caractere care pot constitui obiectivele selectiei

21
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ‘’ION IONESCU DE LA BRAD ‘’ IASI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE PROIECT LA AMELIORARE

Upload: gik-gicu

Post on 07-Aug-2015

82 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ‘’ION IONESCU DE LA BRAD ‘’ IASI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT LA AMELIORARE

INDRUMATOR : PROF. MIHAELA IVANCEA STUDENT : CIOBANU CORNELIA

Page 2: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

Caractere care pot constitui obiectivele selectiei

Page 3: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

Caracterele care pot face parte dintre obiectivele selectiei se impart in caractere de productie , caractere de reproductie , caractere de viabilitate si rezistenta la imbolnaviri si caractere de exterior. Despre fiecare caracter este necesar sa se cunoasca : 1. Determinismul lui genetic (simplu sau complex)2. Parametri genetici (heritabilitatea , repetabilitatea si corelatiile

genetice cu alte caractere )3. Ponderea variatiei genetice neaditive sid e mediu special ;4. daca este limitat ,influentat sau inlantuit cu sexul;5. daca necesita sacrificarea animalelor pentru a le cunoaste

performantele proprii ;6. daca este afectat de interactiunea genotip –mediu ;7. care sunt factorii care influenteaza manifestarea fonotipica a

acelui caracter ;8. importanta economica relativa a caracterului considerat.

În ameliorare se tine seama de urmatoarele caractere: productia; reproductia; viabilitateasi rezistenta la îmbolnavire; exteriorul; originea si rudele colaterale (pedigreul).Deoarece tehnologia de ameliorare este dependenta de particularitatile genetice ale unuicaracter, de la fiecare este necesar sa se cunoasca heritabilitatea (h2) , repetabilitatea,corelatia cu alte caractere, ponderea variatiei neaditive si de mediu special, limitarea,influenta sau înlantuirea cu sexul. Heritabilitatea este proprietatea fiecarui caracter, a fiecarei populatii, a fiecarei generatiisi a conditiilor de mediu în care evolueaza populatia respectiva. Heritabilitatea variazaîntre 0 si 1; daca valoarea depaseste 0,5 influenta genotipului este mare si invers.Valoarea ridicata a heritabilitatii mareste sansa transmiterii caracterului la descendenti.Daca heritabilitatea este redusa transmiterea caracterului este slaba si uneori evidentiaza un mediu optim de crestere si exploatare.În principiu, gruparea caracterelor dupa heritabilitate este urmatoarea :heritabilitate inferioara (<0,2) au caracterele: viabilitatea, fecunditatea, natalitatea, prolificitatea,

Page 4: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

 ritmul de reproductie, longevitatea productiva, rezistenta la boli etc.;heritabilitate medie (0,2-0,4) au caracterele: durata lactatiei, cantitatea de lapte,greutatea corporala, tipul de conformatie, talia, sporul în greutate, indicele deconversie a hranei, finetea lânii, productia de oua etc.;heritabilitate ridicata (>0,4) au caracterele: durata gestatiei, % de grasime, % SU, % delactoza, % de proteina, randamentul la taiere, grosimea stratului de grasime, lungimea fibrei de lâna, precocitatea ouatului, greutatea oului, lungimea mameloanelor etc.Cunoscând gradul de determinare genetica a caracterelor, crescatorul opteaza pentru folosirea factorilor de obtinere a rezultatelor favorabile în exploatare si, de asemenea, pentru alegerea formei si metodei de selectie.Daca caracterul are heritabilitate mare selectia se face numai dupa fenotip (acesta prezinta certitudine în transmitere); daca heritabilitatea este scazuta, în selectie se folosesc criteriile genotipice.Cresterea productiei zootehnice globale se realizeaza prin: cresterea numarului de animale (nu este totdeauna economica);cresterea productiei medii pe cap de animal (actionând simultan prin ameliorarea genetica si îmbunatatirea conditiilor de exploatare).Ritmul de ameliorare genetica, în ultima vreme, a crescut prin optimizarea programelor de ameliorare, lucru îmbucurator având în vedere scopul final - cresterea productiei.Factorii ameliorarii Factorii care modifica frecventa genelor si a genotipurilor dintr-o populatie sunt:mutatia (sursa primara de variatie genetica);migratia;selectia (procesul de discriminare reproductiva);deriva genetica (modificare într-o directie neprevazuta, dar cantitativ cunoscuta);consangvinizarea (împerecherea indivizilor mai apropiat înruditi).Principalele mijloace folosite în ameliorare sunt selectia si dirijarea împerecherilor (încrucisare si consangvinizare

