persoanei i+ate (i%id., M P#.

100. Ln acest conteXt, Curtea a eXamina dacă eXistă un raport re+ona%ilde propro'ionalitate =ntre neafiliearea de'inu'ilor care presetea+ă muncă la

sistemul na'ional de pensii *i scopurile le"itime enun'ate mai sus. Elementulesen'ial al sus'inerilor reclamantului este acela că ;uernul nu a justificatdiferen'a de tratament =n cau+ă. A sus'inut că principalul moti pentruimposi%ilitatea de'inu'ilor de a*i plăti contri%u'iile la fondul na'ional deasi"urări sociale este politica "enerală a statului =nsu*i de a re'ine =n mare

parte remunera'ia de'inu'ilor cu titlu de c!eltuieli de =ntre'inere.101. Curtea o%seră că pro%lema afilierii de'inu'ilor care prestea+ă

muncă =n =nc!isoare la sistemul na'ional de pensii este str)ns le"ată dec!estiuni de politică "enerală =n materie penală, cum ar fi interpretareascopului "eneral al deten'iei, sistemul de or"ani+are a muncii, salarul *i




priorită'ile =n utili+area acestuia, dar *i de c!estiuni de politică socială,reflectate =n sistemul de asi"urări sociale =n ansam%lu. &e scurt, implică

anali+a unor pro%leme compleXe *i ale"eri de strate"ie socială, un domeniu=n care marja de apreciere a statului este una lar"ă *i =n care Curtea interinedoar c)nd consideră că ale"erea de politică "enerală efectuată de le"islatieste J=n mod ădit nefondatăK (a se edea jurispruden'a citată =n para"rafulQ supra#.

102. A)nd =n edere compleXitatea acestei c!estiuni, Curtea nu poateeXamina pro%lema afilierii de'inu'ilor la sistemul na'ional de pensii =n modi+olat, ci =n conteXtul "eneral al sistemului de muncă =n =nc!isoare *i deasi"urări sociale ale de'inu'ilor.

10>. A*a cum sa notat mai sus, =n sistemul austriac, de'inu'ii auo%li"a'ia de a presta muncă, =n timp ce autorită'ile penitenciare au o%li"a'ia

de a le acorda locuri de muncă adecate. Curtea ia notă de un element po+iti al acestui sistem *i anume că peste <0\ din numărul total de de'inu'ilucrea+ă. Orele de pro"ram sunt adaptate la conteXtul penitenciar, inclusi

prin eXisten'a unor măsuri faora%ile, cum ar fi, luarea =n considerare catimp lucrat perioadele de tratament terapeutic sau social, p)nă la cinci ore pesăptăm)nă. 5ai mult, de'inu'ii primesc salariu pentru munca prestată, dincare <G\ este dedus cu titlu de contri%u'ie pentru =ntre'inere. Curteanotea+ă, =n primul r)nd, că această contri%u'ie nu este, =n sine, =ncontradic'ie cu Conen'ia (a se edea, Puzinas "otriva @ituaniei (deci+ie#,nr. P><P</00, 1> decem%rie 200G, priind o pl)n"ere =n temeiul articolului 1din &rotocolul adi'ional nr. 1, priind o re'inere de 2G\ din salarul unuide'inut#. De*i procentul =n cau+a de fa'ă este mai mare, nu poate fi priit cafiind nere+ona%il, a)nd =n edere costurile "enerale ale =ntre'inerii=nc!isorilor *i faptul că =ntrea"a su%+isten'a a de'inutului, =nclusiasi"urarea medicală *i =n ca+ de accident, este asi"urată de stat.

10H. -eenind la asi"urarea socială a de'inu'ilor, Curtea reiterea+ă căatunci c)nd se define*te =ntinderea marjei de apreciere, un factor releant

poate fi eXisten'a sau ineXisten'a unui consens la nielul 8tatelor Contractante (a se edea, Petrovic "otriva ustriei, 2< 5martie 1QQ, M>, a"oarte 1QQ#.

