cartile vt prezentare

39
GENEZA Cartea Geneza este prima carte a Pentateucului 1. TITLUL – Titlul din limba română provine de la cuvântul latin „genesis” care înseamnă „început”. În limba ebraică, cartea aceasta poartă denumirea primelor cuvinte din debutul ei: „La început” („bereşit”). În cartea aceasta, Dumnezeu ne-a dat informaţii cu privire la începuturile tuturor lucrurilor din lumea necunoscută în care ne naştem. 2. AUTORUL – cartea aceasta a fost scrisă de Moise. Dovezi în sprijinul părerii că Moise a fost autorul acestei cărţi, în: a) textul acestei cărţi b) alte cărţi ale Vechiului Testament c) în cărţile Noului Testament (Ioan 5,46.47; Rom 10,5) d) faptul că descrierile apar a fi ale unui martor ocular, nu ale unuia care ar fi trăit la multe secole după aceea (Exod 15,27) e) faptul că autorul manifestă o cunoaştere foarte exactă asupra numelor, cuvintelor, obiceiurilor şi locurilor din Egipt (Gen. 13,10; 16,1-3; 33,18; 41,43; Fapte 7,22) 3. DATA SCRIERII - 1445 – 1405 î.Hr. 4. CONTEXTUL ISTORIC – Geneza consemnează cu exactitate începuturile istoriei umane, originea poporului evreu şi legământul lui Dumnezeu cu acesta, prin Avraam şi ceilalţi patriarhi. Istoricitatea ei continuă să fie confirmată de descoperiri arheologice moderne.

Upload: turcu-elena

Post on 05-Dec-2015

253 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Biblia

TRANSCRIPT

Page 1: Cartile VT Prezentare

GENEZA

Cartea Geneza este prima carte a Pentateucului

1. TITLUL – Titlul din limba română provine de la cuvântul latin „genesis” care înseamnă „început”. În limba ebraică, cartea aceasta poartă denumirea primelor cuvinte din debutul ei: „La început” („bereşit”). În cartea aceasta, Dumnezeu ne-a dat informaţii cu privire la începuturile tuturor lucrurilor din lumea necunoscută în care ne naştem.

2. AUTORUL – cartea aceasta a fost scrisă de Moise. Dovezi în sprijinul părerii că Moise a fost autorul acestei cărţi, în:

a) textul acestei cărţib) alte cărţi ale Vechiului Testamentc) în cărţile Noului Testament (Ioan 5,46.47; Rom 10,5) d) faptul că descrierile apar a fi ale unui martor ocular, nu ale unuia care

ar fi trăit la multe secole după aceea (Exod 15,27)e) faptul că autorul manifestă o cunoaştere foarte exactă asupra numelor,

cuvintelor, obiceiurilor şi locurilor din Egipt (Gen. 13,10; 16,1-3; 33,18; 41,43; Fapte 7,22)

3. DATA SCRIERII - 1445 – 1405 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Geneza consemnează cu exactitate începuturile istoriei umane, originea poporului evreu şi legământul lui Dumnezeu cu acesta, prin Avraam şi ceilalţi patriarhi. Istoricitatea ei continuă să fie confirmată de descoperiri arheologice moderne.

5. TEMA CĂRŢII – Începuturile. Geneza este prima carte a Vechiului Testament şi serveşte ca eventuală introducere la întreaga Biblie. Geneza este cartea începuturilor.

Page 2: Cartile VT Prezentare

EXODUL

1. TITLUL – Cartea Exodul este a doua carte a Pentateucului. Titlul românesc vine dintr-o traducere a Bibliei evreieşti în limba greacă, numită „Septuaginta”. În Exodul (rom. „Ieşirea”), Dumnezeu ne relatează despre ieşirea poporului ales, din ţara în care suferiseră crunt ca robi, timp de câteva generaţii.

2. AUTORUL – Încă din timpul lui Iosua, cartea i-a fost atribuită lui Moise. (Iosua 8,31-35; Exod 20,25), părere confirmată apoi şi de Domnul Isus (Marcu 12,26). Datele cărţii ne fac să credem că autorul ei a fost, într-adevăr, un om cu o foarte aleasă educaţie, care a locuit în Egipt un timp îndelungat şi a fost el însuşi martor ocular la evenimentele descrise.

3. DATA SCRIERII - probabil între anii 1445 – 1440 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Cartea se referă la eliberarea israeliţilor, cu putere, de către Dumnezeu, din robia lor în Egipt şi plecarea acestora de acolo, în calitate de popor al lui Dumnezeu.

5. TEMA CĂRŢII – Subiectul acestei cărţi este eliberarea din robia egipteană, ca împlinire a promisiunii făcute în Geneza 15,13-14. Această izbăvire a fost îndeplinită în urma unor intervenţii miraculoase din partea lui Dumnezeu (plăgile din Exodul 7,14 – 12,36). Ca şi în Noul Testament, eliberarea (sau mântuirea) are ca scop aducerea celor eliberaţi într-o stare de părtăşie cu Dumnezeu.

În cartea Exodul, Dumnezeu, care se apropiase până atunci de popor pe baza legământului cu Avraam, îi aşează pe evrei aproape de Sine Însuşi, prin prerogativele unui alt legământ: cel mozaic. Cele 40 de capitole ale Exodului ne vorbesc despre originea, Legea şi organizarea religioasă a poporului Israel.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Cartea Exodul ne aşează înainte câteva arhetipuri ale lui Isus Hristos: Moise, Paştele, mana, stânca şi cortul întâlnirii (Exod 2,2; 12,11; 16,35; 17,5; 25,9)

Page 3: Cartile VT Prezentare

LEVITICUL

1. TITLUL – Denumirea din limba română vine din traducerea grecească, cunoscută sub numele de „Septuaginta”. Leviticul este un cod de prevederi legale şi rituale dedicat leviţilor, adică urmaşilor lui Levi, unul dintre cei 12 fii ai lui Iacov, care fuseseră aleşi de Dumnezeu să alcătuiască preoţia lui Israel (Gen. 46,1-27)

2. AUTORUL – De 56 de ori este scris în text că Dumnezeu a vorbit aceste cuvinte lui Moise, care le-a scris el însuşi sau le-a dictat altora spre a fi scrise. (Lev. 4,1; 6,1; 8,1; 11,1; 12,1). Domnul Isus certifică faptul că această carte îi aparţine lui Moise. (Marcu 1,44; cf. Lev. 13,49)

3. DATA SCRIERII – 1445 – 1405 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Cartea a fost scrisă imediat ce s-a terminat construirea cortului întâlnirii, făcut după chipul care i s-a arătat lui Moise pe munte. Reglementările aşezate în cartea Leviticul i-au fost date de Dumnezeu lui Moise, în timp de o lună şi douăzeci de zile, cât a durat construirea cortului (Exod 40,17) şi în perioada plecării poporului Israel de la Muntele Sinai (Num. 10,11)

5. TEMA CĂRŢII – Sfinţenia – Leviticul îl prezintă pe Dumnezeu în toată splendoarea caracterului Său, iar textul ei urmăreşte un plan prestabilit, armonios şi bine alcătuit. Toate cărţile, care urmează în Biblie după Leviticul, sunt marcate de culoarea specifică a acestei cărţi. De aceea este important să recunoaştem şi să ne familiarizăm cu terminologia şi cu conţinutul ei.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Cartea aceasta este plină de termeni specifici preoţimii: jertfă, preot, sânge, sfânt şi ispăşire. Fraza „să fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt” se repetă mereu, ca un avertisment şi ca o aducere aminte. (Lev. 11, 44.45; 19,2, 20,7.26). Noul Testament citează din textul şi temele Leviticului de peste 90 de ori.

