carte-managementul pensiunii

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ DE TURISM RURAL,ECOLOGIC SI CULTURALA.N.T.R.E.C.

Str. Maica Alexandra nr. 7, cod 011242, Sector 1, Bucureşti Tel/Fax: 021.223.70.24, Tel.: 021.222.80.01

www.antrec.ro E-mail: [email protected]

„Manualul si suplimentul legislativ au fost realizate prin cofinanţare din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor si Turismului - Autoritatea Naţională pentru Turism; opiniile exprimate/prezentate în cadrul acestui manual aparţin Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic si Cultural - Bucureşti si în concluzie nu pot fi considerate în nici un caz punctul de vedere oficial al Autorităţii Naţionale pentru Turism"

Autoritatea Naţională pentru Turism Tel.: 021.314.99.33

Managementul Pensiuniişi

Supliment Legislativ

Capitolul IAutorizarea pentru a desfăşuraactivităţi economice

Pentru a putea introduce o locuinţă sau un alt imobil în circuitul turistic, ca pensiune turistică rurală, persoana fizică se poate autoriza după cum urmează:

• ca persoană fizică autorizată;• ca asociaţie familială;• ca societate comercială.

1. Înregistrarea ca persoană fizică autorizată sau ca asociaţie familiară

Cadru legal; Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent

• Asociaţia familială se poate înfiinţa la iniţiativa

5

unei persoane fizice si se constituie din membrii de familie ai acesteia;

• Sunt consideraţi membrii unei familii: soţul, soţiaşi copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani,la data autorizării asociaţiei familiale, precum şirudele acestora până la gradul al patrulea inclusiv;

• Asociaţia familială este reprezentată în relaţiile cuterţii de persoana din iniţiativa căreia s-a înfiinţatsau de persoana împuternicită de aceasta, în bazaunei procuri autentificate;

• Persoana fizică care desfăşoară activităţi economiceîn mod independent, precum şi persoanele fizicecare sunt membri ai asociaţiilor familiale au, însensul prezentei legi, calitatea de angajat propriu.

• Calitatea de angajat propriu se referă la dreptul dea fi asigurat în sistemul public de pensii şi altedrepturi de asigurări sociale, al asigurărilor socialede sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, încondiţiile prevăzute de legile care reglementeazăaceste domenii;

• Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţiile familiale autorizate în condiţiile prezentei legi nu pot angaja

6

persoane cu contract individual de muncă pentru desfăşurarea activităţilor pentru care s-a obţinut autorizaţia.

Persoana fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent si asociaţia familială trebuie să deţină autorizaţia si certificatul de înregistrare eliberate în conformitate Legii nr. 300/2004.

Autorizarea. Procedura de autorizare.

Pot desfăşura activităţi economice în mod independent sau în cadrul asociaţiilor familiale persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelorfizice ce solicită autorizarea pentru desfăşurarea deactivităţi economice în mod independent şi a persoanelor fizice care au iniţiativa constituirii asociaţieifamiliale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilorasociaţiei familiale;

b) starea sănătăţii le permite desfăşurarea activităţiipentru care se solicită autorizaţia;

c) au calificarea - pregătire profesională sau, dupăcaz, experienţă profesională - necesară pentru a

7

desfăşura activitatea economică pentru care se solicită autorizaţia;

d)nu au fost condamnate penal prin hotărâre judecă-torească rămasă definitivă pentru săvârşirea de faptesancţionate de legile financiare, vamale şi cele careprivesc disciplina financiar-fiscală de natura celor carese înscriu în cazierul fiscal;

e) îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute delegislaţia specifica în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului, protecţiei muncii şi apărăriiîmpotriva incendiilor şi. cerinţele reglementărilorspecifice protecţiei consumatorului pentru activitateadesfăşurată, precum şi normele de calitate a produselorşi serviciilor puse pe piaţă.

În vederea emiterii autorizaţiei pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unei asociaţii familiale, trebuie să se asigure la primăria competentă o documentaţie care va cuprinde:

a) cerere-tip (în cazul asociaţiei familiale trebuie săconţină semnăturile tuturor membrilor asociaţiei);

b) rezervarea denumirii la oficiul registruluicomerţului;

c) certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante,

8

respectiv al fiecărui membru al asociaţiei familiale, în original;

d) copii de pe actele de identitate;e)în cazul desfăşurării activităţii în contextul dreptului de

stabilire - actele din care să rezulte domiciliulsau reşedinţa;

f) certificatul medical pentru persoana fizică, respectiv pentru fiecare membru al asociaţiei familiale, princare se atestă că starea sănătăţii le permite desfăşurareaactivităţii pentru care se solicită autorizaţia, eliberat demedicul de familie sau de o unitate sanitară;

g) declaraţia-tip pe propria răspundere că îndeplineştecondiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specificăîn domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului,protecţiei muncii şi apărării împotriva incendiilor, precumşi reglementările specifice protecţiei consumatoruluipentru activitatea desfăşurată si normele de calitate aproduselor şi serviciilor puse pe piaţă;

h) copii de pe documentele, care dovedesc pregătirea profesională sau, după caz, experienţa profesională, pentru desfăşurarea activităţii pentru care se solicită autorizarea (acte care dovedesc calificarea ca administrator de pensiune).

9

2. Constituirea unei societăţi comerciale care să administreze pensiunea turistică rurală

Cadru legal: • Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,

republicată, cu modificările şi completărileulterioare;

• Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului,republicată, cu modificările şi completărileulterioare.

Etapele parcurse pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale:

1. întocmirea unui act constitutiv al societăţii,autentificat de notar;

2. înmatricularea societăţii la Registrul Comerţului,în a cărui rază teritorială se află sediul societăţii.

Documentaţia necesară:• cerere de înmatriculare;• actul constitutiv al societăţii;• dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile

actului constitutiv;

10

a actele privind proprietatea asupra aporturilor în natură, iar în cazul în care printre ele figurează si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

• dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;• actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în

contul societăţii şi aprobate de asociaţi;• declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a

administratorilor si a cenzorilor că îndeplinesccondiţiile prevăzute de prezenta lege.

o Toate avizele sau actele de autorizare, eliberate de către autorităţile publice în funcţie de obiectul de activitate al unei societăţi, vor fi solicitate de către oficiul registrului comerţului, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, iar autorităţile competente vor trebui să emită avizele sau actele de autorizare în termen de 15 zile. Nu este necesar a se depune avizele sau autorizările tehnice şi nici cele a căror eliberare este legal condiţionată de înmatricularea societăţii.

3. Înregistrarea societăţii la Administraţie Fiscală din raza teritorială unde se află sediul societăţii

11

Capitolul IIClasificarea unei pensiunituristice rurale

Documentaţia necesară pentru clasificarea unei pensiuni turistice:

•cerere de eliberare a certificatului de clasificare;•copie certificat constatator de la registrul comerţului, din care să rezulte obiectul de activitate şistructura acţionariatului, în cazul persoanelorjuridice;

•certificat de unic de înregistrare la Oficiul registruluicomerţului, însoţit de anexele privind avizele/acordurile şi/sau autorizaţiile legale:

- P.S.I., sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de protecţia muncii, după caz, pentru fiecare structură turistică ce face obiectul clasificării;

• autorizaţia emisă de primărie în temeiul Legiinr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice

12

şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent.

• schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii;• schiţa privind structura, amplasarea şi nomi-

nalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor dealimentaţie;

• fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi aspaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare;

• avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului – Autoritatea Naţională pentru Turism, în cazul construcţiilor noi;

• copie acte de calificare ale personalului pensiuniisau ale administratorului pensiunii;

Eliberarea certificatului de clasificare

• Documentaţia de clasificare se transmite AutorităţiiNaţionale pentru Turism - Direcţia generală deautorizare (denumită în continuare D.G.A.) sauprin reprezentantul filialei ANTREC a judeţuluirespectiv, care verifică îndeplinirea criteriilor declasificare şi întocmeşte certificatul de clasificare.

13

• Certificatul de clasificare va fi însoţit de fişaprivind încadrarea nominală a camerelor şi, respectiv, fişa privind structura spaţiilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor, prin care se stabilesc capacitatea şi structura unităţii.

• Proprietarul pensiunii turistice va solicita D.G.A.din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turismclasificarea structurilor de primire turistice şi/sau astructurilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor înfolosinţă.

• Verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilorse face de către specialiştii din AutoritateaNaţională pentru Turism - D.G.A. împreună cureprezentanţii ai Asociaţiei Naţionale de TurismRural, Ecologic si Cultural cu sprijinul si colaborarea unor specialişti desemnaţi de consiliile judeţene, consiliile locale, în prezenţa reprezentantului agentului economic în cauză.

• În funcţie de condiţiile concrete constatate înunitatea verificată se pot propune în mod excepţional unele compensări pentru dotări şi servicii în vederea acordării sau menţinerii categoriei.

14

• Eliberarea certificatului de clasificare se face întermen de cel mult 60 de zile de la data primiriidocumentaţiei de clasificare complete.

• La expirarea acestui termen proprietarul de pensiuneturistică poate pune în funcţiune pe propria răspundere structura turistică respectivă la numărul deflori/stele solicitat, urmând ca la primirea efectivă acertificatului de clasificare să îşi continue activitateala categoria înscrisă în certificatul obţinut.

• Punerea în funcţie este condiţionată de deţinereaautorizaţiilor legale:

o autorizaţia sanitară de funcţionare;o autorizaţia sanitar-veterinară (numai pentru

unităţile de alimentaţie); o avizul/autorizaţia de prevenire şi stingere a

incendiilor - P.S.I.; a autorizaţia de mediu.

• Pensiunile turistice care la data verificării nuîndeplinesc cel puţin criteriile pentru categoriaminimă nu se clasifică şi, în consecinţă, nu potdesfăşura activitate de turism. Motivaţia neclasificării se consemnează în nota de verificare întocmită în două exemplare, dintre care un

15

exemplar se predă agentului economic proprietar şi/sau administrator al unităţii respective.

• Proprietarii de pensiuni turistice şi agenţii economici au obligaţia să respecte pe toată perioada defuncţionare a structurilor de primire turisticecondiţiile şi criteriile de clasificare, inclusiv încazul celor care şi-au început activitatea pe propriarăspundere. Nerespectarea criteriilor de clasificarese sancţionează potrivit Hotărârii Guvernuluinr. 1.328/2001.

• în situaţia în care s-au modificat condiţiile care austat la baza acordării clasificării astfel încât nu semai asigură categoria de clasificare acordată, agentul economic, respectiv proprietarul pensiunii turistice este obligat să solicite o nouă clasificare astructurii de primire turistice în cauză, întermen de 30 de zile de la apariţia modificărilor, înacelaşi termen este obligatorie solicitarea eliberăriiunui nou certificat de clasificare în cazul treceriistructurii turistice în proprietatea şi/sau în administrarea altui agent economic.

• Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate deDirecţia Generală Autorizare din 3 în 3 ani.

16

Agentul economic/proprietarul de pensiune turistică va solicita vizarea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viză.

• În termen de 60 de zile de la data înregistrăriicererii agentului economic/proprietarului de pensiune turistică, Direcţia Generală Autorizare vaproceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauză şi va acorda un nou certificat declasificare, în măsura în care sunt îndeplinitecondiţiile şi criteriile minime de clasificare pentrucategoria respectivă. La această verificare vorparticipa si reprezentanţii ai Asociaţiei Naţionalede Turism Rural, Ecologic şi Cultural - ANTREC.

• În caz contrar structura de primire turistică va ficlasificată la o categorie inferioară. Dacă nu suntîndeplinite cel puţin condiţiile şi criteriile pentrucategoria minimă de clasificare, se procedează laretragerea certificatului de clasificare.

• Titularul certificatului de clasificare poate solicitareclasificarea structurii de primire turistice printransmiterea la Direcţiei Generale Autorizare aunui memoriu justificativ, dacă în urma unor

17

lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a dotărilor şi serviciilor estimează că aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare sus-menţionată, în măsura în care s-au produs modificări în privinţa structurii spaţiilor, a capacităţilor, a echipării sanitare etc.

18

Capitolul IIIControlul activităţii pensiunilorturistice

1. Registrul unic de control

Cadru legal: Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control

• Persoane juridice, înregistrate la Oficiul Naţional alRegistrului Comerţului,, care deţin pensiuni turistice, au obligaţia să ţină registrul unic de control.

• Persoanele fizice autorizate sau asociaţiile familiare,deţinătoare de pensiuni turistice rurale pot ţine registrul unic de control, în funcţie de opţiunea acestora.

Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile:

- financiar-fiscal;- sanitar, fitosanitar;

19

- urbanism, calitatea în construcţii;- protecţia consumatorului;- protecţia muncii, inspecţia muncii;- protecţia împotriva incendiilor;- alte domenii prevăzute de lege.Organele de control au obligaţia de a consemna în registru,

înaintea începerii controlului, următoarele elemente:- numele şi prenumele persoanelor împuternicite de

a efectua controlul, unitatea de care aparţin;- numărul legitimaţiei de control, numărul şi data

delegaţiei/ordinului de deplasare;- obiectivele controlului, perioada controlului,

perioada controlată, precum şi temeiul legal în bazacăruia se efectuează controlul.

- Controlul se poate desfăşura numai dupăconsemnarea în registrul unic de control a datelorsus-menţionate;

- După finalizarea controlului, în registrul unic decontrol se înscriu obligatoriu numărul şi dataactului de control întocmit;

- Registrul unic de control se numerotează, se sigilează şi se păstrează de reprezentantul legal al unităţii verificate sau de înlocuitorul acestuia;

20

• Registrul unic de control se ţine la sediul social şi la flecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizaţii şi/sau acorduri de funcţionare.

Instituţii publice cu atribuţii de control:

1. Autoritatea Naţională pentru Turism

I. Proprietarii pensiunilor turistice au obligaţia să respecte pe toată perioada de funcţionare a pensiunii turistice condiţiile şi criteriile de clasificare, inclusiv în cazul celor care si-au început activitatea pe propria răspundere. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sancţionează potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001.

Direcţia de Control din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism verifică periodic starea şi funcţionarea dotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat la baza clasificării unităţii. Nerespectarea acestora atrage măsuri de declasificare sau, după caz, de retragere a certificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001.

21

Astfel, Autoritatea Naţională pentru Turism poate verifica:

• respectarea de către proprietari sau administratori de pensiunilor turistice a următoarelor reguli de^ bază:

a) menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare defuncţionare şi curăţenie;

b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare dinpensiunile turistice;

c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade Cîn timpul sezonului rece în spaţiile de cazare şi deservire a mesei;

d)deţinerea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară,de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor - PSI;

e) funcţionarea pensiunilor turistice numai în clădirisalubre, cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute;

f) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şitipul pensiunii turistice şi însemnele privind categoriade clasificare.

în cazul în care nu sunt respectate aceste reguli, certificatul de clasificare si autorizaţia de funcţionare se retrag de către personalul de specialitate al Autorităţii Naţionale pentru Turism.

22

Fapte care constituie contravenţie si sancţiunea aplicată

• desfăşurarea activităţii pensiuni turistice care nusunt neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât ceastabilită prin certificatul de clasificare;

Sancţiunea: amendă 40.000.000 lei la 80.000.000 lei.• nerespectarea criteriilor care au stat la baza

clasificării;Sancţiunea: amendă 20.000.000 lei la 40.000.000 lei.• ne-afişarea numărului de telefon al Autorităţii

Naţionale pentru Turism şi al Autorităţii Naţionalepentru Protecţia Consumatorilor;

Sancţiunea: amendă 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.• înscrierea unor informaţii false privind tipul pensiunii

turistice şi nivelul de clasificare în materialele depromovare, pe firme sau pe însemnele prevăzute;

Sancţiunea: amendă 40.000.000 lei la 80.000.000 lei.• continuarea desfăşurării activităţii în structura de

primire turistică după retragerea certificatului declasificare sau refuzul prezentării, la solicitareaorganelor de control, a documentelor de clasificare.

Sancţiunea: amendă 80.000.000 lei la 100.000.000 lei.

23

II. Proprietarii pensiunilor turistice au obligaţia să asigure în incinta unităţilor ordinea, liniştea publică şi bunele moravuri, precum si securitatea turiştilor si a bunurilor ce le aparţin. Cazarea turiştilor se realizează prin înregistrarea acestora în cărţile de imobil.

Autoritatea Naţională pentru Turism poate aplica sancţiuni contravenţionale pentru săvârşirea următoarelor fapte constituie:

a) refuzul cazării turiştilor în cazul în care existălocuri de cazare disponibile;

b)neasigurarea ordinii, liniştii publice si a bunelormoravuri în pensiunile turistice;

c) neasigurarea securităţii turiştilor şi a bunuriloracestora în structurile de primire turistice;

d)nerespectarea obligaţiei privind completarea cărţiide imobil;

e) transmiterea de către personalul pensiunii turisticea unor informaţii cu privire la sejurul turiştilor, cuexcepţia cazului în care aceste informaţii sunt solicitatede ofiţerii sau subofiţerii Ministerului de Interne;

f) cazarea minorilor sub 14 ani care sunt neînsoţiţi depărinţi sau de reprezentanţii legali, cu excepţia celor

24

aflaţi în drumeţie, tabere, excursii, concursuri sau în alte acţiuni similare, însoţiţi de cadre didactice, antrenori şi ghizi;

g) permiterea de către personalul structurilor de primire turistice a vizitării unui turist fără a avea acordul acestuia;

h) permiterea de către personalul structurilor de primire turistice a rămânerii peste noapte a unui vizitator al turistului fără ca pentru acesta să fie completată cartea de imobil, după caz;

i) neinformarea de către personalul structurilor de primire turistice a organelor de poliţie cu privire la apariţia unor persoane care au săvârşit infracţiuni şi care au fost date în urmărire, precum şi a altor persoane cunoscute ca traficanţi, turbulenţi, prostituate, proxeneţi etc.;

j) efectuarea unor controale în spaţiile de cazare a turiştilor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

• Contravenţiile prevăzute la alin. (1) sesancţionează cu amendă de la 600.000 lei la1.000.000 lei,

• Contravenţiile se constată si amenzile se aplică dereprezentanţii împuterniciţi de Autoritatea

25

Naţională pentru Turism, precum şi de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie.

- În cazul repetării contravenţiilor sus-menţionate, împuterniciţii Ministerului Turismului pot retragecertificatul de clasificare al pensiunii turisticerespective.

2. Autoritatea Naţională pentru protecţia consumatorului

Cadru legal: Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată.

Fapte pentru care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului poate aplica amenzi contravenţionale:

- prezentarea prin publicitate - în prospecte, cataloage, broşuri sau prin mass-media a unor informaţii false privind serviciile oferite sau gradul de confort oferit;

- păstrarea, depozitarea şi oferirea spre consum aunor alimente, în condiţii care nu asigură menţinerea caracteristicilor calitative ale acestora

26

dacă, în acest fel, acestea ar periclita viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor;

3. Direcţia sanitar-veterinară

Cadru legal: Legea nr. 98 din 10/194 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.

Direcţia Sanitar-veterinară poate aplica sancţiuni contravenţionale pentru următoarele fapte:

• funcţionarea fără autorizaţie sanitară;• neasigurarea, în unităţile de cazare, a inventarului

moale şi a lenjeriei de pat necesare pentrupersoanele cazate şi nerespectarea normelor deigienă în vigoare privind schimbarea lenjeriei sirespectarea circuitului acesteia;

• ne-întreţinerea stării de curăţenie, neefectuareareparaţiilor necesare bunei funcţionări a ferestrelor, uşilor, instalaţiilor de ventilaţie, iluminat şi încălzit, precum şi neefectuarea dezinfecţiei şi dezinsecţiei mijloacelor de transport în comun în conformitate cu normele de igienă în vigoare;

27

• neasigurarea, în sediul persoanelor juridice si înanexele aferente, a curăţeniei permanente, aefectuării operaţiunilor de menţinere a stării de curăţenie, a operaţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, după caz, precum şi a îndepărtării reziduurilor solide în condiţiile stabilite prin normele de igienă în vigoare;

• neasigurarea întreţinerii construcţiilor băilorpublice si instalaţiilor aferente acestora pentruasigurarea funcţionării în permanenţă la parametriiproiectaţi şi a menţinerii permanente a stării decurăţenie în condiţiile stabilite prin normele deigienă în vigoare;

• utilizarea apei care nu corespunde normelor decalitate conform cu standardele în vigoare pentrubazine de înot, băi publice, băi, chiuvete, spălătorii,aparţinând unităţilor de orice fel şi din mijloacelede transport;

• amenajarea ştrandurilor fără respectarea condiţiilorstabilite prin normele de igienă în vigoare privindamplasarea şi dotarea acestor unităţi;

• instalarea de campinguri fără respectarea condiţiilor stabilite prin normele de igienă în vigoare

28

privind amplasarea, dotarea cu anexe speciale şi capacitatea acestora.

• neprezentarea salariaţilor din unităţile de orice felşi a persoanelor fizice la examinările medicaleperiodice stabilite prin instrucţiunile MinisteruluiSănătăţii şi programate de organele sanitarepotrivit specificului fiecărui loc de muncă;

• nesolicitarea avizului medical prealabil la schimbarea locului de muncă al unui salariat în aceeaşiunitate, dacă prin această schimbare se creează unrisc pentru sănătatea persoanei respective;

• angajarea oricărei persoane, în orice loc de muncă,fără ca în prealabil să fi fost supusă controluluimedical din care să rezulte că persoana examinatăeste aptă pentru a fi angajată la locul de muncărespectiv şi, totodată, nu prezintă un risc deîmbolnăvire a populaţiei;

• menţinerea unei persoane într-un loc de muncăpentru care organele sanitare au stabilit ocontraindicaţie medicală temporară sau permanentă,potrivit instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii;

29

Capitolul IVInstruirea personaluluidin cadrul pensiunilor turistice rurale

1. Amenajarea spaţiilor unei pensiuni turistice rurale

Conform prevederilor Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002, amplasarea pensiunii turistice rurale trebuie să fie realizată în locuri ferite de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.

Construcţia unei pensiuni turistice presupune obţinerea autorizaţiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind regimul juridic al construcţiilor şi Hotărârea Guvernului nr. 31/1996.

Pentru desfăşurarea de activităţi de turism o pensiune turistică trebuie să aibă următoarele utilităţi:

- alimentare cu apă;

30

- racord la reţeaua de canalizare sau canalizare însistem propriu;

- alimentare cu energie electrică;- sistem de încălzire (prin utilizarea de combustibillichid, solid sau gaz metan) care să asiguretemperatura în spaţiile destinate cazării turiştilor decel puţin 18 grade C în sezonul rece;

- sistem de evacuare a deşeurilor menajere.

Spaţiile unei pensiuni turistice

Dotările din camerele şi grupurile sanitare destinate turiştilor trebuie puse în exclusivitate la dispoziţia turiştilor, în interiorul acestor spaţii nu se admit lucruri personale ale proprietarului pensiunii (articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte, bibelouri, alte obiecte personale care ar stânjeni turiştii).

Structura spaţiilor de cazare poate fi:..- camere;- garsoniere;- apartamente;- suite.Camera trebuie să asigure turistului odihnă si posibilitatea

de a desfăşura diferite activităţi. De asemenea,

31

în acest spaţiu turistul trebuie să îşi depoziteze bagajul în condiţii decente.

Astfel în cameră trebuie să existe în mod obligatoriu:• un pat sau mai multe paturi;începând cu 4 flori, este obligatoriu ca peste somieră sau

peste salteaua relaxa să se pună o saltea de lână cu grosimea minimă de 5cm.

Pentru fiecare loc de dormit, trebuie să existe o plapumă, pled sau pătură, câte două pentru fiecare persoană, cearşaf pentru pat şi cearceaf plic pentru pled/pătură/plapumă.

Începând cu două flori este obligatorie cuvertura pentru acoperirea patului, iar la 4 şi 5 flori este obligatorie husa de protecţie.

Patul poate fi :- pat simplu cu lăţimea minimă de 0,90 m;- pat matrimonial, cu lăţimea minimă de 1,40 m- pat dublu, cu lăţimea de 1,60 m.Lungimea minimă a patului este de 1,90 m pentru l şi 2 flori

şi de 2 m pentru categoriile superioare.• noptiere sau etajere;• veioze sau aplice la capul patului (obligatorii

începând cu 2 flori);

32

• o masă sau măsuţă, scaune (câte unul pentru fiecareloc de cazare);

• pahare (câte două bucăţi pentru fiecare loc decazare)

• scrumiere(opţional);• oglindă sau masă de toaletă;• televizor, aparat de radio, vaze cu flori, începând cu3 flori;

• cuier;• spaţii amenajate pentru haine sau dulap cu umeraşe(cel puţin câte 4 pentru fiecare loc de cazare)

• suport pentru bagaje(opţional);• prosoape pentru faţă;• perdele obturante sau alte mijloace de obturare aluminii;

• perii pentru haine şi pantofi;• prosoape pluşate pentru baie;• perdele transparente;• halat de baie (începând cu 4 flori).

Garsoniere/apartamente

Sunt spaţii de cazare în care zona de odihnă, lucru şi alte activităţi este bine delimitată şi de mai mare

33

amploare, în cazul garsonierei cele două zone sunt separate prin amplasarea mobilierului sau printr-o draperie, glasvand, în timp ce în cazul apartamentului acestea sunt despărţite printr-un perete despărţitor.

Aceste spaţii se dotează suplimentar, în funcţie de categoria de clasificare cu demifotolii, canapea, fotolii, frigider, set de pahare pentru apă, băuturi spirtoase etc.

Suita - este compusă din două camere standard care pot funcţiona împreună sau separat, ce pot fi despărţite printr-o uşă.

Spaţii pentru prepararea si servirea mesei

Pensiunile turistice rurale trebuie să deţină spaţii pentru prepararea şi servirea mesei diferenţiate în funcţie de categoria de clasificare acordată, conform normelor prevăzute în Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002.

34

Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002

Criterii minime privind clasificarea pensiunilor turistice

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, si până la 20 de camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire si servire a mesei.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane şi a pensiunilor turistice rurale trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.

Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziţie acestora, în interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii).

35

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei, în cazul în care sunt destinate si pentru consumatori din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cumpărare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor prevăzute în prezenta anexă şi de realizarea următorului punctaj minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în anexa 1.5.1. la prezentele norme metodologice.

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul:

1) pentru pensiuni turistice urbane- de 5 stele 150 puncte- de 4 stele 120 puncte

36

I. Servirea preparatelor

Impune respectarea tuturor regulilor consacrate, indiferent de categoria unităţii, în practica zilnică pot interveni modificări determinate de natura mesei, sezon, numărul de servicii, dorinţele turiştilor.

Pentru unităţile de 4 şi 5 flori oferta se poate face şi în scris, ordinea grupelor de preparare fiind următoarea:

• gustări reci şi calde;• supe, creme, ciorbe, borşuri, supe concentrate;• antreuri reci sau calde;• preparate din bază;• legume (garnituri), salate;• brânzeturi;• dulciuri de bucătărie, cofetărie - patiserie;• fructe.Aceasta este ordinea în care trebuie servite, de regulă,

preparatele la o masă, atât a la carte(la alegere), cât si atunci când sunt meniuri dinainte stabilite.Mise-en-place-ul înseamnă pregătirea si aranjarea mesei, a veselei si a tacâmurilor pentru servirea preparatelor. Preparatele reci se vor servi în veselă rece, iar cele calde în veselă caldă.

46

La unităţile care au în dotare veselă personalizată, toate farfuriile cu/fară preparate se vor aşeza pe masă cu emblema spre centrul mesei.

Toate obiectele de inventar folosite trebuie să fie curate, neciobite, ne-crăpate, nepătate şi de acelaşi model.

Pentru aranjarea meselor se procedează astfel: se aşează faţa de masă, eventual napron (piesă de lenjerie folosită pentru a proteja faţa de masă, de dimensiuni mici, aşezată în colţuri), şi se marchează locul cu farfuria suport în dreptul scaunului.

Pentru servirea la alegere, se pune cuţitul în dreapta, lângă farfurie cu tăişul lamei spre interior, iar lingura alături cu concavitatea în sus şi furculiţa în stânga, cu ftircheţii în sus. Şervetul de pânză sau şerveţelul de hârtie se aşează în stânga, lângă furculiţă.

Paharele se aşează la vârful cuţitului mare, cel de apă nedepăşind mijlocul farfuriei.

La meniurile comandate, cu mai multe servicii, se procedează astfel:

- Cuţitele se pun în dreapta, cel mare ca în cazul prezentat, apoi cel de peşte şi, în afară, cel de desert, pentru gustare. Dacă meniul cuprinde şi supă, lingura nu se pune de la început la masă,

47

având restricţie să nu depăşim 3 piese în fiecare parte. Se va aduce odată cu supa. Furculiţele se pun în stânga, începând cu cea mare, apoi cea de peşte şi în final cea de desert;

- Tacâmurile pentru desert se pun în faţa farfurieisuport astfel: întâi cuţitul cu mânerul spre dreapta,apoi furculiţa cu mânerul spre stânga şi în finallinguriţa de desert sau linguriţa, la fel ca şi cuţitul;

- între tacâmuri se lasă in spaţiu de circa 2-3 mm.;- Paharele, la mese comandate, se aşează începând

de la cel de aperitiv, apoi spre stânga de vin alb, vinroşu şi, în final cel de apă;

- în centrul mesei se pun presărătoarea de saresau solniţa, scrumiera şi vaza cu flori, întotdeaunanaturale.

Transportul si manipularea obiectelor

- Farfuria se prinde cu mâna stângă, cu degetul marecircular pe margine, iar celelalte dedesubt. Seaşează pe masă cu mâna dreaptă, prinzând-o la fel;

- Tacâmurile se transportă pe tava acoperită cuşervet sau farfurie suport cu şervet, nu e transportaniciodată în mână în prezenta turiştilor;

48

• Lingurile şi furculiţele se prind cu 3 degetede partea curbată, iar cuţitele de mâner, la limitaacestuia cu lama;

• Lingurile nu se prind de partea concavă, furculiţelede furcheţi, iar cuţitele de lamă;

• Paharele se transportă pe tava acoperită cu şervet,unul singur pe farfurioară cu şerveţel. Paharul seprinde cu trei degete de picior şi cât mai aproape debază, la cele fără picior, dar niciodată cu toatămâna de partea de sus;

• Paharele nu se transportă niciodată în mână.

Servirea diferitelor categorii de preparate

Pâinea• Se serveşte pe farfurie întinsă sau coş de pâine,înfăşurată în şervet şi se pune în centrul mesei;

• Pentru micul dejun sau pentru servirea anumitorpreparate pâinea se poate prăji si se serveşte înacelaşi mod;

Gustările• în funcţie de modul de prezentare, categoriaunităţii, sortimentul prezentat se adoptă unul dintreurmătoarele sisteme de servire: direct, indirect, la

49

gheridon, la farfurie sau bufet - autoservire (în special pentru preparatele reci);

• Cel mai des se întâlneşte sistemul de servire lafarfurie, dar se poate si servi la platou, acesta seaşează pe masă, în centru, cu tacâm de serviciu,format din lingură şi furculiţă mare; Tacâmul seaşează cu concavitatea în jos şi cu mânerele sprijinite pe margini, orientate către cel care conducemasa sau care urmează să se servească primul;

• Gustările se aranjează în farfurii de desert sauîntinse mari, la bucătărie, cât mai estetic, înmomentul aranjării se pun în farfuriile de pe masade lucru şi, în acelaşi loc, se pun componentele,astfel, încât la final toate să arate la fel, să existe osimetrie, inclusiv decorul;

• Gustările montate la cupe se preiau pe tavă acoperităcu şervet, cu farfurii de desert cu şerveţel. Se vinecu tava pe mână şi antebraţul stâng la masă şi sepune acest ansamblu cu mana dreaptă, prin parteadreaptă, în faţa clientului;

• La unităţile de 4 şi 5 flori, se oferă, după caz,lingură şi furculiţa de desert, lingură sau furculiţade desert;

50

• în funcţie de componentele gustării şi la cererea clientului, se aduc produsele de însoţire specifice: muştar, ceapă verde sau roşie, în obiecte de inventar corespunzătoare.Gustările în aspic şi piftia se preiau pe platou de porţelan

sau direct la farfurie rece. La cererea clienţilor se poate oferi: oţet în olivieră sau în ceaşcă pe farfurioară sau muştar în muştarieră de porţelan sau de lemn.

Gustările specifice sărbătorilor de Crăciun se preiau fie pe platou, fie direct la farfurie (lebăr, tobă, jumări, şorici, caltaboşi). Se oferă murături, ceapă roşie, muştar, oţet, după preferinţele clienţilor.

La unităţile care oferă icre negre, acestea se pot prelua fie în cutia originală, pe platou cu gheata pisată sau în pahare speciale de cristal. Se pot servi şi în farfurie de desert.

În primul caz se serveşte de la gheridon (masă de serviciu de pe care se efectuează diferite operaţii în faţa clientului), cu ajutorul unei linguri de cristal sau os, unsă cu ulei, se trec icrele din cutie în farfuria de desert rece. Se poate lasă platoul în centrul mesei, oaspeţii servindu-se singuri, cu aceeaşi lingură.

51

Pentru serviciul la cupe speciale se procedează la fel ca la cocteiluri la cupe, oferind linguriţă.

La icre negre şi roşii, precum şi icrele de somon se oferă pâine prăjită, înfăşurată în şervet, unt lămâie.

Icrele negre şi roşii se folosesc curent pentru a pregăti tartine, care se regăsesc în componenţa gustărilor reci asortate, inclusiv la mese oficiale.

Icrele de crap şi ştiucă se preiau pe farfurie de desert, aranjate frumos cu ceapă tocată, alături. Fiecare client se serveşte singur cu o lingură de desert din farfuria care este pe masă.

Gustările calde se preiau pe platou rotund sau oval pe care se poate pune dantelă. Platourile şi farfuriile trebuie să fie calde. Se oferă tacâmurile corespunzătoare farfuriei. Se preiau curent şi direct la farfurie caldă, respectând regulile expuse la gustările reci.

Nu se oferă în acelaşi timp gustare rece şi caldă.

