carpatii meridionali prezentare generala

8/9/2019 Carpatii Meridionali prezentare generala

1/10

CARPATII MERIDIONALICarpatii Meridionali,situati la sud (deci meridionali ca pozitie) fata de Depresiunea colinara aTransilvaniei, reprezinta cae mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unelesimilitudini cu Alpii, fapt pentru care geograful francez Emm. de la Martonne i-a denumit si AlpiiTransilvaniei.

imita lor vestica, spr !arpatii "ccidentali, este culoarul depresionar !erna-Timis-#istra-$ateg-%tei-"rastie, limita estica (spre !arpatii !ur&urii). 'alea raovei, iar limita lor sudica o reprezinta un a&ruptma*or (pe alocuri de + m.) spre !arpatii !ur&urii (intre raova si Dam&ovita), %u&carpatii etici (intreDam&ovita si Motru), odisul Meedinti (intre Motru si Dunare).

Caractere generale.

!aracterele generale ale !arpatilor Meridionali se pot rezuma astfel

- au cele mai mri altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi datorita su&stratuluipredominant cristalin/ altitudinile mari (la peste +0 - 1 m) le confera un caracter alpin evident/

- desi resursele sunt relativ putine, e2istenta &azinului uilifer etrosani si a resuselor idroenergeticele confera un potential energetic ridicat/

- climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza eta*area verticala

puternica a vegetatiei, faunei si solurilor, in acest fel, in cadrul !arpatilor Meridionali (fata de celelalteramuri carpatice mai scunde, fragmentate si mai intinse) se o&serva cel mai &ine eta*area caracteristicilorfizico-geografice/

- conditiile relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor stravece (din paleolitic so neolitic) siurilizarea economica a resurselor de &aza (paduri, pasuni si fanete). !arpatii meridionali au constituit inmai multe ocazii un teritoriu de adapost, cu deose&ire in vremea navalirii popoarelor migratoare.

Relieful si subdiviziunile sale

3elieful !arpatilor Meridionali are urmatoarele caracteristici definitorii

- au fost identificate si descrise urmatoarele caracteristici de eroziune la peste 1 m (paltforma#orascu), la +1 - +4 m (platforma 3au-%es), si la + m (paltforma ornovita)/

- relieful glaciar este foarte &ine e2primat la altitudini mari (circuri, vai, morene)/

- sisturile cristaline (care predomina) dau reliefului un caracter masiv si putin fragmentat si conservafoarte &ine platformele de eroziune/

- pe alte roci (calcare, indeose&i) e2ista fenimene carstice si forme structurale/

- la sfarsitul liocenului, !arpatii Meridionali s-au ridicat cu + m (*udecand dupa pozitia platformei

inferioare ornovita), acesta ridicare contri&uind la dezvoltarea unor caracteristici alpine ale reliefului/

1


2/10

- culoarele marginale, vaile transversale mari ("ltul si 5iul) si depresiunile au favorizat instalarea unorcirculatii active.

%u&diviziunile ma*ore sunt cele patru grupe (#ucegi, 6agaras, arang, 3etezat-odeanu), fiecare cu oserie de su&diviziuni proprii.

grupa #ucegi

grupa 6agaras

grupa arang

grupa 3etezat odeanu

Grupa Bucegi

Aceasta grupa cuprinde, intre Dam&ovita si raova, Muntii #ucegi (178 m), eaota (1+97 m), iatra!raiului (119: m) si culoarul #ran-3ucar. ;n Muntii #ucegi unde predomina conglomeratele cretacicedispuse su& forma unui sinclinal suspendat (platoul #ucegilor), apar forme structurale (&rane, %fin2ul,#a&ele) si a&rupturi ma*ore (indeose&i spre 'alea raovei).

E2ista urme glaciare pe vaile ce pornesc de su& 'f."mu ('alea ;alomitei, 'alea aura, 'aleaMalaiesti). e 'alea ;alomitei prezenta unor roci calcaroase a favorizat aparitia unor cei (!eile


3/10

('ilcan, !ernei, Meedinti) apar fenomene carstice (estera, !losani etc.)/ in odeanu, 3etezat, Tarcu,cele trei platforme de eroziune din !arpatii Meridionali, descrise aici pentru prima data de Emm. deMartone, au o dezvoltare tipica.

oate putini stiu ca 5ules 'erne, pornind de la o lucrare a geografului Elisee 3eclus a amplasat inMuntii 'ilcan actiunea romanului !astelul din !arpati.