Page 4: Cartile VT Prezentare

NUMERI

1. TITLUL – În limba ebraică, cartea se numeşte „în pustie”. Cei 70 de învăţaţi care au tradus Biblia din ebraică în greceşte, au numit-o în Septuaginta, „Aritmai” – „numărătorile”.

2. AUTORUL – Toţi cercetătorii Bibliei sunt, în unanimitate, de acord că autorul acestei cărţi este Moise.

3. DATA SCRIERII – Probabil între anii 1450 – 1410 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – La o lună şi jumătate după clădirea cortului, are loc cea dintâi numărătoare a poporului (Numeri 1,1-4.49), apoi poporul refuză să se încreadă în Dumnezeu pentru cucerirea Canaanului şi, după aceasta, Dumnezeu hotărăşte să-i rătăcească prin pustie timp de 40 de ani. După această perioadă are loc cea de-a doua numărătoare (Numeri 26, 1-65). Poporul adunat la Cadeş este numărat încă o dată. Numărul lor este aproximativ egal cu numărul celor ce, cu 40 de ani în urmă, fuseseră scoşi din Egipt.

5. TEMA CĂRŢII – Lecţia principală din cartea Numeri este că poporul lui Dumnezeu trebuia să umble prin credinţă, dacă vrea să înainteze. Pentru a sublinia acest adevăr, textul relatează abateri de la această regulă şi sfârşitul lor tragic: neascultarea întregului popor (Num. 11,1), neascultarea lui Aaron şi Maria (Num. 12,1.9-10), refuzul de a intra în ţara promisă (Num. 14,2-3.26-30), neascultarea lui Moise (Num. 20,12), idolatria poporului (Nume. 25,3.8-9). În ciuda comportamentului lor greşit, Dumnezeu i-a purtat în mod miraculos în binecuvântata ţară a Canaanului. Noul Testament preia lecţia neascultării din cartea Numeri şi o foloseşte pentru a imprima creştinilor o viaţă de credinţă şi de deplină ascultare faţă de Domnul (Ioan 3,14; 1 Cor. 10,1-12; 2 Petru 2,15-16; Apoc. 2,14; Iuda 11).

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Cartea Numeri mai poate fi numită şi „cartea călătoriilor şi popasurilor” (Num. 33,1-2) sau „cartea cârtirilor” (Num. 11,1.4; 12,2). Cel mai cunoscut pasaj al acestei cărţi este întâmplarea cu şarpele de aramă (Num. 21,4-9), pe care o preia Domnul Isus în Ioan 3,14-17, aplicând-o la propria Lui răstignire, pentru mântuirea lumii.

Page 5: Cartile VT Prezentare

IOSUA

1. TITLUL – Această carte este prima carte din Biblie care poartă numele autorului ei. Numele iniţial al acestui om a fost „Haşeea” sau „Iehosua”, care se pot traduce prin perifraza: „Dumnezeu este Mântuitorul”. Pus în slujba Domnului încă de tânăr, omul acesta a devenit „Iosua” care, tradus, înseamnă „robul Domnului” sau „cel ce împlineşte lucrările Domnului”.

2. AUTORUL – Este foarte clar că Iosua s-a născut în Egipt. Îl găsim foarte priceput în tactica militară, atunci când este aşezat în fruntea oştilor lui Israel, să ducă lupta „din vale”, împotriva amaleciţilor la Refidim (Exod 17.8-16). Iosua a fost aghiotantul lui Moise (Exod 24,13), iar ca reprezentant al tribului lui Efraim a făcut parte din grupul celor 12 iscoade, care au fost trimise să cerceteze ţara Canaanului (Num. 13,1-33). Iosua a încurajat poporul să pornească la cucerirea ţării (Num. 14,6-9).

3. DATA SCRIERII – 1400 – 1370 î.Hr. Cartea acoperă o perioadă de aproximativ 25 de ani din istoria lui Israel.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Cartea lui Iosua este o continuare a istoriei Pentateucului. Ea vorbeşte despre traversarea râului Iordan şi intrarea lor în Canaan, după moartea lui Moise. Data biblică a invadării Canaanului este aprox. 1405 î.Hr. Cartea cuprinde următorii 25 – 30 de ani ai istoriei lui Israel.

5. TEMA CĂRŢII – Cartea Iosua continuă acţiunea de la sfârşitul cărţii Deuteronomul. După moartea lui Moise, Iosua devine noul conducător al poporului şi, sub conducerea lui, evreii duc campaniile de cucerire a Canaanului şi tot sub conducerea lui împart ţara între cele 12 seminţii ale lui Israel.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Întreaga carte este un tip cu semnificaţie spirituală. Canaanul este simbolul vieţii creştine abundente, care este dăruită celor ce ştiu să avanseze prin credinţă (Deut. 7,1; 6,10-11; Lev. 26,6, Deut. 11,10-12). Canaanul le-a dat atunci evreilor – odihnă, abundenţă, biruinţă. „Noi, fiindcă am crezut, intrăm în odihna despre care a vorbit El…” (Evrei 4,3; 4,8-11)

Page 6: Cartile VT Prezentare

JUDECĂTORI

1. TITLUL – Cartea îşi ia titlul din însuşi cuprinsul ei, care este dedicat perioadei aşa-numiţilor „judecători”, reprezentanţi ai lui Iehova, Împăratul nevăzut al Israelului (sofetism – în ebraică).

2. AUTORUL – Materialul cărţii este pus împreună de Samuel. Asta înseamnă că toate fragmentele cronicii istorice alcătuite de el au fost, iniţial, opera lui.

