caracteristica si organizarea unitatii de comert srl den baza.[conspecte.md]

33
Capitolul I Caracteristica unității de comerț 1.1Forma organizatorico-juridică a întreprinderii ,tipul de proprietate Întreprinderea reprezintă o verigă de bază a economiei, în care are loc producerea unor bunuri, executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii conform cerințelor pieței. Fiecare întreprindere constituie o unitate distinctă, atât față de alte întreprinderi, care aparțin aceleiaşi ramuri sau subramuri, cât şi față de cele care aparțin altor ramuri. Principalele criterii utilizate în literatura de specialitate pentru gruparea pe tipuri a întreprinderilor sunt: A. După forma juridică: întreprinderea publică; întreprinderea semipublică, cu formele sale concesiunea şi societatea în proprietate mixtă; întreprinderea privată; B. După scopul înfiinţării şi modul de funcţionare: regii autonome; societăţi comerciale, de stat sau particulare (private); organizaţii non- profit, create în scopul sprijinirii unor activităţi de natură socială, educaţională, religioasă sau alte asemenea servicii necomerciale, fără a se urmări obţinerea profitului; C. După numărul proprietarilor şi modul de constituire şi exploatare a patrimoniului: întreprinderi private individuale, cu variantele întreprindere unipersonala (cu un singur acţionar), întreprindere familială şi întreprinderea cooperatistă; întreprinderi societare, sub forma parteneriatelor (sau societăţilor de persoane) şi a corporaţiilor (sau societăţilor de capitaluri). În ţara noastră, potrivit legii, pot funcţiona următoarele tipuri de întreprinderi societare: societate în nume colectiv (SNC), societate în comandită simplă (SCS), societate în comandită pe acţiuni (SCA), societate pe acţiuni (SA) şi societate cu răspundere limitată (SRL);

Upload: cristina-cristina

Post on 24-Oct-2015

80 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

Capitolul I Caracteristica unității de comerț

1.1Forma organizatorico-juridică a întreprinderii ,tipul de proprietate

Întreprinderea reprezintă o verigă de bază a economiei, în care are loc producerea unor bunuri, executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii conform cerinţelor pieţei. Fiecare întreprindere constituie o unitate distinctă, atât faţă de alte întreprinderi, care aparţin aceleiaşi ramuri sau subramuri, cât şi faţă de cele care aparţin altor ramuri. Principalele criterii utilizate în literatura de specialitate pentru gruparea pe tipuri a întreprinderilor sunt:A. După forma juridică: întreprinderea publică; întreprinderea semipublică, cu formele sale concesiunea şi societatea în proprietate mixtă; întreprinderea privată; B. După scopul înfiinţării şi modul de funcţionare: regii autonome; societăţi comerciale, de stat sau particulare (private); organizaţii non-profit, create în scopul sprijinirii unor activităţi de natură socială, educaţională, religioasă sau alte asemenea servicii necomerciale, fără a se urmări obţinerea profitului; C. După numărul proprietarilor şi modul de constituire şi exploatare a patrimoniului: întreprinderi private individuale, cu variantele întreprindere unipersonala (cu un singur acţionar), întreprindere familială şi întreprinderea cooperatistă; întreprinderi societare, sub forma parteneriatelor (sau societăţilor de persoane) şi a corporaţiilor (sau societăţilor de capitaluri). În ţara noastră, potrivit legii, pot funcţiona următoarele tipuri de întreprinderi societare: societate în nume colectiv (SNC), societate în comandită simplă (SCS), societate în comandită pe acţiuni (SCA), societate pe acţiuni (SA) şi societate cu răspundere limitată (SRL);1. Societatea în nume colectiv (SNC) este o societate de persoane în care obligaţiile sociale sunt garantate de toţi asociaţii cu întregul lor patrimoniu astfel încât patrimoniul şi persoana asociatului devin componente ale personalităţii juridice şi se formează o firmă socială în care apare numele tuturor asociaţilor. Aceasta prezintă garantie mare dată de patrimoniu şi asociaţii cu încredere unii în alţii, oferind garanţie terţilor, dar are şi anumite limite cum ar fi numărul redus de asociaţi ceea ce duce, în cazul interdicţiei insolvabilităţii

Page 2: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

sau morţii unui asociat, ladizolvarea societăţii iar în cazul falimentului atât societatea cât şi asociaţii sunt declaraţi faliţi, deaceea este improprie mărilor întreprinderi O primă solutie pentru a dobândi o mai mare capacitate financiară este aşadar societatea colectivă formată din diferiţi asociaţi ce aduc ca aport capitalul lor şi răspund într-o formă limitată cu toate bunurile lor. De fiecare dată când un asociat moare sau se decide să abandoneze, întreprinderea se dizolvă şi trebuie să se formeze din nou. 

2. Societatea în comandită simplă (SCS) este tot o societate de persoane în care există însă 2 categorii de asociaţi: comanditarii (responsabilitatea lor este limitată la mărimea aportului social) şi comanditaţii (exploatează capitalul şi răspund nelimitat şi solidar de toate datoriile societăţii). Au însă şi avantaje permiţând combinarea disponibilului de capital al unei persoane cu aptitudinea altora de al exploata şi deasemenea punerea în valoare a brevetelor şi invenţiilor. Limitele acestui tip de societate sunt faptul că prezintă o anumită responsabilitate, nu are durată mare de funcţionare şi nici capital mare iar dispariţia unui asociat duce la dizolvarea societăţii. 

3. Societatea în comandită pe acţiuni (SCA) este o societate de capital divizat în acţiuni pe care asociaţii comanditari le pot vinde, fiind răspunzători în limita acţiunilor deţinute. SCA nu are firmă socială şi se denumeşte prin obiectul societăţii, permite combinarea disponibilului de capital al unor persoane cu aptitudinea altora de al exploata iar acţiunile pot fi vândute sau transmise altor persoane fără ca societatea să se desfiinţeze. Din această cauză nu se foloseşte pentru societăţi cu volum mare de capital şi are credibilitate mai redusă. Societăţile în comandită sunt formate din două tipuri de asociaţii, colectivele, cu răspundere limitată şi comanditarii, a căror responsabilitate se limitează la aportul de capital. Aceste două tipuri de întreprinderi sunt foarte puţin întâlnite în viaţa de zi cu zi. 