10G. Curtea o%seră că, de*i nu eXistă un consens la niel european =n

acest domeniu, eXistă tendin ă =n contra -e"ulamentului priind =nc!isorilețdin 1Q<. -e"ulamentul din 200P con'ine principiul normali+ării muncii

prestate =n =nc!isoare, dar *i recomandă eXplicit =n articolul 2P.1< că J=nmăsura posi%ilită'ilor, munca prestată =n =nc!isoare a fi inclusă =n sistemulna'ional de asi"urări socialeK (a se edea para"raful GP supra#. otu*i,Curtea o%seră că terminolo"ia folosită =n articolul 2P.1< din re"ulamenteste precaută (J=n măsura posi%ilită'ilorK# *i se referă la includerea =nsistemele de securitate socială =n termeni foarte "enerali. 5ai mult, =n timpce majoritatea a%solută a statelor mem%re ale Consiliului Europei asi"ură=ntro oarecare măsură securitatea socială a de'inu'ilor, doar o mică parte



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E 2Q

dintre acestea =i afilia+ă la sistemul de pensii, unele dintre state, precumAustria, d)ndule doar posi%ilitatea de a face contri%u'ii oluntare. O mică

parte dintre statele mem%re eXclud eXpres de'inu'ii din sistem (a se edea para"raful P0 supra#.

10P. A*adar, =n mod "radual, societă'ile se =ndreaptă spre afiliereade'inu'ilor la sistemele lor de securitate socială, =n "eneral *i la cel de pensii,=n special. 3e"isla'ia austriacă reflectă acest trend prin aceea că to'i de'inu'ii

%eneficia+ă de asi"urare medicală *i de accident. Ln plus, de'inu'ii au fostafilia'i la sistemul de asi"urări de *omaj =ncep)nd cu data de 1 ianuarie1QQH, ca urmare a modificării 3e"ii priind Asi"urările de Vomaj din 1QQ>,modificare le"islatiă care face parte dintrun proces mai amplu de reformăa sistemului de eXecutare a pedepselor. A*a cum a eXplicat ;uernul,motiul acestei deci+ii a fost că le"islatiul a considerat că asi"urările de

*omaj sunt instrumentul cel mai eficace pentru a asista de'inu'ii =n procesullor de reinte"rare după eli%erare, care, =n plus fa'ă de plata unor ajutoare de*omaj, dă acces la o serie =ntrea"ă de facilită'i de formare *i de căutare aunui loc de muncă. Ln momentul reformei din 1QQ>, afilierea la sistemulna'ional de pensii a fost aut =n edere, dar nu a fost =ncă pus =n aplicare dincau+a situa'iei financiare dificile a institu'iilor de asi"urări sociale.

10<. -eenind la situa'ia reclamantului, Curtea o%seră că a lucrat pe perioade lun"i =n =nc!isoare (a se edea para"raful 10 supra#. -eiese dindeci+iile autorită'ilor interne că perioadele =n care reclamantul nu a fostasi"urat au fost =ntre 1QP0 *i 1QQ0. Curtea acordă o mare pondere faptului căla momentul respecti nu eXista un acord de opinii cu priire la afiliereade'inu'ilor care lucrea+ă la sistemul na'ional de asi"urări sociale. A%sen'aunei opinii comune se reflectă =n -e"ulamentul European priind =nc!isoriledin 1Q<, care nu con'inea nicio preedere =n acest sens.