3. DATA SCRIERII – Pe vremea lui Saul, după 930 î.Hr. Evenimentele cărţii acoperă, însă, primii 300 de ani petrecuţi de Israel în Canaan, aproximativ între anii 1380 – 1050 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Criza sfâşietoare prin care a trecut Samuel spre sfârşitul vieţii lui. În 1 Samuel 8,1-3, ni se spune că fiii lui Samuel n-au călcat pe urmele tatălui lor şi poporul, nemulţumit de comportamentul lor ca judecători, s-a strâns la Rama şi i-au cerut să aşeze peste naţiune un împărat „cum au toate neamurile” (1 Sam. 8,5)

5. CONŢINUTUL CĂRŢII – În felul în care o redă Samuel, istoria lui Israel este o istorie ciclică. Tot cuprinsul cărţii poate fi rezumat la cinci serii de şapte: şapte apostazii, urmate de şapte pedepse prin robie, care fac poporul să se pocăiască de şapte ori şi se termină prin şapte izbăviri minunate, lucrate de Dumnezeu prin intermediul a şapte judecători. Samuel ştia că repetiţia este mama învăţăturii.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Există o frază-comentariu care se repetă ca un avertisment în punctele de greutate ale cărţii. „În vremea aceea nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea” (Jud. 17,6; 18,1; 21,25) „Copii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului…” (3,7; 3,12; 4,1; 6,1; 10,6; 13,1). „Şi Domnul i-a vândut în mâinile lui…” (3,8; 4,2; 10,7) sau „şi Domnul i-a dat… „ (6,1; 13,1). Pocăinţa poporului sub chinul pedepsei este descrisă mereu cu aceleaşi cuvinte: „Copiii lui Israel au strigat către Domnul” (3,9; 3,15; 4,3; 6,7; 10,10).

Page 7: Cartile VT Prezentare

RUT

1. TITLUL – Este una din singurele două cărţi din Biblie care poartă numele unei femei.

2. AUTORUL – Samuel a scris această carte, probabil, după ce l-a uns pe David împărat peste Israel.

3. DATA SCRIERII – Aproximativ în jurul anului 1000 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Din punct de vedere istoric, cartea Rut descrie evenimentele din viaţa unei familii de israeliţi, în decursul perioadei judecătorilor (Rut 1,1) – 1375 – 1050 î.Hr.

5. TEMA CĂRŢII – O încheiere recapitulativă a lecţiilor date în cartea Judecători, unde ne vom întâlni, încă o dată, cu ciclul de apostazie, pedeapsă, pocăinţă şi izbăvire. Experienţa tristă a familiei lui Elimelec este scoasă în evidenţă, pentru că din această familie s-a născut mai târziu Işai, tatăl lui David. O altă temă foarte importantă este Gael, ruda cu drept de răscumpărare. În cazul lui Naomi au existat două persoane care aveau acest drept: una, al cărui nume nu este specificat (Rut 3,12; 4,1-6) şi Boaz (2,20; 4,9-13). Prin răscumpărarea pe care o face, Boaz este un tip care-l prevesteşte pe Domnul Isus.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Moabita Rut este un simbol al Bisericii, Dumnezeu ne-a răscumpărat prin Hristos, dincolo de prevederile Legii – printr-un act de har şi nemăsurată îndurare. (Rut 4,1-6; 3,12; 2,20; 4,9-13). Elimelec este primul personaj cu care ne întâlnim, al cărui nume se traduce pri „Dumnezeu este Împăratul meu” (ELI = Dumnezeu + melech = împărat).

Page 8: Cartile VT Prezentare

1 SAMUEL

1. TITLUL – Cartea poartă numele autorului ei, Samuel, care, tălmăcit, înseamnă „cerut de la Dumnezeu”.

2. AUTORUL – Fără nici o îndoială, Samuel este cel care a început să scrie această minunată cronică de istorie. Probabil că primele 24 de capitole sunt în întregime ale lui. Restul a fost adăugat de Natan şi Gad, aşa cum găsim lămurit în 1 Cronici 29,29 şi în 1 Sam. 10,25.

3. DATA SCRIERII – Aproximativ 930 î.Hr. şi cam 10 de ani după aceea. Cartea acoperă o perioadă de 115 ani din istoria lui Israel.

4. CONTEXTUL ISTORIC – 1 Samuel este o cronică a tranziţiei lui Israel, de la teocraţie la monarhie, de la cârmuirea prin judecători la conducerea lor de către un împărat.

5. TEMA CĂRŢII – Regalitatea teocratică – Conţinutul cărţii 1 Samuel se concentrează asupra a trei conducători importanţi: Samuel, Saul şi David.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – şase trăsături importante caracterizează cartea 1 Samuel.

a) Ea prezintă cu claritate standardele sfinte ale lui Dumnezeu pentru împărăţia lui Israel.

b) Ea arată începutul întemeierii slujbei profetice în Israel ca echivalent spiritual al preoţiei.

c) Ea insistă asupra importanţei şi puterii rugăciunii, a Cuvântului lui Dumnezeu şi a duhului proorociei.

d) Ea conţine o bogată informaţie biografică despre vieţile celor trei conducători.

e) Este prima carte a Vechiului Testament care foloseşte expresia „Domnul oştirilor”.

f) Este sursa unor cuvinte clar citate: „I-Cabod” („Nu mai este slavă”), „Eben-Ezer” („Piatră de ajutor – până aici Domnul ne-a ajutat”), „Trăiască împăratul!” (1 Sam. 10,24).

Page 9: Cartile VT Prezentare

2 SAMUEL

1. TITLUL – Singurul motiv pentru care poartă numele de „2 Samuel” este acela că, în original, conţinutul ei a alcătuit o singură carte împreună cu cartea „1 Samuel”.

2. AUTORUL – Cronicarii care au păstrat scrisă amintirea acestor evenimente nu sunt cunoscuţi cu certitudine. 1 Cronici 29,29-30 ni-i indică drept autori pe doi profeţi: Natan şi Gad.

3. DATA SCRIERII – este nesigură, plasată însă, cu certitudine, undeva în cuprinsul secolului 10 dinaintea lui Hristos.

4. CONTEXTUL ISTORIC – 2 Samuel consemnează numai domnia lui David, adică o perioadă de patruzeci de ani (1010 – 970 î.Hr.)

5. TEMA CĂRŢII – Domnia lui David – 2 Samuel începe cu moartea lui Saul şi ungerea lui David ca împărat peste Iuda, la Hebron. Restul cărţii se concentrează asupra ultimilor treizeci de ani ai domniei lui David la Ierusalim, ca împărat peste tot Israelul. Cumpăna cărţii şi a vieţii lui David este adulterul cu Bat-Şeba şi uciderea lui Urie.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – În 2 Samuel 7,11-16, ne întâlnim cu legământul davidic. Legământul davidic este cheia divină pentru înţelegerea planului lui Dumnezeu în istorie. Legământul conţine câteva elemente distincte:

- confirmarea tronului lui Israel- consacrarea familiei lui David ca familie împărătească- anunţarea programului mesianic.

Legământul davidic marchează cea de-a patra treaptă de dezvoltare a promisiunilor mesianice: Adam, Avraam, Iacov şi casa lui David.

Page 10: Cartile VT Prezentare

1 ÎMPĂRAŢI

1. TITLUL – În originalul ebraic, 1 şi 2 Împăraţi au format o singură carte. Traducătorii în limba greacă le-au despărţit în două. Aceste cărţi înregistrează evenimentele din timpul domniei împăratului Solomon şi a celorlalţi împăraţi, care s-au succedat la tronul lui Israel şi Iuda.