Page 5: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

Caractere de productie Aproape toate speciile de animale sunt crescute de om pentru productiile de carne , lapte , oua , lana sau blanite si mai putin pentru tractiune , transport sau paza. Productiile sunt un singur agregat complex de caractere , care la randul lor sunt un ansamblu de caractere si asa mai departe ,pana se ajunge la caractere mai simple , controlate de un numar mic de gene . Se recomanda ca in obiectivul selectiei sa fie folosite caractere de o complexitate medie . La productia de lapte sunt urmarite in principal trei caractere : cantitatea de lapte , procentul de grasime si procentul de proteina . Cantitatea de lapte este un caracter limitat de sex , slab heritabil si care este corelat slab negativ cu proocentul de grasime din lapte si slab corelat pozitiv cu unele aspecte de dezvoltare si conformatie .Procentele de grasime si procentul de proteina din lapte sunt caractere limitate de sex , sunt puternic heritabile si corelate pozitiv intre ele .Productia de carne la bovine ,porcine ,caprine , pasari , iepuri depinde de trei grupe de caractere :sporul mediu zilnic , coeficientul de utilizare a hranei si compozitia si conformatia carcasei . Sporul mediu zilnic este un caracter nelimitat de sex , cu un coeficient de heritabilitate mediu . Este un caracter afectat de mediul intern ( varsta ,sexul , starea de gestatie ) , de influenta materna ( varsta mamei , numarul de produsi la fatare , productia de lapte , starea de sanatate si nivelul alimentatiei mamei etc.) si de mediul extern ( alimentatia , microclimatul , densitatea animalelor pe metru patrat, amestecarea sau constanta loturilor , numarul de animale din lot etc.)Coeficientul de utilizare a hranei (UN/Kg spor) este un caracter cu o heritabilitate medie si puternic corelat pozitiv cu sporul .Compozitia si conformatia carcasei reprezinta un ansamblu de caractere : procentul transelor de carcasa de prima calitate , procentul de oase si grasime, grosimea slaniniii , lungimea carcasei , suprafata ochiului de muschi etc. Factorii de mediu care

Page 6: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

influenteaza compozitia si conformatia carcasei sunt : varsta , sexul, starea de sanatate , alimentatia , greutatea vie la sacrificare etc.

Productia de oua este un caracter limitat de sex si cuprinde numarul de oua (h2= 0,2-0,3),greutatea oului (h2=0,5-0,7), forma oului etc. Numarul de oua este corelat negativ cu greutatea vie si este influentat de mai multi factori.

Numarul de oua intr-un interval de timp ( de obicei ciclul de ouat) sau intensitatea ouatului ( numar de oua/zile) se apreciaza fie numai la gainile care si-au incheiat controlul , fie la toate gainile care au fost introduse la control . In primul caz , heritabilitatea este medie , iar in al doilea caz , foarte mica . Numarul de oua este expresia interactiunii a zece caractere diferite , cum ar fi: varsta primului ou , intensitatea ouatului , persistenta ouatului , frecventa si lungimea pauzelor , instinctual de clocit etc.Numarul de oua este corelat negativ cu greutatea la 18 saptamani si este puternic influentat de factori neaditivi si de mediu ( varsta , starea de sanatate , alimentatia , temperatura , lumina etc).Calitatea oului depinde de greutatea oului , de forma oului , de consistenta albusului dens , de grosimea cojii si de eventualele pete de carne . Productia de lana se refera atat la cantitatea de lana cat si la un complex de caractere referitoare la calitatea ei. Cantitatea de lana bruta are o heritabilitate medie spre mare . Cantitatea de lana spalata este afectata de gene aditive , dar mai ales de modul de combinare a caracterelor lungime, desime , extindere. Calitatea lanii depinde de caractere precum finetea , uniformitatea , ondulatia , care au , in general o heritabilitate mare . Factorii de mediu de care trebuie sa se tina seama la organizarea controlului sunt : regiunea corpului de unde provine lana , alimentatia , sexul etc. Caractere de reproductie

