carte tehnicã - valrom tehnica easykit.pdf · carte tehnic ã. am câætigat pe

Atât de simplu.

Carte tehnicã

Am câætigat pe piaåa româneascã statutul de lider în tubulaturã æi fitinguri din materiale plastice æi ne-am dovedit competenåa în calitate de distribuitor de produse pentru instalaåii sanitare æi de încãlzire.

Dar cel mai important este cã am câætigat încrederea colaboratorilor noætri prin standardele calitative înalte, aplicabilitatea produselor, promptitudinea æi profesionalismul angajaåilor noætri æi prin continua adaptare la cerinåele pieåei.

Menåinerea unor legãturi eficiente cu reåeaua proprie de distribuåie, comercianåii æi antreprenorii este garantatã de disponibilitatea permanentã a produselor pe stoc, eliminarea sincopelor în aprovizionare æi simplitatea în achiziåie.

Valrom Industrie vã pune la dispoziåie un sistem complet de servicii care faciliteazã alegerea celui mai eficient tip de sistem.În plus, la cererea beneficiarului, putem asigura transportul gratuit al produselor æi sistemelor de la depozitele noastre la sediul acestuia.

Valrom Industrie are implementat æi certificat un sistem de management al calitãåii în conformitate cu cerinåele standardului ISO 9001/2000.

Toate produsele Valrom sunt testate în cadrul laboratorului propriu de încercãri, evaluat æi acreditat RENAR, conform cerinåelor standardului SR EN ISO 17025/2001.

De asemenea, toate produsele fabricate de Valrom Industrie sunt agrementate æi avizate de instituåiile abilitate (MLPTL, ICECON), iar cele folosite la transportul fluidelor alimentare au æi avizul Ministerului Sãnãtãåii.

Eficienåã

Servicii integrate

Calitate

Simplitatea înseamnã pentru noi perfecåiune. Simplitatea înseamnã pentru noi eficienåã æi un simå practic dezvoltat.Simplitatea este regula de bazã în relaåiile noastre cu clienåii, în procesul de producåie æi mai ales în modul de concepere a sistemelor pe care le producem æi comercializãm. Simplu.

Sistem de canalizare interioarã

EasyKIT este un sistem complet de canalizare interioarã, compus din tubulaturã æi fitinguri din polipropilenã, sifoane æi accesorii necesare realizãrii instalaåiei interioare de scurgere, indiferent de complexitatea traseului.Tubulatura æi fitingurile din polipropilenã sunt produse de Valrom Industrie.

Gama de diametre æi lungimi ale åevilor æi tipurile de fitinguri permit rezolvarea oricãrei geometrii de instalaåie de scurgere, în modul cel mai rapid æi economic.Diametrele sunt cuprinse între 32 mm æi 160 mm, iar lungime a barei între 150 æi 3000 mm.Gama de fitinguri conåine: manæoane, coturi, ramificaåii, reducåii, piese de curãåire, piese de racordare la obiecte sanitare, aeratoare, clapete antirefulare etc.

Gama dimensionalã

1

EasySistem de canalizare interioarã

Cuprinspag

31. Polipropilena...........................................................

102. Åevi æi racorduri din polipropilenã....................

243. Caracteristici speciale ale tevilor

si racordurilor din polipropilena.......................

Istoric...................................................................................3Ce este polipropilena?............................................................3Caracteristicile polipropilenei.................................................4

Evaluarea conditiilor de montare si functionare........................10Criterii de folosire a tubulaturii din polipropilena......................12Criterii de transport si stocare..................................................12Criterii de punere in opera.......................................................13Criterii de fixare......................................................................14Canalizari verticale.................................................................15Canalizari orizontale...............................................................17Ventilarea instalatiilor de canalizare interioara..........................17Sisteme de ventilare................................................................18

Tuburi si racorduri - marcare si ambalare..................................24Tuburi - dimensionare.............................................................25Scheme tip pentru canalizare interioara...................................26

3


Fig1.

ATACTICÃ: Succesiunea unitãtii monomerice este cazualã, fãrã a respecta o regulã. Orientarea unitãtii monomerice adiacente poate fi identicã sau diferitã.

Tipuri de polipropilenã stereoregulatã

IZOTACTICÃ: Unitãtile monomerice au aceeasi orientare si sunt concatenate cap-coadã. Radicalii metilici CH3 se gãsesc toti pe aceeasi parte a axei catenei.

Fo rmu la gene ra l ã a po l i p rop i l ene i ;Gradul de polimerizare este cuprins în intervalul 7500 - 18000

Polimerii stereoregulati (PP izotatic si sindiotatic) prezintã un grad mare de cristalizare, o temperaturã de fuzionare relativ înaltã si bune proprietãti mecanice. Polipropilenele nestereoregulate, în schimb, nu prezintã nici o tendintã spre cristalizare si au proprietãti elastometrice, fapt ce determinã sã nu fie interesante pentru scopuri practice.

1. POLIPROPILENA

Sistemele de canalizare interioarã au fost revolutionate odatã cu aparitia tubulaturii din polipropilenã. Aceasta datoritã proprietãtilor deosebite ale acestui tip de tubulaturã: rezistentã si functionalitate pe termen lung, stabilitate la o gamã variatã de substante chimice chiar si la temperaturi ridicate, usurintã la punerea în operã, transport si stocare convenabile etc.

IstoricPolipropilena este un material plastic obtinut prin polimerizarea propilenei. Obtinutã în 1950 de

firma FONTANA, care, operând în prezenta anumitor catalizatori (FRIEDEL - CRAFTS) a sintetizat un tip de polimer caracterizat printr-o structurã dezordonatã cu o greutate molecularã mare. Relevantã, a fost sinteza polipropilenei izotacticã - obtinutã de Giulio Natta în 1945 - care prezintã particularitatea de a avea radicalii metilici orientati pe aceeasi laturã a catenei. Montedison produce la scarã industrialã acest material încã din 1957 cu marca "NOPLEN". Ulterior polipropilena a fost produsã si de alte firme din Europa, America si Asia, sub diferite denumiri comerciale, printre care citãm "VESTOLEN" P 9026 IGNIFUGO (HULS).

Ce este polipropilena ?Polipropilena este un polimer al propilenei CH -CH = CH . În functie de conditiile de 3 2

polimerizare si de tipul de catalizator folosit, polimerii pot prezenta o conformatie stereoregulatã, denumitã asa pentru cã unitatea monomericã are o succedare regulatã(Fig.1).

De fapt sunt cunoscute diverse tipuri de polipropilenã cu proprietãti si aplicatii extrem de diferite derivate din structura diversã pe care o prezintã moleculele de polipropilenã; proprietãtile sunt apoi influentate, fie de greutatea molecularã, fie eventual de tipul ramificatiilor din lungul catenei moleculare.

Alte produse, printre care în special trimerul sau tetramerul sunt folosite ca intermediari în industria chimicã. Pentru aplicatiile industriale este luat în consideratie numai polimerul izotatic întrucât ceilalti polimeri, cu toate cã prezintã un interes stiintific, nu fac obiectul unei dezvoltãri pe plan comercial.Polipropilena se poate defini ca o rãsinã termoplasticã, caracterizatã de proprietatea de a-si modifica starea de agregare în functie de temperaturã. Polipropilena ia , de fapt, stare plasticã prin încãlzire si se întoarce la starea rigidã prin rãcire, aceasta fãcând posibilã realizarea de produse prin injectie, extrudare, extrudare-suflare si formare sub vid. Poate fi folositã în amestec cu diferite substante în vederea obtinerii unor produse cu proprietãti îmbunãtãtite.

Industria de jucãrii a fost una din primele care au folosit polipropilena ca înlocuitor pentru alte materiale, mai ales datoritã usurintei la modelarea formelor, chiar si la dimensiuni reduse. La aparatele electrocasnice se foloseste masiv pentru realizarea de componente pentru diferite articole. Industria automobilisticã foloseste polipropilena pentru a produce diferite carcase, mãsti de protectie, piese aplicate samd. Industria chimicã foloseste pe scarã largã polipropilena pentru realizarea de containere, vase, tevi, robineti chiar pentru lichide agresive (vezi tabelul de compatibilitate si, în completare pentru amãnunte speciale sunteti sfãtuiti sã consultati norma internationalã 6/83 UNI/ISO/TR 7471 referitoare la "Rezistenta chimicã la lichide" - Tevi si racorduri de polipropilenã.). Industria electronicã foloseste acest material pentru carcase de radio si casetofoane, suporturi, izolatori etc.

