carte fiinta umana

8/19/2019 Carte Fiinta Umana

1/180

FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN IAŞIŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

FIINŢA UMANĂ ŞI NURSINGUL

NOTE DE CURS

BIBLIOGRAFIE

1. Beldean Luminiţa, Gal Gherghinica, Seuchea Monica, Procesul de nursing – aspecte teoretice şi

practice, Editura Uniersit!ţii "Lucian Blaga#, Si$iu, 1%%%

&. Beldean Luminiţa, 'oldea Liliana, (el)u *lina, *specte nursing +n aecţiuni ale aparatului

digesti şi renal, Editura Uniersit!ţii "Lucian Blaga#, Si$iu, &---

. /itirc! Lucreţia – Ghid de nursing, Editura "0iaţa om2neasc!#, Bucureşti, 1%%3

4. /itirc! Lucreţia – /ehnici de ealuare şi +ngri)iri acordate de asistenţii medicali, Editura "0iaţa

om2neasc!#, Bucureşti, 1%%3

PROFESOR DISCIPLINĂ ANA GRĂDINARIU

1


2/180

CURS NR.1.

LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂCORESPUNZĂTOARE MODULULUI:

1. Analizează nevoile fundamentale specifice funcţiei umane;. Identifică p!o"lemele de dependenţă;#. Rezumă sup!ave$%e!ea si inte!ventiile specifice p!o"lemelo! de dependenţă;&. Identifică etapele p!ocesului de 'n$!i(i!e;). Aplică p!ocesul de 'n$!i(i!e;*. +ta"ile,te $!adul de autonomie- dependenţă a pacientului.

Virginia Henderson identifică, în anul 1970, 14 necesităţi fundamentale ca bază a îngrijirilor, cu

componenţe biopsi!osociale, culturale "i spirituale ale indi#idului$ %onform teoriei sale, problemele

deri#ă din incapacitatea indi#idului de a îndeplini aceste ne#oi&

respiraţie normală'

alimentaţie "i ingerare de lic!ide adec#ată'

eliminarea reziduurilor din organism'

mi"care "i menţinerea posturii dorite'

somn "i odi!nă'

alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare ( îmbrăcarea "i dezbrăcarea' menţinerea temperaturii normale a corpului prin modificarea îmbrăcămintei "i a mediului

înconjurător'

păstrarea curăţeniei "i protecţia tegumentelor'

e#itarea pericolelor din mediu înconjurător "i lezării altor persoane'

comunicarea "i e)primarea emoţiilor, ne#oilor, temerilor "i a opiniilor'

acţiune conform con#ingerii religioase "i a sistemului de #alori'

acţiune în direcţia autorealizării'

recreerea'

în#ăţarea, satisfacerea curiozităţii, care conduce la o dez#oltare normală "i la dob*ndirea unei

stări bune de sănătate "i la utilizarea facilităţilor deri#ate din această stare$

+"ezarea necesităţilor de la 1 la 14, se suprapune piramidei aslo-, cu menţiunea că, pe primele

poziţii sunt a"ezate ne#oile fiziologice #itale&

.


3/180

1.- a respira ( este funcţia organismului prin care se prime"te o)igen atmosferic "i se elimină

bio)id de carbon$ /e adaugă "i ne#oia de a a#ea "i o bună circulaţie$ /e "tie că sistemul circulator este cel

care asigură integrarea funcţiilor organismului, s*ngele fiind transportorul pentru gazele sanguine'

2 a !e"#i"e $e!pera$%ra &'rp%(%i &'"s$a"$)$ uncţia de termoreglare este asigurată de către

!ipotalamus "i este #ariabilă în funcţie de #*rstă, climă, acti#itatea indi#idului "i de prezenţa bolii'

* a se a(i!e"$a +i a se ,ira$a$ +limentele constituie sursa de energie "i substratul biologic

pentru celulele organismului$ ără apă, #iaţa nu este posibilă'

a e(i!i"a/ 0%"ie &are p'a$e 0i 0ii'('i&), ca& eliminarea renală urină2, eliminarea

intestinală fecale2, eliminarea prin sebum, transpiraţie, menstruaţie$

3e l*ngă eliminările fiziologice, mai sunt şi cele patologice, un e)emplu fiind #ărsătura$

) a se mi,ca/ a avea o "ună postu!ă $ +ceastă funcţie asigură independenţa bolna#ului în

deplasare, în #ederea realizării necesităţilor$

3 a 'r!i/ a se 'i,"i$ ste do#edit faptul că somnul "i odi!na sunt indispensabile pentruintegrarea funcţiilor organismului$

4 a se 5!6r)&a +i e6r)&a$ 5in punct de #edere biologic, această necesitate oferă ec!ilibrul

termic organismului$ 3rin îmbrăcăminte se e#ită pierderea căldurii "i a umidităţii, contaminarea

tegumentelor cu praf "i substanţe iritante "i e)punerea la radiaţiile solare$

7 a 0i &%ra$/ a-+i pr'$e8a $e%!e"$e(e +i !%&'ase(e 9"e'ia e iie"); ( care rezidă din ne#oia

de a"i proteja corpul împotri#a agresiunilor e)terne$ Vor fi astfel protejate& tegumentele, fanerele părul

"i ung!iile2, ca#ităţile "i orificiile nas, urec!i, gură, tubul digesti#, organe genitale2$

0 a evita pe!icolele ( care pot afecta organismul direct agresiuni biologice2 sau indirect

agresiuni psi!ologice "i sociale2$

1 a comunica cu semenii. 6mul are următoarea caracteristică& comunicarea$ a poate fi de tip

#erbal, auditi# sau #izual$ ot aici înt*lnim "i se)ualitatea, prin ea realiz*nduse sc!imburi interumane,

sau se creează sentimente, idei, emoţii, trăiri$

11 a acţiona dupa c!edintele si valo!ile sale 2 nevoia de a3,i p!actica !eli$ia4 ( asistenta

medicală #a îngriji pacientul ţin*nd cont de opţiunea religioasă a pacientului "i nu #a încerca să modifice

con#ingerile pacientului$

1 nevoia de a se !ealiza a fi ocupat pentru a fi util2 ( este ne#oia care se referă la realizarea

indi#idului prin studiu "i prin muncă$

1* "e'ia e a 5")#a ( este ne#oia prin care fiecare indi#id tinde la realizare "i autodepă"ire$

1 "e'ia e a se re&reea ( este o funcţie fundamentală comună fiinţelor umane$ a inter#ine

fa#orabil în ec!ilibrul biologic$8


4/180


5/180

i#elul :& independenţă autonomie (notată cu un punct2'

i#elul ::& dependenţă moderată ( notată cu două puncte'

i#elul :::& dependenţă majoră ( notată cu trei puncte'

i#elul :V& dependenţă totală ( notată cu patru puncte$

iecărei ne#oi i se acordă un punctaj între 1 "i 4, iar în urma totalizării punctajelor, putem a#ea

unul din următoarele scoruri&

persoană independentă ( cu un total de 14 puncte'

dependenţă moderată ( cu un total de 1> ( .? puncte'

dependenţă majoră ( cu un total de .9 ( 4. puncte'

dependenţă totală ( cu un total de 48 ( >@ puncte$

+u!sele de dificultate sunt considerate ca "i cauză a dependenţei$

Facto!ii care împiedică satisfacarea uneia sau mai multor ne#oi fundamentale, pot fi&

de ordin fizic' de ordin social'

de ordin psi!ologic'

de ordin spiritual,

sau pot fi legaţi de insuficiente cuno"tinţe lipsa de cunostinţe2$

ursa poate inter#eni în oricare dintre cauze$

Fa&$'ri e 'ri" 0ii&: care pot influenţa negati# satisfacerea unor ne#oi, din interior intrinseci2

e)$ corpii străini tra!eali, torace deformat, lobotomia pulmonară consecinţă a unui A% pulmonar2, saudin e)terior e)trinseci2 e)$ aparatul gipsat, sondă nasogastrică sau #ezicală care pro#oaca iritaţii2$

/unt peste .00 surse de dificultate, nursa trebuie deci să identifice dificultăţile "i totodată să

adapteze inter#enţia nursing$

Fa&$'rii e 'ri" s'&ia(& sunt reprezentaţi prin problemele generate persoanei în raport cu

anturajul său, cu partenerul de #iaţă, cu familia,cu prietenii, colegii de muncă$ +ceste surse pot fi prezente

pe planuri&

relaţionale ( e)$ lipsa unei persoane importante #*rstnicul2, dezorganizarea mediului familial,

izolare, lipsa acti#ităţilor distracti#e'

economice ( e)$ condiţii de muncă neadec#ate, promiscuitatea, surplus de muncă, insuficienţa

resurselor financiare'

culturale ( e)$ credinţe culturale diferite faţă de sănătate, neadaptarea culturală'

>


6/180

pro$leme legate de mediu ( e)$ sc!imbarea bruscă a temperaturii ambiante, umiditate, căldură

e)cesi#ă, frig, poluare c!imică$

3entru rezol#area acestor probleme, nursa poate inter#eni singură sau în colaborare cu alţi

speciali"ti$

=n cazul în care nu se inter#ine, putem asista la apariţia stressului, depresiei, malnutriţiei, etc$

Fa&$'ri e 'ri" psi,'('i&& cuprind stările suflete"ti ce pot influenţa negati# anumite ne#oi

fundamentale$

/e încadrează& agitaţia, agresi#itatea, delirul, !alucinaţia, mania sau obsesia$

+lterarea acestor factori poate influenţa toate ne#oile fundamentale, sau poate fi singura e)plicaţie

pentru boala indi#idului an)ietatea poate cauza !iper#entilaţie, anore)ie, diaree, perturbarea capacităţiim

de comunicare2$

Fa&$'ri e 'ri" spiri$%a(& a căror acţiune sa do#edit că este intermediată de către factorii

psi!ologicire#olta persoanei asupra sensului #ieţii2$ actorii spirituali sunt specifici indi#izilor inadaptabili, celor cu tulburări de comportament, #*rstnici "i muribunzilor$

Lipsa e &%"'+$i"#e espre s)")$a$e/ poate influenţa negati# satisfacerea ne#oilor fundamentale$

ursa trebuie să le transmită pacienţilor cuno"tinţe de ordin igienodietetic, metode de păstrare a

sănătăţii, cuno"tinţe despre mediul înconjurător$

ai e)istă o clasificare a surselor de dificultate, "i anume&

surse ce ţin de pacient 5 c*nd el nu #rea să"i satisfacă singur ne#oile$ =n aceste situaţii, nursa

#a a#ea un rol didactic'

surse ce ţin de nurs! & e)$ neacordarea de îngrijiri, sau acordarea de îngrijiri incorecte sau

incomplete fie că nu #rea, fie că nu "tie cum să inter#ină profesional2'

surse independente de pacient sau nursă$ =n aceste cazuri se impune colaborarea cu alţi

speciali"ti din domeniul sanitar& psi!ologi, asistenţi sociali, asistenţi maternali, fizio

Binetoterapeuţi$

%oncluzie& în procesul nursing este important să se identifice sursele de dificultate$ 3e baza

cunoa"terii lor , a"a zise C grupuri ţintăD, se #or implica în realizarea ne#oilor fundamentale$

@


7/180

CURS 2

:$ e#oile fundamentale, scurtă prezentare'

::$ e#oia de a respira "i a a#ea o bună circulaţie&

A. Respira#ia=. Cir&%(a#ia

I. NE*. a e(i!i"a>. a se !i+&a/ a p)s$ra ' 6%") p's$%r)>?. a 'r!i/ a se 'i,"i>3. a se 5!6r)&a +i e6r)&a>4. a-+i !e"#i"e $e!pera$%ra &'rp%(%i 5" (i!i$e "'r!a(e>7. a 0i &%ra$/ a-+i pr'$e8a $e%!e"$e(e>@. a ei$a peri&'(e(e>1. a &'!%"i&a>11. a ai'"a %p) &rei"#e(e +i a('ri(e sa(e>12. a se rea(ia>1*. a se re&reea>1. a 5")#a.

