casa (gospodăria) domnului (vol.3) - dicteu divin prin jakob lorber

484
Casa Domnului Vol.3 1 Casa (Gospodăria) Domnului Vol. 3 Primele civilizaţii evoluate Decăderea lor şi purificarea pământului prin intermediul potopului Capitolul 1 Purista, consiliera Domnului, doreşte ca rugăciunile oamenilor să îi fie pre- zentate lui Dumnezeu sub forma unor cereri de sfaturi. Iubirea şi graţia Tatălui faţă de copiii Săi. (27 martie 1843) 1. În pofida adoraţiei pe care o simţeau cu toţii în prezenţa Celui Preaînalt, s -au lăsat cuprinşi de teamă la vederea Celui care se afla pe colină. Singurii care făceau excep- ţie erau Enoh şi cele patru femei extrem de pure, care se bucurau de o stare de pace beat i- fică în prezenţa Tatălui lor ceresc, convinşi că Acesta le va rezerva şi lor soarta marelui Sehel. Atunci, Domnul i s-a adresat Puristei: 2. „Ascultă, mult iubita Mea bucătăreasă! Ce crezi ce trebuie să facem pentru a-i elibera pe aceşti nătângi de teama lor nefirească, astfel încât să Mă recunoască drept uni- cul lor Dumnezeu şi Părinte autentic, fără a le prejudicia în vreun fel liberul arbitru? Este evident că dacă îmi voi revela prea brusc identitatea, acest lucru i -ar putea costa chiar viaţa (lucru valabil îndeosebi pentru femei), iar pe unii însăşi existenţa eternă! Haide, sfătuieşte-Mă şi spune-Mi ce ar trebui să fac!” 3. Această întrebare a deconcertat-o de tot pe încântătoarea Purista, care a început să suspine, imaginându-şi că Tatăl ceresc doreşte să o pedepsească dintr-un motiv sau altul. 4. Domnul a privit-o însă cu blândeţe şi i-a spus: „Priveşte-Mă, micuţa Mea, şi la- să inima ta să spună dacă am Eu aerul cuiva care doreşte să te pedepsească. Eu Mi -am păstrat dintotdeauna expresia pe care o vezi întipărită pe chip şi care va rămâne în eterni- tate aceeaşi, fiind adresată tuturor celor care M-au iubit, Mă iubesc şi Mă vor iubi la fel ca tine! - Ei bine, ce ai de spus, micuţa Mea?” 5. Auzind aceste cuvinte, Purista şi-a luat inima în dinţi şi a răspuns, uşor temă- toare, dar cu o încredere din ce în ce mai mare: „O, Tată preasfânt şi preaplin de iubire, ştiu că este absolut imposibil ca Tu să fii vreodată mânios sau răuvoitor; îmi dau seama acum perfect de acest lucru. În ceea ce priveşte însă întrebarea pe care mi -ai pus-o adi- neauri, mie, sărmanei Tale creaturi, este la fel de evident că aş da dovadă de o mare infa- tuare, eu, care chiar aş merita cea mai severă pedeapsă din partea Ta, dacă mi -aş propune să îţi dau vreun sfat Ţie, care eşti însăşi înţelepciunea infinită! 6. Numai gândul de a-Ţi da un sfat Ţie, care eşti Dumnezeul nostru şi Creatorul atotputernic al cerului şi al pământului, îmi dă fiori. De aceea, Te implor, Tată preasfânt şi preaplin de iubire, să mă scuteşti de această obligaţie!” 7. Domnul i-a răspuns însă Puristei: „Ascultă, copila Mea, este evident că încă nu Mă cunoşti suficient de bine! De aceea, ascultă ce doresc să-ţi spun.

Upload: billydean

Post on 27-May-2015

454 views

Category:

Education


20 download

DESCRIPTION

"Aceşti oameni au creat maşinării care le permiteau să arunce proiectile de 50.000 de kilograme la o distanţă de o leghe cu o forţă absolut terifiantă, în cadrul cărora electricitatea juca rolul principal. Ei au reuşit să perfecţioneze atât de mult această invenţie încât au realizat cu ajutorul ei lucruri îngrozitoare. Au inventat de asemenea praful de puşcă şi armele de foc, pergamentul şi hâr-tia. Cunoşteau puterea vaporilor de apă şi o foloseau cu mult succes pentru invenţiile lor. Pe scurt, în materie de invenţii şi de artificii tehnice, Hanohul şi oraşele înveci-nate se aflau cu o mie de ani înaintea epocii actuale. Oamenii acelor vremuri au realizat toate aceste lucruri într-un interval de timp destul de scurt."

TRANSCRIPT

  • 1. Casa Domnului Vol.3Casa (Gospodria) Domnului Vol. 3 Primele civilizaii evoluate Decderea lor i purificarea pmntului prin intermediul potopuluiCapitolul 1 Purista, consiliera Domnului, dorete ca rugciunile oamenilor s i fie prezentate lui Dumnezeu sub forma unor cereri de sfaturi. Iubirea i graia Tatlui fa de copiii Si. (27 martie 1843) 1. n pofida adoraiei pe care o simeau cu toii n prezena Celui Preanalt, s-au lsat cuprini de team la vederea Celui care se afla pe colin. Singurii care fceau excepie erau Enoh i cele patru femei extrem de pure, care se bucurau de o stare de pace beatific n prezena Tatlui lor ceresc, convini c Acesta le va rezerva i lor soarta marelui Sehel. Atunci, Domnul i s-a adresat Puristei: 2. Ascult, mult iubita Mea buctreas! Ce crezi ce trebuie s facem pentru a-i elibera pe aceti ntngi de teama lor nefireasc, astfel nct s M recunoasc drept unicul lor Dumnezeu i Printe autentic, fr a le prejudicia n vreun fel liberul arbitru? Este evident c dac mi voi revela prea brusc identitatea, acest lucru i-ar putea costa chiar viaa (lucru valabil ndeosebi pentru femei), iar pe unii nsi existena etern! Haide, sftuiete-M i spune-Mi ce ar trebui s fac! 3. Aceast ntrebare a deconcertat-o de tot pe ncnttoarea Purista, care a nceput s suspine, imaginndu-i c Tatl ceresc dorete s o pedepseasc dintr-un motiv sau altul. 4. Domnul a privit-o ns cu blndee i i-a spus: Privete-M, micua Mea, i las inima ta s spun dac am Eu aerul cuiva care dorete s te pedepseasc. Eu Mi-am pstrat dintotdeauna expresia pe care o vezi ntiprit pe chip i care va rmne n eternitate aceeai, fiind adresat tuturor celor care M-au iubit, M iubesc i M vor iubi la fel ca tine! - Ei bine, ce ai de spus, micua Mea? 5. Auzind aceste cuvinte, Purista i-a luat inima n dini i a rspuns, uor temtoare, dar cu o ncredere din ce n ce mai mare: O, Tat preasfnt i preaplin de iubire, tiu c este absolut imposibil ca Tu s fii vreodat mnios sau ruvoitor; mi dau seama acum perfect de acest lucru. n ceea ce privete ns ntrebarea pe care mi-ai pus-o adineauri, mie, srmanei Tale creaturi, este la fel de evident c a da dovad de o mare infatuare, eu, care chiar a merita cea mai sever pedeaps din partea Ta, dac mi-a propune s i dau vreun sfat ie, care eti nsi nelepciunea infinit! 6. Numai gndul de a-i da un sfat ie, care eti Dumnezeul nostru i Creatorul atotputernic al cerului i al pmntului, mi d fiori. De aceea, Te implor, Tat preasfnt i preaplin de iubire, s m scuteti de aceast obligaie! 7. Domnul i-a rspuns ns Puristei: Ascult, copila Mea, este evident c nc nu M cunoti suficient de bine! De aceea, ascult ce doresc s-i spun. 1

2. Casa Domnului Vol.38. Tu te temi s nu fii pedepsit dac mi dai sfatul pe care l ateapt Tatl de la unul din copiii Si, ntruct eti contient de faptul c nelepciunea Mea divin, infinit i etern nu are nevoie de astfel de sfaturi, cci Eu controlez i susin totul, astfel nct toate creaturile Mele s se ndrepte ctre destinaia dorit de Mine. 9. Dei aceast viziune este ntru totul corect, nu pot s nu te ntreb de ce Mi-ai adresat pn acum attea rugciuni, pe care Eu i le-am ndeplinit ntotdeauna? La urma urmelor, o rugciune nu este altceva dect un sfat adresat Mie ntr-o stare de reculegere i de smerenie, prin care cel care se roag mi spune ce ar trebui s fac 10. Oare nu tie el c Eu sunt plin de buntate i de nelepciune? Iar dac tie acest lucru, de ce se roag el s i acord o anumit graie? Dup logica ta, el ar trebui s porneasc din start de la premisa c nalta Mea nelepciune i iubirea Mea nesfrit i vor oferi tot ce este mai bun pentru el, la momentul oportun, desigur, fr ca el s M sftuiasc n aceast direcie! 11. Dup aceeai logic, dac cererea lui ar fi contrar voinei i nelepciunii Mele divine, omul care se roag s-ar face vinovat n faa Mea, necesitnd o pedeaps care s i corecteze aceast atitudine! 12. Auzind aceste cuvinte, Purista i celelalte trei femei au nceput s se bat cu pumnii n piept, spunnd: O, Doamne, ai mil de noi, cci am pctuit cumplit n faa Ta! 13. Domnul le-a rspuns ns: M tem, copilele Mele dragi, c dac reacionai n acest fel, nu facei dect s v amplificai i mai mult pcatul, cci mi dai un nou sfat: acela de a-Mi fi mil de voi! 14. Speriat i ntristat, Purista a scos un ipt sfietor, spunnd: O, pentru numele lui Dumnezeu! Ce-am fcut, fiin lipsit de minte ce sunt? 15. Cu ochii scldai n lacrimi, Ghemela a adugat: Acum mi dau seama, acesta este sfritul nostru! 16. La fel de ndurerate, Naeme i Pura nu mai tiau ce s spun. 17. Micat, Domnul le-a luat ns pe toate patru n braele Sale, le-a strns la pieptul Su sfnt i le-a spus: Copilele Mele dragi, de ce suntei att de nefericite, dei Tatl ceresc v strnge la pieptul Lui ce a luat o form vizibil special pentru voi, mnginduv cu braele Sale cu aceeai iubire cu care i alint o mam copilul? 18. Aceast ntrebare le-a fcut pe cele patru femei s i mai revin, iar Purista ia rspuns Domnului, rznd uor, dar cu ochii nc nlcrimai: O, Tat preasfnt i preaplin de iubire s neleg c nu suntem cu totul pierdute? Cu siguran rmnem ns nite pctoase n faa Ta! 19. Domnul i-a rspuns: Dac ai fi fost nite pctoase, nu v-ai fi putut afla acum n prezena Mea. Din fericire pentru voi, nu este ns cazul, fapt care mi permite Mie, Tatlui vostru, s v strng n braele Mele! 20. n calitatea Mea de Printe, doresc s fiu acum sftuit de copilaii Mei dragi, ca i cum a avea cu adevrat nevoie de sfatul lor, i doresc s acionez astfel nct s le dau impresia c mi sunt indispensabili. 21. Procedez astfel n calitatea Mea de Printe, mnat de iubirea Mea infinit, dar am totui grij s ghidez sfaturile i aciunile copilailor Mei, astfel nct s-Mi ating scopul propus.2 3. Casa Domnului Vol.322. De aceea, micua Mea, atept nc rspunsul tu. Doresc s M sftuieti i s mi spui cum ar trebui s procedez cu aceti oameni, i te asigur c voi proceda exact aa cum M vei nva! 23. Regsindu-i curajul, Purista s-a aruncat la gtul Tatlui ceresc, l-a acoperit cu srutri i i-a spus: Ei bine, n acest caz nsoete-ne n buctria mea, din iubire fa de noi, i las-Te adorat acolo de noi, att ct i va face plcere, n calitatea Ta de Dumnezeu i de Printe preasfnt i preaplin de iubire. 24. Domnul i-a rspuns: Amin! Aa s fie! S ne ndreptm aadar ctre coliba ta! 25. Ghemela L-a ntrebat ns: Tat, putem s Te nsoim i noi n interiorul colibei? 26. Domnul: Cum s nu, Copila Mea? De vreme ce v aflai acum n prezena Mea, de ce nu M-ai nsoi inclusiv n colib? Cci Eu sunt i rmn Tatl vostru cel bun, oriunde M-a afla! Urmai-M aadar cu toat ncrederea! Amin.Capitolul 2 Domnul intr n coliba Puristei. ntrebrile celor curioi. Discursul de o nalt spiritualitate al lui Enoh adresat incredulilor i celor cu spiritul excesiv de critic. (28 martie 1843) 1. Trecnd pe lng Enoh, Domnul i-a zis n oapt: Enoh, pregtete-i i pe ceilali, iar apoi adu-i la Mine, n colib. Femeile nu trebuie s treac ns pragul colibei ct timp M voi afla Eu n interior, cu excepia Evei i a celor patru de fa! Amin. 2. Dup care Domnul i-a continuat drumul ctre coliba Puristei, nsoit de cele patru fiice mult iubite ale Sale. Pn la sosirea celorlali, El le-a dezvluit acestora o sumedenie de revelaii divine, ca semn al graiei Sale, ilustrndu-le marele plan divin prin care dirijeaz viaa copiilor Si i a celorlalte creaturi ale Sale. Le-a destinuit de asemenea naltul destin care i este rezervat fiinei umane, dar i interveniile malefice ale lui Satan, spiritul care ncearc n permanen s se opun acestui plan divin. 3. Cam aa au evoluat lucrurile n coliba Puristei. Ce s-a ntmplat ns cu Enoh, care se afla nc afar, n mijlocul celorlali? 4. Acesta era asaltat de pretutindeni cu ntrebri. Primii care s-au npustit asupra lui au fost Hored i Lameh: Printe Enoh, spune-ne: cine este acel brbat care s-a ndreptat cu atta voioie ctre coliba Puristei, unde a rmas singur cu acele patru femei, dintre care dou sunt soiile noastre, iar celelalte sunt Purista i preafrumoasa Pura, contrar regulii instituite de nsui Domnul? Bnuiala noastr este c n spatele acelui om se ascunde ceva cu totul ieit din comun! Am vzut c i s-a adresat ca unei vechi cunotine, aa c bnuim c nu este un necunoscut pentru tine! 5. Dac transfigurarea lui Sehel nu a fost o iluzie, cu siguran acesta se afl acum ntr-o lume superioar. Am dori s tim mai multe inclusiv despre acest subiect! 