4. Societatea pe acţiuni (SA) este deasemenea o societate de capital divizat în acţiuni însă trebuie să aibe minim 5 acţionari, răspunzători numai în limita aportului la capital. Astfel capitalul social este compus din: → capital iniţial (numit şi capital-acţiuni); → capital obligaţiuni. Această structură permite constituirea unui capital important ca volum, unde

Page 3: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

acţiunile sunt transmisibile şi societatea poate funcţiona chiar dacă unii acţionari îşi vând acţiunile. Dificultăţile apar în conducerea societăţii când nu există un deţinător majoritar al acţiunilor. Societăţile cooperatiste sunt formate din lucrătorii care aduc capitalul necesar, numit fond social. Administraţia şi gestiunea obişnuiesc să fie conduse de aceeaşi asociaţi. 

5. Societatea cu răspundere limitată (SRL) este un alt tip de societate de capitaluri cu răspundere limitată la aportul adus cu deosebirea capitalului social, ce nu poate fi mai mic de 2 milioane. Aici aportul social este alcătuit din părţi sociale, numărul de asociaţi neputând fi mai mare de 50 .În societăţile cu responsabilitate limitată pierderile vor fi suportate doar de capitalul social, adus ca aport de asociaţi, dar ca diferenţă faţă de societăţile anonime, au stabilite anumite limite în transmisia proprietăţii şi marimea companiei. Este o formă pentru întreprinderile mici şi mijlocii care beneficiază de un tratament fiscal mai favorabil decât societăţile anonime.Unitatea comercială unde mi-am desfășurat practica de producție are forma organizatorică :SRL .Den Baza este o întreprindere cu capital social care este divizat în cote conform actului de constituire obligațiile căreia sunt asigurate de patrimoniu.

1.2Structura întreprinderii comerciale, organele de conducere a întreprinerii Den Baza

Resursele reprezinta potentialul natural, material, financiar, stiintifico-tehnic, informational si uman de care dispune societatea la un moment dat in calitate de mijloace posibile pentru satisfacerea trebuintelor concrete.

 Conducerea SRL Den Baza identifica cerinetele referitoare la resurse si asigura ca acestea sa fie suficiente si adecvate pentru implementarea politicii societatii si pentru realizarea obiectivelor unitatii.

     Aceste resurse includ :

1.      resurse umane2.      resurse materiale

Page 4: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

3.      resurse financiare·        informatii·        documentari

       Resursele umane ale societatii cuprind oamenii cu capacitatea lor fizica, biologica, profesional-intelectuala si educationala in masura sa fie disponibili pentru activitatile pe care urmeaza sa le desfasoare.

1.3Specializarea și tipizarea unității de comerț În prezentul Nomenclator sînt clasificate unităţile comerciale cu amănuntul (magazinele), conform specializării lor, divizîndu-se în funcţie de mărimea suprafeţei comerciale, tipurile de mărfuri comercializate şi serviciile prestate, precum şi tipurile suplimentare de unităţi comerciale destinate spre utilizare în cazul reconstrucţiei sau utilizării spaţiilor comerciale în acţiune, unităţile comerciale cu specific în activitate, unităţile comerciale mobile.    1) CASĂ DE COMERŢ: unitate de comerţ care realizează operaţiuni de import-export, producere, marketing şi comercializare a unui produs sau a unui grup de produse şi prestare de servicii.    CENTRU COMERCIAL: unitate comercială, cu suprafaţă medie sau mare în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor, utilizîndu-se o infrastructură comună şi adecvată. Suprafaţa de vînzare a unui centru comercial este formată din suma suprafeţelor de vînzare cu amănuntul a tuturor produselor şi serviciilor cuprinse în acesta. Centrul comercial trebuie să dispună de parcare auto.    SUPERMAGAZIN: unitate comercială cu amănuntul, cu suprafaţa de la 250 mp pînă la 2000 mp, reprezentativă pentru comerţul cu mărfuri alimentare, avînd următoarele caracteristici: autoservirea, plata mărfurilor la casele de marcat amplasate la ieşire, construcţia, de obicei, pe un singur nivel, amplasarea, de regulă, în zonele de locuit (de cartier).    HIPERMAGAZIN: unitate comercială cu amănuntul, cu suprafaţa de peste 2000 mp., care comercializează un mare sortiment de mărfuri alimentare şi nealimentare, preponderent prin autoservire, cu case de marcat amplasate la ieşirea din fluxul de autoservire, sector de alimentaţie publică reprezentat prin mai multe săli de consum, unităţi de prestări

Page 5: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

servicii comerciale, construit, de obicei, pe un singur nivel, amplasat în zonele periferice ale oraşului,  dispunînd de un mare număr de locuri de parcare.    MAGAZIN UNIVERSAL: unitate comercială cu un sortiment vast de mărfuri nealimentare, dispunînd de o suprafaţă comercială de cel puţin 250 m2, cu utilizarea unei părţi din suprafaţa comercială pentru desfacerea unor mărfuri alimentare de primă necesitate.    MAGAZIN „Produse alimentare” sau „Alimentara”: magazine cu vînzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, care sînt, în principal, magazine generale alimentare ce vînd preponderent mărfuri alimentare din toate grupele de produse, precum şi unele articole nealimentare de uz curent, cum ar fi: detergenţi, cosmetice, articole de uz casnic şi altele asemenea (recomandat: suprafeţele comerciale pentru produsele nealimentare 20-30%) din suprafaţa comercială totală.    MAGAZIN „Mărfuri industriale”: magazine cu vînzare predominantă de mărfuri nealimentare, care sînt, în principal, magazine universale ce vînd preponderent mărfuri nealimentare din toate grupele de produse, precum şi unele mărfuri alimentare de uz curent, cum ar fi: pîine, dulciuri, răcoritoare şi altele asemenea. (recomandat: suprafeţele comerciale pentru mărfuri alimentare 10-15%) din suprafaţa comercială totală.    MAGAZIN MIXT: unitate comercială cu amănuntul, cu o suprafaţă comercială cuprinsă între 20 şi 250 mp, amplasată, de regulă, în zonele rurale, care comercializează produse alimentare şi nealimentare.    MAGAZIN-DEPOZIT – unitate de comerţ care desfăşoară activitatea de depozitare şi comerţ cu materiale de construcţie (cherestea, articole de fier, cărămidă etc.) şi care dispune de suprafeţe funcţionale (terenuri, şuri, depozite) pentru păstrarea mărfurilor şi încăperi spre expunerea acestora şi efectuarea operaţiunilor de casă la vînzarea mărfurilor.    MAGAZIN SPECIALIZAT: unitate comercială cu amănuntul care comercializează mărfuri dintr-o singură grupă de mărfuri cu un sortiment larg sau a unei părţi a acesteia (strict specializat).    HALĂ – unitate comercială, de regulă pe teritoriul (incinta) pieţei, unde sînt asigurate condiţii tehnice, prevăzute de actele normative în vigoare, pentru comercianţii ce vînd produse agroalimentare şi agricole.    2) MAGAZIN DE CONSIGNAŢIE – magazin ce comercializează mărfuri recepţionate conform contractului de consignaţie.    MAGAZIN DUTY FREE – magazin amplasat în aeroporturile internaţionale, la bordul  aeronavelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, precum şi în locurile specificate la art.97 alin.(1)

