CAPITOLUL V. ABORDAREA FENOMENOLOGIC A PERSONALITATII

V.1. TEORIA LUI CARL ROGERS

O teorie a personalitii este n mod semnificativ influenat de viziunea asupra naturii umane:

Extrem negativ Freud trebuie s sublimm dorinele ilicite (incest, crim) n actiuni mai putin placute care sunt acceptate social

Poziii moderate Jung, Erikson, Murray orice personalitate are o parte ntunecat dar posed i impulsuri innscute constructive cum ar fi creativitatea, identitatea, sentimentul de competen

Extrem pozitiv toate potentialele inascute sunt pozitive, chiar daca nu la fel pentru toti (psihopatologia apare cand omul abandoneaza potentialele interioare sanatoase pentru a se simti securizat sau pentru a satisface standardele altor oameni (parintii) sunt teorii umaniste)

Teoriile care se focalizeaza pe modul in care ne percepem si devenim noi insine se numesc teorii ale sinelui (self theories). Teoria lui Rogers este umanista si a sinelui.

1. Natura umana si motivatia

Numai omul insusi poate stii, alege directia corecta in viata. (a numit abordarea sa terapia centrata pe client), apoi si-a extins ideile si la arii nonclinice (educatia, parentalitatea) a numit abordarea sa teoria centrata pe persoana.

Tendinta de actualizarea

Omul este motivat de o singura forta pozitiva: tendinta innascuta de a dezvolta capacitati constructive, sanatoase (tendinta de actualizare care include atat comportamentul de reducere cat si de crestere a tensiunii, la fel ca in teoriile lui Allport si Maslow).

Aspectele orientate spre crestere personala ale actualizarii: reproducerea, creativitatea, curiozitatea si dorinta de a depasi experientele de invatare dureroase pentru a deveni mai eficient si independent. Desi evenimentele din copilarie joaca un rol important in formarea personalitatii adulte, comportamentul actual este determinat de nevoile actuale curente si de scopul actualizarii.

Rogers a atribuit capacitatile umane distructive, agresive fortelor externe.

Nivelele fundamentale ale personalitatii sunt pozitive si tendinta de actualizare, in conditii ideale, dezvolta numai aceste potentiale constructive. Dar exista multiple obstacole pe drumul actualizarii iar aceste circumstante nefavorabile pot cauza comportamente care ataca natura interioara pozitiva.

Nevoia de consideratie pozitiva neconditionataNevoia de caldura, respect, acceptare mai ales din partea celorlalti semnificativi (parintii)

este innascuta si ramane activa in timpul vietii;

devine partial independenta de contactele specifice cu alti oameni, conducand la o nevoie secundara invatata: nevoia de positive self-regard (adica felul in care ceilalti semnificativi ne privesc, gandesc despre noi, influenteaza puternic felul in care ne vom privi si gandi pe noi insine)

aceasta cautare de a satisface nevoia puternica de privire pozitiva reprezinta cel mai important impediment al tendintei de actualizare.

2. Structura si dezvoltarea personalitatii

Pentru ca tendinta de actualizare implica intregul organism, Rogers nu a simtit nevoia de a specifica constructe structurale specifice. Totusi, teoria lui nu este intrutotul holistica pentru ca a impartasit convingerea lui Horney ca omul este subiectul unor conflicte intrapsihice dureroase.

Experienta

Ca si Allport, a considerat personalitatea ca un proces care apare in interiorul fiecarui individ fiecare om exista in centrul lumii private si mereu schimbatoare a experientei interioare (care nu poate fi perfect inteleasa de altul).

Experienta include tot ce este disponibil constiintei la un moment dat: gandurile, emotiile, perceptii, nevoile chiar si cele momentan ignorate. Totusi, doar o mica parte a experientei este constienta, cea mai mare parte constand din situatii si evenimente care sunt percepute sub nivelul constientizarii.

Ca si Kelly, a afirmat ca omul isi evalueaza propriile experiente formuland si testand ipoteze. La fel ca si Kelly, felul in care omul interpreteaza evenimentele este mai important decat realitatea obiectiva.