Preparate lichide (supe, creme, ciorbe, borşuri, consomeuri)

• Supele, cremele, ciorbele şi borşurile se pot servi din supieră, la bol, individual sau direct din farfurie adâncă;

52

• La servirea din supieră pe suport cu şerveţel, se punla masă farfuriile adânci şi lingurile mari cu con-cavitatea în sus, la dreapta, lângă cuţitul mare. Sepoate servi prin stânga, luând luşul (polonic specialpentru servire) cu mâna dreaptă şi punând întâibucata de carne, apoi zarzavatul cu zeamă şi lasfârşit puţină „faţă". Supieră se poate lăsa în centrulmesei, clienţii servindu-se singuri cu cât doresc;

• Holurile se preiau pe tavă acoperită cu şervet, alături de farfuriile de desert, cu şerveţel. Se pune bolul pe farfuria de desert şi acest ansamblu prin dreapta, cu mâna dreaptă. Se oferă lingură de desert;

• Deşi este mai dificil se poate servi şi la farfuriaadâncă, se montează de la bucătărie şi se preiau peun suport;

• La cererea clienţilor se oferă produse de însoţire:ardei iute verde sau murat, smântână, mujdei,hrean) care se aduc înainte sau în acelaşi timp cupreparatele. Ardei se preiau pe farfurie suport,ceaşcă de ceai sau în pahar cu apă, cei verzi, pesuport. Se aşează pe masă, în centru;

• Smântână se preia în sosieră sau în ceaşcă, cu

53

lingură de desert sau linguriţă. Se pune pe suport şi apoi pe masă. Nu se pune smântână în ciorbe şi borşuri fără acordul clientului;

• Mujdeiul se preia în ceaşcă pe farfurioară culinguriţă şi se pune în centrul mesei;

• Hreanul se preia în sosieră sau ceaşcă pe suport, culinguriţă şi se aşează în centrul mesei;

• Pentru borşul din cap de crap sau miel, acesta sepoate pune pe un platou mic sau farfurie întinsăfierbinte. Se serveşte borşul din supieră în manieraprezentată. Se oferă farfurie pentru oase, care sepoate pune în centru, sau pentru un singur client, lavârful furculiţei, şi bol pentru clătirea degetelor

• Borşul pescăresc, care are în componenţă bucăţi depeşte ne-dezosat, se preia din supieră şi se serveşteîn maniera prezentată. Se oferă lingură mare, cuţitsi furculiţă de peşte, farfurie pentru oase, bolpentru clătirea degetelor;

• Consomeul (supă concentrată, degresată) se preiaîn ceaşcă specială, cu una sau două tortiţe. Se punepe suportul său şi apoi pe farfuria de pe masă. Seoferă lingură de desert.

54

Pestele

• Preparatele de peşte se preiau în platouri pescăreşti(ovale sau alungite) calde sau reci, în funcţie denatura acestora;

• Se servesc în farfurie întinsă mare, caldă sau rece,cu tacâmuri de peşte;

• Dacă peştele nu este dezosat, se oferă o farfuriepentru oase;

• Peştele servit întreg se aşează pe farfurie, cu capulspre stânga şi burta către client, iar legumele înpartea opusă;

• La preparatele din peşte prăjit sau la grătar, lămâiase taie pe jumătate şi se pune pe farfurie de desertsau suport de ceaşcă de ceai, cu pulpa în sus;

• Saramura de crap porţionată se preia şi se serveşteîn farfurie întinsă cu sos;

• Mămăliga se serveşte porţionată de la bucătărie şi înfarfurii - suport, de ceaşcă de ceai şi se aşează lavârful furculiţei. Se oferă, la cerere mujdei îndozator sau ceaşcă şi ardei iute sau murat;

• Prin excepţie, la mesele pescăreşti meniul poate fiîntocmit cu mai multe specialităţi de peşte. După

55

servirea fiecărui preparat se face debarasarea şi se înlocuiesc tacâmurile.

Servirea antreurilor

Preparatele din paste făinoase se preiau pe farfurii întinse sau adânci. Spaghetele se montează în farfuria adâncă şi se preiau pe suport; se servesc prin dreapta, cu mâna dreaptă, oferind clientului lingură mare în stânga şi furculiţa mare, în dreapta.

Macaroanele (cu unt şi brânză, gratinate, milaneze, cu ciuperci si sos tomat) se preiau în farfurii întinse calde şi se servesc în maniera prezentată. Se oferă cuţit şi furculiţă mare. La cerere se poate aduce caşcaval ras în farfurie de desert, cu lingură de desert si sos tomat în flacon.

Sufleurile se preiau în vasul în care au fost pregătite. Se aşează vasul pe farfuria de desert cu şerveţel. Cel care serveşte o preia în mâna stângă, o transportă la masă şi se serveşte prin partea dreaptă, cu mâna dreaptă. Se oferă, în principal la unităţile de 4 şi 5 flori, lingură şi furculiţă de desert. Serviciul trebuie efectuat foarte rapid şi trebuie anunţat clientul că vasul este foarte fierbinte.

56

Creierul la grătar si pane se preia în farfurie întinsă, caldă, cu garniturile adecvate.

Preparatele din ouă se preiau şi se servesc diferenţiat în funcţie de modul de preparate si natura mesei:

Ouăle fierte tari, în coajă se preiau câte două la porţie pe farfurie de desert caldă. Se oferă farfurie pentru coji şi cuţit şi furculiţă de desert.

Ouăle fierte moi se preiau în pahar de ouă de porţelan sau inox, pe farfurioară. Se aşează pe farfuria de desert, iar al doilea ou alături de acesta. Se oferă cuţit de desert si linguriţă.

Ouăle la pahar se preiau în pahare speciale, mate sau în lipsa acestora în ceşti de cafea. Se aşează paharul sau ceaşca pe farfurie de desert cu şerveţel si se serveşte prin dreapta. Se oferă linguriţă, care se pune pe farfurie, lângă pahar. Cel care le porţionează trebuie să fie atent să nu păteze paharul prin exterior sau să cadă resturi de coajă în interior.

La ouă fierte în coajă şi la pahar trebuie respectat timpul de fierbere solicitat de client.

Ouă ochiuri pregătite în capac de inox, se preiau pe farfurie de desert cu şerveţel şi se servesc prin dreapta. Cele două tortite trebuie aşezate simetric, în dreapta,

57

respectiv stânga. Se oferă cuţit şi furculiţă de desert, dar pentru cele cu gălbenuşul moale se poate oferi lingură de desert.

Omleta se preia în farfurie întinsă sau de desert şi se serveşte prin dreapta. Se oferă cuţit şi furculiţă cores-punzătoare farfuriei. La cererea clienţilor se poate aduce ceapă verde, ceapă roşie, ardei gras, roşii, ridichii în farfurii de desert.

Servirea preparatelor de bază

Minuturile - se prepară la grătar şi se preiau la farfurie întinsă cu garniturile adecvate. Se aşează cu tranşa de carne spre client, iar garniturile în partea opusă.

Mixed - grill (cotlet şi muşchi de porc, antricot de vacă, ficat şi muşchi de viţel şi de porc, creier, cârnă-ciori, mici, piept de pui) se aleg 3-4 componente şi se pregătesc la grătar. Se preiau în farfurie întinsă mare cu garniturile adecvate.

Preparatele cu sos (chiftele marinate, soteuri, tochitură) se preiau în farfuria mare întinsă.

Sarmalele - se preiau în farfurie întinsă. Montarea trebuie făcută cu atenţie, sarmalele să fie uniforme, fără

58

a avea foile desfăcute, trebuie aşezate spre client, iar varza în partea opusă. Costiţa se pune pe varză.

în anumite zone, sarmalele se pregătesc în vase de lut smălţuite, care în final se introduc la cuptor. Se preia vasul scos din cuptor pe o farfurie, se pune capacul şi se duce la masă. Se aşează în centru şi se oferă o lingură mare cu mânerul lung, cu care se servesc clienţii în farfuriile întinse, calde.

Musacaua - se porţionează la bucătărie, din tavă, de regulă în formă pătrată. Se montează în farfurie întinsă. La cererea clientului se oferă smântână.

Pilaful şi rizotoul - se montează în farfurie de la bucătărie, cu luşul sau ceaşca de ceai şi bucata de carne sau ficăţei alături. Se aşează în faţa clientului prin dreapta, cu mâna dreaptă, cu bucata de carne sau ficăţei către client. La rizoto milanez, ciupercile şi şunca se pun în formă.

Ciolanul de porc si de viţel se dezosează de la bucătărie, se pun tranşele de carne spre client şi fasolea sau varza în partea opusă.

La preparatele care au o componentă de carne şi diverse legume se procedează astfel: se pun transele de carne spre client si legumele sau alte componente în partea opusă.

59

Preparatele din legume fără carne (ciulama de ciuperci, iahnie de fasole, ghiveci de legume etc.) se preiau şi se servesc la farfurie.

Puiul la ceaun sau la rotisor - se poate tranşa la bucătărie, dar se poate aduce şi întreg pe platou de porţelan şi se efectuează operaţiunea la masă. Se lucrează cu un cuţit şi cu o furculiţă, astfel încât bucăţile rezultate să aibă pielea intactă şi să nu rămână carne pe carcasă.

Muşchiul de porc împănat se pregăteşte fie la grătar, dat prin mălai, fie la cuptor, la tavă. Se tranşează la bucătărie sau la masă. Se taie perpendicular, felii egale de 1/2 cm.

Muşchiul de vacă - întreg, preparat la cuptor, se tranşează la fel, dar se taie puţin oblic şi feliile mai groase.

Servirea sosurilor

Sosurile pregătite în bucătărie, calde sau reci, se preiau în sosieră de inox sau porţelan, pe suport cu şerveţel, cu lingură de sos sau de desert, în lipsa sosierei se preiau în ceaşcă. Se serveşte de către gazdă sau i se poate oferi clientului posibilitatea să se servească singur

60

cu cât doreşte. Ceea ce rămâne se lasă pe masă, clientul putând să îşi mai pună dacă mai doreşte.

Sosurile în flacoane industriale se aduc pe tavă acoperită cu şervet şi se pun pe masă, în centru sau unde se găseşte loc.

Servirea salatelor

Salatele se montează în salatiere individuale, pătrate sau rotunde. Se pun pe farfurii de desert cu şerveţel şi se aduc în sala de servire. Se aşează prin stânga, la vârful furculiţei. Dacă spaţiul nu permite, la unităţile de l, 2, 3 flori se pot pune pe masă şi fără suport, dar întotdeauna în stânga aproape de zona vârfului furculiţei. Se aduce oliviera la masă.

Murăturile asortate se pot prelua şi în salatieră mare, pe farfurie cu şerveţel. Se aşează în centru cu tacâm de serviciu: lingură şi furculiţă mare.

Servirea brânzeturilor

Brânzeturile se preiau pe platouri rotunde sau planşete de lemn, acoperite cu şervet de pânză, si se pun masă. Se oferă farfurie de desert, cuţit şi furculiţă de desert. Se pot porţiona dinainte şi servi în farfurii de

61

desert. Se oferă unt, pâine prăjită şi diferite condimente, după preferinţa clienţilor.

Servirea deserturilor

Toate deserturile se servesc de obicei în farfurii de desert.Prăjiturile de casă - se preiau pe farfuria de desert şi se

servesc prin dreapta, cu mâna dreaptă, cu linguriţa alături sau aşezată de la început pe masă.

Tortul - se aşează pe farfuria de desert, aşa cum este tăiat din bucata mare, în picioare, cu vârful ascuţit spre client. La unităţile de 4 şi 5 flori se oferă lingură si furculiţă de desert, la celelalte doar linguriţă.

Îngheţata la cupe - cupele se preiau pe tava acoperită cu şervet şi farfuriile alături cu linguriţele specifice. Se pune pe masă o cupă pe farfurie şi linguriţa alături, cu concavitatea în sus. Se pune farfuria în fata clientului cu mâna dreaptă pe partea dreaptă.

Budincile - se preiau în farfurii de desert calde şi se servesc aşa cum am arătat. La cele cu brânză de vaci şi din gris cu sos de vin se oferă lingură de desert sau linguriţă, iar celelalte cuţit şi furculiţă de desert, în acelaşi fel, se preiau si se servesc clătitele, papanaşii,

62

stradelele, plăcintele, oferind şi cuţit şi furculiţă de desert.Laptele de pasăre se preia în compotiere sau boluri şi se

pun pe farfurie de desert cu şerveţel. Se serveşte prin dreapta, oferind lingură de desert.

Crema de zahăr ars - se preia în farfuria de desert, se transportă şi se serveşte în maniera prezentată, oferind lingură de desert sau linguriţă.

Mere la cuptor si cele în foietaj - se preiau în farfurii de desert şi se servesc prin dreapta. Se oferă cuţit si furculiţă de desert.

Salata de fructe - se montează în cupe care se preiau şi se servesc sub formă de cocteil. Se oferă lingură de desert sau linguriţă, în funcţie de mărimea cupei si de componenţă.

Baclavalele si sarailiile - se pe farfuria de desert, se oferă lingura şi furculiţa de desert, în special la unităţile de 4 şi 5 flori sau linguriţă la celelalte.

Există deserturi care se pot consuma cu mâna (fursecuri, chec, cornuleţe). Acestea de pun pe platou rotund de sticlă sau oval de porţelan si se aşează în centrul mesei. Se oferă farfurie de desert.

63

Servirea fructelor

Fructele se aduc în fructiere sau coşuleţe speciale şi se pun de regulă în centrul mesei. Se oferă clienţilor farfurii de desert, cuţit, furculiţă de fructe, în lipsa acestora, se poate oferi cuţit şi furculiţă de desert.

La unităţile de 4 şi 5 flori pentru cireşe, prune, struguri şi caise se recomandă aducerea găletuşei cu apă rece şi gheaţă pentru a da posibilitatea clienţilor să le consume reci, dacă doresc. Se oferă tacâm de serviciu, format din lingură şi furculiţă de desert, cu care clienţii trec cireşele, prunele şi caisele din găletuşă în farfuria de desert. Strugurii se prind cu mâna de codiţă şi se introduc o dată sau de două ori în apa rece şi apoi se trec deasupra farfuriei de desert. Fructele menţionate se consumă cu mâna. Se oferă bol pentru clătirea degetelor.

La unităţile de l, 2 şi 3 flori, fructele se aduc în fructieră, farfurie adâncă sau întinsă, flecare client având farfurie de desert. Se consumă cu mâna, clientul având la masă, şerveţele.

Căpşunele, fragii, zmeura, murele se curăţă de codiţe şi pot fi oferite natur, cu zahăr sau frişca, iar fragii şi zmeura se pot oferi si cu smântână.

64

Se preiau la unităţile de 4 şi 5 flori în holuri de supă, compotiere, cupe de îngheţată, sau de şampanie. Acestea se pun pe tava acoperite cu un şervet, împreună cu farfurii de desert cu şerveţel. Se pune obiectul cu fructe pe farfurie şi apoi acest ansamblu pe masă, prin dreapta, cu mâna dreaptă.

Când se serveşte cu smântână sau cu frişca, se recomandă lingură şi furculiţă de desert, iar în celelalte situaţii se oferă lingură de desert sau linguriţă, după caz.

Pepenele galben se poate pregăti dinainte. Se taie felii, se curăţă de seminţe şi nervuri, se aduce la masă pe farfurii de desert. Se oferă cuţit şi furculiţă de fructe. Tăiat în două, pepenele galben se poate servi si umplut cu îngheţată de vanilie, frişca, sos de ciocolată. Se preia în farfurie de desert. Se oferă lingură de desert.

Pepenele verde se taie felii, se preia pe platou oval de porţelan, se aşează la masă în centru. Se oferă farfurie întinsă, mare sau de desert şi tacâmurile corespunzătoare. Se oferă bol pentru clătirea degetelor.

Merele, perele, portocalele, mandarinele şi bananele se preiau în fructiere sau în coşuleţe de fructe şi se transportă în mâna stângă. Se pun în centrul mesei.

Piersicile si caisele - după ce se spală, se curăţă de

65

codiţe, se şterg şi aşează estetic în fructieră, cu partea de la codiţă în jos.

Alunele, migdalele, fisticul - se preiau în platou mic sau în fructieră mică, joasă, de inox, pe care se poate pune dantelă. Se aşează în centrul mesei, cu lingură de desert, fiecare client având o farfurioară - suport de ceaşcă de ceai şi servindu-se singur cu ceea ce doreşte.

II. Asocierea preparatelor cu băuturi

• Nu există reguli fixe cu privire la asociereapreparatelor cu băuturile, cu prioritate trebuie să fieluată în considerare preferinţa clientului.

• La începutul mesei se oferă o băutură aperitiv. Lapreparatele lichide de obicei, nu se servesc băuturi,dar la ciorbele concentrate din peşte se poate oferio băutură aperitiv sau vin.

• La preparatele din peşte si fructe de mare se oferăvinuri albe seci şi demiseci.

• La antreuri se oferă vinuri albe, seci, demiseci,roze, sau chiar roşii, lejere.

• La preparatele de bază se oferă vinuri roşii seci şidemiseci, mai puternice la cărnurile roşii şi mai uşoare

66

la cele albe. Sunt o serie de preparate din carne de pasăre la care se asociază vinuri albe, seci şi demiseci

• La brânzeturi se continuă cu vinul, de la preparatulde bază. Toate vinurile se armonizează cu brânzeturile, cu excepţia celor dulci.

• La desert se oferă vinuri dulci, inclusiv vinspumant, şampanie. Nu se recomandă vinurile ladeserturile pe bază de ciocolată, la îngheţată şi lafructe natur.

• La cafea se oferă băuturi digestive: coniacuri,lichioruri, rachiuri, brandy.

III. Servirea băuturilor

• Un singur pahar se preia pe farfuria de pâine sau dedesert cu şerveţel, prinzând talpa cu degetul marede la mâna stângă.

• Paharele cu băuturi nu se transportă niciodată înmână.

• Cănile şi carafele se transportă în mână, dar câteuna se poate şi pe farfurie cu şerveţel.

• Sticlele cu băuturi se transportă în mână: se prindeprima sticlă cu degetele inelar şi mic de o parte şi

67

cu cel mare de cealaltă parte, fixând-o în podul palmei; se ia a doua sticlă şi se prinde între degetele inelar şi mijlociu, folosind şi degetul arătător. Paharele• Paharele folosite pentru servirea băuturilor se aleg

în funcţie de caracteristicile acestora, de regulăincolore, fără decoruri, curate, fără defecte, elegante.

• Alegerea paharului este important pentru consumarea şi savurarea unui vin. Paharele trebuie să fieperfect transparente, fără nici o urmă de altăculoare pentru a se putea vedea culoarea vinului.

• Deschiderea la partea superioară a paharuluitrebuie să fie lejer îngustă pentru a permite concentrarea parfumurilor.

• Paharul trebuie să fie fin pentru a nu se interpunedezagreabil între vin şi gura degustătorului.

• Paharul este necesar să aibă picior întrucât acestacontribuie la eleganţă paharului. Talpa trebuie să fiecât mai groasă şi grea pentru a asigura stabilitatea.

• Corpul paharului trebuie să fie destul de înalt şilarg pentru ca prin suprafaţă de expunere să poatepune în valoare calităţile vinului.

• Paharele pentru vinul alb trebuie să fie înalte

68

pentru a preveni creşterea temperaturii la atingerea acestuia cu mâna.

• Paharele în care se serveşte vinul spumant trebuiesă aibă o formă elegantă corespunzătoare calităţii şiprestigiului vinului.

• Paharul ideal este transparent, neted şi trebuie să aibă oformă funcţională. Acesta nu trebuie să aibă gura prealargă pentru a nu grăbi eliminarea bulelor de bioxid decarbon, care face ca perlarea să fie mai scurtă.

• Cupa de şampanie nu este recomandată întrucâtfavorizează eliminarea rapidă a bulelor de bioxidde carbon. Tradiţia a impus paharul în formă alungită numit „ flute a champagne". De asemenea, esteacceptat şi paharul „lalea", având partea superioarămai închisă.

Servirea băuturilor alcoolice

Servirea aperitivelorRachiurile naturale se servesc răcite în pahare -balon

mici, fără gheaţă.Afinată si vişinata - se servesc în pahare aperitiv

suficient de mari, astfel încât acestea să nu fie pline când sunt aduse la masă.

69

Ţuica fiartă - se preia în ceainice de porţelan sau ceramică şi se serveşte în ceşti din aceleaşi materiale.

Paharele de aperitiv se debarasează înainte de a se servi vinul.

Servirea vinuluiTemperatura optimă se servire a vinului• Regula generală este că vinurile albe se servesc mai

reci decât cele roşii. Ca un principiu general, vinurile albe, roze şi roşii tinere se răcesc, iar cele roşiivechi se servesc la temperatura de 15 -18 grade C.

• Vinul îşi pierde calităţile din cauza căldurii, maimult, decât a frigului. Un vin servit foarte rece sepoate încălzi foarte repede, fie de la căldura dincameră, fie de la ţinerea paharului în mână. înschimb un vin foarte cald, este greu de a fi împrospătat şi plăcerea de a-1 bea riscă a fi compromisă.

• în principiu nici un vin nu trebuie servit la mai multde 18 - 19 grade C. Servirea vinurilor cu unul saudouă grade în plus nu afectează gustul acestora.

Se va evita :• utilizarea congelatorului la răcirea vinurilor şi oferirea

cuburilor de gheaţă clientului pentru a fi puse în vin;• încălzirea în exces a vinurilor roşii;

70

• trecerea bruscă a vinurilor de la o temperaturăla alta;

Servirea băuturilor digestive• Se servesc la sfârşitul mesei împreună cu cafeaua.• Coniacul se serveşte în baloane de 300 - 500 ml.• Lichiorul se oferă în cantitate de 25 ml, la tempera

tura de 16-20 de grade. Anumite lichioruri pot fiservite şi reci. Se servesc în cupe mici de lichior -cele simple, iar în cupe mari - cele fine.

Servirea băuturilor nealcoolice• Apa minerală - se decapsulează şi se serveşte în

paharul de apă. Se toarnă jumătate în pahar.• Apa potabilă - se preia în căni care se transportă în

mâini şi se depun la consolă. Se serveşte prindreapta, cu mâna dreaptă. Dacă trebuie răcită sepun cuburi de gheaţă.

• Băuturile răcoritoare - se preiau în sticle, cutii,pahare sondă sau tumblere.

• Cafeaua - se serveşte în ceşti mici cu suport. Sepreiau ceştile şi suporturile pe tava acoperită cuşervet.

• Cafeaua turcească se serveşte îndulcită, celelaltetipuri de cafea cu zahărul separat, în acest caz se

71

oferă linguriţa de cafea. Pentru zahărul vrac se oferă zaharniţa cu cleşte pentru zahărul cubic şi linguriţa pentru cel tos. Pentru zahărul preambalat se procedează astfel: se ridică ceaşca şi se aşează pe prima farfurie din teanc, apoi se pune zahărul spre emblemă şi linguriţa la dreapta. Se oferă farfurioara pentru ambalaje. Totul se pune în faţa clientului prin partea dreaptă, farfuria fiind cu emblema spre centru, ceaşca cu mânerul spre dreapta.

• Dacă sunt mai multe persoane, plicurile de zahăr sepot pune pe o farfurie de desert care se aşează încentrul mesei.

• Ceaiul - se oferă de obicei la micul dejun, dar şi înrestul zilei la cererea clienţilor.

Se preia ceainicul cu apa fierbinte pe o farfurie de desert cu şerveţel. Produsele de însoţire se preiau separat: plicul de ceai şi zahărul preambalat pe o farfurioară, feliile de lămâie tăiate uniform pe o farfurioară, cu furculiţa specială, laptele sau frişca lichidă în plic sau preambalate pe suport cu şerveţel. Se pun toate acestea pe o tavă acoperită cu şervet şi se ridică ceştile de la masa caldă. Se aşează farfuriile cu produsele de însoţire în centrul mesei, ceaşca pe farfuria suport cu toarta spre dreapta clientului.

72

3. Reguli de comportament în relaţiile cu turiştii

Din ce în ce mai mulţi turişti, atât din ţară cât şi din străinătate, preferă să-şi petreacă vacanţele la pensiunile rurale, pentru că îşi doresc să uite de zilele obişnuite si să evadeze în natură, unde îşi pot găsi liniştea dorită.

Care ar fi regulile de comportament în relaţiile cu oaspeţii/ turiştii?

Sunt două etape în primirea oaspeţilor/turiştilor.Prima etapă este pregătirea primirii oaspeţilor/clienţilor,

care cuprinde:înainte de sosirea clientului:• Verifică situaţia rezervărilor;• Ia cunoştinţă de solicitările speciale;• Stabileşte şi pregăteşte primirea oaspeţilor/

clienţilor VIP şi oaspeţilor/clienţilor fideli (flori,fructe, băuturi etc.);

• Pregăteşte camerele conform rezervărilor;• Organizează activitatea de gastronomie.A doua etapă este primirea oaspeţilor/clienţilor: La sosirea oaspeţilor/clienţilor:• Priveşte-i în faţă;

73

• Zâmbeşte-le;• Salută-i;• Înlesneşte-le accesul în spaţiile pensiunii;• Acordă-le ajutor la transportul bagajelor;• Identifică rezervarea;• Adresează-te cu apelativul doamnă/domnule,

urmate de numele de familie;• Prezintă-le pensiunea cu serviciile de bază şi cele

suplimentare, facilităţile oferite;• Prezintă-le camerele disponibile şi spaţiile comune;• Comunică-le tarifele;• Repartizează-le camerele în funcţie de cerinţe;• înregistrează oaspeţii/clienţii conform metodologiei şi

prevederilor legale;• încasează, după caz, anticipat, contravaloarea

serviciilor;• însoţeşte-i în cameră;• Explică-le modalitatea de utilizare a cheii;• Informează-i cu privire la dotările camerei.Salutul:•Este cald, cordial, neconvenţional, exprimă bucuria

de a primi oaspeţii;•Este însoţit, când este posibil, de numele clientului

74

şi, în funcţie de situaţie, de alte formule de politeţe. Atenţie! întotdeauna gazda salută oaspeţii. Zâmbetul:• Nu costă nimic, dar efectul lui este nemăsurat;• Exprimă generozitate, îmbogăţeşte atât pe cel careîl primeşte, cât şi pe cel care îl dăruieşte;

• Crează o stare de bine, este un semn de prietenie;• Este ca un fulger, dar amintirea lui poate dura oviaţă;

• Nu poate fi cumpărat, împrumutat, furat; elaparţine fiecăruia şi poate fi doar dăruit;

• Dacă unii nu-şi pot oferi zâmbetul lor, de ce sănu-1 oferiţi pe al dumneavoastră;

• Este odihnitor pentru cei osteniţi, speranţă pentru ceidescumpăniţi, bucuria pentru cei trişti, supăraţi;

Atenţie: 72 de muşchi sunt antrenaţi într-o grimasă, şi doar 14 într-un zâmbet, ce alegeţi? Ascultarea oaspeţilor/clienţilor:

• Acordă-le toată atenţia;• Manifestă interes pentru ceea ce spun;• Nu-i întrerupe;• Reţine şi punctează elementele importante;• Notează dacă este cazul.

75

Care sunt greşelile în comportamentul faţă de oaspeţi/clienţi:

• Tratarea oaspeţilor/clienţilor cu apatie;• Refuzul de a răspunde, de a ajuta oaspeţii/clienţii;• Manifestarea tendinţei de a scăpa de ei, de a-i expedia;• Atitudine rece, distantă;• Tratarea cu superioritate;• Atitudine mecanică, fără a ţine seama de personalitatea

oaspeţilor/clienţi;• Abordarea de tip robot, fără a ţine seama de problemele

oaspeţilor/clienţilor.Comportamentul faţă de oaspeţi/clienţi contribuie

hotărâtor la formarea impresiei, a celei stări care va rămâne, va dăinui şi pe care o va transmite.

Atenţie: oaspeţii/clienţii mulţumiţi îşi transmit impresiile, influenţând pozitiv 4-5 persoane, în schimb cei nemulţumiţi influenţează negativ decizia a 9-10 persoane.

Deviza care trebuie să ne însoţească în comportamentul cu ospeţii/clienţii este „Clienţii noştri - oaspeţii noştri!":

• Sunt cele mai importante persoane;• Noi depindem de ei, nu ei de noi;• Sunt scopul activităţii noastre;

76

• Ne fac o favoare că vin la noi, nu noi le facem ofavoare că îi primim;

• Sunt fiinţe cu sentimente şi emoţii, nu o cifră statistică;• Trebuie trataţi aşa cum am dori să fim trataţi noi;• Ei ne ajută să continuăm şi să dezvoltăm afacerea.Atenţie: este important ce le oferi oaspeţilor/clienţilor,

dar şi cum le oferi.Ce aşteptă oaspeţii/clienţii:• Solicitudine;• Promptitudine;• Eficienţă.Pentru a afla ce îşi doresc oaspeţii/clienţii:• Observă-i!• Ascultă-i!• Răspunde-le!De ce trebuie să aflăm ce-şi doresc oaspeţii/clienţii?• Pentru a-i cunoaşte mai bine;• Pentru a le oferi serviciile pe care şi le doresc;• Pentru a-i trata într-o manieră personalizată.Ce nu vor să ştie oaspeţii/clienţii:• Că sunteţi obosit;• Că lucraţi peste program;• Că aveţi probleme personale.

77

Care ar fi cheia succesului acestui gen de turism?În primul rând nu trebuie să lipsească confortul deja

obişnuit: atmosfera de locuit individuală, grupul sanitar şi cel mai important o primire caldă şi prietenoasă.

În al doilea rând calitatea serviciilor, precum si diversitatea ofertei.

Toţi cei care se ocupă cu primirea turiştilor/oaspeţilor, mai devreme sau mai târziu trebuie să se întrebe: dacă pun la dispoziţia oaspeţilor/clienţilor o ofertă completă, cărui grup de turişti se adresează şi de ce au ales o pensiune rurală. Pentru ofertele speciale se ia în consideraţie specificul zonei respective şi grupa de turişti vizată: familie cu copii, generaţii mai în vârstă, sportivi, cluburi şi asociaţii profesionale, handicapaţi.

O familie cu copii, ca să se bucure din plin de vacantă, îşi doreşte:

• Animale, cu care ar putea să se joace copiii, pentrucă o gospodărie ţărănească cu multe păsări şi animale este adeseori atât de fascinantă pentru copii,încât jocurile trec pe locul doi;

• O încăpere special amenajată pentru joacă atuncicând timpul nu le permite să iasă afară, în care să

78

aibă pensule pentru pictat, hârtie de desen, cuburi de lemn, diferite jocuri;

• Cărţi şi jocuri de agrement atât pentru cei mici, câtşi pentru cei mari;

• Organizarea unor evenimente speciale cum ar fi:serbări pentru copii cu diverse concursuri, excursiicu picknic la pădure sau lângă apă, raliu cubiciclete etc. ;

• Dotarea cu paturi mici pentru copii;• îngrijirea temporară a copiilor, dat fiind faptul că

mulţi părinţi ar dori să facă o drumeţie, să meargăla cumpărături sau să poată pleca într-o seară, fărăsa aibă copii cu ei.

Sunt grupuri de turişti care le place foarte mult natura - care ar fi dorinţele lor?

• Să scape pentru o vreme de lumea „tehnologică sigălăgioasă" - pentru aceasta cele mai potrivite suntpensiunile sau casele de vacanţă situate în afaralocalităţilor şi înconjurate de multă verdeaţă;

• Concediul să-1 petreacă individual sau cu un grupla fel de interesat de apropierea de natură;

• Să poată să mediteze în linişte;• Să mănânce cât se poate de natural - în acest

79

sens produsele din propria gospodărie sunt foarte apreciate;

De asemenea gazdele şi oaspeţii trebuie să fie pe aceeaşi lungime de undă în ceea ce priveşte apropierea de natură.

Ce-şi doresc generaţiile mai în vârstă?• O casă liniştită şi o grădină îmbietoare;• Camere bine încălzite;• O cameră specială destinată lecturii, TV;• Camere cu grup sanitar propriu şi prag de intrare la

duş sau cadă cât mai accesibilă;• Paturi apropiate de poziţia corpului (nu prea joase)

şi mobilier comod pentru şedere;• Lumini de orientare pe holuri şi la trepte;• Posibilitatea de a aduce animale de casă cu ei

(pisică, câine);• Posibilitatea de a urmări programele TV;• O masă asortată şi o mâncare bună sunt deosebit de

apreciate de seniori.Care ar fi, de exemplu, câteva din dorinţele acelora

care le place sportul:• Pensiuni cu locuri special amenajate pentru călărie,

pescuit, golf, tenis;

80

• Locuri corespunzătoare pentru depozitarearucsacelor, cizmelor, skiurilor, bicicletelor;

• Gospodăriile cu cai ar putea să ofere loc pentrucălărie şi iniţierea în călărie; de asemenea trebuieavută în vedere şi costumaţia necesară;

• Pentru ski şi plimbările cu bicicleta cunoaştereaanumitor trasee turistice.

Cluburile şi asociaţiile profesionale caută următoarele avantaje:

• Să aibă încăperi speciale, dacă este vorba deprograme recreative pentru pictat, ţesut, olărit, tors;

• O ofertă gastronomică deosebită şi posibilităţi de petrecere a timpului liber cum ar fi: seri muzicale, vizitareaobiectivelor turistice din zonă, plimbări cu maşina;

• în funcţie de peisaj şi de receptivitatea turiştilor,oferta poate fi însoţită şi de un program suplimentar,de exemplu, plimbări cu bicicleta.

Grupurile de turişti cu probleme mai deosebite sunt handicapaţii. Aceste grupuri necesită condiţii speciale de cazare, cunoştinţe deosebite ale gazdelor, de exemplu, când e vorba de handicapaţii mintali, îndeosebi lor trebuie să li se creeze o atmosferă primitoare Şi caldă din partea gazdelor şi a celorlalţi oaspeţi. Pentru

81

handicapaţii în cărucior accesul în camere, la baie, trebuie să fie facil (fără scări sau praguri). Cel mai important în cazul acestor grupuri de turişti este să fie priviţi si trataţi ca nişte oameni normali.

O altă componentă a succesului ar fi aranjarea şi dotarea pensiunii: tapet, covoare, perdele, mobilă, lămpi - toate armonizate în aşa fel încât să se obţină un stil al casei şi un climat plăcut. Alegerea lor trebuie să corespundă scopului pentru care sunt folosite, iar îngrijirea lor să fie practică, uşoară şi igienică.

Dotările de bază al unui dormitor ar fi: paturile, dulapul sau şifonierul, dulap pentru rufe, locul pentru scris, un scaun pentru fiecare persoană, lămpile pentru citit, coşul pentru hârtii. Iar ca dotări suplimentare, dormitorul ar trebui să mai aibă: fotolii, pat pentru copii, masă, veioză, comodă pentru rufe, oglindă de perete, radio, TV si loc pentru valize.

În ceea ce priveşte patul, în dormitor, ar trebui să conţină: saltea din pene sau burete, plapumă sau dună, perne, cearceafuri, eventual o pătură pentru zi şi lenjerie de pat care să poată fi spălată.

Aceste dotări sunt valabile atât pentru camerele cu un pat, cât şi pentru cele cu două.

