Cartea mea de poezie - volumul 2

,,Paul Preda Pavalache

Cartea mea de poezie - volumul 2

Paul Preda Pavalache

Paul Preda Păvălache

CARTEA MEA DE

POEZIE 2

2

ISBN 978-606-577-104-8 pentru ediţia online

Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului

3

Prefaţă

Cartea mea de poezie Are în sufletul ei copilărie.

Rămâne cu dragoste să fie citită - Tema poeziilor este foarte diferită;

Este o temă cu diferite poveşti, Aş dori unele... şi vertical să le citeşti.

Mai doresc, pe viitor, alte poezii să-ţi scriu. Eu, mai dinainte, nu pot astăzi să le ştiu. Aş putea versifica orişice mică poveste,

Depinde copilul cam ce vrea, ce îşi doreşte; Este o a lui dorinţă, foarte diferită. Povestea, în rimă, poate fi dorită,

O să mă gândesc la multele poveşti; Eu nu mă grăbesc - să văd ce îţi doreşti.

Zmei şi Cosânzene, poveşti căutate În rimă traduse, pot fi minunate.

Eu încerc să-ţi scriu... şi-alte poezii, Voinţă-n gândire am pentru copii. O scriere-n rimă nu e complicată,

Lumea este simplă, este minunată - Umblăm să trăim, căutând plăcerea,

Mergem prin pădure, şi ne curge mierea; Umblăm peste munţi şi peste câmpii -

Lumea-i fericită, grăind poezii. Dumnezeu ne-ajută şi multe ne-nvaţă:

O viaţă iubită, cu multă dulceaţă, Iar acum, închei... această prefaţă!

(7 decembrie 2009)

4

PRIMA PARTE

5

Introducere

Dragi copii şi cititori Poezia-mi în culori Este fain, frumoasă,

Se urcă la voi pe masă, Nu vă cere de mâncare Nu o duceţi la plimbare Nu face pipi pe masă

Nu este un câh în casă… Este suflet de bunică Este suflet de mămică Este copil zâmbitor Este iubire şi dor Să răsară greieraşi

Zâmbete şi fluturaşi Miorlăit de pisicuţe

Ochelari de bunicuţe... Totul va trăi,

Totul se va şti, Poposi pe buze,

Cântece şi muze. Va fi veselie Va fi poezie Va fi ciripit

Va fi mult iubit Şi ce nu va fi

Şi cin’ nu va şti Despre poezie Despre veselie Şi câte în lună

Cetitori să-mi spună... Poezia-i faină

Are-o scumpă haină,

6

Poezia-i bună Are o cunună Şi este primită Şi este dorită

Este românească Este pitorească

Are mioriţă Are şi guriţă Are ritm vioi

Dansează în doi Joacă periniţa Sărută guriţa Cere ajutoare

Zboară peste mare Şi este citită Este diferită

Se pierde în zare Se aruncă-n mare

Şi se-nalţă tot mai sus Nu doreşte-al ei apus

Doreşte mult să trăiască Doreşte mult să iubească

Doreşte să o iubiţi Doreşte să o citiţi

Şi când pana-i oboseşte... Mai stă, şi se odihneşte

Iată câte azi vă spun

Le aşez frumos în drum Le iubesc frumos să crească

Le dau iarbă să îmi pască Le pun fân precum la cai

Le mai cânt din gura-mi nai Le mai cânt din muzicuţă

7

Le mai dau şi câte-o mâţă Le mai dau şi un căţel

Poveşti multe fel de fel, Le mai dau şi câte-un peşte

Şi de restul vă priveşte, Le mai dau câte-o găină

Tăvălită prin făină Le mai dau multe să fie

Să zacă în poezie: Suntem în douămiizece

Nu le las deloc să-mi plece, Vă vorbesc prin poezie Aşa cum îmi place mie, Aşa cum vă plac şi vouă

Poezii douămiinouă, Poezii douămiiopt

Care poate s-au răscopt, Şi dacă le mai udăm

În cuptor le mai băgăm: Le salvăm poate la vară Bolnave să nu ne piară, Sau de nu, le dăm pelin

Şi nu le mai tipărim: Oare lumea-i rea de tot

Reuşită să nu pot? Iubirea oare-a pierit Şi poeţii au murit? Oare azi o poezie

În rimă nu se mai scrie? Vom trăi şi vom vedea

Şi vom zice mâine... me-e-a-a-a! (7 decembrie 2009)

8

Mioriţa românească a-nceput iarăşi să pască

Mioriţa noastră a-nceput iarăşi să pască

În căsuţa ei va pune multă poezie Oţelu şi tăria, scumpă românească

Roşu purpuriu, în casa ta să fie

Îţi transmite iată, multă poezie Transmite pe unda, fără de-ncetare Acum ea vă vrea şi-n rimă vă scrie

Numai momentan, o mică prezentare

O mică prezentare, azi vă cercetează Amintirea mea făcută-n poezie Şi trăită-n pace până se-nserează

Trăire în viers şi în armonie

Românească este, şi-n româneşte o citiţi Am dorinţă multă şi foarte plăcută

Românească este, mult să o-ndrăgiţi O mioriţă harnică şi foarte pricepută

Munca mea acum, este glas de mioriţă

Actuală este, şi viu prezentată Nedeterminată, în a mea guriţă

Este pentru voi, frumos poetizată

Acum mioriţa mea, este cam flămândă Scrisă într-o grabă, grabă foarte mare

Cu privirea mea, fragedă şi blândă Aur să îi dau, în întreaga-i zare

9

Aici este viaţa noastră, o viaţă frăgezită Numai-decât... ea va dori să-mi zboare

Cine o-ncrustează, o vede azi dorită Este doar o floare, ce îşi doreşte soare

Poet, în lumea noastră, mai nimeni nu se naşte

Uneşte şi el rima şi-o face cunoscută Trecutul vieţii noastre, repede ne paşte În încrustarea vieţii, o viaţă viu păscută

Amintiri şi rimă, mioriţa noastră iată are Ritmate pe străduţe... cu becuri luminate!

Adunând, lumina, până la cap de zare Şi iluminate, la lume... arătate:

Iubire, iubire, de ce te-ai trecut Şi rămâi acum, doar o amintire?

Amintire, amintire, ce mult m-ai durut Poetizată fără pată Aşteptată fără ceată Secerată fără tată Curată fără surată

Arătată... deîndată! (7 decembrie 2009)

*** În continuare:

Vor urma frumoase poezii Dăruite pentru voi copii

Poezii de toamnă friguroasă Poezii cu iarna cea geroasă

Poezii pe care frumos să le citiţi Şi la anul care vine, dacă mai doriţi

Poate o scrisorică-mi scrieţi Şi plăcerea de-a citi, voi o aveţi

10

Toamna a venit

Toamna a venit Frunza a îngălbenit Este frig în noapte

Fructele sunt coapte

Această toamnă e bogată Este toamnă minunată De fructe suntem sătui: Struguri, mere şi gutui

(5.11.2009)

Toamnă brumărie

Păsările călătoare se adună O să plece-n ţări îndepărtate

Ele călătoresc spre ţări cu vreme bună Ţări, cu soare arzător scăldate

Păsările care nu călătoresc

Au amuţit în cuiburi călduroase Unde, în cuiburi se îngrămădesc:

La streşinile-nalte de la case

Este toamnă, este brumărel Păsările călătoare de mult au plecat

În ogradă, latră harnic un căţel Ca răspuns la frigul care s-a lăsat

5.11.2009

11

Toamnă ploioasă

Este toamnă şi este înnorat Este frig şi este neplăcut

Toată noaptea cerul a plouat Iar acum, puţin, a mai stătut

Doar motanul, doarme după sobă somnoros

Păsările, ciripesc la geam gălăgioase Vine iarna, anotimpul, cel mai friguros Şi vom sta, cu toţii, la căldură-n case

5.11.2009

Toamnă friguroasă

Bunicuţa, iată, focu-n sobă a făcut Este cald în casă, este bine

Este cald în casă, şi-i tare plăcut Şi copilul, iată-l... de la şcoală vine

- Bunicuţo, vreau să mă-ncălzesc!

Să mă joc cu pisicuţa adormită, Bunicuţo, ce mult te iubesc!

Eşti bunica mea... bunică iubită

Este toamnă, zile înceţate La bunica-n casă, este căldurică

Cămăruţa-i plină, plină cu bucate: Hrană, să ajungă... chiar şi la pisică!

5.11.2009

12

Toamnă lungă

Toamnă, toamnă, lungă eşti Tu ai fructe, struguri copţi

Pământul îl geruieşti Şi ai frig grozav în nopţi

Toamnă, toamnă, te-ai sfârşit

Fructele le-ai adunat Toamnă, toamnă, te-am iubit

Anotimpul adorat 5.11.2009

Toamnă bogată

De la toamnă-avem avere Avem fructele zemoase Fie struguri, fie mere

Avem fructele gustoase

Toamnă, toamnă, vino iar Şi să-mi spui că mă iubeşti Şi mi-aduci la anu-n dar: Gustoase, fructe cereşti

Toamna este anotimpul friguros

Anotimp, cu ploi şi mohorât Un anotimp, cu-ngheţuri, dar frumos

Cu fructe coapte, care au căzut 5.11.2009

13

Moş Crăciun vine la mine

Moş Crăciun vine la mine Vine că am fost cuminte Şi Moşul mă ţine minte: Şi cu sania-ncărcată vine

Îmi doresc o jucărie

E secret şi nu vă spun Moşul are suflet bun

Şi doar mami, tati, ştie

Vine Moşul că-l iubesc Vine pe la mulţi copii

Are multe jucării: Şi-mi aduce, ce-mi doresc!

(6 decembrie 2009)

Moş Crăciun este bărbos

Moş Crăciun este frumos Este puţin cam bărbos

Dar asta nu prea contează De Crăciun ne vizitează

Ne aduce jucării Noi îi spunem poezii Şi aşa Moşul bărbos Este cu noi drăgăstos

Noi cu drag îl vom iubi Să ne-aducă jucării (6 decembrie 2009)

14

Moş Crăciun vine, copii, şi v-aduce jucării

Copiii nu se mulţumesc

Şi vor mai multe de la Moş Pe Moşul, mult dacă-l iubesc

Le pune jucării în coş

Acesta-i coşul dragostei Coşul iubirii de copii

Să fie plin... dacă tu vrei Cu fel de fel de jucării

Pe Moş, copiii îl iubesc Şi Moşul vine negreşit

Le-aduce tot ce îşi doresc Şi tot ce-n lume şi-au dorit

Copii, să-i cereţi multe jucării Căci Moşul la copii gândeşte

Şi vine, iute la copii Pentru că... mult, el vă iubeşte

Iubiţi pe Moşul şi el vine

Moşul, este mereu pe drum Şi repede, vine la tine:

Mai repede, decât vă spun

Spuneţi-i repede dorinţa Şi Moşul este omul bun

El îţi cunoaşte-acum fiinţa: Şi vine, iute de Crăciun

15

Şi te mai rog, să fii cuminte Cuminte şi ascultător

Şi Moşul, te va ţine minte: Şi pentru... anul următor!

(6 decembrie 2009)

Moş Crăciun cu reni

Moşul este pregătit O sanie mare are

Şi-ncărcată a pornit Cu mii de jucărioare

Renii lui zboară ca vântul

Au coarne şi clopoţei Cutreieră tot pământul

În lătratul la căţei

Unde se-aude lătrat Numai Moşul stă oprit Copilul, găsit culcat Un cadou a şi primit

Renii lui, sunt cai vrăjiţi

Ei nicicum nu sunt văzuţi Numai... puţin auziţi

În noapte, dacă-i asculţi! (6 decembrie 2009)

16

Moş Crăciun de sărbătoare

Moş Crăciun de sărbătoare Fie ger, fie ninsoare

Nu întârzie, copii Şi v-aduce jucării

Moş Crăciun, e Moş Crăciun

Şi el este omul bun Este pentru poezii

Spuse cu drag... de copii

Moş Crăciun este chiar moş Şi coboară-n jos pe coş Dacă focul stă aprins

Moşul, suflă şi l-a stins

Moş Crăciun e friguros Dar e tare bucuros Când aduce jucării

Le şi dă... pe la copii

Moş Crăciun, e Moşul bun Vine sigur de Crăciun!

Chiar de este ger, ninsoare El vine de sărbătoare

Voi să-l aşteptaţi copii Căci v-aduce jucării: Jucăria mult dorită

De Crăciun e dăruită

Şi vă rog cuminţi să fiţi S-ascultaţi mult de părinţi

17

Dacă faceţi nebunii Nu v-aduce jucării!

Până azi, n-am auzit Copil să nu fi primit Jucăria mult dorită Şi de Moşul dăruită

Acum, Moşul călător Are şi... calculator! El te vede şi te ştie

Dacă faci vreo nebunie

Aşadar, cuminţi să staţi De Crăciun să fiţi culcaţi Să visaţi frumos în pat: Că Moşul... v-a vizitat!

Altcumva, el nu mai vine

Niciodată pe la tine: Se duce la alţi copii Şi le-aduce jucării

19.12.2009 ***

Dragi copii, timpul ne trece Avem anotimpul rece

Voi vă duceţi pe la şcoală Eu mă duc prin ger pe-afară

Şi poate ne întâlnim Multe versuri mai dorim Mâine dacă mai trăiesc

Alte versuri mai gândesc Cu drag vi le dăruiesc.

19.12.2009

18

Moş Crăciun şi darurile

Sunt fetiţă foarte mică Vreau şi eu azi o pisică

Să fie pisi frumoasă Să mă joc cu ea prin casă

Moşule, vreau o păpuşă Să o reazem lângă uşă

Mami, mami, să-mi vorbească Să sugă, să mă iubească

Moşule, eu te aştept

Sunt copil şi sunt deştept Sunt micuţa ta fetiţă

Şi mă duc... la grădiniţă!

Moşule, vreau jucării Adu-mi, te rog, poezii Poezii frumoase, multe

Toată lumea să le-asculte

Moşule, îţi mulţumesc Atât Moşule-mi doresc Sunt fetiţa ta cuminte

Şi nu-ţi ştiu multe cuvinte

Ştiu că Moşul mă iubeşte Jucării îmi dăruieşte

Atât ştiu să îi vorbesc Îl aştept, şi îl iubesc!

25.12.2009

19

Moş Crăciun este iubit

Moşul iată a sosit La copii el s-a oprit

Are-n sac pentru copii Zeci, frumoase jucării

Moşule, mult te iubim La anul iar te dorim

Te dorim şi te-aşteptăm Şi să ştii că nu uităm

- Mie Moşul mi-a adus

Şi sub brad uşor mi-a pus: Frumoasă jucărioară:

Un avion... care zboară!

- Da, şi mie mi-a adus Şi tot sub brăduţ mi-a pus: Dulciuri multe, ciocolată

Şi am... mâncat-o pe toată!

- Păi, şi mie mi-a adus Şi ciocolată mi-a pus!

Moşul pe toţi ne iubeşte Şi dulciuri ne dăruieşte

La anul când iarăşi vine

Ne rugăm, Moş, iar la tine! Tot la fel să ne iubeşti Multe să ne dăruieşti

20

Poate pân-atunci mai cresc Altceva poate-mi doresc

Poate vreau... o maşinuţă! Sau o păpuşă... drăguţă!

Moşu-i Moş adevărat

Reni la sanie-a-nhămat Dacă nu ar exista

Jucării el nu ne-ar da!

Dar există Moş Crăciun Şi nu degeaba vă spun

Moş Crăciun veşnic trăieşte Şi copiii, el, iubeşte!

25.12.2009

Colind de Crăciun

Lui lui lui, în chip de pui Uite sărbătoarea lui

A-nflorit acum alunul A trecut iute Crăciunul,

Lasă că vine la anul Când se face iar molanul: Vinul nostru ghiurghiuliu Lui lui lui, şi piu piu piu,

Şi dacă ne-om îmbăta Lui lui lui, noi vom ura

O urare de Crăciun Să avem un an mai bun Un an darnic în bucate În cămară cu de toate

21

Lui lui lui, ca vara nu-i Lui lui lui, cu chip de pui

Este iarnă şi frumos Zăpadă multă pe jos

Lui lui lui, să patinăm Cu săniile să ne dăm

Lui lui lui, mai şi cădem Cu zăpadă ne bătem

Lui lui lui, pe munte sui Lui lui lui, şi iară lui

Sus pe munte e frumos Anul nou este geros

Lui lui lui, e sărbătoare Peste tot este cântare Cete de colindători

Lui lui lui, de sărbători Lui lui lui, să ne trăiţi Fericiţi cu toţi să fiţi

Lui lui lui, am terminat Lui lui lui, v-am colindat Şi vă zicem la mulţi ani

Lui lui lui, şi cu... mulţi bani! 25.12.2009

*** (Completare spaţială)

Epigramă Spui corect, şi mă abţin:

Râd de ce-mi aduc aminte Mă numesc... Nebun Călin

Fără măsele de minte 06 iunie 2010

22

Iarna cu zăpadă

Iarna cu zăpadă A-nceput să cadă

Multe bucurii Sănii şi copii

Iarnă, săniuş

Gheaţă, derdeluş Fulgi de nea zglobii

Glasuri de copii

Vin copii la săniuş Să se dea pe derdeluş

Este multă veselie Zăpadă, şi gălăgie

15.10.2009

Este frig şi este iarnă

Este frig şi este iarnă Cerul fulgi de nea să cearnă

Copiii, iasă la joc Lemnele, trosnească-n foc

Ies copiii, să se joace

Un om de omăt se face Este multă veselie Zăpadă, şi bucurie

15.10.2009

23

Iarna-i anotimp frumos

Iarna-i anotimp frumos Este zăpadă pe jos Sania e pregătită Patina e ascuţită

Iarna are-n ea dulceaţă

Derdeluş, sănii, şi gheaţă Anotimpul minunat

Cu pământul îngheţat

Copiii, se dau pe gheaţă Pământul, e plin de viaţă

Viaţă plină de copii Râsete, şi veselii

15.10.2009

Sus pe deal la săniuş

Sus pe deal la săniuş

S-a născut un derdeluş Sania iute coboară

La vale ca vântul zboară

Zboară, zboară, săniuţă Zboară, ca o albinuţă Şi pe unde tu doreşti Acolo, să te opreşti

15.10.2009

24

Iarnă, iarnă, eşti frumoasă

Iarnă, iarnă, eşti frumoasă Cu zăpadă şi geroasă

Zăpadă de nu ar fi Copiii nu te-ar iubi

Iarnă, iarnă, te iubim Zăpadă multă dorim Zăpadă să ne jucăm

Şi cu sănii să ne dăm

Iarnă, noi îţi mulţumim Iarnă, mult noi te iubim

De eşti blândă sau geroasă Pentru noi, eşti tot frumoasă!

15.10.2009

Gerul iernii a venit

Gerul iernii a venit Avem omătul dorit

Avem iată... derdeluş Căzături, şi săniuş

Hai copii cu toţi la joacă

Focul în sobă să tacă Afară să ne jucăm

Şi de frig, noi să uităm 15.10.2009

25

Iarn-aceasta e frumoasă

Iarn-aceasta e frumoasă Şi nu e de stat în casă Şi cât ar fi de geroasă

Mie, de ea nici că-mi pasă

Iarna încă nu-i trecută E gheţuş şi e plăcută Poate oricine să vadă

Ce frumos, e pe zăpadă

Haideţi copilaşi la joacă Precis, mult, o să vă placă

Haideţi, repede acuş: Să vă daţi pe derdeluş!

(4.02.2010)

Sfârşit de iarnă geroasă 2010

Nimeni iarna nu-şi doreşte Când ninge şi geruieşte, Dar când viscolul a stat

Ies copiii, la jucat!

Cine n-are sănioară Se dă cu un celofan:

Celofanul iute zboară Şi nu costă, niciun ban!

26

Pe munte, poţi să schiezi Dacă nu-i zăpada moale, Prin zăpadă să dansezi Până te opreşti în vale

Dacă prinzi viteză mare Şi nu poţi să te opreşti, Ai ochit un pom în cale

Şi să vezi... ce vesel eşti!

Iarnă, ai cam fost geroasă Probleme mari ne-ai făcut Dar totuşi, ai fost frumoasă

Şi la toţi tu ne-ai plăcut

Ne-ai plăcut şi te-am iubit Şi încă te mai iubim Poezii, ţi-am dăruit

Fericiţi cu toţi să fim

Cine n-a fost fericit Aşteaptă vara să vină

Poezia, s-a sfârşit Într-o dragoste... deplină!

(4.02.2010) ***

Şi iată dragii mei copii Căci, a venit şi primăvara Şi vor urma şi alte poezii

Până, sperăm, că va veni şi vara Când, bucuros nevoie mare, eu mă voi opri

Şi-aceste poezii, spre voi, se vor urni (tipări) 01.03.2010

27

Primăvara a sosit

Primăvara a sosit Liliacul a-nflorit

Primăvară-nmiresmată Dorită şi aşteptată

Să ne-aducă veselie Dragoste şi poezie

01.03.2010

Mărţişor de primăvară

E întâi de mărţişor Semn că vă iubesc cu dor Şi vă prind la inimioară Mărţişor de primăvară

Rămân mărţişor de vis

O ramură de cais Răsărit de sub zăpadă

În a voastră fin, ogradă

Las mănunchi de ghiocei Clincănit de clopoţei

Vă las mărţişorul floare Mărţişor, frumos, sub soare

Şi vă prind la inimioară Mărţişor de primăvară Amintire, de la mine:

Cu dragoste... pentru tine! (01.03.2010)

28

Sunt o mămică fericită

- Mămică, azi e ziua ta! Opt martie... o zi frumoasă O floare ai din partea mea

Un dar... pentru a noastră, casă

- Sunt o mămică fericită Azi am primit un mărţişor:

Un dar frumos, pentru mămică Primit de la al meu... odor

(8.03.2010)

De ziua ta mămico

De ziua ta mămico Îţi dăruiesc o floare, Tu eşti mămica mea Eşti scumpa mea...

Educatoare

Tu mă aduci de mână, Tu mă iubeşti cu drag, Tu mă aştepţi cu dor Şi mă săruţi în prag...

Te iubesc mămica mea,

Şi eu, nu te voi uita! (8.03.2010)

29

Ziua mămicilor

Ziua mămicilor, astăzi a venit Mămicile sunt astăzi fericite

Flori naturale, vii, astăzi au primit Mămici frumoase sunt, şi sunt foarte iubite

Mămicilor, să ne trăiţi! E ziua voastră preferată Iubirea noastră o primiţi: Cu poezie-mparfumată!

