rtfq ttFt'

rtufr.

$I

I

IIC

c("

I

rl.t-(

(\

II

)I(I,t

r)

Ei

{*'i:gr.r

*affiw

KEN JENNINGS

E@RPW @MENESC

ILUSTRATII DE ]IIIG LOU'ERY

TRADUcERE DIN exclgzA DE AIJ}IA FoPEScu

W

I [tW ffP 'W]" ,rt'].{ ' -{ } },}ql f ltry ffi ''WJ

|"

I

d,

,-

IJ

f

!Ii

;..1't.,..

It

{'4h"

tj

I

\'v'

{,..

'(t.

{.

I

f./'{.,,

"i"d".to'' lottta Vilcu -Tehnoredactor: CYisdan V rai

iin .oputtr' lr'"a Grozavu

Deacrierea CtP a Bibliotecil Nat'onale a Romintei

"*xH,*mgffi*;;i$i':tt*ni'fi #5l;"*'

I' Lowery' Mike (i1') ' '

Il' PoPescu' Alina (trao'l

087.5

,,,,,,, cff I fE'))j["'s'""'"av

-'=*f,';if]:t.fl-}$tJ*:f$j,lfi,{frii:'";'1 . ." .

an imPrint of Simon & Schuster g"::-:;:;" "" "o"te

fi reptoduse sao

#:s,f*T,i*:"#ii#,:i*t*Hffi11f.T':;{;i:dffi@EdituraArthur,ijli,{jff;ff lfi

'::'Ji:^-'Editura Arthw esg'i,

it

:fffi I

CIFRUI, OFICIAI'At MICUTUI GENIU

Folosili acest cifrupentru a decoda

rJspunsurlle dln carte!

trlr$ ffi:} w]- ,lr,)

ficn lcnnlngs " 6dr$i[e mieerflcri geni,rn

lucrurile extraordinare care se petrec in jurul vostru.

,,Semper quaerens" este mottoul rnicilor genii, iar in latiniasta inseamni ,,Vegnic curios'*. PAni gi Einstein a trebuit sd

inceapi de undeva!

Suntefi gata sA plonjali in tainele corpului vostru? (Nu

vi facefi griji, nu la propriu. Ar fi periculos gi scirbos.)

Si incepem!

RAZE X A FII OM

Mici genii, corpurile voastre sunt o minune. N-o luali per-

sonal! Ce weau eu si spun este ci orice fiinli omeneasci

este o minune a ingineriei biologice. Daci nu sunteli oa-

meni, vd.rogsi mi anunlali imediat. Am wea si vi dise-

- t.cim si si vi studiem pentru urmdtoarea carte din serie,

Fiinle extraterestre.

Substangele chimice din cor-

pul vostru nu au nimic spe-

cial - chestii bande, pe care le

puteti cumpira din alocalie.

De fapt, v-a{i putea recrea o

mare parte din corp doar dAnd

drumul la robinet. Mai mult

de jumdtate din el este api!

t e s/o l.tt*tlOeeX

*- r */, NtrR06[NS- 1o7- cAlcru

,'*a* fr'n i" 9J

l4l' s0sr0R? a,r. AL-t[Lg

**o/t*

'*3, '*'

PRrMA LECTII

"**6.

f,cn Jennings " Gdnfilo nieului geniu

Agadar, daci sunteli un om cu

o greutate de 36 de kilograme gi

vrefi si vi reconstruili corpul

utilizdnd o trusi. de chimie, achi-

ziqionarea elementelor din tabe-

lul de la pagina 7 vl.vapigubi de

weo 160 de dolari. Peste jumi-

tate din sumi s-ar duce pe cum-

pirarea potasiului, un mineral

rar, confinut, de pilda, de porto-

cale gi banane. Corpul vostru are

nevoie de potasiu pentru reglarea

tensiunii arteriale gi pentru func-

lionarea mugchilor.

