carte flis-extern pandele

Upload: cosmin-ducea

Post on 01-Mar-2016

68 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Flis-Extern

TRANSCRIPT

  • Dr. ing. Pandele Neculae Prof. dr. Valeriu St\nescu

    Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    Autorii aduc omagiul lor celor care au depuseforturi ne;ntrerupte pentru prop\[irea in-dustriei na]ionale de petrol la confluen]amileniilor, domnii dr. ing. ION POPA dinSNP PETROM SA [i ing. LIVIU LUCA dinFSLI PETROM

    :n egal\ m\sur\, autorii omagiaz\ pe to]ipetroli[tii care s-au remarcat de-a lungultimpului ;n activit\]ile practice [i teoretice aledescoperirii [i valorific\rii z\c\mintelor depetrol, precum [i ;n cele ale form\rii specia-li[tilor petroli[ti

    O men]iune aparte se cuvine a fi f\cut\ pentrudoamna PAMELA TEREKHOVA de la SEGInternational Showcase pentru promovareacercet\rilor petroliere pe plan mondial

  • Autorii acestei c\r]i ;ncearc\ un sentiment de deplin\ satisfac]ie fa]\ de momentulaniversar al Muzeului Na]ional al Petrolului [i adreseaz\ conducerii muzeuluifelicit\ri pentru realiz\rile ob]inute ;n cei 40 de ani de activitate desf\[urat\ cuabnega]ie [i profesionalism

    La realizarea acestei c\r]i au participat mai multe institu]ii, companii sau firmec\rora le exprim\m cordiale mul]umiri [i o vie recuno[tin]\> MINISTERULINDUSTRIEI {I RESURSELOR, AGEN}IA NA}IONAL| PENTRU RESURSEMINERALE, AUTORITATEA NA}IONAL| PENTRU REGLEMENT|RI :NDOMENIUL GAZELOR NATURALE, SNP PETROM SA BUCURE{TI, SNROMGAZ MEDIA{, SC PROSPEC}IUNI SA, SC FORADEX SA, SC ATLAS GIPSA, ROMPETROL WELL SERVICES, SCHLUMBERGER LOGELCOROMANIAN BRANCH, ASOCIA}IA CONTRACTORILOR DE FORAJ DINROM+NIA (ACFR), M-I PETROGAS SERVICES ROMANIA s.r.l., LUKOIL, SCDETUB|RI SONDE SA, PCC STEROM SA, DOSCO PETROSERVICESROMANIA S.R.L.

    Autorii c\r]ii p\streaz\ ;n inimi sentimente de recuno[tin]\ [i afec]iune fa]\ defamiliile lor, care i-au ajutat ;ncuraj=ndu-i ;n munca de ;mplinire a acesteilucr\ri

    Versiunea ;n limba englez\ a acestei c\r]i a fost prezentat\ la Expozi]ia [iConferin]a Interna]ional\ anual\ a SEG (Society of Exploration Geophysicists),San Antonio Texas, 9-14 septembrie 2001

  • Pandele Neculae Valeriu St\nescu

    Z\c\mintelede petrol

    din fli[ul externcarpatic

    SEG 2001 San Antonio TX

    Editura VergiliuBucure[ti, 2001

  • Editor> ing. Dan Tudor

    Tehnoredactare> ing. Lucian Gavrile]eanuing. Ana Tudor

    Versiunea ;n limba rom=n\> Cristina Vasilescu

    Grafica> ing. Ana Tudor

    Coperta> ing. Vasile Sindilaring. Radu Olaru

    2001 PANDELE NECULAE, VALERIU ST|NESCU

    Toate drepturile rezervate. Reproducerea prin orice mijloace esteinterzis\, cu excep]ia situa]iilor prev\zute de Legea Copyright-ului, referitoare la

    studiul individual [i cercetare.

    Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomnieiNECULAE, PANDELE Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic /Pandele Neculae, Valeriu St\nescu. - Bucure[ti> EdituraVergiliu, 2001p.< cm.Bibliogr.ISBN 973-98540-9-5ISBN 973-0-2435-9

    I. St\nescu, Valeriu

    553.982(498)

    Tip\rit n Romnia

    Editura Vergiliu PETROSOFT Bucure[tiStr. Maior Coravu 27 Str. Biserica Amzei 23Sectorul 2, Bucure[ti Sectorul 1, Bucure[ti

    Tel.> 250 38 32 Tel.> 659 70 60GSM 092 581768

    Tel./Fax> 324 01 39 Tel./fax> 659 71 40E-mail> [email protected] E-mail: [email protected]

    ISBN 973-0-02435-9 ISBN 973-98540-9-5

  • CUPRINS

    PREFA}|...................................................................................................7

    CUV+NT :NAINTE ..................................................................................9

    INTRODUCERE......................................................................................13

    1. PRINCPALELE CONCEPTE DE ARONDARE PETROLIER|FOLOSITE :N LUCRARE .....................................................................17

    1.1. Bazinul de sedimentare ................................................................17

    1.2. Provincia petrolifer\-gazeifer\ ...................................................20

    1.3. Sistemul petrolifer ........................................................................23

    1.4. Subsistemul migra]iei [i acumul\rii sau conceptul play.......28

    1.5. Zona de acumulare.......................................................................33

    1.6. Structura .......................................................................................34

    1.7. Capcana.........................................................................................35

    1.8. Z\c\m=ntul, acumularea, c=mpul petrolifer .............................37

    1.9. Rezervorul natural [i colectorul..................................................39

    2. FLI{UL EXTERN CARPATIC> CARACTERE GEOLOGICE{I PETROLIERE.....................................................................................41

    2.1. Fli[ul extern ;n cadrul structural al Carpa]ilor Orientali ........41

    2.2. Caracterele geologice ale fli[ului extern .....................................452.2.1. Caractere stratigrafice.........................................................452.2.2. Caractere tectonice .............................................................53

    2.3. Caracterele petroliere ale fli[ului extern....................................582.3.1. Formarea petrolului ............................................................582.3.2. Acumularea petrolului ........................................................68

  • 6 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    2.3.3. Tipuri de acumul\ri ............................................................74

    3. STRUCTURI, Z|C|MINTE {I C+MPURI PETROLIFERE ..........79

    3.1. Privire general\ ............................................................................79

    3.2. Principalele structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere ..........803.2.1. Grupul structurilor de la nord de valea Trotu[ului .............813.2.2. Grupul structurilor de la sud de valea Trotu[ului.............151

    4. PRIVIRE GENERAL| ASUPRA HABITATULUI {I OCU-REN}EI PETROLULUI :N FLI{UL EXTERN CARPATICDIN MOLDOVA ....................................................................................191

    4.1. C=teva date statistice [i interpretarea lor ................................191

    4.2. Considera]iuni asupra habitatului [i ocuren]ei petrolului .....199

    4.3. Ce poate rezerva viitorul? .........................................................202

    CUV+NT DE :NCHEIERE ..................................................................205

    BIBLIOGRAFIE SELECTIV|............................................................207

    REPERE ALE INDUSTRIEI DE PETROL {I GAZEDIN ROM+NIA .....................................................................................211

  • PREFA}|

    Lucrarea prezent\ este o sintez\ regional\ asupra z\c\mintelor de hidro-carburi din fli[ul extern al Carpa]ilor Orientali. Ea reprezint\ o analiz\ critic\comparativ\ a concep]iilor izvor=te din cercet\rile anterioare, coroborat\ cu punc-tele de vedere cele mai recente.

    Dezvoltarea activit\]ii de cercetare geologic\ [i geofizic\ pentru hidrocar-buri a determinat acumularea unui fond impresionant de date privind z\c\mintelede petrol din Carpa]ii Orientali. Acest fapt a permis abordarea pe baze moderne aanalizei acestor z\c\minte.

    Realizarea unei sinteze regionale, cum este cea prezentat\ ;n aceast\ carte,a impus utilizarea adecvat\ a tuturor no]iunilor [i principiilor utilizate ;n geologiapetrolului. :n acest scop, autorii, la ;nceputul lucr\rii, au prezentat principaleleconcepte de arondare petrolier\ urmat\ de caracterizarea geologic\ a fli[ului ex-tern carpatic. Desigur, aceast\ parte mai mult teoretic\ este, prin for]a lucrurilor,foarte restr=ns\, dar fundamental\ pentru ;n]elegerea prezent\rii z\c\mintelor dehidrocarburi.

    Urmeaz\ partea principal\ a lucr\rii, prezentarea structurilor, z\c\mintelor[i c=mpurilor petrolifere din fli[ul extern al Carpa]ilor Orientali situate la nord [ila sud de Valea Trotu[ului. :n analiza acestor structuri [i z\c\minte, autorii au ;n-cercat s\ p\streze un echilibru, deseori greu de realizat, ;ntre partea descriptiv\ [icea interpretativ\. S-au utilizat foarte multe date primare, provenind din lucr\rilede foraj, din cercet\rile geofizice [i din lucr\rile geologice de suprafa]\.

    Cartea se termin\ cu o prezentare general\ asupra form\rii [i reparti]iei pe-trolului ;n fli[ul carpatic extern [i cu c=teva considera]ii privind activitatea de des-coperire a z\c\mintelor viitoare.

    Aceast\ carte reprezint\ nu numai o sintez\, dar [i un ;nceput pentru studi-ile viitoare asupra z\c\mintelor de hidrocarburi din Carpa]ii Orientali. Cantitateaimens\ a datelor prezentate [i sintetizate poate constitui punctul de plecare al mul-tor ;ntreb\ri care pot duce la progresul ;n]elegerii modului de formare [i acumula-re a hidrocarburilor. :n plus, cartea este un punct de plecare pentru geologii viitoricare ar putea s-o amelioreze sau s-o aduc\ mai aproape de ceea ce ;n geologie sepoate accepta ca realitate.

    Prezenta carte reprezint\ o angajare curajoas\ a autorilor. Dincolo de aridi-tatea informa]iilor prezentate trebuie remarcat\ [i frumuse]ea interpret\rilor aces-

  • 8 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    tora. C=t de bine au reu[it autorii, l\s\m pe cititori s\ aprecieze. Dup\ p\rereanoastr\, cartea merit\ s\ fie citit\ [i studiat\ de to]i geologii petroli[ti [i suntemconvin[i c\ nu va trece neobservat\ nici de c\tre companiile str\ine care execut\lucr\ri de explorare pentru hidrocarburi ;n Rom=nia.

    20 decembrie 2000Dr. ing. Mihail Ian\[

    Pre[edintele Agen]iei Na]ionalepentru Resurse Minerale

  • CUV+NT :NAINTE

    Sintezele geologice referitoare la provinciile petrolifere-gazeifere ale Ro-m=niei sunt exemplificate doar prin c=teva titluri de lucr\ri, ;n pofida ;ndelungateitradi]ii pe care ]ara noastr\ o are ;n domeniul explor\rii [i exploat\rii petrolului [igazelor naturale de hidrocarburi. Cauzele acestei penurii sunt multiple [i nu estecazul s\ le ar\t\m aici, dar, oricum, constat\m c\ [i ast\zi se men]ine un paradoxneavenit, un dezacord flagrant ;ntre volumul [i calitatea activit\]ilor geologicepetroliere practice [i teoretice din Rom=nia pe de o parte [i volumul publica]iilor[tiin]ifice de specialitate, ;ntre care [i lucr\rile de sintez\ ale cercet\torilor rom=ni,pe de alt\ parte.

    De[i ;n c=mpul cercet\rilor pentru petrol au activat numeroase persona-lit\]i, geologi de anvergur\ mondial\, ;n ultima jum\tate de secol au v\zut luminatiparului doar [apte lucr\ri notabile de sintez\ asupra bazinelor petrolifere-gazei-fere rom=ne[ti, ai c\ror autori au fost> A. Vrancea (1960), N. Grigora[ (1961), D.Ciupagea, M. Pauc\ [i T. Ichim (1971), D. Paraschiv (1975, 1979, 1979) [i N.Ionescu (1994). Nenum\rate lucr\ri de anvergur\ mai mic\, elaborate ;n institu]iide profil, au r\mas nepublicate [i nevalorificate, ;mbog\]ind astfel arhivele acestorinstitu]ii.

    Lucr\rile de sintez\ publicate, a[a pu]ine c=te au fost, ca [i cele nepubli-cate, [i-au demonstrat valoarea trec=nd cu deplin succes proba confrunt\rii curezultatele descoperirilor ulterioare de petrol din bazinele rom=ne[ti< ele se ali-niaz\ tradi]iei geologiei petroliere din ]ara noastr\ ini]iat\ de lucr\rile lui L.Mrazec [i continuat\ de opera lui G. Macovei, a lui I. Atanasiu, a lui I. Gav\t, alui N. Grigora[ [i a altor personalit\]i.

    :n afara lucr\rilor men]ionate, ample, cuprinz\toare, cu fundament [tiin-]ific [i cu numeroase prelungiri ;n c=mpul practicii de explorare petrolier\, ;nrevistele de specialitate au ap\rut numeroase lucr\ri de mai mic\ ;ntindere, arti-cole focusate pe aspecte de detaliu sau pe areale restr=nse ;n cadrul bazinelor,care, dincolo de aportul lor [tiin]ific la cunoa[terea unor procese [i condi]ii geolo-gice [i petroliere din arealul studiat, pot reprezenta pilonii pe care se sprijin\ mari-le lucr\ri de sintez\ bazinal\.