;ntre grupele arang si 3etezat - odeanu se afla Depresiunea etrosani, ingusta si alungita, care

comunica spre e2terior prin pasul ainici (pe 5iu) si pasul Merisor (spre %trei)/ ea adaposteste principalul&azin uilifer al tarii.

Clima si hidrografia

!arpatii Mridionali au o clima de munte (intre + si +0 - 1 m) si un climat alpin (la peste +0-1m).

Temperatura medie anuala scade cu inaltimea, de la 4 gr. ! (la + m) la 1 gr. ! (la +0 m) si gr.! (la 11 m)/ in mod proportional scade si temperatura medie a lunii celei mai calde si celei mai reci.recipitatiile cresc de la 0 mm la +1 mm si += mm Ban. #at predominant vanturile de 'est.

;n deprsiunile marginale situate in sud si nord &at vinturi cu caracter de foen/ mai frecvente si maicunoscute sunt in depresiunea Targu 5iu - !ampu Mare si Depresiunea 6agaras. ;n depresiunile $ateg,etrosani si ovistea apar fenomene de inversiuni termice.

Datorita precipitatiilor &ogate, reteaua idrografica are o alimentare continua si de&ite &ogate.rincipalele rauri sunt %e&es (cu 3au Mare), afluenti ai Muresului/ #istra si 3au 3ece (afluenti ai

Timisului), !erna, 5iu (cu afluentii sai din zona montana)/ !i&in (cu %adu), otru, Topolog, "ltet (afluenti ai"ltului), Argesul cu afluentii sai ce au izvoare in zona montana ('ilsam, 3aul Doamnei, 3aul Targului,Dam&ovita), ;alomita cu raova.

!arpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste +7) si lacuri idroenergetice ('idra, 'idraru,ura Apei si alte amena*ari mai mici). E2ceptand izvorele termnael de la #aile $erculane, celelalteizvoare minerale se afla situate mai mult in zonele limitrofe.

Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii.

'egetatia, eta*ata dupa altitudine, are, in &aza, eta*ul fagului, apoi amestec de fag si conofere, eta*ul

coniferelor (+1 - +0 m) si la mari inaltimi zona alpina. 6auna asociata cuprinde specii caracteristiceacestor eta*e. 3asul, ursul &run si cer&ul carpatin sunt animalele mai reprezentative.

a mari inaltimi, traieste capra neagra, specie glaciara relicta, repopulata in arang, #ucegi, 6agaras.redomina cam&isolurile (soluri &rune, acide) si spodosolurile.rincipalele rezervatii sunt #ucegi, iatra !raiului, !ozia, ;ezeru %ureanu, pesterile %ura Mare si

Tecur, Muntele Domogled si indeose&i arcul >ational 3etezat.

Populatia si asezarile omenesti.

?rmele areologice paleolitice si neolitice din muntii %ureanu (%ura Mare, !ioclovina), urmele delocuire din anticitatea daco-romana, feudala si locuirea actuala constituie un fir istoric indelungat deutilizare a spatiului montan.

;n prezent densitatea populatiei este relativ reduasa, fiind la mari inaltimi de su& 17 loc.B @mp., dar, indepresiuni mai mare.

%porul natural este apropiat de media tarii. %pre !arpatii Meridionali au e2istat si e2ista deplasari depopulatie cu caracter temporar prin construirea de o&iective si pentru e2ploatarile forestiere.

;n vremuri istorice, pana la mi*locul secolului nostru se practica un pastorit transumant ce-si aveaoriginea in !arpatii Meridionali.