82

În ziua de astăzi oaspeţii/clienţii îşi doresc ca fiecare cameră să aibă grupul sanitar propriu. Grupul sanitar trebuie să aibă suficient spaţiu de mişcare între obiectele sanitare, pereţi şi podele rezistente la umezeală, o bună aerisire, posibilitate de încălzire în toate anotimpurile. Ca dotare grupul sanitar conţine: chiuvetă, oglindă cu stativ sau dulăpior cu oglindă, cadă de duş, cabină sau cadă de baie, WC (rezervor pentru apă cu zgomot redus şi presiune mare a apei), bare şi cârlige pentru prosoape, corpuri de iluminat, prize şi aparat pentru încălzit apa. Sunt de preferat duşurile din motive de igienă. Această dotare este pentru camerele cu un pat sau cu două paturi.

Camera de zi, unde se ia şi masa, trebuie să fie foarte spaţioasă şi luminoasă. Mobilarea ei se va face ţinând cont de capacitatea de cazare pe care poate o are pensiunea. Ca dotări ea are: mese, scaune şi/sau colţar, dulap pentru veselă, lămpi (pe tavan, pereţi), veioze, iar suplimentar poate să aibă canapea, masă pentru canapea, bibliotecă, televizor, tablouri, ghivece cu flori.

Bucătăria trebuie să fie în primul rând foarte curată si bine dotată: aragaz electric sau cu gaz (2-3 ochiuri), frigider, chiuvetă, dulapuri normale şi de perete, aparat

83

de încălzit apa, robot de bucătărie, aparat de făcut cafea, prosoape de mâini, feţe de masă. Vesela pentru mâncare nu trebuie să fie în nici un caz ciobită, de preferat ar fi cea autohtonă.

Iar pentru păstrarea ordinii, un element foarte important, este nevoie de: garderobă, stativ pentru umbrele, dulap pentru lenjeria de pat, de masă, prosoape, dulap pentru papuci, loc pentru reviste şi ziare. Există o vorbă, de la o pensiune nu ar trebui să lipsească „sarea şi detergentul".

Şi dat fiind faptul că nu numai dragostea trece prin stomac, dar şi atmosfera de vacanţă, mâncarea are si ea o cheie a succesului. Una din regulile importante în pregătirea mâncărurilor este cărei categorii de oaspeţi/clienţi te adresezi, chiar dacă fiecare are propria părere despre gustul bucatelor. Dat fiind faptul că în ultima vreme se vorbeşte despre calitatea ecologică/ naturală a mâncării, o importanţă deosebită o au produsele din gospodăria proprie. Zarzavaturile, fructele, lactatele, brânzeturile, reprezintă pentru oaspeţii/clienţii pensiunii simbolul vieţii sănătoase. Aceste produse pot fi date oaspeţilor/clienţilor ca un cadou la plecare pentru cei rămaşi acasă sau ca o amintire plăcută din concediu.

84

Pentru un început de zi cât mai bun, la micul dejun se poate oferi pe lângă cafea sau ceai şi un pahar de lapte sau suc natural, în funcţie de numărul oaspeţilor/clienţilor se poate aranja şi un bufet, care ar trebuie să cuprindă produse lactate, brânzeturi, ouă proaspete şi pâine de casă. Meniurile tradiţionale sunt bine primite, pentru că un turist străin vrea să mănânce o mâncare specifică zonei şi să bea un vin autohton.

Vesela de plastic ar trebui de asemenea evitată de la masă, iar pentru copii ar avea un efect deosebit o veselă mai colorată.

Care ar fi regulile de bază în comportamentul cu oaspeţii/clienţii?

Comportarea corectă cu ospeţii/clienţii începe de la convorbirea la telefon, prin oferirea de informaţii utile.

Ce-şi doreşte oaspetele/clientul la sosire?În primul rând o casă ospitalieră, care ar putea fi pusă în

evidenţă prin următoarele:• O băutură, specifică zonei, la întâmpinare, care

bucură pe oricine după o călătorie obositoare;• O broderie aflată pe masa din hol sau din camera de

oaspeţi;• O mică atenţie, din producţia proprie sau ceva

85

specific zonei, pusă pentru ei în camera sau în locuinţa de vacanţă (fructe, chec, prăjituri);

• Material informativ despre obiectivele turistice dinzonă (muzee, biserici, mănăstiri) care merită a fivizitate;

La fel de important este şi modul în care apare familia gazdă. Ea trebuie să fie:

• Punctuală şi corectă, fără a le cere aceasta şi de laoaspeţi;

• Simpatică şi amabilă, chiar dacă uneori un oaspeteeste nemulţumit;

• Prietenoasă - prin prezentarea oaspeţilor între eişi pe cât de înţeleaptă pentru atragerea lor înactivitatea casei;

• Binevoitoare: ex. oferirea unor informaţii, transportul la o un obiectiv cultural din apropiere etc.

Pentru a veni în întâmpinarea diferitelor dorinţe ale copiilor, adolescenţilor şi adulţilor existenţa unei camere de zi, a uneia pentru joacă, pentru TV şi eventual pentru fitness, constituie un mare avantaj.

Locul de joacă pentru copii ar putea fi pur şi simplu o pajişte, unde să poată să alerge şi câteva leagăne. Animalele de casă, (gâşte, găini, oi, capre) ar trebui să

86

fie libere prin curte, pentru a putea fi observate de copii, astfel creându-se atmosfera că într-adevăr petrec vacanţa într-o gospodărie ţărănească.

Pentru iubitorii de lectură ar fi bine să existe o bibliotecă a casei, care să cuprindă diverse cărţi si reviste. Jocurile de societate sunt un mod atractiv pentru petrecerea timpului liber. De asemenea activităţile în comun, cum ar fi, o sărbătoare cu fripturi la grătar, o plimbare prin pădure sau cu trăsura prin împrejurimi, cu o pauză de cafea, o seară folclorică - toate acestea sunt primite cu mare plăcere de către oaspeţi/clienţi.

Barometrul dispoziţiei oaspeţilor creşte şi scade odată cu schimbarea vremii. De aceea micile servicii suplimentare cum ar fi o cafea gratuită după masă sau acţiuni scurte pentru cei mici, cu jocuri şi concursuri, care să premieze pe cel mai bun, ajută la înviorare şi distrage atenţia.

Sub deviza „vremea rea la noi nu are nici o şansă" se pot organiza concursuri pe diverse teme de cunoaştere, jocuri (remi, şah, poker), dar şi mici ateliere de creaţie (olăritul, împletitul, gătitul).

Una din condiţiile necesare pentru a avea succes în domeniul serviciilor şi a ospitalităţii este ca fiecare să

87

pornească de la premisa că se poate învăţa câte ceva de la ceilalţi concurenţi (alte pensiuni, restaurante, hoteluri). Participarea la diferite cursuri de perfecţionare profesională, la concursuri de gastronomie, la târguri profesionale, schimbul de informaţii, studierea ofertei concurenţei - toate acestea ajută la îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi la diversificarea ofertei.

88

Capitolul VAvantajele includerii unei pensiuni turistice rurale în Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural - A.N.T.R.E.C.

Prezentarea Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural -A.N.T.R.E.C.

A.N.T.R.E.C. a apărut din necesitatea acută de identificare şi promovare a potenţialului turistic rural din România, pentru că este evident că, ţinând seama de dimensiunile relativ reduse ale afacerilor din domeniu, eforturile singulare de promovare ale proprietarilor de pensiuni rurale sunt insuficiente şi nu pot avea un impact semnificativ. A.N.T.R.E.C. Şi-a propus şi a reuşit în cei 10 ani de existenţă, să asigure vizibilitatea - în presă, mass-media, pe internet - a eforturilor si activităţilor proprietarilor de pensiuni turistice rurale, a serviciilor oferite de aceştia, reuşind să atragă un număr mare de turişti români şi străini, dornici să cunoască satul românesc şi oamenii săi.

89

Activitatea A.N.T.R.E.C.-ului, ca organizaţie nonguvernamentală, vizează pe de o parte, sprijinirea membrilor săi, proprietari de pensiuni, iar pe de altă parte promovarea conceptului de turism rural, a satului românesc, ca destinaţie turistică.

A.N.T.R.E.C. Şi-a câştigat pe parcursul celor 10 ani de activitate o notorietate meritată şi o reputaţie aleasă datorită seriozităţii membrilor, a profesionalismului celor din conducerea asociaţiei.

A.N.T.R.E.C. nu s-a abătut de la principiul de bază susţinerea intereselor membrilor săi. A propus iniţiative legislative, modificări de reglementări în conformitate cu tendinţele actuale ale turismului rural, contribuind la dezvoltarea conceptului de turism rural în România.

Realitatea satului românesc, indiferent de regiune constă în tradiţiile, obiceiurile, meşteşugurile populare, care caracterizează flecare zonă a ţării şi care trebuie promovate şi făcute cunoscute atât turiştilor români, cât şi celor din afara hotarelor tării noastre. Prin manifestările organizate - târguri, expoziţii, seminarii - sau acţiunile la care a luat parte, A.N.T.R.E.C. a demonstrat că satul românesc este o sursă inepuizabilă de folclor şi tradiţie.

90

A.N.T.R.E.C. propune o alternativă, un alt stil de vacanţă, o terapie antistres în natură. Turiştii sunt găzduiţi în case ţărăneşti, dar dotate la nivelul condiţiilor confortului citadin: camere confortabile, băi moderne, sisteme de încălzire comode, servicii de masă şi cazare de calitate. Gospodăriile, organizate pe principiul unor ferme de dimensiuni mici se află în mijlocul naturii şi cine nu ştie că natura românească este prin farmecul ei unică?

ANTREC este membră a Federaţiei Europene de Turism Rural EUROGITES.

Activitatea ANTREC se caracterizează prin:• recunoaşterea/identificarea proprietarilor pensiunilor

turistice din mediul rural prin folosireaunor însemne uzuale pe plăcuţe de identificare,afişarea însemnelor şi a altor forme depromovare;

• identificarea corectă a pensiunii turistice reprezintăîn mod normal cea mai convingătoare formă depromovare a turismului rural;

• promovarea directă a pensiunilor turistice ruralecătre public prin publicitatea uzuală, postere,broşuri cu imagini şi destinaţii;

91

• realizarea unor materiale colaterale de sprijinprin includerea pensiunilor turistice rurale într-uncatalog succint care listează toate casele, clasificateca pensiuni turistice rurale cu toate detaliileprivind: locaţia, serviciile oferite, tarifele.

• asigurarea unui serviciu de informare la nivelcentral prin care se realizează informarea;

• servicii de rezervare locală şi centrală care săfaciliteze realizarea rezervărilor;

• cercetarea pieţei pentru a determina ce îmbunătăţiritrebuie realizate pentru dezvoltarea produsului turistic rural;

• realizarea de cooperări cu organizaţii internaţionaledin domeniul promovării şi dezvoltării turismului rural;

• includerea pensiunilor turistice rurale în tipăriturile realizate de A.N.T.R.E.C. sau de către Autoritatea Naţională pentru Turism cu sprijinul A.N.T.R.E.C.: catalog al capacităţilor de cazare, broşuri promoţionale pentru fiecare regiune a ţării, postere, CD-uri în limbile de circulaţieinternaţională.

92

Avantajele includerii unei pensiuni turistice în reţeaua A.N.T.R.E.C.

Autoritatea Naţională pentru Turism în parteneriat cu A.N.T.R.E.C. realizează procedura de clasificare a pensiunilor turistice din spaţiul rural şi introducerea acestora în circuitul turistic;

o Promovarea la târguri şi saloane de turismParticiparea la târguri şi saloane de turism, în România si în

străinătate, specializate sau destinate marelui public.o Comunicarea în mass-media- publicitatea în presa naţională pentru publicul largşi specializate, în presa regională şi în diferiteghiduri destinate marelui public;

- publicarea unor articole în presă, ca urmare a informaţiilor difuzate în mod regulat prin comunicatele de presă;

- prezentarea produsului turistic rural în diferiteemisiuni televizate cu ocazia participării reprezentanţilor A.N.T.R.E.C., ca invitaţi.

o Mijloace pentru a promova si comercializa locurile dintr-o pensiune turistică

Prin cele 31 de filiale A.N.T.R.E.C., proprietarii pensiunilor turistice rurale au următoarele avantaje:

- să consulte descrierea pensiunilor turistice;

93

- să comande catalogul naţional al pensiunilor turistice;- să rezerve locurile din pensiunea turistică în timp real.o Site-ul A.N.T.R.E.C. - www.antrec.ro - oferă

informaţii despre activitatea asociaţiei, ofertele filialelor A.N.T.R.E.C., imagini ale pensiunilor turistice care sunt membre A.N.T.R.E.C. însoţite de pictograme, un calendar al manifestărilor culturale cât şi noutăţi din presă. o Cunoaşterea clientelei şi analiza rezultatelor

- A.N.T.R.E.C. realizează periodic anchete privindnivelul de satisfacţie al turiştilor privind serviciileoferite de pensiunile turistice rurale, circulaţiaturiştilor pe diverse destinaţii turistice rurale.Rezultatele acestor anchete sunt comunicate cătrepresă si transmise ministerului coordonator, învederea adaptării politicii si strategiei din domeniulturismului rural la cerinţele pieţei.

- posibilitatea membrilor A.N.T.R.E.C. de acunoaşte cerinţele şi aşteptările turiştilor, consumatori de produs turistic rural.

o Revista lunară „Vacanţă la ţară"Este o publicaţie lunară a Asociaţiei Naţionale de Turism

Rural, Ecologic şi Cultural şi are ca scop principal promovarea turismului rural.

94

Tirajul revistei este între 3.000-5.000 exemplare/ număr, în funcţie de solicitări. Revista are 32 pagini, format A4, full-policromie, se tipăreşte în condiţii grafice excelente.

Revista este destinată atât turiştilor, celor care vor să călătorească prin satele româneşti, cât şi proprietarilor de pensiuni agro-turistice din reţeaua A.N.T.R.E.C.. De asemenea, cei care doresc să înceapă o afacere în turismul rural vor putea găsi în paginile revistei multe informaţii utile (de la credite oferite de bănci pentru construirea de locuinţe până la fonduri SAPARD).

În fiecare număr, revista oferă cititorilor săi reportaje din diverse zone ale ţării unde există pensiuni incluse în reţeaua A.N.T.R.E.C., interviuri cu personalităţi; de asemenea, există şi alte rubrici permanente: „Viaţa în verde", „Portret", „Retro", „Lada de zestre", „Călător prin România", „Destinaţii turistice", „Timp liber", în plus, în revista „Vacanţe la ţară" sunt promovate ofertele speciale ale filialelor A.N.T.R.E.C..

Activităţile turistice ale A.N.T.R.E.C. se concen-trează în principal pe:

- identificarea si promovarea potenţialului turistic rural;

95

- organizarea de cursuri pentru pregătirea profesională a proprietarilor pensiunilor turistice rurale, agenţii de turism din domeniul turismului rural, seminarii etc.;

- comunicarea de informaţii privind turismul rural către instituţiile guvernamentale, administraţiile publice locale pentru a sprijini această formă de turism;

- organizarea unor campanii active de publicitate pentru pensiunile turistice membre A.N.T.R.E.C., clasificate, incluse în reţeaua mass-media;

- atragerea de noi pensiuni rurale în reţeauaA.N.T.R.E.C. Şi sprijinirea acestora pentru clasificarea de Autoritatea Naţională pentru Turism;

- participarea la importante evenimente care se derulează pe plan intern şi extern, la nivel naţional, regional, local şi care includ târguri, expoziţii, conferinţe.

96

Capitolul VIEvidenţa contabilă primarăa unei pensiuni turistice

Noţiuni generale de contabilitate

Dispoziţii generale:- Societăţile comerciale şi persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente care auîn administrare au obligaţia să organizeze şi săconducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei Legii nr. 82/1991 - Legea contabilităţii;

- Contabilitatea se ţine în limba română şi în monedanaţională;

- Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută seţine atât în moneda naţională, cât şi în valută,potrivit reglementărilor valutare;

- Atât societăţile comerciale, cât şi persoanele fiziceautorizate au obligaţia să conducă contabilitatea în

97

partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale;

- Orice operaţiune economico-financiară efectuată seconsemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate,dobândind astfel calitatea de document justificativ;

- înregistrarea în contabilitate a elementelor de activse face la costul de achiziţie, de producţie sau lavaloarea justă pentru alte intrări decât cele prinachiziţie sau producţie, după caz;

- Creanţele si datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală;

- Documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico-financiare sunt situaţiile financiare anuale,care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţieifinanciare, performanţei financiare, fluxurilor detrezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare laactivitatea desfăşurată;

Organizarea si conducerea contabilităţii

- Răspunderea pentru organizarea si conducereacontabilităţii revine administratorului, care areobligaţia gestionării unităţii respective.

98

• Contabilitatea poate fi organizată şi condusă astfel:• de compartimente distincte, conduse de către directorul

economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie (care trebuie să aibă studii economice superioare) sau

• pe bază de contracte de prestări de servicii şi depersoane juridice autorizate sau de persoane fizicecare au calitatea de expert contabil, respectivcontabil autorizat, care răspund potrivit legii.

• Contabilitatea imobilizărilor se ţine pe categorii şipe fiecare obiect de evidenţă.

• Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoricsau numai valoric, în condiţiile stabilite de reglementările legale.

• Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlaltecreanţe şi obligaţii se ţine pe categorii, precum si pefiecare persoană fizică sau juridică.

• Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri decheltuieli, după natura sau destinaţia lor, după caz.

• Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz.

• în contabilitate profitul sau pierderea se stabileştelunar, cumulat de la începutul anului.

99

• Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar sestabileşte la închiderea acestuia.

• Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţiile prevăzute de lege.

Registrele de contabilitate

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare.

Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.

Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate, lunar se întocmeşte balanţa de verificare.

Situaţii financiare anuale

Administratorii pensiunilor turistice au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale, care se depun la administraţia financiară competentă.

100

Realizarea unui plan de afaceri

• Desfăşurarea de activităţi turistice de către o pensiune turistică trebuie să fie iniţiată în baza unui plande afaceri. Planul de afaceri este o formă scrisă aceea ce dorim să realizăm, a modului în careintenţionăm să folosim resursele financiare pe carele avem sau de care avem nevoie pentru a realizaobiectivele. Planul de afaceri presupune o gândirede perspectivă pornind de la obiectivele pe carele-am stabilit şi cuprinde toate etapele şi resurselenecesare pentru realizarea acestor obiective pe operioadă de timp determinată.

• Orice plan de afaceri porneşte de la o idee. Pentrua verifica dacă ideea este bună trebuie să identificăm dacă avem sau nu segment de piaţă , dacăexistă condiţii de acces pentru turişti, stareadrumurilor de acces, perioada anului care poatedetermina un grad de ocupare maxim. De asemenea, trebuie identificate categoriile de servicii turistice ce se doresc a fi prestate: cazare, alimentaţie, agrement, transport.

• Profitul reprezintă valoarea totală a veniturilor dincare se scade valoarea totală a cheltuielilor.

101

• Veniturile se realizează prin intermediul încasăriipreţurilor pentru serviciile oferite de pensiuneaturistică respectivă. Proprietarul pensiunii turisticetrebuie să stabilească preţurile prin stabilirea unuiraport corect între calitatea serviciilor oferite,precum şi astfel încât să poată obţine un profit prinacoperirea cheltuielilor necesare pentru prestareaserviciilor oferite.

• Comportamentul faţă de preţuri şi înţelegerea căacestea sunt un mijloc de realizare presupunecunoaşterea elementelor specifice pe care acesteatrebuie să le conţină în activitate pensiunilor turistice si a serviciilor care pot fi oferite de acestestructuri, începând cu cazarea, alimentaţia sauserviciile de agrement: plimbări cu săniuţa trasă decai, plimbări cu trăsura, etc.

• Pensiunile turistice oferă servicii care nu pot fistocate, respectiv reutilizate. De exemplu, dacăîntr-o anumită capacitatea de cazare a unei pensiuni turistice a fost de 50%, recuperarea pierderii datorită neocupării în acea perioadă a jumătate din numărul de locuri nu poate fi recuperată.

• Obţinerea oricărui venit se realizează prin efectuarea

102

unor cheltuieli, în afara costului investiţiei, activitatea de exploatare a unei pensiuni turistice presupune acoperirea în totalitate a cheltuielilor de exploatare şi ulterior obţinerea unui profit.

• Cheltuielile fixe sunt acelea care trebuie suportateindiferent dacă pensiunea turistică are locurile decazare ocupate sau nu. în această categorie se înscrie:impozitul pe teren, pe clădire, cheltuielile pentruretribuirea administratorului pensiunii, în cazul încare proprietarul pensiunii nu este cel care administrează această structură, cheltuielile pentru personalul de serviciu al pensiunii turistice respective.

• Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli determinate de numărul de turişti şi de gradul de ocupare alpensiunii turistice. Acestea sunt: cheltuielile cuîncălzirea, cu energia electrică şi termică, cuconsumul de apă. Cheltuielile variabile apar odatăcu înregistrarea numărului de turişti şi trebuie să seregăsească şi recupereze integral prin tarifulstabilit.

• Atenţia trebuie îndreptată în vederea acopeririicheltuielilor fixe în tariful stabilit pentru serviciilede cazare oferite pentru turişti.

103

• Pensiunile turistice rurale oferă în general şi servicii de oferire a mesei: mic dejun, prânz şi cină,realizând venituri şi din aceste prestări de servicii.Pentru aceste servicii este necesar achiziţionarea demărfuri, dacă acestea nu există în gospodăria proprietarului pensiunii turistice, în această situaţie, lavaloarea preţurilor de cumpărare se adaugă o sumăcare este adaosul comercial, destinat acopeririicheltuielilor serviciilor de masă şi după acoperireaacestora destinate formării profitului.

• Preţul utilizat de pensiunile turistice rurale pentruprodusele sau preparatele vândute este fie preţul decumpărare a mărfurilor fie preţul de cost al produselor proprii la care se adaugă o cotă de adaoscomercial, în situaţia în care aceste mărfuri suntcumpărate şi nu sunt vândute o perioadă mare detimp ele formează stocul de mărfuri.

• Stocurile de mărfuri reprezintă banii cheltuiţi şiblocaţi sub formă de stoc până la vânzare. Pentru aevita blocarea banilor în stocul de mărfuri esterecomandat a se realiza o aprovizionare ritmică.Aceasta înseamnă să urmărim periodic cheltuielilepentru a putea să folosim cât mai eficient banii pe

104

care îi deţinem. Astfel, banii nu sunt blocaţi şi pot fi depuşi la bancă pentru obţinerea unei dobânzi şi folosiţi pentru realizarea de investiţii în modernizarea şi dezvoltarea pensiunii turistice respective.

• Avantajul atragerii turiştilor către pensiunile dinmediul rural este şi preţul mai mic oferit pentrupreparatele şi produsele din gospodăria proprie,iar avantajul proprietarului pensiunii turisticeeste obţinerea de venituri imediate prin vânzareaacestor produse.

• Veniturile încasate de pensiunile turistice se realizează prin intermediul tarifului de cazare şi al preţului de vânzare a preparatelor şi produselor proprii.

• Pentru a putea realiza o valoare convenabilă a veniturilor pensiunilor turistice este necesar să existe orelaţie corectă între proprietarii de pensiuni turistice şi agenţiile de turism cu ajutorul cărora sepoate realiza un grad de ocupare, de utilizareeficientă a pensiunii turistice şi a cheltuieli de capital realizate.

• Valoarea totală a încasărilor nu reprezintă profitulactivităţii. Profitul se obţine după scăderea dinvaloarea totală a încasărilor a cheltuielilor efectuate.

105

• Pentru a obţine o valoare convenabilă a profituluitrebuie să supraveghem cheltuielile, să nu facemrisipă, să încadrăm cheltuielile în limitele normaleale activităţii pe care o desfăşurăm. Proprietarulunei pensiuni turistice trebuie să urmărească atâtîncasările realizate cât şi cheltuielile pe care le-afăcut si pe care urmează să le facă în perioadaurmătoare.

• Pentru aceasta este necesar să fie întocmit un plande afaceri, aşa cum am arătat şi de asemeneatrebuie previzionat un buget.

• Bugetul este expresia valorică sau cantitativă aobiectivelor necesare pentru desfăşurarea activităţiide pensiunea turistică în condiţii de profitabilitate.Bugetul trebuie să prezinte veniturile şi cheltuielileşi profitul brut. Cu ajutorul bugetului se pot urmăriperiodic ritmul de realizare al veniturilor şiîncadrarea cheltuielilor în limitele, în bugetele decheltuieli estimate.

Model pentru bugetul unei pensiuni turistice

Forma bugetului trebuie adaptat structurii de formare a veniturilor în funcţie de activitatea desfăşurată respectiv

106

Fiscalitatea în domeniul turismului rural

Impozitele si taxele sunt principale surse de constituire a veniturilor la bugetul de stat sau la bugetele locale.

Impozitele şi taxele reglementate prin Codul Fiscal sunt următoarele:

a) impozitul pe profit;b)impozitul pe venit;c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;d)impozitul pe veniturile obţinute din România de

nerezidenţi;e) impozitul pe reprezentanţe;f) taxa pe valoarea adăugată;g)accizele;

h) impozitele şi taxele locale. Pensiunile turistice trebuie să plătească următoare impozite:

1. impozit pe profit datorat de societăţile comercialecare administrează pensiuni turistice;

2. impozit pe venit datorat de persoanele fizice sauasociaţiile familiare care administrează pensiuni turistice;

3. impozit pe imobile;

108

4. impozit pe salarii;5. impozit pe mijloacele de transport;6. alte taxe stabilite de consiliul local respectiv.Conform art. 19 din Legea muntelui nr. 347/2004

pensiunile turistice montane care dezvoltă capacităţi de cazare de până la 20 de locuri beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit şi a impozitului pe teren timp de 5 ani de la constituire.

109

Capitolul VIIPromovarea si marketingul la nivelulunei pensiunii turistice rurale

Consecinţă a dezvoltării industriei şi a creşterii populaţiei urbane, turismul rural a devenit o realitate a zilelor noastre. Căutarea mediului rural ca o modalitate de odihnă si recreare este o tendinţă generală în turismul intern şi extern.

Printre motivaţiile care susţin necesitatea petrecerii vacanţei în mediul rural se pot număra :

- dorinţa de a încerca destinaţii, ferite de poluareasau aglomeraţia din mediul urban;

- cunoaşterea vieţii din spaţiul rural;- acumularea de noi cunoştinţe în ce priveşte cultura

unei anumite zone, prin contactul cu obiceiurilelocalnicilor, tradiţiile populare, manifestărifolclorice;

- alimentaţia natură şi gastronomia specifică dindiferite zone.

110

1. Sistem de rezervare directă

În prezent, există pensiuni turistice care şi-au format o categorie de turişti, care vin anual să îşi petreacă vacanţa, astfel multe dintre aceste pensiuni au un grad de ocupare de până la 100%. Aceşti turişti, mulţumiţi de calitatea serviciilor şi de comportamentul gazdei recomandă locaţiile respective şi celor cu care intră în contact: prieteni, rude, colegi.

Rezervarea în aceste situaţii se poate realiza direct de către turist prin anunţarea proprietarului sau administratorului de pensiune turistică.

2. Sistem de rezervare prin reţeauaA.N.T.R.E.C.

3. Sistem de rezervare printr-o Agenţie deTurism licenţiată de Autoritatea Naţionalăpentru Turism

Cum se realizează promovarea unei pensiuni turisticeInstrumente care pot fi folosite de proprietarul unei

pensiuni turistice în realizarea unei promovării a unităţii sale sunt:

111

- panourile de reclamă;- materialele publicitare (pliante, broşuri, cărţi devizită);

- publicitate în presă, mass-media;- publicitatea din ghidurile turistice sau revistele despecialitate;

- comunicarea verbală;- realizarea unor invitaţii către agenţii turistice,

instituţii publice;Prezentarea materialelor de promovare turistică a

pensiunii turistice se pot realiza în următoarele modalităţi:- organizarea unor mese pe anumite trasee turisticecunoscute cu mâncăruri tradiţionale, cu degustarede vinuri, mâncăruri specifice, prilej cu care pot fidistribuite si materiale de promovare a pensiuniituristice;

- realizarea promovării pensiunii turistice prin intermediul celor 20 de Birouri de Promovare Turisticădin cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism;

- publicitate realizată cu prilejul unor târguri, sărbători tradiţionale, manifestări privind obiceiuri locale;

- organizarea unor expoziţii cu imagini din diferite

112

pensiuni turistice, târguri de artă populară tradiţională (vase de lut, împletituri etc.);

- participarea la târgurile de promovare turisticărealizate în ţară şi străinătate;

Având în vedere aspectele prezentate, ajungem la concluzia că turistul, consumatorul de prestaţii turistice, realizate de o pensiune turistică din mediul rural, intră în posesia informaţiilor privind turismul rural prin intermediul următoarelor căi de promovare:

- agenţii de turism specializate;- mijloace publicitare;- reţele şi forme de organizare a turismului rural;- prin reclama realizată de turiştii care au beneficiatde serviciile unei pensiuni turistice rurale;

- prin intermediul distribuitorilor de produse turisticedin mediul rural.

Mixul de marketing presupune îmbinarea optimă a patru elemente: produs, preţ, plasare, promovare.

Politica de produsPentru a satisface cerinţele consumatorilor de produse

turistice rurale, pentru a determina turiştii să revină la aceeaşi destinaţie turistică este necesar ca administratorul pensiunii turistice să ofere servicii de

113

calitate. Calitatea reprezintă întâlnirea aşteptărilor turistului cu caracteristicile serviciilor oferite: cazare, alimentaţie publică, agrement.

Politica de preţStabilirea preţurilor pentru serviciile oferite de o pensiune

turistică rurală trebuie să ia în considerare acoperirea costurilor de producţie şi garantarea obţinerii unui profit minim pentru început. Este necesar ca într-o primă etapă să se aplice un preţ de lansare, care să fie mai mic în vederea atragerii turiştilor şi cucerirea unui segment al pieţei turistice.

După aceasta, preţul poate fi crescut treptat, însă nu exagerat întrucât un asemenea preţ exagerat este o barieră în calea atragerii turiştilor.

Politica de promovarePentru a cunoaşte serviciile oferite de o pensiune turistică şi

pentru a crea o destinaţie competitivă este necesar să se realizeze o promovare adecvată. Scopul promovării este deplasarea rapidă a produsului turistic de la prestatorul de servicii turistice către potenţialii turişti, în vederea reducerii incertitudinilor, este necesară adoptarea unor criterii detaliate şi a unor metode ştiinţifice, care pot determina căile practice şi eficiente

114

de acţiune pentru pătrunderea cu succes pe piaţă, pentru introducerea si promovarea produselor prestatorului de servicii turistice.

Ideea principală a acestor acţiuni este apelul direct la publicul larg de potenţiali turişti pentru ca aceştia să cunoască produsul turistic, să-1 cumpere şi să rămână fideli acestuia.

Mijloacele utilizate pentru realizarea unor acţiuni promoţionale:

- prin intermediul turiştilor care au fost mulţumiţi deserviciile oferite şi recomandă pensiunea turisticăşi altor potenţiali turişti;

- anunţuri în cataloagele de specialitate editate de diferite asociaţii sau operatori din domeniul turismului;

Asociaţiile profesionale care reunesc operatorii din turismul rural realizează cataloage de prezentare, în asemenea cataloage, pentru fiecare pensiune turistică se indică caracteristicile, categoria de clasificare, preţurile, poze. Posibilitatea de a se înscrie într-un astfel de catalog este un bun mijloc de publicitate, ţinând seamă de faptul că una dintre condiţiile importante pentru dezvoltarea activităţii unei pensiuni turistice rurale este necesitatea ca aceasta să fie cunoscută publicului larg.

115

- colaborarea cu agenţiile de turismPrin intermediul agenţiilor de turism se creează posibilitatea

de a se vinde serviciile oferite de o pensiune turistică din mediul rural în baza unui contract încheiat între agenţia de turism şi pensiunea turistică, în baza căruia agenţia percepe un comision. Este necesar ca administratorul de pensiune turistică să pună la dispoziţia agenţiei de turism a unor informaţii privind capacitatea de cazare a pensiunii turistice, gradul de clasificare, tarifele stabilite, serviciile care pot fi oferite şi bineînţeles materiale de promovare a unităţii respective.

- Afilierea la asociaţiile profesionale de profil- Afişaj realizat în vecinătatea gărilor, autostrăzilor,

locurilor publice;- Articole în presa scrisă;- Participarea la târguri, expoziţii, sărbători;- Anunţuri publicitare plătite în publicaţiile de

specialitate.Conţinutul unui mesaj inclus într-un material de promovare

al unei pensiuni turistice rurale:- condiţii naturale deosebite si frumuseţea zonei

unde este amplasată pensiune turistică;- căi de acces, posibilităţile de transport;

116

- serviciile oferite şi calitatea acestora;- serviciile de alimentaţie publică care se bazează deproduse din gospodăria proprie;

- posibilităţile de agrement, distracţie, petrecere atimpului liber, existenţa unor trasee turistice,monumente sau alte atracţii turistice ale zonei.

În ceea ce priveşte eficienţa, mesajul trebuie să aibă următoarele caracteristici:

- să fie simplu şi concis;- să fie corect şi orientat către turist;- să comunice clar datele privind pensiunea turisticărurală.

Conţinutul mesajului trebuie să pună în evidenţă următoarele aspecte:

- vacanţa petrecută într-o pensiune turistică ruralăeste o plăcere;

- preţurile sunt accesibile tuturor;- odihna şi recreaţia sunt garantate.Chiar şi numele pensiunii turistice face parte din politica

de promovare eficientă, în acest sens, se recomandă alegerea unui nume scurt şi care să nu creeze dubii în ceea ce priveşte tipul de activitate.

117

Bine aţi venit la pensiunea Regulament de ordine

interioară

În calitate de Proprietari dorim să aveţi o şedere plăcută în pensiune, asigurându-vă că ne vom strădui, ca toate serviciile să fie la nivelul cerinţelor Dvs.

Turistul este persoana care prin achitarea tarifului de cazare, dobândeşte dreptul de a locui la pensiune. Achitarea costurilor de cazare se va face la intrarea în pensiune, prezentând actul de identitate, pentru înregistrarea în registrul destinat oaspeţilor; tot aici se va consemna numărul de înmatriculare al autovehiculului.

Distrugerea sau avarierea bunurilor sau nerespectarea normelor de curăţenie vor conduce la

127

evacuarea turiştilor, după achitarea sumelor aferente reparării bunurilor.

Perioada între orele 22,30 şi 7,00 este considerată perioadă de odihnă.

