Biscuiţii au forma mâinii copilului pentru care au fost făcuţi, lumânările parfumate sunt singurele care pot schimba ceva în viaţa noastră, coperta are supracopertă, periuţa de dinţi este un lux pentru că emite pretenţia de a fi folosită dupa fiecare îmbucătură, monedele sunt şi ele duşmanul banilor – nici nouă nu ne mai ajunge oraşul, vrem pădurea-bonsai înghesuită în rezervor – vreau să (te) consum.

În anii când tata era golan, fast-food-ul era în parc şi bicicleta reuşea să întreacă troleibuzul, cui îi păsa că biletul de la Favorit se făcuse şase lei? Ali Mentara, turcul cartierului, visa să îşi ia Aro în rate, toţi creşteam la umbra norului radioactiv. Cine să mai

Dreptul la lux, supraconfortul şi cura de slăbire

participe la economia socialistă când sârbii sabotau ţara în fiecare pereche de blugi, turcii returnau peşcheşurile în lingouri de Turbo, iar o vizită în RDG era cel puţin la fel de frumoasă ca o vilă din Primăverii? Consumerismul românesc creştea în ouăle de ţară, în Ignat şi, cel mult, în bomboanele dăruite de vecina ai cărei părinţi stăteau – ca şi noi, nu? – mai mult pe-afară. Era bine, eram tineri şi încă nici o generaţie de sacrificiu nu-şi merita compasiunea.

Astăzi, mall-urile au devenit spaţii ale relaxării, ale vieţii lipsite de grijile de afară, ferestrele sunt închise în nasul postsocialismului şi ultimul sindicalist îngheaţă la baza scării rulante. Suntem la etajul trei, etajul-cinema, deasupra etajului-cantină şi mult deasupra demisolului-job. Între noi, cei ce merităm, şi ceilalti stau cohorte de paznici, miliţii ale capitalului, care ne protejează pe baza facturii pe care scrie cât timp ne-am cumpărat. Vom trăi de două ori.

Simplu, dacă nu este în magazinul de vise sigur e la farmacie într-un borcan, am al doilea ficat şi mă gândesc să nu mai economisesc. Fericirea este un lucru mărunt – I.P.A.D. – un oraş întreg a pierit în China pentru procesorul meu. La rândul meu, îmi donez piciorul stâng pentru cauză şi mâna dreaptă ca să achit studiile fiului meu. Voi fi gustos!

Maşina de spălat se va lua de mână cu cea de călcat şi amândouă o vor corupe pe cea de gătit. Mormanul de cutii de ambalaj va deveni baricada de unde conservele vor trage în mine. Trei generaţii de bunici mi-au dăruit distopia, istoria este scrisă în volumul de faţă. Singurul obiect care lipseşte din colecţie este pdf-ul care putea fi această carte.

Claudiu Cobilanschi

Consumerismul exista cu siguranţă şi înainte de 1989, în România, dar nu se manifesta la o scara atât de largă. În primul rând, pe piaţă se găsea doar un număr limitat de produse,

astfel că omul de rând nu avea de făcut multe alegeri, în contrast cu ce se întâmplă astăzi, când deciziei de a merge cu un brand şi nu cu un altul i se alocă prea mult timp. Cărămida mi s-a părut un obiect reprezentativ pentru consumul actual pentru că astăzi

totul este un şantier, se construieşte şi se reconstruiește. Este cel mai cunoscut material de construcţie, se obţine prin arderea la cuptor a unui amestec de argilă, nisip şi apă.

Cărămizile sunt obiecte de consum lucrate superficial şi tocmai de aceea pot fi considerate simbolice pentru societatea actuală. În 2010, pot fi găsite la vânzare chiar şi

în mall-uri, la preţul de 1,79 RON/bucată.