€orpul omcnoE€

CAnd insi combinielementele ce alcituiesc corpul, va-

loarea ii cregte vertiginos. Si presupunem ci v-a!i vinde

pir$le corpului pe piafa liberi - organele, miduva osoasi'

ADN-u1, anticorpii. Totugi vi sfituiesc si n-o faceqi' Nu

doar ci este ilegal, dar unele vi sunt de oarece trebuinli'

Daci insi ali face o lichidare de stoc 9i ali vinde tot, cor-

pul vostru v-ar aduce in jur de 45 de milioane de dolari!

Asta deoarece este alcituit din elemente foarte obignu-

ite combinate in moduri cu totul neobignuite!

scARA PERFECTTUn TT

Asemenea tuturor formelor de viaqi de pe PimAnt' oa-

menii au la bazi carbonul. Asta inseamni ci moleculele

complexe care ne furnizeazd

energia - de Pildi, Proteinele

gi carbohidrafii - au la bazi

elementul chimic numit car-

bon. Da, la fel ca diamantele,

cirbunii gi grafitul' CorPul

vostru are destul carbon cAt

pentru minele de grafit a

peste 6 000 de creioane!

e -l rttt\, f 8t

\t

****'".$, /t.tg Ir,/

,{ r1-,";;fr. r iT!-}- r-r-J F{!lj,t

r I ) t**dl, I llnl {*r, fiil

DUBLU

Una dintre cele mai importanteHELIX molecule pebazl de carbon este aci-

dul dezoxiribonucleic. Cei mai multi iispun ADN si ca sA nu piardi vremea,

dar gi pentru cd e mai usor de scris:

ADN-ul este o moleculi slaba gi lungi, de forma

unei sciri rdsucite (sau a unui ,,dublu helix", cum

ar zice un biolog).

De ce este ADN-ul atAt de complex? Fiindciin el se afla toate informafiile necesare ca voi sifigi... voi. Datoriti iui, o celuli a pielii qtie cum sise dividi in noi celule ale pielii gi o celuli a ficatu-

lui cum s& faci noi celule hepatice. Existi un mo-

tiv pentru care o citea nu fati pisoi, iar o pisicd

nu fati cdlei. Iar motirml acesta se cheamdADN.

Scara ADN-ului este impirliti insectiuni lungi numitegene, cue confin

instrucliunile de transmitere a infor-

mafiiior ereditare. Aveli ochi cdprui?

Cuioarea ochilor este o geni.

Pir cre!? Limbi flexibila? Al

doilea deget de la picior mai lung?

Toate sunt scrise in genele voastre.

r-?a ll|ttr. r' ){ t i } }-*l!, f llnf r-ra !xrl

Corpul @lncncsc

Treptele scirii din fiecare

moleculi de ADN sunt niqte

substanle chimice numite

baze. Extstipatru baze: ade-

nini., guanini, timini 9i ci-

tozind.. $ti1i ceva? Haideli si

nu ne complicim 9i si le zi-

cemA, G, T gi C. Combinafiile

de A-uri, G-uri, T-uri 9i C-uri

din moleculele de ADN rePre-

zinti un fel de cod secret ce

cuprinde toate instrucliunile

de care au nevoie celulele pentru a da naqtere unei per-

soane. Codul acesta - numit gen om - are trei miliarde de

perechi debaze.Adici suficient spaliu pentru a cripta un

intreg raft de encicloPedii!

/'-r[[

Kcn tenaings " Gdrlile micufilni Scniu

cft

. tna\_

BucATr Dril t/rrIuE

ADN-ul este prezent in toate celulele corpului vostru. De

fapt, in fiecare minusculi celula sunt ingrimddiqi cam doi

metri de ADN. Din moment ce corpul omenesc are in jurde 40 de trilioane de celule, asta inseamni ci fiecare fin voi

conline pesteT2 demiliaLrde dekilomern deADN... de.stul citsI acopere de72 oridistanla de la Soare la Pluto!