+cu!tă p!ezenta!e a nevoilo!

7


8/180

1$ A respiraa$ +spectul biofiziologic al acestei ne#oi se manifestă în respiraţia pulmonară "i tisulară' b$ 5imensiunea psi!osocioculturală$ este influenţată de următorii factori& emoţii, furia,

frica, e)erciţiile fizice, fumat$ +ceste ne#oi prezintă particularităţi în funcţie de #*rstă,antrenanent, starea de sănătate etc$

.$ A se a(i!e"$a +i ,ira$a

a$ 5imensiunea biofiziologică interesează ritualul alimentării introducerea alimentelor înca#itatea bucală, masticaţia, deglutiţia2, digestia, necesarul de calorii'

b$ 5imensiunea psi!osocioculturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă, religie,naţionalitate, cultură$ +ceste ne#oi se modifică odată cu etapele #ieţii&

8$ A e(i!i"a: această ne#oie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie,cutanată$

a$ +spectul biofiziologic #ariază mult cu #*rsta "i starea de sănătate "i este în acela"i timpmecanic, c!imic, !ormonal, ner#os'

b$ 5imensiunile psi!osocioculturale sunt numeroase$ moţiile de orice fel modificăfrec#enţa urinară, calitatea "i cantitatea scaunelor, transpiraţia etc$

4$ A se !i+&a/ a p)s$ra 5"$r-' 6%") p's$%r)

a$ +spectul biofiziologic diferă în funcţie de #*rstă, starea de sănătate, antrenament$/istemul muscular, sc!eletic, cardio#ascular, ner#os, influenţează mi"carea "i adaptareacu e#itarea anumitor posturi$

b$ 5in punct de #edere psi!osociocultural mi"carea "i poziţia corpului reflectă con"tientsau incon"tient starea de spirit a indi#idului$ i"carea este influenţată "i de ni#elulcultural$ +ceasta influenţează mersul, gesturile, mimica etc$ 3roblemele de sănătate potduce la modificări în domeniul motricităţii$

>$ A 'r!i +i a se 'i,"ia$ 5in punct de #edere biologic "i fiziologic, somnul sau odi!na #ariază cu #*rsta "i starea

de sănătate$ %alitatea somnului, ca "i repausul mintal şi i6ic influenţează sistemelecardio#ascular, digesti#, neuromuscular$ 6 persoană pri#ată de sornn manifestă

tulburari fizice "i psi!ice$ b$ 3si!osociocultural somnul "i repausul sunt afectate de emoţii "i obligaţii sociale

muncă2$ )istă persoane care uzează de droguri pentru a răm*ne treji sau pentru adormi$

@$ A se 5!6r)&a +i a se e6r)&aa$ Aiofiziologic, acti#ităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu cer o

anumită capacitate neuromusculară, aceste ne#oi fiind diferite, în funcţie de #*rsta,starea de sănătate$

b$ 3si!osociocultural se manifestă prin afirmarea personalităţii "i a se)ualităţii înalegerea #e"mintelor, anumite grupuri socioculturale "i religioase au e)igenţe particulare& #oal, turban etc$

7$ A-+i !e"$i"e $e!pera$%ra &'rp%(%i 5" (i!i$e "'r!a(ea$ %omponenta biofiziologică este cea mai importantă$ 6dată cu înaintarea în #*rstătemperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător$ emperaturacorpului depinde de îmbrăcăminte, !idratarea organismului, controlul !ipotalamic$

b$ %omponenta psi!ică este influenţată de emoţii, an)ietate, acestea cresc*nd temperaturacorpului$

?$ A 0i &%ra$ +i a-+i pr'$e8a $e%!e"$e(ea$ %omponenta biofiziologică se manifestă în funcţie de capacitatea fizică de a face

gesturile "i mi"cările necesare precum "i de factorii biologici #*rsta "i se)ul2$?


9/180

b$ %omponenta psi!ică "i emoti#ă se reflectă în starea epidermei, în atenţia acordată părului$ moţiile afectează transpiraţia "i secreţiile, normele de curăţenie diferă de la ungrup social la altul$ %urăţenia este influenţată de cultura grupului

9$ A ei$a peri&'(e(e. 3ericolele pot pro#eni din mediul intern sau e)tern$a$ 3e plan biofiziologic independenţa constă din a e#ita anumite alimente "i medicamente

"i de a se proteja în desfă"urarea anumitor acti#ităţi zilnice$ ste ne#oie de a analizaaceastă ne#oie în funcţie de #*rstă, anumite afecţiuni depresii2$

b$ %omponenta psi!ică E simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, e)istenţa unei persoaneaparţinătoare aceleia"i comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente caredau impresia de siguranţă$

10$ A &'!%"i&a &% se!e"ii. ste o ne#oie fundamentală fiinţelor umane$a$ 5imensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare #erbală sau non#erbală$

%omunicarea #erbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea non#erbală cuprindegesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc$

b$ %omponentele psi!osocioculturale se manifestă prin alegerea conţinutului e)primat&sentimente, idei, emoţii$ %omunicarea cuprinde se)ualitatea$ +ceastă componentăimportanta a fiinţei umane se e)primă din copilărie p*nă la bătr*neţe prin afirmarea de

sine, alegerea #e"mintelor, în relaţiile sociale$ %*nd un pacient nu are posibilitatea decomunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă$

11$ A-+i pra&$i&a re(iiaa$ %omponenta biofiziologică se e)primă prin mi"cări, gesturi, atitudini specifice cultului&

poziţia îngenunc!iată, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente$ b$ %omponenta psi!osocioculturală E e#oluţia practicilor religioase este în funcţie de

fenomenele psi!osociale "i relaţiile interpersonale$ +lterarea stării de sănătate poateantrena cre"terea sau diminuarea adeziunii la religie$ =n îngrijirea bolna#ilor, respectareaacestei ne#oi cere asistentei o educaţie liberală$

1.$ A ai'"a %p) &rei"#e(e +i a('ri(e sa(e.5ea lungul etapelor #ieţii fiinţa umană are ne#oie să se realizeze, să studieze, să

muncească$ +ceste acti#ităţi pot fi legate de se), dar cea mai mare parte depind de capacitateafiziologică "i dez#oltarea psi!osocială a indi#idului$ ormele culturale influenţează satisfacereaacestei ne#oi$ 6 problemă de sănătate poate să diminueze temporar sau permanent posibilitateade a fi util prin di#erse acti#ităţi$

18$ A se re&rea. ste o ne#oie comună tuturor fiinţelor umane$a$ %omponenta biofiziologică$ 3ersoanele se pot recrea specific #*rstei "i funcţie de starea

de sănătate$ 3ersoanele cu un anumit !andicap orbi, surzi, membre amputate2 au altecăi de recreere dec*t cei sănăto"i$

b$ enomenele psi!osociale, culturale pot influenţa ne#oia de a se recrea$ +ceastă ne#oie poate fi satisfacută at*t de familie c*t "i de societate$

14$ A 5")#a. e#oia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cuno"tinţe noi este

specifică tuturor, dar mai e#identă la copii$a$ %omponenta biologică este reprezentată de inteligenţă b$ +pectul psi!osociocultural se manifestă prin dorinţa de a afla "i a cunoa"te #aloarea

acordată educaţiei de grupul sociocultural$ 3roblemele de sanătate fac să se i#eascăne#oi de în#ăţare #ariate& să facă pansamente, să"i administreze insulina, altemedicamente, regim alimentar etc$ e#oia de a în#ăţa poate fi legată de dorinţa de a fiutil, de a se recrea, dar în acela"i timp "i de a fi independent$

9


10/180

II: NE00 ml2$

3rin dilatarea diametrelor ca#itatii toracice plam*nii urmează mi"cările cutieitoracice iar presiunea din interiorul lor scade cu .8 mm Hg faţă de presiuneaatmosferică

eBpira#ia es$e %" a&$ 5" !are par$e pasi consta in re#enirea cutiei toracice la #olumul initial prin încetarea contractiei

musc!ilor respiratori cu eliminarea unei cantitati de aer din plamini egala cu ceainspirata

este influentata de• permeabilitatea cailor respiratorii• concentratia o)igenului in aerul respirat• maturitatea centrului respirator bulbar • e)pasiunea cutiei toracice• functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia

'apacitatea ital!5

10


11/180

reprezintă #olumul ma)im de aer care circulă prin plam*ni si poate fi e)pulzat prin e)piraţiaforţată după o inspiraţie forţată=n componenta sa intră

#olumul de aer curent V%2 #olumul inspirator de rezer#ă V:F2 #olumul e)pirator de rezer#ă VF2

Valoarea capacitatii #itale %V 2#ariaza in functie de& #*rstă, se), înălţime difuza!ea $azelo!

este procesul prin care o)igenul din al#eolele pulmonare trece în capilarele perial#eolare "i %6. din capilare trece în al#eolele pulmonare

este influenţată de&• diferenţa de presiune a 6. în aerul al#eolar "i concentraţia de 6. din s*nge• starea peretelui al#eolar • mărimea suprafeţei al#eolare

etapa ci!culato!ie constă în conducerea o)igenului prin #asele arteriale la ţesuturi "i a dio)idului de

carbon adus de la "esuturi, prin #asele #enoase, la plăm*n pentru a se elimina

este influenţată de• cantitatea de !emoglobină din s*nge• debitul cardiac• numărul de !ematii• permeabilitatea reţelei periferice arteriale

etapa tisula!ă reprezintă sc!imbul de gaze dintre s*nge "i tesuturi, cu ajutorul unui sistem

enzimatic comple)

Asistenta medicală face o"se!vaţii p!ivind etapa ventilato!ie a !espi!aţiei

Re(area respira#iei

este realizată prin mecanisme ner#oase "i umorale' aceste mecanisme adaptează respiraţia la necesităţile aportului de o)igen "i eliminării de dio)id de

carbon' centrul respirator este constituit din componentele /% care intreţine "i modifică mi"cările

respiratorii, rolul principal re#enind centrului bulbar "i centrului pneumota)ic' reglarea umorală este determinată prin e)citarea directă a centrului respirator de către %6. din

s*nge "i a o)igenului dizol#at fizic în plasmă' respiraţia normală eupneea ( se desfa"oară fără efort în mod silenţios iar mi"cările cutiei

toracice sunt simterice , ritmice, puţin #izibile'

Fa&$'rii &are i"0(%e"$eaa sa$is0a&erea "e'ii e a respira

a4 facto!i "iolo$ici 2rsta

la copii numărul de respiraţii pe minut este mai mare dec*t la adult se7ul

11


12/180

la femei se înregistreaz* #alori ale frec#enţei la limita ma)imă a normalului, la bărbaţi la limita minimă

statura la persoanele mai scunde , numărul de respiraţii G minut este mai mare dec*t la

persoanele mai înalte somnul

în timpul somnului, frec#enţa respiraţiilor este mai scăzută dec*t în timpul stării de#eg!e

postura poziţia corectă a toracelui permite e)pansiunea plăm*nului în timpul respiraţiei indi#idul sănătos poate respira în ortostatism, "ezind, culcat poziţia care fa#orizează respiraţia este cea "ez*nd "i ortostatică, prin contractia

corespunzatoare a diafragmei alimentaţia

influenţează menţinerea umidităţii căilor respiratorii "i prin aportul de glucoză ,fa#orizează o bună funcţionare a diafragmei "i a celorlalti mu"c!i respiratori

e7erciţiul i6ic

influenţează frec#enţa respiraţiei persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic dec*t cele

antrenate"4 facto!i psi%olo$ici emoţiile

influentează frec#enţa "i amplitudinea respiraţiei aceea"i influenţă o au pl*nsul "i r*sul

c4 facto!i sociolo$ici mediul am$iant

procentajul adec#at de o)igen .12 din aerul atmosferic fa#orizează respiraţia

mediul poluat, încărcat cu particule microbiene, c!imice influenţează negati#respiraţia umiditatea aerului inspirat de >0@0 creează un mediu confortabil

climatul influenţează frec#enţa respiraţiei căldura determină cre"terea frec#enţei, frigul ( scăderea frec#enţei #*ntul perturbă respiraţia altitudinea prin rarefierea aerului determina cresterea frec#entei

locul de munca prin poluare c!imică sau microbiana de#ine un mediu nefa#orabil bunei respiraţii

Ma"i0es$)ri e i"epe"e"#)

f!ecvenţa !espi!aţiei reprezintă numărul de respiraţii Gminut este influenţată de #*rstă "i de se)

la nou născut 80 ( >0 rGmin la . ani .> 8> rGmin la 1. ani 1> ( .> rGmin

1.


