CAP.II.MOSTENIREA LEGALA Art.963-984.

Mostenirea legala intervine in urmatoarele situatii: In toate cazurile in care defunctul nu lasa testament. Desi exista testament acesta nu produce efecte;( spre exemplu este nul pt.vicii de forma) Defunctul nu a lasat testament insa acesta nu cuprinde legate, prevazand alte dispozitii de utlima vointa( spre exemplu:recunoasterea unui copil din afara casatoriei; dispozitii cu privire la funeralii si ingropare; desemnarea unui executor testamentar; etc) Desi exista testament , acesta cuprinde exheredari ( adica dezmosteniri-inlaturarea de la mostenire a unui/unor mostenitori legali) Mostenirea va fi legala si in acele situatii in care defunctul a lasat testament , acesta este valabil dpv formal si dupa fond, insa legatul cuprins in testament este ineficace . Exemplu: legatul cu titlu universal este caduc , intrucat legatarul a predecedat defunctului. In sfarsit, mostenirea legala poate si coexista cu cea testamentara, in cazul in care prin testament , defunctul a transmis doar o parte a mostenirii, pentru cealalta parte fiind aplicabile regulile mostenirii legale , sau in caul in care defunctul a lasat prin testament intreaga mostenire, insa exista mostenitori rezervatari ( descendenti; sot supravietuitor sau ascendenti privilegiati), care dobandesc rezerva intotdeauna in virtutea legii.

OBSERVATIE: Pentru a dobandi mostenirea in temeiul legii (mostenirea legala) o persoana trebuie sa indeplineasca , pe langa conditiile generale( capacitate, si sa nu fie nedemn )si urmatoarele 2 conditii: Sa aiba vocatie succesorala legala Sa nu fie dezmostenita.(exheredata)

1.Vocatia succesorala legala este de 2 feluri

a. -Generala(posibilitatea abstract ca o persoan s o moteneasc pe alta) =mostenirea legala este conceputa ca o mostenire de familiesunt chemate la mostenire , in temeiul legii =au vocatie generala succesorala: Rudele defunctului din casatorie, din afara casatoriei, din adoptie(in anumite conditii)-DESCENDENTI, ASCENDENTI PRIVILEGIATI, COLATERALI PRIVILEGIATI si ASCENDENTI /COLATERALI ORDINARI. Sotul supravietuitor-CHEMAT LA MOSTENIRE impreuna cu rudele defunctului -Astfel au vocative succesorala generala (nelimitata in grad) rudele defunctului (D) in linie dreapta: Fiu, nepot de fiu, stranepot de fiu etc(Descendentii) si Parintii ,bunicii, strabunicii etc(Ascendenti)

-Rudele colaterale au vocatie succesorala numai pana la gradul IV INCLUSIV : Fratii si surorile D-rude de gradul II Nepotii de frate sau sora, precum si unchii si matusile D-rude de grad III Stranepotii de frate, verii primary, fratii sau surorile bunicilor D-rude de grad IV

b. -Concreta(efectiva,utila)=Rudele cu vocatie succesorala legala, generala nu sunt chemate toate deodata la mostenire, ci intr-o anumita ordine concreta.Prin urmare, , LEGIUITORUL a instituit o anumita ordine de chemare a rudelor D, la succesiune .Astfel, pentru ca o persoana sa fie chemata la mostenire in temeiul legii( deci sa aiba vocative succesorala concreta) trebuie sa indeplineasca 2 conditii:1. Sa faca parte din categoria mostenitorilor cu vocatie generala (de la punctual a)2. EXEMPLU:Fratele defunctului care face parte din clasa a II-a de mostenitori legali, are vocatie generala la mostenire,dar pentru a avea si vocative concreta la mostenire, este absolute necesar sa nu existe descendenti ai defunctului, care fac parte din clasa I si care sunt chemati de lege cu prioritate la mostenire.Sa nu fie inlaturata de la mostenire de o alta persoana cu vocative generala, dar chemata de lege in rang preferabil.

PRINCIPIILE GENERALE ALE DEVOLUTIUNII LEGALE SI EXCEPTIILE DE LA ACESTE PRINCIPII

A. Principiul chemrii la motenire n ordinea claselor de motenitori

Cunoscut i sub denumirea de principiul prioritii claselor, acest principiu exprim regula de drept conform creia clasele de motenitori sunt chemate s culeag patrimoniul succesoral ntr-o anumit ordine instituit de Codul civil.- Prin conceptul de clas de motenitori se nelege o categorie de rude cu vocaie succesoral legal general care, n mod colectiv, exclude sau este exclus de o alt categorie chiar dac rudele din categoria exclus ar fi n grad de rudenie mai apropiat fa de defunct dect rudele din categoria chemat (de ex., nepotul de fiu al defunctului, rud de gradul II, exclude de la motenire pe prinii defunctului, rude de gradul I).Astfel, alin. (1) al Art 964. introduce implicit un nou mijloc tehnico-juridic de stabilire a ordinii de preferin ntre diferitele categorii de rude (dup cel al gradului de rudenie); de altfel, se menin cele patru clase de motenitori reglementate n codul civil anterior, stabilindu-se i ordinea n care acestea vin la succesiune: clasa I, numit i clasa descendenilor, format din toi descendenii defunctului, fr limit n grad (copii, nepoi, strnepoi etc.); clasa a II-a, numit i clasa ascendenilor privilegiai i a colateralilor privilegiai, format din prinii defunctului, fraii i surorile acestuia, mpreun cu descendenii lor pn la gradul al IV-lea inclusiv (nepoi de frate, strnepoi de frate); clasa a III-a, numit i clasa ascendenilor ordinari, format din bunicii, strbunicii .a.m.d. ai defunctului, fr limit n grad; clasa a IV-a, numit i clasa colateralilor ordinari, format din unchii i mtuile defunctului, verii primari ai acestuia, fraii i surorile bunicilor defunctului.