10. ;uernul sus'ine că asemenea perioade lun"i de prestare a uneiactiită'i lucratie =n =nc!isoare sunt rare, prin urmare, majoritateade'inu'ilor au posi%ilitatea de a cumula un număr suficient de luni decoti+are pentru munca prestată =n afara =nc!isorii, nefiind astfel lipsi'i de

pensie. Curtea nu consideră necesară eXaminarea acestui ar"ument =ndetaliu, ci acordă, mai de"ra%ă, importan'ă faptului că reclamantul, de*i nuaea dreptul la pensie, nu era total lipsit de asi"urare socială. După

eli%erarea sa din =nc!isoare, a primit ajutor de *omaj *i ajutor de ur"en'ă, lacare a aut dreptul =n temeiul 3e"ii priind Asi"urările de Vomaj =n calitateasa de fost de'inut care a prestat muncă =n =nc!isoare. &otriit sus'inerilor sale, reclamantul =ncă prime*te ajutoare de ur"en'ă *i ajutor pentru locuin'ă.enitul său lunar este de aproXimati <20 E:-, ceea ce repre+intă aproapenielul minim de pensie, care este =n momentul de fa ă de <0 E:- deț

persoană.10Q. &e %a+a situa'iei de fapt *i a tuturor informa'iilor aflate la dispo+i'ia

sa, Curtea conc!ide că or"ani+area sistemului de muncă =n timpul deten'iei*i a asi"urării sociale aferente =n anasam%lu nu este J=n mod ădit



>0 O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

nere+ona%ilăK. Ln conteXtul modificărilor standardelor, nu i se poate repro*aunui 8tat Constractant că acordă prioritate sistemului de asi"urări de *omaj,

care este considerat a fi cel mai releant pentru reinte"rarea de'inu'ilor dupăeli%erarea din =nc!isoare.

110. 8tatului p)r)t i se cere să 'ină su% suprae"!ere pro%lema ridicatăde această cau+ă, dar Curtea consideră că neafilierea de'inu'ilor care

prestea+ă muncă la sistemul na'ional de pensii p)nă la momentul de fa'ă nua depă*it marja de apreciere care =i este lăsată =n acest domeniu.

111. A*adar, nu a aut loc nicio =ncălcare a articolului 1H, com%inat cuarticolul 1 din &rotocolul nr. 1 la Conen'ie.

. &-E$8A L$C63CA-E A A-CO3:3: H D$ CO$E$TE

112. -eclamantul sus'ine că prin neafilierea sa la sistemul na'ional de pensii pentru perioadele lucrate =n timpul deten'iei, munca sa nu poate fiinclusă =n articolul H M > (a# *i a aut loc o =ncălcare a articolului H M 2 dinconen'ie.

Articolul H, =n partea sa releantă pentru cau+a de fa'ă, preede după cumurmea+ă?

J2. $imeni nu poate fi constr)ns să eXecute o muncă for'ată sau o%li"atorie.

>. $u se consideră _muncă for'ată sau o%li"atorieK =n sensul pre+entului articol?

(a# orice muncă impusă =n mod normal unei persoane supuse deten'iei =ncondi'iile preă+ute de articolul G din ]pre+enta^ Conen'ie sau pe durata li%ertă'iicondi'ionate (...#K

A. Sus&ineri!e p"r&i!or11>. -eclamantul sus'ine că munca prestată =n =nc!isoare a repre+entat

=n mod eident Jmuncă for'ată sau o%li"atorieK =n sensul articolului H M 2din conen'ie. A făcut referire la Conen'ia 3O nr. 2Q, potriit căreiaJmunca for'ată sau o%li"atorieK =nseamnă Jorice muncă sau sericiu prestatede către o persoană su% amenin'area unei sanc'iuni *i pentru care persoanarespectiă nu sa oferit oluntarK. Ln le"ătură cu acest aspect, a su%liniat căde'inu'ii =n Austria sunt o%li"a'i că muncească, =n temeiul sec'iuni HH din

3e"ea EXecutării &edepselor *i că refu+ul de a lucra se pedepse*te, =ntemeiul sec'iunilor 10<(1# *i 10Q ale respectiei le"i.11H. -eclamantul acceptă că o%li"a'ia impusă de'inu'ilor de a presta

munca poate fi justificată de articolul H M > (a#, dar sus'ine că =nconformitate cu standardele societă'ii contemporane, prestarea muncii fărăafilierea la sistemul na'ional de pensii nu poate fi priită ca Jmuncă impusă=n mod normal unei persoane supuse deten'ieiK =n sensul respectiei

preederi. &rin urmare, faptul că a tre%uit să preste+e muncă fără a fi afiliatla sistemul na'ional de pensii ar repre+enta o =ncălcare a articolului H dinconen'ie.