Asezarile rurale sunt rasfirate (ca unele localitati rurale din culoarul 3ucar-#ran), sau adunate, pe vai."rasele din interiorul !arpatilor Meridionali sunt Azuga, #usteni, %inaia, (la limita, pe 'alea raovei),

&rezoi, !alimanesti, etrila, etrosani, Aninoasa, 'ulcan, upeni, ?ricani, #aile $erculane/ pe margini,dar mai strans legate, sunt !oamrnic, 6ieni, !ampulung, #aile "lanesti, $orezu, >ovaci, #um&esti-5iu,!aranse&es, #istra ("telu 3osu), "rastie, !ugir, %e&es, !isnadie, Talmaciu, Avrig, 'ictoria,


4/10

3esursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza materii prime (cocs,car&une energetic) altor unitati economice din tara.

a %cela, in Muntii 'ilcanului, e2ista mici cantitati de antracit.;n Depresiunea etrosani se afla localizat principalul &azin de uila al tarii. !entrele de e2tractie

principale sunt (de la est la vest) etrila, onea, Dil*a, Aninoasa, etrosani, ivezeni, 'ulcan, aroseni,!oroesti, #ar&ateni, upeni, ?ricani, !ampul lui >eag.

!ar&unele cocsifica&il este utilizat la $unedoara (pentru cocs) si !alan (semicocs), iar car&uneleenergetic la aroseni sau in alte termocentrale. E2ploatarea indelungata (de peste + ani) a dus ladiminuarea rezervelor.

;ndustria energiei electrice este reprezentata de termocentrale (aroseni, #istra etc.) siidrocentralele, dintre care unele au productii mai mari, cum ar fi otru - !iunget si 'idraru. E2ista si alteidrocentrale mai mici (pe %adu, %e&es, 3au Mare, "lt s.a.).

e 'alea otrului (la 'oineasa) si pe 'alea #istrei (la #autari) se e2trage talc;ndustria constructoare de masini produce utila* minier (etrosani), auto&asculante (Mirsa), produse

de mecanica fina (%inaia), aparate electrotenice (#um&esti -5iu, !ugir).e &aza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de cerestea situate ciar in

interiorul zonei montane (#rezoi, etrila, 3ucar, ?ricani), in apropiere (Talmaciu, "rastie) sau centresituate in zonele invecinate, dar care utilizeaza materia prima (lemnul) din !arpatii Meridionali 3amnicu'alcea, rea*&a (Targu 5iu), Dro&eta - Turnu %everin, !aranse&es, %e&es, %i&iu. ;ndustria cimica este

dezvoltata la 'ictoria si #usteni.;ndistria materialelor de constructii se &azeaza pe materii prime e2trase din zona montana. a

!ampulung se o&tin lianti pe &aza calcarului de la Mateias, la 6ieni pe &aza celui de la espezi, iar la#arsesti - Tirgu 5iu se aduce calcar de la cariera dein %useni. a Avrig se produc articole de sticlarie.

E2ista si ramuri ale industriei te2tile si alimentare prelucrarea lanii (Talmaciu, !isnodie, "rlat, Azuga),a &um&acului (Talmaciu), o&tinerea unor produse te2tile (etrosani), &ere (Azuga), lactate etc.

Agricultura se &azeaza pe cresterea animalelor care utilizeaza suprafetele de pasuni si fanetenaturale. !resterea ovinelor este traditionala (>ovaci, 5ina, oiana %i&iului). ;n zonele depresionare si pemargini se cresc &ovine.

!aile de comunicatie cuprind cai ferate si sosele. e 'alea raovei se deruleaza un trafic feroviar sirutier foarte important. e 'alea "ltului, a 5iului si culoarul Timis-!erna e2ista cai ferate transcarpatice,dintre care calea ferata #um&esti-ivezeni (prin pasul ainici) are un traseu foarte dificil. ;n afarasoselelor ce urmaresc traseele feroviare (5iu, "lt, raova, Timis-!erna) e2ista doua sosele

transcarpatice foarte importante soseaua transalpina (peste arang) si transfagarasana.!arpatii Meridionali sunt o zona turistica de prima importanta, cu multiple o&iective naturale si statiuni

cunoscute (#usteni, %inaia, !alimanesti, "lanesti, #aile $erculane, altinis, %am&ata s.s.), ca&ane,dotari pentru sporturi de iarna.

Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:

- Predeal;

- Turnu Rosu;- Cozia;- Lainici;- Merisor;- Dolmasnea.

Liniile ferate transcarpatice construite prin traseele lor sunt:

- Bucuresti - Brasov prin inaia! Busteni! "zu#a! Predeal;- Piatra-$lt - Ramnicu-%alcea - Brezoi - i&iu prin Cozia si Turnu-Rosu;- 'iliasi - Tar#u-(iu - Petrosani - )ate# spre imeria prin Lainici si Merisor;- $rsova - Caranse&es spre Timisoara prin Domasnea.

Culmile componente ale grupei Parang sunt:

- Muntii Paran#;- Muntii ureanu;- Muntii Candrel;- Muntii Lotrului;- Muntii Capatanii.

*


5/10

Culoarele de vale incadrate in izoterma de 8 gr.C sunt urmatoarele:

- De+ileul $ltului;- Culoarul Timis-Cerna.

Masivele in care sunt sunt situate urmatoarele lacuri glaciare:

- Bucura;

- Balea;- ,anoa#a;- Podra#ul Mare;

- alcescu;

sunt- in Muntii 'a#aras m- L.Balea si L. Padra#u Mare;- in Muntii Paran# - L. alcescu;- in Muntii Retezat - L. Bucura si L.,anoa#a.

Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:

- +loristice inaia! Paran#;- de +lora si +auna Piatra Craiului! Muntele Cozia;- de peisa/ si +lora Buce#i! 0ezeru ureanu;- +orestiere %alea Balei;

- Parc ational Parcul ational Retezat.

Tipurile de relief din acest lant carpatic sunt urmatoarele:

- de eroziune e reprezentat prin cele trei supra+ete de eroziune- Borascu la 2 m;- Rau-es la 1.2 m - 1.m;- ornovita sau plat+orma Predeal la 1. m.

- #laciar rezultat al modelarii e4ercitate de #5etarii cuaternari! este reprezentat prin circuri #laciare! custuri !morene; in circurile #laciare s-au instalat lacuri +oarte +recvente in Muntii Retezat! Paran#! 'a#aras;- carstic e dezvoltat pe seama calcarelor; apare su& +orma de lapiezuri! doline! polii! c5ei! pesteri! etc. 64emple

- C5eile Tatarului! ,anoa#ei! 7rsilor 8in lun#ul vaii 0alomitei9; - C5eile Dam&ovicioarei; - C5eile $ltetului;

- C5eile Runcu; - C5eile Corcoavei; - Pestera 0alomitei; - Pestera Dam&oviciarei; - Pestera Polovraci; - Pestera Muierii;

- Pestera 0z&ucuri; - 0z&ucul Cernei.

lementele floristice submediteraneene intilnite pe versantii sudici ai !rupei Retezat " !odeanu sunt

urmatoarele:- carpenul oriental;

- mo/dreanul;- liliacul sal&atic;- castanul dulce 8&un9;- alunul turcesc;- scumpia.

#sezarile urbane din:

- Depresiunea Lovistea - Brezoi;- Depresiunea Petrosani - Petrosani! %ulcan! Lupeni! Petrila! 7ricani! "ninoasa;- Depresiunea )ate# - )unedoara! Calan! )ate#! imeria! Deva; Cu#ir! e&es! $rastie! 8 in zonele limitro+e9.

$biectivele turistice naturale in Carparii Meridionali sunt:

- %ale Pra5ovei si a&ruptul Buce#ilor;

:


6/10

- Masivul Buce#i cu Ba&ele si +in4ul;- Carstul de pe valea 0alomitei si a Dam&ovicioarei;- Peisa/ul alpestru 8creste! strun#i! circuri si lacuri #laciare9;

- De+ileul $ltului;- De+ileul (iului.

%auna avicola din zona alpina este reprezentata prin:- cinteza alpina;- za#anu sau vulturul &ar&os;

- acvila de munte.'auna acvatica de altitudini ma


7/10

Limite !rupa %agaras

Podisul Transilvaniei u&carpatii Cur&urii

6 %alea Pra5ovei% %alea Dam&ovitei

Culmi muntoase !rupa %agaras'a#aras - 2:** m. in %+. Moldoveanu2:3: m. in %+. e#oiu

Cozia - 1= m.'runti5itu - 122 m.0ezer - 2*2 m.