2. AUTORUL – Stilul cărţii arată lucrarea unui singur autor. Tradiţia evreiască atribuie cărţile acestea profetului Ieremia şi au fost scrise înainte de distrugerea celui dintâi Templu.

3. DATA SCRIERII – Aproximativ 550 î.Hr. Cartea acoperă o perioadă de 400 ani de istorie, înregistrând creşterea şi descreşterea împărăţiei lui Israel.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Cartea 1 Împăraţi acoperă aproximativ 120 de ani – domnia lui Solomon (970 – 930 î.Hr.) şi aproximativ primii optzeci de ani după ce împărăţia a fost divizată (930 – 852 î.Hr.).

5. TEMA CĂRŢII – Împăraţii din Israel şi Iuda. Prima parte descrie scindarea împărăţiei, sub fiul lui Solomon, Roboam şi următorii optzeci de ani de declin politic şi spiritual al ambelor regate. Personalităţile cele mai importante din această jumătate a cărţii sunt împăraţii Roboam şi Ieroboam, Ahab şi soţia sa Izabela şi proorocul Ilie.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Figura dominantă a cărţii 1 Împăraţi este împăratul Solomon. Personalitatea lui este ieşită din comun din trei puncte de vedere: ca înfăptuitor de istorie, ca influenţă asupra societăţii şi ca semnificaţie profetică mesianică. Solomon a fost ultimul împărat care a domnit peste întreg Israelul. Singurul care va mai face acest lucru va fi Isus Hristos, când se va întoarce să domnească, ca Fiu al lui David, pe tronul Ierusalimului.

Page 11: Cartile VT Prezentare

2 ÎMPĂRAŢI

1. TITLUL – 2 Împăraţi este o continuare firească a cărţii 1 Împăraţi, cu care iniţial a constituit o singură cronică.

2. AUTORUL – Proorocul Ieremia apare ca cel mai probabil dintre autorii presupuşi.

3. DATA SCRIERII – În preajma anilor 560 – 550 î.Hr., nu înainte de distrugerea Ierusalimului.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Această carte debutează cu strămutarea lui Ilie la cer şi se termină cu strămutarea poporului evreu în Babilon. Este cea mai tragică cronică din toată Biblia, este una dintre cele mai tragice înregistrări istorice din analele lumii. Cartea 2 Împăraţi este cartea robiei. Plecarea lui Israel în robie s-a făcut în două etape.

5. TEMA CĂRŢII – Împăraţii lui Israel şi Iuda. Cinci trăsături importante:a) scoate în evidenţă importanţa proorocilor şi a revelaţiei lor ca mijloace

principale ale lui Dumnezeu pentru transmiterea mesajului Său împăraţilor şi oamenilor din Israel şi Iuda, de ex. Ilie şi Elisei (capitolele 1-13), Iona (14,25), Isaia (19,1-7.20-34) şi Hulda (22,14-20).

b) Lucrarea minunată a lui Elisei.c) Recunoaşte numai doi împăraţi din Israel şi Iuda, ca fiind credincioşi lui

Dumnezeu şi poporului, Ezechia şi Iosia.d) Conţine istorisiri din Biblie, ca înălţarea lui Ilie la cer, învierea fiului

sunamitei de către Elisei, vindecarea lui Naaman, plutirea pe apă a fierului de la secure, moartea violentă a Izabelei aşa cum proorocise Ilie, marea redeşteptare sub domnia lui Ezechia.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Cartea 2 Împăraţi demonstrează limpede, că păcatul şi necredincioşia împăraţilor lui Iuda (urmaşii lui David la tron) au adus distrugerea Ierusalimului şi a împărăţiei davidice.

Page 12: Cartile VT Prezentare

1 CRONICI

1. TITLUL – Titlul complet în limba latină este „Cronicarum liber” = „Cartea cronicilor”. Cărţile cronicilor sunt compendii de istorie, destinate evreilor din seminţiile împărăţiei lui Iuda, care s-au întors din robia babiloniană.

2. AUTORUL – Părerile celor mai mulţi înclină spre cărturarul Ezra, cel care a fost responsabil pentru marea lucrare de reconstruire spirituală a evreilor, după revenirea din Babilon.

3. DATA SCRIERII – 450 – 420 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – De la sfârşitul cărţilor 1 şi 2 Împăraţi au trecut 70 de ani de robie. Profeţiile rostite de Ieremia s-au împlinit. Captivitatea a fost cuptorul, în care Dumnezeu Şi-a vindecat poporul de boala idolatriei. În 70 de ani, murise încă o generaţie. Avem de-a face cu un nou Israel, născut departe de ţară, departe de Ierusalim şi departe de Templu. Ei fuseseră crescuţi printre străini, fără o viaţă de ceremonii religioase şi fără cunoştinţa destinului lor providenţial. Cărţile 1 şi 2 Cronici alcătuiesc o punte de trecere între ceea ce a făcut şi ceea ce trebuia să urmeze.

5. TEMA CĂRŢII – Istoria răscumpărării lui Israel. Deşi originea şi perspectiva generală a istoriei Vechiului Testament de la Adam la decretul lui Cir (538 î.Hr.), când evreilor li s-a permis să se întoarcă în ţara lor natală din robia în Babilon şi Persia. 1 Cronici este constituită în jurul a două subiecte importante: istoria (cap.1-9) şi domnia împăratului David (cap.10-29), răscumpărătoare unică a lui Israel, de la Adam la Avraam şi de la David la robia babiloniană.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Toată acţiunea istorică poate fi grupată pe două coloane, în fruntea cărora se poate scrie: „ascultare” şi „neascultare”. Cronicile sunt lecţii pedagogice pentru copiii lui Dumnezeu din toate timpurile.

Page 13: Cartile VT Prezentare

2 CRONICI

1. TITLUL – Cartea este continuarea lucrării începute în cea dintâi carte a Cronicilor.

2. AUTORUL – Conţinutul Cronicilor se termină brusc – cu o frază întreruptă la jumătate (2 Cron. 36,23). Continuarea ei se poate găsi în primele versete ale cărţii Ezra. Concluzia firească ce se poate trage din această „coincidenţă” este că ambele cărţi au acelaşi autor, deşi numai cea din urmă îi poartă numele.

3. DATA SCRIERII – După darea edictului lui Cir, care a permis reîntoarcerea evreilor în Israel, probabil între anii 425 î.Hr.(1 Cron.3,16-24; 9,1).

4. CONTEXTUL ISTORIC – Istoria comentată în 1 şi 2 Cronici este cea de dinainte de robie, originea şi perspectiva cărţilor sunt, totuşi, postexilice. 2 Cronici se referă la aceeaşi perioadă de timp, ca şi 1 şi 2 Împăraţi şi anume, domnia lui Solomon (971 – 931 î.Hr.) şi împărăţia divizată (930 – 586 î.Hr.). 2 Cronici se concentrează numai asupra destinului regatului lui Iuda. 2 Cronici a fost scrisă din perspectiva preoţească a celei de-a doua jumătăţi a secolului al V-lea î.Hr., când Templul, preoţia şi legământul davidic au redevenit centrale ca importanţă.