    Iat\ c\ de la apari]ia ultimei lucr\ri ample de sintez\ geologic\ petrolier\ aprovinciilor rom=ne[ti au trecut mai mult de dou\ decenii, interval de timp ;n care

  • 10 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    s-a ob]inut un impresionant volum de informa]ii asupra acumul\rilor de petrol [igaze din toate bazinele petrolifere-gazeifere ale ]\rii.

    Dar, pe de alt\ parte, num\rul celor care cunosc aceste date la scar\ glo-bal\ este foarte mic (de regul\ un geolog cunoa[te doar informa]iile din arealul ;ncare lucreaz\ el), iar pe de alt\ parte, noile informa]ii nu sunt ;nc\ integrate ;nmodelul geologic petrolier al bazinului la care se refer\ ele, model care ar putea fiperfec]ionat ;n acord cu cele mai noi rezultate ob]inute.

    Credem c\ motivele expuse sunt suficiente pentru a justifica publicareasintezelor geologice petroliere ale bazinelor rom=ne[ti.

    Mai mult dec=t at=t> unele provincii petrolifere-gazeifere au atins (sau suntaproape de a atinge) stadiul de senectute al cunoa[terii [i exploat\rii petrolului,iar altele se g\sesc ;ntr-un stadiu premerg\tor, de maturitate sau de tinere]e.Cele dint=i pot suporta un proces de revigorare, datorit\ dezvolt\rii cercet\rilorpe o treapt\ de ad=ncime mai mare. Asemenea caracteristici rezult\ din tratareaproblematicii geologice petroliere la scar\ bazinal\, ;n cadrul lucr\rilor de sintez\.A[adar, o lucrare de sintez\ geologic\ petrolier\ referitoare la o provincie petroli-fer\-gazeifer\ trebuie, ;n ultim\ instan]\, s\ ofere sau s\ sugereze r\spunsuri la ;n-treb\rile> ;n ce stadiu geologic petrolier se afl\ bazinul? Ce perspective ofer\ elpentru a se descoperi noi acumul\ri? Dac\ bazinul este ;n stadiul de senectute elpoate fi revigorat (sau re;ntinerit) [i pe ce cale ?

    Cu aceste g=nduri au pornit la lucru autorii c\r]ii de fa]\, ;mp\rt\[ind spe-ran]a c\ faptele expuse ;n paginile care urmeaz\ vor fi utile unui cerc larg de ingi-neri geologi, de geologi, de ingineri constructori ai sondelor, de ingineri de z\c\-m=nt, de ingineri geofizicieni, cadre didactice universitare, precum [i celor careaspir\, ;ntr-o form\ sau alta, la calitatea de petrolist.

    Elaborarea acestei lucr\ri a ;nt=mpinat o succesiune de dificult\]i de vari-ate feluri, pe care autorii le-au ;nl\turat ;n cea mai mare parte. Cele mai multe di-ficult\]i au derivat din neconcordan]a multor informa]ii de sond\ sau de z\c\m=nt,ceea ce a necesitat interven]ia unui proces de selec]ie, cu re]inerea unora, apreciateca date corecte, [i eliminarea altora, considerate ca eronate.

    De asemenea, ;n interpretarea informa]iilor de teren au ap\rut de multe oridificult\]i care, fie c\ au condus g=ndirea pe piste insuficient argumentate, fie c\nu au permis aprofund\ri complete ale analizei petroliere.

    :n afara acestora, poate c\ modul de prezentare a problemelor legate deobiectul lucr\rii nu este cel la care s-ar fi a[teptat cititorul, ori din graba condeiu-lui (currente calamo) s-au strecurat nedorite repet\ri sau lapsus calami, sauexprim\ri ;ntr-un stil pu]in adecvat. Ne consoleaz\ un vers din Arta Poetic\ a ma-relui poet latin Quintus Horatius Flaccus> Quandoque bonus dormitat Homerus,adic\ uneori mai a]ipe[te [i bunul Homer sper=nd totu[i c\ atare nepotriviri suntne;nsemnate.

  • Cuv=nt ;nainte 11

    Apari]ia acestei c\r]i este, ;n mare m\sur\, rezultatul nu doar al muncii au-torilor s\i, ci [i al sprijinului substan]ial de care ne-am bucurat din partea unorspeciali[ti [i conduc\tori ai institu]iilor de profil, care au ;n]eles rostul unei ase-menea lucr\ri [i au r\spuns favorabil solicit\rilor noastre. :i pre]uim, le aducemcalde mul]umiri [i ;i asigur\m de recuno[tin]a noastr\.

    Mai ;nt=i g=ndul nostru de mul]umire se ;ndreapt\ c\tre Domnul dr. ing.Mihai Ian\[, la acea vreme Pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Mine-rale, care ne-a ;ncurajat [i ne-a ajutat efectiv s\ ob]inem datele de baz\ pentru arealiza aceast\ carte.

    :n acela[i plan exprim\m gratitudinea noastr\ Domnului dr. ing. Ion Popa,Directorul General al S.N.P. Petrom S.A. si Domnului ing. Marius Velescu, Di-rector General al S.N.P. Petrom S.A., al c\ror sprijin a fost de asemenea eficient,pre]ios [i decisiv.

    Adres\m mul]umiri Domnului ing. Nicolae Dedu, Directorul Direc]iei Ex-plorare a S.N.P. PETROM, care a manifestat bun\voin]\ pentru elaborarea lucr\-rii, oferindu-[i sprijinul la solicitarea noastr\.

    Specialistului cu mare experien]\ ;n problemele geologice petroliere alefli[ului extern carpatic, ing. Ion Giuglan, care ne-a pus la dispozi]ie numeroasedate primare sau ;ntr-o form\ prelucrat\ privind obiectul lucr\rii, ;i mul]umimsincer [i c\lduros, asigur=ndu-l de respectul nostru.

    Mul]umim, de asemenea, acelor mul]i geologi [i geofizicieni anonimi de laschelele de petrol care au colectat un imens volum de date primare, ordonate ;ndosare [i rapoarte care au trecut prin m=inile [i g=ndirea multor cercet\tori.

    Un sprijin deosebit, hot\r=tor pentru apari]ia acestei lucr\ri a[a cum seprezint\ ea, l-am primit de la conducerea PETROSOFT care a tip\rit cartea, dom-nii director ing. Dan Leucu]ia [i director tehnic mat. Constantin Fotescu, ca [i dinpartea domnului ing. Lucian Gavrile]eanu, tehnoredactorul lucr\rii, principaliifactori de finalizare a acestei tip\rituri. Este locul s\ amintim aici [i pe domnuling. Radu Olaru de la CCPEG Bucure[ti. care ne-a ajutat ;n m\sur\ semnificativ\la apari]ia, ;n condi]ii grafice c=t mai agreabile, a acestei c\r]i. Tuturor le expri-m\m respectuoasa noastr\ gratitudine.

    Mul]umiri [i recuno[tin]\ adres\m totodat\ domnului ing. Dan Tudor,editor, pentru operativitatea [i profesionalismul dovedit ;n activitatea de apari]ie aacestei c\r]i.

    :ntr-o prefa]\ nu pot fi cuprinse toate g=ndurile autorilor, iar cele ;nf\]i[atepoate c\ nu exprim\ deplin\tatea sim]\mintelor noastre. Pentru toate inadverten-]ele, cu certitudine f\r\ bun\ [tiin]\, ne cerem scuze.

    {i acum s\ intr\m ;n tunelul timpului geologic parcurs de Carpa]ii R\s\-riteni Rom=ne[ti ;n ultima lui parte, ;nsum=nd 140 milioane ani, c=nd ;n el s-auinstalat ultimele bazine de sedimentare, zguduite periodic de faze tectonice decutare, de faliere, de [ariaj. Iar printre aceste evenimente geologice majore, ;n

  • 12 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    mod lini[tit, pe nesim]ite, s-au insinuat evenimentele petroliere, de formare, demigra]ie [i de acumulare a hidrocarburilor, care s-au manifestat timid [i [ov\iel-nic, dar care au conferit fli[ului extern est-carpatic aureola unui interes economicsenza]ional. Desigur, obiectul lucr\rii noastre ;l formeaz\ ambele categorii de eve-nimente, ponderea mai mare revenind, cum este firesc, celor petroliere.

  • INTRODUCERE

    Mi-a mai r\mas t\ria s\ v\ implor din z\ri,O, zei, s\-mi duce]i nava cu bine peste m\ri

    Ovidiu Tristele, Cartea I, Elegia II

    Obiectul acestei lucr\ri, fli[ul extern carpatic, este un areal de aproximativ9500 kmp apar]in=nd Carpa]ilor Orientali< el este ;ntins de la frontiera nordic\ destat p=n\ ;n zona de curbur\ a lan]ului carpatic. Relieful s\u este muntos [icolinar, cu altitudini cuprinse ;ntre 600 m [i 1500 m, rareori ;n afara acestorlimite.

    Arealul astfel numit are o importan]\ petrolier\ deosebit\ din mai multemotive. Mai ;nt=i, ;n el au fost inventariate, ;nc\ din secolele XVI-XVII, apari]iisuperficiale de ]i]ei [i tot aici s-au ;ntreprins primele exploat\ri de ]i]ei dinPrincipatele Rom=ne, ini]ial din gropi ;n care se colectau scurgerile de petrol, apoiprin pu]uri de ]i]ei din ce ;n ce mai ad=nci. :n mod surprinz\tor pentru secoleleXVIII [i XIX, me[terii de circumstan]\ au ajuns s\ sape pu]uri de petrol cu dia-metru mare [i cu ad=ncimi de peste 50 m, ;n condi]iile unor mari riscuri (d\r=-marea pere]ilor, inundarea g\urii, emana]ii de gaze toxice, lipsa oxigenului, [.a.).

    Produc]ia na]ional\ de ]i]ei ;nregistrat\ ;n anul 1857 provenea ;n cea maimare parte din acest areal, iar c=mpurile petrolifere exploatate cu metodele rudi-mentare ale secolului al XIX-lea erau grupate ;n dou\ zone, una ;n Moldova(Moine[ti), alta ;n Muntenia (Bu[tenari). Aceste zone s-au extins treptat, mai cuseam\ cea din Moldova.

    :n al doilea r=nd este de re]inut c\ fli[ul extern carpatic, ;n spe]\ sectorulmoldovenesc, a cunoscut o dezvoltare exploziv\ privind exploatarea [i produc]iade petrol ;ncep=nd din anul 1950, c=nd s-au descoperit primele acumul\ri dead=ncime, bine conservate, cu mari rezerve de ]i]ei [i gaze. Se estimeaz\ c\ dinvolumul total de ]i]ei extras din aceast\ unitate structural\ cca. 90% s-a ob]inutdup\ anul 1950. De asemenea se estimeaz\ c\ din produc]ia total\ de petrol a ]\rii,ob]inut\ ;n intervalul de timp cuprins ;ntre anii 1857 [i 2000, cca. 12% revinefli[ului extern carpatic (cu principalele c=mpuri petrolifere din Moldova).

    :n al treilea r=nd, ;n acest areal problemele geologice-petroliere au cea maimare complexitate, iar descoperirea [i exploatarea acumul\rilor s-au realizat cu

  • 14 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    cele mai mari riscuri [i dificult\]i din cauza structurii geologice extrem de com-plicat\, care nu-[i g\se[te egalul ;n ]ara noastr\.

    Dac\ din punct de vedere stratigrafic [i litologic sau din punctul de vedereal form\rii [i al evolu]iei bazinului fli[ului extern cercetarea geologic\ a adus p=n\acum o satisf\c\toare clarificare, din punct de vedere tectonic, ;n spe]\ al locali-z\rii capcanelor ;n unitatea de sub p=nza de Tarc\u, de altfel cea mai important\pentru acumularea petrolului, de]in\toare a capcanelor bine protejate, dificult\]ilesunt uneori insurmontabile. Acestea sunt invinse doar de tenacitatea, flerul [iexperien]a geologilor din inteprinderile de exploatare existente ;n zona Moine[ti.Descoperirea z\c\mintelor de petrol ;n general r\m=ne o [tiin]\ [i o art\, mai cuseam\ ;ntr-un bazin ca acela care intr\ ;n discu]ie ;n paginile urm\toare. Cu mult\[tiin]\ [i art\ au fost ;nzestra]i acei geologi [i ingineri geologi care au scos dinanonimat at=tea acumul\ri ;n fli[ul carpatic, cum au fost Elefterie Hristescu, DanCulcer, Valeriu Coman, Gh. Grigorescu, Ion Nedelea, Ion Locusteanu, DumitruCaminschi, Ilie Zaharescu, Paul Enoiu, Vasile Ioni]\ [i mul]i al]i.

    Iat\ c\ ace[ti cercet\tori, mul]i la num\r, ;l contrazic pe marele Ch.Baudelaire, care ;ntr-una din poezii spunea>

    At=tea juvaeruri suntUitate-n bezn\ [i-n p\m=ntDormind ;n veci necercetate.

