Carpatii Meridionali

Carpatii Meridionali sunt situati in partea centrala a Romaniei si in sudul Depresiunii colinare a Transilvaniei.

Limite si caracteristici generale

Carpatii Meridionali sunt limitati, la est, de Valea Prahovei, spre vest, de un culoar depresionar (Culoarul Timis-Cerna), iar spre nord si sud, de regiuni deluroase.Carpatii Meridionali reprezinta cel mai masiv si mai inalt sector al Carpatilor din tara noastra. Fata de celelalte doua ramuri ale Carpatilor romanesti, care au o orientare generala nordsud, Carpatii Meridionali sunt orientati pe directia� est-vest.Relieful Carpatilor Meridionali se aseamana, pe cele mai mari inaltimi, cu al Muntilor Alpi, fapt pentru care au fost denumiti si Alpii Transilvaniei.

Principalele caracteristici are reliefului Carpatilor Meridionali sunt:- au cele mai mari altitudini din sectorul romanesc al Carpatilor, culminand in multe locuri la inaltimi ce depasesc 2500 m (cele mai inalte varfuri sunt Moldoveanu, 2544 m, si Negoiu, 2535 m);- in alcatuirea Carpatilor Meridionali predomina rocile dure (sisturi cristaline, in principal), care dau reliefului un aspect masiv;- pe crestele cele mai inalte ale muntilor exista un relief care a rezultat in urma actiunii de eroziune a ghetarilor din timpul erei glaciare - formele de relief principale sunt circurile si vaile glaciare;- masivitatea remarcabila si fragmentarea redusa sunt puse in evidenta si de numarul mic de depresiuni; de asemenea, exista doar doua vai transversale care segmenteaza sectorul meridional al Carpatilor (Jiu si Olt).

Subdiviziuni transversale

Carpatii Meridionali se impart in patru sectoare transversale: Bucegi, Fagaras, Parang si Retezat-Godeanu.

Grupa Bucegi este cuprinsa intre vaile superioare ale Dambovitei si Prahovei. Se deosebeste de celelalte sectoare prin existenta pe intinderi mai mari a stratelor sedimentare (calcare si conglomerate). Aceasta grupa este formata din trei masive muntoase - Bucegi, Piatra Craiului si Leaota - si un culoar transversal (Culoarul Bran - Rucar).Muntii Bucegi, foarte cunoscuti datorita importantei lor turistice, se

remarca prin prezenta unor strate groase de conglomerate, care determina aparitia pe margini a unor abrupturi, forme de relief specifice (cum ar fi Babele si Sfinxul), si, la mari inaltimi, a unui platou intins (Platoul Bucegilor). In jurul Varfului Omu (2505 m), cel mai inalt din acest masiv, exista urme ale reliefului glaciar.Muntii Piatra Craiului, alcatuiti in mare parte din calcare, au aspectul unei creste foarte ascutite si abrupte.

Grupa Fagaras, situata intre Dambovita si Olt, este cea mai inalta grupa montana din Carpatii Meridionali, avand, pe langa cele doua varfuri (Moldoveanu si Negoiu), mai multe inaltimi peste 2500 m. Din aceasta grupa fac parte Muntii Fagaras, in nord, si o serie de culmi mai joase, situate in sud dintre care Muntii Iezer sunt cei mai inalti si masivi. Muntii �Fagaras au o creasta centrala, orientata est - vest, unde inaltimile se mentin peste 2000 m, accesul este foarte dificil si relieful este foarte accidentat.Creasta Muntilor Fagaras si zona inalta a Muntilor Iezer au un relief glaciar foarte dezvoltat. Intre muntii Fagaras, Cozia si Lotrului, pe Valea Oltului, se afla Depresiunea Lovistei.

Grupa Parang, cuprinsa intre Olt, Jiu si Strei, se remarca prin intinderea mai mare si existenta unor intinse suprafete netede. Culmile muntoase pornesc din Muntii Parang (Vf.Parangul Mare, 2519 m) spre nord (muntii Sureanului si Candrelului) si spre est (Lotrului si Capatanii). Relieful glaciar este prezent in jurul varfurilor inalte, dar mai putin dezvoltat decat in Muntii Fagaras.

Grupa Retezat - Godeanu este cuprinsa intre Jiu si Culoarul Timis - Cerna. Desi cele mai mari inaltimi se afla in Muntii Retezat (Vf.Peleaga, 2509 m), masivele muntoase pornesc din Muntii Godeanu, care sunt amplasati in centrul acestei grupe.Muntii Retezat au un relief glaciar foarte expresiv si dezvoltat, care intrece in dimensiuni si varietate formele de relief similare din Muntii Fagaras. Pe marginile acestei grupe, in zonele cu roci calcaroase, apar chei si formatiuni carstice. In partea de est se afla Depresiunea Petrosani (intinsa si alungita pe cursul superior al Jiului), iar in nord, Depresiunea Hateg pe raul Strei.