(8.03.2010)

Astăzi de ziua ta, mămica mea

Iubesc nespus pe-a mea mămică Cresc mare şi cu ea eu mă mândresc

Astăzi, de ziua ta... mămica mea Iubire multă, eu îţi dăruiesc

La mulţi ani!... mămica mea cea scumpă

Rodul vieţii tale a-nflorit! Tu eşti mămica mea, cea mai iubită Iar eu, sunt puiul tău cel mult iubit!

(8.03.2010)

30

Mămica mea este doar una

Mămica mea este doar una Femeie este, şi-o iubesc Una, este mămica mea

Şi este tot... ce îmi doresc

Numai una, este a mea mămică Te sărut, şi dulce, te iubesc!

Iubirea de copil, este o dulce... În casă, cu mămica, şi eu să înfloresc!

(8.03.2010)

Darul mamei mele

Am adus în dar mămicii mele Un buchet de ghiocei şi viorele

Mămica mea, este o scumpă floricică E floarea dragostei, cu numele... Mămică!

În fiecare an, mămicii mele îi voi da... Floarea iubirii, floare de nu-mă-uita,

În fiecare an, mămicii mele-i dăruiesc... Ş poezii, şi, la mulţi ani!...

Etern!... eu te iubesc (8.03.2010)

31

Mămica mea îi minunată

Mămica mea îi minunată E mama mea cea mai frumoasă

Mămică foarte adorată Şi vrednică, la noi în casă

Mămica mea e zâmbitoare Ea mă iubeşte şi-o iubesc

I-am dăruit, în dar, o floare: Şi eu ca mami... să-nfloresc!

(8.03.2010)

De ziua femeilor

Femeie, azi e ziua ta Şi eşti sărbătorită!

Pentru tine... această zi Este o zi-mplinită!

Primeşti în dar

De la copilul tău... O floare,

Şi pe obraji, Îmbrăţişându-te...

Primeşti, o sărutare!

La mulţi ani... Fetiţă, sau mămică:

La mulţi ani... Femeie, sau bunică!

(8.03.2010)

32

Urări de la mulţi ani mămicilor

Ca mama mea, nimeni nu este! Iubeşte mult pe-a ei fetiţă

Cu dragoste multă mă creşte Sunt fata ei... de grădiniţă!

La grădiniţă, cântece cântăm Avem copii, şi multe jucării Un la mulţi ani... mămicilor

azi le urăm, Şi spunem, pentru ele...

Zeci de poezii! (8.03.2010)

Astăzi este ziua ta

- La mulţi ani, mămica mea Astăzi este ziua ta,

Mămică... eu te iubesc! Un cadou îţi dăruiesc!

- La mulţi ani, al meu boboc: Tu eşti zâmbet, eşti noroc!

Iar eu sunt a ta mămică Am fetiţa mamii mică: Numele tău, înfloreşte

Iar al meu... îmbătrâneşte (8.03.2010)

33

Iubire de mămică, dar şi de bunică

De ziua ei, de sărbătoare... Iubesc cu drag, pe-a mea mămică

Iubesc cu drag, şi pe bunică: Cu flori, şi multă sărutare

Doresc şi eu să fiu mămică

Cu ziua mea să mă mândresc Şi vreau nepoţii să-mi iubesc Şi să devin... şi eu, bunică!

(8.03.2010)

Opt Martie

Flori şi ghiocei pentru mămica mea Azi de ziua ei i-am dăruit,

Opt martie, este o sărbătoare, stea Este un vis al mamei... împlinit!

De astăzi, ziua ta... este în fiecare zi!

În fiecare zi, îţi dăruiesc o floare De ziua ta, în fiecare zi... te voi iubi! Şi-n fiecare zi, îţi dăruiesc o sărutare!

(8.03.2010)

34

De ziua ta

De ziua ta, îţi dăruiesc: Sărutul mamei fericit

Mămica mea, eu te iubesc! Şi-ntotdeauna te-am iubit

Tu străluceşti, precum un soare

Eşti mama ce m-ai alăptat Primeşti, de ziua ta, o floare

Şi pe obraz... un sărutat! (8.03.2010)

De ziua ta o sărutare

Nu este dragoste mai mare Nu este chip pe cer sub soare

Decât a vieţii încântare Să dăruieşti o sărutare

Să dăruieşti, mamei, o floare Să dăruieşti, vieţii, culoare Călătoreşti din zare-n zare Şi când zăreşti pe o cărare Mirosul mamei tale floare:

O poezie, o cântare Şi pe obraji, o sărutare!...

Să ne trăieşti, măicuţă floare Să ne trăieşti, veşnic sub soare!

35

Doamnei învăţătoare îi dăruim o sărutare

Dragi copii, am trecut printr-o-ntâmplare Şi am mai adăugat astăzi o floare

Doresc să satisfac orice suflet, suflare Dar, rareori ghicesc eu ce vă doare Şi am aflat, din pură întâmplare:

Căci, internetul nostru, nu prea are... Copilul, caută în disperare:

O dragoste, pentru a lor învăţătoare Iar eu, am dat imediat culoare

Să se citească, până-n depărtare Această minunată sărutare

Scrisă, spre voi, cu suflet şi ardoare; Vă dăruiesc mai jos această floare

Şi-această minunată sărutare: Pentru a voastră, doamnă, domnişoară, învăţătoare

Vă mulţumesc! (23 mai 2010)

Alin(a)

Mi-amintesc, de doamna (sau domnişoară) mea învăţătoare

În prima zi de şcoală când i-am dăruit o floare Şi când, în braţe ea frumos m-a ridicat Cu dragoste de mamă ea m-a sărutat

De-atunci, am învăţat să scriu şi să citesc

Să-i spun în fiecare clipă... vă iubesc! Şi-n ziua când, frumos, ne despărţim

Cu poezie, mama noastră, s-o cinstim! Şi sincer, să îi spunem, iarăşi... vă iubim!

Şi vă mulţumim! (23 mai 2010)

36

Bogdan(a)

Astăzi pentru noi, e mare sărbătoare

Astăzi, de... (doamna), 'nvăţătoare, noi ne despărţim A fost, a noastră doamnă-nvăţătoare

Ce ne-a-nvăţat în viaţă, oameni noi să fim Şi-i mulţumim!

Şi vă iubim! Cu dragoste în suflet vă primim!

Şi cu o lacrimă, ne despărţim! (23 mai 2010)

Cătălin(a)

Eu Cătălin(a), dăruiesc doamnei învăţătoare Dăruiesc, din dragoste, o sărutare

Chiar dacă uneori la şcoală, eu am mai chiulit Să nu uitaţi... că mult, eu v-am iubit!

La despărţire, azi, vă dăruiesc şi eu această floare

Şi veţi rămâne, scumpa mea învăţătoare: Care să scriu, şi să citesc, mi-a arătat

Şi viitor, în viaţă, ea mi-a dat! (23 mai 2010)

37

Dana (Dănuţ)

Ne despărţim, de-a noastră-nvăţătoare

Şi ne privim în ochi surâzători O poză, amintire, un buchet, de lăcrămioare

Şi multe, multe-miresmate flori!

Nimic, n-avem mai scump în lumea mare Decât, să ne iubim în aste sărbători

Iar la sfârşit, să dăruim doamnei învăţătoare: A noastră dragoste, în ochişori...

Şi multe, multe flori! (23 mai 2010)

Elena (Eliza, etc)

Cu mic, cu mare Ne luăm la revedere

Şi dăruim doamnei învăţătoare Multă putere, Şi o floare!

Doamna învăţătoare, vă iubim!

Aţi fost a noastră mamă iubitoare Cu dor şi dragoste, de dvs. noi ne amintim La despărţire, dăruindu-vă o vie sărutare

Şi ca simbol: Vă rog, să mai primiţi şi-această floare!

(23 mai 2010)

38

Fănel, Fănica, Florica, etc.

Doresc, şi eu să spun doar trei cuvinte

Poate la şcoală nu am fost foarte cuminte: Am mai făcut prin clasă multe nebunii Şi ne-aţi iertat, că suntem doar copii!

Vă rog, primiţi această „floricică”, floare! Aţi fost, şi veţi rămâne-a mea învăţătoare Privesc, ai dvs. ochi frumoşi surâzători:

Cu braţul plin de dragoste şi flori! *

Eu v-am iubit, şi încă vă iubesc! Mai sper în viaţă, să vă întâlnesc!...

Vă mulţumesc! (23 mai 2010)

Gică, Gina, Gelu, Gigel, etc.

Şi eu, iubesc această minunată sărbătoare Şi eu, vă dăruiesc această minunată floare

Şi niciodată nu voi da uitare Pe scumpa noastră..., domnişoară-nvăţătoare;

Priveşte-mă, şi strânge-mă la cingătoare: Sunt mititel (mititică), dar am un suflet mare Şi vreau s-ajung să-ţi dăruiesc o sărutare!...

* Mulţumesc, (doamna) învăţătoare!

(23 mai 2010)

39

Horaţiu, etc

Pe cărarea pe care de azi noi bucuroşi vom pleca Frumoase flori şi amintiri vom aduna

Să nu uităm de-a noastră minunată floare: Cu numele de doamna noastră-nvăţătoare!

A doua noastră mamă, care ne-a iubit, şi ne iubeşte Cu noi în fiecare zi, să învăţăm, s-a străduit,

Şi încă se mai străduieşte! Pentru că... ne iubeşte!

Şi pentru că mult o iubim: Cu flori şi sărutări, îi mulţumim!

(23 mai 2010)

Ionela, etc

Sunt cea mai mică de statură-n clasă Dar lucru-acesta, mie nici că-mi pasă: În patru ani, am căpătat multă natură:

Mă simt cu zece ani în viaţă mai matură, Voi creşte, şi mă-nalţ mereu spre soare

Să fiu şi eu, ca doamna mea învăţătoare; Şi până-n ziua-n care, pe acest pământ îmbătrânesc De doamna mea învăţătoare, vreau să-mi amintesc!

Vă iubesc! Şi vă mulţumesc!

(23 mai 2010)

40

Ionel, etc

Nutresc şi eu această mare bucurie Recit şi eu cu dragoste această poezie

Şi dăruiesc doamnei învăţătoare.. Simbolica mea floare

Dar şi... această sărutare: Din inimă stăruitoare

Să ne rămână, fără de uitare!... *

Cu stimă şi respect, doamnei învăţătoare! (23 mai 2010)

Jana, Jenică, etc

Nici eu n-am să vă uit, doamna învăţătoare Am să mă fac şi eu ca dvs. mare

Am să iubesc şi eu ca dvs. alţi copii Am să compun şi multe poezii;

Dar pân-atunci, mai am răbdare şi mai cresc Vă spun, din sufleţelul meu că vă iubesc!

Sunteţi a noastră despărţire cu durere Şi veţi rămâne, pentru noi, aceeaşi miere!

La revedere! (23 mai 2010)

41

Lilian, Liliana, etc

Cu dragoste de-a mea învăţătoare Vă spun, că despărţirea rău mă doare

Şi dacă vrem, şi de nu vrem, şi nu ne place: Noi nu putem, şi nu avem ce face Timpul va trece, iute, mai departe Vom învăţa, pe mai departe carte:

O carte, amintiri, pe băncile şcolare Şi amintiri de... domnişoara noastră-nvăţătoare!

Pentru care... Primiţi această floare!

Şi-această neuitată sărutare! (23 mai 2010)

Marian, Mariana, etc

Şi eu, vă dăruiesc din inimă această floare Aţi fost, iubita noastră scumpă-nvăţătoare Toate cuvintele din lume, azi, nu le găsesc

Spun sincer... vă iubesc! Şi am să-mi amintesc...

De-această minunată sărbătoare Când aţi primit în dar a vieţii mele floare

Şi pe obraz, o sinceră, şi-mparfumată sărutare! (23 mai 2010)

42

Nicu, Nicuşor,

Eu sunt Nicu, alintat şi Nicuşor Şi de doamnă-nvăţătoare azi mi-e dor:

Aş vrea cu dvs. sus pe cer... sus de tot, să zbor Să mă fac aviator, şi cu dvs..., să mă-nsor!

Şi să fiu în fiecare zi, un visător!

Şi să devin şi eu învăţător! Să am şi eu în viaţă, viitor!

Şi să visez că zbor, că zbor, că zbor! Să fiu aproape lângă dvs. zi de zi

Până în ziua când, ne trecem, şi nu vom mai fi! Până atunci, noi doi ne vom iubi! Atâta eu îmi doresc să-mi ştii!...

Aplaudaţi, copii! (23 mai 2010)

Nina, Nicoleta, Narcisa, etc

Iată, anii au trecut Şi încă vor mai trece Timpul nostru îi tăcut

Este şi cald şi rece

Şi de nu vrem Sau nu ne place,

Asta suntem N-avem ce face,

43

Avem gândire Să ne gândim, Avem iubire Să ne iubim

Şi nu vom sta Ne vom iubi,

Flori vă vom da Vom înflori, Nu vom uita Această zi:

Aşa este copii?!... (23 mai 2010)

Oana, Ovidiu, etc

Peste tot, miroase-a sărbătoare Ne despărţim, de-a noastră-nvăţătoare

Avem, cu dragoste, o floare Frumoasă şi mirositoare

Şi-i dăruim, cu foc, o sărutare: A fost a noastră scumpă-nvăţătoare

Care pe lume n-are-asemănare Şi merită, a noastră sărutare

Şi merită să-i dăruim o floare! Şi la mai mare! (23 mai 2010)

44

Petra, Petrică, Paul, Paulică, etc

Frumoasă e copilăria

Dar din păcate-i trecătoare Rămâne-n noi doar... pălăria!

Şi doamna noastră-nvăţătoare!

Noi, pălăria o vom arunca... du-te, na! Prea mare importanţă nu-i vom da,

Pe doamna-nvăţătoare însă, o vom săruta! Şi niciodată nu o vom uita

* Veniţi, pe doamna-nvăţătoare, să o sărutăm!

Şi să... aplaudăm! (23 mai 2010)

Radu, Ramona, etc

Chiar avem în faţa noastră azi un soare Este a noastră, fostă... doamnă învăţătoare Avem prilejul azi, să-i spunem... vă iubim!

Frumoase flori, de suflet, noi vă dăruim Vă dăruim, aceste flori, împarfumate

Aceste flori, iubite, şi înlăcrimate Şi vă dorim şi multă sănătate

Vă dăruim, în lume, şi de toate: Aţi fost şi veţi rămâne, printre noi, iubita floare!

Cu numele, frumos şi-nmiresmat, de... doamna învăţătoare! (23 mai 2010)

45

Sorin, Sorinela, Ela, etc

Nu contează cum te cheamă

Contează că ne iubim! Şi de-nvăţătoarea mamă

Tot mereu să ne-amintim,

Primeşte-n dar, noi te rugăm Aceste flori mirositoare

Cu dragoste, noi vi le dăm Şi pe obraz, cu-o sărutare!

* Vă mulţumim din suflet, doamna învăţătoare!

(23 mai 2010)

Telu, Tatiana, etc

Sunt prea timid, şi nu prea pot să vă vorbesc Vă spun şi eu, doamna învăţătoare... vă iubesc!

Vreau cât trăiesc De doamna-nvăţătoare, eu să-mi amintesc

Şi o iubesc! Lucru firesc

Ştiu că roşesc Şi-aici, cu dragoste, eu mă opresc!

Sper să mai cresc!... Vă iubesc!

(23 mai 2010)

46

Ulise, Uţu, Ursu, etc

Sunt curajos Copil frumos Şi mă mai fac Fetele-mi plac, Le dau o floare

O sărutare Le spun o poezie

Mai spun şi o prostie Frumos noi ne jucăm Dar nu vrem să uităm

Această zi de sărbătoare Când dăruim doamnei... o floare

O rază de speranţă şi de soare O clipă de iubire-nălţătoare,

Încununată cu o sărutare! Vă mulţumim, doamna învăţătoare!

(23 mai 2010) ***

Dragi copii, suntem aproape de sfârşit Poate din litere eu cred că am sărit

Sunt litere care-s mai dificile scrise-n vers Şi dacă poate mă opresc mai jos din mers

Mai stau şi eu puţin şi mă gândesc Şi multă dragoste de carte vă doresc Şi dacă învăţaţi să scrieţi şi să citiţi Poate şi voi în versuri poezie reuşiţi Căci şi pisica mea ar dori să scrie

Şi să compună multă poezie, Dar nu prea ştie carte să citească

Şi-n poezie, ştie doar să miorlăiască! (23 mai 2010)

47

Viorica, Viorel, etc

Câtă voioşie şi-ncântare mare

Pentru a noastră doamnă învăţătoare: Frumoas-această zi, noi să ne amintim

Şi toată viaţa, tot copii, cu sufletul, să fim: Un dar, cel mai frumos, pe care noi l-avem

Oameni, pe-acest pământ, cu toţii, noi suntem Şi îi păcat să trecem pe acest pământ Fără să dăruim o poezie şi-un cuvânt Fără să dăruim măcar o simplă floare!

Dar şi o amintită, dăruită, sărutare: Pentru a noastră..., doamnă învăţătoare!

(23 mai 2010)

Zina, Zorela, Zambilica, Zorzonel, etc

Am pentru dvs. şi eu o-ntrebare Vedeţi în mâna mea această floare?...

Floarea aceasta se va ofili Şi până mâine ea nu va mai fi,

Dar noi avem superba noastră floare:

Pe doamna noastră scumpă-nvăţătoare Ce niciodată ofilită nu va fi:

De-această floare, zilnic, ne vom aminti!

Şi când această poză-n ramă vom privi Mai mult pe doamna-nvăţătoare-o vom iubi;

...Aplaudaţi copii! Şi spuneţi, multe, alte poezii!

(23 mai 2010)

48

Iubesc pământul natal (Culegeri din revista Cutezătorii)

Iubesc satul dintre dealuri Îl preamăresc în idealuri Iubesc cerbii din păduri Iubesc oamenii maturi

Iubesc salcia înfrântă

Iubesc tot ce nu cuvântă Iubesc roua din grădină Iubesc pasărea divină

Cum iubesc oamenii cântul Cum iubeşte iarba vântul Cum iubeşte omul marea Cum iubeşte norul zarea:

Aşa iubesc din primul val

Iubesc pământul meu natal, Aşa-l iubesc de mult şi-l cânt

Căci, vorbele-mi nu au cuvânt!

Florica Nicolae Constantin Com. Provniţa de jos

Jud. Argeş 1973 ***

Aceste poezii au fost găsite Şi poate peste vremi vor fi citite

Revistele găsite la gunoi Şi curăţate astăzi de noroi

Le voi spăla, pune să se usuce Şi amintire multă ele vor aduce (Scrise prin vara anului 2008)

49

Îndemn (Culegeri din revista Cutezătorii)

Când te duci seara la culcare Tu te întrebi cu-ngrijorare...

Ce am făcut oare eu azi? Apoi, te sprijini în obraji

O zi trecută fără fapte

În viaţa ta... e ca o noapte! Nimic nu îţi rămâne-n minte:

E ca un basm fără cuvinte

E ca şi cum n-ai fi trăit Şi soarele s-ar fi oprit:

Şi ţi-ai pierdut o zi din viaţă Căzut în somn de dimineaţă

Pământul s-a-nvârtit odată Şi-a dus în spate lumea toată, Cât timp tu n-ai făcut nimic: Pământul, a muncit un pic

Să-ţi fie-aceste vorbe-ndemn! Să laşi pe unde treci un semn!

Căci ai făcut şi tu un bine: Al vieţii tale care vine

Şi de eşti vrednic cum se vrea...

Tu te ridici prin munca ta Drept semn, ai timpul tău prezent!

Şi gândul... s-a gândit atent! (Demostene Botez)

50

Poem (Culegeri din revista Cutezătorii)

Iubirea noastră-i rod Un Dragoş Voievod

Iubirea noastră pentru ţară Te-mprospătează, te-nvioară

Iubirea-i ţară! Faptă!

Eşarfă şi cravată, Iubirea-i viitor Şi om cutezător

Minunile sunt şcoală! Te-nvaţă şi te spală! Liber viteaz popor...

Cu tine-n viitor

Să-ţi fie-aceste vorbe rod Să-ţi fie Dragoş Voievod! Iubirea sacră pentru ţară:

Ca Dragoş Vodă... să nu piară! (Titus Vîjeu)

*** Unele versuri poate sunt schimbate

Eu am dorit a fi perfect ritmate Iar altele schimbate mai puţin

Poate au suferit al vremurilor chin Şi eu le-am dăruit lumina de tipar

Nu pentru că aş fi poet, pârlit şi-avar Ci, să respectăm valorile morale

Care ne pică uneori ca proasta-n cale Şi-ar fi păcat să moară poezia

Cu-atâţi poeţi de vază-n România.

51

Mamei (Culegeri din revista Cutezătorii)

Ca în albastre sănii mă fură aprig dor În dragostea de ţară cu duh nepieritor

Ce-n fierberi de arome mai sosesc uneori Să tot trăieşti o ţară în viers şi zicători

Cu viaţă-n mii podgorii şi soare părintesc Mă-ntorc la noi acasă şi dornic mă privesc

Mi-e inima pe cer copilărie, zmeu Tu m-ai născut pe lume, tu m-ai iubit mereu!

Înfăşurat mi-e trupul în zarea vorbei tale

Prin coarda vânturată strivind amor în cale În casa văruită cu lună şi aleani

Mai stau bătrânii lei, pe ţiglă, şi pe ani!

O, lume de legendă, pământ de rădăcini Ce stâlp de lume nouă mă fură prin streini,

Ce vrei s-adaogi oare, acestor zile... “mamă” Pământ de flori albastre, de linişte şi seamă!

Spre vechea înfruptare a vieţii de la noi O viaţă dată “mamei”, rămâne înapoi

Şi-şi lasă timpul molcom să-i zbuciume izvorul O inimă de ţară ce toarce-n zori fuiorul

Pe umerii tăi “mamă”, drept răsărit de zeci Un stâlp pe poarta veche se reazemă în veci Când drumurile vieţii mă fură iar de-acasă

Să mă îndoi “mămică”, destinul... nu mă lasă! (Mihai Negulescu)

52

Păpuşarul (Culegeri din revista Cutezătorii)

Păpuşarul de păpuşi Manechinii, jucăuşi:

Aduşi de prin Camerun Glăsuiesc, vorbesc, şi spun...

Dar nu sunt adevărate: Cu un deget animate

Prind şi viaţă şi vorbesc Joacă-n scene şi glumesc

Este-o vrajă, o magie! Este doar, păpuşerie!