ALEXANDRU NELU

1

„Călătoriţi oriunde în lume şi veţi da peste Coca-Cola – pe ecrane, pe haine, pe afişe, în artă – peste tot!” (Judith Evans, Redesigning Identity)

„Coca-Cola este nimic altceva în afară de zahăr, câteva arome şi multă apă carbogazoasă. Nu este cu nimic diferită de infinite alte brand-uri de cola, dar oamenii din întreaga lume

par să creadă că această Coca-Cola este ceva.” (George Ritzer, The Globalization of Nothing)

CRISTINAANTONIU

2

CATRINELCOTAE

3

În perioada Renaşterii se practica realizarea picturilor şi a sculpturilor rotunde, numite tondo. Printre cei care au realizat astfel de compoziţii se numără Rafael. Putem deduce

că de aici provine şi numele bomboanelor rotunde Raffaello. Această alegere referenţiază valorile clasice, sugerând bogăţia şi luxul sau presupusa calitate a bomboanelor. Citatul care denaturează semnificaţiile Renaşterii şi conferă o alură falsă bomboanelor devine

astfel un kitsch cross-cultural.

EMILAVASILICHIOAIEI

4

Uscătorul de păr este un obiect electromecanic care suflă aer cald, ajutând la uscarea mai rapidă a părului. Usucă părul mai repede. Înca o dată: mai repede! De fapt, scopul

principal este MAI REPEDE. Uscătorul de păr grăbeşte un proces, comprimă timpul. Fotografia, alt exemplu de mijloc de control, refoloseşte timpul. Este înregistrată o

secvenţă din spaţiu şi timp şi este refolosită. Ca la un casetofon, se operează Play, Pause, Stop, Fast Forward şi Rewind. Se poate folosi la multe alte lucruri (via

Google): uscatul hainelor sau îndreptarea cutelor de pe acestea, îndreptarea părului, dezgheţarea produselor congelate şi altele. Se practică şi o farsă cu

uscătorul de păr şi pudră de talc sau făină.

CONSTANTINCOJOCARU

5

Okazii.ro - Jardinieră porţelan „Elefant”. Stare foarte bună. Preţ curent licitaţie: 40 RON. Folosit / fără factură / fără garanţie. Livrare: în România, Poşta Română: 10 RON. Plata:

ramburs, avans. De câte ori a fost văzut acest articol: 3.

Okazii.ro - Miniatură elefant din porţelan. Fără defecte. Dimensiuni: 4cm înălţime / 7,5cm lungime / 3cm lăţime. Preţ curent licitaţie: 15 RON. Folosit / fără factură / fără garanţie.

Livrare: în România, Poşta Română: 10 RON. Plata: ramburs. De câte ori a fost văzut acest articol: 42.

ROXANACONSTANTINESCU

6

Din 1974, Kinder Surprise s-a bucurat de succes combinând un ou de ciocolată cu lapte cu o jucărie surpriză. Dulciurile care mi-au urmărit copilăria au fost chiar aceste ouă de

ciocolată. Am colecţionat o serie de jucării pe care le-am păstrat pe parcursul anilor, punându-le pe toate într-o singură fotografie. Desigur, ouăle Kinder se folosesc de

naivitatea copiilor care tind să colecţioneze jucăriile, fără a şti că această colecţie nu va fi vreodată completă, pentru că în permanenţă sunt produse noi modele – mai nou,

prin variate parteneriate, aceste jucării sunt adeseori miniaturi ale personajelor din cele mai recent lansate filme pentru copii.

MARIABRETAN

7

Aţi avut cu toţii în mână biscuiţi contemporani pentru copii contemporani. Faceţi o paralelă între mărul cu biscuit ras pe care îl mâncaţi când eraţi copii şi aceşti biscuiţi

produşi de corporaţii, dimensiunea lor fiind acum concepută după cea a mâinii copilului. Copiii nu mai consumă biscuitul pătrat care se rupe, ci unul care este eficientizat până la

capăt pentru că, încă de pe ambalaj, suntem anunţaţi că „elefănţelul încape în mâna unui copil cu vârsta între 1 şi 3 ani”. P.S.: elefănţeii sunt mai scumpi ca Petit Beurre.