Procesul valorizarii organismice

Rogers sustine ca nu este important ca omul sa invete ce este si ce nu este actualizat. Printre aspectele inconstiente ale experientei se afla si capacitatea innascuta de a valoriza pozitiv tot ce percepem ca actualizant si negativ tot ce percepem ca nou actualizant (=procesul valorizarii organismice)

La acest nivel profund al Personalitatii, omul stie ce este bun (actualizant) si numai omul insusi (si nu parintii, psihoterapeutul) poate identifica valorile adevarate organismice si stie cum sa si actualizeze pozitiv.

Actualizarea si auto-actualizarea

Imaginea de sine si auto-actualizarea : ghidat de tendinta actualizanta, copilul isi extinde plaja experientelor si invata sa se perceapa pe sine ca o entitate separata si distincta.

Aceasta imagine de sine este total constienta. (Rogers a definit imaginea de sine ca total constienta mai degraba din motive practice decat teoretice. Pentru el, o teorie a Personalitatii trebuie testata prin studii empirice iar considerarea self-concept ca partial inconstient are cauza dificultatii majore pentru ca nu pot fi operationalizate).

O parte din tendinta actualizanta devine implicata in incercarea de a atinge scopuri reprezentate de self-concept tendinta de a satisface imaginea de sine se numeste auto-actualizare (termen popularizat pentru prima oara de Kurt Goldstein 1939).

Felul in care se dezvolta conflictele intre tendinta actualizanta si tendinta de auto-actualizare:

Pentru a actualiza potentialele innascute, omul trebuie sa urmeze liniile directoare interioare oferite de procesul valorizarii organismice dar auto-actualizarea e obtinuta diferit: imaginea de sine trebuie sustinuta de consideratia pozitiva neconditionata a celorlalti semnificativi (parintii).

In mod ideal, parintii nu ar face nimic care sa interfereze cu procesul valorizarii organismice a copilului ei ar demonstra o consideratie pozitiva neconditionata pentru imaginea de sine si sentimentele copilului si si-ar limita criticile la comportamente specifice indezirabile (tendinta de auto-actualizare) si de actualizare sunt congruente). In realitate insa, parintii se raporteaza la copil cu o consideratie pozitiva conditionata.Pentru ca nevoia de consideratie pozitiva este atat de puternica, copilul renunta in final, la emotiile sale adevarate (ca in teoria lui Horney) copilul va incorpora standardele parintilor in imaginea de sine (introectia, termen imprumutat de la Freud) consideratia de sine pozitiva depinde acum de satisfacerea acelor conditii ale valorii personale introiectate, care inlocuiesc procesul valorizarii organismice. Tendintele de actualizare si tendinta de auto-actualizare devin incongruente si lucreaza in directii diferite. La o vasrta mai inaintata calatoria spre autocunoastere este inconjurata de grupuri si institutii sociale multi introiecteaza aceste standarde externe si le vad ca fiind proprii desi ele pot merge impotriva nevoilor si valorilor organismice reale.Apararea

Ca in teoria psihanalitica, a considerat ca omul utilizeaza mecanisme de aparare pentru a face fata conflictelor interioare. Experientele care amintesc de incongruenta dintre imaginea de sine si experienta (tendinta actualizanta si tendinta de auto-actualizare) vor fi aparate prin distorsionarea lor sau prin expulzarea lor de la nivelul constiintei (mai putin frecventa) Exemplu: un student care se crede prost poate atribui o nota mare norocului sau erorii profesorului

Alte aspecte ale dezvoltarii Personalitatii

Nu a specificat stadii de dezvoltare a accentuat nevoia de a raspunde copilului printr-o consideratie pozitiva neconditionata.

