, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t opografice, cuprinznd: - desenul cartografic, prin care se stabilesc normele de reprezentare a elemente lor topografice' de pe suprafata terestri pe plan, referindu-se la continut, semne conventionale, inscriptii, baza matematica si geodezica etc.; -:- proiectiile cartografice, respe'ctiv procedeele matematice prin care se real izeaza reprezentarea suprafetei elipsoidului(sferei) pe plan; .;.. editarea planurilor si 'bartilor topografice, adica studierea procedeelor d e redactare, cartografi ere, reproducere si multiplicare, pentru obtinerea planului sau' hart ii topografice imprimate. Planul sau harta obtinuta in urma editarii, este documentul fundamental pentru e xecutarea lucrarilor de cercetare, proiectare si constructii in diferite domenii de activi tate si pentru, editarea planurilor si hartilor tematice. Scurt .istoric. Cartograrm a aparut din cele mai vechi timpuri si s-a dezvoltat, concomitent cu ' alte stiinte: astronomia, geografia, geodezia, matematica. Din antichitate s-au pastrat unele reprezentari cartografice, dintre care pot fi amintite cele din Egipt, Mesopotamia, China (unde apare pentru prima data raportul de sca ra). In Grecia,' Ptolemeu a elaborat "Ghidul geografic", lucrare compusa din opt carti, in care s e dau informatii de intocmire a hartilor, precum si tabele ,cu pozitia a peste 8000 localitati, d intre care circa 40 snt n Dacia. Hartile si tabelele cu pozitia punctelor sint' exprimate pentru pr ima data prin coordonate geografice (latitudine si longitudine) cu originea la' ecuator. In Im periul (Roman s-a elaborat harta denumita "Tabula Pentingiana" sub forma unor fisii pe anumite iti nerarii, fiind' 'reprezentate prin semne conventionale: fluviile, orasele, soselele, drumurile, resedintele guvernatorilor, farurile de navigatie, hanurile, pasunile etc. In evul mediu cartograrm se dezvfdta in continuare, remarcindu-se hartile chinez e ntocmite al diverse destinatii (funciare, politico-administrative, militare), elaborinduse sistemul de multiplicare si imprimare in culori. Merita a fi mentionata si harta geografica bizantina,cup rinzind Palestina, realizata in jurul anului 938. ncepnd din secolul al X-lea n Europa apar numeroase lucrari cartografice care au servit' la efectuarea marilor calatorii si descoper iri geografice. Pe teritoriul tarii noastre s-au realizat harti cu caracter informativ pna n secol ul al XVII-lea. Un pas important in' dezvoltarea cartografiei il constituie realizarea hartii Mu nteniei - 1'700, a stolnicului Constantin Cantacuzino Si'~ hartii Moldovei -1737, a domnitorului Di mitrie Cantemir. Dupa anul 1840 se fac ridicari geometrice in vederea ntocmirii hartiilor, realizi ndu-se harti la scara 1 :57600 pentru Oltenia, Muntenia"Moldova, Transilvania, Bucovina,' Bas arabia si

Do~rogea. ,. Din 1863 apar primele forme organizate, care in 1868 se legifereaza si se dezvol ta constitUind embrionul Institutului Geografic Militar, respectiva actualei Directii Topografi ce Militare, acestea fiind primele institutii romnesti destinate a executa lucrari geodezice, topografice si cartografice. In perioada 1873-1899 s-au ntocmit harti la scara 1:20000 pentru Moldova si 3 " I