13/180

adult 1@ 1? rGmin #*rstnic 1> .> rGmin

amplitudinea este dată de #olumul de aer care pătrunde "i se elimină din plăm*n la fiecare respiraţie respiraţia este profundă sau superficială

!itmul reprezintă pauzele dintre respiraţii este ritmică

z$omotele !espi!ato!ii este lini"tită ( normal în somn de#ine mai zgomotoasă sforăit2

simet!ia mi,că!ilo! !espi!ato!ii ambele !emitorace prezintă aceea"i mi"care de ridicare "i cobor*re în timpul inspiraţiei "i

e)piraţiei tipul de !espi!atie

sunt 8 tipuri de respiraţie

costal superior • întîlnit la femei prin ridicarea părţii superioare a cutiei toracice, datorită

măririi diametrului anteroposterior în timpul inspiraţiei costal inerior

• înt*lnit la bărbat prin mărirea diametrului lateral al cutiei toracice a$dominal

• înt*lnit la copii "i #*rstnici prin mărirea diametrului #ertical al cutieitoracice

mucozitati mucoasa respiratorie este umedă, secreţii reduse, transparente, dense

tusea reprezintă o e)piraţie forţată prin care se elimina secreţiile din căile respiratorii este un fenomen de protecţie al organismului

I"$ere"$ii(e asis$e"$ei pe"$r% !e"#i"erea i"epe"e"#ei 5" sa$is0a&erea "e'ii

e)plorează deprinderile de respiraţie ale pacientului în#aţă pacientul

să facă e)erciţii respiratorii să facă e)erciţii de mers, de rela)are să aibă posturi adec#ate, care să fa#orizeze respiraţia

să înlăture obiceiurile dăunătoare ( îmbrăcăminte str*mtă, tabagism, mese copioase

2. Depe"e"#a 5" sa$is0a&erea "e'ii

se manifestă prin a($erarea '&ii isp"eea '6s$r%ia &)i('r respira$'rii

18


14/180

S%rse e i0i&%($a$e care determina nesatisfacerea ne#oii de a respira

su!se de o!din fizic alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron"ice, tra!eale sau parenc!imului pulmonar,

tabagismul obstrucţia căilor respiratorii ( obezitatea, bandaje toracice, dezec!ilibru !idroelectrostatic,

durere

su!se de o!din psi%olo$ic an)ietate, stresul situaţie de criză

lipsa cunoa,te!ii cunoa"terea de sine cunoa"terea mediului ambiant cunoa"terea altor persoane

+e vo! p!ezenta # p!o"leme de dependenţă6 alte!a!ea vocii; dispneea; o"st!ucţia căilo! !espi!ato!ii.

ALTERAREA


15/180

Ma"i0es$)ri e epe"e"#) o!topnee

poziţie forţată, cu braţele at*rnate pe l*ngă corp bolna#ul st*nd "ez*nd ( poziţie în care poate respira

apnee oprirea respiraţiei

"!adipnee reducerea frec#enţei respiratorii

ta%ipnee cre"terea frec#enţei respiratorii

amplitudine modificată respiraţie superficială sau profundă

%ipe!ventilaţie pătrunderea unei cantităţi mari de aer în plăm*n

%ipoventilaţie pătrunderea unei cantităţi mici de aer în plăm*n

tuse e)piratie forţată , ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretiile acumulate %emoptizie

!emoragie e)teriorizată prin ca#itatea bucală, pro#enind de la ni#elul căilor respiratorii plăm*ni

mucozitati 9sp%$a; amestec de secreţii din arborele tra!eobron"ic, formate din mucus, puroi, s*nge, celule

descuamate dispnee 5%e7ne3 +to8es

respiraţie din ce în ce mai frec#entă ajunsă la un grad ma)im, după care frec#enţa scadetreptat "i este urmată de o perioadă de apnee

ciclul se reia dispnee 9usmaul

inspiraţie lungă urmată de o e)piraţie forţată, apnee ciclul se reia

z$omote !espi!ato!ii sunt de diferite tipuri

crepitante ronflante sibilante

cianoza tegumente albastru#ineţii la ni#elul e)tremităţiilor& nas, buze, lobul urec!ii, ung!ii

O=STRUCŢIA CĂILOR RESPIRATORII poate fi produsă de procesele inflamatorii ale căilor respiratorii, dar "i de prezenţa unor corpi

străini, pătrun"i accidental în căile respiratorii ( îndeosebi la copii ( ca "i deformări ale nasului

Ma"i0es$)ri e epe"e"#)

1>


16/180

respiratie diicila pe nas bolna#ul respira pe gura

secretii a$undente na6ale secretii mucoase, purulente sau sang#inolente, care impiedica respiratia

epista7is !emoragie nazala

deormari ale nasului de#iatie de sept, traumatisme

str!nut e)pirare fortata

aspiratie pe nas smiorcait

corna) zgomot inspirator cu caracter de "uierătură, auzibil de la distanţă

tira) depresiune inspiratorie a părţilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru, intercostal

tuse

cu caracter de tuse uscată sau umedă, persistentă

I"$ere"#ii(e asis$e"$ei

în cazul pacientului cu deficienţe respiratorii

O=IECTI


17/180

în caz de e"ec medicul efectueazătamponament posterior , ligatură decarotidă

3acientul să prezinte mucoase respiratorii umede"i integre

la ni#elul faringelui "i laringelui umeze"te aerul din încăpere recomandă pacientului repaus #ocal

absolut fa#orizează modalităţi de comunicare

non#erbală

3acientul sa îng!ită fără dificultate întrerupe alimentaţia solida recomanda gargara cu solutii antiseptice alimentează pacientul cu lic!ide călduţe

3acientul să fie ec!ilibrat psi!ic pregăte"te psi!ic pacientul, în #edereaaplicării te!nicilor de ingrijire "i aspirăriisecreţiilor bron"ice

3acientul să prezinte rezistenţa crescută faţă de

infecţie

în#aţă pacientul să e#ite sc!imbările

bru"te de temperatura si de asemenaaglomeraţiile

3acientul să prezinte căi respiratorii permeabile"i o buna respiraţie

la ni#elul plăm*nului "i bron!iilor în#aţă pacientul să tu"ească , să

e)pectoreze "i să colecteze sputa umeze"te aerul din încăpere cu apă

alcoolizată aspiră secreţiile bron"ice, dacă e cazul în#aţă pacientul să facă gimnastică

respiratorie asigură poziţia "ez*ndă sau semi"ez*ndăa pacienţilor cu dispnee,

o)igenoterapie în#aţă pacientul să renunţe la obiceiurile

dăunatoare ( fumat administrează tratamentul prescris de

medic ( antitusi#e, e)pectorante, bron!odilatatoare, decongestionante ale

17


18/180

mucoasei tra!eobronsice

3acientul să fie ec!ilibrat psi!ic asigură poziţie antalgică în#aţă pacientul să utilizeze te!nici de

rela)are pregăte"te psi!ic pacientul, în #ederea

oricărei te!nici la care #a fi supus (

puncţii, e)amene radiologice,endoscopice

Inte!venţiile pent!u meţtine!ea sau favo!iza!ea e:pansiunii pulmona!e6 e7erciţii respiratorii5 respiraţie profundă, respiraţie diafragmatică, c*te >10 minuteGzi, de 84 ori pe zi' incitaţie spirometric! spirometru de debit, spirometru de #olum2' drena)ul toracic, e#acuarea lic!idului din ca#itatea pleurală' sisteme de drenaj cu 1, . sau 8 flacoane2$

Inte!venţiile pent!u mo"iliza!ea sec!eţiilo!6 !idratarea, umidificarea, nebulizarea cu atomizor2, tapotament lo#irea peretelui toracic, cu m*na,

ritmic, pe toata suprafaţa timp de 1. minute2' #ibraţia' drenajul postural prin sc!imbarea poziţiei pacientului la .080 de minute2$ Inte!venţii pent!u menţine!ea căilo! !espi!ato!ii li"e!e6 i n t u b a ţ i a o r o f a r i n g i a n ă cu ajutorul pipei Iuedel se folose"te pentru a nu"iîng!iţi limba2' intu$aţia traheal!& intubaţie orotra!eala, cu ajutorul laringoscopului "i a sondei tra!eale, efectuată demedic' aspiraţia oro şi nasoaringian! cu ajutorul aparatelor electrice "i sondelor de aspiraţie 2' traheostomia orificiu la ni#elul tra!eei, prin incizie c!irurgicală "i introducerea unei canule2' aspiraţiatra!eobron"ică introducerea unei sonde prin canula si aspirarea cu ajutorul unor dispoziti#e2'

Inte!venţii pent!u favo!iza!ea o:i$enă!ii tisula!e&8 o7igenoterapia prin& sondă nazală, prin mască, oc!elari pentru o)igen, cortul de o)igen$

RESPIRAŢIA NORMALA EUPNEEA;

M*9:;ES/


19/180

Fespiraţia normală este determinată de integritatea anatomică "i funcţională a aparatului respirator, rec#enţa mi"cărilor respiratorii corespunde #*rstei "i se)ului' +mplitudinea mi"cărilor este în concordanţă cu frec#enţa respiraţiei i"cările respiratorii sunt simetrice' Fitmul respirator este regulat' ipul de respiraţie corespunde #*rstei "i se)ului i"cările de inspiraţie "i e)piraţie se succed ritmic fără pauză'

5urata e)piraţiei este mai mare dec*t a inspiraţiei ( raportul fiind de .G1 %apacitatea de adaptare corespunzătoare pentru întreg procesul respirator la efort, temperatura

înaltăG scazută , altitudine' %apacitatea funcţională a căilor respiratorii superioare de a e)ecuta anumite acţiuni asupra aerului

( filtrare, umidificare, încălzire' %oloraţie normală a pielii, fanerelor "i mucoaselor Hematoza pulmonară constantă ( transformarea s*ngelui #enos în s*nge arterial prin sc!imbul de

gaze ce are loc la ni#elul plăm*nului între aerul al#eolar "i s*ngele #enos


20/180

o indispoziţiio insomniio durere de capo respiraţie superficială

Feguli pentru respiraţie con"tientă&• aerul îl inspirăm numai pe nas, gura ram*ne înc!isă'• inspiraţia aerului trebuie să fie ad*ncă, profundă p*nă în abdomen'• acest mod de respiraţie are efect rela)ant "i stimulent'• diafragma prin alternanţa miscărilor susjos e)ecută masaj organelor zonei inferioare "i

fa#orizează circulaţia sanguină'• respiraţia trebuie să fie regulată "i cu ritm egal, constant$

