carp 2 (2)

Gioaba Raluca CatalinaSPR,anul I,Grupa A

Strategie de campanie electorala a unui partid ce participă la alegerile europarlamentare

Campania electorală reprezintă un context aparte de manifestare a comunicării politice. Ea concentrează, pentru o perioadă relativ scurtă de timp, o cantitate însemnată de resurse, implică un consum mare de energie, are obiective generale clar stabilite şi un deznodământ rapid. De aceea, proiectarea, conducerea, gestionarea şi controlul campaniei electorale trebuie să urmărească îndeaproape obiectivele generale şi specifice ale campaniei şi contextul politic şi electoral al momentului.

Denumirea partidului ales este „ Partidul Tineretului Democrat”,iar denumirea prescurtată este PTD. Drapelul partidului este albastru şi este inscripţionat in centru semnul permanent. Acesta ilustrează o reprezentare grafica a doi tineri în mijlocul unei mulţimi.

Reprezentanţii şi totodată, candidaţii Partidului Tineretului Democrat sunt urmatorii: Maria Marinescu, Gabriela Ilie, Cosmin Umbrarescu şi Mihai Manole. Acestia vor ca partidul pe care il reprezintă să se detaşeze ferm de celelalte aflate in aceeaşi cursa pentru câştigarea alegerilor europarlamentare.

Staff-ul de campanie este alcatuit din consilierii de imagine ai candidaţilor, directorul de campanie si directorul executiv. Acestia vor sustine partidul in cauza pe timpul campaniei electorale, contribuind la elaborarea strategiei de campanie,la dezvoltarea obiectivelor si identificarea grupurilor ţinta a electoratului, elemente ce pot determina câstigarea alegerilor in cadrul Parlmentului European.

Partidul Tineretului Democrat este persoană juridică de drept public, asociaţie cu caracter politic, ce contribuie la exercitarea voinţei politice a cetaţenilor, îndeplinind o misiune publică, garantată de Constitutie. Totodată, PTD este un partid de stânga, modern şi progresist, un partid national, cu vocaţie europeana, membru al Partidului Socialist European şi a Internaţionalei Socialiste, continuitorul unei tradiţii de peste 50 de ani.

Partidul Tineretului Democrat promovează doctrina social-democrată fundamentată pe principiile de libertate, dreptate socială, echitate, egalitate de şanse şi solidaritate. Totodată, PTD este un partid deschis care se adresează prin întreaga sa activitate politică tuturor categoriilor sociale, cetăţenilor care consideră munca şi creativitatea elemente fundamentale ale existenţei şi formării personalităţii. PTD stimulează competiţia internă pentru promovarea în structurile de partid, ale administraţiei publice sau locale sau în Parlament, a acelor membri care au demonstrat o pregătire profesională recunoscută, o

1


probitate morală necontestată, îndeplinesc criteriile de selecţie statutare şi respectă normele stabilite prin decizii sau hotărâri ale organelor de conducere ale PTD.

De altfel, PTD promovează şi susţine statul de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, reprezintă valori supreme. Membrii partidului militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale, dar şi pentru promovarea tineretului in instituţiile aferente statului.

Pentru alegerile in cadrul Parlamentului European, Partidul Tineretului Democrat a fost susţinut de membrii cosiliului de campanie şi de consilierii de imagine pentru o cât mai buna strategie. În cele ce vor urma, voi prezenta planul şi strategia de campanie, modalitaţile de analiză a electoratului, analiza opoziţiei şi alegera ţintelor prioritare.