Page 7: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

Caracterele de reproductie sunt importante din punct de vedere economic , dar afecteaza indirect si eficienta selectiei .Fertilitatea ( capacitatea individului de a se reproduce ) este indicata prin termenul de fecunditate ( procesul de unire a gametilor ) sau de prolificitate ( numarul produsilor obtinuti la o fatare ) sau de natalitate ( numarul mediu de descendenti pe femela sau pe 100 de femele sau numarul de produsi obtinuti intr-un an ). Practic , fertilitatea se exprima prin repetarea montei ( procentul de neramanere gestanta in urma insamantarii ) si prin prolificitate .Ramanerea sau neramanerea gestanta in urma unei monte este un caracter cu prag , care are o heritabilitate faorte mica la toate speciile de animale domestice si de aceea se vizeaza ameliolarea lui mai mult prin incrucisari industriale decat prin selectie .Numarul de produsi obtinuti la o fatare este un caracter cu heritabilitate si repetabilitate mica. Varsta constituie principalul factor de mediu intern ce afecteaza prolificitatea . Dintre cei externi, trebuie mentionati : alimentatia inaintea perioadei de monta , durata zilei lumina , temperatura , etc .Procentul de monte fecunde . Acest caracter , la masculi , ridica aproape aceleasi probleme ca si ramanerea sau neramanerea gestanta a femelelor . Se face rar selecţie pe acest caracter si se prefera folosirea de masculi hibrizi , pentru ca la procentul de monte fecunde se manifesta puternic efectul de heterozis.

Desi importanta acestora pentru productie este mare, amelioratorii nu includ acestecaractere ca obiective ale selectiei.Referindu-ne la acestea, putem vorbi despre anomalii.Anomaliile ereditare pot fi uneori utile: gena nanismului "dwarf" (la gaini) produce gaini pitice, mame de broiler, cu importanta în reducerea consumului propriu de furaje pe ou,deci reducerea pretului de productie.Anomaliile produse de mediu (stari patologice determinate de temperatura, radiatiasolara, alimentatie, aglomeratie) se pot restrânge prin obtinerea de hibrizi, ce au rezistentamai mare decât rasele pure.Anomaliile produse de factorii patogeni sunt considerate boli adevarate. Desi au

Page 8: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

fostexecutate experiente de selectie pentru rezistente ladiferite boli, nu s-au putut forma linii absolut rezistente sau receptive.Este mai sigur si mai ieftin a se dobândi rezistenta prin imunizare decât prin selectie .

Viabilitatea sau vitalitatea ,capacitatea animalului de a vetui si rezistenta la imbolnaviri sunt foarte importante in exploatarea animalelor dar, cu toate acestea sunt foarte putine programe de ameliorare care includ un asemenea caracter intre obiectivele lor . De aceea este necesar sa se cunoasca ce tip de anomalii afecteaza viabilitatea : cele ereditare , cele induse de mediu sau cele induse de factorii patogeni.La baza acestui tip de anomalii stau erorile de metabolism cauzate de o gena , o pereche de alele sau de mai multe perechi de alele recisive sau dominante , autosomale sau inlantuite cu sexul , cu o penetrenta si expresivitate variabila si care se manifesta in diferite perioade din viata individului .In functie de penetranta lor , genele sunt numite letale (cand provoaca peste 90% mortalitate ) , semi-letale ( 50-90% mortalitate) , subvitale ( 10-50% mortalitate ) sau quasi-normale (sub10% mortalitate) .Anomaliile induse de mediu se refera la starile patologige provocate de temperatura , radiatii solare , aglomeratie, alimentatie, in general de factorii stresanti . Rezistenta la acesti factori este foarte slab conditionata de mediu .Anomaliile induse de factorii patogeni sunt cele la care se refera termenul de rezistenta la imbolnaviri .In urma cercetarilor efectuate pe pasari , s-a dovedit ca rezistenta la imbolnaviri are o heritabilitate foarte scazuta si s-au putut crea linii relativ rezistente la tifoza aviara , la diferite forme de leucoza , coccidioza . Nu s-au putut forma ,insa linii absolut rezistente sau receptive.De cele mai multe ori rezistenta la imbolnaviri nu este acceptata printre obiective pentru ca heritabilitatea fiind mica , progresele genetice ar fi mici , costisitoare si ar impune diminuarea presiunii