=. CIRCULAŢIA

este funcţia prin care se realizează mi"carea s*ngelui în interiorul #aselor sanguine, care are drept

scop transportul substanţelor nutriti#e "i a o)igenului la ţesuturi, dar "i transportul produ"ilor decatabolism de la ţesuturi la organele e)cretoare'

un rol important îl deţin s*ngele "i limfa, cuprinse în sistemul circulator, "i inima, în condiţii deintegritate anatomica "i functională'

asistenta medicală supra#eg!ează pulsul ,i tensiunea a!te!ială

1. I"epe"e"#a 5" sa$is0a&erea &ir&%(a#ieia. pulsul reprezintă e)pansiunea ritmică a arterelor , care se comprimă pe un plan osos "i este

sincronă cu sistola #entriculară pulsul ia na"tere din conflictul dintre s*ngele e)istent în sistemul arterial "i cel împins în

timpul sistolei

Facto!ii ca!e influenţează pulsul facto!i "iolo$ici

2rsta la copilul mic ( frec#enţa este mai crescută dec*t la adult

în!lţimea corporal! persoanele mai scunde au frec#enta pulsului mai mare decit a celor înalte

.0


21/180

somnul frec#enta pulsului in timpul somnului este mai redusa

alimentaţia în timpul digestiei, frec#enţa pulsului cre"te

eortul i6ic determină cre"terea frec#enţei pulsului, care scade după încetarea efortului

f acto!i psi%olo$ici produc cre"terea frec#enţei pulsului emoţiile pl*nsul m*nia

facto!i sociali mediul am$iant

prin concentraţia de o)igen a aerului inspirat, influenţează frec#enţa pulsului

Ma"i0es$)ri e i"epe"e"#) recenţa

reprezintă numărul de pulsaţiiGmin la nou născut 180 140 pGmin la copilul mic 100 1.0 pGmin la 10 ani 90 ( 100 pGmin la adult @0 ?0 pGmin #*rstnic peste ?0 90 pGmin

ritm pauzele dintre pulsaţii sunt egale pulsul este ritmic

sigmograma >arteriograma?

anacrota catacrota infle)iune dicrota

amplitudine #olum2 este determinată de cantitarea de s*nge e)istenţa în #ase este mai mare cu cît #asele sunt mai aproape de inima la arterele simetrice, #olulmul pulsului este egal

tensiunea pulsului este determinată de forta necesară în comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila să

dispară celeritatea

reprezintă #iteza de ridicare "i coborire a undei pulsatile coloraţia tegumentelor

coloraţie roz a tegumentelor inclusi# a e)tremităţilor tegumentele sunt calde

". tensiunea a!te!ială 2A4

reprezintă presiunea e)ercitată de s*ngele circulant asupra pereţilor arteriali

.1


22/180

factorii care determină tensiunea arterială debitul cardiac forţa de contracţie a inimii elasticitatea "i calibrul #aselor #*scozitatea s*ngelui

tensiunea scade de la centru la periferie

Facto!ii ca!e influenţează tensiunea a!te!iala facto!i "iolo$ici

2rsta tensiunea este mai mică la copii "i cre"te pe măsura ce înaintează în #*rstă se stabilizează la adult creste u"or la persoana #*rstnică

somnul + în timpul somnului este mai mică dec*t în starea de #eg!e

actiitatea

diurnă produce o cre"tere a tensiunii arteriale efortul fizic produce cre"terea tensiunii arteriale, cu re#enirea la #alorile iniţiale

după încetarea acestuia facto!i psi%olo$ici

emoţiile, $ucuriile, an7ietatea determină cre"terea tensiunii arteriale 0a&$'ri s'&i'('i&i

climatul frigul produce #asoconstricţie, deci cre"terea + căldura produce #asodilataţie , deci scăderea +

Ma"i0es$)ri e i"epe"e"#) tensiunea ma)imă se obţine în timpul sistolei #entriculare tensiunea minimă se obţine în timpul diastolei

între 1 8 ani 7>90G>0@0 mmHg între 4 11 ani 90110G@0@> mmHI între 1. 1> ani 1001.0G@07> mmHg adult "i #*rstnic 110189G@>90 mmHg

tensiunea diferentiala reprezinta diferenta + ma) + min mentinerea raportului intre + ma) si + min

+ min J + ma)G. K 1 sau .

I"$ere"#ii(e asis$e"$ei pe"$r% !e"#i"erea i"epe"e"#ei &ir&%(a#iei sa"%i"e educă pacientul

pentru asigurarea condiţiilor igienice din încăpere ( aerisire' să"i menţină tegumentele curate, integre' sa aibă o alimentaţie ec!ilibrată, fără e)ces de grăsimi, de clorura de sodiu' sa e#ite tutunul, consumul e)agerat de alcool' să e#ite sedentarismul'

..


23/180

să poarte îmbrăcăminte lejeră, care să nu st*njenească circulaţia

2. Depe"e"#a 5" sa$is0a&erea "e'ii

CIRCULAŢIA INADEC


24/180

despre obiceiurile dăunătoare

I"$ere"#ii(e asis$e"$ei

pacientul cu ci!culaţie inadecvatăO=IECTI


25/180

3acientul să fie ec!ilibrat psi!ic informează pacientul asupra stadiului bolii sale gradului de efort pe care îl poate depune importanţa continuării tratamentului

medicamentos asigurarea condiţiilor de microclimat&

lini"te, temperatură optimă, umiditate

corespunzătoare' pregătirea pacienţilor pentru e)amene

paraclinice'

NESATISFACEREA NE


26/180

alterarea perfuziei tisulare pulmonare

risc crescut de sufocare, de !emoptizie, de aspiraţie

degajare ineficientă de secreţii bron"ice

an)ietate

senzaţie de moarte iminentă$. ormularea diagnosticului de +ngri)ire

• ia"'s$i&e e 5"ri8iri pr'6a6i(e PES 9Pr'6(e!a / E$i'('ie / Si!p$'!; alterarea sc!imbului gazos o)igen2 32

o referitor la mi"carea ariei pulmonare de sc!imbL cau6at de imobilizare, umiditate e)tremde ridicata 2

o mod de manifestare /2 ( maniestat prin respiraţie compensatorie cu gura desc!isă,dispnee, cianoză, oboseală, asigurarea unei poziţii ce fa#orizează respiraţia respiraţie ineficientă 32

o referitor la boala 2 L cau6at! de& obstrucţie, secreţii bron"ice abundente, durere,oboseală, an)ietate, modificări de #olum ale cutiei toracice

o mod de manifestare /2( maniestat! prin& dispnee, ta!ipnee, cianoză, tuse, bătăi ale

aripilor nazale, e)piraţie prelungită, respiraţie superficială, solicitarea mu"c!ilor au)iliaridegajare ineficientă a căilor respiratorii 32o cau6at! de prezenţa secreţiilor bron"ice, abundente, #*scoase 2o maniestat! prin ( tuse "i e)pectoraţie fără eficacitate, oboseală, efort crescut depus pentru

a respira, dispnee, senzaţie de greutate toracică /2

*. P(a"i0i&area 5"ri8iri('r 9'6ie&$ie; pa&ie"$%(:• săsi menţină funcţia respiratorie optimă'• să"i menţină căile respiratorii permeabile'• să nu prezinte dispnee'• să"i amelioreze respiraţia'• să prezinte repaus #ocal'• să e)pectoreze u"or'• să"i fa#orizeze e)pansiunea toracică'• să prezinte stare de siguranţă'• să efectueze e)erciţii respiratorii'• să aibă un ritm respirator regulat• să e#ite mediul poluat, cu alergeni

. Ap(i&area 5"ri8iri('r 9rea(iarea i"$ere"#ii('r;• supra#eg!erea funcţiei respiratorii "i circulatorii pentru asigurarea unei bune circulaţii'• completarea cu date "i #alori a foii de temperatură'• efectuarea igienei respiraţiei'• te!nici de administrare a o)igenului'• te!nici de aspirare a secreţiilor'• te!nici ce facilitează satisfacerea ne#oii'• asigurarea condiţiilor de mediu "i igienă'

.@


27/180

• asigurarea #estimentaţiei corespunzătoare'• efectuarea de e)erciţii pentru asigurarea funcţiei respiratorii ( mi"cări, mobilizare, aerisire$

?. Ea(%area 5"ri8iri('r• prezenţa sau absenţa dificultăţilor respiratorii'• semnele de !ipo)ie ( cianoză, culoarea tegumentelor, temperatura lor, agitaţie'•

#aloarea semnelor #itale ( puls, temperatură, tensiune arteriala, respiratie• prezenţa agenţilor poluanţi• e)pectoraţia• tusea• reacţia faţă de an)ietate

" &a%( 5" &are '6ie&$ie(e a% 0's$ a$i"se pa&ie"$%(:• are o respiraţie în limite normale ritm, profunzime, tip2'• are mi"cări simetrice ale toracelui'• nu prezintă raluri pulmonare'•

are puls în limite normale număr, amplitudine, ritm2'• are o culoare normală a tegumentului, mucoaselor, buzelor, lobilor urec!ilor'• nu are modificări la e)aminările paraclinice'• nu prezintă tulburări de respiraţie în timpul acti#ităţilor zilnice'• nu prezintă efecte secundare ale medicaţiei'• nu este an)ios,

.7


28/180

CURS *

II. NE


29/180

3entru a se menţine sănătoasă fiinţa umană are ne#oie de o cantitate adec#ată de alimenteconţin*nd elementele nutriti#e indispensabile #ieţii$ %alitatea "i natura alimentelor nutriti#e sunt în funcţiede se7, 2rst!, greutate, +n!lţime, actiitatea depus!, starea de s!n!tate sau de $oal!.

Glucidele 2%id!anţii de ca!"on4 reprezintă sursa principală energetică a organismului'

digerarea "i asimilarea lor nu solicită organismul foarte mult'

la copii, în bolile febrile, denutriţie, afecţiuni !epatice "i renale, aportul de glucide trebuie să fie

mărit' se recomandă ca necesarul caloric al organismului să fie acoperit în procent de >0>> din

glucide' necesa!ul de glucide este de &3* $!ame pe 8$ co!p 'n & o!e.