iI Muntenia - p,na la meridianul ZimniceB;- si la scara' 1 :10000 pentru Dobrogea, i n proiectia Bonne. Pe baza acestora' pina n anul 1916 s-au intocmit harti la scarile 1 :50000 , 1 :100000 si 1 :200 '000 si s-au transformat hartile existente, n proiectie Lambert. Din anul 1896 s-au nfiintat scoli pentm pregatirea cadrelor de specialitate. Dupa primul raZboi mondial s-a continuat activitatea si n anul 1932 s-a adoptat o noua baza stiintifica -- proiectia stereografica cu plan secant, pe elipsoid Hayford. Pe a ceasta baza a continuat lucrarile de ntocmire si actualizare a hartilor pina n 1951 cnd s-a intro dus proiectia Gauss-Kruger pe elipsoid Krasovski. n perioada 1951-1970 s-au realizat harti pe ntreg teritoriul national la scarile 1 :25000, 1 :50000, 1 :100000, 1 :200000 si 1 :500000, si planuri topografice pentru toate orasele la scarile 1 :10000 si ,1:5000. Modernizarea acestora s-a realizat n perioadal 1971-1986 obt inndu-se harti unitare privind precizia, continutul si modul de reprezentare, lucrari cu nivel calitativ mondial. Dupa ,1987 a inceput actualizarea acestora. Tot n aceasta perioada s-au realfzat planuri topografice pe o nsemnata suprafata, necesare economiei nationale: agricultura, silvicultura, exploatarea resurselor naturale, planuri si barti tematice. n 1970 s-a adoptat proiectia stereo grafica cu plan unic secant, pe elipsoid Kras ovski, pentnJ executarea lucrarilor la scari mari necesare economiei nationale.

Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DE DESEN CARTOGRAFIC \, 1.1. DEFINITIA SI SCOPUL DESENULUI CARTOGRAFIC Desenul cartografic face parte din desenul tehnic, fiind modul de reprezentare a elementelor topografice de pe teren. Acesta cuprinde scrierea cartografica, semnele conventionale pentru reprezentarea planimetriei, hidrografiei si altimetriei pe planurile si hartile topografice, precum si pe hartile speciale. Pentru a raspunde multiplelor conditii impuse, planurile si hartile topografice trebuie sa ndeplineasca urmatoarele cerinte: _. elementele reprezentate" inscriptiile si datele cifrice sa corespunda cu cele din teren ca pozitie si valoare, asigurnd astfel precizia si autenticitatea lor; - sa fie clare, usor de. citit si expresive. Aceste cerinte se realizeaza prin folosirea unor metode de ntocmire precise si eficiente si prin asigurarea unei calitati grafice ridicate. n acest sens, desenul are o importanta deosebita pentru realizarea claritatii si expresivitatii hartilor si planurilor. Desenul cartografic a avut o evolutie continua. Un rol deosebit n dezvoltarea modului de reprezentare a elementelor de pe teren, respectiv a desenului cartografic, l-au avut atlasele de semne conventionale. Acestea s-au elaborat n functie de scara, scopul si continutul hartii. Dupa anul 1951 s-au elaborat atlase de semne conventionale pentru toate scarile: 1 : 500, 1 : 1 000, 1 : 2000, 1 : 5000, 1 : 10 000, 1 : 25000, 1 : 50000, 1 : 100000, 1 : 200000, 1 : 500 000, 1 : 1 000 000. Atlasele contin semne conventionale, caracterele si dimensiunile scrierilor, modele de cadru, explicatiile privind aplicarea semnelo r cqnventionale, abrevierile etc. Atlasele s-au mbunatatit continuu, asigurndu-se concordanta cu continutul hartii si cu atlasele folosite pe plan mondial. 1.2. MA'fERIALE SI INSTRUMENTE PENTRU DESEN 1.2.1. MATERIALE PENTRU DESENUL CARTOGRAFIC Hrtia milimetricaeste hrtie de desen opaca sau transparenta (calc, folii plastice) mpartita n. patratele prin linii longitudinale si transversale colorate, distantate la 1 mm. La intervale de 5 mm, 10' mm si 50 mm, liniile snt ngrosate progresiv, usurnd astfel raportarea punctelor, a distantelor si respectiv numararea patratelelor. Se foloseste pentru originalele planurilor topografice, pentru grafice si pentru schite. Pe hrtie milimetrica nu se ntocmesc originalele 5