Cu trei degete mişcate Vorbesc, şi sunt animate

Un bătrân le cârmuieşte Un bătrân le şi vorbeşte Animate-s cu o mână:

Ca să ne vorbească-n strună

Este o mică magie Are-n ea copilărie

O păpuşă minunată: De bătrânel animată

Bătrânelul păpuşar

Tremurând... cu al său dar Aduce-n copilărie Râsete şi veselie

53

O păpuşă care cântă, Un lup, care se avântă!

Uite... şi o veveriţă Cum mai ţipă din guriţă

Lupul, iată, o pândeşte! Urlă tare când vorbeşte! Fetiţa noastră frumoasă Şade, ascunsă în casă

Lupul, iată-l... dă târcoale

Lume multă, animale Lupul nu e de dorit! Şi lumea a amuţit

Vine iată... vânătorul!

Îşi aruncă-n lup... toporul! Dacă nu îl nimereşte

Lupul, iute... o zbugheşte!

Lupul a fost încolţit Lupul, iată, a fugit,

Trage un foc vânătorul Şi îşi caută... toporul!

Lupul, acum, e rănit:

A urlat şi a fugit! Se pare că a scăpat

Sau... prin tufe-i pitulat

Poate s-a dus... la bârlog Acum este lup olog

Până mâine-n zori de zi Lupul, cred... că va muri!

54

Acum, mare-i veselia: A învins copilăria! Cu aşa păpuşărie

Ai în suflet veselie

Totul, iată, s-a sfârşit Lupul... cred că a murit Fetiţa noastră frumoasă A ieşit acum din casă

Iepuraşi şi veveriţe Băieţei şi cu fetiţe,

Toată lumea-i fericită De povestea-i amintită

Bătrânelul le vorbeşte: Copiilor mulţumeşte Este un mare actor Sufletul copiilor

Bătrânul, aplaudat

Încă... o dată-i chemat: Bătrânul uşor se-nclină Mâine, iarăşi o să vină!

Suntem toţi nişte copii

Ne dorim şi jucării Le dorim vii, animate

Prin casa noastră-nviate

Să fii mare păpuşar Trebuie să ai un dar: Să ai o mână dibace Care tremură şi face!

55

Păpuşarul a plecat

S-a oprit şi în alt sat: Îşi iubeşte meseria Îşi iubeşte actoria

Frumoasă-i copilăria Frumoasă-i şi actoria Şi trăieşti copilărie

Într-o mare... veselie! (Mihai Negulescu)

Aniversare (Culegeri din revista Cutezătorii)

Când veacul se măsoară în pătrime

Şi-ai ţării făurari rostesc minciuni şi mime Aş vrea ca peste noapte

Să zboare calendarul Să-aducă mii de şoapte

Şi-n dimineaţă darul

Să înnoim răbojul în zi de sărbătoare Cu făurarii ţării, cu munte şi cu mare

Cu sare şi cu pită Să scriem vers de slavă

Căci ţara e venită Prea dulce şi suavă

56

Numai prin muncă făurim o ţară Numai prin muncă noi zidim un soare iară'

Cu scânteieri de aur... În marea epopee

Avem acest tezaur În soare ce scânteie

Acum e sărbătoare şi inima mi-e plină

Este în versuri scrisă şi-n rima cea divină Şi parcă-mi simt cravata

De pioner mai vie Căci ne iubeşte “tata”

Cum trebuie să fie

Noi, toţi, copiii ţării şi oameni de-omenie Ne vom mândri cu tine... frumoasă Românie!

Aş vrea ca peste noapte Să zboare calendarul Şi mii şi mii de fapte Să îşi găsească harul

Iulian Penescu (Târgovişte 1969)

*** Uneori eu stau şi mă gândesc

Dacă aceşti copii poeţi ei mai trăiesc Poate acum ei au îmbătrânit

Şi dacă mai trăiesc şi n-au murit Poate aceste versuri fine îşi citesc Şi poate mult pe lume mă iubesc:

Numele lor acum va dăinui Şi poezia lor se va citi,

Şi peste vremi eu poate-i întâlnesc Să stăm de vorbă, şi să mi-i iubesc

57

Veneam din Maramu’ (Culegeri din revista Cutezătorii)

Vă amintiţi acu’?

Veneam din Maramu’ Abia mă regăsisem

Abia-n gară venisem,

Veneam din Maramureş Aveam un mare iureş Vă amintiţi amu’...

Să nu îmi spuneţi nu?

Maramu’, e plaiul meu Aici m-am născut şi eu

Aici am copilărit Şi de-aici, eu am venit

Maramu’, e plai străbun: N-am cuvinte să vă spun,

Cred că v-amintiţi amu’?... Când veneam din Maramu’!

(Mihai Negulescu) ***

Aceasta, este o completare spaţială: Pagina mea să nu rămână goală

Eu am mai scris câte ceva în vers Şi mi-am văzut apoi de-al vremii mers

Un mers al timpului spre viitor Să dăruiesc o dragoste copiilor

Care vor creşte peste vreme oameni mari Şi poate se vor face oameni cărturari

Şi dăruiesc şi ei la rândul lor pentru copii Scrieri frumoase, dar şi poezii

58

Inima pionierului (Culegeri din revista Cutezătorii)

Inima pionierului scoate văpăi

Ea arde pe culme de munte şi văi Scântei de vise pure şi tricolore Sunt inimile noastre multicolore

E foc de tabără-n inima mea Să vină să vadă cine va vrea Ea arde prin văi şi pe culmi Arde-n culoarea dintre lumi

Ea se ridică - stemă a tinereţii Ea se ridică-n... iubire a vieţii:

Pentru tot tineretul ţării Şi pentru toţi copiii... mării!

Inima de pioner este înflăcărată

Ea bogăţia ţări-mi, o arată Are şi mare, are şi vâlvătăi

Are şi munte, presărat cu văi

Am roşie cravată Am inimă înflăcărată

Sunt pionier în ţara mea Şi sunt şi eu... un cineva!

Veselă-i inima mea Veselie să vă dea

Să cântăm cu veselie Scumpa-mi ţară... Românie!

(Dan Mutaşcu)

59

Drumul meu (Culegeri din revista Cutezătorii)

Spre vârful care năzuiesc

Poporul meu... e mugur Românesc! El ştie, doar poteca şi urcuşul

Pe care pajişti mari, croindu-şi azi culcuşul,

Acolo e palatul din poveste Nu-l văd, dar ştiu c-a fost, şi ştiu că este

Şi murgu-mi bate vajnic din copită La Cosânzeana vieţii noastre împlinită

La poduri, vor ieşi de dedesubt

Balauri fioroşi... cu ei ca să mă lupt! Din zori şi până-n negura din noapte Balauri-s răpuşi, cu capetele, şapte!

Şi-am să fac în sângele balaurilor... baie!

Ca să mă vadă zâna mea frumoasă şi bălaie, Şi bărbile... le pune-le-oi... la mine-n sân:

Când ziua va veni, ca să le mân!

Iar de va fi, ca steaua mea să cadă Un alt fecior, cu fruntea-i de zăpadă: Va duce, mai departe, greul meu...

Înainte, fraţilor! La bine... şi la greu! (Mihai Beniuc 1940)

60

Semaforul (Culegeri din revista Cutezătorii)

Semaforul iată vine Este rău şi este bine

Vrea în versuri să roşească Şi la verde... poposească!

Vrea să spună tuturor

Pe roşu... eu pot să mor! Vrea să-ţi spună... stai aşa!

Aşteaptă... nu te mişca!

Năzdrăvanilor, e roşu! A trecut strada şi moşu’

Trece şi o bătrânică Şi de moarte n-are frică?...

Năzdrăvanilor, muriţi!

Călcaţi de maşini să fiţi?... A trecut strada pe roşu’

Şi găina, şi cocoşu’!

Trece strada... şi bunica! Şi căţelu’, şi pisica! Este roşul semafor Interzisul... tuturor!

Năzdrăvanilor, vă zic...

Sun miliţianul mic! Şi de-mi vreţi, şi de nu-mi vreţi:

Pe roşu, voi nu-mi treceţi!

61

Roşul, este interzis Să-l visaţi, de vreţi... şi-n vis!

Să visaţi staţionare Şi cum treceţi, strada mare!

Multă lume nu mă vede: Trecerea, este pe verde: După verde... vine roşu’!

Şi-atunci, vrea... să treacă moşu’?!

Sunt miliţianul mic! Vă rog... aşteptaţi un pic!

Când se-aprinde becul roşu’ Stă pe loc!... baba şi moşu’!

Lucrare apărută la Semaforul şcolii generale nr.1 Botoşani

1973. Elevi: Iuliana Alexa, Liliana Iordăchescu, Silvia Buţă, Luminiţa Cuciureanu, Victor Rogolschi, Gabriela Cantemir.

Dormeam (Culegeri din revista Cutezătorii)

Mă chinuia în somn un groaznic vis

Mi se arăta un drum foarte pustiu şi-nchis Dar eu, am dat în lături poarta grea

Şi am văzut o lume care tare mai ţipa

Apoi, pe trepte putrede, eu am urcat La treapta 89... puţin eu am stat

Scara, sub paşii mei, din greu gemea Şi scârţâia, tot scârţâia, în urma mea

62

Eu m-am oprit, ecoul să-l ascult Parcă urcam pe scări, de mult, foarte... de mult

Şi anii mei, treceau, treceau..., în zbor: Cu snopi, de raze negre, îndreptate... spre popor

Şi anii mei, iarăşi, treceau în zbor

Apoi, ţâşni un snop de raze orbitor: Şi visul... fără noimă, s-a sfârşit...

Dormeam, şi iată-mă, acum, că m-am trezit! (Rodica Galbură – Bucureşti 1973)

Citat:

Rodica Galbură, poezia ta denotă o sensibilitate cultivată şi o siguranţă remarcabilă în folosirea cuvântului, cărora li se

adaogă o ironie nu lipsită de romantism. Aşadar, vă publicăm poezia... Dormeam!

Naşterea (Culegeri din revista Cutezătorii)

M-am născut, când România vrea să pască

Printr-o poveste prea reală şi cerească Cânt ţării mele de un albastru pur curat De mugur şi murmur al apelor scăldat

M-am născut, cu ierburi şi cu flori să cresc M-am născut, o ţară, România... s-o iubesc!

M-am născut, pe munte printre stânci M-am născut, din idealurile... cele mai adânci!

Forca Francisc Iosif Elev, Bucureşti 1973

63

Epilogul primei părţi

Dragii mei copii frumoşi Poate sunteţi furioşi

Prima parte s-a-ncheiat Şi se pare c-am plecat: Am plecat în căutare Am plecat pe o cărare

Alte poveşti să-ntâlnesc Şi să vin să vă iubesc

Să vă spun alte poveşti Fericit copil să creşti, Şi când vei îmbătrâni Poate îţi vei aminti Amintiri copilăreşti

Cu multe, multe poveşti Pentru voi, pentru copii Scrise-n viers de poezii:

O citire mai plăcută Cu rimă la cap cusută,

O citire mult dorită Cu o rimă potrivită

Rimă exprimată, vie Numită şi poezie

Dar numită şi poveste Care foarte mult doreşte

Doreşte necontenit Să vă dea al meu iubit Un iubit care tot scrie Poveşti scrise-n poezie Poveşti binecunoscute,

Altele noi apărute, Poveşti scrise nou, de mine

Să ajungă pân' la tine

64

La tine la bunicuţă Sau la fetiţa drăguţă La drăguţul băieţel

Sau la scumpul tău căţel Sau la scumpa-ţi pisicuţă:

Cuminţică mică mâţă, Ce vrea şi ea să asculte Poveştile mele multe

Scrise-n ritm de poezii Pentru dragii mei copii

12.01.2010 ***

Şi-aici doresc o Completare spaţială Puţinul spaţiu de pe-această coală

Nu-mi va permite multe lucruri să vă spun Pe viitor mai multe povestiri eu vă adun Am poveşti precum Frumoasa Adormită Lebedele, o poveste foarte mult gândită

Prinţul Fermecat, Eliza - din Dumbrava Minunată Şi cam atât, vă spun eu deocamdată Timpul va trece şi mă mai gândesc

Şi să sperăm că mâine eu vă dăruiesc O şi mai multă dragoste în poezie

Cu stimă multă şi copilărie, Întotdeauna cartea viitoare care va veni

O carte scrisă mai frumoasă ea va fi Pentru că va avea poveşti ce încă nu le ştim

Poveşti pe care nerăbdători noi le dorim Şi când apar pe piaţă pentru-a fi citite Vor fi frumos, cu fundă roşie, gătite Chiar şi pisica cuminţică să citească

Frumos să toarcă, şi să-mi mulţumească 06 iunie 2010

65

PARTEA A II-A

66

Un înainte mental

Astăzi, dragii mei copii Zorii zilei se arată

Iau gândirea-n poezii Într-o poezie dată

Nu voi zăbovi

Trec iute a povesti Acum iată mă gândesc

În timp ce vă tot privesc

Iau o coală liniată Acum o desfac uşor Nu se ştie niciodată Unde scriu, copiilor!

Acum mă apuc de scris Răsucesc gândirea-n vis

Iau gândirea-n serios Eu scriindu-vă... frumos!

Dacă-i totul pregătit O poveste iată scriu Uneori e de dorit:

Arzător eu să o ştiu

Măi copii, ia să vedem Împreună să scriem

Împreun-avem putere Niciodată, cu durere

67

O putere întregită Umblă pe pământ de-ndată

Are dorinţa-ngrijită Zorii zilei ea ne-arată

În zori de zi, şi până-n seară Cu-n toc în mână şi cerneală

Eu am să scriu, şi vertical Un înainte-acest... mental!

Spun în vers acestea toate

Aş dori să le vedeţi Visele voastre-ntrupate

Astfel... scrise să le-aveţi

Să trecem, deci... şi să vedem Ce, şi cum în vers scriem

Rima-n viers... o mai schimbăm: Înţeles ales să-i dăm

Uneori, orice poveste Poate-avea în poezie: Rima, care se doreşte

Într-un ritm, care se ştie

Măi copii, eu mă gândesc Astăzi să vă povestesc... Multe, frumoase poveşti Eul meu, să mi-l doreşti

Acum, ce vă spun şi scriu Poate fi... cap de-nceput!

O începere în viu: Eul meu, pus la cusut!

68

Zilele ce se vor coase În poveşti vor sta făloase

Eu, le dau cu bucurie: Poveşti scrise-n poezie

Ele, când vor fi citite

De copii, vor fi dorite: O poveste-n poezie

Uneori, uşor se scrie...,

Are rimă şi-i frumoasă Merge la copii acasă

În casă va poposi În casă se va citi...

Nu va mai dori să iasă O dorim şi-n altă casă

Urlă căţelul la uşă A prins viaţă şi-o păpuşă

Sare pisica pe masă Are poezii în casă

Vrea şi pisi... să citească Este starea ei firească, Dacă toarce adormită

Este de viersuri iubită: Mâţa are sufleţel Are la uşă... căţel!

Căţelul când o trezeşte Un pic, mâţa, miorlăieşte

Miorlăieşte şi de frică: Căţeluşul nu-i pisică, Este paznicul de-afară

Vede pisica... şi-o zbiară: Are pe ea ciudă mare

69

În lătrat latră... mai tare! El ar vrea să intre-n casă Să se suie drept pe masă:

Îndată tot să mănânce După cină, să se culce

El vrea să fie iubit: O poveste de citit,

Apoi, să adoarmă-n casă Rânjind, la viaţa-i frumoasă:

Eu sau tu, să îl iubim Căţel, pisi, să-l numim

Eu sau tu, versuri să-i dăm Numai lângă el să stăm

Un căţel cu o pisică

Are uneori... nefrică! Mănâncă la om în casă Nu se bat deloc la masă În casă stau la căldură Căţelul latră din gură În casă fără de frică O iubeşte pe pisică

În casă, şi-un şoricel! Drăgăstos, e de căţel...,

Eu copii, multe le ştiu Eu iubesc tot ce e viu: Copilaşii... mi-i iubesc Uneori, mă plictisesc

Mai scriu... câte-o poezie: Versuri, rimă, veselie

Alteori, mai plimb şi ursul: Înteţesc al vieţii cursul..., Este-a noastră lume vie

70

S-o iubim şi-n poezie Înrămată să rămână

Altora, poveşti să spună Căci, viaţa-i frumoasă!

Ea are o casă Are multă poezie

Şade veşnică şi vie Te cheamă în zori la ea Are tot ce vrei şi-ai vrea

Pune peste tot O dragoste-not:

Eu sau tu, să-i înotăm Zilei, farmec, mult să-i dăm

Iată aşadar, copii

Eu vorbesc... în poezii: Dragostea la mine-i tot

Eu singur, nicicum nu pot! Floarea-i pusă la ureche

Are o rimă pereche Poetul iubit va scrie

Tot ce vrei în poezie: Multă dragoste s-aveţi,

Avem foarte mulţi poeţi: Buni să scrie poezii

În dar pentru voi copii Zilele cu mult să crească

Uimire multă să pască În uimiri multe să stea:

Poezia, şi a mea!

71

Eu, copii, de-atâta dor Dau uşor copiilor Un sărut în poezie

Mâine, sărutul să-nvie: Nuntă mare să se facă Eul meu în ea să zacă

Ziua flori, şi noaptea stele: Eul de vrea... să mi-l spele

Un eu frumos înflorit Astăzi vouă dăruit

Să-mi stea... şi ziua-nstelat Acum foarte... aplecat: Către-al vostru viitor

Unduind poveşti cu dor

Măi copii, ce pot să zic Bani, din ceruri, nu ne pic!

În ceruri avem iubire Nuntă mare... în neştire!

Este nunta de copii

Şi tu... în ceruri să vii Este nunta cu poveşti

Şi tu... copil să trăieşti:

Trăieşti, tot ce este viu Încerc multe să vă scriu..., Este pentru-al meu popor:

Copilaşi iubind cu dor

Aşa cred că se explică De nimeni eu nu am frică:

Un om mare şi fricos Mâine, se apleacă-n jos:

72

N-are-n viaţă poezie Este doar născut să fie

Zace fără de iubire Este poate rău la fire Un firav destin el are Este pierdut pe cărare Şade prin pomi căţărat Trece şi... neobservat Eul său nu-i amintit Copiii, nu l-au iubit!

Este de mult timp plecat: Lumea, nu l-a lăudat!

Acestea spuse fiind

Te văd bucuros citind O iubire azi lăsată:

Trecută şi-ncondeiată, Poate-acum, eu mă opresc Uneori, stau şi gândesc...

Totul este trecător Este... neîndurător!

Este azi şi mâine nu-i Nu poţi pune timpu-n cui

În zadar, te chinuieşti: Cine-ai fost, şi cine-mi eşti!

Şi dacă nu ai iubit În zadar tu ai trăit

Astăzi cel ce trândăveşte Tatăl ceresc... nu-l doreşte!

Oaia lui s-a rătăcit Totul este risipit

Se duce totul la vale Te fereşti din a Lui cale Iar dacă... ai şi murit:

73

Inima ţi s-a oprit, Te duci... de unde-ai venit!

O lectură cât mai plăcută vă doresc!

Regret din suflet, dar aici... eu mă opresc ***

(Completare spaţială) Dacă doreşti a fi poet şi-a fi artist

Să fii întotdeauna scriitorul optimist Un scriitor încrezător în Dumnezeu Şi care va spera din zi în zi mereu

Până în ziua care sigur va veni Şi cartea poeziei lui se va citi

Publicul cititor va spune dacă i-a plăcut Şi dacă vremea poezie lui a cam trecut

El va rămâne amintire pentru cei ce se vor naşte Şi care, poate, pe poet îl vor cunoaşte:

Citindu-i poezia scrisă în trecut Aşa cum a gândit şi el şi a putut:

În vremuri grele şi de criză generală Cu toc în mână şi ceva cerneală Expresie a darului pe care-l are Şi care-l dăruieşte cu ardoare

Printr-o speranţă pusă-n Dumnezeu Şi care pentru El nu va fi greu:

Să apere iubirea de poet şi poezie Şi să aducă-n case multă veselie

Citind aceste versuri ce păreau pierdute Şi care iată că au fost frumos cusute Şi au ajuns într-un sfârşit a fi citite

Şi de copii, şi mici şi mari, mult îndrăgite 06 iunie 2010

74

Cocoşul răguşit

Un cocoş cam nărăvaş Avea găini la ouat

Şi-a plecat pe la oraş Căci nu mai avea... cântat!

Probabil a răguşit

De pe gard când a căzut: Glasul pe loc i-a pierit

Rămânând, pe viaţă, mut!

Şi s-a dus la farmacie Pe la doftori... găinari! Ca să-i dea o doftorie:

Pe valută, în dolari

- Cucurigu, doftori mari Am venit la consultat:

La doftorii găinari Să mă dreagă, la cântat

- Cotcodac... n-avem ce-ţi face!

Eşti cocoş prea răguşit! Şi mai lasă-ne în pace: Căci doftorul a murit!

- Cucurigu... ce mă fac O găină am rămas?... Să cânt ziua cotcodac:

Cu găinile-ntr-un glas?...

75

Ţara cu maimuţe

Un căţel şi un pisic Nu ştiau carte nimic

Dacă îi puneai să scrie Ei spuneau o poezie:

Numai carte să nu ştie!

Undeva, foarte departe Învăţau şi câinii carte

Chiar pisicile ştiau A citi, şi mieunau: Poezii când recitau

Era ţara cu maimuţe:

Vulpi, căţei, şi multe mâţe Aveau şcoli şi grădiniţe Învăţau rostind dorinţe: Din lătrat şi din guriţe!

Eu de-aici am învăţat Pentru voi acest lătrat:

Învăţam şi învăţam Ca un câine eu lătram

În rimă... mă străduiam!

Odată, când m-am lovit Am uitat ce am citit:

Rupeam cât-un cuvinţel Eram trei sferturi căţel

Şi un sfert... eram purcel!

În ţara cu multe mâţe: Purceluşi, vulpi, şi maimuţe

76

Rege era un dulău Era fioros şi rău...

Câine mare... şi mâncău!

Iată, copii, de ce ştiu Şi poveşti multe vă scriu:

Purceii erau lătraţi Repede erau muşcaţi Erau apoi... digeraţi!

Câine, şi azi am rămas:

În durere şi în glas, Şi dacă... eu nu fugeam Tot şi toate le uitam...,

Eu nimic azi... nu ştiam!

Dacă şi voi mă lătraţi: O poveste învăţaţi...,

Am să rup din gura mea Rup, şi dacă... voi lătra: Eu poveşti multe voi da

* Pân-atunci, latru şi tac!

Poezii multe vă fac! Şi, când nu mai am lătrat

Să vedeţi ce lăudat: Are pomul, mieunat!

