capitolul i - introducere - ministerul muncii · ministerul muncii, familiei şi egalităţii de...
TRANSCRIPT
Ministerul Muncii, Familiei
şi
Egalităţii de Şanse
Agenţia Naţională pentru Romi
Autoritatea Naţională
pentru
Persoanele cu Handicap
Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei
Banca Mondială
Proiectul privind incluziunea socială
MANUAL OPERAŢIONAL pentru
Partea III - Programe de asistenţă socială
şi
Partea IV - Dezvoltarea capacităţii de incluziune
socială a populaţiei de etnie romă
- Versiunea II 2008 -
1
Lista de abrevieri
AAPL Autorităţi ale Administraţiei Publice Locale
ANPF Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei
ANPH Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
ANR Agenţia Naţională pentru Romi
BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BNR Banca Naţională a României
CMIP Comisia de monitorizare a implementării proiectelor
CSP Comisia de selectare a proiectelor
DGASMB Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului
Bucureşti
DGASPC Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
SPAS Servicii publice de asistenţă socială
DMIS Direcţia de Muncă şi Incluziune Sociala
FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială
GOVR Guvernul României
HCJ/HCL/HCGMB Hotărâre a Consiliului Judeţean/ Hotărâre a Consiliului
Local/ Hotărâre a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti
JIM Memorandumul Comun de Incluziune Socială
MECT Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
MEF Ministerul Economiei şi Finanţelor
MMFES Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
MOp Manual Operaţional
ONG Organizaţie Neguvernamentală
PIS Programul de Incluziune Socială
UE Uniunea Europeană
UMP Unitatea de Management al Programului
2
CUPRINS CAPITOLUL I – INTRODUCERE
Pagina
Secţiunea 1 - Context general…………………………………………………….... 8
Secţiunea 2 - Programele de asistenţă socială (Partea a III-a)…………………… 10
2.1. Obiectiv general………………………………………………………………… 10
2.2. Programul pentru persoane cu dizabilităţi (Componenta 1)…………………… 10
2.3 Programul pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc (Componenta 2)……………… 10
2.4 Programul pentru victimele violenţei în familie (Componenta 3)……………… 10
Secţiunea 3 - Dezvoltarea capacităţii de incluziune socială a populaţiei de etnie
romă (Partea a IV-a)…………………………………………………………….....
10
Secţiunea 4 - Scopul Manualului Operaţional (Partea a III-a şi Partea a IV-a)... 10
Secţiunea 5 - Cadrul legal………………………………………………………….. 11
Secţiunea 6 - Direcţii de acţiune prevăzute în strategiile sectoriale………………. 12
Secţiunea 7 - Programe naţionale în domeniu…………………………………….. 14
Secţiunea 8 - Servicii sociale ……………………………………………………… 15
8.1 Tipuri de servicii sociale………………………………………………… 15
8.2 Administrarea serviciilor sociale………………………………………… 16
CAPITOLUL II
MANUALUL OPERAŢIONAL AL
PROGRAMULUI PENTRU PERSOANE CU DIZABILITĂŢI
(Programe de asistenţă socială - Partea a III-a, Componenta 1)
Principiile care guvernează implementarea Proiectului pivind Incluziunea Socială
Secţiunea 1 – Obiective specifice......................................................................................... 18
Secţiunea 2 – Criterii de eligibilitate pentru selecţia proiectelor......................................... 18
2.1 Solicitanţi eligibili................................................................................................... 18
2.1.1 Criteriile de eligibilitate pentru solicitant ................................................... 19
2.1.2. Incompatibilităţi........................................................................................
2.1.3. Criterii de excludere a solicitantilor/partenerilor………………….........
2.1.4. Parteneri eligibili.......................................................................................
19
20
20
2.2 Proiecte eligibile.................................................................................................... 21
2.2.1 Condiţiile cumulative de eligibilitate............................................................ 21
2.2.2 Beneficiarii programului – grupul ţintă ...................................................... 22
2.2.3 Durata............................................................................................................ 22
2.3 Tipuri de cheltuieli eligibile.................................................................................. 22
Secţiunea 3 Finanţarea proiectelor....................................................................................... 23
3.1 Condiţii de finanţare............................................................................................. 23
3.2. Obiectul contractului de finanţare........................................................................ 24
Secţiunea 4 - Condiţii de formă ale Solicitarilor de Finantare............................................ 25
4.1 Formularul Proiectului........................................................................................... 25
4.2 Prezentarea propunerii de proiect......................................................................... 25
3
Secţiunea 5 - Activităţi de informare...................................................................................... 27
Secţiunea 6 - Procesul de evaluare şi selectare..................................................................... 27
6.1 Evaluarea şi selectarea propunerilor de proiecte................................................... 27
6.2. Etapa de selecţie a proiectelor.............................................................................. 27
6.2.1. Publicarea anunţului de participare............................................................. 28
6.2.2 Publicarea MOp Sub.Comp.3.1................................................................... 28
6.2.3 Răspuns la clarificările solicitate................................................................. 28
6.2.4 Prezentarea propunerilor de proiect............................................................. 28
6.2.5 Evaluarea propunerilor de proiecte.............................................................. 29
6.2.6. Stabilirea proiectelor câştigătoare şi a solicitanţilor ................................. 31
6.2.7. Criteriile de respingere a proiectelor......................................................... 31
6.2.8. Comunicarea rezultatelor evaluării............................................................. 32
6.2.9.Aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de
investiţii................................................................................................................
32
6.3. Încheierea contractelor de finanţare.................................................................... 32
Secţiunea 7 - Anexe la MOp.” Programul pentru persoane cu
dizabilităţi”…………………………………………………………………………............
33
CAPITOLUL III
MANUALUL OPERAŢIONAL AL
PROGRAMULUI PENTRU TINERII AFLAŢI ÎN SITUAŢII DE RISC
(Programe de asistenţă socială - Partea a III-a, Componenta 2)
Secţiunea 1 - Situaţia actuală privind protecţia tinerilor care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului………………………………………………………………......
49
Secţiunea 2 - Obiective specifice ale Programului „Tineri aflaţi în situaţie de
risc”................................................................................................................................
51
Secţiunea 3 - Criterii de eligibilitate a Proiectelor……………………………….. 51
3.1 Solicitanţi eligibili………………………………………………………..... 52
3.1.1Criteriile de eligibilitate pentru solicitant………………………….... 52
3.1.2 Incompatibilităţi…………………………………………………...... 53
3.1.3 Parteneri eligibili…………………………………………………..... 53
3.1.3.1 Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din Proiect ……... 54
3.1.3.2. Incompatibilităţi pentru parteneri………………………….. 54
3.2 Proiecte eligibile…………………………………………………............... 54
3.2.1 Tipurile de activităţi eligibile……………………………………...... 55
3.2.2 Definirea centrului social cu destinaţie
multifuncţională………………………………………………………….
55
3.2.3 Beneficiarii programului – grupul ţintă .…………………………... 56
3.3 Tipuri de cheltuieli eligibile……………………………………….............. 56
3.4. Cheltuieli neeligibile…………………………………………………….... 57
3.5. Perioada de implementare a unui Proiect…………………………………. 57
Secţiunea 4 – Finanţarea Proiectelor……………………………………………….. 58
4.1 Condiţii de finanţare……………………………………………………… 58
4.2 Numărul de Proiecte înaintate……………………………………………. 59
4.3 Procedura de acordare a finanţării………………………………………... 59
4.3.1 Solicitarea de finanţare……………………………………………….... 59
4.3.2. Documentele care însoţesc solicitarea de finanţare...………………….. 59
4.3.3. Prezentarea Propunerii de Proiect …………………………………….. 60
Secţiunea 5 – Procesul de evaluare a proiectelor…………………………………… 61
4
5.1 Evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiect…………………………... 61
5.2 Selecţia Proiectelor……………………………………………………….. 62
5.2.1. Mediatizarea MOp.Programul ―Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖…... 62
5.2.2. Publicarea anunţului de participare şi a MOp.
Programul„Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖…………………………….
62
5.2.3. Răspuns la clarificările solicitate…………………………………... 62
5.2.4. Prezentarea Propunerilor de Proiecte………………………………. 62
5.2.5. Evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiecte.………………….. 63
5.2.5.1. Evaluarea de birou………………………………………… 63
5.2.5.2. Evaluarea de teren…………………………………………. 64
Secţiunea 6 – Contractele de finanţare……………………………………………... 65
6.1. Selecţia Proiectelor eligibile pentru finanţare……………………………. 65
6.1.1. Criteriile de respingere a Proiectelor………………………………. 65
6.1.2. Aprobarea Proiectelor ………………………….………………….. 65
6.1.3. Comunicarea rezultatelor evaluării şi selecţiei…………………….. 65
6.2. Selecţia Proiectelor în vederea încheierii contractelor de finanţare… 66
6.2.1. Verificarea şi aprobarea documentaţiei tehnico-economice a
obiectivului de investiţii……………………………………………………....
66
6.2.2. Încheierea contractelor de finanţare………………………………... 66
Secţiunea 7 - Anexe la MOp. Programul “Tineri aflaţi în situaţii de risc”……….. 67
a) Anexa A la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖ - Cererea de
finanţare…………………………………………………………………………...
69
b) Anexa B la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖ - Formularul
Proiectului………………………………………………………………………....
70
c) Anexa C la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖ - Bugetul
Proiectului…………………………………………………………………………
74
d) Anexa D la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖ - Planificarea
activităţilor………………………………………………………………………...
75
e) Anexa E la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖ - Documente
standard……………………………………………………………………………
76
f) Anexa F la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖ – Model de raport
de evaluare………………………………………………………………………..
80
CAPITOLUL IV
MANUALUL OPERAŢIONAL AL
PROGRAMULUI PENTRU VICTIMELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
(Programe de asistenţă socială - Partea a III-a, Componenta 3)
Secţiunea 1 - Situaţia actuală privind fenomenul violenţei în familie şi măsurile de
asistenţă a victimelor violenţei în familie……………………………………………
82
Secţiunea 2 - Obiective specifice ale Programului pentru victimele violenţei în
familie................................................................................................................................
84
Secţiunea 3 - Criterii de eligibilitate ale proiectelor……………………………….. 85
3.1 Solicitanţi eligibili………………………………………………………..... 85
3.1.1Criteriile de eligibilitate pentru solicitant………………………….... 86
3.1.2 Incompatibilităţi…………………………………………………...... 86
3.1.3 Parteneri eligibili…………………………………………………..... 87
3.1.3.1 Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din proiect ……... 88
3.1.3.2. Incompatibilităţi pentru parteneri………………………….. 88
3.2 Proiecte eligibile…………………………………………………............... 88
5
3.2.1 Tipurile de activităţi eligibile……………………………………...... 88
3.2.2 Definirea centrului cu destinaţie multifuncţională………………….. 88
3.2.3 Beneficiarii programului – grupul ţintă .…………………………... 90
3.3 Tipuri de cheltuieli eligibile……………………………………….............. 90
3.4. Cheltuieli neeligibile…………………………………………………….... 90
3.5. Perioada de implementare a unui proiect…………………………………. 91
Secţiunea 4 – Finanţarea proiectelor……………………………………………….. 91
4.1 Condiţii de finanţare……………………………………………………… 91
4.2 Numărul de proiecte înaintate……………………………………………. 92
4.3 Procedura de acordare a finanţării………………………………………... 92
4.3.1 Solicitarea de finanţare………………………………………………..... 92
4.3.2. Documentele care însoţesc solicitarea de finanţare...………………….. 93
4.3.3. Prezentarea Propunerii de Proiect …………………………………….. 94
Secţiunea 5 – Procesul de evaluare a proiectelor…………………………………… 95
5.1 Evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiect…………………………... 95
5.2 Selecţia proiectelor………………………………………………………... 95
5.2.1. Mediatizarea MOp. „Programul pentru victimele violenţei în familie‖ 95
5.2.2. Publicarea anunţului de participare şi a MOp
Programul pentru victimele violenţei în familie………………………….
95
5.2.3. Răspuns la clarificările solicitate…………………………………...... 96
5.2.4. Prezentarea propunerilor de proiecte……………………………….... 96
5.2.5. Evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiecte.…………………..... 96
5.2.5.1. Evaluarea de birou…………………………………………... 96
5.2.5.2. Evaluarea de teren………………………………………….... 98
Secţiunea 6 – Contractele de finanţare……………………………………………....... 99
6.1. Selecţia proiectelor eligibile pentru finanţare…………………………….... 99
6.1.1. Criteriile de respingere a proiectelor………………………………..... 99
6.1.2. Aprobarea proiectelor şi a solicitanţilor selectaţi…………………..... 99
6.1.3. Comunicarea rezultatelor evaluării şi selecţiei……………………..... 99
6.2 Selecţia proiectelor în vederea încheierii contractelor de finanţare…..... .... 99
6.2.1. Verificarea şi aprobarea documentaţiei tehnico-economice a
obiectivului de investiţii…………………………………………………….......
99
6.2.2. Încheierea contractelor de finanţare…………………………………... 100
Secţiunea 7 - Anexe la MOp. „Programul pentru victimele violenţei în familie‖………...... ..... 101
a) Anexa A la MOp. -„Programul pentru victimele violenţei în familie‖ - Cererea
de finanţare.....................................................................................................................
103
b) Anexa B la Mop. „Programul pentru victimele violenţei în familie‖. -
Formularul Proiectului…………………………………………………………………
104
c) Anexa C la MOp. - Buget„Programul pentru victimele violenţei în familie‖ -
Bugetul proiectului…………………………………………………………………….
108
d) Anexa D la MOp. „Programul pentru victimele violenţei în familie‖-
Planificarea activităţilor…………………………………………………………………
109
e) Anexa E la MOp. „Programul pentru victimele violenţei în familie‖-
Documente standard……………………………………………………………………
110
f) Anexa F la MOp. „Programul pentru victimele violenţei în familie‖– Model de
raport de evaluare………………………………………………………………………..
114
6
CAPITOLUL V
MANUAL OPERAŢIONAL AL
PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢII DE INCLUZIUNE SOCIALĂ A
POPULAŢIEI DE ETNIE ROMĂ
(Componenta 4)
Secţiunea 1 - Scopul Programului................................................................................... 116
Secţiunea 2 - Obiective.................................................................................................... 116
2.1. Obiectiv general........................................................................................... 116
2.2. Obiective specifice........................................................................................ 116
Secţiunea 3 - Domenii de activitate................................................................................ 116
Secţiunea 4 - Activitati..................................................................................................... 117
4.1 OBIECTIVUL 1............................................................................................ 117
4.2 OBIECTIVUL 2............................................................................................ 119
4.3 OBIECTIVUL 3 ........................................................................................... 119
CAPITOLUL VI
PROCEDURI COMUNE
Secţiunea 1 - Protecţia mediului………………………………………………………. 121
Secţiunea 2 - Campanie de informare………………………………………………… 121
Secţiunea 3 - Instrucţiuni privind procedura de achiziţii…………………………….. 121
3.1 Aspecte generale……………………………………………………………… 121
3.1.1. Bunuri şi lucrări……………………………………………………..... 121
3.1.2. Servicii de consultanţă……………………………………………....... 122
3.1.3. Definiţii……………………………………………………………...... 122
3.2. Metode distincte de achiziţie a bunurilor şi lucrărilor……………………….. 122
3.2.1. Licitaţia internaţională competitivă……………………………… 122
3.2.2. Alte metode de achiziţie a bunurilor şi lucrărilor………………... 122
3.3 Metode distincte de achiziţie a serviciilor de consultanţă……………….. 122
3.3.1. Selecţia pe bază de calitate şi cost……………………………….. 122
3.3.2. Alte metode de achiziţie a serviciilor de consultanţă……………. 122
3.4 Prevederi obligatorii pentru achiziţiile în cadrul contractelor finanţate de
Bancă care fac obiectul Licitaţiei naţionale competitive…………………....
123
Secţiunea 4 - Acordarea finanţării…………………………………………………….. 125
4.1. Aspecte generale…………………………………………………………….. 125
4.2. Decontarea cheltuielilor……………………………………………………… 126
Secţiunea 5 - Rezilierea contractului………………………………………………….. 127
Secţiunea 6 - Monitorizarea proiectelor……………………………………………….. 127
6.1. Raportarea……………………………………………………………………. 127
6.2. Monitorizare şi control……………………………………………………….. 128
6.3. Închiderea proiectelor………………………………………………………... 128
Secţiunea 7 - Atribuţiile autorităţii contractante……………………………………... 128
7
ANEXE
Anexa A - Contractul de finanţare 131
Anexa B - Notă necesar fonduri 137
Anexa C – Solicitare de rambursare a cheltuielilor 138
Anexa D – Ghidul pentru analiza de mediu a Proiectului 139
Anexa E – Lege nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România
şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat finanţării
Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006
185
Anexa F – Schema de implementare 203
8
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Sectiunea 1 - Contextul general
Incluziunea socială concept folosit din ce în ce mai mult la nivel european, reprezintă unul dintre
domeniile care necesită o abordare multi-sectorială.
Prin Strategia de la Lisabona revizuită, incluziunea socială nu se referă numai la asigurarea de
resurse financiare suficiente, ci şi la promovarea participării active a persoanei la viaţa socială
prin asigurarea accesului egal la locuire, educaţie, sănătate şi servicii.
Începând cu 2002, prin noua metodă de lucru introdusă de Comisia Europeană şi anume, Metoda
Deschisă de Coordonare, conceptul de incluziune socială a fost relansat în toate politicile Uniunii
Europene care reglementează drepturile sociale, schemele de venit minim, dezvoltarea locală,
măsurile anti-discriminare.
În calitatea sa de Stat Membru, România trebuie să se alăture acestor procese demarate de
Uniunea Europeană în sfera politicilor sociale. Mai exact, România trebuie să se alăture Statelor
membre în Metoda Deschisă de Coordonare în domeniul protecţiei şi incluziunii sociale.
România a demarat procesul de consolidare a instrumentelor legale privind politicile sociale
odată cu semnarea Memorandumului comun privind incluziunea socială. Prin toate acţiunile care
le-a realizat de atunci, România a încercat să adopte metoda deschisă de coordonare, pentru a
asigura sustenabilitate iniţiativelor din domeniul social şi pentru a răspunde nevoilor sociale
reale ale cetăţenilor. Politica socială actuală se axează pe reducerea inegalităţilor şi a
dezechilibrelor şi pe promovarea coeziunii sociale. Împreună cu politicile economice şi de
ocupare a forţei de muncă, ea creează mecanismul necesar pentru combaterea sărăciei,
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă şi contribuie la creşterea calităţii vieţii.
Guvernul României, prin programul de guvernare, a decis să dezvolte şi să diversifice serviciile
sociale pentru grupurile vulnerabile care nu sunt acoperite de serviciile existente. Rolul deosebit
de important al serviciilor sociale într-o societate în permanentă evoluţie este dat de schimbările
sociale şi economice care pot avea efecte deosebit de grave, pentru că ele ori generează situaţii
de vulnerabilitate, ori sporesc vulnerabilitatea anumitor categorii de persoane.
Analizele au evidenţiat situaţia precară a infrastructurii serviciilor sociale şi necesitatea realizării
de investiţii în construcţia amplasamentelor sociale, reabilitarea, modernizarea şi dotarea
clădirilor în care se desfăşoară acestea. Totodată, necesitatea investiţiilor apare şi ca urmare a
stabilirii unor standarde minime de calitate pentru serviciile sociale ce trebuie să fie îndeplinite
de amplasamentele sociale existente, precum şi de cele ce urmează a fi construite, în funcţie de
tipul beneficiarilor.
În multe situaţii, calitatea slabă a infrastructurii şi lipsa dotărilor cu echipamente obligă
persoanele aparţinând grupurilor sociale defavorizate să apeleze la servicii sociale din alte zone,
îndepărtate de domiciliu. În acelaşi timp, această situaţie afectează şi desfăşurarea în condiţii
normale a activităţilor de pe piaţa muncii din două motive: pe de o parte din cauza faptului că nu
se acordă asistenţă calificată şi suficientă persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, care ar
putea fi reinserate pe piaţa muncii; pe de altă parte persoanele active care au în familie membri
dependenţi alocă un timp important îngrijirii acestora, dar insuficient şi necalificat, cu
9
repercusiuni atât asupra celui dependent, care nu beneficiază de îngrijire specializată
permanentă, cât şi asupra calităţii muncii şi vieţii persoanelor care au în familie membri cu
diferite dizabilităţi, sau a persoanelor singure care au în îngrijire copii minori. Îmbunătăţirea şi
diversificarea serviciilor sociale oferite de centrele sociale poate contribui la degrevarea
membrilor activi ai familiilor de grija persoanelor dependente pe perioada orelor de lucru şi la
creşterea calităţii muncii şi vieţii atât a celor activi, cât şi a celor dependenţi.
Prin urmare, implementarea unor astfel de proiecte va avea rezultate pozitive, atât din punct de
vedere umanitar, cât şi din punct de vedere al reinserţiei pe piaţa muncii a numeroase persoane
aflate în dificultate. Pentru facilitarea accesului grupurilor defavorizate din interiorul
comunităţilor la servicii sociale, va fi respectat „principiul porţilor deschise‖.
Identificarea la nivel regional a proiectelor de reabilitare, modernizare şi dotare a infrastructurii
amplasamentelor sociale se va realiza în concordanţă cu priorităţile stabilite prin Strategia
Naţională privind Serviciile Sociale, precum şi cu nevoile identificate prin strategiile judeţene de
incluziune socială şi strategiile şi Planurile de Dezvoltare ale Regiunilor.
O iniţiativă, în acest sens, o reprezintă „Programul de Incluziune Socială” (PIS) care îşi
propune susţinerea financiară a autorităţilor locale în dezvoltarea de servicii sociale pentru cele
mai dezavantajate / vulnerabile categorii de persoane prin:
creşterea calităţii serviciilor de îngrijire pentru persoanele cu handicap, precum şi
creşterea accesului la serviciile comunitare;
integrarea socială a tinerilor ieşiţi din sistemul de protecţie a copilului după împlinirea
vârstei de 18 ani;
acordarea de servicii sociale specializate victimelor violenţei în familie;
îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi promovarea incluziunii sociale a populaţiei rome care
trăieşte în comunităţile cele mai sărace.
Finanţarea Programului de Incluziune Socială este asigurată din împrumutul acordat
Guvernului României de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)
şi din co-finanţare de către Guvernul României, în conformitate cu prevederile Acordului
de Împrumut nr. 4825 RO încheiat între România şi BIRD şi ratificat prin Legea
nr.40/2007
Programul de Incluziune Socială este structurat pe patru componente (părţi) după cum urmează:
(1) Programul de Intervenţii Prioritare (PIP), implementat de către Fondul Român de
Dezvoltare Socială (FRDS);
(2) Programul pentru educaţie timpurie a copiilor (preşcolari), implementat de Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT);
(3) Programe de asistenţă socială adresate persoanelor cu handicap, tinerilor cu
vârsta peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, precum şi
victimelor violenţei în familie, implementate de Ministerul Muncii Familiei şi
Egalităţii de Şanse (MMFES);
(4) Programul de dezvoltare a capacităţii instituţionale pentru realizarea incluziunii
sociale a romilor, implementat de Agenţia Naţională pentru Romi (ANR).
Coordonarea Programului de Incluziune Socială este asigurată de un Comitet Director format
din reprezentanţi ai ministerelor şi agenţiilor care participă la implementarea acestuia.
10
Secţiunea 2 - Programele de asistenţă socială (Partea a III-a)
2.1 Obiectiv general
Programul contribuie la creşterea gradului de incluziune socială a persoanelor din grupurile ţintă
prin dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale adresate acestor categorii de populaţie
vulnerabilă.
Conform prevederilor Legii nr. 40/2007 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre
România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltarea, programul cuprinde trei
subcomponente după cum urmează:
2.2.Programul pentru persoane cu dizabilităţi (Componenta 1)
Sprijinirea MMFES şi ANPH pentru ridicarea calităţii îngrijirilor în centre rezidenţiale şi
lărgirea accesului persoanelor sărace cu dizabilităţi la serviciile comunitare prin: (i)
finanţarea pe bază competitivă a Sub-proiectelor pentru persoane cu dizabilităţi; (ii)
asigurarea de pregătire personalului profesionist care va aplica noi standarde de îngrijire;
(iii) elaborarea unui sistem de monitorizare şi evaluare pentru ANPH; şi (iii) asigurarea de
servicii de consiliere ocupaţională.
2.3.Programul pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc (Componenta 2)
Sprijinirea MMFES pentru o mai mare integrare socială a tinerilor ieşiţi din sistemul
instituţionalizat de protecţie a copilului după împlinirea vârstei de 18 ani prin: (i) finanţarea de
Sub-proiecte pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc acordate competitiv; (ii) desfăşurarea de
activităţi de monitorizare şi evaluare, precum şi elaborarea de metodologii specifice; (iii)
pregătirea personalului centrelor sociale ce vor fi înfiinţate prin Sub-proiectele pentru tineri în
situaţii de risc, precum şi a personalului MMFES care va supraveghea funcţionarea acestor
centre sociale; şi (iv) desfăşurarea de activităţi de informare publică.
2.4.Programul pentru victimele violenţei în familie (Componenta 3)
Sprijinirea MMFES şi ANPF în crearea de servicii sociale integrate pentru victimele violenţei în
familie prin: (i) finanţarea Sub-proiectelor privind victimele violenţei în familie [acordate în
condiţii competitive]; (ii) pregătirea personalului centrelor pentru victimele violenţei în familie şi
personalului ANPF; (iii) desfăşurarea unor activităţi de monitorizare şi evaluare, de elaborare a
de metodologii specifice, precum şi crearea unui sistem specific de informare pentru
management (MIS) cu privire la victime şi agresori ţinut de ANPF; şi (iv) întreprinderea de
activităţi de informare publică.
Secţiunea 3 - Dezvoltarea capacităţii de incluziune socială a populaţiei de etnie
romă (Partea a IV-a):
Sprijinirea ANR şi a celor 8 (opt) birouri regionale ale sale pentru coordonarea activităţilor de
ridicare a calităţii proiectării, monitorizării şi evaluării, precum şi identificării, pregătirii şi
implementării de programe de incluziune socială finanţate din fonduri UE şi din alte surse, prin:
(i) pregătire acordată personalului ANR, ONG-urilor, populaţiei de etnie romă, autorităţilor
locale şi grupurilor de iniţiativă comunitară ale romilor; (ii) elaborarea şi aplicarea unei strategii
de informare, educare şi comunicare; şi (iii) consolidarea sistemului de monitorizare şi evaluare.
Secţiunea 4 - Scopul Manualului Operaţional (Partea a III-a şi Partea a IV-a)
Scopul prezentului Manual Operaţional este de a stabili criteriile, principiile, procedurile
administrative şi operaţionale privind implementarea obiectivelor stabilite în cadrul
Componentelor (părţilor) III şi IV din Proiectul privind Incluziunea Socială (PIS),
11
implementate de MMFES şi ANR, în conformitate cu prevederile Acordului de împrumut
încheiat între România şi BIRD, ratificat prin Legea nr.40/2007.
Implementarea Componentei (părţii) III a programului - Programul de asistenţă socială se va
face prin efortul conjugat al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES) şi al
direcţiilor sale teritoriale, Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) şi
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei (ANPF), precum şi al AAPL, în calitate de
beneficiari ai finanţării sub-proiectelor.
Implementarea Componentei (părţii) IV a programului - Dezvoltarea capacităţii de incluziune
socială a populaţiei de etnie romă se va face de către Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) în
colaborare cu MMFES care va asigura finanţarea obiectivelor incluse în această parte prin
Unitatea de Management a Proiectului.
NOTĂ: Prezentul Manual Operaţional poate fi modificat, completat, abrogat doar cu
aprobarea prealabilă a Ministerului Economiei şi Finanţelor şi a BIRD.
Secţiunea 5 - Cadrul legal
Prezentul manual Operaţional a fost elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte
normative:
Legea nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi BIRD,
destinat finanţării proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie
2006;
Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al
documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii;
Legea nr.47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr.515/2003, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului
nr.86/2004 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.488/2004;
Hotărârea Guvernului nr.539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de
asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, modificată prin H.G. 1007/2007;
Hotărârea Guvernului nr. 1024 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor O.G. nr. 68 / 2003 privind serviciile sociale, precum şi a
Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale
Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu
modificările şi completările ulterioare, republicată;
Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, nr.383/2005 pentru
aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale şi a modalităţii de
evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizor;
Ordinul preşedintelui ANPH privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru
centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap, locuinţe protejate pentru
persoanele adulte cu handicap şi centre de zi pentru persoanele adulte cu handicap;
NORMATIV pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la exigenţele
persoanelor cu handicap, Indicativ NP 051-2001;
12
Legea nr. 217 / 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie cu modificările
şi completările ulterioare
Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 383/2004 privind
aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei
victimelor violenţei în familie;
Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, ministrului administraţiei şi
internelor şi ministrului sănătăţii nr. 385/2004 privind aprobarea Instrucţiunilor de
organizare şi funcţionare a unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
familie.
Secţiunea 6 - Direcţii de acţiune prevăzute în strategiile sectoriale
Eforturile de elaborare a strategiilor sectoriale au reprezentat orientările politice pentru
promovarea incluziunii sociale.
În directă relaţie cu categoriile de beneficiari aflaţi în grupurile ţintă, respectiv eventualele
situaţii de dificultate în care aceştia se pot regăsi, sunt prevăzute măsuri în următoarele domenii
reglementate prin:
Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
handicap in perioada 2006-2013, aprobata prin HGR 1175/2005
prevenirea instituţionalizării persoanelor cu handicap,
coordonarea procesului de transformare a instituţiilor existente din unităţi pasive, de
internare si supraveghere medico-sociala, in instituţii cu o politica activa de integrare
sociala a persoanelor cu handicap,
restructurarea/închiderea instituţiilor in care standardele minime de calitate nu sunt
sau nu pot fi implementate;
crearea condiţiilor pentru dezvoltarea serviciilor alternative de tip familial, conform
standardelor minime de calitate aprobate de către ANPH;
promovarea furnizării serviciilor de calitate care să corespundă nevoilor individuale
ale persoanei cu handicap.
Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.669/2006.
Planul de acţiuni cuprinde în principal, următoarele măsuri:
Dezvoltarea serviciului de deprinderi de viaţă independentă, la nivel judeţean.
Dezvoltarea de programe de pregătire continuă pentru personalul din sistemul de
protecţie a copilului, respectiv a tinerilor definiţi la grupul-ţintă, precum şi din
sistemul post-instituţionalizare.
Acordarea de servicii de mediere în vederea obţinerii unui loc de muncă, pentru
tinerii din grupul ţintă.
Acordarea de servicii de acompaniament social personalizat tinerilor din grupul ţintă,
în vederea încadrării în muncă.
Acordarea de servicii de acompaniament la locul de muncă, tinerilor din grupul ţintă,
în vederea acomodării la/ păstrării locului de muncă, prin promovarea mentoratului /
tutoriatului ca servicii sociale acordate de DGASPC.
Acordarea serviciilor de consiliere profesională şi orientarea către meserii (profesii)
cerute pe piaţa muncii.
Informarea şi consilierea tinerilor din grupul-ţintă cu privire la consecinţele actelor de
violenţă, abuz şi trafic de persoane.
Construcţia şi/sau amenajarea de adăposturi şi locuinţe protejate destinate
persoanelor/familiilor din grupul ţintă.
13
Amenajarea şi construirea de centre protejate de inserţie socială destinate tinerilor
definiţi în grupul-ţintă, pentru o perioadă de cel mult trei ani.
Elaborarea şi difuzarea unui Ghid metodologic privind bunele practici în domeniul
integrării socio-profesionale a tinerilor definiţi în grupul-ţintă.
− Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale aprobată prin HG nr.1826/dec.2005.
Strategia îşi stabileşte obiective generale, specifice şi operaţionale pentru perioada cuprinsă între
anii 2006 – 2013.
Obiectivul general: Crearea unui sistem comprehensiv şi eficient de servicii sociale la nivel
naţional, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi creşterea
calităţii vieţii persoanei.
Obiective specifice:
Crearea unui cadru legislativ unitar, flexibil şi transparent.
Realizarea unei construcţii instituţionale eficiente, adaptată nevoilor sociale şi
resurselor disponibile.
Implementarea unui management performant de sistem.
Promovarea dezvoltării unui sistem echitabil, armonizat şi integrat de servicii sociale
la nivel naţional.
Dezvoltarea unei culturi proactive şi participative în rândul populaţiei şi beneficiarilor
de servicii sociale.
Principalele rezultate aşteptate în raport cu obiectivele stabilite privesc:
Punerea bazelor sistemului naţional de servicii sociale, până în anul 2007.
Crearea infrastructurii necesare susţinerii unui sistem real de servicii sociale – până în
anul 2009.
Asigurarea unei reţele naţionale de servicii sociale, echitabil distribuită, performantă,
accesibilă tuturor potenţialilor beneficiari, până în anul 2013.
− Strategia naţională antidrog, în perioada 2005 - 2012 aprobată prin HG nr.73/2005.
Strategia îşi stabileşte obiective generale, specifice şi operaţionale pentru perioada cuprinsă între
anii 2005 – 2012.
Obiectivele specifice privesc:
Dezvoltarea circuitului integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri pe cel puţin
trei niveluri;
Creşterea disponibilităţii serviciilor şi adaptarea acestora la nevoile individuale ale
consumatorilor;
Dezvoltarea resurselor necesare intervenţiilor active în vederea schimbării
comportamentului consumatorilor şi asigurării asistenţei medicale şi sociale de bază.
Dezvoltarea şi întărirea serviciilor ambulatorii în cadrul sistemului public de
asistenţă medicală psihologică şi socială
Dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional pentru asigurarea accesului general şi
timpuriu al copiilor şi tinerilor la servicii specifice consumului de droguri;
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea cadrului de formare profesională a personalului care
lucrează în domeniu.
Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie,
aprobată prin HG nr.686/2005
Planul de acţiune cuprinde, printre altele măsuri privind:
Înfiinţarea a cel puţin unei unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
familie, în fiecare judeţ, respectiv crearea de :
- centre pentru adăpostirea victimelor violenţei
în familie;
- centre de recuperare pentru victime;
- centre de asistenţă destinate agresorilor;
14
Dezvoltarea de atitudini şi comportamente non-violente pentru atingerea obiectivului
"toleranţă zero" faţă de violenţa în familie.
Promovarea dialogului public în vederea conştientizării la nivelul societăţii româneşti
a urmărilor negative ale violenţei în familie, precum şi a dezvoltării de atitudini şi
comportamente non-violente.
Dezvoltarea resurselor umane în domeniu.
Elaborarea şi aprobarea manualelor şi ghidurilor de bune practici.
Elaborarea şi aprobarea metodologiei şi procedurilor de monitorizare şi evaluare a
programelor şi serviciilor sociale în vederea creşterii calităţii serviciilor acordate.
Dezvoltarea unui sistem informaţional şi informatic;
Crearea unor fişe unice de înregistrare şi raportare, la nivel naţional, a cazurilor de
violenţă în familie, în vederea realizării unei baze de date unice pentru gestionarea
situaţiilor de violenţă.
Strategia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006
– 2009 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 319 / 2006
Planul de acţiune cuprinde, printre altele măsuri privind:
Campanii de informare privind drepturile egale pe piaţa muncii;
Promovarea accesului egal la formare iniţială şi continuă;
Promovarea principiului plăţii egale pentru muncă şi valoare egală;
Promovarea concilierii vieţii familiale cu cea profesională;
Promovarea participării egale în comunitate.
Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioda 2006 – 2010 aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 1720 / 2006
Informarea şi sensibilizarea populaţiei în vederea conştientizării riscurilor
asociate traficului de persoane
Reducerea vulnerabilităţii grupurilor de risc (în primul rând copii
neînsoţiţi, nesupravegheaţi sau instituţionalizaţi, dar şi femei, cetăţeni de|
etnie romă, persoane cu handicap, bătrâni, solicitanţi de azil şi persoane
care au primit o formă de protecţie în România);
Crearea unui sistem naţional integrat de identificare şi referire a
victimelor traficului de persoane;
Eficientizarea activităţilor de acordare a asistenţei şi protecţiei victimelor
traficului de persoane;
Reintegrarea şi incluziunea socială a victimelor.
Secţiunea 7 - Programe naţionale în domeniu
În ultimii ani, au fost dezvoltate o serie de programe de interes naţional în domeniul asistenţei
sociale, cum ar fi:
H.G. nr. 183/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezerva bugetară la
dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele consilii
judeţene şi pentru Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti, publicată în
M.O nr. 186/27.02.2006. Astfel, un număr de 59 de centre rezidenţiale au beneficiat în
anul 2006 de lucrări de igienizare sau de proiectare în vederea executării de reparaţii
capitale, în valoare de aproximativ 14.687.000 RON.
HG nr.197/2006 pentru aprobarea programelor de interes naţional în domeniul
protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi în domeniul asistenţei sociale
a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în
familie, cu modificările şi completările ulterioare; cele 9 programe de interes naţional
aprobate sunt în valoare de 67.614.120 RON.
15
HG 1062/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele consilii judeţene, în
valoare totală de 10.233.000 RON
HG 1508/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele judeţe, în valoare
totală de 7.589.000 RON
Secţiunea 8 - Servicii sociale
8.1 Tipuri de servicii sociale
Sistemul de servicii sociale reprezintă componenta activă a sistemului de asistenţă socială având
cel mai important rol în promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate în dificultate.
În legislaţia specifică domeniului serviciilor sociale (OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu
modificările şi completările ulterioare), acestea sunt definite ca „ansamblul complex de măsuri şi
acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea
prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă pentru
prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii
sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii‖.
În funcţie de misiunea şi complexitatea acestora, serviciile sociale sunt clasificate ca servicii
primare şi specializate. Serviciile sociale se acordă în comunitate, la domiciliu, precum şi în
centre de zi şi centre rezidenţiale.
Serviciile sociale primare şi specializate sunt acordate de furnizori de servicii sociale, persoane
fizice sau juridice, publice sau private.
Funcţiile serviciilor sociale primare sunt următoarele:
a) evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale şi de
grup;
b) informarea asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra drepturilor sociale ale
persoanei;
c) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea realizării de
acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv;
d) furnizarea de măsuri de urgenţă în vederea înlăturării situaţiei de dificultate în care se
poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat;
e) sensibilizare asupra necesităţilor sociale existente sau latente şi asupra resurselor umane,
materiale şi financiare necesare satisfacerii lor;
f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării sociale a indivizilor
şi colectivităţilor;
g) prevenirea oricărei forme de dependenţă prin acţiuni de identificare, ajutor, susţinere,
informare, consiliere;
h) asigurarea transferului şi monitorizării beneficiarului, atunci când situaţia acestuia o cere,
spre serviciile sociale specializate;
i) gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele de:
locuire, educaţionale, medicale, ocupare şi altele asemenea;
j) consiliere pentru persoanele şi familiile care adoptă copii sau care au minori în plasament
ori încredinţare;
k) consiliere pentru tinerii care părăsesc instituţiile pentru protecţia copilului.
16
Funcţiile serviciilor sociale specializate sunt următoarele:
a) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserţie socială şi profesională a
persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependente de consum de alcool
sau de droguri, persoanelor victime ale violenţei în familie sau ale traficului de persoane;
b) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserţie socială a persoanelor vârstnice
aflate într-o situaţie de nevoie socială;
c) suport şi asistenţă pentru copiii şi familiile în dificultate;
d) găzduire şi educaţie specială pentru copiii sau tinerii cu handicap ori care prezintă
dificultăţi de adaptare, altele decât cele din învăţământul special organizat pentru
preşcolarii şi elevii cu deficienţe;
e) găzduire în sistem protejat, pe perioadă determinată, a tinerilor care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului;
f) inserţie socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului;
g) găzduire pe perioadă determinată a persoanelor fără adăpost;
h) asistenţă şi suport pentru asigurarea unei vieţi autonome şi active persoanelor de vârsta a
treia, precum şi servicii de îngrijire acordate vârstnicilor aflaţi într-o situaţie de
dependenţă;
i) furnizare de măsuri de suport pentru integrarea în muncă, altele decât cele prevăzute de
legislaţia în vigoare;
j) furnizare de măsuri de readaptare şi de reorientare profesională stabilite prin legislaţia în
vigoare;
k) primire şi îngrijire în situaţii de urgenţă, cu sau fără găzduire, acordarea de sprijin ori
acompaniament social, adaptarea la o viaţă activă sau inserţia socială şi profesională a
persoanelor ori familiilor în dificultate sau în situaţii de risc;
l) consiliere juridică.
8.2 Administrarea serviciilor sociale
Responsabilitatea dezvoltării şi administrării serviciilor sociale revine autorităţilor administraţiei
publice locale. Pentru punerea în practică a atribuţiilor menţionate, în subordinea consiliului
judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, se înfiinţează
serviciul public de asistenţă socială la nivel de direcţie generală . Serviciul public de asistenţă
socială se organizează şi în subordinea consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor,
la nivel de direcţie sau de serviciu. În cazul în care consiliile locale ale comunelor nu dispun de
resursele necesare înfiinţării serviciului public de asistenţă socială, acestea angajează personal cu
competenţe în domeniu.
Serviciile sociale specializate sunt dezvoltate şi finanţate de SPAS – ul judeţean, respectiv
DGASPC, iar SPAS –urile locale au responsabilitatea administrării şi gestionării serviciilor
sociale primare. Prin excepţie, doar în cazul în care autorităţile administraţiei publice locale îşi
asumă finanţarea serviciilor sociale, acestea pot înfiinţa, administra şi finanţa servicii sociale
specializate.
Pentru dezvoltarea serviciilor sociale se pot încheia contracte şi convenţii de parteneriat public-
public sau public-privat.
Pentru a acorda servicii sociale, furnizorii de servicii sociale trebuie să fie acreditaţi, în
conformitate cu metodologia aprobată prin HG nr.1024/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
Serviciile sociale se evaluează şi monitorizează în conformitate cu criteriile prevăzute de
standardele generale de calitate, precum şi de standardele minime de calitate (privesc anumite
categorii de beneficiari cum ar fi copiii, persoanele cu handicap, persoanele vârstnice, victimele
violenţei în familie,consumatorii de droguri).
17
Instituţiile de asistenţă socială, respectiv unităţile care acordă servicii sociale, precum şi
regulamentul minim de funcţionare a acestora sunt prevăzute în Nomenclatorul instituţiilor de
asistenţă socială, aprobat prin H.G. nr.539/2005 cu modificările şi completările ulterioare.
18
CAPITOLUL II
MANUALUL OPERAŢIONAL AL PROGRAMULUI PENTRU
PERSOANE CU DIZABILITĂŢI (Programe de asistenţă socială - Partea a III-a, Componenta 1)
Principiile care guvernează implementarea PIS, componenta 3.1 :
Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
handicap în perioada 2006-2013, aprobată prin HGR 1175/2005
prevenirea instituţionalizării persoanelor cu handicap,
coordonarea procesului de transformare a instituţiilor existente din unităţi pasive, de
internare şi supraveghere medico-socială, în instituţii cu o politică activă de integrare
socială a persoanelor cu handicap,
restructurarea/închiderea instituţiilor în care standardele minime de calitate nu sunt
sau nu pot fi implementate;
crearea condiţiilor pentru dezvoltarea serviciilor alternative de tip familial, conform
standardelor minime de calitate aprobate de către ANPH;
promovarea furnizării serviciilor de calitate care să corespundă nevoilor individuale
ale persoanei cu handicap.
Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt definite in Legea nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.
Serviciul social atât de tip rezidenţial cât şi alternativ, este definit de standardele minime
de calitate pentru centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap, locuinţe protejate
pentru persoanele adulte cu handicap şi centre de zi pentru persoanele adulte cu handicap,
aprobate prin Ordin al preşedintelui ANPH.
PIS, în conformitate cu prevederile acordului de împrumut, vizează următoarele activităţi:
- închiderea/restructurarea centrelor/complexelor rezidenţiale vechi cu o capacitate
de peste 80 de persoane;
- crearea de centre rezidenţiale cu capacitate de max. 50 locuri, care să ofere servicii
la standarde europene;
- crearea de locuinţe protejate cu capacitate de 6 locuri;
- crearea de servicii alternative pentru persoane cu handicap, respectiv centre de zi cu
diverse tipuri de activităţi (îngrijire, recuperare, reabilitare, terapie ocupaţională,
reinserţie socială şi profesională), specifice nevoilor identificate la nivelul comunităţii
pentru maxim 30 de beneficiari;
- asistenţă tehnică pentru ANPH, privind implementarea Proiectului de Incluziune
Socială, componenta 3.1.
Proiectul încurajează dezvoltarea capacităţii personalului pentru asigurarea de servicii
centrate pe nevoile individuale ale beneficiarilor în cadrul centrelor/complexelor rezidenţiale
restructurate şi a serviciilor nou înfiinţate.
19
Responsabilitatea derulării proiectelor locale dezvoltate ca urmare a finanţărilor acordate
prin PIS, revine AAPL (prin intermediul Direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia
copilului), iar evaluarea şi monitorizarea derulării componentei 3.1 revine MMFES prin
structurile sale deconcentrare (DMIS) şi Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
Secţiunea 1 - Obiective specifice
Diminuarea numărului persoanelor cu handicap din centre/complexe rezidenţiale vechi,
izolate şi supraaglomerate prin restructurarea sau închiderea acestor centre/complexe,
conform strategiei judeţene şi planului judeţean de restructurare/închidere avizat de
ANPH şi redirecţionarea resurselor bugetare către serviciile nou înfiinţate;
Creşterea capacităţii instituţionale la nivelul autorităţilor publice locale privind dezvoltarea
de servicii sociale în funcţie de profilul beneficiarilor şi nevoile individuale ale acestora,
servicii sociale care să promoveze incluziunea socială a persoanei cu dizabilităţi;
Promovarea şi dezvoltarea de servicii sociale alternative prin înfiinţarea unor centre de zi cu
activităţi centrate pe nevoile generale sau specifice ale beneficiarilor proveniţi din centre
rezidenţiale sau identificaţi la nivelul comunităţii;
Creşterea calităţii serviciilor prin utilizarea unui personal format într-un domeniu specific de
intervenţie;
Creşterea calităţii vieţii persoanelor adulte cu handicap din grupul ţintă care beneficiază de
găzduire, asistenţă şi ingrijire în centrele rezidentiale şi locuinţele protejate nou create
dotate adecvat, cât şi de asistenţă şi suport în vederea integrării socio-profesionale.
Secţiunea 2 – Criterii de eligibilitate pentru selecţia proiectelor
Există 3 categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:
solicitanţii eligibili
proiecte eligibile
tipurile de costuri eligibile
2.1 Solicitanţi eligibili
Solicitanţii eligibili pentru a primi finanţare în cadrul Programului de Incluziune Socială
Componenta 1 – ―Persoane cu dizabilităţi‖ sunt direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului aflate în subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor
Municipiului Bucureşti.
Centrele rezidenţiale, locuinţele protejate şi centrele de zi nou înfiinţate în cadrul proiectelor
finanţate vor funcţiona conform prevederilor Legii nr. 448/2006, republicată, în structura şi
coordonarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean /
sector al municipiului Bucureşti.
Persoana împuternicită prin HCJ la nivel de judeţ şi HCL la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti să semneze cererea de finanţare a proiectului, precum şi contractul
de finanţare este directorul general/executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului.
Solicitanţii trebuie să fie direct responsabili de pregătirea, implementarea şi managementul
proiectului şi să nu acţioneze ca intermediar. Solicitantul işi constituie o echipă de management
al proiectului, recrutată din cadrul personalului propriu.
20
2.1.1. Criteriile de eligibilitate pentru solicitant sunt următoarele:
a) este acreditat ca furnizor de servicii sociale conform legislaţiei
b) dispune de resursele materiale şi umane necesare derulării proiectului pe care
îl propune;
c) are drept de proprietate sau de administrare de cel puţin 15 ani asupra
terenurilor pe care doreşte să amplaseze noile construcţii ;
d) menţine domeniul de activitate al serviciului social creat in domeniul
protecţiei persoanelor adulte cu handicap şi asigură functionarea acestuia cel
puţin 15 ani de la data recepţionării finale a lucrărilor finanţate prin PIS, şi
ulterior acestei perioade, pâna la finalizarea duratei de amortizare a
obiectivului de investiţii, calculată in conformitate cu prevederile legale in
vigoare şi menţine obiectul de activitate al serviciului nou creat in domeniul
social in condiţiile in care acesta nu-si regăseşte activitatea in domeniul
protecţiei persoanei adulte cu handicap.
e) solicitantul are Planul Judeţean de Restructurare aprobat de Consiliul
judeţean/consiliul local al sectoarelor municipiului Bucureşti şi avizat de către
ANPH, iar activităţile menţionate în cadrul aplicaţiei de proiect se regăsesc în
Planul mai sus menţionat.
f) şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat;
g) în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de
reprezentanţii legali ai solicitantului şi partenerului/partenerilor, aprobat prin
hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor
Municipiului Bucureşti; acordul de parteneriat este insoţit de declaraţia de
parteneriat completată conform formularului tip prevăzut în Anexa E la MOp
– programul „Persoane cu Dizabilităţi”.
h) asigură o contribuţie proprie in bani, de minimum 10% din valoarea totală a
finanţării;
2.1.2. Incompatibilităţi
Nu sunt eligibili solicitanţii care se află în următoarele situaţii:
(a) au bunurile puse sub sechestru sau administrate de către tribunal, au activitatea suspendată
sau sunt în orice situaţie analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în legislaţia
şi reglementările în vigoare;
(b) au suferit condamnări definitive pentru o infracţiune privind conduita profesională, hotărâte
de către o instanţă judecătorească cu putere de res judicata (ex: condamnare împotriva căreia
nici un apel nu mai este posibil);
(c) sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care ANPH sau MMFES le poate dovedi prin
orice mijloace;
(d) nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată la bugetul de stat a a contribuţiilor la asigurări sociale
sau alte taxe, conform prevederilor legale ale României;
(e) nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare nerambursabilă sau
rambursabilă;
(f) mai au in derulare un contract de finanţare obţinut din alte tipuri de fonduri prin care se
acoperă aceleaşi tipuri de cheltuieli pentru obiectivul de investiţii propus prin proiect,
conform formularului de buget;
(g) fac obiectul unei proceduri de dizolvare sau lichidare;
21
(h) solicită construirea pe un teren pentru care există înregistrată o cerere de revendicare sau se
află în litigiu;
(i) au fost subiectul unei judecăţi de tip res judicata pentru fraudă, corupţie, implicare în
organizaţii criminale sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale
comunităţilor.
Solicitanţii trebuie să depună împreună cu cererea de finanţare o „Declaraţie pe propria
răspundere” că nu se încadrează în nici una din situaţiile de la punctele de mai sus, de la (a) la
(i).
2.1.3. Potenţialii solicitanţi sunt excluşi de la participarea la selecţia publică sau de la
acordarea de finanţare dacă în perioada licitaţiei de proiecte:
(a) sunt subiect al unui conflict de interese care priveşte proiectul pentru care solicită finanţare;
(b) sunt vinovaţi de inducerea gravă în eroare a ANPH sau MMFES prin furnizarea de informaţii
incorecte în cursul participării la o selecţie publică de proiecte sau omiterea furnizării
informaţiilor;
(c) au încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze comisia de evaluare sau
ANPH în timpul procesului de evaluare al licitaţiilor prezente sau anterioare.
2.1.4 Parteneri eligibili
Solicitanţii pot depune proiecte in nume propriu sau în parteneriat cu alte structuri ale
autorităţilor administraţiei publice locale (AAPL), precum şi cu alţi furnizori publici sau privaţi,
inclusiv organizaţii non-guvernamentale.
Condiţiile de colaborare, obligaţiile şi drepturile părţilor trebuie stipulate într-un acord de
parteneriat (convenţie sau contract).
În cazul partenerilor publici sau privaţi, inclusiv organizaţiile non-guvernamentale,
acreditaţi ca furnizori de servicii sociale, acordul de parteneriat prevede înscrierea de clauze
exprese referitoare la modalitatea de asigurare a finanţării ulterioare a serviciului creat, regimul
de administrare a centrului sau locuintei(lor) protejate( de către solicitant sau transferul către alt
partener public sau privat) precum şi orice alte condiţii care derivă din obligaţiile de
implementare ale proiectului sau din obligaţia de a menţine destinaţia unui centru rezidenţial,
locuinţă protejată sau centru de zi pentru persoanele adulte cu handicap, create prin proiect,
pentru o perioadă de minim 15 ani, până la finalizarea duratei de amotizare a obiectivului de
investiţii, calculată in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Parteneriatul cu alţi furnizori publici, neacreditaţi ca furnizori de servicii sociale, în
special cu autorităţi ale administraţiei publice locale din judeţul respectiv (AAPL), care pun la
dispoziţie terenul necesar construcţiei, mai prevede înscrierea de clauze exprese privind
condiţiile de atribuire catre solicitant a terenului.
Parteneriatul cu furnizorii privaţi nu poate avea ca obiect punerea la dispoziţie a
terenului ci presupune încheierea unui acord de parteneriat cu clauze referitoare la
furnizarea de servicii sociale, ulterior înfiinţării serviciului.
Convenţiile de parteneriat trebuie aprobate prin/în baza hotărârii consiliilor judeţene,
respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi prin hotărâri ale
autorităţilor administraţiei publice locale partenere sau, după caz prin hotărâri ale organului de
conducere al altui furnizor partener, public sau privat.
Partenerii solicitanţilor participă la implementarea activităţilor proiectului, cu
excepţia managementului de proiect, care este responsabilitatea exclusivă a solicitantului.
22
2.1.4.1 Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din proiect:
Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din proiect sunt următoarele:
sunt acreditaţi ca furnizori de servicii sociale;
dispun de resursele materiale şi/sau umane necesare in conformitate cu prevederile
acordului de parteneriat in vederea funcţionării centrelor rezidenţiale, locuinţelor
protejate si a centrelor de zi pentru persoanele cu handicap, nou create.
au drept de proprietate (sau de administrare) pentru terenurile pe care le pun la
dispoziţia solicitantului, în vederea înfiinţării unor centre rezidenţiale, locuinţe
protejate şi centre de zi, pe o perioadă de minim 15 ani;
au aprobat acordul de parteneriat cu solicitantul, în condiţiile prevăzute la pct.2.1.1.
lit.g)
au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat.
Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. a) numai partenerii publici ai
solicitantului, care pun la dispoziţia acestuia, prin acordul de parteneriat, doar terenul
destinat înfiinţării de centre rezidenţiale, locuinţe protejate şi centre de zi pentru
persoanele adulte cu handicap.
2.1.4.2. Incompatibilităţi pentru parteneri;
Incompatibilităţile prevazute la pct. 2.1.2 sunt aplicabile şi partenerilor, inclusiv obligaţia
depunerii “Declaratiei pe propria răspundere”- conform formularului tip din Anexa E la
MOp „ Persoane cu Dizabilitati”
2.2. Proiecte eligibile
2.2.1 Condiţiile cumulative de eligibilitate pentru a primi finanţare în cadrul PIS sunt:
Să aibă ca obiectiv închiderea/restructurarea unei instituţii rezidenţiale vechi
(centru/complex), cu minim 80 de beneficiari persoane adulte cu handicap, în care
standardele minime de calitate nu pot fi atinse;
Solicitantul poate depune o singură propunere de proiect, prin care să prevadă:
înfiinţarea unui centru rezidenţial (pt maxim 50 beneficiari) şi/sau a unor locuinţe
protejate (pentru 6 beneficiari) destinate protecţiei persoanelor adulte cu handicap,
construite în baza unor proiecte identificate de către solicitant, adaptate nevoilor
grupului ţintă şi care respectă standardele minime de calitate în domeniu, aprobate de
catre ANPH;
in mod optional, infiintarea de servicii alternative, respectiv centre de zi, deschise
comunităţii conform nevoilor sociale identificate la nivel local;
Propunerea de proiect va viza transferul in centrul şi/sau locuinţele protejate a unui număr de
minim 50 de beneficiari si maxim de 80 de beneficiari din centrul/complexul care urmează
să se restructureze/închidă;
Serviciile nou înfiinţate să fie plasate în cadrul comunităţii, să fie accesibile mijloacelor de
transport public;
Să prevadă specializarea serviciului pentru fiecare categorie de beneficiari;
Serviciile restructurate/nou înfiinţate să promoveze participarea în societate a persoanei cu
handicap.
Aplicantul trebuie să prevadă o cofinanţare de minim 10%;
23
Propunerile de proiecte trebuie să fie elaborate astfel încât:
► să răspundă atât nevoilor sociale identificate la nivel de unitate administrativ teritorială,
respectiv judeţ şi sector al municipiului Bucureşti, cât si la nivel de autoritate publică
locală;
► să se încadreze în acţiunile prevăzute în Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi
incluziunea socială a persoanelor cu handicap in perioada 2006-2013, aprobata prin HGR
1175/2005 precum şi în strategiile proprii de dezvoltare a serviciilor sociale pentru
persoanele adulte cu handicap, elaborate la nivel judeţean şi al mun. Bucureşti;
► să propună inchiderea/restructurarea unui centru/complex rezidenţial pentru persoanele
adulte cu handicap care să respecte prevederile pct.2.2.1. si infiinţarea de servicii sociale
alternative la nivel judeţean sau local;
► să respecte criteriile de eligibilitate prevăzute la secţiunea 2.
2.2.2. Beneficiarii programului – grupul ţintă
Grupul ţintă este reprezentat de persoanele adulte cu handicap (inclusiv HIV/SIDA) din
actualele centre/complexe rezidenţiale care intră în restructurare conform strategiei judeţene şi a
planului judeţean de restructurare avizat de catre ANPH.
Admiterea în centrele rezidenţiale şi în locuinţele protejate nou înfiinţate se face pentru
beneficiarii centrului/complexului restructurat prin proiect, astfel încât să se asigure o
reprezentare mixtă a diferitelor grade de handicap.
Admiterea in centrele de zi nou infiinţate se face atât pentru beneficiarii din centre
rezidenţiale cât şi pentru persoane cu handicap din comunitate, in concordanţă cu natura
şi ponderea activitaţilor centrului şi cu nevoile generale şi speciale ale acestora.
Pentru determinarea abilităţilor beneficiarilor se va utiliza, nominal, instrumentul
ROM-CAT, rezultat al proiectului Phare 2003 dedicat sprijinirii reformei instituţionale în
domeniul protecţiei persoanelor cu handicap.
2.2.3.Durata
Durata planificată de implementare a unui proiect de construcţie nouă de locuinţe
protejate precum si a unui centru de zi nu poate fi mai mare de 14 luni iar pentru un proiect de
construcţie nouă de centru rezidenţial nu poate depăşi 20 luni.
Durata de implementare curge de la data semnării contractului de finanţare.
Contractul de finanţare va fi semnat in urma publicării Hotărârii de Guvern pentru
aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi fiecărui obiectiv de investiţii.
Planificarea activităţilor se completează în conformitate cu modelul prevăzut la Anexa D la
MOp – Persoane cu Dizabilităţi.
2.3.Tipuri de cheltuieli eligibile
Pentru a fi considerate eligibile, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie necesare pentru realizarea proiectului;
b) să fie prevăzute în bugetul proiectului;
c) să corespundă nivelului preţurilor practicate pe piaţă la momentul respectiv;
d) să se încadreze în costul maxim prevăzut pentru înfiinţarea unui centru
rezidenţial, a unei locuinţe protejate sau a unui centru de zi, după caz;
e) să se realizeze în fapt şi să fie înregistrate în contabilitatea solicitantului şi a
partenerilor acestuia, să fie identificabile şi verificabile, şi să fie dovedite cu
documente originale;
f) să fie corespunzătoare perioadei de derulare a proiectului.
24
Sub rezerva îndeplinirii condiţiilor menţionate anterior, cheltuielile pentru finanţarea din
PIS sunt următoarele:
1. Cheltuieli aferente lucrărilor civile cuprinse in obiectivul de investiţii: lucrări de
construcţii, instalaţii electrice, sanitare, termice, dotări şi montaj pt. centrală termică,
aer condiţionat, internet, cablu TV, instalaţie acces control interfon;
2. Amenajări exterioare (reţele incintă, branşamente, împrejmuiri şi porţi, alei +
platforme, spaţii verzi etc.);
3. Organizare de şantier;
4. Echipamente tehnologice (dotări ale spălătoriei, bucătăriei, lifturi, etc. conform
standardelor de calitate);
5. Cheltuieli pentru dotarea cu :
veselă, tacâmuri;
echipament de birotică: calculator, imprimantă, copiator, telefon, fax;
cazarmament (saltele, perne, pături sau pilote, lenjerie de pat, prosoape etc);
mochetă, covoare, linoleum;
echipamente, material tehnico- medical;
corpuri de iluminat.
mobilier: paturi, dulapuri, noptiere, mese, scaune, canapele, cuiere, fotolii,
mobilier de bucătărie, birouri, etajere, fişete, rafturi, etc conform
standardelor de calitate in vigoare.
6. Cheltuieli neprevăzute, în cuantum de maximum 10% din valoarea sumei
aprobate pentru realizarea obiectivului de investiţii.
Nu sunt eligibile din PIS cheltuielile privind:
elaborarea documentaţiei tehnico - economice la nivel de studiu de prefezabilitate
necesară pentru obiectivul de investiţii, documentaţie ce insoţeşte cererea de
finanţare in vederea evaluării;
elaborarea documentaţiei tehnico - economice la nivel de studiu de fezabilitate
necesară pentru obiectivul de investiţii;
cheltuieli pentru realizarea lucrărilor de proiectare;
procedura de atribuire a contractelor de achiziţie de servicii, lucrări şi bunuri;
elaborarea documentaţiei necesare, precum şi organizarea procedurilor de
achiziţie publică;
taxe, avize şi permise aferente obiectivului de investiţii;
diriginţie de şantier;
achiziţia de terenuri, clădiri;
mijloace de transport auto;
diverse forme de asigurare;
dobânzi bancare;
activităţile referitoare la funcţionarea serviciilor;
organizarea de seminarii, workshop-uri;
acordarea de burse de studii;
cursuri de perfecţionare şi altele asemenea referitoare la echipa de proiect.
salariile echipei de management al proiectului;
Secţiunea 3 - Finanţarea proiectelor
3.1 Condiţii de finanţare
Centrele rezidenţiale şi/sau locuinţele protejate destinate protecţiei persoanelor adulte cu
handicap, precum si centrele de zi destinate infiintării unui serviciu alternativ prevăzute a fi
25
construite prin proiect vor fi executate în baza unor proiecte tehnice identificate de către
solicitant şi adaptate nevoilor grupului ţintă, care respectă standardele minime de calitate în
domeniu aprobate de catre ANPH.
Suma acordată pentru înfiinţarea unui centru rezidenţial cu o capacitate de 50 de
beneficiari la o suprafaţă construită de minim 1.500 mp este de max. 900000 euro, pentru o
locuinţă protejată cu capacitate de 6 beneficiari va fi de max. 65.000 euro la o suprafaţă
construită de minim 100 mp, iar pentru un centru de zi va fi de 65.000 euro la o suprafaţă
construită de minim 100 mp (abaterea maximă acceptată pt suprafeţele mentionate mai sus este
de 2%).