6. Ne-a trecut prin minte faptul c acel om ar putea fi Domnul nsui, dar acest lucru nu ar concorda deloc cu spusele Puristei, creia Domnul i-a mrturisit c va reveni printre noi ntr-o form vizibil atunci cnd ne vom afla cu toii n interiorul colibei, ntro stare de smerenie i receptivitate, i c ne va revela atunci tot ce s-a ntmplat n profunzimile creaiei. 3 4. Casa Domnului Vol.37. Acest om nu a venit ns conform anunului profetic, ci a aprut parc de nicieri. i n timp ce noi ne pregteam n interiorul colibei, smerindu-ne ntr-o stare de reculegere n ateptarea venirii Domnului, acest om se ddea n spectacol cu patru dintre cele mai frumoase femei ale noastre, fapt care i-a fcut o plcere ct se poate de evident! 8. Desigur, cele patru femei cu suflete celeste sunt de o puritate absolut, comparabil cu cea a Luceafrului de diminea. De aceea, orict de ciudat ar prea, ne este imposibil s fim suprai pe ele pentru comportamentul lor, dei toate patru par ndrgostite lulea de acel brbat. i totui, nu considerm c aceasta ar fi o dovad suficient de explicit c am avea de-a face cu Domnul! 9. Cci noi tim foarte bine c Domnul i respect ntru totul promisiunile! De aceea, este imposibil s vin la noi ntr-o alt form dect cea anunat profetic Puristei! Aadar, spune-ne, printe Enoh, cine este acel brbat i de unde vine el? 10. Ceilali s-au apropiat i ei de Enoh, curioi s afle la rndul lor rspunsul la aceste ntrebri. 11. Singur Adam era de alt prere, aa c i-a spus lui Enoh cu o privire gnditoare: Enoh! Acest brbat mi se pare foarte suspect! Spectacolul pe care ni l-au oferit cele patru femei, de regul att de virtuoase i de smerite, mi s-a prut cam de prost gust! 12. La fel de ngrijorat sunt i de dispariia n neant a fiului lui Seth. Cum a fost posibil s fi fost anihilat astfel dintr-o dat? M gndesc chiar c Domnul i-a permis dumanului luminii s acioneze n acest fel, pentru a ne pune la ncercare credina. 13. Am vzut c tu pari s l cunoti pe acel brbat, dar acest lucru nu m linitete suficient, cci eu nu l recunosc deloc. tiind de cte ori m-am nelat pn acum, m simt mai degrab nencreztor, pn la proba contrarie! 14. De aceea, spune-ne tot ce tii n legtur cu el, dup care haidei s ne ndreptm cu toii spre colib; n caz contrar, s-ar putea ca Domnul s se mai lase nc foarte mult timp ateptat! 15. innd cont de tot ce au spus ceilali, acest om ar putea fi Domnul la fel de mult cum am putea fi noi nine! Ct despre Purista, cred c aceasta s-ar putea nela! Tu trebuie ns s tii care este adevrul! 16. Faptul c cele patru femei se aga att de strns de el nu nseamn mare lucru, cci este tiut c femeile sunt oarbe i lipsite de creier, fr nici o excepie. Chiar dac o femeie se roag timp de zece ani, este suficient o singur tentaie mai mare pentru ca ea s cad n braele primului seductor! Cci ea se bucur de o libertate ieit din comun i poate face orice dorete. 17. Spune-ne aadar tot ce tii, dar nu ne ine un discurs excesiv de lung, ca s ne putem ntoarce n colib, ateptndu-L acolo pe Domnul. n plus, doresc s-l supraveghez puin pe acel brbat, astfel nct s nu fac cine tie ce cu cele patru porumbie! n privina problemelor divine nu trebuie s dm niciodat dovad de indolen, cci n caz contrar lumea nu va mai rezista nc o mie de ani, aa cum s-a ntmplat pn acum, datorit credinei mele neobosite fa de Dumnezeu! 18. Abia acum a reuit Enoh s ia cuvntul, spunnd: Ascultai-m, dragii mei prini, frai i copii! Constat c pe ct sunt de active mintea i limba voastr, pe att de tcute au rmas inimile voastre! 19. Se pare c ai uitat cu desvrire discursul pe care mi l-a inspirat Domnul n ziua de Sabat, de vreme ce suntei complet incapabili s nelegei promisiunea fcut de El Puristei! 4 5. Casa Domnului Vol.320. Ce simbolizeaz coliba Puristei, cea n care ni s-a spus c trebuie s l ateptm pe Domnul? Ascultai-m: aceasta este nsi inima noastr, iar focul care arde n ea este iubirea noastr plin de ardoare fa de El! 21. Spunei-mi: care dintre voi a intrat pn acum n aceast colib, primindu-i acolo pe fraii si? Cine a fost de acord s le slujeasc cu cea mai mare umilin, considerndu-se ultimul i cel mai mic dintre ei? 22. Nici o femeie, cu excepia Evei i a Puristei, nu trebuie s ptrund vreodat n interiorul acestei colibe! Altfel spus, att timp ct ne aflm n iubirea lui Dumnezeu i n starea de pace a inimii, noi nu trebuie s ne gndim niciodat la alte femei, cci aceste gnduri ar tulbura iubirea ce i-o purtm Domnului. Singurele excepii sunt iubirea matern i cea filial, care nu tulbur cu nimic iubirea pe care i-o datorm lui Dumnezeu, ci dimpotriv, servesc drept criteriu pentru aceast iubire rezervat Tatlui ceresc! M-ai neles? 23. Noi L-am ateptat pe Domnul n coliba Puristei n trupurile noastre muritoare, dar gndurile noastre erau ndreptate numai ctre femeile noastre, ntrebndu-se: Oare de ce nu le este permis tuturor femeilor s intre n aceast colib, alturi de noi? n aceste condiii, nu este deloc de mirare c femeile au fcut un scandal att de mare, silindu-ne n cele din urm s ieim afar ca s vedem ce se ntmpl! - Ei, acum ai neles ce s-a ntmplat? 24. Mila Domnului este ns infinit, aa c El a venit la noi, n conformitate cu promisiunea pe care ne-a fcut-o. Ce-i drept, a venit innd cont de ceea ce a gsit n inimile noastre, n care se aflau numai gndurile noastre referitoare la femei. De aceea, El sa dus mai nti la ele i le-a primit la pieptul Su, constatnd c noi nu suntem de fapt prezeni n interiorul colibei Puristei! M-ai neles? 25. Spre marea noastr ruine, cele patru femei au fost singurele care L-au ateptat pe Domnul n adevrata colib a Puristei. De aceea, El a venit mai nti la ele. Nu-i de mirare c n timp ce noi ne pierdeam timpul cu discuiile noastre dearte, ele savurau deja fericirea suprem a graiei divine, a compasiunii i a iubirii supreme a Tatlui ceresc! Mai neles? 26. Voi nu cunoatei nc nimic despre marile profunzimi divine, dei Domnul ne-a revelat deja n maniera cea mai luminoas i mai explicit cu putin care sunt cile Sale i felul n care ne ghideaz pe ele! M-ai neles? 27. Voi m ntrebai pe mine: Cine este acel brbat?, n timp ce cele patru femei extrem de pure se bucur deja de mult timp n braele Tatlui preasfnt i preaplin de iubire! - nelegei ce v spun? 28. Eu nu afirm c acel brbat este Tatl ceresc, ci v cer s l primii n inimile voastre. Numai atunci l vei recunoate! Am reuit s m fac bine neles? 29. Dac spiritul vostru nu este mai orb dect cel care se afl n centrul acestui pmnt, ar trebui s l recunoatei astfel! Eu unul am spus ce am avut de spus. Acum acionai i recunoatei-v marea orbire, n numele Domnului! Amin. 30. n sfrit, ochii celor de fa s-au deschis, iar ei i-au dat seama de imensa lor orbire, btndu-se cu pumnii n piept.Capitolul 35 6. Casa Domnului Vol.3Brbaii sunt deconcertai. Curioii brfesc. Sora Aorei este singura care nelege corect ce se ntmpl (29 martie 1843) 1. Nu le-a trebuit mult timp prinilor patriarhi i celorlali oaspei din Levant pentru a-i reveni din uimire, dar nici unul nu tia ce trebuie s fac n continuare. Complet deconcertai, se priveau unii pe alii, ntrebndu-se n oapt: Oare ce o s se ntmple cu noi, dup aceast greeal? Nimeni nu era ns capabil s le dea vreun rspuns. 2. Femeile, care se aflau la o oarecare distan de brbai, i-au dat imediat seama c se ntmpl ceva ciudat cu acetia, dat fiind c aveau un comportament att de misterios i c i opteau continuu ceva la ureche. De aceea, ele au dat curs intuiiei lor (i nicidecum prii lor slabe, care este curiozitatea deart) i s-au ndreptat fr ntrziere ctre brbaii lor, pentru a afla ce s-a ntmplat cu acetia. 3. Pe drum, una dintre ele i-a ntrebat vecina: Ce crezi c s-a ntmplat cu brbaii notri, dup prerea ta? 4. Interlocutoarea sa i-a rspuns cu un aer important, care nu prea se potrivea cu modul ei obinuit de a fi, mult mai ters: O, draga mea sor! Cu siguran, s-a petrecut ceva extrem de straniu, probabil chiar un miracol. Ce bine ar fi dac ne-ar spune i nou cineva ce se ntmpl! 5. O alt femeie a luat i ea cuvntul: Fr doar i poate, este ceva legat de acel brbat att de ciudat! 6. Da, da, s-a grbit o a patra s confirme, dup cum ai vzut, acel personaj ngrozitor a intrat singur n coliba Puristei, nsoit de cele patru aa-zise fecioare! Temnduse probabil de privirile noastre pudice, a preferat s intre mpreun cu ele n colib! 7. O a cincea femeie a adugat i ea: Ai perfect dreptate: n interior e mult mai comod, i nici nu trebuie s-i fac probleme n legtur cu noi! De altfel, eu una le-am spus o dat n treact lui Lameh i lui Hored: Nu doresc s fiu o piaz-rea, dar dac a fi n locul vostru, a fi cu ochii n patru, cci este imposibil ca nite fete att de tinere i de frumoase, cu sngele att de fierbinte, s nu fie supuse tuturor tentaiilor posibile! 8. i iat ct de mult dreptate am avut. Ce i-e i cu brbaii acetia, care doresc s ne nchid tot timpul gura, nou, femeilor att de experimentate, cu aa-zisa lor nelepciune! 9. S mori de rs, nu alta, sau dimpotriv, de furie! Vrjitorul acela venit dinspre miazzi, despre care am auzit vorbindu-se att de multe lucruri, a venit i le-a suflat chiar de sub nas perlele Levantului (dup cum se spune)! 10. Iar acum, speriai i geloi, i optesc unii altora la ureche i nu mai tiu cum s procedeze cu toat nelepciunea lor! 11. Acel brbat s-a folosit de magia lui i l-a fcut s dispar pe cel mai puternic dintre ei, aa c nu m-ar mira dac brbaii notri i-ar fi propus acum s foloseasc fora mpotriva lui! 12. O a asea femeie a luat i ea cuvntul: Ai perfect dreptate. Am auzit spunndu-se i am vzut cu ochii mei cum Enoh l-a alungat pe acel vrjitor din locul sacru, dar acesta nu a dorit s-l asculte! Drept urmare, Enoh i-a trimis-o pe Purista, probabil ca s-l conving prin farmecele ei s prseasc acel loc. Se pare ns, stimate printe Enoh, c de data aceasta nu prea i-a reuit figura! Vrjitorul a pus stpnire pe mintea preotesei Purista, care a czut imediat n capcana descntecelor sale! 6 7. Casa Domnului Vol.313. Una dintre tovarele vorbitoarei i-a luat vorba din gur: Draga mea sor, eu am vzut mai bine dect tine ce s-a ntmplat! Printele Enoh a trimis-o pe Purista la strin, dar de-abia i-a spus acesta cteva cuvinte, c ea a i czut prad farmecelor lui: a scos un strigt, probabil pentru c a simit influena sa malefic, dup care a alergat fr s-i dea seama ce face, complet orbit, i s-a aezat la pieptul lui, exact cum dorea acesta! 14. Antevorbitoarea s-a grbit s o aprobe, rznd ironic: Aa este, sor, ai perfect dreptate! Chiar aa s-au petrecut lucrurile! Dar ce doream s spun? Aha, mi-am amintit! Exact atunci, neleptul printe Enoh l-a trimis la ei pe robustul Sehel! Cnd acesta a ncercat ns s l prind de mn pe vrjitor, ca s-l determine s prseasc sfnta colin, acesta l-a fcut s dispar printr-un act de magie! Numai Dumnezeu tie unde o fi ajuns bietul Sehel! Iar acum, brbaii notri se dau de ceasul morii, netiind ce s mai fac, cu toat nelepciunea cu care se laud! 15. O alt femeie din grup, care a ascultat pn acum cu toat atenia brfele antevorbitoarelor ei, a luat i ea cuvntul: Doamne, ce m-a mai distra dac acest vrjitor, care pare s cunoasc foarte bine tiina magic, le-ar sufla de sub nas brbailor cele patru perle ale Levantului, dup cum le spun ei, aceti veritabili trandafiri umezii de roua aurorei eterne, etc., etc.! Cred c le-ar iei ochii din cap stimailor domni! 16. O alta a adugat: O, dac Domnul Iehova ar veni chiar n acest moment, dup cum a anunat-o pe Purista! Tare a fi curioas s asist la stnjeneala acestor brbai cu pretenii de nelepciune! 