Page 6: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

din Codul vamal, în care mărfurile se comercializează sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică.    MAGAZIN DISCOUNT – magazin cu un sortiment restrîns de mărfuri nealimentare de cerere curentă, care comercializează produse la preţuri reduse (din contul circulaţiei rapide şi reducerii cheltuielilor operaţionale).    MAGAZIN DE FABRICĂ – magazin  care comercializează produse fabricate de un producător concret şi care aparţine acestui producător. Magazinele respective sînt amplasate, de regulă, pe teritoriul fabricii sau în afara acesteia.    MAGAZIN-SALON – magazin destinat comercializării mobilei, covoarelor, uneori mărfurilor electrocasnice, care expune mostre de produse şi cataloage în sala comercială, iar comercializarea mărfurilor se efectuează pe bază de comenzi recepţionate de la consumatori.    MAGAZIN ON-LINE (VIRTUAL) –  pagină-web, prin intermediul căreia se efectuează publicitatea unui produs sau serviciu, se acceptă comenzile de cumpărare şi care oferă utilizatorului posibilitatea de a alege modalitatea de achitare, precum şi metoda de primire a mărfii.    CASĂ DE LICITAŢIE – agent economic din domeniul comerţului care are ca scop oferirea publică de bunuri, valori mobiliare, proprietăţi private, opere de artă şi alte obiecte, bazîndu-se pe norme stabilite în prealabil de licitaţie.    3) PAVILION – unitate comercială din construcţie uşor demontabilă, cu o suprafaţă totală de peste 12 mp şi care dispune de spaţiu pentru depozitarea mărfurilor.    CHIOŞC (gheretă) – construcţie de fabrică, utilată, cu o suprafaţă totală de pînă la 12 mp, fără a dispune de spaţiu pentru păstrarea mărfurilor.    TONETĂ – construcţie uşor demontabilă, ce deţine un stoc de mărfuri pentru o zi, fără a dispune de sală comercială şi spaţiu pentru păstrarea mărfurilor.    TARABĂ – masă pliantă de 2 mp. Este interzisă instalarea tarabei fără suporturi pliante, direct pe caldarîm, pămînt sau trotuar.    AUTOMAT PENTRU VÎNZĂRI – unitate comercială cu amănuntul, care are forma unui dispozitiv (utilaj) pentru eliberarea produselor (băuturi nealcoolice, articole de tutungerie, ziare etc.), după recepţionarea monedelor sau a altor forme de plată de la cumpărător.    SECŢIE COMERCIALĂ (boutique) – varietate a unităţii comerciale cu suprafaţă de pînă la 30 mp, care funcţionează în baza contractelor de locaţiune a spaţiilor comerciale  din centre comerciale, magazine, încăperi, inclusiv adaptate, ce corespund cerinţelor şi normelor sanitare. Vînzarea se

Page 7: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

efectuează prin intermediul vînzătorului. Se comercializează un sortiment redus de produse alimentare sau mărfuri industriale.

1.4Dotarea tehnică a magazinuluiÎn comerţul cu amănuntul, mobilierul şi utilajul trebuie să răspundă cerinţelor prezentării (etalării) mărfurilor în unităţi, păstrării stocurilor de rezervă în depozitele anexă sau în spaţiile frigorifice, mişcării mărfurilor în interiorul magazinelor, precum şi înzestrării tehnice a muncii lucrătorilor. }i în acest scop se foloseşte o mare varietate de tipuri de mobilier şi utilaje, adaptate ca formă şi funcţionalitate (interşanjabil) tehnologiei impuse de comercializarea fiecărei grupe de mărfuri .Mobilierul şi utilajul comercial tind tot mai mult să se adapteze circuitului mecanizat al produselor (în special în comerţul alimentar), încărcăturile paletizate expunându-se direct din mijloacele de transport în magazine, constituind mobilier al acestora. • Un loc aparte în utilajul comercial îl deţine utilajul frigorific, el fiind o componentă a lanţului frigorific din procesul distribuţiei produselor alimentare. Acesta începe cu antrepozitele frigorifice ale producătorilor, continuă cu mijloacele de transport frigorifice (vagoane de cale ferată şi mijloace auto), cu spaţiile şi utilajul frigorific din magazine şi se încheie cu frigiderele şi congelatoarele din echipamentul locuinţelor. • Progresul tehnic în comerţ determină folosirea pe scară largă a echipamentului electronic de birou pentru prelucrarea şi transmiterea informaţiilor. Acesta preia informaţiile primare de la casele de marcat din magazine şi de la birourile de facturat din depozite, ţine evidenţa mişcării stocurilor şi a celorlalte valori din întreprindere şi oferă informaţii operative pentru formularea comenzilor către furnizori corespunzător cu schimbările continue ale pieţei.La întreprinderea SRL Den Baza unde am desfășurat practica în producție se întîlnesc următoarele tipuri de mobilă:rafturi ,vitrine ,tejghele ,mese.La fel există și utilaje de cîntărire precum cîntarul electronic ,mașina de casă și control ,frigidere pentru înghețată ,vitrine frigorifice orizontale închise și vitrine verticale închise.

1.5Metode și forme de vînzare In practică, vânzarea mărfurilor ia multiple forme care vor condiţiona, la rândul lor, particularităţile tehnologiei comerciale specifice

Page 8: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

fiecărui punct de vânzare. Astfel, între schema tehnologică a supermagazinului, care este adaptată vânzării impersonale (anonime) şi schema tehnologică a unui magazin clasic unde contactul dintre cumpărător şi vânzător este deseori direct, personalizat, se pot pune în evidenţă numeroase diferenţieri datorate formelor sub care se realizează vânzarea mărfurilor. Aşa de exemplu, în primul caz (supermagazinul) se va insista mai mult pe organizarea linearului de vânzare şi pe efectele expunerii de masă a mărfurilor, iar în al doilea caz (magazinul clasic) pe calitatea şi personalizarea contactului dintre vânzător şi client.