DELIAGHEORGHIU

8

Suport pentru jocurile video, placa video poate reprezenta consum virtual aka escapismul de zi cu zi al celor care lucrează 10 ore la birou. A se remarca cum fiecare nou software

apărut are cerinţe de rulare mai ridicate, deci întregul set de hardware trebuie upgradat, iar vice-versa – fiecare nou echipament hardware folosit necesită

achiziţionarea a numeroase noi software-uri.

SERIOJABOCSOK

9

Probabil cel mai dăunător efect al consumerismului nu este consumul excesiv, ci faptul că se consumă absolut orice, iar fiecare individ încearcă să-şi creeze o imagine unică

prin achiziţii; dar uneori cumpărăm obiecte de care nu avem nevoie – cele două obiecte au fost cumpărate dintr-un tren, de la un vânzător ambulant care s-a prezentat ca fiind

surdo-mut. Oamenii cumpără orbeşte obiecte absolut inutile (ceea ce m-a motivat să le aleg a fost faptul că am observat alte persoane din tren care le cumpărau). Nu este de mirare că meseria de vânzător ambulant (de telefoane, agende, pixuri, iconiţe sfinţite,

jucării, lanţuri, ghiuluri sau cuburi Rubik) încă mai există prin trenuri, restaurante sau staţiuni turistice, în vremuri de presupusă criză economică internaţională; în schimb, este

şocant că aceasta încă este susţinută de cumpărători.

MIHAELANAZARIE

10

Îngeraşul albastru, dar sclipitor, captează razele sfinte ce îi sunt transmise de la celelalte decoraţiuni mai globulare ca acesta şi le înduioşează prin forma lui aproape

bidimensională, prin fragilitatea lui care îi permite totuşi să se balanseze de câte o ramură a bradului. De ce stă îngerul atârnat în brad, agăţându-se de acesta cum ar face-o

o pisică în căutarea prăzii („tot ce mişcă”)? Decoraţiunile de Crăciun au devenit evenimente ale supranaturalului, gesturi fictive ale îmbălsămării unei raţiuni colective

ce a fost depotenţializată, acestea pierzându-se din destinul lor iconografic în unul al reprezentării distopiei în care trăim.

Băuturile energizante pot trata oboseala pe termen scurt. Sunt un produs reprezentativ pentru drumul care duce la consumerism. O schemă rudimentară a cercului vicios: Muncim că să traim, trăim pentru fericire, dar ce ne oferă fericirea? Publicitatea ne promite fericirea, prin produse şi servicii. Pentru a ne bucura de ele trebuie să muncim...

E o substanţă care alterează starea naturală a organismului... A se folosi în sesiune.

NICOLETAHUŢANU

11

MIRCIUSGHEORGHE

12

O persoană publică spunea, „Bărbatul perfect pentru mine poartă Converse, este complet detaşat şi nu încearcă să fie cool.” Există persoane care poartă Converse, par

detaşate şi NU încearcă să fie cool sau măcar să lase o anumită impresie?

DANANGELESCU

13

Caseta audio este un obiect perimat, dar încă folosit astăzi în anumite nişe creative. Astfel, unele albume apar în ediţii limitate în formatul de casetă (sau disc de vinil). Acest album este prezentat într-o cutie de DVD, anul înregistrării nefiind menţionat, devenind

un obiect atemporal. Din acest punct de vedere, nu este un produs de masă, ci unul manufacturat în ediţie limitată, pentru colecţionari; valoarea lui poate creşte în timp – un

alt motiv pentru a-l achiziţiona. Formaţia a avut libertate creativă deplină în relaţia cu casa de discuri care distribuie albumul, caseta astfel împachetată fiind un obiect

personalizat, ce poate fi văzut şi ca un obiect artistic în sine.