care trebuie sa se pastreze timp ndelungat. Dupa executarea originalului pe hrtie milimetrica, acesta se copiaza pe hrtie de calc sau pe folie plastica transparenta, pentru multiplicare. Hrtia aIba pentru desen se foloseste pentru ntocmirea originalelor planurilor si hartilor. Ea trebuie sa fie densa, rezistenta, cu nuanta uniforma si fara pete sau ncretituri. Calitatea hrtiei, de desen se ncearca prin trasarea repetata de linii cu un creion cu mina tare (3 H) si stergerea lor cu radiera, dupa care n locul respectiv se deseneaza cu tus; folosind tragatorul si penita ,topografica. Liniile desenate trebuie sa fie compacte si uniforme, iar tusul sa nu se ntinda. ' Hrtia de desen trebuie sa se pastreze n ncaperi cu temperatura constanta (18-20C), ferita de umezeala, pentru evitarea defo,rmarilor. Pentru desen, hrtia se fixeaza pe planseta sau pe un suport nedeformabil, n functie de scop si dimensiuni. Originalele care nu se pastreaza timp ndelungat se ntocmesc pe hrtie necaserata sau caserata pe pnza. n acest caz, n timpul lucrului hrtia se fixeaza pe planseta cu pioneze, cu hrtie gumata sau prin lipirea marginilor. Originalelecare trebuie sa se pastreze se ntocmesc pe hrtie caserata (lipita) pe un suport rigid: placa de zinc, aluminiu, material plastic etc. Supo rtul trebuie sa se prepare pentru caserare prin granularea si degresarea ambelor fete, asigurnd astfel aderenta hrtiei la suport. Lipirea se executa, de regula, cu o pasta formata din aracet si amidon. Pentru mentinerea planeitatii, hrtia se casereaza pe ambele fete ale suportului: pe una se lipeste hrtia de 'desen, iar pe cealalta o hrtie (de sustinere) de calitate inferioara, dar cu rezistenta si grosimea egala cu cea a hrtiei de desen. Hrtia se umezeste nainte de caserare pentru asigurarea uniformitatii. Pe placa suport si pe una din f~tele hrtiei (de desen si sustinere) se ntinde n strat subtire si uniform din pasta de lipit cu ajutorul unei pensule, apoi se aplica hrtia pe placa si se ntinde cu ajutorul unui rulou, dupa care se preseaz a. Suporturile presate si uscate se verifica, urmarindu-se planeitatea, caserarea integrala si uniforma a hrtiei pe ambele fete, lipsa petelor,' zgrieturi lor si stersaturilor. Hrtia de calc este transparenta, folosindu-se pentru copierea desenelor ntocmite pe hrtie milimetrica sau pe hrtie alba. De asemenea, se utilizeaza pentru ntocmirea diferitelor proiecte si piese tehnice. n lucrarile topografice se foloseste pentru ntocmirea si copierea originalelor planurilor, pentru ntocmirea oleatei cu puncte cotate, a oleatei numirilor topice, a machetei de culori, a benzilor de, racordare etc. Hrtia' de calc este de mai multe feluri: - subtire, folosita pentru desene n creion si pentru schite; - obisnuita, pentru copierea diferitelor proiecte si piese tehnice; - de calitate superioara, pe care se copiaza planurile pentru multiplicare si se ntocmesc: oleata numirilor topice, macheta de culori si benzile de racordare; , - pnzata, formata dintr-o pnza fina impregnata cu o pasta albastruie care permite desenarea pe una din fete; se foloseste pentru planurle care trebuie sa se pastreze si sa reziste la copieri repetate, precum si pentru ntocmirea oleatei cu puncte cotate . . Hrtia de calc pnzata si cea de calitate superioara tinde sa fie nlocuite cU folii din materiale plastice transparente. Foliile plastice din poliester se utilizeaza pentru' desen si pentru reproduceri cartografice. Acestea snt transparente, matisate pe ltna sau pe ambele fete, 6