Existã apoi o mare diversitate de obiecte de larg consum cu care venim frecvent în contact, cum sunt: obiecte de uz caznice, obiecte si instalatii sanitare, biroticã etc.

Caracteristicile polipropilenei

Polimerul izotactic este caracterizat de o structurã partial cristalinã care în produsele comercializate este prezentã într-o mãsurã de 45% , 60%. Este un polimer inodor si incolor, usor transparent pânã la opac si se preteazã la a fi colorat într-o gama variatã de culori cu mare luciu superficial.Având afinitãti cu polietilena de înaltã densitate se diferentiazã, în conditii normale, prin urmãtoarele aspecte:

- densitate micã (0,9 - 0,95 gr/cmc);- timp de îmbãtrânire ridicat;- comporatment bun la temperaturi ridicate;- rigiditate si duritate ridicatã;- rezistentã la abraziune si zgâriere superficialã.

Ca si polietilena de înaltã densitate, polipropilena prezintã proprietãti dielectrice independent de frecventa curentilor. În aceste conditii nu este deci posibilã încãlzirea în prezenta curentilor de înaltã frecventã. Caracteristica dielectricã determinã în schimb tendinta de încãrcare electrostaticã, astfel în cazurile în care acest fenomen nu este compatibil cu folosirea produsului se vor prevedea mãsuri de antistatizare.

În anumite cazuri, în polipropilenã sunt introdusi aditivi speciali pentru a obtine caracteristici îmbunãtãtite. De exemplu, sunt adãugati halogeni (bromuri) pentru a conferi proprietatea de ignifugare. O îmbunãtãtire a proprietãtilor la temperaturã scãzutã se obtine prin intermediul copolimerizãrii cu alte uleiuri parafine ( în general etilene).

Polipropilena rezistã la actiunea detergentilor, chiar si la temperaturã ridicatã, la solutii apoase de sãruri anorganice, acizi slabi anorganici, solutii alcaline, alcooli si unele uleiuri. Nu sunt compatibili cu polipropilena agentii puternic oxidanti ca acidul clorsulfuric, acidul sulfuric 100% (oleum), acidul nitric si hidrocarburile halogenate. Fenomene de alterare apar si în prezenta hidrocarburilor alifatice si aromatice ca benzina sau benzol, mai ales dacã temperatura este ridicatã. Absoarbe putinã apã (mai putin de 0,02%) datoritã limitatãrii date de straturile superficiale.

SINDIOTACTICÃ: Unitãtile monomerice sunt în pozitii opuse si concatenate cap- coadã. Radicalii metilici sunt dispusi alternativ fatã de axa catenei.

4

5


În cele din urmã, mentionãm cã, pentru a garanta o rezistentã foarte bunã la agenti chimici, se evitã operatia de lipire cu adezivi. În practicã se întâlneste posibilitatea de a efectua lipiri numai cu adezivi pe bazã de policloroprenã.

Caracteristicile de mai sus, adãugate la tehnologia de fabricare fac din polipropilenã un material extrem de indicat pentru realizarea de tevi si racorduri pentru instalatii de canalizare interioarã cu racorduri de îmbinare.

Proprietãtile polipropilenei gri folositã în fabricarea tevilor de scurgere cu etansare prin garniturã.

Tabel rezumativ

Polipropilena nu este atacatã în general de acizi si baze minerale, chiar si cu concentratie mare si chiar la temperaturi mai mari de 60sC. Comportamentul produsului din polipropilenã în contact cu diversi agenti chimici organici depinde de cât de mult acesti agenti sunt absorbiti de polimer; aceastã fiind dependentã de tipul de agent chimic si de temperatura la care vine în contact cu polimerul.

În general, odatã cu cresterea temperaturii creste si cantitatea de agent absorbit de polipropilenã iar caracteristicile mecanice ale polimerului sunt afectate proportional.

Tabel de compatibilitate a tevilor din pp produse de VALROMcu diferite substante chimice

REACTIV Temp

°C

Timp

zile

Variatii în

greutate %

OBSERVATII Posibilitatea

utilizãrii

Compusi anorganiciAcid boric 100 30 + 0,028 nealterat daAcid clorhidric 36% 22 90 + 0,5 NC, usor brun daAcid clorhidric 36% 80 10 + 0,9 NC, usor brun nuAcid clorosulfuric 22 10 ND Descompus daAcid cromic 2N 22 30 + 0,2 Nealterat daAcid cromic 2N 60 30 + 0,2 NC, usor brun daAcid cromic 2N 60 180 + 3,1 NC, usor brun rezervãAcid fluorhidric solutie 22 90 + 0,5 Nr, usor opac daAcid fosforic solutie 22 90 + 0,17 NC, usor brun daAcid fosforic solutie 80 30 nul NC, usor brun daAcid fosforic solutie 30% 100 30 - 0,074 Nealterat daAcid fosforic solutie 60% 100 30 - 0,126 Nealterat daAcid nitric 30% 22 90 + 0,4 NC, galben daAcid nitric 50% 80 10 ND descompus nu

PROPRIETATE METODA DE PROBÃ U.M.

Densitate la 23 grd.C ISO/R 1183 DIN 53479 g/cm3 0,950

Melt Index 230/2,16 Kg ISO 1133 P12 DIN 53735 g/10 min 0,40

Solicitare la tractiune ISO 178 P5 DIN 53452 N/mm2 44

Rezistenta la tractiune N/mm2 15

Alungire elasticã la tractiune % 15

Alungire la rupere

ISO 527 DIN 53455

% > 48

Modul elasticitate ISO 527 DIN 53457 N/mm2 1300

Interval de fuzionare a cristalelor Microscop pol. sC 160-165

Grad Vicat ISO 306 DIN 53460 sC 90

Coeficient de dilatare liniarã (10-40 grd.C) ASTM D 696-44 sC-1 1,1x10-4(mm/msC0,11)

Autostingere DIN 4102 - clasa B1 secunde <6

REACTIV Temp°C

Timpzile

Variatii îngreutate %

OBSERVATII Posibilitateautilizãrii

Compusi anorganiciAcid nitric 68% 22 30 + 0,1 NC, galben daAcid nitric 68% 80 10 ND descompus nuAcid nitric fumigen 22 30 - 0,1 galben nuAcid sulfuric 50% 22 90 nul nealterat daAcid sulfuric 50% 80 10 + 0,1 nealterat daAcid sulfuric 50% 100 20 + 0,25 brun daAcid sulfuric 98% 22 90 + 0,14 nealterat daAcid sulfuric 98% 80 10 + 0,3 usor coroziv si brun nuAcid sulfuric 98% 100 20 + 3,5 Crãpãturi superficiale nuApã distilatã 100 30 + 0,055 nealterat daApã oxigenatã 30% 22 90 nul NC, usor galben daAcid oxigenat 30% 80 10 nul NC, usor galben RezervãAmoniac 15% 22 30 nul nealterat daAmoniac 30% 22 180 + 0,5 nealterat daNitrat de Ag. Sol.20% 22 30 nul usor brun daCarbonat de Ca. Sol.sat 100 30 + 0,052 Nealterat daClorurã de Ca, sol.50% 22 30 nul nealterat daClorura de fier 100 30 + 0,005 NC, galben închis daIod, sol.50% KJ 22 30 nul NC, brun daClorurã de Mg., sol.sat 100 30 + 0,032 NC, galben daUlei 100% 22 - ND descompus dupa 5 h nuPotasiu bicromat 10% înH2SO4 1:1

22 90 + 0,6 NC, usor brun da

Potasiu bicromat 10% în 1:1

80 10 - 2,20 coroziv nu

Potasiu bromat, sol.sat 100 30 - 0,050 NC, galben nuPotasiu bromura, sol.sat 100 30 - 0,094 NC, galben daPotasiu clor, sol.sat. 100 30 - 0,100 NC, galben int. daPotasiu cromat, sol.40% 100 30 - 0,113 NC, galben int. daPotasiu hidrat, sol.54% 20 30 nul nealterat daPotasiu hidrat, sol.54% 60 30 + 1,3 nealterat daCupru nitrat, sol.sat. 100 30 - 0,174 NC, galben int. daBicarbonat de sodiu,sol.sat 100 30 - 0,288 nealterat daBicromat de sodiu, sol.sat. 100 30 + 0,100 Incrustatii superficiale daCarbonat de sodiu, sol.sat 22 30 nul nealterat daCarbonat de sodiu, sol.sat. 80 30 nul nealterat daClorurã de sodiu, sol.sat. 22 90 nul neralterat daClorurã de sodiu, sol.sat. 80 30 nul nealterat daFosfat de sodiu, sol.sat. 100 30 - 0,375 NC, galben inchis daHidrat de sodiu, sol.20% 23 30 + 0,01 NC, nealterat daHidrat de sodiu, sol.20% 60 30 + 0,01 NC, nealterat daHidrat de sodiu, sol.30% 22 90 + 0,2 NC, galben daHidrat de sodiu, sol.30% 80 30 + 0,2 NC, galben daSodiu hipoclorit 13% 22 90 + 0,75 NC, usor galben daSodiu hipoclorit 13% 80 10 + 1 NC, usor galben daSulfit de sodiu 40% 22 30 nul nealterat da