in familiile autoritare parintii iau fiecare decizie (curata camera chiar acum! Trebuie sa fiec curata!) copiii vor cauta strategii pentru ca castiga un pic de putere personala in familiile centrate pe persoana sentimentele se impartasesc fara evaluari, judecati (ma simt rau cand casa e in dezordine si as avea nevoie de ajutor) copiii vor gasi strategii ingenioase de a mentine curatenia pentru ca problema e definita clar ca fiind a mamei si nu a lor.Ca si Allport, a formulat o lista extensiva de criterii ale sanatatii mentale persoana total functionala (fully- functioning person):

nu are conditionari ale valorilor personale; e ghidata total de procesul valorizarii organismice; tendintele de actualizare si auto-actualizare raman congruente si lucreaza impreuna pentru a implini potentialele innascute; nu au nevoie de mecanisme de aparare; aceasta deschidere catre experienta determina ca alegerile gresite sa fie corectate pentru ca aceste erori sunt percepute deschis si adecvat; au sentimentul valorii personale in fata celorlalti si sunt capabili sa-si satisfaca nevoia de consideratie pozitiva prin intretinerea de relatii interpersonale armonioase; traiesc total si liber fiecare moment raspund spontan la experiente si privesc fericirea nu ca pe o utopie ci ca pe o calatorie intr-o continua schimbare (ca un proces, nu ca o stare. Este o directie, nu o destinatie)Aplicatii ale teoriei lui Rogers

In terapie centrata pe persoana; grupuri de intalnire (encounter groups)In educatie profesorul centrat pe persoana va avea un climat psihologic care faciliteaza capacitatile innascute ale studentilor de a gandi si invata pentru sine.

Evaluarea teoriei lui Rogers

a. Critici si controverse- optimism exagerat si perspectiva simplificata asupra naturii umane (persoane cu capacitati innascute constructive nu s-ar angaja in razboaie, crime, etc., doar datorita comportamentelor patologice ale parintilor);

- psihoterapeutii de diferite orientari nu sunt de acord ca trebuie sa se bazeze pe conditiile rogersiene (autenticitate, empatie, consideratie pozitiva neconditionata) si sa se dispenseze de alte proceduri: unele studii sustin ca conditiile rogersiene sunt semnificativ relationate cu schimbarea terapeutica pozitiva; alte studii conditiile rogersiene nu sunt suficiente pentru ca clientii sa devina bine adaptati;

- desi, Rogers considera ca teoriile se extind in lumina noilor descoperiri, el si-a schimbat foarte putin teoria in 20 de ani (a acceptat mai mult procesele inconstiente ridica indoieli asupra validitatii conceptului de imagine de sine care era considerata total accesibil constiintei).

b. Contributii

- a fost un terapeut eficient si a atras atentia asupra unor aspecte importante ale relatiei client terapeut.

- a fost printre primii care au dezvaluit misterele sedintelor de terapie (casete si transcripturi) studii empirice;

- a adugat explicatii suplimentare de comportamente parentale patogenicesi felul in care acestea conduc la patologie;

- conceptul de sine (self) s-a dovedit important si a fost studiat pe larg;

- accentul pe potentialele innascute sanatoase a reprezentat o alternativa importanta (a III-a forta) la accentul pus de analiza pe instinctele ilicite si de behavioristi pe comportament;

- a oferit o extensie provocativa a principiilor democratice pe care se bazeaza societatea (toti oamenii sunt egali si trebuie sa fie liberi sa-si urmeze drumul actualizarii);

- pentru a fi sanatosi din punct de vedere psihologic, fiecare om trebuie sa tina seama de potentialitatile pozitive interioare unice fiecaruia;

III. 2 TEORIA LUI ABRAHAM MASLOW

Maslow a fost unul dintre cei 3 exponenti originali ai psihologiei umaniste (alaturi de Rogers si Rollo May). Ca si Rogers, Maslow are o abordare umanista si a sinelui. In mare parte a fost de acord cu optimismul lui Rogers privind natura umana.

A. Maslow este tot un reprezentant al psihologiei umaniste. A criticat att behaviorismul, ct i psihanaliza, mai ales concepia lui Freud. Studiind numai ceea ce era mai ru n om (nevrozele i psihozele) psihologia aparinnd acestor coli a ignorat toate strile afective benefice cum ar fi: fericirea, mulumirea, satisfacia sau pacea spiritului.