!oteinele sunt principalele componente structurale "i funcţionale ale materiei #ii'

au rol plastic "i condiţionează cre"terea "i dez#oltarea celulelor'

reprezintă "i o sursă importantă de energie, constituind materia primă pentru producerea de

fermenţi, factori ai coagulării fibrinogenul, globulina anti!emofilică etc2 "i !ormoni' este recomandată o cantitate de proteine care să acopere 1. 1> din aportul caloric total în .4 de

ore' necesa!ul pe @gAcorp şi pe 6i este cu at2t mai mare cu c2t 2rsta este mai mic!5

sugarul de o lună alimentat artificial necesită 8 g proteineGBgcorpGzi' copilul mic . gGBgcG.4 de ore' adult 11,> gGBgcG.4 ore$

cre"terea cantităţii de proteine este indicată în&

sarcină "i alăptare'

arsuri "i anemii' e#acuări pleurale "i abdominale' postoperator$

scăderea cantităţii de proteine este indicată în boli renale, afecţiuni febrile$

Lipidele pe l*ngă rolul lor energetic intră în compoziţia ţesutului ner#os '

sub formă depozitară reprezintă rezer#ele de energie ale organismului "i ţesutul de susţinere pentru

organele interne'

se recomandă ca lipidele să reprezinte .>80 din #aloarea calorică în .4 !' necesa!ul de lipide la un om sănătos este de 1. gGBgcGzi'

raţia de grăsimi se măre"te în&

stări de subnutriţie' !ipertiroidism arderi e)agerate2'

raţia #a fi scăzută în&

tulburări ale metabolismului lipidic'

.9


30/180

insuficienţa glandelor care inter#in în digestia "i metabolizarea lor insuficienţa pancreatică, !epatică2, diabet za!arat, obezitate$

@itaminele sunt necesare menţinerii metabolismului normal al organismului'

organismul uman nu este capabil să le sintetizeze sau, doar pe unele, în cantităţi inferioare celor

necesare' ajung în cantităţi adec#ate în organism prin intermediul alimentelor'

deficitul lor determină manifestări clinice "i afecţiuni bine delimitate'

ne#oia de #itamine cre"te în timpul acti#ităţii celulare e)agerate$ ecesarul de #itamine % este de

1>0 mg, #itamina A ( .> mg, A@ ( @ mg, #itamina M ( .0 mg$ Apa ,i să!u!ile mine!ale

în apă se petrec toate reacţiile bioc!imice din organism'

necesarul zilnic de apă al organismului sănătos este între .>00 ( 8000 ml pe zi "i se acoperă prin

lic!idele ingerate "i arderea glucidelor "i lipidelor' odată cu ne#oile de apă se satisfac "i ne#oile de săruri minerale necesar în .4 de ore& 4g a, 84g

M, .g %a, 1?g e, @g %l2' satisfacerea de apă "i săruri minerale trebuie să se facă în mod proporţionat, altfel organismul

răm*ne în dezec!ilibru !idromineral$

Fa&$'rii &are i"0(%e"#ea) sa$is0a&erea "e'iia. Facto!ii "iolo$ici

2rsta şi de6oltarea& ne#oile alimentare sunt #ariabile în funcţie de perioada de cre"tere "i

dez#oltare copil, adolescent, adult, #*rstnic2' actiit!ţile i6ice& cu c*t acti#itatea musculară e mai mare cu at*t cre"te metabolismul "i implicit

aportul alimentelor' orarul şi reparti6area meselor & un program regulat al meselor e recomandat tuturor indi#izilor

inter#alul între mese este în funcţie de #*rstă$". Facto!ii psi%olo$ici &

emoţiile influenţează consumul de !rană astfel că unii indi#izi î"i pierd apetitul, iar alţii consumă

mai multe alimente' an7ietatea& !rănirea este str*ns legată de satisfacerea unei ne#oi de securitate, de dragoste "i de

bunăstare$&. Fa&$'rii s'&i'('i&i

climatul & iarna indi#izii au ne#oie de mai multe calorii, iar #ara, mesele trebuie sa fie u"oare "i săse consume o cantitate crescută de lic!ide'

statutul socio8economic& deprinderile alimentare bune se formează din fragedă copilărie$ /ărăcia

influenţează negati# satisfacerea ne#oii' religia& în funcţie de apartenenţa religioasă, indi#izii au anumite ritualuri alimentare postul, nu se

măn*ncă carne de porc, nu se beau băuturi alcoolice2'

80


31/180

cultura şi educaţia& alimentaţia este str*ns legată de tradiţii "i superstiţii specifice, ni#elul de

educaţie determin*nd obiceiurile alimentare spălatul pe m*ini, a fructelor, pauze între mese etc2$

Ma"i0es$)ri(e e i"epe"e"#).• 5avitatea "ucală5 dentiţie bună

proteză dentară adaptată "i în stare bună$ mucoasă bucală roz "i umedă$ limba "i gingii roz$ aderenţa dinţilor$

• Casticaţi a5 trebuie să fie u"oară, eficace, să se realizeze cu gura înc!isă' refle) de deglutiţie prezent' digestie lentă "i nesting!erită$

• =ep!inde!i alimenta!e5 programul meselor& 8 mese "i . gustări$ Nece ore repaos nocturn$

• Apetit . poftă de m*ncare senzaţie agreabilă$

• Foame senzaţie dezagreabilă tradusă prin dorinţa de !rană$

• +aţietate senzaţie de plenitudine resimţită de indi#id atunci c*nd ne#oia de !rană este satisfăcută$

• Did!ata! e consum de lic!ide în funcţie de ne#oie$

• Gust ,i valoa!e aco!date mncă!ii & alegerea alimentelor, ser#irea mesei singur sau în grup' tradiţii, obiceiuri alimentare "i educaţie$

I"$ere"#ii(e asis$e"$ei pe"$r% !e"#i"erea i"epe"e"#ei 5" sa$is0a&erea "e'ii

Ra#ia a(i!e"$ar) reprezintă acea cantitate, de alimente, ingerată care acoperă la un ni#el optim,neoile calorice şi nutritie ale indi#idului pe o perioadă de timp .4 ore2$ 3entru un adult, necesarul decalorii pentru o zi, se calculează în funcţie de greutatea corporală "i acti#itatea fizică depusă$

Asis$e"$a:a$ &a(&%(ea) "e&esar%( e &a('rii pe 2 e 're 5" 0%"ie e: Activitate. în repaus .> Bcalorii pe Bilogram corp pe .4 ore' u"oară& 80 ( 8> de Bcalorii pe Mg corp pe .4 ore' medie& 8>40 calorii pe Mg corp pe .4 ore' grea& ? BcalGBg corpGzi'

81


32/180

foarte grea peste 4> Bcalorii pe Mg corp pe .4 ore$ @!stă.

la copii necesarul cre"te cu .080 ' la #*rstnici scade cu 101> $ b$ asi%r) e&,i(i6r%( 5"$re: principiile nutritie undamentale5

p!oteine6 10 ( 1> jumătate de origine animală2' $lucide6 >0 ( >>' (ipie: 80 10 polinesaturate din surse #egetale, 10 mononesaturate, 10 saturate' Prin

ardere51g proteine – 4,1 @cal1g glucide – 4,1 @cal1g lipide – %, @cal produsele de origine animal! şi egetal!

aciditate şi alcalinitate

c$ calculează "r. e &a('rii pe H corp pe .4 de ore în stări fiziologice& sporti#i, în sarcină "ialăptare K 80'

d$ &er&e$ea) %s$%ri(e/ epri"eri(e a(i!e"$are "i alege alimentele ţin*nd seama de preerinţele şineoile pacientului'

e$ 5"('&%ie+$e (a "e'ie %" e(e!e"$ &% a($%( &'"0'r! ec!i#alenţelor cantitati#e "i calitati#e alediferitelor principii alimentare$

II. DEPENDENŢA N SATISFACEREA NE


33/180

• Lipsa cunoa,te!ii . lipsa de educaţie "i cuno"tinţe pot determina alimentaţie inadec#ată prin deficit sau surplus' insuficienta cunoa"tere de sine, a celorlalţi "i a mediului înconjurător$

Pree"$)! '%) pr'6(e!e e epe"e"#)&

• *limentaţia şi hidratarea inadecat! prin deicit

• *limentaţia şi hidratarea prin surplus.

1. ALIMENTAŢIA ŞI IDRATAREA INADEC


34/180

dificultate în digestia "i absorbţia alimentelor' greată, #ărsături eliminarea pe gură, parţial sau în totalitate, a conţinutului gastric2' regurgitaţii' aerofagie, pirozis

dep!inde!i alimenta!e6

gre"eli în alegerea "i prepararea alimentelor'

orar nesatisfăcător al meselor' pierderea obisnuinţei prin sc!imbarea condiţiilor de mediu$

des%id!ata!e: consum redus de lic!ide "i săruri minerale cu pierdere în greutate '

semne de dezec%ili"!u6

slăbiciune, tegumente "i mucoase uscate, urini concentrate$

atenţia ,i valoa!ea aco!dată alimentaţiei6

dezordonat, măn*ncă în piciore sau în pat,

obiceiuri gre"ite măn*ncă numai un singur fel sau rece2

I"$ere"#ii(e asis$e"$ei 95"ri8iri a%$'"'!e +i e(ea$e;

Pa&ie"$ &% a(i!e"$a#ie i"ae&a$) pri" e0i&i$

Pr'6(e!e O6ie&$ie I"$ere"#ii a%$'"'!e I"$ere"#iie(ea$e

Ea(%are

liminareinadec#atămanifestată

prin greaţă si#ărsături

pacientul săaibă o stare de bine, fără

greţuri "i#ărsături

-a"ează pacientul în poziţiesemi"ez*nd, "ez*nd sau îndecubit lateral sau dorsal cu

capul întro parte'protejează lenjeria de pat side corp cu material de unicăfolosinţă c*mpuri2'ajută pacientul în timpul#ărsăturii sprijinindul'îl în#aţă să inspire profund pentru a in!iba centrul#omei'oferă la sf*r"it un pa!ar cuapă mentolată pentru clătirea

gurii' oferă materialele necesare"i ajută pacientul sa"iefectueze toaleta ca#ităţii bucale'lini"te"te "i încurajează pacientul'reduce sau opre"te aportulde lic!ide "i alimente pe cale

-aplicătratamentulmedicamentos la

indicaţiamedicului&antiemetice,#itamine,minerale de preferat pe caleinjectabilă

după aplicareainter#enţiilor, pacientul este

lini"tit, greţurile"i #ărsăturilesau remis

84


35/180

orală$

+lterareaec!ilibrului!idroelectrolitic

- pacientul să fieec!ilibrat !idroelectrolitic

după încetarea #ărsăturilor,re!idratează pacientul treptatcu cantităţi mici de lic!idereci, oferite cu linguriţa'calculează numărul de

calorii în funcţie de diferitestări patologice adăug*nd18 pt fiecare grad detemperatură peste 870, sau.080 pentru agitaţie,con#ulsii'e)plorează gusturilealimentare ale pacientului sie)plică importanţa regimuluialimentar 'face bilanţul increta "i

e)creta

-!idratează "ialimentează pacientul parenteral,instituind

perfuzii cu serfiziologic,glucoză >,10, .0'!idrolizate de proteine,amestecuri deaminoacizi,#itamine "iminerale indicatede medic'

- pacientulconstientizeazăimportanţaregimuluialimentar'

după aplicareainter#enţiilor, pacientul esteec!ilibrat !idroelectrolitic

3erturbareaec!ilibruluinutriţional

pacientul să fieec!ilibratnutriţional

-e)plorează preferinţeleasupra alimentelor premise'ser#e"te pacientul cualimente la o temperaturemoderată, la ore regulate "i prezentate atrăgător'în#aţă pacientul să aibă oalimentaţie sănătoasă'alege meniul împreună cu pacientul, respect*nd

contraindicaţiile

- pacientul esteec!ilibratnutriţional

+n)ietatea pacientul să fieec!ilibrat psi!ic

-asigura un climatconfortabil'calmează "i încurajează pacientul'oferă informaţii e)plic*ndscopul inter#enţiilor$

- pacientul esteec!ilibrat psi!ic

2. ALIMENTAŢIE INADEC


36/180

Ma"i0es$)ri e epe"e"#)

Indice ponde!al 1)3

G!eutatea ideală Ii2 a fost stabilită pe baza unor cercetări epidemiologice "i se face cuajutorul mai multor formule&

ormula Broca5 Ii J 100 talia în centimetri2 ormula Lorent6& IiAarbati J 10021>02G4

Iiemei J 1002 ( 1>02G. %ea mai utilizată este cea a asigur!rilor metropolitane din 9eC Dor@ & IiJ>0K0,7> ) 1>02 K V*rsta.02G4 ( 89,9 gr ::: peste 40

tul"u!ă!i ale compo!tamentului alimenta! &

olifa$ia reprezintă o ne#oie e)agerată "i permanentă de a m*nca'poate fi fiziologică la

tineri2 ,i patolo$ică, în obiceiuri defectuoase alimentare, în stress, tumori cerebrale,

!ipertiroidie, diabet za!arat, parazitoze intestinale sau medicamentoasă$

Bulimia: &onstă în scăderea saţietăţii "i cre"terea accentuată a senzaţiei de foame$ 6