ŞERBAN TERMOPAN MANTA

14

Am ales cartela SIM ca obiect de consum deoarece telefonia mobilă a devenit un lucru indispensabil. Orice persoană deţine un telefon mobil, de la copiii preşcolari până la

bunicii noştri. Telefonia mobilă a ajuns să fie consumată în ipostaze ale vieţii din ce în ce mai neaşteptate şi nepotrivite – la volan, la masă, la duş etc. De multe ori, telefonul

mobil este mai intim ca lenjeria intimă, apariţiile lui fiind deja normale în cele mai inimaginabile contexte, iar utilitatea lui a depăşit de mult numele generic care l-a

consacrat – „telefon”. Mai nou, acesta este substituibil calculatorului, agendei, aparatului foto sau video şi uneori este folosit chiar şi ca vibrator.

IRINADEMETER

15

Becul a însemnat o revoluţie! O descoperire epocală fără de care astăzi noi nu concepem viaţa. Până în anul 2000, acesta reprezenta un consum major de energie,

făcând parte din industria care ar fi dus la epuizarea resurselor energetice. Într-un cuvânt: distrugătoare. Nevoia creează şi ne conduce spre „mai bine”. Eco bulb, aşa cum

este el denumit în engleză, face parte dintr-un nou concept: societatea eco. În societatea anului 2010, consumul iraţional de becuri este raţional – consum mare de becuri ce duce

la un consum minim de energie.

ANDREIIVAN

16

Camera foto digitală a revoluţionat modul în care consumatorii fac poze, fiind foarte uşor de folosit, uneori accesibilă ca preţ şi produsă în foarte multe modele diferite, mici şi mari, pro sau simple. Aproape orice persoană deţine una, sub o formă sau alta, fie că

este încorporată în telefon, fie un webcam sau soluţii dedicate precum camerele compacte, DSLR-uri etc.

DELIAGHEORGHIU

17

Pâinea este probabil cel mai consumat produs de pe planetă. Încă. Fiind săţios şi ieftin, nivelul de consum este direct proporţional cu nivelul sărăciei. Mai nou, conţine şi gluten.

Uneori poate conţine şi şoareci, gândaci, mucuri de ţigară sau păr pubian.

În ultimii ani, în România, a apărut un nou produs, care a avut un succes foarte mare: cartea ieftină. Este vorba de cărţile care se vând împreună cu diferite ziare (Adevărul,

Jurnalul Naţional), la un preţ de aproximativ 10 RON. Problema este că, în multe cazuri, cumpărătorul achiziţionează acest produs doar pentru că este ieftin, iar o bibliotecă

bogată lasă falsa impresie a unei culturi vaste. Ca urmare, cartea rămâne în ţiplă; produsul a fost cumpărat, dar nu şi consumat.

LILIANAZAHARIA

18

PETRUANTON

19

În 24 de ore am reuşit să mă plâng că am mâncat la McDonald’s în ziua precedentă, să stabilesc ca punct de întâlnire pentru ziua următoare un restaurant de-al celebrului lanţ, să ascult o prietenă care mi-a povestit cum anumite restaurante de acelaşi fel din SUA se

integrează în context (de exemplu, în Texas, unul este construit în forma unui hangar de cereale), dar şi să scriu despre McDonald’s aici.

LILIANAZAHARIA

20

Ideea de nimic este opusă termenului „ceva”, ca o formă socială concepută şi controlată la nivel central şi lipsită de orice conţinut semnificativ. Un obiect devine non-lucru atunci când este lipsit de substanţă distinctivă. De obicei, obiectele ce aparţin unui brand devin non-lucruri. Ca exemplu, ursul de pluş marca Hard Rock Cafe. Acesta este creat şi produs

în cantităţi industriale, singurul lucru care diferă fiind oraşul din care este cumpărat (de altfel, numele oraşului este inscripţionat pe urs), dar nu aparţine unei anume regiuni,

nu are tradiţie ca aparţinând unui spaţiu, unui timp sau popor. Este doar un produs de consum, adesea total inutil, care este totuşi cumpărat ca o simplă amintire a vizitării unui

Hard Rock Cafe sau a unui oraş.