Maslow spunea: studiul unor specimene handicapate, imature, bolnave poate conduce doar la o psihologie handicapat". Ea arat c psihologii au subestimat natura uman nelund n considerare exemplarele cele mai creative, mai mature i mai sntoase.

Studiul celor mai reprezentative personaliti ale speciei umane reprezint trstura distinctiv cea mai pregnant a teoriei personalitii la Maslow. Dac vrei s studiezi ct de repede alearg un om trebuie s-i studiezi pe cei mai buni alergtori, nu pe cei mediocri, pentru a determina nivelul cel mai nalt al potenialului uman.

Teoria personalitii la Maslow este de fapt o teorie a motivaiei. El a studiat biografiile unor personaliti marcante i a ajuns la concluzia c oamenii posed n interiorul lor nite tendine instinctive spre cretere, dezvoltare i autoactualizare, mai precis spre valorificarea propriilor disponibiliti.Motivaie i personalitate: Ierarhia trebuinelorMaslow afirm c omul poseda un numr de trebuine nnscute care activeaz i direcioneaz comportamentul subiectului. Trebuinele au un caracter instinctiv. Comportamentele puse n aciune pentru a satisface respectivele trebuine au un caracter dobndit i variaz de la un individ la altul. Aceste trebuine universale sunt organizate ierarhic. O trebuin de nivel superior nu este activat pan cnd nu sunt satisfcute trebuinele de nivel inferior (s fie satisfcute mcar parial). Astfel, de pild, o persoan flmnd sau ameninat nu va simi nevoia de apartenen sau de dragoste. Cnd nevoia de apartenen sau cea de dragoste sunt satisfcute, omul poate simi nevoia de stim i respect, iar dac i acestea sunt satisfcute, va fii pus n funciune nevoia de atitoactualizare.

Trebuin de actualizare

Trebuin de stim: de la sine nsui i de la alii

Trebuine de apartenen i dragoste

Trebuine de securitate siguran, ordine, stabilitate.

Trebuine fiziologice: hran, ap, sex.

Oamenii nu sunt motivai de toate aceste trebuine n acelai timp, doar o singur trebuin fiind dominant. De pild, o femeie de afaceri nu va mai fi dominat de trebuine fiziologice, ci va cuta stima i auto-actualizarea.

Cu toate acestea ierarhia trebuinelor poate fi rsturnat: astfel, dac se produce o recesiune economic i persoana i pierde serviciul i si cheltuiete economiile, trebuinele fiziologice revin pe primul loc.

Trebuinele cu poziie inferioar n ierarhie sunt mai puternice.

Caracteristicile trebuinelor:Trebuinele superioare apar mai trziu n cursul evoluiei speciei; toate fiinele vii au nevoie de hran i ap, dar, numai omul are nevoie de autoactualizare, de a ti, de a nelege. Cu ct o trebuin este mai nalta, cu att ea este mai uman.

Trebuinele superioare apar mai trziu n evoluia individului: trebuinele biologice apar n copilrie, cele de apartenen i stim, n adolescen, iar cele de autoactualizare, la mijlocul vieii.

Cu ct trebuinele sunt mai sus n ierarhie, cu att mai puin importante sunt pentru supravieuire, satisfacerea lor putnd s fie amnat. Nesatisfacerea unor trebuine superioare nu produce o criz att de puternic aa cum se ntmpl n cazul nesatisfacerii trebuinelor inferioare. Din acest motiv trebuinele inferioare sunt numite de Maslow trebuine de deficit".

Dei sunt mai puin necesare pentru supravieuire, trebuinele superioare contribuie la rndul lor la supravieuire i dezvoltare. Astfel, satisfacerea unor trebuine de nivel superior conduce la o via mai lung, la o mai bun stare de sntate i, n general la creterea eficienei biologice a persoanei. Din acest motiv trebuinele superioare sunt denumite trebuine de cretere" sau trebuine ale eu-lui".Satisfacerea trebuinelor superioare este benefic nu numai sub aspect biologic, ci i psihologic, pentru c produce o pace mai profund i d un sentiment de mplinire a vieii.