17. Alt femeie: Hm, este absolut sigur c Domnul nu va mai aprea! Nu cred c ar mai avea chef s i arate faa n mijlocul acestui scandal, dac nu cumva dorete s apar cu o sabie de foc ca s mpart dreptatea, fapt care le-ar fi de mare folos vrjitorului, celor patru fiice celeste i scumpilor lor soi nelepi! 18. Pn i btrna mam Eva, de regul echilibrat i plin de demnitate, pare s fi czut sub influena acestor brbai! tim cu toate c nu ne permite niciodat s ne plngem de soii notri! De pild, cnd soia lui Uranion s-a plns n legtur cu soul ei, ea ia tiat-o scurt, mustrnd-o cu severitate, n loc s o consoleze. S mori de rs, nu alta! Pn acum, am fost nevoite s ne abinem i s ne controlm justa mnie, tcnd supuse, ca nite oricei n faa pisicii! Cine consider c o asemenea atitudine este echitabil i extrage probabil nelepciunea dintr-o surs pe care eu una nu o cunosc! 19. O alt femeie s-a bgat i ea n vorb: M ntreb ce se ntmpl cu aceti brbai? A, cred c tiu! Bnuiesc c s-au ndrgostit cu toii! Vrjitorul le-a contracarat planurile, iar acum par cu toii nuci i i tot optesc ceva la ureche! 20. n fond, nu a trecut prea mult timp de cnd patriarhul nostru Adam a luat-o pe tnra i frumoasa Pura la el n colib, lsndu-se nsoit pretutindeni de ea. De fapt, a fost vzut chiar srutnd-o! 21. Vecina ei s-a grbit s supraliciteze: i nu tii tot adevrul: am vzut cu propriii mei ochi nu numai c a srutat-o, dar a i mngiat-o, cine tie cu ce gnduri! Of, Doamne, brbaii tia! O in una i bun cu dreptatea lor, nu poi s le spui niciodat nimic, ba chiar. 22. Dar una din femeile din Levant, sora cea mai mic a Aorei, o celibatar n vrst de 60 de ani (ceea ce nsemna n acele vremuri c era foarte tnr), s-a bgat n mijlocul celorlalte i le-a spus: Aceste brfe mi amintesc de cei care ncearc s macine paiele goale, creznd c vor extrage fin din ele, dei nu mai conin nici o smn de gru! 7 8. Casa Domnului Vol.323. S v-o spun pe-a dreapt, eu cred c numai gelozia v face s spunei asemenea aberaii i c voi suntei singurele vinovate de toate relele de care v acuzai brbaii, care au dat ntotdeauna dovad de o nelepciune real! 24. Mai mult, ndrznesc s afirm sus i tare, fr nici o ruine, c fiecare dintre voi s-ar fi lsat vrjit fr nici o ezitare de acel brbat fermector, fr s opun nici cea mai mic rezisten dac acesta ar fi avut o astfel de intenie! 25. Vznd ns c brbatul v-a respins, spunndu-v s v ndeprtai de colina sacr (avnd, probabil, motive ct se poate de serioase n aceast direcie), v rzbunai acum pe el, fcndu-l s par o fiin infam! De fapt, nu tiu de ce m mir, cci aa procedai ntotdeauna cnd nu v convine ceva! 26. Mi-a fcut i mie semn cu mna s m altur lui, i dac nu m-a fi temut att de tare de brfele voastre stupide, n-a fi avut nici o ezitare s o fac, aa cum a procedat nepoata mea, Purista! 27. Dar acum nu m mai tem de voi. tiu foarte bine ce spun, aa c v atrag atenia, ndeosebi vou, mame i fiice care avei un nivel mai ridicat de contiin: atunci cnd Domnul Iehova va sosi dac nu cumva a fcut-o deja v vei trezi ntr-o postur jenant! Nu tiu a cui soart va fi de preferat atunci: a voastr, sau a celor patru perle ale Levantului i a brbailor pe care i-ai calomniat cu atta neruinare! Eu una am remarcat o lumin puternic ce ieea din acel brbat! M ntreb dac acest om, de care v-ai btut joc pn n-ai mai putut, nu este cumva Domnul nsui? i dac este, oare ce se va ntmpla cu voi? 28. Auzind aceste cuvinte, celelalte femei au tcut, cuprinse de o mare team.Capitolul 4 Mhnit, Mira discut cu Enoh. (30 martie 1843) 1. Vznd efectul generat de cuvintele sale asupra femeilor, tnra oratoare, pe nume Mira, s-a gndit: Hm, oare ce le-o fi apucat? Aceste mame i aceste surori nu mai scot nici un cuvnt, iar pe fee li se citete teama, ba chiar teroarea! 2. Vai, trebuie s fac ceva! Nu le pot lsa pe aceste femei n aceast stare, cci de regul sunt pline de demnitate i de afeciune! 3. Hm, tiu ce trebuie s fac! M voi duce singur la Enoh. Este limpede c nici una dintre ele nu va ndrzni s m nsoeasc, aa c voi fi eu purttoarea lor de cuvnt. Sunt convins c marele preot le va reconforta i le va elibera de aceast stare de panic! Bun idee! S trecem aadar la fapte! 4. Dac afirm ceva, omul trebuie s treac de ndat la fapte aceasta era convingerea preferat a Mirei (care era cam dintr-o bucat). De aceea, ea s-a dus glon la Enoh i i-a povestit totul. 5. Dar Enoh i-a cerut explicaii suplimentare: Spune-mi, de ce le-ai vorbit att de aspru femeilor, aruncndu-le practic n aceast stare de angoas? 6. Aa cum ai gsit acum drumul spre mine, la fel de bine ai fi putut-o face i nainte, transmindu-mi judecile greite ale acestor femei, i ntreaga situaie s-ar fi putut rezolva mult mai simplu, mergnd pe calea iubirii. Acum, lucrurile nu mai sunt la fel de 8 9. Casa Domnului Vol.3simplu de rezolvat, cci tu le-ai judecat deja pe surorile tale, i nc ntr-un mod ct se poate de impetuos! 7. Fr s se team deloc, Mira i-a rspuns fr ezitare: Printe Enoh, tu eti cu siguran un nelept! Mai mult, eti singurul mare preot numit de Domnul nsui! Cu toate acestea, eu una nu cred c cineva mi-ar putea reproa faptul c am acionat greit n aceast poveste, cci dac drepturile fiinei umane le ncalc pe cele divine, este evident c cele din urm prevaleaz asupra celor dinti. 8. Tovarele mele au uitat de sine n pasiunea lor oarb, fapt care ni se ntmpl frecvent nou, femeilor, i au rostit o sumedenie de afirmaii false, care ncalc dreptul divin. Personal, nu am putut tolera aceste ironii la adresa Tatlui nostru preasfnt i preaplin de iubire, n aparena sa masculin absolut perfect, aa c am luat poziia pe care iam fcut-o cunoscut. Nu m simt vinovat n nici un fel dac aceste cuvinte ale mele (nscute exclusiv dintr-un sim al dreptii) au avut asupra lor un efect att de neateptat! 9. De aceea, printe Enoh, nu m mai certa, cci am avut inteniile cele mai bune din lume! 10. Oare nu reprezint o dovad de iubire sincer faptul c am rmas n mijlocul tovarelor mele, din cauza respectului pe care li-l port, dei acel brbat minunat mi-a fcut semn cu mna s m altur lui i celorlalte surori ale mele, n condiiile n care am simit o nevoie imperioas s l ascult? 11. i spun cu toat certitudinea, printe Enoh: dac acel brbat mi-ar face a doua oar semn cu mna, mi-a abandona pe loc surorile, ba chiar i ntreaga lume, i m-a grbi ctre el cci dincolo de el se ascunde mult mai mult dect un singur om! tiu asta cu toat sigurana! 12. Enoh i-a spus atunci Mirei: Ascult, eti uluitor de inteligent, cu mult peste media suratelor tale! n aceste condiii, de vreme ce afirmi c le iubeti din toat inima pe celelalte mame i surori ale tale, sunt absolut convins c te vei descurca singur n situaia de fa, fcnd uz de nelepciunea ta! 13. Mira i-a rspuns cu ndrzneal: Da, da, dragul meu printe Enoh, tiam eu c nu m pot atepta la cine tie ce compasiune din partea ta! Cu astfel de afirmaii evazive, n-a putea spune c m-ai ajutat prea mult! Of, dac m-a putea apropia de acel brbat Sunt convins c m-ar primi mult mai clduros dect tine! 14. Enoh: Foarte bine! Ascult-m: acel brbat se afl n coliba Puristei, iar poarta este deschis! Dac doreti s i caui dreptatea la El, eu unul nu m voi opune n nici un fel. Haide, du-te la El, dac eti convins c i va da alt sfat dect mine! 15. Mira: O, dac mi este permis acest lucru, afl c nu m tem s m apropii de el! 16. Bucurai-v, srmanele mele surori, cci vei obine ajutorul dorit, chiar i fr concursul lui Enoh! 17. Haide, curaj! Sunt convins c acel brbat minunat are mai mult inim dect restul brbailor de pe aici, drag printe Enoh, i c nu-mi va cntri fiecare cuvnt atunci cnd i voi mprti dificultile mele. Dimpotriv, sunt ferm convins c m va ajuta! 18. Dup aceste cuvinte, ea s-a ndreptat cu toat hotrrea spre colib.Capitolul 5 9 10. Casa Domnului Vol.3Mira intr n colib, dar este supus unui test. Purificarea Mirei i acceptarea ei de ctre Domnul. (31 martie 1843) 1. Cnd Mira a intrat vesel n coliba n care se afla Domnul, pe care ea nu l cunotea dect n mic msur, Acesta s-a ridicat imediat i i-a spus pe un ton destul de sever: Mira, cum se face c vii aici neinvitat, dup ce M-ai refuzat ceva mai devreme, atunci cnd i-am fcut semn s te apropii de Mine? De altfel, i-am poruncit lui Enoh s nu lase nici o femeie s treac pragul acestei colibe; cu toate acestea, tu ai intrat! Cum a fost posibil aa ceva? 2. Vznd c este apostrofat pe un ton ct se poate de tranant, Mira i-a mai pierdut din aplomb, dar i-a revenit repede, spunndu-i n sinea ei: Dac Acesta este ntr-adevr Domnul, cu siguran nu va fi extrem de sever cu mine, cci tiu c este ntotdeauna profund micat atunci cnd cineva l roag ceva din inim. Pe de alt parte, dac nu este dect un nelept greu de abordat, am s plec aa cum am venit, nici o problem! 3. Dup aceste reflecii, ea a luat cuvntul, spunnd cu o voce timid, dar nu lipsit de cldur sufleteasc: neleg c am comis o greeal, dar cea care m-a trimis aici a fost inima mea; de altfel, Enoh nu a suflat nici un cuvinel cum c n-a avea voie s intru n colib, aa c nu cred c am fcut ceva cu adevrat ru! 4. La urma urmelor, cine poate spune nu unui suflet care i cere ajutorul, mai ales cnd este vorba de o srman creatur i de o femeie slab ca mine? 5. De fapt, ce anume am fcut ru? Ce i se poate reproa unei femei dac l iubete pe Dumnezeu mai presus de orice brbat, care, prin comparaie cu El, i se pare un fel de umbr pe pmnt? 6. Le-am spus aadar tovarelor mele care este prerea mea n aceast privin, fr s-mi dau seama ce efect teribil vor avea asupra lor cuvintele mele! De bun seam, dac mi-a fi dat seama, a fi pstrat tcerea. Din pcate, acum nu mai pot schimba nimic din cele petrecute. Pe de alt parte, doresc ct se poate de sincer s mi repar greeala; n aceste condiii, nu vd cine m-ar putea condamna! 7. I-am spus printelui Enoh toate aceste lucruri, dar acesta nu a prut s dea prea mult importan tristeii mele. De aceea, m-am grbit s vin la tine, n sperana c vei da dovad de o compasiune ceva mai mare dect a lui. Judecnd ns dup primirea pe care mi-ai fcut-o, se pare c nu trebuie s m atept nici n cazul de fa la mai mult nelegere! 8. Triesc sentimentul acut c de cnd Domnul a predicat legea suprem a iubirii timp de mai multe zile, pe nlimile sacre, oamenii au devenit chiar mai lipsii de compasiune ca nainte, fapt care nu mi se pare deloc de bun augur. 9. Dac ar fi dup mine, eu a ajuta imediat pe toat lumea, i cu att mai mult o femeie slab, complet dezavantajat de Dumnezeu i de natur prin comparaie cu brbaii, dei mi-e greu s neleg de ce a fost creat astfel lumea! 10. Iat, i-am spus tot ce aveam pe inim! Dac aceste cuvinte nu i-au fost pe plac sau dac am reuit s te ofensez dei nu mi-am propus nici o clip acest lucru cu siguran eti suficient de puternic pentru a m obliga s prsesc acest loc, sau chiar s faci cu mine ce ai fcut cu Sehel! n ceea ce m privete, a prefera de o mie de ori s nu10 11. Casa Domnului Vol.3mai exist deloc dect s triesc ntr-o lume locuit numai de oameni cu inimile mpietrite, n care compasiunea nu mai are nici un pic de loc! 11. Domnul: Mira, Mi-ai dat un rspuns cam lung la ntrebarea Mea mult mai scurt! Ai fi putut foarte bine s pstrezi jumtate din el pentru tine, iar cealalt jumtate s o ii sub tcere, cci Eu tiu mai bine ce anume te rnete de fapt! 12. Ca s vezi c am dreptate, am s-i explic pe larg despre ce este vorba. 13. Ascult: tovarele tale sunt ntr-adevr geloase, dar la fel de geloas eti i tu! Din cauza acestui sentiment, ele au proferat asupra Mea tot felul de calomnii, criticndu-Mi n fel i chip comportamentul. Tot din gelozie, tu le-ai mustrat cu severitate, considernd n sinea ta c ai nite drepturi speciale asupra Mea, dat fiind c i-am fcut acel semn cu mna s te apropii, pe care nu l-am fcut i celorlalte. 