Activităţile sportive se vor desfăşura numai în locurile special amenajate.

Gunoiul şi resturile menajere se pot depozita în saci de plastic, care se pot procura de la pensiune. Este interzisă deversarea grăsimilor sau a altor substanţe în chiuvete sau wc-uri.

Este interzis consumul excesiv de alcool, precum şi consumul de droguri, în ambele situaţii se vor lua măsuri în consecinţă.

Comportaţi-vă astfel încât să nu deranjaţi ceilalţi turişti din pensiune! Faceţi în aşa fel, ca si ceilalţi turişti să se bucure la fel ca dumneavoastră de timpul liber petrecut la pensiune!

128

Acest regulament vine în întâmpinarea aşteptărilor turiştilor noştri, în cazul nerespectării lui, ne rezervăm dreptul interzicerii accesului în pensiune.

Proprietarii

129

Regulament de ordine interioară al pensiunii

Familia..........................................vă urează

bun venit la pensiunea.........................................

Suntem la dispoziţia dumneavoastră pentru orice solicitare şi dorim să vă supunem atenţiei câteva aspecte legate de organizarea internă.

• Pentru pregătirea şi servirea mesei vă rugăm săfolosiţi numai spaţiile special amenajate;

• Depozitarea alimentelor se va face în locurile indicate;

• Nu utilizaţi prizele din camere pentru fîerbătoare,reşouri, aeroterme;

• Respectaţi programul de odihnă, între orele 14-17şi 23-08;

130

Liniştea în pensiune este o condiţie a relaxării şi a confortului oaspeţilor;

• Supravegheaţi-vă animalele de companie. Nu lelăsaţi singure în cameră pe coridor. Accesul lor înspaţiul de deservire a mesei este interzis;

• în cazul producerii unor prejudicii inventaruluipensiunii veţi suporta plata contravalorii bunurilordeteriorate;

• Cheia camerei se poate lăsa la pensiune;

• Accesul la pensiune a unor persoane străine nu esteposibil decât cu acordul proprietarului;

• Pentru a vă asigura confort şi securitate maximă,proprietarii pensiunii vă sunt recunoscători dacă leaduceţi la cunoştinţă orice problemă care ar puteaafecta calitatea sejurului Dvs.

Vă mulţumim pentru înţelegere si vă dorim un sejur plăcut.

Supliment legislativ Acte normative în vigoare care reglementează domeniul turismului

I. Cadrul general

• Ordonanţa Guvernului Nr. 587 1998 privind organizarea si desfăşurarea activităţii de turism în România

• Legea nr. 755/2001 pentru aprobarea OrdonanţeiGuvernului nr. 587 1998 privind organizarea şidesfăşurarea activităţii de turism în România

• Ordonanţa nr. 5/2003 privind modificarea art.33din Ordonanţa nr. 58/ 1998 privind organizarea şidesfăşurarea activităţii de turism în România,aprobată cu modificări prin Legea nr. 755/2001

133

II. Activitatea de autorizare

A. Licenţe si brevete de turism

• Hotărârea Guvernului Nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism

B. Certificate de clasificare

• Hotărâre nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

• Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

C. Ghizi de turism

• Hotărârea Guvernului Nr. 305 /2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism

D.Pârtii de schi

• Hotărârea Guvernului Nr. 263/2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatareapârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement

134

E. Construcţii în domeniul turismului

• Hotărârea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea

Metodologiei de avizare a documentaţiilor de

urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a

documentaţiilor tehnice privind construcţii din

domeniul turismului

III. Turism rural

• Ordonanţa Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea

unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural

• Legea nr. 187/1998 pentru aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor

facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural

IV. Protecţia turiştilor

A. Salvamar

• Hotărârea Guvernului nr. 1021/2002 pentru aprobarea

Normelor privind organizarea posturilor de salvare şi

a posturilor de prim ajutor pe plaje şi în ştranduri

135

B.Salvamont

• Hotărârea Guvernului nr. 77 72003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi

C.Alte reglementări privind protecţia turiştilor

• Hotărârea Guvernului Nr. 2377 2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa si protecţia turiştilor în structuri de primire turistice

• Hotărârea Guvernului Nr. 306 72001 privind practicarea de către agenţii economici din turism şi de cătreinstituţiile de cultură de tarife şi taxe nediscriminatorii pentru turiştii şi vizitatorii români şi străini

V. Programe naţionale

• Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programuluinaţional de dezvoltare a turismului montan Super-schi în Carpaţi"

• Hotărârea Guvernului nr. 668/2003 privind aprobarea Programului naţional de creştere a calităţii serviciilor hoteliere şi de lansare a mărcii „Q"

136

• Hotărârea Guvernului nr. 335/2002 privind unelemăsuri de implementare în România a programului„Steagul Albastru - Blue Flag"

VI. Staţiuni turistice si dezvoltarea turismului

• Hotărârea Guvernului nr. 1122/2002 pentruaprobarea condiţiilor şi a procedurii de atestare astaţiunilor turistice, precum şi pentru declarareaunor localităţi ca staţiuni turistice de interesnaţional, respectiv local

• Legea nr. 374/2004 Legea muntelui.

137

Supliment legislativ Acte normative în vigoare care reglementează domeniul turismului

I. Cadrul general al desfăşurării activităţii de turism

Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfăşurarea activităţii de turism în România

În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi al art. l pct. 14 lit. b) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite următoarea ordonanţă:

138

CAP. l - Dispoziţii generale ART. l(1)Turismul reprezintă un domeniu prioritar al

economiei naţionale.(2)Organizarea, coordonarea şi dezvoltarea turismu

lui se realizează în conformitate cu prevederileprezentei ordonanţe.

ART. 2În sensul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de

mai jos semnifică după cum urmează:a) turismul - ramură a economiei naţionale, cu funcţii

complexe, ce reuneşte un ansamblu de bunuri şi serviciioferite spre consum persoanelor care călătoresc în afaramediului lor obişnuit pe o perioadă mai mică de un anşi al căror motiv principal este altul decât exercitareaunei activităţi remunerate în interiorul locului vizitat;

b)resurse turistice - componente ale mediului natural şi antropic, care, prin calităţile si specificul lor, suntrecunoscute, înscrise şi valorificate prin turism, înmăsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţieintegrală.

Resursele turistice pot fi: - naturale: elemente geomorfologice, de climă, de

139

floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale şi alţi factori;

- antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură,monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehniceşi de artă, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.;

c) patrimoniu turistic - resursele turistice şi structurilerealizate în scopul valorificării lor prin activităţi de turism;

d)structură de primire turistică - orice construcţie şiamenajare destinată, prin proiectare şi execuţie, cazăriituriştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului,transportului special destinat turiştilor, tratamentuluibalnear pentru turişti, împreună cu serviciile aferente.

Structurile de primire turistică includ:- structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vileturistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, camere de închiriat în locuinţe familiale, navefluviale şi maritime, pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică;

- structuri de primire turistică cu funcţiuni dealimentaţie publică: unităţi de alimentaţie din incintastructurilor de primire cu funcţiuni de cazare, unităţi de

140

alimentaţie publică situate în staţiuni turistice, precum şi cele administrate de societăţi comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, unităţi tip fast-food, cofetării, patiserii etc.);

- structuri de primire turistică cu funcţiuni de agrement: cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalaţii sidotări specifice agrementului turistic;

- structuri de primire turistică cu funcţiuni de transport:1. transport rutier: autocare etc.;2. transport feroviar: trenuleţe, trenuri cu cremalieră etc.;3.transport fluvial şi maritim: vapoare etc.;4.transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;- structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament

balnear: unităţi de prestări de servicii pentru tratamentbalnear, componente integrate sau arondate complexurilorde turism balnear.

Complexuri de turism balnear: clădiri care includ în acelaşi edificiu sau în edificii legate fizic sau funcţional structuri turistice de primire turistică (de cazare, de ali-mentaţie şi de tratament balnear, eventual de agrement);

e) zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat distinct ca ofertă, organizare şi protecţie turistică;

141

f) zonă de recreere peri-urbană - areal situat în teritoriul preorăşenesc, care beneficiază de un cadru atractivşi dispune de dotări corespunzătoare pentru petrecereatimpului liber (în special la sfârşit de săptămână);

g) obiectiv turistic - element al resursei turistice,individualizat si introdus în circuitul turistic;

h) punct turistic - obiectiv turistic şi amenajările aferente necesare activităţii de primire turistică;

i) localitate turistică - aşezare urbană sau rurală cu funcţii turistice dezvoltate pe baza resurselor specifice de care dispune;

j) staţiune turistică - localitate sau parte a unei localităţi cu funcţii turistice specifice, în care activităţile economice susţin exclusiv realizarea produsului turistic;

k) funcţia turistică - expresia calitativă şi cantitativă a resurselor turistice şi este determinată de structura, volumul şi calităţile resurselor;

l) ofertă turistică - totalitatea serviciilor prin care este pus în valoare patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat;

m) produs turistic - complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate specifică şi oferite pachet consumului turistic;

142

n) pachet de servicii - combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentând o parte semnificativă din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore.

CAP. 2 - Patrimoniul turisticART.3Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate

publică şi bunuri proprietate privată şi este valorificat şi protejat în condiţiile legii.

ART.4Atestarea, evidenţierea şi monitorizarea valorificării şi

protejării patrimoniului turistic se realizează de către Ministerul Turismului.

ART. 5(1) Evidenţierea elementelor de patrimoniu se reali

zează prin înscrierea în Registrul general al patrimoniului turistic, care se înfiinţează în cadrul MinisteruluiTurismului.

(2) Deţinătorii de patrimoniu turistic au obligaţia dea solicita înscrierea acestuia, prezentând în acest scopdocumentele necesare.

143

ART. 6Atestarea se realizează prin certificatul de patrimoniu

turistic, care dă dreptul proprietarului sau administratorului legal la organizarea exploatării turistice şi îl obligă la protejarea patrimoniului înscris.

ART. 7Metodologia de înscriere, atestare şi criteriile de

evidenţiere a patrimoniului turistic se elaborează de către Ministerul Turismului.

ART. 8Patrimoniul turistic se valorifică şi se dezvoltă numai pe

baza şi în cadrul Programului anual de dezvoltare a turismului.

ART. 9în scopul stabilirii calităţii de staţiune turistică, Ministerul

Turismului elaborează norme şi criterii specifice de atestare.ART. 10Atestarea staţiunilor turistice se face de către Ministerul

Turismului, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

144

ART. 11În scopul protejării şi valorificării resurselor turistice

cuprinse în unele zone si staţiuni turistice, acestea vor fi declarate zone protejate, conform legii.

ART. 12Ministerul Turismului avizează documentaţiile de

urbanism privind zonele si staţiunile turistice, precum şi documentaţiile tehnice privind construcţiile din domeniul turismului.

ART. 13Omologarea pârtiilor de schi şi a traseelor turistice se face de

către Ministerul Turismului împreună cu consiliile judeţene sau, după caz, cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe raza cărora acestea se află, conform metodologiei elaborate de Ministerul Turismului.

ART. 14Utilizarea plajei litoralului Mării Negre în scop turistic se face pe

baza normelor de specialitate, elaborate de către Ministerul Turismului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

CAP. 3 - Cadrul instituţionalART. 15Coordonarea dezvoltării turismului şi controlul

activităţii de turism se realizează de către Ministerul

145

Turismului, ca organ central de specialitate al administraţiei publice.

ART. 16Organizarea şi atribuţiile Ministerului Turismului se

stabilesc prin hotărâre a Guvernului.ART. 17în subordinea Ministerului Turismului funcţionează instituţii

publice cu atribuţii în domeniile: autorizare şi control, promovare, formare si management, cercetare pentru turism, organizate prin hotărâri ale Guvernului.

ART. 18Pe lângă ministrul turismului funcţionează Consiliul

Consultativ al Turismului, organism de consultanţă care corelează la nivel naţional Programul anual de dezvoltare a turismului cu strategiile ramurilor economice implicate în activitatea turistică.

ART. 19Componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

Consiliului Consultativ al Turismului sunt stabilite prin statut, aprobat de ministrul turismului.

ART. 20Consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul General al

Municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii în

146

domeniul turismului:- inventarierea principalelor resurse turistice;- administrarea registrelor locale ale patrimoniului

turistic;- elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului,

care stau la baza Programului anual de dezvoltare aturismului;

- participarea la omologarea traseelor turistice si apârtiilor de schi;

- contribuirea la creşterea calităţii produselor turistice;- urmărirea activităţii turistice, în aşa fel încât agenţii

economici cu activitate în domeniul turismului să aibăacces la resursele turistice, cu respectarea normelor depunere în valoare şi protecţie a acestora.

ART. 21Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 20

consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot crea servicii de specialitate, potrivit legii.

CAP. 4 - Organizarea activităţii de turismART. 22Ministerul Turismului elaborează Strategia de dezvoltare a

turismului pe termen mediu şi lung, precum şi

147

Programul anual de dezvoltare a turismului, care vor fi aprobate de Guvern.

ART.23Acţiunile cu caracter turistic, iniţiate la nivel teritorial de

către autorităţile administraţiei publice locale, trebuie să se înscrie în Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung si să respecte reglementările specifice pentru toate formele de turism practicate în România.

ART. 24Agenţii economici din turism sunt obligaţi să folosească

pentru servicii care presupun răspunderi privind protecţia turistului numai personal specializat, potrivit normelor elaborate de Ministerul Turismului.

ART. 25Profesiunile specifice activităţilor de turism sunt cele

cuprinse în clasificarea ocupaţiilor din România şi, respectiv, în nomenclatorul de calificare pentru meseriile şi funcţiile din activităţile hoteliere şi de turism din România.

ART. 26Pregătirea profesională din domeniul activităţilor de turism

va fi făcută de unităţile de învăţământ private sau

148

de stat, autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Ministerul Turismului. ART. 27

(1) Persoana fizică care asigură conducerea operativăa unei agenţii de turism sau a unei structuri de primireturistică trebuie să deţină brevet de turism, prin care i seatestă capacitatea profesională.

(2)Capacitatea unei agenţii de turism de a efectuaservicii de calitate şi în condiţii de siguranţă pentruturişti se atestă prin licenţa de turism.

(3) Condiţiile de acordare a licenţei şi brevetuluide turism se aprobă prin hotărâre a Guvernului, lapropunerea Ministerului Turismului.

ART. 28În scopul protecţiei turiştilor, oferirea, comercializarea,

vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice, precum şi crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi realizate numai de către agenţii economici din turism autorizaţi de Ministerul Turismului, posesori de licenţe în turism sau de certificat de clasificare, după caz.

ART. 29Agenţii economici cu activitate de turism au următoarele

drepturi:

149

a) să presteze şi să comercializeze servicii turistice,în condiţiile legii;

b) să primească asistenţă de specialitate şi informaţiigenerale privind strategia şi programele de dezvoltarea turismului din partea Ministerului Turismului si ainstituţiilor din subordinea sa;

c) să fie incluşi, la cerere, în programele de pregătireprofesională iniţiate de Ministerul Turismului;

d) să participe la acţiunile de promovare, naţionale siinternaţionale, şi să fie incluşi în cataloage, ghiduri şi altemijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;

e) să beneficieze de facilităţi acordate de stat şi dealte organisme si organizaţii, conform prevederilorlegale, în scopul stimulării activităţii de turism;

f) să obţină certificatul de clasificare pentru fiecareunitate proprie în care prestează servicii turistice, cores-punzător criteriilor îndeplinite de unitatea respectivă;

g) să obţină reclasificarea unităţilor proprii, caurmare a îmbunătăţirilor aduse nivelului de dotare şicalităţii serviciilor.

ART. 30Agenţii economici din turism au următoarele obligaţii:a) să realizeze servicii turistice la nivelul şi în

150

limitele prevederilor licenţei de turism, prin care au fost stabiliţi ca prestatori sau comercializatori de servicii turistice, şi să constituie integral garanţia financiară prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare;

b) să presteze serviciile turistice la nivelul categorieiunităţii respective, potrivit certificatului de clasificare;

c) să funcţioneze numai cu structuri de primireturistică clasificate;

d)să funcţioneze cu personal brevetat, în conformitate cu reglementările si normele de specialitate ale Ministerului Turismului;

e) să afişeze, într-o formă vizibilă şi clară, listaserviciilor si tarifelor practicate;

f) să informeze turiştii corect şi adecvat cu privire laserviciile turistice pe care le prestează;

g) să asigure protecţia turiştilor care utilizeazăstructurile sale de primire turistice;

h) să protejeze turistul care beneficiază de servicii tip excursii, pe perioada programului turistic, conform normelor pentru ghizii de turism;

i) să protejeze bunurile turiştilor împotriva deteriorării sau furtului şi să asigure despăgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii, conform legii;

151

j) să realizeze, potrivit prezentei ordonanţe, exploatarea patrimoniului turistic, asigurând totodată protecţia şi conservarea acestuia şi a mediului înconjurător;

k) să transmită datele statistice, conform Sistemului informaţional pentru turism şi reglementărilor Comisiei Naţionale pentru Statistică;

1) să realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate şi respect faţă de resursele turistice, în scopul protejării calităţii produsului turistic românesc.

ART. 31(1) Structurile de primire turistică sunt clasificate pe

baza normelor elaborate de Ministerul Turismului şiaprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Structurile de primire clasificate pentru activitatea de turism nu pot fi folosite pentru alte destinaţii.Modificarea destinaţiei, parţial sau integral, se poateface numai după confirmarea operării acesteia de cătreorganul care a eliberat certificatul de clasificare.

ART. 32în vederea corelării, stocării şi difuzării informaţiilor

privind piaţa turistică şi a evaluării activităţii turistice, va funcţiona la nivel naţional Sistemul informaţional pentru turism, care va cuprinde datele si indicatorii

152

stabiliţi de Ministerul Turismului şi Comisia Naţională pentru Statistică. ART. 33

(1) Asigurarea protecţiei şi salvării turiştilor înzonele şi staţiunile turistice montane şi de litoral se facede către consiliile locale de care aparţin, prin organizarea de echipe de salvare.

(2) Organizarea echipelor şi condiţiile de desfăşurare aactivităţilor specifice sunt prevăzute în Regulamentul defuncţionare a echipelor de salvare, elaborat de către Ministerul Turismului împreună cu Departamentul pentru Admi-nistraţie Publică Locală şi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(3)Finanţarea activităţii desfăşurate de echipele desalvare se asigură din bugetele unităţilor administraţieilocale pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea.

ART. 34în zone, staţiuni şi pe trasee turistice camparea turiştilor este

permisă numai în structuri de campare, dotate conform normelor aprobate de Ministerul Turismului, sau, în zona montană, în perimetre amenajate în acest scop.

ART. 35(1) în domeniul turismului pot fi create asociaţii şi

organizaţii fără scop lucrativ sau patrimonial, cu

153

caracter profesional, ştiinţific, cultural, religios sau social, care au rol activ în activităţile desfăşurate de către Ministerul Turismului.

(2)Asociaţiile şi organizaţiile prevăzute la alin. (1)pot fi autorizate de Ministerul Turismului să prestezeservicii turistice pentru membrii lor, exclusiv prinmijloace proprii.

(3)Asociaţiile şi organizaţiile prevăzute la alin. (1)dobândesc personalitate juridică, în condiţiile legii, cuavizul Ministerului Turismului.

CAP. 5 - Mijloace financiare şi sprijinul statuluiART. 36Statul sprijină activitatea de turism prin politici şi

mecanisme economico-financiare şi acţiuni pentru amenajarea şi protecţia patrimoniului turistic.

ART. 37în scopul protejării activităţii de turism şi al creării bazei

de dezvoltare turistică, înstrăinarea structurilor de primire din cadrul staţiunilor turistice se poate face cu obligarea noului proprietar la menţinerea obiectului de activitate şi a funcţiunii structurii de primire turistică.

ART. 38Zonele şi staţiunile turistice beneficiază de priorităţi

pentru:

154

- realizarea infrastructurii generale necesaredezvoltării turismului;

- acordarea de asistenţă tehnică de specialitate decătre Ministerul Turismului pentru dezvoltarea funcţieituristice şi promovarea produsului turistic propriu;

- ameliorarea şi protecţia mediului înconjurătorprin măsuri şi programe speciale, care vizeazăasigurarea şi încurajarea dezvoltării funcţiei turistice,elaborate de Ministerul Turismului în colaborare cuautorităţile administraţiei publice locale şi cu alteorganisme interesate.

ART. 39Statul sprijină şi încurajează libera iniţiativă în domeniul

promovării şi dezvoltării activităţii de turism si, îndeosebi, în stimularea şi atragerea turiştilor străini în România, precum şi în dezvoltarea activităţii staţiunilor turistice, prin:

- adoptarea unor reglementări specifice privindaplicarea asigurării sociale de sănătate în domeniultrimiterilor medicale în staţiunile turistice balneare;

- organizarea de acţiuni de promovare turistică atâtpe plan intern, cât şi prin birourile de promovareturistică din străinătate;

155

- concesionarea pe o perioadă de 49 de ani, în condiţiile legii, a unor terenuri care fac parte din domeniul public sau privat al starului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de structuri de primire turistică în zonele stabilite ca priorităţi prin Programul anual de dezvoltare a turismului.

CAP. 6 - Răspunderi şi sancţiuniART. 40încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage

răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

ART. 41Constituie contravenţii în activitatea turistică prevăzută

de prezenta ordonanţă şi se sancţionează cu amendă între 10.000.000 lei şi 15.000.000 lei următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

a) oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi apachetelor de servicii turistice, precum şi crearea deproduse turistice de către agenţi economici neautorizaţide către Ministerul Turismului;

b) desfăşurarea activităţii turistice în structuri deprimire neclasificate potrivit dispoziţiilor legale;

156

c) înscrierea de informaţii nereale în materialele depromovare, pe firmele structurilor turistice şi aleagenţiilor de turism;

d) refuzul nejustificat de a acorda despăgubirituriştilor pentru daune provenind din neasigurareaintegrală sau asigurarea la o calitate inferioară apachetului de servicii cumpărat;

e) comercializarea serviciilor turistice de cătreagenţii economici care nu au constituit integral garanţiafinanciară care să asigure repatrierea turiştilor şi/saurambursarea sumelor plătite de aceştia în caz deinsolvabilitate sau faliment.

ART. 42Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de

către organele de control ale Ministerului Turismului, ale instituţiilor subordonate, ale Ministerului Finanţelor si de organele de poliţie.

CAP. 7 - Dispoziţii finaleART. 43(1) Prezenta ordonanţă intră în vigoare după 90 de

zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.(2) în termenul prevăzut la alin. (1) Ministerul

Turismului va elabora norme metodologice pentru

157

aplicarea prezentei ordonanţe, care se vor publica în Monitorul Oficial al României si vor intra în vigoare o dată cu ordonanţa. ART. 44

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe orice dispoziţii contrare se abrogă.

Prim-ministru Radu Vasile

Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfăşurarea activităţii de turism în România

Parlamentul României adoptă prezenta lege.ART. lSe aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 58 din 21 august

1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, emisă în temeiul art. l pct. 14 lit. b) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 26 august 1998, cu următoarele modificări şi completări:

158

l. La articolul 2, literele b) si d) vor avea următorul cuprins:

"b) resurse turistice - componente ale mediului natural si antropic, care prin calităţile si specificul lor sunt recunoscute, înscrise si valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţie integrală.

Resursele turistice pot fi:- naturale: elemente geologice, geomorfologice, de

climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte desubstanţe minerale si alţi factori;

- antropice: monumente arheologice, situri arheologice,monumente, ansambluri memoriale, monumente tehnice şide artă, muzee, elemente de folclor si artă populară etc.;

d) structură de primire turistică - orice construcţie si amenajare destinată, prin proiectare si execuţie, cazării turiştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului, transportului special destinat turiştilor, tratamentului balnear pentru turişti, împreună cu serviciile aferente.

Structurile de primire turistice includ:- structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

turistică: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri,

159

camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică;

- structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică: unităţi de alimentaţie din incintastructurilor de primire cu funcţiuni de cazare, unităţi dealimentaţie publică situate în staţiuni turistice, precumşi cele administrate de societăţi comerciale de turism,restaurante, baruri, unităţi de fast food, cofetării,patiserii si care sunt atestate conform legii;

- structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement: cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalaţii şi dotări specifice agrementului turistic;

- structuri de primire turistice cu funcţiuni de transport:1. transport rutier: autocare etc.;2. transport feroviar: trenuleţe, trenuri de cremalieră etc.;3. transport fluvial şi maritim: ambarcaţiuni cu scop

turistic;4.transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;- structuri de primire turistice cu funcţiuni de tratament

balnear: unităţi de prestări de servicii pentrutratament balnear, componente integrate sau arondatecomplexurilor de turism balnear.

160

Complexuri de turism balnear: clădiri care includ în acelaşi edificiu ori în edificii legate fizic sau funcţional structuri de primire turistice (de cazare, de alimentaţie şi de tratament balnear, eventual de agrement);"

2. La articolul 2, după litera n) se introduce litera o)cu următorul cuprins:

"o) export de servicii turistice - prestarea de servicii turistice către turişti străini, în ţară sau în străinătate, a căror contravaloare se încasează în valută, indiferent de modalitatea de încasare - numerar, ordin de plată, cărţi de credit."

3.Articolul 13 va avea următorul cuprins:"ART. 13Omologarea pârtiilor de schi şi a traseelor turistice se face

de către Ministerul Turismului împreună cu consiliile judeţene şi, după caz, Ministerul Tineretului si Sportului, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora se află acestea, conform metodologiei elaborate de Ministerul Turismului."

4. La finalul articolului 20 se introduce o nouăliniuţă cu următorul cuprins:

- organizarea de centre de informare turistică în localităţile cu activitate turistică."

161

5. Articolul 26 va avea următorul cuprins:"ART. 26Pregătirea profesională din domeniul activităţilor de turism

se realizează în unităţile de învăţământ de stat sau private autorizate de Ministerul Educaţiei si Cercetării şi cu avizul Ministerului Turismului."

6. La articolul 27, alineatul (1) va avea următorulcuprins:

"ART. 27(1) Persoana fizică însărcinată să asigure conducerea

operativă a unei agenţii de turism sau a unei structuri de primire turistice trebuie să deţină brevet de turism prin care i se atestă capacitatea profesională."

7. La articolul 43, alineatul (1) va avea următorulcuprins:

"ART. 43(1) Prezenta ordonanţă intră în vigoare după 90 de zile de la

publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I."ART. 2Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi

desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege,

162

va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26

noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. Preşedintele Senatului, Alexandru Athanasiu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. p. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ovidiu Cameliu Petrescu

Ordonanţa Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfăşurarea activităţii de turism în România

În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. l pct. 11.17 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

163

Articol unicArticolul 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998

privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 26 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, se modifică şi va avea următorul cuprins:

"ART. 33(1)Consiliile judeţene pe a căror rază administrativ-

teritorială se află trasee turistice montane si/sau pârtii deschi organizează servicii publice SALVAMONT carecoordonează activitatea de prevenire a accidentelormontane şi de salvare în munţi a persoanelor accidentate.

(2) în localităţile pe teritoriul cărora există traseeturistice montane şi/sau pârtii de schi, consiliile localepot organiza, în condiţiile legii, servicii publice localeSALVAMONT.

(3)Agenţii economici sau autorităţile publice care auîn administrare plaje sau ştranduri, direct ori princoncesionare, au obligaţia să înfiinţeze posturi desalvare şi posturi de prim ajutor medical.

(4) Finanţarea activităţii desfăşurate de serviciilepublice SALVAMONT se asigură din bugetele locale

164

ale judeţelor, respectiv ale comunelor, oraşelor sau municipiilor, după caz.

(5) Prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Ministerului Turismului, se aprobă normele privind prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, precum şi cele privind organizarea posturilor de salvare şi a posturilor de prim ajutor pe plaje şi în ştranduri."

Prim-ministru Adrian Năstase

II. Activitatea de autorizare

A. Licenţe si brevete de turism

Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 27 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. l(1) Agenţiile de turism îşi pot desfăşura activitatea de

oferire, comercializare şi vânzare a serviciilor şi a

165

pachetelor de servicii turistice pe teritoriul României numai în baza licenţei de turism emise de Ministerul Turismului.

(2) Persoana care asigură conducerea operativă a unei agenţii de turism, a unei filiale a acesteia din altă localitate sau a unei structuri de primire turistică va deţine brevet de turism, prin care se atestă pregătirea profesională în domeniul turismului.

ART. 2în sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc

astfel:a) licenţa de turism este documentul prin care se

atestă capacitatea titularului de a comercializa serviciituristice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turiştişi posibilitatea de a înfiinţa o agenţie de turism;

b) brevetul de turism este documentul prin care seatestă capacitatea profesională în domeniul turismului apersoanelor fizice care asigură conducerea agenţiilor deturism sau a structurilor de primire turistice.

ART. 3(1) Licenţele şi brevetele de turism se eliberează de

Ministerul Turismului, la cererea agentului economic şi, respectiv, a persoanelor fizice care solicită obţinerea brevetului de turism.

166

(2)în termen de maximum 30 de zile de la dataînregistrării cererii agentului economic, respectiv a persoanei fizice, Ministerul Turismului, cu consultareaasociaţiilor profesionale din domeniul turismului, vaefectua verificările necesare şi va elibera licenţa şi,respectiv, brevetul de turism.

(3)în situaţia în care nu sunt îndeplinite criteriilepentru emiterea licenţei şi, respectiv, a brevetului deturism, Ministerul Turismului va comunica solici tanţilor, în termenul prevăzut la alin. (2), motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate.

ART.4(1)Licenţa şi brevetul de turism sunt netransmisibile

şi se afişează în copie autentificată la loc vizibil înincinta agenţiei de turism şi a filialelor acesteia, pentrua da posibilitatea turiştilor să cunoască dacă agenţia încauză funcţionează legal.

(2)Pe documentele emise de agenţiile de turism şifilialele acestora este obligatoriu să se înscrie numărullicenţei de turism; opţional acesta va fi înscris şi pefirma agenţiei şi a filialelor.

ART. 5În situaţia în care nu mai sunt îndeplinite criteriile

167

care au stat la baza acordării licenţei de turism pentru agenţia de turism sau pentru filialele acesteia, agentul economic în cauză are obligaţia să solicite în termen de 10 zile Ministerului Turismului eliberarea unei noi licenţe de turism, potrivit condiţiilor efectiv îndeplinite.

ART. 6Licenţele de turism vor fi vizate de Ministerul Turismului

din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea licenţei de turism cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acesteia sau de la ultima viză.

ART. 7Criteriile şi metodologia pentru eliberarea licenţelor şi

brevetelor de turism vor fi stabilite de Ministerul Turismului, cu consultarea asociaţiilor profesionale, patronale şi sindicale din domeniul turismului, prin norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului turismului, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 8(1) Licenţa de turism se suspendă pentru o perioadă de până

la un an de către Ministerul Turismului, în una dintre următoarele situaţii:

168

a) comercializarea pachetelor de servicii turistice serealizează fără respectarea reglementărilor legale în vigoare;

b)neasigurarea de ghizi atestaţi pentru derularea înbune condiţii a programelor turistice, conform regle-mentărilor în vigoare;

c) utilizarea de autocare neclasificate;d) asigurarea de servicii de cazare şi alimentaţie în

structuri de primire turistice care nu deţin certificate declasificare;

e) funcţionarea agenţiei de turism sau a filialeiacesteia din altă localitate decât cea în care este situatsediul agenţiei fără ca persoana care asigură conducereasă deţină brevet de turism;

f) prestarea de servicii turistice prin filiale aleagenţiei turistice care nu au obţinut licenţa de turism.

(2) Licenţa de turism este suspendată pe perioada în care agentul economic nu mai are achitată poliţa de asigurare.

ART. 9(1) Licenţa de turism se retrage de către Ministerul

Turismului în următoarele situaţii:a) când se repetă una dintre situaţiile prevăzute la art. 8

alin. (1);

169

b) când agentul economic comunică MinisteruluiTurismului, din proprie iniţiativă, renunţarea la desfăşurarea activităţii de turism;

c) când licenţa de turism este transmisă în scopulutilizării de către alt agent economic care nu a obţinut licenţa;

d) când agentul economic nu mai îndeplineştecriteriile care au stat la baza eliberării licenţei.

(2) Titularul unei licenţe de turism retrase în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) nu mai are dreptul să solicite eliberarea unei noi licenţe de turism timp de 2 ani de la data retragerii.

ART. 10Ministerul Turismului va publica periodic lista

cuprinzând licenţele de turism suspendate sau retrase şi, respectiv, lista cuprinzând brevetele de turism retrase. Publicarea se va face cel puţin într-un cotidian central şi într-unul local din judeţul în care sunt situate agenţiile de turism în cauză.

ART. 11Brevetul de turism se retrage de Ministerul

Turismului în una dintre următoarele situaţii:a) când nu mai sunt îndeplinite criteriile care au stat la

baza eliberării acestuia;

170

b) când, din motive imputabile titularului brevetului de turism, s-a anulat licenţa de turism sau, respectiv, certificatul de clasificare a structurii de primire turistice pe care acesta o conduce.

ART. 12Neacordarea sau retragerea licenţei sau brevetului de turism,

precum şi neavizarea sau suspendarea licenţei de turism pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ în condiţiile legii.

ART. 13Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt

săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

a) desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către agenţi economici cu licenţa deturism suspendată, nevizată sau cu viza expirată;

b) nerespectarea obiectului de activitate înscris înlicenţa de turism, corespunzător tipului de licenţă deturism obţinut;

c) desfăşurarea de activităţi turistice prin filiale carenu au obţinut licenţa;

d) desfăşurarea de activităţi turistice în alte sediidecât cele înscrise în licenţa de turism;

171

e) neasigurarea conducerii de către persoaneposesoare de brevet de turism a agenţiilor si structurilorde primire turistice în condiţiile stabilite potrivitnormelor metodologice prevăzute la art. 7;

f) nerespectarea condiţiilor şi criteriilor în baza căroras-a eliberat licenţa de turism;

g) ne-afişarea licenţei de turism în condiţiileprevăzute la art. 4 alin. (1).

ART. 14Contravenţiile prevăzute la art. 13 se sancţionează după cum

urmează:a) faptele prevăzute la lit. a) - f), cu amendă de la

800.000 lei la 1.000.000 lei;b) fapta prevăzută la lit. g), cu amendă de la 600.000

lei la 800.000 lei.ART. 15Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de salariaţii cu

atribuţii de control din cadrul Ministerului Turismului.ART. 16Contravenţiilor prevăzute la art. 13 le sunt aplicabile

prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 25 şi 26.