5. TEMA CĂRŢII – Adevărata închinare, redeşteptare şi reformă. 2 Cronici este o carte tragică, cu un început glorios, dar cu un final teribil. Primele 9 capitole ne redau cei 40 de ani de domnie ai lui Solomon, restul capitolelor se concentrează asupra istoriei împăraţilor lui Iuda, până în vremea robiei babiloniene.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Toată acţiunea istorică poate fi grupată pe două coloane, în fruntea cărora se poate scrie: „ascultare” şi „neascultare”.

Page 14: Cartile VT Prezentare

EZRA

1. TITLUL – Dacă această carte ar fi fost numită nu după numele autorului ei, ci după conţinutul pe care îl are, ea ar fi putut fi intitulată „Cartea restaurării”, „Cartea repatrierii” sau „Cronica rămăşiţei lui Iuda”. Dacă ar fi fost numită după numele eroilor ei principali, ar fi trebuit să i se spună „Cartea lui Zorobabel şi a lui Ezra”. Titlul ei este, însă, „Ezra” şi aceasta subliniază şi mai mult rolul jucat de această personalitate în lucrarea pe care Dumnezeu a făcut-o pentru reaşezarea Israelului în tiparul divin.

2. AUTORUL – Ezra face parte din marele triumvirat al cărturarilor responsabili pentru scrierea Vechiului Testament: Moise, Samuel şi Ezra. Tradiţia evreiască îl consideră pe Ezra unul dintre cei mai proeminenţi lideri din istoria lui Israel.

3. DATA SCRIERII – 450 – 420 î.Hr. Cartea se ocupă cu unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Israelului: întoarcerea din robie.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Evreii au fost duşi în robie mai întâi de asirieni (1 Împ.17) şi apoi de babilonieni (2 Împ.25). După 70 de ani de robie, împăratul persan Cir le-a dat dreptul de a se întoarce în ţara lor. Babilonul căzuse între timp sub cucerirea medo-persanilor (oct. 539 î.Hr.). Cele zece seminţii luate în robie de asirieni nu s-au mai întors în Israel. În anul 537 î.Hr. s-au întors în Israel primii evrei veniţi din robie. În anul 479 î.Hr., Estera a devenit împărăteasa Persiei (ca soţie a lui Xerxes). În anul 458 î.Hr., Ezra a condus cel de-al doilea convoi de evrei care s-au întors din robie. În anul 445 î.Hr., Neemia a reconstruit zidurile Ierusalimului.

5. TEMA CĂRŢII – Restabilirea rămăşiţei. Ezra ne aduce înaintea ochilor cel de-al doilea „exod” din istoria evreilor . Primul avusese loc în Egipt sub conducerea lui Moise, cel de-al doilea are loc acum, din Babilon, sub conducerea lui Ezra. Întoarcerea celor 50.000 şi faptele lor sunt descrise în primele 6 capitole ale cărţii Ezra. Celelalte capitole (7-10) descriu întoarcerea lui Ezra la Ierusalim şi lucrarea lui de refacere şi reformă spirituală a poporului.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Întreaga carte gravitează în jurul declaraţiei următoare: „Căci Ezra îşi punea inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile” (Ezra 7,10)

Page 15: Cartile VT Prezentare

NEEMIA

1. TITLUL – Cartea poartă numele personajului ei principal. Neemia a fost unul dintre evreii rămaşi în „diaspora”, atunci când împăratul Cir a dat decretul de întoarcere a evreilor în ţara promisă. El a ocupat funcţia de paharnic al împăratului Artaxerxe, păzitor de onoare şi de mare influenţă asupra deciziilor imperiale.

2. AUTORUL – Fără nici o îndoială că părţile la persoana a I-a sunt scrise de

Neemia însuşi - de la cap.1 la 7 şi de la 12,27 la 13,31, care marchează sfârşitul cărţi. Restul poate fi uşor contribuţia cărturarului Ezra.

3. DATA SCRIERII – Cu aproximaţie, anul 430 î.Hr. Prima venire a lui Neemia la Ierusalim, „în luna Niram , anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe”, a fost stabilită de Societatea Astronomică Britanică, ca 14 martie 445 î.Hr. A doua venire a lui Neemia la Ierusalim a avut loc în „al treizeci şi doilea an al împăratului Artaxerxe”, ceea ce înseamnă anul 432 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Neemia a sosit pentru prima dată la Ierusalim în anul 445 î.Hr. Rămăşiţa iudeilor întorşi din robie se afla deja în ţară de aproximativ 90 de ani. După alţi 60 de ani venise în Ierusalim şi Ezra, însoţit de 2.300 de oameni. Acum, după alţi 12 ani, se întoarce la Ierusalim, Neemia. Situaţia găsită de el nu este mai puţin tragică. Zidurile cetăţii erau încă în ruină, iar poporul era fără viziune şi fără vlagă, departe de strălucirea care ar fi trebuit să-i încununeze destinul mesianic.

5. TEMA CĂRŢII – Reconstruirea zidului Ierusalimului. Obiectivul vizitei lui Neemia a fost rezidirea zidurilor Ierusalimului. Cartea lui Neemia se împarte în două secţiuni: refacerea zidurilor cetăţii (Neemia 1-4) şi restaurarea poporului în ascultare şi împlinire a Legii (Neemia 7-13). El fost un an al rugăciunii, al credinţei, al curajului şi al acţiunii.

Page 16: Cartile VT Prezentare

ESTERA

1. TITLUL – Împreună cu cartea lui Rut, Estera este singura carte din Biblie care poartă, drept titlu, un nume de femeie Această eroină a neamului ei, fusese mai întâi numită Hadara, dar numele ei evreiesc a fost schimbat pentru folosul celor de la curtea imperială în „Estera”, care se traduce prin „Steaua Răsăritului”.

2. AUTORUL – Nimeni nu ştie cu certitudine cine este autorul acestei remarcabile cărţi.

3. DATA SCRIERII – Nu este nici ea cunoscută. Acţiunea cărţii se petrece, însă, ca timp, undeva între capitolele 6 şi 7 ale cărţii lui Ezra (460 – 400 î.Hr.).

4. CONTEXTUL ISTORIC – După ce imperiul babilonian a căzut, fiind înfrânt şi înlocuit de cel persan, în anul 539 î.Hr., centrul de conducere pentru toţi robii israeliţi a fost mutat în Persia. Oraşul capitală, Susa, este cadrul în care se petrec cele relatate în cartea Estera, în timpul împăratului Xerxes I (în lb. greacă) sau Artaxerxe (în lb. ebraică) sau Khshayarshan (în lb. persană), care a cârmuit între anii 486 – 465 î.Hr. Cartea cuprinde perioada dintre anii 483 – 473 î.Hr. a domniei lui Ahaşveroş.