14. Acest semn a trezit n tine o iubire violent fa de Mine; de aceea, auzindu-i suratele vorbindu-M de ru, iubirea ta s-a simit rnit, aa c te-ai rzbunat pe ele, transmindu-le n mod agresiv buna prere pe care o ai despre persoana Mea! 15. Vznd ns efectul produs de aceast rzbunare, mult mai teribil dect te-ai fi ateptat, ai nceput s ai mustrri de contiin, aa c acum doreti s le ajui. Ai constatat c de una singur acest lucru i este imposibil, aa c acum caui ajutor n alt parte. 16. Iar Eu i spun: acest ajutor le va fi acordat, i asta mai rapid chiar dect te-ai putea atepta. Ct despre tine, cred c ar fi cazul s iei afar i s reflectezi n tcere la greeala pe care ai comis-o. Nu te vei putea ntoarce la Mine dect dup ce te vei purifica. Abia atunci te voi primi la pieptul Meu i te voi binecuvnta, la fel ca pe celelalte patru surate ale tale aici de fa! 17. Roie la fa de ruine, Mira i-a rspuns Domnului: Dac nu ai fi Domnul nsui, inima mea nu s-ar fi deschis niciodat n faa Ta, aa cum a fcut-o! Dar Tu eti Domnul, aa c nimic nu poate rmne ascuns n faa Ta. De aceea, prsesc consolat aceast colib, cci mi dau seama c nu sunt demn s m aflu aici, acum, c Te-am recunoscut definitiv! 18. Iart, Doamne, greeala mea, la fel cum i eu i iert din toat inima pe toi cei care m-au ofensat vreodat! 19. Domnul: Chiar dac ai fi o pctoas adevrat, i-a ierta cu drag inim toate greelile pe care le-ai comis vreodat, vznd ct de mult M iubeti! De vreme ce eti att de pur, poi rmne linitit alturi de Mine, iar Enoh va avea grij s aranjeze lucrurile! Amin.Capitolul 6 Mira moare, din cauza iubirii sale excesive. Domnul i d din nou via. Iubirea Mirei genereaz o furtun de foc. Dispariia subit a Domnului. Reapariia Lui i pregtirea pentru festin. (1 aprilie 1843) 1. Aceste cuvinte ar fi putut-o costa nsi viaa pe Mira, dac nu s-ar fi aflat n prezena Domnului, cci iubirea ei pentru El, inut mult timp ascuns, a explodat acum cu toat fora, dei corpul ei nu era nc pregtit pentru acest lucru. De aceea, Mira a czut cu faa la pmnt, fr suflare. 11 12. Casa Domnului Vol.32. Dar o singur atingere cu degetul a Domnului a fost suficient s o trezeasc din nou la via, ba chiar la o via cu totul nou, aa cum nu a mai simit vreodat pn atunci. 3. Acest fenomen a fost ct se poate de benefic pentru Mira, avnd loc n conformitate cu ordinea Mea divin; cci omul trebuie s moar mai nti fa de lumea exterioar pentru a putea primi i suporta n fiina sa ntreaga plenitudine i for dttoare de via a iubirii Mele. 4. Cnd Mira s-a trezit din somnul ei de moarte, renviat de iubirea pe care Mi-o purta, ea a nceput s plng, dnd fru liber sentimentelor copleitoare care o animau. Gura ei era incapabil s rosteasc vreun cuvnt, dar ntreaga ei fiin era extrem de gritoare, spunnd mai multe dect ar putea afla cineva chiar citind toate crile din lume. Cuvntul suprem pe care l rostea fiina ei nu poate fi comparat cu nici un altul. Numele lui era iubire, adic iubirea cea mai pur, mai autentic i mai vie pentru Dumnezeu. 5. Acest cuvnt suprem, mai presus de oricare altul, a penetrat ntreaga fiin a Mirei, genernd acea cascad de lacrimi nscute din preaplinul inimii ei. Aceste lacrimi, mai scnteietoare dect diamantele, Mi-au umezit picioarele, iar semnificaia lor era mai profund dect cunoaterea oferit de toate tratatele filozofice ale lumii. 6. Adevr v spun: lacrimile unui pctos care se ciete i se nchin la picioarele Mele cu toat iubirea sunt mai valoroase pentru mntuirea lui dect dac ar obine cadou o mie de lumi pentru propria sa plcere! 7. De altfel, Mira nu a fost niciodat o pctoas. De aceea, iubirea ei nvalnic semna cu focul unui soare central, iar lacrimile ei cu nite stele obinuite care ilumineaz i dau via planetelor de pe orbitele lor. 8. Plin cu o astfel de iubire, Mira i-a luat inima n dini i Mi-a aruncat o privire, Mie, Tatlui preasfnt i preaplin de iubire, cu o intensitate i o strlucire pe care nimeni altcineva dect Mine nu ar fi putut-o suporta. Chiar i inima Mea a simit pentru o clip nevoia s se retrag pentru o scurt vreme, din anumite motive pline de nelepciune, legate strict de miracolul iubirii. 9. Dac Mi-a fi dat la rndul Meu fru liber iubirii ce i-o purtam, aceasta ar fi inflamat ntr-o asemenea msur iubirea Mirei nct trupul ei ar fi luat foc, datorit propriei sale ardori. 10. De aceea, am preferat s devin invizibil pentru un scurt interval de timp, n care M-am vzut cu Enoh, singurul capabil s M perceap dintre brbaii de afar. L-am nvat cu aceast ocazie ce s le spun femeilor aflate n stare de oc, astfel nct s M poat recunoate, dar fr a repeta fenomenul care s-a petrecut n colib (legat de moartea Mirei). 11. Aceasta este inclusiv explicaia pentru care eram nevoit s apar i s dispar succesiv din viaa prinilor patriarhi, cci iubirea lor pentru Mine era nc imatur, fcndu-i s se inflameze att de puternic n prezena Mea, nct aceasta le era foarte greu de suportat. 12. Constatnd dispariia Mea intempestiv, aprinsele Mele admiratoare din interiorul colibei s-au mai calmat, furtuna de foc a iubirii lor pentru Mine linitindu-se ntr-o oarecare msur. Cele cinci femei s-au privit cu ochii mrii de uimire i s-au ntrebat una pe cealalt: Ce s-a ntmplat? Unde este El? De ce a disprut att de brusc? Ceva mai devreme dorea s ne vorbeasc despre soare, ia acum, cnd inimile noastre s-au aprins la12 13. Casa Domnului Vol.3fel ca un astru solar, a disprut fr urm! Foarte ciudat! Ori de cte ori dorim s ne topim de tot n El, dispare complet! 13. Singur Mira a remarcat: Chiar dac ochii mei nu l mai pot vedea, inima mea este plin cu prezena Sa, iar acest lucru nseamn mult mai mult dect a fi putut spera vreodat s obin, eu, o pctoas att de mare n faa Lui! 14. Mie mi este suficient faptul c l pot iubi, cci sunt contient c prezena Lui n form vizibil n faa noastr, a muritorilor de rnd, reprezint o graie rar, iar lucrurile nu pot sta altfel! 15. Dac s-ar afla tot timpul printre noi, mbrcat n aceast form uman, noi nu am mai ti ce s facem din cauza intensitii mereu n cretere a iubirii noastre fa de El. Sau poate c ne-am obinui att de mult cu El nct am ajunge s l confundm cu unul din semenii notri! 16. De altfel, El tie cel mai bine de ce avem nevoie noi: pleac atunci cnd este cazul, i revine la momentul oportun! 17. Chiar n acest moment, Domnul i-a fcut din nou apariia i i-a spus Mirei: Ai perfect dreptate! Aa cum spuneai: Domnul pleac i se ntoarce, dar numai pentru binele vostru suprem! Iar acum, El este din nou n faa voastr, dup cum putei vedea! 18. Cele cinci femei celeste au scos un strigt de bucurie i au czut la picioarele Domnului. 19. El le-a ridicat ns imediat i a luat loc la mas, alturi de ele, dup care i s-a adresat Puristei: Du-te i vezi ce se ntmpl cu mncarea care fierbe n oal. De asemenea, a mai bine focul, cci arde prea tare ntr-o parte i aproape deloc n partea opus! Cnd prinii patriarhi vor sosi n colib, mncarea va trebui s fie gata. De aceea, haide, draga Mea copil, treci la treab! 20. Purista s-a ndreptat imediat spre sob i a fcut ce i s-a spus. A constatat imediat c fructele puse la copt erau deja nmuiate, aa c i le-a artat Domnului. 21. Domnul: Foarte bine. Poi s le aduci, iar tu, Mira, iei i anun-i pe prinii patriarhi c masa este gata i c pot intra n colib! Aa s fie! Amin.Capitolul 7 Mira i invit la mas pe patriarhi, dar ntr-o manier nu tocmai curtenitoare. Domnul o invit s fie mai smerit. Noua invitaie a Mirei este ncununat de succes. (3 aprilie 1843) 1. Fericit c poate ndeplini o dorin a Domnului, Mira s-a grbit s ias afar i s-i anune pe prinii patriarhi c masa este gata, aa c pot intra n colib, conform voinei Domnului. 2. Dat fiind c Enoh nu era prezent, ntruct tocmai le vorbea femeilor aflate ceva mai departe, Lameh i s-a adresat Mirei: Ascult, Enoh nu a terminat nc, iar noi nu putem intra n colib fr el, cci este patriarhul nostru cel mai elevat n plan spiritual. 3. Mira i-a rspuns lui Lameh: Asta-i bun! Ce tot spui?! Doar n-o fi Enoh mai elevat n plan spiritual dect Domnul! Dup prerea mea, oamenii i datoreaz ascultare mai nti de toate Domnului, i abia apoi semenilor lor. Cu siguran, Enoh va ti ce are de fcut. 13 14. Casa Domnului Vol.34. M rog, eu una v-am transmis mesajul pe care trebuia s vi-l transmit, aa c mi-am fcut datoria. Nu pot s v trsc cu fora n colib, i oricum Domnul nu mi-a dat nici o indicaie n acest sens! De aceea, nu avei dect s facei ce dorii. Ct despre mine, m voi ntoarce n colib. 5. Lameh nu a lsat-o ns s plece, chemnd-o napoi: Ascult, copil frumoas a dimineii, mi se pare c eti puin cam impertinent! Ce te-ar costa, avnd n vedere c ai picioare zvelte i agile, dac ai da o fug pn la Enoh, spunndu-i ce ne-ai transmis nou, n loc s te grbeti s te ntorci n colib? 6. Mira: Ha, s-o crezi tu! Aa cum i-am spus, eu mi-am fcut datoria i nu mai am de gnd s fac nimic n plus! Consider c nu e bine s slujeti la doi stpni n acelai timp, iar Domnul nu mi-a poruncit s vin dect pn aici! 7. De vreme ce Enoh este mai important pentru tine dect Domnul, m gndesc c te-ai putea duce tu nsui pn la el, cu att mai mult cu ct picioarele tale sunt de dou ori mai lungi dect ale mele, aa c nu i-ar lua dect o jumtate din timpul care mi-ar fi necesar mie ca s ajung la el! 8. Oricum, conversaia noastr mi se pare la fel de deart precum mcinarea unor paie goale, n locul grunelor de gru. De aceea, nu-mi mai pierd timpul cu tine i m duc. n ceea ce v privete, nu avei dect s facei ce dorii! 9. Dup care, Mira s-a pregtit s i ntoarc spatele, dar Lameh nu a lsat-o, ci i-a pus o nou ntrebare: Ascult, Mira, perl graioas a Levantului, m tem c nu ar fi prea inspirat din partea ta s te ntorci singur n colib, de vreme ce Domnul te-a trimis la noi ca mesager! Ce crezi c va spune El dac te vei ntoarce fr noi? 10. Nu crezi c te-ar putea ntreba pe un ton sever: Bine, Mira, cum le-ai transmis instruciunile mele prinilor ti, de vreme ce nici unul dintre ei nu te-a nsoit, binevoind s apar n faa Mea? 11. Spune-mi, Mira, dac Domnul i-ar vorbi n acest fel, ce i-ai rspunde? 12. Fr prea multe ezitri, Mira i-a rspuns lui Lameh: Domnul nu mi-a cerut s m ntorc n colib nsoit de voi, ci doar s v transmit porunca Lui de a veni! Eu una am fcut ce mi s-a spus. Ct despre ndeplinirea poruncii, aceasta depinde numai de voi. Gata, am plecat! 13. Dar plecarea Mirei a fost ntrziat o dat n plus, de data aceasta datorit lui Adam, care i s-a adresat astfel: Ascult, scumpa mea feti, dac nu ne-ai fi invitat ntr-o manier att de impertinent i de autoritar, cu siguran te-am fi nsoit imediat, fr s avem ceva de obiectat! 14. Aceste cuvinte au avut darul de a o irita pe Mira, care i-a rspuns pe un ton i mai obraznic lui Adam: Ascultai-m: comitei un pcat grav lundu-m de sus i criticndu-m n fel i chip, n loc s dai curs voinei Domnului! Zu aa, mi se pare prea mult! Trebuie s m duc imediat s-i raportez Domnului ce se ntmpl! 15. Dup aceste cuvinte, ea a alergat napoi n colib, dorind s se plng Domnului de comportamentul prinilor patriarhi. 16. Dar Acesta i-a luat-o nainte i i-a spus: Mira, cum se face c te ntorci singur? Unde sunt prinii? 17. Uor stnjenit, Mira i-a rspuns: Vezi Tu, Tat preasfnt i preaplin de iubire, prinii m-au tratat cu mult arogan, dovedindu-se complet neasculttori! Le-am transmis instruciunile Tale exact aa cum le-am primit de la Tine, dar ei Vai, nici nu pot s-i relatez cum m-au tratat! 14 15. Casa Domnului Vol.318. Domnul a insistat ns: Haide, spune-Mi: cum te-au tratat? 19. Mira: Dac doreti ntr-adevr s tii, sunt convins c poi afla i fr s-i povestesc eu! 20. Domnul: Dup cte mi dau seama, tocmai i-ai acuzat pe patriarhi de neascultare, iar acum faci acelai lucru, refuznd s asculi o porunc divin, i asta chiar i faa Mea! Ce ar trebui s neleg din acest comportament? 