Asadar, Secretarul general al PTD va convoca în data de 4.05.2013 candidaţii la alegerile pentru Parlamentul European şi reprezentanţi ai Cancelariei partidului, pentru a stabili proiectul de strategie in campania electorală pentru atingerea obiectivelor. La reuniune participă mai mulţi lideri democraţi, iar în cadrul acestei întalniri, acestia vor stabili proiectul de campanie electorală, axat pe perioada celor câteva luni de vară.Astfel, planul de campanie este drumul oricărui candidat către victorie. Acesta este punctul de plecare. Scrierea unui plan comprehensiv îi obligă pe managerii de campanie şi pe strategi să se gândească la opţiunile pe care le au. Planul de campanie impune un sens şi o ordine într-un proces care alfel poate fi hazardat, haotic şi total ineficient. De-a lungul timpului, campaniile electorale au devenit operaţiuni complexe, profesionale şi specializate. O campanie electorală nu poate fi lansată fără un plan foarte clar. Procesul este comparabil cu acela de construcţie a unei cladiri, construcţie care nu poate fi începută fără existenţa un plan architectural şi tehnic. Având în vedere complicaţiile care apar în majoritatea campaniilor, conceperea planului este un element fundamental pentru candidaţi, manageri şi staff-uri de campanie.

Strategia electorală se construieşte pentru a atinge obiectivele fixate de către forţa politică iniţiatoare a campaniei. Strategia de campanie include: o descriere a mesajului campaniei; secvenţele în care mesajul va fi rostit; un orar al timpilor şi intesităţii; o explicaţie a activităţilor construite cu scopul de a mobiliza alegătorii favorabili şi de a convinge indecişii şi alegătorii flotanţi; şi o discuţie despre posibilele obstacole şi oportunităţi care reclamă o evitare sau exploatare strategică. În primul rând, ceea ce trebuie definit foarte clar în construcţia unei strategii sunt obiectivele urmărite. După expunerea obiectivelor campaniei, este necesară o decizie în

2


sensul orientării preferenţiale a eforturilor de comunicare din cadrul campaniei. În acest sens, este necesară selecţionarea ţintele prioritare ale campaniei, în concordanţă cu obiectivele şi caracteristicile partidului sau candidatului, şi ţinându-se cont de particularităţile electoratului. Mai apoi este necesară o decizie în sensul "terenului", a "tonului" şi a temelor principale pe care se va articula campania.

Pentru a putea influenţa alegătorii, şi pentru a şti cu precizie cui şi pe ce ton trebuie să-i fie adresat mesajul candidatului, este absolut necesar să fie cunoscut felul în care alegătorii gândesc, precum şi felul în care iau decizia de vot. Timp de foarte mulţi ani partidele politice au mizat pe „instictul” lor în exerciţiul de cunoaştere a opiniei publice, ori s-au bazat pe informaţiile rezultate din cunoaşterea directă a unei părţi a electoratului. Actualmente, tehnicile sondajelor de opinie crează avantaje decisive pentru studiul sistematic al unui corp electoral - care poate însuma milioane de oameni.

„Radiografierea” comunităţii este primul pas în construirea unei strategii electorale raţionale.

Cercetarea opoziţiei este, în campaniile electorale moderne, procesul prin care se studiază contracandidaţii. Studierea contracandidaţilor presupune identificarea calităţilor şi slăbiciunilor acestora - relevante pentru campanie, indiferent de natura lor. Această cercetare este esenţială pentru construirea mesajului, însă puţini consultanţi ştiu să compileze şi să organizeze informaţiile despre opoziţie şi mai puţini ştiu să utilizeze aceste informaţii eficient. Cu toate că la prima vedere această cercetare are ca scop furnizarea de informaţii pentru o campanie negativă, cercetarea opoziţiei stă la baza conceperii oricărui gen de strategie.

Analiza statistică a datelor disponibile este cea mai simplă şi cea mai ieftină metodă de studiu a alegătorilor. Prin această procedură se pot afla informaţii relative la caracteristicile demografice, sociale şi economice ale electoratului. Există mai multe surse din care se pot obţine date: analizele statistice şi recensămintele, precum şi date care se publică în reviste, cărţi şi articole de presă. Acest tip de analiză permite cunoaşterea structurii pe vârste a populaţiei, pe categorii socio-profesionale, nivel de educaţie, sex etc. O altă sursă importantă de informaţii, care mai prezintă şi avantajul de gratuitate, este analiza rezultatelor alegerilor precedente. Prin identificarea socio-demografică a circumscripţiilor şi secţiilor de votare şi a sistemului de relatii dintre acestea şi opţiunile electorale, pot fi evidenţiate anumite comportamente politice, mai mult sau mai puţin

