Silvia ANDREI

Careul de asi

Editura PASTEL, Braqov, 2016

CORA

I

- Felicitiri, Coral Egtisingura din liceu care ai luat bacalaurea-

tul cu media 10!Glasul plScut al mamei conlinea 9i o inconfundabilS noti de

m6ndrie gi Cora simli nu numai satisfaclia performanlei gcolare, ci 9i

satisfaclia de a-i fi oferit mameiaceasti bucurie.

- Ai nevoie de cdteva zile de odihn5 inainte de marea incerca-

re a concursului de admitere la Medicind.

- Dar, mam5, nu-mi pot permitel E un concurs foarte greu,

iar la anatomie materia este extrem de stufoasd.

- Egti bine pregititd 9i nu egti genul care ingragi porcul inajun. in schimb, creierul are nevoie de o relaxare, pentru ca si dea

randamentul maxim la urmitoarea probd. Aga c5 plecdm trei zile la o

cabani - hotdri mama.Cora oft5. Stia cd acel ,,dixi" al mamei nu putea fi contestat,

aga cd se resemnd. incepu chiar s5-i placd ideea unei scurte vacanle

cu mama, doar ele doud. Dacd va reugi la facultate, va pleca la Bucu-

regti 9i oricum o va vedea mai pulin, a9a cd acest timp putea fi foarteprelios pentru ele.

...Agezati comod la fereastra compartimentului, Cora i9i

aminti de aceasti conversalie. i9i privi mama care gedea pe scaunul

din fala ei gi se bucuri ci vor avea trei zile pline impreunS. Privi pe

geam defilarea copacilor 9i a st6lpilor de telegraf. Aerul ricoros de

munte pitrundea prin fereastra deschisd gi Cora il trase adSnc in piept,

inchiz6nd ochii. ,,Asta ar trebui si fie fericirea: proiecte implinite, pre-

zenla unei persoane dragi, un decor minunat..." 96ndi ea. ,,Md simtlinigtitS, nu neapirat fericitS. Oare de ce? Poate ci fericirea pentru

mine e o stare finalS, nu un moment de etap5. Fericirea... nu m-amg6ndit niciodatd la ea p6ni acum. Am triit, pur gi simplu, momentede bucurie, uneori de linigte, de pace sau pur gi simplu de relaxare.

Dar fericirea... trebuie si fie ceva mai mult. Ar trebui si am acel sen-

10

timent pe care l-a avut Faust cdnd a spus: <O, clip5, stai! Egti atet de

lrumoasS!> Dar cum poli spune asta, cSnd clipa urmitoare i1i poate

,rduce mai mult, poate fi mai interesant5, mai implinitd? Da, cred cd

lericirea e o stare finald, nu de moment, nu de etap5."Trenul opri in gara staliunii de munte de unde luau microbu-

zul pentru a ajunge la pensiunea unde rezervaserd locuri. Era o zi

frumoasd de iulie, o zi insoritS, cu un cer limpede ca lacrima, firdurmi de nori. Degi cildura soarelui era atenuati de prezenla munfi-lor gi a pddurii, ajunserd ugor obosite in camera lor. Era o camera

drdgu!5, cu doui paturi, un dulap 9i o masd pe care se afla un televi-zor. Ferestrele cu perdelule colorate se deschideau spre un peisaj de

vis: crestele munfilor, cu ugoare urme de zdpadd, mai jos verdelepidurii gi c6teva acoperiguri rogii ce colorau peisajul. Mama se agezd

obositS pe unul din paturi. Respira greu gi o ugoard paloare ii acoperi-se obrajii. Cora o privi cu o umbrd de ingrijorare.

- Ce s-a int6mplat, mamS?

- Nimic, draga mea. Am obosit un pic, dar imi trece. Ne odih-nim pufin, apoi iegim sd vizitdm imprejurimile.

Spre seard, mama gi fiica iegirS impreuni si exploreze staliu-nea. Era un ordpel de munte mic gi cochet, cu case cu o arhitecturdspecific montani gi cu multe vile 9i pensiuni, semn cd era o zond cdu-

tat5. Se agezari pe o banc5, privind lumea ce iegise la plimbare, inrdcoarea plScutd a amurgului. ,,Pe drum e o lume lenegS, cochetd" -recitd cu voce tare Cora.

- Egti ?ncd sub impresia examenului de bacalaureat - z6mbi

mama. Spuneam ci in aceste trei zile nu vom vorbi despre gcoald, nu-i

a9a?

- E greu de evitat, pentru ci md preocupd mereu.