1. În funcţie de sensul în care una sau alta din părţi se deplasează pentru a finaliza tranzacţia: - forme de vânzare care presupun deplasarea cumpărătorului (vânzarea în magazin, vânzareaÎn târguri şi expoziţii, etc);- forme de vânzare care presupun deplasarea / orientarea / luarea iniţiativei din partea vânzătorului (vânzarea la domiciliu, vânzarea prin corespondenţă, televânzarea, etc);2. În funcţie de natura contactului dintre vânzător şi cumpărător:- vânzările de contact, bazate pe contactul personal între vânzător şi clientul său (vânzarea clasică prin vânzător) ;- vânzările impersonale, caracterizate prin absenţa totală sau parţială a contactului personal între vânzător şi client (vânzarea prin corespondenţă, autoservirea modernă,etc);3. În funcţie de suprafaţa alocată vânzării: - vânzări în spaţii foarte mici (standuri), mici, medii, mari şi foarte mari (hipermagazine, magazine cargo);4. În funcţie de distanţa care separă cele două părţi: - vânzări pe loc (cele două părţi se găsesc în acelaşi loc şi vânzare are loc în momentul respectiv);- vânzări la distanţă (cele două părţi sunt total separate şi în principiu nu se cunosc);5. În funcţie de tipul clienţilor:- vânzări către consumatori finali (populaţie);- vânzări către consumatorii intermediari (agenţi economici);6. În funcţie de cantităţile tranzacţionate:- vânzări en gros- vânzări en detail;7. În funcţie de stabilitatea reţelei comerciale:

Page 9: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

- vânzări prin reţeaua comercială fixă, stabilă; - vânzări prin puncte mobile de vănzare;8. În funcţie de modernitatea, noutatea, gradu progresului tehnic încorporat: - vânzări clasice, tradiţionale;- vânzări moderne.

În cadrul SRL Den Baza se folosește metoda tradițională de vînzare unde vânzătorul reprezintă aşadar principala forţă a magazinului întrucât prin comunicare asistă cumpărătorul în alegerea produselor oferind ajutor, consultanţă datorită competenţei pe care o deţine. . Îndemnuri precum: ”Luaţi bucata asta şi n-o să regretaţi" sau „Vă rog să mă credeţi, este un produs excelent" etc. nu mai pot convinge. Descrierea cât mai exactă a însuşirilor mărfii constituie modul cel mai eficace de a se face o bună reclamă, pentru a determina decizia de cumpărare.

1.6 Distribuția

Termenul de distribuţie desemnează ansamblul mijloacelor şi al operaţiunilor care asigură punerea la dispoziţia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor şi serviciilor realizate de către întreprinderile producătoare. Sau, altfel spus, distribuţia reprezintă procesul prin care bunurile şi serviciile sunt puse la dispoziţia consumatorilor intermediari sau finali, asigurându-li-se acestora facilităţile de loc, timp, mărime etc.,

De menţionat faptul că un produs poate urma diverse circuite pentru a ajunge la destinatarul său. Sunt însă situaţii în care, datorită naturii produselor, în special când este vorba de cele agricole, circuitele comerciale trebuie să capete o mare complexitate, antrenând numeroşi intermediari şi multiple mutaţii de produse în cadrul fluxului producător-consumator.

La unitatea SRL Den Baza canalele de distribuție sunt direct de la producător.

Page 10: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

Capitolul II

Tehnologii comerciale în unitățile de comerț

2.1Procesul tehnologic comercial la întreprinderile comerciale

În consens cu definiţia dată tehnologiei în sens larg, procesul tehnologic comercial este format din totalitatea operaţiilor concomitente sau succesive necesare asigurării obţinerii produsului comercial. În procesul tehnologic comercial se creează relaţii de intercondiţionare între forţa de muncă, respectiv între lucrătorii comerciali, mărfurile şi utilajele comerciale.

Obiectele muncii în comerţ pot fi: obiecte singulare; un asortiment de produse; unităţi de stocare. Pentru a se ajunge la soluţii raţionale este nevoie de numeroase informaţii despre obiectele muncii şi relaţiile lor în cadrul proceselor tehnologice.

Mijloacele de muncă sunt acele obiecte pe care omul le interpune între el şi obiectele muncii; în această relaţie se utilizează proprietăţile mecanice, fizice, chimice ale obiectelor ca mijloc de forţă asupra altor obiecte, cu un scop precis. În sens larg se cuprind şi clădirile sau orice fel de amenajări destinate activităţii de comerţ.

Procesul tehnologic dintr-un magazin implică o analiză detaliată a procesului tehnologic al unui magazin conducându-ne la constatarea că el reprezintă un sistem de activităţi principale şi secundare desfăşurate într-o anumită ordine, mai mult sau mai puţin continuă şi în mod simultan. În ultima instanţă se poate aprecia că tehnologia comercială reglementează desfăşurarea în condiţii optime a diferitelor procese de muncă dintr-un magazin.

De remarcat totodată şi faptul că procesul principal este subsistem al tehnologiei comerciale a unui magazin, proces ce se desfăşoară în sala de

Page 11: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

vânzare, el cuprinzând toate activităţile care slujesc nemijlocit desfacerea mărfurilor în timp ce procesul secundar are ca spaţiu de realizare suprafeţele auxiliare ale magazinului, destinate recepţionării, depozitării şi pregătirii mărfurilor pentru vânzare, depozitării ambalajelor etc.

Cunoscând părţile componente ale tehnologiei comerciale se pot identifica direcţiile de acţiune pentru adaptarea acesteia la specificul fiecărui tip de magazin. Astfel, în proiectarea tehnologiei se urmăreşte cu deosebire:- stabilirea celor mai adecvate soluţii pentru vehicularea, păstrarea, depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vânzare;- alegerea celor mai raţionale forme de expunere şi vânzare a mărfurilor;- determinarea necesarului de utilaje comerciale, în funcţie de asortimentul de mărfuri şi formele de vânzare practicate;- asigurarea unui aport judicios între efectivul personalului comercial şi cel al vizitatorilor magazinului pe de o parte, între utilajele comerciale şi specificul mărfurilor comerciale pe de altă parte.