Page 9: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

selectiei pe caracterele de productie ; se poate intampla ca dupa formarea populatiei rezistente , factorul patogen sa sufere o mutatie si in felul acesta ,intreaga munca sa fie redusa la zero. Este foarte dificila testarea , deoarece ea ar impune ca toate animalele sa fie supuse in aceeasi masura factorului patogen , contra caruia se urmareste formarea rezistentei . Rezistenta se dobandeste , in ultima instanta mai mult prin imunizare , decat prin selectie.Organismul este un ansamblu bine echilibrat de forme si functii si de aceea , exteriorul a fost unul dintre obiectivele de baza ale ameliorarii . Intre exterior si productie , cel mai adesea sunt , corelatii mici . Cu toate acestea , amelioratorii au urmarit cinci aspecte de exterior : dezvoltarea sau marimea , conformatia sau proportionalitatea , constitutia , conditia si roba.

Selectia este procesul de alegere a animalelor pentru reproductie sau procesul dediscriminare reproductiva neîntâmplatoare a genotipurilor.Selectia actioneaza la toate nivelurile de organizare a materiei vii si poate fi observata prin numarul de descendenti produsi si retinuti de la fiecare individ.Discriminarea reproductiva are urmatoarele cauze:întâmplarea (un individ, indiferent de valoarea lui, poate avea mai multi sau mai putinidescendenti);selectia naturala (mediul de viata favorizeaza reproductia celor mai adaptati);selectia artificiala (omul actioneaza în directia dorita).Selectia artificiala se face pe baza cunoasterii performantelor (productii: lapte, lâna,greutate...), alegându-se parintii (potentiali si apoi efectivi); din indivizii efectivuluimatca se aleg parintii generatiei urmatoare (selectia pe ascendenti cu nucleu de prasila).Etapele selectiei artificiale sunt :  -predictia valorii de ameliorare a candidatilor la selectie; -clasarea candidatilor dupa valoarea de ameliorare; -retinerea la reproductie; -folosirea diferentiata la reproductie si obtinerea efectiva de descendenti (nivelulrealizat al selectiei). Dezvoltarea corporala este exprimata in valorile absolute ale masuratorilor corporale ( in kg sau cm) la o anumita varsta .

Page 10: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

Din acest punct de vedere , animalele pot fi : hipermetrice (grele si de talie mare) , eumetrice ( talie si greutate medie ) si hipometrice ( usoare si de talie mica). Dimensiunile corporale au , in general , o heritabilitate mare sau mijlocie si exista o corelatie intre ele si caracterele de productie .Prin conformatia animalelor se intelege aspectul unui animal sau al unei regiuni corporale , rezultat din raportul dimensiunilor sale de lungime , largime , grosime . Dupa conformatie , animalele pot fi longilinii (suple) , brevilinii( indesate ) , si mediolinii ( intermediare). Aspectele de conformatie sunt apreciate pe individ cu ochiul liber , pe populatie ,conformatia este apreciata prin indici corporali sau prin dimensiuni corporale relative .Se consideră conformaţie armonioasă atunci când regiunile corporale ale unui animal sunt corecte, proporţional dezvoltate şi se îmbină armonios între ele.Conformaţia este nearmonioasă, defectuoasă în cazul în care regiunile corporale prezintă defecte.Constituţia ne permite să caracterizăm printr-un singur cuvânt. Toate însuşirile unui organism: exterior, rezistenţă la boli, producţie şi reproducţie.

Animalele domestice de interes zootehnic prezintă următoarele tipui de constituţie:Tipuri dorite: constituţia fină şi constituţia robustă,Tipuri nedorite; constituţia debilă şi constituţia grosolană;Constituţia fină: este specifică animalelor specializate pentru o singură producţie: lână , lapte (fig 2.28), ouă (fig. 2.29), viteză.Constituţia robustă: este specifică animalelor specializate pentru carne(fig. 2.30) şi producţii mixte: caren-lapte, lapte-carne, ouă-carne, carne-ouă (fig. 2.31), lână-lapte, lapte-lână, lână-carne, carne-lână, muncă etc.Constituţia debilă: este exagerarea constituţiei fine se consideră abatere şi se întâlneşte în cazul degenerării animalelor domestice.