21. Mira: Doamne, Tu citeti n inima mea, aa c poi vedea c nu este vorba de nici o neascultare fa de Tine! 22. Domnul: Ascult, Eu tiu foarte bine c eti o fiin de o mare puritate. M tem ns c le-ai vorbit prinilor ntr-o manier cam impertinent! Acesta este motivul pentru care acetia au dorit s te fac s nelegi c o fat tnr nu trebuie s li se adreseze niciodat pe acest ton, ci cu o atitudine mult mai smerit! De aceea, du-te napoi la ei i invit-i din nou la mas. Te asigur c de data aceasta te vor urma. 23. Mira s-a ntors aadar la prinii patriarhi i le-a transmis din nou invitaia Mea. ntr-adevr, de data aceasta prinii au urmat-o n colib, cu att mai mult cu ct Enoh se afla deja n mijlocul lor, ntruct terminase de vorbit femeilor, care s-au linitit n sfrit. 24. Adam a czut la picioarele Domnului i i-a mulumit pentru imensa Lui graie i pentru marea Lui compasiune. De ndat ce au ptruns n colib, toi prinii au avut viziunea sublim a profunzimilor creaiei cosmice. Cutremurai, ei s-au nchinat la picioarele Tatlui ceresc i L-au slvit din strfundurile inimilor lor.Capitolul 8 Festinul din coliba Puristei. Discursul Domnului referitor la aliana Sa cu copiii de pe pmnt i la comuniunea dintre cer i pmnt. (4 aprilie 1843) 1. Dup marea viziune a profunzimilor cosmice, prinii patriarhi i copiii Levantului s-au nchinat din nou Domnului iubirii, cu o ardoare direct proporional cu nivelul de trezire al inimilor lor. Domnul le-a ngduit atunci s se ridice de jos i le-a spus c, aa cum le promisese mai demult, aveau n sfrit dreptul s se aeze la masa Puristei i s mnnce din hrana pregtit de aceasta. 2. S-au ridicat imediat cu toii i s-au aezat la mas, alturi de Domnul. Nu trebuie s credei c aa-zisa colib a Puristei era un loc nencptor, comparabil cu csua unui ran sau cu o caban de munte. Dimpotriv, aceast construcie era suficient de ncptoare pentru a putea gzdui nu mai puin de 60.000 de persoane. Dac i se spunea micua colib, patriarhii fceau acest lucru din motive de smerenie, nu din cauza proporiilor sale. 3. Dup ce patriarhii au luat loc la marea mas i s-au ndestulat cu bucatele pregtite, Domnul le-a spus: La ora actual, pe pmnt domnete cu adevrat o ordine desvrit. Din acest motiv, M aflu din nou printre voi, binecuvntnd astfel cu prezena Mea vizibil ntregul glob pmntesc, prin intermediul vostru. 4. n acest moment, ntre Mine, ngerii Mei i acest pmnt s-a creat o nou form de comuniune. Aa se explic de ce am dispus pregtirea acestui festin al bucuriei, alctuit din fructe coapte i fierte, ca s v reaminteasc pentru totdeauna c Eu, Tatl etern al 15 16. Casa Domnului Vol.3copiilor acestui pmnt, am devenit pentru ei un Dumnezeu, un Domn i un Printe, i am ncheiat cu ei o alian prin care le ngdui s devin cu adevrat copiii Mei veritabili, aa cum Eu sunt Printele lor preaplin de iubire i de sfinenie, pentru ntreaga eternitate. 5. Doresc de asemenea s v spun c aceast comuniune vizibil ntre cer i pmnt va persista att timp ct vei pstra aceast alian a iubirii Mele pentru voi i a iubirii voastre pentru Mine. 6. Dac v vei ndeprta ns de aceast iubire i vei rupe aceast punte de legtur sacr, pmntul va cdea din nou n bezna de dinainte. El va fi nvluit de o cea deas, care nu va mai permite nimnui s M perceap pe Mine sau cerul Meu. 7. Dac pmntul va cdea n acest stadiu de involuie i se va ntuneca din ce n ce mai mult, el se va grbi practic ctre propria sa judecat. Nu voi mai fi atunci pentru oameni un Printe plin de iubire i de blndee, ci un Dumnezeu etern care l va trece prin focul teribilei Sale mnii! 8. Cei care se vor afla atunci pe pmnt vor trebui s atepte mult vreme pn cnd o nou alian bazat pe iubire va putea fi stabilit pe aceast planet fr vrsare de snge. Nu M voi mai grbi atunci s reinstaurez aceast alian, iar oamenii vor avea mult de ateptat pn cnd M voi decide s o rennoiesc! 9. Pe de alt parte, dac nu vei rupe aceast alian sfnt fcut acum cu voi copiii Mei autentici n numele iubirii, prin ntoarcerea voastr la adorarea aspectului exterior al acestei lumi moarte, atunci voi rmne alturi de voi, la fel cum voi vei rmne foarte aproape de Mine. n toat aceast perioad de timp, pmntul nu va diferi n nici un fel de cer, iar moartea nu va putea domni printre voi. Aa cum l-am luat alturi de Mine pe Sehel, iar acum ceva timp pe Zuriel, printele trupesc al Ghemelei, la fel doresc s procedez i cu voi, fcnd din spiritul vostru un instrument atotputernice al iubirii Mele, cu ajutorul cruia s dirijez toate fiinele i toate creaturile care populeaz lumile infinite ale creaiei Mele! 10. Cci ceea ce ochii votri percep drept un singur punct luminos pe bolta cereasc reprezint de fapt o sfer infinit de lumi create de atotputerea Mea etern, pe care triesc fiine ce v seamn ntru totul. Dincolo de aceste lumi exist un numr nesfrit de alte sfere n care slluiesc acele suflete care nu exist dect n plan spiritual. i fiecare din aceste sfere are capacitatea de a ngloba n sine un spaiu infinit mai mare dect cel al lumii materiale vizibile (care vou vi se pare nelimitat). 11. Ai aflat aadar care este destinul vostru etern i calea uoar care conduce ctre mplinirea lui. Nici unul dintre voi nu va putea ajunge ns la aceast destinaie pn cnd iubirea lui pentru Mine nu se va maturiza suficient de mult. 12. Atunci cnd voi chema pe cineva la Mine, aceast chemare va genera separarea lui de corpul su fizic. El va fi astfel eliberat de greaua povar a crnii i se va integra pe loc n mreia vieii eterne i nepieritoare a Spiritului Iubirii. 13. Ca s putei nelege mai plenar n ce const aceast via pur spiritual, v voi deschide acum privirea interioar! 14. Privii-i aadar pe cei trei oameni care au reuit s treac de partea cealalt a vlului i vorbii cu ei. V vei convinge astfel c existena n Mine nu se sfrete niciodat, iar iluzia creat de marele Dragon este o minciun de cea mai nalt clas! 15. Haidei, ntreinei-v cu aceste trei spirite pure i ntrebai-le ce nseamn viaa trit ntr-o stare de libertate i de beatitudine perfect, pe care o guverneaz n eternitate! Amin. 16 17. Casa Domnului Vol.3Capitolul 9 Apariia spiritelor lui Abel, Sehel i Zuriel. Seth converseaz cu Sehel, iar Adam cu Abel. (5 aprilie 1843) 1. Vznd cum cerurile se deschid n faa lor, prinii patriarhi au fost cuprini de o mare bucurie. Adam i Eva s-au ndreptat n grab ctre Abel, Seth ctre Sehel, iar Ghemela ctre Zuriel, i cu toii au vorbit despre aspectele spirituale i despre viaa perfect i liber a spiritelor n lumea de dincolo, ntr-o stare de binecuvntare desvrit. 2. Seth l-a ntrebat pe Sehel: Fiul meu, cum te-ai simit dup ce Domnul i-a dezagregat trupul fizic, fcndu-te s prseti aceast lume? 3. Sehel i-a rspuns: Domnul fie cu tine! Iniial, m-am trezit ntr-un spaiu vid, animat de un suflu. Am simit cum eterul este tulburat de un freamt, care a rupt centura solar, dup care am devenit complet liber, ca o via etern, trit n infinitate. 4. De ndat ce m-am transformat n lumin, am penetrat ntregul univers, iar aceast lumin a ptruns n toate fiinele, descompunndu-le. n ele s-a trezit atunci o Via nou, trit ntr-o luciditate suprem. Iar la rdcina acestei lumini era Tatl, i Viaa Sa era nsi Viaa luminii. 5. Am intrat astfel ntr-o stare de unitate perfect cu tot ceea ce exist, care mi permite s duc o via etern, luminoas i atotputernic, a crei surs este Viaa nscut din Dumnezeu. 6. Cam aa s-au petrecut lucrurile, printe Seth, i la fel se vor petrece ele n eternitate cu toate spiritele care vor trece marele prag. Cci fiecare secund a viitorului respir o via chiar mai perfect dect cea precedent. 7. Crede-m, printe Seth: ceea ce vezi i auzi acum nu reprezint o iluzie a simurilor tale sau un defect de auz, ci adevrul cel mai pur cu putin i realitatea suprem. n schimb, ceea ce percepi n realitatea exterioar nu reprezint dect scoara arborelui, nveliul grosier care ascunde n sine miezul adevrului suprem. Prin comparaie cu adevrata realitate, ea nu reprezint dect un pmnt cu suprafaa acoperit de o cea groas, ntunecat, prin care nu se poate vedea nimic. 8. Iat, acolo, a continuat Sehel, artnd ctre Domnul, o, printe Seth, acolo se afl Viaa ntregii viei i Lumina oricrei lumini, n toat plenitudinea ei. 9. Ascult Cuvntul Su, cci acesta st la baza ntregii existene! Din acest Cuvnt ne-am nscut eu i cu tine, cci El reprezint sursa vieii oricrei entiti. 10. Atunci cnd vorbete El, fiecare din cuvintele Sale d via unor creaii substaniale de o profunzime fr egal, i noi cohorte de sori i de planete i ncep pentru prima oar micarea de revoluie pe orbitele lor, care va continua apoi la nesfrit. 11. De aceea, ascultai cu cea mai mare atenie tot ce v spune Tatl ceresc i nu mai uitai apoi nici o clip cuvintele Sale. Numai n acest fel v vei da seama c cel care posed n contiina sa Cuvntul Tatlui posed n egal msur i Viaa etern. 12. Cci Cuvntul Lui este dttor de Via, iar tonalitatea discursului Su este nsi temelia tuturor lucrurilor. 13. Lui i aparin pentru totdeauna ntreaga slav, ntreaga glorie i ntreaga iubire pe care i-o datoreaz creaturile Sale! Amin. 17 18. Casa Domnului Vol.314. Cuvintele lui Sehel au produs o mare impresie asupra ntregii asistene, care sa grbit s l slveasc pe Domnul Vieii pentru graia de a le fi druit ngerilor Si o astfel de nelepciune i o putere att de mare. 15. n continuare, Adam l-a ntrebat pe Abel: Fiul meu mult iubit, pe care l-am deplns atta vreme, vrei s ne spui i tu cteva cuvinte, asemntoare celor rostite de Sehel, care au mturat n calea lor toate ndoielile noastre, ca un fluviu atotputernic? 16. Abel i-a rspuns: Printe terestru al fiinei umane! Nu se pune problema c aceste cuvinte i-ar aparine lui Sehel sau mie, cci totul, dar absolut totul vine de la Dumnezeu, Tatl etern i preasfnt. Cuvintele noastre i aparin de fapt Lui, aa cum voina Lui sfnt se manifest prin noi! 17. Cci pentru spirit nu exist un alt cuvnt dect cel al Tatlui, la fel cum nu exist nici o alt via dect a Lui. 18. Cel care triete ntru Dumnezeu rostete cuvintele Acestuia. El nu poate exprima dect cuvintele Vieii care provin de la Domnul Vieii! 19. Dac cineva se ridic i spune: Mi-am semnat propriul teren!, el se dovedete un mincinos la fel de mare ca i btrnul Dragon care i arog imensa compasiune a Tatlui, pretinznd c: Eu sunt stpnul lui Dumnezeu i l pot nfrnge oricnd doresc!, dei nu este n sine dect o creatur, i nc cea mai rtcit dintre toate. 20. Vezi tu, tat, este foarte uor pentru un spirit pur s vorbeasc i s acioneze cu toat fora i puterea Domnului, cci aceste spirite l iubesc mai presus de orice, triesc i respir la unison cu El, fiind n acelai timp absolut libere. De aceea, Lui i numai Lui n datorm cu toii ntreaga noastr iubire! Amin. 21. Acest discurs a avut darul s trezeasc n Adam cele mai nobile sentimente, aducnd totodat lacrimi de iubire n ochii Evei. Micat la culme, Adam a strigat: O, Doamne, Printe preasfnt, dei m bucur c triesc nc n mijlocul copiilor mei de pe pmnt, i mrturisesc c a prefera de o mie de ori s ajung acolo unde se afl Abel al meu, care este mai nti de toate al Tu! 22. Domnul i-a rspuns: Mai ai puin rbdare i te vei putea bucura de pacea pe care o merii! Amin. 23. Adam L-a ntrebat: Ce trebuie s neleg prin termenul de pace? 24. Domnul: Pacea este nvierea spiritului ntru Viaa etern, a crei surs se afl n Mine! 25. Adevr i spun: vei fi nevoit s rmi pe pmnt pn cnd Eu voi nvia n tine. n acel moment, vei nvia tu nsui, trezindu-te n lumina Vieii Mele i n trupul Iubirii i al Cuvntului care se nasc din Mine! 26. De aceea, linitete-te! Mnnc i bea, pn cnd trupul Meu i sngele Meu i vor trezi spiritul! Amin.Capitolul 10 ntrebrile Ghemelei referitoare la viaa terestr i la cea din lumea de dincolo. Rspunsul spiritului lui Zuriel. (6 aprilie 1843)18 19. Casa Domnului Vol.31. n continuare, a luat cuvntul Ghemela, care i-a ntrebat tatl, pe Zuriel, ce diferene exist ntre viaa trit pe pmnt i cea a spiritului, i dac fiinele spirituale mai pot percepe nc lumea natural i pe oamenii care triesc ntrupai. 