5. TEMA CĂRŢII – Grija providenţială a lui Dumnezeu. Cartea Estera oferă posibilitatea studierii caracterului a cinci persoane importante implicate în istorisire, Ahaşveroş-împărat, Haman, primul ministru, Vasti, împărăteasa care a domnit înaintea Esterei, Estera, neprihănitul Mardoheu, văr al Esterei, care a adoptat-o ca pe fiica ei şi a crescut-o. Estera este eroina istorisirii. Providenţa lui Dumnezeu este prezentată pretutindeni în carte.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Ceea ce izbeşte de la început în textul cărţii Estera este totala absenţă a Numelui lui Dumnezeu. Motivul acestei omiteri a fost căutat de-a lungul secolelor de muţi comentatori. Un verset care a trecut limitele acestei cărţi, trecând în patrimoniul universal este Estera 4,14.

Page 17: Cartile VT Prezentare

IOV

1. TITLUL – În toate traducerile Bibliei, cartea aceasta poartă numele personajului ei central, Iov. Profetul Ezechiel îl consideră drept o personalitate proeminentă demnă să fie pusă alături de Noe şi Daniel (Ezech. 14,14-20). Iar apostolul Iacov îl citează, în Noul Testament, ca pe un exemplu de răbdare în suferinţă (Iacov 5,11).

2. AUTORUL – Se pare că această carte a fost scrisă iniţial în proză de Elihu, unul dintre personajele cărţii şi a fost tradusă în ebraică şi verificată mai târziu de Moise.

3. DATA SCRIERII – Iov a trăit înainte de vremea lui Avraam. Lungimea vieţii lui este caracteristică acelei perioade. Numai după suferinţa sa, Iov a mai trăit încă 140 de ani (Iov 42,16). Viaţa lui Iov ar trebui plasată între capitolele 11 şi 12 ale cărţii Geneza Ţara „Uţ” în care a trăit Iov poartă numele unuia dintre nepoţii lui Noe (Gen. 22,20-21)

4. TEMA CĂRŢII – De ce trebuie să sufere cel neprihănit? Cartea lui Iov nu este numai o carte a istorie. Ea este o poemă dramatică, care ni-l prezintă pe Iov în aspectul său filozofic. Tema cărţii este realitatea şi sensul suferinţei, în viaţa oamenilor lui Dumnezeu. Scena acţiunii cuprinde cerul şi pământul deopotrivă. Cartea lui Iov este o perlă a literaturii universale. Profunzimea ideilor ei transcende timpul şi civilizaţiile, fiind la fel de actuale astăzi, ca şi în vremea în care au fost aşezate pe hârtie.

5. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Din cele nouăsprezece referiri nominale la Satana, din Vechiul Testament, paisprezece apar în cartea Iov (cap.7). Cartea lui Iov demonstrează, în mod zguduitor, principiul biblic, potrivit căruia credincioşii sunt transformaţi prin revelaţie, nu prin informaţie (42,5.6).

Page 18: Cartile VT Prezentare

PSALMII

1. TITLUL – Numele evreiesc este „Tehilim”. Numele din limba română vine de la traducerea în limba greacă „Psalmoi” s-ar putea traduce prin „cântări acompaniate cu instrument muzical”.

2. AUTORUL – Nici una din cărţile Bibliei nu are mai mulţi autori decât cartea Psalmilor. În general, se spune că psalmii îi aparţin lui David. El i-a scris pe majoritatea dintre ei şi tot el dă nota generală a cărţii. Se presupune că David a scris 73 din numărul total de 150, Asaf a scris 12, Solomon a scris 2, Moise 1 (Ps.90), iar alţi 10 sunt producţia fiilor lui Core.

3. DATA SCRIERII – În mare măsură, între secolele 10 şi 5 î.Hr. Psalmii sunt atemporali, ei vin la noi din rezonanţele timpului, ne învăluie cuceritor şi vor rămâne cu noi veşnic.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Redactarea finală a Psaltirei a avut loc foarte probabil pe vremea lui Ezra şi Neemia (450 – 400 î.Hr)

5. TEMA CĂRŢII – Rugăciuni şi laude. La o privire mai atentă, observăm că avem de-a face cu o culegere de cinci cărţi ale psalmilor, fiecare dintre ele terminate cu o doxologie (o proslăvire a numelui lui Dumnezeu). Psalmii sunt cartea tuturor oamenilor, tuturor sentimentelor şi tuturor situaţiilor . Oricine, oriunde şi în orice stare s-ar găsi, se poate identifica cu ceea se găseşte în textul psalmilor. Dintre toate cărţile Vechiului Testament, cartea Psalmilor este cel mai mult citată în cărţile Noului Testament.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Aleluia, un termen ebraic universal recunoscut printre credincioşi, apare de 28 de ori în Biblie din care de 24 de ori în Psalmi. Aproximativ jumătate din numărul Psalmilor sunt rugăciuni ale credinţei în momente potrivnice. Cea mai remarcabilă trăsătură literară a cărţii o constituie stilul poetic numit paralelism, care presupune mai degrabă ritm al gândirii, decât ritm al rimei.

Page 19: Cartile VT Prezentare

PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON

1. TITLUL – un proverb este un discurs de înţelepciune redus la o singură frază.

2. AUTORUL – Textul cărţii îl menţionează pe Solomon drept autor la începutul fiecăruia dintre cele trei secţiuni ale ei (1,1; 10,1; 25,1). Despre Solomon ştim că a fost autorul a 3.000 de proverbe şi a scris 1.005 cântări (1 Împ. 4,32).

3. DATA SCRIERII – Această culegere de proverbe a fost alcătuită prin preajma anului 931 î.Hr. de către Solomon. Capitolele 25-29 ale cărţii au fost culese mai târziu de Ezechia şi adăugate cărţii lui Solomon.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Cele mai multe dintre proverbe îşi au originea în secolul al 10-lea î.Hr., cea mai timpurie dată a încheierii acestei cărţi ar fi perioada domniei lui Ezechia (circa 700 î.Hr.), un nou împărat temător de Dumnezeu, care a condus poporul la o trezire spirituală fără precedent.

5. TEMA CĂRŢII – Înţelepciunea pentru o viaţă neprihănită. În această carte avem de-a face cu mult mai mult decât cu o culegere de proverbe. De fapt, sunt o varietate întreagă de procedee stilistice, sub care ne-a fost transmisă „înţelepciunea” acumulată de acest împărat cu o desăvârşită capacitate artistică.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – În capitolul 8 al cărţii, „înţelepciunea” este personificată şi descrisă în toată perfecţiunea ei. Ea este de origine divină (8,22-31), întrupată în persoana Domnului Isus Hristos, „în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei” (Col. 2,3).