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E >1

11G. ;uernul sus'ine că munca prestată =n timpul deten'iei nu intră =nsfera de aplicare a articolului H, deoarece este cuprinsă =n eXcep'ia la

inter+icerea muncii for'ate sau o%li"atorii preă+ută de articolul H M > (a#.&rin urmare, neafilierea de'inu'ilor care prestea+ă muncă =n deten'ie lasistemul na'ional de pensii nu pune o pro%lemă din prisma articolului H dinconen'ie.

#. Aprecierea Cur&ii

. Princi"ii &enera!e

11P. Curtea reaminte*te că articolul H consacră una dintre alorile fundHM 1 nu preede eXcep'ii *i dero"area =n temeiul articolului 1G M 2 nu este

permisă nici c!iar pentru cau+ă de ur"en'ă pu%lică care ar pune =n pericolna'iunea (a se edea, +i!iadin "otria =ran6ei, nr. <>>1P/01, M 112, EC- 200G, *i antsev "otriva Ci"ru!ui #i usiei, nr. 2GQPG/0H, M 2>,EC- 2010... (fra"mente##.

11<. Articolul H M 2 din conen'ie inte+ice Jmunca for'ată sauo%li"atorieK. Ln interpretarea articolului H, Curtea a luat =n considerare =ntrecut Conen'iile releante ale 3O, care sunt o%li"atorii pentru aproapetoate statele Consiliului Europei, inclusi Austria, *i, =n special, Conen'iaasupra 5uncii For'ate din 1Q>0 (a se edea, an der ;usse!e "otriva

:e!&iei, 2> noiem%rie 1Q>, M >2, seria A nr. <0, *i +i!iadin, citată supra, M11G#.

11. Ln aceste cau+e, Curtea a notat că eXistă o asemănare eidentă *ideloc =nt)mplătoare =ntre para"raful > din articolul H din conen'ie *i

para"raful 2 din articolul 2 din Conen'ia 3O nr. 2Q. &ara"raful 1 dinarticolul 2 din Conen'ia 3O nr. 2Q preede că J=n sensul aceste conen'iiK,termenul J muncă for'ată sau o%li"atorieK =nseamnă Jorice muncă sausericiu prestate de către o persoană su% amenin'area unei sanc'iuni *i

pentru care persoana respectiă nu sa oferit oluntarK (a se edea, +i!iadin,citată supra, M 11P#. Curtea a priit această defini'ie ca pe un punct de

plecare pentru interpretarea articolului H din conen'ie, dar a notat că nu ar tre%ui pierdute din edere particularită'ile Conen'iei *i nici faptul căaceasta este un instrument iu, care tre%uie interpretat J=n lumina

principiilor care prealea+ă =n momentul de fa'ă =n societă'ile democraticeK(a se edea, an der ;usse!e, citată supra, M >2#.

11Q. Articolul H M > (a# indică faptul că termenul muncă Jfor'ată sauo%li"atorieK nu include Jorice muncă impusă =n mod normal unei persoanesupuse deten'ieiK.

120. Curtea a notat structura specifică a articolului H. &ara"raful > nuinten'ionea+ă să Jlimite+eK eXercitarea dreptului "arantat de para"raful 2, cisă Jdelimite+eK =nsu*i con'inutul acestui drept, deoarece formea+ă unansam%lu cu para"raful 2 *i indică ce anume nu este inclus =n no'iunea de



>2 O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

Jmuncă for'ată sau o%li"atorieK (JnEest "as considerF coe Gtravai! forcF

ou o*!i&atoireE...K#. A*adar, para"raful > sere*te ca un ajutor la

interpretarea para"rafului 2. Cele patru alineate ale para"rafului >, =n ciudadiersită'ii lor, se =ntemeia+ă pe ideea de %a+ă a interesului "eneral, asolidarită'ii sociale *i a normalită'ii (a se edea, an der ;usse!e, citatăsupra, M >Z *i Har!heinz +chidt "otriva -eraniei, 1 iulie 1QQH, M 22,seria A nr. 2Q19, Iar* dai "otriva ;a!tei, nr. 1<20Q/02, M HH, EC- 200P#.