2. Zuriel i-a rspuns astfel: Ascult, fiic a Domnului, ntrebarea ta este lipsit de substan, cci viaa este pretutindeni aceeai. Pentru omul care triete ntru Domnul, nu exist nici cea mai mic diferen ntre cele dou viei. Dac nu triete ntru Domnul, nu putem vorbi practic de o via, ci mai degrab de o moarte veritabil, contient ntr-o oarecare msur de sine. n realitate, aceast contiin de sine nu reprezint dect o eroare autoindus, cci tot ceea ce percepe un spirit mort este un biet comar trit n spiritul vanitii, cci lumea din care provine el nu are nici un fel de baz i coninutul ei este la fel de efemer ca o spum lipsit de consisten! 3. Pe de alt parte, nu trebuie s crezi c materia este ceva mort, chiar dac ie i se pare c ea nu este nzestrat cu nici un fel de contiin. Ei bine, nu este moart, cci n interiorul ei acioneaz fore extrem de puternice. Mai mult, ea nu reprezint dect o modalitate de expresie a voinei divine i a atotputerii lui Dumnezeu, care se manifest pretutindeni. Ceea ce tu consideri a fi mort nu este altceva dect un spirit care s-a separat de sursa sa vie, care este Domnul, fcnd uz de liberul arbitru care i-a fost acordat de Acesta i dorind s triasc fr Dumnezeu, numai pe baza propriilor sale fore. 4. La drept vorbind, chiar i aceste fiine i continu existena tot graie iubirii i compasiunii lui Dumnezeu, dar calitatea acestei existene este o cu totul alt poveste! 5. i poi da seama deja, fiica mea ntru Domnul, c adevrata via se manifest pretutindeni i n toate circumstanele n acelai fel. 6. Dac nu poi nelege pe deplin acest adevr, ntoarce-i faa ctre Domnul! El este Viaa cea mai perfect a oricrei viei i nsi sursa vieii noastre! Ei bine, constai vreo diferen ntre El i mine? 7. Vd c mi rspunzi: Nici una, cel puin dac ne lum dup aparene! 8. Foarte bine! Acesta este rspunsul corect la ntrebarea pe care mi-ai pus-o mai devreme! Te rog s nelegi c noi nu suntem ceea ce suntem dect prin fora Domnului. De aceea, ntreaga noastr fiin corespunde perfect imaginii Sale. 9. n consecin, nu putem trage alt concluzie dect c viaa noastr este totuna cu Viaa Lui. Orice spirit are libertatea de a tri oriunde i oricnd dorete, dar de ndat ce nelege sursa care st la baza vieii sale i i ntoarce inima ctre Domnul, el triete deja o via perfect, indiferent dac i continu existena ntr-un nveli carnal sau dac se afl deja ntr-o stare de spirit pur! Nu exist nici o diferen ntre aceste dou stri (pentru cel cu spiritul trezit)! 10. M-ai ntrebat de asemenea, scumpa mea fiic ntru Domnul, dac un spirit pur i perfect liber poate percepe lumea voastr natural i ceea ce se afl n ea. Ei bine, i aceast ntrebare este la fel de superflu ca i precedenta, cci, aa cum spuneam mai devreme, viaa veritabil este pretutindeni aceeai, aa c cel care o contempl nu poate percepe vreo diferen. 11. Mai bine ntreab-te dac ceea ce percepi tu este adevrata realitate, dac trieti prin intermediul trupului, care nu reprezint n sine dect o materie complet insensibil, sau prin cel al spiritului? 12. Vd c ncepi s nelegi! Deci, dac spiritul tu ntrupat, nconjurat de materie, poate vedea lumea natural, cu att mai clar va percepe aceast lume spiritul pur, desigur, dac Domnul permite acest lucru! 19 20. Casa Domnului Vol.313. Pe de alt parte, dac Domnul nu permite acest lucru, nici spiritul liber i nici cel ntrupat nu pot vedea ceva n mod clar, cci aa cum Domnul poate rpi vederea unui corp, la fel de bine poate face El acest lucru n cazul unui spirit. 14. Aa cum tu poi vedea n prezent prin graia Domnului deopotriv lumea natural i pe cea spiritual, la fel le pot vedea i eu pe amndou, dar numai dac acest lucru este strict necesar i dac Domnul mi permite acest lucru! 15. Atunci cnd ne-a nlat ntru spirit, Domnul ne-a destinat s ajutm lumile folosindu-ne de marea putere a iubirii divine. Spune-mi, cum crezi c am putea face acest lucru dac nu i-am vedea pe cei crora trebuie s le slujim? 16. Tu vezi acum dincolo de materie i m poi observa pe mine, care sunt spirit pur. La rndul meu, eu te pot vedea pe tine. Dup cum poi constata, nu exist nici o diferen real ntre adevrata Via i viaa terestr! 17. i totui, exist o diferen ntre tine i mine, i anume aceea c trupul tu nu se poate mica la fel de rapid ca mine. Depinde ns numai de spiritul tu n ce msur poi depi acest obstacol sau nu! 18. i-am spus tot ce mi-a fost ngduit s i transmit, pentru propriul tu bine. Dac doreti s ptrunzi mai adnc n profunzimile propriului tu spirit, poi descoperi acolo i celelalte rspunsuri referitoare la viaa spiritual, i asta chiar n timp ce te afli n acest corp fizic. i doresc din inim acest lucru, n numele Domnului! Amin.Capitolul 11 Mulumirile pline de recunotin ale Ghemelei. O profeie referitoare la Ghemela i la Pura, precum i la Maria. Pura dispare din privirile celor ntrupai. (7 aprilie 1843) 1. Dup ce a ascultat cuvintele lui Zuriel, Ghemela s-a simit att de inspirat i de fericit nct s-a grbit ctre Domnul cerului i al pmntului, cruia i-a mulumit cu inima plin de recunotin, slvindu-L i adorndu-L cu toat iubirea ei pentru imensa graie de a-i fi permis s afle n ce msur se aseamn viaa spiritual cu cea terestr (ntrupat n corp) dac spiritul este plin de iubire fa de Tatl ceresc, preasfnt i preaplin de buntate i de compasiune. 2. Domnul i s-a adresat atunci Ghemelei, spunndu-i: Da, aa se petrec lucrurile n cazul fiinelor umane: cele care primesc mai mult sunt mai ingrate dect cele care primesc mai puin! Vezi tu, graia care i-a fost acordat ie le-a fost acordat n egal msur i tuturor celorlali prezeni aici de fa! Cu toii au mncat la masa Mea, dar numai tu i-ai alimentat furnalul inimii tale, dei nu ai servit nici mcar o nghiitur din bucatele de pe mas. Ct despre ceilali, nici unul nu a venit la Mine s mi mulumeasc, aa cum ai fcut tu, cu inima plin de iubire i de recunotin! 3. Adevr i spun: cea mai bun mas este inima Mea! Chiar dac nu ai mncat la masa comun, poi s te aezi la masa inimii Mele. Te asigur c aceast hran este infinit superioar i mult mai ntritoare dect cealalt, ntruct conduce la perfeciune! 4. Adevr i spun, fiica Mea mult iubit: iubirea din inima unuia dintre copiii Mei are o valoare mai mare dect nelepciunea cea mai sublim i dect ntreaga tiin a lumii. 20 21. Casa Domnului Vol.35. Cci cel care posed iubirea, posed totul, n timp ce cel care posed numai iubirea nscut din nelepciune, din cunoaterea tiinific i din folosirea forei poate obine orice i dorete, mai puin inima Mea. Tu ai obinut ns aceast inim, acum i de-a pururi! 6. O, ras uman care trieti pe pmnt, ascult cuvintele Mele: dac vei pune mai presus cunoaterea lucrurilor dect iubirea Mea printeasc, vei ajunge s i asupreti pe cei srmani cu puterea nelepciunii tale, dar i tu mi vei fi aservit, iar Eu nu te voi crua i nu te voi mngia! 7. Ct despre tine, micua Mea Ghemela, te voi pstra de-a pururi alturi de Mine. Fructul pe care l vei purta n pntec va fi un nou printe patriarh al fiinelor umane de pe pmnt, iar sngele tu se va rspndi astfel pe ntreaga planet! 8. n acest moment, toate celelalte femei s-au repezit la Domnul i i-au cerut iertare pentru c au uitat s i mulumeasc, aa cum a fcut Ghemela. 9. Cea mai trist ntre toate s-a dovedit a fi Pura, care plngea cu lacrimi amare, nemaitiind ce s fac. 10. Dar Domnul s-a aplecat asupra fiecreia dintre penitente, le-a ridicat de jos i a luat-o pe Pura n braele Sale, spunndu-i: Nu mai plnge, micua Mea copil, cci ntre toate, tu ai cele mai puine motive s o faci! Eu tiu foarte bine ct de mult M iubeti. De aceea, bucur-te, cci tu i Ghemela mi suntei la fel de apropiate ca i inima Mea, cu toat atotputerea ei etern! 11. ie, Ghemela, i druiesc o ras uman nou, iar ie, Pura, i druiesc Cuvntul Vieii Mele! De acum nainte vei tri ntru spirit, ca un trup venic viu, iar cnd pe pmnt va sosi marele moment, te vei ntrupa i vei da natere unui trup viu, care va purta n el Viaa ntregii viei. De aceea, linitete-te i bucur-te, cci te iubesc deopotriv ca fiin uman limitat i ca spirit nelimitat. Din punctul Meu de vedere, nu exist nimeni mai frumos i mai minunat dect tine, nici pe pmnt i nici n ceruri! 12. Privete acolo: la ua colibei te ateapt cineva! El a fost procreatorul tu terestru; urmeaz-l! Numele lui este Gabriel i el te va conduce n locuina Mea celest, n care vei rmne de-a pururi alturi de Mine, pn cnd va sosi marele moment. Ct despre ceea ce se va ntmpla atunci, vei afla aceste lucruri n marea Mea cas printeasc! Amin. 13. Dar Pura a continuat s l strng la piept pe Domnul, nedorind s i dea drumul din brae. 14. Atunci, Domnul i-a spus: Micua Mea, te asigur c nu va trebui s M atepi deloc acolo unde te va conduce Gabriel, cci Eu M voi afla acolo chiar nainte s ajungi tu. i voi iei n ntmpinare i te voi conduce Eu nsumi n marea Mea cas. De aceea, nu mai ezita i pleac nsoit de Gabriel, cci Eu mi in ntotdeauna cuvntul! Amin. 15. Pura a strns pentru ultima oar (n manier vizibil) capul Domnului la pieptul ei, dup care a disprut din privirile celorlali. ngerul lui Dumnezeu a condus-o n casa Tatlui, ntr-un nou corp, pur spiritual. Aceast cas a Domnului nu este alta dect iubirea Tatlui ceresc. 16. Ct despre Mira, Purista i Naeme, acestea nu i mai puteau nfrna lacrimile, dar Domnul le-a asigurat pe fiecare n parte de iubirea Lui i le-a binecuvntat. 17. Discursul Domnului pe care l-am descris n acest capitol i actul care i-a urmat au provocat o adevrat senzaie printre patriarhi. Cu excepia lui Enoh, acetia au rmas nemicai ca nite statui, nici unul dintre ei nendrznind s spun vreun cuvnt. Cu 21 22. Casa Domnului Vol.3toii se simeau ngrijorai dup aceast viziune a profunzimilor creaiei, cci i-au dat seama c n sinea lor au nceput deja s apar intenii ascunse.Capitolul 12 Adam i cere cu naivitate Domnului s i retrag cuvintele critice la adresa lor, inclusiv ameninarea cu judecata. Memorabilul rspuns al Domnului. (8 aprilie 1843) 1. Dup o vreme destul de ndelungat, Adam i-a mai revenit puin i s-a ndreptat ctre Domnul, cruia i-a spus cu un profund respect: O, Doamne, Tat preasfnt i preaplin de iubire, dac mi este permis s vorbesc n numele tuturor celor de fa: noi Te-am iubit ntotdeauna, Te-am adorat i Te-am slvit. Nimeni nu poate contesta acest lucru. 2. Este adevrat c noi nu am alergat ctre Tine aa cum a procedat Ghemela, ntrun elan de recunotin, dar unicul motiv care ne-a mpiedicat s facem acest lucru cel puin, aceasta este prerea mea nu a fost n nici un caz lipsa de consideraie fa de Tine, ci dimpotriv, veneraia deosebit pe care i-o purtm, respectul profund i iubirea extrem pentru fiina Ta. 3. Fiind brbai, i deci nzestrai cu nelepciune, noi percepem plenar natura Ta sfnt, n timp ce aceste femei tinere nu au o astfel de putere, din cauza naturii lor. De aceea, ele sunt nevoite s Te abordeze ntr-o manier mai exterioar, fiind infinit mai puin capabile dect brbaii s neleag natura Ta pur spiritual. 4. Privind lucrurile din aceast perspectiv, condamnarea infinit de sever pe care ne-ai adresat-o tuturor, cu excepia lui Enoh, mi se pare puin excesiv. Sunt nevoit s i spun acest lucru. 5. Spun aceste cuvinte pornind de la ceea ce simt n inima mea, i nimeni nu m va putea convinge de contrariul pn cnd nu voi ajunge s simt altceva, care s-mi demonstreze c m-am nelat. 6. Tu eti n sine Dumnezeu cel atotputernic, nc de la nceputurile eternitii, dar eu nu sunt dect o creatur limitat i lipsit de lumin, nscut din voina Ta sfnt i omnipotent. Dac Tu, Creatorul meu, doreti s-mi vorbeti, nseamn c m pot adresa ie deschis, cci Tu eti Cel care m-a creat. De aceea, i spun ct se poate de sincer: De data aceasta, cuvintele Tale adresate nou, copiilor Ti, au fost mult prea aspre i ne-au nvinovit n bloc. Chiar dac ai fi rostit doar jumtate dintre ele, ar fi fost prea suficiente pentru a ne da o lovitur de moarte! 7. De aceea, Te implor: ridic de la noi aceast condamnare, ca s Te putem iubi din nou fr nici o rezerv, ca pe un Printe preaplin de iubire; cci nimeni nu Te poate iubi atunci cnd Te manifeti cu atta severitate, aa cum ne-ai nvat Tu nsui pe nlimile sacre. 