3


stabile, ale unor segmente de populaţie. În anumite condiţii şi cu instrumente statistice mai rafinate, poate fi evaluat şi transferul de voturi de la un partid la altul în alegeri succesive. Analiza datelor disponibile este doar un prim stadiu în procesul de cunoaştere a electoratului, întrucât prezintă inconvenientul oferirii unei imagini brute şi retrospective a comportamentului acestuia. Imaginea de ansamblu asupra electoratului oferă însă liniile generale ale antecedentelor comportamentale ale corpului electoral. Pentru o înţelegere sofisticată, actualizată şi completă a alegătorului – „cheia” influenţării deciziei sale de vot - este necesar apelul la instrumentul sondajului de opinie.

Identificarea alegătorilor critici pune la dispoziţia candidatului un complex de informaţii relevante. Poate fi determinat numărul sau ponderea lor relativă în corpul electoral, pot fi determinate caracteristicile sociodemografice ale acestui grup de populaţie, poate fi cunoscut complexul de atitudini, preocupări şi opinii al acestor alegători. Toate aceste informaţii îi permit candidatului, sau echipei de campanie, să genereze şi să orienteze în mod raţional o strategie de comunicare complexă. Fixarea alegătorilor critici ca şi ţintă prioritară a unei campanii se bazează pe următorul raţionament: este inutilă alocarea de timp şi resurse pentru alegătorii siguri sau pentru alegătorii excluşi. Este mai utilă în acest context o abordare de tipul “mergem să pescuim acolo unde este peşte”, respectiv concentrarea resurselor asupra alegătorilor indecişi. Alegerea ţintelor prioritare la nivel de electorat nu poate fi construită pe o viziune de tip exclusivist. Astfel, mesajul de campanie trebuie să aibă deschidere, respectiv capacitatea de a se adresa unor categorii diverse de electorat, respecând trei reguli de bază la nivel de stabilire a obiectivelor:

- Atenţie pentru electoratul acontat. Candidatul nu poate da impresia că a uitat de aceşti alegători. - “Seducerea” electoratul indecis. Este vorba de a atragerea “voturile volatile” şi complexului de alegători critici înspre candidat. - Producerea de dubii în rândul electoratului opozant. Este vorba de a face electoratul opozant să reflecteze asupra opţiunii sale, astfel existând şanse de modificare a acesteia.

Targeting-ul reprezintă procesul de concentrare a eforturilor pentru a atrage acele segmente ale corpului electoral care prezintă o importanţă particulară pentru rezultatul alegerilor. Identificarea ţintelor prioritare atrage după sine şi o ierarhizare a resurselor

4


campaniei. Filosofía targeting-ului se bazează pe următorul raţionament: chiar dacă esenţa câştigării unor alegeri este persuadarea, nu toate persoanele sunt afectate în mod egal de o tehnică de persuadare. Consecinţele targeting-ului la nivelul distribuirii resurselor campaniei poate fi sumarizată astfel: pentru că resursele campaniei se diminuează progresiv, este deosebit de important ca aceste resurse să fie îndreptate înspre segmentele de alegători care pot fi convinşi. Identificarea acestor segmente de electorat se poate face prin intermediul mai multor metode, şi selecţia depinde, în mare măsură, de obiectivele precise ale candidatului sau partidului în fiecare campanie. Resursele campaniei sunt limitate, şi maniera în care ele sunt alocate trebuie să fie întotdeauna rezultatul unui proces inteligent de luare a deciziilor. Targeting-ul este o componentă esenţială a acestui proces.

Mesajul este fără îndoială una dintre componentele esenţiale ale unei campanii electorale. În societatea contemporană nu se poate vorbi despre politică în general sau despre campanii în particular fără să se vorbească de mesaj politic. Mesajul unei campanii este cartea de vizită a candidatului; este suma motivelor pentru care alegătorii ar vota un candidat; este ceea ce candidatul comunică electoratului, este modalitatea de poziţionare a candidatului relativ la opoziţie.