H2SO4

6

7


REACTIV Temp°C

Timpzile



Compusi anorganiciClorurã de Zn, sol 20% 100 30 + 0,19 nealterat daH2SO 4 + HCl = 1:1 22 10 + 0,12 NC da

22 30 + 0,18 NC da22 90 + 0,40 NC, galben da

H2SO 4 + HF = 1:1

H2SO 4 + HF = 1:1

H2SO 4 + HF = 1:1

22 10 + 0,22 NC, galben da22 30 + 0,17 NC, galben da22 90 + 0,30 NC, galben da

H2SO 4 + HNO 3 = 1:1

H2SO 4 + HNO 3 = 1:1

H2SO 4 + HNO 3 = 1:1


HCl + HF = 1:1

HCl + HF = 1:1HCl + HF = 1:1


HCl + HNO 3 = 1:1

HCl + HNO 3 = 1:1HCl + HNO 3 = 1:1


3 22 10 + 0,21 NC, galben daHF + HNO = 1:1

HF + HNO = 1:1HF + HNO = 1:1

22 30 + 0,24 NC, galben da22 90 + 0,55 NC, galben da

Amestecuri organiceAcetonã 22 20 + 2,20 usor umflat daAcetonã 22 90 + 8 umflat nuAcetofenonã 22 30 + 1,6 usor umflat daAcetofenonã 60 30 + 1,8 usor umflat daAcid acetic glacial 22 90 + 1,5 NC, brun daAcid acetic glacial 80 10 + 2,4 NC, alterarea propr.

mecanice, opacnu

Acid acetic glacial 100 30 + 0,658 zgârieturi nuAcid acetic 30% 100 30 + 0,643 nealterat daAcid acetic 50% 22 30 nul nealterat daAcid acetic 50% 80 30 + 0,5 NC, usor opacizat daAcid acetic 70% 100 30 + 0,416 NC, usor opacizat daAcid formic 85% 22 30 nul nealterat daAcid lactic 20% 60 30 + 0,4 nealterat daAcid lactic 20% 60 180 + 0,3 nealterat daAcid malic 22 180 + 0,4 nealterat daAcid malic 60 180 - 0,4 nealterat daAcid oleic 22 30 + 0,5 nealterat daAcid oleic 80 30 + 5 brun, usor umflat rezervãAcid oxalic 30% 100 30 - 0,2 nealterat daAcid oxalic 50% 22 30 + 0,1 nealterat daAcid oxalic 50% 60 30 + 0,5 nealterat daAcid oxalic 50% 60 180 + 5,6 usor umflat rezervãAcid oxalic, sol.sat. 100 30 + 0,226 nealterat daAcid succinic 22 30 - 0,3 nealterat daAcid succinic 60 30 - 0,1 nealterat da

H2SO 4 + HCl = 1:1

H2SO 4 + HCl = 1:1

REACTIV Temp°C

Timpzile



Amestecuri organiceAcid tricloracetic 60 30 + 2,9 usor brun daAlchibenzol 23 30 + 0,01 nealterat daAlchibenzol 50 50 + 2,3 usor umflat rezervãAlcool etilic az. 22 30 + 0,2 nealterat daAlcool butilic 22 90 + 0,35 nealterat daAlcool izopropilic anhidro 22 30 + 0,2 nealterat daAlcool metilic 22 30 + 0,2 nealterat daAlcool metilic 60 30 + 0,1 nealterat daAldehidã formicã 35% 22 30 + 0,16 nealterat daAldehidã izobutiricã 22 90 + 4,6 usor umflat rezervãAnilinã 22 30 + 0,5 nealterat daAnilinã 60 30 + 2,3 usor umflat rezervãBenzinã 22 30 + 13 umflat nuClorurã de benzoil 22 30 + 5,8 usor umflat rezervãBenzen 22 90 + 12 umflat nuAcetat de butil 22 30 + 3,9 usor umflat rezervãButil ftalat 22 30 + 0,2 nealterat daButil ftalat 80 90 + 4,7 usor umflat rezervãSulfurã de carbon 22 30 + 7,6 umflat nuTetraclorurã de carbon 22 30 + 35 umflat nuCiclohexanol 22 30 - 0,2 nealterat daCiclohexanol 60 10 + 6 usor umflat rezervãCloroform 22 30 + 5,5 usor umflat rezervãCloroform 60 180 - umflat tot nuDecalinã 60 30 + 3,4 usor umflat rezervãDecalinã 60 180 + 2,9 usor umflat rezervãDicloretan 22 30 + 8,7 umflat nuDietanolaminã 22 - + 0,15 nealterat daDioxan 22 30 + 3,3 usor umflat rezervãDioxan 80 30 - complet umflat nuHeptan normal 22 30 + 11 umflat nuEter etilic 22 30 + 8,5 umflat nuEter de petrol 22 30 + 5 usor umflat rezervaEter de petrol 60 30 + 2,3 usor umflat rezervãEter de petrol 60 180 + 2,7 usor umflat rezervãEtil acetat 22 90 + 4,9 usor umflat rezervãClorurã de etil 0 2 + 10,1 umflat nuFenol 22 90 + 2 usor umflat rezervãFreon 0 90 - 0,09 nealterat daGlicerinã 22 30 + 0,2 nealterat daGlicol etilic 22 10 nul nealterat daSulfat de hidrazinã 10% 22 60 nul nealterat daSulfat de hidrazinã 10% 80 180 nul nealterat daClorurã de metilen 60 60 + 1,6 usor umflat rezervãClorurã de metilen 60 180 + 2,2 usor umflat rezervãNitrobenzol 22 30 + 1,6 nealterat da

8

9


* NC = necoroziv ND = nedeterminabil rezervã = poate fi utilizat, dar cu grijã

Caracteristicile indicate se referã la materialul folosit în prezent.

Pentru aprofundãri ale subiectului rezistentei chimice referitoare la tevi si la racorduri din polipropilenã, se recomandã studierea standardului UNIPLAST UNI ISO/TR 7471 - iunie 1983.

REACTIV Temp°C

Timpzile



Amestecuri organiceUlei de in 60 30 nul nealterat daVaselinã 22 90 + 0,5 nealterat daVaselinã 80 30 + 0,8 umflat nu

Ulei mixt naftalino-parafinic la50 grd.C, vâscozitate 8,5En.IW72

22 90 + 0,4 nealterat da

Ulei mixt naftalino-parafinic la50 grd.C, vâscozitate 8,5En.IW72

80 30 + 6,6 opac si usor umflat nu

Ulei mixt naftalino-parafinic la50 grd.C, vâscozitate 12-15Engler IW98-100

22 90 nul nealterat da

Ulei mixt naftalino-parafinic la50 grd.C, vâscozitate 12-15Engler IW98-100

80 30 + 5,1 opac si usor umflat nu

Ulei pt. transformatoare 22 90 + 0,5 nealterat daUlei pt. transformatoare 80 30 + 8 umflat nuPiridinã 22 10 + 3,8 usor umflat rezervãAcetat de sodiu, sol.sat 100 30 - 0,133 nealterat daTetrahidrofuran 22 30 + 3,7 usor umflat rezervãTetralinã 22 30 + 8 umflat nuTetralinã 60 30 + 3,8 umflat nuTetralinã 60 180 + 3,6 umflat nuTiofen 60 30 + 0,1 nealterat daToluen 22 10 + 11 umflat nuTremetil benzen 22 30 + 9,5 umflat nuTremetil benzen 60 30 + 10,5 usor ingalbenit si umflat nuTrielinã 22 30 + 5 usor umflat rezervãTrielinã 60 30 - 5,4 alterat nuP-XILOL 22 1 + 11 umflat nuSubstante alimentareOtet 22 30 nul nealterat daApã potabilã 80 30 nul nealterat daApã potabilã 80 30 nul nealterat daBere 22 30 nul nealterat daLapte 22 30 nul nealterat daUlei de masline 22 30 nul nealterat daUlei de masline 80 30 +3 opacizat daVin 22 30 nul nealterat da

2. TEVI SI RACORDURI DIN POLIPROPILENÃ

Evaluarea conditiilor de montare si functionare

Polipropilena este un material caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniarã ridicat. Valoarea -4° -1 t

sa este 1,1 x 10 C care echivaleazã cu o alungire de 0,11 mm la 1 metru de eavã, pentru 1 grad Celsius tde diferen ã de temperaturã.

t t tCa titlu de compara ie se considerã, ca exemplu, evile de o el utilizate în mod curent pentru t -5° -1

instala iile de încãlzire, care au un coeficient de dilatare liniarã mediu, de 1 x 10 C , ceea ce echivaleazã cu s s t s t t0,01 mm pentru 1 metru i 1 grad Celsius. Se poate calcula, cu u urin ã, cã în acelea i condi ii, o eavã din

t tpolipropilenã are o alungire de 11 ori mai mare decât o eavã de o el.