Astfel, un proces tehnologic comercial dintr-un depozit comercial cuprinde:Procesul tehnologic dintr-un depozit. Tehnologia unui depozit se referă la mijloacele şi procedeele cu ajutorul cărora se desfăşoară mişcarea, recepţia, formarea asortimentului comercial, păstrarea şi conservarea mărfurilor. O tehnologie raţională trebuie să conducă la o înaltă productivitate a muncii, în condiţii optime de muncă pentru lucrători, concomitent cu asigurarea aprovizionării rapide cu mărfuri a comercianţilor detailişti în cantităţile şi structura sortimentală necesare consumului populaţiei din fiecare zonă. Procesul tehnologic al unui depozit cuprinde următoarele activităţi principale şi secundare:

Procese Principale1. Primirea mărfurilor:- aducerea mijlocului de transport la rampă;- verificarea documentelor ce însoţesc mijloacele de transport;- descărcarea mijlocului de transport;- formarea unităţilor de încărcătură paletizate;- transportul lotului de mărfuri de la rampa de descărcare în secţia de recepţie;2. Recepţia mărfurilor:- sortarea mărfurilor;- numărarea, măsurarea, cântărirea mărfurilor;

Page 12: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

- confruntarea cu specificaţia (factura) ce însoţeşte lotul de marfă şi cu contractul de livrare;- controlul calităţii mărfurilor;- întocmirea documentelor de intrare a mărfurilor şi a proceselor-verbale privind neconcordanţa cu documentele de livrare;- păstrarea în custodie a mărfurilor necorespunzătoare calitativ până la rezolvarea litigiilor cu furnizorii-producătorii;- transportul mărfurilor în spaţiile de depozitare-păstrare;- trimiterea mostrelor şi a listelor specificative referitoare la cantitate, preţ, pontaj de mărimi, culori, desene la camera de vânzare;3. Depozitare – păstrare – vânzare:- aşezarea mărfurilor paletizate în celulele de stelaj;- aşezarea mărfurilor vrac în rafturi;- conservare (păstrarea) mărfurilor,- primirea comenzilor beneficiarilor la camera de vânzare;- trimiterea dispoziţiei de vânzare de la camera de vânzare la secţiile de gestionare;- formarea comenzilor;- preluarea mărfurilor din stelaje-rafturi;- formarea lotului de marfă pe magazine în cadrul secţiei gestionare;- întocmirea avizului de expediţie;- verificarea concordanţei dintre documentele de livrare şi lotul de marfă;- predarea de către secţia de expediţie a loturilor de mărfuri în containere sigilate sau vrac;4. Expediţia mărfurilor:- centralizarea loturilor de mărfuri primite de la secţiile gestionare pe beneficiari şi pe rute de transport;- predarea loturilor astfel centralizate primitorilor-distribuitori;- încărcarea în mijloacele de transport auto sau pe calea ferată;- transportul la beneficiari;- predarea la beneficiari;- predarea în vederea facturării la compartimentul financiar a documentelor semnate de beneficiari;

Procese Secundare1. Primirea, recepţia şi restituirea ambalajelor de transport:- primirea de la furnizori-producători, recepţia şi sortarea ambalajelor de transport care însoţesc mărfurile (containere, palete, lăzi etc.);- recondiţionarea şi restituirea ambalajelor de transport;

Page 13: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

2. Primirea, recepţia şi restituirea ambalajelor de desfacere recuperabile:- primirea, recepţia şi sortarea ambalajelor de desfacere (cutii, pungi, saci etc.);- depozitarea-păstrarea, vânzarea şi livrarea ambalajelor de desfacere împreună cu mărfurile;- sortarea, recondiţionarea şi valorificarea ambalajelor de desfacere prin restituirea lor la furnizori;

3. Colectarea şi recondiţionarea containerelor şi sacilor-container utilizaţi pentru livrarea mărfurilor la beneficiari.Observaţie: Procesul tehnologic nu trebuie să se confunde cu fluxul tehnologic comercial. Fluxul tehnologic în accepţiunea generală, reprezintă o succesiune logică a operaţiunilor fizice-chimice-mecanice exercitate asupra obiectelor muncii. Particularizând definiţia la sfera comerţului, fluxul tehnologic este o înlănţuire logică a desfăşurării diferitelor operaţii care compun un proces tehnologic specific unei anumite activităţi bine individualizată în spaţiu şi timp.Pornind de la un anumit flux tehnologic adoptat pentru un caz concret, se proiectează o schemă tehnologică, parcurgând următoarele faze:1. întocmirea listei operaţiunilor necesare asigurării unei tehnologii optime;2. descrierea procesului de mişcare a mărfurilor;3. determinarea locului de executare a diferitelor operaţiuni;4. amplasarea raţională a încăperilor;5. localizarea utilajului comercial care să asigure o mecanizare complexă a întregului proces tehnologic;6. determinarea fluxurilor raţionale ale circulaţiei cumpărătorilor.Cunoscând părţile componente ale tehnologiei comerciale se pot identifica direcţiile de acţiune pentru adoptarea acesteia la specificul fiecărui tip de magazin sau depozit. Astfel, în proiectarea tehnologiei se urmăreşte cu deosebire:- stabilirea celor mai adecvate soluţii pentru vehicularea, păstrarea, depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vânzări;- alegerea celor mai raţionale forme de depozitare şi vânzare a mărfurilor;- determinarea necesarului de utilaje comerciale, în funcţie de sortimentele de mărfuri şi formele de vânzare practicate;- asigurarea unui raport judicios între efectivul personalului comercial şi cel al vizitatorilor magazinului pe de o parte, între utilajele comerciale şi specificul mărfurilor comercializate pe de altă parte.

Page 14: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

Proiectarea tehnologică concretă a unui magazin sau depozit va trebui să reflecte particularităţile acestuia (tehnice, constructive, de amplasament). Drept elemente de fundamentare, în acest caz vor servii:- mărimea şi structura vânzărilor;- dimensiunile sortimentului comercial, structura acestuia pe grupe de mărfuri şi complexe de nevoi, precum şi repartizarea acestora pe nivele (subsol, parter, etaje);- valorile orientative ale gradului de încărcare pe metru pătrat suprafaţă de vânzare sau de depozitare, în cazul unui depozit;- indici de orientare privind raporturile dintre suprafaţa de vânzare, suprafaţa ocupată la sol de mobilierul comercial şi cea de expunere a mărfurilor;- numărul şi structura personalului comercial în funcţie de sarcina de desfacere şi cerinţele antropometrice privind organizarea locurilor de muncă;- amplasarea punctelor fixe ale construcţiei (intrări, scări, lifturi);- dispoziţiile şi deciziile legale cu privire la protecţia împotriva incendiilor şi asigurarea securităţii muncii.

Componentele principale ale progresului tehnic în domeniul comerţului sunt:- perfecţionarea tehnologiei;- mecanizarea şi automatizarea procesului tehnologic;- perfecţionarea folosirii tehnicii, metodelor de conducere şi de organizare a muncii, prin practicarea sistemului de prelucrare automată a datelor.

O importanţă deosebită o are folosirea tehnicii moderne de calcul şi trecerea la sisteme automatizate de conducere. Nomenclatorul sortimental al mărfurilor comercializate pe piaţa internă din fiecare ţară cu un comerţ avansat atinge sute de mii de denumiri iar populaţia efectuează anual cumpărături însemnate. Aceasta determină în domeniul comerţului un asemenea flux uriaş de informaţii ca în nici o altă ramură a economiei naţionale. De aceea, nu este întâmplător faptul că în toate ţările dezvoltate primele maşini electronice de calcul au fost pentru prima dată folosite tocmai în comerţ.Analizînd detaliat procesul tehnologic din unitatea de comerț Den Baza unde am desfășurat practica de producție am constatat că el reprezintă un sistem de activități principale și secundare.