Solicitantul trebuie să contribuie la finanţarea proiectului, din sursele sale proprii ori
atrase sau ale partenerilor acestuia, în numerar cu cel puţin 10% din valoarea totală a finanţării.
Solicitantul va finanţa din fonduri proprii achiziţia serviciilor de proiectare, de elaborare a
documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivului de investiţii (studiu de prefezabilitate si
fezabilitate), cheltuielile cu procedura de achiziţie a lucrărilor şi dotărilor corespunzătoare, etc.
În afara contribuţiei locale obligatorii, definite mai sus, solicitantul poate contribui
suplimentar cu sume în numerar necesare realizării obiectivelor de investiţii propuse in proiect.
. Fondurile acordate de Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse pentru fiecare
proiect provin din împrumutul BIRD (85%), cât şi din contribuţia României (15%) la finanţarea
programului (respectiv sume alocate anual de la bugetul de stat în bugetul său propriu), destinată
acoperirii taxelor şi impozitelor aferente execuţiei proiectului respectiv.
Proiectele finanţate în cadrul acestui program pot fi cofinanţate şi din alte surse de care ar
putea dispune solicitantul cu precizarea, în Contractul de Finanţare care se încheie, a
fiecărei surse de finanţare.
Pentru etapa de selecţie, costul total al Proiectului este reprezentat de valoarea totală a
finanţării solicitate care se acoperă din fondurile acordate de către MMFES la care se adaugă
contribuţia locală de minim 10% din valoarea finanţării solicitate.
Pentru etapa de contractare, costul total al proiectului este cel prevăzut in devizul general
din documentaţia tehnico-economică pentru care se specifică sursele de finanţare: imprumut,
buget de stat, buget local.
3.2. Obiectul contractului de finanţare
Obiectul contractului de finanţare al proiectului îl constituie construcţia unor clădiri şi
dotarea acestora cu mobilierul şi echipamentele necesare funcţionării unui centru rezidenţial,
locuinţă protejată şi/sau centru de zi, după caz.
Obiectul contractului de finanţare al proiectului va fi numit în continuare obiectiv
de investiţii.
La proiectarea obiectivului investiţiei se includ mobilierul şi echipamentele necesare. Prin
urmare devizul general al obiectivului investiţiei cuprinde atât cheltuielile pentru lucrările de
construcţie cât şi cheltuielile necesare dotărilor cu echipamente şi mobilier.
DGASPC va finanţa din fonduri proprii atât achiziţia serviciilor de elaborare a documentaţiilor
tehnico-economice aferente obiectivului investiţiei, cât şi cheltuielile cu procedura de achiziţie a
lucrărilor şi dotărilor corespunzătoare.
26
Secţiunea 4 – Condiţii de formă ale Solicitarilor de finantare
4.1 Formularul Proiectului
Formularul Proiectului – Restructurarea unui centru/complex rezidenţial pentru
persoanele adulte cu handicap, se completează conform modelului prevăzut în Anexa B la MOp
- Comp.3.1
Formularul Proiectului se completează în limba română şi trebuie să respecte obligatoriu
formatul şi conţinutul acestuia.
Documentele ataşate la formular trebuie să fie în mod obligatoriu îndosariate şi să aibă
paginile numerotate.
La elaborarea proiectului, solicitanţii trebuie să aibă în vedere următoarele:
să evidenţieze situaţia de dificultate şi nevoile sociale ale persoanelor cu handicap din
grupul ţintă aflaţi pe teritoriul judeţului, sectorului;
să justifice, cu date cantitative şi calitative, necesitatea restructurării/inchiderii centrului
rezidenţial ce face obiectul proiectului;
să justifice, cu date cantitative şi calitative, necesitatea infiinţării unor centre
rezidenţiale, locuinţe protejate şi/sau centre de zi cu activităţi specifice, in funcţie
de nevoile identificate;
să prezinte o analiză a serviciilor pentru persoane cu dizabilităţi care funcţionează în
judeţ pentru a fi folosite ca model sau ca şi capacitate pentru
restructurarea/închiderea centrelor rezidenţiale mari;
să demonstreze că dispune de experienţa necesară precum şi de resursele umane,
financiare şi materiale necesare administrării şi gestionării serviciilor sociale
specializate destinate categoriilor de persoane propuse prin grupul ţintă;
să demonstreze că au experienţa necesară dezvoltării şi administrării unor centre
rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu handicap;
să demonstreze că au capacitatea de a implementa proiecte de investiţii, respectiv de a
pregăti şi gestiona implementarea unor lucrări de construcţii pentru înfiinţarea unor
centre rezidenţiale, locuinţe protejate şi/sau centre de zi pentru persoanele adulte cu
handicap;
să demonstreze fezabilitatea proiectului, respectiv prezentarea studiului de
prefezabilitatate, de respectarea bugetului previzionat şi a perioadei de timp stabilite
conform planifică
să stabilească un set de indicatori ce trebuie respectaţi pentru a evalua eficienţa
proiectului;
să redacteze proiectul clar şi concis şi să respecte toate criteriile şi condiţionalităţile
înscrise în MOp Comp.3.1 Persoane cu dizabilităţi.
4.2 Prezentarea Propunerii de Proiect.
Solicitarea de finanţare şi toate documentele insoţitoare constituie Propunerea de
Proiect. Solicitanţii trebuie să prezinte Propunerea de Proiect in 4(patru) exemplare, un
original şi trei copii, in limba română.
Întreaga documentaţie de solicitare a finanţării este obligatoriu numerotată şi îndosariată, atât
în dosarul original, cât şi în cele trei copii, dupa cum urmeaza:
OPIS-ul documentelor – intocmit in ordinea urmatoare, nr. paginii corespunzatoare fiecarui
document si nr. pagini/ document;
ANEXE
Anexa A – cererea de finanţare;
27
Anexa B - formularul proiectului;
Anexa C – bugetul proiectului;
Anexa D - planificarea activitătilor;
Anexa E – documente standard;
ANEXA E – Documentele ce insoţesc formularul de proiect:
1. declaraţia pe propria răspundere cu privire la veridicitatea informaţiilor prezentate în
propunerea de proiect, completată conform formularului tip;
2. copia certificatului de acreditare ca furnizor de servicii sociale a solicitantului;
3. actele doveditoare privind situaţia juridică a centrului/complexului rezidenţial propus pentru
restructurare/inchidere (hotărârea consiliului judeţean de infiinţare/preluare a
centrului/complexului rezidenţial);
4. actele doveditoare privind proprietatea sau darea in folosinţă către solicitant a terenului aferent
obiectivului de investiţie (hotărârea de consiliu judeţean/local pentru infiinţarea noilor servicii
propuse prin proiect);
5. actele doveditoare privind situaţia juridică a terenurilor pe care urmează a se construi noile
servicii;
5. hotărârea consiliului judeţean/local al sectorului municipiului Bucureşti, care trebuie să
cuprindă date concrete privind:
a) restructurarea/închiderea centrului/complexului rezidenţial;
b) înfiinţarea noilor servicii rezidenţiale şi alternative propuse prin proiect;
c) asigurarea contribuţiei locale de minim 10%, cu menţionarea sumei in lei;
d) asumarea costurilor de funcţionare a serviciilor rezidenţiale şi alternative ce rezultă în
urma restructurării centrului pentru o perioadă de minim 15 ani de la darea în funcţiune
a acestora;
e) persoana împuternicită sa incheie contractul, respectiv directorul general al DGASPC.
6. certificate constatatoare privind îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor şi
taxelor către stat, precum şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat, asigurările sociale
de sănătate, asigurările de şomaj (formulare-tip eliberate de autorităţile competente);
7. declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă faptul că:
terenurile pe care se vor construi noile servicii propuse prin proiect nu se află în litigiu;
clădirile ce rămân în urma restructurării/închiderii centrului/complexului şi în care se
vor furniza servicii sociale pentru persoanele cu handicap după finalizarea implementării
proiectului nu se afla în litigiu;
8. Declaraţie pe proprie răspundere din care să reiasă faptul că, ulterior perioadei minime de
sustenabilitate de 15 ani, în situaţia în care serviciul creat nu îşi mai regăseşte obiectivul în
domeniul protecţiei persoanelor adulte cu handicap, solicitantul se obligă să păstreze destinaţia
acestuia în domeniul social pâna la finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de investiţii,
calculată conform legii, completata conform formularului tip din ANEXA E;
9. organigrama direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi, dacă este cazul a
partenerului, din care să reiasă care centru supus restrucutrarii/inchiderii se afla in structura sau
coordonarea DGASPC;
10. ultima situaţie financiară a DGASPC/partener;
11. acord de parteneriat, după caz, încheiat în condiţiile prevăzute la pct.4.2., completat conform
formularului tip;
12. hotărârea consiliului local sau hotărârea organului de conducere al furnizorului public sau
privat al furnizorului de servicii sociale referitoare la acordul de parteneriat şi clauzele acesteia,
în copie;
13. Planul Judeţean de Restructurare, aprobat de consiliul judeţean/consiliul local al sectoarelor
municipiului Bucureşti şi avizat de către ANPH.
28
14. documentaţia tehnico-economică la nivel de studiu de prefezabilitate necesară pentru
obiectivul de investiţii conform conţinutului-cadru, prevazut in Anexa 1 din H.G. nr. 28/2008,
privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico economice aferente investiţiilor
publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective
şi lucrări publice;
În situaţia parteneriatului, pentru parteneri se solicită, după caz, documentele prevăzute la
pct.1;5;10;11;12.
Vă rugăm sa completaţi solicitarea de finanţare cu atenţie şi cât mai clar posibil, pentru a uşura
evaluarea acesteia. Fiţi precişi şi furnizaţi suficiente detalii pentru a asigura claritatea, in special
in ceea ce priveşte modul in care va fi atins scopul proiectului, avantajele care vor rezulta din
implementarea proiectului şi modul in care proiectul propus este relevant pentru obiectivele
programului
Secţiunea 5 – Activităţi de informare
5.1. Procedura de informare privind finanţarea proiectelor din cadrul componentei 3.1
Pentru asigurarea utilizării eficiente a fondurilor aprobate prin PIS, precum şi pentru
asigurarea transparenţei în cadrul unei proceduri concurenţiale de selecţie, este necesară
mediatizarea PIS şi a MOp Comp.3.1.
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap va transmite instituţiilor
prefectului, consiliilor judeţene precum şi direcţiilor judeţene de asistenţă socială şi protecţia
copilului din ţară o informare cu privire la Programul de Incluziune Socială (PIS), obiectivele
acestuia şi perioada de derulare, în vederea iniţierii de proiecte.
MMFES va publica un anunţ de participare în Monitorul Oficial al României -
partea a VI-A, într-un cotidian central de mare tiraj, precum şi pe site-ul ANPH.
Pentru sprijinirea solicitanţilor în elaborarea propunerilor de proiecte, Ministerul Muncii,
Familiei si Egalităţii de Şanse si ANPH vor organiza o campanie de sensibilizare a autorităţilor
administraţiei publice locale cu privire la obiectivele PIS-ului şi prevederile MOp Comp.3.1.
care constă în sesiuni de informare organizate la nivel regional şi va fi finanţată din PIS.
Secţiunea 6 – Procesul de evaluare şi selectare
6.1 Evaluarea şi selectarea propunerilor de proiecte
În vederea evaluării şi selectării propunerilor de proiecte se constituie, prin ordin al
preşedintelui ANPH, comisia de selecţie a proiectelor, conform legii.
6.2. Etapa de selecţie a proiectelor
Procedura de selecţie a proiectelor presupune următoarele secvenţe:
a) elaborarea, aprobarea şi publicarea MOp Comp.3.1 Persoane cu dizabilităţi,
pentru informarea potenţialilor solicitanţi;
b) transmiterea la Monitorul Oficial al României, partea a VI-a, a anunţului de
participare pentru publicare;;
c) răspuns la clarificările solicitate;
d) depunerea propunerilor de proiecte;
e) evaluarea şi selectarea propunerilor de proiecte;
29
f) stabilirea proiectelor câştigătoare şi a solicitanţilor selectaţi;
g) comunicarea rezultatelor evaluării;
h) aprobarea prin hotărâre de Guvern a indicatorilor tehnico-economici pentru
obiectivele de investiţii;
i) încheierea contractelor de finanţare.
6.2.1. Publicarea anunţului de participare
În vederea demarării procedurii de selecţie a proiectelor, Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Handicap publică un anunţ de participare în MO al României Partea a VI-a, într-
un cotidian central, precum şi pe site-ul propriu: www.anph.ro
În anunţul de participare sunt menţionate, în principal, informaţii referitoare la accesarea MOp.
Comp.3.1, data şi locul depunerii proiectelor, modalitatea de solicitare a clarificărilor, criteriile
minime de selecţie, criteriul de atribuire al finanţării.
6.2.2 Publicarea MOp. Comp.3.1.
După publicarea anunţului de participare, potenţialii solicitanţi pot intra în posesia MOp
Comp.3.1, astfel:
de pe site-ul ANPH (www.anph.ro);
de la sediul DMIS teritoriale, pe suport electronic sau pe suport de hârtie, contra sumei de 30
lei care se constituie venit la bugetul de stat.
6.2.3. Răspuns la clarificările solicitate
În cazul în care solicitantul are nevoie de clarificări referitoare la conţinutul MOp.
Comp.3.1, se poate adresa ANPH la numărul de telefon/fax, precum şi la adresa de e-mail ce vor
fi prezentate în anunţul de participare. ANPH va transmite răspunsul la clarificări cu cel puţin 10
zile înainte de data limită de depunere a proiectelor si va publica pe site-ul propriu clarificarea
solicitată.
6.2.4. Prezentarea propunerilor de proiect
Propunerile de proiecte se depun în pachet închis, în patru exemplare – un original şi trei
copii, la registratura sediului ANPH din CALEA VICTORIEI, nr.194, sector 1,
BUCUREŞTI până la termenul limită prevăzut în anunţul de participare.
Pe plic se fac următoarele menţiuni:
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap;
numele solicitantului şi adresa completă a solicitantului;
pentru programul de Incluziune socială, componenta „Persoane cu dizabilităţi‖;
A NU SE DESCHIDE ÎNAINTE DE DATA ….. SI ORA…( termenul limită de
depunere a documentaţiei prevăzut în anunţul de participare).
În dosarul care conţine propunerea de proiect, documentele se prezintă în ordinea prevăzută la
pct.4.2.
6.2.5. Evaluarea propunerilor de proiecte
Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de finanţare este oferta cea mai avantajoasă
din punct de vedere tehnico-economic, din punctul de vedere al relevanţei pentru Strategia
naţională de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi şi al nevoii urgente de
restucturare/închidere a centrului rezidenţial propus.
30
Evaluarea propunerilor de proiecte implică atât evaluarea de birou, cât şi evaluarea de
teren. Deschiderea propunerilor de proiect se realizează la data şi locul prevăzut în anunţul de
participare, ocazie cu care se întocmeşte şi un proces-verbal de deschidere. Solicitanţii pot
participa la deschiderea proiectelor.
6.2.5.1. Evaluare de birou – etapa I
Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii proiectelor;
Se verifică dacă proiectul a fost primit în timp, dacă documentaţia este completă, în
conformitate cu lista documentelor prevăzute la pct.4.2, dacă valoarea solicitată se încadrează în
limitele prevăzute la pct.3.1.
Se verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate prevăzute la secţiunea 2.
În condiţiile în care, din documentaţia de solicitare a finanţării lipsesc maximum trei
documente, comisia de selectare a proiectelor poate decide solicitarea acestora, în baza unei
notificări transmise pe fax sau pe e-mail. Notificarea şi primirea documentelor se realizează în
termen de 72 de ore de la data evaluării administrative. Dacă una din Anexele A – Cererea de
Finantare, B – Formularul Proiectului sau Anexa C – Bugetul proiectului lipseşte, proiectul
va fi în mod automat respins.
Evaluarea calităţii proiectelor
Comisia de evaluare procedează la selectarea proiectelor prin aplicarea grilei de evaluare. Dupa
aplicarea grilei de evaluare se va intocmi un raport intermediar in care vor fi mentionate
proiectele propuse pentru evaluarea de teren, in ordinea descrescatoare a punctajului obtinut.
Punctajul minim necesar pentru a fi selectat pentru etapa evaluarii de teren este de 50 de
puncte.
Grila de evaluare
Nr.
crt.
Criteriu Modalitate de
acordare a
punctajului
Punctaj
acordat
1 Proiectul propune închiderea centrului rezidenţial Da = 15 pc
Nu= 0 pc
2 Proiectul propune restructurarea centrului rezidenţial Da = 10 pc
Nu= 0 pc
3 Proiectul propune înfiinţarea de servicii rezidenţiale
pentru persoane cu handicap psihic sau mintal. Da = 12 pc
Nu= 0 pc
4 Proiectul propune înfiinţarea si a unei/ unor locuinte
protejate Da = 8 pc
Nu= 0 pc
5 Proiectul propune si infiintarea unui centru de zi Da = 10 pc
Nu = 0 pc
6 Centrul care se restructurează/închide are > 300 de
persoane Da = 15 pc
Nu = 0 pc
7 Centrul care se restructurează/închide are între 300 şi
200 de persoane Da = 10 pc
Nu = 0 pc
8 Centrul care se restructurează/închide are între 200 si
100 de persoane Da = 5 pc
Nu = 0 pc
9 Centrul care se restructurează/închide are <100 de
persoane Da = 3 pc
Nu = 0 pc
31
10 Numărul de beneficiari ai serviciilor rezidentiale
înfiinţate este > 50 de persoane Da = 7
Nu = 0
11 Aplicantul (DGASPC) a mai beneficiat de finanţări
din partea BIRD prin PIS (componenta 3.1) pentru
restructurarea/închiderea unui centru rezidenţial
Da = 0 pc
Nu= 10 pc
12 Bugetul proiectului prezentat prevede contribuţie
financiară suplimentară (peste cea obligatorie) în
bani, a aplicantului şi/sau partenerilor acestuia
Pentru
contribuţie(peste cea
obligatorie)de max.
10%= 5 pc.
Pentru
contribuţie(peste cea
obligatorie) care
depăşeşte 10% = 10pc
13 Aplicantul are ca parteneri în proiect ONG-uri care
furnizează servicii diverse ( centre de zi, ateliere
protejate, sprijin pentru angajare, etc) pentru
persoanele cu dizabilităţi.
Da=10
Nu = 0
14 Contribuţia financiară suplimentară prevede
dezvoltarea capacităţii personalului pentru asigurarea
serviciilor centrate pe nevoile individuale ale
persoanei cu dizabilităţi
Max. 50% din
contribuţia
suplimentară = 5 pct
Peste 50% din
contribuţia
suplimentară=10 pct.
15
Aplicantul dovedeşte experienţa necesară prin
implementarea cu succes a unor proiecte în sistemul
social, respectiv protecţia persoanei cu handicap
Da = 5 pc
Nu= 0 pc
Datele se obţin din
proiect: proiecte
similare
implementate, CV-ul
echipei de proiect,
plan de lucru, etc.
16 Importanţa proiectului (impactul dezvoltării
serviciului la nivel local şi relevanţa la nivel naţional
/ integrarea unui serviciu de acest tip în strategia
locală şi cea natională)
Da= 10 pc.
Nu= 0 pc.
Punctaj Total obţinut 150
Sunt eligibile pentru finanţare, proiectele care au obţinut un punctaj de minim 50 puncte.
1. Fiecare evaluator completează grila, oferind puncte pentru fiecare secţiune.
2. Suma punctelor acordate de evaluator pentru fiecare secţiune reprezintă punctajul total
acordat de evaluator proiectului respectiv.
3. Punctajul final al proiectului este reprezentat de media aritmetică a punctajelor oferite
proiectului respectiv de fiecare evaluator al comisiei de evaluare. Punctajul final este
calculat prin trunchiere la a doua zecimală.
4. In situaţia în care mai multe proiecte sunt la egalitate de puncte, ordinea
descrescătoare a acestora se stabileşte după:
a. numărul de persoane cu handicap psihic sau mintal, beneficiari direcţi ai
noilor servicii înfiinţate prin proiect;
b. valoarea proiectului;
32
c. valoarea punctajului obţinut la capitolele algoritmului de evaluare, în
ordinea lor din grilă.
6.2.5.2 Evaluarea de teren
Urmare a verificării conformităţii administrative, a eligibilităţii proiectelor precum şi a
evaluării calitatii proiectelor, prin etapa de evaluare de birou, comisia de evaluare va intocmi
un raport intermediar cuprinzand proiectele eligibile. In urma acestuia notifica DMIS teritoriale
pentru desemnarea a doi reprezentanti in comisia de selectie constituita in vederea evaluarii de
teren . Evaluarea de teren a proiectelor admise în faza evaluării de birou se va face de către o
comisie mixtă alcătuită din membrii comisiei de selectare a proiectelor desemnaţi prin ordin al
preşedintelui ANPH, împreună cu reprezentantii DMIS desemnaţi.
Notificarea referitoare la desemnarea reprezentantilor DMIS pentru realizarea evaluării
de teren si intocmirea raportului de evaluare este insotită de o copie a propunerii de proiect.
Comisia de selecţie a proiectelor, prin evaluarea de teren, verifică dacă informaţiile
cuprinse în propunerea de proiect corespund realităţii din teren; sunt obligatoriu de evidenţiat
elemente referitoare la situaţia juridică a terenului necesar constructiei pus la dispoziţie,
condiţiile de parteneriat, concordanţa dintre estimarea bugetului propus şi situaţia constatată în
teren, poziţionarea terenului faţă de comunitate (distanţa faţă de centrul localităţii, acces la
mijloace de transport etc.).
Corectarea erorilor materiale se solicită în scris.
După finalizarea evaluării de teren, comisia de selecţie a proiectelor întocmeşte şi
rapoartele de evaluare de teren în care consemnează informaţiile şi datele relevante identificate şi
propune acordarea sau neacordarea finanţării.
6.2.5.3.Evaluarea finală
După intocmirea rapoartelor de evaluare de teren Comisia de evaluare procedează la
selectarea proiectelor în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut, conform raportului
intermediar al evaluarii de birou si propunerilor cuprinse in rapoartele de evaluare de teren.
6.2.6. Stabilirea proiectelor câştigătoare şi a solicitanţilor selectaţi
Comisia de evaluare intocmeşte raportul procedurii de atribuire a contractelor de
finanţare avand ca obiect Selecţia publică de proiecte pentru Proiectul privind Incluziunea
Socială Partea a-III-a - Programe de asistentă socială – Componenta 1 – Programul pentru
persoane cu dizabilităţi si il propune spre aprobare preşedintelui ANPH.
Raportul procedurii de atribuire a contractelor de finanţare este aprobat prin ordin al
preşedintelui ANPH.
6.2.7. Criteriile de respingere a proiectelor:
proiectul a fost primit după data limită de depunere a ofertelor;
propunerea de proiect nu este conform condiţiilor administrative;
nu se îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în MOp Comp. nr.3.1;
nu au întrunit punctajul minim de 50 de puncte;
punctajul întrunit este mai mic decât punctajul ultimului proiect selectat, în limita bugetului
alocat componentei;
f) lipsa anexelor A, B si C de la MOp Persoane cu Dizabilităţi;
g) nerespectarea realizarii corectarii erorilor sau completarii documentelor solicitate de
comisia de evaluare, in termenele specificate in notificare;
h) neprezentarea HCJ/HCL pentru asumarea costurilor suplimentare rezultate in urma
intocmirii studiului de fezabilitate, conduce la respingerea proiectului.
33
6.2.8. Comunicarea rezultatelor evaluării
Solicitanţii sunt notificaţi cu privire la rezultatul evaluării şi selecţiei, în termen de 5 zile
lucrătoare de la aprobarea, prin ordin al presedintelui ANPH, a listei prevăzute la pct. 6.1.2.
Notificarea se transmite în scris, cu confirmare de primire.
În termen de 7 zile lucrătoare de la primirea notificării, cerificată prin data poştei pe confirmarea
de primire, solicitanţii pot contesta rezultatul selecţiei.
Contestatiile se vor solutiona de catre Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituita
la nivelul MMFES prin ordin al ministrului. Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile
lucrătoare de la data înregistrării acestora la Registratura MMFES, iar rezultatul se comunică
solicitantului, în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la data soluţionării, cu confirmare de
primire.
6.2.9 Aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii
În conformitate cu prevederile art.42 alin (2) din Legea 500/2002 privind finanţele
publice, solicitanţii câştigători au obligaţia de a elabora documentaţia tehnico-economică (studiu
de fezabilitate) aferentă obiectivului investiţiei.
Perioada de elaborare a documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul de
investiţii prevăzut în propunerea de proiect selectată este de maximum 90 de zile de la data
notificarii rezultatului selecţiei de către Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu
Handicap (data confirmării de primire)
Devizul general nu trebuie să depăşească valoarea estimată pentru realizarea
obiectivului investiţiei, înscrisă în proiectul de buget prevăzut în Anexa C. În caz contrar,
diferenţele sunt suportate din surse proprii, prezentându-se în acest sens, HCJ/HCL de
asumare a costurilor suplimentare. Neprezentarea HCJ/HCL pentru asumarea costurilor
suplimentare conduce la rezilierea contractului de finanţare.
Documentaţia tehnico-economică care va sta la baza elaborării proiectului de hotărâre a
Guvernului cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi fiecărui obiectiv de
investiţii trebuie aprobată prin hotărâre a consiliului judeţean/local al sectorului municipiului
Bucureşti, înainte de a fi transmisă Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Documentaţia tehnico-economică este însoţită de avizul Inspectoratului de Stat în
Construcţii, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1072/2003, precum si
de avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrari Publice de Interes National si
Locuinte, in conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 573/200 si ale Ordinului
nr. 854/2007al Ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor (vezi ANEXE LA
MANUALUL OPERATIONAL, Anexa F – Scheme de implementare)
În baza documentaţiei tehnico-economice aferente proiectelor, Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse promovează, la propunerea ANPH proiectul/proiectele de hotărâre
a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii.
6.3. Încheierea contractelor de finanţare Contractele de finanţare se încheie după publicarea hotărârii de Guvern pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici privind obiectivele de investiţii.
Părţile contractante sunt: MMFES reprezentat prin structurile sale deconcentrate,
respectiv DMIS, reprezentată de directorul executiv şi DGASPC reprezentat de persoana
împuternicită să înainteze cererea de finanţare şi să semneze contractul de finanţare desemnată
prin HCJ/HCL, respectiv directorul general/executiv.
34
Modelul de contract este prevăzut în Anexele comune la prezentul MOp. Contractul se încheie
în patru exemplare originale. Un exemplar al contractului se transmite Ministerului Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse (UMP) si unul la ANPH.
După încheierea contractului, solicitantul va demara procedura de achiziţie a lucrărilor
obiectivului de investiţii. Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, atât pentru
achiziţia serviciilor de proiectare şi elaborarea studiilor de fezabilitate, cât şi pentru
achiziţia de lucrări şi bunuri va fi elaborată de către solicitant şi va avea avizul DMIS.
După promovarea proiectului/proiectelor de hotărâre a Guvernului, Comisia de selecţie a
proiectelor îşi încetează activitatea şi se înfiinţează, prin ordin al presedintelui ANPH, Comisia
de monitorizare a implementării proiectelor. In vederea efectuarii vizitelor de monitorizare,
ANPH va solicita din partea DMIS- urilor teritoriale reprezentanti, sau poate verifica stadiul
lucrărilor in mod independent la ordinul preşedintelui ANPH.
Contractul se încheie în euro la valoarea aprobată prin ordinul preşedintelui ANPH.
Secţiunea 7 – Anexe la MOp. Programul pentru “Persoane cu dizabilităţi” Anexa A – cererea de finanţare;
Anexa B - formularul proiectului;
Anexa C – bugetul proiectului;
Anexa D - planificarea activitatilor;
Anexa E – documente standard
35
PROGRAMUL
PERSOANE CU HANDICAP
ANEXE
LA MANUALUL OPERAŢIONAL
36
ANEXA A
CERERE DE FINANŢARE
1. Date referitoare solicitant:
Solicitantul……………………………………………………………….……………………... (denumire);
cu sediul………………………………………………….…...…(localitatea, strada, sector/judeţ);
înfiinţat/ă prin hotărârea consiliului judeţean/local nr.………………………………….………….;
personalitate juridică: cu fără
adresa poştală a solicitantului……………………………….………………………………….…..;
telefon………………(prefixul oraşului, număr);
fax……………… ... (prefixul oraşului, număr);
e-mail……………………………………………….;
website…………....……………………………………..;
codul fiscal nr. ................, emis de ................................. din data de ..............................................;
nr. contului ......................................., deschis la Trezoreria ................................. cu sediul
în…………………………………………………………………………………….....…(adresă completă);
numele persoanei(lor) cu drept de semnătură……………………..………………...……………...;
funcţiile persoanei(lor) cu drept de semnătură……………………………………...…..………….;
reprezentat de…………………………………………….(funcţia persoanei împuternicite prin
HCJ/HCL)
2. Denumire proiect:………………………………………………………..– localitate, judeţ/sector al mun.
Bucureşti…………………………………………………………………………………………………………….
3. Costul Proiectului: total ………………………Euro………………………..lei, din care:
valoarea finantării solicitate din program (PIS)……………….….Euro………………..lei.
contribuţia solicitantului (minim 10%)…..…… ……. Euro………………...lei.
4. Persoana împuternicită prin HCJ/HCL să solicite finanţare şi să semneze contractul de finanţare
pentru prezentul Proiect:
nume……………….……………………..;
prenume………….……………………….;
funcţie……….……………………………;
adresă…….……………………………….;
telefon.…………………………………....;
fax.…………………………………….….;
e-mail…………………………………..….
Persoana împuternicită coordonează echipa de management a Proiectului.
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ...........................................................
37
ANEXA B
FORMULAR DE PROIECT
DENUMIREA PROIECTULUI
……………………………………………………..
din……………………………………………………………….
(localitatea, judeţul sau sector al municipiului Bucureşti)
Solicitantul:
Adresa Solicitantului:
Dosar Nr.*
_______
__________
*se completează de către Comisia de evaluare a proiectelor
38
PROIECTUL
A. Date generale
1. Descriere
1.1. Obiective de investiţii propuse prin proiect
DENUMIRE CENTRU NR. OBIECTIVE PROPUSE PRIN PROIECT
Centru rezidential pentru 50 de persoane
Locuintă protejată pentru 6 persoane
Centru de zi
se bifează căsuţa corespunzătoare
1.2. Rezumatul proiectului ( maxim 20 de randuri)
1.3. Scopul proiectului
1.4. Valoarea totală a proiectului………………….…Euro…………………lei
Din care:
Suma solicitată pentru finanţare din PIS:
Euro valoarea în Euro se calculează la rata de schimb valutar comunicată
de BNR cu 10 zile înainte de termenul limită de depunere a
documentaţiei Lei
Din care:
Euro suma solicitată pentru construcţie centru rezidential pt 50 de persoane
Euro suma solicitată pentru constructie locuinte protejate/ nr. locuinte
Euro suma solicitata pentru constructie centru de zi
Contribuţia locală:
Euro valoarea în Euro se calculează la rata de schimb valutar comunicată
de BNR cu 10 zile înainte de termenul limită de depunere a
documentaţiei Lei
1.5. Obiectivul proiectului
Obiectiv general……………………………………………………………………
Obiective specifice…………………………………………………………………
1.6. Istoricul proiectului
1.7. Justificare (maxim 2 pagini)
relevanţa proiectului faţă de obiectivele programului;
relevanţa proiectului faţă de priorităţile strategiei locale si nationale;
relevanţa proiectului faţă de priorităţile planului judeţean de restructurare;
identificarea oportunităţilor şi a constrângerilor;
39
motivele pentru selecţia grupurilor ţintă şi a activităţilor;
relevanţa proiectului faţă de grupul ţintă:
1.8. Grupul tinta si beneficiarii directi si indirecti
1.9. Rezultate scontate
1.9.1. Impactul estimat asupra grupurilor ţintă:
a) cum va contribui proiectul la incluziunea persoanelor adulte cu handicap transferate din
centrul propus spre restructurare/inchidere a centrului rezidenţial;
b) cum va contribui proiectul la creşterea calităţii vieţii persoanelor adulte cu handicap
transferate in noile servicii;
1.9.2. Rezultate ce pot fi cuantificate.
1.9.3 Sustenabilitatea Proiectului:
a) in ce măsură proiectul va contribui la atingerea obiectivelor specifice ale strategiei
judeţene, strategiei naţionale precum şi a Proiectului de Incluziune Socială, programul Persoane
cu dizabilităţi;
b) durabilitatea proiectului, respectiv asigurarea continuităţii acestuia cu păstrarea
destinaţiei initiale pentru o perioada de minim 15 ani;
3. a) Date tehnice* referitoare la centrul rezidential pentru 50 de persoane
.1. suprafaţă totală amenajată a centrului rezidenţial (suprafaţa clădirii destinată centrului
rezidenţial+ spaţiile exterioare amenajate);
.2. suprafaţă totală a clădirii destinată centrului rezidenţial;
.3. numărul total de spaţii amenajate(camere de locuit, camere de zi, camere de activităţi, grupuri
sanitare, birouri, cabinete, vestiare, bucătărie(ii), oficii, spaţii depozitare,spălătorii, uscătorii
etc);
.4. număr camere de locuit;
.5. număr grupuri sanitare pentru beneficiari;
.6. numărul total de persoane destinate transferului in centrul rezidenţial;
.7. suprafaţa necesară spaţiilor de locuit si celorlalte spaţii destinate activitătilor propuse,
conform standardelor minime de calitate avizate de catre ANPH;
.8. numărul de persoane/ camera de locuit;
.9. numărul de camere pentru personal de specialitate;
.10. număr camere pentru personalul administrativ;
b) Date tehnice* referitoare la Locuinţa protejată pentru 6 persoane
.11. suprafaţă totală amenajată a locuinţei protejate (suprafaţa clădirii destinată locuinţei
protejate+ spaţiile exterioare amenajate);
.12. suprafaţa totală a clădirii destinată locuinţei protejate;
.13. numărul total de spaţii amenajate conform necesităţilor;
.14. numărul de persoane destinate transferului in locuinta protejată;
.15. numărul camerelor de locuit;
.16. suprafaţa necesară spaţiilor de locuit si celorlalte spaţii destinate activitătilor propuse,
conform standardelor minime de calitate avizate de catre ANPH;
.17. numărul de persoane/ camera de locuit;
.18. număr camere pentru personalul administrativ;
3. Date tehnice* referitoare la centrul de zi
* Cu respectarea normelor de autorizare sanitară.
40
Centrele de zi, conform standardelor minime de calitate avizate de ANPH, sunt instituţii
de asistenţă sociala care asigură ingrijire, recuperare, rebilitare şi reinserţie socială şi
profesională pentru persoanele cu handicap.
Centrele de zi propuse prin proiect trebuie să respecte standardele minime de calitate.
B. Organizarea si mangementul proiectului
1. Metodologia (maxim 8 pagini)
Descrierea detaliată privind:
metoda de implementare, etape;
proceduri de evaluare internă;
nivelul de implicare şi activitatea partenerilor în proiect, după caz;
justificarea rolului fiecărui partener, după caz;
echipa propusă pentru managementul proiectului (pe funcţii: nu este necesar să se precizeze nume ale
persoanelor în aceasta secţiune);
detalii privind criteriile de selectare a partenerilor, după caz.
2. Descrierea detaliată a activităţilor (maxim 3 pagini)
Cuprinde descrierea detaliată a fiecărei activităţi realizate pentru implementarea proiectului.
Descrierea activităţilor nu reprezintă planificarea acestora.
3. Durata proiectului şi planificarea activităţilor
3.1. Durata proiectului va fi de…………. luni.
Planificarea activităţilor se întocmeşte în conformitate cu modelul prevăzut la anexa D la MOp.
Program „Persoane cu dizabilităţi”.
Planificarea activităţilor demarează cu prima lună de la încheierea contractului de finanţare cu DMPS,
respectiv:“luna 1”, “luna 2” etc.
3.2. Planificarea activităţilor: Planificarea activităţilor trebuie să fie suficient de detaliată pentru a furniza informaţii cu privire la
pregătirea şi implementarea fiecărei activităţi.
Activitatea
1 2 Cine implementeaza
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 Activitatea 4 Activitatea 5 Activitatea 6 Activitatea 7 Activitatea 8 Activitatea 9 Activitatea 10
3. Soliditate economică şi financiară a proiectului
a) menţionaţi cât la sută din bugetul unităţii administrativ-teritoriale (judeţ/sector/municipiu/oraş) a fost
alocat pentru funcţionarea şi dezvoltarea de servicii sociale, anual, în ultimii 3 ani.
b) prezentaţi bugetul proiectului în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa C la MOp.Programul
„Persoane cu Dizabilităţi”.
41
5. Performanţa managerială a proiectului (maxim 6 pagini)
5.1. Informaţii privind capacitatea de administrare şi gestionare de către solicitant a serviciilor sociale:
echipa de management a proiectului;
numărul de personal angajat la nivelul DGASPC, din care: numărul de personal calificat în asistenţă
socială şi alte profesii din domeniul asistenţei sociale;
numărul de personal angajat pentru asistenţa şi îngrijirea persoanelor adulte cu handicap;
numărul centrelor rezidenţiale sau altor centre sau unităţi de asistenţă socială destinate persoanelor cu
handicap , aflate în subordinea sau coordonarea DGASPC;
numărul şi tipul centrelor de asistenţă destinate persoanelor adulte cu handicap existente la nivelul
judeţului/sectorului;
pentru ce tipuri de servicii din sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap este acreditat;
câte centre noi şi câte lucrări de renovare la centrele existente (indiferent de categoria de beneficiari au
fost realizate de solicitant în ultimii trei ani);
are experienţă, eventual dispune de un compartiment specializat, în investiţii şi achiziţii publice.
5.2. Scurtă prezentare a metodologiei de monitorizare a persoanelor adulte cu handicap
instituţionalizate, utilizată de solicitant.
Resurse
6. Parteneriat 6.1. descrierea partenerilor conform formularului tip cuprins in ANEXA E;
6.2. soliditatea partenerilor cuprinzând o analiză financiară;
6.3 prezentarea acordului de parteneriat conform ANEXA E;
7. Diseminarea/mediatizarea rezultatelor
42
ANEXA C
I. BUGETUL TOTAL AL PROIECTULUI
Denumirea centrului:…………………………..............
Linie bugetară
Finanţare buget de stat prin
bugetul alocat MMFES Contribuţie locală
Total
Euro Unitate
Cost
unitar
Euro***
Cost
total
Euro***
Unitate
Cost
unitar
Euro***
Cost
total
Euro***
1. Cheltuieli necesare realizării investiţiei de bază
1.1. cheltuielei pentru proiectul tehnic**
1.2. cheltuieli pentru taxe, avize şi autorizaţii**
1.3. cheltuieli pentru organizarea de şantier
1.4. cheltuieli pentru diriginţia de şantier**
1.5. cheltuieli pentru construcţii şi instalaţii electrice,
sanitare, termice
1.6. cheltuieli pentru amenajari exterioare (bransamente,
porti, alei)dotări şi montaj pentru centrala termică,
aer condiţionat, internet, cablu TV, telefon, instalaţie
acces interfon etc.
1.7. consultanta tehnica de alta natura decat cea de
proiectare
1.8. cheltuieli pentru realizarea lucrarilor de proiectare
necesare adaptarii proiectului tip la teren
1.8.lucrari civile cuprinse in obiectivul de investitii
TOTAL 1
2. Cheltuieli pentru dotarea centrului cu echipamente
2.1.cheltuieli pentru achiziţia de aparatură tehnologica-
electrocasnică (maşini de spălat, frigidere, aragaz,
aspirator, lifturi, platforme, etc.);
2.2. cheltuieli pentru achiziţia de veselă şi tacâmuri;
2.3. cheltuieli pentru achiziţia de echipamente de birotică (calculator, telefon, fax, imprimantă, etc);
2.4. cheltuieli pentru achiziţia de echipamente PSI;
2.5. alte cheltuieli (trusă medicală de prim ajutor, etc.)
TOTAL 2
3. Cheltuieli cu achiziţionarea de mobilier
3.1.cheltuieli pentru achiziţia de paturi, dulapuri,
noptiere, mese, scaune, canapea, cuiere, fotolii,
mobilier de bucătărie, etajere, fişete, rafturi, măsuţe
TV;
3.2.alte cheltuieli (mochetă, covoare, corpuri de iluminat,
etc)
TOTAL 3
4. Cheltuieli privind activele circulante
4.1.cazarmament (saltele, lenjerie pat, prosoape, perne,
pilote etc.)
TOTAL 4
5. Cheltuieli cu procedura de achiziţie
5.1.cheltuieli cu procedura de atribuire** a contractelor
de achiziţie lucrări, bunuri şi servicii
TOTAL 5
6. Cheltuieli neprevăzute ( 5%)
6.1. cheltuieli neprevăzute de max. 5%
TOTAL 6
TOTAL (1-6)
Se anexează studiu de prefezabilitate.
** Cheltuieli asigurate din contribuţia locală, reprezentând minimum 10% din valoarea finanţării.
*** Exprimarea în Euro se face la rata de schimb valutar leu-euro stabilită de BNR cu 10 zile înainte de data limită de
depunere a proiectelor.
43
ANEXA D
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR
Activitatea nr.
Lunile
Anul I
Anul II
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Pregătirea activ. nr.1
Activitatea nr.1
Pregătirea activ. nr.2
Activitatea nr.2
Pregătirea activ. nr.3
Activitatea nr.3
Activităţile se detaliază, pe etape, faze de lucrări etc
44
ANEXA E
DECLARATIE DE PARTENERIAT
Important: trebuie completata si semnata de către fiecare partener.
Un parteneriat este o relaţie esenţială între două sau mai multe instituţii sau organizaţii, care presupune
împărţirea responsabilităţilor în ce priveşte derularea proiectului propus pentru finanţare. Pentru a înlesni
o derulare eficientă a proiectului, Autoritatea Contractantă solicită tuturor partenerilor să recunoască şi să
consimtă asupra principiilor de bună practică a parteneriatului, stipulate mai jos.
Toţi partenerii au citit propunerea de proiect şi au înţeles care va fi rolul lor în cadrul proiectului
înainte ca cererea de finanţare să fie înaintată Autorităţii Contractante.
Toţi partenerii au citit contractul de finanţare şi au înţeles care vor fi obligaţiile ce le revin în cadrul
contractului dacă finanţarea este acordată. Ei autorizează persoana împuternicită a
solicitantului să îi reprezinte în relaţiile cu Autoritatea Contractantă privind punerea în
aplicare a proiectului.
Solicitantul trebuie să se consulte permanent cu partenerii săi şi să-i informeze în totalitate asupra
evoluţiei proiectului.
Toţi partenerii trebuie să primească copiile rapoartelor descriptive elaborate de solicitant şi înaintate
către Autoritatea Contractantă.
Modificările importante propuse în cadrul proiectului (ex. activităţi, parteneri etc.) se aprobă de
parteneri, anterior înaintării acestora către Autoritatea Contractantă. În cazul în care aceste
modificări nu au fost aprobate de către toţi partenerii, solicitantul are obligaţia de a informa
Autoritatea Contractantă cu privire la acest lucru.
Am citit şi consimţit asupra conţinutului proiectului înaintat Autorităţii Contractante. Mă angajez să
acţionez în conformitate cu principiile practicilor unui bun parteneriat.
De asemenea, declar că nu sunt partener în mai multe proiecte depuse în cadrul acestei selecţii publice de
proiecte şi posed capacitatea necesară pentru implementarea lor.
Nume, prenume:
Instituţie, organizaţie:
Funcţie:
Semnătura:
Data si locul:
45
Formular tip
ANEXA E
DESCRIEREA PARTENERILOR
Această formular trebuie completată pentru fiecare organizaţie parteneră.
Tabelul prevăzut mai jos se poate adapta pentru a fi completat cu date suplimentare de către parteneri.
Partener
Denumire legală completă
(numele instituţiei/ organizaţiei)
Statut juridic
Adresa oficială
Persoană de contact
Telefon nr.
Fax nr.
Adresa E-mail
Număr de angajaţi
Date relevante asupra altor resurse
materiale şi financiare
Experienţa în proiecte similare,
relevantă pentru rolul în
implementarea proiectului propus
Istoricul cooperării cu solicitantul
Rolul şi implicarea în pregătirea
proiectului propus
Rolul şi implicarea în punerea în
aplicare a proiectului propus
46
Formular tip
ANEXA E
DECLARAŢIE
Subsemnata/subsemnatul……….., cu funcţia de……….., posesoare/posesor al BI/CI nr.
……….., seria ……….., eliberat(ă) de ……….., la data de ……….., împuternicită/ împuternicit
prin HCJ/HCL/hotărârea organului de conducere a organizaţiei partenere nr. ……….., imi
asum obligatia de a mentine destinatia si costurile de functionare ale serviciilor nou create pentru
persoane adulte cu handicap pe o perioada de minim15 ani.
De asemenea imi asum responsabilitatea, ca dupa perioada minima de sustenabilitate de
15 ani, sa pastrez destinatia cladirii/ cladirilor construite prin proiect in domeniul social pâna la
finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de investiţii, calculată conform legii.
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ...........................................................
Formular tip
ANEXA E
1. DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
Subsemnata/subsemnatul……….., cu funcţia de……….., posesoare/posesor al BI/CI nr.
……….., seria ……….., eliberat(ă) de ……….., la data de ……….., împuternicită/ împuternicit
prin HCJ/HCL/hotărârea organului de conducere a organizaţiei partenere nr. ………..,
cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria
răspundere următoarele:
datele, informaţiile şi documentele prezentate în prezenta propunere de proiect corespund
realităţii;
solicitantul/partenerul ………..(denumire), nu se încadrează în nici una din situaţiile de
incompatibilitate prevăzute la pct. 2.1.2. lit. a) – h) şi 3.1.2. din Manualul operaţional
pentru Programul „Persoane cu handicap‖.
Data ...........................................................
* se completeaza (separat) atat de catre solicitant cat de catre partener
47
ANEXA F
la MOp. Programul „Persoane cu dizabilităţi”
Raport de evaluare MODEL
Raportul se întocmeşte de reprezentanţii ANPH şil DMIS la notificarea comisiei de evaluare din ANPH,
în etapa evaluării de teren
DENUMIREA SOLICITANTULUI: (DGASPC din judeţul/sectorul………
PROIECTUL
TITLUL…………………….. ADRESA/ADRESELE OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII…………………………………..
Capacitate Nr. Obiective BUGET SOLICITAT
Centru rezidenţial
Locuinţă protejată
Centru de zi
Dotarea cu echipamente şi
mobilier
Data vizitei
Persoanele intervievate:……………………………………………
VERIFICAREA CONDIŢIILOR DE ELIGIBILITATE
DA NU
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU SOLICITANŢI
dispune de suficiente resurse materiale şi umane necesare derulării proiectului pe
care îl propune;
asigură o contribuţie proprie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării
solicitate, în bani;
în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de reprezentanţii
legali ai solicitantului şi partenerilor, aprobat prin hotărâre a consiliului
judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului Municipiului Bucureşti sau,
după caz, a consiliului local;
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere sunt conforme cu realitatea
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU PARTENERI
este acreditat ca si furnizor de servicii sociale
dispune de suficiente resurse materiale şi umane necesare derulării proiectului pe
care îl propune
în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de reprezentanţii
legali ai solicitantului şi partenerilor, aprobat prin hotărârea organului de
conducere al partenerului;
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere sunt conforme cu realitatea
CRITERII DE ELIGIBILITATE A PROIECTELOR
Construcţie nouă
Dotarea cu echipamente şi mobilier
48
EVALUAREA CALITĂŢII
DA NU
CALITATEA PROIECTULUI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
Proiectul se încadrează în obiectivele Strategiei naţionale de protecţie, promovare
şi incluziune socială a persoanelor adulte cu handicap, precum şi în strategiile
proprii de dezvoltare a serviciilor sociale?
Este justificată înfiinţarea centrului rezidenţial, locuinţei(lor), centrului de zi pe
baza evaluării nevoilor reale identificate în unitatea administrativ-teritorială
respectivă (judeţ/sector/municipiu/oraş)?
Este amplasat centru cu destinaţie multifuncţională astfel încât să permită accesul
la piaţa forţei de muncă precum şi la mijloacele de transport în comun?
SUSTENABILITATEA
Numărul de potenţiali beneficiari asigură durabilitatea proiectului (asigurarea
continuităţii acestuia), având în vedere obligativitatea menţinerii obiectului
de activitate al serviciului nou creat pentru minim 15 ani?
SOLIDITATE ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A PROIECTULUI
Bugetul este întocmit corect şi realist (costul referitor la cheltuielile eligibile
prevăzute în bugetul proiectului este estimat în baza unor studii sau analize
documentare - ex.: studiu de prefezabilitate)?
PERFORMANŢA MANAGERIALĂ A PROIECTULUI
Structura de personal, profesionalismul şi experienţa tehnică a solicitantului de
proiect susţin succesul proiectului?
Este desemnată echipa managerială?
Solicitantului are capacitatea managerială cu privire la dezvoltarea şi
administrarea unor servicii sociale de calitate?
ALTE INFORMAŢII RELEVANTE constatate ca urmare a verificărilor din
teren……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
RECOMANDARE
Având în vedere cele menţionate, ca urmare a verificării informaţiilor cuprinse în propunerea
de proiect şi a verificării realităţii din teren, DMIS propune ACORDAREA/NEACORDAREA
finanţării pentru proiectul „……….‖.
Evaluatori ANPH/ nume, prenume, funcţia, semnatura,data
Evaluator DMIS/Nume, prenume, funcţia, semnătura, data
DIRECTOR EXECUTIV DMIS
Nume, prenume, semnătura, stampila
49
CAPITOLUL III
MANUALUL OPERAŢIONAL AL PROGRAMULUI PENTRU
TINERII AFLAŢI ÎN SITUAŢII DE RISC (Programe de asistenţă socială - Partea a III-a, Componenta 2)
Prezentul program finanţează cheltuieli de investiţii pentru subproiecte care constau în
construirea şi reabilitarea de centre sociale cu destinaţie multifuncţională pentru tinerii aflaţi în
situaţii de risc (tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, după împlinirea vârstei de
18 ani) şi dotarea acestora cu echipamente şi mobilier necesare funcţionării, precum şi activităţi
de formare a personalului de specialitate din aceste centre şi MMFES, elaborarea de ghiduri
metodologice, activităţi de informare publică.
Manualul operaţional al Programului „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” descrie doar procedurile
pentru stabilirea aranjamentelor administrative, de achiziţii, management financiar, criteriile de
eligibilitate, procedurile de selecţie, condiţiile de achiziţie pentru subproiectele privind
înfiinţarea de centre sociale cu destinaţie multifuncţională pentru persoanele din grupul ţintă.
Centrele sociale cu destinaţie multifuncţională sunt centre rezidenţiale destinate ajutorării
tinerilor în dificultate prin acordarea de găzduire pe o perioadă determinată, până la rezolvarea
problemelor specifice cu care aceştia se confruntă (materiale, financiare, culturale, juridice şi
administrative, relaţionale, ocupaţionale, de sănătate), precum şi activităţi pentru dezvoltarea
deprinderilor de viaţă independentă şi a competenţelor profesionale.
Secţiunea 1 - Situaţia actuală privind protecţia tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie a copilului
În prezent, în România, există o serie de grupuri sociale specifice cu risc accentuat de excluziune
din diversele sfere ale vieţii sociale, economice şi politice. Printre aceştia se numără şi tinerii
care provin din sistemul de protecţie a copilului. După împlinirea vârstei de 18 ani, aceştia
încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor legale de protecţie acordată copiilor
instituţionalizaţi.
Conform datelor statistice prezentate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului numărul acestora depăşeşte aproximativ 6.000/an.
Sursa: ANPDC
În ianuarie 2007, erau 6.699 de copii, cu vârsta de 18 ani şi peste, ceea ce reprezintă 25,5% din
totalul copiilor aflaţi în centrele de plasament. Conform Raportului GIASAI, până în anul 2010
vor împlini vârsta de 18 ani aproximativ 32.543 copii aflaţi în instituţii (numărul a fost calculat
luând în considerare informaţiile referitoare la piramida vârstelor de la sfârşitul anului 2001, fără
a se lua în calcul rata mortalităţii instituţionale şi plecările legale din instituţii, înaintea împlinirii
vârstei de majorat).
CP sub 1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani peste 18 ani TOTAL
publice 94 238 1316 1871 4447 7418 6016 21.400
private 7 83 744 769 1137 1465 683 4.888
TOTAL 101 321 2.060 2.640 5.584 8.883 6.699 26.288
procentaj 0,384% 1,221% 7,84% 10,04% 21,24% 33,8% 25,5% 100%
Număr copii pe grupe de vârstă (ani impliniţi) în centrele de plasament -ianuarie 2007
50
Pentru marea lor majoritate nu există o alternativă la instituţionalizare, mulţi dintre ei neavând
familie sau rude. Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită
legale, pentru că nu îi pot abandona în stradă.
Majoritatea tinerilor aflaţi în situaţie de dificultate provin din familii dezorganizate, au părăsit
şcoala şi nu au nici o calificare, sunt consumatori de alcool sau droguri, condiţii care conduc, în
acelaşi timp, la creşterea delincvenţei şi a dificultăţilor ulterioare de reintegrare socială.
Adesea, ei nu ştiu să practice o meserie şi, mai grav, au un puternic deficit de socializare, nu sunt
capabili să relaţioneze cu cei din jur, să ia decizii, să ducă o viaţă socială normală, independentă.
Prin urmare, acest segment implică eforturi deosebite în vederea incluziunii sociale, deoarece se
pune simultan problema găsirii unei locuinţe, a unui loc de muncă, a construirii unor relaţii
sociale şi interpersonale diferite, prin natura lor, de experienţa anterioară. La nivel naţional,
există un număr de numai 50 de servicii specifice destinate acestor tineri, în vederea pregătirii lor
pentru viaţă, în special de tipul apartamentelor (în care se autogospodăresc cu un nivel minim de
supraveghere din partea personalului angajat). În aceste condiţii, este imperios necesar să se
dezvolte programe de asistenţă socială care să includă activităţi având drept grup ţintă tinerii care
nu mai sunt ocrotiţi de către sistemul de protecţie a copilului
Nu în ultimul rând trebuie subliniată importanţa formării personalului care lucrează în cadrul
serviciilor sociale, mai ales la nivelul administraţiei publice locale, pentru identificarea,
evaluarea şi rezolvarea situaţiilor deosebit de dificile şi complexe în care se află această
categorie de tineri.
Conform prevederilor art.51 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, la cerere, tinerii de peste 18 ani pot rămâne în sistemul de protecţie a copilului dacă îşi
continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi pe toată durata studiilor, fără a depăşi vârsta de
26 de ani sau, dacă nu-şi continuă studiile şi nu au posibilitatea revenirii în propria familie,
beneficiază pe o perioadă de până la 2 ani de protecţie specială în scopul facilitării integrării sale
sociale.
Odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii ies de sub incidenţa legislaţiei care prevede măsuri
de protecţie a copilului şi, în caz de nevoie, pot beneficia de o serie de măsuri de suport privind:
Integrarea pe piaţa muncii:
contracte de solidaritate încheiate în baza Legii nr.116/2003 privind prevenirea şi
combaterea marginalizării sociale;
măsuri de sprijin în baza Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj
şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare:
o ajutor de şomaj;
o gratuitate la accesarea cursurilor de calificare;
o servicii de acompaniament social având drept obiectiv informare şi
consiliere profesională, medierea muncii, consultanţă pentru
activităţi independente şi completarea veniturilor salariale,
stimularea mobilităţii forţei de muncă şi altele;
o stimularea angajatorilor pentru angajarea tinerilor: subvenţionarea
locurilor de muncă, acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea de
programe de formare profesională etc.
măsuri pentru protecţia la locul de muncă a tinerilor, aprobate prin Ordinul
ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr.753/2006: prin care se
protejează tinerii împotriva oricărei munci susceptibile să dăuneze securităţii,
sănătăţii sau dezvoltării lor sociale sau să pericliteze educaţia acestora.
Măsuri de asistenţă socială:
acordarea venitului minim garantat şi a altor ajutoare sociale în baza Legii
nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările
ulterioare;
51
sprijin financiar pentru tinerii care urmează cursurile de zi la liceu şi şcoala de arte şi
meserii, în baza H.G. nr.1488/2004 privind aprobarea criteriilor şi a cuantumului
sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului naţional de
protecţie socială "Bani de liceu";
burse sociale pentru studenţi (Legea nr.219/2000 privind egalitatea şanselor de a
urma studiile în învăţământul superior prin acordarea burselor sociale de studiu);
servicii sociale: masă la cantina de ajutor social (Legea nr.208/1997), centre de
informare şi consiliere (Legea tinerilor nr.333/2006), centre de primire în regim de
urgenţă, locuinţe protejate, centre de orientare profesională.
Sprijin pentru locuinţă:
sprijin acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, în baza
Legii nr.15/2003; prioritate la repartizare unei locuinţe tinerilor care provin din
sistemul de protecţie a copilului (Legea nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei
Naţionale pentru Locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare).
Sprijin pentru serviciile de sănătate:
gratuitate la serviciile de sănătate pentru tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care
părăsesc sistemul de protecţie a copilului precum şi pentru tinerii care sunt beneficiari
de venit minim garantat (Legea nr.95/2006 privind reforma sistemului de sănătate, cu
modificările şi completările ulterioare).
Din analiza dispersiei programelor de servicii sociale pe cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă o
repartizare inegală a acestora în relaţie cu numărul de tineri din grupul ţintă. Singurele zone care
fac excepţie o reprezintă Bucureşti, Regiunea de Vest şi, parţial, Regiunea Sud -Est.
Secţiunea 2 - Obiective specifice ale Programului „Tineri aflaţi în situaţii de
risc”
Asigurarea unor măsuri adecvate de prevenire a excluziunii sociale a tinerilor care
părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi de intervenţie pentru protecţia lor în
scopul integrării sociale şi profesionale a acestora;
Diminuarea numărului de tineri aflaţi în situaţia de a nu avea un adăpost sigur,
prin crearea de centre sociale cu destinaţie multifuncţională care să asigure
găzduirea beneficiarilor pe perioadă determinată, precum şi servicii pentru
dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi servicii de reinserţie socio-
profesională;
Creşterea capacităţii instituţionale la nivelul autorităţilor publice locale privind
dezvoltarea de servicii sociale, în funcţie de profilul beneficiarilor şi nevoile reale
ale acestora;
Creşterea calităţii serviciilor prin utilizarea unui personal calificat într-un
domeniu specific de intervenţie;
Creşterea calităţii vieţii tinerilor din grupul ţintă.
Secţiunea 3 - Criterii de eligibilitate a Proiectelor
Pentru simplificare, subproiectele pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc, selectate pe bază de
competiţie, aşa cum sunt definite prin Legea nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de
împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare destinat
finanţării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006, Anexa
nr.1, Partea a III-a, pct.2, Program pentru tineri aflaţi în situaţii de risc, sunt numite în
continuare Proiecte.
52
Obiectul Proiectului îl constituie înfiinţarea unui centru social cu destinaţie
multifuncţională prin finanţarea lucrărilor de construcţie sau reabilitare/extindere a unei
clădiri şi dotarea acesteia cu echipamentul şi mobilierul necesare derulării activităţilor.
Proiectele selectate se finanţează în baza unui contract de finanţare.
Obiectul contractului de finanţare este numit în continuare obiectiv de investiţii.
Pentru acordarea finanţării, există 3 categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:
solicitanţii eligibili;
Proiectele eligibile;
tipurile de costuri eligibile.
3.1 Solicitanţi eligibili
Solicitanţii eligibili pentru a primi finanţare în cadrul „Programului pentru tinerii aflaţi în situaţie
de risc‖ sunt:
a) direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului organizate în
subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului
Bucureşti;
b) serviciile publice de asistenţă socială organizate în subordinea consiliilor locale
ale municipiilor şi oraşelor, în condiţii bine justificate.
Solicitanţii trebuie să fie direct responsabili de pregătirea, implementarea şi managementul
Proiectului şi să nu acţioneze ca intermediar. Solicitantul îşi constituie o echipă de management
al Proiectului, recrutată din cadrul personalului propriu.
Centrele sociale cu destinaţie multifuncţională înfiinţate prin Proiectele finanţate, vor
funcţiona în subordinea sau coordonarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului de la nivel judeţean/sector al municipiului Bucureşti, precum şi, după
caz, în cadrul sau în subordinea serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul
municipiilor şi oraşelor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În vederea derulării Proiectelor, solicitanţii pot încheia parteneriate public-public sau
public-privat.
3.1.1. Criteriile de eligibilitate pentru solicitant sunt următoarele:
a) este acreditat ca furnizor de servicii sociale, conform legislaţiei în vigoare;
a) dispune de suficiente resurse materiale şi umane pe care le alocă pentru derularea
Proiectului pe care îl propune;
b) are drept de proprietate sau de administrare asupra terenurilor pe care doreşte să
amplaseze noile construcţii sau asupra clădirilor pe care doreşte să le reabiliteze;
c) menţine obiectul de activitate al centrului social cu destinaţie multifuncţională şi
asigură funcţionarea acestuia cel puţin 6 ani de la data recepţionării finale a
lucrărilor finanţate prin PIS şi, ulterior acestei perioade îşi menţine obiectul de
activitate al centrului în domeniul social, până la finalizarea duratei de amortizare
a obiectivului de investiţii, calculată în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
d) şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat;
e) asigură o contribuţie proprie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării
solicitate, în bani sau în natură;
f) în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de reprezentanţii
legali ai solicitantului şi partenerului/partenerilor, aprobat prin hotărâre a
53
consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului Municipiului
Bucureşti sau, după caz, a consiliului local al municipiului sau oraşului; acordul
de parteneriat este însoţit de o declaraţie de parteneriat completată conform
modelului prevăzut în Anexa E la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de
risc”- Documente standard .
3.1.2. Incompatibilităţi
Potenţialii solicitanţi nu pot participa la selecţie sau nu pot primi finanţare dacă:
a) au bunurile puse sub sechestru de către tribunal, au activitatea suspendată sau sunt
în orice situaţie analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în
legislaţia şi reglementările în vigoare;
b) au suferit condamnări definitive pentru o infracţiune privind conduita
profesională, hotărâte de către o instanţă judecătorească, cu putere de res judicata
(ex: condamnare împotriva căreia nici un apel nu mai este posibil);
c) sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care MMFES le poate dovedi prin
orice mijloace;
d) furnizează informaţii false cu privire la datele solicitate în vederea selectării şi
finanţării Proiectelor;
e) nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată la buget a impozitelor, taxelor,
contribuţiilor la asigurări sociale şi altor venituri, conform prevederilor legale în
vigoare;
f) nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare
rambursabilă sau nerambursabilă;
g) mai au în derulare un contract de finanţare prin care se acoperă aceleaşi tipuri de
cheltuieli pentru obiectivul de investiţii cu cele prevăzute în bugetul Proiectului;
h) au fost subiectul unei judecăţi de tip res judicata pentru fraudă, corupţie, implicare
în organizaţii criminale sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor
financiare ale comunităţilor;
i) solicită reabilitarea unui spaţiu, sau, după caz construirea unei clădiri pe un teren
pentru care există înregistrată o cerere de revendicare sau se află în litigiu.