Pentru o înţelegere cât mai exactă a campaniilor electorale este nevoie de o solidă cunoaştere a tuturor mijloacelor de comunicare disponibile la momentul desfăşurării campaniei într-o anumită regiune. Pe baza informaţiilor furnizate de media, alegătorii îşi conturează cel mai adesea preferinţele electorale şi iau decizia de vot. Alegerea unui plan media constituie însă o adevărată provocare ţinând cont de faptul că în România nu întregul electorat are acces la aceleaşi surse de informare. De asemenea întocmirea acestui plan trebuie să ţină cont şi de comportamentul şi atitudinile electoratului relativ la piaţa media din regiunea în care se desfăşoară campania dar şi un de alt aspect deosebit de important - şi anume faptul că alegătorii sunt expuşi zi de zi unui număr foarte mare de reclame iar atenţia acestora este din ce în ce mai scăzută.

Bugetarea unei campanii electorale este probabil aspectul care stârneşte cel mai mare interes din partea candidatului. De cele mai multe ori candidaţii încearcă să-şi controleze propriul buget şi de fiecare dată când procesul de control are consecinţe negative, se irosesc resurse foarte importante. Necesitatea întocmirii unui plan de buget cât mai exact pe baza cunoaşterii clare a stategiei încă de la început şi a estimării cât mai exacte a

5


costurilor, apare din nevoia de a eficientiza cheltuielile şi de a produce un rezultat cât mai bun cu un minim de resurse. Campaniile electorale sunt manifestări din ce în ce mai costisitoare şi de aceea o planificare cât mai eficientă a cheltuielilor îi permite candidatului să se concentreze pe alte aspecte ale campaniei, a căror desfăşurare nu este posibilă fără prezenţa lui.

Echipa de campanie este indispensabilă oricărui candidat. De cele mai multe ori, există un coordonator al acestei echipe care decide unde se pun afişe, unde se organizează evenimente la care aceasta participă etc. fără a înţelege exact de ce face aceşti paşi şi care este scopul urmarit, exceptând desigur motivaţia generală de a câştiga alegerile. Astfel, echipa de campanie trebuie să înţeleagă exact care este rolul acţiunilor întreprinse de fiecare membru sau grup şi în acest fel să îşi orienteze eforturile spre atingerea obiectivelor prestabilite. De asemenea, de cele mai multe ori, un consultant politic poate apela la echipa de campanie a unui candidat pentru unele activităţi în scopul eficientizării cheltuielilor, iar, în aceste condiţii, trainingul trebuie efectuat în funcţie de activitatea la care această echipă este folosită (spre exemplu: culegerea de date din teren).

Contactul direct cu alegătorii poate fi o soluţie cu costuri reduse în anumite tipuri de campanie electorală. De cele mai multe ori însă, în ţara noastră, pretendenţii la funcţii publice au neglijat acest tip de campanie. Totuşi, cu toate că se consideră a fi o metodă persuasivă foarte eficientă, planificarea ei şi stabilirea strategiei de aplicare trebuie să se bazeze pe câteva aspecte legate de structura electoratului, caracteristicile geografice ale regiunii, resursele financiare etc.

Acestea fiind spuse, pentru a rezuma, campania electorală reprezintă un context aparte de manifestare a comunicării politice. Ea concentrează, pentru o perioadă relativ scurtă de timp, o cantitate însemnată de resurse, implică un consum mare de energie, are obiective generale clar stabilite şi un deznodământ rapid.

De aceea, proiectarea, conducerea, gestionarea şi controlul campaniei electorale trebuie să urmărească îndeaproape obiectivele generale şi specifice ale campaniei şi contextul politic şi electoral al momentului. Primordiala pentru definirea unei strategii bune, care sa atragă cât mai multe voturi, este stabilirea obiectivelor partidului. In această situaţie, obiectivul principal al PTD este câştigarea alegerilor pentru Parlamentul European. Astfel, campania electorală este proiectată in cadrul strategiei de marketing electoral pentru scrutinul avut în vedere. Liderii partidului şi directorul de campanie controlează permanent acţiunile întreprinse şi consecintele acestora.

Pentru a ajunge la o strategie eficientă este nevoie de cât mai multe informatii privitoare la alegători şi problemele care îi preocupa.