avnd grosimi de O,l ... 0,25 mm. Foliile plastice cu retea milimetrica im primata ntr-o culoare pala (inactinica), se folosesc la ntocmirea planurilor topografice, asigurnd multiplicarea directa. Foliile. pl'astice trebuie sa aiba n general, urmatoarele caracteristici : _ deformari minime ale dimensiunilor, la variatii de temperatura SI umiditate; - rezistenta la rupere si ndoire; - transparenta maxima; ~ _ sa permita scrierea cu crei'onul, stergerea cu guma si desenul cu tus pe suprafata matisata; ., - sa se mentina desenul cu tus. Pentru desen se foloseste tus special, care trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei plastice si sa se mentina culoarea compacta. n lucrarile cartografice foliile plastice se utilizeaza pentru ntocmirea oleatei cu puncte cotate, a machetei de culori si pentru lucrari de carto-reproducere. Hirtia heliografica sau ozalidul, se foloseste pentru multiplicarea planurilor desenate pe hrtie de calc sau pe folii plastice transparente. Este sensibilizata pe una din fete. Copierea se -executa prin expunere la lumina, cu ajutorul unui aparat numit heliograf. Dupa expunere se developeaza cu vapori de amoniac, obtinndu-se imaginea desenului. Creioanele se utilizeaza pentru ntocmirea planurilor originale si a schitelor. Se folosesc creioane obisnuite sau pixuri cu mina neagra. Gradul de tarie al minelor este notat prin numere si litere, astfel: - cu mine moi: B, 2B, 3B 6B; - cu mine tari: H, 2H, 3H 6H; - cu mine intermediare: HB, F. Taria minei se alege n functie. de calitatea hrtiei si de caracteristicile desenului. Creioanele colorate se folosesc pentru evidentierea diferitelor suprafete, dupa anumite norme; de exemplu, pentru macheta de culori, pentru planurile geologice etc. Penitele se folosesc petru' trasarea liniilor si executarea inscriptiilor. Pentru desen se utilizeaza penite topografice, penite redis si penite cu vrful plat. . Penitele topografice snt mici si bine ascutite, utilizndu-se la executarea desenului cartografic: semne conventionale, curbe de nivel, inscriptii, precum si a desenelor tehnice fine. Liniile trasate pot avea grosimi minime de 0,1' mm. Penitele redis au vrful ndoit sub forma. de cerc, cu diametrul de 0,5; 0,75; 1,00; 1,5; 2, ... ,5 mm, iar pe spate ~u o lama metalica sub care se introduce tusul. Grosimea liniilor trasate este egala cu diametrul cercului din vrful penitei. Penitele redis se folosesc pentru scrierea pe documentatia anexa a planului topografic. Penitele cu vrful plat snt asemanatoare penitelor redis, cu latimea vrfului de 0-,5; 0,75; 1,0; 1,5 si 2,0 mm.Se folosesc pentru trasarea cadrelor ,formate din linii groase. Gumele (radierele) servesc pentru stergereacreionului, a tusului si curatirea planselor. Prin stergere nu trebuie sa se roada hrtia si sa se ntinda grafitul. Pentru stergerea' creion ului si curatirea planselor se folosesc gume moi, iar pentru stergerea tusului se folosesc lame metalice si gume tari. Gumele tari pot fi si sub forma de creion cu mina din guma, care se folosesc pentru stergerea locurilor nguste. Locul sters cu gumele tari trebuie satinat, pentru ca tusul sa nu se ntinda n fibrele hrtiei. 7