Page 15: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

Capitolul III Depozitele de mărfuri3.1Tipurile de depozit

Asigurarea desfăşurării continue a activităţii din întreprinderi presupune crearea unor stocuri de diferite resurse materiale necesare în procesul de producţie.

Stocurile de resurse materiale sunt păstrate în anumite depozite până la intrarea în procesul de producţie. După cum şi produsele finite obţinute până la intrarea în sferacirculaţiei iau forma stocurilor de produse şi se păstrează în depozite. Mărimea, numărul şi componenţa depozitelor depind de nomenclatura şi mărimea consumului de materiale, de mărimea întreprinderii, de nivelul specializării şi cooperării, de organizarea aprovizionării, etc

Depozitul este o clădire, o construcţie sau o suprafaţă special amenajată cu instalaţii necesare efectuării operaţiilor legate de manipularea şi păstrarea materialelor sau a produselor finite. Existenţa depozitelor permite asigurarea continuităţii procesului de producţie în secţiile de bază precum şi satisfacerea operativă a cererii.

Principalele obiective ale activităţii depozitelor sunt:

- păstrarea în condiţii optime a materialelor şi produselor finite;

- reducerea cheltuielilor de depozitare, manipulare, transport;

- folosirea deplină a spaţiilor de depozitare;

- asigurarea unei evidenţe a situaţiei stocurilor de materii prime, materiale, produse

finite, etc.

Proiectarea depozitelor se face fie într-o etapă iniţială, odată cu celelalte unităţi ale întreprinderii, sau în mod curent, datorită schimbărilor ce pot apărea în activitatea întreprinderilor (îşi pot schimba profilul).

Pentru activitatea de proiectare se impune cunoaşterea următoarelor informaţii:

în primul rând, zona şi spaţiul disponibil pentru depozitare şi amplasarea sa, apoi articolele (materiile prime, produsele finite etc.) care trebuie să fie depozitate în fiecare spaţiu şi în al treilea rând mijloacele de depozitare, echipamentele de manipulare ce urmează a fi folosite.

Page 16: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

Cu ocazia proiectării depozitelor se va face opţiunea dintre depozitarea centralizată (un singur depozit la nivel de întreprindere) şi cea descentralizată(fiecare secţie să fie deservită de către un depozit).

Principalele avantaje ale depozitării centralizate sunt:

- timp redus în deplasarea materialelor de la depozit la punctele de consum, ceea

ce duce la satisfacerea mai rapidă a cerinţelor consumatorilor;

- posibilitatea păstrării împreună a mai multor tipuri de materiale necesare fiecărei

subunităţi.

Avantajele depozitării descentralizate sunt următoarele:

- cheltuieli administrative mai reduse;

- o utilizare mai bună a personalului depozitului;

- evitarea dublării spaţiului pentru articole similare;

- stocuri mai reduse;

- toate evidenţele se ţin în acelaşi loc.

Existenţa unei varietăţi mari de tipuri de depozite, necesită clasificarea acestora funcţie de mai multe criterii:

după construcţia tehnică, pot fi:

-depozite deschise (descoperite)

-depozite semideschise

-depozite închise (acoperite)

în funcţie de specializarea lor, sunt:

- depozite universale (în care se păstrează a gamă variată de resurse materiale

sau produse finite),

- depozite specializate (în care se păstrează doar anumite resurse materiale sau

produse finite).

în funcţie de tipul materialelor depozitate, sunt:

-depozite pentru materii prime,depozite pentru produse finite,

Page 17: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

-depozite pentru combustibili,

-depozite pentru semifabricate,

depozite pentru mijloace tehnice

-depozite pentru ambalaje,

-depozite pentru deşeuri, etc.

în funcţie de volumul activităţii, pot fi:

-depozite centrale (care deservesc toată întreprinderea),

-depozite de secţie (care deservesc o singură secţie),

-depozite de ateliere (care deservesc un atelier);

din punct de vedere al destinaţiei, sunt:

-depozite care deservesc procesele de producţie şi procesele de circulaţie

(exemplu: depozitele de produse finite),

-depozite care deservesc doar procesele de producţie (exemplu: depozitele de

materii prime, semifabricate, combustibil, ambalaje, etc.)

3.2Condiții de depozitare a mărfurilorPastrarea marfurilor:Este un proces operativ ce se desfasoara în depozitele comertului cu ridicata si cuprinde o gama variata de operatiuni, dintre care cele mai importante sunt-         stabilirea suprafetelor necesare pastrarea diferitelor marfuri si a tehnicii de asezare a lor tinând cont de forma  de ambalare ( vrac, ambalate  în cutii, saci pachete etc.)-         crearea si mentinerea conditiilor normale de pastrare privind temperatura, umiditatea relativa a aerului, lumina, cu respectarea normelor igienico- sanitare.-         controlul permanent al calitatii marfurilor pastrate.Marfurile se aseaza la locurile de pastrare în stive, stelaje, gramezi, pe grupe, subgrupe , sortimente, fiecarei grupe sau articol asigurându-i-se locul de depozitare care corespunde cel mai bine proprietatilor fizico- chimice.Pe durata pastrarii, la marfuri se pot înregistra o serie de pierderi normale ( perisabilitati) si pierderi peste norme. Pierderile normale au loc datorita

Page 18: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

proprietatilor fizici-chimice ale marfurilor prin: evaporare, scurgere, farâmitare, împrastiere etc. Pentru acestea sunt stabilite cote procentuale ce se aplica la cantitatea sau valoarea marfurilor intrate în depozit între doua inventarieri succesive si se scad din gestiune. Pierderile peste norma provin, în cea mai mare parte din neglijenta lucratorilor în manipularea marfurilor si dunt considerate pierderi subiective si se imputa celor vinovati.Am analizat conițiile de depozitare la SRL Den Baza.Aici se respectă condițiile de depozitare necesare:temperatura ,umeditatea în dependență de produse ,se menține aerisirea permanentă ,se controlează zilnic termenul de valabilitate a mărfii se respectă regulile de vecinătate și amplasarea mărfurilor în dependență de greutate ,cerere ,sortiment.