27.05.2009 ***

Dacă nu ştii a cânta Vinovată nu-i vioara

Vinovat eşti dumneata Dacă ai cântat ca cioara

06 iunie 2010

77

Motănica mea pisică

Motănica mea pisică Are o nouă mămică

Toarce în casă frumos Arătând, că-i drăgăstos

Blăniţa lui are pată

Linge lăbuţa-i curată Apoi, blăniţa şi-o spală

Numai cu lăbuţa-i goală!

Drag îmi este motănica: Adică, pătat pisica! Zi de zi eu o iubesc Gândurile îi citesc

Acum, vrea ca să se joace

Rotocoale-n casă face Arunc ghemul, şi el fuge

Îndată, mi-l şi ajunge!

Este foarte jucăuş Rotocoale face-acuş Are multă frumuseţe:

Un pisic plin de blândeţe! *

Dragă-mi este motănica O răsfaţă mult mămica

Este un pisoi curat Şi în casă răsfăţat!

27.05.2009

78

Motănica şi şoricica

Motănica mea-i frumoasă Prinde soricei prin casă

Motănica n-are frică Când vede o şoricică

Cum? S-o prindă de mustăţi

Şi să mi-o facă bucăţi, Motănica mea pisică

De soareci, nu are frică!

Motănica îi pândeşte Îi prinde, îi ronţăieşte

Nimic..., rămâne din ei: Din micuţii şoricei

A..., când prinde-o şoricică Mai mare decât pisică?... Da, atunci..., o şoricică O papă pe Motănică!

Motănica mea frumoasă

Este plecată din casă, Motănica mea-i departe Şi-are ghearele tăiate...,

Motănica te pândeşte..., Şi-n gaură te găseşte! Motănica mea e mică: Intră, după soricică!

79

Odată când a intrat Trei zile a mieunat:

Cred..., a prins o şoricică Mai mare, decât pisică!

De atunci, s-a deşteptat! Doarme, numai răsfăţat!

Este pisică deşteaptă: Stă ascunsă, şi te-aşteaptă!

Şi cum vii..., şi ai mişcat:

Motănica, te-a-nhăţat! Mai bine, stai nemişcată! Dacă vrei..., să fii scăpată

(5.02.2010) ***

(Completare spaţială) Şoricelul urechiat De pisică a scăpat:

S-a ascuns în găurică Are frică de pisică

Pisicuţa nu glumeşte Pisicuţa-l ronţăieşte Pisi se joacă niţel

Şi-l papă pe şoricel Iar sătulă dacă este

Doarme mult şi leneveste Şoarecele curajos

Găseşte ceva pe jos Şi când muşcă fără frică: Este... coada la pisică!

Pisicuţă ce dormea Şi sătulă lenevea

06 iunie 2010

80

Copil sunt...

Copil sunt, am jucării Am pe strada mea copii Noi frumos azi ne jucăm Din cântece..., învăţăm!

Pentru a mea copilărie

Învăţăm şi poezie Şi frumos eu îmi recit

Iubitul copilărit

Copil sunt, am mulţi copii Am şi multe jucării:

Ne jucăm, dar şi-nvăţăm Un cântec frumos..., cântăm!

Iubesc joaca de copii Aş dori şi tu să ştii:

Ce frumos ne mai jucăm... Avem jucării..., cântăm!

Sunt cântece de copii

Aşezate-n poezii Joaca noastră este-n casă: O joacă, foarte frumoasă!

Am la joaca de copii

Cântece şi jucării Am poveşti de grădiniţă Să te joci, după dorinţă!

81

O poveste recitată Are culoare, redată: Rămâne s-o colorăm

Eu cu tine..., s-o-nvăţăm!

Citim multe poezii Iubite de mulţi copii Poetul, cel mai dorit:

Eu sunt!... cel ce o recit!

Multe poezii cântate Avem astăzi învăţate Sute, de mici poezii

Avem azi, pentru copii! *

Copil sunt, şi vă iubesc! Atât ştiu, şi mă opresc!

Atât azi, am învăţat Şi atât..., v-am recitat!

27.05.2009 ***

(Completare spaţială) Când creştem mari uităm c-am fost copii

Uităm că lumea lor este în poezii Oamenii mari sunt foarte fericiţi:

O poezie dacă ştii să o reciţi

Ar trebui mai des să ne gândim Mai des copil frumos să devenim

Ca un copil cu sufletul să stăm Şi foarte multă poezie să le dăm

06 iunie 2010

82

Găina zăpăcită Rămasă cotcodăcită

Găină cea zăpăcită

Rămasă cotcodăcită, Avea o mare durere

Bătând din aripi că piere

A-nghiţit, cred, din greşeală Şi-a-ndesat în guşa-i goală:

Toată sămânţa tratată Rămasă nesemănată

În grabă de ai mâncat

Ce găseşti pe câmp tratat: Ai dureri, eşti otrăvită

Te trezeşti..., cotcodăcită!

Rămasă cu guşa plină Ea, striga iute să vină: Al ei salvator cocoşul

Bătând din aripi..., frumosul

A venit iute bărbatul A-nceput acum cântatul

Apoi, iute-i alergată! Se-mpiedică... şi-i călcată!

Şi aşa s-a întâmplat Zăpăcita, a scăpat:

Şi-a murit cotcodăcită Şi de cocoş..., tăvălită!

27.05.2009

83

Căţeluşul meu codiţă

Căţeluşul meu codiţă Într-o zi, a tot lătrat

Nu-i tăcea a lui guriţă Era oare..., nemâncat:

Păpică, eu nu i-am dat?

O pisică foarte mică Era..., undeva ascunsă:

Zbiera de dor de mămică, Iar mămica-i..., era dusă...,

În această-i zi apusă

Repede, l-am auzit Era pisi mititel

Codiţă..., a amuţit În glasul lui de căţel: Tăvălindu-se, niţel

Acum, unde-o fi băgat: A fugit şi a tăcut?...

Repede..., tot răsturnat! Este, şi eu..., l-am văzut: La mămică-i dispărut!

Uneori pisoii mici

Mămica îi protejează: Ea, ca mamă de pisici:

Are lapte, alăptează Foarte mult, îi menajează

84

Eu, am răscolit de zori: Rând pe rând, cât am putut, În zadar!... poţi să şi mori:

Căci, pisoiul, stă tăcut În tăcere..., ca de mut!

Tăcerea îi paza bună A pisoilor cei mici:

Pază cu soare şi lună Ocrotind..., pisoi, pisici

Tot ce suge..., la mămici!

Iată..., căţelu-mi codiţă Îndârjit, iarăşi lătra:

Nu-i tăcea a lui guriţă Vroia..., mie-mi arăta:

O pisică, unde sta!

Eu, pe gânduri am rămas Rătăcit şi-ngândurat:

Era, lătratu-mi din glas Căutând înfrigurat:

Îndârjitul, mult lătrat!

Toate-aceste lucruşoare Au pe lume un răspuns: Tot ce răsare sub soare O mămică, le-a adus

Apoi, bine i-a ascuns!

Tot ce-i viu, are-o cunună: Au şi tată şi mămici,

Paza lor, e foarte bună:

85

O pază, pisoi, pisici Eu iubind..., pisoii mici!

Zbiară mâine, alt pisoi În dorinţa-i de lăptic

Aş vrea, să vă-ntreb pe voi: Mai ştiţi, despre-acest pisic Eu de nu..., vă zic nimic?

Aştept răspuns, înc-un pic!

Dacă da, veniţi la mine: Să-l vedeţi pe Miaunic'

Cum se joacă, şi cum vine: Să-l iubeşti, cu un pupic!

27.05.2009 ***

(Completare spaţială) Un căţel şi o pisică Au găsit o şoricică Şi care se prefăcea Că e pisi mititea

Şi pisica l-a lăsat

Pe căţel, care-a lătrat S-o vadă pe şoricică

De e şoarec, sau pisică

Şoricica s-a-necat: N-a putut şi n-a lătrat

Era sigur soricică Gustoasă pentru pisică

06 iunie 2010

86

Completare ulterioară (răspuns unui alt poet)

Dacă este cu burtică Poate nu este căţel: Poate este, o pisică

Care latră, ca un miel!

Am avut căţei, o groază: Zi şi noapte mieunau

Nu ştiau, măcar să roază: Mâncarea care o au

Căţeluşul cu pricina

Codiţă, el s-a chemat: Făcea, cum face găina Şi pe-ndată, l-am tăiat!

Acum nu..., mai am căţel:

Am găsit o..., pisilică: Chiţăie, ca un purcel: Şi e foarte, mititică!

Mai caut..., poate găsesc:

Un gigantic şoricel Şi precis..., am să-l numesc:

Marele, elefănţel!

Am în casă, dobitoace: Toată noaptea mă ciupesc:

Sare-ncolo, sare-ncoace Şi deloc nu-i nimeresc

87

Poate că, aveţi şi voi Ceva care eu nu am:

Poate-aveţi, capre sau oi: Alceva, la schimb, vă dam!

Vă rog, iute, să-mi scrieţi: Să mă scap de dobitoace

Toate dacă, le cereţi: Vi le dau..., să facem pace!

Vă rog, să nu mă uitaţi: Sunt aici, şi vă aştept

Dacă nu..., să mă sunaţi! La un telefon, deştept!

(13.02.2010) ***

(Completare spaţială) Dragii mei, nu ne iubim: Numai bani şi bani dorim Aştept şi mult îmi doresc

Cartea să o tipăresc: Timpul trece şi nu-i bine Altă vreme rea ne vine Şi mă duc s-o tipăresc

Un tiraj mare-mi doresc Dar se pare că nu pot Pe alţii îi doare-n cot Iar eu, am să tipăresc Un tiraj mic omenesc Şi vă rog de n-o aveţi

Vă rog chiar să îmi scrieţi: Un mesaj puteţi să-mi daţi

Şi cartea s-o comandaţi 06 iunie 2010

88

Miaunică doi

Dragi copii, acest pisic Rămâne ceva să-i zic:

A crescut mare mămică Glăsuind glas de pisică: În povestea..., Miaunică!

Cum povestea voi o ştiţi:

O vedeţi, şi o citiţi Povestim alte poveşti

Într-un ritm de ameţeşti: În ce rimă..., tu-mi doreşti!

Miaunică-i..., pisoiaşul În povestea fluturaşul:

Acum a îmbătrânit, Toarce numai, tolănit:

În casă-i..., de toţi iubit!

Dacă şi voi îl iubiţi: Arătaţi-mi chiar aici!

Toarceţi, a mea poezie Puneţi-i, o jucărie:

Un sărut..., şi o să-nvie!

Poate voi copii..., nu ştiţi În ce poveste trăiţi: Cine scrie poezie Şi are copilărie

Iubeşte..., totul ce scrie!

Vedeţi aşadar ce zic Acum, despre-al meu pisic:

89

Dau copiilor ce vor Am, dreptul de autor: Un poet..., al tuturor!

Şi să ştiţi, că nu glumesc În ce spun şi ce vorbesc: Am poveşti, pentru copii

Le adaog, versuri, mii Totul scris..., în poezii!

Poate mulţi copii, nu ştiu

În poieme ce le scriu: Şi dacă au întrebat Îndată au şi aflat

Ce-am avut..., de mienat!

Uneori, eu mai şi latru: N-am la şcoală decât..., patru: Patru versuri, maxim, cinci!

Încălţate în opinci: Şcoala vieţii..., s-o învingi!

În viaţă, dacă nu ştii Copiilor să le scrii:

Faci, o teză cu valoare O usuci, de zori la soare

Apoi, teza ta..., va moare!

Repetent, de ai rămas Treci, pe drumul făr' de glas:

Eşti căţelul, hăituit Focu-n tine, a murit:

Rămâi, poet..., adormit!

90

Un poet azi adormit Moare, sau îi chinuit:

O să fie îngropat Şi nu-nvie niciodat'

Să vă dea..., un sărutat!

Acum, voi, sunteţi isteţi Sărutul meu, mi-l vedeţi!

Te sărută mai departe Eu..., scriindu-vă o carte:

A voastră!..., în mare parte

La un colţ, latră un câine! Apărând ziua de mâine; La alt colţ, un alt căţel! O să latre..., tot la fel!

Cu duşmanul, în duiel!...

Câinele, care-a lătrat A murit, şi a lăsat:

La copiii, toţi, din casă Dragostea-i..., pusă pe masă:

Unui bebeluş, în faşă!

Rând pe rând..., mame, tătici O să iubească, pisici: Să le pună o fundiţă Roşie..., la grădiniţă:

Odihnită..., din guriţă!

Numai şcoala-i..., mai departe: Trăind viu această-mi carte,

A mea carte cu poveşti:

91

Iubit copilaş, să-mi creşti Numai, ce-mi vrei..,. să iubeşti!

Dacă latră o pisică

Dacă latră, şi e mică: Eu, mă-ntorc şi vă mai scriu:

Zeci, de poezii mai ştiu: Onorat, poet, să-ţi fiu

Rămâne, al meu lătrat...,

Un pupic, la toţi, v-am dat: Niciodat', să nu-mi uitaţi O dragoste, dacă-mi daţi:

Să vă scriu..., mă-ncurajaţi! 27.05.2009

*** (Completare spaţială)

Da, Cartea mea de poezie A voastră doresc să fie

O carte căţei - pisici Pentru copilaşii mici

Dar şi pentru oameni mari Care strâng bani şi dolari Şi care azi se zgârcesc Alte cărţi rele cititesc Şi-o carte pentru copii

Cu frumoase poezii Vădit, este refuzată: Dacă nu e prezentată

Şi dacă acel poet N-a avut poate bănet

Să-şi facă o prezentare Cărţii sale o lansare

06 iunie 2010

92

Parfum de copil

Trece vremea şi cresc mare Iubesc parfumul de floare

Peste tot joc şi culori: În natură şi în flori

Când floarea mea înfloreşte

Are tot ce îşi doreşte Cu aşa parfum de floare

Un destin eu am sub soare

Rupeţi floarea tinereţii Din grădina frumuseţii: Eu sunt floarea amintită

Meritând a fi iubită

Un destin avem sub soare Să avem parfum de floare Chiar de sunt copil şi cresc Am parfumul ce-mi doresc

Mult parfum v-am dăruit Am parfumul meu dorit: Nu se vede, dar se simte:

Un parfum simţit de minte

Cu parfum, v-am recitat! Cu parfum, v-am îmbătat!

Şi-acum, floarea mea mai creşte Şi cu drag..., vă mulţumeşte!

27.05.2009

93

Căţeluşul meu frumos

Căţeluşul meu frumos Are suflet drăgăstos Sare, şi dă din codiţă Are năsuc, şi guriţă!

Mă joc mult cu-al meu căţel

Are şi el sufleţel: Tare iubitor mai este

Un căţel care mai creşte

Rău căţel doresc să-mi fie: Apărând cu bucurie Tot ce vine la furat

Arătând..., că-i devotat!

Mă joc, cu al meu căţel: Un căţel blând, ca un miel

Şi să ştiţi, lătrând..., vă muşcă! Apoi, se ascunde-n cuşcă!

Feriţi-vă să intraţi

În casă să mă furaţi: Răul meu căţel..., vă muşcă! Intrând repede..., în cuşcă!

Acum, i-am dat de mâncare: Stă, cu burta-ntins la soare Tresare din când în când: Este, cu hoţul, în gând!

94

Am şi eu un sufleţel: Pe micuţul meu căţel

Te rog..., şi tu să-l iubeşti! Apă, să-i dai..., când doreşti;

* Dacă-i dai şi de mâncare:

Şi se face, câine mare Se bucură, nu te muşcă!

Şi va sta, cuminte-n cuşcă! 28.05.2009

*** (Completare spaţială)

Căţeluşul Azorică S-a jucat cu o pisică

O pisică mititică Tremurând că-i este frică

Voi copii de vă jucaţi

Pisicuţe adoraţi În ele voi să nu daţi

Milă să le arătaţi

Dacă bateţi o pisică Care cere de păpică Aţi făcut mare păcat

Că mâncare nu i-aţi dat

Aşadar, iubiţi pisica Cum iubiţi voi pe mămica

Ce v-aduce de mâncare Să creşteţi copil cu dare

06 iunie 2010

95

Iepurele poznaş şi lupul olog

Gătit frumos de sărbătoare Având în pieptul lui o floare

Într-o zi, un iepuraş Numit, iepure poznaş A plecat, pe la oraş

Bătând el o cale lungă:

Având, şi mulţi bani în pungă Tot mergea, mergea, mergea

Repede..., păduri trecea Apoi, sta..., se odihnea

Numai că..., s-a rătăcit:

A ajuns, şi s-a oprit, Frigul nopţii s-a lăsat Auzi..., lup, la urlat

Căţeluşi..., la scheunat!

Era..., lângă un bârlog: Cu un lup mare olog

Era..., lupul cel flămând: Orice, de foame mâncând:

Repezindu-se, curând!

Bucuroşi din cale-afară: Au ieşit, cu toţi-n seară Bârlogul, gol a rămas!

Urlau, cu toţi, într-un glas Ne-ndrăznind..., să fac-un, pas

Aveau..., iepure mâncare! Aveau..., hrana pe cărare!

96

Dar curaj, ei, nu aveau-u! Şi urlau, urlau, urlau-u!

Când şi când, mai scheunau-u!

Lupul, cel olog şi mare Urla, departe în zare:

Nu putea deloc să fugă Iepurele să-l ajungă:

În bârlog să-l pună-n pungă

Iepuraşul, cel bogat Mâna-n pungă a băgat

Pâine, lupilor a pus S-a uitat pe drum în sus: Şi-ntr-o tufă, s-a ascuns

Lupul, cel olog şi mare

A văzut..., pâinea mâncare Iepuraş, a mirosit:

Într-o tufă, l-a găsit Apoi, pe loc..., i-a vorbit:

-Am o foame..., ca de lup! Te-aş băga..., iute la zdup!

Dar văd..., că-mi eşti, iepuraş: Şi probabil, eşti poznaş

Venit..., de pe la..., oraş?...

-Da, răspunse iepuraşul Rătăcind vorba..., Oraşul,

-La oraş, eu am plecat: Şi-auzind al tău urlat

La căţei..., pâine am dat!

97

Lupul, când a auzit Iepuraşul ce-a vorbit:

Nu-i venea, nicicum, să creadă Un mic iepuraş să vadă:

Lângă lupi..., acum să şadă

Dar poznaşul meu şedea: Şi de frică, tremura: Era tare-nfometat

Pâinea..., la căţei a dat: Flămând, şi..., ne-apărat!

Dacă o rupea la fugă:

Lupul, putea să-l ajungă Şi dacă..., era ajuns:

La căţei era adus Şi soarele..., i-a apus!

Lupul, altcumva..., gândea: Căci, poznaşul, de-i fugea

Sigur!... el ar fi scăpat: Şi rămâne, nemâncat: Cu lupii lui..., la urlat!

-Dragă iepure poznaş Venit de pe la oraş: Tu, dacă ai colindat

Este ... ceva de mâncat Prin oraş, sau pe la sat?...

-Da, răspunse iepuraşul Care mai văzu oraşul:

Este-o..., groapă pentru voi!

98

Mai aici, mai înapoi: Groapă mare..., de gunoi!

-Aha, groapa mare de gunoi

De mâncare pentru noi?! Iepuraşe, tu nu vrei:

La gunoaie..., acum să-mi iei Lupişorii mei căţei?!

-Da, dar numai..., c-am uitat! Şi pe un alt, drum am luat:

Dacă voi..., aţi mirosi Grapa..., iute aţi găsi!

Şi-ntr-acolo..., vom porni!

Lupul, a scos un urlat Apoi, căţeii, şi-a luat: Şi în grabă el s-a dus Undeva..., către apus:

Unde, iepuraş..., le-a spus! Iepuraşul..., a scăpat! Dar era..., îmfometat! Rătăcit, şi făr' să ştie:

Oraşul, unde să fie Să-i aducă, veselie!

Iepuraşul meu bogat

După lupi, iute-a plecat: Şi a mers, mers, cale lungă:

Cu bănuţii toţi în pungă, La oraş, acum!..., s-ajungă

Şi-a ajuns pe la oraş

Iepuraşul meu poznaş:

99

Banii toţi i-a cheltuit: S-a distrat, s-a-nveselit Şi-napoi..., iute-a venit!

Mâine zi, se pregăteşte! La oraş, iar se grăbeşte: Căţeluşii, să mi-i vadă

Cu ei, de vorbă să-mi şadă: Bucurându-se, din coadă!

* Dacă voi v-aţi bucurat Şi din..., codiţă aţi dat

Înseamnă..., că vă distraţi! Cu aceşti lupi răsfăţaţi: Foştii, lupi, îmfometaţi!

Iepuraşi dacă vedeţi Şi în casă îi creşteţi:

Înseamnă, că a rămas! Pe la sat, sau la oraş:

Poznaşul meu, iepuraş!

Şi dacă, v-aţi rătăcit: Şi povestea mi-aţi citit,

Să ştiţi..., că-i adevărată! O vedeţi..., poetizată

Şi de copii..., adorată!

Şi-am încălecat..., pe-un glas Să îmi iau un bun rămas: Mă duc, în al meu bârlog Lângă lupul meu olog: Fără, altă rimă..., Og!

28.05.2009

100

Cine câine nu gândeşte

Cine câine nu gândeşte Are mintea prostănacă:

Într-o zi, când flămânzeşte Nu va şti, ce să mai facă.

El, dacă a flămânzit

Latră şi muşcă pe toţi: Este câine, ne-mblânzit!

Muşcând şi copii... şi hoţi!

Oamenii spun că-i turbat Au pistoale şi-l împuşcă: Repede în cap i-au dat:

E bolnav şi oameni muşcă! Dar câinele... nu-i de vină!

Este şi el nemâncat: Dacă-i dai iubirea plină,

Repede s-a gudurat

Un om care nu gândeşte Muşcă..., mai rău ca un câine:

Latră, muşcă, prăpădeşte: Un nebun, de ziua mâine!

Nebunul, care te muşcă Greu va fi el vinovat:

Şi dacă, mai are puşcă: Iese iute, la muşcat!

Proştii câini, făr' de pistoale

Rămân, pe loc speriaţi:

101

Or..., să latre mai la vale: Şi vor sta, toţi..., nemişcaţi!

Te întreb..., şi eu de bine

Un răspuns să-mi poţi lătra: Latră, câinele la tine

Dacă, mâncare-i vei da?...

Este greu să îmi răspunzi: Greu la deal cu boii mici,

Rămâne, să te ascunzi: În tăcerea ta, de bici?!

Jale mare peste câini:

Astăzi, dacă nu eşti câine Ai..., cătuşele pe mâini:

Legat, flămând, şi fără pâine! Toată lumea a turbat:

Un lătrat, dacă mai scoţi Iute câinii, te-au muşcat: A nu mai lătra..., să poţi!

