CĂRĂBUȘUL DE ARAMĂ

Autor - Lucian Blaga

Volum – Cărăbușul de aramă

Editura - Ion Creangă

Anul apariției – 1970

Genul literar – opera lirică

Poezia Cărăbușul face parte din volumul intitulat Poezii – Vară de noiembrie apărut în

1962.

Ea are 8 strofe a câte 4 versuri,cu rimă încrucișată și este scrisă la persoana I,poetul

comunicându-ne astfel direct toate trăirile și emoțiile pe care i le trezește miracolul verii.

Trăirile autorului sunt generate de o făptură ieșită din turnătoria verii-cărăbușul-când

acesta părăsește „belșugul de verdeață” și pleacă într-o călătorie spre „stăpânul Iulie”,

avântându-se în zbor spre cer.Mica făptură necuvântătoare nu se teme de om ci îi dă mereu

tarcoale,întorcandu-se chiar daca e alungat.

În cele din urmă cărăbușul face un mic popas pe umărul poetului unde parcă stă

puțin pe gânduri,conștient de temeritatea gestului său,înainte de a-și lua avânt și a dispărea

în adâncul cerului albastru. Gâza dispare spre iulie,cuptorul astru,ca un mesager al poetului,

ducând gândurile si sentimentele acestuia precum și fericirea "spre uitare in albastru".

Poetul folosește următoarele figuri de stil:

-comparația -Zgomotos ca o reptila, ca suveica randunica/tese panzele de vara

-personificarea – cărăbușul Mișca? Sta sa-nchege ganduri?/Se destinde? Se descalta?

De asemenea el reușește să ne transmită forfota verii și agitația cărăbușului folosind

imagini auditive (Zgomotos ca o reptila, Susur mare de lacuste) dar și imagini

dinamice(Carabus te ia cu iures, printre vreascuri se avanta).

Mie mi-a plăcut poezia pentru că

-