6


Analizând astfel sondajele de opinie efectuate în ultimele luni, directorul de campanie, domnul Mihai Popescu, a ajuns la cocluzia ca partidul pe care îl sustine se adreseaza, în general, dar mai ales in această campanie electorală, populaţiei de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, de regulă cu un nivel mediu sau ridicat de studii, cu un loc de muncă stabil şi cu domiciliul în spatiul urban. Dupa stabilirea obiectivelor şi a grupului tinta ,trebuie elaborat sloganul campaniei.

Sloganul campaniei electorale este „Alege bine!”, consiliul strategic argumentând ca este un slogan scurt, uşor de reţinut, care mai mult decât orice, responsabilizează. Sloganul va fi prezent permanent pe afişele electorale, acestea din urma fiind şi ele, la randul lor, simple si atractive, care să rămână întipărite în memoria electorului.

Mesajul campaniei Partidului Tineretului Democrat face referire la angajamente precum promovarea tradiţiilor, valorilor şi a produselor naturale în cadrul Uniunii Europene, implementarea unor proiecte de lege privitoare la economia de piata si atragerea unor fonduri europene cu scopul de a îmbunataţi domeniile de interes ale cetaţenilor: sănatatea, educaţia, creşterea pensiilor.

Acest mesaj, in forma lui oficială, completă, sau în forma prescurtată, va fi promovat mereu, atât la emisiuni televizate, cât şi la cele radio-difuzate. Astfel, electoratul va fi mereu la curent cu desfăsurarea campaniei electorale si va putea intelege mai bine strategia şi obiectivele fiecărui partid politic aflat in cursa pentru obtinerea alegerilor.Totodată, reprezentanţii partidului vor incerca sa explice electoratului, pe toată durata campaniei, ce înseamna Europa şi Uniunea Europeană şi care sunt diferenţele între diversele familii europene din Parlamentul European. De altfel, electoratul va fi îndemnat să îsi puna întrebari de genul „de ce sa votez partidul X sau Y?” şi i se vor exemplifica ce fel de atribuţii vor avea reprezentantii PTD in Parlamentul European, ce posibilităţi concrete de acţiune şi ce proiecte politice vor imbratişa.

La întrunirea din data de 2.05.2011, un alt subiect dezbatut este cel al planului media. Astfel, pe baza informaţiilor furnizate de media, alegătorii îşi conturează cel mai adesea preferinţele electorale şi iau decizia de vot. Având in vedere toate acestea, s-a decis alegerea orelor propice pentru difuzarea mesajului de campanie si posturile pe care PTD va apărea. La emisiunile televizate, reprezentantii PTD vor ţine seama de întrebarile care li se adresează si vor încerca să fie cât mai concisi in exprimare, evitând eventualele abateri de la ideea principala, atacându-şi, totodată, contracandidatul. Se are în vedere, de altfel, utilizarea unui limbaj adecvat şi menţinerea unei atitudini calme, fără injurii. Mai mult decât atât, trebuie imbraţişată ideea intrării în dialog cu ascultătorii, pentru atragerea simpatiei, lucru ce favorizeaza puterea de persuasiune.

7


Cuvintele cheie ale campaniei electoarale pentru Partidul Tineretului Democrat sunt „diplomaţie, solidaritate şi consecvenţă”. Totodata, reprezentanţii partidului vor susţine o emisiune la un post televizat care să dezbata subiecte precum: care sunt punctele slabe ale UE ( lipsa constituției europene, resursele energetice, reașezarea sistemului financiar, problemele de mediu)?; cum poate România să contribuie la rezolvarea lor?; cum putem noi să învățăm și să folosim din experiența UE aplicând-o practic în România?; care sunt drepturile și obligațiile noastre în UE? Aceste teme sunt şi ele incluse în programul PTD.

Se vor planifica şi întâlniri publice, care trebuie organizate cu grijă, fie ele întalniri comunitare, de vizită sau intâlnire de lucru. Trebuie avut grijă ca de fiecare dată, reprezentantul partidului să ştie clar cui se adresează si care este mesajul principal. La aceste întâlniri, participanţii aşteaptă un discurs din partea candidatului, însa dialogul este binevenit, deoarece oamenii trebuie să se întalnească cu candidatul, iar acesta să isi manifeste interesul pentru alegători.