* Avem o viaţă turbată:

Cu tunuri şi cu pistoale Avem viaţă, prea lătrată!

Prăvălindu-se la vale

Din vale..., latră un câine: Vă mai latru..., înc-un ceas Şi de moare..., până mâine: Vă lasă..., un bun rămas!

Să lătraţi, dacă-mi puteţi:

Mai departe-mi..., lătrătura

102

Şi-n lătrat, cu voi s-aveţi: Ochi-mi negri, ca şi mura

* Câinele, meu nemâncat:

Are multă lătrătură, În surdină v-a lătrat:

Numai..., şi numai, din gură

Este lătratul de bine: Lătrat, în noaptea adâncă

Este, lătratul de câine: Care latră..., şi te mâncă!

Acum, am lătrat prea tare: Regret, că nu am muşcat Este, lătratul, la soare!...

Nu la luna..., de urlat! Urlu, poate altă dată:

Luna, să se-ascundă-n nori Arătându-se, curată: Tu cu ea, să te însori

Rămâne..., să te măriţi! Arătând că te-am lătrat:

Multe..., versuri să-mi reciţi Undeva, pe la urlat!

Şi dacă..., încă mai urlu:

Câine rău eu mă numesc! Am, la şcoală, nota patru: Şi cu drag, eu, vă iubesc!

27.05.2009

103

Lumea noastră-i minunată

Peste câmpul înverzit Răsar flori de înflorit: O să fie-o caldă vară Sosită din primăvară

Toate păsările cântă

Un cuvânt frumos cuvântă: Lumea noastră-i minunată

Şi de păsări îi cântată

În această lume taină Mai avem o scumpă haină:

Avem darul să vedem În hohote să râdem

Mai avem încă o haină

Un destin ascuns în taină: Lumea-ntreagă s-o privim

Tot şi toate să iubim...,

Iubim câmpul înflorit Avem păsări, ciripit!

Lumea noastră-i minunată Este o lume cântată

Avem iarbă, avem floare! Răsărit zilnic de soare! Glas, şi suflet să iubim Avem, tot ce ne dorim!

*

104

Lumea noastră-i minunată Înflorită-i, şi cântată! Cine lumea o iubeşte:

Veşnic, aşa şi-o doreşte! (28.05.2009)

*** (Completare spaţială)

Lumea noastră-i minunată Lume vie cuvântată

Păsările ciripesc: Două cuvinte vorbesc

Cuvinte foarte frumoase Păsări mici şi drăgăstoase

Cuvinte în glas cântate Cuvinte des repetate

Să vedem că Dumnezeu Ne iubeşte tot mereu: S-avem viaţă fericită Şi dragostea împlinită Nimic să nu ciripim Peste tot să ne iubim

Să vedem cu-adevărat Ce minune El ne-a dat: Cu această lume faină Îmbrăcată cu o haină O hăinuţă foarte fină De iubire şi lumină

Mintea, să ne-o luminăm Şi copiilor să dăm: Viaţă multă, poezie Şi-n suflet, copilărie

06 iunie 2010

105

Miaunică pisoi

Am în casă o pisică Se numeşte Miaunică, Toată ziua ea se joacă

Apoi, se pune să-mi toarcă

Ziua toarce botoşei Încălţându-se cu ei,

Doarme, cu ei încălţată Arătând că-i răsfăţată

Când visează şoricei Atunci, fuge după ei,

Fuge ţopăind prin casă Urcându-se şi pe masă

Rele face Miaunică

În joaca lui de pisică, Uneori sparge şi strică

Ne-având de nimeni frică

Odată când s-a jucat Un fluture a mâncat: Mânca fără ca să ştie Acel flutur ce să fie

Într-o zi..., s-a rătăcit!

Nu ştiam, unde-a pierit! Era dus pe la vecini

Vânând fluturi, printre spini

Eu atâta mi-o răsfăţ Încercând, să o dezvăţ,

106

Face numai, ce-şi doreşte: Un pisoi, care mai creşte!

Rele face o pisică

Având nume..., Miaunică, Uneori îmi dă pupat

Numai, casă, nu mi-o bat!

Bătăiţa-i, sănătoasă O mai linişteşte-n casă,

Un pisoi, tare bătut Ştie el, ce a făcut?

Într-o zi când va mai creşte: Eu, îl dau cui şi-l doreşte, Şi vă spun..., să-l răsfăţaţi! Toată dragostea, să-i daţi!

Iubind suflet de pisică:

Mai spun, despre Miaunică, Acum, toarce obosit

Relele..., s-au potolit!

Eu vă rog să îl creşteţi Nuntă mare să-i făceţi: Atunci, voi îl răsfăţaţi

Toată dragostea îi daţi...,

Atunci, este bucurie: Recitând, o poezie;

Atunci, eu sunt împăcat: Un pisoi, frumos, v-am dat!

28.05.2009

107

Joc de pisici (epilogul părţii a doua)

Joc de pisici Că bine zici,

Poetul este visător

De versuri este iubitor Cel care versul nu iubeşte

Poet iubit..., nu se numeşte!

Iubiţi poetul visător Poetul ţării iubitor:

Cel ce iubeşte poezie Iubeşte-o-ntreagă, Românie!

* El, mai târziu e căutat:

Când, viaţa lui..., a încetat! *

Vă rog frumos, nu vă lăsaţi Şi României azi să daţi:

Să daţi, iubirea voastră toată Foarte frumos, de voi cântată

Prin România, ca poet, tu eşti citit

Cu România, împreună, eşti poet iubit Al României, grai, tu îl cinsteşti Şi tot, cu România, dăinuieşti

Cântaţi, această ţărişoară, mititică!

Cântaţi, o Românie, curajoşi, şi fără frică! Această mamă, care merită cântată Şi care merită..., în lume, arătată!

108

Imaginea, o facem noi..., cei ce-o iubim! Şi care, multă poezie-i, dăruim!

O facem noi, rostind, azi, din guriţă: Frumoase cântece, cu iz..., de Mioriţă!

(16.02.2010) ***

(Completare spaţială) Draga nostră scumpă mioriţă

Ce frumos mai cânţi tu ca fetiţă Ai sărutul dulce pe guriţă Şi te invităm la periniţă

Periniţa este jocul românesc Unde două suflete călătoresc

Şi de-odată ele se opresc Se sărută, şi mult se iubesc

Joacă, joacă, şi tu periniţa

Să te-aleagă şi pe tine mioriţa Şi sărută-i mai cu foc guriţa

Ascuţind cu dor şi dragoste peniţa

Este acea peniţă care vrea să scrie Şi care va iubi cu multă bucurie

O mioriţă sărutată-n poezie Cântată-ntreaga noastră Românie

Mioriţă laie bucălată

Eşti fetiţa noastră mult cântată Şi rămâi fetiţa noastră lăudată Cu România-ntregă măritată

06 iunie 2010

109

PARTEA A III-A

110

Câteva cuvinte ca de-nceput (sfaturi dăruite şi unui alt poet)

Bat în lung şi bat în lat În gând rima o îngân

Nu am glas pentru cântat Eu poet ca să rămân

Am talent şi frumos torc Torc, şi versuri dăltuiesc! Într-o zi când mă întorc

Vreau... versuri să dăruiesc!

Eu fac ochişorii roată Nu prea văd, cum vremea trece

Într-o zi, are să-mi scoată: Timpul, friguros, şi rece

Gerul, poate îi de vină: Omătul e foarte mare

Rima, nu vede lumină: Este fără, de culoare

Ar putea..., avea lumină

Licărind din când în când: Unde, se serveşte cină Cu, poeţii, exersând...,

Ia te rog, iubire multă

Ai prieteni foarte mulţi: Nu te-njură, sau insultă Şi doresc, să îi asculţi

111

Omătul, e foarte mare! Rima ta, vede lumină:

În ziua..., când iese soare Nimicind, a stării vină

* Starea ta, nu-i foarte bună!

Este cam..., întunecată! Îţi lipseşte-acea, cunună

Cu lauri încununată

Nimeni, poet, nu se naşte: Copilul născut, va plânge! Pe nimeni, el nu cunoaşte Ca fiind, rude, de sânge!

Dar, când face ochişori

Şi se vede îngrijit: Are, unchi, şi verişori!

Şi este, poet iubit

Noi, suntem rudele tale: Şi te învăţăm de bine

Îţi punem, iubire-n cale Şi rămânem, lângă tine!

Noi, suntem tată şi mamă: Noi, suntem fraţi şi surori

Suntem, cei care te chiamă: Unde, niciodat'..., nu mori!

Fii, cu noi nemuritor Scrie, multă poezie Fii, poetul tuturor

Tot pământul, să te ştie

112

Gândul meu, acum se stinge: Îţi urez, bine-ai venit!

Fii, viteaz, şi vei învinge..., Îndemnul sus amintit!

Dacă-mi eşti, delăsător

Şi nu-ncerci, să ne mai scrii: Eşti poetul, muritor

Pierdut, printre, poezii!

Fii, perseverent şi scrie Şi învaţă să iubeşti Şi, vei scrie poezie

Fără!... ca să te, gândeşti

Fără, să iubeşti..., nu poţi! Eşti suflet, fără suflare: Şi degeaba, vrei să-noţi Dacă totu-n tine moare

Te rog, scrie poezie!

Dă din mâini, ca să înoţi: Şi, să-mi mulţumeşti şi mie

Dacă reuşeşti..., şi poţi! ( 9.02.2010)

*** (Completare spaţială)

Epigramă: Dacă eşti epigramistă Vei găsi un fantezist Şi te taie de pe listă Ca poet epigramist

06 iunie 2010

113

Joc de cărţi, cu animale în ordine alfabetică

Haideţi copii să ne jucăm Alfabetul să-nvăţăm

Şi să vă explic frumos Să vedeţi şi voi mai jos:

Animale frumuşele Mai mari sau mai mititele,

Alese la întâmplare Una mică, alta mare

Animale colorate Animale-nfometate

Cărora le dăm mâncare Le dăm, dacă vrem, culoare

Alfabetul colorat În ordine explicat:

Pentru copilaşi micuţi Pentru copilaşi drăguţi

Care pot şi colora Care pot şi învăţa

Dar mai pot şi să se joace Culoarea, în gând se coace

Şi în gând veţi desena Animal, litera... „A”

Pentru „A”, eu am... Arici!

Pentru „B”, eu am... un bici: Şi literele biciuiesc

Pentru că mult vă iubesc Şi vă las să vă gândiţi Animale să-mi găsiţi:

Cât mai multe, dacă-mi vreţi Şi gândire, voi aveţi

114

Ariciul, mare ţepos A ieşit acum frumos Are un pui de arici

Ascuns bine prin urzici

Brotacul, sare în apă Broaştele, iute îl scapă Brotăceşte, ele-noată

Bâldâbâc, la fund, îndată!

Căţeluşul, meu grivei Cheamă, şi pe alţi căţei: Cheamă, şi pe Azorică, Căţeluş, fără de frică

Dragonul, înaripat

De vânt, este înălţat Din văzduh, coboară jos

Doar, dacă, îl rogi... frumos!

Elefantul, fioros Este, animal frumos

Este, mare cât un munte Elefant, cu trompa-n... frunte!

Furnicuţa, hărnicuţă

Furnică, mică drăguţă Furnica, de frig şi vânt Fuge iute, în pământ

Greierele, cântă iară

Glăsuind, vara, pe-afară Gerul, când se va lăsa Greierele, va tăcea!

115

Hiena, e-nfometată: Hienă îngândurată, Hrană, dacă ar avea

Hiena, n-ar mai vâna!

Iepurele, speriat Iese, şi el la vânat: Iepurele, va vâna

Iarba, morcovi, va mânca!

Jderul, Jicu, a plecat: Jicu, este, nemâncat Jicu, este jder isteţ Jicu, intră, în coteţ!

Lupul, atacă în haită

Lupul, de foame se vaită Lupul, urlă, când vorbeşte Lupul, şade, şi pândeşte!

Motanul, mâţă, drăguţă Miaună, la o maimuţă: Maimuţa, l-a speriat

Mincărica, i-a mâncat!

Nurca, vizuina-şi, sapă Nu are frică, de apă Nurca, este, căutată

Nu doreşte-a..., fi-mpuşcată!

Orca, este, mare peşte Orca, în mare, trăieşte Orca, este, o balenă

Orca-i..., litera problemă!

116

Porcul, cine, nu-l cunoaşte Porcul, iarbă, multă paşte Porcul, mănâncă, de toate Porcul, mănâncă, bucate!

Râsul, se suie, în pom Râsul, este, şi la om

Râsul, râde, tot mereu Râsul, este, micul leu

Sitarul, zborul, şi-a luat Sitar, frumos, colorat: Să îl colorăm, frumos Sitar viu, şi, valoros

Şopârla, stă, la căldură Şade, într-o, crăpătură Şi, când vede, un vânat

Şopârla, l-a, atacat!

Tigrul, iarăşi, îi, frumos Tigru-i rău, şi fioros:

Te prinde, făr' de, scăpare Tigrul, colţi, şi gheare, are

Ţiparul, este, un peşte Ţiparul, nu, aţipeşte

Ţiparul, ţipă, şi scapă: Ţipar mic, ascuns, prin apă!

Ursul, umblă, prin pădure

Ursul, caută, şi mure Ursul, iarna, hibernează

117

Ursul, peşte, el, vânează!

Vulpea, hoaţă, a vânat Vine, seara, pe-noptat:

Vulpe, hoaţă, şi frumoasă Vulpe, cu..., coada, stufoasă!

Zebra, este, alb, vărgată

Zebra, este, colorată! Zebra, poate fi... roşcată! ....................................... Nu contează, cum arată

Puteţi să, o coloraţi O culoare, să îi daţi

Frumos voi, să vă jucaţi Alfabetul, să-nvăţaţi!

Dragi copii, continuaţi!

Animale, căutaţi Acest joc, este uşor Accesibil, tuturor Literele, să-nvăţaţi

Frumos voi, să-mi coloraţi Să-mi alegeţi, o culoare

Animalul x..., cutare Mai o pasăre, în zbor

Mai pe cer, un pic, de nor Şi aşa, voi, aţi făcut

Un desen, frumos, plăcut; Şi aşa, voi, aţi pictat:

Animalul, adorat! Terminat!

15.01.2009

118

Pădurea spânzuraţilor

Dragi copii, a fost odată

A fost ca niciodată Că dacă n-ar fi Nu s-ar povesti,

A fost demult odată O pădurice tăiată

Unde mulţi bătrâni trăiau Carul vieţii greu trăgeau

Erau toţi pensionari: Cai, catâri, şi chiar măgari;

Îşi duceau viaţa cu greu Adunau leuţ cu leu

Nu aveau viaţă uşoară Nu vroiau acum să moară Aveau pământul pustiu

Strângeau bani pentru sicriu Prin pădure se târau

Pentru copilaşi munceau Ca să lase la copii Bănişori şi bucurii

Pustiul copii, ne vine... De la câinii de ovine

Care muşcă mai cu spor Muşcă oaia de picior

Lupii şchiopătând o văd Drept la gât ei se repăd

O muşcă şi o sfâşie O duce la băcănie

O face iute pastramă O dă..., la săraci pomană

119

Şi de foame..., orişicine Va mânca, să-i fie bine!

În tăiata pădurice

Mai trăia o pitulice Mai trăia un urs..., bătrân Care muncea la stăpân,

Mai trăia..., vulpea bătrână Ce muncea la o stăpână, Mai trăia..., şi-un şoricel

(Nu muncea că-i bătrânel), Mai trăia..., şi o pisică

(Nu muncea că-i bătrânică), Trăiau-u..., căţeluşi bătrâni:

Mai munceau pe la stăpâni..., Mai o pâine, mai un os...,

Mai din faţă..., mai din dos: Foamea..., să şi-o potolească Şi-apoi..., să se prăpădească: Şă nu zicem c-au-u..., trăit Şi de tineri au-u..., murit;

Cei bătrâni, deja..., se ştie:

Strâng în guşă bogăţie Pentru voi – pentru nepoţi, O păzesc noaptea de hoţi,

Şi de hoţi de vor scăpa La nepoţi că o vor da:

Să se-nsoare, ori..., mărite Cumpărând lucruri dorite: Cumpărând apartamente,

Hăinuţe, şi alimente; Bătrâneţea lor să moară

120

Să aibă viaţă uşoară: Să râmână-n tinereţe

Fără plâns..., la bătrâneţe!

Copii, hoţul..., nu se lasă De copii..., nici, că îi pasă

Hoţul, este un căţel Fură, oul mititel

Şi cine..., fură un ou Mâine?... va fura un bou! Îl va pune să muncească Să strângă – agonisească,

Şi dacă, v-a-mbătrâni Tiptil, la el..., va veni Şi dacă..., se va trezi

Peste cap..., îl va plezni! Îi face viaţa amară

Îl împuşcă, şi-l omoară: La nepoţi..., nicio lescaie!

Vor mânca..., apă de ploaie! Să munciţi cu ochi-n soare:

Fără!..., apă şi mâncare, Soarele să vă orbească, În soartă să vă lovească,

S-ajungeţi..., să v-ă drogaţi, În cap..., la bătrâni să daţi, S-ajungeţi..., la puşcărie:

Fără pic de bucurie S-aveţi..., viaţa..., o ruină,

Să doriţi..., moartea, să vină, Şi să doriţi..., să scăpaţi..., În pădure..., spânzuraţi?...

Aşa copilaşi se zice...

121

Mai trăia..., în pădurice Trăia..., printre bătrânei

O liotă..., de căţei: Căţei puşi pe îngrăşat Pe băute şi mâncat, Şi, de-atâta lătrătură

Au-u..., ieşit în bătătură: O pisică să găsească...

Pe loc, să o jumulească, Urs bătrân..., de vor găsi

Câinii, îl vor hăitui, Iar de prind..., o pitulice În gheruţe să le pice..., Vor avea..., o pensioară

Să le cânte-n plop o cioară: Pu, pu, pu, şi cra, cra, cra... Noi avem azi!..., ce mânca?

* -Câine gras, noi..., te rugăm

Te rugăm şi te lătrăm..., Dă-ne?... Şi „nouă” servici!

Hrană pentru pitulici: Cioara cât va croncăni

Şi ea pâine va dori, Ursul..., vine-mfometat

Este şi el nemâncat, Vulpea-ţi..., intră în coteţ, Porcul..., devine mistreţ, Şi de foame, de-i rănit

Te rupe..., te-a prăpădit, Şi-i păcat, să arzi în foc Şi de lume să-ţi baţi joc, Flacăra..., va face fum! Va ieşi la câine-n drum:

122

Te prăjeşte în tigaie Îţi face pielea de oaie..., Be-he-he, şi be-he-he

Câinele gras..., numai e..., L-a mâncat flămânda oaie

L-a prăjit într-o tigaie Şi s-a dus..., grasul, s-a dus...,

Demisia şi-a depus Şi de-acum..., va roade os..., Ori din faţă..., ori din dos.

(15.01.2009) ***

(Completare spaţială) Orişice asemănare Viitorul nostru are

Şi dacă ne-am îngrăşat Şi aşa s-a întâmplat

Nu e nimeni vinovat: Am băut şi am mâncat

La copii nu ne-am gândit Şi destinul s-a-mplinit

Pentru că noi nu am vrut Niciunde nu ne-a durut Am lăsat pe-aceşti copii Să moară de foame mii Numai de noi ne-a păsat

Pădurile le-am tăiat Peste tot am prăpădit Am furat şi am minţit Am ajuns foarte avari

Bogaţi mulţi miliardari Într-o ţară prea săracă Şi condamnată să zacă

06 iunie 2010

123

Cenuşăreasa

Pentru că aţi fost cuminţi Va-ţi spălat zilnic pe dinţi

Dragi copii, eu m-am gândit Pe la colţuri am pândit,

M-am gândit să povestesc Copiilor dăruiesc:

Frumoasa împărăteasă Numită Cenuşăreasă

Care, după cum voi ştiţi Poate vă mai amintiţi... La-nceput era o fată: Sărăcuţă, supărată

O fată frumoasă foc: De-ţi şedea şi mintea-n loc, Dar, care din îmtâmplare

Avea mare supărare,

Dragi copii, eu v-am privit Cu Cenuşăreasa am vorbit

Cenuşăreasa... să-mi spună: Cum şi-a pus pe cap cunună

Cum era ea supărată Şi cum... într-o zi de-odată

Frumuseţe-a biruit Şi-a găsit al său iubit:

Un fiu de-mpărat bogat Destinul frumos i-a dat, Iar azi... este-mpărăteasă A fost!... şi Cenuşăreasă

N-a uitat să-şi povestească Povestea ei părintească:

124

Astăzi... copilaşi, să ştim Oamenilor povestim: Povestea Cenuşăreasă

Poveste?... foarte frumoasă!

Povestea-i... adevărată! Este scrisă, şi ne-arată...

Ne-arată pe fraţii Grimm: De la ei povestea ştim,

De la ei îi povestită Copiilor?... dăruită,

Dar voi copilaşi, mă ştiţi Mă cunoaşteţi şi priviţi

Ştiţi... şi voi că povestesc Poveşti multe viersuiesc: Am această mare boală:

Am chiulit cam mult la şcoală Scriu poveşti în poezii:

Le scriu pentru voi copii Să-nvăţaţi voi!... să citiţi

La şcoală să nu-mi chiuliţi, Litere, să nu-mi mâncaţi Şi fraţilor Grimm să daţi:

Să le daţi întîietate Frumuseţea din palate: Din palatul vostru drag Care-l aşteptaţi în prag, Un palat plin de lumină Să aveţi viaţă senină... Şi cu drag să vă iubiţi Cât pe lume voi trăiţi,

Şi iată-vă aşteptarea

125

A trecut până şi marea A urcat pe ape-n sus

Iar acum, frumos s-a pus: Pe o floare mult aleasă... S-o numim Cenuşăreasă

Dar, să fie curăţică Şi... din guriţă să zică... Să-şi zică a ei poveste:

Cine vrea... şi o doreşte: Să o scrie şi-ndrăgească... Recite, sau povestească: Povestea... Cenuşăreasa Cu... iubita, şi frumoasa

Care-ncepe... cu...? A fost odată!