Polietilenã 0,19 mm

Polipropilenã 0,11 mm

PVC 0,07 mm

Aluminiu 0,022 mmCupru 0,017 mmOtel 0,01 mm

Coeficientul de dilatare liniarã exprimatã în mm/(m sC) milimetri pe metru pe grad celsius la propilenã si la diverse materiale.

Dl = L x l x Dt

Unde: Dl = alungire calculatã (în mm);

L = lungimea initialã a tevii la momentul punerii în operã (în mm);

l = coeficient de dilatare liniarã în mm/(m sC);

Dt = diferenta de temperaturã între temperatura de lucru prevãzutã pentru teavã si temperatura mediului ambiant în momentul instalãrii (în sC).

Pentru aplicatiile la exteriorul clãdirilor (în conditii atmosferice) unde putem avea variatii mari de temperaturã, datoritã coeficientului de dilatare pentru tubulatura din polipropilenã se poate observa cã variatiile de lungime pot fi importante. În canalizãrile interioare de asemenea pot apare diferente mari de temperaturã si deci alungiri mari, deoarece teava poate fi parcursã de apa de spãlare a unui WC la temperatura de 15 - 20 sC sau scurgerea unei chiuvete de bucãtãrie la temperatura de 70 sC si altele.

10

11


În mod analog, va fi luat în consideratie faptul cã punerea în operã a tevilor pe santier poate fi efectuatã în perioada de iarnã, cu temperaturi foarte joase (situatie în care nu sunteti sfãtuiti sã efectuati lucrãri datoritã fragilitãtii mãrite a materialului) sau în perioada de varã cu temperaturi ridicate ca si în toate conditiile de temperaturã intermediare.

Luând în consideratie cele expuse mai sus, se dovedeste necesar evaluarea efectelor de functionalitate si stabilitate a instalatiei la variatia de lungime provocatã de diferenta dintre temperatura de lucru a tevii si temperatura de instalare.

Ca exemplu, considerãm cazul unei tubulaturi de scurgere pentru chiuveta de bucãtãrie, care prezintã valorile urmãtoare:

- temperatura de lucru: 75 °C- temperatura de punere în operã: + 10 °C- lungimea tevii: 3 metri

Avem: Dt = 75 - 10 = 65°CDl = 3 x 0,11 x 65 = 21,45 mm

deci o alungire de 21,45 mm.Fenomenul se poate verifica desigur, si în sensul cã dacã temperatura de punere în operã este superioarã

celei de lucru a tevii, vom avea contractie si nu alungire.Se considerã cazul unei tubulaturi de scurgere pentru apa rece:- temperatura de lucru: 20°C.- temperatura de punere în opera: + 35°C- lungimea tevii: 3 m.

Avem:Dt = 20 - 35 = -15Dl = 3 x 0,11 x (-15) = - 4,95 mm.

deci o contractie de 4,95 mm.

Aceste consideratii fac referire la conditii teoretice, pentru situatia realã trebuie tinut cont cã pe lângã conditiile teoretice comportamentul tubulaturii de polipropilenã este influentat de o serie de factori. În fapt, se considerã cã în coloanele verticale si în colectoare, sectiunea nu este niciodatã complet plinã si cã polipropilenã este un slab conducãtor de cãldurã.

Dacã la aceasta se adaugã cã scurgerea la un obiect sanitar este de scurtã duratã si cã la interiorul tevilor este prezentã o anumitã circulare a aerului (vezi capitolul "Ventilare") se poate considera cã temperatura realã de lucru a tevii are o valoare inferioarã cu circa 10 - 20 °C fatã de cea teoreticã. Printre altele, se considerã cã inertia termicã a elementelor de constructie este importantã si cã, în general tevile de scurgere sunt în locuri închise în ziduri, pardoseli, ceea ce contribuie la schimbarea ulterioarã a conditiilor teoretice. Va trebui apoi tinut cont cã si modalitãtile de executie pot determina un comportament diferit al tevilor; în fapt dacã teava este îngropatã direct în perete este evident cã va fi exclusã orice posibilitate de dilatare, cu consecinta supunerii la solicitãri mecanice suplimentare, în special la compresie axialã. Acest tip de solicitare nu reprezintã o problemã pentru tubulatura din polipropilenã.

Dacã tubulatura va fi acoperitã cu carton ondulat sau chiar cu hârtie simplã presatã (de tipul celei de la sacii de ciment de exemplu) va exista posibilitatea de dilatare, si deci evitarea suprasolicitãrilor compresiunii axiale.În concluzie, la instalare se poate face o distinctie între tevile destinate scurgerii apelor reziduale cu temperaturã limitatã (lavabouri, bideuri, dusuri, cãzi) si tubulaturi pentru spãlãtoare, chiuvete de bucãtãrie, instalatii de laborator sau tehnologice în care se pot descãrca lichide la temperaturi ridicate. Pentru primele, în functie de lungimea avutã, este posibilã o punere în operã de tip rigid (tevi înnecate direct în ciment) în timp ce, pentru celelalte este de preferat asigurarea posibilitãtii de dilatare.

ÎN CONCLUZIE

Pentru o corectã evaluare a conditiilor termice de punere în operã se va tine cont de:- determinarea temperaturii mediului în momentul punerii în operã;- luarea în considerare a temperaturii la care se bãnuieste cã va lucra teava montatã;- calcularea coeficientului Dt de diferentã între temperatura de lucru a tevii si temperatura mediului în momentul instalãrii (valoarea poate fi pozitivã sau negativã);- determinarea alungirii tevii multiplicând lungimea în metri cu coeficientul de dilatare liniar (0,11 mm/(m°C)) si pentru Dt determinat anterior. Dacã valoarea obtinutã este pozitivã se va avea alungire, dacã este negativã se va avea contractie sau retragere.

Criterii de folosire a tubulaturii din polipropilenã

Instalatiile de canalizare interioarã folosite în constructii, case, vile, imobile cu mai multe etaje sau pentru constructii mai complexe, pot fi realizate integral cu tevi din polipropilenã cu îmbinare prin mufã.

Alegerea este motivatã de urmãtorii factori:- simplitate la montare;- nu necesitã dispozitive sau unelte speciale;- rapiditate la punerea în operã, usurintã în transport si depozitare datoratã greutãtii mici a

produselor si a modului de împachetare;- existenta unei game diverse de piese speciale, care permit realizarea oricãrui tip de traseu;- compatibilitate cu o mare majoritate de substante chimice prezente în mod normal în apele de

scurgere, stabilitate la actiunea microorganismelor;- pierderi de sarcinã minime, reducerea posibilitãtii de depuneri sau de dezvoltare a florei

bacteriene datoritã rugozitãtii reduse a suprafetelor interne;- absenta problemelor cauzate de curenti vagabonzi.Pentru ca instalatia, în totalitate sã prezinte caracteristici bune, este necesar ca instalatorul sã-si

facã evaluarea tuturor detaliilor conditiilor de functionare.

De exemplu: cazul unor portiuni de scurgere situate în exteriorul clãdirilor, tronsoanele de tevi care formeazã conducta pot fi conditionate de o altã sãpãturã vecinã, care sã nu permitã accesul usor pentru pozarea si mufarea tevilor sau sã fie afectate de tasãri ulterioare ale terenului.