- Ce fac prietenele tale, acum, ci au trecut cu bine de bac? igipdstreazd opliunile de care mi-ai povestit?

- Da, degi asta ?nseamn5, din pdcate, cd ne vom despdrli.

,,Careul de agi" se destramd, fiecare va pleca in alt oras.

- Parci Andra vrea si meargi tot la Bucuregti, ca gitine.

- E adevirat, dar Politehnica e departe de MedicinS, oragul e

mare gi fiecare vom avea preocupdrile gi prioritilile noastre. Nu va

mai fi ca in liceu, degi mi-ag dori...

Ll

- gi Rdzvan, colegul vostru?

- Cred ci va alege Clujul, rispunse Cora, dupi o ugoari ezita-re. igi aminti ultima lor disculie, dupd examenul de bacalaureat. Rdz-

van o invitase la o plimbare in parc si, degi ar fi fost tentat; s5-l refu-

ze, ceva din atitudinea bdiatului o fdcuse sd accepte. La inceput s-au

plimbat in tdcere, apoi Rdzvan a invitat-o si stea pe o banc5. Cora

simlea ci nu va fi o plimbare sau o disculie lejerd, nici superficiald.intr-adevdr, Rizvan ii povestise despre intenliile sale de viitor. Pirinliiinsistau si meargd la facultate la Cluj, dar el nu se hotdr6se inc5. Clu-jul avea cel pulin doud atuuri: o facultate foarte bine cotati 9i, mai

ales, posibilitatea de a locui la o mdtugd pi nu la cdmin sau in gazdd,

ceea ce ar fi ugurat foarte mult povara financiari a familiei. Rizvandorise aceastd disculie pentru a afla pirerea Corei. EI ar fi dorit sialeagd Bucuregtiul, dar asta numai pentru ci acolo era ;i Cora. Avea

insi nevoie de o confirmare din partea ei. Cora inlelese imediat des-pre ce era vorba: Rdzvan o intreba indirect dacd relalia lor, colegialSp6nd acum, putea avea un viitor, putea continua sub o altd form6.gtia cd Rizvan era indrSgostit de ea, dar p6n5 atunci nu o preocupase

in mod deosebit acest lucru. Acum, deodatS, seriozitatea lui o obliga

la un rispuns clar. O vreme tdcuse, fdrd ca biiatul s5-i intrerup6 tice-rea. Rememori in g6nd anii ce trecuserS, amintirile comune. igi dddu

seama cd Rizvan fusese mereu in cercul ei de prieteni, mereu aproa-pe de ea, gata s-o ajute, si comunice, s5-i fie prieten. Ea se purtase

destul de rece cu el 9i acum, intr-un fel, ii pdrea rdu. Poate pentru cd

ipi dddea seama cd Rdzvan nu merita aceasta, dar, pe de altd parte,

nu putea gdsi in inima ei alt sentiment pentru el decSt aceasti apre-ciere colegialS, prieteneascd. Pentru prima oard incercase si-i vor-beascd, strdduindu-se ca vorbele ei sd nu-l r5neasc5. Descoperi inad6ncul ei, sub rdceala gi indiferenla de la suprafa!5, o cdlduri 9i odelicatefe ce o uimiri 9i pe ea. Dar Rdzvan merita aceastd delicatele,care trebuia s5-i indulceasci pilula amarS: Cora nu avea planuri de

viitor care s5-l implice gi pe el.

- Da, Rizvan va merge la Cluj - repetd ea rispunsul la intre-barea mamei.

- Se insereazi gi s-a fdcut rdcoare. Sd mergem la masi -propuse aceasta.

t2

Cele trei zile zburarS repede gi Cora cu mama ei se intoarserdl,r Bragov. Mai era pu!in p6nd la concursul de admitere, dar Cora era

o fatd eficientd gi organizatd. Planul ei de recapitulare fusese impirlitpe zile gi ore, astfel inc6t nimic din programd nu era uitat, nici ldsat pe

dinafarS. Plecari la Bucuregti cu c6teva zile inainte de examen. C6nd

r-a apropiat pentru prima oard de impunitoarea clSdire a Universitd-

1ii de Medicini gi Farmacie, Cora a fost impresionatS. Privea frontonulgrecesc, clSdirea in stil neoclasic, statuia doctorului Carol Davila din

fala ei gi simlea cdt de puternici era dorinXa ei de a fi parte a acestei

UniversitSli, care-;i risfrdngea prestigiul asupra tuturor profesorilor

li studenlilor ei. Era cea mai fierbinte dorin!5 a ei si devind studentda acestei universitS!i. Examenul nu i s-a pdrut excesiv de greu, pentru

ci era bine pregititi. Dupd fiecare prob5, mama o agtepta la iegire,

cu sufletul la gur5, dar de fiecare dati z6mbetul mullumit al fetei olinigtea. Sosi in fine ;i mult agteptata zi a afigdrii rezultatelor.Apropiindu-se de facultate, Cora observi emolia mamei.