Satisfacerea trebuinelor superioare are nevoie de ndeplinirea mai multor precondiii complexe, comparativ cu trebuinele inferioare. Astfel, de pild, trebuina de autoactualizare pune condiia ca toate celelalte trebuine s fie satisfcute i implic nite comportamente mai sofisticate dect cele orientate n direcia procurrii hranei.

Satisfacerea trebuinelor superioare implic, de asemenea, condiii externe mai bune: sociale, economice, politice. Astfel, de pild, pentru trebuina de autoactualizare este necesar o mai mare libertate de expresie.

O trebuin nu trebuie sa fie total i pe deplin satisfcut, nainte ca o alt trebuin din ierarhie s-i fac simit prezen. Maslow vorbete despre aa-numita satisfacere parial. Astfel, de pild, el d exemplul ipotetic al unui individ care i-a satisfcut nevoile fiziologice n proporie de 85%, cele de securitate, n proporie de 70%, cele de dragoste i apartenen 50%, cele de stim 40% i cele de autoactualizare n proporie de 10%.

I. Trebuinele fiziologiceSunt trebuinele de hran, ap, somn i sex.

Sunt cele mai puternice trebuine i sunt capabile s blocheze total manifestarea celorlalte trebuine.

N.B.! O trebuin care este satisfcut nu mai reprezint o trebuin i joac un rol minimal n viaa omului.

II Trebuinele de securitateMaslow este de prere c trebuinele de securitate au o importan deosebit pentru copii i pentru adulii nevrotici.

Subiecii normali si-au satisfcut bine aceste trebuine.

Ele implic: nevoia de siguran, stabilitate, protecie, structurare, ordine i absena fricii i anxietii.

Maslow subliniaz c lipsa structurrii mediului nconjurtor produce anxietate la copii. Copilului trebuie s i se " acorde libertate, dar numai n limitele unor situaii crora acesta le poate face fa.

La fel, un adult nevrotic are o mare nevoie de structur i ordine n mediu pentru c la el nevoia de securitate este nc dominant. Nevroticul are tendina compulsiv de a evita noul i i organizeaz existena astfel nct ea s fie ct mai predictibil (se conduce dup rutine rigide).

Maslow subliniaz c dei oamenii normali i-au satisfcut aceste trebuine, ei mai au totui nevoie de un anumit grad de securitate. Majoritatea oamenilor prefer prediciibilul necunoscutului, ordinea haosului, un loc de munc sigur unuia care presupune aventura. Dar, la normali, spre deosebire de nevrotici, nevoia de securitate nu are un caracter compulsiv.

III. Trebuine de apartenen i dragosteAcestea pot fi satisfcute n mai multe moduri: prin relaii afectuoase cu ali oameni n general, prin intermediul relaiei cu o anumit persoan (iubit, prieten) sau prin ocuparea unei anumite poziii ntr-un gnip sau n societate.Maslow nu confunda iubirea cu sexul, dar recunoate faptul c activitatea sexual poate fi un mod de exprimarea nevoii de dragoste.

Eecul satisfacerii trebuinei de dragoste reprezint, dup Maslow una din cauzele fundamentale ale dezadaptrii n societatea occidental.

IV. Trebuinele de stim

Implica nevoia de respect din partea propriei persoane (sentimente de valoare personal), cat i din partea celorlali, sub forma trebuinei de statut, recunoatere, succes social, faima etc.

=> Nevoia de - autostim;

- stim i respect din partea celorlali.Satisfacerea trebuinei de autostim l face pe individ s se simt puternic, valoros i adecvat. Drept rezultat el devine mai competent i'mai productiv n toate domeniile existenei.

Atunci cnd autostim lipsete, subiectul se simte inferior, neajutorat i descurajat. Maslow subliniaz c autostim pentru a fi eficient, trebuie s se bazeze pe aprecierea realist a propriilor posibiliti. In acelai timp, prestigiul, statutul i buna reputaie trebuie s fie acordate pe merit.

V. Trebuina de autoactualizareSe refer la realizarea deplin a tuturor posibilitilor i disponibilitilor fiinei umane. Omul trebuie sa devin ceea ce poate deveni n plan potenial.