172

ART. 17Licenţele si brevetele de turism eliberate până la data intrării

în vigoare a prezentei hotărâri rămân valabile în măsura în care corespund criteriilor stabilite prin normele metodologice prevăzute la art. 7. Celelalte licenţe şi brevete de turism eliberate îşi păstrează valabilitatea numai pentru o durată de două luni, perioadă în care titularii acestora vor solicita eliberarea de noi licenţe şi brevete de turism.

ART. 18(1)Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare

în termen de 30 de zile de la data publicării eiîn Monitorul Oficial al României, Partea I, termenîn care vor fi publicate normele metodologice prevăzutela art. 7.

(2)La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri seabrogă Hotărârea Guvernului nr. 513/1998 privindactivitatea de comercializare a serviciilor turistice şi deacordare a brevetelor şi licenţelor de turism, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 27august 1998, precum şi orice alte dispoziţii contrare.


173

B. Certificate de clasificare

Hotărârea Guvernului nr. 13287 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. l(1) Structurile de primire turistice, indiferent de

forma de proprietate şi organizare, se clasifică în funcţiede caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor şia serviciilor prestate.

(2) în scopul protecţiei turiştilor serviciile de cazareşi alimentaţie publică se asigură numai în structuri deprimire turistice clasificate.

(3) Prin structuri de primire turistice clasificate, însensul prezentei hotărâri, se înţelege orice construcţii siamenajări destinate, prin proiectare si execuţie, cazăriisau servirii mesei pentru turişti, împreună cu serviciilespecifice aferente.

(2) Structurile de primire turistice includ:a) structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

174

turistică: hoteluri, hoteluri - apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hoteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinaţie, nave fluviale şi maritime, pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică;

b) structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică: unităţi de alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare, unităţi de alimentaţie publică situate în municipii, pe trasee şi în staţiuni turistice.

ART.2(1) Clasificarea structurilor de primire turistice se

face de către Ministerul Turismului care elibereazăcertificatul de clasificare.

(2) Agentul economic proprietar sau administratorde structuri de primire turistice va solicita MinisteruluiTurismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zileînainte de darea lor în folosinţă.

(3) În termen de 60 de zile de la data înregistrăriicererii Ministerul Turismului va efectua verificărilenecesare şi va elibera certificatul de clasificare, în cazul

175

în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare, Ministerul Turismului va comunica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistică nu poate fi clasificată.

(4) în situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării, agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.

ART. 3(1) Certificatele de clasificare eliberate vor fi

preschimbate din 3 în 3 ani. Agentul economic vasolicita preschimbarea certificatului cu cel puţin 60 dezile înainte de expirarea termenului de 3 ani de laemiterea acestuia.

(2) în termen de 60 de zile de la data înregistrăriicererii agentului economic de preschimbare a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va procedala reverificarea structurii de primire turistice în cauză şiva elibera un nou certificat de clasificare, în măsura încare sunt îndeplinite criteriile minime de clasificarepentru categoria respectivă, în caz contrar structura deprimire turistică va fi clasificată la un nivel inferior.

176

turistică: hoteluri, hoteluri - apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hoteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinaţie, nave fluviale şi maritime, pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică;

b) structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică: unităţi de alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare, unităţi de alimentaţie publică situate în municipii, pe trasee şi în staţiuni turistice.

ART. 2(1) Clasificarea structurilor de primire turistice se

face de către Ministerul Turismului care elibereazăcertificatul de clasificare.

(2) Agentul economic proprietar sau administratorde structuri de primire turistice va solicita MinisteruluiTurismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zileînainte de darea lor în folosinţă.

(3) în termen de 60 de zile de la data înregistrăriicererii Ministerul Turismului va efectua verificărilenecesare şi va elibera certificatul de clasificare, în cazul

175

în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare, Ministerul Turismului va comunica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistică nu poate fi clasificată.

(4) în situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării, agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.

ART.3(1) Certificatele de clasificare eliberate vor fi

preschimbate din 3 în 3 ani. Agentul economic vasolicita preschimbarea certificatului cu cel puţin 60 dezile înainte de expirarea termenului de 3 ani de laemiterea acestuia.

(2) în termen de 60 de zile de la data înregistrăriicererii agentului economic de preschimbare a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va procedala reverificarea structurii de primire turistice în cauză şiva elibera un nou certificat de clasificare, în măsura încare sunt îndeplinite criteriile minime de clasificarepentru categoria respectivă, în caz contrar structura deprimire turistică va fi clasificată la un nivel inferior.

176

Dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare, se procedează la retragerea certificatului de clasificare.

ART. 4Este interzisă funcţionarea structurilor de primire turistice

fără certificate de clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin anexa la certificatul de clasificare.

ART. 5(1)Placheta cuprinzând menţiunea „clasificat de

Ministerul Turismului", sigla acestuia, însemneleprivind tipul structurii de primire turistice si nivelul declasificare se expun, la loc vizibil, în exteriorul clădirii,iar numărul de telefon al Ministerului Turismului si alAutorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilorse afişează la recepţie sau în spaţiul de la intrarea însaloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute deturişti.

(2)Certificatul de clasificare si anexa acestuiaprivind structura spaţiilor se păstrează, în permanenţă,în structura de primire turistică în cauză, pentru a fiprezentate organelor de control abilitate.

177

ART. 6Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice

se stabilesc de Ministerul Turismului prin norme metodologice în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 7În scopul protecţiei turiştilor şi al alinierii la standardele

europene privind calitatea serviciilor agenţii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligaţia să asigure ca activitatea acestor structuri să se desfăşoare cu respectarea următoarelor reguli de bază:


b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare şi înspaţiile de producţie din structurile de primire turisticeunde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelormenţionate la art. 6;

c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade Cîn timpul sezonului rece în spaţiile de cazare şi deservire a mesei;

d) deţinerea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară,

178

de mediu si de prevenire şi stingere a incendiilor -PSI, în cazul unităţilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obţinerea acestora;

e)programul de funcţionare a discotecilor sau a altorunităţi cu program muzical, organizate în aer liber, sănu depăşească ora 1,00 noaptea;

f) funcţionarea structurilor de primire turistice numaiîn clădiri salubre, cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute;

g) evitarea poluării fonice, în sensul respectăriinivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementărispecifice;

h) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică;

i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare.

ART. 8(1) Certificatul de clasificare şi autorizaţia de

funcţionare se retrag de către personalul de specialitateal Ministerului Turismului atunci când nu sunt respectate una sau mai multe din regulile stabilite la art. 7.

(2) Restituirea certificatului de clasificare retrasse va face după ce personalul de specialitate al

179

Ministerului Turismului constată remedierea deficienţelor semnalate.

(3) Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinzând structurile de primire turistice cărora le-au fost retrase certificatele de clasificare şi, respectiv, lista celor cărora le-au fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel puţin într-un cotidian central şi cel puţin în unul local din judeţul în care sunt situate structurile de primire turistice în cauză.

ART. 9Ministerul Turismului va proceda la de-clasificarea

structurilor de primire turistice în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevăzute la art. 7.


săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a) desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare, după depăşirea termenelor prevăzute la art. 2 şi 3;

180

b)nerespectarea criteriilor care au stat la bazaclasificării;

c) ne-afişarea numărului de telefon al MinisteruluiTurismului si al Autorităţii Naţionale pentru ProtecţiaConsumatorilor;

d)înscrierea unor informaţii false privind tipul structuriide primire turistice şi nivelul de clasificare în materialele depromovare, pe firme sau pe însemnele prevăzute la art. 5;

e) continuarea desfăşurării activităţii în structura deprimire turistică după retragerea certificatului de clasificare sau refuzul prezentării, la solicitarea organelor decontrol, a documentelor de clasificare.

ART. 11Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează după

cum urmează:a) faptele prevăzute la lit. c), cu amendă de la

5.000.000 lei la 10.000.000 lei;b) faptele prevăzute la lit. b), cu amendă de la

20.000.000 lei la 40.000.000 lei;c) faptele prevăzute la lit. a) şi d), cu amendă de la

40.000.000 lei la 80.000.000 lei;d) fapta prevăzută la lit. e), cu amendă de la

80.000.000 lei la 100.000.000 lei.

181

ART. 12Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de

către persoanele anume împuternicite prin ordin al ministrului turismului.

ART. 13Contravenţiilor prevăzute la art. 10 le sunt aplicabile

prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

ART. 14Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă

Hotărârea Guvernului nr. 601/1997 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 octombrie 1997, cu modificările ulterioare.


Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

ExtrasMinistrul Turismului, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.

24/2001 privind organizarea şi funcţionarea

182

Ministerului Turismului, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, emite următorul ordin:

ART. lSe aprobă Normele metodologice privind clasificarea

structurilor de primire turistice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2Certificatele de clasificare eliberate de Ministerul

Turismului până la data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi păstrează valabilitatea până la expirarea termenelor înscrise pe acestea.

ART. 3Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I.Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan

Anexa l - Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

1. Dispoziţii generale1.1. Prezentele norme metodologice, elaborate în

conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărârea

183

Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, stabilesc metodologia şi criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România.

1.2. Prezentele norme metodologice sunt obligatoriipentru toţi agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice.

1.3. Structurile de primire turistice se clasifică pestele şi, respectiv, flori în cazul pensiunilor turisticerurale, în funcţie de caracteristicile constructive,dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivitcriteriilor cuprinse în anexele nr. l şi 2 care fac parteintegrantă din prezentele norme metodologice.

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protecţia turiştilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii.

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată şi modificată prin Legea nr. 755/2001, este singura

184

instituţie abilitată să desfăşoare activităţi de autorizare în domeniul turismului.

l .4. Desfăşurarea de activităţi (de cazare, alimentaţie şi alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 100.000.000 lei, potrivit art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.328/2001.

2. Documentaţia necesară pentru obţinerea certificatului de clasificare

în vederea obţinerii certificatului de clasificare agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentaţie cu următorul conţinut:

- cerere de eliberare a certificatului de clasificare;- certificat constatator de la registrul comerţului, din

care să rezulte obiectul de activitate si structuraacţionariatului* l);

*1) Agentul economic poate furniza informaţiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societăţii:

- certificat de înmatriculare;- actul constitutiv sau autorizaţia de funcţionare în cazul

asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate.

185

- certificat de înregistrare la Oficiul registruluicomerţului, însoţit de anexele privind avizele/acordurileşi/sau autorizaţiile legale (P.S.L, sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de protecţia muncii, dupăcaz, pentru fiecare structură turistică ce face obiectulclasificării);

- schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii (anexanr. 4 la prezentele norme metodologice);

- schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de alimentaţie(anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice);

- fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi aspaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare (anexelenr. 6.1 şi 6.2 la prezentele norme metodologice);

- avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului încazul construcţiilor noi;

- copie de pe brevetul de turism pentru directorii dehotel, de restaurant, motel, camping (cu excepţia structurilor organizate în gospodăriile populaţiei), sat devacanţă sau pentru cabanier;

- copii de pe actele de calificare a personalului de larecepţie şi de la unităţile de alimentaţie.

186

3. Eliberarea şi anularea certificatului de clasificare3.1. Documentaţia de clasificare se transmite

Ministerului Turismului - Direcţia generală de autorizare şi control (denumită în continuare D.G.A.C.),care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare şiîntocmeşte certificatul de clasificare.

Certificatul de clasificare va fi însoţit de fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi, respectiv, fişa privind structura spaţiilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor, prin care se stabilesc capacitatea şi structura unităţii.

Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice şi/sau a structurilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinţă.

3.2. Verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilor se face de către specialiştii din Ministerul Turismului - D.G.A.C., cu sprijinul şi colaborarea unor specialişti desemnaţi de consiliile judeţene, consiliile locale si de reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din turism, în prezenţa reprezentantului agentului economic în cauză.

187

3.3. în funcţie de condiţiile concrete constatate înunitatea verificată se pot propune în mod excepţionalunele compensări pentru dotări şi servicii în vedereaacordării sau menţinerii categoriei.

3.4. Eliberarea certificatului de clasificare se face întermen de cel mult 60 de zile de la data primirii docu-mentaţiei de clasificare complete.

La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în funcţiune pe propria răspundere structura turistică respectivă la numărul de stele (flori) solicitat, urmând ca la primirea efectivă a certificatului de clasificare să îşi continue activitatea la categoria înscrisă în certificatul obţinut.

Punerea în funcţie este condiţionată de deţinerea autorizaţiilor legale*2):

- autorizaţia sanitară de funcţionare;- autorizaţia sanitar-veterinară (numai pentru

unităţile de alimentaţie);- avizul/autorizaţia de prevenire şi stingere a

incendiilor - P.S.L;- autorizaţia de mediu.

*2) Se exceptează pensiunile turistice formate din maximum 5 camere şi apartamentele şi camerele de închiriat în locuinţe familiale.

188

3.5. Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puţin criteriile pentru categoriaminimă nu se clasifică şi, în consecinţă, nu pot desfăşuraactivitate de turism. Motivaţia neclasificării se consemnează în nota de verificare întocmită în două exemplare,dintre care un exemplar se predă agentului economicproprietar şi/sau administrator al unităţii respective.

3.6. Agenţii economici au obligaţia să respecte petoată perioada de funcţionare a structurilor de primireturistice condiţiile şi criteriile de clasificare, inclusiv încazul celor care şi-au început activitatea pe propriarăspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor declasificare se sancţionează potrivit Hotărârii Guvernuluinr. 1.328/2001.

3.7. D.G.A.C. verifică periodic starea şi funcţionareadotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectareanormelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat labaza clasificării unităţii. Nerespectarea acestora atragemăsuri de de-clasificare sau, după caz, de retragere acertificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001.

Certificatul de clasificare şi autorizaţia de funcţionare se retrag de către personalul de specialitate din

189

cadrul D.G.A.C. dacă nu se respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii minime care influenţează direct protecţia turiştilor, prevăzute la art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.328/2001:


b)asigurarea apei calde la grupurile sanitare si înspaţiile de producţie în structurile de primire turisticeunde acest criteriu este obligatoriu;

c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C,în timpul sezonului rece, în spaţiile de cazare şi deservire a mesei;

d) deţinerea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor -P.S.I., în cazul unităţilor pentru care, potrivit legii, esteobligatorie obţinerea acestora;

e)programul de funcţionare a discotecilor sau a altorunităţi cu program muzical, organizate în aer liber, sănu depăşească ora 1,00 noaptea;

f) funcţionarea structurilor de primire turistice numaiîn clădiri salubre, cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute;

g)evitarea poluării fonice, în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice;

190

h) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică;

i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare.

Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constată remedierea deficienţelor semnalate. Constatările vor fi consemnate într-o notă scrisă, întocmită în două exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, în baza căreia se procedează la restituirea efectivă a certificatului de clasificare, după caz.

D.G.A.C. va proceda la de-clasificarea structurilor de primire turistice în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevăzute la lit. a) - i).

3.8. în situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării astfel încât nu se mai asigură categoria de clasificare acordată, agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză, în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor, în acelaşi termen

191

este obligatorie solicitarea eliberării unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea si/sau în administrarea altui agent economic.

3.9. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viză.

În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauză şi va acorda un nou certificat de clasificare, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă.

În caz contrar structura de primire turistică va fi clasificată la o categorie inferioară. Dacă nu sunt îndeplinite cel puţin condiţiile şi criteriile pentru categoria minimă de clasificare, se procedează la retragerea certificatului de clasificare.

Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a

192

dotărilor şi serviciilor estimează că aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare prevăzută la pct. 2, în măsura în care s-au produs modificări în privinţa structurii spaţiilor, a capacităţilor, a echipării sanitare etc.

3.10. Pentru structurile de primire turistice care au fost date în folosinţă anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice şi pentru care nu s-a obţinut certificatul de clasificare, termenul de 60 de zile prevăzut la pct. 3.1 curge de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.

4. Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

Conform prezentelor norme^ metodologice, în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, l stele;2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;3. moteluri de 3, 2, l stele;4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, l stele;5. hoteluri de 3, 2, l stele;

193

6. vile de 5, 4, 3, 2, l stele;7. bungalouri de 3, 2, l stele;6. cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de

pescuit de 3, 2, l stele;8. sate de vacanţă de 3, 2 stele;10. campinguri de 4, 3, 2, l stele;11. spaţii de campare organizate în gospodăriile

populaţiei de 3, 2, l stele;12.popasuri turistice de 2, l stele;13.pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, l stele;14.pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, l flori

(margarete);15.apartamente sau camere de închiriat în locuinţe

familiale ori în clădiri cu altă destinaţie de 3, 2, lstele;

16.structuri de primire cu funcţiuni de cazare penave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, l stele.

În cadrul tipurilor sus-menţionate poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare:

- cameră cu pat individual, reprezentând spaţiuldestinat folosirii de către o singură persoană. Lăţimeapaturilor individuale este de minimum 90 cm;

- cameră cu pat matrimonial, reprezentând spaţiul

194

destinat folosirii de către una sau două persoane. Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

- cameră cu pat dublu, reprezentând spaţiul destinatfolosirii de către două persoane. Lăţimea patului dublueste de minimum 160 cm;

- cameră cu două paturi individuale, reprezentândspaţiul destinat folosirii de către două persoane;

- cameră cu trei paturi individuale;- cameră cu patru paturi individuale;- camere comune - cu mai mult de patru paturi

individuale.Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul

hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de l si 2 stele;

- cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinatutilizării de către mai multe persoane. Priciul reprezintăo platformă din lemn sau din alte materiale pe care seasigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist;

- garsonieră, reprezentând spaţiul compus din:dormitor pentru două persoane, salon, vestibul şi grupsanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţit de salonşi printr-un glasvand sau alte soluţii care permit odelimitare estetică;

195

asimilată. Principalele caracteristici funcţional-comerciale ale acestor tipuri de unităţi sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. 6. Alte precizări

6.1. Agenţii economici care construiesc structuri deprimire turistice au obligaţia să asigure, încă din faza deproiectare, respectarea criteriilor de clasificareprevăzute în prezentele norme metodologice.

6.2. Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor deprimire turistice (cazare, alimentaţie, agrement, tratament, comerţ etc.) constituie un tot unitar, fiind părţicomponente ale produsului turistic, care impuneasigurarea corelaţiei dintre categoria structurii deprimire si calitatea celorlalte servicii.

6.3. Categoria de clasificare a structurii de primireturistice este dată de cea la care a fost încadrată majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia.

6.4. Personalul de servire din structurile de primireturistice va purta îmbrăcăminte specifică, stabilită deagentul economic în cauză, diferenţiat în funcţie decondiţiile de desfăşurare a activităţii, şi ecusoncuprinzând numele şi prenumele, iar restul personaluluiva purta echipament de lucru specific activităţii.

198

6.5. însemnele privind categoria de clasificare aunităţii se înscriu pe o plachetă montată în exteriorulunităţii, la loc vizibil pentru turişti, precum şi pe auto-colante aplicate în punctele de acces al turiştilor.Autocolantele şi plachetele se realizează din materialrezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 şi 5stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., deunde se procură de către agenţii economici, de regulă, odată cu primirea certificatului de clasificare.

6.6. în toate structurile de primire turistice esteobligatorie:

- afişarea la loc vizibil pentru turişti a numerelor detelefon ale conducerii agentului economic proprietarşi/sau administrator al structurii în cauză, precum şi aleMinisterului Turismului si Autorităţii pentru ProtecţiaConsumatorului pentru a se da posibilitatea turiştilorsă semnaleze eventualele nemulţumiri cu privire laserviciile oferite;

- afişarea la recepţiile structurilor de l - 5 stele şi încamere din structurile de l - 3 stele a certificatelor deatestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate îneuro, emise de Ministerul Turismului potrivit HotărâriiGuvernului nr. 805/2001 privind unele măsuri de

199

informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică la turismul neorganizat;

- păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii,curăţeniei şi respectarea cu stricteţe a normelor sanitareşi a celor de prevenire si stingere a incendiilor;

- asigurarea de personal calificat şi cu conduită ire-proşabilă, conform specificaţiilor din anexa nr. 8 laprezentele norme metodologice;

- oferirea unei game diversificate de servicii supli-mentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu platăseparat, astfel:

- la unităţile de 4 şi 5 stele - cel puţin 18 servicii;- la unităţile de 3 stele - cel puţin 15 servicii;- la unităţile de 2 stele - cel puţin 10 servicii;- la unităţile de l stea - cel puţin 5 servicii;

- lista orientativă cuprinzând serviciile suplimentareeste prezentată în anexa nr. 7 la prezentele normemetodologice;

- existenţa în toate spaţiile de cazare a unor materialescrise, realizate estetic şi tipărite în limba română şi încel puţin două limbi de circulaţie internaţională,cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la:

200

- instrucţiuni de folosire a telefonului;- tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri

telefonice;- lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi

tarifele pentru cele cu plată, cu indicarea modalităţilorde solicitare a serviciului în cameră;

- lista rom-service;- lista cuprinzând preţurile produselor din mini-bar,

după caz;- programul TV pentru săptămâna în curs, după caz;- informaţii turistice privind zona sau localitatea;- hărţi cu localizarea structurii de primire turistice în

cadrul zonei sau al localităţii, pentru unităţile de 3, 4 şi5 stele;

- orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;

- chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cuprivire la calitatea serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice.

6.7. Nu se admite organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităţilor.

201

- instrucţiuni de folosire a telefonului;- tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri

telefonice;- lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi

tarifele pentru cele cu plată, cu indicarea modalităţilorde solicitare a serviciului în cameră;

- lista rom-service;- lista cuprinzând preţurile produselor din mini-bar,

după caz;- programul TV pentru săptămâna în curs, după caz;- informaţii turistice privind zona sau localitatea;- hărţi cu localizarea structurii de primire turistice în

cadrul zonei sau al localităţii, pentru unităţile de 3, 4 şi5 stele;

- orice alte informaţii ce ar putea face agreabilsejurul turistului;

- chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cuprivire la calitatea serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 şi 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice.

6.7. Nu se admite organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităţilor.

201

Asemenea activităţi pot fi organizate doar în spaţii distincte, cu intrări separate de fluxul turiştilor cazaţi în hotel.

6.8.La hotelurile de l - 3 stele, în spaţiile destinatecazării se pot amenaja activităţi de birouri sau firme,până la 15% din capacitatea de cazare rezervată. Seexceptează cazurile în care se asigură intrări şi fluxuride circulaţie separate pentru turişti.

6.9.Agenţii economici care deţin structuri de primireturistice cu funcţiuni de alimentaţie, clasificate pecategorii prin certificate emise de Ministerul Turismuluiîn baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionalepentru Turism nr. 61/1999, sunt obligaţi să asigurerespectarea criteriilor de clasificare stabilite prinprezentele norme metodologice, conform următoareigrile de asimilare:

- categoria a III-a = l stea;- categoria a II-a = 2 stele;- categoria 1 = 3 stele;- categoria LUX = 4 - 5 stele.Certificatele respective rămân valabile până la

expirarea termenului înscris pe acestea.

202

C Ghizi de turism

Hotărârea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. lAgenţii economici cu activitate de turism au obligaţia să

utilizeze ghizi calificaţi, corespunzător specificului activităţilor desfăşurate pentru toate acţiunile turistice organizate.

ART. 2(1)Ghidul de turism, în sensul prezentei hotărâri,

este persoana care, în baza certificatului de calificare şia atestatului, poate asigura desfăşurarea în bune condiţiia programelor turistice.

(2)Profesia de ghid de turism poate fi exercitată decetăţeni români în vârstă de cel puţin 18 ani împliniţi,posesori ai unui certificat de calificare obţinut în urmaabsolvirii unui curs de calificare la Centrul Naţional deînvăţământ Turistic (C.N.I.T.) sau la alte instituţii de

203

stat ori private, autorizate conform legii şi atestate potrivit calificării.

ART.3Categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din

România sunt:a) ghid local, care asigură asistenţa turistică pe un

teritoriu limitat;b) ghid naţional, care asigură asistenţa turistică pe

teritoriul naţional şi în străinătate;c) ghid specializat pentru anumite segmente ale

serviciilor turistice.ART.4Condiţiile şi criteriile privind selecţionarea, şcolarizarea,

atestarea şi utilizarea ghizilor de turism, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului turismului, avizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.

ART. 5(1) Activitatea de ghid de turism poate fi exercitată

fie ca activitate de bază, fie ca activitate complementară.(2) Agenţii economici cu activitate de turism pot

utiliza ghizi de turism numai în baza unui contract

204

individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii, încheiată potrivit legii.

(3) Profesia de ghid de turism poate fi practicată si pe cont propriu de persoane fizice autorizate potrivit legii, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri si ale normelor metodologice menţionate la art. 4.


comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a) exercitarea profesiei de ghid de turism de cătrepersoane fără atestare;

b) utilizarea de către agenţii economici a unor ghizide turism care nu deţin atestatul corespunzător acţiuniituristice desfăşurate.

ART. 7Contravenţiile prevăzute la art. 6 se aplică persoanelor

fizice şi se sancţionează după cum urmează:a) cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei, fapta

prevăzută la lit. a);b)cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei, fapta

prevăzută la lit. b).

205

ART. 8(1)Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică

de reprezentanţii Ministerului Turismului.(2)Contravenţiilor prevăzute la art. 6 le sunt aplica

bile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şisancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare,cu excepţia art. 25 - 27.

ART. 9Atestatele obţinute de ghizi până la data prezentei hotărâri rămân valabile. ART. 10

(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficialal României, Partea I, termen în care MinisterulTurismului va emite normele metodologice prevăzutela art. 4.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri seabrogă Hotărârea Guvernului nr. 78/1996 privindatestarea şi utilizarea ghizilor de turism, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 26februarie 1996, precum şi alte dispoziţii contrare.


206

D. Pârtii si trasee de schi

Hotărârea Guvernului nr. 2637 2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. l(1)în scopul protecţiei turiştilor şi practicării schiului

de agrement în condiţii de siguranţă pentru turişti,pârtiile şi traseele de schi pentru agrement vor putea fiutilizate numai după omologarea acestora.

(2) Asigurarea securităţii schiorilor pe pârtiile şitraseele de schi omologate constituie obligaţia admini-stratorului acestora.

ART. 2În sensul prezentei hotărâri, prin termenii următori se

înţelege:a) domeniul pentru schi - terenul care oferă condiţiile

adecvate practicării schiului pentru agrement;b) pârtia de schi pentru agrement - acea parte a

207

domeniului pentru schi amenajat care este destinată practicării schiului pentru agrement în condiţii de siguranţă pentru schiori;

c) traseul de schi - acea parte a domeniului pentruschi amenajat care face legătura între pârtiile de schi;

d) administratorul pârtiilor si/sau traseelor de schipentru agrement - persoana juridică sau fizică autorizatăcare le exploatează şi le întreţine în scopul practicăriischiului de agrement.

ART.3Refacerea oricăror lucrări executate pe pârtiile şi traseele de

schi pentru agrement omologate, altele decât cele privind amenajarea sau întreţinerea acestora, este în sarcina părţii care a angajat executarea lucrărilor respective.

ART. 4(1) Omologarea pârtiilor de schi pentru agrement se

face de Ministerul Turismului împreună cu consiliilejudeţene în cadrul unor comisii special constituite, cuconsultarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale deprofil şi a consiliului local pe a cărui rază se află pârtiasau traseul de schi supus omologării.

(2) Administratorul va solicita omologarea pârtiilorde schi înainte de darea în exploatare a acestora.

208

(3) Este interzis administratorilor să exploateze pârtii si trasee pentru schi care nu au fost omologate.

ART. 5Persoanele care utilizează pârtiile şi traseele de schi sunt

obligate să respecte regulile de conduită stabilite prin normele prevăzute la art. 4.


săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a) exploatarea pârtiilor şi a traseelor de schi pentruagrement fără a fi omologate;

b) neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, abalizelor şi a mijloacelor de protecţie în locurile si laobstacolele periculoase;

c.) neluarea măsurilor de interdicţie, totală sau parţială, a accesului pe pârtiile şi pe traseele de schi pentru agrement, în caz de ceaţă, viscol sau în cazul pericolului de declanşare a avalanşelor, precum si în cazul utilizării acestora pentru antrenamente şi competiţii sportive;

d) efectuarea de lucrări pe pârtiile şi pe traseele de schi pentru agrement omologate, altele decât cele prevăzute în studiile si proiectele de amenajare autorizate;

209

e)utilizarea pentru păşunat a pârtiilor şi a traseelorde schi pentru agrement omologate;

f) neasigurarea postului de prim-ajutor pe pârtiile deschi pentru agrement omologate.

ART. 7Persoanele fizice care au săvârşit faptele prevăzute la art. 6 se

sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei.ART. 8Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 6 şi aplicarea

sancţiunilor se fac de către personalul cu atribuţii de control al Ministerului Turismului şi de cel al autorităţii administraţiei publice locale.

ART. 9Contravenţiilor prevăzute la art. 6 le sunt aplicabile şi

prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 10Normele privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi

exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement se stabilesc de Ministerul Turismului, cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului şi al Ministerului

210

Apelor şi Protecţiei Mediului în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ART. 11

(1)Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 60de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri seabrogă Hotărârea Guvernului nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea, omologarea, întreţinerea si exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 25 septembrie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare.


E. Construcţii în domeniul turismului

Hotărârea Guvernului nr. 31/1996 pentru apro-barea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice si a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului

Guvernul României hotărăşte:

211

Articol unicSe aprobă Metodologia de avizare a documentaţiilor de

urbanism privind zone si staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului, prevăzută în anexa la prezenta hotărâre.

Prim-ministru Dan Mircea Popescu,

Ministru de stat, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale

Anexa lMetodologia de avizare a documentaţiilor de urbanism

privind zone si staţiuni turistice si a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului

CAP. l - Dispoziţii generale1.1 Prin avizul Ministerului Turismului se urmăreşte:a) corelarea prevederilor din documentaţiile de urbanism şi

amenajare a teritoriului privind zone şi staţiuni turistice cu cerinţele de dezvoltare turistică a acestora şi cu caracteristicile specifice amenajărilor din domeniul turismului, aliniate la standardele interne şi internaţionale;

212

b) valorificarea si protecţia patrimoniului turistic prin dezvoltarea unui turism durabil şi calitativ, în concordanţă cu strategia şi cu programul naţional din domeniu;

c) creşterea competitivităţii ofertei turisticeromâneşti, ţinând seama de criteriile de performanţaspecifice construcţiilor cu destinaţie turistică.

1.2. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului precede şi constituie o condiţie a eliberării autorizaţiei de construire / desfiinţare pentru obiectivele din domeniul turismului, potrivit precizărilor de la pct. 2.1.2.

l .3. Avizul emis menţionează categoria în care poate fi încadrat obiectivul, cu condiţia respectării şi a celorlalte criterii privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice, şi constituie premisa acordării ulterioare a categoriei.

CAP. 2 - Obiectivul avizării2.1. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului se emite

pentru:2.1.1. documentaţii de urbanism şi amenajare a

teritoriului privind zone şi staţiuni turistice, curegulamentele de urbanism aferente;

2.1.2. documentaţii tehnice privind amplasamentul,

213

conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică de tipul:

a) structuri de primire turistice:- hotel, hotel - apartament, motel, vila, bungalou,

cabana, sat de vacanta, camping, pensiune cu o capacitate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria deconfort a acestora;

b) structuri de servire a mesei:- restaurant clasic, restaurant specializat, restaurant

cu specific naţional sau local, braserie, berărie, grădinăde vara, baruri de orice tip, unităţi de tip fast food-restaurant cu autoservire, bufet tip „expres", pizzerie,snack-bar-cofetarie, patiserie, organizate în:

- unităţi amenajate în spaţii special destinate,cuprinse în structuri de primire turistice;

- structuri independente, amplasate în cadrul staţiuniituristice;

c) structuri de agrement turistic:- cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalaţii şi

dotări specifice agrementului turistic - transport turisticpe cablu, părţii amenajate pentru practicarea schiului şialtele asemenea;

d) structuri de tratament balnear:

214

- complexe de turism balnear;2.1.3.documentaţii privind funcţionalitatea specifică

a construcţiilor existente din domeniul turismului,supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare,extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turisticăa acestora;

2.1.4.documentaţii privind construcţiile ce urmeazăa fi modificate structural şi funcţional în scopul primiriiunei funcţionalităţi cu profil turistic.

CAP. 3 - Procedura de avizare3.1. Pentru avizarea documentaţiilor de urbanism şi

amenajare a teritoriului vizând domeniul turismului,prevăzute la cap. 2 pct. 2.1.1 din prezenta metodologie,se va prezenta partea scrisă şi desenată, corespunzătorfiecărui tip - faza a documentaţiei, după caz, plan de amenajare a teritoriului - naţional, judeţean, plan urbanistic -general, zonal, de detaliu -, conform prevederilor Legiinr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilorsi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.

3.2. în vederea emiterii avizului MinisteruluiTurismului asupra documentaţiilor privind construcţii şiamenajări din domeniul turismului, în conformitate cuprevederile Legii nr. 50/1991, se vor prezenta:

215

a) cererea de solicitare a avizului din parteabeneficiarului;

b)certificatul de urbanism;c) documentaţia tehnica de execuţie - proiect în faza

pentru autorizare de construire, care va cuprinde:d)1. piese scrise:-memoriu succint pentru fiecare specialitate în parte;- date şi indicii care caracterizează construcţia

proiectată;d) 2. piese desenate:- planul cuprinzând încadrarea în teritoriu la una

dintre scările: 1:10.000; 1:2.000; 1:1.000;- planul de situaţie al imobilelor care fac obiectul

avizării, la scara: 1:2.000 sau 1:1.000; 1:500; 1:200;1:100, după caz, care va preciza:

- parcela cadastrală pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism;

- amplasarea tuturor construcţiilor care se vorconstrui sau care se vor desfiinţa;

- accesele în incinta şi în construcţie;- plantaţii, spaţii verzi;- trasee de alimentare cu apa si canalizare;- planurile tuturor nivelurilor;

216

- secţiuni care sa cuprindă cota zero, cotele tuturornivelurilor, înălţimea acoperişului şi pantele acestuia;

- toate faţadele care sa cuprindă şi clădirile învecinate,după caz, pentru construcţiile alipite unor imobile existente.