De exemplu, rudele din clasa I, care vor i pot s vin la motenire, nltur pe cei din celelalte clase; rudele din clasa a II-a vin la motenire numai dac nu exist rude din clasa I sau acestea nu vor (sunt renuntori) sau nu pot (sunt nedemni) veni la motenire. Si asa mai departe, se merge pe acelasi rationament.

OBSERVATIE!!n principiu, o rud face parte dintr-o singur clas, ns, ca excepie, este posibil ca legtura de rudenie s fie dubl i persoana s fac parte din dou clase, cum ar fi de exemplu, situaia copilului nscut din cstoria ncheiat ntre nepotul defunctului i nepotul de frate al defunctului, care va face parte din clasa I ca strnepot al defunctului i din clasa a II-a n calitate de strnepot de frate), i care, n acest caz, va putea opta pentru una dintre cele dou caliti.

Excepii. a) Soul supravieuitor al defunctului. Acesta nu face parte din nici o clas de motenitori legali, el neavnd calitatea de rud cu defunctul. Legiuitorul i-a recunoscut soului supravieuitor un drept de motenire legal, indiferent de clasa de motenitori legali cu care vine n concurs; prin urmare, acesta nu exclude i nu este exclus de nici o clas de motenitori (a se vedea art. 971 NCC). b) Chemarea la motenire a dou clase de motenitori n acelai timp. Ipoteza presupune dezmotenirea unei ntregi clase de motenitori legali, care ns, avnd calitatea de motenitori rezervatari, vor culege totui, cu titlu de rezerv (a se vedea art. 1086 i urm. NCC), o parte din patrimoniul succesoral, chiar mpotriva voinei lui de cuius.Spre exemplu, dac toi descendenii defunctului sunt dezmotenii prin testamentul lsat de ctre de cuius, atunci ei vor culege doar rezerva legal, cotitatea disponibil (a se vedea art. 1089 i urm. NCC) revenind rudelor din clasa a II-a de motenitori legali.

B. Principiul proximitii gradului de rudenie ntre motenitorii din aceeai clas

Noiune. Alineatul (3) al Art.964 exprim regula de drept conform creia n cadrul aceleiai clase de motenitori legali, rudele de grad mai apropiat cu defunctul nltur de la motenire pe rudele de grad mai deprtat.

EXEMPLU: copiii defunctului, ca rude de gradul I, nltur de la motenire pe nepoii defunctului, care sunt rude de gradul al II-lea.

Excepii. a) Clasa mixt a ascendenilor privilegiai i a colateralilor privilegiai. n cadrul clasei a II-a, prinii defunctului, dei sunt rude de gradul I, nu nltur de la motenire pe fraii sau surorile defunctului, care sunt rude de gradul al II-lea, i nici pe descendenii din frai i surori (nepoi de frate, strnepoi de frate), care sunt rude de gradul al III-lea sau al IV-lea; legiuitorul a dispus ca aceste rude s vin mpreun la motenire, primind anumite cote prestabilite, dup cum rezult din art. 978 NCC care reglementeaz mprirea motenirii n ipoteza venirii concomitente la motenire a ascendenilor privilegiai i a colateralilor privilegiai. b) Reprezentarea succesoral. Atunci cnd devin incidente regulile privitoare la reprezentarea succesoral (a se vedea art. 965 NCC), exist posibilitatea ca n cadrul aceleiai clase rudele de grad mai apropiat cu defunctul s vin la motenire mpreun cu rudele de grad mai deprtat; acestea din urm, avnd calitatea de reprezentani, vor urca n gradul celor pe care i reprezint.

C. Principiul egalitii ntre rudele din aceeai clas i de acelai grad

Noiune. Alineatul (4) al art 964 exprim regula de drept potrivit creia rudele din aceeai clas de motenitori legali i cu acelai grad de rudenie n raport cu defunctul mpart motenirea n mod egal, pe capete.

Spre exemplu, dac la motenire vin trei descendeni de gradul I, motenirea se mparte n trei pri egale sau, n cazul n care la motenire vin doi frai buni, fiecare va culege jumtate. Aceast egalitate nu suport excepii individuale sub aspectul sexului, vrstei, ordinii naterilor, adopiei etc.

Excepii. a) mprirea pe tulpini. n cazul n care rude de acelai grad vin la motenire prin intermediul reprezentrii succesorale, mprirea nu se face pe capete, n mod egal, ci n funcie de numrul tulpinilor (a se vedea art. 968 NCC). b) mprirea pe linii. n cazul n care la motenire vin mai muli colaterali privilegiai care provin din prini diferii (frai buni, frai uterini sau frai consangvini), mprirea nu se face pe capete, n mod egal [a se vedea i art. 981 alin. (3) i (4) NCC], ci se face mai nti pe linii: linia patern va lua jumtate din cota parte care se cuvine colateralilor privilegiai, iar linia matern va culege cealalt jumtate. Jumtatea corespunztoare liniei paterne va fi mprit n mod egal ntre fraii consangvini, iar jumtatea care corespunde liniei materne va fi mprit n mod egal ntre fraii uterini. Fraii buni (cei care sunt frate cu defunctul att dup tat, ct i dup mam) beneficiaz de cot-parte pe ambele linii (beneficiul dublei legturi). Dac sunt ndeplinite condiiile reprezentrii succesorale, liniile vor fi mprite pe tulpini, iar apoi cota corespunztoare fiecrei tulpini va fi mprit pe capete.