- Egti mai emolionati ca mine, mamd - se mird Cora.

- Asta pentru cd nu mai am incongtienla tinerelii.

- Poate e vorba de siguranlS de sine, de faptul c5 gtiu ce potgi c6t pot realiza - murmurd fata.

- Poate. Poate e bine pentru tine ci egti mai pulin emotiv5,mai stdp6ni pe tine. Poate... Dar uneori ag vrea si te vdd emolionatd:

- Dar sunt, mam5. Doar cd de cele mai multe ori nu ardt.Ajunserd in cele din urmd la facultate, unde grupuri de tineri

a$teptau cu neribdare afigarea rezultatelor. Tocmai atunci, o doamninu foarte inaltd 9i plinu!5 se pregdtea sd afigeze listele. Tinerii se bu-

lucird in fala panoului de afigaj. Se auzeau exclamalii de inc6ntaresau, dimpotrivS, de dezamigire, dupi cum fiecare se regisea sau nu

pe lista celor admigi. Cora stdtea deoparte, agtept6nd si se mai poto-leasci zarva, ?n timp ce mama incerca gi ea sd se aproape de panou.

- E una care a intrat cu 10 curat - exclami o fat5, adres6ndu-seprietenei sale. Una, Cora Alexandrescu -i;i auzi Cora numele. Un fiorde m6ndrie o stribitu. Mama se intoarse, confirmAnd rezultatul. inochii ei striluceau lacrimi de bucurie. isi imbri1i;d fiica, in timp ce-i

;opti:

13

de la Bragov, de la str|zile, casele 5i amintirile lui, ci 9i de la copiliria

9i adolescenla ei, de la un mod de viali, de la o etapd important5, cu

care n-avea si se mai intSlneascS. Voia parci sd inmagazineze pe

retini 9i apoi intr-un coll al creierului tot ce insemnase viala ei seninigi lipsiti de griji de pdnd acum. Pentru c5 erau locuri pe care s-ar pu-

tea sd nu le maivadi niciodatd...

ilt

J6r6itul ceasului degteptdtor o smulse din somnul dulce al

noptii. Visase c5 era undeva in satul bunicilor gi alerga cu lnge spre

dealurile vinelii ce se profilau in fala lor. Alerga insi cu incetinitorul,

ca in filme, gi orice fdcea nu putea micgora distanla p6nd la acele

dealuri. ,,Bine ci n-a fost dec6t un vis" - oftd uguratd Andra, deschi-

zSnd fereastra. RScoarea diminelii p5trunse pe datS in camerS, f5-

cdnd-o sd se infiorare u9or. PriveliStea era impresionantd 9i, degi o

vedea in fiecare diminea!5, Andra nu se mai sdtura privind-o: munlii

inalli ai Bavariei, cSsulele pitoregti risipite in vale, pictate diferit, gi

oglinda unui lacin dePirtare.Cobori veselS din camera ei. La parter, Frau Schultze, gazda

sa, pregdtise micul dejun.

- $uncd gi ouil se bucurS Andra. Frau Schultze o privi z6m-

bind. Era o bavarezS voinicS, cu pirul c6nepiu impletit intr-o coadd

groasS pe spate gi imbricati in portul tradilional. Desigur, nu era

brodatul ,,drindl" de sirbdtoare, ci o fustd simplS, albastrS, increlitiin talie gio vesti neagrS, ce contura nu doartalia, cigialbulbluzei.

Andra igi sorbi ceaiul gi iegi in grabi pe u95. Mica localitate de

munte bavarezS o intSmpinS cu aceeagi atmosferS familiarS din fieca-

rc diminea!5. Andra se indreptd spre pensiunea ,,Edelweiss", unde

Itrcra, ,,Md pot considera norocoasS - gAndi ea. Se pare cd p6nd aici.;unl pa drumul cel bun." Rememori peripeliile ultimilor ani, din