Piesele desenate sus-menţionate se vor prezenta la una dintre scările: 1:100; 1:50 şi, în mod excepţional, 1:20 pentru unele detalii de finisaje băi şi de mobilare, specifice funcţiunii hoteliere a camerelor, pentru unităţi de categoria de confort de 4 şi 5 stele.3.3. Elemente de analiza şi criterii de avizare: 3.3.1. Pentru documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, analiza va avea în vedere elemente şi criterii privind:

a) interconectarea intereselor generale ale zonei custrategia de dezvoltare a turismului;

b) statuarea unei dezvoltări turistice durabile a zoneişi a staţiunilor turistice;

c) zonificarea teritorial - funcţională care sa relevenatura dominantă a activităţii de baza;

d) reglementări specifice staţiunii turistice şi/sauzonelor funcţionale din cadrul acesteia;

e)prevederi privind delimitarea zonelor aferente obiectivelor protejate, monumente istorice si de arhitectura;

217

f) prevederi privind delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitiva de construire, de extinderi de construcţii, precum şi alte situaţii, după caz;

g) prevederi de reabilitare, protejare şi conservare amediului, în funcţie de principalele tipuri de resurse;

h) dezvoltarea sistemului de reţele tehnico-edilitare în corelare cu necesităţile rezultate din asigurarea amplasamentelor pentru obiective turistice sau de alta natura în cadrul zonelor sau al staţiunilor turistice;

i) destinaţia terenurilor în funcţie de zonele de interes turistic, funcţiuni admise şi interziceri;

j) amplasarea construcţiilor în raport cu căile majore de circulaţie;

k) rezervarea terenurilor, legată de rezolvarea problemelor de infrastructura turistică, circulaţie rutieră, parcaje publice, cat şi a celor aferente obiectivelor turistice;

1) prescripţii legate de accesul la construcţiile turistice, precum şi condiţiile minimale de echipare edilitară, recomandări şi prescripţii vizând utilizarea unor materiale de construcţii, finisaje exterioare inclusiv şi, după caz, la acoperişuri şi învelitori;

m) prescripţii referitoare la terenurile afectate de funcţiuni de utilitate publica, specifice staţiunilor turistice;

218

n) protecţia factorilor naturali din perimetrul zonelor şi al staţiunilor turistice;

o) protecţia construcţiilor turistice existente, precum şi a celor supuse avizării în vederea autorizării de construire;

p) referiri asupra modului de utilizare a terenurilor prin evidenţierea coeficientului de ocupare a acestora;

r) alte situaţii specifice staţiunii turistice în contextul unor precizări de detaliu privind prescripţii şi recomandări generale, precum şi specifice zonei şi/sau staţiunilor turistice.

3.3.2. Pentru analiza privind emiterea avizului specific asupra amplasamentului, conformării şi funcţionalităţii obiectivelor supuse avizării se vor avea în vedere, în principal, elemente şi criterii cu referire la:

a) respectarea prevederilor certificatului de urbanism;b) încadrarea în prevederile planului urbanistic

general, zonal sau de detaliu, după caz;c)respectarea prevederilor privind încadrarea în măsuri

de natura restrictivă unde, potrivit legii, s-a instituit unanumit regim de protecţie, rezervaţii istorice şi de arhitectura, parcuri naţionale şi balneare, rezervaţii naturale;

d) condiţii noi determinate ale amplasării deconstrucţii într-un cadru restricţionat, cu orientări ale

219

dezvoltării de perspectiva pe anumite profiluri ale zonei, altele decât cele care au stat la baza aprobărilor iniţiale, căi rutiere noi, rezerve naturale, facilităţi deosebite;

e)avize prealabile de la factori implicaţi, pentru obiective şi/sau lucrări având un înalt grad de complexitate;

f) considerente asupra amplasamentului în contextulprevederilor normelor şi ale criteriilor de clasificare astructurilor de primire turistice, după caz, cu referire lacaracteristicile terenului, cota pânzei de ape freatice,zone inundabile;

g)accesul în zona şi la obiectiv, drumuri şi circulaţii,accese pietonale si carosabile, parcaje, vecinătăţi,sistematizare verticală;

h) prevederi privind exploatarea raţională şi protecţia factorilor naturali şi de mediu în stabilirea capacităţilor unor funcţiuni din cadrul obiectivelor analizate, amplasate în staţiuni turistice;

i) posibilităţi de asigurare a calităţii produsului turistic în perspectiva, în funcţie de rezervele omologate privind resursele naturale;

j) dezvoltarea armonioasă şi echilibrată în spaţiul avut în vedere privind capacităţi de primire, alimentaţie

220

pentru turism, tratament balnear, agrement, în cadrul staţiunii sau al zonelor funcţionale, stabilite prin planul urbanistic;

k) prevederi privind echiparea cu utilităţi, racorduri, trasee, care pot afecta capacităţile existente în zona;

1) prevederi privind respectarea normativelor şi a criteriilor de performanţa a construcţiilor din domeniu, de asigurare a funcţionalităţii şi a gradului de confort vizând:

- partiul de arhitectura, accese şi evacuări, suprafeţele încăperilor, situarea si orientarea acestora în cadrul obiectivului, înscrierea în parametrii tehnici specifici funcţiunilor privind iluminatul natural, izolarea fonică;

m) prevederi si nivelul de echipare cu aparatura şi/sau utilaje specifice şi dotare, corespunzător gradului de confort preconizat;

n) prevederi şi nivelul de decorare şi al amenajărilor interioare, finisaje, dotarea cu mobilier;

o) respectarea fluxului tehnologic specific profilului activităţilor, determinat în stabilirea nivelului de confort al obiectivului, al capacităţilor, după caz, de cazare, alimentaţie pentru turism, tratament balnear, agrement turistic;

p) organizarea spaţiilor anexe şi a fluxurilor tehnologice specifice spaţiilor de producţie gastronomica -

221

bucătării, preparări, depozitare, laboratoare, precum şi a spaţiilor tehnice - spălătorii, centrala termică, grupuri sanitare pentru personal.

3.3.3. Comisia de avizare de specialitate a Ministerului Turismului poate refuza acordarea avizului atunci când:

a) prin arhitectura practicată, dimensiuni, aspectexterior, finisaje, se modifică natura şi caracterul zoneiîn care se vor amplasa viitoarele construcţii ori nu serespectă prescripţiile stabilite prin actele normative;

b) prin amplasament, structura capacităţilor sauprofilul funcţional, noile construcţii sau instalaţii potcompromite sau pot aduce prejudicii cadrului naturalexistent, mediului ambiant, peisajului caracteristic,resurselor naturale, salubrităţii şi/sau securităţii publice;

c) terenurile pentru amplasamente sunt inundabile,erodate sau aluneca;

d) construcţiile noi, prin amplasament, au accesecare nu asigură funcţionalitatea normala sau suntinaccesibile mijloacelor de stingere a incendiilor;

e) construcţiile noi nu se încadrează în parametriifuncţionali şi de valorificare raţională a resurselor naturale;

f) interese majore de ordin edilitar de perspectivaimpun anumite restricţii de care nu s-a ţinut seama;

222

g) documentaţia supusă avizării nu reflectă clar funcţionalitatea tehnologică specifică profilului structurilor turistic după caz, de primire turistice, de servire a mesei, de tratament balnear, de agrement turistic, ale obiectivului analizat.

CAP. 4 - Dispoziţii finale4. l. Avizul se emite în termen de 30 de zile de la data

înregistrării documentaţiei complete la Ministerul Turismului.

în cazul unor lucrări având un înalt grad de complexitate termenul de emitere a avizului se prelungeşte cu 15 zile.

4.2. în situaţia depunerii unei documentaţii incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 15zile de la data înregistrării, în vederea completării.

4.3. Contestaţiile la aviz se depun în scris laMinisterul Turismului, în termen de 15 zile de la dataprimirii avizului de către beneficiar, urmând ca întermen de 15 zile sa se transmită răspunsul lacontestaţie.

223

III. Turism rural

Ordonanţa Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural

În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. l lit. c) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite următoarea ordonanţă:ART. lPentru dezvoltarea turismului rural si promovarea

iniţiativei private, statul român sprijină persoanele fizice, asociaţiile familiale si societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice clasificate.

ART. 2Persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile

comerciale prevăzute la art. l beneficiază de facilităţile acordate, potrivit legii, întreprinderilor mici şi mijlocii, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile de număr de angajaţi şi venit anual, precum şi de următoarele înlesniri:

a) consiliile locale pot pune la dispoziţie din terenurile disponibile, în formele şi condiţiile prevăzute de lege,

224

suprafeţe de teren necesare construirii, dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice;

b)acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentrutelecomunicaţii (telefon, telex, fax);

c)asistenţă tehnică de specialitate, sub toate formele, dinpartea Ministerului Turismului şi a asociaţiilor profesionale;

d)cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor turisticeşi a pensiunilor agro-turistice în materialele depromovare turistică editate de Ministerul Turismului;

e)prezentarea ofertei pensiunilor turistice şi a pensiunilor agro-turistice în acţiunile de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale Ministerului Turismului;

f) includerea în programele instituţiilor de învăţământcu profil de turism sau agricol a problemelor specificepensiunilor turistice şi pensiunilor agro-turistice;

g) scutirea de plată a impozitului pe venit, pe operioadă de 10 ani, a pensiunilor turistice şi a pensiunilor agro-turistice, cu o capacitate de cazare de până la10 camere inclusiv;

h) plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice, gazului metan şi a serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi

225

pensiunile agro-turistice cu o capacitate de cazare de până la 5 camere inclusiv.

ART. 3Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate

de cazare de până la 20 de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor si condiţii de pregătire şi de servire a mesei.

Pensiunile agro-turistice sunt pensiunile turistice care asigură o parte din alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din producţia proprie.

ART. 4Activitatea de turism din cadrul pensiunilor turistice şi al

pensiunilor agro-turistice cuprinde servicii de cazare, de masă, de agrement, precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului.

ART. 5Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi persoanelor

fizice, asociaţiilor familiale şi societăţilor comerciale, prevăzute la art. l, deţinătoare de pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice amplasate în satele şi comunele care aparţin de oraşe şi municipii, conform legii.

226

pensiunile agro-turistice cu o capacitate de cazare de până la 5 camere inclusiv.

ART.3Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de

cazare de până la 20 de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei.

Pensiunile agro-turistice sunt pensiunile turistice care asigură o parte din alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din producţia proprie.

ART.4Activitatea de turism din cadrul pensiunilor turistice şi al

pensiunilor agro-turistice cuprinde servicii de cazare, de masă, de agrement, precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului.

ART.5Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi persoanelor

fizice, asociaţiilor familiale şi societăţilor comerciale, prevăzute la art. l, deţinătoare de pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice amplasate în satele şi comunele care aparţin de oraşe şi municipii, conform legii.

226

ART. 6Persoanele fizice şi asociaţiile familiale care au beneficiat

de facilităţile acordate prin Ordonanţa Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre beneficiază în continuare de aceste facilităţi până la expirarea termenelor pentru care au fost acordate.

ART. 7La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă

Ordonanţa Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 31 decembrie 1994.

Prim-ministru Victor Ciorbea

Legea nr. 187/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural

227

Parlamentul României adoptă prezenta lege.Articol unicSe aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 63 din 28 august

1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, emisă în temeiul art. l lit. c) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997, cu următoarele modificări si completări:

l. La articolul 2, literele b) - h) vor avea următorul cuprins:

"b) acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii, la racordarea la reţeaua electrică, la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi la reţeaua de distribuire a gazului metan;

c) asistenţă tehnică de specialitate, sub toate formele,din partea Ministerului Turismului, în colaborare cuasociaţiile profesionale;

d)prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agro-turistice în materiale de promovareturistică şi în acţiuni de promovare întreprinse debirourile de informare turistică din ţară şi din străinătateale Ministerului Turismului;

228

e) includerea în programele instituţiilor de învăţământcu profil de turism sau agricol a problemelor specificepensiunilor turistice şi pensiunilor agro-turistice;

f) scutirea de la plata impozitului pe venit, respectivpe profit, pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificării, a pensiunii turistice sau a pensiunii agro-turistice;

g) plata, la tariful stabilit pentru consumul de uzcasnic, a energiei electrice şi a gazului metan, respectivla tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicaţii utilizate în cadrul pensiunilor turistice şi alpensiunilor agro-turistice;

h) acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare; dobânda suportată de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară."

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:"ART. 31. Pensiunile turistice sunt structuri turistice amplasate în

mediul rural, având o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură, în spaţii special amenajate, cazarea turiştilor si

229

condiţii de pregătire si servire a mesei.2. Pensiunile agro-turistice sunt pensiunile turistice

care pot asigura o parte din alimentaţia turiştilor cuproduse din producţia proprie.

3. Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şipersoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi societăţilorcomerciale, prevăzute la art. l, deţinătoare de pensiunituristice sau pensiuni agro-turistice, amplasate în satelesau în comunele, care aparţin de oraşe sau municipii,conform legii."

3. Articolul 5 va avea următorul cuprins: "ART. 51. Persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile

comerciale, prevăzute la art. l, sunt obligate să-şimenţină obiectul de activitate, clasificarea pensiunilorturistice şi a pensiunilor agro-turistice pe toată perioadaîn care beneficiază de facilităţile prevăzute în prezentaordonanţă.

2. în cazul în care pensiunile turistice sau pensiunileagro-turistice, care beneficiază de scutirea impozitului pevenit, respectiv pe profit, în conformitate cu art. 2 lit. f), îşiîncetează activitatea într-o perioadă mai mică decât dublulperioadei de scutire, acestea au obligaţia de a vira la bugetul

230

de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru întreaga perioadă de scutire."

4. După articolul 5 se introduce articolul 5A1 cu următorul cuprins:

"ART. 5.1Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestările de

servicii gratuite, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. d), precum şi asigurarea sumelor necesare acordării de credite cu dobândă preferenţială, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. h), se vor face din Fondul special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului, în limitele prevăzute de Ministerul Turismului."Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 martie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. p. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Vasile Lupu

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. Preşedintele Senatului, Mircea lonescu-Quintus

231

IV. Protecţia Turiştilor A. Salvamar

Hotărâre a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru apro-barea Normelor privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si în ştranduri

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. lSe aprobă Normele privind organizarea posturilor de

salvare şi a posturilor de prim ajutor pe plaje şi în ştranduri, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:a) nemarcarea locurilor de îmbăiere conform

normelor prevăzute la art. 1;b)neaplicarea măsurilor de interzicere a îmbăierii pe

timp nefavorabil;c) neasigurarea curăţeniei pe plaje şi în ştranduri;d) neinformarea, prin afişaj, a publicului asupra

condiţiilor de îmbăiere;e) neasigurarea posturilor de salvare pe plaje sau în

ştranduri;

232

f) neorganizarea activităţii de prim ajutor pe plaje si în ştranduri.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c)şi d) se sancţionează cu amendă de la 20.000.000 lei la50.000.000 lei, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f),cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite din cadrulMinisterului Turismului, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şiLocuinţei şi Ministerului Administraţiei Publice.

(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cumodificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.

(5) Amenda se aplică şi persoanelor juridice.ART.3Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 60 de zile de

la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.ART. 4Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri orice alte

reglementări contrare îşi încetează aplicabilitatea.

233

Prim-ministru Adrian Năstase Anexa l

Norme privind organizarea posturilor de salvare şi a posturilor de prim ajutor pe plaje şi în ştranduri CAP. l - Dispoziţii generale

1.1.Prezentele norme au ca scop stabilirea măsurilornecesare pentru salvarea persoanelor aflate în pericol deînec şi pentru prevenirea oricăror accidente de acest felpe plaje, în ştranduri şi în alte locuri organizate pentruîmbăiere, aflate pe litoralul maritim şi pe apeleinterioare naturale sau amenajate.

1.2.în sensul prezentelor norme:a) prin plajă se înţelege porţiunea de teren sau fâşia

de coastă adiacentă mării, râurilor, lacurilor sau oricăreialte ape, acoperită de nisip sau pietriş, utilizată pentrubăi de soare şi de apă;

b)prin ştrand se înţelege locul amenajat pentru băi desoare sau de apă la malul unei ape naturale sau al unuibazin artificial, cuprinzând o plajă si locul respectivpentru îmbăiere.

1.3.Agenţii economici sau autorităţile publice careau în administrare plaje sau ştranduri, direct ori prin

234

concesionare sau sub-concesionare, au obligaţia să înfiinţeze posturi de salvare şi posturi de prim ajutor medical.

încadrarea cu personal şi dotarea cu aparatură şi medicamente a posturilor de prim ajutor medical se fac în conformitate cu baremurile Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi cu specificul cazurilor de accidente pe plaje - înec, infarct miocardic, insolaţie, reanimare şi altele.

Pentru amenajarea şi funcţionarea de ştranduri publice şi plaje în limitele posturilor - în radă şi pe maluri - este obligatoriu avizul căpităniei portului respectiv.

CAP. 2 - Măsuri generale pentru prevenirea accidentelor

2.1.Marcarea plajelor ca şi a locurilor de baie ale acestora, precum şi a ştrandurilor se face în funcţie de configuraţia locului, prin mijloace vizuale, costiere şi plutitoare.

Marcarea adâncimilor apei se face cu mijloace plutitoare de forma geamandurilor, de culoare portocalie, lestate cu greutăţi din beton şi plasate la intervale de maximum 50 m. Pe corpul flotorului se marchează cu vopsea neagră cifra corespunzătoare adâncimii pe care o indică.

2.2. în cazul în care apa are o adâncime uniformă,geamandurile se ancorează spre larg, pe linia adâncimiide 1,50 m la plajele pentru adulţi şi a celei de 0,70 m la

235

plajele pentru copii. La plajele pentru copii geamandurile se leagă între ele prin saule susţinute cu bucăţi de plută, care îngrădesc locul de îmbăiere respectiv.

în cazul în care adâncimea variază, geamandurile se ancorează la distanţe mai mici de 50 m, astfel încât să se poată delimita cât mai exact linia adâncimii de 1,50 m şi, respectiv, de 0,70 m.

Obstacolele de pe fundul apei, gropile sau pragurile se marchează şi se înconjoară cu balize.

2.3.Porţiunile de plajă unde este interzisă intrarea înapă pentru înot se semnalează publicului prin panouriamplasate pe mal, de formă pătrată, cu latura de 0,60 m,vopsite în culoare albastru deschis în jumătatea inferioară, cu un chenar roşu de 5 cm având o bandă roşieîn diagonală, iar în interior fiind desenat un înotător înpoziţie orizontală.

2.4. Atunci când condiţiile hidrometeorologicepermit îmbăierea, se arborează pe catarg, vizibil petoată întinderea plajei sau a ştrandului, ori în mai multelocuri un pavilion alb de formă dreptunghiulară cudimensiunile minime de l x 0,70 m.

Când îmbăierea este interzisă - apă rece, valuri, curenţi, poluare -, pe acelaşi catarg se arborează un

236

pavilion de culoare albastră, având aceleaşi dimensiuni, în situaţia în care îmbăierea este interzisă, personalul salvator va patrula pe plajă, la linia apei, interzicând intrarea în apă a publicului.

2.5.Pe plaje şi în ştranduri se afişează pe panouri, înmod vizibil, instrucţiuni privind: permisiunea de intrareîn apă, interdicţia de a se depăşi o anumită linie,folosirea diferitelor mijloace plutitoare şi altele, înlocurile frecventate de turişti străini inscripţiile respective se scriu în 2 - 3 limbi de circulaţie internaţională.

De asemenea, se vor instala indicatoare spre cel mai apropiat post de salvare şi de prim ajutor.

2.6. în funcţie de dimensiunile si de periculozitateape care le prezintă adâncimile şi natura fundului apei,acestea se împart în sectoare aflate sub supraveghereapersonalului autorizat de căpitănia portului în a căreirază teritorială se află să deservească plaja sau ştrandulrespectiv.

2.7. în scopul prevenirii apariţiei şi răspândiriifocarelor epidemice autorităţile sanitare organizeazăacţiuni de control al stării igienico-sanitare a plajelor şiştrandurilor, precum şi al calităţii apei, la intervalelestabilite prin reglementările emise de Ministerul

237

Sănătăţii şi Familiei. La cererea unităţii sau a autorităţii care administrează plajele ori ştrandurile pot fi organizate, contra cost, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, acţiuni de control suplimentare.

2.8. Pentru a se evita producerea de accidente prin tăiere, înţepare, lovire, agentul economic sau autoritatea care administrează plaja ori ştrandul asigură îndepărtarea corpurilor ascuţite şi dure - cioburi, sticle sparte, sârmă, pietre, lemn, bucăţi de metal - de pe plajă sau de pe fundul apei de îmbăiere.

CAP. 3 - Organizarea activităţii de salvare3.1.Pe fiecare plajă sau în fiecare ştrand se organizează

unul sau mai multe posturi de salvare, avândobligaţia să prevină producerea accidentelor şi să intervină pentru salvarea persoanelor aflate în pericol deînec. Posturile de salvare sunt conduse de un responsabil autorizat de căpitănia portului în a cărei razăteritorială se află şi sunt dotate cu mijloacele prevăzuteîn prezentele norme.

3.2.Fiecare post de salvare este dotat cu un număr debărci rapide sau şalupe, capabile să asigure salvarea peplajă sau în ştrand, dar nu mai puţin de o barcă pentru250 m de mal.

238

În fiecare barcă sau şalupă de salvare se află de regulă 2 salvatori, dintre care unul asigură manevra bărcii sau a şalupei, iar celălalt scoate victima din apă şi dă primul ajutor.

3.3. Bărcile de salvare care încadrează sectoarele deplajă se dotează cu echipament corespunzător pentrudeplasare si salvare: rame, vâsle, căngi, colaci desalvare cu saulă de 25 m, ancoră de saulă, gheară depisică, iapol, portavoce, fluier, precum şi cu câte o saulăde 100 m lungime, necesară readucerii salvatorului cupersoana salvată la bord sau la mal.

3.4. Bărcile de salvare se vopsesc în culoare albă şi,în afară de însemnele de înmatriculare, mai au înscriseîn ambele borduri cuvântul SALVARE, respectivSALVAMAR, cu litere vizibile, de culoare albastră,înălţimea literelor nu va fi mai mică de 20 cm.

3.5.Este interzisă îmbarcarea în ambarcaţiuni desalvare a altor materiale decât cele necesare operaţiuniide salvare ori a altor persoane decât cele care compunechipajul permanent sau cel voluntar din echipapostului de salvare respectiv.

3.6. În fiecare dimineaţă responsabilii posturilor desalvare controlează buna stare de navigabilitate a bărcilor

239

de salvare şi dotarea lor cu echipamentul de navigaţie şi salvare şi efectuează sondaje ale apei, pentru a verifica dacă ancorarea geamandurilor este asigurată la depărtarea şi adâncimile necesare menţionate la pct. 2.2.

3.7.Responsabilii posturilor de salvare instruiesc personalul de salvare pentru ca bărcile de salvare să circuleîn afara aliniamentului geamandurilor, la o distanţă de 5- 10 m, astfel încât să poată interveni imediat în caz depericol de înec. Pe timpul cât personalul de salvare se aflăpe poziţie va supraveghea sectorul încredinţat,atenţionându-i prin fluier pe înotătorii care depăşesc liniageamandurilor şi acţionând pentru aducerea lor înapoi.

3.8.Este interzis ca în cadrul operaţiunilor de salvaresă se ia la bord materiale sau obiecte înainte de a se fisalvat fiinţele omeneşti aflate în pericol.

3.9.Personalul de salvare se recrutează din persoaneîn perfectă stare de sănătate atestată medical si fărăinfirmităţi. Vârsta personalului salvator trebuie să seîncadreze între 18 şi 35 de ani.

Angajarea salvatorilor se face după verificarea de către căpitănia portului în a cărei rază teritorială se află a cunoştinţelor marinăreşti şi a celor de acordare a primului ajutor.

240

3.10. Pe timp călduros echipamentul salvatorului se compune din: pantaloni scurţi din doc de culoare albastru-marin închis, maiou alb având imprimat pe el inscripţia SALVARE, respectiv SALVAMAR, pălărie din doc de culoare albă, fluier şi vestă sau centură de salvare. Portul vestei sau al centurii de salvare este obligatoriu pe timpul serviciului în barcă.

CAP. 4 - Organizarea activităţii de prim ajutor4.1. în funcţie de întinderea plajei sau a ştrandului şi

de afluenţa vizitatorilor se organizează unul sau maimulte posturi de prim ajutor, având sarcina să deaprimul ajutor medical persoanelor accidentate sau celorsalvate din apă.

Postului de prim ajutor i se va asigura un sediu uşor accesibil, cu spaţiu corespunzător necesităţilor.

4.2. în perioada sezonului estival pe litoralul MăriiNegre, în raport cu specificul şi cu frecvenţa cazurilorde accidente pe plajă, se pot detaşa medici la unităţilesanitare care au structuri de primire a urgenţelor, cuavizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, la cerereadirecţiei de sănătate publică. Locul de desfăşurare aactivităţii medicilor detaşaţi pentru acordarea serviciilormedicale de prim ajutor se stabileşte de unitatea sanitară

241

la care au fost detaşaţi, la propunerea direcţiei de sănătate publică.

4.3.Sediile posturilor de prim ajutor se marcheazăcu pavilioane albe având desenată „crucea vieţii".

4.4.Posturile de prim ajutor trebuie să aibă asiguratăo legătură rapidă cu staţia de salvare locală, prin staţii deradioemisie-recepţie, pentru preluarea cazurilor grave.

4.5.La plajele sau în ştrandurile de dimensiuni mici,cu afluenţă redusă de vizitatori, postul de salvare şi celde prim ajutor pot fi comasate sub conducerea unuisingur responsabil.CAP. 5 - Dispoziţii comune 5.1. Agenţii economici sau autorităţile care administrează plajele şi ştrandurile au următoarele obligaţii:

a) să asigure funcţionarea în bune condiţii aposturilor de salvare si de prim ajutor;

b) să faciliteze accesul pe plaje sau în ştranduri pânăla posturile de salvare şi de prim ajutor, în mod gratuit,al vehiculelor şi al personalului serviciului de salvare şial organelor căpităniei portului;

c) să interzică personalului posturilor de salvare săfolosească bărcile de salvare pentru plimbări cu vizitatorii, pentru pescuit şi alte asemenea activităţi, acestea

242

fiind destinate numai pentru prevenirea accidentelor şi pentru acţiunile de salvare de la înec;

d) să monteze panouri cu instrucţiuni de utilizarepentru vizitatori a porţiunilor de apă destinate îmbăierii;

e) să instituie toate măsurile legale necesareprevenirii apariţiei unor focare de boală transmisibilă.

5.2. Persoanele care utilizează plajele şi ştrandurileîn scopuri de agrement au următoarele obligaţii:

a) să respecte semnalizările de pe porţiunile de plajăunde este interzisă intrarea în apă;

b) să nu depăşească în înot limita marcată degeamanduri;

c) să nu intre în înot în zonele periculoase marcate şiînconjurate cu balize;

d) să păstreze curăţenia la locul de şedere de pe plajă,precum şi pe cea a apei;

e) să nu intre în apă atunci când este interzisăîmbăierea;

f) să anunţe postul de prim ajutor în caz de accidentsau în cazul pericolului de înec al unei persoane.

5.3. în cazul grupurilor organizate de copii, care utilizează plajele pentru adulţi, responsabilii acelor grupuri împreună cu şefii posturilor de salvare stabilesc

243

locurile adecvate de îmbăiere şi măsurile de protecţie corespunzătoare.

5.4. Acţiunea de salvare a vieţii umane pe apă,precum şi toate ajutoarele date de către personalulposturilor de salvare şi de prim ajutor medical suntgratuite, personalul respectiv neavând dreptul săpretindă sau să primească sume de bani pentru serviciileprestate.

5.5. Pentru plajele sau ştrandurile la care accesulnecesită trecerea peste apă - râu, braţ de fluviu, golf -transportul persoanelor şi vehiculelor la si de la plajesau ştranduri se va putea efectua numai cu mijloaceautorizate şi înmatriculate la căpitănia portului în a căreirază teritorială se află locul respectiv de trecere,conduse de personal care dispune de calificarea cerutăde actele normative în vigoare.

Mijloacele de trecere - şalupe, bacuri, poduri trebuie să aibă marcat la loc vizibil numărul maxim de pasageri sau de vehicule.

Personalului care deserveşte aceste mijloace îi este interzis să plece de la mal cu un număr de persoane sau de vehicule mai mare decât cel înscris pe mijlocul de trecere respectiv.

244

B. Salvamont

Hotărârea Guvernului nr. 77 /2003 privind insti-tuirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activităţii de salvare în munţi

În temeiul art. 107 alin. (1) din Constituţie si al art. 33 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.CAP. l - Organizarea activităţii de salvare în munţiART. lActivitatea de salvare în munţi cuprinde patrularea

preventivă, asigurarea permanenţei la punctele si refugiile SALVAMONT, căutarea persoanei dispărute, acordarea primului ajutor medical în caz de accidentare şi transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate sanitară. Această activitate este desfăşurată de salvatori montani.

ART. 2Consiliile judeţene în a căror rază administrativ-teritorială

se află trasee montane şi/sau pârtii de schi organizează servicii publice judeţene SALVAMONT care coordonează activitatea de prevenire a accidentelor

245

montane şi de salvare în munţi a persoanelor accidentate si a bolnavilor.

ART.3Serviciul public judeţean SALVAMONT are următoarele

atribuţii principale:a) coordonează din punct de vedere administrativ şi

organizatoric activitatea de salvare montană în judeţ;b) propune omologarea sau desfiinţarea unor trasee

montane;c) coordonează şi supraveghează activitatea de

amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montanedin judeţ;

d) asigură preluarea apelurilor de urgenţă privindaccidentele montane si transmiterea acestora la şefii formaţie SALVAMONT sau la înlocuitorii acestora;

e) asigură permanenţa la punctele şi refugiileSALVAMONT;

f)verifică îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 39;g) organizează activitatea de pregătire profesională a

salvatorilor montani în judeţ;h) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea de

salvare montană prevăzute de legislaţia în vigoare sau stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean.

246

ART. 4În localităţile pe teritoriul cărora există trasee turistice

montane şi/sau pârtii de schi consiliile locale pot organiza, în condiţiile legii, servicii publice locale SALVAMONT.

ART. 5Serviciul public local SALVAMONT are următoarele

atribuţii principale:a) coordonează din punct de vedere administrativ şi

organizatoric activitatea de salvare montană la nivellocal;

b)verifică îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 39;c) angajează, conform prevederilor art. 7, formaţiile

necesare de salvatori montani;d)asigură participarea salvatorilor montani, angajaţi

în condiţiile art. 7 lit. a), la formele de pregătire profesională organizate de Asociaţia Naţională a SalvatorilorMontani din România;

e) colaborează cu serviciul public judeţeanSALVAMONT;

f) îndeplineşte orice alte atribuţii în ceea ce priveştesalvarea montană prevăzute de legislaţia în vigoare sau stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean şi, respectiv, local.

247

ART. 6În situaţia în care la nivelul localităţilor pe teritoriul cărora

există trasee montane si/sau pârtii de schi consiliile locale nu organizează servicii publice locale SALVAMONT, atribuţiile prevăzute la art. 5 lit. a) - d) se îndeplinesc de serviciul public judeţean SALVAMONT.

ART. 7Serviciul public judeţean sau local SALVAMONT îşi

constituie formaţiile astfel:a) prin încheierea de contracte de muncă, contracte

de colaborare sau contracte de voluntariat cu fiecaresalvator montan, în baza legislaţiei în vigoare;

b) prin încheierea de contracte civile de prestări deservicii cu societăţi civile profesionale de salvatori montani sau cu organizaţii neguvernamentale care au ca scop salvarea montană şi care pun la dispoziţie întreaga echipăsau echipele necesare activităţii de salvare montană.

ART. 8Formaţia de salvare montană este alcătuită din

minimum 6 membri salvatori montani.ART. 9Numărul formaţiilor SALVAMONT este stabilit prin

hotărâre a consiliului judeţean sau local, după caz,

248

cu consultarea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, în funcţie de caracteristicile zonei montane, de afluenţa turiştilor, schiorilor şi alpiniştilor în zona montană respectivă.

ART. 10Formaţia de salvare montană are următoarele atribuţii

principale:a) deplasarea de urgenţă la locul solicitat, salvarea

accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit,pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate;

b) patrularea preventivă în zonele montane cu fluxturistic mare, grad de periculozitate ridicat şi înstaţiunile turistice montane de practicare intensivă asporturilor de iarnă;

c) orice alte sarcini la care s-a obligat prin clauzelecontractului în baza căruia a fost angajată.

ART. 11(1) Fiecare formaţie de salvare montană este condusă de un

şef de formaţie ales de membrii acesteia. Şeful formaţiei are sarcina de a organiza activitatea de patrulare, de a mobiliza formaţia pentru intervenţie în timpul cel mai scurt, de a asigura coordonarea activităţii

249

de intervenţie si de a asigura instruirea permanentă a formaţiei.

(2) şeful formaţiei de salvare montană îşi numeşte înlocuitorii care preiau atribuţiile acestuia în cazul indisponibilităţii titularului.

ART. 12Formaţia de salvare montană este dotată de către consiliul

judeţean sau local, după caz, cu materiale de intervenţie, salvare şi transport al accidentatului sau al bolnavului, conform baremurilor prevăzute în anexa nr. 1. Baremurile pot fi suplimentate prin decizie a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România. Conducătorul formaţiei SALVAMONT răspunde de folosirea si de păstrarea acestor materiale.

ART. 13(1)Fiecare membru al formaţiei SALVAMONT este

dotat cu echipament şi trusă de prim ajutor, conformbaremurilor prevăzute la anexa nr. l.

(2)Pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţăla locul accidentului, membrii formaţiilor SALVAMONT vor efectua o perioadă de instruire la nivelulserviciilor de ambulanţă judeţene sau al unităţilor deprimire a urgenţelor din cadrul spitalelor judeţene.

250

ART. 14însemnele, legitimaţiile şi culorile distinctive ale

echipamentelor membrilor echipelor SALVAMONT sunt unice pe întregul teritoriu al României şi se stabilesc de către Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România. Folosirea acestor însemne de către persoane neautorizate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.

ART. 15La acţiunile de patrulare preventivă sau la intervenţiile cu

un grad redus de complexitate pot participa ca voluntari şi persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul şefului formaţiei de salvare montană, care va ţine o evidenţă a acestora.

ART. 16(1) Finanţarea serviciilor publice judeţene sau locale

SALVAMONT, inclusiv dotarea şi echiparea cabanelorcu aparatură, instrumente şi materiale necesaredesfăşurării activităţii, se face din bugetele proprii alejudeţelor sau din bugetele locale, după caz.

(2) Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate şidotate se face prin hotărâre a consiliului judeţean saulocal, după caz, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a

251

ART. 14Însemnele, legitimaţiile şi culorile distinctive ale

echipamentelor membrilor echipelor SALVAMONT sunt unice pe întregul teritoriu al României şi se stabilesc de către Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România. Folosirea acestor însemne de către persoane neautorizate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.