8. Dac eu i-a spune unui copil al meu: Ascult, nu eti bun de nimic! Dac nu m vei iubi mai presus de orice i dac voi descoperi la tine chiar i cea mai mic slbiciune a iubirii tale fa de mine, te voi condamna la moarte! cred c mi-ar pune exact aceeai ntrebare pe care i-am pus-o eu: cum ar putea s m iubeasc acest copil pe mine, printele su, dac eu l amenin att de crunt? 22 23. Casa Domnului Vol.39. De aceea, o, Doamne, Creator i Printe al nostru, Te implor, retrage-i ameninrile, pentru ca s Te putem iubi liber, din toat inima, fr a fi obligai s o facem din team, datorit avertismentelor Tale excesiv de severe! 10. Nu ne mai amenina i nu mai face profeii att de sinistre. Limiteaz-Te s fii Printele nostru i druiete-ne nou Viaa care vine de la Tine, astfel nct s Te putem iubi cu toii ca pe un Printe preasfnt i etern, ceea ce i eti pentru noi! 11. Este evident pentru noi c Tu poi face orice doreti, cci numai Tu eti unicul Dumnezeu i Domnul Savaot, care nu are nevoie de prerea altcuiva. 12. Tu eti nsi Viaa etern. n Tine moartea nu exist deloc, i nimeni nu i poate rpi aceast Via absolut liber, atotputernic i miraculoas. 13. Tu nu ai o Surs care s Te binecuvnteze, spre deosebire de noi, creaturile Tale, care depindem ntru totul de Tine. Pn i respiraia noastr depinde de Tine, iar slbiciunea noastr pare infinit prin comparaie cu fora Ta, astfel nct o simpl privire lipsit de blndee venit de la Tine ne-ar putea distruge pe loc. 14. Tu nu poi cunoate durerea, dar pe noi ne-ai creat ntr-un corp supus celor mai teribile suferine, care culmineaz cu moartea i cu distrugerea fizic! Cu toate acestea, noi avem datoria s Te iubim mai presus de orice, chiar i n mijlocul celor mai cumplite chinuri! 15. Dac doreti ns s ne omori (sau poate chiar ai nceput s o faci), ne va fi imposibil s Te mai iubim, cci cine Te poate iubi pe Tine atunci cnd eti mnios, sau cnd reveri asupra noastr moartea? 16. Dup acest discurs patetic, Domnul s-a ntors ctre Adam i i-a spus: Tu Miai vorbit aa cum trebuie s se adreseze o fiin uman Creatorului ei, i ai fcut foarte bine. Ai reflectat astfel perfeciunea nelimitat a operei Mele, care i-a permis s te exprimi absolut liber n faa Mea. 17. Pe de alt parte, un copil autentic, care i cunoate bine Printele i buntatea Lui infinit, ar fi vorbit cu totul altfel dect tine, cci el L-ar iubi i nu s-ar teme deloc de El. Pe scurt, ar aciona aa cum au fcut-o aceste tinere fete! 18. Dac un printe i-ar amenina copiii pentru ca acetia s-l iubeasc, el ar fi orice, numai un printe adevrat nu! 19. i totui, constat c pe toi v macin o team ridicol i complet nejustificat n ceea ce M privete, dei Eu sunt unicul vostru Printe. Din fericire, Eu tiu ce trebuie s fac pentru a v scpa de acest element care corespunde statutului de creatur i pentru a face din voi copiii Mei autentici. 20. Dac vei ine cont de aceste considerente, i vei da seama c Eu, Creatorul i Printele vostru, tiu cel mai bine ct de mari sunt suferinele voastre chiar dac Eu nu pot cunoate durerea! i cu att mai mult cum s v ajut s scpai de ele, folosind instrumentele cele mai potrivite n acest scop. 21. De aceea, sfatul Meu este s i mai reduci din pretenii i s M iubeti aa cum sunt. Abia atunci vei constata dac Eu le-am cerut vreodat copiilor Mei s M iubeasc sub ameninarea cu moartea! 22. Dup cum poi constata, cererea ta nu are nimic de-a face cu ceea ce v-am cerut Eu! De aceea, nainte de a mai vorbi, gndete-te bine! 23. Dincolo de toate, afl c Eu, n calitatea Mea de Creator i Printe al vostru, tiu ntotdeauna foarte precis ce spun i ce am de fcut! Gndete-te inclusiv la acest lucru. Amin. 23 24. Casa Domnului Vol.3Capitolul 13 Adam i cere iertare Domnului. Discursul extrem de semnificativ al Domnului referitor la fiina uman. (10 aprilie 1843) 1. Aceste cuvinte l-au ajutat pe Adam s-i revin. Plin de smerenie, el i s-a adresat astfel Domnului: O, Tat preasfnt i preaplin de iubire! Cuvintele Tale au trezit n mine o lumin nou, care m-a fcut s neleg c am pctuit grav n faa Ta! De aceea, Te implor, Printe preasfnt, s nu-mi treci n cont aceast greeal, care va fi cu siguran ultima din toate nebuniile mele, i s l ieri pe acest btrn slab de nger! 2. Domnul s-a ntors atunci ctre Adam i i-a spus, adresndu-se totodat inclusiv celorlali patriarhi care fuseser ceva mai devreme de acord cu el: Ascultai-M cu toii, i mai ales tu, fiul Meu Adam. Ceea ce v voi spune n continuare are o mare importan pentru voi i reprezint totodat un fel de justificare pentru Mine. Aflai aadar c, n cazul n care vei uita mai trziu sfaturile Mele, nu Eu M voi face vinovat de judecata voastr, inclusiv de depravarea i de moartea voastr, n msura n care nu vei urma calea recomandat de Mine, Creatorul vostru plin de nelepciune, de iubire i de sfinenie ci voi niv, srmane creaturi oarbe i lipsite de bun sim! Ascultai-M cu atenie: 3. Voi (oamenii) suntei o culme a creaiei infinite n ansamblul ei, fiind alctuii dup chipul i asemnarea Mea. De aceea, voi reprezentai nsi cheia de bolt absolut a lumilor vizibile i a celor invizibile. Din aceast afirmaie rezult c tot ceea ce exist n creaie corespunde ntru totul fiinei voastre, de la cele mai mici detalii i pn la marele ansamblu. 4. Acest lucru fiind indiscutabil, nu putem trage dect o singur concluzie: de vreme ce fiina uman reprezint scopul final i apogeul creaiei (care se afl ntr-o concordan perfect cu omul), rezult c rolul fiinei umane este acela de domn care guverneaz asupra restului creaiei. Datorit rezonanei care exist ntre microcosmosul uman i macrocosmosul creaiei, este evident c tot ce face omul influeneaz creaia n ansamblul ei, la fel cum ceea ce se petrece n creaie l influeneaz pe om. 5. Prin comparaie cu voi, creaia nu dispune de un liber arbitru, cci tot ce exist n ea este astfel alctuit nct s v serveasc pe voi, reprezentnd implicit o necesitate absolut. 6. Fiind cel care a construit acest mare angrenaj, Eu sunt singurul care i cunoate toate rotiele i felul n care se mbin ntre ele diferitele subansamble. De aceea, tot ce pot face Eu este s v semnalez care sunt instrumentele cele mai potrivite pe care trebuie s le folosii, indicndu-v astfel ce comportament trebuie s adoptai pentru a deveni absolut liberi i pentru a atinge scopul suprem pentru care v-am creat i care este deopotriv valabil pentru ntreaga Mea creaie. 7. Dac vei respecta ordinea pe care v-am indicat-o Eu, Creatorul vostru, ntreaga creaie care v-a precedat va rmne ntr-o armonie perfect. Dac nu vei respecta ns aceast ordine divin i v vei crea propria voastr ordine, n funcie de interesele voastre egoiste, nu Eu M voi face vinovat dac ntreaga creaie care v-a precedat se va coali24 25. Casa Domnului Vol.3za mpotriva voastr, torturndu-v i chiar omorndu-v n cele din urm, cci ea nu dispune de un liber arbitru, iar esena ei este nsi judecata. 8. Ca s poat rmne stabil la sol, o piatr trebuie neaprat s fie grea. Aceasta este judecata materiei din care este alctuit ea! 9. Att timp ct vei merge pe pietre, aflndu-v deasupra lor, conform ordinii prestabilite, nu vei avea nici o problem din partea lor. Altfel spus, le vei putea controla aa cum vei dori. Dac ns v vei lsa strivii de un bolovan uria, din propria voastr greeal, vei ajunge astfel sub controlul lui, iar el v va judeca transfernd asupra voastr greutatea lui, ba chiar i moartea. 10. Exact la fel se petrec lucrurile cu ntreaga creaie vizibil i invizibil. 11. Voi o putei binecuvnta, respectnd ordinea Mea, sau dimpotriv, o putei corupe prin nclcarea acestei ordini, caz n care va trebui s suportai consecinele propriilor voastre aciuni. 12. Iubirea fa de Mine nu este altceva dect simbolul ordinii Mele. De aceea, agai-v n permanen de aceast iubire, i n acest fel nu vei cdea vreodat sub incidena judecii. Dac vei nclca ns aceast ordine, vei deschide astfel ecluzele judecii, care va nvli asupra voastr la fel ca o viitur imposibil de controlat, sau ca i piatra de care v-am vorbit mai devreme, care v va strivi prin puterea ei. 13. Meditai la aceste cuvinte, cci sunt de o importan vital pentru voi. Ct despre Mine, Printele vostru, aflai c Eu nu judec niciodat pe nimeni! ncercai s nelegei acest lucru! Amin.Capitolul 14 Uranion l ntreab pe Domnul dac oamenii l pot ofensa pe El. Rspunsul afirmativ al Domnului. (11 aprilie 1843) 1. Cu toii s-au nchinat atunci Domnului, mulumindu-i pentru lumina nelepciunii pe care a revrsat-o asupra lor prin cuvintele Sale. Cu excepia lui Uranion, au neles cu toii ct de sublim este poziia omului n ansamblul creaiei, ca o culme a numeroaselor ealoane ce alctuiesc imensa creaie populat cu fiine ce reprezint opera lui Dumnezeu. 2. Aa cum spuneam ns, btrnul printe din Levant nu era tocmai lmurit ntr-o anume privin; de aceea, el s-a ndreptat ctre Domnul cu cea mai mare smerenie posibil i i-a cerut Acestuia permisiunea s-i pun o ntrebare legat de nelmurirea sa. 3. Domnul i-a rspuns imediat: Tocmai din iubire fa de fraii ti, am ngduit ca acest aspect s-i rmn nelmurit. De aceea, mi poi pune ntrebarea dorit, ca i cum nu a ti despre ce este vorba! 4. Dup ce a obinut permisiunea, Uranion a pus cu inima uoar ntrebarea care l rodea, cu att mai mult cu ct Domnul nsui o considera util pentru lmurirea tuturor celor de fa. 5. Iat cum i-a formulat el ntrebarea: O, Doamne, Tat preasfnt i preaplin de iubire fa de toate creaturile Tale! Dac este adevrat c omul nu poate pctui dect mpotriva ordinii Tale care guverneaz creaia, prin nerespectarea voinei Tale sfinte, pe care ne-ai fcut-o cunoscut, i prin aplicarea propriei sale voine egocentrice, rezult c 25 26. Casa Domnului Vol.3el nu poate pctui dect mpotriva creaiei Tale i a propriei sale fiine. n acest caz, cum este posibil ca el s Te ofenseze pe Tine, rnindu-i inima printeasc att de plin de iubire, dar i de sfinenie? 6. Dac ar fi adevrat c fiina uman i gsete judecata inevitabil exclusiv n mijlocul creaiei, respectiv a fiinelor i a lucrurilor care nu sunt nzestrate cu un liber arbitru, a fi tentat s cred c pe Tine nu Te intereseaz deloc ce face ea, neputnd fi vreodat ofensat sau rnit datorit neascultrii unui copil al Tu, ncpnat i insensibil. 7. Iat aadar n ce const ntrebarea mea: Poi Tu, Tat, s fii vreodat ofensat de o fiin uman? Te implor, Tat preasfnt, revars din nou o mic scnteie din lumina graiei i iubirii Tale asupra noastr, i rspunde-ne la aceast ntrebare! Dar mai presus de orice, fac-se voia Ta! 8. Domnul i-a rspuns astfel lui Uranion: Mi-ai pus o ntrebare foarte bun, dei rspunsul pe care l atepi este ct se poate de simplu i nu conine n sine nici o profunzime ascuns, aa cum cred destui dintre voi. 9. Iat deci n ce const acest rspuns: tu nsui ai procreat copii, pe care i-ai adpostit n casa ta. Ai nzestrat apoi aceast cas cu tot felul de lucruri utile, pe care le-ai confecionat tu nsui, conform planului pe care l-ai avut n minte, n ideea c acestea vor fi folosite n mod judicios. 10. Dar dac unii dintre copiii ti folosesc n mod greit un obiect pe care l-ai creat ntr-un scop profitabil, deteriorndu-l sau chiar stricndu-l de tot, sau dac nu acord nici o atenie operei tale, considernd-o stupid, ridicol sau superflu, ba chiar ar ncerca s te denigreze pe tine i opera ta, ncercnd s o distrug cu mnie, ori dac s-ar apuca s te persifleze i s te insulte n toate felurile, ca pe un ciumat, sub pretextul c i-ai silit s fac ceva, dei ai fcut acest lucru exclusiv din iubire i numai pentru binele lor suprem, spune-Mi, cum ai considera tu aceast atitudine a copiilor ti, chit c acetia nu au pctuit propriu-zis fa de tine, ci numai fa de opera ta? Haide, rspunde-Mi, doar eti i tu printe! 11. Ei bine, constat c nu ai ezita chiar s i blestemi aceste progenituri! 