rrrotnr.ntul in care sosise la Mtlnchen cu o delegalie a lnstitutului la

r *ilr, lilr:rir in Romfinia. in timpul gederiiin RFG avusese grijd si nu se

42

arate prea entuziasmatd de,,raiul capitalist", pentru cd stia cd in toa-te delegaliile din strdindtate era cel putin o persoand ce se afla acolocu misiunea de a ,,veghea" asupra celorlalfi. Arborase o mind veselddar ugor indiferenti p6nd in ultima zi. se pregdteau cu tolii de intoar-cerea acas5, cSnd Andra a hotir6t sd joace marea scend a finalului,pe care o pregitise ?nci din Rom6nia. Chiar cu o seard ?nainte le po-vestise colegilor cd-i rimisese inima la o bluzd pe care o vdzuse invitrina unui magazin aflat nu departe de hotel. ,,Vai, fetelor, imi do-resc aga de mult acea bluzS!", se tAnguise ea cu o seari inainte. Acumrelud aceeagi temi cu varialiuni, intr-un crescendo tot mai dramatic,capt6nd in cele din urmd interesul tuturor. ,,$i eu care credeam cdnimic nu !i-a relinut atenfia in cdl5toria asta", remarcd ironic un co-leg. ,,Vd rog, vi rog si md ajutati sd mi-o cumpdr. imi ajung exactbanii economisifi din diurnS. Am bagajele gata, magazinul e la doipagi, in mai pufin de o jumdtate de ori ag putea fi inapoi.,, Andra gtiabine ceea ce toli gtiau: ci niciunul dintre ei nu putea circula de capullui prin orag. Deplasdrile erau doar in grup. ,,Sd vind cineva cu mine,,,propuse ea. ,,Tartorul" grupului fu prins oarecum in ofsaid. Nu puteas-o insoleascd el pe Andra, pentru cd nu-si putea pdrisi ,,turma,, asu-pra cdreia veghea. Ar fi preferat s-o impiedice din prudentd sd plece,dar, pe de o parte, n-o suspecta deloc pe Andra, pe de altd parte,atmosfera ii era favorabilS acesteia, a9a cd se decise ca t6ndra si fieinsolitd de un coleg,,,ca sd nu se rdtdceascd intr-un orag striin si sdse intoarcd in timp pentru a prinde avionul", cum sunase motivafiaoficialS. ceea ce a urmat pare desprins dintr-un film de acfiune: intra-rea in marele magazin, cu multe raioane, ,,picdlirea,, colegului ce oagtepta pe o canapea, ca ea sd probeze bluza cu pricina, iesirea ei dinmagazin, trecind prin alte raioane, dupi ce o rugase pe vdnzitoaresi-i inm6neze un bilet ,,domnului de pe canapea". Surpriza acestuia afost enormi cSnd a aflat din acel bilet cd se poate intoarce linigtit lahotel, cici colega lui decisese si r5m6nd in Germania. C6t despreAndra, ea s-a oprit la primul post de polifie, declardnd cd cere azilpolitic in RFG.

Andra su16se amintirii. N-a fost ugor, dar intreaga poveste se

lrotrivea oarecum cu firea ei ugor aventuroasd gi ludicd. Greul abia arrrmat: lag5rul de azilan!i, verificdrile, examenele si examindrile... Ea a

43

avut oarecum noroc cu statutul de Aussiedler, dat fiind ci avea oare-

ce rSdScini germanice pe linie maternS. Acum era mulfumit; c5 igi

putea incepe viala pe propriile picioare, chiar dacd deocamdatS era

receplionerd la pensiunea ,,Edelweiss". Cagtiga insd binigor, c6t sd

poatd locui in gazdd la Frau Schultze, sd min6nce, sd se imbrace 9i sd-i

mai rim6nd ceva, nu mult, de pus deoparte' ,,Ai diplomd de inginer 9i

stai la receplie" ii gopti un 96nd ce-o mai b6ntuia cateodatS. Andra il

didu la o parte. ,,E doar o etap5, nu voi rdm6ne mereu aici" - se incu-

raja ea.

Ajunse la pensiunea ,,Edelweiss", locul ei de munci de ceva

timp. Era o clddire cochetS, in stilul montan specific zonei, o cdsu!5

desprinsS parcS din povegtile cu Heidi, cu mugcate la ferestre 9i fa!a-

de pe care era zugrdvitS o t6ndri ce primea din partea prinluluiinge-

nuncheat in fala ei o minunat; floare de col! (Edelweiss) - scenS ce

fScea trimitere nu numai la o veche legendd localS ce se pierdea in

negura timpului, ci ;i la numele pensiunii. Andra, imbrScatS acum intr-

un cochet drindl, igi lud in primire postul, inlocuind-o pe colega ce lu-

crase noaptea. ,,E doar o etapi trecitoare" igi zise incS o dat5. Era 9i nu

era mullumitd. Era - pentru c5-5i atinsese scopul. Ajunsese unde dorise

9i se integrase bine pentru inceput. Dar slujba ei, pe 16ngd avantaje,

avea gi inconveniente: mai int6i, nu era potrivitS cu studiile ce le avea

ea. Un alt dezavantaj era ci uneori lucra gi?n ture de noapte.