Potenţialii solicitanţi sunt de asemenea excluşi de la participarea la selecţia publică sau de la
acordarea de finanţare, dacă în perioada derulării procedurii de selecţie:
(a) sunt subiect al unui conflict de interese care priveşte Proiectul pentru care
solicită finanţare;
(b) au încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze comisia de
evaluare sau MMFES, în timpul procesului de evaluare al Proiectelor prezente sau
anterioare.
Solicitanţii trebuie să depună împreună cu cererea de finanţare următoarele declaraţii:
− „Declaraţie pe propria răspundere” că nu se încadrează în nici una din situaţiile de la
punctele de mai sus, de la (a) la (h);
− „Declaraţie pe propria răspundere” că nu se încadrează în situaţia prevăzută la lit. (i).
Declaraţiile pe propria răspundere se completează pe formatele prevăzute în Anexa E la MOp
Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”- Documente standard.
3.1.3 Parteneri eligibili
Solicitanţii pot depune Proiecte singuri sau în parteneriat public-public sau public-privat,
respectiv parteneriat cu alte autorităţi publice locale, precum şi cu alţi furnizori de servicii
sociale publici sau privaţi.
54
Condiţiile de colaborare, obligaţiile şi drepturile părţilor se stipulează în acordul de parteneriat.
Este obligatoriu ca acordul de parteneriat cu alţi furnizori de servicii sociale, publici sau privaţi,
să conţină date şi clauze referitoare la condiţiile de atribuire în folosinţa solicitantului a terenului
pentru construcţii noi sau a clădirii destinată reabilitării, modalitatea de asigurare ulterioară a
finanţării centrului, regimul de administrare a centrului (de către solicitant sau transferul către alt
furnizor public sau privat), precum şi orice alte condiţii care derivă din obligaţiile de
implementare ale Proiectului precum şi din obligaţia de a menţine destinaţia unui centru social
cu destinaţie multifuncţională pentru tineri pentru o perioadă 6 ani şi ulterior, în domeniul social,
până la finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de investiţii, calculată în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
În condiţiile în care furnizorii de servicii sociale privaţi, în calitate de partener, pun la dispoziţia
solicitantului o clădire pentru a fi renovată în vederea înfiinţării unui centru social cu destinaţie
multifuncţională, este obligatorie încheierea în formă autentică a unui contract de concesiune pe
o perioadă egală cu cel puţin perioada de amortizare a obiectivului de investiţii.
Parteneriatul cu furnizorii privaţi de servicii sociale nu poate avea ca obiect punerea la
dispoziţia solicitantului a terenului pe care urmează să se construiască un centru social cu
destinaţie multifuncţională.
Acordurile de parteneriat trebuie aprobate prin/în baza hotărârii consiliilor judeţene sau locale
pentru solicitanţi, precum şi prin hotărâri ale organelor de conducere ale furnizorilor publici sau
privaţi, pentru parteneri.
Numărul maxim de parteneri într-un acord de parteneriat nu trebuie să fie mai mare de 3,
inclusiv solicitantul.
3.1.3.1 Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din Proiect
Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din Proiect sunt următoarele:
a) au drept de proprietate pentru terenurile şi imobilele pe care le pun la dispoziţia
solicitantului în vederea înfiinţării unor centre sociale cu destinaţie
multifuncţională;
b) dispun de resursele materiale şi umane necesare funcţionării centrelor sociale cu
destinaţie multifuncţională, în conformitate cu cele asumate în acordul de
parteneriat;
c) au aprobat acordul de parteneriat cu solicitantul, în condiţiile prevăzute la
pct.3.1.1. lit. f) şi 3.1.3;
d) au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat.
Pentru partenerii care, potrivit acordului de parteneriat urmează să administreze centrul
social cu destinaţie multifuncţională, la criteriile de eligibilitate prevăzute la lit. a)- d), se
adaugă condiţia referitoare la deţinerea certificatului de acreditare ca furnizor de servicii
sociale.
3.1.3.2. Incompatibilităţi pentru parteneri
Incompatibilităţile prevăzute la pct.3.1.2. sunt aplicabile şi partenerilor, inclusiv obligaţia
depunerii declaraţiilor pe propria răspundere, completate conform modelelor din Anexa E la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”- Documente standard.
3.2 Proiecte eligibile
Proiectele trebuie să răspundă nevoilor sociale identificate la nivel de unitate administrativ
teritorială, respectiv judeţ şi sector al municipiului Bucureşti sau, după caz, municipiu sau oraş
şi să se încadreze în acţiunile prevăzute în Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor
55
care părăsesc sistemul de protecţie a copilului aprobată prin H.G. nr.669/2006, precum şi în
strategiile proprii de dezvoltare a serviciilor sociale, elaborate la nivel judeţean şi al municipiului
Bucureşti.
Responsabilitatea managementului Proiectului revine integral solicitantului. Solicitantul va
finanţa din fonduri proprii, atât studiul de prefezabilitate şi achiziţia serviciilor de
proiectare, respectiv de elaborare a documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivului
de investiţii, cât şi cheltuielile cu procedura de achiziţie a lucrărilor şi dotărilor
corespunzătoare.
3.2.1 Tipurile de activităţi eligibile pentru a primi finanţare:
Crearea de centre sociale cu destinaţie multifuncţională prin:
construcţii, reabilitări sau extindere de clădiri pentru înfiinţarea de centre
cu destinaţie multifuncţională;
dotarea cu echipamentele şi mobilierul necesare funcţionării.
3.2.2 Definirea centrului social cu destinaţie multifuncţională
Centrul social cu destinaţie multifuncţională este un centru rezidenţial care asigură cumulativ
găzduire pe perioadă determinată, precum şi activităţi pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă şi a competenţelor profesionale, respectiv, consiliere socio-profesională şi
psihologică, orientare profesională, informare, educaţie civică şi pentru sănătate şi altele
asemenea.
Centrul social cu destinaţie multifuncţională va fi organizat astfel încât să permită beneficiarilor
un trai autonom, respectiv să se întreţină şi să se gospodărească singuri.
Se recomandă amplasarea centrelor sociale cu destinaţie multifuncţională în localităţi care să
permită accesul tinerilor pe piaţa forţei de muncă.
Condiţiile minime care trebuie luate în considerare la proiectarea şi amenajarea unei construcţii
destinate înfiinţării unui centru social cu destinaţie multifuncţională sunt:
dormitoare pentru maxim 2 persoane (sau o familie);
un grup sanitar cu duş, pentru maxim 4 persoane;
o bucătărie comună, spălătorie şi uscătorie pentru maxim 10 persoane;
o cameră de zi comună, pentru socializare, pentru maxim 10 persoane;
amplasamentul să permită accesul la mijloacele de transport în comun;
după caz,1-2 cabinete pentru personal de specialitate.
La proiectare trebuie avute în vedere exigenţele minimale pentru locuinţe prevăzute în Anexa 1
la Legea locuinţei nr.114/1996, republicată.
Un centru social cu destinaţie multifuncţională va oferi găzduire pentru minim 10 persoane şi
maxim 40 persoane.
Un centru social cu destinaţie multifuncţională se poate constitui din mai multe unităţi (clădiri),
cu amplasamente diferite, cu respectarea condiţiilor referitoare la capacitate minimă sau maximă.
Cabinetele pentru personalul de specialitate se amenajează de regulă, în spaţiile existente cu
această destinatie, ce aparţin solicitantului, deoarece, în centrele sociale cu destinaţie
multifuncională beneficiarii trebuie să îşi desfăşoare viaţa independent şi nu asistat.
Pentru centrele sociale cu destinaţie multifuncţională cu o capacitaste de până la 20 de locuri,
solicitantul va amenja un cabinet pentru personalul de specialitate, în condiţiile menţionate
anterior.
În cazul centrelor sociale cu destinaţie multifuncţională cu capacitate de peste 20 de locuri pot fi
prevăzute în proiectul de construcţie sau amenajare a centrului 1-2 cabinete destinate
personalului de specialitate.
56
În centrele sociale cu destinaţie multifuncţională, găzduirea se asigură pe o perioadă
determinată, de maxim 3 ani. În caz de nevoie, aceste centre pot oferi şi găzduire în regim de
urgenţă pentru aceleaşi categorii de beneficiari.
Pentru acordarea serviciilor de găzduire se pot percepe contribuţii de la beneficiari. Cuantumul
acestora este stabilit de către AAPL care administrează centrul social cu destinaţie
multifuncţională respectiv, sau care, conform acordului de parteneriat, l-a dat în administrare
unui furnizor privat. La stabilirea contribuţiei se va lua în calcul venitul lunar al persoanei
beneficiare şi cheltuielile necesare traiului zilnic.
3.2.3 Beneficiarii programului – grupul ţintă Grupul ţintă este reprezentat de tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi nu au
locuinţă sau nu dispun de mijloacele financiare necesare închirierii sau cumpărării unei locuinţe.
Admiterea în centrele sociale cu destinaţie multifuncţională se poate face pe baza unor criterii de
prioritate cum ar fi :
tinerii care nu se pot adapta locului de muncă şi, ca urmare, se află în
imposibilitatea de a dispune de veniturile necesare pentru a avea o locuinţă;
familii de tineri aflate în dificultate în care cel puţin unul din parteneri face parte
din grupul ţintă;
tinerii infectaţi HIV/ bolnavi SIDA;
tinerii care au un loc de muncă, dar ale căror venituri nu le permit închirierea la
preţul pieţei a unei locuinţe;
tinerii care au avut locuinţe temporare, dar care nu mai găsesc să închirieze o alta;
alte situaţii de urgenţă (familie monoparentală, tineri care au stat în stradă, dar au
potenţial de reintegrare socială, ş.a.).
3.3 Tipuri de cheltuieli eligibile
Pentru a fi considerate eligibile, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie necesare pentru realizarea Proiectului;
b) să fie prevăzute în bugetul Proiectului;
c) să se încadreze în costul maxim prevăzut pentru înfiinţarea unui centru social cu
destinaţie multifuncţională, în condiţiile prevăzute la pct.4.1.;
d) să se realizeze în fapt şi să fie înregistrate în contabilitatea solicitantului şi a
partenerilor acestuia, să fie identificabile şi verificabile, şi să fie dovedite cu
documente originale;
e) să fie corespunzătoare perioadei de derulare a Proiectului.
Sub rezerva îndeplinirii condiţiilor menţionate anterior, cheltuielile eligibile pentru finanţarea din
PIS a Proiectelor sunt următoarele:
1) Cheltuieli aferente execuţiei obiectivului de investiţii: lucrări de construcţii şi de
instalaţii electrice, sanitare, termice, organizarea de şantier, dotări şi montaj
pentru centrală termică, aer condiţionat, internet, cablu TV, telefon, instalaţie
acces control interfon, amenajări exterioare (împrejmuiri, porţi, alei, spaţiu
verde), după caz.
2) Cheltuieli pentru achiziţionare de :
a) echipamente:
aparatură electrocasnică (maşini de spălat, frigidere, aragaz,
aspirator, televizoare);
birotică: calculator, imprimantă, copiator, telefon, fax;
PSI şi trusă medicală de prim ajutor;
diverse:
i. veselă, tacâmuri;
57
ii. cazarmament (saltele, perne, pături sau pilote,
lenjerie de pat, prosoape etc);
iii. mochetă, covoare;
iv. corpuri de iluminat
b) mobilier: paturi, dulapuri, noptiere, mese, scaune, canapea, cuiere, fotolii,
mobilier de bucătărie, birouri, etajere, fişete, rafturi, masă TV, etc.
Cheltuielile pentru achiziţionarea de echipamente şi mobilier sunt eligibile şi
pentru dotarea cabinetului pentru personalul de specialitate care este amenajat în
alt spaţiu decât cel aferent obiectivului de investiţii, în conformitate cu prevederile
pct. 3.2.2.
3) Cheltuieli neprevăzute, în cuantum de până la 10 % din valoarea sumei aprobate
pentru realizarea obiectivului de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale,
extindere, transformări, modificări, modernizări, reabilitări la construcţii şi
instalaţii existente şi de până la 20%, în funcţie de natura şi complexitatea
lucrărilor, în cazul consolidărilor la construcţii existente şi instalaţii aferente
obiectivului de investiţii.
3.4. Cheltuieli neeligibile
Nu se pot finanţa din PIS, pentru obiectivul de investiţii următoarele:
elaborarea studiului de prefezabilitate;
elaborarea documentaţiei tehnico - economice la nivel de studiu de fezabilitate
necesară pentru obiectivul de investiţii;
procedura de atribuire a contractelor de achiziţii de servicii, lucrări şi bunuri,
inclusiv elaborarea documentaţiei necesare;
taxe, avize, autorizaţii aferente obiectivului de investiţii;
dirigenţia de şantier;
achiziţia de terenuri, clădiri;
achiziţia de mijloace de transport auto;
diverse forme de asigurare;
dobânzi bancare;
activităţile referitoare la funcţionarea centrului (plata salariilor şi alte cheltuieli
curente de funcţionare);
organizarea de seminarii, workshop-uri;
acordarea de burse de studii;
participarea la cursuri de perfecţionare;
salariile echipei de management al Proiectului.
3.5. Perioada de implementare a unui Proiect
Pentru un Proiect care are drept obiectiv de investiţii o construcţie nouă, perioada de
implementare (durata Proiectului) este de maximum 24 luni de la data semnării contractului de
finanţare.
Pentru un Proiect care are drept obiectiv de investiţii reabilitarea de clădiri/extindere, perioada de
implementare (durata Proiectului) este de maximum 18 luni de la data semnării contractului de
finanţare.
Planificarea activităţilor pentru realizarea unui Proiect de înfiinţare a centrului social cu
destinaţie multifuncţională se realizează în funcţie de perioada destinată pregătirii documentaţiei
de atribuire a contractului de achiziţie pentru obiectivul de investiţii, derulării procedurii de
achiziţie, precum şi de perioada de execuţie a lucrărilor, dotarea cu echipamente şi punerea în
funcţiune a centrului.
58
Planificarea activităţilor se completează în conformitate cu modelul prevăzut la Anexa D la MOp
Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Planificarea activităţilor.
Secţiunea 4 - Finanţarea Proiectelor
4.1 Condiţii de finanţare
Pentru orice finanţare solicitată, sumele acordate vor fi calculate în funcţie de suprafaţa
construită, costurile cele mai avantajoase pentru înfiinţarea unui centru social cu destinaţie
multifuncţională, cu respectarea criteriilor şi condiţiilor prevăzute la pct.3.2.2.
La proiectarea centrelor sociale cu destinaţie multifuncţională, respectiv a spaţiilor de locuit din
aceste centre, se va ţine cont de caracterul obişnuit al construcţiei prin care se asigură o locuinţă
convenabilă, scopul acesteia fiind acoperirea necesităţilor esenţiale de odihnă, preparare a hranei,
igienă şi educaţie conform exigenţelor minimale prevăzute de Legea locuinţei nr.114/1996,
republicată.
Suma maximă solicitată de la MMFES pentru un obiectiv de investiţii trebuie să se încadreze în
următoarele limite:
în cazul unui Proiect care are drept obiectiv o construcţie nouă şi dotarea acesteia cu
echipamentele şi mobilierul necesar, suma solicitată poate fi de până la 650.000 EURO,
pentru capacitatea maximă.
în cazul unui Proiect care are drept obiectiv reabilitarea unei clădiri (reabilitări de clădiri
sau extinderi) şi dotarea cu echipamentele şi mobilierul necesare, suma solicitată poate fi
de până la 350.000 EURO, pentru capacitatea maximă.
Prin urmare, suma maximă solicitată pentru un Proiect care are în vedere înfiinţarea
unui centru social cu destinaţie multifuncţională poate fi:
a) 650.000 EURO – construcţie nouă şi dotări - capacitate maximă
b) 350.000 EURO – reabilitare/extindere clădire şi dotări - capacitate maximă. Exprimarea în Euro se face la rata de schimb valutar leu-euro stabilită de BNR cu 10 zile
înainte de data limită de depunere a Proiectelor.
Solicitantul trebuie să contribuie la finanţarea Proiectului, din sursele sale proprii ori atrase sau
ale partenerilor acestuia, cu cel puţin 10% din valoarea totală a finanţării solicitate, în bani sau în
natură.
Sunt considerate drept contribuţie locală, costurile pentru elaborarea documentaţiei tehnico –
economice aferente obiectivului de investiţii, costurile cu procedurile de atribuire a contractelor
achiziţiei de servicii, lucrări şi bunuri, costurile amenajării cabinetelor pentru personalul de
specialitate care va lucra cu beneficiarii centrului social cu destinaţie multifuncţională, altele
decât cele prevăzute în proiectul obiectivului de investiţii, precum şi valoarea clădirilor şi
terenurilor destinate realizării obiectivului de investiţii.
În condiţiile în care, lucrările de reabilitare presupun mici amenajări, reparaţii, zugrăveli şi alte
asemenea care nu privesc intervenţii la structura de rezistenţă, compartimentări şi alte lucrări ce
ar afecta siguranţa beneficiarului, acestea se pot realiza cu aportul personalului propriu cu
atribuţii în domeniu al solicitantului, după caz, partenerului.
Fondurile acordate de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse pentru fiecare Proiect
provin atât din împrumutul BIRD, respectiv 85%, cât şi din contribuţia României la finanţarea
programului, respectiv 15%.
59
Pentru etapa de selecţie, costul total al Proiectului este reprezentat de valoarea totală a finanţării
solicitate care se acoperă din fondurile acordate de MMFES la care se adaugă contribuţia locală
de minim 10 % din valoarea finanţării solicitate.
Pentru etapa de contractare, costul total al Proiectului este cel prevăzut în devizul general din
documentaţia tehnico-economică pentru care se specifică sursele de finanţare: împrumut, buget
de stat, buget local.
4.2 Numărul de Proiecte înaintate
Un solicitant poate depune mai multe cereri de finanţare, cu condiţia să demonstreze că are
capacitate suficientă pentru a asigura un management eficient şi resursele materiale şi umane
necesare derulării fiecărui Proiect.
4.3 Procedura de acordare a finanţării
4.3.1 Solicitarea de finanţare
Solicitarea de finanţare este constituită din următoarele documente, prevăzute în Anexele la
MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”:
Cererea de finanţare - Anexa A;
Formularul Proiectului - Anexa B;
Bugetul Proiectului - Anexa C;
Planificarea activităţilor - Anexa D;
Documente standard – Anexa E.
Solicitanţii trebuie să respecte cu stricteţe formatele din anexe şi să completeze toate paragrafele
şi paginile în ordinea prevăzută.
Pentru a obţine punctajul necesar pentru a fi selectate, solicitanţii trebuie să aibă în vedere
următoarele:
► să evidenţieze situaţia de dificultate şi nevoile sociale ale tinerilor din grupul ţintă
aflaţi pe teritoriul judeţului, sectorului sau unor localităţi din judeţ;
► să justifice, cu date cantitative şi calitative, necesitatea dezvoltării de servicii sociale
destinate grupului ţintă;
► să demonstreze că dispune experienţa, precum şi de resursele umane, financiare şi
materiale necesare administrării şi gestionării serviciilor sociale specializate
destinate categoriilor de persoane vulnerabile;
► să demonstreze fezabilitatea Proiectului, respectiv prezentarea studiului de
prefezabilitate, a unui buget adecvat şi a unei planificări corespunzătoare a
activităţilor;
► să stabilească un set de indicatori ce trebuie respectaţi pentru a evalua eficienţa
Proiectului;
► să redacteze Proiectul clar şi concis şi să respecte toate criteriile şi condiţionalităţile
înscrise în MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”.
4.3.2. Documentele care însoţesc solicitarea de finanţare Documentele care însoţesc obligatoriu solicitarea de finanţare sunt următoarele:
1. certificatul de acreditare al solicitantului, ca furnizor de servicii sociale - în
copie; 2. actele doveditoare privind situaţia juridică a clădirii şi/sau a terenului destinate
obiectivului de investiţii, după cum urmează:
a. extras de carte funciară spre informare - în original;
b. orice alte acte care clarifică locaţia şi eventualele sarcini: contract de
vânzare-cumpărare, contract de concesiune, hotărâre a consiliului local
însoţită de contractul de dare în folosinţă şi alte documente doveditoare,
60
inclusiv acordul proprietarului de a efectua lucrări de reabilitare/extindere a
imobilului în cazul în care actul de dare în administrare nu prevede expres
acest lucru – în copie;
3. hotărârea consiliului judeţean/local al sectorului municipiului Bucureşti sau, după
caz, a consiliului local al municipiului sau oraşului, în original, care trebuie să
cuprindă date concrete privind:
înfiinţarea centrului social cu destinaţie multifuncţională şi asumarea
costurilor aferente în completarea celor asigurate prin programul PIS;
asigurarea contribuţiei de minim 10% din valoarea totală a finanţării, cu
menţionarea sumei în lei;
asumarea costurilor de funcţionare a centrului social cu destinaţie
multifuncţională pentru o perioadă de 6 ani de la darea în funcţiune a
acestuia şi menţinerea obiectului de activitate al centrului în domeniul
social până la finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de
investiţii, calculată conform legii;
desemnarea echipei de management a Proiectului;
desemnarea persoanei împuternicite să înainteze cererea de finanţare şi
să semneze contractul de finanţare (se menţionează funcţia persoanei şi
nu numele acesteia).
4. certificatul de atestare fiscală - în original;
5. studiul de prefezabilitate pentru obiectivul de investiţii, cu respectarea
prevederilor Hotărârii Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului
cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum
şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective şi
lucrări publice – în original;
6. fişa bunului mobil sau imobil pentru dovedirea valorii de inventar a acestora
înscrisă în contabilitatea solicitantului, doar pentru situaţia în care contribuţia
locală se asigură şi în natură – în copie;
7. declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă faptul că nu există înregistrată o
cerere de revendicare pentru imobilul şi terenul care face obiectul Proiectului
precum şi faptul că imobilul şi terenul nu se află în litigiu - în original;
8. declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă faptul că solicitantul nu se află în
nici una din situaţiile de incompatibilitate prevăzute la pct. 3.1.2. lit. (a) - (h) - în
original; 9. organigrama direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după
caz, a SPAS-ului din subordinea municipiilor şi oraşelor, din care să reiasă
structura centrelor aflate în subordine sau coordonare – în copie;
10. după caz, acordul de parteneriat, încheiat în condiţiile prevăzute la pct.3.1.3. – în
original; acordul este însoţit de copia hotărârii consiliului local sau a hotărârii
organului de conducere al furnizorului public sau privat partener, precum şi de
declaraţia de parteneriat.
În situaţia parteneriatului, pentru parteneri se solicită, după caz, documentele prevăzute la pct. 1,
2, 4, 6, 7 şi 8.
4.3.3. Prezentarea Propunerii de Proiect
Solicitarea de finanţare este compusă din cinci anexe.
Solicitarea de finanţare şi toate documentele însoţitoare constituie Propunerea de Proiect.
Solicitanţii trebuie să prezinte Propunerea de Proiect completată în limba română, în 4
exemplare, un original şi trei copii.
Anexele care constituie solicitarea de finanţare completate de mână, nu vor fi acceptate.
61
Propunerea de Proiect este obligatoriu numerotată şi îndosariată, atât în dosarul original, cât şi
în cele trei copii, în următoarea ordine:
I. OPIS-ul documentelor
II. Solicitarea de finanţare, compusă din cinci părţi:
1) Anexa A la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Cererea de
finanţare;
2) Anexa B la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Formularul
Proiectului
3) Anexa C la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Bugetul
Proiectului;
4) Anexa D la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Planificarea
activităţilor;
5) Anexa E la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Documente
standard.
III. Documentele care însoţesc solicitarea de finanţare referitoare atât la solicitant, cât şi la
parteneri, în ordinea enumerată la pct.4.3.2., cu excepţia declaraţiilor pe proprie răspundere ale
solicitantului şi, după caz ale partenerului/partenerilor şi a declaraţiilor de parteneriat care sunt
cuprinse în documente standard prevăzute la Anexa E la MOp Programul „Tinerii aflaţi în
situaţii de risc”.
Scurta descriere a modului de estimare a cheltuielilor prevăzute în buget însoţeşte formularul
„Bugetul Proiectului‖, prevăzut în Anexa C la la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de
risc”.
Vă rugăm să completaţi solicitarea de finanţare cu atenţie şi cât mai clar posibil, pentru a uşura
evaluarea acesteia. Fiţi precişi şi furnizaţi suficiente detalii pentru a asigura claritatea, în special
în ceea ce priveşte modul în care va fi atins scopul Proiectului, avantajele care vor rezulta din
implementarea Proiectului şi modul în care Proiectul propus este relevant pentru obiectivele
programului.
Atenţie la completarea formularului de buget pe capitole de cheltuieli eligibile şi sumele
aferente.
Secţiunea 5 - Procesul de evaluare a Proiectelor
5.1. Evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiect În vederea evaluării şi selectării Propunerilor de Proiect se constituie Comisia de selecţie a
Proiectelor, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse.
După elaborarea şi aprobarea MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, prin ordin al
ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, se demarează procedura de selecţie a
Proiectelor. După încheierea unei proceduri de selecţie, în cazul în care nu au fost accesate toate
fondurile, se procedează la organizarea altei proceduri. Totodată, dacă informaţiile rezultate în
urma unei proceduri demonstrează necesitatea modificării şi completării unor prevederi ale
MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, acesta se modifică şi se completează şi se
supune din nou aprobării prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse.
62
5.2 Selecţia Proiectelor
Procedura de selecţie a Proiectelor presupune următoarele secvenţe:
a) publicarea MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖ pentru informarea
potenţialilor solicitanţi;
b) publicarea anunţului de participare;
c) răspuns la clarificări solicitate;
d) prezentarea Propunerilor de Proiecte;
e) evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiecte;
f) aprobarea Proiectelor eligibile pentru a fi finanţate;
g) comunicarea rezultatelor evaluării;
h) aprobarea prin hotărâre de Guvern a indicatorilor tehnico-economici pentru
obiectivele de investiţii.
i) încheierea contractelor de finanţare.
5.2.1. Mediatizarea MOp.Programul “Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
După elaborarea şi aprobarea MOp.Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, poate fi demarat
un program de campanie publicitară destinat mediatizării PIS.
5.2.2. Publicarea anunţului de participare şi a MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de
risc”
În vederea demarării procedurii de selecţie a Proiectelor, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii
de Şanse publică un anunţ de participare în Monitorul Oficial al României Partea a VI-a, într-un
cotidian central de mare tiraj, precum şi pe site-ul propriu: www.mmuncii.ro/ro/ şi
http://sas.mmssf.ro
În anunţul de participare sunt menţionate, în principal, informaţii referitoare la accesarea MOp.
Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, data şi locul depunerii Proiectelor, modalitatea de
solicitare a clarificărilor, criteriile minime de selecţie, criteriul de atribuire al finanţării.
Potenţialii solicitanţi pot accesa MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, astfel:
de pe site-ul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (www.mmuncii.ro/ro/,
http://sas.mmssf.ro );
la sediul DMIS teritoriale, pe suport electronic sau pe suport de hârtie; în situaţia în care
se solicită pe suport de hârtie, se achită suma de 30 lei care se constituie venit la bugetul
de stat.
5.2.3. Răspuns la clarificările solicitate
În cazul în care solicitantul are nevoie de clarificări referitoare la conţinutul MOp. Programul
„Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖, se poate adresa Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
Şanse la numărul de telefon/fax, precum şi la adresa de e-mail ce vor fi prezentate în anunţul de
participare, dar nu mai târziu de 10 zile calendaristice înaintea termenului limită de depunere a
Proiectelor.
5.2.4. Prezentarea Propunerilor de Proiect
Propunerile de Proiect care cuprind solicitarea de finanţare şi documentele însoţitoare se depun
în patru exemplare – un original şi trei copii, în pachet închis, la registratura Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse din str. Dem. I. Dobrescu nr.2-4, sector 1, Bucureşti, până la
termenul limită prevăzut în anunţul de participare. Recomandăm să utilizaţi o cutie de carton
pentru a preveni deteriorarea plicurilor.
Pe pachetul închis (cutie) se fac următoarele menţiuni:
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;
numele şi adresa completă a solicitantului;
63
denumirea programului: PIS - Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖;
A NU SE DESCHIDE INAINTE DE DATA …..(termenul limită de depunere a
documentaţiei prevăzut în anunţul de participare).
Odată cu cele patru exemplare pe suport de hârtie trebuie depusă şi o copie pe suport electronic.
În dosarul care conţine Propunerea de Proiect, atât în original, cât şi în copii, documentaţia se
prezintă în ordinea prevăzută la pct.4.3.3.
În cazul în care un solicitant trimite mai multe Propuneri de Proiect, fiecare propunere
trebuie transmisă într-un pachet separat.
5.2.5. Evaluarea şi selectarea Propunerilor de Proiecte
Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de finanţare este oferta cea mai avantajoasă din
punct de vedere tehnico-economic.
Evaluarea Propunerilor de Proiecte se realizează în două etape:
a) evaluarea de birou;
b) evaluarea de teren.
Selecţia Propunerilor de Proiecte se realizată în două etape:
a) selecţia Proiectelor eligibile pentru finanţare;
b) aprobarea documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de investiţii.
Deschiderea Propunerilor de Proiecte se realizează la data şi locul prevăzut în anunţul de
participare. Solicitanţii pot participa la deschiderea Propunerilor de Proiecte.
5.2.5.1. Evaluarea de birou
a) Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii Proiectelor
Se verifică dacă Proiectul a fost primit în timp, dacă documentaţia este completă, în conformitate
cu lista documentelor prevăzute la pct.4.3.3., dacă valoarea solicitată se încadrează în limitele
prevăzute la pct.4.1.
Se verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate prevăzute la Secţiunea 3.
În condiţiile în care, din documentaţia de solicitare a finanţării lipsesc maximum trei documente,
Comisia de selecţie a Proiectelor poate decide solicitarea acestora, în baza unei notificări
transmise pe fax sau pe e-mail. Completarea documentelor se realizează în termen de 72 de ore
de la data primirii notificării de către solicitant.
Dacă una dintre anexele următoare, respectiv, Anexa A (Cererea de finanţare), Anexa B
(Formularul Proiectului) sau Anexa C (Bugetul Proiectului) la MOp. Programul “Tineri
aflaţi în situaţii de risc” lipsesc din documentaţia transmisă, Proiectul va fi în mod automat
respins.
b) Evaluarea calităţii Proiectelor
Comisia de selecţie procedează la selectarea Proiectelor prin aplicarea grilei de evaluare. Pot fi
selectate Proiectele care au obţinut un punctaj de minim 60 de puncte, iar selecţia se face în
ordinea descrescătoare a punctajului obţinut.
64
Grila de evaluare
SECŢIUNEA Punctajul
maxim
Cererea
de
finanţare
1. Calitatea Proiectului din punct de vedere tehnic 30
1.1. Încadrarea Proiectului în obiectivele Strategiei naţionale de
incluziune socială a tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie a
copilului, precum şi în strategiile proprii de dezvoltare a serviciilor
sociale;
3
1.2. Justificarea înfiinţării centrului social cu destinaţie multifuncţională
pe baza evaluării nevoilor reale identificate în unitatea administrativ-
teritorială respectivă (judeţ/sector/municipiu/oraş);
20
1.3. Eficacitatea Proiectului - existenţa unei metodologii de monitorizare
a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului;
2
1.4. Existenţa unor indicatori cantitativi şi calitativi privind evaluarea
rezultatelor Proiectelor;
5
2. Sustenabilitatea 10
2.1. În ce măsură Proiectul va contribui la atingerea obiectivului general,
respectiv asigurarea incluziunii sociale a tinerilor prevăzuţi în grupul
ţintă;
7
2.2. Durabilitatea Proiectului (asigurarea continuităţii acestuia), respectiv,
modalităţile prin care se asigură acoperirea costurilor de funcţionare a
centrului pe perioada de 6 ani şi potenţiale destinaţii din domeniul
social precum şi categorii de beneficiari ce ar fi luate în considerare
după această perioadă;
3
3. Soliditate economică şi financiară a Proiectului 25
3.1.Cât la sută din bugetul unităţii administrativ-teritoriale
(judeţ/sector/municipiu/oraş) pe ultimii trei ani este alocat pentru
funcţionarea şi dezvoltarea de servicii sociale;
10
3.2. Bugetul este întocmit corect şi realist; 15
4. Performanţa managerială a solicitantului 23
4.1. Structura de personal, profesionalismul şi experienţa tehnică a
solicitantului de Proiect;
8
4.2. Capacitatea managerială actuală a solicitantului cu privire la
dezvoltarea şi administrarea unor servicii sociale de calitate;
15
5. Metodologia de acordare a serviciilor 12
5.1. Regulile generale de organizare şi funcţionare a centrului răspund
scopului acestuia;
6
5.2. Modalităţile utilizate pentru implicarea beneficiarilor în activităţile
centrului şi în implementarea planurilor individualizate elaborate de
specialiştii centrului;
4
5.3 Proceduri de monitorizare şi evaluare internă a activităţilor centrului. 2
Punctaj Total Maxim 100
Evaluarea calităţii Proiectelor se realizează după evaluarea de teren şi primirea rapoartelor de
evaluare de la DMIS.
5.2.5.2. Evaluarea de teren
În urma verificării conformităţii administrative şi a eligibilităţii Proiectelor, precum şi a evaluării
calităţii Proiectelor, Comisia de selecţie solicită evaluarea de teren printr-o notificare adresată
65
DMIS. Notificarea referitoare la realizarea evaluării de teren şi întocmirea raportului de evaluare
este însoţită de o copie a propunerii de Proiect.
DMIS verifică dacă informaţiile cuprinse în Propunerea de Proiect corespund realităţii din teren
şi întocmeşte un raport de evaluare. Raportul va fi redactat conform modelului prevăzut în Anexa
F la la MOp. Programul “Tineri aflaţi în situaţii de risc”. Raportul va conţine inclusiv date şi
informaţii detaliate (după caz) referitoare la unele din aspectele constatate pe teren şi va
recomanda acordarea sau neacordarea finanţării.
În situaţia în care, în urma evaluării de birou, Comisia de selecţie a menţionat în notificarea prin
care a solicitat evaluarea de teren informaţii suplimentare sau/şi anumite recomandări cu privire
la corectarea unor erori (materiale, aritmetice) din documentele aferente Proiectului, DMIS
comunică aceste aspecte solicitanţilor în vederea îmbunătăţirii sau completării documentelor
respective. În condiţiile în care, solicitantul nu corectează erorile (materiale, aritmetice) şi nu
completează sau revizuieşte documentele conform notificărilor, Propunerea de Proiect se
respinge.
După finalizarea evaluării de teren, DMIS teritoriale întocmesc şi transmit MMFES rapoartele de
evaluare de teren, în termenul stabilit de Comisia de selecţie şi în funcţie de numărul de Proiecte
ce urmează a fi evaluat.
Secţiunea 6 - Contractele de finanţare
6.1. Selecţia Proiectelor eligibile pentru finanţare
6.1.1. Criteriile de respingere a Proiectelor:
1. Propunerea de Proiect a fost primită după data limită de depunere a ofertelor,
chiar dacă data poştală indică o dată anterioară termenului limită de depunere a
Proiectelor;
2. Propunerea de Proiect nu respectă condiţiile de conformitate administrativă;
3. nu se îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în MOp. Programul “Tinerii
aflaţi în situaţii de risc”;
4. lipsa Anexelor A, B şi C la la MOp. Programul “Tineri aflaţi în situaţii de risc”;
5. nerespectarea solicitării de corectare a erorilor sau de completare a documentelor
notificate de Comisia de selecţie;
6. nu a întrunit punctajul minim de 60 de puncte;
7. punctajul întrunit este mai mic decât punctajul ultimului Proiect selectat, în limita
bugetului alocat subcomponentei.
6.1.2. Aprobarea Proiectelor
Comisia de selecţie propune spre aprobare ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse lista
Propunerilor de Proiecte selectate. Aceasta va fi aprobată prin ordin.
6.1.3. Comunicarea rezultatelor evaluării şi selecţiei
Solicitanţii sunt notificaţi cu privire la rezultatul evaluării şi selecţiei, în termen de 5 zile
lucrătoare de la aprobarea prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse a listei
prevăzute la pct.6.1.2. Notificarea se transmite în scris, cu confirmare de primire.
În termen de 7 zile lucrătoare de la primirea notificării, certificată prin data poştei pe confirmarea
de primire, solicitanţii pot contesta rezultatul selecţiei.
Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin ordin al ministrului muncii, familiei şi
egalităţii de şanse. Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile lucrătoare de la data
înregistrării acestora la Registratura MMFES, iar rezultatul se comunică solicitantului, în scris, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data soluţionării, cu confirmare de primire.
66
6.2. Selecţia Proiectelor în vederea încheierii contractelor de finanţare
În conformitate cu prevederile art.42 alin.(2) din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările şi completările ulterioare, solicitanţii câştigători au obligaţia de a elabora
documentaţia tehnico-economică (studiu de fezabilitate, cu deviz general care include cheltuieli
pentru lucrările de construcţie, cât şi pentru dotări cu bunuri şi echipamente) aferentă
obiectivului de investiţii.
Perioada de elaborare a documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiţii
prevăzut în Propunerea de Proiect selectată este de maximum 120 de zile de la data
primirii de către solicitant a comunicării rezultatului selecţiei de către Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse.
6.2.1. Verificarea şi aprobarea documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de investiţii
Documentaţia tehnico-economică ce va sta la baza elaborării proiectului de hotărâre a
Guvernului cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi fiecărui obiectiv de
investiţii trebuie aprobată prin hotărâre a consiliului judeţean/local al sectorului municipiului
Bucureşti, înainte de a fi transmisă Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse la adresa
str. Dem I. Dobrescu nr.2-4, sector 1, Bucureşti, în atenţia Direcţiei Generale Incluziune şi
Asistenţă Socială. Documentaţia tehnico-economică este însoţită de avizul Inspectoratului de
Stat în Construcţii, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1072/2003 privind
avizarea de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a documentaţiilor tehnico-economice
pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările
ulterioare. precum si de avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrari Publice de Interes
National si Locuinte, in conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 573/200 si ale
Ordinului nr. 854/2007al Ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor (vezi ANEXE
LA MANUALUL OPERATIONAL, Anexa F – Scheme de implementare)
În cazul în care devizul general, rezultat ca urmare a întocmirii documentaţiei tehnico-
economice, depăşeşte valoarea aprobată pentru realizarea obiectivului de investiţii pentru
înfiinţarea centrului social cu destinaţie multifuncţională, înscrisă în lista prevăzută la pct.
6.1.2., aprobată prin ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, diferenţele
sunt suportate din surse proprii. În acest sens, este obligatoriu ca în HCJ/HCL a sectorului
municipiul Bucureşti/după caz, al municipiului sau oraşului, de aprobare a documentaţiei
tehnico-economice a obiectivului de investiţii să se prevadă şi asumarea costurilor
suplimentare, faţă de valoarea finanţării aprobate.
Neprezentarea HCJ/HCL conduce la respingerea Proiectului prin neîncheierea
contractului de finanţare.
6.2.2. Încheierea contractelor de finanţare
În baza documentaţiei tehnico-economice aferente Proiectelor, Ministerul Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse promovează proiectul/proiectele de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii.
Contractele de finanţare se încheie după publicarea hotărârii de Guvern. Părţile contractante sunt:
DMIS, reprezentată de directorul executiv şi DGASPC sau, după caz, SPAS-ul de la nivel de
municipiu sau oraş, reprezentat de persoana împuternicită să înainteze cererea de finanţare şi să
semneze contractul de finanţare desemnată prin HCJ/HCL.
Contractul se încheie în Euro la valoarea aprobată prin ordinul ministrului muncii, familiei şi
egalităţii de şanse.
Modelul de contract este prevăzut în Anexa A la Manualul Operaţional pentru partea a III-a
Programe de asistenţă socială.
67
Contractul se încheie în patru exemplare originale. Două exemplare al contractului se
transmit Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse astfel:
un exemplar la UMP;
un exemplar la comisia de monitorizare a implementării programului „Tinerii aflaţi în situaţii
de risc‖.
După încheierea contractului, solicitantul poate demara procedura de achiziţie a lucrărilor
obiectivului de investiţii. Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, atât pentru
achiziţia serviciilor de proiectare şi elaborarea studiilor de fezabilitate, cât şi pentru
achiziţia de lucrări şi bunuri va fi elaborată de solicitant şi va avea avizul obligatoriu al
DMIS.
După promovarea proiectului/proiectelor de hotărâre a Guvernului, Comisia de selecţie a
Proiectelor îşi încetează activitatea şi se înfiinţează, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi
egalităţii de şanse, Comisia de monitorizare a implementării programului „Tinerii aflaţi în
situaţii de risc”.
Secţiunea 7 – Anexe la MOp. Programul “Tineri aflaţi în situaţii de risc”
a) Anexa A la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Cererea de finanţare;
b) Anexa B la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Formularul Proiectului;
c) Anexa C la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Bugetul Proiectului;
d) Anexa D la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Planificarea activităţilor;
e) Anexa E la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” - Documente standard;
f) Anexa F la MOp Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc” – Model de raport de
evaluare.
68
ANEXE
LA MANUALUL OPERAŢIONAL
AL PROGRAMULUI
TINERII AFLAŢI ÎN SITUAŢII DE RISC
69
ANEXA A
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
CERERE DE FINANŢARE
1. Date referitoare solicitant:
− Solicitantul……………………………………………………………….……………………... (denumire);
− cu sediul………………………………………………….…...…(localitatea, strada, sector/judeţ);
− înfiinţat/ă prin hotărârea consiliului judeţean/local nr.………………………………….………….;
− personalitate juridică: cu fără
− adresa poştală a solicitantului……………………………….………………………………….…..;
− telefon………………(prefixul oraşului, număr);
− fax……………… ... (prefixul oraşului, număr);
− e-mail……………………………………………….;
− website…………....……………………………………..;
− codul fiscal nr. ................, emis de ................................. din data de ..............................................;
− nr. contului ......................................., deschis la Trezoreria ................................. cu sediul
în…………………………………………………………………………………….....…(adresă completă).
2. Denumire Proiect: Centrul social cu destinaţie multifuncţională – localitate, judeţ/sector al mun.
Bucureşti…………………………………………………………………………………………………………….
3. Costul Proiectului: total ………………………Euro………………………..lei, din care:
− valoarea finanţării solicitate din program (PIS)……………….….Euro………………..lei.
− contribuţia solicitantului (minim 10%)…..…… ……. Euro………………...lei.
4. Persoana împuternicită prin HCJ/HCL să solicite finanţare şi să semneze contractul de finanţare
pentru prezentul Proiect:
− nume……………….……………………..
− prenume………….……………………….
− funcţie……….……………………………
− adresă…….……………………………….
− telefon.…………………………………....
− fax.…………………………………….….
− e-mail…………………………………..….
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ...........................................................
70
ANEXA B
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
FORMULAR DE PROIECT
DENUMIREA
Centru social cu destinaţie multifuncţională
din…………………………………………………………….….(localitatea, judeţul sau sector al municipiului Bucureşti)
Solicitantul:
Adresa Solicitantului:
Dosar Nr.*
____________
*se completează de către Comisia de selecţie a Proiectelor
71
PROIECTUL
1. Descriere
1.1. Obiectivul de investiţii – (construcţii/reabilitare/extindere clădiri)
Obiectiv de investiţii construcţie nouă şi dotări echipamente şi mobilier
Obiectiv de investiţii reabilitare/extindere clădire şi dotări echipamente şi mobilier
se bifează căsuţa corespunzătoare
1.2. Costul total al Proiectului ………………………Euro………………………………lei
Din care:
Suma solicitată pentru finanţare din PIS:
Euro valoarea în Euro se calculează la rata de schimb valutar comunicată
de BNR cu 10 zile înainte de termenul limită de depunere a
documentaţiei Lei
Contribuţia locală:
Euro valoarea în Euro se calculează la rata de schimb valutar comunicată
de BNR cu 10 zile înainte de termenul limită de depunere a
documentaţiei Lei
1.3. Obiectivul Proiectului
Obiectiv general……………………………………………………………………………………
Obiective specifice…………………………………………………………………………………
2. Justificare (maxim 2 pagini)
Informaţii relevante:
2.1. prezentare generală a problemelor sociale din judeţ/sector al municipiului Bucureşti/municipiu/oraş
şi a principalelor categorii de persoane vulnerabile;
2.2. grupul ţintă - tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului:
a) situaţia copiilor în dificultate: număr total de copii aflaţi în sistemul de protecţie, din care:
număr copii îngrijiţi în centre de plasament, număr copii îngrijiţi în servicii alternative de tip
apartamente protejate, număr copii îngrijiţi în familii substitutive, număr copii îngrijiţi de
asistenţi maternali;
b) situaţia copiilor din sistemul de protecţie, pe grupe de vârstă, pe ultimii 3 ani;
c) numărul total de tineri care au părăsit sistemul de protecţiea copilului în judeţ/sector al
municipiului Bucureşti/municipiu/oraş: în ultimii 3 ani şi estimare pe următorii 2 ani;
d) numărul de tineri care au părăsit sau vor părăsi sistemul de protecţie din judeţ/sector al
municipiului Bucureşti/municipiu/oraş şi au o calificare profesională, din care: număr
absolvenţi ai unei şcoli profesionale, număr absolvenţi de liceu, absolvenţi de învăţământ
post liceal sau universitar (în anii 2005, 2006, 2007, 2008);
e) numărul de tineri care au părăsit sistemul de protecţie a copilului aflaţi în evidenţa
dumneavoastră şi au un loc de muncă în anul curent.
2.3. date existente din evaluările locale privind procentul tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie şi
au locuinţă sau pot să-şi achite costurile închirierii unei locuinţe;
2.4. numărul total al centrelor şi serviciilor destinate găzduirii şi îngrijirii copilului pe aria teritorială a
judeţului/sectorului municipiului Bucureşti/municipiului/oraşului;
2.5. care sunt localităţile din judeţ în care sunt amplasate centrele de plasament cu capacitatea cea mai
mare (menţionaţi numărul de beneficiari);
72
2.6. relevanţa Proiectului pentru grupul ţintă: în ce mod centrul social cu destinaţe multifuncţională
propus pentru înfiinţare răspunde nevoilor tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului,
care au fost criteriile în baza cărora s-a ales amplasamentul centrului, dacă există locuri de muncă
disponibile în localitatea respectivă, dacă există solicitări înregistrate pentru acordarea de locuinţă
din partea tinerilor din grupul ţintă (numărul lor), care au fost criteriile care au stat la baza
înfiinţării centrului social cu destinaţe multifuncţională cu capacitatea propusă, alte date relevante;
2.7. câte alte centre asemănătoare (inclusiv apartamente închiriate cu destinaţia de locuinţă) sau locuinţe
sociale există pe raza teritorială a judeţului/sectorului municipiului Bucureşti/municipiului/oraşului
şi ce capacitate au acestea;
2.8. relevanţa Proiectului pentru strategia de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel judeţean/al
sectorului municipiului Bucureşti şi înscrierea acestuia în obiectivele Strategiei naţionale de
incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului aprobată prin HG
nr.669/2006.
3. Date tehnice* referitoare la centrul social cu destinaţie multifuncţională
.1. suprafaţă amenajată pentru camera de locuit;
.2. numărul de persoane/cameră de locuit;
.3. număr camere de locuit;
.4. număr grupuri sanitare pentru beneficiari;
.5. număr bucătării comune;
.6. număr spălătorii, uscătorii comune;
.7. număr camere de zi pentru socializare şi pentru reuniuni, după caz;
.8. număr cabinete pentru personal de specialitate, în cazul centrelor cu capacitatea de peste 20 de
persoane
.9. suprafaţa totală amenajată pentru cabinete, în cazul centrelor cu capacitatea de peste 20 de
persoane;
.10. suprafaţă totală amenajată a centrului social cu destinaţie multifuncţională (se menţionează
suprafaţa clădirii/clădirilor + spaţiile exterioare amenajate).
4. Descrierea detaliată a activităţilor (maxim 3 pagini)
Cuprinde descrierea detaliată a fiecărei activităţi realizate pentru implementarea Proiectului. Descrierea
activităţilor nu reprezintă planificarea acestora.
5. Metodologia de acordare a serviciilor în cadrul centrului social cu destinaţie multifuncţională
(maxim 8 pagini)
Descrierea detaliată privind:
1.1. reguli generale de organizare şi funcţionare a centrului 1*
(în principal: tipuri de servicii acordate,
categorii de personal, metoda de lucru a acestora, criteriile de acces utilizate, pregătirea în vederea
părăsirii centrului etc.);
1.2. proceduri de monitorizare şi evaluare internă a activităţilor centrului;
1.3. proceduri privind implicarea beneficiarilor în activităţile centrului şi în împlementarea planurilor
individualizate elaborate de specialiştii centrului;
1.4. nivelul de implicare şi activitatea partenerilor în Proiect, după caz;
Durata Proiectului şi planificarea activităţilor
Durata Proiectului va fi de…………. luni.
Planificarea activităţilor se întocmeşte în conformitate cu modelul prevăzut la Anexa D la MOp. Program
„Tinerii aflaţi în situaţii de risc”.
* Cu respectarea normelor de autorizare sanitară.
1Serviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă acordate în centru sunt organizate în baza
Standardelor minime obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă aprobate
prin Ordinul preşedintelui ANPDC nr.14/2007.
73
Planificarea activităţilor demarează cu prima lună de la încheierea contractului de finanţare cu DMIS,
respectiv:“luna 1”, “luna 2” etc. Planificarea activităţilor trebuie să includă şi activităţile
premergătoare lucrărilor de construcţii.
Planificarea activităţilor trebuie să fie suficient de detaliată pentru a furniza informaţii cu privire la
pregătirea şi implementarea fiecărei activităţi.
6. Rezultate aşteptate (maxim 4 pagini)
7.1. Impactul estimat asupra grupurilor ţintă:
a) cum va contribui Proiectul la prevenirea riscului de excluziune a tinerilor care vor părăsi sistemul de
protecţie a copilului;
b) cum va contribui Proiectul la creşterea calităţii vieţii tinerilor din grupul ţintă.
7.2. Rezultate ce pot fi cuantificate
7.3. Sustenabilitatea Proiectului
Faceţi referire la următoarele aspecte:
a) în ce măsură Proiectul va contribui la atingerea obiectivelor specifice ale programului „Tinerii aflaţi
în situaţii de risc”;
b) durabilitatea Proiectului (ex.: asigurarea continuităţii acestuia cu păstrarea destinaţiei iniţialte,
domeniu de funcţionare previzionat în caz de schimbare a destinaţiei centrului, ulterior perioadei de
6 ani, etc).
7. Soliditate economică şi financiară a Proiectului
a) menţionaţi umrătoarele date referitoare la bugetul unităţii administrativ-teritoriale
(judeţ/sector/municipiu/oraş) în domneiul servicii sociale, în ultimii 3 ani:
anul anul. anul.
Raportul dintre bugetul anual alocat pentru funcţionarea serviciilor
sociale şi bugetul anual al unităţii administrativ-teritoriale x 100 ..% ..%. ..%.
Bugetul anual al unităţii administrativ-teritoriale
Bugetul anual alocat pentru funcţionarea şi dezvoltarea de servicii
sociale
b) prezentaţi bugetul Proiectului în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa C la MOp.Programul
„Tinerii aflaţi în situaţii de risc”.
9. Performanţa managerială a solicitantului (maxim 6 pagini) 9.1. Informaţii privind capacitatea de administrare şi gestionare de către solicitant a serviciilor sociale:
a) echipa de management a Proiectului (număr şi profesia de bază a membrilor);
b) numărul de personal angajat la nivelul DGASPC/SPAS, din care: numărul de personal calificat în
asistenţă socială şi alte profesii din domeniul asistenţei sociale;
c) numărul de personal angajat pentru asistenţa şi îngrijirea copiilor şi tinerilor din sistemul de
protecţie;
d) numărul centrelor de plasament, al altor centre sau unităţi de asistenţă socială destinate copiilor în
dificultate, aflate în subordinea sau coordonarea DGASPC/SPAS;
e) numărul şi tipul centrelor sau unităţilor de asistenţă socială destinate tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie a copilului existente la nivelul judeţului/sectorului/oraşului/municipiului;
f) câte centre noi şi câte lucrări de renovare la centrele existente (indiferent de categoria de
beneficiari) au fost realizate de solicitant în ultimii trei ani;
g) are experienţă, eventual dispune de un compartiment specializat, în investiţii şi achiziţii publice.
9.2. Scurtă prezentare a metodologiei de monitorizare a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului, utilizată de solicitant.
74
ANEXA C
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
BUGETUL PROIECTULUI
Denumirea centrului: Centrul social cu destinaţie multifuncţională din…………………………..............
Linie bugetară
Finanţare buget de stat prin
bugetul alocat MMFES Contribuţie locală
Total
Euro Unitate
Cost
unitar
Euro***
Cost
total
Euro***
Unitate
Cost
unitar
Euro***
Cost
total
Euro***
1. Cheltuieli necesare realizării investiţiei de bază
1.1. cheltuieli pentru proiectul tehnic**
1.2. cheltuieli pentru taxe, avize şi autorizaţii**
1.3. cheltuieli pentru organizarea de şantier
1.4. cheltuieli pentru dirigenţia de şantier**
1.5. cheltuieli pentru construcţii şi instalaţii electrice,
sanitare, termice
1.6. cheltuieli pentru dotări şi montaj pentru centrala
termică, aer condiţionat, internet, cablu TV, telefon,
instalaţie acces interfon etc.
TOTAL 1
2. Cheltuieli pentru dotarea centrului cu echipamente
2.1.cheltuieli pentru achiziţia de aparatură electrocasnică
(maşini de spălat, frigidere, aragaz, aspirator, cuptor
cu microunde, televizoare, etc.)
2.2. cheltuieli pentru achiziţia de veselă şi tacâmuri
2.3. cheltuieli pentru achiziţia de echipamente de birotică
(calculator, telefon, fax, imprimantă, etc)
2.4. cheltuieli pentru achiziţia de echipamente PSI
2.5. alte cheltuieli (trusă medicală de prim ajutor, etc.)
TOTAL 2
3. Cheltuieli cu achiziţionarea de mobilier
3.1.cheltuieli pentru achiziţia de paturi, dulapuri,
noptiere, mese, scaune, canapea, cuiere, fotolii,
mobilier de bucătărie, etajere, fişete, rafturi, măsuţe
TV
3.2.alte cheltuieli (mochetă, covoare, corpuri de iluminat,
etc)
TOTAL 3
4. Cheltuieli privind activele circulante
4.1.cazarmament (saltele, lenjerie pat, pijamale,
prosoape, perne, pilote etc.)
TOTAL 4
5. Cheltuieli cu procedura de achiziţie
5.1.cheltuieli cu procedura de atribuire** a contractelor
de achiziţie lucrări, bunuri şi servicii
TOTAL 5
6. Cheltuieli neprevăzute ( 10%, respectiv 20%)
6.1. cheltuieli neprevăzute (respectiv 10%, sau după caz,
20%), în conformitate cu legislaţia în vigoare.
TOTAL 6
TOTAL (1-6)
Se anexează: o scurtă descriere a modului de estimare a cheltuielilor prevăzute în buget care să cuprindă preţul mediu
pe mp de construcţie la cheie, preţul mediu pe mp de amenajare spaţii exterioare, tipul şi numărul dotărilor de
mobilier şi echipamente pe cameră, cabinete, bucătărie, cameră de zi, precum şi o prezentare succintă a contribuţiei în
natură, respectiv bunurile mobile şi/sau imobile şi valoarea acestora înscrisă în documentele financiar-contabile.
** Cheltuieli neeligibile din finanţarea acordată prin program şi care se asigură din contribuţia locală.
*** Exprimarea în Euro se face la rata de schimb valutar leu-euro stabilită de BNR cu 10 zile înainte de data limită de
depunere a Proiectelor.
75
ANEXA D
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR
Activitatea nr.
Lunile
Anul I
Anul II
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Pregătirea activ. nr.1 Activitatea nr.1 Pregătirea activ. nr.2 Activitatea nr.2 Pregătirea activ. nr.3 Activitatea nr.3
Activităţile se detaliază, pe etape, faze de lucrări etc.
76
ANEXA E
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
1. DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
Subsemnata/subsemnatul……….., cu funcţia de……….., posesoare/posesor al BI/CI nr.
……….., seria ……….., eliberat(ă) de ……….., la data de ……….., împuternicită/ împuternicit
prin HCJ/HCL/hotărârea organului de conducere a organizaţiei partenere nr. ………..,
cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria
răspundere următoarele:
a) datele, informaţiile şi documentele prezentate în prezenta Propunere de Proiect
corespund realităţii;
b) solicitantul/partenerul ………..(denumire), nu se încadrează în nici una din
situaţiile de incompatibilitate prevăzute la pct. 3.1.2. lit. (a) – (h)/3.1.3.2. din
Manualul operaţional pentru Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc‖.
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ...........................................................
77
ANEXA E
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
2. DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
Subsemnata/subsemnatul……….., cu funcţia de……….., posesoare/posesor al BI/CI nr.
……….., seria ……….., eliberat(ă) de ……….., la data de ……….., împuternicită/ împuternicit
prin HCJ/HCL/hotărârea organului de conducere a organizaţiei partenere nr. ………..,
cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria
răspundere faptul că nu există înregistrată o cerere de revendicare pentru imobilul şi terenul care
face obiectul Proiectului precum şi faptul că acestea nu se afla în litigiu.
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ...........................................................
78
ANEXA E
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
3. DECLARAŢIE DE PARTENERIAT
Important: Aceasta declaraţie trebuie completată de către fiecare partener.
Un parteneriat este o relaţie esenţială între două sau mai multe instituţii sau organizaţii, care presupune
împărţirea responsabilităţilor în ce priveşte derularea Proiectului propus pentru finanţare. Pentru a înlesni
o derulare eficientă a Proiectului, Autoritatea Contractantă solicită tuturor partenerilor să recunoască şi să
consimtă asupra principiilor de bună practică a parteneriatului, stipulate mai jos.
1. Toţi partenerii au citit Propunerea de Proiect şi au înţeles care va fi rolul lor în cadrul Proiectului
înainte ca cererea de finanţare să fie înaintată Autorităţii Contractante.
2. Toţi partenerii au citit contractul de finanţare şi au înţeles care vor fi obligaţiile ce le revin în
cadrul contractului dacă finanţarea este acordată. Ei autorizează persoana împuternicită a
solicitantului să îi reprezinte în relaţiile cu Autoritatea Contractantă privind punerea în aplicare a
Proiectului.
3. Solicitantul trebuie să se consulte permanent cu partenerii săi şi să-i informeze în totalitate asupra
evoluţiei Proiectului.
4. Toţi partenerii trebuie să primească copiile rapoartelor descriptive elaborate de solicitant şi
înaintate către Autoritatea Contractantă.
5. Modificările importante propuse în cadrul Proiectului (ex. activităţi, parteneri etc.) se aprobă de
parteneri, anterior înaintării acestora către Autoritatea Contractantă. În cazul în care aceste
modificări nu au fost aprobate de către toţi partenerii, solicitantul are obligaţia de a informa
Autoritatea Contractantă cu privire la acest lucru.
Am citit şi consimţit asupra conţinutului Pproiectului înaintat Autorităţii Contractante. Mă angajez să
acţionez în conformitate cu principiile practicilor unui bun parteneriat.
De asemenea, declar că sunt partener în mai multe Proiecte (câte) depuse în cadrul acestei selecţii publice
de proiecte şi posed capacitatea necesară pentru implementarea lor.
Nume, prenume:
Instituţie, organizaţie:
Funcţie:
Semnătura:
Data si locul:
Declaraţia de parteneriat se însoţeşte de formularul Descrierea partenerilor
79
ANEXA E
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
4. DESCRIEREA PARTENERILOR
Această formular trebuie completată pentru fiecare organizaţie parteneră.
Tabelul prevăzut mai jos se poate adapta pentru a fi completat cu date suplimentare de către parteneri.
Partener
Denumire legală completă
(numele instituţiei/ organizaţiei)
Statut juridic
Adresa oficială
Persoană de contact
Telefon nr.
Fax nr.
Adresa E-mail
Număr de angajaţi
Date relevante asupra altor resurse
materiale şi financiare
Experienţa în proiecte similare,
relevantă pentru rolul în
implementarea Proiectului propus
Istoricul cooperării cu solicitantul
Rolul şi implicarea în pregătirea
Proiectului propus
Rolul şi implicarea în punerea în
aplicare a Proiectului propus
80
ANEXA F
la MOp. Programul „Tinerii aflaţi în situaţii de risc”
Raport de evaluare MODEL
Raportul se întocmeşte de reprezentantul DMIS la notificarea comisiei de evaluare din MMFES, în etapa
evaluării de teren
DENUMIREA SOLICITANTULUI: ………………………………………………………………… (DGASPC din judeţul/sectorul………/ SPAS municipiul/oraşul)
PROIECTUL
TITLUL…………………….. ADRESA/ADRESELE OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII…………………………………..
Capacitate BUGET SOLICITAT
Construcţie nouă
Reabilitare (inclusiv extindere)
Data vizitei
Persoanele intervievate:……………………………………………
I. VERIFICAREA CONDIŢIILOR DE ELIGIBILITATE
DA NU
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU SOLICITANŢI
dispune de suficiente resurse materiale şi umane necesare derulării Proiectului
pe care îl propune
asigură o contribuţie proprie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării
solicitate, în bani sau în natură
în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de
reprezentanţii legali ai solicitantului şi partenerilor, aprobat prin hotărâre a
consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului Municipiului
Bucureşti sau, după caz, a consiliului local al municipiului sau oraşului
declaraţiile pe propria răspundere sunt conforme cu realitatea, în măsura în
care cele declarate pot fi verificate
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU PARTENERI
dispune de suficiente resurse materiale şi umane necesare derulării Proiectului
pe care îl propune
în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de
reprezentanţii legali ai solicitantului şi partenerilor, aprobat prin hotărârea
organului de conducere al partenerului;
declaraţiile pe propria răspundere sunt conforme cu realitatea, în măsura în
care cele declarate pot fi verificate
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU BENEFICIARI
tinerii care nu se pot adapta locului de muncă şi, ca urmare, se află în
imposibilitatea de a dispune de veniturile necesare pentru a avea o locuinţă;
familii de tineri aflate în dificultate în care cel puţin unul din parteneri face
parte din grupul ţintă.
tinerii infectaţi HIV/ bolnavi SIDA;
tinerii care au un loc de muncă, dar ale căror venituri nu le permit închirierea
la preţul pieţei a unei locuinţe;
tinerii care au avut locuinţe temporare, dar care nu mai găsesc să închirieze o
alta;
alte situaţii de urgenţă (familie monoparentală, tineri care au stat în stradă, dar
au potenţial de reintegrare socială, ş.a.).
81
CRITERII DE ELIGIBILITATE A PROIECTELOR
Construcţie nouă – încadrare în condiţiile prevăzute la pct.3.2.2. referitoare la
capacitatea minimă şi maximă şi la criteriile minime de proiectare şi
amenajare corelate cu cele prevăzute la pct. 4.1. referitoare la sumele maxime
care pot fi solicitate.