Cum n-a existat vreodată! Un om putred de bogat

Dar, căruia s-a-ntâmplat: Soţia s-a-mbolnăvit A zăcut, şi a bolit, Şi-nainte de-a muri A putut fetei vorbi:

A-nvăţat-o să iubească De rele să se ferească Să fie la suflet bună:

Dragostea-i mare cunună Te priveşte şi te vede În suflet cu tine şede

Şi-ntr-o zi... va face pui Răului... face cucui:

Să se ducă... unde ştie! Şi din cenuşă să-nvie:

Să-nvie... Cenuşăreasa! Împărat – împărăteasa,

126

Câte zile vor avea În palatul lor să stea

Să rămână tot frumoasă: Tânără – Cenuşăreasă, Şi când se va plictisi La copilaşi va veni:

Va veni să povestească Copilaşi frumoşi să nască:

Să-i sărute legănând Să-i adoarmă rând, pe rând, Copilaşi frumoşi să crească:

Zile multe să trăiască Să trăiască-n veşnicie

Ca-n poveşti, şi?... poezie!

Dar până la voi să crească La copii să povestească, Voi copii vedeţi ce spun Despre sufletul ei bun Căci, fetiţa, se ducea Şi la cimitir plângea: Plângea pe mămica ei

O iubeau doi porumbei: Două albe porumbiţe Care îi făceau codiţe,

Vedeau, cum fata plângea, Veneau şi o-ncuraja:

Ca să nu se prăpădească: Faţa-i să se urâţească

Destinul ei să pălească: Să nu... se căsătorească, Viaţa ei... fără de vină:

Să devină o ruină, Iar noi... cei ce povestim

127

Niciodată, să nu ştim... Să nu ştim povestea ei

Cu palate, şi cu?... zmei!

Faţa-i, nu s-a urâţit! Iarna, iute a venit!

Iar apoi, în primăvară Tatăl său, iată, se-nsoară:

Şi acum însurătoarea Va aduce supărarea:

Noua lui, acum nevastă Era... o mare năpastă!

Mai avea, vreo două fete: De avere aveau sete,

Şi-au gândit... Cenuşăreasa Ori... să-şi părăsească... locuinţa

Ori... să fie-o prostănacă: Treburi grele ea să facă, Mâine zi... de ar muri: Bogăţii vor moşteni Să trăiască fericite

De flăcăi frumoşi dorite, Traiul lor, un trai domnesc: Poate chiar şi-mpărătesc,

Căci, fiul, de împărat Încă nu... era-nsurat,

Şi cum... toată lumea ştie: Într-o mare-mpărăţie... Prinţul, care, s-a-nsurat: Moşteneşte pe-mpărat Moşteneşte... 'mpărăţia Moşteneşte... bogăţia

Este om, cel mai bogat! Este mare!... împărat:

128

Să trăiască-n fericire... Zile multe... în neştire!

Iată scumpii mei copii Să vedeţi... şi să te ţii: Mama vitregă... şi ea! Fete frumoase avea: Avea fete luminoase: Două fetiţe frumoase,

Dar la suflet, erau slute Nu ziceai, că sunt urâte: Nu ziceai... că nu ştiai! De afară... nu vedeai!

Dar, dragostea... mi te vede În sufletul tău... nu şede!

Caută... Cenuşăreasă: La cine, va fi frumoasă: Şi-n lăuntru, dar şi-afară

Apoi!... cu fata, se-nsoară: Se-nsoară... sau se mărită

Are dragostea dorită Stă, pe ouă, şi cloceşte

Lucruri, multe dăruieşte: Îţi dă, iute un iubit

Îţi dă, tot... ce ţi-ai dorit: Dacă vrei, un prinţ frumos

Vine la tine pe jos: Te caută, şi la moară

Cu tine, apoi se-nsoară Şi devii... împărăteasă!

Să uiţi, de... Cenuşăreasă! Şi cât, eşti, şi vei trăi Să te bucuri de copii

129

Copiii, să te iubească: Altă... nuntă-mpărătească Alte... nunţi şi-mpărăţii: Cu regine, şi?... copii,

Şi cum ziceam odinioară

Vitrega lor surioară Este pusă să muncească Să spele... trebăluiască Să doarmă-n bucătărie Slugă-n casa ei să fie:

Nu... care-ntr-o zi cumva Cu prinţul s-ar mărita:

Din slugă... Cenuşăreasă S-ajungă împărăteasă: Căci, aşa... îi poroclită Sora lor cea nedorită: O biată Cenuşăreasă

Şi, deşi... era frumoasă În pat... voe... nu avea! Şi în cenuşă dormea:

Avea... hainele murdare Era... plină de unsoare: Îmbrăcăminte... pătată: De soare... descolorată,

Altă rochie, n-avea! Sărmană, tare, părea

Căci, surorile-o... băteau-u! Frumoasă, nu o... doreau-u!

Nimeni!... ca să n-o dorească Nimeni!... ca să n-o privească

Să rămână prostănacă Greul casei ea să-l facă:

Să râdă zilnic de ea

130

Batjocură să îi dea: În cenusă să aleagă

Mazăre, linte... culeagă, Căci, aşa... ele-au gândit

Să zacă-n batjocorit: În hohot de ea râdeau-u! Zi de zi sora-şi băteau-u!

Iar ea, nimic, nimic, nu zicea Sufletul în ea zăcea:

Chiar, dacă era frumoasă Era o... neputincioasă!

Cenuşăreasa însă, tăcea Făcea tot ce se zicea: Era... rău de tot robită

De surori mu-u-ult... chinuită: Apă... de la râu căra

Rufele... în chin spăla Căci, vremuri rele-atunci erau:

Maşini de spălat n-aveau: Cu poalele până-n brâu

Spălau rufele la râu: Le băteau-u, cu nuieluţa

Le frecau-u-u, doar cu mânuţa... Viaţă dură, dureroasă Viaţă de Cenuşăreasă:

Viaţă care nu părea Niciodat'... a se schimba

Căci, surorile-o... vedeau-u: Proastă!... şi, mi-o chinuiau-u!

Care nu cumva să fie Frumoasă şi durdulie

Ci, cănită... mâzgălită: De cenuşa amintită,

131

Căci... plângea, zilnic, plângea Din cenuşă-mi culegea: Lintea, şi mazărea toată Prin cenuşă aruncată,

Şi aceasta... până când Fără puteri, şi plângând Soarta, de ea s-a-ndurat A venit, şi-a... apăsat

Apăsat... să-ndreptăţească! Bucurii să-mpărtăşească...

Să meargă la iarmaroc Ramură de-alun în cioc: Rămurica ei să-i crească

Dragostea... s-o ocrotească: Să crească un copăcel...

Cu porumbiţe în el Şi cu multe turturele Cu sute de păsărele:

Păsări, frumos ciripind Şi cu ciocul ciugulind: Ciugulind mazăre, linte Vorbind fetei în cuvinte:

Ajutată să trăiască În pat să se odihnească Să le spună... a muncit:

Toată noaptea n-a dormit: Surorile-i... iar să zică: Este, tot, o prosticică! Şi din cenuşă alege:

Lintea, mazărea, culege Toată noaptea-i... nedormită

Dimineaţa-i... obosită Apoi, ziua... un al chin:

132

Altă muncă şi suspin: Să spele, facă mâncare

Să se vaite... că o doare: Niţeluş... să se prefacă Şi, prefăcută... să tacă! Să rămână tot frumoasă Tânără... Cenuşăreasă,

Aşadar, ziua venită

Şi pe-ndată împlinită A venit... când, tatăl lor

(vitreg al surorilor), A plecat la iarmaroc... (Păsărică albă-n cioc), Să le-aducă de la târg Bucate, alese-n pârg,

Să le-aducă-ncălţăminte Fel de fel, îmbrăcăminte Ba, chiar şi mărgăritare:

Scumpe, şi, strălucitoare!

Surorile-i au cerut Tot pe lume ce au vrut: Bunătăţuri... nestemate

Rochii multe, şi de toate... Iar acum... Cenuşăreasa Să nu-şi alarmeze casa A cerut, o... rămurică De alun, şi mititică:

Mititică rău!... să fie: Căzută pe pălărie,

Să nu zică... nu am vrut Şi ninic nu am cerut:

Am cerut o... rămurică:

133

Să-mi cânte, o... păsărică: Cucuvea, sau, ce va fi...

Căci, poate... că voi muri! Şi cu rămurica-n dar:

Să mă scap!... de chin, şi-amar Rămurica-mi... pe mormânt:

Îngropată în pământ... Uscată-n, pământ să-mi stea

Sau, să-ncolţească, dac-o vrea: Să se facă alun mare:

Păsări, ciripind la soare: Să am, cu cine vorbi

Să le spun, ce voi dori: Voi dori să fiu frumoasă: Drăguţă... Cenuşăreasă,

Să mă plângă, un iubit,

Să-i răspund, prin ciripit: Aici!... zace o copilă Decedată fără milă,

Care, azi s-a prăpădit Rămurica şi-a sădit, Cu lacrimă, a udat-o Cu iubire a scăldat-o,

Mâine... să răsară soare Să facă... muguri, şi floare

Şi când... se va veşteji Rămurica n-o mai fi:

Nimeni!... nu va şti, vreodată Că... a fost, aici, o fată: Fătă vrednică, frumoasă Cu nume... Cenuşăreasă:

Fată... care, a murit De dragoste, şi iubit!

134

Voi copii, cam ce ziceţi

(Cei ce ştiţi, să nu-i spuneţi), Fata noastră a murit

Făr'..., al dragostei iubit?

Haidem deci, şi să intrăm Dragostea s-o arătăm, Să vedem, cum a sosit

Să vedem, cum a-ncolţit Cum, a crescut mare pom,

A venit în zbor la om: Sufletul să-i îndulcească

Pe mormânt mare să crească Şi când... fata îi va cere...,

Va-mplini tot cu plăcere:

Orişice... lucru cerut Să nu zică... n-am putut: Dragostea, n-are negare

Dragostea, e dulce floare: Poţi să-i ceri... orice-ţi doreşti:

Repede, îl şi primeşti... Pentrucă, mult ai răbdat!

Chin!... şi-amar, ai îndurat: Orice lucru-i, cu putinţă Prinde... contur şi fiinţă:

Rochie... de-argint, de aur... Dragostea... e meşter faur:

Şi-ndată, îţi dăruieşte Sufletul... ce îţi?... doreşte!

Dragi copii, acum voi ştiţi

(Poate chiar şi bănuiţi),

135

A căzut din pom de sus: Rămurica... şi s-a pus...

Tatălui!... pe pălărie Împlinirea ca să-i fie,

Căci, tatăl, a... cam uitat De ramură şi rugat

Iar acum... şi-a amintit! Rămurica, a privit:

Frumos... este-mpachetată Apoi, fetei, lui e dată:

O dorinţă foarte mică... De alun, o rămurică,

Nimeni!... să nu bănuiască Rămurica!... mare, crească: Pe mormânt, la mama sa...

Unde, fata o plângea Unde, mâine-o... păsărică

Se pune pe rămurică: Fetei, ca să îmi vorbească,

Şi fata, să-i?... mulţumească!

Şi iată că s-a-ntâmplat Din palat s-a trâmbiţat

S-a strigat în gura mare: „Mâine! Este, sărbătoare!

Trei zile!... la-mpărăţie Petrecere va să fie:

Un ospăţ... împărătesc! Un bal mare... omenesc!

Toate fetele frumoase Tinere, şi drăgăstoase: Să vină... să se prezinte

La-mpăratul înainte, Şi cine!... va fi aleasă...

136

Va fi, singura!... mireasă: Prinţului!... care se-nsoară:

Alege... o domnişoară! În trei zile... să-şi găsească

Cu nuntă împărătească: Să-şi găsească, o aleasă!

Să-şi găseasc'... a lui mireasă: Moştenească-mpărăţia! Moştenească bogăţia!

Peste trei... zile... aleasa Să devină... 'mpărăteasa:

Prinţului!... care se-nsoară Cu mireasa-i..., domnişoară!”

Cenuşăreasa, când a auzit Tare mult s-a mai mâhnit:

Nu avea îmbrăcăminte Nu avea încălţăminte

Avea... doar o rămurică... La mormânt... o păsărică,

Şi tare şi-ar fi dorit Prinţul de-mpărat iubit:

Cu prinţul să-mi dănţuiască Prinţul... să se-ndrăgostească

Să fie mireasa lui: Miresica prinţului,

După nuntă... la palat Şi după... încoronat:

Să devină... 'mpărăteasă: Prinţului... scumpă?... Crăiasă!

Surorile-s... bucuroase! Erau fetele frumoase... Prin casă se dănţuiau

137

Cu prinţul că se visau Aveau... scumpe-ncălţăminte

Rochii, şi îmbrăcăminte Toată ziua se certau

Ba, chiar... se şi păruiau: Prinţul, doar una alege! Una singură! Culege... Una?... va fi refuzată!

Nu va fi... deloc! Bogată: Va rămâne sărăntoacă

Treburi casnice să facă: Cu poalele până-n brâu

Să spele rufe la râu Prin casă... trebăluiască

Copiii, cu greu să-şi crească Şi până va-mbătrâni: Păsărica-i... nu va fi... Părărică albă-n cioc Pasărica-i cu noroc,

Nu va fi... nici!... rămurică Şi nici... altă, păsărică:

Să-i vorbească şi să-i spună... Să-i dea... măcar, o alună:

În măsele să o spargă În foc... să o facă vargă, Şi să-i fie, cu noroc... Păsărică albă-n cioc: Îndulcind, a ei durere

Cu puţin zahăr şi miere, Să-i mai treacă, din venin Şi să mai uite?... de chin!

Frumoasa Cenuşăreasă, plângea!

Obosită se gândea...

138

Dar nu-i vreme de gândit! Surorile-i au venit!

Şi cum... slugă era-n casă Au pus!... pe, Cenuşăreasă: Pantofi... ca să lustruiască Rochii... să le pregătească:

Să se ducă, la palat La balul de împărat,

Toată noaptea, să danseze Cu prinţul să se distreze,

Prinţul... să se-ndrăgostească Nuntă mare... 'mpărătească...

Fericirea, să le vadă Şi?... să scape, de corvoadă

Căci, dacă... s-or mărita Şi vre-un... sărăntoc vor lua:

Va fi mare supărare... Nu ştiau... facă mâncare Nu ştiau... nimic, nimic:

Nici, ce-ngroapă un pisic!... Nici... să dea la animale,

Nici... cărat... apă din vale, Şi ce, să o mai lungim... Mai bine... să revenim!

La povestea fain frumoasă Cu nume... Cenuşăreasă

Pe care, o povestim Şi pe care... noi?... o ştim!

Dacă nu era frumoasă...

Nu!... sosea la voi pe masă Dar, iată, că a sosit

Jumătate-i... povestit! Jumătate – va urma!

139

Să vedem... ce va făcea Să vedem... cine va fi... Şi cine... va îndrăzni...

Prinţul... cu cine dansează Surorile-i... ce visează De ce, o... Cenuşăreasă

Este cu mult mai frumoasă Cum?... şi cin'... a ajutat-o

Şi cine... a îmbrăcat-o: Căci, biata... Cenuşăreasă

Era ea... fată frumoasă Dar?... n-avea încălţăminte! Nu avea... îmbrăcăminte! Avea... doar... o rămurică

Mai avea... şi-o?... păsărică! Pasăre care venea

La mormânt când ea plângea Plângea pe a ei mămucă

Şi zicea că se usucă Zicea... că n-are noroc!

Păsărica-i... neagră-n cioc Şi vrea... să se prăpădească:

Rămurica-i... ori?... să-i crească Ori... poate se va usca

Şi sfârşitu-şi... va vedea,

Dar sfârşitul... n-a venit! Păsărica-i... i-a vorbit! Şi-a aflat că-i supărată Plânge, şi e-ndurerată Surorile-i... au de toate

În curând... vor fi bogate Iară ea... n-are nimic!

Lacrimi multe... pic, cu pic:

140

S-o ude la rădăcină Rămurica-i... să-şi revină

Pe mormânt să-i crească mare Să îi spună ce o doare Să o roage de ar vrea O rochiţă să îi dea:

O rochiţă, de-mbrăcat Să se ducă la palat

Cu prinţul să dănţuiască Prinţul, să se-ndrăgostească:

Mâine zi, să numai ştie... Mireasa cine să fie,

Prinţul, iarăşi?... s-o dorească Doar cu ea... să dănţuiască

Surorile-i... să nu ştie! Frumoasa-i cine să fie Să o creadă, o streină:

Bogată!... cu aur plină, O fată, foarte frumoasă

Nicidecum... Cenu?... şereasă!

Şi aşa s-a şi-ntâmplat Alunel rochii i-a dat

Dar, până să povestim Să vedem!... şi-acum să ştim:

Mama vitregă rugată Dacă?... este-nduplecată: Dragoste de ea... de are, Sau?... puţină îndurare:

Să o lase şi pe ea... O rochiţă să îi dea

Să-şi stingă din suflet focul Să-şi încerce azi norocul Şi dacă?... se va-ntâmpla

141

Şi cu ea se va-nsura Va avea milă de toate Le vor iubi pe surate

Le vor da din bogăţie: Parte din împărăţie,

Pân' la adânci bătrâneţi Să nu ştie de tristeţi, Să trăiască-n fericire Surioara-i cu iubire,

Şi-am încălecat... pe-o şea Şi v-am spus... povestea?... aşa;

Dragi copii, bine era

De încălecam pe-o şea Dar, m-am cocoţat pe-o blană

Am alunecat pe-o slană Am... căzut cu capu-n jos M-am... înţepat într-un os Am... ţipat, un om să vină

Să vadă acea slănină, Şi?... de ce m-am înţepat

Şi, de ce eu am ţipat Căci, doresc a povesti Povestea a o sfârşi...

Dar, nu pot să îmi revin Am... început să suspin

Nu ştiu... ce o fi cu mine Nu mă... simt deloc prea bine

Peste cap, dacă te dai Zăpăcit, puţin tu stai,

Şi când, te dezmeticeşti Şi-n oglindă te priveşti...

Nu eşti tu! eşti... o frumoasă Cu nume?... Cenuşăreasă!

142

Dragi copii, voi aţi aflat...

Peste cap eu când m-am dat: M-am schimbat... Cenuşăreasă

Eram tânără... frumoasă Şi plângeam, plângeam, plângeam

O rochiţă îmi doream, Dar, vitrega-mi... mămucă

De mânuţă mă apucă Îmi promite că-mi va da O rochiţă-mi... frumuşea: Să-mi încerc şi eu norocul

Să-mi stingă din suflet focul, Şi, să pot şi eu dansa...

La prinţ... azi, când voi pleca!

Dar, mămuca, mea-i... haină Mumă vitregă streină

Care zice... dar nu face! La iubire... nu-i dă pace!

Pe la spate, te loveşte Te loveşte şi-ţi va pune... Îţi pune-o... condiţiune:

-Uite-aici!... ai, în cenuşă Mazăre, şi linte pusă

Pus-acum amestecată: Pune-te-ngenunchi!... şi cată

Şi în stare dacă-mi eşti S-o aduni, şi s-o găseşti: La petrecere vei merge,

Hai, pune-te!... şi culege: Peste trei ore... plecăm! Şi aici!... noi, te lăsăm...

143

-Vai, ce mămucă haină Se cunoaşte că-i streină

Şi-n ascuns acum urzeşte Fetele, îşi pregăteşte:

Numai ele să petreacă... La palat, în grabă pleacă, Surioara-i... să rămână!

Lintea, din cenuş'... adună: Şi dacă, nu voi putea

Surorile-mi... vor pleca! Spălate şi îmbrăcate Încălţate şi fardate

Frumoase, atrăgătoare Strălucite... domnişoare,

Prinţul, să se-ndrăgostească Şi cu el?... Căsă-torească?!...

A... nu, nu... că nu se poate

Uite-le... deja-mbrăcare: Uite-le... cum strălucesc Uite-le... şi cum zâmbesc

Vai, cum sufletu-mi suspină Mă duc... iute, în grădină!

Uite... câte păsărele... Porumbiţe, turturele...

-Hei! Veniţi... să m-ajutaţi?! Vreau de chin să mă scăpaţi:

Bobul bun – ici în ulcică Iar cel rău – în guşulică!

Dragi copii, multe-au venit

Păsărele, ciripit: -Iată... noi, te ajutăm!

144

Prin cenuşă căutăm: Prin cenuşă scotocim Mazăre, linte, găsim:

Bobul rău – în guşulică! Iar cel bun... pus în ulcică,

Dragi copii, nici n-a durat

O oră... şi... s-a gătat! Iar acum Cenuşăreasa Se visa deja mireasa...

Muma vitregă-i va da... Frumos o v-a îmbrăca Şi vor merge împreună

Prinţului iubit să-i spună... Căci, doreşte să-l iubească Şi cu el... să dănţuiască!

Muma-i vitregă, uimită... A căzut precum trăznită:

Căci, de când ea s-a născut Aşa ceva... n-a văzut! Dragostea iată a-nvins

Horă mare a încins Porumbiţe – turturele

Fel de fel... de păsărele În cenuşă au sărit

Să salveze prin iubit: Să salveze... pe frumoasa

Pe scumpa?... Cenuşăreasa!

Dar muma... e mumă rea! Altă!... poruncă-i va da: Alte... bobiţe-n cenuşă Altă... măzărică-n guşă

145

Şi mai multă!... şi mai grea: Să n-o poată aduna Şi, să plece la palat Singurele la dansat: Una, să fie aleasă

Iar sora... Cenuşăreasă?... Să rămână prostănacă

Până mâine zi?... să zacă?...

Nici n-a apucat să zică... Bobul bun ici în ulcică, Nici n-a apucat să spună Păsări... veniţi de adună, Căci, pe-ndată au zburat: Pe fereastră au intrat... Porumbiţe – păsărele

Zeci, sute, de turturele Şi cât... din palme ai bate

Bobiţele-s... adunate: Bobul rău... în guşulică

Şi cel bun, pus în ulcică...

Şi ulcica... s-a umplut: Nici un ceas, nu a trecut

Şi iată a doua oară Păsările o scăpară

Dragostea... iar a învins A albit... câmpul, şi-a nins:

Orice lucru necurat E văzut şi demascat,

Orice vorbă cu minciună Nu va mai putea să-i spună:

Să-i spună... că o iubeşte Să-i spună... o pregăteşte...

146

Să meargă şi să danseze La palat să se distreze, Şi, dacă... va fi să-i fie Prinţului scumpă soţie:

Să nu fie supărare Ci, să fie sărbătoare:

Fata ei a reuşit... Prinţul... s-a căsătorit... Şi-a găsit a lui aleasă:

Pe scumpa... Cenuşăreasă!

Şi iată Cenuşăreasa Iată iarăşi pe frumoasa

Acum foarte bucuroasă: Se visa sigur mireasă, La mămuca a strigat

Să-i ceară de îmbrăcat Iar mămuca... a pleznit! Străchinile... le-a trântit!

