caracterizarea personajului moțoc

2
Caracterizarea personajului Moțoc din nuvela “Alexandru Lăpușneanu” de C. Negruzzi Alexandru Lăpușneanu este o nuvelă istorică scrisă de Costache Negruzzi și publicată pentru prima oară în anul 1840, în primul număr al revistei ieșene Dacia Literară . Acțiunea se desfășoară în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpușneanu în Moldova . Unul dintre personajele atestate în text este vornicul Moțoc – un boier lacom și avid de putere și de avere, individualizîndu-se, mai ales, prin viclenie, fiind „deprins a se ciocoi la toți domnii”. Este un personaj secundar,individual și fictiv care are un rol covîrșitor în desfășurarea evenimentelor și în susținerea conflictului. El este un intrigant și un trădător de profesie, uneltind împotriva tuturor domnilor pentru a-și atinge propriile interese și pentru a trage foloase. Aceasta este constată în text atunci cînd i-o spune fără menajamente tot Lăpușneanu : “… ai v îndut pre Despot, m-ai vîndut și pre mine, vei vinde și pre Tomșa ”. Moțoc deține un rol negativ în nuvelă. Este laș, perfid și prefăcut, iar la început I se împotrivește lui Lăpușneanu, apoi I se alătură. Are rol de slugarnic și lingușitor: “ Moțoc îi sărută mîna, asemenea unui cîine, care, în loc să muște, linge mîna care-l bate. El era mulțămit de făgăduința ce cîștigase, știa că Alexandru- Vodă o să aibă nevoie de un intrigant precum el. Moțoc este caracterizat în mod direct de către autor, de către personaje și indirect prin faptele sale, prin comportament, relatia cu celelalte personaje, aspectul fizic și vestimentar al său, prin felul de a vorbi și a gîndi. Prin caracterizarea directă, naratorul notează satisfacția personajului atunci cînd Alexandru-Vodă îi promite că sabia lui "nu se va mînji în sîngele tău". Moțoc socotește că a repurtat o victorie asupra lui Lăpușneanu, fiind "mulțămit de făgăduința ce cîștigase" și conștient de faptul că "Alexandru-Vodă o să aibă nevoie de un intrigant precum era el". Moțoc nu are niciun scrupul, profită de avantajele funcției de vornic la Curtea domnească pentru a stoarce taxe și biruri exagerate din munca bieților tărani. De aceea, el este linșat de norodul venit la porțile palatului, care a cerut într-un glas "capul lui Moțoc, vrem". Din comportamentul manifestat în acest episod, reiese în mod indirect și alte însușiri ale personajului. Crud și plin de ură, Moțoc îi spune domnitorului îndrepte tunurile pe mulțime, apoi, laș, începe să se văicărească și să se lamenteze: "fie-vă milă de jupăneasă și de copilașii mei! Lăsați-mă să

Upload: dangorceag

Post on 04-Oct-2015

13 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Caracterizarea personajului Moțoc

TRANSCRIPT

Caracterizarea personajului Mooc din nuvela Alexandru Lpuneanu de C. Negruzzi

Alexandru Lpuneanueste o nuvel istoric scris deCostache Negruzzii publicat pentru prima oar n anul 1840, n primul numr al revisteiieeneDacia Literar. Aciunea se desfoar n timpul celei de-a doua domnii a luiAlexandru LpuneanunMoldova. Unul dintre personajele atestate n text este vornicul Mooc un boier lacom i avid de putere i de avere, individualizndu-se, mai ales, prin viclenie, fiind deprins a se ciocoi la toi domnii. Este un personaj secundar,individual i fictiv care are un rol covritor n desfurarea evenimentelor i n susinerea conflictului.El este un intrigant i un trdtor de profesie, uneltind mpotriva tuturor domnilor pentru a-i atinge propriile interese i pentru a trage foloase. Aceasta este constat n text atunci cnd i-o spune fr menajamente tot Lpuneanu: ai vndut pre Despot, m-ai vndut i pre mine, vei vinde i pre Toma. Mooc deine un rol negativ n nuvel.Este la, perfid i prefcut, iar la nceput I se mpotrivete lui Lpuneanu, apoi I se altur. Are rol de slugarnic i linguitor: Mooc i srut mna, asemenea unui cine, care, n loc s mute, linge mna care-l bate. El era mulmit de fgduina ce ctigase, tia c Alexandru-Vod o s aib nevoie de un intrigant precum el.Mooc este caracterizat n mod direct de ctre autor, de ctre personaje i indirect prin faptele sale, prin comportament, relatia cu celelalte personaje, aspectul fizic i vestimentar al su, prin felul de a vorbi i a gndi. Prin caracterizarea direct, naratorul noteaz satisfacia personajului atunci cnd Alexandru-Vod i promite c sabia lui "nu se va mnji n sngele tu". Mooc socotete c a repurtat o victorie asupra lui Lpuneanu, fiind "mulmit de fgduina ce ctigase" i contient de faptul c "Alexandru-Vod o s aib nevoie de un intrigant precum era el".Mooc nu are niciun scrupul, profit de avantajele funciei de vornic la Curtea domneasc pentru a stoarce taxe i biruri exagerate din munca bieilor trani. De aceea, el este linat de norodul venit la porile palatului, care a cerut ntr-un glas "capul lui Mooc, vrem". Din comportamentul manifestat n acest episod, reiese n mod indirect i alte nsuiri ale personajului. Crud i plin de ur, Mooc i spune domnitorului s ndrepte tunurile pe mulime, apoi, la, ncepe s se vicreasc i s se lamenteze: "fie-v mil de jupneas i de copilaii mei! Lsai-m s m spovedesc!". Viclean i abject, boierul nal rugi Fecioarei Maria s-l scape de primejdie, jurndu-se s fac o biseric, s posteasc tot restul vieii, dar imediat rutatea iese la suprafat: "Pune s deie cu tunurile ntr-nii... S moar toi! Eu sunt boier mare, ei sunt nite proti!". Trasturile vornicului Mooc sunt ilustrate direct de ctre narator - "striga ticlosul", "ticlosul boier" i indirect prin atitudinea i vorbele personajului - "plngea, ipa, suspina", "se bocea ca o muiere", " i smulgea barba" -, autocomptimindu-se cu laitate: "Oh! pcatosul de mine'.", "Oh! "Nenorocitul de mine!".Alexandru Lpuneanu l d pe minile nfuriate ale gloatei ce strigau n continuu c vreau capul lui Mooc, iar acetia l omoar n btaie. Acest destin tragic al lui Mooc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. Numele dat, de ctre autor lui Batista Veleli reprezint de fapt o comparaie ntre un motan linguitor si personalitatea acestui personaj.n "Istoria literaturii romne", editat de Academia Romn, se afirm c scriitorul Costache Negruzzi "a adus o contribuie esenial la procesul de dezvoltare a limbii i literaturii romne din perioada pasoptist", mai ales prin nuvela "Alexandru Lpuneanu" care "va rmne totdeauna un model perfect de stil, de limb frumoas, de creaie dramatic i de o necontestat originalitate". (Vasile Alecsandri).