Reabilitare (inclusiv, extindere) – încadrare în condiţiile prevăzute la
pct.3.2.2. referitoare la capacitatea minimă şi maximă şi la criteriile minime
de proiectare şi amenajare corelate cu cele prevăzute la pct. 4.1. referitoare la
sumele maxime care pot fi solicitate.
II. EVALUAREA CALITĂŢII
DA NU
CALITATEA PROIECTULUI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
Proiectul se încadrează în obiectivele Strategiei naţionale de incluziune
socială a tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie a copilului precum şi în
strategiile proprii de dezvoltare a serviciilor sociale?
Este justificată înfiinţarea centrului social cu destinaţie multifuncţională pe
baza evaluării nevoilor identificate în unitatea administrativ-teritorială
respectivă (judeţ/sector/municipiu/oraş)?
Există metodologii de monitorizare a tinerilor care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului?
Este amplasat centrul social cu destinaţie multifuncţională astfel încât să
permită accesul la piaţa forţei de muncă precum şi la mijloacele de transport
în comun?
SUSTENABILITATEA
Numărul de potenţiali beneficiari justifică înfiinţarea centrului social cu
destinaţie multifuncţională având în vedere obligaţia menţinerii obiectului de
activitate al acestuia cel puţin 6 ani.
Planificarea acoperirii cheltuielilor de funcţionare a centrului social cu
destinaţie multifuncţională pentru perioada de 6 ani este viabilă
SOLIDITATE ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A PROIECTULUI
Bugetul este întocmit corect şi realist
PERFORMANŢA MANAGERIALĂ A PROIECTULUI
Structura de personal, profesionalismul şi experienţa tehnică a solicitantului
de proiect susţin succesul Proiectului?
Este desemnată echipa managerială?
Solicitantului are capacitatea managerială cu privire la dezvoltarea şi
administrarea unor servicii sociale de calitate?
METODOLOGIA DE ACORDARE A SERVICIILOR
Regulile generale de organizare şi funcţionare a centrului răspund scopului
acestuia
Solicitantul are planificate proceduri pentru implicarea beneficiarilor în
activităţile centrului şi în împlementarea planurilor individualizate
elaborate de specialiştii centrului
III. ALTE INFORMAŢII RELEVANTE constatate ca urmare a verificărilor din
teren……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
IV. RECOMANDARE
Având în vedere cele menţionate, ca urmare a verificării informaţiilor cuprinse în Propunerea
de Proiect şi a verificării realităţii din teren, DMIS propune ACORDAREA/NEACORDAREA
finanţării pentru Proiectul „……….‖.
Evaluator DMIS/Nume, prenume, funcţia, semnătura, data
DIRECTOR EXECUTIV DMIS
Nume, prenume, semnătura, stampila
82
CAPITOLUL IV
MANUALUL OPERAŢIONAL AL PROGRAMULUI PENTRU
VICTIMELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE (Programe de asistenţă socială - Partea a III-a, Componenta 3)
Programul finanţează, în principal, cheltuieli de investiţii pentru subproiecte, care constau în
construirea / reabilitarea, inclusiv extinderea unor clădiri, în vederea înfiinţării centre
multifuncţionale de servicii sociale integrate destinate victimelor violenţei în familie, denumite în
continuare Centre, dotarea acestora cu echipament şi mobilier, activităţi de formare a
personalului de specialitate din aceste centre, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Familiei, precum şi din cadrul altor unităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie,
elaborarea de ghiduri şi alte tipuri de instrumente metodologice, activităţi de informare publică,
dezvoltarea unui sistem de management al informaţiei.
Conform Acordului de Împrumut ratificat prin Legea nr. 40/2006, „Sub-proiecte privind violenţa
în familie‖ înseamnă proiectele, selectate şi finanţate în mod competitiv şi implementate conform
prevederilor Manualului Operaţional pentru Părţile III şi IV ale Proiectului, pentru sprijinirea
victimelor violenţei în familie, constând din finanţarea reabilitării infrastructurii existente sau
construirea de noi clădiri pentru centre care vor asigura servicii sociale specializate pentru
victimele violenţei în familie, dar şi pentru persoanele aflate în întreţinerea lor.
Manualul Operaţional al Programului pentru victimele violenţei în familie descrie doar
procedurile pentru stabilirea aranjamentelor administrative, de achiziţii, management financiar,
criteriile de eligibilitate, procedurile de selecţie, condiţiile de achiziţie pentru subproiectele
privind înfiinţarea Centrelor.
Centrele au capacitatea să ofere atât găzduire, cât şi servicii de consiliere psihologică şi juridică,
asistenţă socială şi ocupaţională, precum şi să asigure servicii medicale, în vederea dezvoltării
abilităţilor pentru o viaţă independentă, care să permită recuperarea şi reintegrarea socială a
beneficiarilor.
Secţiunea 1 - Situaţia actuală privind fenomenul violenţei în familie şi
măsurile de asistenţă a victimelor violenţei în familie
În România, tema violenţei în familie a fost relativ recent abordată în mod oficial, iar fenomenul
are proporţii îngrijorătoare, fiind prezent în toate mediile sociale, având cauze multiple şi fiind
tolerat prin mentalităţi permisive şi justificative.
În acest context, s-a adoptat o lege specifică privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie
- Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. În baza acestei legi,
prin Hotărârea Guvernului nr. 1624/2003 a fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Protecţia
Familiei (ANPF), o instituţie publică cu personalitate juridică, care funcţionează ca organ de
specialitate în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al cărei obiectiv
principal este prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
De asemenea, a fost aprobată şi o Strategie naţională în domeniul prevenirii şi combaterii
fenomenului violenţei în familie şi un Plan de măsuri pentru implementarea acesteia pe perioada
2005-2007 (Hotărârea Guvernului nr. 686/2005), devenind prima politică publică a Guvernului
în domeniu.
Astfel, această problemă a fost semnalată şi propusă spre soluţionare în cadrul unor documente
programatice, cum ar fi Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008, care îşi propune
în capitolul Politica de protecţie socială (cap. 7), Asistenţa Socială (subcapitolul V), politici
sociale vizând îmbunătăţirea echilibrului economico-social al familiei prin reducerea
83
fenomenului de violenţă în familie şi prin integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea
formelor de discriminare în cadrul familiei (diverse forme de violenţa în familie).
De asemenea, în Memorandumul Comun în domeniul Incluziunii Sociale, semnat la
Bruxelles în 2005 de Guvernul României şi Comisia Europeană, sunt cuprinse între priorităţi şi
următoarele: dezvoltarea unui sistem de prevenire şi combatere a violenţei în familie prin
asigurarea suportului economic, social şi juridic victimelor violenţei în familie (centre pentru
adăpostirea victimelor violenţei în familie; centre de recuperare pentru victimele violenţei şi
centrele de asistenţă destinate agresorilor), promovarea toleranţei zero faţă de violenţa în familie
prin campanii naţionale de educare şi sensibilizare; colaborarea cu organizaţii neguvernamentale
în vederea folosirii expertizei şi experienţei existente în domeniu.
Modul în care România se implică şi îşi asumă responsabilităţi în combaterea violenţei în
familie, care constitue o încălcare gravă a drepturilor omului, a fost un subiect central în
interogarea României la Geneva, în mai 2008, la Consiliul pentru Drepturile Omului. În urma
evaluării Raportului prezentat de către România, ţările membre ale Consiliului au formulat o
serie de recomandări pentru includerea în programele guvernamentale ale României de politici
publice aplicate destinate combaterii şi diminuării fenomenului (Recomandarea nr.13 pentru
România din Raportul intermediar al grupului de lucru privind mecanismul de evaluare periodică
universală al Consiliului Drepturilor Omului).
Având în vedere contextul descris anterior, dezvoltarea serviciilor sociale destinate prevenirii şi
combaterii fenomenului violenţei în familie, precum şi stimularea acţiunilor menite să contribuie
la diminuarea fenomenului trebuie să se înscrie în politicile sociale prioritare. În acest sens, pe
perioada de aplicare a Planului de măsuri pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul
prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie, Agenţia Naţională pentru Protecţia
Familiei şi-a propus in obiectivul operaţional nr. 4 – „Dezvoltarea unui sistem unitar de servicii
sociale specifice domeniului prevenirii şi combaterii violenţei în familie‖ - crearea cel puţin a
câte unui centru pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie şi a unui centru de recuperare a
victimelor violenţei în familie, cât şi a cel puţin unui centru de asistenţă destinat agresorilor în
fiecare judeţ al ţării. În această ordine idei, se impune completarea hărţii serviciilor sociale
specifice oferite victimelor prin dezvoltarea reţelei de centre destinate victimelor violenţei în
familie.
În vederea dezvoltării sistemului de servicii specializate destinate victimelor violenţei în familie
şi a agresorilor familiali, şi urmărind realizarea planului de măsuri din cadrul Strategiei
naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie, Agenţia
Naţională pentru Protecţia Familiei a elaborat în cursul anului 2005 Anexele nr. 8 şi nr. 9 ale
Hotărârii Guvernului nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în
domeniul protecţiei (...) persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestor
programe. Pentru prima dată în România, Guvernul a alocat fonduri din bugetul de stat pentru
combaterea violenţei în familie, manifestând astfel interes crescut pentru diminuarea efectelor
negative în plan social ale fenomenului, fiind lansate două programe de interes naţional în
domeniul combaterii violenţei în familie, respectiv:
a) Susţinerea sistemului de servicii specializate prin finanţarea în parteneriat de
proiecte destinate dezvoltării şi menţinerii unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei
în familie, pentru înfiinţare în anii 2006 - 2008 a 13 unităţi de prevenire şi combatere a violenţei
în familie prin cofinanţarea proiectelor depuse de ONG-uri şi/sau instituţii publice precum şi
susţinerea financiară a cel puţin 8 unităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie
(adăposturi) existente, dar rămase fără finanţare.
b) Dezvoltarea serviciilor de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor
familiali, pentru înfiinţare în anii 2006 - 2008 a 10 unităţi de recuperare şi reintegrare socială şi
susţinerea financiară a acestora.
84
În perioada 2006 – 2008, au fost organizate cinci selecţii publice de proiecte în vederea atribuirii
de contracte de finanţare nerambursabilă din fonduri publice pentru înfiinţarea de centre de
primire în regim de urgenţă destinate victimelor violenţei în familie, pentru susţinerea de astfel
de centre existente, dar rămase fără finanţare, precum şi pentru înfiinţarea de centre de
asistenţă destinate agresorilor familiali.
În urma celor cinci sesiuni de selecţie de proiecte au fost atribuite 28 contracte de finanţare
nerambursabilă de la bugetul de stat, după cum urmează:
au fost înfiinţate sau sunt în curs de înfiinţare 15 adăposturi pentru victimele violenţei în
familie; sunt susţinute financiar 7 adăposturi deja existente;
au fost înfiinţate 6 centre de asistenţă destinate agresorilor familiali. Conform statisticii ANPF, în perioada 2004 —2008 (primul semestru) au fost înregistrate următoarele cazuri de violenţă în familie: 2004 – 8104 cazuri din care 84 decese; 2005 – 9537 cazuri din care 169 decese; 2006 – 9372 cazuri din care 151 decese; 2007– 8787 cazuri din care 136 decese; 2008 (primul semestru) – 5394 cazuri din care 68 decese.
În ceea ce priveşte serviciile sociale specializate, în România există în prezent 55 de adăposturi
destinate victimelor violenţei în familie, cu o capacitate de peste 500 locuri pentru persoane
adulte şi pentru copiii lor, 40 centre de consiliere şi 6 centre de asistenţă destinate agresorilor
familiali.
Secţiunea 2 - Obiective specifice ale Programului pentru victimele violenţei în
familie
a) Crearea unei reţele de Centre prin finanţarea sub-proiectelor privind victimele violenţei în
familie (acordate în condiţii competitive);
b) Pregătirea personalului Centrelor destinate victimelor violenţei în familie;
c) Elaborarea unei metodologii specifice - ghiduri metodologice privind bune practici şi
modalităţi de monitorizare şi evaluare a proiectelor şi programelor în domeniul prevenirii şi
combaterii diferitelor forme de violenţă, inclusiv a violenţei în familie; contribuţia la dezvoltarea
sistemului de management al informaţiei;
d) Întreprinderea de activităţi de conştientizare şi informare a opiniei publice.
Rezultatele preconizate sunt:
facilitarea accesării serviciilor sociale specializate destinate victimelor violenţei în
familie;
informarea opiniei publice privind harta serviciilor specializate în domeniul prevenirii şi
combaterii violenţei în familie;
dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale specializate destinate victimelor
violenţei în familie;
dezvoltarea unui sistem de management al informaţiei pentru cunoaşterea amplorii
fenomenului violenţei în familie şi, implicit, eliminarea raportărilor multiple şi a
informaţiilor redundante;
diminuarea actelor de violenţă în familie în cadrul comunităţilor de pe raza de intervenţie
a noilor Centre;
creşterea gradului de conştientizare şi sensibilizare a opiniei publice privind efectele
negative ale fenomenului violenţei în familie şi necesitatea abordării unei atitudini de
respingere şi de toleranţă zero faţă de acesta;
creşterea numărului personalului specializat, cu competenţe necesare în domeniul
furnizării de servicii sociale specializate.
85
Indicatorii Programului pentru victimele violenţei în familie sunt:
numărul de Centre şi locuri de găzduire destinate victimelor violenţei în familie, înfiinţate
în cadrul programului;
distribuirea pe zone regionale a Centrelor;
numărul specialiştilor din centrele destinate victimelor violenţei în familie, atât din cele
nou-înfiinţate, cât şi din cele existente, pregătiţi în cadrul proiectului;
impactul campaniilor de informare şi sensibilizare susţinute de program asupra grupului
ţintă şi opiniei publice;
numărul şi evoluţia actelor de violenţă în familie din grupul ţintă al victimelor violenţei
în familie.
Secţiunea 3 - Criterii de eligibilitate ale proiectelor Pentru simplificare, subproiectele privind violenţa în familie selectate pe bază de competiţie, aşa
cum sunt definite prin Legea nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre
România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare destinat finanţării
Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006, anexa 1, Partea a
III-a, pct.3, Program victimele violenţei în familie, sunt numite în continuare Proiecte.
Obiectul Proiectului îl constituie înfiinţarea unui Centru prin finanţarea lucrărilor de
construcţie sau reabilitare, inclusiv extindere, a unei clădiri şi dotarea acesteia cu
echipamentul şi mobilierul necesare derulării activităţilor.
Proiectele eligibile se finanţează în baza unui contract de finanţare.
Obiectul contractului de finanţare este numit în continuare obiectiv de investiţii.
Pentru acordarea finanţării, există 3 categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:
solicitanţii eligibili
proiectele eligibile
tipurile de costuri eligibile
3.1 Solicitanţi eligibili
Solicitanţii eligibili pentru a primi finanţare în cadrul „Programului pentru victimele violenţei în
familie‖ sunt:
a) direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului organizate în subordinea
consiliilor judeţene, a consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
b) serviciile publice de asistenţă socială organizate în subordinea consiliilor locale ale
municipiilor, în condiţii bine justificate.
Solicitanţii trebuie să fie direct responsabili de pregătirea, implementarea şi managementul
proiectului şi să nu acţioneze ca intermediar. Solicitantul îşi constituie o echipă de management
al proiectului, recrutată din cadrul personalului propriu.
Centrele înfiinţate prin Proiectele finanţate din acest program, vor funcţiona în subordinea
sau coordonarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel
judeţean/sector al municipiului Bucureşti, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a
Municipiului Bucureşti, precum şi, după caz, în cadrul sau în subordinea serviciilor publice
de asistenţă socială de la nivelul municipiilor, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Să asigure asistenţa victimelor violenţei în familie şi din alte unităţi administrativ-teritoriale pe baza unor convenţii cu
autorităţile locale ale acestora.
86
În vederea derulării proiectelor, solicitanţii pot încheia parteneriate public-public sau
public-privat.
3.1.1 Criteriile de eligibilitate pentru solicitant sunt următoarele:
a) este acreditat ca furnizor de servicii sociale conform legislaţiei în vigoare;
b) dispune de suficiente resurse materiale şi umane pe care le alocă pentru derularea
Proiectului pe care îl propune;
c) are drept de proprietate sau de administrare asupra terenurilor pe care doreşte să
amplaseze noile construcţii sau asupra clădirilor pe care doreşte să le reabiliteze /
extindă, precum şi asupra terenului pe care este amplasată clădirea;
d) menţine obiectul de activitate al Centrului şi asigură întreţinerea şi funcţionarea
acestuia cel puţin 6 ani de la data recepţionării finale a lucrărilor finanţate prin
PIS şi, ulterior acestei perioade, menţine obiectul de activitate al Centrului în
domeniul social, până la finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de
investiţii, calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
e) şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat;
f) asigură o contribuţie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării solicitate,
în bani sau/şi natură; contribuţia în natură va fi evaluată, iar valoarea ei va fi
exprimată în lei.
g) în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de reprezentanţii
legali ai solicitantului şi ai partenerului/partenerilor, aprobat prin hotărâre a
consiliului judeţean, respectiv a consiliului general sau consiliilor locale ale
sectoarelor Municipiului Bucureşti sau, după caz, a consiliului local al
municipiului; acordul de parteneriat este însoţit de o declaraţie de parteneriat
completată conform modelului prevăzut în Anexa E 2 la MOp. Programul pentru
victimele violenţei în familie - Documente standard. Acordul de parteneriat se
materializează printr-o convenţie sau contract de parteneriat.
3.1.2 Incompatibilităţi
Potenţialii solicitanţi nu pot participa la selecţie sau nu pot primi finanţare dacă:
a) au bunurile administrate de către tribunal, au activitatea suspendată sau sunt în
orice situaţie analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în legislaţia
şi reglementările în vigoare;
b) au suferit condamnări definitive pentru o infracţiune privind conduita
profesională, hotărâte de către o instanţă judecătorească cu putere de res judicata
(ex: condamnare împotriva căreia nici un apel nu mai este posibil);
c) sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care ANPF le poate dovedi prin
orice mijloace, cu probe concrete;
d) furnizează informaţii false sau deformate cu privire la datele solicitate în
vederea selectării şi finanţării proiectelor;
e) nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată la buget a impozitelor, taxelor,
contribuţiilor la asigurări sociale şi altor venituri, conform prevederilor legale în
vigoare;
f) nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare
nerambursabilă;
g) mai au în derulare sau au finalizat un contract de finanţare prin care se acoperă
aceleaşi tipuri de cheltuieli în cadrul aceluiaşi obiectiv de investiţii, cu cele
prevăzute în bugetul Proiectului;
h) au fost subiectul unei judecăţi de tip res judicata pentru fraudă, corupţie,
implicare în organizaţii criminale sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul
intereselor financiare ale comunităţilor;
87
i) solicită reabilitarea, inclusiv extinderea unei clădiri, atunci când aceasta,
respectiv terenul pe care este amplasată, se află în litigiu, există înregistrate cereri
de revendicare;
j) solicită construirea unei clădiri pe un teren care se află în litigiu, pentru care
există înregistrată o cerere de revendicare.
Potenţialii solicitanţi sunt de asemenea excluşi de la participarea la selecţia publică sau de la
acordarea de finanţare dacă în perioada derulării procedurii de selecţie:
(a) sunt subiect al unui conflict de interese care priveşte proiectul pentru care
solicită finanţare;
(b) au încercat să exercite presiuni pentru a obţine informaţii confidenţiale sau să
influenţeze comisia de evaluare sau ANPF/MMFES, în timpul procesului de
evaluare a proiectelor prezente sau anterioare.
Solicitanţii trebuie să depună împreună cu cererea de finanţare următoarele declaraţii:
− „Declaraţie pe propria răspundere” că nu se încadrează în nici una din situaţiile de la
punctele de mai sus, de la (a) - (h);
− „Declaraţie pe propria răspundere” că nu se încadrează în situaţia prevăzută la lit. (i) şi (j).
Declaraţiile pe propria răspundere se completează pe formatele prevăzute în Anexa E la MOp
Programul pentru victimele violenţei în familie - Documente standard.
3.1.3 Parteneri eligibili
Solicitanţii pot depune proiecte singuri sau în parteneriat public-public sau public-privat,
respectiv parteneriat cu alte autorităţi publice locale, precum şi cu alţi furnizori de servicii
sociale publici sau privaţi, inclusiv organizaţii non-guvernamentale.
Condiţiile de colaborare, obligaţiile şi drepturile părţilor trebuie stipulate într-un acord de
parteneriat (convenţie sau contract), conform pct. 3.1.1., lit. g).
Este obligatoriu ca acordul de parteneriat cu alţi furnizori de servicii sociale, publici sau privaţi,
să conţină date şi clauze referitoare la condiţiile de atribuire în folosinţa solicitantului a terenului
pentru construcţii noi sau a clădirii destinată reabilitării / extinderii, precum şi a terenului pe care
este amplasată, modalitatea de asigurare ulterioară a finanţării centrului, regimul de administrare
a centrului (de către solicitant sau transferul atribuţiilor de administrare către alt furnizor public
sau privat), precum şi orice alte condiţii care derivă din obligaţiile de implementare ale
proiectului sau din obligaţia de a menţine destinaţia Centrului pentru o perioadă de cel puţin 6
ani de la data recepţionării finale a lucrărilor finanţate prin PIS şi, ulterior acestei perioade,
menţine obiectul de activitate al Centrului în domeniul social, până la finalizarea duratei de
amortizare a obiectivului de investiţii, calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În condiţiile în care furnizorii de servicii sociale privaţi, în calitate de partener, pun la dispoziţia
solicitantului o clădire pentru a fi reabilitată în vederea înfiinţării unui Centru, este obligatorie
încheierea în formă autentică a unui contract de concesiune pe o perioadă egală cu cel puţin
perioada de amortizare a obiectivului de investiţii.
Parteneriatul cu furnizorii privaţi de servicii sociale nu poate avea ca obiect punerea la
dispoziţia solicitantului a terenului pe care urmează să se construiască Centrul.
Acordurile de parteneriat trebuie aprobate prin/în baza hotărârii consiliilor judeţene, locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti/a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau locale
pentru solicitanţi; de asemenea, acordurile trebuie aprobate de parteneri prin hotărâri de consiliu
local sau de consiliu judeţean, în cazul furnizorilor publici, sau prin hotărâri ale organelor de
conducere, în cazul furnizorilor privaţi.
88
Partenerii solicitanţilor participă la implementarea activităţilor proiectului, potrivit
prevederilor din acordul de parteneriat. Managementul de proiect este responsabilitatea
exclusivă a solicitantului.
Numărul maxim de parteneri într-un parteneriat nu trebuie să fie mai mare de 3, inclusiv
solicitantul.
3.1.3.1 Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din proiect
Criteriile de eligibilitate pentru partenerii din proiect sunt următoarele:
e) sunt acreditaţi ca furnizori de servicii sociale;
f) dispun de resursele materiale şi umane necesare funcţionării Centrelor, în
conformitate cu cele asumate în convenţia sau acordul de parteneriat;
g) au drept de proprietate sau de administrare pentru terenurile şi imobilele pe care le
pun la dispoziţia solicitantului, în vederea înfiinţării Centrelor;
h) au aprobat acordul de parteneriat cu solicitantul, în condiţiile prevăzute la
pct.3.1.1. lit. g) şi 3.1.3;
i) au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor către stat.
Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. a) partenerii solicitantului:
a) publici, care, în baza acordului de parteneriat, contribuie doar cu clădirea sau
terenul pentru înfiinţarea Centrului;
b) privaţi, care, în baza acordului de parteneriat, contribuie doar cu clădirea destinată
înfiinţării Centrului.
3.1.3.2. Incompatibilităţi pentru parteneri
Incompatibilităţile prevăzute la pct. 3.1.2. sunt aplicabile şi partenerilor, inclusiv obligaţia
depunerii „Declaraţiei pe propria răspundere” – Anexa E1 la MOp Programul pentru
victimele violenţei în familie .
3.2 Proiecte eligibile
Proiectele trebuie să răspundă nevoilor sociale identificate la nivel de unitate administrativ -
teritorială, respectiv judeţ şi sector al municipiului Bucureşti sau, după caz, municipiu, şi să se
încadreze în obiectivele prevăzute în Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii
fenomenului violenţei în familie aprobată prin HG nr.686/2005, precum şi în strategiile proprii de
dezvoltare a serviciilor sociale, elaborate la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti.
Responsabilitatea managementului proiectului revine integral solicitantului. Solicitantul va
finanţa din fonduri proprii, atât elaborarea studiului de pre-fezabilitate, achiziţia
serviciilor de proiectare, respectiv de elaborare a documentaţiei tehnico-economice
aferente obiectivului de investiţii, cât şi cheltuielile cu procedura de achiziţie a lucrărilor şi
dotărilor corespunzătoare.
3.2.1. Tipurile de activităţi pentru ca un proiect să fie eligibil a primi finanţare prin prezentul
program sunt următoarele:
Crearea de Centre prin:
construcţie sau reabilitare, inclusiv extindere de clădiri, pentru înfiinţarea
de Centre;
dotarea cu mobilierul şi echipamentele necesare funcţionării.
3.2.2. Definirea Centrului
În Centru sunt oferite, în condiţiile legii, următoarele tipuri de servicii:
a) primire şi găzduire temporară pentru o perioadă de la 7 până la 60, respectiv 90 de zile; în
situaţii excepţionale se poate aproba prelungirea până la 180 de zile, numai cu aprobarea
conducerii centrului;
89
b) asistenţă socială şi îngrijire;
c) consiliere juridică;
d) consiliere psihologică, oferind sprijin în vederea adaptării la o viaţă activă şi a realizării
inserţiei sociale şi profesionale a victimei;
e) promovarea unor programe de reinserţie socială a victimelor violenţei în familie;
f) iniţierea şi derularea de programe speciale de protecţie şi asistenţă a victimelor violenţei
în familie;
g) consiliere ocupaţională prin acordarea informaţiilor necesare, dar şi a sprijinului pentru
integrarea în muncă, readaptarea şi recalificarea profesională a persoanelor asistate, pe
baza încheierii de convenţii cu agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă;
h) asigurarea asistenţei medicale, inclusiv a evaluării în cadrul serviciilor de medicină
legală.
Centrul asigură beneficiarilor gratuit serviciile enumerate mai sus.
Capacitatea minimă pentru găzduire a Centrului este de 12 locuri, camerele dispunând de
1 – 3 paturi.
Structura minimă orientativă de personal
Personal de specialitate:
1 asistent social
1 psiholog
1 jurist
1 asistent medical
În funcţie de nevoile identificate pot fi contractate şi serviciile unor specialişti: educator,
psihopedagog, acompaniator/animator.
În baza convenţiei de colaborare încheiate cu spitalele sau cu unităţile sanitare, conform
standardelor în vigoare, Centrele asigură accesul beneficiarilor la servicii medicale.
Personal administrativ:
Şef centru
Paznic
Personal de serviciu (curăţenie) / îngrijitor imobil (se va ţine cont şi de faptul că
beneficiarii Centrului pot fi antrenaţi în activităţi de gospodărire şi curăţenie)
Modelul de amenajare a Centrului cuprinde următoarea structură:
dormitoare - camere cu 1 - 3 locuri
bucătării / bucătărie comună
spălătorii comune şi uscătorii
cameră / camere de petrecere a timpului liber
cabinete pentru consiliere psihologică, consiliere juridică, asistenţă socială, asistenţă
medicală
camere administraţie
grupuri sanitare cu duş
centrală termică
Suprafaţa recomandată a Centrului este de 250 mp.
Modelul de amenajare a Centrului trebuie să se regăsească în propunerea de proiect, în limitele
asigurării funcţionalităţii acestuia şi cu respectarea standardelor existente. La proiectare trebuie
avute în vedere exigenţele minimale pentru locuinţe prevăzute în Anexa 1 la Legea locuinţei
90
nr.114/1996, republicată.
În amenajarea Centrului trebuie ţinut cont de standardele de accesibilizare a clădirii şi a
utilităţilor.
3.2.3 Beneficiarii programului – grupul ţintă Beneficiarii proiectului sunt victimele violenţei în familie.
3.3. Tipuri de cheltuieli eligibile Pentru a fi considerate eligibile, în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să fie necesare, oportune şi justificate pentru realizarea proiectului;
b) să fie contractate în perioada executării proiectului;
c) să fie prevăzute în bugetul proiectului;
d) să se încadreze în costul maxim prevăzut pentru înfiinţarea unui Centru, în condiţiile
prevăzute la pct. 4.1.;
e) să fie planificate corespunzător perioadei de derulare a proiectului;
f) să se realizeze în fapt şi să fie înregistrate în contabilitatea solicitantului şi a partenerilor
acestuia, să fie identificabile şi verificabile, şi să fie dovedite cu documente originale.
Sub rezerva condiţiilor menţionate anterior, cheltuielile ce pot fi finanţate din PIS în cadrul
proiectelor sunt următoarele:
1) Cheltuieli aferente execuţiei obiectivului de investiţii: lucrări de construcţii sau reabilitări, inclusiv extindere, şi de instalaţii electrice, sanitare şi
termice
cheltuieli pentru organizarea de şantier
cheltuieli pentru dotări şi montaj pentru centrala termică, aer condiţionat, internet, cablu
TV, telefon, etc.
2) Cheltuieli pentru dotarea Centrului cu echipamente cheltuieli pentru achiziţia de aparatura electrocasnică (maşină de spălat, frigider, aragaz,
aspirator, televizor etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de veselă şi tacâmuri
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente de birotică (calculatoare, telefon, fax,
imprimantă etc.)
cheltuieli pentru achiziţia de echipamente PSI
alte cheltuieli (trusă medicală de prim ajutor, trusă paramedicală, baterie de teste
psihologice, fotoliu rulant, cărucior copil, pătuţ copil etc.)
3) Cheltuieli cu achiziţionarea de mobilier cheltuieli pentru achiziţia de paturi, dulapuri, noptiere, mese, scaune, canapea, cuiere,
fotolii, mobilier de bucătărie, etajere, fişete, rafturi, măsuţe TV, etc.
alte cheltuieli: mochetă, covoare, corpuri de iluminat, jaluzele etc.
4) Cheltuieli privind activele circulante cazarmament (saltele, lenjerie pat, accesorii de pat, etc)
5) Cheltuieli neprevăzute, în cuantum de până la 10 % din valoarea sumei aprobate în cazul
obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale, extinderilor, transformărilor,
modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcţii şi instalaţii existente, şi în cuantum de
până la 20 % în cazul lucrărilor de intervenţii de natura consolidărilor la construcţii existente şi
instalaţiile aferente.
3.4. Cheltuieli neeligibile
Nu pot fi finanţate din PIS, pentru obiectivul de investiţii următoarele:
elaborarea studiului de prefezabilitate;
91
elaborarea documentaţiei tehnico - economice la nivel de studiu de fezabilitate
necesară pentru obiectivul de investiţii;
procedura de atribuire a contractelor de achiziţii de servicii, lucrări şi bunuri;
dirigenţia de şantier;
taxe, avize, autorizaţii aferente obiectivului de investiţii;
elaborarea documentaţiei necesare (inclusiv caietul de sarcini), precum şi
organizarea procedurilor de achiziţie publică;
achiziţia de terenuri, clădiri;
mijloace de transport auto;
diverse forme de asigurare;
dobânzi bancare;
activităţi referitoare la funcţionarea Centrului (plata salariilor şi alte cheltuieli
curente de funcţionare);
organizarea de seminarii, workshop-uri;
acordarea de burse de studii;
participarea la cursuri de perfecţionare (altele decât cursurile de formare susţinute
de PIS).
3.5. Perioada de implementare a unui proiect
Pentru un proiect care are drept obiectiv de investiţii o construcţie nouă, perioada de
implementare (durata proiectului) este de maximum 17 luni de la data semnării contractului de
finanţare.
Pentru un proiect care are drept obiectiv de investiţii reabilitarea, inclusiv extinderea de clădiri,
perioada de implementare (durata proiectului) este de maximum 10 luni de la data semnării
contractului de finanţare.
Planificarea activităţilor pentru realizarea unui proiect de înfiinţare a unui Centru se realizează în
funcţie de perioada destinată pregătirii documentaţiei de atribuire a contractului de achiziţie
pentru obiectivul de investiţii, derulării procedurii de achiziţie şi de perioada de execuţie a
lucrărilor, dotarea cu echipamente şi punerea în funcţiune a Centrului. Durata de implementare a
proiectului se referă la perioada în care sunt implementate activităţile eligibile ale proiectului,
pentru care se primeşte finanţarea.
Planificarea activităţilor se completează în conformitate cu modelul prevăzut la Anexa D la MOp
Programul pentru victimele violenţei în familie - Planificarea activităţilor.
Secţiunea 4 - Finanţarea proiectelor
4.1. Condiţii de finanţare
Pentru orice finanţare solictată, sumele acordate vor fi calculate în funcţie de suprafaţa
construită, costurile cele mai avantajoase pentru înfiinţarea unui Centru, cu respectarea criteriilor
şi condiţiilor prevăzute la pct. 3.2.2.
La proiectarea Centrelor, respectiv a spaţiilor de locuit din aceste centre, se va ţine cont de
caracterul obişnuit al construcţiei, scopul acesteia fiind asigurarea necesităţilor esenţiale de
odihnă, preparare a hranei, igienă şi educaţie, conform exigenţelor minimale prevăzute de Legea
locuinţei nr.114/1996, republicată şi prevederilor legale în domeniul serviciilor sociale. În plus,
trebuie asigurate condiţiile de securitate şi acces prevăzute în standardele specifice.
Suma maximă solicitată pentru un proiect care are ca obiectiv de investiţii o construcţie nouă a
unei clădiri, şi dotarea acesteia cu echipamentele şi mobilierul necesar, nu trebuie să depăşească
suma de 175.000 euro.
92
Suma maximă solicitată pentru un proiect care are ca obiectiv de investiţii reabilitarea, inclusiv
extinderea unei clădiri, şi dotarea acesteia cu echipamentele şi mobilierul necesar, nu trebuie să
depăşească suma de 115.000 euro.
Exprimarea în Euro se face la rata de schimb valutar leu-euro stabilită de BNR cu 10 zile înainte de data limită
de depunere a proiectelor.
Solicitantul trebuie să contribuie la finanţarea proiectului, din sursele sale proprii ori atrase sau
ale partenerilor acestuia, cu cel puţin 10% din valoarea totală a finanţării solicitate, în bani şi /
sau în natură.
Sunt considerate drept contribuţie locală costurile pentru elaborarea documentaţiei tehnico –
economice, costurile cu procedurile de atribuire a achiziţiei de servicii, lucrări şi bunuri,
elaborarea documentaţiei necesare, organizarea procedurilor de achiziţie publică, precum şi
valoarea clădirilor şi terenurilor puse la dispoziţia proiectului pentru înfiinţarea Centrelor.
În condiţiile în care, lucrările de reabilitare presupun mici amenajări, reparaţii, zugrăveli şi alte
asemenea care nu privesc intervenţii la structura de rezistenţă, compartimentări şi alte lucrări ce
ar afecta siguranţa beneficiarului, acestea se pot realiza cu aportul personalului propriu cu
atribuţii în domeniu al solicitantului, după caz, partenerului.
Fondurile acordate de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse pentru fiecare proiect
provin atât din împrumutul BIRD, respectiv 85%, cât şi 15% din contribuţia României la
finanţarea programului, destinată acoperirii taxelor şi impozitelor aferente execuţiei proiectului
respectiv.
Pentru etapa de selecţie, costul total al Proiectului este reprezentat de valoarea totală a finanţării
solicitate, care se acoperă din fondurile acordate de MMFES prin ANPF, la care se adaugă
contribuţia locală de minim 10 % din valoarea finanţării solicitate.
Pentru etapa de contractare, costul total al Proiectului este cel prevăzut în devizul general din
documentaţia tehnico-economică pentru care se specifică sursele de finanţare: împrumut, buget
de stat, buget local.
4.2. Numărul de proiecte înaintate
În vederea înfiinţării unui Centru, solicitantul poate depune un singur proiect pentru
construirea sau reabilitarea, inclusiv extinderea unui Centru, în acelaşi judeţ/sector al
Municipiului Bucureşti/municipiu sau la nivelul Consiliului General al Municipiul
Bucureşti.
Din fiecare judeţ va fi selectat un singur proiect. În cazuri excepţionale, pot fi acceptate şi
două proiecte (dacă nevoia din unităţile administrativ - teritoriale respective justifică şi
dacă nu există solicitanţi din alte judeţe).
4.3 Procedura de acordare a finanţării
4.3.1 Solicitarea de finanţare
Solicitarea de finanţare este constituită din următoarele documente, prevăzute în Anexele la MOp
Programul pentru victimele violenţei în familie:
Cererea de finanţare - Anexa A;
Formularul proiectului- Anexa B;
Bugetul proiectului - Anexa C;
Planificarea activităţilor- Anexa D;
Documente standard – Anexa E.
93
Solicitanţii trebuie să respecte cu stricteţe formatele din anexe şi să completeze toate paragrafele
şi paginile în ordinea prevăzută. Documentele ataşate la formular trebuie să fie în mod
obligatoriu îndosariate şi să aibă paginile numerotate şi ştampilate.
Solicitanţii trebuie să prezinte solicitarea de finanţare, precum şi toate documentele care o
însoţesc în limba română.
Solicitarea de finanţare şi toate documentele însoţitoare constituie Propunerea de Proiect.
Pentru a obţine punctajul necesar pentru a fi selectat, solicitantul trebuie să aibă în vedere
următoarele:
să evidenţieze existenţa fenomenului violenţei în familie şi situaţia victimelor
violenţei în familie - grupul ţintă, aflate pe teritoriul judeţului, Municipiului
Bucureşti, sectorului Municipiului Bucureşti sau al municipiului;
să justifice, cu date cantitative şi calitative, necesitatea dezvoltării de servicii sociale
specializate destinate grupului ţintă;
să demonstreze că dispune de experienţa, precum şi de resursele umane, financiare şi
materiale necesare administrării şi gestionării serviciilor sociale specializate destinate
categoriei de persoane vulnerabile, victime ale violenţei în familie;
să demonstreze fezabilitatea proiectului, respectiv prin prezentarea studiului de
prefezabilitate, a unui buget adecvat şi a unei planificări corespunzătoare a
activităţilor;
să stabilească un set de indicatori ce trebuie respectaţi pentru a evalua eficienţa
proiectului;
să redacteze proiectul clar şi concis şi să respecte toate criteriile şi condiţionalităţile
înscrise în MOp Programul pentru victimele violenţei în familie.
4.3.2. Documentele care însoţesc solicitarea de finanţare Documentele care însoţesc obligatoriu solicitarea de finanţare sunt următoarele:
1. certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale al solicitantului - în copie;
2.1 extras de carte funciară, spre informare - în original;
2.2 actele doveditoare privind situaţia juridică a clădirii propusă pentru reabilitare, inclusiv
extindere, în care va funcţiona Centrul (contract de vânzare-cumpărare, contract de
concesiune, de închiriere, hotărâre a consiliului judeţean / local / CGMB însoţită de
contractul de închiriere/dare în folosinţă şi alte documente doveditoare, inclusiv acordul
proprietarului de a efectua lucrări de reabilitare / extindere a imobilului în cazul în care
actul de dare în administrare nu prevede expres acest lucru), precum şi situaţia terenului
de sub aceasta – în copie;
2.3 actele doveditoare privind situaţia juridică a terenului pe care va fi construit Centrul – în
copie;
3. Hotărârea Consiliului Judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti/Consiliului
Local al sectorului Municipiului Bucureşti/consiliului local al municipiului, în orginal,
care trebuie să cuprindă date concrete privind:
înfiinţarea Centrului şi asumarea costurilor aferente în completarea celor asigurate
prin programul PIS;
asigurarea contribuţiei de minim 10% din valoarea totală a finanţării solicitate;
asumarea costurilor de funcţionare a Centrului şi menţinerea destinaţiei acestuia
pentru o perioadă de 6 ani de la darea în funcţiune a acestuia şi, ulterior,
menţinerea obiectului de activitate al Centrului în domeniul social până la
finalizarea duratei de amortizare a obiectivului de investiţii, calculată conform
legii;
desemnarea echipei de management a proiectului (se menţionează funcţia
persoanei şi nu numele acesteia);
94
desemnarea persoanei împuternicite să înainteze cererea de finanţare şi să
semneze contractul de finanţare (se menţionează funcţia persoanei şi nu numele
acesteia);
4. certificatul de atestare fiscală - în original;
5. studiul de prefezabilitate pentru obiectivul de investiţii, cu respectarea prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective şi lucrări publice;
6. fişa bunului mobil sau imobil pentru dovedirea valorii de inventar a acestora înscrisă în
contabilitatea solicitantului, doar pentru situaţia în care contribuţia locală se asigură şi în
natură – în copie;
7.organigrama direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului / Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti sau, după caz, a SPAS-ului din
subordinea municipiilor, din care să reiasă centrele aflate în subordine sau coordonare – în
copie;
8. ultima situaţie financiară a solicitantului - în copie;
9. după caz, acordul de parteneriat, încheiat în condiţiile prevăzute la pct. 3.1.3. – în original;
acordul este însoţit de copia hotărârii consiliului local/consiliului judeţean/Consiliului
General al municipiului Bucureşti, pentru solicitant, şi a hotărârii de consiliu local sau de
consiliu judeţean, în cazul furnizorilor publici sau a hotărârii organelor de conducere, în
cazul furnizorilor privaţi, pentru parteneri, conform pct. 3.1.1. lit. g).
În situaţia parteneriatului, pentru parteneri se solicită, după caz, documentele prevăzute la pct.
1, 2.1, 2.2, 2.3, 4, 9, precum şi cele din Anexa E.
4.3.3 Prezentarea Propunerii de Proiect
Solicitarea de finanţare şi toate documentele însoţitoare constituie Propunerea de Proiect.
Solicitanţii trebuie să prezinte Propunerea de Proiect completată în limba română, în 4
exemplare, un original şi trei copii.
Propunerile de Proiect completate de mână, nu vor fi acceptate.
Propunerea de Proiect este obligatoriu numerotată, ştampilată pe fiecare pagină şi îndosariată,
atât în dosarul original, cât şi în cele trei copii, în următoarea ordine:
I. OPIS-ul documentelor
II. Solicitarea de finanţare, compusă din cinci părţi:
1) Anexa A la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Cererea de finanţare;
2) Anexa B la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Formularul proiectului;
3) Anexa C la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Bugetul proiectului;
4) Anexa D la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Planificarea activităţilor;
5) Anexa E la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Documente standard.
III. Documentele care însoţesc solicitarea de finanţare referitoare atât la solicitant, cât şi la
parteneri, în ordinea enumerată la pct. 4.3.2.
Scurta descriere a modului de estimare a cheltuielilor prevăzute în buget însoţeşte formularul
„Bugetul proiectului‖, prevăzut în Anexa C la la MOp Programul pentru victimele violenţei în
familie. Descrirea cuprinde preţul mediu pe mp de construcţie la cheie, preţul mediu pe mp de
amenajare spaţii exterioare, tipul şi numărul dotărilor de mobilier şi echipamente pe cameră,
cabinete, bucătărie, cameră de zi, precum şi o prezentare succintă a contribuţiei în natură,
respectiv bunurile mobile şi/sau imobile şi valoarea acestora înscrisă în documentele financiar-
contabile, dacă este cazul.
95
Vă rugăm să completaţi solicitarea de finanţare cu atenţie şi cât mai clar posibil, pentru a uşura
evaluarea acestuia. Fiţi precişi şi furnizaţi suficiente detalii pentru a asigura claritatea, în special
în ceea ce priveşte modul în care va fi atins scopul proiectului, avantajele care vor rezulta din
implementarea proiectului şi modul în care proiectul propus este relevant pentru obiectivele
programului.
Atenţie la completarea formularului de buget pe capitole de cheltuieli eligibile şi sumele
aferente.
Secţiunea 5 - Procesul de evaluare a proiectelor
5.1 Evaluarea şi selectarea Propunerilor de proiect În vederea evaluării şi selectării Propunerilor de Proiect se constituie Comisia de selecţie a
proiectelor, prin Decizia Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei.
După elaborarea şi aprobarea MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie, prin ordin al
ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse se demarează procedura de selecţie a
proiectelor. După încheierea unei proceduri de selecţie, în cazul în care nu au fost accesate toate
fondurile se procedează la organizarea altei proceduri. Totodată, dacă informaţiile rezultate în
urma unei proceduri demonstrează necesitatea modificării şi completării unor prevederi ale
MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie, acesta se modifică şi se completează şi se
supune din nou aprobării prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse.
5.2 Selecţia proiectelor
Procedura de selecţie a proiectelor presupune următoarele secvenţe:
a) elaborarea şi aprobarea MOp Programul pentru victimele violenţei în familie;
b) publicarea MOp Programul pentru victimele violenţei în familie pentru
informarea potenţialilor solicitanţi;
c) publicarea anunţului de participare;
d) răspuns la clarificări solicitate;
e) depunerea propunerilor de proiecte;
f) evaluarea şi selectarea propunerilor de proiect;
g) aprobarea proiectelor eligibile pentru a fi finanţate şi a solicitanţilor selectaţi;
h) comunicarea rezultatelor evaluării;
i) aprobarea prin Hotărâre de Guvern a indicatorilor tehnico-economici pentru
obiectivele de investiţii;
j) încheierea contractelor de finanţare.
5.2.1 Mediatizarea MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
După elaborarea şi aprobarea MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie, se
demarează mediatizarea acestuia, precum şi prezentarea PIS la nivel local.
5.2.2 Publicarea anunţului de participare şi a Mop. Programul pentru victimele violenţei în
familie
În vederea demarării procedurii de selecţie a proiectelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia
Familiei publică un anunţ de participare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, într-un
cotidian central de mare tiraj, precum şi pe site-urile: www.anpf.ro, www.mmuncii.ro
În anunţul de participare sunt menţionate, în principal, informaţii referitoare la accesarea MOp.
Programul pentru victimele violenţei în familie, data şi locul depunerii proiectelor, modalitatea
de solicitare a clarificărilor, criteriile minime de selecţie, criteriul de atribuire a finanţării.
Potenţialii solicitanţi pot accesa MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie, astfel:
96
de pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei www.anpf.ro sau al
Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse www.mmuncii.ro;
de la sediul DMIS teritoriale.
5.2.3 Răspuns la clarificări solicitate
În cazul în care solicitantul are nevoie de clarificări referitoare la conţinutul MOp. Programul
pentru victimele violenţei în familie, se poate adresa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Familiei, dar nu mai târziu de 10 zile calendaristice înaintea termenului limită de depunere a
proiectelor, la numărul de telefon/fax, precum şi la adresa de e-mail, ce vor fi prezentate în
anunţul de participare.
5.2.4 Depunerea Propunerilor de Proiecte
Propunerile de proiecte, care cuprind solicitarea de finanţare şi documentele însoţitoare, se depun
în pachet închis, în patru exemplare – un original şi trei copii, prin curier, la registratura
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei din str. Dem I. Dobrescu nr. 2 – 4, Corp D, etaj 6,
sector 1, Bucureşti, până la termenul limită prevăzut în anunţul de participare.
Pe pachetul închis (cutie) se fac următoarele menţiuni:
Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei;
numele şi adresa completă a solicitantului;
denumirea programului: PIS - Programul pentru victimele violenţei în familie;
A NU SE DESCHIDE INAINTE DE DATA … (termenul limită de depunere a
documentaţiei prevăzut în anunţul de participare).
Odată cu cele patru exemplare pe suport de hârtie trebuie depusă şi o copie pe suport electronic.
În dosarul care conţine propunerea de proiect, atât în original, cât şi în copii, documentaţia se
prezintă în ordinea prevăzută la pct. 4.3.3.
5.2.5 Evaluarea şi selectarea Propunerilor de proiecte
Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de finanţare este oferta cea mai avantajoasă din
punct de vedere tehnico-economic şi cea mai eficientă din perspectivă socială.
Evaluarea Propunerilor de Proiecte se realizează în două etape:
a) evaluarea de birou;
b) evaluarea de teren.
Selecţia Propunerilor de Proiecte se realizeată în mai multe etape:
a) selecţia proiectelor eligibile pentru finanţare;
b) aprobarea documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de investiţii.
Deschiderea propunerilor de proiecte se realizează la data şi locul prevăzute în anunţul de
participare. Solicitanţii pot participa la deschiderea propunerilor de proiecte.
5.2.5.1. Evaluarea de birou
a)Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii proiectelor
Se verifică dacă proiectul a fost primit în timp, dacă documentaţia este completă, în conformitate
cu lista documentelor prevăzute la pct. 4.3.3., dacă valoarea solicitată se încadrează în limitele
prevăzute la pct. 4.1.
Se verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate prevăzute la Secţiunea 3.
În condiţiile în care, din documentaţia de solicitare a finanţării lipsesc maximum trei documente,
Comisia de selecţie a proiectelor poate decide solicitarea acestora, în baza unei notificări
transmise pe fax sau pe e-mail. Prezentarea documentelor se realizează în termen de 72 de ore de
la data primirii notificării de către solicitant, atât prin fax şi/sau e-mail, cât şi prin poştă cu
confirmare de primire, curierat sau personal.
97
Dacă Anexa A (Cererea de finanţare) sau Anexa B (Formularul Proiectului) sau Anexa C
(Bugetul Proiectului) la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie lipsesc din
documentaţia transmisă, proiectul va fi în mod automat respins.
b) Evaluarea calităţii proiectelor
Comisia de selecţie procedează la selectarea proiectelor prin aplicarea grilei de evaluare. Pot fi
selectate proiectele care au obţinut un punctaj de minim 60 de puncte, iar selecţia se face în
ordinea descrescătoare a punctajului obţinut.
Evaluarea propunerilor de proiecte se realizează pe baza următoarelor criterii:
Grilă de evaluare:
CRITERII Punctajul
maxim
Punctaj acordat de
evaluatori
Punctaj
obţinut
1 2 3 4 5
1. consistenţa tehnică – calitatea proiectului din
punct de vedere tehnic: 30
corespondenţa dintre problemele identificate pe de
o parte şi obiectivele şi activităţile proiectului, pe
de altă parte;
5
justificarea înfiinţării Centrului pe baza evaluării
nevoilor comunităţii pe teritoriul căreia trăiesc
persoanele;
10
încadrarea activităţilor proiectului în obiectivele
prioritare ale Proiectului de Incluziune Socială –
Programul pentru victimele violenţei în familie şi
ale Strategiei naţionale în domeniul prevenirii şi
combaterii violenţei în familie;
10
eficacitatea proiectului – coerenţa conceperii
planului general al proiectului, claritatea planului
de acţiune, indicatori de rezultat şi eficienţă;
5
2. soliditate economică şi financiară – eficienţa
proiectului 20
procentul din bugetul unităţii administrativ-
teritoriale (judeţ/sector/municipiu) alocat pentru
funcţionarea şi dezvoltarea de servicii sociale în
ultimii patru ani;
6
realismul şi echilibrul costurilor prevăzute în
bugetul proiectului(costul referitor la cheltuielile
eligibile prevăzute în bugetul proiectului este
estimat în baza studiului de prefezabilitate);
8
bugetul este întocmit corect şi conţine toate
informaţiile solicitate în Anexa B Formularul
Proiectului la MOp Programul pentru victimele
violenţei în familie
6
3. rezultatele aşteptate 10
efectul proiectului asupra grupului ţintă şi asupra
fenomenului violenţei în familie 5
cuantificarea rezultatelor preconizate, indicatori
calitativi şi cantitativi 5
4. capacitatea de realizare a
proiectului/management al proiectului 15
98
structura şi competenţa echipei de implementare a
proiectului, precum şi experienţa tehnică a
solicitantului, inclusiv în managementul
proiectelor;
7
capacitatea managerială actuală a solicitantului cu
privire la dezvoltarea şi administrarea unor servicii
sociale de calitate
8
5. metodologia de acordare a serviciilor 6
prezentarea instrumentelor de lucru, metodelor de
intervenţie, criteriilor de selecţie a beneficiarilor,
modalităţilor de promovare a serviciilor Centrului,
implicării beneficiarilor în activităţile Centrului şi
a consultării lor în privinţa planului individualizat
de intervenţie, în concordanţă cu legislaţia în
domeniu;
6
6. sustenabilitatea proiectului 14
durabilitatea proiectului (asigurarea continuităţii
acestuia, destinaţii posibile având în vedere
potentiala schimbare a profilului beneficiarilor
după o perioadă de 6 ani), planul de menţinere a
Centrului.
10
ponderea crescută a contribuţiei locale (procentul
minim al cofinanţării depăşeşte 10 %); 4
7. unicitatea proiectului 5
nu mai există niciun centru destinat victimelor
violenţei în familie (care oferă inclusiv găzduire)
în unitatea administrativ-teritorială;
5
Semnătura evaluatorului
Punctaj total 100
5.2.5.2 Evaluarea de teren
În urma verificării conformităţii administrative şi a eligibilităţii proiectelor, precum şi a evaluării
calităţii proiectelor, Comisia de selecţie solicită evaluarea de teren printr-o notificare adresată
DMIS. Notificarea referitoare la realizarea evaluării de teren şi întocmirea raportului de evaluare
este însoţită de o copie a propunerii de proiect.
DMIS verifică dacă informaţiile cuprinse în Propunerea de Proiect corespund realităţii din teren
şi întocmeşte un raport de evaluare. Raportul va fi redactat conform modelului prevăzut în Anexa
F la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie. Raportul va conţine inclusiv date şi
informaţii detaliate (după caz) referitoare la unele din aspectele constatate pe teren şi va
recomanda acordarea sau neacordarea finanţării.
În situaţia în care, în urma evaluării de birou, Comisia de selecţie a menţionat în notificarea prin
care a solicitat evaluarea de teren informaţii suplimentare sau/şi anumite recomandări cu privire
la corectarea unor erori (materiale, aritmetice) din documentele aferente proiectului, DMIS
comunică aceste aspecte solicitanţilor în vederea îmbunătăţirii sau completării documentelor
respective. În condiţiile în care, solicitantul nu corectează erorile (materiale, aritmetice) şi nu
completează sau revizuieşte documentele conform notificărilor, Propunerea de Proiect se
respinge.
99
După finalizarea evaluării de teren, DMIS teritoriale întocmesc şi transmit Comisiei de selecţie
din cadrul ANPF rapoartele de evaluare de teren în termenul stabilit de aceasta, în funcţie de
numărul de proiecte ce urmează a fi evaluat.
Secţiunea 6 - Contractele de finanţare
6.1 Selecţia proiectelor eligibile pentru finanţare
6.1.1 Criteriile de respingere a proiectelor:
1. Propunerea de Proiect a fost primită după data limită de depunere a ofertelor;
2. Propunerea de Proiect nu respectă condiţiile de conformitate administrativă;
3. nu se îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în MOp. Programul pentru
victimele violenţei în familie;
4. nu au întrunit punctajul minim de 60 de puncte;
5. punctajul întrunit este mai mic decât punctajul ultimului proiect selectat, în limita
bugetului alocat acestui obiectiv al Programului;
6. lipsa Anexelor A, B sau C la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie;
7. nerespectarea solicitării de corectare a erorilor sau de completare a documentelor
notificate de Comisia de selecţie.
6.1.2. Aprobarea proiectelor şi a solicitanţilor selectaţi
În urma evaluării de birou şi de teren, Comisia de selecţie propune spre aprobare ministrului
muncii, familiei şi egalităţii de şanse lista propunerilor de proiecte selectate. Aceasta va fi
aprobată prin ordin.
6.1.3. Comunicarea rezultatelor evaluării şi selecţiei
Solicitanţii sunt notificaţi cu privire la rezultatul evaluării şi selecţiei, în termen de 5 zile
lucrătoare de la aprobarea, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, a listei
prevăzute la pct. 6.1.2. Notificarea se transmite în scris, cu confirmare de primire.
În termen de 7 zile lucrătoare de la primirea notificării, certificată prin data poştei pe confirmarea
de primire, solicitanţii pot contesta rezultatul selecţiei.
Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin decizie a Preşedintelui Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Familiei. Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile lucrătoare
de la data înregistrării acestora la Registratura Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, iar
rezultatul se comunică solicitantului, în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la data
soluţionării, cu confirmare de primire.
6.2. Selecţia proiectelor în vederea încheierii contractelor de finanţare
În conformitate cu prevederile art. 42 alin.(2) din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice,
solicitanţii câştigători au obligaţia de a elabora documentaţia tehnico-economică (studiu de
fezabilitate, cu deviz general care include atât cheltuielile pentru lucrările de construcţie, cât şi
cele pentru dotări cu bunuri şi echipamente) aferentă obiectivului de investiţii.
Perioada de elaborare a documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiţii
prevăzut în propunerea de proiect selectată este de maximum 120 de zile de la data primirii
de către solicitant a comunicării rezultatului selecţiei de către Agenţia Naţională pentru
Protecţia Familiei.
6.2.1 Verificarea şi aprobarea documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de investiţii
Devizul general, rezultat ca urmare a întocmirii documentaţiei tehnico-economice, nu
trebuie să depăşească valoarea aprobată pentru realizarea obiectivului de investiţii pentru
înfiinţarea Centrului, înscrisă în lista prevăzută la pct. 6.1.2. aprobată prin ordinul
ministrului. În caz contrar, diferenţele sunt suportate din surse proprii, prezentându-se în
100
acest sens, HCJ / HCL al sectorului municipiul Bucureşti/ Hotărâre a Consiliului General
al Municipiului Bucureşti/HCL al municipiului, de asumare a costurilor suplimentare.
Neprezentarea HCJ / HCL al sectorului municipiul Bucureşti / HCGMB / HCL al
municipiului pentru asumarea costurilor suplimentare conduce la respingerea proiectului
prin neîncheierea contractului de finanţare.
Documentaţia tehnico-economică ce va sta la baza elaborării proiectului de hotărâre a
Guvernului cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi fiecărui obiectiv de
investiţii trebuie aprobată prin hotărâre a consiliului judeţean/a consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti/ a Consiliului General al Municipiului Bucureşti / a consiliului local al
municipiului, înainte de a fi transmisă Comisiei de selecţie a proiectelor din cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Familiei, la adresa str. Dem I. Dobrescu nr. 2-4, corp D, et. 6, sector
1, Bucureşti. Documentaţia tehnico-economică este însoţită de avizul Inspectoratului de Stat în
Construcţii, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1072/2003 privind avizarea
de către Inspectoratul de Stat în Construcţii a documentaţiilor tehnico-economice pentru
obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
precum si de avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrari Publice de Interes National si
Locuinte, in conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 573/200 si ale Ordinului nr.
854/2007al Ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor. (vezi ANEXE LA
MANUALUL OPERATIONAL, Anexa F – Scheme de implementare)
6.2.2. Încheierea contractelor de finanţare
În baza documentaţiei tehnico-economice aferente proiectelor, la propunerea ANPF, Ministerul
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse promovează proiectul/proiectele de hotărâre a Guvernului
pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii.
Contractele de finanţare se încheie după publicarea hotărârii de Guvern. Părţile contractante sunt:
DMIS, reprezentată de directorul executiv şi DGASPC, respectiv DGASMB sau, după caz,
SPAS-ul de la nivel de municipiu, reprezentat de persoana împuternicită să înainteze cererea de
finanţare şi să semneze contractul de finanţare desemnată prin HCJ/HCL/HCGMB.
Modelul de contract este prevăzut în Anexa A la Manualul Operaţional pentru Partea a III – a
Programe de Asistenţă Socială.
Contractul se încheie în patru exemplare originale. Două exemplare ale contractului se
transmit Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, astfel:
un exemplar la UMP;
un exemplar la comisia de monitorizare a implementării Programului pentru victimele
violenţei în familie din cadrul ANPF.
MMFES, în termen de maxim 48 de zile calendaristice de la încheierea contractului, va publica
în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, un anunţ de atribuire.
Contractul se încheie în Euro la valoarea aprobată prin ordinul ministrului muncii, familiei şi
egalităţii de şanse.
După încheierea contractului, solicitantul poate demara procedura de achiziţie a lucrărilor
obiectivului de investiţii. Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, atât pentru
achiziţia serviciilor de proiectare şi elaborarea studiilor de fezabilitate, cât şi pentru
achiziţia de lucrări şi bunuri va fi elaborată de solicitant şi va avea avizul obligatoriu al
DMIS.
După promovarea proiectului/proiectelor de hotărâre a Guvernului, Comisia de selecţie a
proiectelor îşi încetează activitatea şi se înfiinţează, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi
101
egalităţii de şanse, Comisia de monitorizare a implementării Programului pentru victimele
violenţei în familie, comisie formată în cadrul ANPF.
Secţiunea 7 - Anexe la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
a) Anexa A la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Cererea de finanţare;
b) Anexa B la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Formularul proiectului;
c) Anexa C la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Bugetul proiectului;
d) Anexa D la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Planificarea
activităţilor;
e) Anexa E la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Documente standard;
f) Anexa F la MOp Programul pentru victimele violenţei în familie - Model de raport de
evaluare.
102
PROGRAMUL
VICTIMELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
ANEXE LA MANUALUL OPERAŢIONAL
103
ANEXA A
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
CERERE DE FINANŢARE
1. Date referitoare solicitant:
− Solicitantul………………………………………………………..……..………………… (denumire);
− cu sediul………………………………………………….….(localitatea, strada, sector/judeţ);
− înfiinţat/ă prin hotărârea consiliului judeţean/local al sectorului municipiului/a Consiliului
General al Muncipiului Bucureşti/a consiliului local al municipiului nr.……………..;
− personalitate juridică: cu fără
− adresa poştală a solicitantului……………………………….….......…...........………(adresa completă);
− telefon………………(prefixul judeţului, număr);
− fax……………… ... (prefixul judeţului, număr);
− e-mail……………………………………………….;
− website……………..……………………………………..;
− cod fiscal nr. ................, emis de ................................. din data de ..........................................;
− cont nr. ......................................., deschis la Trezoreria ................................. cu sediul
în…………………………………………………………………………………….....…(adresă completă);
− numele persoanei(lor) cu drept de semnătură……………………..………………...…………;
− funcţiile persoanei(lor) cu drept de semnătură……………………………………...…..………;
− reprezentat de…………………………………………….(funcţia persoanei împuternicite prin
HCJ/HCL/HCGMB)
2. Denumire proiect: Centrul multifuncţional de servicii sociale integrate destinat victimelor violenţei în
familie victimelor violenţei în familie – localitate, judeţ/sector al mun. Bucureşti……………………………
3. Costul Proiectului: total ………………………Euro………………………..lei, din care:
− valoarea finanţării solicitate………….…Euro…………..……..lei.
− contribuţia solicitantului (minim 10%)…..…… ……. Euro………….……...lei.
4. Persoana împuternicită prin HCJ/HCL/HCGMB să solicite finanţarea din PIS şi să semneze
contractul de finanţare pentru prezentul Proiect:
− nume……………….……………………..;
− prenume………….……………………….;
− funcţie……….……………………………;
− adresă…….……………………………….;
− telefon.…………………………………....;
− fax.…………………………………….….;
− e-mail…………………………………..….
Persoana împuternicită coordonează activitatea echipei de management a Proiectului.
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ........................
...................................