Page 20: Cartile VT Prezentare

ECLESIASTUL

1. TITLUL – În original, s-a numit „Kahelet”. Acesta este un termen rar al limbii ebraice şi este derivat de la „Kahal” (a convoca, a aduna, a aduna împreună). Sensul titlului este deci: „cel ce se adresează unei adunări, predicatorul”. Traducerea greacă Septuaginta, foloseşte titlul „Eclesiaster”, de unde s-a derivat numirea pentru Biserică „eclesia”.

2. AUTORUL – Fără îndoială că autorul a fost împăratul Solomon. Cel ce scrie cartea se intitulează pe sine „fiul lui David împăratul Ierusalimului” (Ecl.1). Incursiunile autorului în plăcerile de tot felul (2,1-3), în realizări măreţe (2,4.6) şi într-o viaţă de bogăţie fără asemănare (2,7-10), îl identifică fără echivoc pe Solomon.

3. DATA SCRIERII – Solomon a scris această carte la bătrâneţe, spre sfârşitul vieţii lui, probabil în preajma anului 935 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Tradiţia evreiască spune că Solomon a scris cartea. Cântarea Cântărilor în tinereţe, cartea Proverbelor la maturitate şi cartea Eclesiastul, spre apusul vieţii, când a ajuns să fie copleşit de regrete pentru anii irosiţi în plăcerile cărnii şi ale idolatriei (1 Împ. 11).

5. TEMA CĂRŢII – Deşertăciunea vieţii trăite departe de Dumnezeu. Eclesiastul nu aşează înainte tot ceea ce mintea umană a reuşit să afle în căutările ei după fericire şi după sensul real al existenţei.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Cuvântul care caracterizează întreaga carte este „deşertăciune”. Cele mai cunoscute şi citate versete sunt: Ecl. 1,2; 3,1; 4,12; 11,1; 12,1; 12,13.

Page 21: Cartile VT Prezentare

ŢEFANIA

1. TITLUL – Numele profetului care formează şi titlul cărţii, vine de la două cuvinte ebraice: „Ţefan – Yah”, care se pot traduce prin „Dumnezeu care ascunde”.

2. AUTORUL – Ţefania este singurul profet care merge cu propria genealogie până la a patra generaţie. Motivul acestei prezentări este acela al sublinierii apartenenţei lui la linia davidică. Ţefania a fost un prinţ din familia lui David, care a fost chemat de Dumnezeu în slujba profeţiei. El a fost deci rudă de sânge cu împăratul Iosia, în timpul căruia şi-a desfăşurat activitatea.

3. DATA SCRIERII – circa 630 î.Hr. Ţinând seama că acest Iosia a domnit între 640 – 609 î.Hr. şi că Ninive nu fusese încă nimicită (Ţef.2,13), putem fixa scrierea acestei profeţii între anii 640 – 612 î.Hr., aceasta însemnând că Ţefania l-a însoţit pentru o vreme pe Ieremia la începutul misiunii sale.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Ţefania este profetul nemulţumit, în vreme de trezire spirituală. Domnia lui Iosia a adus în Iuda o vreme de întoarcere la litera şi ritualul religios din „vremurile bune”. Schimbarea a fost mai mult administrativă decât spirituală. Înnoirea făcută în ţară de Iosia a fost mai mult o reformă decât o renaştere (Ier.3,6-10)

5. TEMA CĂRŢII – Ziua Domnului. Analiza lui asupra stării spirituale a poporului a mers dincolo de straturile superficiale ale aparenţelor. Ceea ce a văzut el în starea evreilor a fost nestatornicie, păcat şi nelegiuire. Expunând public vinovăţia oamenilor, Ţefania strigă cu putere anunţând venirea „Zilei Domnului”. Dincolo de vremea pedepsei, Ţefania vede şi el vremea îndurării şi a slavei.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Ţefania este cunoscut pentru vehemenţa cu care proclamă „venirea zilei Domnului” (Ţef. 1,14.15; 2,3)

Page 22: Cartile VT Prezentare

HAGAI

1. TITLUL – Cartea poartă numele celui ce a scris-o, Hagai. Acest nume este o prescurtare a lui „Hagaiah” şi se poate traduce prin „sărbătoarea Domnului”.

2. AUTORUL – Numele lui Hagai este menţionat de 9 ori în textul cărţii. Singura dată când mai este menţionat în altă carte a Bibliei (Ezra 5,1; 6,14), îl întâlnim pe profet activând alături de Zaharia, încercând să trezească entuziasmul evreilor pentru rezidirea Templului.

3. DATA SCRIERII – 520 î.Hr. Timpul când a acţionat Hagai este foarte uşor de aflat din datele pe care ni le furnizează textul la începutul fiecărui capitol. Profetul şi-a rostit mesajele într-un interval de numai 4 luni, între 1 septembrie şi 24 decembrie 520 î.Hr. Ne aflăm la 15 ani după decretul dat de împăratul persan Cir, prin care s-a îngăduit evreilor să se întoarcă în ţara lor şi să-şi reclădească Templul.

4. CONTEXTUL ISTORIC – În vremea decretului dat de Cir (538 î.Hr), o „rămăşiţă” din numărul total al evreilor răspândiţi prin ţările imperiului, s-au întors acasă. În convoiul condus de Zorobabel, s-au înapoiat aproximativ 5.000 de iudei. În ţară s-au întors mai ales preoţii, leviţii şi săracii. Preocuparea pentru programul economic fusese luată ca scuză pentru neglijarea vieţii religioase de închinare. În acest context Dumnezeu i-a ridicat pe Hagai şi pe Zaharia, ca să mustre poporul şi ca să-i îndemne să reia reconstruirea Casei Domnului.

5. TEMA CĂRŢII – Rezidirea Templului. Mesajul profetic rostit de Hagai, a constat într-o serie de 4 cuvântări, conţinutul lor alternând între mustrare şi încurajare. Mesajul proorocului Hagai este o chemare la o reaşezare a priorităţilor în ierarhia stabilită de Dumnezeu. El avertizează poporul de pericolul neglijenţei în slujirea Domnului (Hagai 1,7.9).

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Se împliniseră cei 70 de ani de „pustiire” rânduiţi de Dumnezeu asupra Ierusalimului şi asupra Templului. Profetul Hagai este cel trimis să anunţe celor din Ierusalim răspunsul Domnului (Hagai 2,19).

Page 23: Cartile VT Prezentare

ZAHARIA

1. TITLUL – Cartea portă numele autorului ei „Zekar-Yah” şi se traduce prin „Dumnezeu îşi aduce aminte”, nume cum nu se poate mai potrivit pentru cel ce anunţă reînceperea vremurilor de binecuvântare asupra Israelului.

2. AUTORUL – Zaharia este un nume da copiilor născuţi la bătrâneţe. În textul

Scripturii ne întâlnim cu nu mai puţin de 29 de personaje care au purtat acest nume. Profetul Zaharia a fost „fiul lui Berechia, fiul lui Ida” (Zah.1,1). Ca şi predecesorii săi, Ieremia şi Ezechiel, Zaharia a aparţinut neamului preoţesc. A fost născut în Babilon şi când împăratul Cir a dat decretul reîntoarcerii, a venit împreună cu bunicul său înapoi în Palestina. A fost chemat de Dumnezeu la slujba profeţiei încă de tânăr (Zah.2,4). Lucrarea lui s-a întins pe o perioadă de 3 ani de zile. Zaharia a fost „omorât în Templu, între tindă şi altar”.