    Ei au trezit la via]\ aceste juvaeruri. S\ le fim recunosc\tori.Fli[ul extern carpatic pune ;n dificultate nu numai localizarea capcanelor,

    ci [i numeroase ;ntreb\ri din domeniul form\rii, acumul\rii [i reparti]iei petrolului;n construc]ia geologic\ etajat\, dar mai ales ;n subunitatea inferioar\ (Vrancea).De pild\, care este explica]ia prezen]ei doar a hidrocarburilor gazoase ;ntr-ocapcan\ (anticlinalul Tazl\ul Mare) [i a ]i]eiului ;n capcanele apropiate (Ar[i]a,Mihoc)< cum se poate explica prezen]a ]i]eiului ;ntr-un bloc cobor=t al unei struc-turi, ;n timp ce blocurile adiacente pu]in mai ridicate sunt acvifere< de ce ;ntr-ostructur\ exist\ o acumulare de CO2 iar ;n alta, foarte aproape, se afl\ o acumularede petrol f\r\ CO2< rocile surs\ au avut acela[i poten]ial generator de hidrocarburi;n cuprinsul bazinului sau acesta a fost diferit de la un sector la altul< care a fostcontribu]ia fiec\rei roci surs\ (din cele identificate cu grad ;nalt de certitudine) laaprovizionarea cu petrol a capcanelor din Oligocen.

    Evident, multe din ;ntreb\rile ridicate ofer\ posibilitatea unor ample co-mentarii cu r\spunsuri echivoce. Autorii prezentei lucr\ri au ;ncercat s\ evite, pec=t posibil, asemenea ;ntreb\ri frontale, dar uneori ei le-au sugerat pentru ca ele s\stimuleze g=ndirea cititorului.

    Cele ar\tate reprezint\ motiva]ia atac\rii fli[ului extern carpatic, sub raportgeologic-petrolier, de c\tre autorii prezentei lucr\ri. Unul dintre cei mai experi-menta]i geologi de petrol ne-a pus ;ntrebarea> De ce aborda]i fli[ul extern car-

  • Introducere 15

    patic, care este at=t de dificil [i ;ncurcat din punct de vedere petrolier? Tocmaipentru c\ este dificil [i ;ncurcat, a venit r\spunsul nostru.

    Fli[ul extern este taurul care are ;n aren\ doi adversari. Lupta este deschis\[i poate c\ sinteza noastr\ aduce oarecare nout\]i ;n cunoa[terea petrolier\ a fli-[ului.

    :n cartea de fa]\ subiectul este tratat ;ntr-o modalitate clasic\. :ns\ ;naintede abordarea lui, autorii au considerat util\ prezentarea unor concepte de arondarepetrolier\ folosite ;n lucrare pentru corecta ;n]elegere a sensului ;n care acestea aufost ;ntrebuin]ate. Ele au fost definite ;n ordinea descresc\toare de la termenii ceimai cuprinz\tori, bazinul de sedimentare [i provincia petrolier\, la termenii ceimai restr=n[i, z\c\m=ntul, acumularea, rezervorul, colectorul.

    Necesitatea trat\rii acestor concepte rezult\ din faptul c\ multe dintre elesunt folosite ;n diverse publica]ii, ;n rapoarte, ;n studii ;n mod incorect, ne[tiin]ificsau negeologic. De pild\ no]iunea de z\c\m=nt este ;n]eleas\ cel mai adesea ;nsens comercial, cu toate c\ z\c\m=ntul este ;nainte de toate un corp geologic [iabia dup\ aceea economic, industrial sau comercial.

    Fli[ul extern este abordat din punct de vedere geologic ca ;ncadrare ;nstructura geologic\ a Rom=niei [i a Carpa]ilor Orientali ;n mod special, apoi caalc\tuire stratigrafic\ [i caractere tectonice.

    Caracterele stratigrafice au fost relevate dup\ datele cart\rii geologice desuprafa]\, ale m\sur\torilor geofizice [i ale forajelor. Aceste caractere sugereaz\condi]iile de constituire a complexelor sedimentare con]in=nd roci surs\, roci co-lectoare [i cuverturi. Pentru diagnoza celor dint=i recurgerea la informa]iile geo-chimice este obligatorie, ;n m\sura ;n care ele exist\. Pentru evaluarea colectoa-relor s-a apelat la datele analitice privind parametrii petrofizici, al c\ror volumeste satisf\c\tor. Dificult\]i serioase le ;nt=mpin\ ;ncercarea de caracterizare acuverturilor, ;ntruc=t, de regul\, carotele ob]inute din stratele greu permeabile(noncolectoare) nu sunt nici frecvente nici analizate specific, ;n mod particular dinpunct de vedere al presiunilor de dezlocuire de exemplu.

    Analiza structural\ relev\ evolu]ia tectonic\ [i modalit\]ile constituiriistructurilor geologice locale, posibile sau efective capcane pentru petrol, apoitipurile genetice [i morfologice de structuri, gradul de exprimare a lor, gradul decomplica]ie structural\, v=rsta lor. :n analiza structurilor geologice locale [i diag-nosticarea lor ca posibile capcane s-a apelat doar la criteriul morfologic, de altfelcel mai accesibil, nu [i la cel fizico-mecanic [i hidrodinamic, pentru care lipsescinforma]iile de teren.

    Integr=nd datele ob]inute pe aceste c\i se ob]ine modelul ansamblului deevenimente care ;ncep cu formarea hidrocarburilor, expulzarea lor din roca surs\,migra]ia c\tre rezervor [i apoi acumularea ;n capcanele competente. De aici re-zult\ reparti]ia acumul\rilor ;n cadrul bazinului, pe sectoare, pe niveluri strati-

  • 16 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    grafice [i eventual redistribuirea lor ;n alte conjuncturi structurale realizate ul-terior datorit\ unei noi tectogeneze.

    Lucrarea abordeaz\ ;n partea final\ analiza structurilor, a z\c\mintelor [i ac=mpurilor petrolifere celor mai importante ca aspecte geologico-petroliere, carezerve [i ca produc]ie. Sunt examinate 19 structuri situate ;ntre Valea Bistri]ei [iValea Trotu[ului [i 9 structuri ;ntre Valea Trotu[ului [i Valea Oituzului. Au fostignorate doar patru structuri datorit\ importan]ei lor foarte reduse.

    Caracterele geologice esen]iale pe care le-au relevat forajul de cercetare [isondele de exploatare sunt de natur\ s\ completeze modelul geologic-petrolier albazinului, ceea ce poate constitui o baz\ mai solid\ pentru prognoza descoperirilor;n perioada urm\toare.

    :n analiza structurilor [i a z\c\mintelor nu s-au avut ;n vedere nici sectorulfli[ului extern din Muntenia, a c\rui importan]\ petrolier\ este redus\ [i unde con-di]iile geologice de formare [i de acumulare a petrolului sunt diferite, nici folosi-rea criterilor economice pentru acumul\rile abordate, criterii care se refer\ la re-zerve, la debite [i produc]ie, la factorul actual [i factorul final de recuperare sau laaltele asem\n\toare, pe considerentul c\ toate acestea depind de eficien]a inter-ven]iei operatorului asupra z\c\m=ntului ;n procesul valorific\rii lui.

    Concluziile finale ;ncearc\ s\ defineasc\ unele idei cuprinz\toare [i direc-]ii generale privind continuarea activit\]ilor de cercetare pentru noi descoperiri deacumul\ri ;n acest bazin.

    Elaborarea acestei c\r]i a necesitat folosirea unui volum important de in-forma]ii, ;n general de dat\ recent\, at=t pentru construc]ia bazei geologice gene-rale, c=t [i pentru descrierea caracterelor petroliere care se sprijin\ generic peaceast\ baz\. Multe din informa]iile utilizate au fost selectate din publica]ii deprofil< altele au derivat din rapoarte [tiin]ifice-tehnice existente ;n arhiva unorinstitu]ii petroliere< alt\ categorie de informa]ii are ca surs\ discu]iile cu geologiexperimenta]i ;n cercetarea z\c\mintelor fli[ului extern, iar alte informa]ii deriv\din activitatea personal\, de teren a autorilor. Interpretarea complexului de date ;ncorela]iile lor deterministice au condus la structurarea unui model geologicpetrolier al fli[ului extern carpatic, care explic\ natura, ocuren]ele [i habitatul hi-drocarburilor, oferind ;n acela[i timp elemente de evaluare a perspectivelor pentrunoi descoperiri ale acumul\rilor.

    Lucrarea de fa]\ este ;ndreptat\, cum s-a men]ionat, asupra sectorului mol-dovenesc al fli[ului extern, care de altfel este mai interesant [i mai important subraport petrolier dec=t cel situat ;n Muntenia.

  • 1. PRINCPALELE CONCEPTE DE ARONDAREPETROLIER| FOLOSITE :N LUCRARE

    Zwar weiss ich viel, doch mcht ich alles wissenGoethe Faust I Die Nacht

    :n aceast\ lucrare s-au folosit c=teva no]iuni referitoare la obiectele tratate,unele dintre ele apar]in=nd unei sfere geologice mai largi, altele specifice dome-niului petrolier, unele dintre ele familiare geologilor de petrol, altele mai pu]in cu-noscute. Nu toate sunt nerestrictiv acceptate de cercet\tori, fa]\ de unele exist=ndchiar rezerve. De asemenea, unele dintre ele au accep]iuni univoce, iar altele sunt;n]elese ;n modalit\]i diferite. Din aceste motive exist\ nevoia unei explica]ii prea-labile a sensului folosirii lor ;n aceast\ lucrare. A[adar, ;n cuprinsul acestui capitolvor fi enumerate [i explicate principalele no]iuni [i concepte utilizate ;n arondareateritoriilor cu acumul\ri, [i care ;[i g\sesc o larg\ aplica]ie ;n cercetarea modern\geologico-petrolier\. Acestea sunt> bazinul de sedimentare, provincia petrolifer\-gazeifer\, sistemul petrolifer, zona de acumulare, conceptul de play petrolier,structur\ petrolifer\-gazeifer\, capcana, z\c\m=ntul, acumularea, c=mpul petrolifer-gazeifer, rezervorul [i colectorul.

    1.1. Bazinul de sedimentare

    :n arondarea pur geologic\ no]iunea de bazin de sedimentare este cea maicuprinz\toare [i totodat\ cea mai important\ pentru ;n]elegerea condi]iilor deconstituire a secven]elor stratigrafice purt\toare de substan]e utile solide (c\rbune,sare etc.) [i fluide (petrol, gaze, ape minerale etc.). :n acela[i timp, aceast\ no]iunest\ la baza arond\rii petroliere, venind ;n sprijinul definirii celei mai largi no]iuni,aceea de provincie petrolifer\ sau gazeifer\.

    :ntr-un sens foarte limitat, cercetarea bazinului sedimentar se rezum\ ladescrierea secven]ei stratigrafice sub raportul alc\tuirii (v=rst\, litologie) [i al stilu-lui tectonic al forma]iunilor.

    Termenul de bazin sedimentar este perceput diferen]iat de geologi. Un pale-ontolog, de pild\, ;l prive[te ca o mas\ de ap\ care ofer\ mediul de dezvoltare al

  • 18 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    organismelor animale [i vegetale, ulterior devenite fosile< pentru un stratigraf, bazi-nul sedimentar este privit ca o mas\ de sedimente acumulate ;ntr-o mare depresiunea scoar]ei P\m=ntului, iar structurali[tii ;l percep ca un recipient natural major for-mat ca r\spuns la un proces tectonic generat de dinamica mantalei superioare [i acrustei P\m=ntului, proces de natura riftingului, a subduc]iei, [.a.m.d.

    Geologul petrolist ;n]elege prin no]iunea de bazin sedimentar un depocentrusau o depresiune a scoar]ei terestre cu origine tectonic\, rar erozional\, cu form\circular\, oval\ sau alungit\, cu fundul plat sau concav, [i cu marginile ;n pant\u[oar\. Aceast\ depresiune, care poate avea dimensiuni de ordinul a sute de mii dekilometri p\tra]i, este suportat\ de o roc\ bazal\ eruptiv\ sau metamorfic\ [i esteumplut\ cu roci sedimentare de origine [i litologie foarte diverse.

    La originea unui bazin sedimentar st\, cel mai adesea, un rifting care poateevolua ;n modalit\]i diferite. Evolu]ia lui depinde mai pu]in de modul ;n care este el;ncadrat de blocurile riftate, dar mai mult de dinamica mantalei superioare. Astfel,depresiunea creat\ poate parcurge toate etapele p=n\ la umplerea ei complet\ cusedimente, sau evolu]ia sa poate fi oprit\ ;ntr-una din fazele de ;nceput, ca ;n exem-plul rifturilor ratate.

    :n unele cazuri mecanismele faliilor de rift pot produce bascularea unuia dinblocurile adiacente, care se pr\bu[e[te ;n raport cu celelalte, form=nd un semigra-ben sau un rift ;n form\ de pan\.

    Bazinul de sedimentare este umplut cu material sedimentar mixt, mineral [iorganic. Sedimentul con]ine ;ntotdeauna [i ap\.

    Materialul mineral este alohton, cel organic este ;n cea mai mare parte au-tohton, iar apa, o parte este re]inut\ din apa bazinului de sedimentare, iar alt\ parteeste provenit\ din infiltra]iile meteorice.