104
ANEXA B
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
FORMULAR de PROIECT
Centrul multifuncţional de servicii sociale integrate
destinat victimelor violenţei în familie
Denumire ... (localitatea, judeţul sau sector al municipiului
Bucureşti)
Solicitantul:
Adresa Solicitantului:
Dosar Nr.*
__________________
*se completează de către Comisia de selecţie a proiectelor
105
PROIECTUL
1. Descriere
Centrul multifuncţional de servicii sociale integrate destinat victimelor violenţei în familie –
(construcţie sau reabilitare, inclusiv extindere clădire)
se bifează căsuţa corespunzătoare
Costul total al Proiectului ...........................Euro............................................................Lei
Valoarea finanţării solicitate din PIS:
Euro valoarea în Euro se calculează la rata de schimb valutar comunicată de BNR
cu 10 zile înainte de termenul limită de depunere a documentaţiei Lei
Contribuţia locală
Euro Valoarea în Euro se calculează la rata de schimb valutar comunicată de BNR
cu 10 zile înainte de termenul limită pentru depunerea proiectului. Lei
1.3. Obiectivul proiectului
Obiectiv general …………………………………………………………………………………
Obiective specifice ……………………………………………………………………………….
2. Justificare (maxim 2 pagini)
Informaţii relevante :
2.1. prezentare generală a problemelor sociale din judeţ/sector al municipiului Bucureşti/municipiu şi a
principalelor categorii de persoane vulnerabile;
2.2. grupul ţintă – victimele violenţei în familie:
a) situaţia fenomenului violenţei în familie: număr total de victime ale violenţei în familie
înregistrate la nivelul unităţii administrativ teritoriale;
b) numărul de persoane victime ale violenţei în familie beneficiare ale serviciilor specilizate.
2.3. date existente din evaluările locale privind procentul victimelor violenţei în familie care solicită
servicii de asistenţă, date cantitative şi calitative cu privire la victimele violenţei în familie (număr,
evidenţe, surse, estimări), în condiţiile în care dispuneţi de astfel de evaluări;
2.4. numărul de unităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie care funcţionează la nivelul
unităţii administrativ – teritoriale a solicitantului;
2.5. relevanţa proiectului pentru grupul ţintă: în ce mod centrul multifuncţional de servicii sociale
integrate destinat victimelor violenţei în familie răspunde nevoilor beneficiarilor, care au fost criteriile în
baza cărora s-a ales amplasamentul centrului, dacă există locuri de muncă disponibile în localitatea
respectivă, dacă există solicitări înregistrate pentru acordarea de asistenţă socială specilizată din partea
persoanelor din grupul ţintă (numărul lor) sau există date din alte surse privind dimensiunea
fenomenului violenţei în familie, care au fost criteriile care au stat la baza stabilirii capacităţii centrului
propuse în proiect, alte date relevante; 2.6. relevanţa proiectului pentru strategia de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel judeţean/al
sectorului municipiului Bucureşti/ al municipiuluiBucureşti/ al municipiului, şi înscrierea acestuia în
obiectivele Strategiei naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2005.
Obiectiv de investiţii construcţie nouă şi dotări echipamente şi mobilier
Obiectiv de investiţii reabilitare, inclusiv extindere clădire şi dotări echipamente şi mobilier
106
3. Date tehnice referitoare la centrul multifuncţional de servicii sociale integrate destinat
victimelor violenţei în familie
3.1. suprafaţă amenajată pentru camera de locuit;
3.2. numărul de persoane/cameră de locuit;
3.3. număr camere de locuit;
3.4. număr camere de zi pentru socializare, după caz;
3.5. suprafaţă amenajată pentru camerele de zi pentru socializare;
3.6. număr grupuri sanitare şi cabine de duş pentru beneficiari;
3.7. număr grupuri sanitare pentru personalul centrului;
3.8. suprafaţă amenajată pentru bucătării / pentru prepararea şi servirea mesei / pentru depozitarea
alimentelor;
3.9. suprafaţă amenajată spălătorii, uscătorii comune;
3.10. număr camere pentru personal administrativ;
3.11. număr cabinete pentru personal de specialitate şi suprafaţa orientativă destinată fiecăruia;
3.12. suprafaţă totală amenajată pentru cabinetul de consiliere psihologică, cabinetul de asistenţă şi
consiliere socială, cabinetul de consiliere juridică, cabinetul de asistenţă medicală;
3.13. suprafaţă totală a centrului.
4. Descrierea detaliată a activităţilor (maxim 3 pagini)
Cuprinde descrierea detaliată a fiecărei activităţi realizate pentru implementare proiectului. Descrierea
activităţilor nu reprezintă planificarea acestora.
5. Metodologia (maxim 8 pagini)
Descrierea detaliată privind:
5.1. metoda de implementare a proiectului, etape;
5.2. proceduri de monitorizare şi evaluare internă a proiectului;
5.3. nivelul de implicare şi activitatea partenerilor în proiect, după caz;
5.4. justificarea rolului fiecărui partener, după caz;
5.5. echipa propusă pentru managementul proiectului (pe funcţii: nu este nevoie a se include nume
ale persoanelor în aceasta secţiune);
5.6. detalii privind criteriile de selectare a partenerilor, după caz.
5.7. reguli generale de organizare şi funcţionare a centrului (în principal: tipuri de servicii acordate,
categorii de personal, instrumente de lucru, metode de intervenţie, criterii de selecţie a
beneficiarilor, modalităţi de promovare a serviciilor centrului, modalităţi de implicare a
beneficiarilor în activităţile centrului şi de consultarea în privinţa planului individualizat de
intervenţie etc.); 5.8. proceduri de monitorizare şi evaluare internă a activităţilor centrului.
6. Durata proiectului şi planificarea activităţilor
Durata proiectului va fi de ................. luni.
Planificarea activităţilor se întocmeşte în conformitate cu modelul prevăzut la anexa D la MOp.
Programul pentru victimele violenţei în familie. Planificarea activităţilor trebuie să includă şi activităţile
premergătoare lucrărilor de construcţii sau de reabilitare, inclusiv extindere, precum şi cele de dotare.
Planificarea activităţilor demarează cu prima lună de la încheierea contractului de finanţare cu DMIS,
respectiv: „luna 1”, „luna 2” etc.
Planificarea activităţilor trebuie să fie suficient de detaliată pentru a furniza informaţii cu privire la
pregătirea şi implementarea fiecărei activităţi.
7. Rezultate aşteptate (maxim 4 pagini)
7.1. Impactul estimat asupra grupului ţintă
a) cum va contribui proiectul la prevenirea riscului de excluziune a victimelor violenţei în familie;
b) cum va contribui proiectul la reducerea fenomenului violenţei în familie;
Cu respectarea normelor de autorizare sanitară
107
c) cum va contribui proiectul la soluţionarea situaţiei de criză şi la creşterea calităţii vieţii a persoanelor
din grupul ţintă.
7.2. Rezultate ce pot fi cuantificate - cum va contribui proiectul la creşterea accesului la
serviciile sociale specializate destinate persoanelor din grupul ţintă.
7.3. Sustenabilitatea proiectului
Faceţi referire la următoarele aspecte:
a) în ce măsură proiectul va contribui la atingerea obiectivului general al PIS;
b) durabilitatea proiectului (ex.: asigurarea continuităţii acestuia cu păstrarea destinaţiei iniţiale,
domeniul de funcţionare previzionat în cazul schimbării destinaţiei centrului, ulterior perioadei de 6 ani,
etc);
8. Soliditate economică şi financiară a proiectului
a) menţionaţi cât la sută (procentul) din bugetul unităţii administrativ-teritoriale (judeţ/municipiul
Bucureşti/sector al Municipiului Bucureşti/municipiu) a fost alocat anual, în ultimii 4 ani, pentru
funcţionarea şi dezvoltarea de servicii sociale;
b) menţionaţi cât la sută (procentul) din bugetul unităţii administrativ-teritoriale (judeţ/municipiul
Bucureşti/sector al Municipiului Bucureşti/municipiu) a fost alocat anual, în ultimii ani, pentru
funcţionarea şi dezvoltarea servicii sociale destinate victimelor violenţei în familie;
c) prezentaţi bugetul proiectului în conformitate cu modelul prevăzut în anexa Anexa C la MOp.
Programul pentru victimele violenţei în familie.
9. Performanţa managerială a solicitantului (maxim 6 pagini)
9.1. Informaţii privind capacitatea de administrare, gestionare şi dezvoltare a serviciilor sociale de către
solicitant:
a) numărul de personal angajat la nivelul DGASPC/DGASMB/SPAS, din care: numărul de personal
calificat în asistenţă socială şi alte profesii din domeniul asistenţei sociale;
b) numărul de personal angajat pentru asistenţa victimelor violenţei în familie;
c) numărul unităţilor de asistenţă socială aflate în subordinea sau coordonarea
DGASPC/DGASMB/SPAS;
d) numărul şi tipul unităţilor de prevenire şi combatere a victimelor violenţei în familie în subordinea sau
coordonarea DGASPC/DGASMB/SPAS;
e) pentru ce tipuri de servicii este acreditat;
f) numărul de centre noi şi de lucrări de renovare la centrele existente (indiferent de categoria de
beneficiari) au fost realizate în ultimii doi ani;
g) are experienţă în investiţii şi achiziţii publice, eventual dispune de un compartiment specializat;
h) are experinţă în managementul proiectelor.
108
ANEXA C
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
Bugetul proiectului
Denumirea: Centrul multifuncţional de servicii sociale integrate destinat victimelor violenţei în familie din .....
Linie bugetară
Finanţare buget de stat, prin
bugetul alocat MMFES
Contribuţie locală Total
Euro
Unitate Cost
unitar
Euro***
Cost
total
Euro***
Unitate Cost
unitar
Euro***
Cost
total
Euro***
1. Cheltuieli necesare realizării investiţiei de bază
1.1. cheltuieli pentru proiectul tehnic**
1.2. cheltuieli pentru taxe, avize şi autorizaţii**
1.3. cheltuieli pentru organizarea de şantier
1.4. cheltuieli pentru dirigenţia de şantier**
1.5. cheltuieli pentru construcţii şi instalaţii electrice,
sanitare şi termice
1.6. cheltuieli pentru dotări şi montaj pentru centrala
termică, aer condiţionat, internet, cablu TV, telefon, etc.
Total 1
2. Cheltuieli pentru dotarea centrului cu echipamente
2.1. cheltuieli pentru achiziţia de aparatură
electrocasnică (maşină de spălat, frigider, aragaz,
aspirator, televizor etc.);
2.2. cheltuieli pentru achiziţia de veselă şi tacâmuri;
2.3. cheltuieli pentru achiziţia de echipamente de birotică
(calculatoare, telefon, fax, imprimantă etc.);
2.4. cheltuieli pentru achiziţia de echipamente PSI;
2.5. alte cheltuieli (trusă medicală de prim ajutor, trusă
paramedicală, baterie de teste psihologice, etc.)
Total 2
3. Cheltuieli cu achiziţionarea de mobilier
3.1. cheltuieli pentru achiziţia de paturi, dulapuri,
noptiere, mese, scaune, canapea, cuiere, fotolii, mobilier
de bucătărie, etajere, fişete, rafturi, măsuţe TV etc.;
3.2. alte cheltuieli (mochetă, covoare, corpuri de iluminat
etc.)
Total 3
4. Cheltuieli privind activele circulante
4.1. cazarmament (saltele, lenjerie pat, accesorii pat etc.)
Total 4
5. Cheltuieli cu procedura de achiziţie
5.1. cheltuieli cu procedura de atribuire** a contractelor
de achiziţie lucrări, bunuri şi servicii
Total 5
6. Cheltuieli neprevăzute ( 10%, respectiv 20%)
6.1. cheltuieli neprevăzute (respectiv 10%, sau după caz,
20% în situaţia în care este nevoie de lucrări de
consolidare), în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Total 6
TOTAL (total 1 – 6)
Se anexează: o scurtă descriere a modului de estimare a cheltuielilor prevăzute în buget care să cuprindă preţul mediu
pe mp de construcţie la cheie, preţul mediu pe mp de amenajare spaţii exterioare, tipul şi numărul dotărilor de mobilier
şi echipamente pe cameră, cabinete, bucătărie, cameră de zi, precum şi o prezentare succintă a contribuţiei în natură,
respectiv bunurile mobile şi/sau imobile şi valoarea acestora înscrisă în documentele financiar-contabile, dacă este
cazul.
** Cheltuieli neeligibile din finanţarea acordată prin program şi care se asigură din contribuţia locală.
*** Exprimarea în Euro se face la rata de schimb valutar leu-euro stabilită de BNR cu 10 zile înainte de data limită de
depunere a proiectelor.
109
ANEXA D
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
Planificarea activităţilor
Activitatea nr.
Lunile
Anul I
Anul II
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Pregătirea activ. nr.1 Activitatea nr.1
Pregătirea activ. nr.2 Activitatea nr.2
Pregătirea activ. nr.3 Activitatea nr.3
Activităţile se detaliază, pe etape, faze de lucrări etc.
110
ANEXA E
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
1. DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
Subsemanta/subsemnatul……….., cu funcţia de……….., posesoare/posesor a/al BI/CI
nr. ……….., seria ……….., eliberat(ă) de ……….., la data de ……….., împuternicită/
împuternicit prin HCJ/HCL/Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti/HCL sau
HCJ a partenerului public/hotărârea organului de conducere a organizaţiei partenere nr. ………..,
cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria
răspundere următoarele:
a) datele, informaţiile şi documentele prezentate în prezenta propunere de proiect
corespund realităţii;
b) solicitantul/partenerul ………..(denumire), nu se încadrează în nici una din situaţiile
de incompatibilitate prevăzute la pct. 3.1.2. lit. a) – h)/3.1.3.2. din Manualul
Operaţional pentru Programul pentru victimele violenţei în familie.
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ...........................................................
111
ANEXA E
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
2. DECLARAŢIE DE PARTENERIAT
Important: Aceasta declaraţie trebuie completată de către fiecare partener.
Un parteneriat este o relaţie esenţială între două sau mai multe instituţii sau organizaţii, care presupune
împărţirea responsabilităţilor în ce priveşte derularea proiectului propus pentru finanţare. Pentru a înlesni
o derulare eficientă a proiectului, Autoritatea Contractantă solicită tuturor partenerilor să recunoască şi să
consimtă asupra principiilor de bună practică a parteneriatului, stipulate mai jos.
1. Toţi partenerii au citit propunerea de proiect şi au înţeles care va fi rolul lor în cadrul
proiectului înainte ca cererea de finanţare să fie înaintată Autorităţii Contractante.
2. Toţi partenerii au citit contractul de finanţare şi au înţeles care vor fi obligaţiile ce le revin în
cadrul contractului dacă finanţarea este acordată. Ei autorizează persoana împuternicită a
solicitantului să îi reprezinte în relaţiile cu Autoritatea Contractantă privind punerea în
aplicare a proiectului.
3. Solicitantul trebuie să se consulte permanent cu partenerii săi şi să-i informeze în totalitate
asupra evoluţiei proiectului.
4. Toţi partenerii trebuie să primească copiile rapoartelor descriptive elaborate de solicitant şi
înaintate către Autoritatea Contractantă.
5. Modificările importante propuse în cadrul proiectului (ex. activităţi, parteneri etc.) se aprobă
de parteneri, anterior înaintării acestora către Autoritatea Contractantă. În cazul în care aceste
modificări nu au fost aprobate de către toţi partenerii, solicitantul are obligaţia de a informa
Autoritatea Contractantă cu privire la acest lucru.
Am citit şi consimţit asupra conţinutului proiectului înaintat Autorităţii Contractante. Mă angajez să
acţionez în conformitate cu principiile practicilor unui bun parteneriat.
De asemenea, declar că sunt partener în mai multe proiecte (câte) depuse în cadrul acestei selecţii publice
de proiecte şi posed capacitatea necesară pentru implementarea lor.
Nume, prenume:
Instituţie, organizaţie:
Funcţie:
Semnătura:
Data si locul:
Declaraţia de parteneriat se însoţeşte de formularul Descrierea partenerilor
112
ANEXA E
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
3. DESCRIEREA PARTENERILOR
Acest formular trebuie completat pentru fiecare organizaţie parteneră.
Tabelul prevăzut mai jos se poate adapta pentru a fi completat cu date suplimentare de către parteneri.
Partener
Denumire legală completă
(numele instituţiei/ organizaţiei)
Statut juridic
Adresa oficială
Persoană de contact
Telefon nr.
Fax nr.
Adresa E-mail
Număr de angajaţi
Date relevante asupra altor resurse
materiale şi financiare
Experienţa în proiecte similare,
relevantă pentru rolul în
implementarea proiectului propus
Istoricul cooperării cu solicitantul
Rolul şi implicarea în pregătirea
proiectului propus
Rolul şi implicarea în punerea în
aplicare a proiectului propus
113
ANEXA E
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
4. DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
Subsemnata/subsemnatul……….., cu funcţia de……….., posesoare/posesor al BI/CI nr.
……….., seria ……….., eliberat(ă) de ……….., la data de ……….., împuternicită/ împuternicit
prin HCJ/HCL/Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti/HCL sau HCJ a
partenerului public/hotărârea organului de conducere a organizaţiei partenere nr. ………..,
cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria
răspundere faptul că nu există înregistrată o cerere de revendicare pentru imobilul/terenul care
face obiectul proiectului precum şi faptul că acestea nu se afla în litigiu.
Persoana împuternicită ..........................
(semnătura şi ştampila)
Data ...........................................................
114
ANEXA F
la MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie
Raport de evaluare MODEL
Raportul se întocmeşte de reprezentantul DMIS la notificarea comisiei de evaluare din MMFES, în etapa
evaluării de teren
DENUMIREA SOLICITANTULUI: (DGASPC din judeţul/sectorul………/ DGASMB/SPAS
municipiul)……...
PROIECTUL
TITLUL…………………….. ADRESA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII…………………………………..
Suprafaţă Capacitate Nr. camere BUGET SOLICITAT
Construcţie nouă
Reabilitare (inclusiv
extindere)
Dotarea cu
echipamente şi
mobilier
- - -
Data vizitei
Persoanele intervievate:……………………………………………
I. VERIFICAREA CONDIŢIILOR DE ELIGIBILITATE
DA NU
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU SOLICITANŢI
dispune de suficiente resurse materiale necesare derulării proiectului propus
dispune de suficiente resurse umane necesare derulării proiectului propus
asigură o contribuţie proprie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării
solicitate, în bani sau/şi în natură
în caz de parteneriat, are încheiat un acord de parteneriat, semnat de reprezentanţii
legali ai solicitantului şi partenerilor, aprobat prin hotărâre a consiliului
judeţean/consiliului local al sectorului Municipiului Bucureşti/ Consiliului General al
Municipiului Bucureşti/consiliului local al municipiului
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere, din care să reiasă faptul că pentru
imobilul şi terenul pe care este amplasat acesta/terenul care fac/face obiectul proiectului
nu există înregistrată o cerere de revendicare, că acestea nu se află în litigiu, sunt
conforme cu realitatea
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere, conform Anexei E 1 la MOp pentru
Programul pentru victimele violenţei în familie, sunt conforme cu realitatea
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU PARTENERI
dispune de suficiente resurse materiale necesare derulării proiectului propus
dispune de suficiente resurse umane necesare derulării proiectului propus
există un acord de parteneriat, semnat de reprezentanţii legali ai solicitantului şi
partenerilor, aprobat prin HCL sau HCJ pentru partenerul public/hotărârea organului
de conducere al organizaţiei partenere;
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere, din care să reiasă faptul că pentru
imobilul şi terenul pe care este amplasat acesta/terenul care fac/face obiectul proiectului
nu există înregistrată o cerere de revendicare, că acestea nu se află în litigiu, sunt
conforme cu realitatea
cele declarate în declaraţia pe propria răspundere, conform Anexei E 1 la MOp pentru
Programul pentru victimele violenţei în familie, sunt conforme cu realitatea
115
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU BENEFICIARI
victime ale violenţei în familie
CRITERII DE ELIGIBILITATE A PROIECTELOR
Construcţie nouă
Reabilitare (inclusiv, extindere)
Dotarea cu echipamente şi mobilier
II. EVALUAREA CALITĂŢII
DA NU
CALITATEA PROIECTULUI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
Proiectul se încadrează în obiectivele Strategiei naţionale în domeniul prevenirii şi
combaterii violenţei în familie, în obiectivele prioritare ale Proiectului de Incluziune
Socială şi în strategiile proprii solicitantului de dezvoltare a serviciilor sociale?
Este justificată înfiinţarea Centrului pe baza evaluării nevoilor reale ale comunităţii,
identificate în unitatea administrativ-teritorială respectivă (judeţ/sector/municipiu
Bucureşti/municipiu)?
Are coerenţă planul general al proiectului, iar indicatorii de rezultat şi eficienţă
corespund cu obiectivele?
Există corespondenţa între problemele identificate pe de o parte şi obiectivele şi
activităţile proiectului pe de altă parte?
SUSTENABILITATEA
Numărul de potenţiali beneficiari justifică înfiinţarea Centrului având în vedere
obligaţia menţinerii obiectului de activitate al acestuia cel puţin 6 ani?
Sunt viabile resursele financiare previzionate pentru menţinerea funcţionării Centrului
pentru perioada de 6 ani?
SOLIDITATE ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A PROIECTULUI
Bugetul este întocmit corect, realist şi echilibrat (costul referitor la cheltuielile
eligibile prevăzute în bugetul proiectului este estimat în baza studiului de
prefezabilitate)?
Există contribuţie locală în ultimii ani pentru susţinerea activităţilor în domeniul
prevenirii şi combaterii violenţei în familie?
PERFORMANŢA MANAGERIALĂ A PROIECTULUI
Este desemnată echipa managerială?
Structura şi competenţa echipei de implementare a proiectului, precum şi experienţa
tehnică a solicitantului de proiect susţin succesul proiectului?
Există o metodologie de implementare a proiectului?
METODOLOGIA DE ACORDARE A SERVICIILOR
Regulile generale de organizare şi funcţionare a Centrului răspund scopului acestuia?
Există proceduri de monitorizare şi evaluare internă a activităţilor Centrului?
REZULTATELE PROIECTULUI
Proiectul are impact asupra grupului ţintă şi asupra fenomenului de violenţă în
familie?
Rezultatele preconizate sunt cuantificate?
UNICITATEA PROIECTULUI
Există un alt centru destinat victimelor violenţei în familie (care oferă inclusiv
găzduire) în unitatea administrativ-teritorială?
III. ALTE INFORMAŢII RELEVANTE constatate ca urmare a verificărilor din
teren……………………………………………………………………………………………
IV. RECOMANDARE
Având în vedere cele menţionate, ca urmare a verificării informaţiilor cuprinse în propunerea de
proiect şi a verificării realităţii din teren, DMIS propune ACORDAREA/NEACORDAREA finanţării
pentru proiectul „……….‖.
Evaluator DMIS
Nume, prenume, funcţia, semnătura, data
DIRECTOR EXECUTIV DMIS
Nume, prenume, semnătura, data, ştampilă
116
CAPITOLUL V
MANUAL OPERAŢIONAL PENTRU
PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢII DE
INCLUZIUNE SOCIALĂ A POPULAŢIEI DE ETNIE ROMĂ (Componenta 4)
Secţiunea 1 – Scopul Programului
Scopul componentei IV este consolidarea capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Romi de
a monitorizare si implementa politicile publice pentru romi.
Secţiunea 2 - Obiective
2.1. Obiectiv general
Obiectivul general al componentei IV a programului este dezvoltarea capacităţii Agenţiei
Naţionale pentru Romi si a celor 8 structuri regionale de a planifica, monitoriza si evalua
impactului politicilor publice inclusive.
2.2. Obiective specifice:
Obiectiv 1. Dezvoltarea capacităţii ANR si a celor 8 birouri regionale pentru monitorizarea
progreselor înregistrate in implementarea masurilor cuprinse in politicile UE de incluziune
sociala, in special in Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, Deceniul de
Incluziune a romilor.
Obiectiv 2 Sprijinirea dialogului si parteneriatelor intre instituţiile guvernamentale si
organizaţiile neguvernamentale ale romilor in vederea coordonării eforturilor comune pentru
aplicarea masurilor UE de incluziune sociala si promovării unei atitudini generale de
nediscriminare a romilor sau/si a altor grupuri dezavantajate.
Obiectiv 3. Dezvoltarea capacităţilor la nivel local in elaborarea proiectelor inclusive si in
accesarea fondurilor UE.
Secţiunea 3 - Domenii de activitate
Se va acorda sprijin Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR) şi celor 8 birouri regionale
ale sale pentru a implementa si intări sistemul de evaluare si monitorizare prevăzut in programul
PHARE 2004 care va fi folosit pentru monitorizarea impactului politicilor publice destinate
romilor.
Dezvoltarea si implementarea unei strategii de informare, conştientizare sociala,
comunicare si educare, pentru a sprijini programul de Incluziune Sociala si pentru a preveni si
combate discriminarea.
117
Dezvoltarea capacitatii la nivel local a reprezentanţilor comunităţilor de romi si a
membrilor Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR) şi a celor 8 birouri regionale ale sale, pentru
accesarea fondurilor europene.
Rezultatul principal va fi: creşterea capacităţii ANR de a monitoriza impactul politicilor
publice referitoare la romi.
Contribuţiile cheie sunt: formare, servicii de consultanţă şi bunuri.
Rezultatele cheie vor fi: un sistem de Monitorizare şi Evaluare (M&E) funcţional pentru
ANR, personal format, grupuri Roma formate şi capabile să
pregătească proiecte pentru a accesa fondurile UE, precum şi o
strategie IEC elaborată şi aplicată.
Secţiunea 4 - ACTIVITATI
4.1 OBIECTIVUL 1. Dezvoltarea capacităţii ANR si a celor 8 birouri regionale pentru
monitorizarea progreselor înregistrate in implementarea masurilor cuprinse in politicile
UE de incluziune sociala si in Strategia Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor .
Activităţi
A. Implementarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare (elaborat in cadrul programului
Phare 2004) care va fi utilizat si in monitorizarea impactului politicilor publice inclusive.
A 1 Angajarea a 8 consultanţi pentru implementarea sistemului de monitorizare a
politicilor publice inclusive.
A.1.1 Se va face selecţia a 8 consultanţi ce vor desfăşura activitatea de implementare a
sistemului de monitorizare in conformitate cu procedurile de achiziţie servicii de
consultanta din Manualul de Achiziţii al Băncii Mondiale si respectând legislaţia
română în vigoare.
A.1.2 Se vor contracta consultanţii aleşi in urma procesului de selecţie.
A.1.3 Se va pregăti un plan de activitate si documentaţia necesara desfăşurării activităţii
de implementare a sistemului de monitorizare.
A.1.4 se va trece la desfăşurarea efectiva a activităţii de consultanţa în îmbunătăţirea si
implementarea sistemului de monitorizare.
A1.4 Se va elabora un raport privind implementarea sistemului de monitorizare la
sfârşitul anului 2007
A 2. Tipărirea metodologiei de monitorizare sub forma unui manual de monitorizare.
Se va angaja o companie care va tipări metodologia de monitorizare. Angajarea
companiei se va face printr-un contract prestări servicii , in conformitate cu Ghidul de Achiziţii
al Băncii Mondiale si respectând legislaţia romaneasca in domeniu.
A 3. Continuarea studiului „Harta sociala a comunităţilor de romi”.(consultanta)
A3.1 Se va face selecţia a 2 consultanţi naţionali pentru continuarea Studiului „Harta sociala a
comunităţilor de romi‖.
A.3.2 Contractare
A.3.3 Elaborarea metodologiei de cercetare
A.3.4 Derularea cercetării
118
A.3.4 Raportare finala pe anul 2007
A 4.Training si seminarii in aplicarea sistemului de monitorizare a politicilor publice
inclusive pentru angajatii ANR
A4.1 In prima etapa vor fi selectaţi consultanţii ce vor face pregătirea si seminariile privind
aplicarea sistemului de monitorizare a politicilor publice
A4.2 Vor fi contractaţi consultanţii aleşi in urma procesului de selecţie.
A4.3 Consultanţii vor elabora documentaţia privind desfăşurarea activităţilor pe formare,
curricula de training, etc.
A4.4 Se vor derula activităţile de training a angajaţilor ANR in doua module separate la sfârşitul
fiecărui modul se va tine un seminar (A4.5) privind atât metodologia de monitorizare cat si
sistemul de monitorizare.
A4.6 După încheierea primului seminar consultanţii vor elabora primul raport privind
desfăşurarea activităţilor de formare.
A4.7 Înainte de încheierea financiara a anului 2007 Consultanţii vor preda un raport final pe anul
2007 ce va arata gradul de îndeplinire a activităţii de formare, concluziile precum si raportarea
financiara.
A 5.Angajarea a 4 consultanţi pentru pre-evaluarea aşezărilor dezavantajate identificate in
studiul „Harta sociala a comunităţilor de romi” înainte de aplicarea proiectului din
cadrul componentei de Intervenţii prioritare.
A.5.1 In prima etapa va avea loc procedura de selecţie a 4 consultanţi naţionali pentru
continuarea studiului privind beneficiarii componentei de Intervenţii Prioritare.
A5.2 Va avea loc procedura de contractare a consultanţilor selectaţi prin contract de prestări
servicii de consultanta.
A.5.3 In perioada de cel mult 30 de zile consultanţii vor elabora metodologia de cercetare in
vederea efectuării studiului.
A.5.4 După terminarea metodologiei se va trece la derularea efectiva a cercetării si elaborării
studiului privind beneficiarii componentei Intervenţii Prioritare.
A.5.5 În termen de 30 de zile de la încheierea activităţii de cercetare, înainte de începerea
activităţii de implementare a componentei de intervenţii prioritare, consultanţii vor preda
ANR Raportul de activitate.
A 6. Angajarea a 4 Consultanţi pentru pre-evaluarea aşezărilor dezavantajate identificate
in studiul „Harta sociala a comunităţilor de romi” înainte de aplicarea proiectului din
cadrul componentei de Educatie Timpurie
A.6.1 In prima etapa va avea loc procedura de selecţie a 4 consultanţi naţionali pentru
continuarea studiului privind beneficiarii componentei de Educaţie Timpurie.
A6.2 Va avea loc procedura de contractare a consultanţilor selectaţi prin contract de prestări
servicii de consultanta.
A.6.3 In perioada de cel mult 30 de zile consultanţii vor elabora metodologia de cercetare in
vederea efectuării studiului.
A6.4 După terminarea metodologiei se va trece la derularea efectiva a cercetării si elaborării
studiului privind beneficiarii componentei Educaţie Timpurie.
A.6.5 În termen de 30 de zile de la încheierea activităţii de cercetare, înainte de începerea
activităţii de implementare a componentei de Educaţie Timpurie, consultanţii vor preda
către ANR Raportul de activitate.
119
4.2 OBIECTIVUL 2. Sprijinirea dialogului si parteneriatelor intre instituţiile
guvernamentale si organizaţiile neguvernamentale ale romilor in vederea coordonării
eforturilor comune pentru aplicarea masurilor UE de incluziune sociala si promovării unei
atitudini generale de nediscriminare a romilor sau/si a altor grupuri dezavantajate.
Activităţi
B.1. Implementarea unei strategii de informare, conştientizare sociala, comunicare si
educare pentru a sprijini Proiectul de Incluziune Sociala (SIP, cu atenţie deosebita pe
creşterea gradului de incluziune sociala a romilor si promovarea unei atitudini generale de
nediscriminare a romilor sau/si a altor grupuri dezavantajate.(consultanta)
B1.1 Se va selecta prin procedura de achiziţie de servicii de consultanta o companie
specializata in media.
B1.2 Se va încheia contractul de prestări servicii cu Compania selectata.
B1.3 În termen de 15 zile de la încheierea contractului compania de media va începe pregătirea
strategiei de comunicare care sa răspundă nevoilor comunicare a angajaţilor ANR,
stabilirii canalelor de comunicare intre ANR si instituţiile implicate in implementarea
strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Precum si un planului de implementare a
strategiei
B1.4 Implementarea strategiei de comunicare. Desfăşurarea procesului de implementare se va
face conform planului de implementare
B.1.5 Pana la încheierea anului financiar 2007 compania media va trimite către ANR Raportul
Final pe anul 2007.
4.3 OBIECTIVUL 3. Dezvoltarea capacităţilor la nivel local in elaborarea proiectelor
inclusive si in accesarea fondurilor UE.
Activităţi
C1 Training acordat tuturor actorilor implicaţi in implementarea politicilor publice
inclusive si in accesarea fondurilor UE .(autorităţilor locale, organizaţiilor
neguvernamentale ale romilor, experţi pentru romi)
c.1.1 In prima etapa va avea loc procedura de selecţie a 2 consultanţi naţionali pentru formarea
angajaţilor ANR, autorităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale ale romilor si
experţilor pentru romi in accesarea fondurilor europene.
C.1.2 După încheierea selecţiei consultanţilor , se vor încheia cu aceştia contracte de
consultanta.
C.1.3 In termen de 15 zile de la încheierea contractului consultanţii vor trece la evaluarea
nevoilor de training in accesarea fondurilor europene si pregătirea curriculei de training.
C.1.4 După încheierea etapei pregătitoare se va trece la implementarea trainingului in doua
module. In primul modul vor fi formaţi in mod obligatoriu angajaţii ANR ce vor urma
cursurile de formatori in accesarea fondurilor structurale. In cel de-al doilea modul vor fi
activităţii de formare a autorităţilor locale, ONG-uri, experţi pentru romi.
C.1.5 După terminarea primului modul consultanţii vor preda un raport intermediar al
activităţilor către ANR.
C.1.6 Înainte de încheierea anului fiscal 2007 consultanţii vor preda către ANR un raport final
pe anul 2007.
120
C2 Formare de formatori in accesarea fondurilor structurale, acordat angajaţilor ANR
C.2.1 In prima etapa va avea loc procedura de selecţie a 2 consultanţi naţionali pentru formarea
ca formatori a angajaţilor ANR in accesarea fondurilor europene.
C.2.2 După încheierea selecţiei consultanţilor , se vor încheia cu aceştia contracte de
consultanta.
C.2.3 In termen de 10 zile de la încheierea contractului se va pregăti curricula de training.
Activitatea de elaborare a curriculei va începe dupa terminarea primului modul de
training in accesarea fondurilor europene.
C.2.4 După încheierea etapei pregătitoare se va trece la derularea efectiva formarii angajaţilor
ANR ca formatori de formatori in accesarea fondurilor europene.
C.2.5 In termen de maxim 15 zile de la terminarea modului de training se va elabora raportul
final pe anul 2007 care va fi predat către ANR pana la încheierea anului financiar 2007.
Construirea capacităţii de accesare a fondurilor structurale UE. Toate programele
sus-menţionate cuprind activităţi menite a duce la întărirea capacităţii de acces la fondurile
structurale UE. Se va oferi asistenţă pentru identificarea, pregătirea şi derularea de proiecte.
Deoarece se vor folosi funduri din împrumuturi pentru a contrabalansa fondurile UE, rezultatele
aşteptate vor merge, începând cu al doilea an de derulare, dincolo de ceea ce se poate realiza
numai cu fonduri de la Bancă.
121
CAPITOLUL VI
PROCEDURI COMUNE
Secţiunea 1 – Protecţia mediului
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate contractantă, doreşte
să se asigure că obiectivele de investiţii care se vor dezvolta în cadrul Părţii a III-a „Programe de
asistenţă socială‖, nu vor influenţa negativ mediul înconjurător, prin lucrările efectuate.
Prin urmare, procedurile de mediu cuprinse în „Ghidul pentru analiza de mediu a Proiectului‖,
aprobat în data de 14 martie 2006, sunt respectate în realizarea oricăror lucrări de investiţii
efectuate ca urmare a finanţării din Proiectul de Incluziune Socială.
„Ghidul pentru analiza de mediu a Proiectului‖ este cuprins în Anexa D la prezentul MOp.
Pe parcursul evaluării şi monitorizării implementării Proiectului, problemele de mediu vor fi
verificate şi evaluate constant.
Secţiunea 2 – Campanie de informare
Pentru asigurarea utilizării eficiente a fondurilor aprobate prin PIS, precum şi pentru asigurarea
transparenţei în cadrul unei proceduri concurenţiale de selecţie, este necesară mediatizarea PIS,
precum şi a Manualului Operaţional .
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse va transmite instituţiilor prefectului, precum şi
consiliilor judeţene o scrisoare de informare cu privire la Proiectul de Incluziune Socială şi la
obiectivele acestuia, cu solicitarea de a acorda sprijin Autorităţilor Administraţiei Publice
Locale, în vederea iniţierii de proiecte.
Pentru promovarea PIS şi sensibilizarea comunităţilor locale, precum şi pentru sprijinirea
solicitanţilor în vederea elaborării propunerilor de proiecte, Ministerul Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse, împreună cu ANPF şi ANPH, va organiza o campanie de informare a AAPL
care constă în sesiuni de informare organizate la nivel regional. Campania de informare va fi
finanţată din PIS.
Secţiunea 3 – Instrucţiuni privind procedura de achiziţii
În vederea derulării activităţilor aferente realizării obiectivelor de investiţii din Partea a III-a a
PIS, solicitanţii, în calitate de contractori vor respecta prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi
completările ulterioare şi a altor dispoziţii legale în domeniu, precum şi reglementările prevăzute
în documentul ataşat Anexei nr.2 la Acordul de împrumut dintre România şi BIRD, ratificat prin
Legea nr.40/2007.
3.1 Aspecte generale
3.1.1. Bunuri şi lucrări
Toate bunurile şi lucrările necesare Proiectului care urmează să fie finanţate din Împrumut vor fi
achiziţionate conform prevederilor legislaţiei române în vigoare, precum şi a celor enunţate în
Secţiunea I din „Liniile directoare pentru achiziţii în cadrul împrumuturilor BIRD şi creditelor
IDA‖, publicate de Banca Mondială în luna mai 2004, şi a prevederilor prezentului MOp.
122
„Liniile directoare pentru achiziţii în cadrul împrumuturilor BIRD şi creditelor IDA‖ sunt
cuprinse în Anexa B la prezentul MOp.
3.1.2. Servicii de consultanţă
Toate serviciile de consultanţă necesare Proiectului care urmează să fie finanţate din Împrumut
vor fi achiziţionate corespunzător cerinţelor prevăzute sau menţionate în Secţiunile I şi IV din
„Liniile directoare: selecţia şi angajarea consultanţilor de către împrumutaţii Băncii Mondiale‖
publicate de Banca Mondială în luna mai 2004, precum şi prevederilor prezentului MOp.
3.1.3. Definiţii
Termenii scrişi cu iniţială majusculă din prezenta Secţiune care descriu metode distincte de
achiziţii sau metodele de examinare de către Bancă a unor contracte distincte se referă la metoda
respectivă descrisă în documentele publicate de Banca Mondială prevăzute la pct.3.1.1 şi3.1. 2.
3.2. Metode distincte de achiziţie a bunurilor şi lucrărilor
3.2.1. Licitaţia internaţională competitivă
In afara cazului în care în paragraful 2 de mai jos se prevede contrariul, bunurile şi lucrările vor
fi acordate prin licitaţii internaţionale competitive.
3.2.2. Alte metode de achiziţie a bunurilor şi lucrărilor In tabelul următor se specifică alte metode decât Licitaţia internaţională competitivă care pot fi
utilizate pentru achiziţia de bunuri şi lucrări. Planul de achiziţii va preciza în ce condiţii pot fi
utilizate aceste metode.
Metodă de achiziţie
(a) Licitaţie naţională competitivă,
sub rezerva prevederilor suplimentare
din Documentul ataşat acestei Anexe
(b) Cumpărare
(c) Contractare directă
(d) Proceduri de participare
comunitară descrise în Manualul
Operaţional pentru Partea I a
Proiectului
3.3 Metode distincte de achiziţie a serviciilor de consultanţă
3.3.1. Selecţia pe bază de calitate şi cost
In afara cazului în care în următorul paragraf 2 se prevede contrariul, serviciile de consultanţă
se vor achiziţiona prin contracte adjudecate în urma selecţiei pe bază de calitate şi cost.
3.3.2. Alte metode de achiziţie a serviciilor de consultanţă
In tabelul următor se precizează alte metode în afara selecţiei pe bază de calitate şi cost care pot
fi utilizate pentru achiziţia serviciilor de consultanţă. Planul de achiziţii va preciza în ce condiţii
pot fi utilizate aceste metode.
123
Metodă de achiziţie
(a) Selecţie pe baza unui buget fix
(b) Selecţie pe baza celor mai mici
costuri
(c) Selecţie pe baza calificării
consultanţilor
(d) Selecţie dintr-o singură sursă
(e) Proceduri prevăzute în paragrafele
5.2 şi 5.3 din Ghidul privind
consultanţii pentru selecţia
consultanţilor individuali
(f) Proceduri dintr-o singură sursă
pentru selecţia consultanţilor
individuali
3.4 Prevederi obligatorii pentru achiziţiile în cadrul contractelor finanţate de Bancă care fac
obiectul Licitaţiei naţionale competitive
Contractele pentru bunuri sau lucrări pentru care Acordul de împrumut permite achiziţionarea în
baza paragrafelor 3.3 şi 3.4 din Ghidul pentru achiziţii pot fi achiziţionate conform prevederilor
legilor şi reglementărilor naţionale, cu următoarele excepţii:
A. Proceduri
In toate cazurile, indiferent de valoarea contractului, se va aplica o procedură competitivă
deschisă. Firmele străine nu vor fi excluse, iar condiţiile de eligibilitate vor fi aceleaşi pentru
ofertanţii naţionali şi pentru cei străini, fără nici un fel de preferinţă acordată ofertanţilor
naţionali sau celor de pe o piaţă regională. Solicitările de ofertă se vor publica în cel puţin 1 (un)
cotidian naţional de largă circulaţie sau în Monitorul Oficial, lăsându-se un interval de minimum
30 (treizeci) de zile pentru pregătirea şi depunerea ofertelor. Se va acorda o durată
corespunzătoare pentru pregătirea şi depunerea ofertelor.
B. Evaluarea calificării ofertanţilor
Nu se va cere înscrierea prealabilă a participanţilor la procedurile de licitaţie. In cazul în care
lucrări mari sau complexe fac necesară pre-calificarea, invitaţiile pentru pre-calificare se vor
publica în cel puţin un cotidian naţional de largă circulaţie sau în Monitorul Oficial cu cel puţin
30 (treizeci) de zile înainte de data limită pentru depunerea cererilor de pre-calificare. Condiţiile
minime de natură tehnică, financiară şi de experienţă vor fi explicit prevăzute în documentele de
pre-calificare şi vor fi evaluate prin metoda ‗admis/respins‘, nu printr-un sistem de punctaj. Pre-
calificarea se baza integral pe capacitatea şi resursele potenţialilor ofertanţi de a executa un
contract distinct în mod satisfăcător, ţinând seama de experienţa şi performanţa înregistrată în
trecut în cadrul unor contracte asemănătoare, capacitatea sub aspectul personalului, utilajelor şi
instalaţiilor de construcţie sau fabricare, şi situaţia financiară, şi tuturor solicitanţilor care
întrunesc criteriile prevăzute li se va permite să participaţie la licitaţie. In cazul în care nu se
utilizează pre-calificarea, calificarea ofertantului recomandat pentru a-i fi acordat contractul va
fi evaluată prin post-calificare, pe baza cerinţelor minime de natură tehnică şi financiară şi de
experienţă care vor trebui să fie explicit prevăzute în documentele licitaţiei. Se vor utiliza toate
criteriile de calificare astfel precizate în documentele de pre-calificare sau ale licitaţiei, în
funcţie de situaţie, şi numai aceste criterii, pentru a se stabili dacă un ofertant este calificat.
124
C. Participarea întreprinderilor de stat
Întreprinderile de stat din România vor putea participa la licitaţie doar dacă pot demonstra că
sunt autonome din punct de vedere juridic şi financiar, că funcţionează pe baza dreptului
comercial şi că nu sunt o instituţie care depinde de autoritatea contractantă. In plus, li se va cere
şi lor garanţia de ofertă şi cea de performanţă cerută altor ofertanţi.
D. Documentele licitaţiei
Entităţile achizitoare vor utiliza documentele standard de licitaţie corespunzătoare pentru
achiziţia bunurilor, lucrărilor sau serviciilor, care vor conţine proiectul de contract şi condiţiile
contractuale acceptabile pentru Bancă. Documentele licitaţiei vor conţine instrucţiuni clare cu
privire la modul în care trebuie depuse ofertele şi făcute ofertele de preţuri, precum şi la data şi
locul depunerii şi deschiderii ofertelor. Standardele şi specificaţiile tehnice prevăzute în
documentele de licitaţie vor trebui să permită o cât mai largă concurenţă posibilă, iar acolo unde
se indică standarde naţionale, documentele de licitaţie vor prevedea că utilajele, materialele sau
lucrările care corespund altor standarde dar promit cel puţin o echivalenţă substanţială, vor fi şi
ele acceptate. Instrucţiunile pentru licitaţie vor prevedea clar că rabatul, dacă există, va trebui să
fie declarat de ofertant fie într-o scrisoare însoţitoare, fie în formularul de ofertă. In cazul
societăţilor mixte, condiţiile de licitaţie vor prevedea răspunderea solidară şi distinctă a tuturor
partenerilor unei societăţi mixte.
E. Criterii de evaluare
Criteriile de evaluare vor fi clar precizate în documentele licitaţiei, iar cuantificarea altor criterii
de evaluare decât preţul se va face în termeni monetari. In evaluarea ofertelor se va ţine seama
de toate criteriile de evaluare astfel precizate, şi numai de aceste criterii.
F. Depunerea, deschiderea şi evaluarea ofertelor, adjudecarea contractului
(a) Ofertele se vor depune într-un singur plic conţinând informaţii referitoare la calificarea
ofertantului, ofertele tehnice şi de preţuri, care va fi deschis în cadrul deschiderii publice a
ofertelor. In cazul în care ofertele sunt depuse în 2 (două) sau mai multe plicuri, toate
plicurile vor fi deschise în cadrul deschiderii publice a ofertelor.
(b) Ofertele vor fi deschise în public imediat după expirarea termenului limită pentru depunerea
lor. Nici o ofertă nu va fi respinsă la deschiderea acestora. Numele ofertantului, suma totală
a fiecărei oferte şi orice rabat vor fi citite cu voce tare şi consemnate în procesul-verbal al
deschiderii publice a ofertelor. La evaluare nu se va ţine seama de nici un rabat care nu este
menţionat în scrisoarea însoţitoare sau în formularul de ofertă.
(c) Evaluarea ofertelor se va face prin respectarea cu stricteţe a criteriilor cuantificabile în
termeni monetari prevăzute în documentele de licitaţie, şi nu se va utiliza un sistem de
punctaj pe baza meritelor sau a ―realizărilor tehnice şi economico-financiare‖. O ofertă care
conţine abateri sau reţineri relevante faţă de termenii, condiţiile sau specificaţiile
documentelor licitaţiei va fi respinsă ca necorespunzătoare. După deschiderea ofertelor, un
ofertant nu-şi va putea retrage abaterile sau reţinerile relevante. Ofertanţii nu vor fi eliminaţi
din procesul de evaluare detaliată pe baza unor abateri sau reţineri minore, nerelevante.
(d) Prelungirea valabilităţii ofertei va fi permisă doar o singură dată cu maximum 30 (treizeci)
de zile. Nu se vor mai solicita şi alte prelungiri fără aprobarea Băncii.
(e) Contractele vor fi acordate ofertanţilor calificaţi care au depus oferta evaluată ca răspunzând
cel mai bine la cel mai scăzut preţ.
(f) Nu se va desfăşura nici o negociere, nici chiar cu cel a cărui ofertă este evaluată ca având cel
mai mic preţ, fără acordul prealabil al Băncii. Unui ofertant nu i se va cere, ca o condiţie
pentru acordarea contractului, să-şi asume obligaţii care nu au fost prevăzute în documentele
licitaţiei, sau să-şi modifice în vreun fel oferta faţă de forma în care a fost depusă iniţial.
(g) Împrumutatul va publica, pe o pagină de internet cu acces liber şi gratuit când aceasta va
deveni funcţională sau printr-un alt mijloc de publicitate acceptabil pentru Bancă,
125
următoarele informaţii referitoare la acordarea contractului: (i) numele fiecărui ofertant care
a depus o ofertă; (ii) preţurile ofertelor aşa cum au fost citite la deschiderea ofertelor; (iii)
numele şi preţul evaluat al fiecărei oferte care a fost evaluată; (iv) numele ofertanţilor ale
căror oferte au fost respinse şi motivele respingerii; şi (v) numele ofertantului câştigător,
preţul oferit, precum şi durata şi sfera de cuprindere a contractului acordat, pe scurt. Aceste
informaţii publice vor fi actualizate cel puţin trimestrial.
(h) Împrumutatul va declara o firmă ca fiind ineligibilă, fie permanent, fie pe o anumită
perioadă, pentru acordarea unui contract finanţat de Bancă şi Guvern, dacă va constata
vreodată că firma este antrenată, fie direct, fie printr-un agent, în practici corupte,
frauduloase, complicitare sau coercitive în competiţia pentru un contract finanţat de Bancă,
sau în execuţia unui astfel de contract.
G. Furnizori şi antreprenori
Documentele licitaţiei şi contractele vor conţine o prevedere prin care ofertanţilor şi
antreprenorilor li se cere să permită Băncii inspectarea conturilor şi evidenţelor lor referitoare la
depunerea ofertei şi execuţia contractului, şi auditarea lor de către auditori numiţi de Bancă,
dacă Banca solicită acest lucru.
H. Modificarea preţului
Contractele de lungă durată (ca, de exemplu, cele care depăşesc 18 (optsprezece) luni) vor
conţine o clauză de modificare corespunzătoare a preţului.
I. Respingerea tuturor ofertelor
(a) Nu se vor putea respinge toate ofertele şi solicita noi oferte fără acordul prealabil dat de
Bancă în scris.
(b) In cazul în care numărul ofertelor primite este mai mic de 2 (două), reluarea licitaţiei nu se
va face fără acordul prealabil al Băncii.
J. Garanţii
Nu se vor face plăţi în avans antreprenorilor fără o garanţie corespunzătoare pentru plata în
avans. Textul tuturor garanţiilor de acest fel va fi inclus în documentele licitaţiei şi va trebui să
fie acceptabil pentru Bancă. Contractul va conţine prevederi prin care orice plăţi efectuate în
avans să fie restituite în rate egale pe durata execuţiei contractului.
K Reclamaţiile ofertanţilor
Împrumutatul va crea un mecanism eficace de reclamare a aspectelor legate de procesul de
achiziţii şi acordare a contractelor, acceptabil pentru Bancă, prin care ofertanţii să-şi poată face
reclamaţiile, iar acestea să poată fi rezolvate în timp util. Procedura de primire şi rezolvare a
reclamaţiilor va fi arătată în documentele licitaţiei.
Secţiunea 4 – Acordarea finanţării
4.1. Aspecte generale
Finanţarea proiectelor se realizează de către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în
calitate de autoritate contractantă, prin UMP.
Contribuţia de 10% a solicitantului, în calitate de contractor, este reprezentată de contribuţii în
bani, precum şi de contribuţii în natură.
Orice modificare a clauzelor contractuale este permisă numai cu acceptul ambelor părţi, cu
avizul prealabil al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin încheierea unui act
adiţional la contract.
Modificările referitoare la adresă, cont bancar etc., care nu conduc la schimbarea condiţiilor
contractuale în ceea ce priveşte valoarea, destinaţia sumelor, termenele de realizare, activităţile
126
şi alte aspecte legate de realizarea proiectului sunt notificate DMIS– urilor şi transmise de către
acestea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Contractorul are responsabilitatea integrală asupra respectării condiţiilor contractuale prevăzute
în contractul încheiat cu operatorul economic selectat în vederea realizării obiectivului de
investiţii. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin DMIS- uri, se asigură de
respectarea prevederilor prezentului MOp şi a reglementărilor legale din domeniul achiziţiilor
publice, prin avizarea documentaţiei de atribuire a contractului de achiziţie de lucrări şi bunuri,
elaborată de către contractor.
În raport cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate
contractantă, contractorul, are obligaţia să manifeste bună-credinţă, loialitate, imparţialitate şi
discreţia cuvenită şi să respecte regulile şi codul de comportament al profesiunii sale.
Contractorul asigură secretul profesional pe durata contractului, precum şi după încetarea
acestuia; are obligaţia de a nu comunica, în nici o situaţie, altor persoane sau entităţi, informaţii
confidenţiale aparţinând Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse sau obţinute de el
în baza relaţiilor contractuale cu acesta, cu excepţia consimţământului scris al Ministerului
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, obţinut în prealabil.
4.2. Rambursarea cheltuielilor
Virarea sumelor prevăzute în contractul de finanţare se realizează în tranşe, la solicitarea
contractorului, pe măsura derulării proiectului.
Activitatea de rambursare a cheltuielilor se derulează în următoarele etape:
1. Contractorul va transmite trimestrial (luna a 2-a), Ministerului Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse – UMP necesarul preliminat de credite bugetare pentru
trimestrul urmator, sub forma unei NOTE, conform modelului prevăzut în
AnexaB la MOp.
2. Unitatea de Management al Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse va determina necesarul preliminat de fonduri
necesare finanţării Proiectelor şi va întocmi documentaţia privind deschiderea de
credite.
3. Întocmirea documentaţiei de rambursare a cheltuielilor efectuate de către
contractor constă în următoarele documente:
solicitare de rambursare a cheltuielilor, conform modelului prezentat în
AnexaC la MOp;
raport financiar privind plăţile efectuate la care sunt anexate următoarele
documente:
extrase de cont;
extras de cont pentru garanţia de bună execuţie;
documentele justificative: situaţie de lucrări (întocmită de executant,
verificată de dirigintele de şantier şi însuşită de contractor); proces-
verbal de custodie pentru materialele aprovizionate şi nepuse în
operă; facturi fiscale contrasemnate de contractor cu menţiunea „bun
de plată pentru suma de…. ..‖; facturi fiscale pentru celelalte tipuri
de cheltuieli eligibile ale Proiectului şi alte documente justificative;
Trimestrial, la solicitarea de plată se anexează şi raportul tehnic de progres privind
stadiul de derulare a proiectului.
Documentaţia prezentată cuprinde acte doveditoare pentru cheltuielile efectuate în
perioada anterioară datei de depunere a acestora.
4. Înaintarea documentaţiei justificative către MMFES - UMP până la data de 20 ale
lunii.
5. În maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii documentaţiei la UMP,
contractorul va primi sumele cuvenite în contul specificat în CEREREA DE
FINANŢARE ( Anexa A la MOp).
127
Contractorul are obligaţia ţinerii evidenţei contabile separate pentru proiectul finanţat, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Secţiunea 5 – Rezilierea contractului
Rezilierea contractului se realizează în următoarele condiţii:
a) nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract de către una dintre părţi, dă dreptul părţii
lezate de a cere rezilierea contractului.
b) orice altă situaţie de încălcare a contractului sau a condiţiilor generale prevăzute în contract
sau în anexele sale şi pentru care se pot aplica motivele de reziliere.
Rezoluţiunea contractului se aplică în cazul utilizării de către contractor a fondurile acordate de
autoritatea contractantă, în alte scopuri decât cele prevăzute de contract, în cazul încălcării cu rea
credinţă a condiţiilor contractuale sau în cazul prezentării de documente justificative false sau
neconforme cu realitatea.
În condiţiile menţionate contractul se constituie cu titlu executoriu, fără a mai fi necesară
intervenţia instanţei judecătoreşti.
În cazul rezoluţiunii, contractorul este obligat să returneze MMFES, în termen de 30 de zile de la
primirea notificării, sumele primite până la momentul notificării.
În cazul nerespectării prevederilor contractului, referitoare la alte situaţii decât cele pentru care
se aplică motivele de reziliere, autoritatea contractantă suspendă finanţarea proiectului până la
remedierea situaţiei constatate. Dacă, în termen de 15 zile de la primirea notificării transmise de
autoritatea contractantă, privind suspendarea finanţării, contractorul nu remediază situaţia,
autoritatea contractantă reziliază contractul, contractorul fiind direct răspunzător şi obligat la
plata eventualelor daune, conform legislaţiei în vigoare.
În condiţiile în care, în termenul menţionat, contractorul nu remediază situaţia, autoritatea
contractantă va desfiinţa unilateral contractul, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei
judecătoreşti.
Secţiunea 6 – Monitorizarea proiectelor
6.1. Raportarea
Contractorul înaintează rapoarte tehnice şi financiare privind stadiul derulării proiectului către
autoritatea contractantă.
Rapoartele tehnice şi financiare reprezintă:
raport privind atribuirea contractului de achiziţie, lucrări şi bunuri;
raport financiar periodic care se înaintează odată cu solicitarea de finanţare şi
documentele justificative;
raport tehnic de progres trimestrial realizat în comun cu reprezentanţii autorităţii
contractante privind stadiul implementării Proiectului;
raport final (tehnic şi financiar) care trebuie transmis în termen de 15 de zile de la
data încheierii Proiectului (obiectivului de investiţii), respectiv a semnării
procesului-verbal de închidere.
Raportul tehnic de progres trimestrial care se realizează în comun cu reprezentanţii autorităţii
contractante, conţine şi recomandări. În cazul în care, se constată situaţii care pot conduce la
suspendarea finanţării, recomandarea de suspendare revine exclusiv DMIS.
128
MMFES poate solicita rapoartele tehnice şi financiare ori de câte ori este nevoie.
La terminarea lucrărilor aferente obiectivului de investiţii se încheie un proces-verbal de recepţie
a lucrărilor, în condiţiile legii.
Anual, până la data de 20 ianuarie a anului următor, DMIS întocmeşte un raport privind
derularea în anul anterior a contractelor şi îl transmite Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii
de Şanse.
6.2. Monitorizare şi control
DMIS şi Comisia de monitorizare a implementării proiectelor, au atribuţii de monitorizare şi
control privind respectarea prevederilor MOp şi a contractelor de finanţare, precum şi derularea
tuturor activităţilor necesare implementării proiectelor.
Atribuţiile Comisiei de monitorizare a implementării proiectelor sunt stabilite prin ordinul
ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse pentru înfiinţarea acesteia.
ANPF şi ANPH pot realiza propriile activităţi de monitorizare şi control privind obiectivele de
investiţii din domeniul lor de activitate, cu aprobarea MMFES.
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin structurile abilitate, îşi rezervă dreptul de
control, în orice etapă, asupra desfăşurării proiectelor.
Derularea activităţii prin contractele finanţate în cadrul PIS, se supune controlului financiar al
Curţii de conturi şi auditorilor independenţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
6.3. Închiderea proiectelor
Proiectele sunt considerate închise dacă s-au îndeplinit formalităţile de închidere a proiectului,
care constau în încheierea între autoritatea contractantă şi contractor, a procesului-verbal de
închidere.
Procesul-verbal cuprinde detalii privind realizarea obiectivelor proiectului, modul de utilizare a
sumelor, modul de funcţionare a centrelor în continuare, precum şi alte aspecte considerate
necesare.
Cu 15 zile înaintea declarării închiderii Proiectului şi a semnării procesului-verbal, DMIS va
efectua verificarea finală a acestuia la faţa locului şi va întocmi raportul final.
Secţiunea 7 – Atribuţiile autorităţii contractante
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse exercită rolul de Autoritate Contractantă în
numele Guvernului României şi are următoarele responsabilităţi:
o prin DMIS reprezintă autoritatea contractantă şi încheie contractele de finanţare cu
contractorul;
asigură evaluarea de teren a proiectelor la solicitarea Comisiei de selecţie a
proiectelor;
monitorizează şi evaluează derularea contractelor;
avizează documentaţia de atribuire a contractelor de achiziţie lucrări şi bunuri
elaborată de contractor;
întocmeşte rapoartele tehnice trimestriale de progres împreună cu
contractorul;
primeşte rapoartele intermediare şi finale privind stadiul de derulare al
contractelor;
acordă îndrumare contractorului în vederea elaborării documentaţiei tehnico-
economice aferente obiectivului de investiţii.
o prin Comisia de selecţie a proiectelor (CSP):
primeşte propunerile de proiect transmise de solicitanţi;
înregistrează şi datează propunerile de proiect;
129
asigură depozitarea acestora în condiţii de securitate până la data sesiunii de
deschidere a lor;
verifică dacă propunerile de proiect respectă criteriile administrative şi de
eligibilitate stabilite de prezentul MOp;
evaluează calitatea propunerilor de proiect din punct de vedere tehnic şi
financiar;
efectuează selecţia propunerilor de proiect în vederea încheierii contractelor
de finanţare;
comunică rezultatele evaluării şi selecţiei;
propune spre aprobare proiectele care vor primi finanţare;
analizează documentaţia tehnico-economică şi în vederea întocmirii proiectul
de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.
o prin Comisia de monitorizare a implementării a proiectelor (CMIP):
realizează o bază de date cu toate informaţiile necesare referitoare la fiecare
proiect;
supervizează activitatea de monitorizare şi evaluare efectuată de DMIS;
colaborează cu UMP asupra tuturor aspectelor legate de procedura de
monitorizare;
solicită toate documentele şi informaţiile necesare în procesul de monitorizare
de la toate structurile implicate în derularea contractului atât de la contractor,
cât şi de la autoritatea contractantă;
centralizează rapoartele tehnice de progres şi întocmeşte rapoarte de
monitorizare;
alte atribuţii prevăzute prin ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de
şanse de înfiinţare a CMIP.
o prin Unitatea de Management al Programului:
- asigură prevederea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare derulării
contractelor de finanţare conform anunţului de atribuire publicat în MO
(partea a IV-a) şi a formularului Planificarea activităţilor (Anexa D la MOp) ;
- centralizează necesarul preliminat de fonduri pentru Trim.următor, asigură
întocmirea documentaţiei aferentă deschiderilor de credite lunare ;
- asigură recepţia documentaţiei de solicitare a rambursării cheltuielilor
efectuate de către Contractor conform prevederi MOP; - sigură plata prin trezorerie a sumelor solicitate spre rambursare în contul
nominalizat de către Contractor în CEREREA DE FINANŢARE (Anexa A la
MOp)
- asigură arhivarea documentaţiei de solicitare a rambursării cheltuielilor, pe
contractor/obiectiv;
- asigură raportarea către MEF şi BIRD a stadiului de derulare a Proiectului,
conform Acord de Împrumut ;
- colaborează cu CMIP asupra tuturor aspectelor legate de procedura de
monitorizare;
- asigură procesul de achiziţie centralizată a bunurilor, asistenţei tehnice externe
şi interne, pregătirea personalului, atunci când este cazul;
- asigură contractarea şi derularea activităţii de audit conform Acord de
Împrumut;
- asigură suportul tehnico-economic necesar derulării controlului Curţii de
Conturi (control ulterior) ;
130
131
ANEXE LA MANUALUL OPERAŢIONAL
Anexa A - Contractul de finanţare
Anexa B - Notă necesar fonduri
Anexa C – Solicitare de rambursare a cheltuielilor
Anexa D – Ghidul pentru analiza de mediu Proiectului
Anexa E – Lege nr.40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România
şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat
finanţării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4
iulie 2006
Anexa F – Scheme de implementare
132
ANEXA A
CONTRACT DE FINANŢARE
nr……………din………………………
Model-cadru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate contractantă, prin direcţia de
muncă şi incluziune socială a judeţului/municipiului Bucureşti………………………., cu sediul
în……………………………….........................................................(adresă completă), reprezentată prin
Directorul executiv ………………………………….(nume, prenume)
pe de o parte,
şi
Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului…………………(judeţ/sector al
municipiului Bucureşti)/DGASMB/Serviciul public de asistenţă socială al municipiului/oraşului
…………din judeţul……….în calitate de contractor, cu sediul în……………..………………(adresă
completă), reprezentată de persoana împuternicită, desemnată prin Hotărârea Consiliului
Judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti/Consiliului Local nr…../…………., (funcţie,
nume, prenume)
Au convenit următoarele:
Articolul 1 - Obiectul contractului
1.1 Obiectul contractului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă acordată contractorului din împrumutul
BIRD şi bugetul de stat, conform Acordului de împrumut ratificat prin Legea nr.40/2007, pentru
finanţarea Proiectului privind Incluziunea Socială (PIS) pentru punerea în aplicare a Proiectului intitulat
………………………………………….. (titlul Proiectului), denumit în continuare Proiectul şi conform
Hotărârii Guvernului nr. / pentru aprobarea documentaţiei tehnico-economice a
obiectivului de investiţii.