Ceaiul este, prin definiţie, un amestec de plante folosite pentru obţinerea unei infuzii. Ceea ce ar trebui sa fie un pleonasm, ceaiul BIO, reprezintă unul dintre obiectele de consum ale anului 2010 datorită trendului global ecologic şi a conştientizării acute a

nevoii de revenire la un stil de viaţă natural.

DELIAŞTIRBU

21

Laptop-ul este un consumator care nu produce; de fapt produce, dar ca un intermediar. Consumă energie, produce informaţie. Este în schimb liantul pentru o nevoie de consum non-stop. A revoluţionat business-ul şi probabil întreaga idee de birou, făcând portabilă

absolut oricare necesitate. Când vorbim despre laptop şi consum, vorbim despre accesarea diferitelor website-uri de socializare (Facebook, Twitter) ce sporesc ideea de globalizare a mediilor electronice. E-mail-ul, cât şi Messenger-ul şi Skype-ul, au luat loc

astfel scrisorilor şi oferă posibilitatea de comunicare infinită, scutită de taxe.

ADRIAN MIHAIU

22

OANARAD

23

„Time is money.”

IRINA GHENU

24

Proiectul Pink & Blue al artistei JeongMee Yoon vorbeşte despre stereotipiile post-modernismului în ceea ce priveste genul şi despre modurile de educaţie în funcţie de gen, care se diferenţiază în funcţie de cultură sau clasă socială, odată cu globalizarea

şi transmiterea unei singure paradigme a educaţiei. Programul se aplică indiferent de cultură, singura diferenţiere realizându-se, mai mult sau mai puţin, doar din cauze

materiale. Totodată, această despărţire amplifică necesitatea de consum în dorinţa de a adera la o categorie, la un grup social, chiar dacă este vorba de grupul genului. Am

ales câte un obiect din plastic în formă de Hello Kitty, respectiv Iron Man. Ambele sunt relevante astăzi pentru copiii celor două genuri şi fac parte din câte un brand, declanşând

fenomenul/dorinţa de colecţie.

Am ales lumânările parfumate pentru că au reprezentat o obsesie la un moment dat. Sunt un ajutor în crearea unei atmosfere relaxante, dau impresia de evadare din viaţa obişnuită, cu lumină puternică, ritm alert şi zgomote stridente şi te transportă într-un

univers paralel, în care ai timp să te odihneşti. Îmi propusesem să-mi fac în fiecare seară o atmosferă plăcută, în timp ce stăteam romantic pe Internet şi nu vorbeam cu nimeni special. Iniţial voiam să citesc, dar era prea întuneric. A durat vreo trei seri până să mă

plictisesc să aprind lumânări şi să mă enervez că nu văd bine.

ANDREEACIOCIO CIORAN

25

BOGDANRĂUŢĂ

26

„Noble countrymen, evil is upon us. Darkness has befallen our shores. Rise and slay thy enemies… strike, strike so others shall live. The meek shall not fade into the night… live,

my brethren, live.”

Dincolo de ideea de mască şi fals pe care o reprezintă, pe mine m-a afectat cercul vicios în care intrasem poate şi datorită fondului de ten. Am început să îl utilizez pentru a

camufla acneea. Tind să cred că acesta a interferat cu tratamentul pe care îl foloseam şi mi-a încetinit foarte mult vindecarea. Dar mi-a fost greu să renunţ la el, deşi eram

conştientă că este nociv şi arată fals. Este un produs care poate crea dependenţă psihologică.

TINASTROESCU

27

MIRCIUSGHEORGHE

28

Magneţii turistici reprezintă un suvenir evident al unui oraş. Pot fi cea mai relevantă şi, în acelaşi timp, neinspirată alegere ca amintire a unui loc, dar imaginile alipite acestor

magneti, figurinele în sine, sunt construite din reprezentări atât de minimale ale imaginilor-simbol ale fiecărei locaţii, încât pot fi considerate postmoderne.