înt*lnim în tumori cerebrale, isterie, neurastenie, distonii neuro#egetati#e, disfuncţii

endocrine, erori înnăscute în metabolism, alcoolism, tabagism$

G!eţu!i ,i vă!sătu!i

I"$ere"#ii(e asis$e"$ei 95"ri8iri a%$'"'!e +i e(ea$e;

Pa&ie"$ &% a(i!e"$a#ie i"ae&a$) pri" s%rp(%s O"iective

pacientul s! ai$! greutatea corporal! +n uncţie de +n!lţime şi se7 pacientul s! des!şoare actiitate i6ic! >e7erciţii? pacientul s! ie echili$rat psihic

Inte!venţii

asistenta e)plorează preferinţele alimentare ale bolna#ului'

8@


37/180

în#aţă pacientul #aloarea energetică "i necesarul caloric în funcţie de #*rstă "i acti#itateafizică prestată'

alcătuie"te un regim alimentar !ipocaloric, obţine complianţa pacientului pentru regimul alimentar !ipocaloric' supra#eg!ează orarul "i distribuirea meselor, urmărind respectarea regimului alimentar' determină periodic greutatea corporală a pacientului'

con"tientizează pacientul cu pri#ire la importanţa efectuării de e)erciţii fizice "i stabile"teîmpreună cu acesta un program de acti#ităţi adec#at'

încurajează e)primarea emoţiilor "i a sentimentelor' în#aţă pacientul metode de rela)are, administrează sedati#e

NESATISFACEREA NE


38/180

A 5")#a$ stress, an)ietate, limitarea capacităţii de înţelegere "i analiză prin dezec!ilibru !idroelectrolitic "inutriti#e$

PROCESUL DE NRIIREPLAN DE NRIIRE ENERAL1. C%(eerea a$e('r

date despre pacientul îngrijit

2. A"a(ia +i i"$erpre$area a$e('r

a. identifica!ea p!o"lemelo! deficit al #olumului de lic!ide' e)ces al #olumului de lic!ide' nutriţie inadec#ată prin sub sau supra alimentaţie' modificarea integrităţii mucoasei bucale, ' alterarea integrităţii tegumentelor'

dificultate la deglutiţie refuz în a se alimenta "i !idrata

". fo!mula!ea dia$nosticului de 'n$!i(i!e 2E+3p!o"lemă/ etiolo$ie/ simptom4 dificultate la deglutiţie 3 problema2 cau6at! de lipsa sau diminuarea refle)ului, con"tienţă

limitată, tumoare etiologia, cauza2 maniestat! prin tuse, sufocare, prezenţa de resturialimentare în ca#itatea bucală/2'

nutriţie inadec#ată prin subalimentaţie 32 cau6at! de incapacitatea de a ingera sau digeraalimentele 2, maniestat! prin pierdere în greutate cu mai mult de .0 , inapetenţă, dureriabdominal, mucoase palide, tonus muscular scăzut, slăbiciune, oboseală /2

alterarea ec!ilibrului !idroelectrolitic prin deficit de #olum lic!idian cau6at de pierderi prinscaune diareice, #ărsături, transpiraţii abundente maniestat prin ta!icardie, tegumente "imucoase uscate, pliu cutanat persistent$

*. P(a"i0i&area 5"ri8iri('r

O"iective6 pacientul

să recupereze deficitul ponderal, să corecteze e)cesul ponderal, să accepte "i să respectedieta'

să primească alimente corespunzător calitati# "i cantitati#' să fie ec!ilibrat !idric "i nutriţional' să se poată alimenta pe cale naturală' să cunoască principalele grupe de alimente "i conţinutul în factori nutriti#i' să primească informaţii în legatură cu regimul alimentar' să primescă informaţii cu pri#ire la modul de preparare al alimentelor' să efectueze e)erciţii fizice' să"i amelioreze durerea, diconfortul abdominal$

8?


39/180


40/180

CURS

III. NEFLEAHA +AI+FA5EREA >E@OII

40


41/180

a. Fa&$'ri 6i'('i&i:

Alimentaţia cantitatea "i calitatea alimentelor ingerate de indi#id influenţează satisfacerea ne#oii de

eliminare' o bună !idratare "i o alimentaţie bogată în reziduuri legume, fructe, cereale2 facilitează

eliminarea intestinală "i #ezicală'

mesele luate la ore fi)e fa#orizează ritmul eliminarilor$ E:e!ciţiile

acti#itatea fizică ameliorează randamentul muscular' fortifică musculatura abdominala "i pel#ină, care au un rol important în eliminarea intestinală$

@!sta are un rol important în satisfacerea ne#oii dacă ţinem seama de controlul sfincterelor' la copii, controlul se obţine în .8 ani' la persoanele #*rstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate pro#oca lipsa de

control a eliminării' la bărbaţi, !ipertrofia prostatei determină tulburări de micţiune$

!o$!amul de elimina!e intestinală regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenţeaza satisfacerea acestei ne#oi' momentul ales pentru defecare poate #aria de la un indi#id la altul$

6. Fa&$'ri psi,'('i&i: +t!esul An:ietatea Emoţiile puternice, pot modifica frec#enţa, cantitatea "i calitatea eliminării urinare "i

intestinale

&. Fa&$'ri s'&i'('i&i >o!mele sociale ( fiecare societate î"i stabile"te măsuri de igienă, astfel înc*t indi#izii să

respecte salubritatea locurilor publice Educaţia 5ultu!a

I. INDEPENDENŢA N SATISFACEREA NE


42/180

5 n mecanismul de eliminare inter#in, alături de rinic!i "i tubul digesti#, ficatul, glandele cusecreţie internă, starea funcţională a aparatului circulator ( toate fiind influenţate deacti#itatea sistemului ner#os$

MICŢIUNE J emisiune de urină' act fiziologic con"tient de eliminare a urinei prin e#acuarea#ezicii urinare$DIUREZA J reprezintă cantitatea de urină care se formeaza renal "i se elimină întruninter#al de timp$

se măsoară , de regulă, prin colectarea cantităţii de urină timp de .4 ore, dar poate fideterminată "i pe alte perioade pe minut, de e)emplu2$'

la o persoana adultă care nu are afecţiuni neurologice măsurarea diurezei se face cuu"urinţă'

la persoanele cu boli gra#e, comă, pierdere a controlului sfincterian poate fi necesarăefectuarea unui cateterism #ezical pentru determinarea diurezei$

CA>IFE+RI =E I>=EE>=E>

cantitatea – #ariază în funcţie de #*rstă5o nounăscut 80800 mlG.4!o copii >001.00 mlG.4!o adult 1.001400 mlG.4!$$$ 1?00 mlG.4!

f!ecvenţa micţiunilo!6o nounăscut ( micţiuni frec#enteo copil 4>Gzio adult >@Gzio #*rstnic @?Gzi

!itmul micţiunilo! ( .G8 din numărul micţiunilor în timpul zilei, 1G8 noaptea

culoa!ea u!inei ( galben desc!is p*nă la galben înc!iso modificare în funcţie de alimente

culoare înc!isă în regim bogat în carne2, culoare desc!isă în regim #egetarian2

o medicamentele sc!imba culoarea astfel& roz, rosucărămiziu J tratament cu piramidon albastru#erde J tratament cu albastru de metilen cafeniuro"u sau brun negru J tratament cu c!inină sau acid salicilic

mi!osul u!inei6o de bulion J urina proaspătăo amoniacal J după un timp, din cauza fermentaţiei alcaline

!eacţia u!inei6o normal J reacţie acidă J pHul intre 4,>7

Feactia urinei in funcţie de alimentaţie&o regimul bogat în carne ( acidifică urinao regimul #egetarian ( scade aciditatea urinii

aspectul u!inei6

4.


43/180

o normal ( clar, transparenta la început' poate de#eni tulbure în mod normal ( datorităcoagulării mucinei

densitatea u!inei6o se determină imediat dupa emisieo normal 101010.> ( la regim mi)t' la temperatura de 1> grade % temperatura mai mica sau

mai mare modifică densitatea$

=. SCAUNUL

Cate!iile fecale reprezintă resturile alimentare pro#enite din procesul de digestie, formate dinapă @0@>, substanţe minerale "i organice, eliminate din organism prin actul defecaţiei$

/caunul este alcătuit din& reziduurile rămase în urma digestiei alimentelor' celulele descuamate de pe suprafata tubului digesti# "i a glandelor digesti#e produsele de e)creţie a tubului digesti# "i a glandelor ane)e' număr mare de microbi

DEFECAŢIE J eliminarea materiilor fecale prin anus$ f!ecvenţa6 normal la adult ( 1. pe zi sau unul la două zile' 1. scaune pe zi la nounascut o!a!ul – ritmic, la aceeaşi or! a 6ilei, dimineaţa dup! tre6ire cantitatea ( zilnic 1>0.00 g materii fecale consistenta ( păstoasă, omogenă fo!ma – cilindrică, cu diametrul de 8> cm, lungime #ariată culoa!ea6 O brună, la adult, dată de stercobilină

:n uncţie de alimentaţie5 desc!isgalben J regim lactat

brun înc!is J regim carnat negru J alimente preparate care conţin s*nge #erde J legume #erzi culoare caracteristică alimentului J mure, ciocolată, afine

Modiicarea culorii +n uncţie de medicamente5 brunnegru J bismut negru#erzui J fier alb J bariu negru mat J carbune

mi!osul ( fecaloid ( difera de la un indi#id la altul

+caunul la copilul mic

culoa!ea6 în primele .8 zile după na"tere J #erdebrun înc!is meconiu2 la sugari& aspectul "i culoarea se modifică în funcţie de felul alimentaţiei$ +stfel&

galbenauriu J sugar alimentat la s*n, în contact cu aerul, prin o)idarea bilirubinei ( de#ine #erzui sau #erde

galbendesc!is Jsugar aliment artificial

48


44/180

brun J după introducerea făinei în alimentaţie numă!ul & la copiii alimentaţi natural pot fi 84 pe zi p*nă în luna a V:a c*nd se reduc la .8 pe

zi' dacă sugarul este alimentat pe cale artificială, numărul scaunelor este de 1. pe zi mi!osul6

u"or acru, reacţie acidă J sugar alimentat la s*n fad, reacţie alcalină sau neutră J alimentaţie artificială

C. TRANSPIRAŢIA

/ranspiraţia este un fenomen fiziologic prin care organismul î"i intensifică pierderea de căldură,tegumentul pielea2 a#*nd rol în e)creţia diferitelor substanţe din organism prin intermediul glandelor sudoripare$

SUDOAREA J soluţie apoasă constituită din apa 990 g P si 10 P reziduu uscat uree, uraţi, acizigra"i, acizi organici #olatili, săruri minerale2$

a? !eacţia ( acida pH J >,. sau usor alcalina$? cantitatea ( minimă, pentru a mentine umiditatea pliurilor c? mi!osul ( #ariază în funcţie de alimentaţie, climat "i de deprinderile igienice ale indi#iduluid4 pe!spi!aţia6

pierderi insensibile de apă prin e#aporare la ni#elul pielii "i prin e)piraţie %ompoziţia aerului e)pirat & 6. ( 1@

%6. ( 8 ( 74 H.6 ( 7

D. MENSTRA: pierdere temporară sau periodică de s*nge, prin organele genitale ( apare la pubertate "i dispare la menopauză "i în timpul sarcinii$

CE>ARDA J prima menstră, apare între 11 si 14 ani "i este influenţată de mediu, clima, condiţiisociale$

!itmul ( la .?8> zile du!at a ( 8> zile aspectul ( mucus amestecat cu s*nge "i detritusuri celulare' nu coagulează culoa!ea – ro"u negricios, la început, apoi ro"u desc!is cantitatea – >0.00 g mi!osul ( dezagreabil evoluţia ( fără dureri, u"oară jenă fiziologică