Chiar dac celelalte trebuine sunt satisfcute, persoana care nu este autoactualizat va fi nelinitit i nemulumit.

Autoactualizarea poate mbrca multiple forme, nu doar realizarea artistic, tiinific sau politic. Astfel, o femeie care i crete bine copiii i este mulumit de acest lucru este autoactualizat.

Autoactualizarea presupune ndeplinirea mai multor condiii: libertatea fa de restriciile impuse de cultur sau de sine nsui, faptul ca persoana s nu fie distras de satisfacerea trebuinelor de nivel inferior, persoana trebuie s se autocimoasc bine, s aib o apreciere realist a puterilor i slbiciunilor sale, a aptitudinilor i abilitilor sale.

Trebuinele de cunoatere i nelegere: O ierarhie secundarMaslow se refer i la un alt set de trebuine umane -trebuinele de cunoatere i nelegere, pe care nu le plaseaz n cadrul piramidei sale. El consider c nevoia de nelegere i curiozitatea au, la rndul lor un caracter nnscut.

Argumente n favoarea existenei acestor trebuine:

1) Studiile de laborator au artat c animalele i exploreaz mediul fr alt motiv dect curiozitatea;2) Istoria, a artat c unii oameni i-au riscat viaa n

interesul cunoaterii;

3)Studiile au artat c muli aduli sntoi i maturi sunt

puternic atrai de nou i necunoscut;

4)Maslow a ntlnit n practica sa clinic muli aduli sntoi care sufereau de plictiseal datorit existenei lor monotone. Acetia s-au simit mult mai bine cnd au fost implicai n activiti intelectuale cu caracter provocaiv.

Maslow sublinia faptul c interesele de cunoatere ncep s se manifeste spre sfritul vrstei sugarului i la nceputul copilriei timpurii.

Maslow este de prere c aceste trebuine formeaz o ierarhie separat: nevoia de cunoatere este mai puternic dect nevoia de a nelege.

Intre cele dou ierarhii de trebuine exist o interaciune reciproc. Astfel, este imposibil ca un subiect s devin autoactualizat dac trebuinele sale de cunoatere sau nelegere nu sunt satisfcute.

Maslow arat c exist i excepii de la ierarhia trebuinelor: astfel, oamenii care s-au dedicat unei cauze cu preul vieii i-au negat trebuinele fiziologice sau pe cele de securitate.

Metamotivaiile:In urma studiului asupra persoanei autoactualizate, Maslow ajunge la concluzia c acestea sunt conduse de ceea ce el numea metamotivaii. El afirma c persoana autoactualizat nu se strduiete s obin ceva ci evolueaz.

Persoanele la care funcioneaz metamotivaii le nu lupt pentru reducerea unor deficiene i nu caut s reduc nite tensiuni, scopul lor fiind s-i mbogeasc existena, s creasc tensiunea psihic cutnd noul i experienele cu caracter provocativ.

Maslow arat c persoana autoactualizat nu este motivat n sens obinuit (s reduc o tensiune) ci n direcia maximizrii propriului potenial.

Metamotivaiile reprezint mai curnd moduri de a fi, dect cutarea i atingerea unor obiective.

Frustrarea atingerii metamotivaii lor produce, ceea ce Maslow numea metapatologia. (Maslow, 1967). n astfel de cazuri sursa mbolnvirii psihice este mai puin explicit pentru individ.

MetamotivaiiMetapatologie

Nevoia de adevrNencredere, cinism scepticism

BuntateUr, repulsie, dezgust, tendina de a se baza doar pe sine nsui.

FrumuseeVulgaritate, nelinite, lips de gust.

Unitate, integritateDezintegrare

Dihotomie - TranscendenTendina de a gndi n extreme (alb-negru). O viziune simplist asupra vieii.

VivacitateRobotizare. Sentimentul de determinaretotal;

lipsa emoiilor i entuziasmului;

senzaia de gol interior.

UnicitatePierderea sentimentului individualitii;pierderea sentimentului eului propriu.