1.2. Valoarea contractului de finanţare a Proiectului este de…...… Euro, din care 85%, se acordă din
Împrumut şi 15 % din bugetul de stat.
Contractorului i se acordă finanţarea, în termenii şi condiţiile stabilite în acest contract şi anexele lui.
Contractorul are obligaţia să cunoască termenii şi condiţiile stabilite în contract şi în anexele lui, precum
şi cele prevăzute în MOp.Programul pentru persoanele cu dizabilităţi/MOp.Programul „Tineri aflaţi în
situaţii de risc”/MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie.
Valoarea contractului de finanţare este fermă şi este prevăzută în lista aprobată prin ordinul
ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse/preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Handicap.
133
1.3. Contractorul acceptă finanţarea şi se angajează să utilizeze sumele primite exclusiv pentru acoperirea
cheltuielilor necesare derulării activităţilor prevăzute în Formularul Proiectului din Anexa B la
MOp.Programul pentru persoanele cu dizabilităţi/MOp.Programul „Tineri aflaţi în situaţii de
risc”/MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie, respectiv, Anexa nr. 2 la prezentul
contract şi devizul general al obiectivului de investiţii aprobat prin H.G.
1.4. Contractorul se angajează să contribuie cu suma de ……… Euro, în bani sau/şi natură, reprezentând
contribuţia locală, după cum urmează:
contribuţie în bani: …….Euro
contribuţie în natură reprezentată de………în valoare de…….Euro.
Contribuţia locală reprezintă minim 10% din valoarea finanţării acordate.
1.5. Documentaţia tehnico-economică aferentă obiectivului de investiţii aprobată prin H.G. este Anexa
nr.4 la prezentul contract.
1.6. Costul total al Proiectului (valoarea finanţării + contribuţia locală) este prezentat pe categorii de
cheltuieli şi pe surse de finanţare în devizul general prevăzut în documentaţia tehnico-economică,
respectiv Anexa 4 la prezentul contract. Detalierea cheltuielilor suportate din finanţare acordată din PIS şi
din contribuţia locală este prevăzută în formularul de buget completat conform Anexei C la
MOp.Programul pentru persoanele cu dizabilităţi/MOp.Programul „Tineri aflaţi în situaţii de
risc”/MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie, respectiv Anexa 5 la prezentul contract.
Articolul 2 – Rambursarea cheltuielilor
2.1. Autoritatea contractantă, prin UMP, respectiv Direcţia Coordonare Proiecte Finanţate din
Împrumuturi Rambursabile, asigură contractorului rambursarea cheltuielilor efectuate, la solicitarea
acestuia şi în baza documentelor justificative prezentate.
2.2. Plăţile se efectuează în tranşe, în funcţie de activităţile derulate, în contul nominalizat de către
Contractor în CEREREA DE FINANŢARE (Anexa A la MOp)
2.3. Autoritatea contractantă, prin UMP, respectiv Direcţia Coordonare Proiecte Finanţate din
Împrumuturi Rambursabile, primeşte solicitările de rambursare însoţite de documentaţia justificativă,
până la data de 20 a lunii. Documentaţia prezentată cuprinde actele doveditoare pentru cheltuielile
efectuate în perioada anterioară datei de depunere a acestora.
2.4. Rambursarea cheltuielilor se realizează numai în condiţiile în care documentele justificative sunt
complete şi întocmite corect, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
2.5. Rambursarea cheltuielilor efectuate pentru lucrările de construcţii şi instalaţii se realizează în ordinea
tehnologică de execuţie a lucrărilor.
2.6. În eventualitatea nerespectării termenelor de depunere a solicitării de rambursare şi a documentelor
justificative, prevăzute la pct.2.3., pentru eventualele întârzieri în efectuarea plăţilor, autoritatea
contractantă este exonerată de orice răspundere.
134
2.7. Trimestrial, direcţia de muncă şi incluziune socială împreună cu contractorul au obligaţia să
examineze, în teren, stadiul de realizare a activităţilor Proiectului şi a rezultatelor ce decurg din acestea şi
să întocmească un raport tehnic de progres.
2.8. În cazul constatării unor deficienţe, semnalate în raportul tehnic de progres, autoritatea contractantă
poate suspenda finanţarea până la remedierea acestora.
Articolul 3 – Durata de implementare a Proiectului
3.1. Durata de implementare a Proiectului este de ……………luni, în conformitate cu planificarea
prevăzută în Anexa D la MOp.Programul pentru persoanele cu dizabilităţi/MOp.Programul „Tineri
aflaţi în situaţii de risc”/MOp. Programul pentru victimele violenţei în familie, respectiv Anexa nr.3
la prezentul contract.
Articolul 4 – Obligaţiile contractorului
4.1. Contratorul va realiza toate activităţile conform Proiectului.
4.2. Contractorul are obligaţia de a permite reprezentanţilor autorităţii contractante, inclusiv celor ai
direcţiei de muncă şi incluziune socială şi, după caz, ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Familiei/Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap efectuarea controlului necondiţionat al
realizării Proiectului, în toate stadiile de derulare, inclusiv accesul la orice fel de documente.
4.3. Contractorul are obligaţia de a furniza reprezentanţilor autorităţii contractante orice informaţie
solicitată de aceştia referitoare la realizarea Proiectului.
4.4. Pentru achiziţia bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, contractorul trebuie să respecte prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările
şi completările ulterioare şi ale altor dispoziţii legale în domeniu, precum şi reglementările prevăzute în
Documentul ataşat Anexei nr.2 la Acordul de împrumut dintre România şi BIRD, ratificat prin Legea
nr.40/2007.
4.5. Contractorul se angajează să respecte prevederile Manualului Operaţional pentru Partea a III-a -
Programele de asistenţă socială, inclusiv prevederile Ghidului pentru analiza de mediu prevăzut în Anexa
D la MOp.
Articolul 5 – Modificarea contractului
5.1. Orice modificare a prezentului contract se face în scris, cu acordul părţilor, prin încheierea unui act
adiţional.
5.2. Pentru încheierea actului adiţional, Direcţia de muncă şi incluziune socială solicită acordul
Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
5.3. Ca excepţie de la pct. 5.1., modificările referitoare la adresă, cont bancar etc., care nu conduc la
schimbarea condiţiilor contractuale în ceea ce priveşte valoarea, destinaţia sumelor, termenele de
135
realizare, activităţile şi alte aspecte majore legate de realizarea Proiectului sunt doar notificate Direcţiei
de muncă şi incluziune socială, fără a mai fi necesară încheierea unui act adiţional.
Articolul 6 – Suspendarea şi rezilierea Contractului
6.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi, dă dreptul părţii
lezate de a cere rezilierea contractului.
6.2. În cazul nerespectării de către contractor a prevederilor prezentului contract din alte motive decât cele
prevăzute la pct.6.3., autoritatea contractantă suspendă finanţarea Proiectului până la remedierea situaţiei
constatate.
Dacă, în termen de 15 zile de la primirea notificării transmise de autoritatea contractantă, privind
suspendarea finanţării, contractorul nu remediază situaţia, autoritatea contractantă reziliază contractul,
contractorul fiind direct răspunzător şi obligat la plata eventualelor daune, conform legislaţiei în vigoare.
6.3. Rezoluţiunea contractului se aplică în cazul utilizării de către contractor a fondurilor acordate de
autoritatea contractantă, în alte scopuri decât cele prevăzute de prezentul contract, în cazul încălcării cu
rea credinţă a condiţiilor contractuale sau în cazul prezentării de documente justificative false sau
neconforme cu realitatea.
În acest caz, direcţia de muncă şi incluziune socială notifică situaţia constatată contractorului care este
obligat ca, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, să returneze autorităţii contractante toate
fondurile primite până la momentul rezoluţiunii.
6.4. Autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a denunţa unilateral contractul de finanţare în condiţiile
prevăzute la pct. 6.2. şi 6.3.
Articolul 7 - Rezolvarea litigiilor
7.1. Orice diferende apărute între părţi cu privire la valabilitatea sau rezultând din interpretarea, execuţia,
rezilierea sau rezoluţiunea prezentului contract vor fi rezolvate de părţi pe cale amiabilă.
7.2. Dacă diferendele nu pot fi stinse pe cale amiabilă într-un termen de maximum 15 zile, ele vor fi
rezolvate de instanţele judecătoreşti cu competenţă în domeniu aflate pe raza judeţului/sectorului unde
s-a produs diferendul.
Articolul 8 – Raportări
8.1. Contractorul se angajează să transmită autorităţii contractante, următoarele rapoarte:
raport privind atribuirea contractului de achiziţie lucrări şi bunuri;
raport tehnic de progres trimestrial realizat în comun cu reprezentanţii autorităţii
contractante privind stadiul implementării Proiectului;
raport final (tehnic şi financiar) care trebuie transmis în 15 de zile de la data încheierii
Proiectului, respectiv a semnării procesului-verbal de închidere.
Rapoartele menţionate se întocmesc în 3 exemplare: unul pentru direcţia de muncă şi incluziune socială,
unul pentru UMP şi unul către MMFES, respectiv, ANPH/ANPF.
136
8.2. Contractorul se angajează să transmită UMP - Direcţiei Coordonare Proiecte Finanţare din
Împrumuturi Rambursabile, raportul financiar periodic care se înaintează odată cu solicitarea de finanţare
şi documentele justificative pentru acordarea finanţării.
Articolul 9 – Control
9.1. Direcţia de muncă şi incluziune socială controlează modul de implementare a Proiectului de către
contractor.
9.2. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, respectiv, Agenţia Naţională pentru Protecţia
Familiei/Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap îşi rezervă dreptul de a controla, în orice
etapă, desfăşurarea Proiectului.
9.3. MMFES, ANPF şi ANPH poate realiza propriile activităţi de monitorizare privind obiectivele de
investiţii din domeniul lor de activitate.
9.4. Curtea de conturi exercită controlul financiar privind Proiectul în conformitate cu prevederile legale
în vigoare.
9.5. Au dreptul de control instituţiile abilitate ale statului, precum şi auditorul independent conform
Acordului de împrumut.
Articolul 10 – Asigurări
Autoritatea contractantă nu este responsabilă pentru nici un fel de daune, interese, compensaţii plătibile
prin lege în privinţa sau ca urmare a unui accident ori prejudiciu produs de contractant.
Articolul 11 - Cesiunea
11.1. Contractorul are obligaţia de a nu transfera total sau parţial obligaţiile asumate prin contract, fără să
obţină, în prealabil, acordul scris al autorităţii contractante.
11.2. Cesiunea nu va exonera contractorul de responsabilităţile privind obligaţiile asumate prin contract.
Articolul 12 - Dispoziţii finale
12.1. Orice comunicare între părţi referitoare la îndeplinirea prezentului contract, se transmite în scris.
Orice document scris este înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii. Comunicările
dintre părţi se pot face şi prin alte mijloace de comunicare cu condiţia confirmării scrise a primirii
comunicării.
12.2. Contractorul garantează că, la data închiderii finanţării, centrul social cu destinaţie
multifuncţională/centrul multifuncţional de servicii sociale integrate destinat victimelor violenţei în
familie/ centrul rezidenţial pentru persoanele cu handicap/locuinţa protejate va corespunde documentaţiei
tehnico-economice aferente obiectivului de investiţii precum şi criteriilor prevăzute în Propunerea de
Proiect.
137
12.3. Contractul nu va fi considerat încheiat până când procesul-verbal de recepţie finală al obiectivului
de investiţii nu va fi semnat de către comisia de recepţie. Comisia de recepţie este constituită conform
legii.
12.4. Anexele care fac parte integrantă din prezentul contract şi constituie împreună un singur act juridic,
obligatoriu şi legal, valabil pentru ambele părţi, sunt următoarele:
Anexa nr.1 - Cererea de finanţare;
Anexa nr.2 - Formularului Proiectului;
Anexa nr.3 - Planificarea activităţilor;
Anexa nr.4 - Documentaţia tehnico-economică;
Anexa nr.5 – Bugetul Proiectului.
12.5. Prezentul contract a fost încheiat la data de............................ în patru exemplare originale. Un
exemplar al prezentului contract revine contractorului, un exemplar revine direcţiei de muncă şi
incluziune socială, un exemplar revine UMP, iar un exemplar revine MMFES/ANPH/ANPF.
Pentru contractor (denumire) ……………….........................................
numele şi funcţia persoanei împuternicită să
semneze
semnătura
data
Pentru autoritatea contractantă (denumire) ...............................
numele persoanei(lor) autorizată să
semneze
semnătura
data
138
ANEXA B
Model
NOTĂ
Privind necesarul preliminat de fonduri pentru Trim.….……
În atenţia
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
UMP
…………………………………….
Numărul de referinţă pentru contractul de finanţare:…………………. .……………
Titlul contractului de finanţare: .……………………………….……………………
Numele şi adresa contractorului: ……………………………… ……………………
Domnule/Doamnă,
Subsemnatul/a, ………………………….….. (nume, prenume), transmit situaţia preliminară a
necesarului de credite pentru trim …….
Total necesar preliminat de fonduri ……………………lei
Menţionăm că la preliminarea fondurilor necesare pentru trimestrul viitor, s-a avut în vedere
graficul de planificare al activităţilor şi raportul tehnic de progres.
Nume prenume,
Funcţie, poziţie, titlu
semnătura
139
ANEXA C
Model
SOLICITARE
DE RAMBURSARE A CHELTUIELILOR
Data solicitării rambursării ….……………………………..
În atenţia
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
UMP
…………………………………….
Numărul de referinţă pentru contractul de finanţare:…………………. .……………
Titlul contractului de finanţare: .……………………………….……………………
Numele şi adresa contractorului: ……………………………… ……………………
Solicitarea de rambursare .…nr……………………………………………………..
Perioada acoperită de solicitare…. ………………………………………………..…
Domnule/Doamnă,
Subsemnatul/a, ………………………….….. (nume, prenume), solicităm rambursarea
cheltuielilor efectuate în perioada menţionată mai sus.
Suma cerută este de ……………………lei, şi a fost utilizată conform documentelor justificative
şi a planificării activităţilor
Sunt anexate la prezenta solicitare următoarele documente:
…………………………….
…………………………….
…………………………….
Plata se efectuează în contul………………………………………………….
Nume prenume,
Funcţie, poziţie, titlu
semnătura
140
ANEXA D
LINII DIRECTOARE
PRIVIND STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PENTRU SUB-PROIECTE
CUPRINS
Studiul de mediu
A. Legislaţia şi procedurile privind protecţia mediului înconjurător din România
B. Descriere a proiectului
C. Posibil impact al sub-proiectelor asupra mediului
D. Protocoale instituţionale
E. Proceduri ale Băncii Mondiale
Anexe
Anexa 1A Cadrul juridic şi politici instituţionale
Anexa 1B Sistemul de aprobări şi permise din România
Anexa 2 Sistemul de studii de evaluare a impactului asupra mediului (SEM) din
România, prin comparaţie cu OP 4.01
Anexa 3: Studiul de impact asupra mediului în diferitele stadii ale sub-proiectelor
Anexa 4: Formatul documentelor de management al mediului
A. Planul de atenuare a efectelor negative
B. Planul de monitorizare
Anexa 5: Studiul de impact asupra mediului la faza de studiu de fezabilitate: Lista de
control a documentaţiei
Anexa 6: Studiul de impact asupra mediului la faza de studiu de fezabilitate: Lista de
control pentru verificarea în teren
Anexa 7.1 Lista de control: Alimentarea cu apă
Anexa 7.2 Lista de control: Eliminarea apelor reziduale, drenare şi canalizare
Anexa 7.3 Lista de control: Instituţiile de învăţământ/ instituţii rezidenţiale
141
STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
Aria de acoperire şi profunzimea procesului legat de Studiul de impact asupra mediului (SIM)
depind de natura, scara şi impactul potenţial al oricărui sub-proiect propus. Se anticipează, ca
regulă generală, că sub-proiectele finanţate prin Proiectul de Incluziune Socială din România nu
necesită un proces întreg de studiere a evaluării impactului asupra mediului (SEM). Totuşi, are o
arie largă de acoperire şi are în vedere mediul natural şi sănătatea populaţiei, precum şi aspectele
socio-culturale, concentrându-se pe aceste chestiuni şi pe efectele potenţiale care se stabilesc ca
fiind esenţiale pentru corectitudinea şi durabilitatea impactului proiectelor comunitare asupra
mediului ambiant. Evaluarea de mediu decurge în paralel cu procesul de identificarea, elaborarea
şi punerea în aplicare de potenţiale sub-proiecte.
Printre elementele esenţiale de care se ţine seama în cadrul procesului de evaluare a impactului
asupra mediului se includ:
Respectarea reglementărilor de mediu în vigoare în România;
Cerinţe ale politicilor de siguranţă ale Băncii Mondiale (acolo unde este cazul), care sunt mai
stricte sau diferite de cele ale României
Analiza alternativelor;
Participarea şi consultarea publică a persoanelor şi instituţiilor afectate; şi
Comunicarea informaţiilor.
A. Legislaţia şi procedurile privind protecţia mediului înconjurător din România
Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului vor respecta legislaţia actuală din România şi
principiile generale de mediu. Sub-proiectele nu vor contribui în general la degradarea mediului
fizic şi uman.
Legislaţia şi reglementările româneşti aplicabile proiectelor
Sistemul de evaluare a impactului asupra mediului este armonizat cu reglementările UE şi foarte
compatibil cu cele ale Băncii Mondiale. În Anexa 1 se include o listă a actelor legislative, a
regulilor, normelor şi procedurilor care reglementează clasificarea SEM din România. Sunt
incluse, în plus, şi directivele UE relevante şi tratatele internaţionale la care România este parte
semnatară. Diagramele care compară sistemele româneşti cu cerinţele OP 4.00 pentru Studiul de
impact asupra mediuluisunt incluse în Anexa 2 a prezentului raport. Acestea au fost extrase din
recentul raport asupra „sistemelor de ţară‖, pregătit de Banca Mondială.
Aderarea la Uniunea Europeană este unul dintre obiectivele centrale de dezvoltare ale României,
deoarece se are în vedere şi Tratatul de aderare, semnat recent, care angajează guvernul şi
pregăteşte aderarea la UE în 2007. Articolul 148 (2) din Constituţia României (intitulat
„Integrarea în Uniunea Europeană‖) prevede că, drept consecinţă a aderării, dispoziţiile tratatelor
de constituire a Uniunii Europene, precum şi celelalte regulamente comunitare obligatorii se vor
aplica cu precădere în cazul existenţei unui conflict cu prevederile legislaţiei naţionale, pentru a
se asigura respectarea dispoziţiilor actului de aderare. Legislaţia Uniunii Europene privind
protecţia de mediu include peste 200 de instrumente juridice care se referă la poluarea apei şi a
aerului, la managementul deşeurilor şi al substanţelor chimice, la bio-tehnologie, protecţia
naturii, poluarea industrială şi managementul riscului, la protecţia împotriva zgomotului şi a
radiaţiilor. În cazul în care Comisia Europeană stabileşte că un stat membru al UE nu aplică
142
legislaţia UE, în consecinţă neîndeplinindu-şi propriile obligaţii juridice, instituţia poate lua
măsuri pentru îndreptarea situaţiei, prin intermediul unui proces numit „procedura privind
încălcarea legii‖. Dacă această procedură nu dă rezultatele scontate, Comisia trebuie să supună
chestiunea atenţiei Curţii Europene de Justiţie, care are competenţa de a impune sancţiuni.
Hotărârile Curţii sunt obligatorii pentru toate statele membre şi instituţiile UE.
Au fost necesare o serie de reforme importante ale sistemului administrativ şi juridic românesc
pentru a pregăti aderarea la UE pentru a putea accepta aşa-numitul acquis communautaire şi
pentru a îmbunătăţi infrastructura fizică. A fost adoptată Legea cadru general nr. 294/2003 de
aprobare a OUG nr. 91/2002 privind modificările Legii nr. 137/1995, care a introdus o procedură
obligatorie, în sensul necesităţii SEM pentru anumite proiecte, inclusiv pentru cele cu efecte
transfrontaliere. Au fost adoptate HG nr. 918/2002 (de transpunere a directivelor SEM) şi patru
ordonanţe ministeriale2 prin care s-au stabilit competenţele, stadiile procedurale şi instrucţiunile,
inclusiv participarea şi pregătirea publicului în cadrul procedurii SEM (evaluarea proiectelor,
aria de acoperire a SEM şi examinarea)3. Evaluarea proiectelor, pentru a se stabili care sunt
efectele posibile importante asupra mediului şi care sunt condiţiile în care trebuie întocmit un
SEM complet, se bazează pe criterii calitative şi cantitative. Autorităţile competente la nivel
naţional sunt Ministerul Mediului şi al Gospodăririi Apelor (MMGA) – pentru anumite proiecte
importante – şi Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM), dar şi Agenţiile Regionale şi
Locale de Protecţie a Mediului (ARPM şi ALPM), în funcţie de tipul şi de efectul anticipat al
proiectului propus. Anexele I.1 şi I.2 ale OM nr. 860/2002, modificate prin OM nr. 210/2004 şi
OM nr. 1037/2005, stabilesc care sunt autorităţile competente răspunzătoare pentru un anumit tip
de proiect. Comitetul Tehnic de Examinare, compus din mai mulţi reprezentanţi din ministere şi
din brigăzile de protecţie civilă şi de pompieri, care poate include şi alţi experţi, dacă este cazul,
participă la toate etapele, în special la examinarea, stabilirea ariei de acoperire, şi revizia de
calitate a SEM. SEM poate fi întocmit doar de nişte specialişti acreditaţi.
Proiectele noi, precum şi orice proiecte de modificare, extindere sau scoatere din funcţiune care
pot avea efecte semnificative asupra mediului, cu referire la activităţile enumerate prin HG nr.
918/2002 (cadrul de evaluare a impactului asupra mediului) şi OUG nr. 152/2005 (privind
activităţile integrate de prevenire, atenuare şi control al poluării) trebuie să fie însoţite de un
permis de mediu pentru construcţie4, şi, în anumite situaţii (cazul gropilor de gunoi ecologice),
de un permis integrat, care să includă o descriere scurtă a proiectului, a efectelor acestuia şi a
măsurilor corespunzătoare de atenuare a efectelor negative asupra mediului5. Pentru proiectele
de tipul celor enumerate în Anexa 1 a HG nr. 918/2002, precum şi pentru cele enumerate la
Anexa 2 a aceleiaşi decizii de guvern este necesar un SEM complet, în situaţia în care aceasta a
fost decizia luată de autorităţile competente după analiza fiecărui caz (examinarea). Proiectele de
investiţii care nu necesită un SEM trebuie să respecte procedurile simplificate privind permisele
de mediu, pentru a se putea emite Avizul Unic.6
2 Instrumentele de reglementare din România sunt următoarele: legi, decizii, şi ordonanţele ministeriale. Deciziile au
scopul de organizare a aplicării legilor. Ordinele sunt emise în conformitate cu limitele şi competenţele prevăzute prin
diferitele dispoziţii ale legilor de organizare. Legile sunt adoptate de Parlament. Deciziile şi legile sunt semnate de
Primul-ministru şi contrasemnate de ministrul (miniştrii) însărcinaţi cu execuţia acestora. 3 Pentru mai multe detalii, consultaţi legislaţia enumerată la Anexa IA.
4 Legislaţia românească foloseşte termenul de „acord de mediu‖ în acest context.
5 OM nr. 860/2002, Art 5 (1)
6 OM nr. 860/2002, Art 5(3) – Avizul Unic se acordă pentru investiţiile care trebuie să respecte procedura de mediu,
însă nu trebuie să fie însoţite de un aviz de mediu (permis de construcţie), prin urmare, nu este necesar în această
situaţie să se redacteze un SEM.
143
După cum se poate observa din matricea de examinare echivalentă din Anexa 3, politica de studii
de mediu a Băncii şi sistemul SEM românesc au multe trăsături şi principii în comun şi sunt
considerate compatibile în multe privinţe. Şi sistemul SEM românesc şi politica Băncii cu privire
la studiile de mediu clasifică proiectele şi activităţile în anumite categorii. În esenţă, lista
pozitivă a proiectelor şi a activităţilor care necesită un studiu complet de evaluare a impactului
asupra mediului sau o analiză mai limitată de mediu conform legislaţiei româneşti este
asemănătoare cu clasificarea proiectelor în categoria A şi B conform politicii Băncii.
În general, procesul de examinare conform sistemului românesc este cuprinzător şi furnizează
detaliile de procedură adecvate (inclusiv liste de control pentru uzul autorităţilor competente). Cu
toate acestea, diferenţele dintre procesul SEM românesc şi principiile consacrate în politica
Băncii OP/BP 4.00 se referă la (a) consultarea continuă pe durata punerii în practică a proiectelor
de mare risc şi (b) utilizarea de comitete consultative independente pe durata punerii în practică a
acestor proiecte.
Cu referire la punctul (a) de mai sus, trebuie subliniat că, pe durata fazei de construcţie,
autorităţile publice competente trebuie să viziteze şantierul şi să întocmească procesele verbale
ale acestor vizite. La terminarea lucrărilor de construcţii, autoritatea de mediu competentă
trebuie să facă inspecţii, pentru a verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în „avizul de
mediu‖. Consultarea continuă cu autorităţile implicate în procedura SEM are loc în cadrul
procedurii de emitere a „avizului de mediu‖. Tocmai în acest scop se înfiinţează Comitetul
Tehnic de Examinare, la nivel naţional şi local, în cadrul căruia au loc consultările. România se
angajează să-şi îmbunătăţească sistemul de evaluare a efectelor asupra mediului ca parte a
procesului de aderare la UE, în special din datorită transpunerii şi aplicării Directivei
2003/35/CE, de modificare a Directivei SEM. Intenţia este folositoare în special pentru
îmbunătăţirea rezultatelor privind protecţia mediului, însă nu este necesară în sensul respectării
cerinţelor unui proiect de incluziune socială (PIS). Mai trebuie sesizat, de asemenea, că
Împrumutul pentru mediu propus de Bancă (de livrat în anul financiar 2007) va consolida
semnificativ capacitatea, ceea ce va îmbunătăţi direct şi pozitiv sistemele româneşti la nivel de
politici şi proceduri operative.
De asemenea, sporesc şi capacităţile instituţionale care sunt suficiente pentru a îndeplini cerinţele
unui SIM pentru un PIS (Proiect de incluziune socială). Funcţionarii Comisiei Europene
consideră că o măsură foarte bună a fost înfiinţarea unui Minister al Mediului şi al Gospodăririi
Apelor (MMGA) ca o structură de conducere, cu departamente şi direcţii specializate. MMGA
are opt agenţii regionale (ARPM) şi 42 de agenţii judeţene (ALPM). MMGA a mai angajat de
curând circa 949 de experţi în sectorul de mediu, la nivel central, regional şi local. MMGA a
elaborat o strategie privind creşterea numărului de persoane angajate, cu 1660 funcţionari publici
până în 2006, din nou, însufleţit de dorinţa de a îndeplini aşteptările UE în ceea ce priveşte
necesarul de resurse. MMGA, agenţiile şi structurile sale administrative pun în aplicare legislaţia
relevantă privind evaluarea impactului asupra mediului, normele şi procedurile stabilite, iar în
concret, aceasta se face prin primirea solicitărilor, revizuirea şi aprobarea (sau respingerea)
diferitelor avize (de construcţie) şi permise (de funcţionare). Aşa cum se prezintă în continuare în
mai mult detaliu în Anexa 3, aceste metode sunt analogii reale ale procedurilor Băncii Mondiale
în ceea ce priveşte examinarea proiectelor propuse, conform procedurilor relevante de garantare.
Importanţa componentelor de formare şi de creştere a nivelului public de conştientizare a fost
recunoscută în cadrul aderării la UE. Sunt programate în 2005 douăsprezece (12) sesiuni de
formare pentru experţii din MMGA şi din structurile subordonate; în septembrie avuseseră loc
deja opt seminare. În perioada 2005-2006 sunt puse în aplicare şi/sau programate pentru lansare
circa zece proiecte de înfrăţire cu instituţii din UE, în valoare de 13,5 milioane Euro, concentrate
pe formarea şi asistenţa tehnică pentru personalul guvernamental. Programele de educare şi
144
creştere a nivelului de conştientizare a publicului vizează agenţii economici privaţi, funcţionarii
publici şi părţile interesate pe plan local.
În plus, activităţile de inspecţie privind respectarea legislaţiei şi controlul de mediu se află pe
drumul cel bun, progrese importante au fost făcute prin intermediul consolidării şi evoluţiei
Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), instituţia naţională din subordinea MMGA, care poartă
răspunderea: (i) activităţilor de inspecţie şi de aplicare a legii, din punctul de vedere al protecţiei
mediului; şi (ii) emiterii de sancţiuni pentru depăşirea limitelor admise de emisii şi descărcări de
substanţe în mediul înconjurător. În ultimul an au fost întărite acţiunile de control şi
monitorizare. De exemplu, în perioada 1 iulie – 15 august 2005, reprezentanţii GNM au efectuat
inspecţii la 958 de situri, o creştere însemnată faţă de perioadele anterioare.
Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM) este o instituţie din subordinea MMGA, care
are răspunderi şi influenţă în continuă creştere, şi joacă un rol esenţial consultativ în ceea ce
priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a strategiilor. Printre direcţiile
importante se includ unul pentru conservarea naturii, a bio-diversităţii şi a protecţiei solului, şi
altul pentru monitorizarea, coordonarea şi sinteza datelor primite.
B. Descrierea proiectului:
Obiectivul de dezvoltare al proiectului de incluziune socială (PIS) este legat de îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi de incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate/ vulnerabile din
societatea românească: (i) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi incluziunea socială a etniei rroma
din aşezările sărace; (ii) creşterea gradului de incluziune a serviciilor pentru educaţie timpurie
din zonele ţintă; şi (iii) îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate persoanelor cu handicap,
tineretului la risc şi victimelor violenţei în familie.
PIS susţine punerea în aplicare a obiectivelor prioritare din Joint Inclusion Memorandum-ul
(JIM) guvernului, stabilite pentru anii 2006-2010. PIS are în total patru componente care susţin
mai multe programe de incluziune.
Componenta 1: Programul de intervenţii prioritare. Programul general este programul
FRDS de intervenţii, care este lărgit pentru a cuprinde comunităţile Rroma. Această componentă
ţinteşte pe cei mai dezavantajaţi rromi care trăiesc în localităţi sărace. Principalul rezultat
aşteptat este: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi includerea socială pentru rromii care trăiesc în
aproximativ 100 de localităţi sărace.
Există nevoia stringentă de a aduce cele mai defavorizate aşezări Rroma la standarde minime în
ceea ce priveşte infrastructura şi serviciile de bază. Fondul Român de Dezvoltare Socială
(FRDS) a acumulat experienţă deoarece a lucrat cu comunităţile Rroma sărace, însă intervenţiile
sale nu au vizat sistematic nevoile acestor comunităţi. Programul de Intervenţii Prioritare propus
de FRDS va lărgi aria de cuprindere a activităţilor Fondului, pentru a viza în concret aceste
localităţi. Contribuţiile cheie sunt granturile FRDS pentru finanţarea sub-proiectelor de
dezvoltare comunitară axate pe satisfacerea nevoilor acestor comunităţi. În plus, comunităţile
sărace de rromi vor fi sprijinite în pregătirea de proiecte mature pentru accesarea fondurilor
structurale UE. Rezultatele cheie vor include: (i) mică infrastructură îmbunătăţită (reabilitarea
sau construirea de mică infrastructură pentru a spori accesul la servicii, pieţe, canalizare şi apă
curentă, mediu sigur şi locuinţe); (ii) servicii sociale comunitare (sporirea accesului la instituţii
de învăţământ şi centre de sănătate, servicii de colectare şi evacuare a deşeurilor, servicii de
consiliere); pregătire profesională pentru activităţi de servicii sociale; şi activităţi menite a
îmbunătăţi durabil mediul în comunităţile-ţintă. Procedurile vor fi asemănătoare cu cele folosite
145
în practica curentă a FRDS (facilitare, management şi implementare a sub+proiectelor la nivelul
comunităţilor, parteneriate cu autorităţile locale).
FRDS are foarte multă experienţă în domeniul managementului mediului, având în vedere că a
pus deja în aplicare două proiecte finanţate de Bancă – Proiectele I şi II de Dezvoltare Socială, şi
este în curs de aplicare a activităţilor din trei alte proiecte: componenta care se adresează
nivelului comunităţii prin intermediul unei „ferestre‖ in Proiectul de Dezvoltare Rurală şi
programul „Plan de Dezvoltare Socială pentru Comunităţile Miniere‖ din cadrul proiectului
pentru Închidere a Minelor şi Atenuare a Impactului Social şi a Proiectului pentru Închiderea
Minelor şi Regenerarea Mediului şi Socio-Economică. În manualele operaţionale ale acelor
proiecte sunt incluse îndrumare de mediu pentru lucrări la nivel de comunitate.
Componenta 2: Programul pentru educaţie timpurie (ET) incluzivă. Programul general al
MEC (2005-2011) în acest domeniu are menirea de a sigura dreptul fiecărui copil la învăţământ
şi la dezvoltare generală începând de la o vârstă foarte fragedă. Măsurile preconizate pentru
copiii între 0 şi 6 ani au menirea de a îi pregăti mai bine să facă faţă obstacolelor cu care se vor
confrunta în cadrul învăţământului primar şi ulterior. Obiectivul programului acestuia, în cadrul
PIS, este să includă rromii şi categoriile dezavantajate în cadrul politicilor şi programelor
principale şi obişnuite ale MEC. Programul ET este sprijinit datorită importanţei intervenţiilor
efectuate la cei mai timpurii ani ai copilăriei, influenţei pe termen lung asupra progreselor
copiilor, disponibilităţii acestora pentru şcoală şi învăţare pe mai departe, în special în cazul
rromilor şi categoriilor dezavantajate ţintite în mod concret în cadrul PIS. Rezultatul principal
aşteptat al programului este: participarea crescută la servicii de ET a copiilor din cadrul
grupurilor vulnerabile aflate în comunităţile ţintă. PIS va ajuta la demararea rapidă a măsurilor
de incluziune din cadrul programului general ET al MEC, prin următoarele activităţi: (i)
reabilitarea şi furnizarea de infrastructură pentru ET în comunităţile cu un procent ridicat de
rromi; (ii) dezvoltarea unei programe de învăţământ pentru ET incluzivă, de resurse umane şi
materiale didactice; (iii) promovarea de servicii integrate şi soluţii alternative la nivelul
comunităţilor pentru ET; şi (iv) monitorizarea şi evaluare, activităţi de Informare, Educare şi
Comunicare (IEC). Contribuţiile cheie includ: lucrări, bunuri (mobilă, dotări), asistenţă tehnică şi
formare. Rezultatele cheie includ: unităţi de ET reabilitate, nou-construite şi utilate în comunităţi
cu procentaj mare de rromi, personal pregătit, servicii de ET de calitate şi soluţii alternative
oferite grupurilor ţintă.
MEC are multă experienţă în domeniul cerinţelor managementului de mediu, având în vedere că
a pus deja în aplicare Proiectul de Reabilitare a Şcolilor, finanţat de Bancă (1200 de unităţi) şi la
ora actuală are în derulare Proiectul pentru Învăţământ Rural finanţat tot de Bancă şi care include
o componentă referitoare la condiţiile de bază din şcolile rurale defavorizate (aproximativ 1500
de unităţi). Serviciul din cadrul MEC, Unitatea Centrală de Management al Proiectelor de
Reabilitare Şcolară, răspunde de toate investiţiile de infrastructură din învăţământul
preuniversitar şi are 8 direcţii regionale precum şi 42 de direcţii judeţene. În manualele
operaţionale ale proiectelor sus-menţionate au fost incluse îndrumare de mediu pentru
construirea şi întreţinerea şcolilor, în conformitate atât cu cerinţele Băncii cât şi cu legislaţia
română. Pe baza acestei experienţe MEC are în derulare în prezent şi un alt proiect de reabilitare
a şcolilor, finanţat de Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei.
Componenta 3: Programele de protecţie socială
PIS va susţine programele MMSSF care vizează îmbunătăţirea situaţiei persoanelor cu handicap,
tinerilor la risc şi victimelor violenţei în familie.
146
Subcomponenta 3.1: Programul pentru persoane cu handicap (PCH). Guvernul României a
lansat un program de reforme cuprinzător pentru anii (2005-2015), pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi calităţii serviciilor oferite PCH. Obiectivul programului pentru PCH
conform PIS este de a îmbunătăţi calitatea îngrijirii în cadrul serviciilor rezidenţiale şi de a spori
accesul la servicii la nivel de comunitate (CBS) pentru PCH care au nevoie, ţintind în special
PCH cu dependenţă mare de serviciile rezidenţiale. Programul dedicat PCH sprijină aplicarea
programului MMSSF/ANPH pentru restructurarea îngrijirii în instituţii, prevenirea
instituţionalizării, des-instituţionalizare şi dezvoltare de servicii alternative la nivel de
comunitate pentru asistenţă ţi incluziune socială prin:
(a) Un sistem de granturi, care să sprijine autorităţile locale să: (i) restructureze şi reabiliteze
instituţiile existente (inclusiv constituirea de noi elemente de infrastructură) aliniate la noile
standarde elaborate de ANPH cu sprijinul consultanţilor UE; şi (ii) dezvoltarea de servicii
alternative la nivel de comunitate pentru a sprijini procesul de des-instituţionalizare. Planul de
concurenţă pentru finanţări nerambursabile este asemănător celui deja folosit în cadrul
programului PHARE aflat în curs de desfăşurare.
(b) Construirea capacităţii instituţionale prin: (i) oferirea de pregătire pentru personalul
profesional care va pune în aplicare noile standarde de îngrijire; şi (ii) dezvoltarea sistemului de
monitorizare şi evaluare pentru ANPH.
(c) Oferirea de servicii de consiliere profesională. S-au obţinut rezultate pozitive în birourile
pilot de consiliere pentru PCH constituite în cadrul proiectului SSD7. În cadrul PIS, acoperirea
acestor servicii va fi extinsă la beneficiarii instituţiilor nou-restructurate, în special reţeaua de
Centre de Integrare prin Terapie Ocupaţională.
Contribuţiile cheie includ: granturi, bunuri, servicii de formare şi consultanţă. Rezultatele cheie
sunt: clădiri reabilitate/construite, personal format, instituirea de servicii la nivel de comunitate.
Sub-Componenta 3.2: Programul pentru Tineri la Risc. Obiectivul principal al Programului
General al Guvernului României este să sporească integrarea socială şi profesională a tinerilor de
peste 18 ani care nu mai pot beneficia de serviciile de protecţie a copilului (centre de plasament,
centre de reeducare) sau care nu au adăpost. Sub-componenta PIS ţinteşte tinerii (de vârstă 18+)
care trebuie să părăsească sistemul instituţionalizat de îngrijire a copilului, cu scopul de a-i
integra în societate fără probleme. Rezultatul principal este un acces mai bun al grupului-ţintă la
servicii sociale integrate, ceea ce le va creşte capacitatea de a trăi independent. PIS va contribui
la constituirea reţelei de Centre Multifuncţionale, unde beneficiarii eligibili vor avea acces la un
cămin protejat, plus o întreagă gamă de servicii de consiliere (psihologică, socială, profesională,
ocupaţională şi juridică), precum şi servicii de bază pentru sănătate. PSI va sprijini următoarele
activităţi: (i) reabilitarea şi/sau construirea de infrastructuri de locuinţe pentru cazarea tinerilor
care trebuie să părăsească instituţiile pentru minori; (ii) dotarea cu mobilier, obiecte casnice şi
birotică; (iii) monitorizare şi evaluare; şi (iv) formare profesională pentru personalul care va oferi
serviciile de consiliere. Contribuţiile cheie includ: lucrări, bunuri (mobilier, aparatură) şi servicii
de consultanţă. Rezultatele cheie includ: clădiri reabilitate/construite; servicii de consiliere
oferite; personal format.
Sub-Componenta 3.3: Programul pentru Victimele Violenţei în Familie. Obiectivul principal
al Programului General al Guvernului României în perioada 2006-2010 este prevenirea şi
combaterea violenţei în familie, printr-o gamă largă de activităţi concrete prevăzute în Planul de
Acţiune anexat Strategiei aprobate. Obiectivul concret al acestei sub-componente este să sprijine
dezvoltarea de servicii sociale integrate specializate, la care victimele violenţei în familie să aibă
acces pe o perioadă limitată de timp, până la rezolvarea situaţiei familiale, după care se pot
7 Opt din cele 46 de agenţii teritoriale de ocupare a forţei de muncă au constituit asemenea centre pilot pentru persoane
cu handicap care căutau un loc de muncă, adaptându-şi infrastructura, dotarea birourilor şi pregătindu-şi personalul să
lucreze cu PCH.
147
întoarce la o viaţă normală. Pentru atingerea acestui obiectiv PIS va finanţa: (i) reabilitarea şi/sau
construirea de infrastructuri de locuinţe pentru adăpostirea victimelor (şi persoanelor aflate în
întreţinerea acestora); (ii) dotarea cu mobilier şi obiecte casnice; (iii) formare profesională pentru
personalul care va oferi serviciile de consiliere; şi (iv) instituirea unui Registru Naţional Unic.
Contribuţiile cheie sunt: lucrări, bunuri (mobilier, aparatură, alte dotări) şi servicii de
consultanţă; rezultatele cheie sunt: clădiri reabilitate/construite; Registrul în funcţiune; personal
format.
Componenta 4: Construirea capacităţii pentru Incluziune Socială. PIS va sprijini construirea
capacităţii pentru incluziune socială. Se va acorda sprijin Agenţiei Naţionale pentru Rromi
(ANR) şi celor 8 direcţii regionale ale sale pentru a coordona activităţile menite a îmbunătăţi
planificarea, monitorizarea şi evaluarea în sistem incluziv precum şi identificarea de proiecte,
pregătirea şi derularea lor. Rezultatul principal va fi creşterea capacităţii ANR de a monitoriza
impactul politicilor publice referitoare la rromi. Contribuţiile cheie sunt: formare, servicii de
consultanţă şi bunuri. Rezultatele cheie vor fi: un sistem de Monitorizare şi Evaluare (M&E)
funcţional pentru NAR, personal format, grupuri Rroma formate şi capabile să pregătească
proiecte pentru a accesa fondurile UE, precum şi o strategie IEC elaborată şi aplicată.
Construirea capacităţii de accesare a fondurilor structurale UE. Toate programele sus-
menţionate cuprind activităţi menite a duce la întărirea capacităţii de acces la fondurile
structurale UE. Se va oferi asistenţă pentru identificarea, pregătirea şi derularea de proiecte.
Deoarece se vor folosi funduri din împrumuturi pentru a contrabalansa fondurile UE, rezultatele
aşteptate vor merge, începând cu al doilea an de derulare, dincolo de ceea ce se poate realiza
numai cu fonduri de la Bancă.
MMSSF are ceva experienţă în domeniul cerinţelor de management al mediului, având în vedere
că a finalizat deja o serie de noi construcţii pentru direcţiile sale de nivel teritorial. Direcţia
Investiţii şi Patrimoniu a fost implicată în toate etapele construirii acestor clădiri, obţinând
autorizaţiile necesare de la organele de mediu competente şi urmărind respectarea legislaţiei şi
reglementărilor române de mediu.
C. Posibil impact al sub-proiectelor asupra mediului:
Proiectul se clasifică drept intermediar din punct de vedere financiar (FI - Financial
Intermediary), şi conţine câteva sub-proiecte în special de categoria B şi C. Nu este probabil să
fie finanţat nici un proiect de categoria A. Componenta 1 finanţează investiţii de mică
infrastructură, care ar putea include alimentarea cu apă şi canalizarea, construcţia de locuinţe şi
managementul deşeurilor. Componentele 2 şi 3 includ finanţarea reabilitării şi construcţia de noi
clădiri. Prin urmare, efectele asupra mediului se referă în special la lucrările de construcţie, la
apele reziduale şi la standarde de eliminare a gunoiului. Măsurile de atenuare care ar putea fi
adoptate pentru fiecare efect sunt detaliate în anexele fiecărui tip de sub-proiecte şi sunt
rezumate în continuare. Totuşi, din moment ce gradul şi aria de cuprindere a efectelor va varia în
conformitate cu tipul şi aplicarea lor, la fel pot varia şi măsurile de atenuare a efectelor negative.
Lucrările de construcţie şi efectele de natură generală
În general, consideraţiunile legate de mediu în ceea ce priveşte lucrările de construcţie din cadrul
fiecărui sub-proiect vor include unul sau mai multe riscuri de mediu, cum ar fi riscuri referitoare
la sănătatea şi siguranţa lucrătorilor din construcţii şi a publicului în general; zgomot; praf – care
modifică negativ calitatea aerului; poluarea solului şi/sau a apelor din cauza combustibililor şi a
148
petrolului, deşeuri, deteriorarea la suprafaţă, etc.; excavarea materialelor şi evacuarea
solului/pământului şi a altor materiale în excedent, risc pentru zonele sensibile din punct de
vedere al mediului, pentru floră şi faună etc. Sub-proiectele pot, de asemenea, scoate la iveală
artefacte de o anumită valoare culturală.
Pentru că se prevede ca durata fiecărui sub-proiect să nu fie mai mare de 12 luni, şi pentru că e
posibil ca lucrările să nu aibă loc în fiecare zonă în acelaşi timp, beneficiarii ar putea sesiza
efectele doar pentru un interval de timp. Totuşi, anumite efecte pe termen scurt s-ar putea să-şi
prelungească efectele, cum ar fi: impactul vizual, zgomotul, efectele asupra ariilor sensibile din
punct de vedere ambiental, etc. Aceste efecte/riscuri vor fi atenuate prin intermediul măsurilor
specifice fiecărui proiect, aşa cum se sugerează în continuare şi în anexele relevante.
Alimentarea cu apă
Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de sisteme de alimentare cu apă implică gestionarea
resurselor de o manieră durabilă, pentru a se evita supra-utilizarea şi efectele negative asupra
ambientului asociat, precum şi contaminarea sistemului de tratare ulterioară a apei. E posibil să
existe efecte cauzate de zgomotul pompelor şi de evacuarea apelor reziduale. În anexa 7.1 sunt
prezentate pe scurt cele mai obişnuite tipuri de efecte şi măsurile care pot fi luate în sensul
atenuării acestora.
Apele reziduale, drenaj şi canalizare
Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de sisteme de canalizare se concentrează, în general,
pe instalaţiile de tratare care pot fi construite, şi există chestiuni legate de miros şi de canalele de
scurgere/punctele de evacuare, în special. Printre altele se pot include şi efectele asupra
regimului râurilor, precum şi efectele poluării prin intermediul apelor uzate, în special dacă sunt
tratate necorespunzător. În Anexa 7.2 sunt prezentate pe scurt cele mai obişnuite tipuri de efecte
şi măsurile care pot fi luate în sensul atenuării acestora.
Clădiri mici: Centre de sănătate, instituţii de învăţământ, instituţii rezidenţiale
Efectele asociate reabilitării şi construcţiei de clădiri mici vor fi, de asemenea, minore, şi, în
afara serviciilor de igienizare furnizate şi de evacuarea deşeurilor generate, vor avea, de
asemenea, un caracter relativ local. În anexele 7.3 şi 7.4 sunt prezentate pe scurt cele mai
obişnuite tipuri de efecte şi măsurile care pot fi luate în sensul atenuării acestora.
A se avea în vedere că listele din Anexa 7 ar putea suferi modificări, simplificări şi/sau
suplimentări (în acord cu Banca Mondială) pe măsură ce organismele de derulare câştigă
experienţă şi se identifică natura exactă a investiţiilor.
D. Protocoalele instituţionale
Proiectul românesc de incluziune socială a fost clasificat la categoria Băncii FI (Intermediar din
punct de vedere financiar) din moment ce fondurile sunt acordate pentru sub-proiecte care vor fi
selectate ulterior aprobării proiectului. În cazul unui proiect din categoria FI, Banca solicită ca,
înainte de aprobarea sub-proiectelor, autoritatea de aprobare să verifice dacă sub-proiectul
respectă dispoziţiile relevante ale legislaţiei şi reglementările naţionale şi locale de mediu, şi
dacă se conformează politicii şi procedurilor Băncii privind evaluarea de mediu, aşa cum sunt
descrise în liniile directoare de mediu ale Băncii Mondiale (OP/BP/GP 4.01). În plus, se va
149
solicita din partea Ministerului Mediului şi a altor autorităţi implicate aprobarea generală pentru
procedurile şi liniile directoare, detaliate în continuare, astfel încât să fie respectată legislaţia de
mediu.
Ca şi în cazul analizei economice, financiare, instituţionale şi de inginerie, studiul de impact
asupra mediului (SIM) face parte din stadiul de pregătire al proiectului, şi, prin urmare, este
răspunderea autorului propunerii de proiect. Actorii implicaţi în SIM sunt comunităţile,
municipalităţile, proiectanţii sub-proiectelor, inginerii locali şi agenţiile guvernamentale
responsabile. Comunităţile şi municipalităţile vor deţine principala răspundere în calitate de
instituţii proprietare şi operatoare ale sub-proiectelor finalizate.
Pe baza informaţiilor furnizate de beneficiari, fiecare comunitate/municipalitate va întocmi un
SIM în stadiul de identificare (pre-fezabilitate) al fiecărui sub-proiect. SIM se va baza pe liniile
directoare de mediu furnizate în Anexele 3-6 ale prezentului document şi se vor identifica
efectele pozitive şi negative potenţiale ale sub-proiectelor asupra mediului.
Împreună cu comunitatea/municipalitatea, ca parte a studiului de fezabilitate al sub-proiectului,
instituţia însărcinată cu punerea în practică (sau autorităţile locale sub îndrumarea acestei
instituţii) vor efectua ulterior un studiu mai detaliat care se va ocupa în continuare de efectele
potenţiale asupra mediului fizic, biologic şi social din zona şi din împrejurimile zonei în care se
va desfăşura sub-proiectul, şi vor sugera, de asemenea, măsuri posibile de atenuare care să fie
avute în vedere de proiectantul sub-proiectului şi de comunitate/municipalitate, bazate pe aria de
aplicare posibilă, pe durata şi scala efectelor potenţiale. Acest document îi va fi înmânat
proiectantului ca parte a caietului de sarcini, pentru a-l (o) sprijini la întocmirea sub-proiectului.
O parte a procesului de proiectare se va referi la atenuarea oricăror efecte negative ale sub-
proiectului asupra mediului de către proiectant şi la obţinerea aprobării
comunităţii/municipalităţii şi din partea autorităţilor locale relevante. Printre documentele
rezultate se va regăsi şi un Plan de Monitorizare şi Atenuare a Efectelor asupra Mediului
(PMAM) întocmit în formatul specificat la Anexa 4. Personalul instituţiei cu sarcina de a pune în
practică proiectul va deţine răspunderea pentru monitorizarea procesului, pentru a se asigura că
respectă procedurile prevăzute prin prezentul, şi, dacă e necesar, va sprijini proiectantul şi
comunitatea/municipalitatea în cadrul acestui proces.
Pe durata fazelor de construcţie şi operaţională ale fiecărui sub-proiect, instituţia însărcinată cu
punerea în practică va efectua o monitorizare continuă pentru a se asigura că sunt respectate
cerinţele PMAM şi ale celorlalte dispoziţii de mediu, specificate în permisele relevante. Se va
acorda o atenţie specială fiecărei etape a sub-proiectului, în special în sensul evaluării
funcţionării corespunzătoare şi respectării elementelor de mediu.
Pentru a garanta respectarea procedurilor şi pentru a consilia cu privire la alte măsuri ulterioare
necesare pentru atenuarea cât mai mare a efectelor, instituţia responsabilă pentru punerea în
practică va contracta o firmă calificată sau un ONG care să efectueze studii anuale asupra unui
număr de sub-proiecte şi pentru a face recomandările adecvate.
150
E. Procese ale Băncii Mondiale
Primele trei sub-proiecte de lucrări din cadrul componentelor 1, 2 şi 3 sunt
(fiecare) supuse unei aprobari preliminare ) a Băncii Mondiale.
Toate sub-proiectele potenţiale din Anexa 1 (conform legii române) sau de
Categoria A (conform procedurilor Băncii Mondiale) sunt supuse unei aprobari
preliminare a Băncii Mondiale.
Banca Mondială îşi rezervă dreptul de a revizui selectiv, ex-post, orice decizii
referitoare la evaluarea de mediu şi atenuarea impactului.
151
Anexa 1 - Cadrul juridic şi politici instituţionale
Anexa 1 A – Instrumentele juridice relevante
Legislaţia internaţională
Articolul 11 (2) din Constituţia României (revizuită prin Legea nr. 429/2003) prevede că tratatele
ratificate de Parlament în conformitate cu legea devin parte a legislaţiei naţionale.
Următoarele tratate la care România este parte semnatară se referă la protecţia habitatelor
naturale:
Convenţia de la Ramsar privind terenurile mlăştinoase (Ramsar, 1971), ratificată de
România la data de 21/9/91.
Delta Dunării şi Insula Mică a Brăilei au fost desemnate drept situri Ramsar.
Convenţia privind conservarea speciilor migratoare (Bonn, 1979), ratificată de România
la data de 1/7/98.
Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), ratificată de România la
data de 17/8/94.
Convenţia privind conservarea florei şi faunei sălbatice din Europa, precum şi a
habitatelor naturale (Berna, 1979). România a aderat la convenţie în data de 18/5/93.
Convenţia privind protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial (Paris, 1972).
România a aderat la convenţie în data de 16/5/90. Mai multe zone, inclusiv Delta Dunării
sunt desemnate ca situri de patrimoniu mondial UNESCO.
Convenţia privind protecţia fluviului Dunărea, semnată în 1994.
Tratatele ratificate de România, relevante în sensul evaluării de mediu, sunt următoarele:
Convenţia UN/ECE privind accesul la informaţii şi participarea publicului în cadrul
procesului de luare de decizii şi accesul la justiţie în chestiuni de mediu (Aarhus, 1998),
ratificată de România la data de 11 iulie 2000.
Convenţia privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului în context
transfrontalier (Espoo, 1991), ratificată de România la data de 29 martie 2001.
Următoarele tratate ratificate de România se referă la proprietatea culturală:
Convenţia europeană privind protecţia patrimoniului arheologic (revizuită) (Valetta,
1992), ratificată de România la data de 20/11/978.
Convenţia privind protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial (Paris, 1972).
România a aderat la convenţie la data de 16/5/90. Mai multe zone, inclusiv Delta Dunării
sunt desemnate ca situri de patrimoniu mondial UNESCO.
8 Convenţia face din conservarea şi creşterea patrimoniului arheologic unul dintre scopurile politicilor de planificare
urbană şi regională. În particular se referă la protocoalele care trebuie încheiate între arheologi şi proiectanţii municipali
şi regionali în scopul cooperării şi pentru a se asigura conservarea optimă a patrimoniului arheologic.
152
„Acquis-ul comunitar” al Uniunii Europene
Printre instrumentele juridice relevante se includ:
Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de
Statele Membre ale UE şi Bulgaria şi România în Luxemburg la data de 25 aprilie 2005.
Protocolul privind condiţiile şi protocoalele privind admiterea Republicii Bulgaria şi a
României în Uniunea Europeană (Anexa VII; listă la care se face referire în Articolul 20 al
protocolului; măsurile provizorii, România; secţiunea 9 privind mediul).
Studiul de mediu
Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 (modificată prin Directivele 97/11/EC şi
2003/35/EC), privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului.
Directiva 2001/42/EC privind studiul strategic de mediu.
Prevenirea şi controlul poluării; permisul integrat
Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării (modificat prin Directiva 2003/35/EC din 26 mai 2003).
Managementul deşeurilor9
Directiva Consiliului 1999/31/EC din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deşeurilor în
gropile de gunoi.
Regulamentul Consiliului EEC/259/93 din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi
controlul transporturilor de deşeuri în cadrul, în interiorul şi în afara Comunităţii Europene.
Directiva Consiliului 75/442/EEC din 15 iulie 1975 privind deşeurile (modificată prin
Directiva Consiliului 91/156/EEC, Decizia Comisiei 94/3/EC, Decizia Comisiei 96/350/EC
şi Decizia Comisiei 2000/532/EC).
Directiva Consiliului 86/278/EEC din 12 iunie 1986 privind protecţia mediului, şi, în special,
a solului dacă nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (modificată prin Directiva
91/692/EEC).
Directiva Consiliului 91/689/EEC din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase
(modificată prin Directiva Consiliului 94/31/EC, Decizia Consiliului 94/904/EC şi Decizia
Comisiei 2000/532/EC şi pusă în practică prin Decizia Comisiei 96/302/EC).
Directiva Consiliului 94/62/EC din 20 decembrie 1994 privind ambalarea în general şi
ambalarea deşeurilor în special (pusă în practică prin Deciziile Comisiei 97/129/EC şi
97/138/EC şi modificată prin Directiva 2004/12).
Apele şi apele reziduale
Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind tratamentul apelor reziduale
urbane, modificată prin Directiva Comisiei 98/15/EC.
Directiva Consiliului 98/83/EC din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate
consumului uman.
9 Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; conform MEP nu se prevede finanţarea înfiinţării unor noi situri de
depozitare a deşeurilor.
153
Directiva Consiliului 75/440/EEC din 16 iunie 1975 privind calitatea pe care trebuie s-o
aibă apele de suprafaţă destinate extragerii apei potabile în Statele Membre (modificată
prin Directivele Consiliului 79/869/EEC şi 91/692/EEC).
Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite
substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (modificată prin
Directiva Consiliului 91/692/EEC).
Directiva Consiliului 79/869/EEC din 9 octombrie 1979 privind metodele, măsurătorile şi
frecvenţa de eşantionare şi analiză a apelor de suprafaţă destinate extragerii apei potabile
în Statele Membre (modificată prin Directiva Consiliului 91/692/EEC).
Directiva Consiliului 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 privind protecţia apelor de
suprafaţă împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase (modificată de
Directiva Consiliului 91/692/EEC).
Protecţia naturii10
Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor
naturale şi a florei şi faunei sălbatice.
Calitatea aerului
Directiva Consiliului 96/62/EC din 27 septembrie 1996 privind evaluarea şi
managementul calităţii aerului înconjurător.
Directiva Consiliului 1999/30/EC din 22 aprilie 1999 privind valorile limitelor pentru
dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, particulele şi plumbul din aerul
înconjurător (modificată prin Decizia Comisiei 2001/744/EC din 17 octombrie 2001).
Legislaţia română
Legislaţia română relevantă în domeniu include următoarele instrumente:
Studiul de impact asupra mediului
Legea nr. 137/1995 (modificată prin OUG nr. 91/2002, publicată în M.O. nr. 465 din
06/28/2002, aprobată prin Legea nr. 294/2003, publicată în M.O. nr. 505 din 07/14/2003).
Legea cadru privind protecţia mediului.
HG nr. 918/2002 (publicată în M.O. nr. 686 din 09/17/2002) (modificată prin HG nr.
1705/2005, publicată în M.O. nr. 970 din 10/22/2004). Procedura cadru pentru evaluarea
impactului asupra mediului, şi lista aprobată a proiectelor publice şi private care trebuie
să îndeplinească această procedură.
OM nr. 860/2002 (publicată în M.O. nr. 52 din 01/30/2003) (modificată prin OM nr.
210/2004, publicată în M.O. nr. 309 din 04/07/2004) modificată prin OM nr. 1037/2005,
publicată în M.O. nr. 985 din 11/07/2005). Procedurile de aprobare a studiului de
evaluare a efectelor asupra mediului şi emiterea avizului de mediu.
OM nr. 863/2002 (publicată în M.O. nr. 52 din 01/30/2003)
Liniile directoare privind metodologia SEM (evaluare, arie de cuprindere şi examinarea
studiului)
OM nr. 864/2002 (publicată în M.O. nr. 397 din 06/09/2003) privind procedurile şi
consultarea publicului în cazul efectelor transfrontaliere.
10
Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; în mod normal nu ar trebui activată clauza habitatelor naturale în
situaţiile acestor proiecte, însă, dacă aceasta este situaţia, se aplică procedurile obişnuite ale Băncii şi legislaţia română.
154
OM nr. 171/2005 (publicată în M.O. nr. 236 din 03/22/2005) privind înfiinţarea
Comitetului tehnic de examinare la nivel central.
OM nr. 210/2004 (publicată în M.O. nr. 309 din 04/07/04) privind metodologia de
examinare a SEM şi aprobarea permisului de mediu pentru construcţii
OM nr. 1037/2005 publicată în M.O. nr. 985 din 11/07/2005
OM nr. 978/2003 (publicată în M.O. nr. 3 din 01/05/04) privind regula de atestare a
persoanelor fizice şi juridice care întocmesc SEM
OM nr. 97/2004, publicată în M.O. nr. 504 din 06/04/2005
OM nr. 876/2004 publicată în M.O. nr. 31 din 01/1/05) privind metodologia de aprobare
a permisului de mediu pentru activităţile cu efecte semnificative asupra mediului
Studiul strategic de mediu
HG nr. 1076/2004 (publicată în M.O. nr. 707 din 05.08.2004) privind procedurile de
evaluare a planurilor şi programelor din punctul de vedere al impactului asupra mediului.
Protecţia naturii11
OG nr. 236/2000 privind managementul ariilor naturale protejate şi conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
Legea nr. 462/2001 privind managementul ariilor protejate şi conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice
HG nr. 230/2003
OM nr. 552/2003
OM nr. 850/2003
Deşeurile, apele reziduale, poluarea aerului şi poluarea sonoră
OM nr. 1141/2002 privind procedura de aprobare şi competenţele de emitere a permiselor
şi autorizaţiilor de management al apelor
Legea Apei nr. 310/2004 privind modificarea şi completarea Legii Apei nr. 107/1996
Legea nr. 456/2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea nr. 311/2004
HG nr. 974/2004 privind inspecţia şi monitorizarea apei potabile
HG nr. 168/2005 privind inspecţia sistemelor de monitorizare
HG nr. 162/2002 privind managementul deşeurilor solide, modificată prin HG nr.