    :n ceea ce prive[te sedimentarea materialului mineral, sursa depunerilor oofer\ la ;nceput masele granitice continentale ale blocurilor adiacente riftului, iargranula]ia sedimentelor, cu mari varia]ii pe suprafe]e mici, depinde de distan]atransportului [i mai cu seam\ de neregularit\]ile fundului bazinului. Mai apoi se-dimentarea devine relativ omogen\ pe suprafe]e mari, cu alternan]e mai rare saumai dese pe vertical\. Acum apar faciesuri noi, diversificate, cum sunt cele carbo-natate, c\rbunoase sau saline.

    Aceast\ a doua faz\ evolutiv\, considerat\ de tranzi]ie (T. Stilley, 1991)este urmat\ de o a treia, ;n care depozitele sedimentare sunt dislocate, cutate, frac-turate ;n faze orogenice proprii, singulare sau succesive, ori resimt, ca un ecou de-p\rtat, efectul unor orogeneze produse ;n bazine apropiate. Mai mult ;n primul caz,mai pu]in ;n al doilea, echilibrele sedimentogenezei se modific\ prin interven]iafactorului tectonic de cutare-faliere, ajung=ndu-se, ;n situa]ii extreme, la exond\rigenerale, la intensificarea mecanismelor gliptogenetice [i la deplasarea proceselorsedimentare spre alte areale.

  • Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare 19

    Bazinele de sedimentare au func]ionat ca areal de depunere a materialuluipe durate de timp variabile, cu continuitate sau cu ;ntreruperi episodice ale procese-lor depozi]ionale. Unele bazine sunt ast\zi active (bazinele oceanice [i marine ac-tuale), altele [i-au ;ncheiat func]iile depozi]ionale (bazinele continentale), daracestea ;[i pot relua, ;n viitorul geologic, activitatea depozi]ional\.

    Grosimea sedimentelor acumulate ;ntr-un bazin de sedimentare depinde denumero[i factori, cum sunt relieful, climatul, re]eaua hidrografic\ a uscatului limi-trof, natura [i dinamica substratului, etc. Ea dep\[e[te 1 km, chiar 10 km. Litofa-ciesul este de o mare diversitate ;n cele mai multe cazuri.

    Componenta organic\ a sedimentelor, care este implicat\ ;n constituirea fa-ciesului organic, depinde, sub raport cantitativ, de caracterul geochimic al apei dinbazin, de temperatura [i grosimea p\turii de ap\, de litofaciesul sedimentelor orga-no-clastice, iar sub raport calitativ, de propor]ia materialului organic alohton (ve-getal terestru) fa]\ de cantitatea total\ de material organic ;ncorporat\ ;n sedimente.

    Caracterele bazinelor de sedimentare sunt determinate de tipul crustei pecare s-au a[ezat [i de pozi]ia fa]\ de placa litosferic\ bazal\. Astfel, bazinele se potamplasa pe pl\ci continentale (cu crust\ continental\) ;n pozi]ie interioar\ sau mar-ginal\, ori pe pl\ci oceanice (cu crust\ oceanic\).

    :n func]ie de condi]iile lor geostructurale [i de particularit\]ile proceselorsedimentogenetice, bazinele sunt considerate dinamice atunci c=nd scufundareafundului a fost amplificat\ de greutatea stivei de sedimente care atinge grosimimari, sau sunt considerate nondinamice, pur [i simplu depozi]ionale (topografice),c=nd subsiden]a a fost controlat\ numai de factorul geotectonic. :n primul caz ratasediment\rii dep\[e[te rata subsiden]ei, iar ;n cel\lalt, sedimentarea r\m=ne ;n urmasubsiden]ei. :n cazul unor bazine de sedimentare s-a constatat o alternan]\ a celordou\ tipuri de comportament ;n perioade inegale de timp.

    Cercetarea bazinului de sedimentare ;n geologia petrolului vizeaz\, ;n pri-mul r=nd secven]a stratigrafic\ [i stilul structural al rocilor sedimentare (M.B. Les-lie [i W.G. Dow, 1994) iar schemele de analiz\ [i sistematica lor au evoluat de lacele descriptive, la cele genetice, cu expresia lor actual\ legat\ de teoria tectoniciipl\cilor litosferice. :n adev\r, formarea [i evolu]ia bazinelor sedimentare, ca [istructura depozitelor acumulate sunt determinate de dinamica pl\cilor care suport\aceste bazine [i de raporturile geotectonice dintre pl\ci. Folosind acest criteriu geo-structural, bazinele de sedimentare pot fi intraplac\ (cu variante de la tipul de riftincipient, la cel matur sau cel ratat), de margine pasiv\ (un rift foarte evoluat a c\ruicrust\ continental\ s-a ;ndep\rtat lateral l\s=nd loc crustei oceanice), de subduc]ie(avanfos\), de coliziune, de pull-apart sau strike-slip, de fore-arc, de back-arc [.a.

    Analiza bazinului sedimentar prive[te, ;n mod direct [i principal, dou\ pro-bleme> formarea [i con]inutul acestei configura]ii majore a scoar]ei P\m=ntului.Metodele folosite ;n acest scop apar]in domeniului stratigrafic [i domeniului struc-

  • 20 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    tural. Tehnicilor clasice din aceste domenii li s-au al\turat, ;n ultimul timp tehnicide mare rafinament [i eficien]\, cum sunt seismica stratigrafic\ [i stratigrafia sec-ven]ial\, adjuvan]i de prim ordin pentru clarificarea unor aspecte petroliere, cumsunt cartarea rocilor cu propriet\]i colectoare, cartarea faciesurilor organice [.a.

    Bazinul de sedimentare este conceptul cel mai cuprinz\tor folosit ;n cerce-tarea geologic\ ;n general, c=t [i ;n cercetarea geologic\ cu specific petrolier.

    1.2. Provincia petrolifer\-gazeifer\

    No]iunea de provincie petrolifer\ sau gazeifer\, introdus\ ;n literatura despecialitate de peste opt decenii [i folosit\ mai ;nt=i ;n arondarea geologic\-pe-trolier\ a Americii de Nord, este termenul cel mai general [i cuprinz\tor al zon\rii,;n]eles aproape mereu ca bazin petrolifer sau gezeifer. :ns\ ;ntre cele dou\ no]iunistau deosebiri esen]iale. De aceea exist\ ra]iuni pentru ca no]iunea de bazin s\ fieatribuit\ configura]iei geologice privit\ din punct de vedere pur geologic, ;n vremece pentru punctul de vedere petrolier s\ se utilizeze termenul de provincie. Desigur,pot exista [i alte p\reri. De pild\, aceea c\ termenul de bazin are un sens geologicclar, ;n vreme ce termenul de provincie are un sens mai mult geografic.

    Teoria provinciei petrolifere a fost bine statuat\ de A. Perrodon (1985), caresintetizeaz\ conceptul de provincie ca expresia pe plan geografic a unei familii dez\c\minte sau de sisteme petroliere, form=nd un ansamblu structurat de elementegeologice de aceea[i specie sau de aceea[i func]ie ;n ceea ce prive[te acumulareapetrolului. Altfel spus, provincia petrolifer\-gazeifer\ este un bazin de sedimentaresau un sector dintr-un atare bazin, caracterizat\ prin condi]ii generale relativ comu-ne [i uniforme de formare, acumulare [i p\strare a hidrocarburilor ;n diferitele etapeale dezvolt\rii geologice, un sistem controlat geostructural sub raportul sediment\-rii, litific\rii, diagenezei organice, ca [i sub raportul constituirii capcanelor [i ;n ge-neral al unui plan structural propriu, elemente care, toate la un loc, [i-au pus am-prenta pe procesul form\rii, acumul\rii [i reparti]iei hidrocarburilor.

    O provincie petrolifer\-gezeifer\ este legat\ genetic de un bazin de sedi-mentare, ;n interiorul c\ruia apare. Tr\s\turile sale sunt dependente de istoria bazi-nului de sedimentare, ca alc\tuire stratigrafic\, litologie, procese diagenetice, dina-mic\ structural\, tipuri de structuri [.a. iar productivitatea sa este controlat\ ;ndea-proape de factorii depozi]ionali, fizici [i chimici, care s-au manifestat ;n cuprinsulbazinului de sedimentare. Astfel, rata subsiden]ei, rata sediment\rii, natura materia-lului sedimentat [i reparti]ia faciesurilor litologice, gradientul geotermal, caracterulgeochimic al apei din bazin sunt principalele coordonate care definesc volumul spe-cific al hidrocarburilor generate, propor]ia de hidrocarburi acumulate [i p\strate ;nsecven]ele de sedimentare [i ;n final bog\]ia provinciei.

  • Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare 21

    :ntre limitele provinciei petrolifere-gazeifere [i cele ale bazinului de sedi-mentare nu exist\ coinciden]\, ;ntruc=t marginile bazinului de sedimentare, pe ol\rgime oarecare, nu au oferit condi]ii nici de formare, nici de acumulare, sau deconservare a hidrocarburilor. :n acest domeniu sedimentele au faciesuri grosiere,lipsesc cuverturile greu permeabile, iar stratele au structura monoclinal\ [i dispunde suprafe]e erozionale ;ntinse. De aceea, zonele marginale ale bazinelor de sedi-mentare nu intr\ ;n alc\tuirea provinciilor petrolifere-gazeifere (fig. 1.1).

    Pe de alt\ parte, acele secven]e ale bazinului de sedimentare situate ;n parteabazal\ a stivei, repauz=nd direct pe fundamentul eruptiv sau cristalin, [i depuse ;nprima etap\ a istoriei bazinului, ;n general nu sunt incluse ;n provincia petrolifer\-gazeifer\ pentru c\ acestea nu ofer\ condi]ii adecvate pentru formarea, acumularea[i conservarea hidrocarburilor.

    Tot astfel, dar prin extensie, se poate admite c\ por]iunile unui bazin de se-dimentare, vehiculate intens de apele de ad=ncime oxigenate [i agresive, nu pot in-tra ;n alc\tuirea provinciei deoarece ele nu ofer\ condi]ii de p\strare a hidrocarburi-lor.

    :ntr-un bazin de sedimentare unic s-ar putea institui o singur\ provincie,dac\ evolu]ia acestuia a fost relativ uniform\ ;n toat\ intinderea sa, ori mai multeprovincii, dac\ evolu]ia bazinului a fost diferen]iat\ de la un sector la altul. Unexemplu, care ilustreaz\ a doua situa]ie este depresiunea precarpatic\ (zona de mo-las\ neogen\), ca un singur bazin de sedimentare, ;n care s-au format trei provinciipetrolifere-gazeifere (Zona miocen\ din Moldova, Zona cutelor diapire din Mun-

    Fig. 1.1 Rela]ia dintre provincia petrolifer\ [i bazinul de sedimentare1 roci-surs\< 2 secven]a cu roci colectoare< 3 cuvertura general\< 4 sedimente grosierebazale< 5 sedimente grosiere marginale< 6 sedimente grosiere de colmatare a bazinului< F fundamentul bazinului< AD arii de denudare

  • 22 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    tenia central\ [i Depresiunea getic\). Darat=t acest exemplu, c=t [i multe altele deacela[i fel pot fi interpretate [i ;ntr-o alt\modalitate, anume aceea propus\ de G. De-maison (1984), care afirm\ c\ bazinul sedi-mentar cu roci surs\ mature este un bazingenerator de petrol. Acesta din urm\ poateavea una sau mai multe depresiuni gene-ratoare de petrol. Aceast\ opinie sugereaz\concluzia c\ ;ntreaga depresiune precarpa-tic\ ar putea fi un bazin de sedimentare, res-pectiv un bazin generator de petrol, iar celetrei sectoare ale depresiunii precarpatice nuar reprezenta trei provincii, ci trei depre-siuni generatoare de petrol ;n cuprinsul uneisingure provincii.

    Nu orice bazin de sedimentare devi-ne la un moment dat provincie petrolifer\-gazeifer\. Condi]ia acestei conversii este in-stalarea faciesului organic ;n stiva sedimen-tar\ [i maturizarea rocilor organoclastice.Astfel, un bazin de sedimentare care a ;n-ceput s\ func]ioneze ca atare ;n Peleozoicultimpuriu poate deveni provincie petrolifer\-gazeifer\ ;n Mezozoic, ;n Neogen sau nicio-dat\, ;n func]ie de evolu]ia geologic\ a ba-zinului de sedimentare, condi]iile de aprovi-zionare cu material organic a sedimentelor,calitatea materiei organice, temperaturileatinse de rocile organoclastice [.a.