PerfeciuneLips de speran.

NecesitateHaos, lips de predictibilitate.

Completitudine-finalitateIncompletitudine, ncetarea demersului de orientare spre scop; lips de sperana.

JustiieSuprare, cinism, nencredere, absena legii, egoism

OrdineInsecuritate, pierderea siguranei i predictibilitii, nevoia de a fi n gard.

SimplitateComplexitate inutil. Confuzie.

1 Pierderea orientrii.

Bogie interioar, totalitate, comprehensivitateDepresie, stnjeneal, pierderea interesului pentru lume.

Uurin (lips de efort)Oboseal, ncordare, rigiditate, atitudine nefireasc.

Tendin ludicDepresie, lips de umor, lipsii de entuziasm, lipsa de bucurie n via.

Auto-suficienA pune responsabilitatea pe seama altora.

SemnificaiaLipsa de sens, disperare.

Metapatologia reprezint diminuarea dezvoltrii plenare a potenialitilor fiinei umane.

Caracteristicile persoanei autoactualizate:

Maslow este de prere c personalitile autoactualizate nu reprezint mai mult de 1% din populaie.

Caracteristicile acestora sunt:

1. O percepere eficient asupra realitii.Personalitatea autoaclualizata este capabil s perceap lumea, inclusiv pe ceilali oameni n mod clar i obiectiv. Percepiile lor nu suni distorsionate de team sau de anumite nevoi nesatisfacute. Nu au prejudeci i idei preconcepute.

2.Se accept pe sine, pe ceilali i natura n general.Personalitile autoactualizate i admit punctele tari i slbiciunile fr a avea tendina de a distorsiona imaginea de sine i iar tendina de a simi o ruine i o culpabilitate excesive referitoare la eecurile i imperfeciunile sale.

3.Personalitatea autoactualizat se caracterizeaz prin spontaneitate, simplitate i naturalee.Comportamentul personalitii autoactualizate este deschis, direct, natural i nu este bazat pe jocul de rol social.Personalitatea actualizat nu are nevoie s-si ascund sentimentele i s pretind c este altceva dect este. Astfel de persoane sunt ele nsele, fr a fi agresive sau rebele.

4.Concentrare pe probleme mai curnd dect pe propria persoan.Personalitile autoactualizate consider c au un sens n via, o anumit datorie de ndeplinit. Ele se dedic unui scop.

Personalitile autoactualizate nu se angajeaz n activitate pentru bani, glorie sau putere, ci pentru satisfacerea metatrebuinelor, pentru dezvoltarea propriilor posibiliti, pentru actualizarea disponibilitilor eului.

5.Nevoia de intimitate i independen.Personalitile autoactualizate nu numai c sunt sntoase psihic i pot suporta izolarea de ceilali, fr efecte psihopatologice, ci chiar mai mult, ele au o anumit nevoie de izolare i solitudine dect ali oameni.

Ei se bazeaz mai mult pe ei nii n satisfacerea trebuinelor i nu au o dependen excesiv faade ceilali. Datorit independenei, aceste persoane pot prea la prima vedere mai reci si mai neprietenoase dei nu aceasta este intenia lor. Ei sunt pur i simplu mai autonomi dect ceilali oameni i nu caut cu orice pre s obin cldur i susinere de la ceilali.6. Prospeimea permanent a evalurilor

Personaliti autoactualizate au capacitatea de a percepe lumea nconjurtoare cu prospeime, mirare i entuziasm. Ele vor ii capabile s se entuziasmeze de un rsrit de soare, de o floare sau de o simfonie.

7.Trirea unor experiene de vrf (peak experiences").

Personaliti autoactualizate au momente de extaz intens, de fericire, de bucurie extrem - experiene asemntoare cu cele religioase. In cadrul unor astfel de experiene ego-ul este depit n cadrul unei triri de tip transcendent.

In timpul experienelor de vrf, persoana se consider puternic, ncreztoare, hotrt.