349/2005
HG nr. 188/2002 de aprobare a anumitor norme referitoare la condiţiile ce trebuie
îndeplinite în situaţiile de evacuare a apelor reziduale în mediul acvatic
HG nr. 662/2002 privind managementul deşeurilor petroliere
HG nr. 349/2002 privind managementul colectării şi depozitării deşeurilor solide
HG nr. 856/2002 privind evacuarea şi colectarea deşeurilor solide şi lista aprobată a
deşeurilor periculoase
Legea nr. 426/2001 de aprobare a OUG nr. 78/2000 privind clasificarea deşeurilor solide
HG nr. 1159/2003 de modificare a HG nr. 662/2001 privind evacuarea deşeurilor
petroliere, publicată în M.O. nr. 715 din 14 octombrie 2003
Legea nr. 294/2003 de aprobare a OUG nr. 91/2002 privind modificarea şi completarea
Legii de protecţie a mediului nr. 137/1992
11
Aceste informaţii se includ doar în scop ilustrativ; în mod normal nu ar trebui activată clauza habitatelor naturale în
situaţiile acestor proiecte, însă, dacă aceasta este situaţia, se aplică procedurile obişnuite ale Băncii şi legislaţia română.
155
OM nr. 592/2002: Normele privind valorile minime admise şi metodele de evaluare
pentru SO2, NOx şi NO2, particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), Pb, CO, O3, şi benzenul
din aer.
Legea nr. 655/2001 de aprobare a OUG nr. 243/2000 privind protecţia mediului
HG nr. 1470/2004 (OM nr. 954/2004) privind aprobarea strategiei naţionale pentru
managementul deşeurilor solide şi a planului naţional pentru managementul deşeurilor
solide
Proprietatea culturală
Legea nr. 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice
Legea nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic (modificată de Legea nr.
462/2003)
Legea nr. 150/1997 de ratificare a Convenţiei europene privind protecţia patrimoniului
arheologic (Valetta, 1996)
156
Anexa 1 B – Sistemul de aprobări şi permise din România
1. Introducere
În conformitate cu Legea privind protecţia mediului nr. 137/1995, inclusiv conform actualizărilor
respective – Ordonanţa de Urgenţă nr. 152/2005, Hotărârea de Guvern nr. 918/2002, şi Ordinele
Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 860 şi nr. 863/2002, este bine dezvoltat procesul
de luare de decizii privind SEM, legat de emiterea avizului de mediu pentru construcţii şi a
permisului de mediu pentru funcţionare. Legea de protecţie a mediului prevede cerinţele şi
principiile SEM; HG nr. 918/2002 prevede procedurile, în timp ce OM nr. 860/2002 şi nr.
863/2002 prezintă în detaliu procedurile pentru SEM şi pentru emiterea avizelor de mediu.
În baza legislaţiei româneşti, orice extindere a unei noi instalaţii sau modificarea uneia existente
necesită aprobarea unui SEM înainte de aprobarea de către ALPM a permisului de mediu
(avizului de mediu) şi a permisului de funcţionare (autorizaţiei de mediu). Pentru orice activităţi
care nu sunt acoperite în lista pentru care SEM sunt obligatorii (Anexele I şi II ale HG nr.
918/2002), ALPM sau ARPM folosesc anumite criterii de selecţie pentru a stabili dacă aceste
activităţi ar putea avea un efect semnificativ asupra mediului. Instalaţiile existente necesită un
permis de mediu de la ALPM, care include o evaluare a conformităţii cu standardele de mediu
(de exemplu, condiţii referitoare la aer, apă şi sol care reflectă standardele existente).
HG nr. 918/2002 prezintă stadiile procedurii, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească
persoanele fizice sau juridice autorizate să întocmească astfel de studii de impact, precum şi lista
activităţilor care trebuie să respecte procedura SEM. În general, procedura SEM include un
stadiu de evaluare, un stadiu de stabilire a ariei de acoperire şi un stadiu de validare.
2. Procedurile legate de obţinerea unui permis de mediu pentru construcţii (SAU Avizul
de mediu)
Procedura de eliberare a permisului de mediu pentru construcţii este descrisă detaliat în cele ce
urmează şi prezentată pe scurt în grafic.
Pasul 1. Evaluarea iniţială a noului proiect/ noii investiţii
Acest lucru se stabileşte de către APM locală, care deţine răspunderea pentru locaţia respectivă
(comună, oraş) unde se va dezvolta investiţia. Atunci când solicită Permisul de mediu pentru
construcţii, Beneficiarul/ investitorul (de ex. Societatea naţională de căi ferate SCNSF „CFR”
SA; Primăria) are sarcina de a înainta APM locale/regionale sau MMGA un dosar tehnic care
trebuie să includă următoarele documente:
Formularul de solicitare a SIM în conformitate cu OM nr. 860/2002; solicitarea se
înaintează către APM locală sau regională, sau către MMGA, în funcţie de localizarea
geografică a proiectului;
Certificatul de urbanism şi avizele şi permisele corespunzătoare (obţinute la nivel de
studiu de fezabilitate) conform legislaţiei relevante;
Contractele cu firma locală de colectare a deşeurilor solide şi cu „Apele Române‖ pentru
alimentarea cu apă şi canalizarea necesară (dacă este necesar pot fi solicitate şi alte
autorizaţii de la firmele de utilităţi publice locale);
Memoriu tehnic (formular standardizat) în conformitate cu Anexa II.2 a OM nr. 860/2002
(întocmit de consultantul/ firma care a elaborat studiul de fezabilitate);
157
Notă tehnică (formular tehnic standardizat) în conformitate cu Ordinul Ministrului
Mediului şi al Gospodăririi Apelor nr. 1943/2001 (întocmit de consultantul/ firma care a
elaborat studiul de fezabilitate);
Taxe (diferă în funcţie de stadiul procesului SIM);
Anunţul publicitar privind cererea de obţinere a Permisului de mediu, în conformitate cu
Anexa II.4 a OM nr. 860/2002.
În cadrul APM se înfiinţează un Comitet Tehnic de Examinare (CTE) pe baza unei ordonanţe a
prefectului, care va include membri ai APM locale/ regionale, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai
Companiei Naţionale „Apele Române‖, ai Institutelor sanitare şi urbane şi ai acelor autorităţi
care răspund de autorizaţiile şi permisele de mediu. Membrii CTE analizează documentaţia
prezentată în dosarul tehnic şi constată dacă activităţile se încadrează într-una dintre următoarele
trei clasificări ale proiectelor de investiţii: (i) activităţi care au un efect nesemnificativ asupra
mediului, şi, prin urmare, proiectul NU se supune procedurii de mediu12
; (ii) activităţi care au un
efect scăzut asupra mediului, caz în care se va aplica procedura simplificată de autorizare13
; şi
(iii) activităţi care au un efect semnificativ asupra mediului şi se va aplica procedura de
autorizare de mediu completă14
. În plus, în situaţiile de la (ii) şi (iii), autorităţile APM, împreună
cu membrii CTE şi cu Beneficiarul vor vizita locaţia investiţiei viitoare pentru: (i) a-i verifica
locaţia aşa cum a fost prezentată în Dosarul tehnic; şi (ii) a completa Lista de control elaborată
conform OMMGA nr. 863/2002.
Pasul 2. Pregătirea raportului SEM
APM examinează şi aprobă Lista de control, care include concluzia prezentată de CTE, şi,
având în vedere documentele prezentată îl anunţă pe Beneficiar de obligaţia sa de a elabora
studiul SEM (studiul de impact).
Beneficiarul are apoi obligaţia de:
A redacta raportul SEM în conformitate cu OMMGA nr. 863/2002. Raportul SEM
trebuie redactat doar de persoane fizice sau de firme de consultanţă, independente15
de
Beneficiar şi de persoana care a elaborat studiul de fezabilitate, care să fie acreditate
pentru elaborarea acestor studii tehnice pentru proiecte de infrastructură/ investiţii (aşa
cum se defineşte la Anexa 4 a OM nr. 978/2003) şi să îndeplinească inclusiv condiţiile
juridice specificate în OM nr. 978/2003 şi nr. 97/2004;
A angaja firma/persoana fizică responsabilă pentru elaborarea raportului SIM, pe bază de
contract şi de licitaţie prin intermediul unui apel de exprimare a interesului/ unei invitaţii
de a înainta propuneri;
A pregăti definiţia proiectului şi de a sponsoriza anunţarea publică a acestuia (ceea ce
reprezintă cea de-a doua informaţie publică din cadrul procesului de aprobare al SEM);
Pasul 3. Revizuirea raportului SEM
12
Ştampila ―A‖ se va aplica pe dosarul tehnic de către autoritatea de mediu. 13
Ştampila ―B‖ se va aplica pe dosarul tehnic şi proiectul trebuie să îndeplinească procedura de mediu ÎN ABSENŢA
unui aviz de mediu. 14
Ştampila ―B‖ se va aplica pe dosarul tehnic şi proiectul trebuie să îndeplinească procedura de mediu, INCLUSIV să
obţină avizul de mediu. 15
Raportul SIM ar putea fi elaborate de firme/ persoane străine dacă deţin o acreditare în acest sens emisă de un stat
membru UE şi aprobată de Institutul naţional român de acreditare.
158
În acest moment, APM poartă răspunderea pentru următoarele etape: (i) completarea Listei
de control pentru procesul de analiză al Raportului SEM; (ii) pregătirea Consultării publice16
; şi
(iii) comunicarea rezultatelor către Beneficiar.
Beneficiarul are obligaţia de:
A prezenta APM local Raportul SEM, cu ajutorul firmei de consultanţă care a elaborat
SEM;
A pregăti şi de a lansa sesiunea de consultare a publicului ca un forum de dezbateri la
care vor fi invitaţi toţi cei afectaţi, ONG-uri sau persoane interesate, unde se face inclusiv
prezentarea proiectului şi a Raportului SEM;
A evalua discuţiile şi concluziile la care s-a ajuns în urma consultării publicului;
A răspunde la interpelările şi solicitările publice cu o soluţie tehnică valabilă.
Pasul 4. Decizia şi aprobarea permisului de mediu pentru construcţii
APM emite Permisul de mediu pentru iniţierea lucrărilor de construcţii ale investiţiei în 30 de
zile de la decizia finală.
Beneficiarul are obligaţia de:
A anunţa publicul17
cu privire la aprobarea Permisului de mediu;
A solicita Permisul de mediu pentru funcţionare
Elemente suplimentare:
Raportul SEM se întocmeşte la nivelul studiului de fezabilitate al proiectului, în
conformitate cu HG nr. 918/2002;
Informaţiile minime prezentate de Beneficiar în cadrul etapei de solicitare a permisului
de mediu trebuie să fie completate pe baza condiţiilor recomandate de donatorii străini
(BERD, BM, BEI) şi/sau aşa cum o cere legislaţia UE şi legislaţia română în vigoare;
Pentru investiţiile obţinute prin intermediul fondurilor ISPA sau SAPARD, condiţiile de
funcţionare a proiectului, stabilite în Permisul de mediu trebuie să ia în considerare
limitele emisiilor de substanţe poluante, prevăzute prin legislaţia UE şi legislaţia română.
Totuşi, se vor accepta limitele naţionale dacă acestea sunt mai restrictive decât cele
impuse prin dispoziţiile europene.
Permisul de mediu este valabil pe întreaga durată a lucrărilor de construcţie din cadrul
proiectului, însă expiră dacă lucrările de investiţii nu încep în maximum 2 ani de la
aprobare. Pe durata lucrărilor de construcţie din cadrul investiţiei, autorităţile locale de
protecţie a mediului trebuie să monitorizeze condiţiile impuse prin Permisul de mediu
(consultaţi secţiunea următoare pentru informaţii mai detaliate cu privire la procesul de
monitorizare);
Prin lege, Beneficiarul este obligat să informeze în scris autorităţile de protecţie a
mediului în orice moment când are loc o modificare semnificativă a condiţiilor iniţiale ale
proiectului pe baza cărora a fost emis Permisul de mediu deţinut.
3. Procedurile de obţinere a permisului de mediu pentru funcţionare18
16
Activităţile de pregătire ale consultării publicului sunt finanţate de Beneficiar. 17
În cadrul procesului de aprobare al SEM, există trei (sic!) sesiuni de informare a publicului [(i) atunci când
Beneficiarul înaintează dosarul tehnic la APM; (ii) la sfârşitul fazei de evaluare; (iii) în momentul dezbaterii publice;
şi (iv) când avizul de mediu este emis de APM local]
159
Permisul de mediu pentru punerea în practică a investiţiilor cu efect semnificativ asupra
mediului este emis de APM în conformitate cu OMMGA nr. 876/2004. APM local, împreună cu
Garda Naţională de Mediu de la nivel local, precum şi cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale
„Apele Române‖ inspectează situl după construcţie şi emit o notă tehnică cu observaţiile
constatate la faţa locului (de exemplu, auditul de mediu).
Auditul de mediu al instalaţiilor existente este efectuat doar de persoane acreditate, plătite de
Investitor şi include: (i) o listă de control, inclusiv a elementelor caracteristice ale investiţiei; (ii)
un studiu de mediu care include strângerea datelor şi examinarea tehnică a tuturor aspectelor de
mediu, înainte de luarea unei decizii privind scala efectelor potenţiale sau existente ale
şantierului asupra mediului; şi (iii) anchete la faţa locului, pentru a cuantifica scala potenţială de
contaminare a şantierului. Sunt, de obicei, solicitate, programe de respectare a dispoziţiilor, în
baza rezultatelor auditului de mediu.
Beneficiarul are obligaţia de:
A solicita Permisul de mediu de la APM locală;
A redacta un Dosar tehnic, ca în situaţia precedentă;
A anunţa publicul cu privire la solicitarea de a iniţia operaţiunile;
A reînnoi anual permisul, odată ce a fost eliberat (este valabil timp de 5 ani de zile).
Standardele (ambientale şi limitele de emisii) sunt, de obicei controlate, pentru a se asigura
respectarea dispoziţiilor de protecţie a mediului, solicitate de UE. Actualmente există standarde
ambientale pentru aer, zgomot, deşeuri şi emisii de anumite substanţe în apă19
.
4. Capacitatea de monitorizare pe durata lucrărilor de construcţii şi după emiterea
Permisului de mediu pentru funcţionare
Pe durata lucrărilor de construcţie, ALPM, împreună cu NGA* şi „Apele Române‖ poartă
răspunderea pentru vizitarea şantierului proiectului şi pentru inspectarea respectării dispoziţiilor
de mediu, stipulate în Avizul şi în Permisul de mediu. De exemplu, în cadrul Departamentului
tehnic al SNCFR, există cineva care evaluează permanent impactul activităţii feroviare asupra
nivelului de poluare a apei, aerului, solului şi fonice. Monitorizarea se face prin intermediul
analizelor şi a măsurătorilor concentraţiilor factorilor de mediu, realizate în reţeaua de
laboratoare de protecţie a mediului ale SNCFR (există 8 laboratoare regionale). Aceste
laboratoare sunt certificate de RENAR la nivel european.
Inspectorii NGA îi pot însoţi pe inspectorii ALPM pentru vizitele la şantier, în conformitate cu
un program de inspecţie. În urma inspecţiei la faţa locului şi a verificării respectării tuturor
condiţiilor, inspectorii întocmesc un raport în baza căruia îi pot consilia pe operatori cum să
îndeplinească standardele şi condiţiile permiselor. Dacă instalaţia/ proiectul nu respectă
standardele relevante, mai întâi va primi un avertisment din partea inspectorului, precum şi o
limită de timp necesară pentru a lua măsurile ce se impun în sensul respectării permisului. Dacă
nu se iau aceste măsuri, se aplică o amendă administrativă (cuantumul acesteia variază şi este
specificat prin legislaţie). În sfârşit, dacă nu se respectă condiţiile, se iniţiază acţiune în instanţă.
18
Emis pentru activităţile curente sau în momentul în care începe să funcţioneze o nouă investiţie. 19
Standardele necesare conform legii sunt enumerate la Anexa I A.
* N. Trad. – Prescurtarea apare ca atare în original, fără explicaţii
160
Beneficiarul proiectului (Investitor)
Solicitarea unui permis de mediu – procedura de autorizare
• descrierea proiectului/Dosarul tehnic la ALPM
• anunţarea publică a investiţiei
Analiza documentaţiei
de către ALPM (CTE)
Linii directoare de la MMGA/ALPM
Respingerea
fundamentată Nevoia de date suplimentare
Raportul preliminar al Beneficiarului
Raportul SM cu privire la studiul de impact prezentat de Beneficiar
Analiza şi aprobarea raportului de către ALPM
Comentarii
Modificările trimise de Beneficiar
Refuzarea
proiectului
Consultarea publică
Analiza observaţiilor publice
de către ALPM (CTE)Comentarii, solicitarea datelor suplimentare
Modificările introduse în raport de către Investitor
Studiul de impact/ Consilierea tehnică de către ALPM
Analiza documentaţiei de către ALPMRespingerea
fundamentată
Aprobarea permisului de mediu pentru construcţii
Figura. Proceduri de emitere a autorizaţiilor de mediu
pentru iniţierea investiţiilor de creare a unei noi instalaţii
161
Anexa 2 Sistemul românesc de evaluare de mediu– Comparaţia cu cerinţele
Băncii Mondiale OP 4.01
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
Obiectiv: Sprijinirea
dezvoltării robuste
sociale şi durabile a proiectelor de investiţii.
Sprijinirea integrării
aspectelor sociale şi de mediu ale proiectelor în
cadrul procesului de
luare de decizii.
Protecţia mediului, ceea ce va
conduce la dezvoltarea
durabilă a societăţii
SEM vizează enumerarea
măsurilor de reducere sau de evitare a impactului negativ al
proiectului asupra factorilor
menţionaţi la alin. (1) şi stabileşte decizia de a se
realiza sau nu proiectul în
locul ales. Factorii enumeraţi la alin. (1)
sunt: (a) fiinţele umane,
fauna, flora, (b) solul, apa, aerul, clima şi peisajul, (c)
bunurile materiale şi
patrimoniul cultural, şi (d) interacţiunea dintre (a), (b),
(c).
Art. 1 Legea nr. 137/1995
Art. 3(2) HG nr. 918/2002
În termeni generali, studiul de impact asupra mediului este reglementat prin
următoarele dispoziţii legislative
româneşti: Legea nr. 137/1995
HG nr. 918/2002
OM nr. 860/2002 OM nr. 863/2002
OM nr. 864/2002.
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
Principii operaţionale:
1. Utilizarea unui proces
de evaluare pentru
fiecare proiect propus, într-un stadiu cât mai
incipient posibil, pentru
a se stabili dimensiunea acestuia şi tipul de
studiu de mediu
corespunzător (SIM) pentru a se întocmi
studiile
corespunzătoare, proporţional cu riscurile
potenţiale şi cu efectele
directe, şi, dacă este necesar, indirecte,
cumulate şi asociate.
Utilizarea unui studiu de mediu sectorial sau
regional acolo unde este
cazul.
Există un proces de evaluare
operaţional care constă din trei categorii: (a) proiecte care
necesită întocmirea unui
studiu SEM complet, fie obligatoriu, fie după
evaluarea făcută de
autorităţile competente (Categoria A); (b) proiecte
care necesită un „aviz unic‖,
în cazul cărora este necesară doar o descriere sumară a
proiectului, a efectelor sale şi
a măsurilor de atenuare corespunzătoare (Categoria
B); (c) proiecte care nu
necesită un SIM (Categoria C).
Autorităţile de mediu competente examinează toate
proiectele de categoria A şi B
pentru a le stabili efectele potenţiale şi aria de
cuprindere a SEM, sau, dacă
este necesară o analiză de mediu limitată.
În ceea ce priveşte categoria A
HG nr. 918/2002, Art. 3(4) SEM se realizează în 3 stadii, după
cum urmează: (i) stadiul de examinare
a studiului de evaluare a impactului asupra mediului; (ii) stadiul de analiză
a ariei de acoperire a studiului de
evaluare a impactului asupra mediului şi (iii) examinarea stadiului de
declaraţie a impactului asupra
mediului.
Art. 6(2): SEM este obligatoriu pentru
proiectele din Anexa 1 a HG nr. 918/2002. Art. 6(3), (4), (5):
examinarea este obligatorie pentru
proiectele din Anexa 2, pe baza criteriilor din Anexa 3 se stabileşte
necesitatea unui SEM complet.
Art. 8: Autoritatea competentă oferă
linii directoare promotorului, cu
privire la tipul şi natura aspectelor care trebuie examinate în studiul de
impact. Informaţiile minime furnizate
promotorului proiectului în stadiul de examinare sunt prezentate în Anexa 4
a aceleiaşi HG nr. 918/2002, şi includ
efectele directe, indirecte, secundare, cumulate, pozitive şi negative.
Detalii cu privire la procedurile de evaluare şi de acoperire sunt
prezentate în OM nr. 860/2002 şi nr.
863/2002, care includ liste de control
Nu există diferenţe semnificative.
Nu sunt necesare.
162
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
pentru ambele stadii, de evaluare şi de
stabilire a ariei de cuprindere.
Categoria B
HG nr. 860/2202 Art. 5(1`) Noile
proiecte, precum şi orice proiect de
modificare, extindere sau casare care ar putea avea efecte semnificative
asupra mediului, legate de activităţile
enumerate în HG nr. 918/2002 (cadrul de evaluare a impactului asupra
mediului) şi OUG nr. 152/2005
(privind prevenirea, atenuarea şi controlul poluării) necesită un permis
de construcţie20, şi, în anumite situaţii
(cum ar fi gropile de gunoi ecologice) un permis integrat de funcţionare,
inclusiv o descriere sumară a
proiectului, a efectelor acestuia şi a măsurilor corespunzătoare de atenuare
OM nr. 860/2002 Art. 7, 10 (formatul standardizat de cerere), 11, 13(a), Art.
33 (modelul şi conţinutul minim al
avizului de mediu).
2. Evaluarea efectelor potenţiale ale
proiectului propus
asupra resurselor fizice, biologice, socio-
economice şi culturale,
inclusiv a preocupărilor de natură
transfrontalieră şi
globală, şi a efectelor potenţiale asupra
sănătăţii şi siguranţei
populaţiei.
SEM identifică, descrie şi evaluează în maniera
potrivită, în lumina fiecărui
caz în parte, efectele directe şi indirecte ale proiectului
asupra (a) fiinţelor umane,
florei şi a faunei; (b) solului, apei, aerului, climei şi
peisajului; (c) bunurilor
materiale şi a patrimoniului cultural; (d) interacţiunii
dintre factorii menţionaţi la
(a), (b) şi (c).
HG nr. 918/2002 Art. 3(1)
În plus, OM nr. 863/202 furnizează
instrucţiuni detaliate pentru autorităţile competente, cu privire la
factorii care trebuie să fie examinaţi şi
acoperiţi. Evaluarea preocupărilor globale nu este explicit menţionată,
însă este prevăzută în OM nr.
863/2002 (modificările climatice, scăderea stratului de ozon, poluarea
apelor internaţionale, bio-diversitatea)
Art. 13 din HG nr. 918/2002 şi OM
nr. 864/2002 furnizează proceduri
detaliate pentru studiul de impact asupra mediuluiîn cazul proiectelor
care ar putea avea efecte
transfrontaliere. Legea nr. 22/2001 a ratificat Convenţia ESPOO privind
studiul de evaluare a impactului
transfrontalier.
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
3. Evaluarea cadrului
legislativ şi instituţional
aplicabil, inclusiv a acordurilor de mediu
internaţionale aplicabile,
confirmarea faptului că guvernul care
cooperează nu
finanţează activităţi de proiect în conflict cu
prevederile aplicabile
România este angajată să
devină membru al UE în 2007
şi adoptă acquis-ul UE privind mediul (inclusiv mai
multe convenţii
internaţionale). O dată membru al UE, nerespectarea
prevederilor aplicabile
impune instituirea unei proceduri privind încălcarea
legii. De asemenea, aşa cum
se menţionează în Anexa I, România este parte semnatară
a mai multor convenţii
Nu există prevederi explicite conform
legislaţiei româneşti, însă prevederile
din Constituţie (Articolul 11) recunosc totuşi că, tratatele internaţionale fac
parte din legislaţia naţională din
momentul ratificării. Articolul 148 din Constituţie prevede că reglementările
UE obligatorii se aplică cu precădere
în situaţia unui conflict cu dispoziţiile naţionale contrare.
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
20
Legislaţia românească foloseşte termenul de ―aviz de mediu‖ în acest context.
163
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
internaţionale privind
habitatul natural şi patrimoniul cultural, precum
şi a Convenţiei privind SEM
în context transfrontalier (Espoo, 1991).
4. Furnizează evaluarea
investiţiilor fezabile, a alternativelor tehnice şi
de locaţie, inclusiv a
alternativei „nici o acţiune‖, a efectelor
potenţiale, a fezabilităţii
de atenuare a acestor efecte, a costurilor de
capital şi a costurilor
recurente, a adecvării lor în condiţiile locale şi
a cerinţelor
instituţionale, de formare şi de
monitorizare asociate.
Alternativa „nici un proiect‖
trebuie avută în vedere conform SEM pentru
proiectele de categoria „A‖.
Celelalte aspecte enumerate la principiul 4 sunt menţionate
în diferite grade de detaliere.
HG nr. 918/2002. Anexa 4 şi Art. 10
dispun ca SEM să includă cel puţin (i) descrierea măsurilor avute în vedere
pentru a se evita, reduce, şi, dacă este
posibil, remedia efectele negative asupra mediului; (ii) descrierea
elementelor de mediu care sunt
potenţial afectate; (iii) prezentarea generală a principalelor studii
alternative de către promotor, şi
indicarea motivelor pe care-şi bazează alegerea.
OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea I, punctul 2.1 şi tabelul 1 enumeră o
serie de alternative, (inclusiv de
locaţie şi tehnologie), care trebuie avute în vedere de autorităţile
competente în stadiul analizei ariei de
cuprindere. Trebuie avută în vedere alternativa zero.
OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea I, punctele 3.1 şi 3.2 şi tabelul 2 (lista de
control în cazul ariei de cuprindere)
furnizează o listă de efecte potenţiale care trebuie avute în vedere în stadiul
de analiză a ariei de cuprindere.
OM nr. 863/2002, Anexa 2, Partea II,
Anexa 3 (linii directoare privind
examinarea unui raport SEM) include examinarea de către autorităţile
competenţe, pentru a vedea dacă sunt
clar definite răspunderile şi finanţarea
punerii în practică a atenuării efectelor
negative.
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
5. Acolo unde este cazul pentru tipul de proiect
propus, se aplică în mod
normal Manualul de prevenire a poluării şi
atenuare (MPPA).
Justificarea alegerii atunci când se
selectează alternative la
măsurile prevăzute prin MPPA.
În legislaţia română nu există referinţe la liniile directoare
ale MPPA.
În diferite instrumente legislative româneşti sunt prevăzute standarde
pentru emisii, managementul
deşeurilor, pentru apă şi pentru evacuarea deşeurilor, precum şi pentru
poluarea aerului.
OM nr. 860/2002. Art. 33(3) şi Anexa
III.1 furnizează un model şi conţinutul
minim al avizului de mediu care include nivelurile permise pentru
emisii.
OM nr. 860/2002. Art. 34. Pentru
proiectele de investiţii care sunt
finanţate din fonduri comunitare (UE), parametrii de instalare şi condiţiile de
funcţionare stabilite prin avizul de
mediu trebuie să aibă în vedere condiţiile de emisii poluante prevăzute
prin legislaţia UE. Se aplică limitele
naţionale dacă sunt mai restrictive.
Nu există diferenţe semnificative, din
moment ce standardele
româneşti sunt mai cuprinzătoare şi la fel
de/ mai restrictive.
Nu sunt necesare.
164
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
6. Prevenirea, şi, dacă
nu este posibil, cel puţin micşorarea, sau,
compensarea pentru
efectele adverse ale proiectului şi sporirea
efectelor pozitive prin
intermediul managementului de
mediu şi al planificării
care propune măsurile de atenuare, al
monitorizării, al
dezvoltării capacităţii instituţionale, al
formării, al unui
calendar de punere în practică şi al estimărilor
de costuri.
SEM pune în evidenţă
efectele pozitive şi efectele negative, concentrându-se, în
special, pe măsurile de
atenuare legate de impactul negativ.
Totuşi, nu sunt prevăzute cerinţe specifice pentru PMM
OM nr. 860/2002 Art. 49]
Avizul de mediu este eliberat doar dacă proiectul pune la dispoziţie
măsuri pentru îndepărtarea tuturor
consecinţelor negative asupra mediului, corespunzătoare
prevederilor aplicabile ale normelor
tehnice şi ale reglementărilor în vigoare.
OM nr. 860/2002 Anexa nr. III.1 se referă la conţinutul unui aviz de mediu
(Model)
OM nr. 860/2002 Anexa II.2 cu
privire la conţinutul standard al
memoriului tehnic pentru avizul de mediu integrat, la punctul V se prevăd
condiţiile monitorizării de mediu.
OM nr. 860/2002 Art. 50, avizul de
mediu trebuie revizuit dacă sunt aduse
la cunoştinţă elemente noi. Promotorul proiectului trebuie să informeze
autorităţile competente dacă s-au
modificat semnificativ datele care au condus la eliberarea avizului de
mediu.
OM nr. 8676/2004
Documentele standard de licitaţie sunt
folosite în cadrul tuturor proiectelor
care includ cerinţe privind măsurile de atenuare luate în locul respectiv pe
durata lucrărilor de construcţie.
Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
7. Implicarea părţilor
interesate, inclusiv a
grupurilor afectate de
proiect şi a ONG-urilor
locale cât mai devreme posibil în procesul de
pregătire şi garantarea
faptului că perspectivele şi preocupările acestora
sunt aduse la cunoştinţa
celor care iau decizii şi sunt avute în vedere.
Continuarea
consultărilor pe durata punerii în practică
proiectului atâta timp
cât este necesar pentru a soluţiona problemele
apărute cu referire la
SIM.
Implicarea publicului este
prevăzută în stadiile de
evaluare, examinare a SEM şi
de decizie.
Nici o prevedere privind
continuarea consultărilor pe
durata punerii în practică a proiectelor de mare risc.
Cerinţele legate de participarea
publicului (informare şi consultare) se
găsesc în art. 12, 14, şi 15 ale HG nr.
918/2002
Protocoale detaliate (inclusiv calendare, modelul de avizare a
publicului, formulare pentru
înregistrarea şi evaluarea comentariilor) sunt prevăzute la
capitolul III (informarea şi consultarea
publicului) din OM nr. 860/2002. Procedura include informaţiile care
trebuie puse la dispoziţie, dezbaterea
publică şi evaluarea comentariilor scrise
Diferenţă cu privire la
continuarea
consultărilor pe durata
punerii în practică a
proiectelor de mare risc, cum ar fi gropile noi,
mari, de gunoi.
Nu sunt necesare, din
moment ce proiectul
nu va finanţa
activităţi de mare
risc.
8. Utilizarea expertizei
independente în cazul
redactării unui SIM, acolo unde este cazul.
Utilizarea unor comitete
consultative independente pe durata
Expertiză acreditată pentru
studiul SEM
Examinarea SEM de către
CTE
Art. 11(1) al HG nr. 918/2002: Studiul
SEM se face pe baza îndrumărilor
prevăzute la Art. 8 (de ex. examinarea ariei de cuprindere de către autoritatea
competentă) prin intermediul
unităţilor specializate, independente de promotor, şi care sunt acreditate
Diferenţă cu privire la
utilizarea comitetelor
consultative independente pe durata
punerii în practică a
proiectelor de mare risc.
Nu sunt necesare, din
moment ce proiectul
nu va finanţa activităţi de mare
risc.
165
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
pregătirii şi punerii în
practică a proiectelor care sunt extrem de
riscante sau
controversate, sau care implică aspecte de
mediu severe şi multi-
dimensionale şi/ sau preocupări sociale.
prin lege.
HG nr. 918/2002 – Comitetul Tehnic
de Examinare la nivel central şi local
este compus din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi/ sau
locale. Poate fi lărgit cu experţi, dacă
aşa o impun condiţiile specifice ale proiectului. OM nr. 863/2002 prevede
ca listele de control să fie obligatorii
în fiecare stadiu al procedurii SEM (evaluare, arie de cuprindere,
examinarea raportului SEM) care
trebuie re-examinată de CTE în scopul asigurării calităţii.
Nu sunt prevăzute comisii independente de experţi pe durata
punerii în practică a proiectelor
extrem de riscante/ controversate/ multi-dimensionale.
9. Furnizarea măsurilor
de stabilire a unei legături între procesul
de evaluare de mediu şi
concluziile studiilor şi analizelor economice,
financiare,
instituţionale, sociale şi tehnice ale proiectului
propus.
Nu există nici o prevedere în
acest sens.
Cu toate acestea, în
compunerea CTE se permite contribuţia diferitelor părţi ale
administraţiei şi un proces
integrat de luare de decizii.
OM nr. 171/2005 Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
10. Aplicarea principiilor din
prezentul Tabel tuturor
sub-proiectelor în cadrul activităţilor de investiţii
şi al activităţilor
intermediare din punct de vedere financiar.
Conceptul de sub-proiect nu este menţionat în legislaţia
românească, însă sunt
acoperite toate tipurile de investiţii
Conform Legii nr. 137/1995, HG nr. 918/2002 şi al normelor de aplicare,
autorităţile competente trebuie să
evalueze şi să examineze toate proiectele de investiţii, din punctul de
vedere al efectelor potenţiale ale
acestora.
HG nr. 860/2002 Art. 5(1) prevede că
solicitarea unui aviz de mediu este
obligatorie pentru toate proiectele noi
de investiţii şi în cazul oricărei
modificări sau extinderi care ar putea avea efecte semnificative asupra
mediului, inclusiv în cazul proiectelor
de distrugere, în strânsă legătură cu activităţile prevăzute la HG nr.
918/2002 privind procedura de
evaluare a impactului asupra mediului şi în Ordonanţa de Urgenţă nr.
152/2005 privind prevenirea şi
controlul integrat ale poluării.
HG nr. 860/2002 Art. 5(2), (3)
Pentru proiectele de investiţii referitoare la activităţile care nu
trebuie să respecte procedura SEM,
autorităţile publice de protecţie a mediului trebuie să aplice proceduri
de aprobare de mediu simplificate (…)
trebuie emis doar un permis de mediu.
Nu există diferenţe semnificative.
Nu sunt necesare.
11. Prezentarea
proiectului de SIM la
timp, înainte de iniţierea oficială a evaluării, într-
un loc, într-un format şi
Legislaţia românească conţine
cerinţe cuprinzătoare de
publicare şi consultare – APM naţională/ regională sau
locală poartă răspunderea
OM nr. 860/2002 Nu există diferenţe
semnificative.
Nu sunt necesare.
166
Cerinţele şi politicile
Băncii (OP 4.00)
(Obiective şi
principii
operaţionale)
Cerinţele echivalente ale administraţiei române Diferenţe
semnificative între
OP 4.00 şi cerinţele
româneşti.
Îmbunătăţirile
sistemului care
vor fi efectuate de
Guvernul
României înainte
de implementarea
activităţilor din
cadrul proiectului
Obiective şi principii
operaţionale, prevăzute
prin legile, normele,
reglementările,
procedurile şi liniile
directoare sectoriale
respective româneşti.
Legile, normele, reglementările,
procedurile şi liniile directoare
sectoriale relevante româneşti.
într-un limbaj accesibil
pentru toate părţile interesate.
pentru organizarea
consultării/ dezbaterii publice pe marginea proiectului de
SEM şi pentru publicarea
deciziilor proprii, inclusiv cele ale Comitetului Tehnic
de Examinare în ziarele locale
şi pe paginile proprii de internet.
167
ANEXA 3 STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI ÎN STADIILE DE
IDENTIFICARE A SUB-PROIECTELOR (PRE-FEZABILITATE), DE
FEZABILITATE ŞI DE FINALIZARE A PROIECTĂRII
Obiectivele studiului de impact asupra mediului (SIM) pentru fiecare sub-proiect sunt
următoarele:
Strângerea probelor în sensul că sub-proiectul comunitar propus nu va încălca
reglementările de mediu în vigoare, cu excepţia situaţiilor în care autoritatea de mediu
relevantă a dat toate aprobările în acest sens;
Evaluarea efectelor potenţiale adverse asupra mediului;
Sublinierea nevoii de prevenire specifică şi/ sau de măsuri de atenuare a efectelor
negative;
Recomandări cu privire la tipul şi nivelul de activităţi de mediu care trebuie întreprinse
în stadiile ulterioare ale sub-proiectului, în special activităţi de monitorizare şi de
atenuare a efectelor negative.
Măsurile de luat sunt:
Stadiul de identificare (pre-fezabilitate): comunitatea beneficiară şi
comuna/municipalitatea vor pregăti o evaluare preliminară a efectelor potenţiale,
folosind în acest sens îndrumările furnizate de ministerul de resort sau de Fondul
Român de Dezvoltare Socială (FRDS).
Stadiul de fezabilitate: instituţia care pune în practică proiectul are răspunderea de a
garanta că se desfăşoară următoarele activităţi:
o Se întocmeşte un studiu al documentaţiei, privitor la toate documentele furnizate în
stadiul de identificare a sub-proiectului, care sunt însoţite şi de alte informaţii
disponibile.
Studiul va avea forma unui raport scurt în care se descriu diferitele efecte cauzate
de sub-proiect, şi va fi utilizat la evaluarea pe teren. Raportul va identifica orice alte
informaţii care mai trebuie obţinute, confirmate în cadrul inspecţiei la faţa locului şi
cercetate mai în detaliu, etc.
o Se vizitează locaţia sub-proiectului pentru a se face un SIM la faţa locului, şi pentru
a se confirma informaţiile deja furnizate, pentru a se strânge şi alte informaţii
necesare în sensul îndeplinirii etapelor prezentate în continuare în detaliu.
Activitatea va avea drept consecinţă un SIM de fezabilitate, redactat conform
îndrumărilor detaliate în continuare la capitolul Rezultate. Poate include sugestii de
soluţii tehnice posibile pe care le poate adopta proiectantul pentru a micşora orice
efecte negative potenţiale şi ar trebui, de asemenea, să stabilească nevoia de
angajare a unui consultant specialist de mediu, care să efectueze un SIM mai
detaliat (vezi Secţiunea A şi mai jos). În funcţie de circumstanţe, acest SIM de
fezabilitate poate fi redactat de instituţia care pune în practică proiectul, de comună/
municipalitate, sau de o parte terţă. În orice caz, în toate situaţiile, instituţia care
pune în practică proiectul poartă şi răspunderea de a garanta că SIM de fezabilitate
are calitatea adecvată.
Stadiul proiectului final (Raportul de proiect): Pe baza SIM de fezabilitate, proiectantul
sub-proiectului sau consultantul de mediu va întocmi propria evaluare (SIM de
168
proiectare), redacta proiectul pentru sub-proiect sau va consilia în acest sens
proiectantul, după caz, şi va pregăti şi planul de monitorizare şi atenuare a efectelor
asupra mediului (PMAM). Dacă este cazul, acest plan ar trebui redactat în colaborare
cu proiectantul sub-proiectului.
Pe baza informaţiilor furnizate în SIM de fezabilitate, proiectantul contractat sau consultantul
specialist pe mediu:
Evaluează mediul afectat.
Cercetează orice restricţie care poate exista cu privire la utilizarea terenului şi a
resurselor pentru sub-proiect.
Se asigură că proiectul lucrării va micşora efectele negative asupra mediului.
Verifică dacă propunerea de sub-proiect respectă toate legile şi reglementările de mediu
aplicabile.
Estimează scala, aria de cuprindere şi valoarea efectelor potenţiale asupra mediului.
Stabileşte rezultatul SIM, aşa cum este detaliat în continuare.
Face recomandări cu privire la nevoia de măsuri de prevenire şi/ sau atenuare specifice,
prin intermediul redactării unui PMAM (vezi în continuare).
Redactează PMAM solicitat.
Se asigură că sub-proiectul beneficiază de toate avizele de mediu necesare, înainte de
începerea lucrărilor de construcţie.
În calitate de şef al lucrărilor de construcţii, se asigură că lucrările respectă cerinţele
PMAM.
Rezultatul acestui SIM final (SIM de proiectare) va fi rezumat şi introdus în Raportul de
proiectare întocmit de proiectant, sau, dacă este redactat de consultantul specialist, va fi anexat
acestuia. Declaraţiile posibile sunt următoarele:
Se anticipează efecte pozitive asupra mediului.
Nu se anticipează efecte adverse asupra mediului.
Se anticipează efecte adverse semnificative asupra mediului.
Sub-proiectul propus va încălca reglementările de mediu existente.
SIM de proiectare va fi suplimentat de raport şi de recomandările bazate pe aceste declaraţii,
inclusiv de:
O descriere sumară a mediului afectat;
O descriere sumară a efectelor potenţiale;
Recomandări cu privire la:
o Dacă ar trebui pus în practică sau nu sub-proiectul (pe baza raţiunilor de mediu).
o Care sunt măsurile concrete de prevenire şi/ sau atenuare care ar trebui luate în
etapa de punere în practică a sub-proiectului, dacă există, inclusiv diferitele soluţii
tehnice, metode de construcţii etc. pentru proiectare şi/sau construcţie, susţinute în
PMAM.
o Orice alt SIM şi/sau implicare a publicului necesară în celelalte stadii ale sub-
proiectului.
o Necesitatea unei contribuţii specializate pe mediu, pentru a se pregăti un sub-proiect
mai adecvat din punctul de vedere al mediului şi al PMAM.
169
Comuna/ municipalitatea va analiza corectitudinea şi adecvarea SIM de proiectare, şi, cu
sprijinul instituţiei responsabile cu punerea în practică, va lua măsurile ce se impun în sensul
aplicării PMAM pe durata fazelor de construcţie/ reabilitare şi operaţionale ale sub-proiectului.
ANEXA 4: FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
A. PLAN DE ATENUARE A EFECTELOR NEGATIVE
Costurile de: Responsabilitatea
instituţională pentru:
Comentarii
(de ex. efecte secundare)
Faza Impact Măsura de atenuare Instalare Exploatare Instalare Exploatare
Construcţie
Exploatare
Scoatere din
funcţiune
171
ANEXA 4: FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
B. PLANUL DE MONITORIZARE
Costurile de: Răspunderea pentru:
Faza Ce
parametru
trebuie
monitorizat?
Unde
trebuie
monitorizat?
Cum
trebuie
monitorizat /
tipul de
echipament de
monitorizare?
Când
trebuie
monitorizat –
frecvenţa sau
monitorizare
continuă?
De ce
trebuie
monitorizat
parametrul
(opţional)?
Instalare Exploatare Instalare Exploatare
Iniţială
Construcţie
Exploatare
Scoatere din
funcţiune
Anexa 5: SIM la faza de studiu de fezabilitate: Lista de control a
documentaţiei
În măsura posibilului, aceste informaţii trebuie puse la dispoziţie de către Beneficiari în etapa
de identificare a sub-proiectului. Trebuie completate cu informaţiile provenite din alte surse,
disponibile instituţiei responsabile cu punerea în practică. Toate informaţiile trebuie verificate
în stadiul de evaluare pe teren.
Chestiuni legate de utilizarea terenului şi a resurselor, de permisele şi avizele de mediu
Care sunt permisele funciare deja existente?
Care sunt resursele materiale necesare, de ex. apă, piatră, pământ etc.? Specificaţi dacă
vor fi folosite pentru construcţie şi/ sau exploatare.
Care resurse necesită obţinerea de permise sau avize (utilizarea forestieră, a apei,
pietrişul pentru construcţia de drumuri, ape reziduale, eliminarea gunoiului solid, etc.)?
Care sunt permisele deja existente?
Descrierea sitului sub-proiectului
Examinaţi schiţa furnizată care prezintă aria de acoperire a sub-proiectului. Dacă nu vi s-a
furnizat nici un plan, obţineţi planul adecvat înainte de iniţierea studiului.
Care sunt informaţiile disponibile despre concesionarii/ proprietarii actuali ai terenului
– nume, adresă, tip şi terme de concesiune/ de proprietate? Ce informaţii vă lipsesc?
Este cumva o porţiune a sitului sub-proiectului inclusă în reglementări specifice de
mediu de ex. rezervă naturală, arie protejată, parc naţional? Daţi detalii.
Proiectul este inclus în dispoziţiile altor legi speciale? Daţi detalii.
Efectele potenţiale asupra mediului şi respectarea reglementărilor de mediu
Descrieţi orice efecte negative şi/ sau dăunătoare care ar putea avea loc pe durata
lucrărilor de construcţie şi de exploatare (sol, resurse de apă, floră, faună, zgomot etc.).
Descrieţi orice activitate care este cuprinsă în categoria de protecţie a mediului.
Ce deşeuri vor fi generate pe durata lucrărilor de construcţie şi/ sau exploatare? Care
dintre acestea sunt toxice sau periculoase? Care sunt cantităţile estimate şi care sunt
metodele care vor fi folosite pentru tratarea şi/ sau evacuarea acestora şi unde vor fi
tratate şi/ sau evacuate deşeurile?
Ce emisii va crea sub-proiectul?
Proiectul va crea sau va spori riscurile de catastrofe naturale sau de alte tipuri de
catastrofe (alunecări de teren, inundaţii etc.)? Daţi detalii cu privire la tipul, locaţia
posibilă şi condiţiile probabile în care vor apărea acestea.
Autorităţile relevante de reglementare de mediu
Examinaţi detaliile părţilor interesate în chestiunile de mediu, furnizate de Beneficiari (nume,
adresă, contacte). Care instituţii mai trebuie adăugate?
Autoritatea (autorităţile) relevante ale administraţiei locale, inclusiv oricare alte
instituţii asociate cu activităţi cum ar fi extragerea pietrişului, evacuarea deşeurilor.
Daţi detalii cu privire la experţii lor de mediu, dacă există.
Autoritatea regională de mediu (ARM)
Direcţia de sănătate publică
Autoritatea silvică; rezerva naturală, parcul naţional (dacă este cazul)
Alte autorităţi de protecţie a mediului.
173
Anexa 6: SIM la faza de studiu de fezabilitate: Lista de control pentru
verificarea in teren
Acest studiu trebuie desfăşurat în parteneriat cu reprezentanţii comunităţii şi ai comunei/
municipalităţii.
Locaţie
Verificaţi schiţa zonală furnizată şi corectaţi, modificaţi sau faceţi comentariile
corespunzătoare. Dacă este cazul, includeţi detalii referitoare la titlul de proprietate
asupra terenului. Dacă nu aveţi la dispoziţie planul, obţineţi o hartă a sitului, sau faceţi
o schiţă a planului sitului şi adăugaţi informaţiile sugerate anterior.
Marcaţi locaţia sitului pe o hartă a zonei locale, indicaţi scala efectelor posibile asupra
mediului.
Chestionarul privind situl:
Cine sunt reprezentanţii comunităţii? Nume, funcţii, detalii de contact.
Care sunt detaliile de contact ale altor părţi interesate în acest sit – administraţia locală,
orice instituţii specializate – de mediu sau nu?
Care este aria aproximativă a sitului (ha sau m2) care va servi activităţilor proiectului?
Identificaţi separat ariile permanente şi pe cele temporare.
Ce destinaţie curentă are situl? Faceţi o scurtă trecere în revistă.
Care au fost destinaţiile anterioare ale terenului? Daţi date dacă este posibil.
Descrieţi caracteristicile fizice ale sitului, în special dacă există trăsături principale de
relief de ex. dealuri, văi, cursuri de apă, corpuri de apă, câmpii inundabile, eroziune
atribuită scurgerii apelor, habitate sensibile – de ex. zone mlăştinoase, rezerve naturale,
arii protejate, terenuri istorice, soluri etc. Ce schimbări produc anotimpurile la acest
nivel? Descrieţi scala şi calendarul acestor schimbări. Marcaţi detaliile pe planul sitului şi identificaţi orice trăsătură care ar putea fi afectată de sub-proiectul propus, aria de includere posibilă, scară şi durată.
Ce se ştie despre geologia/hidro-geologia asociată sitului?
Ce utilităţi există pe sit – apă, canalizare, electricitate, telefon? Care sunt locaţiile
aproximative ale acestora?
De unde vor veni materialele de construcţie şi cum se va face evacuarea excedentului
de materiale? Îndepliniţi această procedură pentru zonele în care va exista un efect
semnificativ îndepărtat de situl sub-proiectului de ex. situri noi şi situri existente unde
se va folosi mai mult de 2% din producţie în cadrul sub-proiectului.
Care sunt permisele sau avizele speciale necesare? Cine le va emite?
Ce se află în vecinătatea acestui sit? De ex. clădiri, terenuri agricole, industrie
dezvoltată, şcoli, cursuri de apă. Care sunt destinaţiile acestora? Daţi detalii cu privire
la proprietari, chiriaşi etc. şi prezentaţi care este interesul acestora. Dacă este posibil,
estimaţi distanţa dintre aceştia şi sit.
Cine ar mai putea fi afectat? Când şi cum? De ex. copiii care vin şi se duc la şcoală,
oamenii care au acces la centrele de sănătate, persoanele de vârsta a treia, flora şi fauna,
serviciile de transport. Ce se schimbă o dată cu trecerea anotimpurilor? În ce măsură?
Ce informaţii aveţi despre speciile rare/ protejate de faună şi de floră (de ex. specii
protejate prin legislaţie)? Enumeraţi mamiferele, păsările, peştii, reptilele, plantele
naturale protejate şi plantele cultivate de obicei, prezente în zona respectivă sau cele
care prezintă un interes deosebit. Specificaţi-le habitatul actual, variaţiile sezoniere,
sezonul de reproducere etc. Care sunt riscurile pentru aceste specii?
174
Care sunt destinaţiile actuale ale apei din zona respectivă? Daţi detalii. Cum se vor
modifica acestea ca rezultat al sub-proiectului?
A produs şantierul sau va produce deşeuri sau ape uzate? Dacă da, daţi detalii, de ex.
cât de mult, când, unde sunt evacuate, etc. Cum va modifica proiectul toate acestea?
Ce instalaţii/ sisteme există pentru evacuarea apelor uzate la suprafaţă şi/ sau prin
canalizare? Care este capacitatea acestora? Unde se localizează? Cum vor trebui
modificate ca rezultat al sub-proiectului?
Cum va fi modificat în mod semnificativ peisajul din cauza sub-proiectului (de ex.
dragarea zonelor mlăştinoase, modificarea cursurilor râurilor)?
Pe baza listei de control relevante pentru sub-proiect (vezi anexele), enumeraţi efectele
pozitive şi negative posibile care trebuie anticipate. Stabiliţi care vor fi momentul
apariţiei lor posibile, durata, aria de cuprindere şi scara şi sugeraţi măsuri care ar putea
fi luate în scopul monitorizării şi al atenuării efectelor negative.
Procedura inspecţiei vizuale
Elemente de reţinut atunci când vă aflaţi la faţa locului:
Vizitaţi cât mai mult posibil din sit, de preferinţă pe jos.
Marcaţi informaţiile relevante pe o copie a planului sitului care v-a fost furnizat, dar
faceţi şi notiţe scrise. Includeţi detalii cu privire la zonele înconjurătoare - pentru a
stabili efectele asupra zonelor înconjurătoare şi viceversa.
Faceţi fotografii ale ariilor potenţial sensibile şi pentru scopuri generale de înregistrare.
Obţineţi mai întâi permisiunea.
Observaţi dacă există anumite mirosuri, fum sau emisii de praf, deşeuri, etc.
175
Anexa 7.1 – Lista de control: Alimentarea cu apă
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Mediul fizic
Soluri Deteriorarea structurii solului din
cauza depunerilor de materiale, a
traficului din construcţii etc.
Pierderea stratului superior al solului
pe durata lucrărilor de excavare
Efectele excavărilor şi al evacuărilor
de sol şi de alte materiale respectiv
asupra solului şi a altor materiale
Eroziunea cauzată de deteriorarea
necontrolată de suprafaţă şi de
evacuarea apelor reziduale
Protejarea ariilor unde nu se
desfăşoară lucrări de construcţie,
a se evita lucrările în zonele
sensibile în condiţii meteo extrem
de adverse, crearea de drumuri
temporare pentru transport acolo
unde este cazul, restaurarea
zonelor deteriorate
Îndepărtarea stratului superior al
solului, acolo unde este necesar,
stocarea acestuia şi înlocuirea sa
la finalizarea lucrărilor de
construcţie
Proiectarea instalaţiilor de drenaj
şi de evacuare, pentru a se asigura
stabilitatea solului
Teren Deteriorarea terenului pe durata
lucrărilor de construcţie (alunecări pe
mal, la nivelul colinelor etc.)
Efectele excavărilor de sol şi ale
evacuărilor de alte materiale
respectiv asupra solului şi a altor
materiale
Protejarea ariilor unde nu se
desfăşoară lucrări de construcţie
Proiectarea de lucrări pentru a
micşora suprafaţa de teren
afectată
Proiectarea de pante şi de
structuri de retenţie pentru a
scădea riscul, efectuarea drenării
corespunzătoare, a stabilizării
solului/ acoperirii cu vegetaţie
Îndepărtarea stratului superior al
solului, acolo unde este necesar,
stocarea acestuia şi înlocuirea la
finalizarea lucrărilor de
construcţie
Preluarea/ evacuarea materialelor
de la/ la siturile aprobate
176
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Resursele de apă Supra-exploatarea care modifică
resursele, tiparele de debit etc. cu
efect posibil asupra utilizatorilor din
aval/ tuturor utilizatorilor (dacă
există apă de suprafaţă)
Întreruperea tiparelor de drenaj la
suprafaţă şi subterane pe durata şi
după lucrările de construcţie, crearea
bălţilor
Contaminarea/ poluarea resurselor şi/
sau a alimentării prin lucrările de
construcţie, deşeuri umane şi
animale, inclusiv deşeuri de
combustibili şi petroliere, deşeuri
periculoase, ape reziduale etc.
Stabilirea utilizării durabile/
producţiei (testaţi dacă este
necesar)
Planificarea şi gospodărirea
resurselor, în cooperare cu
autorităţile şi comunităţile
Proiectarea atentă – păstrarea
drenajului natural, dacă este
posibil, asigurarea drenajului
corespunzător al apelor reziduale,
evacuarea sigură/ igienică a
deşeurilor periculoase
Proiectarea atentă, protecţia
adecvată a/ controlul şeptelului,
agriculturii, contactului uman,
materialelor periculoase –
combustibil (inclusiv al stocării),
etc.
Calitatea aerului Praf şi vapori pe durata lucrărilor de
construcţie
Efectele tratamentului apelor
Controlul prafului cu apă, metode
de construcţie şi instalaţie
controlate, planificarea lucrărilor,
vitezele autovehiculelor
Micşorarea lucrărilor majore în
interiorul comunităţilor
Proiectarea corespunzătoare,
formarea pe operare şi
management, siguranţă
Mediul acustic Poluarea fonică cauzată de lucrările
de construcţie, staţiile de pompare
(dacă se află lângă locuinţe)
Planificarea lucrărilor pentru a
micşora poluarea fonică
Utilizarea metodelor şi a
echipamentului de construcţie
corespunzător
Restricţionarea traficului la
interiorul zonelor rezidenţiale
Alegerea atentă a sitului şi/ sau
proiectarea instalaţiei, existenţa
obstacolelor în calea poluării
fonice de ex. movile de sol uzat
177
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Mediul biologic
Habitatele naturale Afectarea habitatelor naturale
cauzată de lucrările de construcţie de
ex. praf, zgomot, lucrările care nu ţin
seama de anotimpuri, amplasarea
greşită a noilor lucrări, evacuarea
deşeurilor netratate etc.
Modificările regimului de resurse de
apă
Amplasarea atentă, alinierea şi
proiectarea conductelor şi a
structurilor şi/ sau planificarea
lucrărilor (astfel încât să ţină
seama de anotimpuri)
Selectarea atentă a ariilor şi a
metodelor de evacuare. Protejarea
ariilor sensibile interne/
învecinate
Respectarea cerinţelor minime
privind fluxul sezonier
Fauna şi flora Pierderea sau deteriorarea pe durata
şi după finalizarea lucrărilor de
construcţie, în special din cauza
lucrărilor care nu ţin seama de
anotimpuri, modificarea regimurilor
de mediu etc. (vezi mai sus)
Amplasarea atentă, alinierea şi/
sau proiectarea astfel încât să se
micşoreze efectele, în special în
cazul speciilor sensibile/ rare
Selectarea metodelor de
construcţie corespunzătoare
Protejarea ariilor sensibile
interne/ învecinate
Mediul social
Estetică şi peisaj Impactul vizual local al lucrărilor
finalizate şi anumite intervenţii
asupra peisajului general uman şi
natural, distrugerea arborilor, a
vegetaţiei, etc.
Zgomot, praf, deşeuri etc. pe durata
şi ulterior lucrărilor de construcţie
Amplasarea atentă şi proiectarea
lucrărilor, examinarea
elementelor intruzive
Înlocuirea arborilor distruşi, a
structurilor de delimitare,
replantarea vegetaţiei în zonele cu
lucrări
Scoaterea atentă din funcţiune a
zonelor cu lucrări de construcţie
şi evacuarea deşeurilor
Vezi şi soluri, teren, calitatea
aerului şi mediul acustic
178
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Sănătatea populaţiei Riscurile privind sănătatea şi
siguranţa pe durata şi la finalizarea
lucrărilor de construcţie
Efectele asupra sănătăţii şi bolile
cauzate de deşeurile periculoase de
materiale de construcţii, apa
contaminată, tratarea
necorespunzătoare a apei
Numirea unor antreprenori cu
experienţă. Incorporarea în
documentele de contract a
cerinţelor privind siguranţa şi
mediul. Informaţii disponibile cu
privire la măsurile de atenuare.
Întărirea capacităţii instituţionale
pentru a sublinia necesitatea unor
lucrări sigure, a unei supravegheri
bune, a unei planificări şi
programări atente a activităţilor
de lucru, implicarea
comunităţilor, îngrădirea zonelor
periculoase
Proiectarea corectă şi formarea
adecvată pe planurile de operare
şi management, procedurile de
siguranţă, testarea apei, etc.
Evacuarea corectă a deşeurilor
Siturile istorice/
culturale Deranjarea/ deteriorarea/ degradarea
siturilor cunoscute şi a celor
nedescoperite
Amplasarea atentă/ alinierea
atentă a lucrărilor; măsuri speciale
de protejare a ariilor/ resurselor
cunoscute ale proiectului
Stoparea imediată a lucrărilor în
vecinătatea descoperirilor în
aşteptarea instrucţiunilor
autorităţilor relevante
179
Anexa 7.2 – Lista de control: Eliminarea apelor reziduale, drenare şi canalizare
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Mediu fizic
Soluri Deteriorarea structurii solului din
cauza depunerilor de materiale, a
traficului din construcţii etc.
Pierderea stratului superior al solului
pe durata lucrărilor de excavare şi a
evacuării materialelor de construcţie
Eroziunea cauzată de deteriorarea
necontrolată de suprafaţă
Poluarea din punctul de evacuare,
care poate conduce la o poluare a
apei de suprafaţă
Protejarea ariilor unde nu se
desfăşoară lucrări de construcţie,
a se evita lucrările în zonele
sensibile în condiţii meteo extrem
de adverse, crearea de drumuri
temporare pentru transport acolo
unde este cazul, restaurarea
zonelor deteriorate
Îndepărtarea stratului superior al
solului, acolo unde este necesar,
stocarea acestuia şi înlocuirea la
finalizarea lucrărilor de
construcţie
Proiectarea instalaţiilor de drenaj
şi de evacuare, pentru a se asigura
stabilitatea solului şi tratamentul
adecvat
Teren Alunecări de teren pe maluri, coline
etc.
Efectele excavărilor de sol şi ale
evacuărilor de alte materiale
respectiv asupra solului şi a altor
materiale
Protejarea ariilor unde nu se
desfăşoară lucrări de construcţie
Proiectarea de lucrări pentru a
micşora suprafaţa de teren
afectată
Proiectarea de pante şi de
structuri de retenţie pentru a
scădea riscul, efectuarea drenării
corespunzătoare, a stabilizării
solului/ acoperirii cu vegetaţie
Îndepărtarea stratului superior al
solului, acolo unde este necesar,
stocarea acestuia şi înlocuirea la
finalizarea lucrărilor de
construcţie
Preluarea/ evacuarea materialelor
de la/ la siturile aprobate
180
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Resurse de apă Modificarea regimului din cauza
excavărilor de/evacuării de sol,
materiale, deşeuri, etc.
Contaminarea/ poluarea resurselor şi/
sau a alimentării prin construcţie,
deşeuri umane şi animale, inclusiv
deşeuri de combustibili şi petroliere,
deşeuri periculoase, ape reziduale şi
canalizare – în special din cauza
evacuării, dacă nu există legătură cu
canalizarea existentă
Eutrofierea apei de suprafaţă, ceea ce
conduce la modificări de obiceiuri
etc.
Stocarea atentă a materialelor
periculoase şi a deşeurilor,
asigurarea unui drenaj
corespunzător al apelor reziduale
şi o evacuare a deşeurilor în
siguranţă
Selectarea tehnologiei
corespunzătoare pentru
tratamentul apelor reziduale, în
scopul de a se micşora poluarea,
în special în locaţiile sensibile, de
ex. în apropierea surselor de apă
potabilă, de a se exploata şi de a
se menţine standardele de
evacuare convenite, furnizarea de
formare pe operare şi
monitorizare
Amplasarea corespunzătoare a
lucrărilor de tratament sau
incorporarea în sisteme mai mari
pentru apele reziduale, furnizarea
tratamentului necesar în scopul
îndeplinirii standardelor necesare,
în plus, sesiuni de instruire
Calitatea aerului Praf şi vapori pe durata lucrărilor de
construcţie
Gaze periculoase în puţuri şi pe
durata dezinfectării (gaz de clor)
Controlul prafului cu apă
Metode de construcţie şi
instalaţie controlate, planificarea
lucrărilor
Restricţii de viteză în zonele
rezidenţiale
Proiectarea corespunzătoare
Instituirea sistemului adecvat de
operare şi monitorizare
Mediul acustic Poluarea fonică cauzată de lucrările
de construcţie şi de trafic
Planificarea lucrărilor pentru a
micşora poluarea fonică
Utilizarea metodelor şi a
echipamentului de construcţie
corespunzător
Restricţionarea traficului la
interiorul zonelor rezidenţiale, în
special a camioanelor
181
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Mediul biologic
Habitate naturale Deranjarea sau deteriorarea
habitatelor naturale şi deranjarea
ariilor protejate pe durata şi la
finalizarea lucrărilor de construcţie
Modificări cauzate de eutrofierea
apei de suprafaţă
Amplasarea atentă/ proiectarea
structurilor şi/ sau planificarea
lucrărilor (astfel încât să ţină
seama de anotimpuri)
Selectarea atentă a ariilor şi a
metodelor de evacuare. Protejarea
ariilor sensibile interne/
învecinate
Fauna şi flora Deranjarea sau pierderea, în special a
animalelor şi a vegetaţiei acvatice
din cauza eutrofierii apei de
suprafaţă (efectul poluării apei)
Amplasarea atentă, alinierea şi/
sau proiectarea astfel încât să se
micşoreze efectele, în special în
cazul speciilor sensibile/ rare
Selectarea metodelor de
construcţie corespunzătoare
Protejarea ariilor sensibile
interne/ învecinate
Atenuarea poluării prin
intermediul tratării şi al evacuării
corespunzătoare a apelor uzate
Mediul social
Estetică şi peisaj Impactul vizual local al lucrărilor
finalizate şi anumite intervenţii
asupra peisajului general uman şi
natural, distrugerea arborilor, a
vegetaţiei, etc.