Abia... de s-a stăpânit Şi iată, ce a... răcnit!

-Degeaba, fetiţa mea!

Ştiu că şi tu azi ai vrea... Dar eşti neagră... de cenuşă

La cap... cu mintea... eşti dusă Nu ştii... nici să dănţuieşti!

Nu ştii... nici prinţ să iubeşti! Stai acasă!... şi te spală

Dormi pe jos!... şi-apoi, te scoală! Culcă-te!... te odihneşte Fă mâncare!... roboteşte!

Asta este treaba ta: Nu... cu prinţul a dansa...

147

Că, de râs, tare mă faci: N-ai cu ce să te îmbraci! Eşti săracă!... şi murdară! Vei avea... viaţă amară!

Vei munci!... şi vei spăla! Zilnic... apă vei căra...

Să te duci... te veştejeşti: De copil... să-mbătrâneşti,

Surorile-ţi... vor pleca! Bogăţii... mari vor avea:

Iară tu... vei fi uitată! Poate, deloc... măritată: Să n-ai o cană de apă

Bătrâneţea când te sapă, Nici pisică! Nici căţel!

Nici măcar... un sufleţel Să-ţi mângâie obrăjorii Să-ţi sărute ochişorii:

Căci vei plânge! Vei jeli! Ne-ngropată... vei muri!

Şi gata cu viaţa ta... Atât... muma îţi va da: Rămâi aşadar... acasă

Murdară... Cenuşăreasă.

Şi Cenuşăreasa îndurerată Cătrănită, supărată

Iute la mormânt s-a dus În genunchi plângând s-a pus

Şi a plâns, a suspinat Lacrimi multe a vărsat: A plâns, peste rămurică Să prindă rădăcinică, Rămurica... a crescut

148

Alun mare... s-a făcut Şi văzând, marea minune

A-nceput, plângând, a spune: -Alunaş, drag, alunaş Scutură-te, rogu-te-aş

Şi mă-nbracă-n strai de-argint Numai aur... strălucind Să mă duc să mă mărit Cu frumosul meu iubit: Prinţul meu de la palat

Frumosul meu prinţ bogat Ce m-aşteaptă să sosesc Doar cu el să dănţuiesc:

Prinţul să se-ndrăgostească Şi mireasa să-şi iubească.

Dragi copii, acum se spune

Aluniş... avea alune! Dar avea... şi păsărele: Porumbiţe... turturele, Care-au stat şi-au auzit Prinţesa ce şi-a dorit

Iar acum... se sfătuiau Alunişul... scuturau: Păsărica albă-n cioc Păsărica-i cu noroc... O dată... a scuturat:

Alunişul plâns... rugat, Şi-au picat... îmbrăcăminte

Strălucind şi poleite, Pietre scumpe şi mărgele,

Încălţăminte din piele, Rochii scumpe de-mbrăcat: Pentru prinţul de-mpărat...

149

La timp, şi ea, să sosească: La nunta împărătească, Prinţul, cum o va vedea

Întâietate să-i dea Căci scumpa... Cenuşăreasă

Tare mai era frumoasă În straie împărăteşti...

Doar la dânsa, să priveşti, Sufletul să ţi-l rănească, Orişicine... s-o dorească, Şi... să ţi-o doreşti soţie

Pentru prinţ... şi-mpărăţie!

Şi-uite-aşa, copii... ai mei Uneori, fără să vrei

Îţi pică din pom averea Îţi pică din pom şi mierea

O uşă deschisă ai Vrabia are mălai

Albina a făcut miere: Argint, aur, şi avere,

Trântorii să-ţi dea târcoale Să roiască şi mai tare!

Căci, aici este-o... Regină! Cu pietre şi aur plină

Şi-i dorită de soţie Chiar acum... pe loc... să fie:

Dar mireasa... ce să vezi Ochilor să nu le crezi... A fugit de dimineaţă:

A fugit mireasa-i soaţă Fuga, fuga... după ea

Ca să vadă unde-o sta: S-o cunoască cine este

150

Să-i spună... prinţ... o iubeşte! Mireasă chiar azi să-i fie...

Nuntă mare – veselie, Povestea să se sfârşească

Printr-o nuntă-mpărătească Şi încă se mai iubesc...

În strai scump... Împărătesc!

Dar mireasa-i... a pierit! Acasă iute-a venit

S-a ascuns într-un tufiş A fugit la aluniş

Prinţul... a tot căutat-o Şi-n zadar... a aşteptat-o: Mireasa lui... a pierit... De parcă... ar fi murit!

Copii, voi, cam ce credeţi... V-aş ruga să îmi spuneţi...

A ştiut vitrega-i mumă Prinţului, acum să-i spună: Să-i spună... a lui mireasă

Este o... Cenuşăreasă?

Nu, copii, nu a ştiut Mireasa-i... s-a prefăcut Iarăşi... în Cenuşăreasă... Mâzgălită – unsuroasă,

Prinţul, când a dat de ea... Şi văzând cum arăta:

Nici prin gând nu i-a trecut Că mireasa şi-a văzut...

Pe cal a încălecat S-a dus iute la palat

151

Şi şi-a zis: „Mâine, mi-o prind! În braţe, strâns, mi-o cuprind:

Doar cu dânsa voi dansa, Şi din ochi... n-o voi scăpa! Mâine zi, mi-o fac regină!

Şi dacă... n-o fi să-mi vină... Mai bine ar fi... să mor! Cu alta... nu mă însor!

Căci degeaba mai trăiesc Mireasa de nu-mi iubesc

Şi iubesc altă regină: Care doreşte... să-mi vină”

Mare boală îi iubirea

Se pierde omul cu firea Orice dragoste sub soare

Dacă... iubire n-are Se usucă, şi nu-i trează Mai scrie – poetizează, Şi, nimic de nu iubeşte

Mâine zi... nu mai trăieşte! Poţi să fii... foarte frumoasă

Poţi avea... aur în casă Dacă n-ai... vruta iubire Cât ai fi tare de fire... Iubirea te-a doborât

Te-a trântit, te-a omorât Şi până îmbătrâneşti

Nimic, tu, nu mai iubeşti

Totuşi... dragostea nu stă Târcoale de zori îţi dă Să-ţi găseşti altă iubire

Şi să nu te pierzi din fire,

152

Să-ţi găseşti a ta frumoasă Să-ţi întemeiezi o casă Să-ţi facă apoi... copii:

Fericiţi cu ei să fii, Şi când... vei îmbătrâni

Să aibă cin' te iubi!

În povestea noastr' acum Prinţul... mi-o aşteaptă-n drum:

Şi ce mare bucurie Mireasa... iată... că-nvie! Îmbrăcată... şi mai şic!

Aur, argint, şi finic: Prinţul, mai ca să leşine

Mireasa lui... iarăşi vine! Lumea, stă înmărmurită Cenuşăreasa-i... privită Nu se ştie, cin' o fi... Şi de unde, o veni,

O credeau... o bogăteasă O credeau... zână crăiasă O vedeau... frumoasă foc! O vedeau... cu prinţ la joc! O vedeau... intrată-n casă

O vedeau... deja!... mireasă: Mâine zi, la-mpărăţie...

Nuntă mare, veselie!

Şi mireasa lui frumoasă Iarăşi... a fugit din casă Prinţul... fuga, după ea! Prinţesa... se ascundea! Iarăşi... s-a dus pe furiş

153

La mormânt, la aluniş, De haine, s-a dezbrăcat: Alte haine, a-mbrăcat,

Şi din nou... acum în casă Este o... Cenuşăreasă!

Vai de noi, ce supărare Inimioara rău îl doare Chinuit, se părpăleşte

Numai la ea... se gândeşte Face planuri... vrea s-o prindă

Şiretlicuri... să-i întindă: Pantoful... să se lipească

Dacă fuge... s-o găsească: Pe-ndată... căsătorie Nuntă mare – veselie Şi până... va-mbătrâni Doar pe ea o va iubi!

Şi bine-nţeles... copii Iată, vine-a treia zi

Am puţin de povestit Pantoful, i s-a lipit...

Şi-am încălecat... pe-o şea Şi v-am spus, povestea... aşa?!...

Ba nu! Că... mi-am amintit! Mintea... la cap mi-a venit! Am încălecat... pe-o blană!

Şi-am alunecat... pe-o slană! M-am făcut... porc!... cu şorici Am troznit... tare!... din bici

Oare, voi nu meritaţi O cărniţă, să gustaţi?...

154

Da, copii, gustarea mea Este de-a... continua!

Şorici, şi voi să gustaţi Şi cărniţă să mâncaţi:

Să beţi un pahar cu vin Să aveţi paharul plin

Să nu ziceţi... că n-am vrut Obosit... nu am putut:

Să vă dau a mea iubire: Versuri multe în neştire...

Să vă bucuraţi de miere Să vă spele de durere

Căci, în lume-s... copilaşi Copii frumoşi, drăgălaşi: Dar care... nu au mămică! Poate nu au... nici pisică:

Sufletul să şi-l aline Cu poveşti şi cu regine Cu prinţi, şi Cenuşărese Şi alte... poveşti, alese

Aşadar, prinţesa... iară

A-ncercat în zori să piară: Şi-a fugit, într-un picior

Şi în văzul tuturor: Tot... acasă s-a ascuns Tot... în cenuşă s-a pus

Iar acum... acum să vezi! Ochilor să nu le crezi:

Căci, surorile-i... ziceau-u... Ele... un pantof nu au-u... Ele... s-au ascuns în casă Ele... sunt a lui mireasă

155

Şi, nu-ncape îndoială: Pantoful, lipit în smoală

Îi a... uneia din ele: Cu... smaralde, pietricele?...

De dragoste şi orbit... Iată, prinţul, s-a-nvoit

Să afle care surată E mireasa-i căutată, Şi pantoful încălţat

Dacă... este-adevărat: Nu e mare, nu e mic

Şi nu o strânge nici pic: Ea este... cea căutată Mireasa-i adevărată: Sus pe cal o va sui

Şi în zbor cu ea va fi... Repede!... că-i aşteptată!

Să fie cea mai bogată: Nuntă mare-mpărătească

Lumea... să se veselească!

Şi cum era de aşteptat S-a trecut la încălţat Mămuca, îi fericită:

De bogăţie-i... lovită, Pantoful... se potriveşte

Piciorul... şi-l chinuieşte: Doar un... deget, dacă-l tai

Şi, sunt... mireasă... de crai!

-Taie-l, fato,... ce mai stai! Taie-l iute... haide, hai!

Taie-ţi degetul... hai, iute!

156

Suie-te pe cal, şi du-te: Nu poţi pierde-o bogăţie

Pentru a ta..., nărozie,

Aşa, mămuca zicea... Un satâr îi aducea

Ca să taie din picior Şi să-ncalece din zbor

Să se ducă la palat Cu prinţul... cel mai bogat!

-Nu mămucă – am durere!

Prinţul... nu cred, să se-nşele: Că mă vede, şchiopătând Şi de durere plângând,

Vreau... să fiu îmbogăţită Fără... să fiu schilodită!

Aşa tânăra zicea

Adevăr mare grăia Dar mămuca... a turbat!

Pentru bani, pentru palat: A ţipat... la biata fată Fata-i tare speriată

Şi-a fugit, şi s-a ascuns... Muma... după ea!... s-a dus:

A bătut-o, păruit-o Cu satârul... a ciuntit-o!

Şi i-a zis... „Amu-u, eşti bună! Prinţul... pe loc... o să spună:

Că tu eşti a lui aleasă Să mi te facă mireasă”

Şi biata fată... s-a dus...

157

Prinţul, nimic... nu a spus: Era tare-ndrăgostit Bine la ea n-a privit Şi văzând-o încălţată Şi cum era... speriată

Hopa!... sus pe cal, pe şea Fuga!... la palat cu ea

Numai că... pân' la palat Pe la Alunaş a dat

Alunaş... când a văzut Muma ei ce a făcut Odată... s-a scuturat Şi aşa el... a zbierat!

-Vai, voinic, voinic, voinic

Pantofioru-i este mic Uită-te... să vezi... c-o strânge

N-are deget – are sânge! Nu-i mireas'... adevărată

Întoarce-te!... şi-o mai cată Te aşteaptă... te doreşte

În ea... dragostea-nfloreşte!

Întoarce-te... iute-acum! Întoarce calul din drum:

Du-te... la mireasa ta Şi pantoful vei proba, Şi dacă se potriveşte

Ea e... cea ce te iubeşte!

Şi prinţul, când s-a uitat A văzut că s-a-nşelat

Şi-a mânat... cât a putut! Spumă... calul a făcut:

158

Să vadă, cine-i mireasa Şi care-i... este aleasa,

Şi acum... de astă dată S-a găsit, a doua fată Să probeze şi să vadă

Pantofiorul cum să-i şadă: Pe prinţ... iar să-l păcălească

Pe cal, iute... călărească Şi prinţul, al ei să fie... Să scape... de... sărăcie!

Şi pantoful, îi venea:

Un pi-i-cuţ... o cam strângea Prinţul acum îi atent: Nu rămâne repetent... Şi dacă va şchiopăta Iute seama îşi va da

Călcâiul... ieşit pe-afară: Mi-l probează, iar... şi iară!... Şi-n zadar, picioru-i... mare! Spune mamei... că o doare!

Iar mămuca... Zăpăuca...

-Taie-l, fato... hai, şi tu! Şi cu prinţul fugi... te du! Că sunteţi... nesăbuite!

Proaste... şi nechibzuite: Aţi mâncat... v-aţi îngrăşat? Aţi dormit... şi ziua-n pat? Toată ziu-aţi... trândăvit

Să n-aveţi... niciun iubit?... Taie-l iute!... ce mai stai:

159

Şi-un iubit bogat tu ai... Căci, parcă... aţi fi smintite!

Găini de-alea... zăpăcite: Vă cântă cocoşu-n casă

Şi voi, vă ouaţi pe masă?... Treci şi taie din călcâi Pe cal iute să te sui:

Prinţul este-ndrăgostit! Şi-i uşor... de păcălit

Aşa mămuca zicea Şi fetiţa ei plângea,

Muma... cu toporu-n mână Şi până... un au-u!... să spună:

Ţac!... şi bogată îi fata: Călcâiul, tăiat... îi gata!

Prinţul, iarăşi s-a-nşelat Sus pe cal a-ncălecat...

Cât pe ce... să ocolească: Alunaş să nu-i vorbească,

Alunaş, tare-a ţipat! Tare rău s-a scuturat

Căci, nu ciuta... îi mireasă Ci, scumpa-i... Cenuşăreasă!

-Vai, voinicule, îţi spun... Pantofiorul, iar nu-i bun!

Picură sânge din el Şi nu vreau să te înşel,

Uită-te!... şi vei vedea... La călcâi!.. va sângera...

Nici aceasta nu-i mireasa! Nici aceasta nu-i aleasa!

160

Aleasa... te-aşteaptă-n casă Este o... Cenuşăreasă!

Întoarce-te... şi-ai să vezi: Întoarce-te... şi-ai să crezi,

Nu te mint!... şi ea... te-aşteaptă! Este o fată... deşteaptă! Este vrednică de tine Are dragoste de sine

Te iubeşte... şi te-aşteaptă! Este iubirea ta coaptă Este vis... ce l-ai dorit Este vis... neîmplinit!

Împlineşte-l... şi te du:

Întoarce-te... chiar acu'!!!

Şi prinţul, când s-a uitat S-a văzut iar înşelat

Şi cât zici din gură peşte A mânat iar... nebuneşte Calul... când a nechezat Mămuca... s-a speriat: Gata, gata, să şi moară: Se ţinea de inimioară,

Căci, prinţul... îi mânios: Fata ei?... fugea pe jos!

Şi-acum... prinţul, întreba: Dacă... mai e cineva:

Căci, sigur... această casă Ascunde a lui mireasă

-Nu!... mai a-am... nu!... nicio fată,

Ţipă muma speriată, -A-a!... o fic'... aş mai avea:

161

Dar nu-u!... dai... doi bani pe ea: Este proastă!... şi fricoasă! O numim... Cenuşăreasă!... Doarme jos!... e prostănacă!

Nu ştie... nimic... să facă: Nici nu ştie... să viseze!

Nici nu ştie... să danseze! Pantofi rupţi – picioare goale

Merge... pe cărări... agale! E murdară!... nespălată!

Nici nu zici... că este fată,

Cenuşăreasa, a aşteptat S-a spălat, s-a pieptănat Şi când muma a văzut-o

Altă fată a crezut-o! Era-n... aur îmbrăcată:

Cu-n pantof... era-ncălţată Prinţul, a rămas... trăsnit!

Iute el şi-a amintit: Mireasa-şi... recunoştea

Foarte bine... o ştia Numai... muma s-a opus: A ţipat... iute... şi-a spus:

A spus, pantof... să probeze: Bine!... să se-ncredinţeze,

Şi apoi... va-ncăleca Bice... calului, va da,

Şi-uite-aşa... dragi copilaşi Voi sunteţi prea... drăgălaşi Foarte mult v-am povestit

Şi poate, aţi adormit Astăzi, chiar de Bobotează

162

Povestirea mea-i vitează: Şi cât... de viteaz ai fi

Într-o zi... tot vei sfârşi: Două zile-n lung şi-n lat

Să scriu povestea mi-a luat, Şi-am încălecat pe-un... ceas

Să îmi iau un bun rămas, Ceasul, este ora trei

(Şi cinci minute... de vrei), Astăzi, luăm apă sfinţită...

Altă, poveste dorită... Şi dacă... mă odihnesc

Mâine zi... v-o povestesc! Să nu ziceţi, că n-am vrut

Şi voinţă n-am avut: Să vă scriu poveşti frumoase

(Unele mai dureroase), Dar, care... pe la sfârşit

Se încheie în iubit: Un iubit mult... adorat

De dragoste apărat, Să ajungă pân' la voi

Cu poveşti mai vechi sau noi: Poveşti foarte căutate

Iubite şi colorate Poveşti, doar pentru copii

Scrise şi în poezii: Ca un dar pe care-l am

Poveşti multe... povesteam, Nu contează timp pierdut Contează... că am putut

Am fost sănătos... şi-am scris Împlinit... amoru-mi vis: Un vis... să scriu poezii

163

Pentru dragii mei... copii,

Iar acum... voi sforăi! La copii mă voi gândi: Şi dacă visez frumos

Poate... mai ronţăi un os! Poate... de foame îmi trece:

Pâine goală – apă rece, Să fiu eu satisfăcut

Că povestea v-a plăcut; Poate... inima mă-nţeapă: Mai beau un pahar cu apă,

Şi?... mă culc – somnul de veci Să mă-ntrebi... pe unde-mi pleci?

Şi de ce... ne-ai părăsit Când erai foarte dorit

Şi puteai... frumos a scrie Orişice-n... viers, poezie

* Rămâneţi în veselie!

Altă poveste... să-nvie! (06.01.2009 ora 3:33)

*** (Completare spaţială) Alte poveşti au înviat

Lăsate pe altădat' Sănătoşi dacă vom fi Multe cărţi vom tipări Destinul omul şi-l face Şi dacă versul ne place Şi-alte versuri vom citi Şi cu drag ne vom iubi

06 iunie 2010

164

Dumbrava Minunată

Dragi copii, poate greşesc Multe lucruri povestesc Povestesc în al meu stil Mă consider tot copil Am în guşă sărăcie

Am prea multă poezie Sunt săracul cel bogat

Sunt bogatul lăudat Mă laudă o pisică

Are pui şi e mămică, Mă laudă un pisoi Are blană de cotoi, Mă laudă şi căţelul,

Latră tare şi purcelul, Toată lumea-i lăudată La sfârşit – aplaudată, Spectacolul s-a sfârşit Am văzut şi am privit Am privit aripi în zbor Am privit al lor actor

Iar acum, avem zburdată O poveste-adevărată

O poveste la-ntâmplare... O căldură de la soare,

Voi copii... să vă-ncălziţi Bucuroşi cu toţi să fiţi

Căci, Dumbrava Minunată În rimă este redată

Copiii, să o iubească Cu dragoste s-o citească

Căci, nimic nu e sub soare

165

Fără lume iubitoare, Lume pe care-o iubesc Basme multe-i dăruiesc Şi-i păcat în astă lume

Să nu vrei lumii a spune Basme scrise-n poezie

Să v-aducă bucurie Căci, harul e hărăzit Să îl dai azi dăruit,

Lumea va fi bucuroasă Va veni la tine-acasă

Va aprinde-o lumânare Îţi va da şi de mâncare Mâine, harul tău citit Este harul împlinit

Lumea, se va apleca Soarele, în loc va sta Stelele, vor străluci Cerului vor mulţumi Căci, în lume au avut Un suflet... ce a putut

A putut poveşti să scrie Traduse în poezie

Şi-a rămas viu printre noi Până-n ziua de apoi!

Voi, copii, fără de veste Intraţi toţi într-o poveste Pe mine m-aveţi în frunte

Uşor păşiţi peste punte Râdeţi, şi-aveţi veselie

Şi citiţi, copilărie Cu... a fost odată

A fost – ca niciodată,

166

Că dacă n-ar fi Nu s-ar povesti,

A fost, ca niciodată O portiţă ferecată

Şi-a venit al ei portar Ne-a adus poveşti în dar,

Poarta largă ne-a deschis-o În rimă el a descris-o, Noi, în visuri să păşim

Copilaşi să-i adormim... Cu povestea minunată Din căsuţa fermecată

O căsuţ' a zânelor O cântare-a grânelor,

Pâinea să se plămădească Singură să povestească:

Dumbrava, cea... Minunată Frumos, în versuri, redată;

Dragi copii, căsuţa mea Şi pe voi acum vă vrea Să veniţi şi să vedeţi Povestea să o credeţi

Căci Dumbrava Minunată Şi-n versuri astăzi redată...

Este marea cu poveşti Mare om şi tu să-mi creşti,

Şi de-mi eşti cumva o fată... Ai Dumbrava Minunată,

Iar de-mi eşti băiat cuminte Vei mânca... un bob de linte

Peste cap... acum te dai Tăvălit, prin iarbă stai,

Vei fi şi tu, o fetiţă

167

Vei avea, buze, guriţă Lizuca, te vei numi

Cu Lizuca... vei dormi Vei fi … şi băiat, şi fată:

O Lizucă adorată, Vin copiii, să te vadă Cu tine ei vor să şadă,

Apoi... „Hai, Lizucă minunată În Dumbrava arătată,

Hai, să ne jucăm frumos Şi mergând tiptil pe jos...