121. @urispruden'a Cur'ii =n ceea ce prie*te munca prestată =n=nc!isoare este săracă. Lntruna din primele sale !otăr)ri, Curtea a fostc!emată să eXamine+e munca impusă unui de'inut recidiist, eli%erarea luifiind condi'ionată de acumularea unui număr minim de ore lucrate. De*imunca respectiă era o%li"atorie, Curtea nu a constatat o =ncălcare a

articolului H din conen'ie, deoarece erau =ndeplinite cerin'ele articoluluiH M > (a#. Ln opinia Cur'ii, munca impusă Jnu depă*ea ceea ce era `normal=n acest conteXt, deoarece era menită săl ajute pe reclamant să sereinte"re+e =n societate *i aea o %a+ă le"ală ce =*i "ăsea ec!ialent *i =n altestate mem%re ale Consiliului Europei (a se edea, an Droo&en*roec

"otriva :e!&iei, 2H iunie 1Q2, M GQ, seria A nr. G0, cu referire la De

i!de$ ,os #i ersA" "otriva :e!&iei, 1 iunie 1Q<1, MM QQ0, seria Anr. 12#.

122. Cu priire la remunerarea *i asi"urarea socială a de'inu'ilor, Curteaface referire la deci+ia Comisiei Europene a drepturilor omului din P aprilie1QP =n cau+a Douăzeci #i unu de de6inu6i "otriva -eraniei

(nr. >1>H/P<, >1<2/P<, >1>20P/P<, Co!ec6ia 2<, p. Q<11P#, =n carereclaman'ii, =ntemeinduse pe articolul H, sau pl)ns că nu au fost plti'i =nmod corespun+ător pentru munca pe care au fost o%li"a'i să o preste+e =ntimpul deten'iei *i că nu li sau plătit contri%u'iile la sistemul de asi"urărisociale de către autorită'ile penitenciare. Comisia a declarat pl)n"erea canefondată. A notat că articolul H nu con'ine nicio preedere cu priire laremunerarea de'inu'ilor pentru munca depusă. 5ai mult, a făcut referire la

jurispruden'a sa constantă =n care sau respins ca inadmisi%ile cererilede'inu'ilor cu priire la nielul remunera'iei de'inu'ilor sau la dreptul lor laasi"urare socială.

12>. Curtea a fost c!emată să eXamine+e o pl)n"ere similară dintro perspectiă u*or diferită =n cau+a Puzinas (citată supra#. -eclamantul sa pl)ns =n temeiul articolului 1 din &rotocolul nr. 1 că le"isla'ia internă priindasi"urările sociale nu era adecată *i nu permitea de'inu'ilor să articolului 1din &rotocolul nr. 1 cu priire la eentuala sa pensie, Curtea a respins

pl)n"erea ca incompati%ilă ratione ateriae cu preederile Conen'iei.

2. "!icarea "rinci"ii!or enun6ate !a cauza de fa6ă

12H. Curtea tre%uie să eXamine+e dacă reclamantul din cau+a de fa'ă atre%uit să preste+e Jmuncă for'ată sau o%li"atorieK contrară articolului H din



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E >>

conen'ie. Curtea notea+ă că reclamantul aea o%li"a'ia de a presta muncă=n temeiul sec'iunii HH(1# din 3e"ea priind EXecutarea &edepselor. -efu+ul

de a lucra repre+enta o contraen'ie, =n temeiul sec'iunii 10< a 3e"ii,sanc'iona%ilă =n temeiul sec'iunii 10Q cu pedepse ariind =ntre mustrare *ii+olare.