Este important să aib loc şi întalniri „de stradă”, deoarece mesajul poate fi mai vizibil şi s egenerează entuziasmul în jurul campaniei. De altfel, pot fi folosite şi mijloace neconventionale, precum luarea mesei intr-un loc public, alături de localnici sau orice ar putea atrage atenţia publicului si mass-mediei.

Se va folosi şi tehnica împarţirii pliantelor în locurile publice. Acestea trebuie să fie scurte si penetrante, concentrate asupra unui singur subiect. Ideal este ca aceste pliante să fie indreptate către un grup-ţinta.

Un alt element deosebit de important este afisul electoral. Acesta trebuie sa fie simplu, să contina un mesaj scurt şi să poată atragă atentia. Chiar dacă nu comunică la fel de multe ca şi mesajul de campanie, afişul electoral este spaţiul în care omul politic poate să se arate publicului într-un mod original. Se are în vedere crearea unui spot publicitar, care are avantajul că ajunge la un număr important de oameni, care nu ar cunoaşte mesajul candidatului dacă nu ar fi interesaţi de el. Spotul trebuie să fie original şi să aiba o puternică încarcatură de imagine.

Strategia de campanie a Partidului Tineretului Democrat cuprinde, pe langa cele menţionate anterior, şi scrisorile directe. Campania de scrisori directe se foloseşte cu mult succes în perioada electorală. Scrisorile personale adresate alegătorilor individuali pot transmite mult mai bine mesajul dorit. Este important ca fiecare scrisoare să arate diferit, dar tema principală a campaniei trebuie să se regasească in fiecare. Scisoarea trebuie să fie simplă, scurtă şi concisă.

8


O altă latură ce trebuie avută in vedere este relatia cu mass-media. Prin presa se creeaza imaginea. Legăturile candidaţilor cu jurnaliştii trebuie să fie permanente, fiind o mare greseală ca ele să fie stabilite doar pe perioada campaniei. Asadar, se vor trimite comunicate de presă, vor avea loc întalniri cu reporteri sau editori, se vor organiza conferinţe de presă si se vor planifica evenimente la care presa este invitată să participe.

Comunicatele de presa trebuie să fie scurte, concise si sa includă numele si numărul de telefon al persoanei de contact, la fel ca şi eventualele scrisori către ziare.

În ceea ce priveşte discursul politic, acesta va fi scurt, 5-7 minute, care trebuie să aiba un mare impact şi să atraga simpatia publicului. Discursul politic va face referire la teme de interes public.. Discuţia nu trebuie să devieze spre alte teme şi trebuie păstrat un ton calm şi amabil pe tot parcursul discursurlui, indiferent de factorii perturbatori ce pot aparea. Discursul nu trebuie citit, trebuie menţinut contactul vizual iar mesajul cheie repetat.

Alte elemente dezbătute la şedinţa din data de 2.05.2011 sunt cele legate de cerctarea mediului politic, identificarea opoziţiei, dar totodată s-a dezbătut şi planul de organizare a campaniei electorale. Acest plan are în vedere crearea unei imagini pozitive de ansamblu asupra Partidului Tineretului Democrat, acest lucru fiind posibil prin mesajul de campanie, prin apariţiile televizate sau cele din mijlocul publicului, prin slogan şi afişe electorale.

O altă ramură discutată in cadrul reuniunii este „Studiul concurenţei”. Acesta se va ocupa cu monitorizarea campaniilor electorale ale principalilor contracandidaţi, semnalând eventualele atacuri împotriva propriei campanii, precum şi identificând punctele slabe ale concurenţilor, ca şi posibilităţile de a le utiliza în folosul propriu, ca oportunităţi.]

Se are în vedere implicarea simpatizanţilor şi membrilor în aproape toate activităţile specifice campaniei electorale, mai puţin în coordonarea unor departamente sau a campaniei. De regulă, membrii şi simpatizanţii îşi dovedesc utilitatea în cadrul activităţilor desfăşurate pe teren şi în acţiunile zilnice de la sediul de campanie (telefoane, scrisori etc.). Simpatizanţii şi membrii pot fi motivaţi prin implicarea lor în activităţi care le plac, prin mulţumirea lor ori de câte ori au realizat ceva util, prin oferirea de stimulente de prestigiu (participarea la unele mese festive, felicitarea lor de către candidat sau de membri marcanţi ai partidului etc.) şi prin atragerea lor în activităţi care mizează pe fidelitate şi angajament.