Să vedem pe iepuraş Să vedem acest oraş, Un oraş pentru copii Un oraş cu bucurii

Şi cu sute de bărcuţe Cu lucruri multe drăguţe, O Dumbravă Minunată Cu Lizuca noastră fată”

Şi Lizuca, a ieşit

Curioasă, a privit, Şi văzând în astă seară

Mulţi copii la joc pe-afară A ţipat... că vrea şi ea! Vrea şi ea a se juca...

Şi să meargă de îndată În Dumbrava Minunată: Să-l vadă pe bursucilă Să-l vadă pe iepurilă Să-l vadă pe şoricel

Să le vorbească niţel, Să le spună că-i o fată

168

O Lizuc-adevărată, Este fata din poveste,

Este micuţă, dar creşte, Are o frumoasă zână

Se numeşte zâna bună, Zână, care o păzeşte

În Dumbravă o primeşte, Va intra... şi-n vizuină! Va aprinde... o lumină Casa, să se lumineze Lizuca, să viziteze,

Copilaşii toţi să vadă În vizuină, să şadă:

Să-l vadă, pe bursucilă, Să-l vadă, pe iepurilă, Popândăul, soricelul,

Mistreţul, şi cu purcelul Să poată, să le vorbească

Să-i mângâie, drăgălească, Să stea blânzi, şi fără frică,

Şi, Lizuca noastră mică Vorbind, viu, cu fiecare

Să-i întrebe... ce îi doare!

Şi iată că s-a-ntâmplat Copii mulţi s-au adunat, Şi Lizuca ce-a... vorbit

Copiii, au auzit! Şi pe loc nu au mai stat

Chiuind, ei au ţipat: „Hai, Lizuca... să mergem

Animale să vedem? Să-l vedem pe iepuraş, Pe bursucul drăgălaş,

169

Să-l vedem pe şoricel Să stăm de vorbă cu el, S-o vedem pe furnicuţă Cum şade în cămăruţă, Să-l vedem pe greieraş Cum ne cântă drăgălaş,

Să-l vedem pe popândău Dacă este un mâncău,

Hai, Lizuca – să mergem! Dumbrava să o vedem...”

Şi Dumbrava Minunată

I-a primit pe toţi deodată Lizuca era o zână,

Avea o baghetă-n mână, Bagheta... când şi-o roteşte Orice lucru se-mplineşte: Copilaşii, toţi să vadă...

Şi-n vizuină să şadă, Căci, Lizuca – zâna lor

E zâna copiilor, Ştie limba păsărească

Cu oricine să vorbească, Să-i întrebe... ce mai fac

De ce... sub pământ ei zac De ce... stau în vizuină

De ce... stau fără lumină Şi de ce... le este frică; Dacă au şi ei mămică Dacă au şi ei lăptic Dacă au şi ei tătic

Dacă au un loc de joacă Ghiduşii şi ei să facă, Şi dacă... ştiu poezii

170

Să le spună la copii... Copiii să râdă tare

Să le cânte o cântare, Şi, vraja... când va pieri: Din visări... şi-or reveni

Să nu uite niciodată De Dumbrava Minunată...

Care... este-adevărată! Şi poate fi vizitată:

Numai, cu bagheta-n mână De Lizuca – zâna bună!...

Şi-au intrat, da, au intrat

Au intrat – imediat! Au intrat cu mic cu mare Aveau zâna-n apărare,

Au intrat – iute-au intrat Într-un loc foarte curat:

În casă la o furnică Arătarea cea mai mică,

Ce... tocmai se odihnea... Lungită-n pătuţ şedea,

Avea... şi telecolor! Avea... uşă cu vizor! Pe vizor ea... s-a uitat

Şi tare... a întrebat: „Cine sunteţi voi, copii? Că nu sunteţi ai mei fii,

Fiii mei... acum muncesc! Se duc şi agonisesc;

Eu sunt... mama lor regină: Durerea la pui le-alină,

Fără mine – nu-mi trăiesc! Eu sunt... cea care-i iubesc:

171

Fără mine – pot muri!

Şi nu... se vor înmulţi...”

Şi copiii, s-au scuzat În căsuţă i-au intrat, Lizuca... e zâna lor:

Regina copiilor, Şi furnica, a văzut-o

Pe loc... a recunoscut-o, Le-a deschis să între-n casă

Copiii, au stat la masă Bunătăţuri au mâncat

Apoi, când... s-au săturat Au luat tot ce ei au vrut: Au cărat – cât au putut!

Şi-au ieşit cu mic cu mare Au ieşit acum la soare:

Lizuca... să le arate Alte... case şi palate

Alte... vizuini şi case... Locuinţe, mici, frumoase

Şi Lizuca... i-a condus

Pe un deal de munte-n sus Unde, dormea bursucilă

Prieten cu iepurilă: Un bursuc... cam somnoros

Puţintel... pretenţios!

Bursucul din vizuină Era strângător, albină

Dar când vrei să-l vizitezi Nu te lasă, ca să-l vezi...

172

Până... nu-i dai de mâncare, Şi dacă... mâncare are

Îţi deschide – te primeşte Se scoală – şi îţi vorbeşte:

Spune bancuri, poezii Dă mâncare la copii, Le arată a lor viaţă

Le dă... miere şi dulceaţă Îi conduce, la plecare

Şi, aduşi iarăşi... la soare Copiii vor vizita...

Prin pământ – şi altceva!

Şi copiii, aveau mâncare!... Să-i dea bursucului dare:

Furnicuţa lor, le-a dat Pofticioşi când au mâncat...

Iar acum, Lizuca lor... (Regina copiilor),

Era, supărată... tare! Şi plângea, plângea la soare Căci, vraja... când va pieri

Copiii, se vor trezi... Şi va fi, mare păcat: Bursucul, nu-i vizitat

Iepurilă, şoricelul Popândăul, sau purcelul Toţi şi toate vor pieri: La soare se vor topi,

Şi Dumbrava... Minunată Va fi... de soare - mâncată!

Noroc, cu el... iepurilă Prieten cu bursucilă,

173

Copiii, de la furnică Mai aveau... ceva păpică: Varză, conopidă, ceapă

Morcovi... alăptoşi, şi apă!

Iepurilă, cel fricos (Un iepure mic frumos),

Din tufiş iute-a ieşit La copii... lung... a privit I-a văzut cum zac la soare

A văzut că au mâncare Lizuca... zăcea şi ea... Putere nu mai avea; Şi iată-l pe iepurilă

Prieten cu bursucilă... Le-a mâncat – varza şi ceapa

A băut... şi toată apa, Ţopa, ţopa..., a sărit

Şi iată... ce le-a vorbit:

-Eu sunt, iepur, iepurilă Prieten cu bursucilă,

Dacă bat – la uşa lui... La uşa bursucului,

Viezurele, vă primeşte Şi la masă vă pofteşte: Vă primeşte-n vizuină Vă aprinde o lumină, Şi la umbră dacă staţi Puterile v-adunaţi... Vă puteţi şi odihni

Puteţi şi... mâine veni: Bursucilă vă primeşte

Vă cunoaşte – şi pofteşte,

174

Îşi face prietenii

Şi-i iubeşte... pe copii!

Dragi copii, să ştiţi şi voi Că bursucii nu-s ca noi:

Oamenii – nu prea gândesc Îi omoară – îi lovesc

Le iau blana, călduroasă, De-a lor viaţă, nu le pasă,

Şi-i păcat, de bursucilă Prieten cu iepurilă,

Şi-i păcat... pentru copii Să nu-i vadă-n viaţă vii: Să nu poat'-a le vorbi! Să nu poată... a-i iubi!

Iar eu... nimic să nu ştiu Doar atât, azi, să vă scriu Când, puteam a-i vizita De vorbă cu ei a-a... sta: Să aflăm multe secrete, Să nu le mai fie sete,

Foame, să nu le mai fie; Suflet, şi copilărie; Să le dăm copiilor...

Versuri multe la izvor, Izvorul – să izvorască! Copilaşi să răcorească!

Să prindă iute puteri Să mai vină-n alte veri, Lizuca... să fie-o fată...

Vie, şi adevărată... O zână pentru copii

Pentru zeci... de poezii

175

Poezii – foarte frumoase! De prin diferite case:

Vizuini... frumos săpate Care... sunt adevărate! Unde... zace bursucilă: Prieten, cu... iepurilă!

Dragi copii, să vă gândiţi

Viezurele să-l iubiţi El nu ştie, nu gândeşte! Fuge – se adăposteşte! Se ascunde-n vizuină:

Nimeni la el să nu vină, Este viezure fricos

Doarme şi e somnoros Are şi el... bursucilă Prieten... pe iepurilă:

Alt fricos – şi mai fricos! Paznic mic şi friguros Care doarme iepureşte Pe viezure, îl păzeşte: Doi prieteni frumuşei, Doi prieteni mititei,

Căci, duşmanul cel mai mare Este... Omul pe cărare! Care vine şi-l împuşcă

Îl prinde... şi-l ţine-n cuşcă Nu le dă nicio scăpare

Nu le dă nici de mâncare: Să nu aibă libertate

Să nu aibă niciun frate Să nu aibă surioară Să aibă viaţa amară

Să zacă închişi în cuşcă:

176

La copii... se dă – şi-i muşcă! Copiii, bursuci lovesc!

Bursucii, se-mbolnăvesc! Şi s-a dus prietenia Şi s-a dus şi bucuria

Regina... Lizuca, moare! Se topeşte vara-n soare, Şi povestea se sfârşeşte

Nimic... nu ne povesteşte: Se-ncheie în vizuină

Fără... lumânări, lumină, Fără tort cu lumânări, Fără alte multe dări,

Căci Lizuca stă în soare! La copii putere n-are, Peste cap... dacă te dai Pe Lizucă, n-o mai ai! Şi dacă... te tăvăleşti:

Tot nimic... n-ai să primeşti;

Voi, copii, azi, aţi primit... Pe Lizuca, aţi iubit,

Lizuca... vă mulţumeşte! Spune, mult că vă iubeşte,

A rămas... la bursucilă: Prieten cu iepurilă, Se duce... la şoricel,

Se duce... şi la purcel, Se duce – multe s-adune... Vine... apoi, şi vă spune...

Vă spune-n continuare Poveşti, şi cu... rozătoare

Cu purcei... micuţi, mistreţi: Pentru fete şi băieţi,

177

Pentru copilaşi cuminţi, Şi pentru voi... ca părinţi

Căci mama, este... tot fată! Băiat... a fost, al tău tată:

Copil, orişicine, este Poezia... o iubeşte

O citeşte cu plăcere O îndulceşte cu miere

Căci, mierea bună de albine: Sufletele le alină...

Le-ndulceşte-n... dimineaţă Le dă... gustul bun de viaţă Viaţa... roată, roată, vine Roieşte, stup de albine

Albina – călătoreşte Floricica – înfloreşte

Şi va da... parfum de floare Va da... lumii încântare Va da... multă poezie

Citită cu lăcomie, Şi, citită înc-o dată...

Cum nici... nu a fost vreodată Cum nici... nu s-a pomenit

Aşa jar, cu foc primit, Calul, jarul va mânca

Făt Frumos va-ncăleca Şeaua lui, este din piele Poezia-i..., din nuiele,

Nuiaua-i... va da iuţeală Care are-o... ameţeală:

Şi de cade călăreţul Îi va scade, iute, preţul... Preţul lui... este de-a scrie Poveşti multe-n poezie:

178

Copilaşii să viseze Poezia-i să rimeze

Copilaşii să-şi doarmă Mâine... piatra vieţii sfarmă:

Să caute pietricele Diamante mititele

Să le pună la păstrat Să-şi cumpere nou palat, În palat – o inimioară... Niciodată să nu moară,

Căci, povestea, s-a-ncheiat... Ochelari-mi... s-au stricat!

Mâine, îi... dez-aburesc Apoi, dacă... mai trăiesc (ochelarii),

Mai găsesc, la întâmplare... Şi alte... povestioare!

(19.01.2009) ***

(Completare spaţială) Povestiri pentru copii

Pot avea în poezii Poezia românească

Începe să se-ntregească Poate eu i-am dat avânt Am avut destul cuvânt

Un cuvânt demn de urmat Care te lasă căscat

Ca un dar ce îl avem Şi pe care nu-l vedem Dacă nu ne avântăm

Frumosul să-l cuvântăm Uns cu multă alifie

Şi numit azi, poezie! 06 iunie 2010

179

Plictiseală mare 2010 acesta, bre

Uneori şi graba-i bună Nu are gură să spună Are ochişori să vadă

Altceva prin ei să creadă

Şi aşa fără să vrei Poţi s-aluneci pe polei Iarn-aceasta-i furioasă

Ne ţine mai mult în casă

Şi când stai, te plictiseşti Cauţi ceva să citeşti

Mai compui o poezie Mai gândeşti, copilărie...

Chiar bătrân dacă tu eşti

Tot... ca un copil gândeşti Dai în mintea la copii Te gândeşti la poezii...

Treburile de prin casă Se ţin scai şi nu te lasă

Căţeluşul, latră tare Şi îţi cere de mâncare...

Pisicuţa, jucăuşă

Se ascunde după uşă, Şi-uite-aşa, în casă stăm

Trândăvim, şi ne-ngrăşăm,

Fără niciun pic mişcare

180

Toate oasele, te... dor, Şi ce pot să îţi mai spun...

Pe cine să mai cunun...

Am la fini... acum, o droaie! Le dau pastramă de oaie,

Le mai spun un la mulţi ani Vin la naş, cu mulţi curcani...

-La mulţi ani! Hai să trăim! Haideţi toţi... să ne cinstim,

Lumânări şi tort pe masă Dans, şi tărăboi prin casă...

Căci, aşa-i pe la români

Se botează şi cununi Românii, se veselesc Au suflet prietenesc...

Au sufletul primitor

Te primesc în casa lor Îţi pun... de mâncărică

(un castron de fasolică),

Scoate şi o murătură Glume – rostite din gură,

Mai taie şi o slănină Casa de copii e plină...

Căci aşa-i, nene, pe la ţară

Avem noi viaţa amară Dar avem... prietenie

Avem, suflet, poezie...

181

Avem tot ce-i omenesc Tot ce oameni-şi doresc Şi aici mă mai opresc

Mă duc şi mă odihnesc:

Când m-apucă, mu-u-lt... mă ţine Doresc să ne fie bine,

Rău la nimeni nu doresc Vin şi eu..., şi vă iubesc,

Poezia, mult îmi place Aduce, în suflet, pace. Sufletul, ţi-l recreezi,

Multe-auzi şi multe vezi.

Căci doar o viaţă omul are Şi o pune în cântare,

Îşi cântă-n viaţă amarul Îşi umple cu vârf paharul...

Îşi numără – bănişorii Îşi citeşte – anişorii, Şi vede ca-mbătrânit La pensie a ieşit...

Şi-a ajuns... din om cu spor Un bătrân, şi-un... cerşetor!

(06.02.2010) ***

Epigramă: Eşti beţiv, plictisitor

Şi nimic ţie nu-ţi place Caut alt îndulcitor

Care voia mea el face 06 iunie 2010

182

Epilog

Dragi copii, mai am poveşti Pentru tine să-mi citeşti,

Mai am povestiri frumoase Zmei, şi zâne drăgălaşe,

Mai am... Prinţul Fermecat Tot în versuri prezentat,

Mai am... multe să vă spun Şi în carte să le-adun,

Numai că, s-a cam sfârşit Pagini pentru tipărit, Şi dacă... mă veţi iubi

Altă carte veţi citi: Veţi citi... volumul trei: Poveşti cu zâne şi zmei, Şi poate mă mai gândesc Şi viaţă de mai trăiesc, Tot ce inima vă cere

Vă voi scrie cu plăcere Pentru voi – pentru copii Mai pot versuri mii şi mii

Pot să scriu neîncetat, Să adorm cu voi în pat, Să mă fac... găina ou!

Să mă nasc... copil din nou! Să mă joc – cu pisicuţa

Să mă cert – cu bunicuţa Şi dacă, mă nasc fetiţă Eu vă cânt şi din guriţă Mă fac... o actriţă star Să vă dau al vieţii dar, În viaţă să-ntineresc

Apoi, să mă-ndrăgostesc

183

Să găsesc un Făt Frumos Un băiat fin, drăgăstos Băiatul, să mă iubească

Şi când, viaţa noastră... cască Să dormim – adâncul somn În ceruri la Sfântul Domn,

Căruia, îi mulţumim Viaţă... de la El trăim; Dacă Dumnezeu n-ar fi Poezii... n-am mai citi,

Dumnezeu, mult ne iubeşte Poezii ne dăruieşte, Dăruieşte-n unii har, Umple al vieţii pahar: Jumătate să-l sorbim

Pe pământ să ne iubim, Jumătate să-l vărsăm

Dragoste şi Lui să-i dăm; Dragostea, să înflorească Multă lume s-o dorească,

Să trăim în veselie, Versuri multe – poezie, Rai al nostru pe pământ Care vine prin cuvânt Un cuvânt atent ales

Care are înţeles, Are rimă, şi-i frumos Este cuvânt... luminos Luminează orice minte O lumină... din cuvinte,

Să vedem şi să trăim Între noi să ne iubim,

Să iubim... tot cei frumos Tot ce este luminos,

184

Niciodată să nu piară, Să avem viaţă uşoară,

Soarele... să strălucească, Dumnezeu să ne iubească,

Noi cu drag... să-I mulţumim, Să vadă, că Îl iubim,

Să vadă, în noi credinţa, Să ne dea, mai mult Fiinţa, Să ne dea – putere mare, Cuvinte – strălucitoare, Cuvinte... care ne-nvie

Scrise-n viers şi-n poezie Fără... cu prea mult venin,

Cu gândire şi cu chin, Fără-a noastră neputinţă

Când n-avem a Lui Fiinţă, Căci, Prea Sfântul Dumnezeu

Omul a iubit mereu! Pentru Dumnezeu ce fac... Poezia-mi, este-un fleac! Dumnezeu poate să scrie

Orice fel de poezie! Condiţia... să-L iubeşti

Credincios, să-I?... mul-ţu-meşti! (01.03.2010)

*** (Completare spaţială)

Epigramă: Eşti fotograful cel mai bun Dar ai uitat să scoţi capacul Mă uit la poza ta şi-ţi spun

Că ai ieşit urât ca... “Făt frumos din mlaştină”

06 iunie 2010

185

CUPRINS Prefaţă........................................................................................3 Prima parte...............................................................................4 Introducere ................................................................................5 Mioriţa românească a-nceput iarăşi să pască ............................8 Toamna a venit.........................................................................10 Toamnă brumărie ...................................................................10 Toamnă ploioasă ....................................................................11 Toamnă friguroasă .................................................................11 Toamnă lungă .........................................................................12 Toamnă bogată .......................................................................12 Moş Crăciun vine la tine ........................................................13 Moş Crăciun este bărbos ........................................................13 Moş Crăciun vine copii şi v-aduce jucării ..............................14 Moş Crăciun cu reni ...............................................................15 Moş Crăciun de sărbătoare .....................................................16 Moş Crăciun şi darurile ..........................................................18 Moş Crăciun este iubit ...........................................................19 Colind de Crăciun ...................................................................20 Iarna cu zăpadă .....................................................................22 Este frig şi este iarnă ..............................................................22 Iarna-i anotimp frumos ...........................................................23 Sus pe deal la săniuş ..............................................................23 Iarnă, iarnă, eşti frumoasă ......................................................24 Gerul iernii a venit ..................................................................24 Iarn-aceasta e frumoasă ..........................................................25 Sfârşit de iarnă geroasă 2010 ...................................................25 Primăvara a sosit ....................................................................27 Mărţişor de primăvară ............................................................27 Sunt o mămică fericită ............................................... .............28 De ziua ta mămico ..................................................................28 Ziua mămicilor .......................................................................29 Astăzi este ziua ta, mămica mea ............................................29

186

Mămica mea este doar una .....................................................30 Darul mamei mele ..................................................................30 Mămica mea îi minunată ........................................................31 De ziua femeilor .....................................................................31 Urări de la mulţi ani mămicilor ..............................................32 Astăzi este ziua ta ...................................................................32 Iubirea de mămică, dar şi de bunică.........................................33 Opt martie ...............................................................................33 De ziua ta .................................................................................34 De ziua ta o sărutare ...............................................................34 Doamnei învăţătoare, îi dăruim o sărutare .............................35 Iubesc pământul natal .............................................................48 Îndemn ....................................................................................49 Poem .......................................................................................50 Mamei .....................................................................................51 Păpuşarul ................................................................................52 Aniversare ..............................................................................55 Veneam din Maramu' .............................................................57 Inima pionierului ....................................................................58 Drumul meu ............................................................................59 Semaforul ...............................................................................60 Dormeam ................................................................................61 Naşterea ..................................................................................62 Epilogul primei părţi ..............................................................63 Partea a doua ........................................................................65 Un înainte mental ...................................................................66 Cocoşul răguşit .......................................................................74 Ţara cu maimuţe .....................................................................75 Motănica mea pisică ...............................................................77 Motănica şi şioricica ........................................ .......................78 Copil sunt... ............................................................................80 Găina zăpăcită rămasă cotcodăcită .........................................82 Căţeluşul meu codiţă ..............................................................83 Completare ulterioară .............................................................86

187

Miaunică doi ........................................................... ................88 Parfum de copil ......................................................................92 Căţeluşul meu frumos ..............................................................93 Iepurele poznaş şi lupul olog ..................................................95 Cine câine nu gândeşte .........................................................100 Lumea noastră-i minunată ....................................................103 Miaunică pisoi ......................................................................105 Joc de pisici ..........................................................................107 Partea a treia .......................................................................109 Câteva cuvinte ca de-nceput .................................................110 Joc de cărţi, cu animale în ordine alfabetică ........................113 Pădurea spânzuraţilor ...........................................................118 Cenuşăreasa ..........................................................................123 Dumbrava minunată .............................................................164 Plictiseală mare 2010 ăsta bre ..............................................179 Epilog ...................................................................................182 Cuprins .................................................................................185

Citind aceastã carte vei întineriDorinþa ta va fi, iarãºi, de a citi

Am acest dar copiilor versuri a scrieEste un dar cu dragoste de poezieRima în versuri inima-þi tresaltã

Pune plãcerea fãurind vieþii o haltãTrenul iubirii-n haltã iute va opri

O clipã de iubire de la viaþã vei primiEste o clipã care zi de zi plãceri va creºteEste o clipã de iubire care zilnic te iubeºte

Aduni în fiecare zi plãcerea de-a citiZilele de iubire nu se vor sfârºiMâine va fi o zi ce nu are sfârºitIubirea va veni la tine prin citit

Este iubirea mea copil iubit sã creºtiEste iubirea, zilnic, cãrþi de poezie sã-mi citeºtiApoi, sã-mi spui din suflet, dacã mã iubeºti?

(06.05.2010)