I>ER@E>IILE A+I+E>EI E>R< CE>I>EREA I>=EE>=E>EI J> +AI+FA5EREA >E@OII =E ELICI>ARE

cercetează deprinderile de eliminare ale pacientului planifică programul de eliminare, tin*nd cont de acti#ităţile sale planifică e)ercitii fizice îl în#aţă te!nici de rela)are

44


45/180

cercetează deprinderile alimentare ale pacientului recomandă consumarea alimentelor "i a lic!idelor ce fa#orizează eliminarea

II. DEPENDENŢA N SATISFACEREA NE


46/180

a măsurilor de igienă' a măsurilor de pre#enire a diareei' a mijloacelor eficace de a elimina' a mijloacelor eficace de a e)pectora' de sine, a celorlalţi, a mediului înconjurător$

%*nd ne#oia de eliminare nu este satisfăcută, sur#in o serie de manifestă!i ,i p!o"leme de

dependenţă6 E(i!i"are %ri"ar) i"ae&a$) &a"$i$a$i +i &a(i$a$i Re$e"#ie %ri"ar) I"&'"$i"e"#a e %ri"a +i !a$erii 0e&a(e Diaree C'"s$ipa#ie 00 mlG.4 !, de culoare înc!isă "i densitate mare$

4@


47/180

poate fi determinată de cauze renale şi e7trarenale, apare în&• afecţiuni însotite de des!idratarea organismului prin& transpiraţii abundente,

#ărsături incoercibile, diaree accentuată'• !emoragii abundente'• în perioada de formare a colecţiilor seroase'• în insuficienţa circulatorie cu formare de edeme'•

în perioada acută a bolilor infecţioase'• glomerulonefrite acute însoţite de edeme$

Anu!ia J lipsa urinei în #ezică$ poate fi din cauze renale "i e)trarenale, apare în&

• glomerulonefrita acută, nefroze to)ice,• arsuri întinse,• stări de "oc traumatic "i c!irurgical,• traumatisme lombare,• angajarea unui calcul întrunul din uretere$

". ul"u!ă!i de emisie u!ina!ă ola8iu!ia J senzaţie de micţiune foarte frec#entă "i cantitate de urină la o emisie foarte mică$

%auze& acţiuni iritati#e asupra mucoasei #ezicale' procese intra#ezicale "i de #ecinătate &

• cistita• tuberculoza• neoplasm #ezical• calculoza #ezicala• inflamatii pel#iene• afectiuni uterine• uretrite• prostatite

!ipere)citabilitatea mucoasei #ezicale la ne#ropaţi >ictu!ia J in#ersarea raportului dintre numărul micţiunilor "i cantitatea de urină emisă în timpul

zilei faţă de cea emisă în cursul nopţii$ +pare în insuficienţţa #entriculară st*ngă ( deoarece întimpul zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinic!i a unei cantităţi necesare de s*nge$

=isu!ia J eliminarea urinii se face cu durere "i cu mare greutate$ +pare în &• inflamaţii acute ale uretrei• stricturi uretrale• edeme ale mucoasei uretrale• !ipertrofia de prostată

c. ul"u!ă!i de culoa!e Dematu!ia J prezenţa s*ngelui în urina ( ro"u desc!is, ro"uînc!is sau ro"ubrun, uneori în

!ematurie, urina este tulbure asemănătoare cu spălătura de carne$ B!un 'nc%is ca berea neagră în !epatita epidemică$ =esc%isă la culoa!e ca apa în scleroza renală c*nd rinic!iul î"i pierde capacitatea de concentrare$

47


48/180

Cedicamente ca!e modifică culoa!ea& furazolidonîn galben, aspirina în brun' albastrul de metilenîn #erde$

d. ul"u!ă!i ale densităţii u!ina!e Dipe!stenu!ia J urina foarte concentrată densitate crescută2 Dipostenu!ia J urina foarte diluată densitate mica2$ +pare în bolile rinic!iului, c*nd acesta î"i

pierde capacitatea de concentrare$ Izostenu!ia J urina cu densitate mică se menţine în permanenţă la acelea"i #alori indiferent de

regim

e. Alte manifestă!i de dependenţă Al"uminu!ia J prezenţa proteinelor în urină$ Glicozu!ia J prezenţa glucozei în urină$ 5etonu!iaK prezenţa corpilor cetonici în urină 5$N$ dezec!ilibrat2 Edeme J acumularea de lic!id seros în ţesuturi, manifestat prin&

• cre"terea în #olum a regiunii edemaţiate,• "tergerea cutelor naturale,

• pierderea elasticităţii ţesutului edemaţiat,• păstrarea urmelor presiunii digitale,• pielea este palidă, lucioasă "i stra#ezie

I>ER@E>IILE A+I+E>EI

O6ie&$i :pa&ie"$%( s) 0ie e&,i(i6ra$ ,ir'e(e&$r'(i$i& +i a&i'-6ai& asistenta face zilnic bilanţul !idric, măsur*nd cu con"tiinciozitate ingestia "i e)creţia> c*ntare"te zilnic pacientul' corecteaza dezec!ilibrul !idric, prin !idratarea sau reducerea aportului de lic!ide "i electroliţi în

funcţie de ionograma serică "i urinară> corecteaza dezec!ilibrul acidobazic în funcţie de rezer#a alcalină, la indicatia medicului

O6ie&$i& pa&ie"$%( s) "% prei"$e &'!p(i&a#ii &%$a"a$e/ respira$'rii/ %ri"are recolteaza urina pentru e)amene c!imice si bacteriologice' administrează antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice, conform antibiogramei, la indicatia

medicului asigura igiena corporală riguroasă' ser#e"te pacientul la pat' sc!imbă lenjeria de pat "i de cor, ori de c*te ori este ne#oie$

4?


49/180

O6ie&$i: pa&ie"$%( s) 0ie e&,i(i6ra$ psi,i& asigură o atmosferă caldă, răspunde prompt "i plină de solicitudine la c!emare' încurajeaza pacientul să"i e)prime g*ndurile "i sentimentele în legătura cu problema de

dependenţă$

2. RETENŢIA URINARĂ ISCIURIE

Isc%iu!ia sau !etenţia de u!ină reprezintă incapacitatea #ezicii urinare de a"i e#acua conţinutul' nu trebuie confundată cu anuria, care înseamnă lipsa secreţiei renale' poate fi cauzată de un obstacol în calea eliminării urinei' determină o distensie e)tremă a #ezicii, care #a bomba, situaţie ce #a fi pusă în e#idenţă prin

palpare deasupra simfiziei pubiene, în timp ce, în caz de anurie, #ezica răm*ne goală$

CA>IFE+RI =E =EE>=E>

Glo" vezical J distensia #ezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzată de retenţia urinară /

Cicţiuni J absente ola8iu!ie J micţiuni frec#ente, în cantităţi mici


OBIE5I@6 pa&ie"$%( s) ai6) !ii%"i sp'"$a"eAsis$e"$a:

#erifica prezenţa globului #ezical; încearcă stimularea e#acuării, astfel&

introduce bazinetul cald sub bolna#' pune comprese calde pe regiunea pubiană'

lasă robinetul desc!is să curgă apa' introduce m*inile pacientului în apă caldă efectuează sondaj #ezical pentru eliminarea urinii la indicaţia medicului

O"iectiv6 pa&ie"$%( s) 0ie e&,i(i6ra$ psi,i&.Asis$e"$a:

în#aţă pacientul că trebuie să e)iste o relaţie între ne#oile de a se alimenta, !idrata "i a se mi"ca aface e)ercitii fizice2, pentru a"i stabili propriul orar de ingestie "i eliminare' în#aţă pacientul poziţia corectă pentru u"urarea micţiunii "i golirea completă a #ezicii' lini"te"te pacientul "i îl încurajează să"i e)prime sentimentele în legătură cu problema sa' asigură un climat cald, confortabil$

*. INCONTINENŢA DE URINĂ ŞI MATERII FECALE

49


50/180

Incontinenţa u!ina!ă ,i fecală poate rezulta în urma unor afecţiuni infecţie urinară sauintestinală2, traumatisme ale mădu#ei spinării, pierderea stării de con"tienţă, deterioare a acti#ităţiisfincterelor, cre"terea presiunii abdominale, leziuni obstetricale, etc$


Incontinenţa u!ina!ă J reprei"$) emisia in#oluntară, necontrolată a urinei apare în &

leziuni medulare, sf*r"itul accesului de epilepsie, afectiuni neurologice, slăbirea sfincterului, traumatisme

Enu!ezis J emisie de urină, noaptea, in#oluntara "i inconstientă, care se manifestă mai frec#ent lacopiii cu tulburări ne#rotice, după #*rsta de 8 ani

Incontinenţă de fecale J pierderi de materii fecale in#oluntar "i inconstient I!ita!ea te$umentelo! !e$iunii anale


O"iectiv: pa&ie"$%( s) prei"$e $e%!e"$e +i !%&'ase i"$ere +i &%ra$eAsis$e"$a:

sc!imbă lenjeria de pat "i de corp după fiecare eliminare dacă este posibil, recomandă purtarea c!ilotilor tip pampers care absorb urina "i nu produc miros

neplăcut "i iritaţia tegumentelor' asigură igiena locală riguroasă, după fiecare eliminare'

aplică crema protectoare' instalează sonda #ezicala / la indicaţia medicului

O"iectiv: pa&ie"$%( s)-+i re&ape$e &'"$r'(%( s0i"&$ere('r.Asis$e"$a:

asigură aport lic!idian adec#at, în funcţie de bilanţul !idric mai mareî prima jumatate a zilei2' stabile"te un orar al eliminărilor' formează deprinderi de eliminare la ore fi)e '

>0


51/180

treze"te pacientul din somn pentru a urina' în#aţă pacientul poziţia corectă, care fa#orizeaza golirea completă a #ezicii urmăre"te cre"terea presiunii prin masajul #ezicii sau prin poziţia a"ezat "i aplecat înainte, care

contribuie la declan"area micţiunii "i la eliminarea urinei rămase' în#aţă pacientul e)erciţii de întărire a musculaturii perineale e)erciţiile Megel2 serii de c*te 10,

timp de . luni' contracţia mu"c!ilor posteriori ai plan"eului pel#in, ca "i pentru a împiedica defecarea' contracţii ale mu"c!ilor anteriori ai plan"eului pel#in, ca "i pentru a opri micţiunea' contractia mu"c!ilor se face inainte si dupa mictiune, timp de 4 secunde, apoi, rela)area lor se

repetă de 10 ori' de 4 ori pe zi, sau mai des, dacă este util' oprirea jetului urinar în timpul micţiunii "i reluarea eliminării de mai multe ori' cre"terea capacităţii #ezicii urinare prin a"teptarea, timp de apro)imati# > minute, de la senzaţia de

micţiune p*nă în momentul eliminării$

O"iectiv: pa&ie"$%( s) 0ie e&,i(i6ra$ psi,i& asistenta asigură o ambianţă în care să fie respectată intimitatea pacientului'

încurajează bolna#ul să"i e)prime ceea ce simte în legătură cu această problemă arată simpatie, toleranţă, răbdare, răspunde plină de solicitudine' administrează medicaţie simptomatică la indicaţia medicului$

. DIAREEA

ranzitul intestinal accelerat pro#oaca diaree$ %*nd numărul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de electroliţi "i apă, ceea ce determină un dezec!ilibru !idroelectrolitic$ Fa&$'ri e$er!i"a"#i:

e)acerbarea peristaltismului intestinal> cre"terea secreţiei intestinale> scăderea resorbtiei> gre"eli alimentare> stress$

Fa&$'ri e&(a"+a$'ri: cauze ner#oase> cauze inflamatoare> conţinut intestinal cu efect e)citant


F!ecvenţa J număr mare în .4 !