3.3Primirea și eliberarea mărfurilor din depozitLa primirea marfurilor în unitatea comercială SRL Den Baza se efectuaza receptia calitativa si cantitativa ( în termen de 6 ore  pentru produsele usor alterabile si 5 zile pentru celelte)    a acestora      ( asupra întregului lot sau prin sondaj) si cele constate se confrunta cu documentele de însotire. Daca beneficiarul constata ca cele înscrise nu corespund cu realitatea, se întrerupe verificare, se înstiinteaza furnizorul, care este obligat sa trimita un delegat în termen de 24 de ore daca este din aceeasi localitate sau în 5 zile daca este situat în alta localitate, care sa participe la receptia marfurilor si întocmirea unui PROCES VERBAL DE CONSTATARE.

Marfurile care nu corespund din punct de vedere calitativ pot fi returnate furnizorului pentru înlocuirea lor cu altele corespunzatoare, reconditionate ( pe cheltuiala celui vinovat )- în situatia în care aceasta este posibila si ambele parti sunt de acord, acceptate dar cu reducerea pretului de vânzare de catre furnizor, refuzate când marfurii sunt improprii destinatiei lor.

Pentru marfurile corespunzatoare dpdv. Calitativ si cantiativ se întocmeste NOTA DE RECEPŢIE             ( document de baza în operatiunile contabile)

 Livrarea partizilor de marfuri se face în ordinea cerintelor beneficiarilor, în baza unui grafic, avându-se în vedere folosirea rationala a mijloacelor de transport, utilizarea corespunzatoare a fortei de munca din depozite si a bazei tehnico-materiale a acestora.

Page 19: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

Organizarea rationala a proceselor operative ce au loc în depozite impune respectarea urmatoarelor cerinte:

-         determinarea exacta a cantitatii de marfuri primite si livrate

-         executarea fiecarei  operatiuni in timp cât mai scurt si într-un spatiu cat mai restrâns

-         folosirea mijloacelor mecanice moderne pentru manipularea produselor, pentru a se reduce la mminimum efortul fizic al lucratorilor

-         procesele operative sa se efctueze în stricta lor succesiune pentru a asigura trecerea rapida de la o operatiune la alta si cresterea productivitatii muncii

-         asigurarea conditiilor optime a pastrarii marfurilor în vederea  evitarii degradarii acestora

-         pregatirea prealabila a loturilor de marfuri în vederea încarcarii lor în autovehiculule de transport.

                        În functie de procesele operative ce se desfasoara, suprafata totala a unui depozit este formata din:

-         Suprafata încaperilor operative ( cca 80-90%) destinata  pastrarii efective a stocurilor de marfuri , amenajata ca o sala unica sau sub forma unor încaperi separate sau sali compartimentatepentru pastrarea unor produse alimentare ce necesita regim diferentiat de pastrare si pentru efectuarea operatiilor de  sortare , receptie si expediere.

-         Suprafata ocupata de încaperile administrative si cu caracter social

-         Suprafata afectata încaperilor tehnice

                        În functie de procesele operative ce se desfasoara, suprafata totala a unui depozit este formata din:

-         Suprafata încaperilor operative ( cca 80-90%) destinata  pastrarii efective a stocurilor de marfuri , amenajata ca o sala unica sau sub forma unor încaperi separate sau sali compartimentatepentru pastrarea unor produse alimentare ce necesita regim diferentiat de pastrare si pentru efectuarea operatiilor de  sortare , receptie si expediere.

Page 20: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

-         Suprafata ocupata de încaperile administrative si cu caracter social

-         Suprafata afectata încaperilor tehnice

            Receptia marfurilor si pastrarea ( stocare ) lor corespund circuitului primar ( sau de stocaj ), iar livrarea marfurilor, corespunde circuitului secundar ( sau  de sevice ). Organizarea si amenajarea  depozitului trebuie astfel facuta încât cele doua circuite sa nu se suprapuna.

            În functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie- exista 3 variante de flux al marfurilor într-un depozit:

1.       circulatia marfurilor în linie dreapta, când zonele de receptie si expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;

2.       circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°, când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular  pe doua laturi alaturate ale depozitului

3.       circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°, când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate pe aceesi latura a depozitului

                        Pentru o mai buna organizare  a activitatii   se impune necesitatea sectorizarii  pe orizontala a suprafetei de depozitare astfel:

-         zona I, situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces, destinata produselor care se livreaza cu o frecventa mare si în cantitati mari

-         zona II, situata  de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta, este destinata produselor care se livreaza cu o frecventa medie si în cantitati medii

-         zona III, amplasata în partile periferice ale depozitului,  cele mai îndepartate de caile principale de acces, este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau de extrasezon

si a înaltimii utile de depozitare a stelajelor:

-         zona I, situata pe primul nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o  viteza de circulatie accelerata

Page 21: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

-         zona II, situata pe al doilea  nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mica  sau cu o  viteza de circulatie lenta

-         zona III, nivelurile trei si patru ale  stelajului, constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva

Utilajul aflat în dotarea depozitelor consta în: utilaj frigorific, cântare, utilaje de transport, stelaje, dulapuri, mese pentru ambalat.

Unelte de lucru si echipamentele sunt utilizate în procesele de servicii, ele sunt: masini de taiat si portionat, amsini de umplere automata, masini de sigilare, masini electronice de etichetat ( marcat), masini de testarea aparatelor electronice si electrocasnice etc.

Capitolul IV

Organizarea circulației ambalajului Unul dintre elementele care pot atrage si convinge consumatorii sa cumpere o marca, ambalajul este o componenta cheie a mixului de marketing.

Desi se cheltuiesc sume foarte mari pentru evaluarea impactului reclamelor, multi marketeri uita sa testeze ambalajul, pierzand in acest fel o oportunitate de a creste vanzarile. Acest articol exploreaza atat modul in care ambalajul influenteaza cumparatorii in magazine, cat si impactul sau pe termen lung asupra celor care utilizeaza marca.

Ambalajul are numeroase roluri, care pot varia in functie de marca si de categorie. Ambalajul indeplineste un rol functional de a acoperi si proteja continutul produsului atat in magazin, cat si in casa cumparatorului, dar in multe piete, ambalajele au dezvoltat functii care il leaga de experienta oferita de produs – de exemplu, capacele bauturilor pentru sportivi si dispozitivele adaugate

Page 22: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

la cutiile de bere care creeaza spuma atunci cand berea este turnata in pahar.

Ambalajul are un rol important ca vehicul informational, continand detalii despre ingrediente, modul de folosire, depozitare, aportul nutritiv si pret. Cumparatorii trec pe langa sute de marci atunci cand viziteaza un magazin, iar factorii estetici sunt esentiali pentru a face ca marca sa iasa in evidenta, pentru a capta atentia cumparatorilor si a face ca utilizatorii sa o poata gasi cu usurinta.