Tusul este n stare lichjda sau solida. Tusul lichid trebuie sa fie fluid, fara reiiduuri, sa nu se decoloreze, sa aiba culoare intensa si sa nu se ntinda. Originalele planurilor si hartilor topografice se deseneaza cu tus negru, verde si sepia, culorile fiind diferentiate dupa elementele topografice reprezentate. Pentru desenarea pe folii din material plastic se folosesc tusuri speciale - preparate chimic - de aceleasi culori. Acestea trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei pentru ca desenul sa se mentina compact. Acuarelele snt formate dintr-o materie coloranta si un liant, prezentnduse sub forma de pastile sau n tuburi. Culoarea se prepara n farfurioare albe, in care. se pune apa curata si progresiv cite putina acuarela luata cu ajutorul pensulei,pna se obtine nuanta dorita. Se folosesc pentru colorarea diferitelor suprafete de pe planuri si harti. 1.2.2. INSTRUMENTE PENTRU DESEN Planseta serveste pentru ntinderea si fixarea hrtiei de desen, avnd suprafata plana si neteda. Se c(mfectioneaza din lemn de tei, cu marginile din fag aburit, pentru evitarea deformarilor. Planseta poate fi asezata pe un suport special sau pe masa de lucru. Plansetele fixate pe suport snt de dimensiuni mari - pna la 200 x 125 Cfi - avnd montate rigle si dispozitive pentru trasarea liniilor. Suportul acestora permite fixarea plansetei n diferite pozitii, convenabile executarii desenului. . Pentru executarea desenelor de dimensiuni reduse se folosesc plansete portabile, care se asaza pe masa de lucru. . Teul este confectionat de obicei din lemn de par, fiind format din lineal cu lungimi de 530, 730, 1 000, 1 250 si 2 000 mm, care are la capat o placa mai groasa fixata perpendicular. Capul poate sa fie fix sau mobil, adica format din doua placi, una fixa si una mobila, prinse ntre .ele printr-un surub cu piuli ta, Muchiile linealului trebuie sa fie drepte, paralele si netede, iar muchia interioara a placii fixe a capului sa formeze cu muchiile linealului unghiuri drepte, . Cu teul se pot trasa linii drepte, paralele cu laturile planset~i, fixnd muchia interioara. a placii f1xe a capului pe marginea din stnga a plansetei si deplasnd-o succesiv, n functie de pozitia liniilor ce se traseaza. Pentru trasarea liniilor nclinate fata de laturile plansetei, placa mobila de la capul teului se fixeaza Ia inclinarea respectiva; capul teului se scoate pe marginea din stnga a plansetei si se deplaseaza succesiv pentru trasarea liniilor. Echerele au forma de triunghi dreptunghic cu unghiurile ascutite de 30, 45' si 60?, fiind confectionate din lemn, din metal sau din material plastic. El e servesc pentru trasarea liniilor drepte de diferite marimi si n diferite pozitii. Trusa de compaS'contine. mai multe piese care servesc pentru desenarea n creion si n tus a liniilor si cercurilor si pentru raportarea distantelor. Piese le principale din trusa de compas snt: , - compasul (fig. 1.1), folosit pentru trasarea cercurilor si arcelor de cerc, este format din doua picioare articulate, mbinate la partea superioara. Unul din picioare are un vrf metalic, care se fixeaza n centrul cercului, iar la celalalt picior se..~onteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu .tragatorul 8 ,,;".

Fig. 1.1. Compas. Fig. 1.2. Corn pas rnicrornetric. Fig. 1.3. Corn pas distantier. Fig. 1.4. Balustru. 9 b c . Fig. 1.5 Tragatoare: a - tragator Sillplu; b -tragator dublu; c - tragator mobil. Q II pentru tus. n trusa se afla un prelunghor pentru unul din picioare, care se monteaza pentru trasarea cercurilor cu raza mare; - compasul micrometric (fig. 1.2) se foloseste pentru raportarea distantelor pe original, fiind format din doua picioare mbinate la partea superioara. Este prevazut cu un surub micrometric, pentru fixarea precisa a distantelor dintre vrfurile sale; - compasul distantier (fig. 1.3) este format din doua picioare mbinate la partea su'perioara, care au la capete vrfuri metalice. Se foloseste pentru raportarea' distantelor de pe scara grafica sau de pe rigla, pe original; - balustrul (fig. 1.4) serveste pentru desenarea cercurilor mici, cu raza de 0,3 ... 10' mm. Este format dintr-un ac de otel n jurul caruia se roteste un picior la care se monteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu tragator. Piciorul se poate apropia sau departa de ax cu ajutorul unui surub micrometric. n desenul cartografic balustrul se foloseste pentru desenarea semnelor conventionale circulare ale punctelor cotate,. 'conductelor, gardurilor vii, padurilor, livezilor etc.; -, tragatorul (fig. 1.5) se foloseste pentru trasarea n tus. a liniilor de diferite grosimi. Este format dintr-un mner la care snt montate la partea inferioara doua lame de otel, care se pot apropia sau departa cu ajutorul unui surub micrometric, pentru' stabilirea grosimii liniei ce se traseaza. ntre lame1e I i1,! ;1