Gonpul ohencsc

Dar ce este, mai exact, o celula? in 1665, omul de gti-

inli britanic Robert Hooke examina la microscop o bu-

cati sublire de pluti. $i a fost surprins sivadA asta:

Lemnui era impdrfit in structuri ca niEte cutii, care ii

aminteau de nigte camere. Le-a spus celule, precunn inci-

perile rnici in care sunt inchigi definufii, qi aga le-a rimas

numele. Celula este piatra de temelie a viefii. Toate !esu-

turiie care alcS.tuiesc viala pe PAmAnt, de la petalele de

trandafir }a terrtaculeie meduzetror gi creierul uman, sunt

alcituite din celule.

t3I

I

rl\ra/, l/o I-tn Lr

f-.| \-

r t!fa!

eg

d-\ L,t\\I lO t '- -

[on Senninge " Gdntile mieufltei geniu

Celulele umane nu au acea formi de cutie pe care a ob-

servat-o Hooke. S-a dovefit ci numaj celulele plantelor

au pereli rigizi. La un microscop puternic, o celuld din

corpulvostru ar ardtacam afa.

RtbozoMil FAc

in corpul vostru existi numeroase tipuri

de celuie. O celuli osoasi este foarte

diferiti de una din creier. Iar ista

e un lucru bun, pentru ci altfel ali

arita foarte ciudat.

Gonpul omehGsc

ilucut turrRAcot

Corpul vostru n-a avut dintotdeauna 40 de trilioane de

celule. De fapt a inceput cu una singuri!

Drumul spre viafa urnanA incePe

cu fertilizarea c'elei mai mari celule

din corp, ovulul feminin, de cdtre

cea mai micd celuli, spermatozoidul

masculin. Cei doi formeazA o Pere-

che bizari. Spermatozoidul cAntd-

regte de 175 000 de ori nrai Pufin

l*.1fl5 r*\_,,

,{

tr'tl

I>ffial*

:''"'LrzozoMil \r#it'$'i(3y#"j?

%E

I 1TIT'r'-ra ffil. 'r{ }{ {I )''}F.rb Iltn) r-T} Ail

Ken Cennings " Gdrfi[e nicului goniu

decAt ovulul, singura celuli din organism indeajuns de mare

ca si fie vizuti cu ochiul liber. in prima jumitate de ori de

existen{i suntefi doar o celuld fertiiizati numitizrgof.

Cum gtie aceasti celuli solitari si. se transforme in

oase, nervi, mugchi gi toate celelalte tipuri de celule ne-

cesare organismului? Rispunsul sti intr-o celula extraor-

dinari din care sunt alcitui{i embrionii umani, numiticeluld stenr. Celulele stem nu sunt specializate. inci nu

s-au hotirAt ce vor si fie cAnd vor fi mari. Au capacitatea

de-a se transforma intr-o celuh a stomacului, a plimAnu-

* $k*$-n, lui, a sAngelui etc. Cercetitorii de azi

*I

,ut* n

II

s

CELULA STEM

-. studiazi cum ar putea folosi celulele

stem pentru a salva vieli, vindecAnd

boli sau chiar crescAnd noi organe

de la zero!

-\\f nGt \\/

r rlr}' . *\ tYrn!. ! !lt'1, r-. r.tr?[

Gorpul omche€€

LOC PEILTRU inrCA Unrut

Cam o dati la 80 de sarcini se intimpli ceva ugor diferit.

Fie sunt fertilizate doui ovule diferite in acelagi timp, fie

un ovul fertilizat se divide in doi embrioni.

$i ce inseamni asta? Ci avem gemeni.

@WCei provenili din acelagi zigot se numescgemeniiden'

frci. Gemenii identici au aceleagi gene, ceea ce inseamni ci

ADN-ul lor nu e chiar identic, ci foarte, foatte aseminitor.

PAni qi amprentele lor sunt foarte, foarte aseminitoare.

!?)tI\

.L*.\'11 -- .lt-ll1 ; l!/

irJ'*,;,lj