Militanţilor le sunt rezervate, de regulă, atribuţii mai importante, de la conducerea unor departamente până la încredinţarea unor sarcini cu grad mare de confidenţialitate sau chiar numirea lor în funcţia de director de campanie. Aceştia sunt motivaţi, în primul rând, prin

9


chiar natura sarcinii atribuite şi prin promisiunea accesului la o funcţie, în cazul câştigării alegerilor de către partid/candidat.Personalul angajat este compus din două categorii de persoane: (1) specialişti în diferite domenii (comunicare, finanţe-contabilitate, jurnalism, studii şi sondaje, realizarea şi amplasarea de afişe de dimensiuni mari, conceperea materialului propagandistic, organizarea reuniunilor şi a marilor spectacole etc.) etc.) şi (2) personal administrativ.

Personalul angajat poate fi motivat în primul rând prin salariul oferit, dar şi prin lucrul într-o atmosferă deosebită, prin implicarea în activităţi trepidante, neobişnuite, noi şi care se desfăşoară pe o perioadă de timp foarte scurtă. Ritmul de lucru, solicitarea nervoasă şi confidenţialitatea activităţilor desfăşurate în sediul de campanie recomandă directorilor de campanie şi şefilor de departamente să-şi aleagă personalul angajat cel puţin dintre simpatizanţi.

Negociatorii speciali au şi ei un rol important, făcând parte dintr-un departament aparte al structurii campaniei electorale, lucrează în echipe, iar datoria lor principală va fi de a stabili contacte şi de a purta tratative cu cei mai importanţi lideri de opinie pentru a-i convinge să sprijine (direct sau indirect) candidaţii partidului, dar şi cu competitorii politici, în vederea realizării unor posibile alianţe.

Echipa negociatorilor speciali va activa sub directa conducere a managerului de campanie, care va conduce întregul proces de negocieri şi va superviza activitatea fiecărui negociator în parte. Persoanele care vor face parte din acest departament trebuie să fie special antrenate în arta negocierii, iar experienţa lor în acest domeniu să fie relevantă. Procesul de negociere trebuie să pornească de la anumite convenţii:

· nu sunt permise minciunile deliberate şi gratuite;· cele mai multe negocieri sunt dinamice şi au la bază dialogul;· negocierea nu este un schimb unilateral;· fiecare dintre părţi trebuie să accepte compromisul.

În concluzie, Partidul Tineretului Democrat susţine o campanie electorală bazată pe încredere şi respect pentru cetaţeni, care are în vedere un mesaj bine conturat şi concis, un slogan usor de reţinut, ambele făcând referire la respectarea angajamentelor şi la punerea la dispoziţie a cetaţenilor obişnuiţi capacitatea reprezentanţilor partidului de a explica rolul şi atribuţiile candidatului in cadrul Parlamentului European în urma câştigării alegerilor. Totodată, partidul promite să fie o voce puternică, competentă şi credibilă în cadrul Parlamentului European.

10


BIBLIOGRAFIE:

1. V. Stancu, M. M. Stoica, A. Stoica, „Relaţii publice. Succesţi credibilitate”. Pg. 304-319.

2. CONSULTING ANALYSING.3. http://emilthor.wordpress.com/2009/05/10/inceput-de-campanie-europarlamentara-

2009/4. „Tehnici de relatii publice. Comunicarea cu mass-media”. Ed. Polirom, pg 10-111.5. Thierry Libaert „Comunicarea în situaţii de criză”.6. Anne Gregory- „Planificarea şi managementul campaniilor de relaţii publice”.

11

http://emilthor.wordpress.com/2009/05/10/inceput-de-campanie-europarlamentara-2009/

http://emilthor.wordpress.com/2009/05/10/inceput-de-campanie-europarlamentara-2009/

carp 2 (2)

Documents