În aceastã problematicã se recomandã realizarea de gropi rectilinii, sau trasate în forme care sã permitã o instalare usoarã a pieselor cu unghiuri determinate (15°C, 30°C , 45°C etc). Printre altele sunteti sfãtuiti sã prevedeti pe fundul sãpãturii un strat de beton neted, cu înclinare stabilitã si suporturi pentru tevi, în asa fel încât sarcina sã fie relativ uniform distribuitã pe toatã lungimea tubului.

Se pune la dispozitia proiectantilor si instalatorilor o gamã completã de tevi si racorduri cu mufã si garniturã din polipropilenã si de asemenea o serie variatã de accesorii: sifoane, racorduri flexibile, coloane de scurgere si racorduri pentru cuplarea tubulaturii din polipropilenã cu tevi preexistente din alte materiale precum PVC, fontã, etc.

În aceastã gamã, instalatorii pot gãsi cu usurintã posibilitãti convenabile pentru rezolvarea diferitelor situatii întâlnite în practicã. Va rezulta o instalatie bine realizatã, în mãsurã sã asigure pentru multi ani, functionarea fãrã inconveniente.

Criterii de transport si stocare

Tuburile sunt aranjate pentru transport în mod ordonat , având grijã sã fie prinse convenabil pe toatã lungimea (suficient distantate dacã este vorba de tuburi cu mufe) si care la manipulare sã se evite pe cât posibil lovirile. O astfel de recomandare va fi subliniatã în particular în ceea ce priveste perioadele de iarnã sau, oricum, perioadele care presupun temperaturi ce mãresc rigiditatea materialului.În santier, manipulati tevile si racordurile cu grijã astfel încât sã evitati orice posibilã deteriorare a produselor sau murdãrirea lor (în special pe garnituri si la interiorul mufelor) cu noroi, pietricele sau alte materiale strãine.

12

13


Depozitati tevile cât mai protejat de intemperii, temperaturi joase, luminã solarã directã, stivuindu-le pe suprafete orizontale si uniforme în mod normal pe traverse de lemn (sau pe elementele de împachetat). Pentru a evita deformãri sau alterãri ale geometriei tuburilor si a mufelor (ceea ce ar prejudicia functionalitatea garniturilor si tinuta corectã a îmbinãrilor), în caz de stocãri prelungite evitati formarea de stive de înãltime mai mare de 1,70 m.Nu lãsati materialul în spatii deschise si expus la lumina solarã directã pe perioade lungi (cca.18 luni).

Criterii de punere în operã

Fiind vorba de tevi cu îmbinare prin mufare, montarea este o operatie extrem de simplã constând în introducerea în extremitatea tevii, în mufã, a unei alte tevi sau a unei piese speciale. O garniturã inelarã cu baza dublã prevazutã cu inel de prindere, asigurã etansarea îmbinãrii. Chiar si la o montare asa de simplã sunt de remarcat câteva recomandãri care au scopul de a conferi instalatiei caracteristicile tehnice si de calitate dorite. Ele sunt urmãtoarele:

a) tãierea tuburilor se face cu fierãstrãu cu dinti fini, respectând obtinerea perpendicularitãtii tãieturii (fig.5);

b) extremitatea tubului va trebui curatatã si debavuratã cu un unghi de aproximativ 15 grade, folosind aparatul de sanfrenat sau o pilã cu dinti fini. Suprafetele sanfrenate trebuie sã fie netede pentru a evita deteriorarea garniturii inelare de etansare a mufei în care tubul va fi fixat (fig. 6-7);

c) capetele pieselor speciale nu trebuie tãiate pentru a se evita o îmbinare slãbitã datoritã unei insuficiente mufãri (fig.8);

d) asigurati-vã ca mufa sã fie curatã la interior, de curãtenia garniturii de etansare si de curãtenia capãtului introdus în mufã depinde siguranta etansãrii. La introducerea în mufã ungeti capãtul tevii ce urmeazã a fi introdus cu produsul specializat pentru aceasta sau cu apã cu sãpun. Nu folositi uleiuri sau grãsimi minerale (fig.9);

Fig. 5

Fig.6

Fig.7

Fig.8 Fig.9

Fig.10 Fig.11

Carton ondulat Sapã

Placã de beton

e) evitati devieri excesive ale tevilor, garnitura va lucra în conditii proaste si nu va asigura o etansare perfectã (fig.10);

f) este bine sã acoperiti îmbinarea în asa fel încât la turnarea betonului sã se evite penetrarea acestuia (fig.11);

g) tuburile trebuie sã fie corect introduse în mufe, avându-se în vedere posibilele dilatãri. O introducere scurtã poate sã nu garanteze etansarea îmbinãrii si sã nu permitã deplasãri mari (fig.12), în timp ce o introducere completã împiedicã dilatarea tevilor (fig.13).

14

Fig.12. Adâncime de mufare redusã: etansare precarã a îmbinãrilor si posibilitatea desfacerii. În cazuri limitã de tragere se poate verifica si fixarea tevii în mufã.

Fig.13.Excesiva adâncime de mufare (teava introdusã pânã la atingerea gâtului mufei):rezultã imposibilitatea dilatãrii.

Criterii de fixare

Pentru micile ramificatii interioare la bãi si bucãtãrii, s-a vãzut cã tevile pot fi îngropate direct în sapã fãrã sã aparã inconveniente (Fig.14). Pe tevile care se transportã continuu lichide la temperaturi ridicate este preferabilã acoperirea cu hârtie groasã sau carton ondulat astfel încât sã permitã dilatarea în mod liber (Fig.15).

15


Fig.14 Tub îngropat în sapã - nici o posibilitate de dilatare mai ales din cauza îmbinãrilor.

Sapã

Sapã

Carton

Beton

Beton

Fig.15 Tub instalat cu acoperire cu hârtie sau carton ondulat - posibilitatea de dilatare.

Canalizãri verticale

Pentru coloanele verticale nu existã probleme speciale. În fapt, prezenta mufelor (care preiau în practicã si functionarea mansoanelor de dilatare) precum si lungimea redusã a bucãtilor de tubulaturã nu cer adoptarea de dotãri speciale.În general în instalatiile normale se pot întâlni douã cazuri:

a) coloanã îngropatã în pereti cu legãturi la ramificatiile din etaje (Fig.16).b) coloanã liberã (Fig.17).

Fig.16 - Coloanã de scurgere verticalã îngropatã în planseu cu ramificatii

Fig.17 - Coloanã verticalã liberã (de exemplu la ghenã)

bridã de prinderecu alunecare bridã de prindere

cu alunecare

fixare rigidã

fixare rigidã

În primul caz, ramificatia constituie un punct fix si nu sunt deci necesare alte amenajãri.În fapt, eventuala dilatare a pãrtii de coloanã de dedesupt va fi preluatã de mufa de la planseul

inferior si nu se vor naste solicitãri în ramificatii. Pentru ca aceastã conditie sã fie îndeplinitã este important ca, în prealabil sã se determine alungirea tevii datoritã efectului temperaturii, cum a fost descris anterior.

Este evident cã dacã teava este fixatã pe gâtul mufei (vedeti "Criterii de punere în operã a tevilor din PP" - punctul g) va fi exclusã orice posibilitate de dilatare cu consecinta de a supune la forfecare ramificatiile orizontale. Este de remarcat cã în caz de dilatatii evidente este posibilã chiar deformarea tubulaturii. O brãtarã care este de fapt un reazem mobil este montatã la urmã, între plansee, cu functia de ghidare a tevii.

În al doilea caz se recurge la realizarea unui reazem fix între mufã si ramificatia de la planseu (punct fix) cu care instalatia este readusã la conditiile din exemplul precedent.

16

17


Canalizãri orizontale

S-a vãzut anterior cã datoritã lungimii reduse a bucãtilor de tevi si a prezentei mufelor nu sunt necesare, în general, prinderi speciale de instalare. La tubulatura din PP mufa are functia de manson de dilatare (alta decât aceea de a garanta o îmbinare perfectã). Diferitele ramificatii sunt de lungimi convenabile si fiecare au mufe care pot prelua dilatãrile. Pentru ca aceasta sã se întâmple este necesar ca mufa sã fie legatã de structura suport în mod rigid în scopul de a forma un "punct fix". Portiunile de tub dintre mufe sunt în schimb legate de structurã prin intermediul unor suporti care permit o anumitã deplasare axialã si au functia, în afarã de sustinere, si de ghidare.