    Privitor la Subzona extern\ a fli[uluiCarpa]ilor Orientali, se poate admite c\aceast\ unitate structural\ apar]ine geneticunui bazin de sedimentare cu evolu]ie tecto-nic\ [i structur\ complicat\, care a condus la atatea Tarc\u s-a suprapus peste unitatea cutelor mte unitatea molasei neogene. Momentele paroxstructur\ complicat\ au fost ;n intraburdigalian [

    Sub raportul oleogenezei ;ntregul fli[ expetrolifere ;n care se remarc\ o deosebit\ constalor surs\ mature< dar productivitatea difer\ ;n un

    Ioluinctaf

    Fig. 1.2 Evolu]ia procesului de [ariajal unei secven]e cu roci-surs\ de petrol

    (dup\ Al. Vod\ et al., 1992) etapa de formare a cutelor-solzi (pre-leogenetic\)< II etapa ;nceperii [ariaju-i [i de instalare a oleogenezei ;n unitateaferioar\< III etapa [ariajului avansat

    are poate determina instalarea me-nogenezei de cracare ;n unitatea in-

    erioar\mple segment\ri [i ;nc\lec\ri> uni-arginale (Vrancea), [i ambele pes-

    ismale ;n care s-a realizat aceast\i ;n intrabadenian-sarma]ian.tern apar]ine unei singure provinciin]\ a faciesurilor organice [i a roci-itatea cutelor marginale fa]\ de uni-

  • Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare 23

    tatea de Tarc\u. O important\ diferen]iere apare ;ns\ ;n ceea ce prive[te condi]iilede p\strare a acumul\rilor. Cu toate acestea, dup\ condi]iile de constituire a z\c\-mintelor (procesul expulz\rii, migra]iei [i acumul\rii hidrocarburilor, mecanismulform\rii [i tipul capcanelor etc.) ;ntregul fli[ extern are atributul unei singure pro-vincii. :n concluzie este de admis c\ ;n bazinul fli[ului extern s-a constituit oprovincie petrolifer\ cu dou\ domenii ;n raporturi de [ariaj. Mecanismul form\riiacestei provincii se poate urm\ri ;n figura 1.2.

    1.3. Sistemul petrolifer

    :ntr-o lucrare de referin]\ pentru geologii petroli[ti rom=ni de la mijloculsecolului trecut, G. Macovei (1938) a prezentat dou\ concepte noi, larg cuprinz\-toare sub raport geografic [i stratigrafic, acelea de forma]iune de petrol [i deserie petrolifer\, preluate [i dezvoltate de I. Gav\t (1964).

    Prin forma]iune de petrol G. Macovei ;n]elegea o parte a provinciei petro-lifere-gazeifere form=nd un complex de secven]e stratigrafice, depuse ;ntr-un inter-val de timp geologic, alc\tuite din faciesuri litologice variate, ;n care sunt prezenterocile mame (surs\) de petrol, rezervoarele naturale [i cuverturile lor, [i ;n care s-aupetrecut toate procesele form\rii, migra]iei [i acumul\rii petrolului [i gazelor.Exemplul tipic pentru forma]iunea de petrol ;l ofer\ secven]a oligocen\ din fli[ulextern al Carpa]ilor Orientali, unde disodilele [i menilitele inferioare, marnele bitu-minoase, disodilele din partea mijlocie [i cele de la partea superioar\ a Oligocenu-lui sunt rocile-mam\ de petrol, iar gresiile de Luc\ce[ti [i de Kliwa sunt rezervoa-rele naturale care au colectat petrolul ;n capcanele lor, protejate de secven]a salin\miocen\ timpurie. Acestei stive I. Gav\t ;i adaug\ stratele de Bisericani, ca rocisurs\, astfel c\ intervalul stratigrafic al forma]iunii de petrol din fli[ul extern apar-]ine Eocenului superior [i Oligocenului, sub protec]ia Miocenului inferior.

    Conceptul despre forma]iunea de petrol a ap\rut prea devreme, ;nainte caspeciali[tii s\ elaboreze teoriile moderne privind identificarea rocilor-surs\, criterii-le de corelare a petrolurilor ;ntre ele [i a petrolului cu roca surs\ [i toate aspectelece privesc migra]ia [i acumularea hidrocarburilor. De aceea acest concept a fostprea pu]in ;n]eles [i folosit de geologi.

    Marile progrese f\cute ;n deceniile V-VII ale sec. XX ;n domeniile geochi-miei petrolului, al form\rii hidrocarburilor naturale, al constituirii [i cercet\rii roci-lor-surs\, al mecanismelor migra]iei primare [i secundare (Hunt [i Jamieson, 1956 dezvoltarea ;n suprafa]\, dezvoltarea stratigrafic\ (vertical\) [i extindereatemporal\. Primele dou\ ;nsu[iri se reprezint\ grafic prin intermediul h\r]ii de r\s-p=ndire geografic\ [i prin sec]iuni geologice transversale [i longitudinale. Tempora-litatea se reprezint\ grafic prin diagrame care relev\ momentul critic al rocii surs\[i rela]ia temporal\ dintre elementele [i procese esen]iale ale sistemului petrolifer.

    Momentul critic sau, mai adecvat, intervalul critic, este intervalul de timpcare ;nf\]i[eaz\ generarea migrarea [i acumularea celor mai multe hidrocarburi din-tr-un sistem petrolifer, adic\ intervalul de timp ;n care procesele constituirii siste-mului au avut maxim\ intensitate [i eficien]\.

    Rela]ia temporal\ dintre elementele [i procesele esen]iale ale sistemului sereprezint\ printr-un grafic ;n care procesele gener\rii, migra]iei [i acumul\rii hidro-carburilor [i ale constituirii rezervoarelor [i capcanelor sunt e[alonate ;n succesiu-

  • Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare 25

    nea desf\[ur\rii lor. Principiul care st\ la baza interpret\rii acestor grafice este acelac\ acumul\rile se pot constitui doar dac\ ;n epoca migra]iei capcanele erau dejaformate. Acesta este de fapt un principiu relevat mai demult de c\tre A. Levorsen(1954), V. Line]ki (1956) [.a.

    :n prezent exist\ tenta]ia ca ;n fiecare provincie petrolifer\ mai complet saumai slab cunoscut\ s\ fie separate sisteme petrolifere, unul sau mai multe, dup\ caz.De aceea este necesar s\ se arate, de fiecare dat\, nivelul de certitudine al sistemu-lui identificat.

    Din acest punct de vedere, un sistem petrolifer poate fi identificat pe trei ni-veluri de certitudine> cunoscut, ipotetic [i speculativ (Magoon [i Dow, 1994). Unsistem petrolifer cunoscut (sau, mai exact, sigur) prezint\ o certitudine [i o ;ncrede-re deplin\ privind rela]ia dintre petrolurile acumulate [i roca surs\ care le-a generat.

    Un sistem petrolifer ipotetic presupune buna identificare a rocii surs\, darcorela]ia roc\ surs\-petrol nu este ;nc\ stabilit\, iar ;ntr-un sistem petrolifer specu-lativ existen]a rocii surs\ sau rela]iile dintre surs\ [i acumul\ri, ori ambele sunt doarpresupuse dup\ datele generale geologice [i geofizice.

    Denumirea unui sistem petrolifer este dat\ de numele [i v=rsta rocii surs\ [irezervorului care re]ine cea mai mare parte din petrolul generat, precum [i de nive-lul de certitudine al sistemului. De exemplu, sistemul petrolifer ipotetic Deer-Boar (Magoon [i Dow, 1994) ;nseamn\ complexul care cuprinde [isturile devonie-ne Deer [i gresia de Boar (principalul rezervor ;n care se presupune c\ s-a acumulatcea mai mare parte din petrolul generat de [isturile Deer). Dac\ ne referim la depre-siunea precarpatic\ din Moldova, s-ar putea acorda numele de sistem petroliferipotetic secven]ei oligocen\-burdigalian\ pe considerentele c\>

    1) roca surs\ este oligocen\ ([isturi disodilice [i menilite)2) principalul rezervor ;l reprezint\ stratele de Tescani (burdigaliene)3) rela]ia genetic\ dintre petrolul acumulat ;n stratele de Tescani [i roca

    surs\ oligocen\ nu este dovedit\ ;nc\ geochimic.:n definirea sistemului petrolifer un rol esen]ial ;i revine rocii surs\, prin

    care se ;n]elege acea roc\ sedimentar\ care este capabil\ sau a fost capabil\ s\ ge-nereze petrol ;n cantit\]i comerciale.

    Roca surs\ poate fi definit\ mai complet printr-o particul\ adjectival\. Ast-fel se disting mai multe feluri de asemenea roci, dup\ cum urmeaz\.

    a) Roca surs\ efectiv\ a generat sau genereaz\ ;n prezent petrol care afost sau respectiv este expulzat ;n alte strate. Ea con]ine o propor]ie re-lativ ridicat\ de materie organic\ (peste 1% ;n greutate carbon organictotal), o calitate corespunz\toare a materiei organice (kerogen I [i II cuproductivitate relativ ;nalt\ de hidrocarburi, peste 50 mg HC pergramul de carbon organic total) [i o maturizare termal\ bun\ (Ro 0,6-1,35).

  • 26 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    b) Roca surs\ activ\ genereaz\ [i expulzeaz\ ;n prezent petrol. Se admite(P.E. Kenneth [i M.R. Cassa, 1994) c\ roca surs\ activ\ este [i aceeacare genereaz\ ;n prezent gaze biogene, f\r\ petrol. Afirma]ia este va-labil\ doar cu condi]ia ca gazele produse s\ formeze acumul\ri comer-ciale.

    c) Roca surs\ inactiv\ este acea roc\ a c\rei dinamic\ a suferit o inversiu-ne, ridic=ndu-se ;n domeniul imaturit\]ii termale, c=nd oleogeneza sto-peaz\. Ulterior prin reluarea scufund\rii ;n domeniul cu temperaturiadecvate, procesul oleogenetic va fi reluat.

    d) Roca surs\ epuizat\ [i-a consumat ;ntregul poten]ial de generare a pe-trolului. Ea se afl\ ;n stadiul postmatur, c=nd mai poate produce gazmetan de cracare termal\.

    e) Roca surs\ poten]ial\ este bogat\ ;n materie organic\, dar se afl\ ;n sta-diul de imaturitate termal\, put=nd genera gaze biogene [i mai apoipetrol ;n condi]ii de termalitate corespunz\toare, instalate ;n viitorulgeologic.

    :n alc\tuirea sistemului petrolier, ca sistem geologic [i fizico-chimic dina-mic care func]ioneaz\ ;ntr-un spa]iu geografic [i la o scar\ de timp, intr\ dou\ com-ponente cu rang de subsisteme> subsistemul generator [i subsistemul migra]iei [iacumul\rii.

    Subsitemul generator se refer\ la roca surs\, care ;nseamn\ depunerea mate-rialului mineral (detritic-terigen sau de precipita]ie chimic\ ori biologic\) [i organic(sursa, felul, compozi]ia lui), evolu]ia ;ngrop\rii [i regimul termic al sedimentuluiorganoclastic, toate acestea ;nsumate [i grupate ;n ceea ce a fost numit factorul de;nc\rcare (G. Demaison [i B.J. Huizinga, 1994), sau poate mai adecvat, factorul deproductivitate (eficien]\). Factorul de ;nc\rcare (productivitate) este principalulatribut al subsistemului generator [i el se refer\, ;n ultim\ instan]\, la volumele dehidrocarburi disponibile pentru formarea acumul\rilor. Volumul ;nc\rc\rii (produc-]iei) poate fi raportat la ;ntregul sistem, [i atunci se face referire la ;nc\rcarea re-gional\, sau el poate fi raportat la o capcan\ [i atunci el are un ;n]eles local. Suma;nc\rc\rilor sau umplerilor locale reprezint\ ;nc\rcarea sau umplerea regional\ asistemului.

    Volumul ;nc\rc\rii locale este egal cu volumul de petrol generat de rocasurs\ ;n aria de drenaj a capcanei, minus volumul de petrol pierdut ;n timpul mi-gra]iei de la surs\ la capcan\, adic\ ;n migra]ia primar\ [i secundar\. :nc\rcareacapcanei poate fi privit\ ca umplere cu petrol, care poate reprezenta o frac]iune dinvolumul capcanei, ;n func]ie de mai mul]i factori genetici (productivitatea sursei ;naria de drenaj a capcanei), fizici (;nsu[irile oleofile sau oleofobe ale rocilor princare se realizeaz\ migra]ia) [i geologici (eficien]a cuverturii capcanei).

    :nc\rcarea regional\ a sistemului se refer\ la cantitatea total\ de petrol gene-rat\, expulzat\ [i disponibilizat\ de c\tre o roc\ surs\ ;n vederea satur\rii capcane-

  • Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare 27

    lor din toat\ secven]a stratigrafic\ cuprins\ ;ntre roca surs\ [i cuvertura general\care acoper\ sistemul. Unii parametri ai acestui factor pot fi evalua]i cu suficient\exactitate (volumul de petrol generat [i expulzat, volumul capcanelor [.a.), dar al]iisunt greu de apreciat< ;n aceast\ situa]ie se g\se[te determinarea pierderilor de pe-trol ;n drumul de la roc\ surs\ la capcan\, care depind de foarte mul]i factori ca depild\, tensiunea interfacial\ a petrolului fa]\ de ap\ [i de roci, dimensiunea [i tor-tuozitatea canalelor de migra]ie, higroscopicitatea rocilor, neomogenitatea litologi-c\ a mediului de migra]ie, compozi]ia chimic\ [i agresivitatea apelor din spa]iileporoase ale rocilor traversate, lungimea traseului parcurs de minifilamentele depetrol [.a.