Denumit uneori „vanzatorul tacut” datorita abilitatii sale de a influenta consumatorii la punctul de cumparare, ambalajul este, de asemenea, si o modalitate de comunicare de marca, transmitand personalitatea, pozitionarea, valorile si avantajele marcii. Nu toti cumparatorii sunt la fel, de aceea pentru a atinge diferitele tipologii de cumparatori, sunt necesare diferite tipuri de ambalaj.

de a creste vanzarile. Acest articol exploreaza atat modul in care ambalajul influenteaza cumparatorii in magazine, cat si impactul sau pe termen lung Ambalaje care circula dupa principiul restituirii In aceasta categorie intra: ambalajele pentru bauturi nealcoolice si

pentru care proprietarul acestora este furnizorul de marfuri. Aceste ambalaje nu sunt facturate clientului (circula pe baza de aviz de

insotire a marfii) si nu se supun taxei pe valoarea adaugata, clientul fiind obligat sa le restituie.

Companiile mari care distribuie bauturi racoritoare in ambalaje in regim de restituire specifica in partea de jos a facturii intr-un chenar separat total de plata fara ambalaje, iar cu un rand mai jos Nota de decontare/cu� total decontare (factura + garantii.).

Pentru ambalajele nerestituite de catre client, furnizorul va intocmi o factura in termen de 5 zile calendaristice de la data comunicarii, in care va inregistra si TVA aferenta ambalajelor nerestituite � art. 137 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. 

Page 23: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

Capitolul V Procesele tehnologice în unitatea comercială

5.1Recepția mărfurilor în unitatea comercialăLa unitatea comercială SRL Den Baza recepţionarea mărfii conform

cantităţii şi calităţii se efectuează de  sine stătător. La recepţionarea mărfii se verifică conformitatea ei cu prevederile

documentelor  normative de standardizare şi a prescripţiilor tehnice.Recepţionarea mărfii se efectuează, de asemenea, în conformitate cu

datele indicate în marcaj şi în documentele de însoţire, de transport, care confirmă cantitatea şi calitatea mărfii livrate (facturi, liste, etichete de ambalare, paşapoarte tehnice, certificate de conformitate, certificate de calitate a producătorului etc.), precum şi în conformitate cu condiţiile contractului. În cazul în care documentele menţionate sau unele din ele lipsesc, recepţionarea mărfii nu se efectuează, dacă contractul nu prevede altceva, iar la întocmirea actului se indică documentele care lipsesc şi care influenţează recepţionarea mărfii după cantitate şi calitate.

Dacă la recepţionarea mărfii conform cantităţii şi calităţii se va depista lipsă de marfă sau calitatea ei inadecvată,  rezultatele recepţionării  vor fi legalizate printr-un act întocmit în ziua depistării lor.

5.2Pregătirea produselor alimentare în vederea vînzării

Procesul tehnologic al unui magazin conduce la constatarea că el reprezintă un sistem de activități principale și secunare esfășurate într-o anumită ordine.

Procese secundare:

-Receptia marfurilor

-preluarea de la furnizor

-dezambalarea

-controlul marfurilor si al preturilor

         -Depozitarea marfurilor

Page 24: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

-asezarea in raft

-conservarea (pastrarea)

-sortarea pentru vanzare

-manipularea

-Pregatirea marfurilor pentru vanzare

-portionarea

-prelucrarea

-cantarire

-anbalarea

-marcarea pretului

          -marcarea si alte operatic care asigura utilizarea de folosire    produsului

          -transportul marfurilor in sala de vanzare      

Procese Principale

-prezentarea si vanzarea marfurilor

-repartizarea sortimentului in spatiu de vanzare

-expunerea marfurilor pe mobilier

-demonstratii practice la locul de vanzare

-intocmirea bonurilor de plata

-incasarea si eliberarea marfurilor

-transportul marfgurilor (in cazul caselor centralizate si al livrarilor la domiciliu)

-inregistrarea pretulilor

Page 25: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

-stabilire sumei finale

-primirea caontra valori marfurilor

-ambalarea si eliberarea marfurilor

Procese secundarea

-circulatia ambalajelor goale

-preluarea ambalajelor de la clienti

-restituirea sumei de garantie

-gruparea pe tipuri de ambalaje (de la clienti : cuti ,  cartoane , recipient , etc. )

-transportul anbalajelor

5.3Informatica în comerț

Aparitia comertului prin Internet a creat noi oportunitati, dar si perspective comerciale importante. Comertul electronic stimuleaza concurenta si competitivitatea, prin dezvoltarea de noi produse si piete, prin aparitia de noi actori pe pietele traditionale si de noi tipuri de relatii intre furnizori si consumatori acoperind realizarea, prin intermediul Internet-ului, a celor trei etape principale, respectiv: reclama si cautare, contractare si plata si livrare.

Dezvoltarea comertului electronic nu va conduce la reducerea importantei comertului traditional atat timp cat infrastructurile pe care se bazeaza comertul electronic vor fi inca influentate de o serie de bariere comerciale si depind de investitiile realizate, dar si de interesul comerciantului de a-si promova astfel propria oferta.

Incurajarea extinderii si utilizarii comertului electronic de catre comerciantii organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii si responsabilitati in domeniu, trebuie sa abordeze o serie intreaga de aspecte de natura tehnica, financiara, juridica, economica cum ar fi: accesul si conexiunea la retelele informationale, criptarea, securitatea platilor, impozitarea, certificarea si autentificarea, confidentialitatea,

Page 26: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]

protectia proprietatii intelectuale, fraudele si protectia consumatorului, accesul la telecomunicatii, protectia concurentei, etc.

Capitolul VI

Organizarea muncii și gestionarea la unitatea comercială

Programul de lucru al unității de comerț SRL Den Baza este de la 8:00-21:00.

Vînzătorul:

încaseaza bani si bonuri de casa pune la dispozitia clientilor produsele comercialementine igiena locului de muncaaranjeaza produsele expuse.

Responsabilități controlor-casier:

-calularea prețului pentru cumpărătură

-exploatarea mașinii de casă și control

-Completarea corectă a documentației referitoare la operațiunile d e casă

Responsabilitati director: - conducerea administrativă a magazinului- atribuire/distribuire/delegare exactă a sarcinilor de lucru- motivarea, instruirea şi îndrumarea angajaţilor- urmărirea şi promovarea permanentă a acţiunii de vânzare- răspunzător de atingerea planului cifrei de afaceri- răspunzător de punerea în plan a acţiunii de vânzare- organizarea tuturor activităţilor în cadrul magazinului

Page 27: Caracteristica Si Organizarea Unitatii de Comert Srl Den Baza.[Conspecte.md]