"Punctele fixe" sunt realizate la fiecare derivatie care se aflã pe conductã (fig.18). Distanta dintre suportii intermediari va fi de circa 10 diametre; în aceste conditii teava, în afarã de a fi sustinutã bine este si bine ghidatã si se evitã dezaxãrile între un suport si altul.

Tipul de prindere cel mai folosit este format din coliere în douã bucãti, plãcutã de prindere în structurã si tirant de sustinere dar pot fi adoptate si alte variante, în functie de diametrul tevii, de tipul de structurã si de spatiul pus la dispozitie etc.

În orice caz este bine ca, în acord cu panta prevãzutã pentru conductã, distanta între conductã si structura de care aceasta este fixatã, sã fie redusã în scopul de a evita momentele de încovoiere ridicate datorate sarcinii tirantului.

Ventilarea instalatiilor de canalizare interioarã

Sub aceastã denumire, sunt cuprinse modurile de legare a coloanelor pentru a împiedica formarea variatiilor de presiune în coloane, lucru ce influenteazã negativ functionarea scurgerii. Pentru a întelege mai bine cum se întâmplã aceasta, se ia în considerare fig.19 care reprezintã o coloanã de scurgere la care sunt racordate pentru simplificare numai vasele de closet.

Sã ne imaginãm cã descãrcãm vasul de la etajul 4: apa, umplând reteaua de coloanã de mai jos si coborând repede spre bazã, se comportã ca un fel de dop care produce, în întâlnirea cu aerul prezent în coloanã, o presiune sub el si o depresiune deasupra.

Dacã acest dop se gãseste în pozitia "F" produce sub el, si deci în sifoanele aparatelor de mai jos, o presiune mai mare decât cea atmosfericã care împinge în sus apa din interiorul sifoanelor vaselor de WC cu consecinta emisiei de aer urât mirositor.

Dupã ce trece dopul, în cursa sa de coborâre, în dreptul unei ramificatii produce o depresiune care tinde sã aspire apa din sifon (sifon prin aspirare). În acest caz, dacã lipseste închiderea hidraulicã a sifonului, vor apãrea efecte ca în cazul precedent (aer urât mirositor).

Fig.18 - Tubulatura suspendatã sub placã

Placã

LEGENDÃ:FR = Fixãri rigide (puncte fixe) în corespondentã cu mufele;FS = Brãtãri care se pot deplasa pe restul tubulaturii

Aceste fenomene sunt de asemenea influentate de înãltimea închiderii hidraulice a sifonului, în sensul cã va fi mai expus la inconvenientele de mai sus un sifon cu nivelul apei în interiorul sãu scãzutã decât unul cu nivelul apei mai mare.

Zonã în depresiune

AcoperisAcoperis

Etajul 3

Etajul 3

Etajul 4

Etajul 2

Etajul 2 Etajul 1

Etajul 1

Zonã în presiune

Fig.19 - Coloana de descãrcare "S" fãrã ventilare sau cu ventilare de diametru mic.

V) Teavã de ventilare primarã (de mic diametru, sau inexistentã).F) Lichidul scurs. (dopul de lichid).

Fig.20 - Efectul sifonului: se observã diferenta de cota de nivel a apei în sifoane.

(F : lichid în faza de descãrcare)h1) aspirareh2) compresie

Sisteme de ventilare

Fenomenele de mai sus sunt accentuate când coloana are o sectiune insuficientã pentru sarcina pe care trebuie sã o preia sau când intervine o reducere de sectiune pe aerisire în dreptul ramificatiei de mai sus.

O înrãutãtire a conditiilor de scurgere poate fi determinatã si de prezenta sifoanelor la baza coloanei. În acest caz constructia pentru sifoanele de la obiectele sanitare trebuie sã permitã o coloanã de lichid mai înaltã decât la un sifon normal, si anume cu o înãltime egalã cu garda hidraulicã a sifonului de la baza coloanei.

De asemeni nu trebuie uitat cã, conductele de care ne ocupãm descarcã pe lângã lichide care nu reprezintã o problemã, si materii organice în stare semisolidã. Aceste materii parcurg cu dificultate un sifon datoritã devierilor din interior si pot sã lase depozite sau sedimente în sifoane.

18

19


Unde este posibil, este deci de preferat sã nu se instaleze sifoane la piciorul coloanei dar sã se prevadã racordul la reteaua orizontalã cu douã semicoturi de 45 grd. Adoptând aceastã solutie, pentru o exploatare mai usoarã este indicat de a prevedea în apropierea schimbãrii de directie, o piesã de curãtire care permite, în caz de necesitate interventia pentru evitarea obstructionãrii cotului.

Un alt fenomen în ramificatiile orizontale de lungime excesivã, este autosifonarea. În acest caz apa de descãrcare, umplând complet sectiunea ramificatiei, produce în spatele sãu o depresiune care aspirã si apa continutã în sifoane si care ar trebui sã garanteze garda hidraulicã.

Acest fenomen este influentat si de alti factori ca forma sectiunii aparatelor, cu atât mai important cu cât este mai mare lungimea ramificatiei si cu cât este mai redusã sectiunea sa. Pentru a evita producerea acestor fenomene este deci necesar ca, fie în coloane fie în ramificatii, sã fie adoptate mãsuri care sã compenseze presiunile din sifoane. Aceasta se obtine prin instalarea unor tevi separate numite retele de ventilare.

O instalatie de descãrcare fãrã ventilare sau cu ventilare prost dimensionatã este imediat identificatã de zgomotul care însoteste descãrcarea coloanei. Astfel când apa, descãrcându-se dintr-un aparat, produce zgomot ca un gâlgâit, aparatul este supus la autosifonare.

Când apa dintr-un sifon gâlgâie fãrã ca aparatul sã functioneze, înseamnã cã un alt aparat racordat la aceeasi coloanã produce sifonarea prin aspirare.Când sifonul gâlgâie se produce sifonarea prin compresie. Cu o instalatie cu ventilare corect dimensionatã si realizatã, descãrcarea aparatelor se produce în mod absolut silentios.

Efectele fenomenelor de sifonare sunt evidentiate în fig.20 unde este posibilã observarea variatiei de nivel a apei în sifoane.

Fig.21 - coloana de descãrcare S cu ventilare primarã, V. Într-o instalare corectã ambele tubulaturi au acelasi diametru.

Ventilare primarã

Este în mod principal alcãtuitã de prelungirea aceleiasi coloane de scurgere pânã la acoperisul edificiului (fig.21). Este absolut necesar ca diametrul coloanei de deasupra ultimului aparat sã fie egal cu cel al coloanei de scurgere (în general 110mm).

Nu existã prescriptii speciale pentru tronsonul de aerisire de deasupra acoperisului cu exceptia faptului de a evita ca iarna sã fie acoperit de zãpadã.

Acest sistem, în general potrivit pentru constructiile de înãltime modestã, nu constituie de fapt o adevãratã instalatie de ventilare întru-cât, dacã este în mãsurã sã reducã si în anumite cazuri sã anuleze fenomenul de sifonare prin aspirare, nu este în aceeasi mãsurã în stare sã elimine sifonarea prin compresie.

Ventilare secundarã

Este prezentatã în fig.22 si 23 si constã într-o tubulaturã verticalã paralelã cu coloana de canalizare. Diametrul acestei coloane secunde este în general mai mic decât cel al coloanei de canalizare, dar poate, pentru conditii speciale de simultaneitate prevãzute, sã aibe acelasi diametru cu aceasta din urmã. Tubulatura de ventilare este introdusã cu extremitatea sa inferioarã la baza coloanei de descãrcare, în timp ce extremitatea superioarã trebuie fãcutã sã iasã din acoperisul edificiului în acelasi fel ca si coloana de descãrcare descrisã anterior.

Acoperis Acoperis

Etajul 3 Etajul 3

Etajul 4 Etajul 4

Etajul 2 Etajul 2

Etajul 1 Etajul 1

Fig.22 - Coloana de descãrcare S cu ventilare primarã V, si secundarã V1, care se aeriseste pe acoperis.

Fig.23 - Variantã a exemplului precedent cu coloana de ventilare secundarã introdusã în partea superioarã a coloanei de descãrcare.

O variantã a acestui sistem este aratatã în fig.23 care prevede introducerea extremitãtii superioare a coloanei de ventilare în coloana de descãrcare. Acest tip de racord, care este realizat deasupra cotei descãrcãrii aparatului cel mai de sus, permite iesirea pe acoperis cu o singurã teavã în loc de douã.În orice caz cum am spus anterior, tubulatura de ventilare trebuie sã aibã diametrul constant pe toatã înãltimea sa.