    Evident, ;n-c\rcarea regional\este dependent\ ;nm\sur\ hot\r=toarede productivitatearocii surs\. Pentrucalcularea acesteiaau fost propuse dec\tre cercet\tori di-verse metode (B.Tissot et al., 1980

    rezervoarele ce compun un play au o extindere general\ ;n cuprinsulprovinciei petrolifere [i al sistemului petrolifer

    Cea dint=i este aceea c\ conceptul de play este unul opera]ional, care de-fine[te domeniul de explorare petrolier\ ;ntr-o provincie [i c\ ra]iunea lui este de-terminat\ numai de interesul [i de viziunea exploratorului. De aici deriv\ o sugestiepentru ;n]elegerea acestui concept [i traducerea lui ;n limba rom=n\> play-ul estescena de lucru a exploratorului, iar conceptul play poate fi numit conceptuldomeniului de explorare

    A doua idee este aceea c\ lipsa rocii surs\ ;n configura]ia unui play nueste obligatorie, iar ;n acest caz diferen]ierea ;ntre sistemul petrolier [i play nu-[imai g\se[te utilitatea.

    B. Demaison [i B.J. Huizinga (1994) avans=nd studiul sistemului petroliferarat\ c\ a dou\ component\ a acestuia este subsistemul migra]iei [i acumul\rii(primul este cel generator), de fapt ceea ce a fost definit anterior ca play, cu pre-cizarea c\ dac\ subsistemul generator este controlat cu precump\nire de procesechimice, sistemul migra]iei [i acumul\rii este controlat ;n m\sur\ preponderent\ deprocese fizice.

    :n domeniul de explorare, play, arii de poten]ial ;nalt sau zone petro-lifere, denumiri cu aceea[i semnifica]ie, acumularea petrolului, preferen]ial\ fa]\de alte domenii, se produce ca rezultat al deplas\rii focusate a particulelor sau fila-mentelor de petrol din vatra de generare extins\ regional, c\tre capcanele izolate,reprezent=nd areale cu dimensiuni mici. :n acest domeniu se cuprind nu doar rezer-voarele cu acumul\ri, ci [i stiva prin care se produce deplasarea petrolului. Astfelun play este o asociere ;ntre elementele geologice esen]iale (roci surs\, capcane,roci protectoare, roci de pasaj al petrolului) [i procese fizice [i geologice (de con-

  • 30 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    struc]ie a capcanelor, de realzare a c\ilor de migra]ie, de propulsare a petroluluiprin spa]iile libere ale rocilor, de stagnare a deplas\rii, de antrenarea hidrodinamic\a petrolului).

    Ceea ce intereseaz\ prioritar ;n analiza subsistemelor migra]ie-acumulare(play) sunt trei aspecte> ;nc\rcarea efectiv\, felul drenajului petrolului [i stilul dere]inere a petrolului ;n capcan\.

    a) :nc\rcarea efectiv\ este o ;nsu[ire care apar]ine, ;n principal subsiste-mului generator, a c\rei productivitate [i al c\rui volum de petrol reali-zeaz\ un anumit grad de ;nc\rcare (saturare) a subsistemului migra]iei[i acumul\rii. Despre aceasta s-au f\cut anterior considera]iile de ri-goare.

    b) Drenajul hidrocarburilor, propriu ;n oarecare m\sur\ ;ntregului sistempetrolifer, dar mai cu seam\ sistemului play reprezint\, cu un termenmai vechi, direc]ia de deplasare a filamentelor de petrol expulzate dinroca surs\.

    Se [tie de mult\ vreme c\ drenajul poate fi lateral (paralel cu limitele destratifica]ie) [i transversal (travers=nd limitele de stratifica]ie). Deplasarea lateral\,care are loc numai ;n cuprinsul rezervoarelor naturale, are un efect important asu-pra hidrocarburilor, conduc=ndu-le la distan]e de zeci de km fa]\ de zona de gene-rare. Dar drenajul lateral este mai pu]in eficient dec=t cel transversal, mai alesc=nd stratele conductoare au ;nclinare mic\, deoarece for]a ascensional\ a fila-mentului de petrol de lungime constant\ scade cu reducerea ;nclin\rii stratului. Pede alt\ parte, ;ntr-un strat drenat lateral pe distan]e mari se produce o pierdere im-portant\ a masei de petrol care va fi re]inut\ [i izolat\ ;n zone cu porozitate mairedus\.

    Drenajul transversal este mai scurt, distan]a de migra]ie este de maxim 5-6km el se realizeaz\ pe falii, care de multe ori ele sunt conductoare numai pe anu-mite segmente, iar ;n celelalte segmente, ele sunt bariere ;n fa]a fluxului de petrol.

    Drenajul lateral presupune c=teva condi]ii, ;ntre care> existen]a unui cap-rock continuu pe mari distan]e deasupra rezervoru-

    lui prin care se realizeaz\ drenajul< deformare structural\ slab\ a rezervorului [i lipsa fracturilor deschise< cea mai favorabil\ condi]ie structural\ este structura homoclinal\ ex-

    tins\.Acest tip de drenaj face posibil\ acumularea petrolului ;n sedimente tinere,

    nematurizate termic, situate departe de aria de generare a hidrocarburilor. Totacestui tip de drenaj i se datoreaz\ concentrarea ;ntr-un singur rezervor (cel situatsub cel mai eficient ecran), a celei mai mari propor]ii de petrol din sistemul petro-

  • Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare 31

    lier respectiv. Drenajul lateral este r\spunz\tor de existen]a petrolului greu (degra-dat) ;n zonele marginale ale provinciilor petrolifere.

    Drenajul transversal sau vertical are alte particularit\]i> se produce prin secven]a stratigrafice intens dislocate [i mai cu seam\

    fracturate< fracturile, zonele de intens\ fisura]ie a cap-rock-ului rezervoarelor au

    atributele ferestrelor sau ale hornurilor prin care petrolul trece ;n sus,de la un rezervor la altul 1 bolt\ refaliat\, 2 n]\, 3 schimbare de litofaciesoscute, ;n]elese [i aplicate sunt celelalte sensuri ale capcanei. fi privit\ [i ca acea parte a unui strat poros-permeabil caretr-o circula]ie selectiv\ a fluidelor> apei ;i este permis\ tre-

    os ;n stratele neporoase adiacente, ;n timp ce hidrocarburileul poros< interfa]a acestuia cu stratele adiacente neporoasea o barier\ selectiv\.te, capcana poate fi ;n]eleas\ din punct de vedere fizic referi-iei poten]iale ;ntr-un strat poros ;n care ;ntr\ ;n concuren]\lul [i gazele de hidrocarburi. Astfel, capcana apare ca acea

    s ;n care energia poten]ial\ este minim\ ;n raport cu sectoare-

    apcanelor este efectul factorilor geologici, astfel ;nc=t ele potfice, litologice, hidrogeologice (cele stratigrafice [i litologice grupa litostratigrafic\).e sunt efectiv petrolifere sau gazeifere, altele sunt sterile. ;ntr-o capcan\ poate avea cauze diferite> neaprovizionarea

    gerea hidrocarburilor ;n afara capcanei, distrugerea petrolului

    c\ ;n provinciile foarte tinere, ;n care procesele form\rii [iilor sunt active ;n zilele noastre, are loc totodat\ [i un procesplere a capcanelor (sau a unor capcane) cu hidrocarburi, pro-multe milioane de ani.i pot fi tratate ca bine exprimate [i ca subtile (obscure), adic\ceast\ diferen]iere are o semnifica]ie aparte [i o importan]\

    a de cercetare [i de exploatare a acumul\rilor pe care ele le

  • Principalele concepte de arondare petrolier\ folosite ;n lucrare 37

    1.8. Z\c\m=ntul, acumularea, c=mpul petrolifer

    No]iunile de z\c\m=nt [i de acumulare sunt fundamentale pentru analizaprovinciilor petrolifere-gazeifere [i ;n mod cu totul special ;n cazul de fa]\.

    :n unele publica]ii din ]ar\, ca [i din str\in\tate, se fac afirma]ii de felul> ;nbazinul (provincia) X exist\ Y z\c\minte de petrol (gaze). Dar ce este acela z\c\-m=nt ? Dac\ o structur\ geologic\ local\ [i o structur\ petrolifer\-gazeifer\ suntu[or de identificat [i de precizat ;n cadrul unui bazin [i li se pot determina relativu[or caracteristicile, dac\ un c=mp petrolifer-gazeifer este simplu de conturat, ;ncazul z\c\m=ntului situa]ia devine echivoc\, dup\ sensul acordat acestui termen,;n condi]iile suprapunerii mai multor z\c\minte ;n limitele aceleia[i structuri [i aleaceluia[i c=mp.

    :n actuala Lege a Petrolului promulgat\ ;n 28 decembrie 1995 se precizea-z\ (art. 2, al. a) c\ z\c\m=ntul ;nseamn\ o acumulare natural\ de hidrocarburi,unitar\ sau separat\, valorificabil\ din punct de vedere tehnic sau economic.

    Din aceast\ formulare rezult\ c\>a) no]iunile de z\c\m=nt [i de acumulare (natural\) de hidrocarburi sunt

    echivalenteCARACTERE GEOLOGICE {I PETROLIERE

    Geologia este con[tiin]a [i ra]iunea P\m=ntului(V. St\nescu)

    2.1. Fli[ul extern ;n cadrul structural al Carpa]ilor Orientali

    Cadrul geologic al teritoriului Rom=niei ;l formeaz\ c=teva unit\]i geo-structurale majore apar]in=nd tipului geosinclinal [i tipului platformic. Primul tipinclude unit\]i ale arcului carpatic, cutate ;n fazele orogenice alpine, al doilea cu-prinde unit\]ile vorlandului carpatic, consolidate ;n faze prealpine. Reparti]ia loreste redat\ schematic ;n fig. 2.1.

    Pe parcursul evolu]iei sale, geosinclinalul carpatic a suportat ;n mod dife-ren]iat impulsurile geotectogenetice [i a reac]ionat ;n forme variate de la un sectorla altul. Din acest motiv arcul carpatic apare neomogen din punct de vedere struc-tural, astfel ;nc=t separarea lui ;n cele trei ramuri bine cunoscute, oriental\, meri-dional\ [i apusean\, este pe deplin justificat\ din considerente geologice.

    :n cuprinsul Carpa]ilor Orientali, separa]i fa]\ de Carpa]ii Meridionaliprintr-un sistem de fracturi situat ;n zona cursului superior al r=ului D=mbovi]a, sedisting mai multe unit\]i geostructurale [i geomorfologice bine individualizate,care ocup\ areale paralele cu axa sistemului muntos, [i care se e[aloneaz\ de la in-terior (vest) c\tre exterior (est) ;n ordinea> zona vulcanitelor neogene, zona crista-lino-mezozoic\, zona fli[ului [i zona de molas\.

    Vulcanitele neogene s-au constituit ;n faza terminal\ de evolu]ie a Carpa-]ilor Orientali, anume ;n ultimele 10 milioane de ani, adic\ din Badenian p=n\ lafinele Pliocenului.

    Zona cristalino-mezozoic\ este vestigiul celei mai vechi etape de edificarea Carpa]ilor Orientali, etap\ ;nceput\ ;n Paleozoicul timpuriu [i ;ncheiat\ cu fazatectogenetic\ austric\.

    Zona fli[ului are cel mai ;ntins areal [i este unitatea geostructural\ careimprim\ nota caracteristic\ ramurii orientale a Carpa]ilor rom=ne[ti. Ea corespun-

  • 42 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    de unui domeniu de sedimentare care s-a manifestat activ ;nc\ din ultima parte aJurasicului, s-a umplut cu sedimente ;n Miocenul timpuriu [i a avut dou\ mo-mente tectogenetice principale> unul ;n Neocretacic [i altul ;n Miocen. :n primafaz\ tectogenetic\ s-a produs cutarea a ceea ce se nume[te fli[ul intern (sau cre-tacic), iar ;n a doua, s-au cutat sedimentele postcretacice, ;n arealul numit fli[ulextern (sau paleogen). Dup\ o concep]ie mai nou\, fli[ul intern constituie dacideleexterne, iar fli[ul extern, ;mpreun\ cu zona de molas\, formeaz\ moldavidele.

    Fig. 2.1 Unit\]ile structurale majore ale teritoriului Rom=nieiOrogenul carpatic (alpin)> CA Mun]ii Apuseni< CM Carpa]ii Meridionali< CO Carpa]iiOrientali (ZC zona cristalinomezozoic\< FI fli[ul intern< FE fli[ul extern< ZM zonamiocen\< CD zona cutelor diapire< DG depresiunea getic\)< V zona vulcanitelor neogene DN Dobrogea de Nord< PND promontoriul nord-dobro-gean ;ngropat PMd platforma moldoveneasc\< PMs platforma moesic\< DC Dobrogea cen-tral\< DS Dobrogea de sud DB Depresiunea B=rladului (predobrogean\)< DT dpresiunea Transilvaniei(intracarpatic\)< DM depresiunea Maramure[ului (intracarpatic\)< DP depresiuneapanonic\ (intracarpato-alpino-dinaric\)< DI depresiunea Istria (ofshore)Linii tectonice cu semnifica]ie special\> LP linia pericarpatic\< LCO linia Capidava-Ovi-diu< LPC linia Peceneaga-Camena< LSG linia Sf. Gheorghe< LBF linia Bac\u-F\lciu

  • Structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere 43

    Zona de molas\ atest\ existen]a celui mai extern [i mai vechi bazin desedimentare est-carpatic, care s-a extins [i de-a lungul Carpa]ilor Meridionali.Bazinul a fost umplut cu sedimente mio-pliocene [i cuaternare [i dispune de unflanc intern epicarpatic cutat, cu molas\ complet\ (inferioar\ [i superioar\) [i unflanc extern epiplatformic necutat, cu molas\ incomplet\ (superioar\).