>1


52/180

8@ scauneGzi, în enterite "i enterocolite .080 scauneGzi, în sindrom dizenteric ?0100 scauneGzi, în !olera

5onsistenţa J scăzută, scaune moi, păstoase, semilic!ide' apoasă, după purgati#e saline$

5antitatea J mărită în diareele gastrogene de natura aclor!idrică' scăzută, foarte redusă în dizenterie, 101>g

5uloa!ea J galben aurie, în diaree #erde J bilirubina se o)idează la ni#elul intestinului gros' albicios ca argila J icter mecanic, din cauza lipsei pigmenţilor biliari' pancreatite cronice

din cauza unor cantităţi mari de grăsimi nedigerate' !ipercolorat ( brunînc!is J icter !emolitic' negru ca păcura, moale "i lucios J !emoragii în porţiunea superioară a tubului digesti#' scaun amestecat cu s*nge proaspăt J !emoragii în porţiunea inferioară a tubului digesti#

Ci!osul J în funcţie de procesele de fermentaţie "i putrefacţie de la ni#elul intestinului gros& acid J fermentaţie e)agerată putred J putrefacţie e)agerată r2nced J grăsimi nedigerate steatoree2 oarte etid J cancer al colonului si rectului de ar6! stricat! J infecţii cu colibacil

Codifică!i ale aspectului scaunului *spect asem!n!tor cu5

zeama de pepene sau supa de linte J febra tifoidă zeama de orez J into)icaţii, lambliaza, !olera balega de #acă J în colite

'u conţinut de elemente patologice5 mucus, puroi, s*nge J colite ulceroase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie' ţesut muscular nedigerat J creatoree ( în ac!ilie gastrică, pancreatita cronica' scaune cu paraziţi intestinali sau ouă de paraziţi

5!ampe J contractii dureroase, in#oluntare si pasagere ale musc!ilor abdominali 5olicaJ durere cauzata de miscari peristaltice e)agerate =u!e!e locala J durere la ni#elul anusului si iritatia tegumentelor perianale

+emne de des%id!ata!e tegumente "i mucoase uscate oboseală, slăbiciune greaţă "i #ărsături

?. CONSTIPAŢIA

>.


53/180

C'"s$ipa#ia este caracterizată prin scaune rare unul la .4 zile, sau mai rare ( uneori, c!iar cu unritm regulat' dar la inter#ale mai mari decat cele fiziologice$

I(e%s%( este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor "i gazelor$

CA>IFE+RI =E =EE>=E> Fre&e"#a J scaun la .4 zile din cauza unui tranzit înt*rziat suprimarea completa a eliminarii

fecalelor si a gazelor ileus2 Orar%( J pierderea orarului obisnuit a e#acuarii Ca"$i$a$ea J redusă, în constipaţie mare, în anomalii de dez#oltare a colonului C'"sis$e"#a J uscată, crescută scibale, coproliţi2 F'r!a J bile dure, de mărimea măslinelor, în constipaţia spastica;

masă fecaloidă abundentă, în constipaţia atonă bile conglomerate, multiglobale, c*nd materiile fecale au stagnat mult în rect

C%('area J înc!isă Cra!pe J contracţii dureroase, in#oluntare, pasagere, ale musculaturii abdominale Me$e'ris! J acumulare de gaze în intestin F(a$%(e"$a J eliminarea frec#enă a gazelor din intestin

Te"es!e J senzaţia dureroasă de defecare, fără eliminare de materii fecale Fe&a('! J acumulare de materii fecale în rect A"'reBie Ce0a(ee Iri$a6i(i$a$e


O"iectiv: pa&ie"$%( s) ai6) $ra"i$ i"$es$i"a( 5" (i!i$e 0ii'('i&eAsis$e"$a:

Jn constipaţie determină pacientul să ingere o cantitate suficientă de lic!ide'

recomandă alimente bogate în reziduuri' stabile"te, un orar regulat de eliminare, în funcţie de acti#ităţile sale' determină pacientul să facă e)erciţii fizice cu regularitate' urmăre"te "i notează în foaia de obser#aţie consistenţa "i frec#enţa scaunelor' efectuează, la ne#oie, clisma e#acuatoare simplă sau uleioasă' administrează, la indicaţie, la)ati#e'

Jn dia!ee pregăte"te bolna#ul pentru e)aminări endoscopice' alimentaţia este !idrică, în primele .44? ore' ser#e"te pacientul cu ceai neîndulcit, supă de morco#, treptat, introduce mici cantităţi de carne slabă, fiartă, branza de #aci, p*ine albă prăjită, supe

strecurate, din legume' după 4> zile, trece la o alimentaţie apropiată de normal' administrează la indicatiile medicului / simptomatice, spasmolitice, antimicrobiene, fermenţi

digesti#i, sedati#e'

O"iectiv: pa&ie"$%( s) ai6) $e%!e"$e +i !%&'ase peria"a(e &%ra$e +i i"$ereAsis$e"$a

curăţa "i usuca regiunea anală, după fiecare scaun'

>8


54/180

aplică creme protectoare' face toaleta anusului de mai multe ori pe zi "i aseptizează cu acid boric .8

O"iectiv: pa&ie"$%( s)-+i sa$is0a&) &e(e(e($e "e'i 0%"a!e"$a(e asigură repaus la pat, c*nd starea generală este alterată' menţine constantă temperatura corporala au loc pierderi de energie2' încălze"te pacientul cu termofoare, perne electrice' protejează patul cu material de unică folosinţă' ser#e"te pacientul cu bazinet

O"iectiv: pa&ie"$%( s) 0ie e&,i(i6ra$ ,ir'e(e&$r'(i$i&Asis$e"$a:

!idrateaza pacientul pe cale orală "i prin perfuzii, urmărind înlocuirea pierderilor de apă sielectroliţi'

recoltează s*nge pentru hemocultur! "i scaun pentru coprocultura> monitorizeaza funcţiile #itale "i #egetati#e "i le notează în foaia de obser#aţie' &alculează cantitatea de lic!ide ingerate, perfuzate "i pe cele eliminate $ilanţ increta8e7creta?

O"iectiv6 pa&ie"$%( sa 0ie e&,i(i6ra$ psi,i&Asis$e"$a:

dă do#adă de înţelegere "i răbdare, menaj*nd pudoarea pacientului' lini"te"te "i încurajează bolna#ul să"i e)prime emoţiile "i sentimentele în legatură cu starea sa

?. IFE+RI =E =EE>=E>

>4


55/180

F!ecvenţa6 ocazionale frec#ente incoercibile

O!a!ul6 matinale

postprandiale precoce 5antitatea6

mare, în stenoza pilorică> mică c*ţi#a zeci de ml2

5onţinutul6 alimentare

mucoase, apoase etilici si gra#ide2 fecaloide ocluzii intestinale2 biliare colecistopatii2 purulente gastrite flegmonoase2 sanguinolente sangele poate pro#eni din& stomac

organele în#ecinate+tunci c*nd s*ngele pro#ine de la organele în#ecinate esofag, nas,gingii2 este îng!iţit "i apoi

eliminat prin #ărsătură J ,e!a$e!ea$ =n stomac s*ngele este digerat "i apare vă!sătu!a de culoa!e"!ună culoa!ea zaţului de cafeaM.

5acă !emoragia este abundentă, e#acuarea conţinutului stomacal se face mai repede, s*ngelenea#*nd timp să fie digerat, atunci #ărsăturile #or fi formate din s*nge proaspătro"u$

5uloa!ea galben #erzuie #ărsături biliare2 ro"ie !ematemeza2 galben murdar ocluzii2 brună ( aspect de zaţ de cafea cancer gastric2

Ci!osul fad, acru, in !iperclor!idrii fecaloid ileus2 r*nced fermentaţie gastrică2

Fo!ţa de p!oiecţie : brusc, în jet, fără efort, fără legatura cu alimentarea, fără greaţă J va!satu!a 'n%ipe!tensiunea int!ac!aniana

+imptome ce 'nsoţesc vă!sătu!ile dureri abdominale greaţa ( sali#aţie

cefalee transpiraţii reci, ta!icardie des!idratare


OBIE5I@6 pa&ie"$%( s) 0ie !e"a8a$ 0ii& +i psi,i& 5" $i!p%( )rs)$%rii

>>


56/180

Asis$e"$a: în funcţie de starea pacientului, asistenta a"ează pacientul în poziţie semi"ez*nd, "ez*nd, în

decubit lateral sau dorsal, cu capul întro parte, aproape de marginea patului' îl lini"te"te din punct de #edere psi!ic' îl ajută în timpul #ărsăturii "i păstrează produsul eliminat' îi ofera un pa!ar de apă să"i clatească gura după #ărsătură' la indicaţia medicului îi administrează medicaţie simptomatică suprima alimentaţia pe cale orală "i alimentează pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoză

!ipertonă, !idrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, #itamine "i electroliti

O"iectiv& pa&ie"$%( s) 0ie e&,i(i6ra$ ,ir'e(e&$r'(i$i& +i a&i'-6ai& corectează tulburările electrolitice "i rezer#a alcalină' re!idratarea orala #a începe încet, cu cantităţi mici de lic!ide reci, oferite cu linguriţa' face bilantul lic!idelor intrate si eliminate incretaGe)creta2' monitorizeaza funcţiile #itale "i #egetati#e$

3. ELIMINAREA MENSTRUALĂ ŞI @


57/180

asigură repausul la pat efectuează spălături #aginale cu soluţii antiseptice după ce sa recoltat secreţie #aginală pentru

e)amen bacteriologic "i citologic2 aplică pansament absorbant' sc!imbă pansamentul des' în#aţă pacienta te!nici de rela)are

protejează patul cu mu"ama "i aleza, la ne#oie' calmează durerea cu antialgice

="iectiv: pa&ie"$a s) ai6) ' s$are e 6i"e psi,i& Asis$e"$a

lini"te"te pacienta în legătură cu problema sa> îi e)plică scopul inter#enţiilor e)amen genital, e)amenul secreţiei #aginale, e)aminări

radiologice2> îi administreaza medicatie sedati#a la indicatia medicului

4. DIAFOREZA

5iaforeza J transpiraţia în cantitate abundentă. +udoa!ea contribuie la eliminarea apei si a unor de"euri ca& uree, amoniac, acid uric, completand

astfel eliminarea renală$ =ntro cantitate e)cesi#ă, are semnificaţie patologică, put*nd duce, uneori, lades!idratare$ Prin eaporarea 1ml sudoare se pierd -,F calorii


Orar J mai mult sau mai puţin regulat Ca"$i$a$e J @001000 mlG.4 !, ajung*nd, în cazuri e)treme, la 10 litriG.4 ore L'&a(iare J generalizată, c*nd temperatura mediului este crescută ( semnificaţie critică

atmosfericăla palme "i plante boala Aasedo-, alcoolism cronic, ra!itism, /:5+, tulburări preclima)2!iper!idroza ( cantitate plantară crescută, ce stagnează interdigital "i determină apariţia de

micoze "i infecţii Mir's J puternic ( #ariază în funcţie de alimentaţie, temperatura ambientală, deprinderile igienice

ale bolna#ului


O"iectiv: pa&ie"$%( s) ai6) ' s$are e 6i"e/ e &'"0'r$ 0ii&

Asis$e"$a: ajută sau menţine tegumentele pacientului curate "i uscate' spală tegumentele ori de c*te ori este necesar' sc!imbă lenjeria de pat "i de corp' în#aţă pacientul să poarte "osete de bumbac absorbante2 "i să le sc!imbe frec#ent' menţine igiena riguroasă a plicilor "i a spaţiilor interdigitale' asigură îmbrăcăminte u"oara "i comodă$

>7

carte fiinta umana

Documents