ART. 15La acţiunile de patrulare preventivă sau la intervenţiile cu

un grad redus de complexitate pot participa ca voluntari şi persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul şefului formaţiei de salvare montană, care va ţine o evidenţă a acestora.

ART. 16(1) Finanţarea serviciilor publice judeţene sau locale

SALVAMONT, inclusiv dotarea şi echiparea cabanelorcu aparatură, instrumente şi materiale necesaredesfăşurării activităţii, se face din bugetele proprii alejudeţelor sau din bugetele locale, după caz.

(2)Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate şidotate se face prin hotărâre a consiliului judeţean saulocal, după caz, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a

251

Salvatorilor Montani din România. ART. 17(1)Serviciile medicale de urgenţă furnizate de

formaţiile SALVAMONT cu personal medical autorizat se sub-contractează cu serviciile de ambulanţă.

(2)în cazul accidentelor în munţi formaţiileSALVAMONT apelează serviciul de ambulanţă careare obligaţia de a prelua de la acesta accidentaţii carenecesită spitalizare.

ART. 18Membrii formaţiilor de salvare montană, care au încheiat

contracte de colaborare şi de voluntariat si care participă la activităţile de prevenire a accidentelor, de patrulare preventivă, salvare, pregătire şi perfecţionare, pot fi scoşi de la locul de muncă pe durata desfăşurării acestora, prin negociere între consiliile judeţene sau locale, după caz, şi unităţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfăşoară activitatea. Pentru perioada respectivă membrii echipelor SALVAMONT beneficiază de salariul mediu pe economie si de menţinerea calităţii de persoană încadrată cu contract individual de muncă la unităţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfăşoară activitatea.

252

ART. 19(1) Fiecare membru al formaţiei SALVAMONT

primeşte, pe perioada activităţii de patrulare, precum şide salvare în munţi constând în căutarea, acordareaprimului ajutor medical şi transportul accidentatului, oindemnizaţie de periculozitate care se stabileşte prinhotărâre a consiliului judeţean sau local, în raport curiscurile şi cu condiţiile naturale specifice, precum şicheltuielile de cazare şi transport.

(2)Pe perioada participării la activităţile prevăzute laalin. (1), precum şi la formele de pregătire profesionalăa salvatorilor montani, aceştia beneficiază de o indemnizaţie de hrană echivalentă cu baremul de hrană alsportivilor de performanţă.

ART. 20Agenţii economici din turism asigură echipelor

SALVAMONT prioritate la utilizarea mijloacelor de transport pe cablu şi a serviciilor de cazare şi alimentaţie pe perioada în care acestea sunt în acţiuni de patrulare preventivă şi de salvare în munţi.

ART. 21(1) Serviciile publice SALVAMONT beneficiază de o

frecvenţă radio de urgenţă naţională, care este pusă la

253

dispoziţie în mod gratuit, precum şi de o pereche de frecvenţe de lucru pe repetor pentru probleme de organizare şi cooperare în munţi, care sunt asigurate, de asemenea, gratuit.

(2) Refugiile şi bazele SALVAMONT trebuie să fie dotate cu staţii de radioemisie fixe.

ART. 22(1)Membrii formaţiilor de salvare montană încheie

asigurări pentru răspundere civilă profesională, de viaţăsau pentru accidente.

(2)Contravaloarea primelor de asigurare a salvatorilormontani angajaţi în condiţiile art. 7 lit. a) este achitată deconsiliile locale sau de consiliile judeţene, după caz.

(3)Contravaloarea primelor de asigurare a salvatorilor montani angajaţi în condiţiile art. 7 lit. b) este achitată de persoana juridică angajatoare a acestora.

ART. 23(1) Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din

România are, în domeniul prevenirii accidentelor montane si organizării activităţii de salvare în munţi, următoarele atribuţii:

a) coordonează din punct de vedere tehnic activitatea de salvare montană din întreaga ţară, având dreptul de a

254

emite norme tehnice obligatorii în activitatea de salvare montană;

b) organizează examenul de atestare în profesia desalvator montan;

c) organizează formele de pregătire profesională asalvatorilor montani;

d) organizează examenele de atestare periodică asalvatorilor montani;

e) conferă şi ridică dreptul de liberă practică înprofesia de salvator montan;

f) aplică sancţiuni disciplinare membrilor săi;g)organizează echipe speciale de salvatori montani;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de

statutul său.(2) Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România

este recunoscută ca asociaţie de utilitate publică.ART. 24Poate deveni salvator montan orice persoană care

îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) are vârsta de cel puţin 18 ani;b)nu are antecedente penale;c) are o stare de sănătate corespunzătoare confirmată

prin fişa medicală;

255

d) a parcurs formele de pregătire profesională şi aefectuat un stagiu de aspirantură, stabilite de AsociaţiaNaţională a Salvatorilor Montani din România;

e)are o conduită demnă şi morală;f) a promovat examenul de atestare în profesie organizat

de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România.ART. 25(1) Salvatorii montani au obligaţia de a participa la

intervale stabilite de Asociaţia Naţională a SalvatorilorMontani din România la examene de reconfirmare adreptului de liberă practică în profesia de salvator montan.

(2) Neparticiparea sau nepromovarea examenelorprevăzute la alin. (1) duce la pierderea dreptului deliberă practică în profesia de salvator montan.

ART. 26Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România

stabileşte prin norme proprii şi alte situaţii care determină pierderea dreptului de liberă practică în profesia de salvator montan.

CAP. 2 - Prevenirea accidentelor montaneSecţiunea lAmenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice

montane

256

ART. 27Traseul turistic montan trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:a) să prezinte interes şi să facă legătura între două

sau mai multe obiective;b) să fie accesibil atât vara, cât şi iarna, scop în care

se vor evita, atât cât este posibil, versanţii sau cresteleexpuse la viscole ori la curenţi puternici de aer. încondiţii speciale de altitudine sau de teren accidentattraseul turistic montan va fi recomandat numai vara;

c) să evite zonele favorabile producerii avalanşelorde zăpadă, alunecărilor de teren sau căderilor masive depietre;

d) să nu necesite construirea prea multor amenajări -podeţe, balustrade, trepte - şi să permită îmbunătăţireapotecii - lărgirea ei, acoperirea porţiunilor surpate - fărăcheltuieli mari;

e) să nu traverseze zone întinse de grohotişuri sau demlaştini.

ART. 28Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt

prevăzute în anexa nr. 2.

257

ART. 29În funcţie de desfăşurarea pe teren a traseelor turistice

montane se folosesc următoarele sisteme de marcaje:a) marcaje în grup, care au, iniţial, un parcurs

comun, după care semnele se ramifică succesiv pediferite trasee;

b) marcaje centrifugale, cu semne care se despartchiar de la pornire pe trasee diferite;

c)marcaje în circuit, care au acelaşi punct de plecareşi de sosire;

d)marcaje cu ax comun, care au un traseu principal,numit şi magistrală, în general traseu de creastă, dincare se ramifică sau către care se dirijează mai multetrasee secundare;

e) marcaje pentru traseele dus-întors.ART. 30

Pentru marcarea traseelor turistice montane şi pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale se utilizează semnele prevăzute în anexa nr. 3.

ART. 31Indicatoarele de trasee turistice montane sunt cele

prevăzute în anexa nr. 4.

258

ART. 32Documentaţiile pentru amenajarea traseelor turistice

montane noi şi pentru modificarea traseelor existente se întocmesc de către consiliile judeţene sau locale, după caz, şi de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România şi cuprind:

a) date de bază - traseul, unitatea montană, judeţulsau judeţele în a căror rază se află traseul;

b) date privind execuţia şi întreţinerea marcajului şia traseului;

c) harta traseului la una dintre scările: 1:50.000,1:25.000 sau 1:20.000.

ART. 33Omologarea traseelor turistice montane se face de

Ministerul Turismului, conform legislaţiei în vigoare, în baza documentaţiilor prevăzute la art. 32 şi la iniţiativa consiliului judeţean sau local, după caz, în a cărui rază se află traseul şi a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.

ART. 34Condiţiile materiale şi financiare necesare lucrărilor de

amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane se asigură de consiliile judeţene şi/sau locale sub a căror

259

autoritate funcţionează serviciul public SALVAMONT. ART. 35

Pentru întreţinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii următoarele lucrări:

a) periodic se curăţă, se repară şi se îmbunătăţescpotecile, taluzurile, sectoarele protejate de balustrade,treptele, cablurile si lanţurile de sprijin, copertinele şipunţile peste ape şi se înlătură toate obstacolele carebarează trecerea;

b) în fiecare primăvară se completează si se înlocuiesc stâlpii, săgeţile, indicatoarele, inscripţionările şi semnele de marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;

c) stâlpii de marcaj din zonele de avalanşe se schimbăpe teren ferit, iar marcajul se înlocuieşte pe acesteporţiuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.

Secţiunea a 2-aMăsuri de prevenire a accidentelor montaneART. 36Pentru adăpostirea persoanelor aflate în dificultate,

surprinse de schimbări meteorologice bruşte în zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se amenajează sau se reamenajează refugii.

260

ART. 37Lucrările de amenajare, precum şi de construire a

refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a punctelor sanitare SALVAMONT se execută de către consiliile judeţene şi locale în a căror rază administrativ-teritorială se află, sub directa supraveghere a serviciului SALVAMONT.

ART. 38Fondurile necesare pentru amenajarea şi întreţinerea

traseelor turistice montane, precum şi pentru construirea refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a punctelor sanitare SALVAMONT se asigură din bugetele proprii ale judeţelor şi din bugetele locale.

ART. 39Persoanele fizice sau juridice care administrează cabane

montane, nominalizate potrivit prevederilor art. 16 alin. (2), au următoarele obligaţii principale:

a) să doteze cabanele, cu finanţarea potrivit prevederilor art. 16 alin. (1), cu: semnalizatoare luminoase pentru orientarea turiştilor în timpul nopţii şi în condiţii meteorologice care prezintă pericol de accidentare; post telefonic fix sau mobil şi staţie de emisie-recepţie radio; mijloace de avertizare sonore la cabanele de creastă,

261

care vor fi folosite în mod intermitent pentru orientarea turiştilor în timpul unor condiţii meteorologice deosebite, precum şi ca semnal de alarmă în caz de accidente, semnal stabilit convenţional între cabanieri, echipele SALVAMONT, unităţile din apropiere ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne şi staţiile meteorologice; materiale, instrumente şi medicamente prevăzute în anexa nr. l, pentru cabane;

b) să monteze la cabane panouri cu traseele din zonă,diferite pentru sezonul de vară şi pentru cel de iarnă, cumarcarea distinctivă a porţiunilor periculoase şi arefugiilor care pot fi folosite;

c) să întocmească registrul de trafic al turiştilor lacabană;

d) să afişeze zilnic buletinul meteorologic;e) să informeze turiştii asupra celor mai convenabile

căi de acces, în funcţie de condiţiile meteorologice alezilei.

ART. 40Persoanele fizice sau juridice care organizează acţiuni

turistice în munţi au următoarele obligaţii principale:a) să utilizeze ghizi montani calificaţi, dotaţi cu mijloace

de comunicaţie (telefon mobil, staţie radio de

262

comunicaţie) capabile să asigure legătura cu punctele de alarmare a formaţiilor SALVAMONT;

b) să informeze turiştii asupra condiţiilor meteorologice ale zilei;

c) să recomande turiştilor echipamentul necesarpentru parcurgerea traseului turistic montan;

d) să utilizeze variantele de trasee turistice montaneadecvate componenţei grupului şi condiţiilor meteorologice.

CAP. 3 - Răspunderi si sancţiuniART. 41(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:a) neorganizarea de către consiliile judeţene, care au

zone montane în raza administrativ-teritorială, aserviciilor publice SALVAMONT;

b) neefectuarea de către consiliile judeţene sauconsiliile locale, după caz, a lucrărilor de amenajare şiîntreţinere a traseelor turistice montane;

c) neasigurarea formaţiilor SALVAMONT şi a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de materiale, medicamente, instrumente şi dispozitiveprevăzute în prezenta hotărâre;

d) nerespectarea de către agenţii economici şipersoanele fizice a obligaţiilor prevăzute la art. 39 şi 40.

263

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

a) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei,faptele prevăzute la lit. a) şi b);

b)cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei,faptele prevăzute la lit. c) si d).

(3)Amenzile se aplică şi persoanelor juridice.(4)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se

fac de personalul anume împuternicit al Ministerului Turismului.

(5) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le suntaplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,aprobată cu modificări şi completări prin Legeanr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

CAP. 4 - Dispoziţii finaleART. 42Anexele nr. l - 4 fac parte integrantă din prezenta

hotărâre.ART. 43Ministerul Sănătăţii si Familiei asigură, prin direcţiile

judeţene de sănătate publică, convocarea şi instruirea anuală a cabanierilor nominalizaţi potrivit prevederilor

264

art. 16 alin. (2) şi a ghizilor montani pentru acordarea primului ajutor medical şi folosirea medicamentelor din dotarea cabanelor turistice.

ART. 44(1)Prezenta hotărâre intră în vigoare la 90 de zile de

la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2)Pe aceeaşi dată se abrogă Hotărârea Guvernului

nr. 1.269/1996 pentru aprobarea Normelor privind prevenirea accidentelor turistice şi organizarea activităţiide salvare în munţi, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 320 din 2 decembrie 1996, cumodificările şi completările ulterioare, precum şi oricealte dispoziţii contrare.


Anexa lBAREMURI de dotare a membrilor echipelor

SALVAMONT şi a cabanelor cu instrumentar medical, medicamente, materiale sanitare şi cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona montană

l. Baremul de dotare a fiecărui membru al formaţiei SALVAMONT cu echipament individual şi materiale

265

necesare pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona montană:

- bocanci tip alpin: a) de iarnă; b) de vară;- costum alpin (pantalon de vară, bluză de vară,

pelerină de ploaie, pantalon de iarnă, bluză vătuită,şosete de lână, supra-pantalon, vestă vătuită, parazăpezi,hanorac impermeabil);

- bocanci de schi;- costum de schi;- căciulită de schi;- mănuşi de protecţie;- schiuri complete (schiuri, beţe de schi, legături

alpine, legături de tură, piei de focă);- ochelari de protecţie;- cască de protecţie;- vestă de siguranţă;- colţari;- piolet;- rucsac;- aparatură de emisie-recepţie radio;- telefon mobil;- binoclu;- trusă medicală individuală;

266

- în urcuş, pe potecă amenajată, 350 m diferenţă denivel/h;

- în urcuş, pe potecă neamenajată, 250 m diferenţăde nivel/h;

- în coborâre, pe potecă amenajată, 450 m diferenţăde nivel/h;

- în coborâre, pe potecă neamenajată, 400 m diferenţăde nivel/h.

La o oră de mers se adaugă 10 minute necesare odihnei. Distanţa în kilometri se utilizează în calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat şi cu maximum 20% de mers pe pantă cu înclinare de maximum 10 grade.

Pentru calcularea distanţelor si timpilor de mers se efectuează măsurători pe teren şi pe hartă.

b) Sezonalitatea este criteriul pe baza căruia traseeleturistice montane se împart în: trasee de primăvară şi detoamnă, trasee de vară şi trasee de iarnă.

c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza căruiatraseele turistice montane se împart în:

- trasee cu grad mic de dificultate, cu următoarelecaracteristici: durata traseului - 3 - 6 ore; diferenţade nivel - 300 - 700 m; efort fizic moderat, care nunecesită pregătire fizică specială;

276

- în urcuş, pe potecă amenajată, 350 m diferenţă denivel/h;

- în urcuş, pe potecă neamenajată, 250 m diferenţăde nivel/h;

- în coborâre, pe potecă amenajată, 450 m diferenţăde nivel/h;

- în coborâre, pe potecă neamenajată, 400 m diferenţăde nivel/h.

La o oră de mers se adaugă 10 minute necesare odihnei. Distanţa în kilometri se utilizează în calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat şi cu maximum 20% de mers pe pantă cu înclinare de maximum 10 grade.

Pentru calcularea distanţelor şi timpilor de mers se efectuează măsurători pe teren şi pe hartă.

b) Sezonalitatea este criteriul pe baza căruia traseeleturistice montane se împart în: trasee de primăvară şi detoamnă, trasee de vară şi trasee de iarnă.

c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza căruiatraseele turistice montane se împart în:

- trasee cu grad mic de dificultate, cu următoarelecaracteristici: durata traseului - 3 - 6 ore; diferenţade nivel - 300 - 700 m; efort fizic moderat, care nunecesită pregătire fizică specială;

276

- trasee cu grad mediu de dificultate, cu următoarelecaracteristici: durata traseului - 4 - 8 ore; diferenţade nivel - 500 - 1.000 m; efort fizic susţinut numai peunele etape ale traseului, care necesită o condiţie fizicăsi orientare bune;

- trasee cu grad mare de dificultate, cu următoarelecaracteristici: durata traseului - 5 - 9 ore; diferenţa denivel - 800 - 1.500 m; efort fizic continuu si intens, carenecesită o foarte bună condiţie fizică şi antrenamentînainte de abordarea traseului.

d) Nivelul de echipare solicitat drumeţilor este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

- trasee care nu necesită echipament special pentruparcurgerea lui; acest tip de traseu se desfăşoară pepoteci amenajate, drumuri forestiere si nu prezintăporţiuni accidentate;

- trasee care necesită echipament de drumeţie decomplexitate medie; acest tip de traseu se desfăşoară pepoteci cu porţiuni accidentate, grohotişuri, pantealunecoase cu grad de înclinare mediu;

- trasee care necesită echipament de drumeţie specialşi complex; acest tip de trasee se desfăşoară pe poteciaccidentate, puţin conturate şi/sau pe porţiuni fără

277

potecă, cu pante abrupte care necesită uneori ajutorul mâinilor pentru ascensiune.

Anexa 3Semnele utilizate pentru marcarea traseelor turis-

tice montane si condiţiile de detaliu tehnic pe care aces-tea trebuie să le îndeplinească pentru asigurarea uniformităţii si respectării inscripţionării internaţionale

Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizează următoarele semne:

a) banda verticală - pe fond alb - pentru marcareatraseelor principale, numite şi magistrale, care sunt, deregulă, trasee de creastă;

b) crucea cu braţe egale - pe fond alb - pentrumarcarea traseelor de legătură;

c)triunghiul echilateral - pe fond alb - şi punctul într-uncerc - pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare;

d)punctul cu cercuri duble de culoare albă şi roşiepentru traseele dus-întors.

Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roşu, galben şi albastru, obligatoriu pe fond alb.

Pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale semnele de marcaj vor îndeplini următoarele condiţii de detaliu tehnic:

278

a) se vor încadra într-un patrulater imaginar culaturile de 16-20 cm;

b)benzile de culoare vor avea o lăţime de 6 cm, iarcele de culoare albă, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);

c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de10 cm, iar banda de culoare albă, de 3 cm (3 + 10 + 3 =16 cm);

d)punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm,iar banda de culoare albă, o lăţime de 3 cm(3 + 10 + 3 = 16 cm);

e) crucea de culoare va avea cele două benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare albă, de 5 cm.(5 + 6 + 5 = 16 cm);

f) semnele de marcaj se vor aplica în ambele sensuride circulaţie, la distanţe astfel apreciate încât să fie uşorvizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcţiide mers şi la înălţimea de 1,5 - 2 m faţă de sol;

g) în golurile alpine şi în poienile foarte marisemnele de marcaj se vor face pe stâlpi confecţionaţidin ţevi metalice; stâlpii vor fi vopsiţi mai întâi cu grundde protecţie, apoi cu vopsea de culoare albă şi neagră, îndungi alternative de 30 cm lăţime, vor fi prevăzuţi lapartea inferioară cu gheare pentru fixarea în fundaţii de

279

ciment şi apoi, în pământ şi la partea superioară, cu o paletă pentru semnele de marcaj;

h) pentru protecţia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisă fixarea în cuie a altor indicatoare;

i) în zonele stâncoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau pe lespezi plate din piatră, implantate în grămezi de pietre, cimentate, cu o înălţime de 0,4 - 0,6 m;

j) în zonele în care traseul turistic montan este bine trasat şi nu are ramificaţii nu se va face exces de semne, dar se vor marca în mod deosebit intrările în pădure (din drumuri, poieni, goluri alpine, văi) prin unul sau mai multe semne uşor vizibile;

k) pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, în grup, unul sub altul, şi nu alternativ, la distanţe mari unul de altul; în zonele stâncoase semnele de marcaj se vor grupa orizontal;

1) în punctele de inflexiune a direcţiei de mers a potecii se vor aplica săgeţi bicolore (culoarea albă + culoarea marcajului), care vor indica unghiul direcţional; săgeata va avea o lungime de 40 - 50 cm, o lăţime totală de 8 - 10 cm şi unghiul direcţional de 15 grade, 30

280

grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade şi de 120 grade;

m) în zone deosebit de circulate şi expuse fenomenului de ceaţă marcajul care va indica apropierea refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atenţionare acustic sau vizual, acţionat electric sau mecanic; în cazul cabanelor funcţionarea acestui sistem va fi în responsabilitatea cabanierului;

n) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante şi rezistente la ger, căldură, soare, umezeală şi agenţii poluanţi corosivi;

o) se va evita marcarea drumurilor publice şi a drumurilor forestiere altfel decât prin tăbliţe indicatoare, la capetele acestora; în cazul în care un traseu turistic montan se interferează cu un drum public, traseul va fi marcat astfel încât să fie bine relevate intrările şi ieşirile din drumul public.

Anexa 4Indicatoarele de trasee turistice montane şi

standardizarea acestoraIndicatoarele de trasee turistice montane sunt:a) indicatoarele de direcţie sunt: indicatoare de direcţie

simple, care au o lungime de 68 cm si o lăţime

281

de 28 cm, şi indicatoare de direcţie duble, care au o lungime de 78 cm si o lăţime de 28 cm;

b) indicatoarele de traseu sunt cu dimensiunivariabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm şi63 cm/87 cm), în funcţie de volumul de informaţii pecare îl conţin, şi sunt amplasate pe verticală sau peorizontală, pe un picior sau pe două picioare;

c) indicatoarele de documentare sunt cele care vorconţine informaţii despre traseele turistice montanemarcate şi principalele puncte de interes turistic dinzona pe care o prezintă.

Pe indicatoarele de la intrările şi ieşirile de pe traseu vor fi trecute şi dificultăţile drumeţiei astfel:

- pericol de avalanşă;- cornişă pe traseu;- dificultăţi alpine (pasaje, săritori);- condiţii meteo care pot influenţa substanţialparcursul;

- orientare dificilă;- pantă mare şi alunecoasă;d) tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri,

râuri, monumente ale naturii, vârfuri de munte, şeiimportante, pentru alte obiective culturale şi de interes

282

turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din plăci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticlă, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32 cm/45 cm, în culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel:

- tablele toponimice inscripţionate cu litere deculoare albă pe fond de culoare albastră sunt pentrulacuri şi râuri;

- tablele toponimice inscripţionate cu litere deculoare neagră pe fond de culoare galbenă sunt pentrumonumente ale naturii;

- tablele toponimice inscripţionate cu litere deculoare neagră pe fond de culoare albă sunt pentru alteobiective de interes turistic.

Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea şi implantarea lor se vor face cu respectarea următoarelor condiţii:

- stâlpii de marcaj pentru indicatoare vor aveadimensiunile de 2,20 m - 2,40 m înălţime şi de 0,10 m -0,12 m grosime; stâlpii se vor îngropa în fundaţii solide,la o adâncime de 0,50 m - 0,70 m;

- paletele cu semnul de marcaj se vor orientaperpendicular pe direcţia de mers, iar săgeţile, pedirecţia axului traseului;

283

- săgeţile indicatoare de direcţie vor menţionaobligatoriu obiectivul cel mai apropiat, timpul de merspână la acesta şi semnul de marcaj;

- tablele indicatoare, care se vor instala în punctelede convergenţă (răspântie) a mai multe trasee turisticemontane, vor cuprinde obligatoriu următoarele informaţii inscripţionate unele sub altele: semnele de marcaj,direcţiile de mers şi timpul, unele indicaţii speciale(Drum periculos; Atenţie, cad pietre.)

Locurile de începere a traseelor turistice montane, precum şi intersecţiile traseelor marcate vor avea amplasate obligatoriu, în ambele sensuri, indicatoare confecţionate din plăci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibră de sticlă.

C. Alte reglementări privind protecţia turiştilor

Hotărârea Guvernului nr. 237 72001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa si protecţia turiştilor în structuri de primire turistice

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. lSe aprobă Normele cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia

turiştilor în structuri de primire turistice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

284

ART. 2Agenţii economici care deţin sau administrează structuri de

primire turistice - hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanţă, bungalouri, pensiuni turistice şi agro-turistice şi alte unităţi cu funcţie de cazare turistică - au obligaţia să respecte şi să aplice integral prevederile prezentei hotărâri.

ART. 3(1) Săvârşirea următoarelor fapte constituie contravenţii,

dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni:a) refuzul cazării turiştilor în cazul în care există

locuri de cazare disponibile;b) neasigurarea ordinii, liniştii publice şi a bunelor moravuri

în structurile de primire turistice;c) neasigurarea securităţii turiştilor şi a bunurilor acestora

în structurile de primire turistice;d) nerespectarea obligaţiei privind întocmirea fişei

de anunţare a sosirii şi plecării şi completarea cărţii deimobil, după caz;

e) transmiterea de către personalul structurilor de primire turistice a unor informaţii cu privire lasejurul turiştilor, cu excepţia cazului în care aceste

285

informaţii sunt solicitate de ofiţerii sau subofiţerii Ministerului de Interne;

f) cazarea minorilor sub 14 ani care sunt neînsoţiţi depărinţi sau de reprezentanţii legali, cu excepţia celor aflaţiîn drumeţie, tabere, excursii, concursuri sau în alte acţiunisimilare, însoţiţi de cadre didactice, antrenori şi ghizi;

g) permiterea de către personalul structurilorde primire turistice a vizitării unui turist fără a aveaacordul acestuia;

h) permiterea de către personalul structurilor de primire turistice a rămânerii peste noapte a unui vizitator al turistului fără ca pentru acesta să fie întocmită fişa de anunţare a sosirii şi plecării sau fără a se completa cartea de imobil, după caz;

i) neinformarea de către personalul structurilor de primire turistice a organelor de poliţie cu privire la apariţia unor persoane care au săvârşit infracţiuni şi care au fost date în urmărire, precum şi a altor persoane cunoscute ca traficanţi, turbulenţi, prostituate, proxeneţi etc.;

j) efectuarea unor controale în spaţiile de cazare a turiştilor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

k) angajarea de către deţinătorii sau administratorii spaţiilor de cazare a unor persoane neinstruite.

286

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei, fapteleprevăzute la alin. (1) lit. d), e), g) si h);

b) cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei,faptele prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), f), i), j) şi k).

ART. 4(1) Contravenţiile se constată si amenzile se aplică

de reprezentanţii împuterniciţi de Ministerul Turismului, precum şi de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie.

(2) în cazul repetării contravenţiilor sus-menţionate,împuterniciţii Ministerului Turismului pot retragebrevetul de turism al directorului şi/sau certificatul declasificare a structurii de primire turistice respective.

ART. 5Contravenţiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile

prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 6(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data

publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

287

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 41/1996 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi asigurarea securităţii turiştilor în structurile de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 februarie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare.


Anexa lNorme cu privire la accesul, evidenţa si protecţia

turiştilor în structuri de primire turisticeART. l(1)Cazarea turiştilor se face la orice oră din zi şi din

noapte, în ordinea sosirii şi în limita locurilor disponibile, ţinându-se seama cu prioritate de obligaţiile asumate anterior pe bază de contracte şi rezervări confirmate, cu informarea anticipată asupra tarifului pentru o zi aferent spaţiului închiriat.

(2)Cazarea se face fără nici o discriminare cu privirela cetăţenie, naţionalitate, domiciliu, convingeri politicesau religioase.

(3)Administraţiile structurilor de primire turistice:

288

hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacanţă, bungalouri, pensiuni turistice şi agro-turistice şi alte unităţi cu funcţie de cazare turistică au obligaţia să asigure în incinta unităţilor ordinea, liniştea publică şi bunele moravuri, precum şi securitatea turiştilor şi a bunurilor ce le aparţin. ART. 2

(1)Administratorii structurilor de primire turisticesunt obligaţi să asigure înscrierea tuturor turiştilor înevidenţele operative, la sosirea acestora, şi completareaformularului „Fişa de anunţare a sosirii şi plecării".

(2) Pensiunile turistice şi agro-turistice sunt exceptatede la completarea acestui formular, urmând să seutilizeze cărţile de imobil.

(3) Fişele de anunţare a sosirii şi plecării sunt formulare înseriate şi înlocuiesc cărţile de imobil. Datelepe care le conţine fiecare fisă sunt cele prevăzute înanexa care face parte integrantă din prezentele norme.

(4)Completarea fişelor se face de către fiecare turistîn momentul sosirii, pe baza actelor de identitate, carepentru cetăţenii români sunt: buletinul/cartea de identitate şi paşaportul, carnetul de marinar sau licenţa dezbor; pentru cetăţenii străini sunt: paşaportul, carnetulde identitate, legitimaţia provizorie, permisul de mic

289

trafic, carnetul de marinar sau licenţa de zbor, iar pentru militarii în termen si elevii instituţiilor militare de învăţământ sunt: buletinul/cartea de identitate sau, după caz, documentele de identitate militare (carnetul de serviciu sau legitimaţia).

(5)Este interzisă cazarea oricărei persoane care nuposedă act de identitate.

(6)Fişele de anunţare a sosirii şi plecării, completateşi semnate de turiştii cazaţi, se preiau, împreună cuactele de identitate, de către recepţioneri, care suntobligaţi să confrunte datele din fişe cu cele din actul deidentitate, să semneze fişele pentru confirmareacompletării corecte a acestora şi să restituie imediatactele de identitate turiştilor.

(7)Răspunderea pentru completarea corectă a fişelorde anunţare a sosirii şi plecării revine recepţionerilor.

(8) Fisele de anunţare a sosirii şi plecării seîntocmesc în două exemplare, iar pentru evitareautilizării indigoului, acestea sunt realizate din hârtiechimizată.

(9) Originalele fişelor de anunţare a sosirii şiplecării, grupate în ordine alfabetică, se pun zilnic ladispoziţie organelor de poliţie.

290

(10)Copiile de pe fişele de anunţare a sosirii şi plecării,grupate în acelaşi mod ca şi originalele, rămân la structurile de primire turistice, cu termen de arhivare 5 ani.

(11) Obligaţia de a procura aceste formulare revinedeţinătorilor şi administratorilor structurilor de primireturistice.

(12) Tipărirea se face contra cost, prin RegiaAutonomă „Monitorul Oficial", la tarife diferenţiate înfuncţie de categoria de clasificare a structurii de primireturistice.

ART. 3Modalităţile de predare-preluare a fişelor de anunţare a

sosirii şi plecării vor fi stabilite de comun acord de unităţile de poliţie teritoriale şi de structurile de primire turistice.

ART. 4(1)Cazarea minorilor în vârstă de până la 14 ani este

permisă numai în cazurile în care aceştia sunt însoţiţi depărinţi sau de reprezentanţii legali.

(2)Se exceptează de la această regulă minorii aflaţiîn drumeţie, tabere, excursii, concursuri sau în alteacţiuni similare, însoţiţi de cadre didactice, antrenori şighizi din partea organizatorilor acţiunilor respective.

291

ART. 5(1)în scopul asigurării protecţiei turiştilor personalului

structurilor de primire turistice îi este interzis sădea relaţii şi informaţii cu privire la sejurul turiştilor înaceste unităţi, fără acordul acestora, cu excepţia datelorreferitoare la legalitatea şederii acestora, solicitate deofiţerii şi subofiţerii Ministerului de Interne cu atribuţiiîn acest scop.

(2)Vizitarea turiştilor în structurile de primire turistice este admisă cu condiţia ca vizitatorul să anunţerecepţia. Lucrătorii de la recepţie au obligaţia să permităvizita numai după obţinerea acordului turistului careurmează să fie vizitat.

(3)Vizitatorul poate rămâne peste noapte în cameraturistului vizitat numai după anunţarea recepţiei,completarea fişei turiştilor şi înregistrarea în celelaltedocumente de evidenţă operativă, în vederea achităriicontravalorii serviciilor prestate de structurile deprimire turistice.

ART. 6(1) Administraţiile structurilor de primire turistice răspund

de paza, siguranţa şi integritatea bunurilor turiştilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,

292

asigurând măsurile si dotările necesare în acest scop.(2) De asemenea, amenajează spaţii corespunzătoare pentru

asigurarea valorilor predate de turişti spre păstrare la recepţie, luând totodată şi măsuri de afişare a unor anunţuri în acest sens.

ART. 7(1) Personalul structurilor de primire turistice este

obligat, în cadrul atribuţiilor de serviciu, să ia măsuri deprevenire a infracţiunilor şi a altor fapte antisociale înincinta acestora.

(2) Administraţiile şi personalul de la recepţia structurilor de primire turistice de toate tipurile au obligaţiasă informeze organele de poliţie despre apariţiapersoanelor care au săvârşit infracţiuni şi care au fostdate în urmărire, precum şi a altor persoane cunoscuteca traficanţi, turbulenţi, prostituate, proxeneţi etc.

ART. 8(1) în conformitate cu prevederile legale, spaţiul de cazare

constituie reşedinţa temporară a turistului şi în consecinţă acest spaţiu este inviolabil, cu excepţia situaţiilor care pun în pericol viaţa, integritatea şi bunurile turiştilor, precum şi baza materială a structurilor de primire turistice.

293

(2) Controlul în spaţiul de cazare ocupat de turist este permis numai în condiţiile prevăzute de lege.

ART. 9Instruirea personalului structurilor de primire turistice în

legătură cu cunoaşterea şi aplicarea acestor reguli se realizează de către deţinătorii sau administratorii unităţilor respective.

Hotărârea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de către agenţii economici din turism şi de către instituţiile de cultură de tarife si taxe nediscri-minatorii pentru turiştii şi vizitatorii români şi străini

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. l(1) Agenţii economici deţinători de structuri de

primire turistice sunt obligaţi să stabilească tarife decazare unice nediscriminatorii atât pentru turiştiiromâni, cât şi pentru cei străini.

(2)Tarifele sunt considerate maximale şi se vor afişaîn mod vizibil la recepţia structurii de primire turistice.

(3) Muzeele sau alte obiective de patrimoniu cultural,a căror vizitare se face cu taxă de intrare, vor practica şi

294

vor afişa taxe unice de intrare pentru vizitatorii români şi străini.