    Fli[ul dou\ linii tec;ncalec\ peste;ncalec\ peste

    Fli[ul nele Jurasiculdou\ p\r]i prdescris\ ;n lita cordilierei s[i-a ;ncheiat fcenului timpu

    Structnilor compresComplica]ia smai multor dia fracturilor rmozaicuri tec

    Cu mcarpatic este fun autohton gautohton o sin(T. Joja, 195Fig. 2.2 Sec]iune geologic\ schematic\ prin Carpa]ii Orientalirelev=nd rela]iile fli[ului extern cu unit\]ile structurale adiacenteextern, care formeaz\ obiectul acestei prezent\ri, este cuprins ;ntretonice regionale, una la interior (linia Audia) dup\ care fli[ul intern cel extern, [i alta la exterior (linia extern\), dup\ care fli[ul extern zona de molas\. Aceste raporturi sunt schematizate ;n fig. 2.2.carpatic s-a constituit ;ntr-un bazin instalat pe un rift deschis la fi-ui. :nc\ din faza ini]ial\, acest bazin de sedimentare a fost separat ;nintr-o ridicare median\ desf\[urat\ ;n lungul axei mari a bazinului,eratura geologic\ sub numele de cordiliera cuman\. :n partea vestic\-a constituit fli[ul intern, iar cea estic\, fli[ul extern. Primul sectorunc]ia depozi]ional\ la finele Cretacicului, iar cel\lalt, la finele Mio-riu, ;n urma fazelor tectogenetice neocretacic\ [i respectiv stiric\.ura fli[ului extern carpatic este foarte complicat\, ca efect al presiu-ionale care au succedat fazei de expansiune a fundului bazinului.tructural\ este relevat\ de existen]a mai multor p=nze de [ariaj sau agita]ii, precum [i de prezen]a ferestrelor [i semiferestrelor tectonice,egionale [i locale, acestea din urm\ realiz=nd pe alocuri veritabiletonice (fig. 2.3).ult timp ;n urm\ (I. Atanasiu, 1953) s-a considerat c\ fli[ul externormat din mai multe unit\]i suprapuse (p=nze de [ariaj), suportate deeneral. Mai apoi s-a demonstrat c\ ;n fli[ul extern exist\ peste ungur\ p=nz\ de [ariaj, care prezint\ local una sau mai multe digita]ii

    2< I. Dumitrescu et al., 1962, 1968< I. B\ncil\, 1958 etc). Aceast\

  • 44 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    p=nz\ a c\p\tat diferite denumiri cumsunt> p=nza de Tarc\u, unitatea medio-marginal\, etc, iar suportul ei a fostdesemnat ca unitatea extern\, unitateamarginal\, unitatea submarginal\, uni-tatea cutelor marginale, p=nza deVrancea.

    :n concep]ia unor geologi (N.Grigora[, 1961< D. Paraschiv, 1975< N.Ionescu, 1994) fli[ul carpatic ;mpreun\cu zona neogen\ (de molas\), repre-zent=nd cele mai tinere bazine de sedi-mentare ale Carpa]ilor Orientali, segrupeaz\ ;n ceea ce s-a numit depre-siunea precarpatic\. Al]i geologi (I.Dumitrescu et al., 1962< I. Dumitrescu,M. S\ndulescu, 1968, 1970< M> S\n-dulesu, 1984) grupeaz\ fli[ul extern(p=nza de Tarc\u [i p=nza cutelor mar-ginale) [i partea intern\ a zonei de mo-las\ (avanfosa intern\ sau p=nza sub-carpatic\) ;n ceea ce s-a numit molda-vide.

    Din punct de vedere petrolier,fli[ul extern reprezint\ o provincie pe-trolifer\-gazeifer\ distinct\ a Car-pa]ilor Orientali, ale c\rei caractere vorfi prezentate ;n cele ce urmeaz\.

    Fig. 2.3 Schi]a tectonic\ a fli[ului carpatic externD Dacide< MI Moldavide interne (p=nza fli[uluicurbicortical, p=nza de Macla, p=nza de Audia)< ME Moldavide externe (T p=nza de Tarc\u< V p=nza deVrancea< S p=nza subcarpatic\)< 1 fereastra Pipirig sferosideritic, [istos [i grezo-si-licios-glauconitic.

    Cenomanian-Coniacianul este la partea inferioar\ argilos-marnos cu inter-cala]ii de tufite, [i gresii calcaroase, iar la partea superioar\ marnocalcaros cu in-tercala]ii grezoase (stratele de C=rnu-{icl\u sau stratele de Lupchianu).

    Cretacicul se ;ncheie cu Santonian-Maastrichtianul, const=nd dintr-o alter-nan]\ de microconglomerate, gresii micacee sau calcaroase [i marne sau marnocalca-re albicioase cu fucoide (strate cu Inocerami, strate de Hangu sau strate de Horgazu).

    Paleogenul se remarc\ prin importante varia]ii laterale de facies, at=t lon-gitudinal c=t mai ales transversal fa]\ de axa mare a unit\]ii. Asemenea varia]ii delitofacies afecteaz\ cu deosebire suita eocen\, dar, mai atenuate, ele se constat\ [i;n celelalte diviziuni (fig. 2.5).

    La nivelul Paleocen-Eocenului, litofaciesul intern este cunoscut ca litofaciesulde Tarc\u, unde caracteristica principal\ o d\ gresia de Tarc\u masiv\, grosier\, mi-cafer\ calcaroas\, cu treceri la microconglomerate [i cu intercala]ii de pachete sub]iriargiloase [i gresii glauconitice, totul ating=nd grosimi de 1800-2000 m. La sud-vestde valea Buz\ului litofaciesul de Tarc\u se recunoa[te ;n pintenul de Homor=ciu.

    Gresia masiv\ de Tarc\u este acoperit\ de un complex ;n care alterneaz\gresii curbicorticale cu hieroglife [i argile cenu[ii sau verzui, cu un final de marnecu globigerine. Acest complex a c\rui grosime este de circa 200 m este cunoscutca strate de Podu Secu (I. B\ncil\, 1958).

    Litofaciesul de Tarc\u se ;ncheie printr-un complex de gresii calcaroase,micacee, cu intercala]ii de marne cu globigerine [i marnocalcare cu grosimea sub100 m, denumit strate de Ardelu]a.

    Litofaciesul intermediar numit litofaciesul de Tazl\u dispunde de gresie deTarc\u ;n bancuri relativ sub]iri intercalate ;ntre gresii calcaroase, [i marne, mar-nocalcare [i conglomerate m\runte. Acest complex este cunoscut ca strate de Taz-l\u. El este acoperit de un complex de gresii calcaroase, argile cenu[ii, verzui, mairar ro[ietice sau v\rgate, acoperite de marne cu globigerine, complex echivalentstratelor de Podu Secu, dar cunoscut ca strate de Plopu.

    Litofaciesul intermediar (de Tazl\u) se termin\ printr-un complex de gresiicalcaroase micacee, gresii silicioase (de Luc\ce[ti), marne [i marnocalcare con-stituind stratele de Lupoaia.

    Litofaciesul marginal, numit litofaciesul de Doamna, cu varianta sa litofa-ciesul de Le[un] separat la sud de valea Trotu[ului, debuteaz\ cu un complex ;ncare alterneaz\ calcarenite, gresii, marnocalcare, microconglomerate, cunoscut castrate de Putna sau strate de Izvor. Acest complex este acoperit de o succesiune decalcare silicioase galbene, brune sau ro[cate, argile, gresii silicioase glauconiticeconstituind stratele de Straja. Deasupra acestei succesiuni apare o alternan]\ de ar-gile, gresii calcaroase [i uneori silicioase, constituind stratele de Sucevi]a.

  • Structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere 47

    Fig. 2.5 Coloana stratigrafic\ a Paleogenului [i Neogenului din fli[ul extern(p=nza de Tarc\u [i p=nza de Vrancea)

    1 complexul grezos-[istos< 2 gresia de Siriu-Prisaca< 3 gresia de Tarc\u masiv\< 4 stratede Podu Secu< 5 strate de Ardelu]a< 6 strate de Tazl\u< 7 strate de Plopu< 8 gresia de Luc\-ce[tistrate de Ardelu]a< 9 strate de Izvor (Putna)< 10 strate de Streja (Piatra Uscat\)< 11 strate de Sucevi]a< 12 calcare de Doamna< 13 strate de Bisericani< 14 gresia de Luc\ce[ti< 15 strate de Ca[in< 16 strate de Piatra Uscat\ (tisaroideStraja)< 17 strate de Gre[u< 18 stratede Bucie[< 19 calcare de Doamna< 20 strate de Bisericani< 21 gresia de Luc\ce[ti< 22 stratede Runcu (Ca[in)< 23 strate de Straja (Piatra Uscat\)< 24 strate de Jgheabu Mare(Gre[uSucevi]a)< 25 calcare de Doamna< 26 strate de Plopu< 27 gresia de Luc\ce[ti< 28marne bituminoase< 29 menilite< 30 pseudodisodile< 31 gresia de Fusaru< 32 strate deVineti[u (G\ine[ti)< 33 argile [i marne bituminoase< 34 menilite inferioare< 35 disodileinferioare< 36 strate de Pucioasa< 37 strate de Izvoarele (Vineti[u)< 38 menilite [i disodilesuperioare< 39 marne bituminoase< 40 menilite inferioare< 41 marne [i disodile inferioare de Fusaru, de Kliwa [i de Moldovi]a (fig. 2.6).

    Fig. 2.6 Schema corel\rii faciesurilor oligocene din p=nza de Tarc\u [i p=nza de Vrancea(dup\ Grasu [i Catana, 1989)

    1 argile [i gresii micacee< 2 menilite inferioare< 3 marne albe bituminoase< 4 [isturi di-sodilice inferioare< 5 gresie de Fusaru< 6 gresie de Kliwa< 7 [isturi disodilice superioare< 8 conglomerate cu elemente de [isturi verzi

  • Structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere 49

    Litofaciesul de Fusaru apare ;n partea intern\ a p=nzei de Tarc\u, av=ndcaracter aproape exclusiv grezos. Gresia de Fusaru, calcaroas\, argiloas\, fin\ saugrosier\ este litotipul caracteristic.

    :n alc\tuirea litofaciesului de Fusaru se succed> marne bituminoase uneorimenilitizate [i gresii micacee< argile bituminoase (pseudodisodile) cu intercala]iisub]iri calcaroase< gresia de Fusaru masiv\ cu intercala]ii sub]iri de calcar< gresiicalcaroase curbicorticale (strate de G\ine[ti, strate de Vine]i[u).

    :n pintenul de Homor=ciu [i mai la vest faciesul predominant grezos alOligocenului devine grezos-argilos bituminos, argilele slab [istoase [i bituminoa-se (strate de Pucioasa) ;nlocuind o bun\ parte din gresia de Fusaru. Acest Oligo-cen constituie litofaciesul de Pucioasa.

    Litofaciesul de Pucioasa are ;n compunere patru secven]e inegale> argilebituminoase cu intercala]ii de menilite [i marnocalcare (disodile inferioare)< [is-turi argiloase bituminoase cu c=teva intercala]ii de gresie de Fusaru (strate de Pu-cioasa)< gresii calcaroase curbicorticale, argile [i cinerite (strate de Izvoarele, stra-te de Vine]i[u)< [isturi disodilice [i menilite (disodilele [i menilitele superioare).

    :n cea mai intern\ parte a p=nzei de Tarc\u, ;n bazinul Teleajenului Oli-gocenul se dezvolt\ ;ntr-un facies grezos-brecios (faciesul de Slon).