Zgomot, praf, deşeuri etc. pe durata
şi ulterior lucrărilor de construcţie
Mirosuri neplăcute de la instalaţia de
tratare, punctul de evacuare şi/sau
cursul de apă poluat
Amplasarea atentă şi proiectarea
lucrărilor, examinarea
elementelor intruzive
Înlocuirea arborilor distruşi, a
structurilor de delimitare,
replantarea vegetaţiei în zonele cu
lucrări
Scoaterea atentă din funcţiune a
zonelor cu lucrări de construcţie
şi evacuarea deşeurilor pe durata
şi la finalizarea lucrărilor de
construcţie, inclusiv operarea şi
managementul corespunzător al
instalaţiei de tratare, precum şi
sesiuni de instruire pe ambele
aspecte
Vezi şi soluri, teren, calitatea
aerului şi mediul acustic
182
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Sănătatea populaţiei Riscurile privind sănătatea şi
siguranţa pe durata şi la finalizarea
lucrărilor de construcţie
Efectele materialelor de construcţii
periculoase şi ale deşeurilor netratate
asupra sănătăţii
Numirea unor antreprenori cu
experienţă. Incorporarea în
documentele de contract a
cerinţelor privind siguranţa şi
mediul. Informaţii disponibile cu
privire la măsurile de atenuare.
Întărirea capacităţii instituţionale
pentru a sublinia necesitatea unor
lucrări sigure, a unei supravegheri
bune, a unei planificări şi
programări atente a activităţilor
de lucru, implicarea
comunităţilor, îngrădirea zonelor
periculoase
Amplasarea şi proiectarea atentă
a lucrărilor
Evacuarea corectă a deşeurilor, pe
baza selectării tehnologiei celei
mai adecvate, formare pe
planurile de operare şi de
management
Comunităţile umane Efectele se pot concentra în aval în
alte comunităţi
Tratarea adecvată înainte de
evacuare
Consultarea adecvată a
comunităţilor potenţial afectate
Siturile istorice/
culturale Deranjarea/ deteriorarea/ degradarea
siturilor cunoscute şi a celor
nedescoperite
Amplasarea/ alinierea atentă a
lucrărilor; măsuri speciale de
protejare a ariilor/ resurselor
cunoscute ale proiectului
Stoparea imediată a lucrărilor în
vecinătatea descoperirilor în
aşteptarea instrucţiunilor
autorităţilor relevante
183
Anexa 7.3 – Lista de control: Centre de sănătate, instituţii de învăţământ,
instituţii rezidenţiale
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Mediul fizic
Soluri
Contaminarea cauzată de deşeuri,
în special de cele din construcţii şi
deşeurile umane
Protejarea ariilor unde nu se
desfăşoară lucrări de
construcţie
Stocarea, tratamentul, precum
şi evacuarea corespunzătoare
a tuturor deşeurilor
Teren Alunecări de teren pe maluri,
coline etc.
Efectele excavărilor de sol şi ale
evacuărilor de alte materiale
respectiv asupra solului şi a altor
materiale
Protejarea ariilor unde nu se
desfăşoară lucrări de
construcţie
Proiectarea de lucrări pentru
a micşora suprafaţa de teren
afectată
Proiectarea de pante şi de
structuri de retenţie pentru a
scădea riscul, efectuarea
drenării corespunzătoare, a
stabilizării solului/ acoperirii
cu vegetaţie
Îndepărtarea stratului
superior al solului, acolo
unde este necesar, stocarea
acestuia şi înlocuirea la
finalizarea lucrărilor de
construcţie
Preluarea/ evacuarea
materialelor de la/ la siturile
aprobate
Resurse de apă Contaminarea/ poluarea resurselor
din cauza deşeurilor din
construcţii, a deşeurilor umane şi
animale, inclusiv de combustibili şi
petroliere, a deşeurilor periculoase,
a apelor reziduale, etc.
Stocarea atentă a materialelor
periculoase şi a deşeurilor,
asigurarea unui drenaj
corespunzător al apelor
reziduale şi o evacuare a
deşeurilor în siguranţă, cu
tratament, dacă este necesar
Calitatea aerului Praf şi vapori pe durata lucrărilor
de construcţie (intern şi/ sau extern,
inclusiv materiale de construcţie
volatile)
Controlul prafului cu apă sau
prin alte mijloace. Ventilarea
zonelor interne şi pe durata şi
la finalizarea lucrărilor de
construcţie
Mediul acustic Poluarea fonică cauzată de lucrările
de construcţie
Utilizarea metodelor şi a
echipamentului de construcţie
corespunzător
Planificarea lucrărilor pentru
a micşora poluarea fonică
Mediul biologic
184
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Habitatele naturale
Deranjarea sau deteriorarea
habitatelor naturale cauzate de
evacuarea necorespunzătoare a
deşeurilor
Stocarea, tratarea şi
evacuarea corespunzătoare a
deşeurilor
Fauna şi flora Pierderea sau degradarea cauzată
de evacuarea necorespunzătoare a
deşeurilor
Stocarea, tratarea şi
evacuarea corespunzătoare a
deşeurilor
Mediul social
Estetică şi peisaj Impactul vizual local al lucrărilor
finalizate şi anumite intervenţii
asupra peisajului general uman şi
natural, distrugerea arborilor, a
vegetaţiei, etc.
Zgomot, praf, deşeuri etc. pe durata
şi ulterior lucrărilor de construcţie
Amplasarea atentă şi
proiectarea lucrărilor,
examinarea elementelor
intruzive
Înlocuirea arborilor distruşi,
a structurilor de delimitare,
replantarea vegetaţiei în
zonele cu lucrări
Scoaterea atentă din
funcţiune a zonelor cu lucrări
de construcţie şi evacuarea
deşeurilor
Vezi şi soluri, teren, calitatea
aerului şi mediul acustic
185
Componente de
mediu
Efecte posibile
Măsuri de atenuare
Sănătatea publică Riscurile privind sănătatea şi
siguranţa pe durata şi la finalizarea
lucrărilor de construcţie, inclusiv
accesul şi confortul pacienţilor,
precum şi colectarea şi manipularea
deşeurilor medicale
Efectele materialelor de construcţii
periculoase şi ale serviciilor
medicale – echipamente,
medicamente, deşeuri, etc., precum
şi a deşeurilor netratate, în special
a deşeurilor medicale asupra
sănătăţii
Numirea unor antreprenori
cu experienţă. Incorporarea în
documentele de contract a
cerinţelor privind siguranţa şi
mediul. Informaţii disponibile
cu privire la măsurile de
atenuare. Întărirea capacităţii
instituţionale pentru a
sublinia necesitatea unor
lucrări sigure, a unei
supravegheri bune, a unei
planificări şi programări
atente a activităţilor de lucru,
implicarea comunităţilor,
îngrădirea zonelor
periculoase
Amplasarea şi proiectarea
atentă a lucrărilor şi a
accesului
Stocarea corectă a
echipamentelor medicale
etc., precum şi evacuarea
corectă a deşeurilor (inclusiv
ţesuturi şi resturi umane, ace
şi seringi, etc.), pe baza
selectării tehnologiei celei
mai adecvate, formare pe
manipulare şi pe planurile de
operare şi de management
etc.
Situri istorice/
culturale Deranjarea/ deteriorarea/
degradarea siturilor nedescoperite
Stoparea imediată a lucrărilor
în vecinătatea descoperirilor
în aşteptarea instrucţiunilor
autorităţilor relevante şi a
măsurilor agreate.
186
ANEXA E
LEGE Nr. 40 din 2 martie 2007
pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului privind incluziunea socială,
semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 172 din 12 martie 2007
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. 1
Se ratifică Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie
şi Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4
iulie 2006, în valoare de 47,2 milioane euro, denumit în continuare Acordul de împrumut.
ART. 2
(1) Aplicarea Acordului de împrumut va fi realizată de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale
şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Fondul Român de Dezvoltare Socială, desemnate
ca agenţii de implementare, care vor colabora cu Agenţia Naţională pentru Romi, Agenţia
Naţională pentru Protecţia Familiei şi cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.
(2) Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei este desemnat coordonator al proiectului
prevăzut la art. 1.
(3) Ministerul Finanţelor Publice va încheia cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei şi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării acorduri de împrumut subsidiare, iar cu Fondul
Român de Dezvoltare Socială un acord subsidiar, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile
părţilor în aplicarea Acordului de împrumut, inclusiv repartizarea sumelor necesare finanţării
proiectului, pe componente şi surse de finanţare.
ART. 3
(1) Contribuţia României la finanţarea proiectului prevăzut la art. 1, incluzând şi taxele şi
impozitele aferente, va fi asigurată din sumele alocate anual cu această destinaţie de la bugetul
de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerului
Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Finanţelor Publice.
(2) Contribuţia României la finanţarea proiectului prevăzut la art. 1, cuprinsă în bugetul
Ministerului Finanţelor Publice, este aferentă componentei implementate de Fondul Român de
Dezvoltare Socială şi se cifrează la echivalentul în lei al sumei de până la 3,7 milioane euro. Cu
această sumă se majorează finanţarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, asigurată de la
bugetul de stat, conform Legii nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată, cu modificările ulterioare.
ART. 4
Fondurile în lei necesare rambursării împrumutului, achitării dobânzilor, comisioanelor,
inclusiv comisionului iniţial şi altor costuri aferente împrumutului, se vor asigura din sumele
alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat în bugetele Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Finanţelor
Publice - "Acţiuni generale".
ART. 5
(1) Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finanţelor Publice, de comun acord
cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, să introducă, pe parcursul utilizării
împrumutului, în raport cu condiţiile concrete de derulare a Acordului de împrumut,
amendamente la conţinutul acestuia, care privesc modificări în structura împrumutului pe
categorii, componente, modificări pe termene, precum şi orice alte modificări care nu sunt de
natură să majoreze obligaţiile financiare ale României faţă de Banca Internaţională pentru
187
Reconstrucţie şi Dezvoltare sau să determine noi condiţionări economice faţă de cele convenite
iniţial între părţi.
(2) Amendamentele la Acordul de împrumut convenite cu Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, conform alin. (1), se vor aproba prin hotărâre a Guvernului.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi
ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TEODOR MELEŞCANU
188
NR. ÎMPRUMUT 4825-RO
ACORD DE ÎMPRUMUT
între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat
finanţării Proiectului privind incluziunea socială*)
*) Traducere.
Prezentul acord este încheiat la data de 4 iulie 2006 între România (Împrumutat) şi Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca). Prin prezentul acord, Împrumutatul şi
Banca convin următoarele:
ART. 1
Condiţii generale. Definiţii
1.01. "Condiţiile generale" (definite în documentul-anexă la prezentul acord) fac parte
integrantă din prezentul acord.
1.02. În afara cazului în care din context reiese contrariul, termenii scrişi cu majuscule în
Acordul de împrumut au sensurile definite în "Condiţii generale" sau în documentul-anexă la
prezentul acord.
ART. 2
Împrumutul
2.01. Banca este de acord să acorde Împrumutatului, în termenii şi condiţiile prevăzute sau
menţionate în prezentul acord, un împrumut în sumă de patruzeci şi şapte milioane două sute mii
euro (EUR 47.200.000) (împrumut), pentru a ajuta la finanţarea proiectului descris în anexa nr. 1
la prezentul acord (Proiect).
2.02. Împrumutatul poate trage sume din împrumut, conform prevederilor secţiunii a IV-a din
anexa nr. 2 la prezentul acord.
2.03. Comisionul de angajament ce va fi plătit de Împrumutat Băncii va fi egal cu trei pătrimi
dintr-un procent (3/4 din 1%) pe an, aplicat asupra soldului netras al împrumutului, acest
comision putând face obiectul unei reduceri, după cum poate fi stabilit periodic de Bancă.
2.04. Comisionul iniţial ce va fi plătit de Împrumutat Băncii va fi egal cu un procent (1,0%)
din suma împrumutului şi poate face obiectul unei reduceri, după cum poate fi stabilit periodic
de Bancă. Împrumutatul va plăti comisionul iniţial în cel mult şaizeci (60) de zile de la data
intrării în vigoare.
2.05. Dobânda plătită de Împrumutat pentru fiecare perioadă de dobândă va fi într-o rată egală
cu Libor pentru moneda împrumutului, plus marja variabilă, această dobândă putând face
obiectul unei reduceri, după cum poate fi stabilit periodic de Bancă.
2.06. Datele de plată sunt la 15 martie şi la 15 septembrie ale fiecărui an.
2.07. Împrumutul va fi rambursat conform graficului de rambursare prevăzut în anexa nr. 3 la
prezentul acord.
ART. 3
Proiectul
3.01. Împrumutatul îşi declară angajamentul faţă de obiectivul Proiectului. În acest scop,
Împrumutatul: (i) va determina FRDS să realizeze partea I a Proiectului; (ii) va realiza partea a
II-a a Proiectului prin MEC; (iii) va realiza partea a III-a Proiectului prin MMSSF; şi (iv) prin
MMSSF, va determina ANR să realizeze partea a IV-a a Proiectului, toate conform prevederilor
art. V din "Condiţii generale".
3.02. Fără a se limita la prevederile secţiunii 3.01 a prezentului acord şi cu excepţia cazului în
care Împrumutatul şi Banca vor conveni altfel, Împrumutatul: (i) va asigura realizarea părţilor a
II-a, a III-a şi a IV-a ale Proiectului conform prevederilor anexei nr. 2 la prezentul acord; şi (ii)
va determina FRDS să realizeze partea I a Proiectului conform prevederilor anexei nr. 2 la
189
prezentul acord şi va asigura cu promptitudine, în funcţie de cerinţe, fondurile, facilităţile,
serviciile şi alte resurse necesare părţii I a Proiectului.
ART. 4
Clauze asigurătorii pentru Bancă
4.01. Evenimentele adiţionale de suspendare constau în următoarele:
a) amendarea, suspendarea, abrogarea, revocarea sau anularea Legii nr. 7, de natură să
afecteze material şi negativ capacitatea Împrumutatului de a-şi îndeplini oricare dintre obligaţiile
ce îi revin în cadrul prezentului acord; şi
b) amendarea, suspendarea, abrogarea, revocarea sau anularea Legii nr. 129, de natură să
afecteze material şi negativ capacitatea Împrumutatului de a-şi îndeplini oricare dintre obligaţiile
ce îi revin în cadrul prezentului acord.
4.02. Constituie situaţii suplimentare de accelerare următoarele: apariţia oricărei situaţii
prevăzute în paragrafele a) şi b) din secţiunea 4.01 a prezentului acord.
ART. 5
Intrarea în vigoare
5.01. Constituie condiţii suplimentare pentru intrarea în vigoare următoarele:
a) semnarea acordului subsidiar în numele Împrumutatului şi al FRDS;
b) înfiinţarea de către Împrumutat a Comitetului director într-un mod acceptabil pentru Bancă;
c) adoptarea de către FRDS a Manualului operaţional pentru partea I a Proiectului, acceptabil
pentru Împrumutat şi Bancă;
d) adoptarea de către Împrumutat, prin MEC, şi, respectiv, MMSSF, a Manualului operaţional
pentru partea a II-a a Proiectului şi a Manualului operaţional pentru părţile a III-a şi a IV-a ale
Proiectului, ambele acceptabile pentru Bancă;
e) FRDS, MEC, MMSSF şi ANR şi-au adoptat fiecare propriul plan anual de dezvoltare,
acceptabil pentru Bancă, pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare şi sfârşitul anului
2007.
5.02. Data limită pentru intrarea în vigoare este data de una sută douăzeci (120) de zile de la
data semnării prezentului acord.
ART. 6
Reprezentant. Adrese
6.01. Reprezentantul Împrumutatului este ministrul finanţelor publice.
6.02. Adresa Împrumutatului este:
Ministerul Finanţelor Publice
Str. Apolodor nr. 17
Bucureşti
România
Telex: 11239 Fax: 40213126792
6.03. Adresa Băncii este:
International Bank for Reconstruction
and Development
1818 H Street, N.W.
Washington, D.C. 20433
United States of America
Telegraf: Telex: Fax:
INTBAFRAD 248423(MCI) sau 1-202-477-6391
Washington, D.C. 64145(MCI)
Încheiat la Bucureşti, România, în ziua şi anul menţionate la început.
190
Pentru România,
Sebastian Vlădescu,
reprezentant autorizat
Pentru Banca Internaţională
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
Anand K. Seth,
reprezentant autorizat
191
ANEXA 1
DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi incluziunea socială a celor mai
dezavantajate şi vulnerabile persoane din România.
Proiectul este alcătuit din următoarele părţi:
Partea I - Program de intervenţii prioritare
Sprijinirea FRDS pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi incluziunea socială a populaţiei de
etnie romă din aproximativ o sută (100) de localităţi sărace, prin: (i) finanţarea unor subproiecte
de intervenţii prioritare, selectate pe bază de competiţie; (ii) întreprinderea unor campanii de
promovare, informare şi educare şi monitorizarea activităţilor de evaluare, precum şi asigurarea
pregătirii autorităţilor locale, grupurilor comunitare şi ONG-urilor; (iii) furnizarea de asistenţă
pentru dezvoltarea capacităţii la nivelul comunităţilor prin pregătirea, facilitarea, evaluarea şi
supervizarea subproiectelor de intervenţii prioritare şi asigurarea pregătirii şi instruirii în acest
sens, inclusiv a pregătirii acordate FRDS; şi (iv) acordarea de asistenţă tehnică comunităţilor
sărace de romi pentru pregătirea proiectelor în vederea finanţării lor cu fonduri UE.
Partea a II-a - Program de educaţie preşcolară inclusivă
Sprijinirea MEC pentru includerea populaţiei de etnie romă în programele şi politicile
generale ale MEC, prin: (i) construirea, extinderea, reabilitarea şi mobilarea infrastructurii
educaţionale preşcolare în comunităţile cu procent ridicat de populaţie romă; (ii) elaborarea unui
curriculum de incluziune pentru educaţia preşcolară, pregătirea şi instruirea personalului din
sistemul educaţiei preşcolare, elaborarea şi difuzarea de materiale de predare şi învăţare pentru
educaţia preşcolară şi furnizarea de asistenţă tehnică entităţilor care sunt în măsură să poată
solicita finanţarea proiectelor din fonduri structurale UE; (iii) promovarea de servicii integrate şi
soluţii alternative comunitare de educaţie preşcolară, inclusiv elaborarea unei legislaţii coerente
privind educaţia preşcolară, precum şi asigurarea unor programe de pregătire şi consiliere pentru
părinţi; şi (iv) desfăşurarea de activităţi de monitorizare şi evaluare, precum şi de informare,
educare şi comunicare.
Partea a III-a - Programe de asistenţă socială
1. Program pentru persoane cu handicap
Sprijinirea MMSSF şi ANPH pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor de îngrijire în instituţiile
rezidenţiale şi creşterea accesului la serviciile comunitare al persoanelor cu handicap, prin: (i)
finanţarea subproiectelor pentru persoane cu handicap, selectate pe bază de competiţie; (ii)
asigurarea pregătirii personalului profesionist care va aplica noi standarde de îngrijire; (iii)
elaborarea unui sistem de monitorizare şi evaluare pentru ANPH; şi (iv) asigurarea de servicii de
consiliere ocupaţională.
2. Program pentru tineri aflaţi în situaţii de risc
Sprijinirea MMSSF pentru o mai mare integrare socială a tinerilor ieşiţi din sistemul
instituţionalizat de protecţie a copilului după împlinirea vârstei de 18 ani, prin: (i) finanţarea de
subproiecte pentru tineri aflaţi în situaţii de risc, selectate pe bază de competiţie; (ii) desfăşurarea
de activităţi de monitorizare şi evaluare şi elaborarea de metodologii specifice; (iii) pregătirea
personalului centrelor multifuncţionale ce vor fi înfiinţate prin subproiectele pentru tineri în
situaţii de risc, precum şi a personalului MMSSF care va supraveghea funcţionarea acestor
centre multifuncţionale; şi (iv) desfăşurarea de activităţi de informare publică.
3. Program pentru victimele violenţei în familie
Sprijinirea MMSSF şi ANPF în dezvoltarea serviciilor sociale specializate integrate pentru
victimele violenţei în familie, prin: (i) finanţarea subproiectelor privind victimele violenţei în
192
familie, selectate pe bază de competiţie; (ii) pregătirea personalului centrelor pentru victimele
violenţei în familie şi personalului ANPF; (iii) desfăşurarea unor activităţi de monitorizare şi
evaluare, dezvoltarea metodologiilor specifice şi crearea unui sistem specific de management
informatic cu privire la victime şi agresori, care să fie ţinut de ANPF; şi (iv) desfăşurarea de
activităţi de informare publică.
Partea a IV-a - Dezvoltarea capacităţii de incluziune socială a populaţiei de etnie romă
Sprijinirea ANR şi a celor opt (8) birouri regionale ale sale pentru coordonarea activităţilor de
planificare, monitorizare şi evaluare, precum şi identificarea, pregătirea şi implementarea
programelor de incluziune care vor fi finanţate din fonduri UE şi din alte surse, prin: (i) pregătire
acordată personalului ANR, al ONG-urilor create pentru populaţia de etnie romă, al autorităţilor
locale şi al grupurilor de iniţiativă comunitară ale romilor; (ii) întocmirea şi implementarea unei
strategii de informare, educare şi comunicare; şi (iii) întărirea sistemului de monitorizare şi
evaluare.
ANEXA 2
EXECUŢIA PROIECTULUI
SECŢIUNEA I
Finanţare subsidiară; aranjamente instituţionale şi de altă natură
A. Acordul subsidiar
1. Pentru a facilita realizarea de către FRDS a părţii I a Proiectului, Împrumutatul va pune o
parte din fondurile împrumutului la dispoziţia FRDS, pe baza unui acord subsidiar încheiat între
Împrumutat şi FRDS (Acord subsidiar), în termenii şi condiţiile aprobate de Bancă, care să
prevadă următoarele:
a) Împrumutatul va acorda FRDS o parte din suma împrumutului sub formă de grant;
b) FRDS va implementa partea I a Proiectului în conformitate cu prevederile Legii nr. 129, cu
Manualul operaţional pentru partea I a Proiectului, cu planurile anuale de dezvoltare pentru
partea I a Proiectului şi cu prevederile prezentului acord de împrumut; şi
c) în cadrul responsabilităţii ce îi revine pentru implementarea părţii I a Proiectului FRDS: (i)
va elabora şi va prezenta Împrumutatului şi Băncii în fiecare an, până la data de 1 octombrie,
spre examinare şi aprobare, un plan anual de dezvoltare pentru următorul an calendaristic pentru
partea I a Proiectului; (ii) va elabora şi va prezenta Împrumutatului şi Băncii în fiecare an, până
la data de 1 octombrie, spre examinare şi aprobare, un raport al Proiectului care să arate
progresele şi rezultatele realizate în implementarea planurilor anuale de dezvoltare pe perioada
scursă până la data respectivului raport pentru partea I a Proiectului; (iii) va elabora şi va
prezenta Băncii, în cel mult patruzeci şi cinci (45) de zile de la încheierea fiecărui trimestru
calendaristic, rapoarte financiare provizorii neauditate pentru partea I a Proiectului pe trimestrul
respectiv, satisfăcătoare ca fond şi formă pentru Bancă; (iv) va menţine un sistem de
management financiar pentru partea I a Proiectului şi va întocmi situaţii financiare conform
standardelor de contabilitate consecvent aplicate, acceptabile pentru Bancă, ambele activităţi
desfăşurându-se într-o manieră adecvată pentru a reflecta operaţiunile şi condiţiile financiare,
incluzând operaţiunile, resursele şi cheltuielile legate de partea I a Proiectului; (v) va asigura
auditarea situaţiilor financiare amintite la pct. (iv) de către auditori independenţi acceptabili
pentru Bancă, conform standardelor de audit consecvent aplicate, acceptabile pentru Bancă, şi se
va asigura că fiecare audit al acestor situaţii financiare acoperă perioada unui (1) an fiscal, iar
situaţiile financiare auditate pentru fiecare perioadă vor fi prezentate Împrumutatului şi Băncii în
maximum şase (6) luni de la încheierea perioadei; (vi) va pregăti cererile de tragere a unor sume
din împrumut pentru partea I a Proiectului; şi (vii) va urmări implementarea părţii I a Proiectului,
incluzând urmărirea stadiului fiecărui subproiect de intervenţii prioritare.
193
2. Împrumutatul îşi va exercita drepturile prevăzute prin Acordul subsidiar în vederea
protejării intereselor Împrumutatului şi Băncii şi atingerii scopurilor împrumutului. În afara
cazului în care Banca va conveni contrariul, Împrumutatul nu va cesiona, modifica, abroga sau
renunţa la Acordul subsidiar sau la vreuna dintre prevederile acestuia.
B. Aranjamente instituţionale şi de altă natură
1. Pe perioada implementării Proiectului, Împrumutatul va menţine Comitetul director, cu
componenţă şi termeni de referinţă acceptabili pentru Bancă, care va asigura supraveghere şi
îndrumare din punctul de vedere al politicilor, precum şi coordonarea generală a implementării
Proiectului. Comitetul director va avea în componenţa sa, printre alţii, secretari de stat de la
MFP, MEC şi MMSSF şi preşedinţii FRDS, ANPH, ANPF şi ANR şi va fi prezidat de ministrul
muncii, solidarităţii sociale şi familiei.
2. Pe parcursul implementării Proiectului, Împrumutatul va asigura menţinerea la FRDS,
MEC, MMSSF şi ANR a unei structuri organizatorice şi manageriale, încadrări cu personal şi
resurse corespunzătoare, care să permită FRDS, MEC, MMSSF şi ANR implementarea efectivă
a părţilor I, a II-a, a III-a şi a IV-a ale Proiectului şi care să fie acceptabilă pentru Bancă.
Împrumutatul se va asigura că responsabilitatea pentru activităţile de achiziţii şi management
financiar pentru partea a IV-a a Proiectului va reveni MMSSF.
3. Manualul operaţional pentru partea I a Proiectului, acceptabil pentru Bancă şi Împrumutat,
va fi avizat de Comitetul director şi adoptat de FRDS. Manualul operaţional pentru partea a II-a a
Proiectului şi Manualul operaţional pentru părţile a III-a şi a IV-a ale Proiectului, ambele
acceptabile pentru Bancă, vor fi avizate de Comitetul director şi adoptate de Împrumutat prin
MEC şi, respectiv, MMSSF.
4. Împrumutatul, prin FRDS, MEC, MMSSF şi ANR, va lua toate măsurile necesare pentru ca
Proiectul să fie implementat conform manualelor operaţionale şi planurilor anuale de dezvoltare
şi nu va modifica, suspenda, abroga, anula sau renunţa la nicio prevedere a manualelor
operaţionale şi planurilor anuale de dezvoltare fără aprobarea prealabilă a Băncii.
5. Împrumutatul, prin FRDS şi MMSSF, se va asigura că subproiectele de intervenţii prioritare
şi, respectiv, subproiectele pentru persoane cu handicap, subproiectele pentru tineri în situaţii de
risc şi subproiectele privind violenţa în familie se vor implementa în conformitate cu Manualul
operaţional pentru partea I a Proiectului şi, respectiv, cu Manualul operaţional pentru părţile a
III-a şi a IV-a ale Proiectului, elaborând criterii şi proceduri, inclusiv Ghidul pentru analiza de
mediu a Proiectului, pentru selecţia beneficiarilor şi subproiectelor, precum şi principalii termeni
şi condiţii ale acordurilor care vor fi încheiate cu beneficiarii pentru subproiectele de intervenţii
prioritare. Împrumutatul, prin FRDS şi, respectiv, prin MMSSF, se va asigura că beneficiarul
oricăror fonduri în cadrul programului de subproiecte pentru intervenţii prioritare şi, respectiv, al
programelor de subproiecte pentru persoane cu handicap, subproiecte pentru tineri în situaţii de
risc şi subproiecte privind violenţa în familie va realiza respectivul subproiect conform
acordului, cerinţelor de mediu, graficului activităţilor şi bugetului aprobate.
6. Împrumutatul, prin FRDS, MEC şi MMSSF, se va asigura că: (i) toate măsurile necesare în
Ghidul pentru analiza de mediu pentru Proiect şi prevăzute în manualele operaţionale sunt luate
la timp; şi (ii) informaţiile adecvate privind implementarea acestor măsuri sunt incluse în
rapoartele Proiectului la care se face referire în partea A.1 a secţiunii a II-a din prezenta anexă.
SECŢIUNEA a II-a
Monitorizarea, raportarea şi evaluarea Proiectului
A. Planurile anuale de dezvoltare şi rapoartele privind Proiectul
1. Împrumutatul, prin FRDS, MEC, MMSSF şi ANR:
a) va transmite Băncii, până la data de 1 octombrie a fiecărui an pe durata implementării
Proiectului sau orice altă dată ulterioară acesteia care poate fi convenită cu Banca, începând cu 1
octombrie 2007, spre examinare şi aprobare, un plan anual de dezvoltare, satisfăcător pentru
194
Bancă şi Comitetul director, pentru fiecare parte a Proiectului pe următorul an calendaristic,
elaborat conform formatului inclus în manualele operaţionale, şi care va cuprinde activităţile
convenite şi costurile corespunzătoare ce urmează a fi finanţate din împrumut pe anul respectiv;
b) (i) va monitoriza şi va evalua stadiul Proiectului şi va întocmi rapoarte privind Proiectul
pentru fiecare parte a Proiectului, conform prevederilor secţiunii 5.08 din "Condiţii generale", pe
baza indicatorilor conveniţi cu Banca şi conform aranjamentelor de monitorizare descrise în
manualele operaţionale; şi (ii) în acest scop, până la data de 1 octombrie a fiecărui an pe durata
implementării Proiectului sau orice altă dată ulterioară acesteia care poate fi convenită cu Banca,
începând cu 1 octombrie 2007, va transmite Băncii spre examinare şi aprobare rapoarte privind
Proiectul, avizate de Comitetul director, privind progresele şi rezultatele realizate în
implementarea planurilor anuale de dezvoltare pe perioada anterioară datei fiecărui astfel de
raport; şi
c) va întreprinde, împreună cu Banca, o analiză a activităţilor şi rezultatelor Proiectului pe
baza rapoartelor privind Proiectul menţionate în subparagraful b) şi, în cazul în care această
analiză este satisfăcătoare pentru Bancă, va examina şi va conveni, împreună cu Banca şi
Comitetul director, planurile anuale de dezvoltare pentru următorul an calendaristic.
2. Împrumutatul va determina FRDS, MMSSF, MEC şi ANR să furnizeze Împrumutatului, în
termen de maximum patru (4) luni după data limită de tragere, în vederea includerii în raportul
menţionat în secţiunea 5.08 (c) din "Condiţii generale", toate informaţiile rezonabil solicitate de
Împrumutat şi Bancă în scopurile acelei secţiuni.
B. Management financiar, rapoarte financiare şi audituri
1. Împrumutatul, prin MEC şi MMSSF, va ţine sau va asigura ţinerea unui sistem de
management financiar pentru părţile a II-a, a III-a şi a IV-a ale Proiectului, conform prevederilor
secţiunii 5.09 din "Condiţii generale".
2. Împrumutatul: (i) prin MEC şi MMSSF, va întocmi şi va furniza Băncii, în maximum
patruzeci şi cinci (45) de zile de la încheierea fiecărui trimestru calendaristic, rapoarte financiare
neauditate pentru părţile a II-a, a III-a şi a IV-a ale Proiectului pe trimestrul respectiv,
satisfăcătoare ca fond şi formă pentru Bancă; şi (ii) va determina FRDS să întocmească şi să
transmită Băncii, în maximum patruzeci şi cinci (45) de zile de la încheierea fiecărui trimestru
calendaristic, rapoarte financiare neauditate pentru partea I a Proiectului pe trimestrul respectiv,
satisfăcătoare ca fond şi formă pentru Bancă.
3. Împrumutatul, prin MEC şi MMSSF, va asigura auditarea situaţiilor financiare conform
prevederilor secţiunii 5.09 (b) din "Condiţii generale". Fiecare audit al situaţiilor financiare va
acoperi perioada unui an fiscal al Împrumutatului. Situaţiile financiare auditate pentru fiecare
asemenea perioadă vor fi furnizate Băncii în maximum şase (6) luni de la încheierea acestei
perioade.
4. Împrumutatul va determina FRDS să ţină un sistem de management financiar pentru partea
I a Proiectului şi să întocmească situaţii financiare conform standardelor de contabilitate
consecvent aplicate acceptabile pentru Bancă, ambele fiind de aşa natură încât să reflecte
operaţiunile şi situaţia financiară a FRDS, cuprinzând operaţiunile, resursele şi cheltuielile legate
de partea I a Proiectului.
5. Împrumutatul va cere ca situaţiile financiare ale FRDS menţionate în paragraful 4 să fie
auditate de auditori independenţi, acceptabili pentru Bancă, conform standardelor de
contabilitate consecvent aplicate, acceptabile pentru Bancă. Fiecare audit al acestor situaţii
financiare va acoperi perioada unui an fiscal al FRDS. Situaţiile financiare auditate pentru
fiecare perioadă vor fi furnizate Împrumutatului şi Băncii în maximum şase (6) luni de la
încheierea perioadei.
195
SECŢIUNEA a III-a
Achiziţii
A. Generalităţi
1. Bunuri şi lucrări. Toate bunurile şi lucrările necesare Proiectului care urmează să fie
finanţate din împrumut vor fi achiziţionate conform prevederilor enunţate sau menţionate în
secţiunea I a "Liniilor directoare pentru achiziţii" şi ale prezentei anexe.
2. Servicii de consultanţă. Toate serviciile de consultanţă necesare Proiectului, care urmează
să fie finanţate din împrumut, vor fi achiziţionate conform cerinţelor prevăzute sau menţionate în
secţiunile I şi a IV-a din "Liniile directoare pentru consultanţi" şi prevederilor prezentei anexe.
3. Definiţii. Termenii scrişi cu majuscule, utilizaţi în această secţiune, care descriu metode
distincte de achiziţii sau metodele de examinare de către Bancă a unor contracte distincte, se
referă la metoda respectivă descrisă în "Liniile directoare pentru achiziţii" sau în "Liniile
directoare pentru consultanţi", după cum este cazul.
B. Metode specifice de achiziţie a bunurilor şi lucrărilor
1. Licitaţia internaţională competitivă. În afara cazului în care în paragraful 2 se prevede
contrariul, bunurile şi lucrările vor fi achiziţionate prin contracte adjudecate pe baza licitaţiei
internaţionale competitive.
2. Alte metode de achiziţie a bunurilor şi lucrărilor. În tabelul următor se specifică alte metode
decât Licitaţia internaţională competitivă care pot fi utilizate pentru achiziţia de bunuri şi lucrări.
Planul de achiziţii va preciza în ce condiţii pot fi utilizate aceste metode.
___________________________________________________________________________ | Metodă de achiziţie |
|___________________________________________________________________________
| a) Licitaţie naţională competitivă, sub rezerva prevederilor suplimentare |
| din documentul ataşat acestei anexe |
|___________________________________________________________________________
| b) Cumpărare |
|___________________________________________________________________________
| c) Contractare directă |
|___________________________________________________________________________
| d) Proceduri de participare a comunităţii descrise în Manualul operaţional |
| pentru partea I a Proiectului |
|___________________________________________________________________________
C. Metode specifice de achiziţie a serviciilor de consultanţă
1. Selecţia pe bază de calitate şi cost. În afara cazului în care în paragraful 2 se prevede altfel,
serviciile de consultanţă se vor achiziţiona prin contracte adjudecate în urma selecţiei pe bază de
calitate şi cost.
2. Alte metode de achiziţie a serviciilor de consultanţă. În tabelul următor se precizează alte
metode în afara selecţiei pe bază de calitate şi cost, care pot fi utilizate pentru achiziţia serviciilor
de consultanţă. Planul de achiziţii va preciza în ce condiţii pot fi utilizate aceste metode.
Metodă de achiziţie: a) Selecţie pe baza unui buget fix; b) Selecţie pe baza celui mai mic cost;
c) Selecţie pe baza calificării consultanţilor; d) Selecţie dintr-o singură sursă; e) Proceduri
prevăzute în paragrafele 5.2 şi 5.3 din Liniile directoare pentru consultanţi pentru selecţia
consultanţilor individuali; f) Procedura din sursă unică pentru selecţia consultanţilor individuali
D. Analiza Băncii privind deciziile de achiziţie
Planul de achiziţii va stabili acele contracte care vor fi supuse analizei prealabile a Băncii.
Toate celelalte contracte vor face obiectul analizei ulterioare a Băncii.
SECŢIUNEA a IV-a
Tragerea sumelor din împrumut
A. Generalităţi
196
1. Împrumutatul poate trage sume din împrumut conform prevederilor prezentei secţiuni şi
instrucţiunilor suplimentare pe care Banca le va preciza prin înştiinţări transmise Împrumutatului
pentru finanţarea cheltuielilor eligibile conform tabelului din paragraful 2.
2. În tabelul următor sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile care pot fi finanţate din
împrumut (categorie), suma din împrumut alocată fiecărei categorii şi procentul în care urmează
să fie finanţate cheltuielile eligibile din fiecare categorie.
___________________________________________________________________________
Categoria Suma alocată %
din împrumut din cheltuieli
(exprimată ce urmează
în euro) a fi finanţat
___________________________________________________________________________
1.Bunuri, lucrări, servicii de consultanţă 11.700.000 85%
(inclusiv audituri), pregătire şi granturi pentru
partea I a Proiectului, aşa cum s-a stabilit în
planurile anuale de dezvoltare pentru această
parte I a Proiectului
___________________________________________________________________________
2. Bunuri, lucrări, servicii de consultanţă 6.100.000 85%
(inclusiv audituri) şi pregătire pentru partea
a II-a a Proiectului, aşa cum s-a stabilit în
planurile anuale de dezvoltare pentru această
parte a II-a a Proiectului
___________________________________________________________________________
3. Bunuri, lucrări, servicii de consultanţă 28.600.000 85%
(inclusiv audituri), pregătire, costuri
operaţionale adiţionale, subproiecte privind
persoanele cu handicap, subproiecte privind
tinerii în situaţii de risc şi subproiecte privind
violenţa în familie pentru partea a III-a a
Proiectului, aşa cum s-a stabilit în planurile
anuale de dezvoltare pentru această parte a III-a
a Proiectului
___________________________________________________________________________
4. Bunuri, lucrări, servicii de consultanţă, 800.000 85%
pregătire şi costuri operaţionale adiţionale pentru
partea a IV-a a Proiectului, aşa cum s-a stabilit
în planurile anuale de dezvoltare pentru această
parte a IV-a a Proiectului
___________________________________________________________________________
SUMA TOTALĂ: 47.200.000
___________________________________________________________________________
3. În sensul prezentei anexe:
a) prin termenul pregătire se înţelege cheltuielile suportate de FRDS, MEC, MMSSF şi ANR,
legate de desfăşurarea activităţilor de pregătire, a vizitelor de studiu şi a atelierelor de lucru din
cadrul Proiectului, incluzând cheltuielile de transport şi cazare şi diurna pentru cei cărora li se
acordă pregătire, instructori şi participanţi la ateliere, onorariul instructorilor, chiria pentru săli şi
aparatură, materialele utilizate pentru pregătire şi consumabilele aferente; iar
b) prin termenul Costuri operaţionale adiţionale se înţelege costurile operaţionale adiţionale
efectuate de MMSSF şi ANR pentru implementarea Proiectului, cuprinzând: comunicaţii
(incluzând poştă şi internet); costuri de publicitate în legătură cu achiziţiile; transport local;
197
combustibil; cheltuieli de funcţionare, întreţinere şi asigurare pentru vehicule; chiria spaţiilor de
birou; mobilarea şi reabilitarea birourilor, inclusiv echipamente; consumabile de birou,
întreţinerea şi asigurarea echipamentului de birou; cheltuieli de călătorie şi diurnă legate de
Proiect, inclusiv cazare şi transport local; şi comisioane bancare.
B. Condiţii de tragere; perioadă de tragere
1. Fără a contraveni prevederilor părţii A din prezenta secţiune, nu se va efectua nicio tragere:
a) din contul împrumutului, până când Banca nu a primit plata integrală a comisionului iniţial;
sau
b) pentru plăţi efectuate anterior datei semnării prezentului acord.
2. Data limită de tragere este 1 martie 2011.
Document ataşat anexei nr. 2
PREVEDERI OBLIGATORII
pentru achiziţiile în cadrul contractelor finanţate de Bancă care fac obiectul licitaţiei naţionale
competitive
Contractele pentru bunuri sau lucrări pentru care Acordul de împrumut permite achiziţionarea
în baza paragrafelor 3.3 şi 3.4 din "Liniile directoare pentru achiziţii" pot fi achiziţionate
conform prevederilor legilor şi reglementărilor naţionale, cu următoarele excepţii:
A. Proceduri
În toate cazurile, indiferent de valoarea contractului, se va aplica o procedură competitivă
deschisă. Firmele străine nu vor fi excluse, iar condiţiile de eligibilitate vor fi aceleaşi pentru
ofertanţii naţionali şi pentru cei străini, fără niciun fel de preferinţă acordată ofertanţilor naţionali
sau celor de pe o piaţă regională. Solicitările de ofertă se vor publica în cel puţin un (1) cotidian
naţional de largă circulaţie sau în Monitorul Oficial al României*), lăsându-se un interval de
minimum treizeci (30) de zile pentru pregătirea şi depunerea ofertelor. Se va acorda o durată
corespunzătoare pentru pregătirea şi depunerea ofertelor.
B. Evaluarea calificării ofertanţilor
Nu se va cere înscrierea prealabilă a participanţilor la procedurile de licitaţie. În cazul în care
lucrări mari sau complexe fac necesară precalificarea, invitaţiile pentru precalificare se vor
publica în cel puţin un (1) cotidian naţional de largă circulaţie sau în Monitorul Oficial al
României*), cu cel puţin treizeci (30) de zile înainte de data limită pentru depunerea cererilor de
precalificare. Condiţiile minime de natură tehnică, financiară şi de experienţă vor fi explicit
prevăzute în documentele de precalificare şi vor fi evaluate prin metoda "admis/respins", nu
printr-un sistem de punctaj. Precalificarea se va baza integral pe capacitatea şi resursele
potenţialilor ofertanţi de a executa un contract specific în mod satisfăcător, ţinându-se seama de
experienţa şi performanţa înregistrate în trecut în cadrul unor contracte asemănătoare, de
capacitatea sub aspectul personalului, echipamentului, facilităţilor legate de construcţie sau de
fabricaţie şi situaţiei financiare, tuturor solicitanţilor care îndeplinesc criteriile specificate
permiţându-li-se să participe la licitaţie. În cazul în care nu se utilizează precalificarea,
calificarea ofertantului recomandat pentru a-i fi acordat contractul va fi evaluată prin
postcalificare, pe baza cerinţelor minime de natură tehnică şi financiară şi de experienţă care vor
trebui să fie explicit prevăzute în documentele licitaţiei. Se vor utiliza toate criteriile de calificare
astfel precizate în documentele de precalificare sau în documentele de licitaţie, după caz, şi
numai aceste criterii, pentru a se stabili dacă un ofertant este calificat.
------------
*) Publicarea se va face în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a.
198
C. Participarea întreprinderilor de stat
Întreprinderile de stat din România vor putea participa la licitaţie doar dacă pot demonstra că
sunt autonome din punct de vedere juridic şi financiar, că funcţionează pe baza dreptului
comercial şi că nu sunt instituţii care depind de o autoritate contractantă. În plus, li se va cere şi
lor garanţia de licitaţie şi garanţia de bună execuţie cerute altor ofertanţi.
D. Documentele de licitaţie
Entităţile achizitoare vor utiliza documentele standard de licitaţie corespunzătoare pentru
achiziţia bunurilor, lucrărilor sau serviciilor, care vor conţine proiectul de contract şi condiţiile
contractuale acceptabile pentru Bancă. Documentele de licitaţie vor conţine instrucţiuni clare cu
privire la modul în care trebuie depuse ofertele şi făcute ofertele de preţuri, precum şi data şi
locul depunerii şi deschiderii ofertelor. Standardele şi specificaţiile tehnice prevăzute în
documentele de licitaţie vor trebui să permită o cât mai largă concurenţă posibilă, iar acolo unde
se indică standarde naţionale, documentele de licitaţie vor prevedea că utilajele, materialele sau
lucrările care corespund altor standarde, dar promit cel puţin o echivalenţă substanţială, vor fi şi
ele acceptate. Instrucţiunile pentru licitaţie vor prevedea clar că rabatul, dacă există, va trebui să
fie declarat de ofertant fie într-o scrisoare însoţitoare, fie în formularul de ofertă. În cazul
societăţilor mixte, condiţiile de licitaţie vor prevedea răspunderea solidară şi distinctă a tuturor
partenerilor unei societăţi mixte.
E. Criterii de evaluare
Criteriile de evaluare vor fi clar precizate în documentele de licitaţie, iar cuantificarea altor
criterii de evaluare decât preţul se va face în termeni monetari. În evaluarea ofertelor se va ţine
seama de toate criteriile de evaluare astfel precizate, şi numai de aceste criterii.
F. Depunerea, deschiderea şi evaluarea ofertelor, adjudecarea contractului
a) Ofertele se vor depune într-un singur plic conţinând informaţii referitoare la calificarea
ofertantului şi la ofertele tehnice şi de preţuri, care va fi deschis la deschiderea publică a ofertei.
În cazul în care ofertele sunt depuse în două (2) sau mai multe plicuri, toate plicurile vor fi
deschise la deschiderea publică a ofertei.
b) Ofertele vor fi deschise în public imediat după expirarea termenului limită pentru depunerea
lor. Nicio ofertă nu va fi respinsă la deschiderea acestora. Numele ofertantului, suma totală a
fiecărei oferte şi orice rabat vor fi citite cu voce tare şi consemnate în procesul-verbal al
deschiderii publice a ofertelor. La evaluare nu se va ţine seama de niciun rabat care nu este
menţionat în scrisoarea însoţitoare sau în formularul de ofertă.
c) Evaluarea ofertelor se va face prin respectarea cu stricteţe a criteriilor cuantificabile în
termeni monetari prevăzute în documentele de licitaţie şi nu se va utiliza un sistem de punctaj pe
baza meritelor sau a "realizărilor tehnice şi economico-financiare". O ofertă care conţine abateri
sau reţineri relevante faţă de termenii, condiţiile sau specificaţiile documentelor licitaţiei va fi
respinsă ca necorespunzătoare. După deschiderea ofertelor, un ofertant nu îşi va putea retrage
abaterile sau reţinerile relevante. Ofertanţii nu vor fi eliminaţi din procesul de evaluare detaliată
pe baza unor abateri sau reţineri minore, nerelevante.
d) Prelungirea valabilităţii ofertei va fi permisă doar o singură dată cu maximum treizeci (30)
de zile. Nu se vor mai solicita şi alte prelungiri fără aprobarea prealabilă a Băncii.
e) Contractele vor fi adjudecate ofertanţilor calificaţi care au depus oferta evaluată ca
răspunzând cel mai bine la cel mai scăzut preţ.
f) Nu se va desfăşura nicio negociere, nici chiar cu cel a cărui ofertă este evaluată ca având cel
mai mic preţ, fără acordul prealabil al Băncii. Unui ofertant nu i se va cere, ca o condiţie pentru
acordarea contractului, să îşi asume obligaţii care nu au fost prevăzute în documentele licitaţiei
sau să îşi modifice în vreun fel oferta faţă de forma în care a fost depusă iniţial.
199
g) Împrumutatul va publica pe o pagină de internet cu acces liber şi gratuit, când aceasta va
deveni funcţională, sau printr-un alt mijloc de publicitate acceptabil pentru Bancă următoarele
informaţii referitoare la acordarea contractului: (i) numele fiecărui ofertant care a depus o ofertă;
(ii) preţurile ofertelor, aşa cum au fost citite la deschiderea ofertelor; (iii) numele şi preţul
evaluat ale fiecărei oferte care a fost evaluată; (iv) numele ofertanţilor ale căror oferte au fost
respinse şi motivele respingerii; şi (v) numele ofertantului câştigător, preţul oferit, precum şi
durata şi sfera de cuprindere ale contractului acordat, pe scurt. Aceste informaţii publice vor fi
actualizate cel puţin trimestrial.
h) Împrumutatul va declara o firmă ca fiind neeligibilă, fie permanent, fie pe o anumită
perioadă, pentru a-i fi adjudecat un contract finanţat de Bancă şi guvern, dacă va constata
vreodată că firma este antrenată, fie direct, fie printr-un agent, în practici corupte, frauduloase,
complicitare sau coercitive în competiţia pentru un contract finanţat de Bancă sau în execuţia
unui astfel de contract.
G. Furnizori şi contractori
Documentele licitaţiei şi contractele vor conţine o prevedere prin care ofertanţilor şi
contractorilor li se va cere să permită Băncii să le inspecteze conturile şi evidenţele lor legate de
depunerea ofertei şi de realizarea contractului, precum şi auditarea lor de către auditori numiţi de
Bancă, dacă Banca solicită acest lucru.
H. Modificarea preţului
Contractele de lungă durată [de exemplu, cele care depăşesc optsprezece (18) luni] vor conţine
o clauză de modificare corespunzătoare a preţului.
I. Respingerea tuturor ofertelor
a) Nu se vor putea respinge toate ofertele şi nu se vor solicita noi oferte fără acordul prealabil
dat de Bancă în scris.
b) În cazul în care numărul ofertelor primite este mai mic de două (2), reluarea licitaţiei nu se
va face fără acordul prealabil al Băncii.
J. Garanţii
Nu se vor face plăţi în avans contractorilor fără o garanţie corespunzătoare pentru plata în
avans. Textul tuturor garanţiilor de acest fel va fi inclus în documentele de licitaţie şi va trebui să
fie acceptabil pentru Bancă. Contractul va conţine prevederi prin care orice plăţi efectuate în
avans să fie restituite în rate egale pe durata execuţiei contractului.
K. Reclamaţiile ofertanţilor
Împrumutatul va crea un mecanism eficace de reclamare a aspectelor legate de procesul de
achiziţii şi adjudecare a contractelor, acceptabil pentru Bancă, prin care ofertanţii să îşi poată
depune reclamaţiile, iar acestea să poată fi rezolvate în timp util. Procedura de primire şi
rezolvare a reclamaţiilor va fi precizată în documentele de licitaţie.
200
ANEXA 3
GRAFICUL DE RAMBURSARE
___________________________________________________________________________
Data de achitare a ratei de capital Rata de capital
(exprimată în euro*)
___________________________________________________________________________
15 martie şi 15 septembrie ale fiecărui an
Începând cu 15 septembrie 2011
Şi terminând cu 15 septembrie 2022 inclusiv 1.965.000
La 15 martie 2023 2.005.000
___________________________________________________________________________
*) Cifrele din această coloană reprezintă suma în euro care trebuie achitată, cu excepţia celor
prevăzute în secţiunea 3.10 din "Condiţii generale".
201
DOCUMENT-ANEXĂ
Definiţii
1. Plan anual de dezvoltare înseamnă fiecare dintre cele 4 documente: (i) elaborate de FRDS,
MEC, MMSSF şi ANR pentru partea I, partea a II-a, partea a III-a şi partea a IV-a ale Proiectului
cuprinzând lista activităţilor ce urmează a fi realizate în fiecare an calendaristic în cadrul
respectivei părţi a Proiectului, precum şi planul de implementare, aranjamentele de achiziţii şi
monitorizare şi bugetul aferent acestor activităţi; şi (ii) convenite între Împrumutat şi Bancă, în
conformitate cu partea A.1 a secţiunii a II-a din anexa nr. 2 la Acordul de împrumut;
2. Categorie înseamnă o categorie din tabelul prezentat în secţiunea a IV-a din anexa nr. 2 la
Acordul de împrumut;
3. Liniile directoare pentru consultanţi înseamnă "Liniile directoare: Selecţia şi angajarea
consultanţilor de către împrumutaţii Băncii Mondiale" publicate de Bancă în luna mai 2004;
4. subproiecte privind persoanele cu handicap înseamnă proiectele selectate şi finanţate pe
bază competitivă şi implementate conform prevederilor Manualului operaţional pentru părţile a
III-a şi a IV-a ale Proiectului, în scopul îmbunătăţirii îngrijirilor acordate pe termen scurt şi lung
persoanelor cu handicap, cuprinzând, între altele, finanţarea restructurării şi reabilitării
instituţiilor existente, construcţia şi dotarea cu echipament a unor mici lucrări de infrastructură
aliniate standardelor UE şi procesul de dezinstituţionalizare însoţit de furnizarea de servicii
comunitare;
5. subproiecte privind violenţa în familie înseamnă proiectele, selectate şi finanţate în mod
competitiv şi implementate conform prevederilor Manualului operaţional pentru părţile a III-a şi
a IV-a ale Proiectului, pentru sprijinirea victimelor violenţei în familie, constând în finanţarea
reabilitării infrastructurii existente sau în construirea de noi clădiri pentru centre multifuncţionale
care vor asigura servicii sociale integrate acestor victime şi celor aflaţi în întreţinerea lor;
6. ECE înseamnă educaţie preşcolară;
7. UE înseamnă Uniunea Europeană;
8. Condiţii generale înseamnă "Condiţiile generale de împrumut ale Băncii Internaţionale
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare" din 1 iulie 2005;
9. Ghidul pentru analiza de mediu a Proiectului înseamnă documentul din 14 martie 2006,
satisfăcător pentru Bancă, în care sunt descrise procedurile de mediu care trebuie să fie
respectate în realizarea oricăror lucrări de construcţii civile în cadrul Proiectului;
10. Legea nr. 7 înseamnă Legea nr. 7/2005 a Împrumutatului, cu eventualele amendamente
aduse acesteia ulterior;
11. Legea nr. 129 înseamnă Legea nr. 129/1998 a Împrumutatului, republicată în Monitorul
Oficial al Împrumutatului, Partea I, nr. 483 din 8 iunie 2005, cu eventualele amendamente aduse
acesteia ulterior;
12. MEC înseamnă Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Împrumutatului sau orice succesor al
acestuia;
13. MFP înseamnă Ministerul Finanţelor Publice al Împrumutatului sau orice succesor al
acestuia;
14. MMSSF înseamnă Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei al Împrumutatului
sau orice succesor al acestuia;
15. ANPF înseamnă Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei a Împrumutatului, înfiinţată
în temeiul Legii Împrumutatului nr. 217/2003, modificată şi completată prin Ordonanţa
Împrumutatului nr. 95/2003, menţionată în partea a III-a a anexei nr. 1 la Acordul de împrumut,
sau orice succesor al acesteia;
16. ANPH înseamnă Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap a Împrumutatului,
înfiinţată în baza Ordonanţei Împrumutatului nr. 14/2003, cu modificările şi completările aduse
202
acesteia, menţionată în partea III.1 a anexei nr. 1 la Acordul de împrumut, sau orice succesor al
acesteia;
17. ANR înseamnă Agenţia Naţională pentru Romi a Împrumutatului, înfiinţată în temeiul
Legii nr. 7 ca instituţie specială a administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, sau
orice succesor al acesteia;
18. ONG înseamnă o organizaţie neguvernamentală care este înfiinţată şi funcţionează în baza
legilor Împrumutatului;
19. Manualul operaţional pentru partea I a Proiectului înseamnă manualul care descrie
procedurile de implementare a părţii I a Proiectului, cuprinzând, printre altele: (i) procedurile
pentru stabilirea aranjamentelor administrative, de achiziţii, contabilitate, management financiar,
monitorizare şi evaluare; (ii) forma planurilor anuale de dezvoltare şi a rapoartelor privind
Proiectul; (iii) criteriile de eligibilitate, procedurile de selecţie, termenii, condiţiile, precum şi
aranjamentele de achiziţie pentru acordarea granturilor în cadrul programului de subproiecte de
intervenţii prioritare; şi (iv) Ghidul pentru analiza de mediu pentru Proiect;
20. Manualul operaţional pentru partea a II-a a Proiectului înseamnă manualul care descrie
procedurile pentru implementarea părţii a II-a a Proiectului, cuprinzând, printre altele: (i)
procedurile pentru stabilirea aranjamentelor administrative, de achiziţii, contabilitate,
management financiar, monitorizare şi evaluare; (ii) forma planurilor anuale de dezvoltare şi a
rapoartelor privind Proiectul; (iii) Ghidul pentru analiza de mediu pentru Proiect;
21. Manualul operaţional pentru părţile a III-a şi a IV-a ale Proiectului înseamnă manualul
care descrie procedurile de implementare a părţilor a III-a şi a IV-a ale Proiectului, cuprinzând,
printre altele: (i) procedurile pentru stabilirea aranjamentelor administrative, de achiziţii,
contabilitate, management financiar, monitorizare şi evaluare; (ii) forma planurilor anuale de
dezvoltare şi a rapoartelor privind Proiectul; (iii) criteriile de eligibilitate, procedurile de selecţie,
termenii, condiţiile şi aranjamentele de achiziţie pentru subproiectele privind persoanele cu
handicap, subproiectele privind tinerii în situaţii de risc şi subproiectele privind violenţa în
familie; şi (iv) Ghidul pentru analiza de mediu pentru Proiect;
22. manuale operaţionale înseamnă toate manualele operaţionale, adică: Manualul operaţional
pentru partea I a Proiectului, Manualul operaţional pentru partea a II-a a Proiectului şi Manualul
operaţional pentru părţile a III-a şi a IV-a ale Proiectului;
23. subproiecte de intervenţii prioritare înseamnă proiecte integrate finanţate pe bază de grant,
selecţionate pe bază competitivă, axate pe îmbunătăţirea infrastructurii mici comunitare şi
furnizarea de servicii sociale comunitare, implementate conform prevederilor Manualului
operaţional pentru partea I a Proiectului, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de locuit şi
incluziunii sociale a romilor din localităţile sărace, cuprinzând, printre altele, finanţarea
asistenţei tehnice pentru pregătirea şi implementarea subproiectelor şi instruirea legată de
acestea, şi activităţi în domeniul mediului;
24. Liniile directoare pentru achiziţii înseamnă "Liniile directoare pentru achiziţii în cadrul
împrumuturilor BIRD şi creditelor IDA", publicate de Bancă în luna mai 2004;
25. planul de achiziţii înseamnă planul de achiziţii pentru Proiect al Împrumutatului din 4 mai
2006, menţionat în paragraful 1.16 al "Liniilor directoare pentru achiziţii" şi paragraful 1.24 al
"Liniilor directoare pentru consultanţi", plan care va fi actualizat periodic, conform prevederilor
paragrafelor amintite;
26. FRDS înseamnă Fondul Român de Dezvoltare Socială, înfiinţat în baza Legii nr. 129, ca
entitate nonprofit de interes public, cu personalitate juridică şi autonomie administrativă;
27. Comitet director înseamnă comitetul care urmează să fie înfiinţat de Împrumutat, cu
componenţă şi termeni de referinţă satisfăcători pentru Bancă, şi care este menţionat în partea
B.1 a secţiunii I din anexa nr. 2 la prezentul acord;
28. acord subsidiar înseamnă acordul menţionat în partea A.1 a secţiunii I din anexa nr. 2 la
prezentul acord prin care Împrumutatul va pune o parte din suma împrumutului la dispoziţia
FRDS;
203
29. Subproiect privind tinerii în situaţii de risc înseamnă proiectele selecţionate şi finanţate pe
bază competitivă şi implementate conform prevederilor Manualului operaţional pentru părţile a
III-a şi a IV-a ale Proiectului, pentru facilitarea integrării sociale şi profesionale a tinerilor care
au împlinit vârsta de 18 ani şi au ieşit din sistemul de protecţie a copilului, constând în finanţarea
unor centre multifuncţionale care să asigure servicii sociale integrate acestor tineri după
împlinirea vârstei de 18 ani.
204
FURNIZORI
Direcţia servicii sociale
şi drepturi de asistenţă
socială
CONVENŢII de colaborare
MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI
SI
EGALTĂŢII DE ŞANNSE
Solicitări
transferuri
DIRECŢII JUDEŢENE
ale
MMFES
CONT
SPECIAL
EUR
Unitatea de
Management a
Proiectului
Direcţia Generală
Economică-
Financiară
AUTORITATEA
NAŢIONALĂ PENTRU
PERSOANELE CU
HANDICAP
AGENŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU PROTECŢIA
FAMILIEI
MINISTERUL
ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR
Acord de
împrumut
subsidiar
Acord de
Împrumut
BANCA
MONDIALĂ
CONSILII JUDEŢENE
Direcţia de generală de asistenţă
socială şi protecţia copilului Contracte de
finanţare Ccontracte de achiziţie
servicii şi bunuri
Alimentări
Cont Special
Transfer fonduri
Propuneri de obiective/Notificări
privind rezultatul selecţiei
Solicitări deschidere
finanţare
Alimentări
Cont Contrapartidă
Plăţi
Cont
trezorerie
Cont
trezorerie
Cont
trezorerie
Cont
trezorerie
SELECTAREA
OBIECTIVELOR CARE
VOR FI FINANŢATE
-
MONITORIZARE
SELECTAREA ŞI
CONTRACTAREA
FURNIZORILOR DE
SERVICII,
RECEPŢIONARE
LUCRĂRI ŞI PLĂŢI
FINANŢARE
AGENŢIA
NAŢIONALĂ
PENTRU ROMI
Consilii
locale/primării
CONT
BIRD
Proiectul privind incluziunea socială Partea III – Programe de asistenţă socială
- Schema de implementare -
205
SCHEMA ETAPE
PROPUNERE PROIECT
-HCL 1, incluzand: Decizie infiintare centru
Asumare contrib. 10%
Asumare costuri functionare..
Desemnare echipa
management
Desemnare pers.
imputernicita
-Studiu prefezabilitate
SELECTARE PROIECTE
ORDIN / DECIZIE MMFES ANPH ANPF
STUDIU DE FEZABILITATE AVIZE
NOTA DE PREZENTARE
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
SI EGALITATII DE SANSE
Ordonator principal de credite
CONSILIUL INTERMINISTERIAL DE
AVIZARE LUCRARI PUBLICE DE INTERES
NATIONAL SI LOCUINTE
Scrisoare de inaintare
STUDIU DE FEZABILITATE
avizat
CONSILIUL JUDETEAN
DOCUMENTATIE TEHNICO ECONOMICA pentru fundamentarea HG de aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai investitiei
HCL 2, aprobare indicatori, incluzand: Aprobare studiu de fezabilitate
Asumare costuri suplimentare
Propunere de HG de aprobarea indicatorilor
tehnico-economici ai investitiei
MMFES ANPH ANPS
NOTIFICARE SELECTIE DJMIS
CONTRACT DE
FINANTARE
HG de aprobare a indicatorilor tehnico-
economici ai investitiei
ETAPA 3 – 7…9
ETAPA 2 – 4…6
ETAPA 1 – 1…3
1
2
3
4
5
7
8
9
6
206