20

21


Din punct de vedere al functionãrii este de intuit cã dopul hidraulic, constituit de apa care coboarã în lungul coloanei de descãrcare, nu mai produce depresiune în spatele sãu putând aspira aer de la extremitatea superioarã a coloanei si în acelasi fel, nu produce compresie în fata sa, pentru cã aerul, împins spre partea inferioarã a coloanei de descãrcare, poate iesi în exterior prin coloana de ventilare.

În cazul unor clãdiri foarte înalte, datã fiind importanta variatiilor de presiune care se produc în coloanele de canalizare, este indicatã realizarea de racorduri intermediare între coloanele de descãrcare si cele de ventilare dupã cum se vede în fig.24. Aceste racorduri care se fac în mod normal la fiecare 4 sau 5 etaje au scopul de a echilibra diferentele de presiune existente la diferitele cote ale coloanei de canalizare în special în caz de descãrcãri simultane de obiecte apartinând diferitelor nivele ale edificiului.

În ceea ce priveste obiectele instalate în interiorul unei clãdiri si care pot sã fie supuse în mod individual fenomenului de sifonare sau autosifonare, este necesarã racordarea sifoanelor la coloana de ventilare.

Etajul 8

Etajul 4

Parter

Etajul 12

Fig.24 - Racorduri de compensare ale tensiunilor între etaje între coloana de ventilare V si de canalizare S.1

Fig.25 - Exemplu de ventilare individualã a obiectelor sanitare izolate.

S) coloanã de canalizareV) Ventilare primarãV ) Ventilare secundar1

În acest caz sistemele posibile sunt douã:- ventilare individualã- ventilare "cu cârlig"În primul caz ventilarea este aplicatã sifonului fiecãrui obiect sanitar, care traversând o tubulaturã

comunã, este racordatã la coloana principalã de ventilare (fig.25). În cazul al doilea, care cuprinde mai multe obiecte în serie deservite de un singur colector, se face

numai ventilarea colectorului cu o tubulaturã care racordeazã partea terminalã cu coloana de ventilare la o cotã superioarã celei a obiectelor (fig.26).

Dacã numãrul obiectelor sanitare racordate este mai mare de trei, este indicatã efectuarea unui racord intermediar (fig.27). Aceasta este necesar pentru cã, în caz de descãrcare simultanã a ultimelor douã obiecte, celelalte vor rãmâne fãrã ventilare si vor fi deci, supuse la sifonare. Din câte s-a arãtat pânã acum rezultã cu evidentã cã modul cel mai bun de realizare a unei instalatii de canalizare este acela de a prevedea si o ventilatie, care în afarã de a asigura o functionare silentioasã, mãreste si capacitatea de descãrcare a coloanelor. Natural, realizarea instalatiei de ventilare unitarã comportã o anumitã dificultate care derivã de la material si din executie, ca si de la implicatiile asupra peretilor clãdirii.

Fig.26 - Ventilare "la cârlig" a unui colector de la mai multe aparate.

S) Coloanã de descãrcareV) Ventilare primarãV ) Ventilare secundarã1

Fig.27 - Ventilare intermediarã a unui colector cu mai mult de trei aparate

S) Coloanã de descarcareV) Ventilare primarãV ) Ventilare secundarã1

22

23


În concluzie, utilizarea instalatiei de ventilare este limitatã la constructii de importantã deosebitã, pentru care proiectarea se face de firme specializate în instalatii. Pentru celelalte tipuri de constructii se utilizeazã distributii orizontale (cele interioare la camerele de baie sau bucãtãrii) fãrã ventilare individualã.

În aceastã situatie sunteti sfãtuiti sã utilizati tevi cu diametru mai mare decât cele utilizate în cazul existentei ventilãrii. Dacã, spre exemplu, pentru a descãrca un bideu sau un lavoar poate fi suficientã o teavã de 35mm ventilatã cu o teavã de acelasi diametru, fatã de cazul unei instalatii neventilate unde se va folosi o teavã de 50mm.

Procedând astfel, existã posibilitatea ca scurgerea pe tub sã nu fie la sectiune plinã si sã nu producã fenomenul de sifonare sau autosifonare. În realitate aceste conditii nu se verificã întotdeauna, comportamentul lichidului care se descarcã fiind influentat si de alte conditii ca viteza de descãrcare a aparaturii, eventualele devieri ale tevii sau lungimea tevilor.

În orice caz, în situatia în care nu este prevãzutã o ventilare unitarã, este necesar ca descãrcãrile de obiecte individuale sã se realizeze legate direct de Ø50 la coloanã în timp ce nu sunt recomandate ramificatii lungi legate la coloanã, ramificatii în care aparatele vor fi supuse în mãsurã diferitã la toate tipurile de sifonare expuse anterior. În acest mod se evitã, sau cel putin se reduc fenomenele de sifonare prin compresie si prin aspirare în confruntarea cu alte aparaturi, dar existã în permanentã riscul de autosifonare. Este indicat ca, coloana de ventilare secundarã sã fie totdeauna instalatã la clãdiri cu mai multe etaje, în schimb nu este necesarã la clãdirile cu unul sau douã etaje care pot utiliza doar ventilarea unitarã.

La sfârsit se aminteste cã ceea ce a fost expus pânã aici are valabilitate pentru toate obiectele sanitare în afarã de cele asa-zise "cu absorbtie". Functionarea acestora din urmã se bazeazã în fapt chiar pe autosifonare, fenomen care este compromis dacã aparatura este racordatã la o retea de ventilare. La aceste aparate, cu descãrcare întâmplãtoare, un dispozitiv special al aparaturii de spãlare începe automat sã refixeze închiderea hidraulicã a sifonului.

3. CARACTERISTICI SPECIALE ALE TEVILOR SI RACORDURILOR DIN POLIPROPILENA

Caracteristicile de bazã ale materiei prime si tehnologia folositã la fabricare conferã produsului calitãti deosebite :

- greutatea molecularã mare a materiei prime folosite are în consecintã eliminarea fenomenului de îmbãtrânire;

- usurintã la montarea pieselor speciale si a tuburilor datoratã sistemului de asamblare prin mufare, a greutãtii reduse a acestor piese si a geometriei favorabile;

- rezistentã sporitã la detergenti si la o gamã variatã de substante chimice; În general PP nu este atacatã de acizi si baze minerale, chiar foarte concentrate si la temperaturi

chiar superioare de 60 sC. Produsul este sensibil numai la actiunea reactivilor oxidanti ca acidul clorosulfuric, oleum la 100%, acid nitric si halogeni chiar si la temperatura mediului. La temperatura mediului nu existã practic un solvent al PP.

- rãspunde la normele U.N.I. 8319 si U.N.I. 8320 si este complet compatibilã cu normele din 19560 din 4102 - B1, ONORM B-5178;- garniturile cu care sunt dotate tevile din PP asigurã o etansare perfectã. Materialele folosite pentru garnituri, asigurã aceeasi duratã de viatã ca si la PP;- tevile si racordurile sunt ambalate în asa fel încât sã usureze operatiile de stocare si transport, si sã evite ovalizarea sau zgârierea;- gama de diametre si lungimi, si tipurile de racorduri, permit rezolvarea oricãrei geometrii de instalatie de scurgere în modul cel mai rapid si economic;- montarea este extrem de simplã si exclude folosirea de adezivi sau masticuri care sunt costisitoare si pot genera la temperaturi ridicate gaze adeseori nocive.- reparatiile si reamenajãrile sunt usor de executat;- tipul de îmbinare si gama diversã de piese speciale permite realizarea unui ansamblu rapid si simplu chiar si cu tubulaturi din alte materiale;- rezistentã bunã la socuri;- rezistentã optimã la ape fierbinti descãrcate de masini de spãlat sau de chiuvete;-rugozitatea scãzutã a suprafetei interioare favorizeazã curgerea fluidelor evitându-se formarea de depuneri si incrustatii;- tendintã scãzutã de formarea a condensului, datoritã conductibilitãti termice scãzute.

Tuburi si racorduri - marcare si ambalare

Aspect si culoareTevile si racordurile din PP cu etansare prin garniturã sunt de culoare gri, stabile la lumina solarã,cu

luciu superficial.

MarcajTuburile sunt marcate printr-o linie continuã si inscriptionate cu diametrul tubului, lotul si

denumirea firmei cu culoare rosie. Racordurile sunt marcare în relief prin stampare.