de dtel se introduce tusul. Snt si tragatoare duble, cu doua perechi de lame, pentru trasarea liniilor par.alele si tragatoare mobile pentru trasarea liniilor curbe. n desenul cartografic se folosesc tragatoarele fixe Cu o pereche delame pentru trasarea cadrului si a cailor de comunicatie reprezentate printr-o linie, tragatorul cu doua perechi de lame pentru trasarea cailor de -comunicatie reprezentate prin doua linii si tragatorul mobil pentru trasarea curbelor de nivel. Trusa Rotring (fig. 1.6) se foloseste pentru executarea desenului n tus, nlocuind n anumite cazuri penita topografica si tragatoruI. O trusa este formata de obicei din patru tocuri, avnd vrfuri cu grosimi de la 0,1. .. 0,5 mm. Fiecare, toc are un dispozitiv de desen format dintr-un ac capilar si un rezervo r de tus, construit pe principiul stiloului. Dispozitivul de desen se poate atasa la compas pentru desenarea cercurilor. Dupa folosire dispozitivul de desen trebuie spalat, pentru a nu se nfunda acul capilar. Se foloseste tus special, care trebuie sa fie fluid si fara reziduuri. Rotringul se poate utiliza pentru desenarea semnelor conventionale, trasarea cadrului, trasarea curbe lor de nivel si executarea inscriptiilor; desenul se executa mai usor si liniile trasate si pastreaza grosimea. Trusa Graphos (fig. 1.7) se foloseste' pentru executarea desenului n tus, nlocuind tocul si penita topografica. O trusa este formata din: - un toc care are rezervor pentru tus si dispozitiv de montare a penitelbr; - cinci sbrturi de penite (A, O, N, T si Z) care se schimba n functie de caracterul desenului. . n desenul cartografic se folosesc penite din sortul A; O si Z, cu care se poate executa scrierea si trasarea liniilor cu grosimi cuprinse ntre 0,1 si 5,0 r om. Sabloanele pentru scriere snt confectionate din material plastic, sub forma de rigle, avnd perforate literele alfabetului (majuscu1 si minuscul), cifrele si semnele de punctuatie. Sabloanele snt construite n general pentru scriere bloc filiform si bloc (nclinat si drept) de diferite dimensiuni. Scrierea se executa cu rotringul. n lucrarile cartografice se folosesc de regula, sabloane de dimensiunile 2,0, 2,5,' 3,5 si 5 rom. Q b Fig. 1.6. Rotring: a - dispozitiv de desen; b - rezervQr pentru tus. Fig. 1.7. Graphos: a - penita; b - dispozitivul de montare a penitei; c - tocul. 10

Florarele (fig. 1.8) snt confectionate din lemn sau material plastic, avnd forme si taieturi corespunzatoare pentru trasarea diferitelo,r curbe. Se foloses c, de obicei, pentru racordarea aliniamentelor < 1 230 625 X 880 450 X 625 330 X 450 240 X 330 165 X 240 120 X 165 1 , Distanta dintre fi Ichenar si. marginea copieI: g I ';~ 1 ~ I 55 5 Uiti mea t!siei de indosariere h tmmJ J -;-l 25 . 25 25 25 25 25 Fig. 1.14. Legatura ntre formatele desenelor tehnice.

Az Ar Alt AJ A6 As A6 \ Formatul desenelor topografice se de marimea suprafetei. De obicei, 1 : 1 000, 1: 500 sau mai mari se A, sau A2 , n raport cu marimea suprafetei de caroiajul rectangular13

stabileste n functie de scara si planurile topografice la scarile 1 : 2 000, intocmesc pe form'atul STAS: Ao, ce se rtprezinta, fiind delimitate