12G. 3u)nd ca punct de plecare pentru interpretarea articolului H M 2 dinconen'ie defini'ia muncii for'ate sau o%li"atorii din articolul 2 M 1 dinConen'ia 3O nr. 2Q (a se edea, an der ;usse!e, citată supra, MM >2>H#,Curtea nu are nicio =ndoială că reclamantul a prestat o muncă Jpentru carenu sa oferit oluntar *i su% amenin'area unei pedepseK.

12P. Acest aspect nu este disputat de păr'i, dar ersiunile acestora diferă=n ceea ce prie*te aspectul dacă munca prestată intră =n sfera de aplicare aarticolului H M > (a# din conen'ie, care eXclude Jmunca cerută =n timpul

deten'iei impusă =n conformitate cu articolul G din conen'ieK din no'iuneade Jmuncă for'ată sau o%li"atorieK. ;uernul a răspuns afirmati la această=ntre%are, conc!i+)nd că munca prestată de către reclamant ca de'inut nuintră =n sfera de aplicare a articolului H. -eclamantul a sus'inut =nsă cămunca prestată =n timpul deten'iei fără afiliere la sistemul na'ional de pensiinu este acopertiă de preederea respectiă. A*adar, constituie Jmuncăfor'ată sau o%li"atorieK cu =ncălcarea articolului H M 2.

12<. Curtea nu a aut p)nă acum posi%ilitatea de a eXamina dacăarticolul H impune 8tatelor Contractante să includă munca de'inu'ilor =nsistemul na'ional de asi"urări sociale. $otea+ă că deci+ia susmen'ionată

pronun'ată de către Comisie =n Douăzeci #i unu de de6inu6i "otriva

-eraniei (citată supra# prin care sa răspuns ne"ati la această =ntre%aredatea+ă din 1QP. Curtea a tre%ui, a*adar, să anali+e+e dacă po+i'iaadoptată =n deci+ia respectiă este =ncă ala%ilă cu priire la munca prestatăde reclamant =n calitate de de'inut fără a fi afiliat la sistemul na'ional de

pensii.12. erminolo"ia Conen'iei nu oferă nicio indica'ie cu priire la

pro%lema afilierii de'inu'ilor la sistemul na'ional de asi"urări sociale. otu*i, pentru a sta%ili ce anume este considerată Jmuncă impusă =n mod normal =ntimpul deten'ieiK, Curtea a tre%ui să ai%ă =n edere standardele care

prealea+ă =n statele mem%re (a se edea, an Droo&en*roec , citată supra,

M GQ#.12Q. -eclamantul se =ntemeia+ă, =n principal, pe doctrina Cur'ii potriitcăreia Conen'ia este un instrument iu care tre%uie interpretat =n luminacondi'iilor societă'ii contemporane (a se edea, de eXemplu, Arer "otriva

;arii :ritanii, 2G aprilie 1Q<, M >1, seria A nr. 2PZ Christine -oodin

"otriva ;arii :ritanii ]5C^, nr. 2QG</QG, M <G, EC- 2002Z *i an

der ;usse!e, citată supra, M >2#, induc)nd ideea că standardele europenesau sc!im%at =n a*a fel =nc)t munca de'inu'ilor fără afilierea la sistemulna'ional de pensii nu mai poate fi priită ca Jmuncă impusă =n mod normal=n timpul deten'ieiK.