Preţurile practicate în Timişoara la final de secol XIX, în piaţa din cetate, exprimate în coroane (1 coroană = 15 RON) – ou buc. - 0,20; pere kg - 0,40; mere kg - 0,30; varză kg

- 0,50; ceapă kg - 0,10; struguri kg - 0,30; morcovi kg - 0,20; mojar - 2,50; râșniţă - 4,00; binoclu - 3,50; carte - 4,50; sfeșnic argint - 9,50; vin vechi litru - 1,20.

ALFREDEPISCOPU SCHUPLER

29

CONSTANTIN COJOCARU

30

„Sando este noua jucărie urbană din răşină, având înălţimea de 21cm, care poate fi customizată şi colecţionată. Forma lui Sando este o simplificare umană care îmbină elemente regăsite în forma păpuşii şi a jucariilor Lego şi Duplo. Scopul lui este unul

singur, acela de a stimula creativitatea. Bucuraţi-vă de ea!”

ANA-MARIASTAICU

31

O metodă de advertising a unei expoziţii dar, în acelaşi timp, şi un venit suplimentar pentru o galerie/un muzeu de artă/un artist – aceasta este explicaţia fabricării şi punerii

în comert a unei astfel de jucării, cumpărată din buticul Muzeului de Artă Contemporană din Viena. Funcţia sa ludică şi aspectul unui obiect uzual (televizorul) sunt suficiente

pentru a capta atenţia. Multe asemenea obiecte se găsesc în magazinele muzeelor şi devin suvenire, vânzându-se la preţuri ridicate, existând ca o amintire palpabilă. Uneori

aceste obiecte sunt chiar reproduceri în miniatură ale lucrărilor expuse sau fotografii ale acestora.

ALEXGÂLMEANU

32

Cardul bancar nu este un produs, ci un instrument. Din punctul meu de vedere este principala armă pe care consumerismul şi globalizarea o au la dispoziţie. În creşterea lor,

companiile capitaliste au depăşit graniţele politice ale ţărilor în care s-au născut. Harta politică este foarte diferită de harta dezvoltării companiilor multinaţionale. Globalizarea

este în sine un război în care companiile importante duc lupta lor atât cu o eventuală concurenţă cât şi pentru extindere. Nevoia companiilor multinaţionale de a vinde mult

şi repede a dus la apariţia unui instrument ce, odată pus la dispoziţia consumatorului, a revoluţionat întreaga idee de consum. Acest instrument este cardul bancar. Majoritatea

cardurilor sunt însoţite de linii generoase de credit, în aşa fel încât consumatorul nu este nevoit să se limiteze la fondurile proprii. Poţi cumpăra din bani pe care încă nu îi ai.

Editor imagine: Emil AvasilichioaieiEditor text: Dan AngelescuEditor layout: Adrian Mihaiu

Intro: Claudiu CobilanschiFotografii: Dan Angelescu, Petru Anton, Cristina Antoniu, Emil Avasilichioaiei, Serioja Bocsok, Maria Bretan, Andreea Cioran, Constantin Cojocaru, Roxana Constantinescu, Catrinel Cotae, Irina Demeter, Alex Gâlmeanu, Irina Ghenu, Mircea Gheorghe, Delia Gheorghiu, Nicoleta Huţanu, Andrei Ivan, Şerban Manta, Adrian Mihaiu, Mihaela Nazarie, Alexandru Nelu, Oana Rad, Bogdan Răuţă, Alfred Schupler, Ana-Maria Staicu, Cristina Stroescu, Delia Ştirbu, Liliana Zaharia

Publicaţie coordonată de Alexandra Croitoru în cadrul cursului Tehnici de reprezentare - Fotografie / FVPCI / Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti şi tipărită în 45 de exemplare, cu sprijinul financiar

2010 -2011