Page 11: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

Constituţia grosolană: este exagerarea constituţiei robuste, se consideră abatere şi se întâlneşte în cazul raselor primitive.

Prin roba se apreciaza culoarea pielii, parului, penelor, lanii .

Culorile la animalele domestice sunt foarte variate si sunt o consecinta a prezentei in straturile pielii, lanii, parului, penelor a unor pigmenti care dau diferite nuante. La unele specii de animale, culoarea este un caracter de rasa si diferentiaza populatiile de animale intre ele. In perioada dintre cele doua revolutii stiintifice (1850-1950), culoarea era un caracter de baza in admiterea sau eliminarea de la prasila a unor animale care nu se incadrau in standardul de culoare al rasei respective. Astazi, acest caracter a trecut pe planul secund, pe prim plan fiind caracterele economic utile. Exista insa specii de animale cu rase a caror culoare prezinta interes economic. Astfel, la rasa de oi Karakul, pielicelele au culori diferite: negru, maro, brumariu etc. Tot la ovine conteaza daca lana este alba sau neagra, de diferite nuante. Exista rase de porci cu pielea neagra de la care nu se poate obtine un bacon de calitate. La speciile de animale de blana: vulpe, nutrie, nurca, iepure de casa, culoarea blanii reprezinta un caracter economic.

Culorile la cabaline

La aceasta specie se intalnesc culori simple, culori compuse uniforme, culori compuse baltate.

Culorile simple sunt: negru, roib, izabel si alb.

Culoarea neagra. La nastere culoarea este cenusie, neagra diluata, la 4 - 5 luni prin naparlire devine neagra. Culoarea neagra poate fi de mai multe feluri: negru mat (fara luciu), negru corb (lucios), degradat (buciu), nins (cu mici stropituri albe, ca fulgii de zapada). Culoarea roiba, determinata de pigmentul brunroscat. Intreg corpul este pigmentat cu rosu, inclusiv coama, coada si

Page 12: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

extremitatile. Pot exista diferite nuante de roib: roib deschis, castaniu, visiniu, aramiu, caramiziu.

Culoarea izabela e galbena (inclusiv coama si coada). Izabelul poate fi: galben pai, galben inchis, galben deschis.

Culoarea alba se mai numeste popular balana. La nastere manjii sunt de culoarea vanata, la 7 - 8 ani culoarea este alba. Exista si cai care sunt albi din nastere, insa acestia sunt foarte rari. Ei au botul si irisul pigmentat cu negru.

Culorile compuse uniforme: murg, sarg, vanat, deres, piersiciu, soriciu si lupiu.

Culoarea murga este o asociatie de pigment rosu si negru, dintre care rosul este repartizat uniform pe tot corpul, iar negrul este limitat la coama, coada si extremitatile membrelor.

Culoarea sarga se aseamana cu cea murga, cu diferenta ca in loc de rosu corpul este pigmentat cu galben. Este deci un izabel cu coama, coada si extremitatile membrelor negre.

Culoarea vanata provine dintr-o asociatie de peri albi cu negri. Unii cai vineti devin cu varsta balani, pe cand altii raman vineti toata viata.

Culoarea soricie consta dintr-un negru diluat pe corp, iar coama, coada si extremitatile membrelor sunt negre.

Culoarea piersicie este o asociatie de peri albi si rosii. E o culoare rara.

Culoarea lupie este caracterizata prin aceea ca pe fiecare fir de par intalnim doua culori: parul este inchis la o extremitate si deschis la cealalta. Este culoarea parului de lup.

Page 13: Caractere Care Pot Constitui Obiectivele Selectiei

Culoarea deresa consta in trei feluri de fire de par, dar fiecare fir are o singura culoare: exista fire de par albe, rosii si negre, raspandite mai mult sau mai putin uniform pe toata suprafata corpului, inclusiv coada, coama si extremitatile membrelor.