>H O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

1>0. Curtea notea+ă că reclamantul a lucrat pe perioade lun"i =n timpuldeten'iei sale, =ncep)nd din 1QP0. 3a momentul respecti, Comisia, prin

deci+ia sa pronun'ată =n cau+a Douăzeci #i unu de de6inu6i "otriva-eraniei (citată supra# a statuat că articolul H din conen'ie nu impune cade'inu'ii care prestea+ă muncă să fie afilia'i la sistemul na'ional de asi"urărisociale. -e"ulamentul European priind Lnc!isorile din 1Q< nu a atins

pro%lema afilierii de'inu'ilor la sistemul na'ional de asi"urări sociale. Curteaadmite că =n ultima reme sau =nre"istrat eolu'ii semnificatie =n domeniulre"lementărilor de drept penal, reflectate =n -e"ulamentul European priindLnc!isorile din 200P, care con'ine ca principiu de %a+ă normali+area muncii

prestate =n timpul deten'iei. Ln conteXtul de fa'ă, -e"ula 2P.1< din-e"ulamentul din 200P preede că J=n măsura posi%ilită'ilor, de'inu'ii care

prestea+ă muncă or fi inclu*i =n sistemele na'ionale de asi"urări socialeK.

1>1. otu*i, a)nd =n edere practica curentă a statelor mem%re, Curteanu "ăse*te =ntemeiată

1>2. Ln conclu+ie, re+ultă că nu eXistă un consens =ntre statele mem%recu priire la afilierea de'inu'ilor la sistemul na'ional de pensii. Ln timp ce-e"ula 2P.1< din -e"ulamentul din 200P reflectă o eolu'ie, aceasta nu

poate fi tradusă =ntro o%li"a'ie =n temeiul articolului H din conen'ie. &rinurmare, munca o%li"atorie prestată de către reclamant =n calitate de de'inut,fără să fie afiliat la sistemul na'ional de pensii, tre%uie priită ca Jmuncăimpusă =n mod normal =n cursul deten'ieiK =n sensul articolului H M > (a#.

1>>. Conclu+ia Cur ii este că munca prestată de către reclamant esteț

acoperită de articolul H M > (a# din conen'ie *i nu constituie Jmuncă for'atăsau o%li"atorieK =n sensul articolului H M 2 din conen'ie.

1>H. &rin urmare, nu a aut loc nicio =ncălcare a articolului H dinconen'ie.

. &-E$8A L$C63CA-E A A-CO3:3: 1H D$ CO$E$TE,CO59$A C: A-CO3:3 H

1>G. Curtea notea+ă că reclamantul sa =ntemeiat, =n principal, pearticolul H, dar a făcut referire *i la articolul 1H, fără a pre+enta =nsăar"umente separate cu priire la articolul 1H, com%inat cu articolul H.

1>P. Curtea consideră că eXaminarea articolului H acoperă toate

aspectele criticate de către reclamant prin pl)n"erea sa *i nu considerănecesară eXaminarea capătului de cerere =ntemeiat pe articolul 1H, com%inatcu articolul H.



O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E >G

&E$-: ACE8E 5OE, C:-EA

1. Decide$ cu +ece oturi pentru *i *apte =mpotriă, că nu a aut loc nicio=ncălcare a articolului 1H din conen'ie, com%inat cu 1 din &rotocoluladi ional nr. 1Zț

2. Decide$ cu *aispre+ece oturi pentru *i unul =mpotriă, că nu a aut locnicio =ncălcare a articolului H din conen'ieZ

>. Decide$ =n unanimitate, că nu este necesară eXaminarea separată acapătului de cerere =ntemeiat pe articolul 1H din conen'ie, com%inat cuarticolul H din conen'ie.

-edactată =n en"le+ă *i france+ă *i pronun'ată =n audiere pu%lică =nClădirea Drepturilor Omului, 8tras%our", pe data de < iulie 2011.

incent 9er"er @ean&aul Costa@uristconsult &re*edinte

Ln conformitate cu articolul HG M 2 *i conen'ie *i <H M 2 din-e"ulamentul Cur'ii, sunt aneXate pre+entei !otăr)ri următoarele opiniiseparate?

(a# Opinia concurentă a judecătorului De ;aetanoZ(%# Opinia comună par'ial di+identă a judecătorilor ulens, oler,;uluman, 8pielmann, &opoi, 5alinerni *i &ardalosZ

(c# Opinia par'ial di+identă a judecătoarei ulens.