8.Interese socialeLa fel ca i Adler, Maslovv consider c oamenii

iiitoactualizai, sntoi psihic sunt capabili s triasc sentimente de simpatie i empatie pentru omenire n general. Ei au atitudinea fratelui mai mare fa de ceilali oameni (continu s-i simpatizeze chiar dac acetia i dezamgesc).

9.Relaii interpersonale mai intense.Dei cercul de prieteni ai oamenilor autoactualizai nu este prea larg, prieteniile lor sunt mult mai intense i mai profunde dect ale celorlali oameni. Frecvent ei au discipoli i admiratori.

10.Subiecii autoactualizai sunt mai creativi dect restul populaiei, dei ei nu sunt totdeauna productori de opere artistice sau tiinifice. Ei pun n eviden inventivitatea i originalitatea n toate aspectele vieii lor. Sunt spontani, flexibili, deschii i nu se tem de faptul c ar putea face greeli sau c ar putea face un lucru stupid.

11.Structura de caracter de tip democratic, i accept pe ceilali i nu dau dovada de prejudeci rasiale, religioase sau sociale.Ei sunt dispui s asculte i s nvee de la oricine i nu se poart cu superioritate fa de persoanele cu o educaie mai puin elevat.

12. Rezistena la enculturaiePersonaliti foarte sntoase sub aspect psihic, sunt autonome, suficiente lor nsele i independente. Drept rezultat ele pot rezista presiunilor culturale i sociale care le impun anumite linii de gndire i comportament. Ele nu se rzvrtesc n mod deschis mpotriva ordinii sociale i normelor culturale, dar se conduc dup regulile lor interioare.

N.B.! Personalitile autoactualizate au i ele imperfeciunile lor. Subiecii pot fi adesea reci, duri, ascuni, pot avea momente de ndoial sau team, ruine sau culpabilitate, conflicte sau ncordri.

Dar, astfel de triri, reprezint excepii de la comportamentul lor firesc (sunt mai puin frecvente i au durat mai scurt dect la personalitile obinuite).

Dac trebuina de autoactualizarc este nnscut, se pune problema de ce nu devin toi oamenii autoactualizai.

Un motiv ar fi c, cu ct o trebuin se situeaz mai sus n ierarhia trebuinelor, cu att ea este mai puin puternic. Trebuina de autoactualizare nefiind puternic este uor inhibat de condiiile ostile de mediu.

Astfel, de pild, Maslow d exemplul modului n care sex-rolurile din cultura occidental inhib tandreea i sentimentalismul la biei.

n cazul n care copilul este hiperprotejat, el nu va putea pune n aciune noi tipuri de comportament, ceea ce l va mpiedica s-i dezvolte noi deprinderi i abiliti.

Un alt motiv pentru care autoactualizarea poate fi blocat este ceea ce numete Maslow complexul lui Iona". Aceasta nseamn c noi ne temem i ne ndoim de propriile posibiliti i capaciti. Ne temem, dar n acelai timp ne simim provocai de propriile noastre capaciti.

Al treilea motiv pentru care sunt att de puine persoane autoactualizate const n faptul c, drumul spre autoactualizare presupune mult curaj. Chiar atunci cnd trebuinele inferioare au fost satisfcute, autoactualizarea presupune efort, disciplin, autocontrol i munc intens.

Din acest motiv pare mai comod s ne meninem acolo unde ne aflm, dect s cutm mereu noi situaii cu caracter provocai v.

A renuna la rutini, la siguran i la cile bttorite4' presupune un mare act de curaj.

Se pare c experienele copilriei sunt cruciale n inhibarea sau stimularea trebuinei de autoactualizare. Controlul excesiv i rutina impuse copilului, dar i permisivitatea excesiv pot reprezenta factori nocivi.

Maslow atrage atenia c o libertate excesiv poate conduce la anxietate i insecuritate la copil, ceea ce va frna dezvoltarea viitoare.

Linia corect const, dup Maslow, n a acorda copilului libertate n anumite limite. In acelai timp el subliniaz rolul dragostei acordate copilului ct i satisfacerii nevoilor de baz n primii doi ani de via pentru a asigura premisele tendinei spre autoactualizare.

15