Observ6nd clienlii ce intraserd pe uga principalS, afi95 un

z6mbet profesional 9i iegi in int6mpinarea lor cu politele. inregistrit6ndra familie gi le dSdu in primire cheia camerei. Andra era o per-

soani deschisi 9i asta o ajuta in meseria aceasta, unde comunicarea

insemna mult. Avusese parte gi de evenimente mai pulin pl;cute: unii

bSrbali singuri incercaserS s5-i fac5 avansuri, dar nimeni nu depSgise

o anumitS IimitS ;i fata respinsese ferm, degi z6mbind glacial, astfel

de tentative. considera cd orice meserie ai aborda, trebuie s5 o tra-

tezi cu seriozitate gi profesionalism. Dar era hotdrStd sd facd tot posi-

bilul pentru a gSsi ceva mai bun in viitor. Nu voia s5 fie ca acele girimici, pe lSngi care trece acceleratul fdrd sd opreasci 9i geful de gari

ri'irninc mereu la postul lui, in timp ce trenurile trec in vitezS pe 16ng|

r,l, Antlr;t era omul oportunitSlilor fructificate, care privea mereu

fur,rlnlt., \pra otaPa urmdtoare.

44

Privi z6mbind din nou profesional spre clientul ce tocmai in-trase. Era un bdrbat destul de inalt, intre 30 si 40 de ani, cu trisituriregulate si imbrdcat cu gust, de;i nu ostentativ. Schimbari c6tevacuvinte politicoase, dupd care Andra ii dddu cheia camerei. HerrPfennig ii mullumi cu un z6mbet gi urcd scdrile spre etaj. Ziua demuncd trecu destul de repede pentru Andra. La iegirea din tur5, ilintAlni pe strad5 pe Herr Pfennig. Cum aveau acelasi drum, acesta iiceru permisiunea s-o insoleasc5. Atitudinea lui nu avea nimic ambi-guu sau provocator, aga cd Andra acceptS. Cur6nd descoperi cu uimi-re cd noul client al pensiunii avea o conversalie interesantd 9i o cultu-rd impresionantd. Nu-gi didu insd seama cJ aceeagi descoperire ofdcuse si Herr Pfennig, uimit sd gdseascd la o persoand cu un statutaparent modest, un asemenea orizont intelectual. Ajunseri in cur3ndacasi la Andra, dar, cum conversalia era inci foarte vie, Herr pfennig

o invitd a doua zi dupd munci la o cafea pe una din terasele orSgelu-lui. Andra acceptd din curiozitate, dar gi pentru cd intr-adevdr conver-satia ii fScuse plScere. A doua zi c6nd iesi de la ,,Edelweiss", HerrPfennig o astepta.

- Mergem la terasa restaurantului ,,Bavaria"l decretd acesta.Sicum n-am luatincd masa, vd invit s-o ludm impreuni.

Andra protestS, spun6nd ci fusese vorba doar de o cafea,dar, in cele din urm5, ca sd nu-l lase pe inso!itorul ei sd min6nce sin-gur, acceptd sd comande doud feliule de cagcaval pan6. Herr Pfennignu comentd, dar in sinea lui aprecie delicatelea comesenei sale. Con-versafia se animd treptat 9i Andra se trezi cd-i povestegte amdnuntedespre viala ei.

- A, suntefi absolventd de facultate - spuse el. De ieri m-auimit conversalia cu dumneavoastrd gi bJnuiam acest lucru. Ali fostc;urajoasd c6nd ati hotir6t s-o rupe!i cu trecutul. Andra mSngAie cuprivirea munlii inalli, albdstrii, ce se vedeau in zare ca intr-o cea!5.CurajoasS? Fdcuse doar ceea ce simlise cd trebuie sd fac5, ceea cer:redea ci e bine pentru ea. Nu evaluase incd rezultatele, dar credeat.i e pe drumul cel bun. AflS apoi cd pe Herr Pfennig il cheami Ger-lrard ;i lucra la o banc5. ,,Funclionar" - g6ndi Andra. Avea adesearlrum in zond, la o filiali a bdncii din mica localitate bavarezS, a9a cd',cjururile lui la Edelweiss promiteau a fi relativ frecvente in viitor.