12. n acest caz, ce ar trebui s fac Eu, Printele vostru preasfnt, dac voi atentai la ordinea Mea etern i sacr, ntr-un mod contient i voluntar? Sau dac M uitai complet? S M fac c nu vd? 13. Dup cum poi constata, este absolut imposibil ca Eu s rmn indiferent la ceea ce facei voi! 14. n aceste condiii, este la fel de evident faptul c M putei ofensa. Chiar i aa ns, cei care i dau seama de greelile lor se pot ntoarce la Mine fr nici o ezitare, cci Eu sunt mai bun dect voi, oamenii, ntruct nu resping pe nimeni, ci ncerc prin toate mijloacele care mi stau la dispoziie s i readuc pe toi cei rtcii pe calea cea bun, dup care i primesc cu cldur napoi, n casa din care au plecat, dac doresc s se ntoarc aici. 15. Iat aadar cum stau lucrurile. De aceea, rmnei la unison cu iubirea Mea, i n acest fel nu vei mai pctui n raport cu creaia pe care am manifestat-o pentru voi. 16. Constat ns c i Kisehel are o ntrebare care i apas inima. Haide, Kisehel, vino la Mine i descarc-i inima n faa Printelui tu! Amin.Capitolul 15 26 27. Casa Domnului Vol.3Domnul l cheam pe Satan n prezena lui Kisehel, a lui Enoh i a lui Lameh. Impertinentele propuneri ale Dragonului i predicia sa referitoare la crucificarea Domnului. (12 aprilie 1843) 1. Auzindu-se chemat, Kisehel s-a ridicat n picioare i s-a ndreptat rapid ctre Domnul, cu cea mai mare umilin. 2. Ajuns n faa Acestuia, el a deschis gura ca s rosteasc cu voce tare ntrebarea care l apsa, aa cum procedase mai devreme Uraniel, dar Domnul i-a fcut semn s tac i s-a adresat direct inimii sale (fr s fie auzit de ceilali): 3. Kisehel, du-te i caut-i pe Lameh i pe Enoh; cci ceea ce te frmnt pe tine nu i privete neaprat pe ceilali, aa c nu trebuie s i faci public ntrebarea. 4. i voi da oricum rspunsul la aceast ntrebare, ie i celorlali doi, dar nu aici, ci afar, unde ceilali nu ne vor putea vedea. De aceea, vom prsi deocamdat mpreun aceast adunare. nainte de a pleca, spune-le prinilor c nu trebuie s ne ntrebe unde ne ducem! 5. Kisehel a fcut imediat ce i-a poruncit Domnul. 6. Dup ce a aranjat astfel lucrurile, Domnul s-a ndreptat nsoit de cei trei ctre un crng limitat n partea de nord de o stnc abrupt, n interiorul creia se afla o grot asemntoare celei de care am mai vorbit, n care mesagerii i Enoh (care se ntorceau din inuturile de jos) au vzut aprnd Dragonul n drumul lor de ntoarcere ctre nlimile sacre. 7. Dup ce au ajuns la faa locului, Domnul i-a spus lui Kisehel: tiu c am fost acuzat n faa ta de marele Meu duman, ntr-o manier ct se poate de ipocrit! Dac Ma justifica n faa ta fr ca acuzatorul Meu s fie prezent, i-ai putea spune: Este posibil ca lucrurile s stea aa cum ni le-a prezentat Domnul, dar nici argumentele Dragonului nu mi s-au prut lipsite de interes, fiind extrem de logice! 8. Acesta este motivul pentru care v-am adus aici, aa c vom regla o dat pentru totdeauna aceast chestiune, chiar n prezena Dragonului! 9. Dup aceste cuvinte, Domnul a strigat cu putere, astfel nct ntregul glob pmntesc s-a cutremurat. 10. Iar apelul Su a sunat astfel: Satan! Domnul i Dumnezeul tu de la nceputurile eternitii dorete ca tu s apari n faa Lui, n acest loc! 11. Imediat dup acest apel plin de autoritate, care n alte condiii ar fi putut costa viaa ntregii creaii, Dragonul a aprut, fremtnd de mnie, n faa Domnului atotputernic al eternitii, i L-a ntrebat: 12. Ce doreti de la mine, persecutorul meu etern? Doreti cumva s te ajut s i distrugi mai repede ntreaga creaie? Sau poate ai un nou proiect i doreti s i gsesc un loc bun pentru a-l realiza. 13. Dar eu i spun: nu vei obine niciodat ajutorul meu, cci i cunosc imensa nehotrre i tiu c Tu nu nelegi ce nseamn permanena. Promisiunile Tale nu sunt dect cuvinte goale, cci Tu nu le respeci niciodat. De aceea, am luat decizia ferm de a m revolta mpotriva ta i de a Te persecuta de-a pururi! 27 28. Casa Domnului Vol.314. tiu c Tu eti Dumnezeu i c domneti nc asupra infinitii, dar n faa mea nu Te vei putea ascunde niciodat, cci nu exist loc n imensa creaie pe care eu s nu l cunosc i n care s nu Te gsesc. Te asigur c nu mi vei scpa! 15. Deocamdat nu ai dect s m amenini ct vrei. Va veni ns o vreme cnd vom vedea care dintre noi este adevratul Domn al lumilor i al creaturilor! 16. Dac vei dori vreodat s m constrngi ntr-un fel sau altul, i jur pe viaa mea c m voi autodistruge, i vei vedea atunci ce va mai rmne din existena Ta etern! 17. nelege-m bine, btrn mistificator al lumilor, care Te amuzi cu atotputerea Ta pe seama mea! nelegi ce vreau s spun? 18. tiu c ai venit s m somezi n faa acestor trei oameni s retrag ceea ce leam revelat, cu cele mai bune intenii de altfel! O, poi atepta mult i bine, cci eu unul nu m voi lsa folosit n scopurile Tale ruinoase! 19. Haide, strpunge cuirasa cu care m-am nconjurat, dac poi, cu toat atotputerea Ta! 20. De altfel, i jur un lucru: nu eu, ci servitorii mei cei mai nevolnici vor fi cei care Te vor ncarcera, Te vor schilodi i te vor scuipa ca pe un criminal, dup care Te vor bate n cuie pe o cruce din lemn, pe care vei putea striga n zadar dup ajutor o eternitate ntreag! nelegi ce i spun? 21. i-am fcut o promisiune. Dac mai vrei i altceva de la mine, vorbete, dar cuvintele Tale nu se vor adeveri niciodat, n timp ce ale mele se vor petrece ntocmai! Amin-ul meu vine de la mine, Domnul Tu! Ai neles? De la mine!Capitolul 16 Domnul potolete dorina de rzbunare a lui Kisehel. Satan refuz s rspund la ntrebrile Domnului. Pedepsirea i umilirea Dragonului furios de ctre Kisehel. (13 aprilie 1843) 1. Auzind aceste sacrilegii din gura Dragonului, Kisehel a simit cum ntreaga fiin i ia foc, cernd rzbunare. De aceea, el a strigat cu putere: 2. Bine, Doamne, Dumnezeu etern i atotputernic, Tat preasfnt i preaplin de iubire! Cum este posibil s asculi linitit asemenea sacrilegii? 3. mprumut-mi din nou fora pe care mi-ai acordat-o pe vremea cnd am cobort n inuturile de jos i voi avea grij s pun capt existenei acestui spirit netrebnic, ntr-o manier despre care se va mai vorbi multe eterniti de acum ncolo! 4. Domnul i-a spus ns lui Kisehel: O, fiu al focului i al tunetului! De ce crezi tu c sacrilegiul Dragonului te afecteaz pe tine mai mult dect pe Mine, n condiiile n care ie i-a vorbit cu simpatie, n timp ce pe Mine M-a mprocat cu lturile furiei sale? 5. Chiar crezi c nu M-a putea descurca singur n faa acestui spirit czut, fr ajutorul tu preios? O, fii fr grij! Dac a dori, l-a putea izgoni cu un singur suflu, pentru tot restul eternitii! 6. Dac a aciona ns n acest fel, ce ai avea tu de ctigat, sau ce a ctiga Eu? 7. Ascult-M: dac acest Dragon Mi-ar putea aduce vreun prejudiciu real sau dac M-ar putea face prizonier, aa cum se laud, te asigur c ar fi fcut-o nc cu mult timp n urm. Dar el nu este dect un adolescent slab n creaia Mea. De altfel, te asigur c i 28 29. Casa Domnului Vol.3d foarte bine seama ct de neputincios este n faa Mea. Acesta este motivul pentru care are limba att de veninoas, cci el ncearc s se rzbune pe Mine prin cuvintele sale, tiind c nu-i va fi niciodat posibil s treac la fapte! 8. De aceea, las-l s vorbeasc orict de mult dorete. Dup ce i va goli sacul cu vorbe, voi avea i Eu grij s i spun cteva cuvinte. 9. Aadar, calmeaz-te, iar tu, Satan, continu s vorbeti, cci Eu, Domnul i Dumnezeul tu, doresc s i dezvlui n ntregime esena n faa acestor martori ai notri, astfel nct s vad cine eti, pentru a-i ajuta mai trziu i pe ceilali s te recunoasc! (Not: la origini, Satan a fost o fiin feminin) 10. ncepe mai nti prin a ne spune cte creaii am distrus Eu, aa cum M-ai acuzat mai devreme? 11. Dragonul a rmas ns interzis i a refuzat s rspund. 12. Dar Domnul i-a poruncit s vorbeasc. 13. Atunci, Dragonul a nceput s fumege i a dat semne c ar dori s se repead la cei patru oponeni ai si. 14. Dar Domnul i-a spus: Dac refuzi s vorbeti, te voi fora prin mnia Mea! 15. Dragonul a nceput ns s scoat flcri pe nri i a urlat: Ce crezi Tu c nseamn pentru mine mnia Ta? Eu o cunosc cel mai bine, cci ea reprezint nsi esena mea! 16. Nu eu trebuie s m tem de Tine, ci Tu nsui trebuie s Te fereti ca nu cumva s pun stpnire pe Tine. Te asigur c dac a aciona n acest fel, s-a zis cu iubirea Ta, i i vei extermina singur copiii de pe pmnt, fr nici o mil! Pe planet nu ar mai rmne probabil dect cteva mute care s depun mrturie n legtur cu puinul interes pe care l acorzi creaturilor Tale! 17. De aceea, ine-Te la o distan respectuoas fa de mine, cci n caz contrar nu pot garanta c nu i va veni chiar acum ideea de a inunda ntregul pmnt cu o ap mare, lucru la care ai visat dintotdeauna, tiu bine! 18. De data aceasta, rspunsul Domnului a fost ceva mai violent: Satan, nu-Mi fora mrinimia, cci i rbdarea Mea are o limit! D-Mi rspunsul pe care l atept de la tine, nu altul! n caz contrar, vei regreta cu adevrat! 19. n acest moment, Dragonul s-a ntors i a ncercat s i loveasc adversarii cu coada sa extrem de puternic. 20. Dar Domnul i-a dat un baston lui Kisehel i i-a spus: Du-te i pedepsete-l! 21. Kisehel a luat bastonul i l-a lovit cu toat puterea pe Dragon. 22. Acesta s-a ntors imediat, urlnd i scond foc pe nri, dup care a renunat la forma sa oribil i a luat o nfiare uman. S-a prosternat astfel n faa Domnului, cruia i-a spus: 23. Doamne, Dumnezeu etern i atotputernic! Dac doreti s m pedepseti pentru aa-zisa mea rutate fa de Tine, cel puin nu o face fr iubire, cci tii bine c loviturile mniei Tale m ard ngrozitor, provocndu-mi rni insuportabile! 24. Domnul i-a rspuns: Ce rugciune este asta din partea ta, care te pretinzi Domnul Meu? Nu M-ai ameninat tu ceva mai devreme cu pedeapsa pe care Mi-o pregteti? Ce nseamn aceast schimbare de atitudine? 25. Satan: O, Doamne, nu m mai chinui. tii bine c sunt un mincinos patentat i c visul meu dintotdeauna a fost acela de a deveni un Domn independent de Tine!29 30. Casa Domnului Vol.326. Haide, druiete-mi un nou rgaz, i mai devreme sau mai trziu m voi ntoarce din nou la Tine; dar ia-mi totodat ntreaga mea putere, ca s nu mai fiu tentat s m revolt din nou mpotriva Ta! 27. Domnul: Haide, mrturisete-i toate minciunile n faa acestor martori, i apoi voi vedea ce pot face pentru tine. Dar nu le ascunde nimic, cci n caz contrar toate rugciunile tale vor fi n zadar! Amin.Capitolul 17 Satan i recunoate minciunile i i mrturisete rutatea. (14 aprilie 1843) 1. Dup aceste cuvinte, Satan s-a ridicat tremurnd i i-a spus lui Kisehel, care inea nc ferm n mini bastonul primit de la Domnul: 2. Ascult, executor al pedepselor poruncite de puterea lui Dumnezeu, care este i va rmne de-a pururi un Dumnezeu al mniei, ce nu nceteaz niciodat s m loveasc cu teribilul su baston! 3. Am fcut ceva mai devreme, n forma nspimnttoare de dragon, pe care mi-o asum de fiecare dat cnd doresc s m protejez, o serie de afirmaii referitoare la Domnul, Creatorul atotputernic al tuturor lucrurilor care exist, inclusiv al tuturor spiritelor i fiinelor umane, pe care doresc acum s le contest, n aceast form uman care i seamn ntru totul, declarndu-le minciuni pure. 4. Sincer s fiu, i-am spus numai adevrul curat, pe care l-am deformat ns, ntorcndu-l pe dos, ceea ce face din el o minciun. n realitate, tot ce am afirmat despre Domnul este propria mea oper. Nu Domnul, ci eu sunt btrnul i maleficul mistificator al lumii, care se bucur astfel de puterea lui extrem de extins, chiar dac nu este omnipotent. 5. Nu Domnul, ci eu am fost cel care a distrus numeroase sisteme solare. Dac ar fi fost dup mine, acestea ar fi disprut n neantul etern. Domnului i s-a fcut ns mil de ele i le-a transferat prin intermediul mesagerilor si divini ntr-un loc special conceput din imensitate, n care pot urma un nou parcurs al evoluiei, inaccesibil suflului meu pestilenial. 6. Dac lucrurile ar depinde numai de mine, a prefera s am n faa ochilor o lume nou n fiecare clip, cci mie nu-mi place s creez dect pentru a avea imediat ceva de distrus. Mi-ar plcea s creez tot felul de fiine umane