    Litofaciesul de Kliwa se ;nt=lne[te ;n partea estic\ a p=nzei de Tarc\u, caun facies pregnant bituminos. El este alc\tuit din c=teva entit\]i litostratigrafice,dup\ cum urmeaz\> gresia de Luc\ce[ti (acceptat\ de unii geologi ;n baza suiteioligocene)< menilitele inferioare (marne, menilite, [isturi argiloase)< marne (albe)bituminoase< [isturi disodilice inferioare (cu intercala]ii de gresie silicioas\ [i cal-care albicioase cu nodule silicioase)< gresia de Kliwa silicioas\, masiv\, care ;npintenul de V\leni este separat\ ;n dou\ secven]e de c\tre stratele de Podu Morii un complex gipsifer (gipsuri inferioare)< un com-plex de [isturi argiloase altern=nd cu nisipuri, gresii glauconitice [i conglomerate unulconglomeratic masiv (conglomeratele de Brebu), ;nlocuit ;n unele zone de un

  • 50 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    complex marnos-argilos cu strate verzui sau ro[cate, ;ntre care se intercaleaz\marnocalcare, cinerite, calcare bituminoase [i conglomerate (strate de Valea Leor-zii)< un complex marnos-argilos cu gipsuri [i tufuri (gipsurile superioare), cu carese termin\ succesiunea burdigalian\< un complex badenian compus din patru enti-t\]i litologice (tufuri [i marne cu globigerine, forma]iunea cu sare, [isturi cu ra-diolari [i marne cu Spiratella, av=nd intercala]ii de gresii, nisipuri [i rare tufite) una la nord de valea Bistri]ei, alta din bazinul Tazl\ului S\rat p=n\ ;n valeaOituzului [i alta la sud de semifereastra Vrancea p=n\ la vest de valea Buz\ului.:n aceste areale sunt reprezentate digita]iile de Tazl\u [i marginal\, ambele consi-derate, ;n bazinul Tazl\ului S\rat, veritabile p=nze de ;nc\lecare (I. Atanasiu,

    1940)

    2.8 [imare,m\namis sl\u) [

    Audiatea cuAmplBre]c

    dus ;npirea la Cre[ariaj;nsem

    PCCPA p=nzcuvemei ;n prima etap\ s-a realizat dezli-secven]ei sedimentare de pe soclul s\u, secven]\ care cuprindea depozite detacic la Miocenul timpuriu (aceast\ etap\, eostiric\, a fost contemporan\ cu

    ul p=nzelor moldavice mai interne ale Carpa]ilor Orientali)< a doua etap\ anat deplasarea stivei sedimentare peste un substrat ;n care cel mai nou ter-

  • Structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere 55

    men stratigrafic a fost Badenianul timpuriu (Langhian). Av=nd ;n vedere c\ depo-zitele cele mai vechi care acoper\ (local) p=nza de Tarc\u apar]in Sarma]ianuluit=rziu (Depresiunea Com\ne[ti), rezult\ c\ ;nc\lecarea [i deformarea stivei acesteiunit\]i s-a produs in intervalul Kossovian-Sarma]ian timpuriu (faza neostiric\).

    care elinia Tafectanatele

    pintenzent=ne, cumor=ca Depdepoz

    repreztat ;nPentr

    a antrle-a t

    PC de TformN1 Fig. 2.9 Sec]iune geologic\ transversal\ prin unitatea fli[ului Carpa]ilor Orientalidin partea central\ a Moldovei

    p=nza de Ceahl\u< PCB p=nza fli[ului curbicortical< PA p=nza de Audia< PT p=nzaarc\u< PCM p=nza cutelor marginale (Vrancea)< PS p=nza subcarpatic\< PM plat-a moldoveneasc\< MP Mezozoic [i Paleozoic< K Cretacic< Pg paleogen nedivizat< Miocen< N1bs Badenian [i Sarma]ianplatformicCuprins\ ;ntre dou\ mari dizloca]ii, una la interior linia Audia dup\ste ;nc\lecat\ de p=nza cu acela[i nume, [i alta ;n baz\ [i la limita frontal\ arc\u dup\ care ea ;ncalec\ peste p=nza de Vrancea, p=nza de Tarc\u este

    t\ de c=teva falii longitudinale majore ;ntre care sunt delimitate sus men]io- digita]ii.

    De la valea Buz\ului spre vest p=nza de Tarc\u se desparte ;n a[a-numi]iii de Homor=ciu [i de V\leni cu afundare spre vest. Cei doi pinteni, repre-

    nd anticlinorii paralele care l\s\ ;ntre ele cuvete umplute cu depozite neoge-veta de Sl\nic [i cuveta de Drajna, au o existen]\ inegal\> pintenul de Ho-iu se prelunge[te ;n valea D=mbovi]ei [i continu\ spre vest, pe rama nordic\resiunii Getice, iar pintenul de V\leni dispare prin afundarea periclinal\ subite miocene [i pliocene ;n valea Telega.

    :n procesul constituirii sale, p=nza de Tarc\u a alunecat peste un substratentat prin unitatea de Vrancea, care dispunea de un relief de eroziune sculp-

    tr-un scurt interval de timp din Burdigalian, dar de o manier\ foarte intens\.u aceasta, M. S\ndulescu (1984) consider\ c\ aceast\ p=nz\ este epigliptic\.

    Totodat\, ;n avansarea sa spre exterior, partea frontal\ a p=nzei de Tarc\uenat elemente structurale mai restr=nse [i mai extinse din substrat, pe care

    ransportat pe distan]e mari. Astfel s-au format peticele de rabotaj de la Gura

  • 56 Z\c\mintele de petrol din fli[ul extern carpatic

    Humorului, Moine[ti (Muntele Manahia), T=rgu Ocna, N\ruja-R=mnic, formatedin depozite oligocene [i miocene inferioare, c\rora li se adaug\ uneori depoziteeocene, ;n acelea[i faciesuri ca depozitele sincrone din unitatea cutelor marginale.

    Cu privire la p=nza de Vrancea (unitatea cutelor marginale), limita ei inter-n\, este dat\ de fruntea p=nzei de Tarc\u. Dar pe sub aceasta din urm\, unitatea deVrancea se ;nt=lne[te, prin foraje, mult spre vest, p=n\ pe pantele vestice ale Mun-]ilor Oituzului. Limita extern\ a p=nzei de Vrancea este mai greu de precizat, dincauz\ c\ ;n partea extern\ a sa unitatea de Vrancea este acoperit\ de depozite mio-cene destul de asem\n\toare celor din unitatea (p=nza) subcarpatic\ sau din zonade molas\. Se admite astfel c\ limita extern\ a unit\]ii ;n semifereastra Bistri]ei sesitueaz\ aproximativ pe linia de contact ;ntre depozitele peleogene ale p=nzei deVrancea [i cele miocene ale p=nzei subcarpatice (zonei de molas\). Mai la sud(Moine[ti-Tg. Ocna p=na la valea Z\balei) limita ;ntre cele dou\ unit\]i este tra-sat\ la est de apari]iile Paleogenului [i Miocenului inferior ale unit\]ii de Vrancea,adic\ undeva ;n domeniul de dezvoltare a depozitelor miocene.

    Unitatea cutelor marginale este prezent\ ;ntr-o serie de ferestre [i semife-restre de eroziune a p=nzei de Tarc\u, cum sunt cele de la Dumesnic, Mitocul luiB\lan, a Bistri]ei, Oituz-Sl\nic, a Vrancei (fig. 2.3).

    P=nza de Vrancea s-a desprins de pe soclul s\u [i a ;nceput alunecarea pes-te molasa carpatic\ ;n faza eostiric\ [i a continuat p=n\ la finele Miocenului (fazamoldavic\). :n acest interval de timp ;nc\lecarea ei peste unitatea din fa]\ (p=nzasubcarpatic\, zona de molas\) a dep\[it 15 km pe alocuri.

    Dinamica form\rii p=nzelor de Tarc\u [i de Vrancea poate fi schematizat\ca ;n fig. 2.10.

    P=nza de Vrancea are o structur\ complicat\, cu predominarea cutelor cuflanc invers, deversate spre est, culcate, chiar r\sturnate. Cutele solzi, av=nd flan-cul estic laminat, au o mare dezvoltare mai cu seam\ ;n partea estic\ a unit\]ii.

    :n semifereastra Vrancea au fost identificate dou\ digita]ii structurale aleunit\]ii (I. Dumitrescu, 1963)> una intern\, digita]ia Gre[u, [i alt\ extern\, digita]iaCoza, acoperit\ aproape integral de c\tre prima. Asemenea digita]ii nu s-au sem-nalat ;n alte zone ale unit\]ii, dar M. S\ndulescu (1984) sugereaz\ existen]a lor petoat\ lungimea Carpa]ilor Orientali, ca o digita]ie intern\ extins\ din zona Gre[u(Vrancea) p=n\ ;n Pocu]ia [i alta extern\, Coza-Bistri]a.

    Structurile pozitive ale depozitelor cretacice-paleogene-miocene inferioa-re, ca anticlinale normale, cute-falii sau solzi, a c\ror configura]ie s-a definitivat;n faza tectogenetic\ moldav\ de la finele Miocenului, sunt separate ;ntre ele destructuri negative, sinclinale, unele largi [i bine dezvoltate, altele ;nguste [i strivite;ntre solzi.

    Dup\ configura]ia structurilor [i mai cu seam\ dup\ aspectul sinclinalelordintre anticlinalele p=nzei de Vrancea, se pot distinge ;n partea central\ a acesteiunit\]ii (la nord de Trotu[) [ase aliniamente stucturale majore (D. Paraschiv,

  • Structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere 57

    1975) e[alonate de la vest la est [i de la nord la sud dup\ cum urmeaz\> Geam\na D\rm\ne[tivest-Dofteni]a-Sl\nic B\i-Cerdac vest-Lep[a< P\curi]a-Cerdac est< Dofteana-Bo-gata-Gura Sl\nicului-Fer\str\u. Rela]iile dintre aliniamentele de la nord [i de lasud de valea Trotu[ului nu sunt cunoscute. Oricum, fiecare aliniament structuraleste o ridicare major\, format\ din mai multe anticlinale (solzi) grupate, separat\de aliniamentele limitrofe prin sinclinale largi [i ad=nci. Aliniamentele structuralemen]ionate au func]ionat ca domenii de apel principal pentru hidrocarburi [i cazone de acumulare a petrolului.

    I episodIII episooceanic\< (Vrancea)Fig. 2.10 Formarea fli[ului carpatic [i principalele episoade geneticeul jurasic t=rziu cretacic timpuriu< II episodul subsecvent tectogenezei austrice prima, aceea c\ rocile pelitice organoclastice ale subunit\]ii superioare(p=nza de Tarc\u) au ie[it de timpuriu (;n a doua parte a Miocenului) din fe-reastra de petrol, ;n vreme ce similarele lor din unitatea inferioar\ (p=nza deVrancea), au r\mas ;n fereastra de petrol un timp mai lung, iar ;n anumite zone elepersist\ [i acum ;n domeniul oleogenezei< a doua consecin]\ const\ ;n faptul c\subunitatea superioar\ a fost expus\ ;n mod direct ac]iunii factorilor hipergenetici,distrug\tori ai acumul\rilor, comparativ cu subunitatea inferioar\ unde protec]iaacumul\rilor a fost asigurat\ ;ntr-un grad superior.

    2.3.1. Formarea petroluluiPunctul de plecare ;n cercetarea privind formarea petrolului este f\r\ ;n-

    doial\, recunoa[terea, ;n profilul stratigrafic al bazinului de sedimentare, a rocilorpelitice bituminoase susceptibile a fi roci surs\ de hidrocarburi. Faza urm\toare [ihot\r=toare este determinarea , prin analize chimice [i fizico-chimice de laborator,a caracterelor specifice pentru rocile surs\ prezumtive, dup\ care cercetarea conti-nu\ cu evalu\ri semicantitative [i cantitative privind treapta de maturizare organi-c\, volumele de hidrocarburi generate, volumele expulzate din rocile surs\ [i celeacumulate ;n capcane.

    Cu privire la prezen]a pelitelor, posibile roci surs\ de hidrocarburi ;n p=nzade Tarc\u [i ;n p=nza de Vrancea, sunt de semnalat [i de re]inut ;n coloana lito-stratigrafic\ a depozitelor mai multe secven]e dup\ cum urmeaz\.

    a) {isturile negre cretacice timpurii, [i mai cu seam\ complexul median[istos, constituit predominant din argile [i siltite negre [istoase, av=nd gro-simea maxim\ de 200 m. Complexul este bituminos. Dac\ ;n p=nza deTarc\u acest complex este bine individualizat ;ntre celelalte dou\ com-plexe ale forma]iunii [isturilor negre, ;n semifereastra Bistri]ei (unitatea de

  • Structuri, z\c\minte [i c=mpuri petrolifere 59

    Vrancea) toate cele trei complexe sunt mai omogene [i mai calcaroase (stra-tele de S\rata). :n semifereastra Vrancei suita [isturilor negre se remarc\prin reducerea gresiilor silicioase glauconitice [i substituirea lor de c\trecalcare cu silicifieri [i de c\tre conglomerate m\runte (stratele de Streiu).b) Marne [i marnocalcare bituminoase paleocene, ;n grosime p=na la 600m, negre, bituminoase, reprezent=nd stratele de Ca[in, complex prezent ;nsemifereastra Vrancea.c) Stratele de Bisericani, prezente ;n faciesul distal al p=nzei de Tarc\u [i;n p=nza de Vrancea, a c\ror grosime maxim\ poate atinge 200 m. Ele for-meaz\ un complex grezos-marnos-argilos cenu[iu ;nchis< pelitele sunt slab[istoase [i pot reprezenta jum\tate din grosimea complexului. Pozi]ia lorstratigrafic\ este priabonian\.d) Complexul marnelor bituminoase [i al argilelor pseudodisodilice deasemenea bituminoase, ;n grosime de peste 150 m, cu care debuteaz\ sec-ven]a oligocen\ din litofaciesul de Fusaru al p=nzei de Tarc\u.e) Stratele de Pucioasa argiloase, [istoase, bituminoase, inclusiv subst