3. DATA SCRIERII – 520 – 470 î.Hr. Împreună cu Zorobabel, căpetenia poporului, Iosua, marele preot şi Hagai profetul, Zaharia a fost folosit de Dumnezeu în Ierusalim, începând cu anul 520 î.Hr.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Ca şi Hagai, Zaharia este un profet al reconstrucţiei. El este ridicat de Dumnezeu să vorbească evreilor, care se întorseseră în Palestina, după cei 70 de ani petrecuţi în robia Babilonului. Situaţia lor materială, politică şi socială era vrednică de toată mila. Zaharia este un vestitor al slavei şi al lucrărilor lui Mesia.

5. TEMA CĂRŢII – Isprăvirea rezidirea Templului şi promisiuni mesianice. Pentru a descrie planurile viitoare pe care le-a făcut Dumnezeu cu poporul ales, Zaharia a folosit o serie de opt vedenii, patru predici şi două rostiri profetice. Mesajul din cartea lui Zaharia a trecut de la stăpânirea popoarelor străine la stăpânirea lui Mesia, de la pedeapsă la vremuri de pace şi de la nelegiuire la trăirea în sfinţenia prezenţei Domnului.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – În cartea lui Zaharia există o extraordinar de amănunţită prezentare a lucrării lui Mesia: Zah. 3,8; 9,9; 9,16; 11,11; 13,7; 11,12.13; 12,10; 13,1; 13,6; 14,3-8; 14.

Page 24: Cartile VT Prezentare

MALEAHI

1. TITLUL – Cartea poartă numele autorului ei. „Maleahi” este un derivat de la „Mal-ac-Yah”, care se poate traduce „mesagerul lui Yehova”.

2. AUTORUL – Profetul Maleahi a fost ridicat de Dumnezeu în Israel, la puţin timp după activitatea desfăşurată în Ierusalim de Neemia. Personalitatea şi familia profetului sunt complet necunoscute. Profetul este important numai pentru mesajul pe care-l poartă, nu şi prin sine însuşi.

3. DATA SCRIERII – circa 430 – 420 î.Hr. Cu siguranţă că ne aflăm după revenirea evreilor în Ierusalimul lui Iuda, la suficient timp după activitatea lui Neemia pentru ca poporul să o fi luat iarăşi pe căi greşite. Zelul preoţilor şi al poporului se stinsese, activitatea religioasă căzuse iarăşi pradă Ierusalimului (Mal.3,14).

4. CONTEXTUL ISTORIC – Data la care Dumnezeu l-a ridicat pe Maleahi în Israel este legată direct de profeţia rostită de Daniel asupra Ierusalimului (Dan 9,24). Mesajul rostit de Maleahi a fost evenimentul care a marcat scurgerea primelor 6 săptămâni din calendarul profetic, hotărât de Dumnezeu asupra Israelului.

5. TEMA CĂRŢII – Acuzaţiile lui Dumnezeu împotriva iudaismului de după robie, scrise în forma clară a unui dialog între Dumnezeu şi evrei, cartea lui Maleahi este un „apel” insistent la pocăinţă şi la întoarcerea la Dumnezeu. Profeţia se desparte simetric în 2 părţi: în primele 2 capitole, apelul la pocăinţă este motivat de starea prezentă a poporului, iar în ultimele două capitole, chemarea la pocăinţă este motivată de venirea „Zilei Domnului”.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – Întreaga carte este un manifest împotriva îndepărtării de Dumnezeu. Punctul culminant al profeţiei este Mal.3,1-2. Maleahi întinde mâna peste aprox. 400 de ani şi leagă Vechiul Testament şi Noul Testament prin vestirea lucrărilor lui Ioan Botezătorul şi chiar ale Domnului Isus Hristos.

Page 25: Cartile VT Prezentare

DEUTERONOM

1. TITLUL – Cartea Deuteronom este a cincea carte şi ultima a Pentateucului. Numele ei vine de la două cuvinte din greacă „deuteros”, carte şi a doua „nomos”, lege. În secolul 3 î.Hr., învăţaţii au combinat cele două cuvinte pentru a da titlul cărţii. De fapt, această carte nu este o doua lege, ci repetarea primei în faţa noii generaţii care urma să intre în Canaan.

2. AUTORUL – este Moise, după mărturiile tradiţiei, dar şi după autoritatea Domnului Isus şi apostolilor (Mat. 19,7; Ioan 1,45) În Patriarhi şi Profeţi, Ellen White îl desemnează pe Moise ca autor. Şi, totuşi, adevăratul autor al Pentateucului este Dumnezeu. De peste 500 de ori se aminteşte în cele cinci cărţi, „Dumnezeu a zis, a vorbit”.

3. DATA SCRIERII - probabil cu o lună înainte de a trece Iordanul.

4. CONTEXTUL ISTORIC – Moise rosteşte cuvintele acestei cărţi în Câmpia Moabului, cu puţin timp înainte de moartea sa şi de intrarea poporului în Canaan. Deuteronomul acoperă o perioadă de aproximativ 2 luni, dintre care o lună este perioada de jale provocată de moartea lui Moise.

5. TEMA CĂRŢII – Această carte este istorică, legislativă şi oratorică. Cartea este o colecţie de cuvântări, ţinute de Moise înainte de a se despărţi de poporul său. În discursurile acestei cărţi, Moise cere poporului să trăiască în conformitate cu voinţa Domnului. Ascultarea înseamnă viaţă, neascultarea înseamnă moarte. Deuteronomul este cuvântul de rămas bun al marelui orator, care a iubit atât de mult poporul încât a preferat „să fie şters din cartea vieţii”, decât poporul să fie pierdut (Ex. 32,32). Influenţa acestei cărţi şi locul ei în viaţa religioasă a evreilor şi a creştinismului este mare. Redescoperirea „Cărţii Legii” pe vremea regelui Iosia a produs una din cele mai mari redeşteptări religioase raportate în istorie (2 Regi 22,23; 2 Cron. 34,35; pp 392-406). Deuteronomul a devenit fundamentul devoţiunii religioase ebraice. Fiecare evreu recita unul din capitolele acestei cărţi pentru a ilustra îndreptăţirea prin credinţă – Rom 10,6-8; Deut. 30,11-14.

6. CUVINTE ŞI VERSETE CHEIE – generaţie, moştenire, sămânţă: „Ascultă Israele, să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău”. Cuvântul folosit pentru Dumnezeu este Elohenu, cu forma de plural, astfel: Iehova Elohenu este singurul Iehova sau Domnul Dumnezeii noştri „este” singurul Domn.