Opiniile separate nu au fost traduse, dar se pot "ăsi =n en"le+ă iș

france+ă, =n ersiunile oficiale ale !otăr)rii, care pot fi consultate =n %a+a dedate :DOC a Cur ii.ț

@.&.C..9



>P O6-7-EA 8:55E- =mpotria A:8-E

© Consi!iu! Europei;Curtea European" a 'repturi!or <mu!ui, 0950

3im%ile oficiale ale Cur'ii Europene a Drepturilor Omului sunt en"le+a *i france+a. Aceastătraducere a fost reali+ată cu sprijinul Fondului fiduciar pentru drepturile omului alConsiliului Europei (.coe.int/!umanri"!tstrustfund#. $u o%li"ă Curtea, care, de altfel,nu =*i asumă răspunderea pentru calitatea acesteia. raducerea poate fi descărcată din %a+ade date :DOC a Cur'ii Europene a Drepturilor Omului (!ttp?//!udoc.ec!r.coe.int# sau dinoricare altă %a+ă de date =n care Curtea a făcut această traducere disponi%ilă. &oate fireproducă =n scop necomercial, cu condi'ia ca titlul cau+ei să fie citat =n =ntre"ime,=mpreună cu referirea la dreptul de autor men'ionat anterior la Fondul fiduciar pentrudrepturile omului. Dacă inten'iona'i să utili+a'i reun fra"ment din această traducere =nscop comercial, ă ru"ăm să contacta'i pu%lis!in"ec!r.coe.int.

© Counci! o Europe; European Court o =uman Rig4ts, 0950

!e official lan"ua"es of t!e European Court of uman -i"!ts are En"lis! and Frenc!.!is translation as commissioned it! t!e support of t!e uman -i"!ts rust Fund of t!eCouncil of Europe (.coe.int/!umanri"!tstrustfund#. t does not %ind t!e Court, nor does t!e Court tae an responsi%ilit for t!e bualit t!ereof. t ma %e douloaded fromt!e :DOC casela data%ase of t!e European Court of uman -i"!ts(!ttp?//!udoc.ec!r.coe.int# or from an ot!er data%ase it! !ic! t!e Court !as s!are it. tma %e reproduced for noncommercial purposes on condition t!at t!e full title of t!e caseis cited, to"et!er it! t!e a%oe copri"!t indication and reference to t!e uman -i"!tsrust Fund. f it is intended to use an part of t!is translation for commercial purposes, please contact pu%lis!in"ec!r.coe.int.

© Consei! e !>Europe; Cour Europ?enne es 'roits e !>=omme, 0950

3es lan"ues officielles de la Cour Europenne des Droits de lomme sont le franBais etlan"lais. 3a prsente traduction a t effectue aec le soutien du Fonds fiduciaire pour lesdroits de l!omme du Conseil de lEurope (.coe.int/!umanri"!tstrustfund#. Elle ne lie pas la Cour, et celleci dcline toute responsa%ilit buant 4 sa bualit. Elle peut tretlc!ar"e 4 partir de :DOC, la %ase de jurisprudence de la Cour europenne des droitsde l!omme (!ttp?//!udoc.ec!r.coe.int# o de toute autre %ase de donnes 4 labuelle:DOC la communibue. Elle peut etre reproduite 4 des fins non commerciales, sousresere bue le titre de laffaire soit cit en entier et saccompa"ne de lindication decopri"!t cidessus ainsi bue la rfrence au Fonds fiduciaire pour les droits de l!omme.oute personne sou!aitant se serir de tout ou partie de la prsente traduction 4 des finscommerciales est inite 4 le si"naler 4 ladresse suiante? pu%lis!in"ec!r.coe.int.


http://hudoc.echr.coe.int/

mailto:[email protected]


















case of stummer v. austria - [romanian translation] by the coe human rights trust fund

Documents