'epresiuni culoare tectonice !rupa %agaras

Lovistei

Pasuri trecatori defilee !rupa %agaras

Turnu Rosu - * m.Cozia - 3> m.De+ileul Turnu Rosu - Cozia 8$lt9

#pe curgatoare !rupa %agaras

$ltTopolo#"r#es%alsanRaul Doamnei

Raul Tar#ului"r#eselDam&ovita

Barsa

Lacuri glaciare !rupa %agaras

Podra#ul MareBalea

Rezervatii floristice si faunistice (complee) !rupa %agaras

Muntele CoziaBalea

Rezervatie forestiere !rupa %agaras

%alea Balei

Rezervatie paleontologica si geologica !rupa %agaras

Turnu Rosu

Limite !rupa Parang

Podisul Transilvaniei si Culoarul $rastiei u&carpatii etici6 %alea $ltului si Depresiunea $rastiei% Depresiunea )ate#! Depresiunea Petrosani si %alea (iului

Culmi muntoase !rupa Parang

Paran# - 2:1> m.ureanu - 213 m. in %'. lui PatruCandrel - 22** m.Lotrului 22*2 m. in %+. te+lesti

?


8/10

Capatanii - 212* m. in %+. 7rsu

'epresiuni culoare tectonice !rupa Parang

LovisteiPetrosani)ate#

Pasuri trecatori defilee !rupa Parang

Turnu Rosu - * m.

Cozia - 3> m.Lainici - *: m.De+ileul Turnu Rosu - Cozia 8$lt9De+ileul Livezeni - Bum&esti 8(iu9

#pe curgatoare !rupa Parang

ilort(iettreie&es

Ci&inadu

Lotru$ltetCernaRaul Mare in Depresiunea Cerna

Lacuri glaciare !rupa Parang

alcescu din Muntii Paran#Lacurile din Muntii Cindrel si Muntii ureanu

Rezervatii floristice !rupa Parang

Paran#

Rezervatii de peisa* si de flora !rupa Parang

0ezerulureanu

Rezervatii speologice !rupa Parang

ura MareTecuri

CioclovinaPestera Muierii

$rase !rupa Parang

Depresiunea LovisteiBrezoi

Depresiunea Brasov Petrosani Petrila %ulcan Lupeni 7ricani

"ninoasa

Limite !rupa Retezat"!odeanu

Depresiunea )ate# si Culoarul Bistrei u&carpatii etici si Podisul Me5edinti

=


9/10

6 %alea treiului! Depresiunea Petrosani si %alea (iului% Culoarul Timis-Cerna

Culmi muntoase !rupa Retezat"!odeanu

Retezat 2:> m. in %+. Pelea#aodeanu - 22>1 m. in %+. u#uTarcu - 21> m.Muntele Mic 1=2 m.Cernei

Me5edinti%alcan 1== m in %+. tra/a

'epresiuni culoare tectonice !rupa Retezat"!odeanu

Petrosani)ate#Culoarul Timis-Cerna

Culoarul Bistrei

Pasuri trecatori defilee !rupa Retezat"!odeanu

Lainici *: m.Poarta de 'ier a Transilvaniei ? m.

Domasnea :* m.

#pe curgatoare !rupa Retezat"!odeanu

(iul de %estTismanaMotruCernaTopolnita

BistraRaul Mare in Depresiunea )ate#trei in Depresiunea )ate#

Lacuri glaciare !rupa Retezat"!odeanu

Bucura,anoa#a in Muntii Retezat

Rezervatii floristice si faunistice !rupa Retezat"!odeanu

Domo#led

Rezervatii speologice !rupa Retezat"!odeanu

ClosaniTopolnita

Rezervatii paleontologice si speologice !rupa Retezat"!odeanu

Ba5na

Parc +ational !rupa Retezat"!odeanu

Retezat

>


10/10

$rase !rupa Retezat"!odeanu

Culoarul Cernei Baile )erculane

$rsova

1

carpatii meridionali prezentare generala

Documents