ART. 2Agenţii economici deţinători de structuri de primire

turistice şi instituţiile de cultură pot acorda facilităţi şi reduceri de tarife şi de taxe pentru grupuri de turişti şi pentru militari, pensionari, elevi, studenţi, ziarişti, precum şi în perioadele de solicitare mai redusă.

ART. 3(1) încălcarea dispoziţiilor art. l prin practicarea

unor tarife de cazare sau a unor taxe de intrare discriminatorii ori prin ne-afişarea tarifelor şi taxelor uniceconstituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă dela 300.000 lei la 1.000.000 lei.

(2)Sancţiunea poate fi aplicată şi persoanelor juridice.(3)Contravenţiile se constată şi sancţiunea se aplică

de persoane cu atribuţii de control anume împuternicitede ministrul turismului sau, după caz, de ministrulculturii şi cultelor.

(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le suntaplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privindstabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 25 - 27.

295

ART.4în cazul în care agentul economic deţinător al unei

structuri de primire turistice, după ce a fost sancţionat potrivit art. 3, încalcă din nou dispoziţiile art. l alin. (1) sau (2), în afara sancţiunii amenzii contravenţionale, Ministerul Turismului poate retrage, pe timp limitat sau definitiv, brevetul de turism al persoanei care asigură conducerea structurii de primire turistice.


V. Programe naţionale

A. Super-schi în Carpaţi

Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Progra-mului naţional de dezvoltare a turismului montan „Super-schi în Carpati'4

Parlamentul României adoptă prezenta lege.ART. lSe aprobă Programul naţional de dezvoltare a turismului

montan „Super-schi în Carpaţi", ca program de interes naţional pentru dezvoltarea turismului montan,

296

cu componenta principală „turism pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarnă", denumit în continuare program.

ART. 2(1) Programul se va aplica în etape potrivit anexei

care face parte integrantă din prezenta lege.(2) La solicitarea justificată a autorităţilor administraţiei

publice locale, etapele de aplicare a programuluise pot modifica prin hotărâre a Guvernului pentruobiectivele turistice cuprinse în zonele din anexă.

ART. 3Acţiunile care se vor desfăşura pentru fiecare etapă din

cadrul programului au în vedere următoarele:a) realizarea unui studiu integrat privind dezvoltarea

turismului montan pentru practicarea schiului şi a altorsporturi de iarnă în zonele şi localităţile prevăzute înanexă; studiul va fi realizat de către MinisterulTransporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prinInstitutul Naţional de Cercetare-dezvoltare în Turism, încolaborare cu societăţi de proiectare şi consultanţă îndomeniu, a căror desemnare se va face în condiţiile legii;

b) stabilirea terenurilor care vor fi incluse pentrupracticarea schiului şi a sporturilor de iarnă;

297

c) elaborarea planului de amenajare a teritoriului şide urbanism pentru zonele cuprinse în program, carevor fi avizate şi aprobate conform legii;

d) amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii generale: căi de acces, alimentări cu apă, gaze,curent electric, canalizări, staţii de pompare şi staţii deepurare a apelor uzate, parcări, drumuri forestiere şi alteutilităţi necesare;

e) amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilorde schi, cu instalaţiile de transport pe cablu aferente,instalaţiile si echipamentele de producere a zăpeziiartificiale şi de întreţinere a pârtiilor şi instalaţiilepentru iluminatul pârtiilor de schi;

f) amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilordestinate practicării celorlalte sporturi de iarnă: biatlon,bob, sanie, sărituri de la trambulină, a patinoarelor şiechiparea cu instalaţiile şi echipamentele corespunzătoare;

g) construirea, dezvoltarea sau reabilitareastructurilor de primire turistică.

ART. 4(1) Terenurile prevăzute la art. 3 lit. b) vor trece, în

conformitate cu prevederile legale în vigoare, din proprietatea publică sau privată a statului şi din administrarea

298

Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective şi în administrarea consiliilor locale pe raza cărora se află. Aceste terenuri vor fi exceptate de la plata taxelor pentru scoaterea definitivă din fondul forestier.

(2) Schimbarea destinaţiei păşunilor si fâneţelor carevor fi incluse în program, potrivit studiului integrat, vafi exceptată de la plata taxelor aferente.

(3) Terenurile prevăzute la alin. (1) şi (2), aflate înproprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi instalaţiile de transport pe cablu suntdeclarate de utilitate publică şi vor fi exploatate înconformitate cu legislaţia în vigoare.

ART. 5(1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului va supune spre aprobare Guvernului studiulprivind implementarea programului.

(2) Studiul prevăzut la alin. (1) va fi supus în prealabil spre avizare autorităţilor administraţiei publice centrale interesate, Academiei Române şi autorităţiloradministraţiei publice locale pe a căror rază teritorialăse află zonele înscrise în anexă.

299

(3) Studiul se finanţează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din sumele alocate derulării programelor de cercetare de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Agenţia Naţională pentru Sport. Autorităţile administraţiei publice locale implicate în program pot hotărî, în condiţiile legii, participarea cu resurse financiare din bugetele proprii.

ART. 6Implementarea programului pe etape va fi coordonată de

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cu Agenţia Naţională pentru Sport şi se va realiza pentru fiecare etapă de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

ART. 7Sursele de finanţare pentru realizarea programului se

constituie, după caz, din:a) sume alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale, în

limita creditelor bugetare aprobate anual cu această destinaţie;

300

b) credite interne sau externe;c) ajutoare financiare interne sau externe

nerambursabile;d) resurse ale sectorului privat;e)alte surse atrase.ART. 8Programul devine program de importanţă zonală pentru

autorităţile administraţiei publice locale implicate, beneficiind de prioritate la finanţarea din bugetele locale.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Preşedintele Camerei Deputaţilor Vaier Dorneanu

301

Anexa lEtapele Programului naţional de dezvoltare a

turismului montan „Super-schi în Carpaţi"Etapa I cuprinde staţiunile din zona Valea Prahovei cu

localităţile: Sinaia, Buşteni, Azuga, zona Predeal - Râşnov, staţiunea Poiana Braşov, zona Padina - Peştera-Valea Ialomiţei, zona Valea Superioară a Teleajenului- staţiunea Cheia, zona Bran - Moeciu.

Etapa a II-a cuprinde staţiunile si localităţile turistice: Izvoarele, Borşa, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Tihuţa, Harghita-Băi, Harghita Mădăraş, Izvorul Mureşului, Lacu Roşu, Lepşa, Covasna, Comandau, şugaş-Băi, Cheia, Bâlea-Lac, Păltiniş, Parâng, Straja - Pasul Vulcan, Râuşor, Muntele Mic, Semenic - Crivaia, Stâna de Vale, Arieşeni, Băişoara, Fântânele-Beliş, zona Leaota, zona Valea Doftanei.

Etapa a III-a cuprinde noi staţiuni sau centre turistice pe amplasamente noi, situate în vecinătatea unor localităţi sau susţinute în prezent numai de o cabană, şi anume: Luna Şes, Valea Vaserului, Ţibles (Fiad), Puzdrele, Valea Vinului, Cârlibaba, Lesu, Valea Pumei, Chirii (Zugreni), Brosteni, Borca, Valea Haitii, Colibiţa, Lăpuşna, Ardeluţa, Durau, Slănic-Moldova, Vetreşti-Herăstrău, Valea Dâmboviţei

302

(Pecineagu), Iezer, Piscul Negru, Moliviş, Lotrioara, Mălaia, Obârşia Lotrului, Vidra, Gâtu Berbecului, Poarta Raiului (şureanu), Petrimanu, Câmpuşel, Baleia, Râul Şes (Godeanu), Gura Zlata, Olteana (Ţarcu), Rogojel (Vlădeasa), Lunca Vişagului (Vlădeasa), Steaua (Someşul Rece), Valea Ierii, Mogoşa, Cavnic.

B. Programul Blue Flag

Hotărârea Guvernului nr. 335/2002 privind unele măsuri de implementare în România a programului „Steagul Albastru - Blue Flag"

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. lSe aprobă constituirea Comitetului Naţional „Steagul

Albastru - Blue Flag" în vederea implementării în România a programului „Steagul Albastru - Blue Flag", coordonat de Fundaţia de Educaţie pentru Mediu, cu sediul în Marea Britanic.

ART. 2(1) Ministerul Turismului, Ministerul Apelor şi Protecţiei

Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice,

303

Transporturilor şi Locuinţei, Ministerul Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Prefectura Constanţa şi primarii localităţilor riverane Mării Negre îşi vor delega reprezentanţi în Comitetul Naţional „Steagul Albastru - Blue Flag" alături de reprezentanţii Centrului Carpato-danubian de Geo-ecologie, ai asociaţiilor profesionale şi patronale din turism, precum şi ai agenţilor economici din turism.

(2) Ministerul Turismului împreună cu Ministerul Apelor si Protecţiei Mediului asigură coordonarea activităţii autorităţilor publice, prevăzute la alin. (1), în Comitetul Naţional „Steagul Albastru - Blue Flag".

ART.3Autorităţile publice reprezentate în Comitetul Naţional

„Steagul Albastru - Blue Flag" au următoarele atribuţii:a) sprijină elaborarea studiilor de fezabilitate pentru

programul-pilot şi pentru extinderile după faza-pilot;b) organizează efectuarea determinărilor caracteristicilor

fizico-chimice şi bacteriologice ale apei pentruplajele eligibile, în condiţiile şi cu frecvenţa cerute deprogramul „Steagul Albastru - Blue Flag";

304

c) propun măsuri şi sprijină acţiunile de aducere aapei de îmbăiat la parametrii de calitate stabiliţi prinDirectiva europeană privind calitatea apei de îmbăiere;

d) sprijină echiparea plajelor în conformitate cucerinţele programului „Steagul Albastru - Blue Flag";

e) sprijină elaborarea si realizarea programului deformare şi educaţie privind mediul, conform cerinţelorprogramului „Steagul Albastru - Blue Flag";

f) participă la constituirea şi activitatea Juriuluinaţional de evaluare a îndeplinirii criteriilor programului „Steagul Albastru - Blue Flag".

ART. 4(1) Ministerul Turismului asigură prin programele

anuale de promovare si dezvoltare a produselor turisticeresursele necesare elaborării studiilor si proiecteloraferente implementării programului „Steagul Albastru -Blue Flag" în România, în condiţiile legii.

(2) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului asigurăresursele necesare monitorizării calităţii apei mării.


305

C. Marca Q

Hotărârea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului naţional de creştere a calităţii serviciilor hoteliere şi de lansare a mărcii „Q"

În temeiul art. 107 din Constituţie,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. lSe aprobă Programul naţional de creştere a calităţii

serviciilor hoteliere şi de lansare a mărcii „Q", prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2(1) Marca „Q" este simbolul prin care se atestă că în

cadrul hotelului căruia i-a fost atribuită se presteazăservicii hoteliere de calitate.

(2) Marca „Q" se acordă hotelurilor care îndeplinesccondiţiile şi criteriile de certificare şi cuantificare acalităţii serviciilor hoteliere prevăzute la art. 3, lasolicitarea persoanelor fizice sau juridice deţinătoare alehotelurilor.

ART. 3Condiţiile şi criteriile de certificare şi cuantificare a

calităţii serviciilor hoteliere pentru acordarea mărcii „Q" se aprobă prin ordin al ministrului turismului în

306

VI. Staţiuni turistice si dezvoltarea turismului

Hotărârea Guvernului nr. 1122/2002 pentru apro-barea condiţiilor si a procedurii de atestare a staţiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localităţi ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local

În temeiul art. 107 din Constituţie, al art. 9 şi 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ART. lPrezenta hotărâre reglementează condiţiile şi procedura de

atestare a staţiunilor turistice în scopul îmbunătăţirii cadrului de protejare, conservare şi valorificare a resurselor turistice.

ART. 2Poate fi atestată ca staţiune turistică de interes naţional sau

local, după caz, localitatea sau partea unei localităţi cu funcţii turistice specifice, în care activităţile economice susţin exclusiv realizarea produsului turistic, care dispune de resurse turistice naturale şi antropice,

310

delimitată pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate şi aprobate conform legii, şi care îndeplineşte, pentru una dintre categorii, criteriile minime prevăzute în anexa nr. l.

ART.3Staţiunilor turistice atestate, în cuprinsul cărora se află

valori de patrimoniu natural şi/sau cultural, le sunt aplicabile reglementările privind zonele protejate, instituite pe baza documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate conform legii.

ART. 4Dezvoltarea infrastructurii şi facilităţilor în staţiunile turistice

atestate, care cuprind în interiorul lor sau care se află în interiorul ori în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate, se supune reglementărilor privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

ART. 5Atestarea staţiunilor turistice se face de către Ministerul

Turismului împreună cu autorităţile administraţiei publice locale şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Atestarea nu schimbă rangul localităţii stabilit în condiţiile legii.

311

ART. 6(1)în cazul în care iniţiativa atestării aparţine

autorităţilor administraţiei publice locale, se transmiteMinisterului Turismului o scrisoare de intenţie şi studiulde oportunitate, din care să rezulte necesitatea atestăriistaţiunii turistice respective.

(2)Ministerul Turismului transmite iniţiatoruluiacordul de principiu care reprezintă acceptul pentruîntocmirea documentaţiei în vederea atestării staţiuniisau observaţiile sale la studiul de oportunitate transmis.

ART. 7(1) Documentaţia pentru atestarea staţiunii turistice

se întocmeşte de autorităţile administraţiei publicelocale şi cuprinde:

a) memoriul de prezentare;b)piese desenate;c) anexele de specialitate.(2) Piesele desenate conţin încadrarea în planul

urbanistic general, harta turistică şi altele.(3) Anexele de specialitate conţin:a) documentaţia de urbanism şi/sau de amenajare a teri-

toriului, avizată si aprobată conform anexei nr. l la Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

312

b) fişa staţiunii turistice, cu prezentarea detaliată acriteriilor minime îndeplinite, conform anexei nr. l, şi,după caz, a celor suplimentare;

c) studii şi documente care să susţină atestarea statutului de staţiune turistică şi a specificului ei determinat de resursele turistice de care dispune.

ART. 8Documentaţia pentru atestarea staţiunii turistice se depune

la Ministerul Turismului care, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, întocmeşte proiectul de hotărâre a Guvernului pentru atestarea staţiunii turistice, în cazul în care localitatea sau partea din localitate nu întruneşte toate condiţiile pentru a fi atestată ca staţiune turistică, Ministerul Turismului va informa în scris, în acelaşi termen, autoritatea interesată.

ART. 9Autoritatea administraţiei publice locale şi agenţii economici

implicaţi în administrarea şi exploatarea staţiunii turistice au obligaţia de a respecta criteriile minime prevăzute în anexa nr. l, care au stat la baza atestării acesteia.

ART. 10Ministerul Turismului poate propune retragerea atestării

unei staţiuni turistice, prin hotărâre a

313

Guvernului, în cazul în care nu mai sunt respectate criteriile minime prevăzute în anexa nr. l.

ART. 11(1)Staţiunea turistică atestată este administrată de

consiliul local în a cărui rază teritorială se află.(2)Consiliul local exercită în acest domeniu următoarele

atribuţii:a) urmăreşte respectarea prevederilor planurilor de

amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate pentruunitatea administrativ-teritorială din care face partestaţiunea turistică atestată, precum şi a altor reglementări legale privind reabilitarea, conservarea şi protejareavalorilor de patrimoniu natural si construit;

b) urmăreşte construirea, amenajarea şi administrarea terenurilor sportive, parcurilor de distracţii şi aspaţiilor verzi;

c)urmăreşte desfăşurarea activităţii turistice din staţiune astfel încât agenţii economici din turism să aibă accesnediscriminatoriu la resursele turistice şi să respectenormele de punere în valoare şi de protecţie a acestora;

d) urmăreşte ca activităţile economice care sedesfăşoară în staţiune să nu aducă atingere intereselordezvoltării turismului în zonă;

314

e) acţionează pentru protecţia mediului înconjurător prin măsuri şi programe speciale în vederea încurajării şi dezvoltării funcţiei turistice a staţiunii si eliminării tuturor surselor de poluare, inclusiv a celor de poluare sonoră.

ART. 12Staţiunile turistice de interes naţional sunt incluse cu

prioritate în programele anuale de promovare turistică, în cele de dezvoltare a produselor turistice şi în cele de dezvoltare a infrastructurii generale.

ART. 13Se atestă ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv

staţiuni turistice de interes local, localităţile prevăzute în anexa nr. 2.

ART. 14Anexele nr. l şi 2 fac parte integrantă din prezenta

hotărâre.ART. 15Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se

abrogă Hotărârea Guvernului nr. 77/1996 pentru aprobarea Normelor privind atestarea staţiunilor turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 22 februarie 1996.

315

Legea Nr. 374 din 14 iulie 2004 Legea muntelui

Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. l - Dispoziţii generale ART. l(1)Zona montană a României constituie un teritoriu de

interes naţional special economic, social şi de mediu natural.(2) Prezenta lege reglementează principiile şi

modalităţile de dezvoltare şi protecţie a zonei montaneprin punerea în valoare a resurselor, pentru stabilizareapopulaţiei şi creşterea puterii economice la nivel local şinaţional, în condiţiile păstrării echilibrului ecologicsi protecţiei mediului natural montan, respectând principiile stabilite prin reglementările internaţionaleprivind dezvoltarea montană durabilă.

(3) în înţelesul prezentei legi, zona montană estereprezentată de arealul delimitat în conformitate cuprevederile Hotărârii Guvernului nr. 949/2002 pentruaprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, iarprin sintagma handicapuri naturale se înţelege gradul derestrictivitate impus de condiţiile fizico-geografice, altitudine, panta terenului, perioada de vegetaţie şi altele,cu impact negativ asupra activităţilor economice dinarealul montan.

323

ART. 2(1)Stabilirea unor acţiuni unitare la nivel central şi

local în domeniul dezvoltării şi protecţiei zonelor montane din România se face în condiţiile HotărâriiGuvernului nr. 318/2003 privind constituirea şifuncţionarea Comitetului interministerial şi acomitetelor judeţene pentru zona montană, cu modificările ulterioare.

(2)Obiectivele dezvoltării durabile a zonei montanese realizează prin Agenţia Naţională a Zonei Montane,organizată ca direcţie generală în cadrul MinisteruluiAgriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în colaborare cu instituţiile specializate pentru teritoriulmontan.

(3)Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi DezvoltăriiRurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montaneşi structurile specializate în dezvoltarea zonei montanedin cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltarerurală, colaborează cu autorităţile administraţiei publicelocale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentalecare au ca obiect de activitate dezvoltarea durabilă azonei montane.

324

CAP. 2 - Scopul, principiile si obiectivele politicii montane ART.3

(1) Politica montană are ca scop valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi abiodiversităţii, precum şi dezvoltarea de activităţieconomice specifice acestei zone.

(2) Principiile esenţiale ale acestei politici sunturmătoarele:

a) valorificarea optimă a resurselor agricole, piscicole, forestiere, energetice, industriale, artizanale,turistice şi culturale specifice, existente pe teritoriulunei localităţi sau pe un anumit areal ce se constituie cao entitate naturală în zona montană;

b) diversificarea activităţilor economice şi de producţie din zona montană, fără deteriorarea echilibruluiecologic sau degradarea mediului natural;

c) integrarea activităţilor lucrative la nivel deproducător sau prin asocierea producătorilor pentruaplicarea unei politici montane competitive;

d) recunoaşterea existenţei obiective a condiţiilornaturale speciale şi a dreptului comunităţilor din zonamontană la o dezvoltare specifică;

325

e) dezvoltarea si ridicarea calităţii vieţii din zona montană.

(3) Obiectivele politicii montane sunt următoarele:a) protecţia şi conservarea resurselor naturale;b)protecţia si conservarea ariilor naturale protejate;c) valorificarea resurselor naturale disponibile în

limitele potenţialului biologic natural de regenerare aacestor resurse;

d) stabilizarea locuitorilor din zonele montane şifavorizarea instalării familiilor tinere în zona montană;

e) dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor oferitepopulaţiei montane;

f) aplicarea de măsuri agro-pedo-ameliorative învederea opririi degradării terenurilor agricole şi silvice;

g) păstrarea si modernizarea activităţilor industrialeşi artizanale tradiţionale;

h) dezvoltarea activităţilor de turism şi agroturism;i) îmbunătăţirea pregătirii profesionale a locuitorilor din

spaţiul montan;j) susţinerea programelor de dezvoltare durabilă a zonelor

montane.

326

CAP. 3 - Organizarea instituţională specifică pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane si susţi-nerea formelor asociative ale agricultorilor montani

ART. 4(1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării

Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane, structură specializată în dezvoltarea durabilă a zonei montane din cadrul acestuia, asigură:

a) aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului îndomeniul dezvoltării şi protecţiei populaţiei si mediuluimontan din România;

b) colaborarea cu ministerele, cu alte organe centraleale administraţiei publice centrale si cu autorităţileadministraţiei publice locale în vederea acţiunilordestinate dezvoltării durabile;

c) iniţierea şi elaborarea de proiecte de acte normative privind zona montană, precum şi de proiecte şiprograme de dezvoltare agricolă, rurală şi integratepentru zona montană;

d) monitorizarea implementării programelor şiproiectelor de dezvoltare durabilă în zona montană,inclusiv sprijinirea înfiinţării şi bunei funcţionări aorganizaţiilor profesionale ale agricultorilor de munte, a

327

cooperativelor de producători şi a altor forme de asociere;

e) reprezentarea intereselor din zona montană înraport cu alte instituţii şi organisme naţionale, precum şiale României, în raporturile internaţionale;

f) coordonarea tehnică, metodologică şi monitorizareaactivităţilor agricole şi neagricole din zona montană.

(2)Agenţia Naţională a Zonei Montane coordoneazăactivitatea Centrului de Formare şi Inovaţie pentruDezvoltare în Carpaţi şi colaborează cu Academia deştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe lonescu-Şiseşti"în domeniul dezvoltării durabile a zonei montane.

(3)Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltareîn Carpaţi este instituţie publică cu personalitatejuridică, specializată pentru agricultură şi dezvoltarerurală montană durabilă, finanţată de la bugetul de stat,în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilorsi Dezvoltării Rurale, şi poate beneficia de donaţii şisponsorizări în scopul ameliorării bazei materialeşi activităţilor specifice.

(4)La nivelul judeţelor cu zonă montană structurilespecializate în dezvoltarea zonei montane din cadruldirecţiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală, în colaborare

328

cu comitetele judeţene pentru zona montană, împreună cu un reprezentant al compartimentului de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judeţene competente, coordonează şi monitorizează implementarea programelor locale de dezvoltare durabilă. ART. 5

(1) Reprezentarea intereselor producătorilor agricolidin zonele de munte la toate nivelurile, precum şiexercitarea de servicii şi activităţi proprii deaprovizionare, colectare, prelucrare şi valorificare amateriilor prime se vor asigura prin organizarea unorforme de asociere proprii cu sprijinul MinisteruluiAgriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prinAgenţia Naţională a Zonei Montane şi al structurilor dinteritoriu.

(2) Consiliile locale din localităţile în care îşi ausediul asociaţiile producătorilor agricoli din zonamontană pun la dispoziţia acestora, în condiţiile legii,diverse active disponibile pentru sediile acestora, înscopul desfăşurării activităţii, inclusiv pentru organizarea unor depozite sau a altor activităţi de producţie,comerţ ori cu caracter social.

329

(3) Asociaţiile producătorilor agricoli din zonamontană pot beneficia de scutiri de taxe şi impozitepentru primii 5 ani de la constituire.

(4)Modul de acordare a ajutoarelor de pornire, cuantumul şi controlul alocărilor, alte avantaje ce se acordăasociaţiilor producătorilor agricoli din zona montană sestabilesc prin hotărâre a Guvernului.

CAP. 4 - învăţământul agro-montan ART. 6(1) învăţământul agro-montan preuniversitar este

parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ sicuprinde următoarele niveluri:

a) învăţământ secundar inferior, prin ciclul inferioral liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX - X;

b) învăţământ secundar superior, clasele XII - XIII,precedat de anul de completare;

c) învăţământ postliceal.(2) învăţământul agro-montan se poate realiza şi în

cadrul sistemului de formare profesională continuă prinorganizarea de şcoli de arte şi meserii cu profil de agricultură montană, a căror bază materială va includeferme didactice, conform legii, organizate ca exploataţiiagro-turistice montane de referinţă. Nominalizarea

330

şcolilor cu profil agro-montan, precum si proiectele de investiţii pentru fermele didactice si dotările specifice vor fi avizate şi asigurate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane, şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

(3) Strategia de dezvoltare a învăţământului agro-montan se include în strategia globală a învăţământuluiromânesc.

(4) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi DezvoltăriiRurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane, colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cuMinisterul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei îndomeniul formării profesionale iniţiale şi continue.Condiţiile de colaborare se stabilesc prin ordin comunal ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării ruraleşi al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

ART. 7Instituţiile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din zona

montană pot primi în folosinţă gratuită terenuri agricole pentru loturi experimentale, respectiv pentru cercetare, în condiţiile legii, dacă fac dovada că prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea zonei montane.

331

CAP. 5 - Dezvoltarea şi protecţia mediului montan ART. 8Producătorii agricoli din zona montană beneficiază de

sprijinul financiar din partea statului, acordat potrivit legislaţiei în vigoare.

ART. 9Pentru compensarea scăderii veniturilor populaţiei din

zona montană, datorată restricţiilor privind utilizarea agricolă a terenurilor situate în arii protejate sau în zone defavorizate natural, statul poate acorda diferenţiat indemnizaţii compensatorii de handicapuri naturale producătorilor agricoli.

ART. 10La întocmirea proiectelor şi a planurilor de management ale

ariilor naturale si construite protejate din zona montană participă specialişti cu pregătire pentru zone montane, precum şi specialişti cu pregătire corespunzătoare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului.

ART. 11Formele, condiţiile şi cuantumul indemnizaţiei

compensatorii de handicapuri naturale din zona montană se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

332

ART. 12Pentru a favoriza mecanizarea lucrărilor agricole si creşterea

productivităţii muncii, structurile agricole de specialitate din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală întocmesc şi afişează variante fezabile de comasare a terenurilor agricole, care să avantajeze proprietarii de terenuri în realizarea schimburilor şi cumpărărilor de loturi care să conducă la o organizare mai judicioasă şi mai economică a activităţilor agricole specifice.

ART. 13(1) Pentru protecţia solului montan şi, după caz,

pentru refacerea capacităţii de producţie a acestuia,persoanele fizice şi juridice care deţin în proprietate saufolosesc cu orice titlu terenuri cu destinaţie agricolă şisilvică aplică măsuri de prevenire şi combatere adegradării solului.

(2)Măsurile de prevenire a afectării funcţiilor naturaleale solului asigură protecţia permanentă a fertilităţiisi capacităţii funcţionale a solului, prin aplicareaprincipiilor bunelor practici agricole, care includ:

a) lucrarea solului în concordanţă cu specificul terenului, ţinându-se seama de condiţiile geografice,

333

orografice şi climatice specifice;b)conservarea şi îmbunătăţirea structurii solului;c) evitarea compactării solului, în funcţie de tipul

de sol şi de gradul de umiditate al acestuia, princontrolul presiunii exercitate de echipamentele deutilizare agricolă;

d)evitarea eroziunii solului, după caz, prin adaptareamijloacelor de exploatare la condiţiile locale: pantă,acţiunea apei şi a vântului, precum şi învelişul vegetalal solului;

e) conservarea elementelor structurale predominantnaturale ale parcelelor de teren, care sunt necesarepentru conservarea solului, în special prin plantaţii degarduri vii, boschete, tufărişuri şi copaci, menţinereahaturilor între parcelele de teren, executarea de benziînierbate şi de terase;

f) conservarea şi susţinerea dezvoltării microflorei şimicrofaunei, în scopul asigurării echilibrului biologic alsolului prin rotaţia corespunzătoare a culturilor;

g) conservarea conţinutului de humus al solului, înfuncţie de structura solului, în special prin aplicareaadecvată a substanţelor organice sau prin reducereaintensităţii lucrării solului.

334

(3) Nerespectarea principiilor bunelor practici agricole va fi sancţionată potrivit reglementărilor în vigoare.

ART. 14Păşunile din zona montană, aflate pe teritoriul unei arii

naturale protejate, se pot atribui în folosinţă de către proprietar, cu avizul administraţiei ariei protejate, pentru exploatare, exclusiv populaţiei locale şi numai în zonele, perioadele, cu efectivele şi speciile de animale stabilite prin planurile de management.

ART. 15(1)Atribuirea în folosinţă a păşunilor se face prin

contract pentru cel puţin 5 ani consecutivi, cu drept deprelungire, aceluiaşi grup de agricultori sau aceloraşipersoane fizice, dacă au fost respectate clauzelespeciale cu privire la întreţinerea şi exploatarearaţională a acestora.

(2)Verificarea respectării obligaţiilor contractuale serealizează anual de către specialistul centrului agricol şide un reprezentant al consiliului local.

(3)Sumele rezultate din taxele de păşunat şi din alteexploataţii ale păşunilor, care sunt stabilite de către consiliile locale, sunt folosite integral pentru lucrări de

335

întreţinere, amenajări pastorale şi/sau silvice, lucrări de reconstrucţie ecologică a păşunilor degradate. ART. 16

(1) Asigurarea reproducţiei şi ameliorarea efectivelor de animale din zona montană se realizează încondiţiile Legii zootehniei nr. 72/2002, cu modificărileulterioare.

(2) Crescătorii de animale, asociaţiile profesionaleale acestora şi consiliile locale din zona montană potasigura reproducători cu origine cunoscută, autorizaţide către structurile de specialitate subordonateMinisterului Agriculturii, Pădurilor si DezvoltăriiRurale.

ART. 17Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, prin

structura specializată în dezvoltarea zonei montane, sprijină material şi logistic, în cadrul creditelor bugetare alocate, organizarea de târguri, expoziţii şi conferinţe care ţin cont de tradiţiile şi interesele comunităţii, în colaborare cu consiliile locale.

ART. 18Persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate potrivit

legii, care desfăşoară activităţi de turism în

336

structuri de primire de tipul pensiunilor si fermelor agro-turistice, beneficiază de următoarele înlesniri:

a) acordarea unor suprafeţe din terenurile disponibile, în condiţiile legii, de către consiliile locale, învederea construirii, dezvoltării şi exploatării pensiunilorşi gospodăriilor agro-turistice;

b) acordarea de priorităţi la realizarea infrastructuriinecesare desfăşurării activităţii.

ART. 19(1) Pensiunile turistice sunt structuri de primire

turistice, având o capacitate de cazare de până la 10camere, totalizând maximum 30 de locuri, în mediulrural, şi până la 20 de camere în mediul urban,funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri inde-pendente care asigură în spaţii special amenajatecazarea turiştilor şi servirea mesei.

(2) Alimentaţia turiştilor în pensiunile turistice şiagro-turistice se asigură cu produse agroalimentare, cuprioritate din surse proprii sau locale.

(3) Autorizaţia pentru construirea pensiunilorturistice şi agro-turistice se face în conformitate cuprevederile legale, cu avizul de specialitate al autorităţii

337

publice centrale care aplică politica Guvernului în domeniul turismului.

(4) Pensiunile turistice si agro-turistice sunt clasificate de către autoritatea publică centrală care aplicăpolitica Guvernului în domeniul turismului, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Pensiunile agro-turistice montane care dezvoltăcapacităţi de cazare de până la 20 de locuri beneficiazăde scutire de la plata impozitului pe profit şi a impozitului pe teren timp de 5 ani de la constituire.

ART. 20(1) în amenajarea teritoriului montan, aplicată în

conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privindamenajarea teritoriului şi urbanismul, se au în vederepriorităţile şi nevoile populaţiei montane, în concordanţă cu necesitatea conservării monumentelor istoriceşi a şirurilor arheologice, a biodiversităţii si utilizăriidurabile a resurselor naturale din zonele montane.

(2) La proiectarea construcţiilor în localităţile dinzonele rurale montane se asigură specificul arhitectural

338

al zonei, în perspectiva dezvoltării turismului şi agroturismului.

ART. 21în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei

legi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora Strategia de dezvoltare durabilă a zonei montane, care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Preşedintele Camerei Deputaţilor Vaier Dorneanu

p. Preşedintele Senatului, Doru loan Tărăcilă

339

Bibliografie

Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism,

Colecţia Turism, Gabriela Stănciulescu, Nicolae Lupu,

Gabriela Aigu;

Managementul operaţiunilor de turism, ediţia a Il-a,

Gabriela Stănciulescu;

Managementul marketingului, Philip Kotler;

Mangementul strategic, Corneliu Russu;

Managementul proiectelor, Mariana Mocanu, Carmen

Schuster;

Târgurile, expoziţiile şi convenţiile - instrumente de

marketing, Zamfir C.Moise;

Managementul schimbărilor. Valorificarea potenţialului

creativ al resurselor umane, Armenia Androniceanu;

341

Managementul calităţii, Măria Olaru;

Managementul calităţii totale, S.Ciurea, N.

Drăgulănescu;

Managementul serviciilor, Radu Emilian; Managementul

resurselor umane, Horia D. Pitariu;

Managementul resurselor umane, V. Lefter,

A.Manolescu;

Comportamentul uman - o abordare economică, G. S.

Becker;

Human resources, Management in the Hospitality

Industry, ML. Boella;

Conducerea resurselor umane, Radu Emilian

(coordonator);

Cum să devii manager de succes, Michael Morris; Mari

succese în afaceri, Richard Denny; România - o

enciclopedie a naturii, I. Manta;

342

Economia turismului şi protecţia mediului înconjurător, FI.

Bran, D. Marin, T. Simon;

Economia turismului, O. Snak, P. Baron, N. Neacşu;

Ghidul financiar al întreprinzătorului, Editura Tehnică,

Bucureşti - 1997;

Cartea contabilului autodidact, Editura Gestiunea,

Bucureşti 1995;

Analiza economico-financiară a societăţii comerciale,

D.Mărgulescu, revista Tribuna Economică -1994;

Ordonanţa Guvernului nr.63/1997 privind stabilirea unor

facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, publicată în

MO nr.226/30.08.1997. Se reglementează anumite facilităţi

pentru persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile

comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de

servicii turistice în pensiuni agro-turistice clasificate,

343

Legea nr. 187/199 8 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului

nr.63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea

turismului rural, publicată în MO nr.394/16.10.1998;

Ordinul Ministrului Turismului nr. 100/20(H pentru

modificarea OANT nr. 141/1999 privind nivelul tarifelor

percepute pentru prestările de servicii autorizate, publicat în

MO nr. 128/14.03.2001.

344

carte-managementul pensiunii

Documents