Planurile si hartile topografice la scarile 1: 5 000, 1 : 10000, 1 : 25 000 si mai mici snt delimitate de caroiajul geografic, a vnd forma unor trapeze. mpartirea si dimensiunile medii ale acestora snt prezentate n tabelul 5.1. 1.3.2. SCARA DESENELOR Scara . este raporful dintre dimensiunile obiectelor reprezentate' SI corespondentele lor reale. Aceasta se. stabileste n functie de marimea obiectelor ce se reprezinta, de formatul ales pentru desen si de precizia de reprezentare necesara, n lucrarile topografice, prin scara se ntelege raportul dintre dimensiunileelement elor reprezentate d si corespondentele lor reale din teren D. Se folosesc urmatoarele scari pentru: - planuri de situatie 1 : 100; 1.: 500; 1 : 1 000; - planuri topografice 1 : 2 000; 1 :5 000; 1 : la 000; - harti topografice' 1: 25 000, 1: 50 000; 1: 100 000; 1: 200 000; 1 : 500 000; 1: 1 000 000. '. Scarile se exprima sub forma: - numerica: t = ~=1 : n, care se nscrie pe fiecare plan sau harta topografica n indicator sau sub latura de sud; - grafica, aceasta fiind reprezentarea scarii numerice. Pe planurile si hartile topografice se trece scara grafica simpla (fig. 1.15), formata din doua linii paralele trasate orizontal, divizate, avnd fixat indicele zero. Fata de indicele zero, n partea stnga se afla talonul gradat n milimetri, iar n partea dreapta baza, gradata n centimetri. t:5000 Fig. 1.15. Scara grafica simpla. 300 I r Pentru raportarea si masurarea distantelor se foloseste scara grafica transversala (v. fig. 1.10), care asigura o precizie de masurare de 0,1 sau 0,05 rom; Scarile grafice transversale se. graveaza pe placi metalice (pentru ridicarile topografice pe teren) si. pe rigle metalice (pentru lucrarile de birou). De obicei, o' scara grafica transversala se construieste pentru doua scari, putndu-se folosi si pentru scarile multiple, de exemplu: -. scara 1': 1 000 si 1: 2000 poate folosi pentru 1 : 100, 1: 10000, 1 : 100 000, 1 : 200, 1: 20 000, 1: 200 000; '. -' scara 1: 2 500 si 1: 5000 .poate folosi pentru 1: 250, 1: 25000, 1 : 500, 1: 50000, 1: 500 000. Scara grafica transversala este formata dintr-o retea cu 10 sau 20 linii orizontale paralele echidistante, avnd la ambele capete Cte un talon. Talonul este, de" asemenea, mpartit n 10 parti, liniile transversale fiind unite cu decalajul de o unitate, asa cum se arata n figura 1.10. n dreptul diviziunilor snt scrise valorile naturale ale lungimilor pentru ambele scari. 14

1.3.3. INDICATORUL DESENELOR Datele caracteristice ale plansei sau ale plaQ,ului topografic ntocmit se nscriu ntr-un indicator, care se plaseaza n coltul din dreapta jos, n interiorul plansei, cu doua laturi pe chenar. Pentru formatele de deseTl mai mari de A2 , indicatorul va avea dimensiuni de 180x 50 mm, iar pentru formatele A3 si A4 dimensiuni de 180 x 40 mm. ""'. ,-30 11". 80 20 .~o Ci) 0 ~ C'.I 25 25 , 15 85 C lief si vegetatie, ~ UJ @ Z 4 Datele caracteristice si inscriptiile ele- Z mentelor de vegetatie ,1 5 Limitele elementelor de sol 6 Semnele conventionale si limitele eleUJ mentelor de vegetatie Q~ 7 Limitele rezervatiilor nat1,Jrale si ale UJ > I parcurilor nationale I I I 8 Curbele de nivel si valorile lor I 190 VElaelmureinteilsetoricede relief si inscriptii referi- t S o , o f o S \0 _~6.S 066.4 067.0 068.0 06&3 \ ... ", soS o S o \ o' SoS .>.., ", 5.8. 065.1 O6&.1 0GG.I \ 0f-2 . o~ . 0&0.2 '~~ o o $ o , .~ . '~ f , . 0&5.8 "~~~.~ ........ ~~..!.~..~~?...J._ ...it"a nor,mala, prin linii continue cu grosimea de 0,2 mm;' I .' - curbe de nivel ajutatoare, la 1/2 din echidistanta, prin. linii ntrerupte (segmente de 7,0 mm). Acestea se traseaza n luncilel rurilor, n zonele cu dune