24

25


Ambalare

Pentru un transport si o stocare usoarã si corectã, împachetãrile tevilor sunt realizate astfel:- în suport de lemn pentru dimensiuni mari;- legate si grupate cu bandã din plastic;- în cutii de carton (lungimi mici si diametre reduse);

Racorduri, piese speciale si sifoane:- cutii de carton

Tuburi - dimensionare

Tubulatura si fitingurile sunt realizate într-o gamã variatã de dimensiuni atât pentru lungimi cât si pentru diametre. În tabelele urmãtoare sunt prezentate caracteristicile dimensionale pentru tuburi si pentru garnituri.

Tub Mufã

D S a LT De D1 S1 Lb32 1,8 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 43 32,3 1,6 46,540 1,8 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 54 40,3 1,6 5250 1,8 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 64 50,3 1,6 5275 1,9 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 89 75,4 1,7 54110 2,7 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 128 110,4 2,4 65125 3,1 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 145 125,4 2,8 67160 3,9 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 174,3 164,5 3,6 100

Garnitura cu inel de prindere

pentru Fnominal

D h S

32 39,8 4,6 6,1

40 51,9 6,7 7,1

50 61,9 6,7 7,1

75 86,9 6,7 7,1

110 123,2 7,4 9,1

125 140,2 8,6 10,1

160 177,2 9,6 11,1

26

Scheme tip pentru instalatii de canalizare interioarã

1 Cot alb prelungit cu ramifica ie dreapta t Ø110/50 2

3

4

Ramifica ie redusã t HTEA Ø 50/40 45°Curbã HTB Ø40 45°Tub HTEM 40 Ø

5 Curbã HTB Ø40 87°30’

10

11

12

13

14

15

16

17

18

6

7

8

9

7

Ramificatie redusã HTEA Ø50/40 45° Tub HTEM Ø40 Sifon pentru cadã articulat 1”1/2x40/50 Reduc ie excentricã HTR 5t Ø 0/40Tub HTEM Ø40 Curbã HTB Ø40 45° Tub HTEM Ø40 Curbã HTB Ø40 87°30’ Curbã tehnicã HTSW Ø40/24-32

Tub HTEM Ø40 Curbã tehnicã alungitã HTSW Ø40/24-32 Curbã HTB Ø50 45° Tub HTEM Ø50

1 Tub cu o mufã 50 Ø2

3

4

Cot la 45° Ø50Sifon de pardosea Ø120Grãtar

5

10

11

12

13

14

6

7

8

9

7

Cot la 45° Ø40

Tub cu o mufã Ø40 Tub cu o mufã Ø40 Tub cu o mufã Ø40 Racord erpuit s Ø40x1”1/2Tub cu o mufã Ø40

Racord alungit Ø40x1”1/4 Cot la 90° Ø40 Cot alb pentru WC Curbã tehnicã Ø40x1”1/4

27


Tub

Ramificatie redusã

Cot

Curbã tehnicã

Cot WC

Piesã de curãtire

Reductie excentricã

Manson cu 2 conectori

Sifon spãlãtorVentil de scurgereSifon pentru masina de spãlatSifon pentru spãlãtor dubluVentil de scurgere dubluSifon în “S”Sifon tip “butelie” pentru lavoarColoanã automatã de scurgere pentru cadãSifon pentru dusSifon cu o intrareCapac circular pentru sifonSifon cu 3 intrãriGrãtar pentru sifonPiesã capãt coloanã pentru ventilare

1 HTEM 110 Ø2

3

4

HTEM 75 ØHTEM 50 ØHTEM 40 Ø

5

19

20

21

22

37

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

10

11

12

13

14

15

16

17

18

6

7

8

9

7

HTEA 110/75 45° Ø

HTSB 110 Ø

HTRE 110 Ø

HTR 110/50 ØHTR 40/50 Ø

HTMM 110 Ø

HTB 110 87 30’ Ø °HTB 110 45 Ø °HTB 75 45 Ø °HTB 50 45 Ø °HTB 50 Ø 87°30’HTB 40 Ø 87°30’

HTSW 40x1”1/4 ØHTSW 50x1”1/2 ØHTSW 40x1”1/4 Ø

HTEA 110/110 45 Ø °HTEA 110/50 45 Ø °HTEA 50/50 45 Ø °HTEA 50/40 45 Ø °

28

A - Vas WC1. Cot WC2. Tub3. Ramificatie la 45°4. Cot la 45°5. Ramificatie la 45°

B - Bideu1. Curba tehnica2. Cot la 87° 30'3. Tub4. Ramificatie la 45°5. Sifon

C - Lavoar1. Curba tehnica2. Tub3. Cot la 87° 30'4. Tub5. Ramificatie6. Sifon

D. Cada1. Coloana cada2. Sifon cada

Avantajele sistemului EasyKIT

- garnitura de etanæare cu design special æi inel dublu, deja inseratã, care asigurã etanæarea optimã- montaj uæor, care nu necesitã folosirea substanåelor adezive- gamã completã de produse æi accesorii- diversitatea dimensionalã- stabilitate dimensionalã - stabilitate la o gamã variatã de substanåe chimice- spre deosebire de PVC, flexibilitate æi rezistenåã la æocuri mecanice- transport æi depozitare în pachete æi cutii- reducerea semnificativã a posibilitãåii apariåiei depunerilor æi a florei bacteriene datoritã suprafeåei interne netede care favorizeazã curgerea fluidelor- rezistenåã æi funcåionalitate pe termen lung- reparaåii æi modificãri uæor de executat- rezistenåã foarte bunã la apã fierbinte- tendinåa redusã de a produce condens, datoritã conductibilitãåii termice scãzute

Produsele furnizate de Valrom Industrie sunt agrementate æi avizate de instituåiile abilitate.

Sediu, depozit, punct de desfacere:

Bucureæti

Depozite, puncte de desfacere:

Bucureæti

Bacãu

Brãila

Cluj-Napoca

Constanåa

Craiova

Iaæi

Ploieæti

Sibiu

Timiæoara

Reprezentanåe:

Constanåa

Piteæti

Olteniåa

Urziceni

Adresa: Bdul. Preciziei nr.28, Sector 6 Tel./Fax: 021/317.38.00; 021/317.38.10E-mail: [email protected]

Adresa: Æos. Alexandriei nr.11, Sector 5 Tel./Fax: 021/420.40.93; 021/ 420.32.72E-mail: [email protected]

Adresa: Æos. Narciselor nr.5 Tel./Fax: 0234/585.596; 0234/585.665E-mail: [email protected]

Adresa: Æos. Râmnicu-Sãrat nr.123 Tel./Fax: 0239/623.299; 0239/627.902E-mail: [email protected]

Adresa: Calea Baciului nr.1-3Tel: 0264/481.355; 0264/481.356

Adresa: Bdul. Aurel Vlaicu nr.144 B Tel: 0241/606.652; Fax: 0241/606.653E-mail: [email protected]

Adresa: DN 330, km 9, Comuna Pieleæti Tel./Fax: 0251/459.165; 0251/459.167E-mail: [email protected]

Adresa: Bdul. Poitier nr.14Tel: 0232/264.805; Fax: 0232/258.011E-mail: [email protected]

Adresa: Str. Bobâlna nr.88A Tel./Fax: 0244/546.644;0244/546.603E-mail: [email protected]

Adresa: Com. Æelimbãr, Str. Mihai Viteazul nr.311 Tel./Fax: 0269/560.570; 0269/560.707E-mail: [email protected]

Adresa: Æos. Divizia 9 Cavalerie nr.64 Tel./Fax: 0256/282.794; 0722/623.507E-mail: [email protected]

UFIAZ INSTAL SRLAdresa: Str. Soveja nr.53, parterTel/Fax: 0241/519.913E-mail: ufval@gmb_mail.ro

DINIK MAR ARG SRLAdresa: Str. Gh. Doja nr.18 Tel: 0248/212.099E-mail: [email protected]

TRIASCONI SRLAdresa: Str. Alexandru Iliescu, bl.G1/G2 parter Tel/Fax: 0242/515.743E-mail: [email protected]

VALRIN 2001 SRLAdresa: Str. Maramureæ nr.9 Tel./Fax: 0243/257.159E-mail: [email protected]

Valrom Industrie â Óêðàèíå:Êèåâ, óë. Íîâîêîíñòàíòèíîâñêàÿ, 4ÀÒåë./Ôàêñ: +380-44-451.89.48E-mail: [email protected]

carte tehnicã - valrom tehnica easykit.pdf · carte tehnic ã. am câætigat pe

Documents