i Capitolul 1

Adevirul este ca Jim n-ar fi ajuns sa puna piciorul la

Thursgood in.viala vielilor lui daci batrdnul maior Dqver

n-ar fi murit subit la cursele de la Taunton' Sosi la mijlocul

trimestrului, firi weo intrevedere prealabili, pe la sfdrrinrl

lui mai - de$i, daci te luai dupa weme' n-ai fi zis c6 era asa -trimis de citre una dintre cele mai eficiente agentii de pla-

sare, specializatdin fumizarea de suplinitori pentru qcolile

particulare, ca sd-i dna orele batrdnului Dover, pdna s-o gisi

cineva mai potrivit. ,,Un lingvist", anun(i Thursgood in can-

celarie, ,,o mdsuri temporarir", spuse el, ddndu-gi la o parte

cirliontul de pe frunte, cu un gest ca de autoaparare' ,'Priddo".

incepu sir silabiseasca: ,,P-R-I-D - franceza nu era marea

specialitate a lui Thursgood, aga ca ffase cu ochiul la biletul

din mdnl - E-A-U-X, pe numele mic James. Cred c-o si ne

descurcirn cu el foarte bine pina-n iulie." Profesorilor nu

le-a fost greu si le cadir fisa. Jim Prideaux era un biet inocent

din tagma profesorala. Aparfinea aceleia$i categorii ca vai de

lune, precum fie-iertata doamna Loveday, care avea $i ea o

haina de astrahan $i fusese considerata drept o mic4 zeita

pana in ziua in care a semnat cecuri fara acoperire, sau dom-

nul Maltby, disparut qi el de pe lumea asta, pianistul pe care

poli$a il chemase in ptna repetilie a corului, sa o ajute la o

xgheta, $i cate, din cite se $tia, o ajuta $i astazi, pentru ci

t2 JouN re C,qnnE Cinila

era cel mai bogat dintre toti par'mtii copiilor din qcoali, o

distinctie care-l costa cam scump pe fiu-sf,u. Provenind

dintr-un ci,rnin destrd,rnat, Roach era un observator innascut.

Vazu ci Jim nu se oprise in fata cladirii $colii, ci luase curba

spre grajduri. $tia deja locurile. Roach igi spuse mai tdrziu

ce facuse probabil o vizrtl de recunoagtere in prealabil sau cf,

$udiase planurile. Nu se oprise nici atunci c0nd ajunse in

curte, ci o luase drept spre peluzir, cu aceea$i vitezd, fara sipunl fr0ni. Trecu peste movili gi se indreptir direct spre

Groapa, unde se ficu nev6zut. Roach aproape ca se a$tepta

sa vadb remorca in echer pe margine, atdta gonea de repede

Jim, insi numai fundul se ridici putin qi displru ca un iepure

urias in vizuina lui.Groapa tine de folclorul Colegiului Thursgood. Se afla

intr-o parte a unui teren viran, inffe livadi, magazia de fructe

gi grajduri. Daci te uiti mai bine, nu e decdt o denivelare,

acoperitf, cu iarba, cu movile inspre partea de nord, fiecare

de inlltimea unui bbietel, presamfe cu tufiguri, care vara de-

vin buretoase. Movilele acestea fdceau din Groapa un loc de

joaci preferat gi ii creaserf, gi o legenda, care diferea in func-

1ie de imaginatia fiec4,rei generalii de elevi. intr-un an se

spusese ch ar {t urmele unei mine de argint de suprafafi 5i se

pusesera cu rdvna pe sApat in cautarea comorii. intr-un alt

an, se spuses e ca ar fi un fort romano-britanic $i atunci se du-

sesera bdtalii cu bete 9i gogoloaie de argila. Pentru altii,Groapa este craterul lFrsat de o bombb in timpul razboiului,

iar movilele sunt trupuri gezAnde ingropate de suflu. Adevi-rul este mult mai simplu. Cu gase ani tn urmb, doar cu putin

timp inainte de a fi fugit pe nepusa masa cn o receplionerf, de

la hotelul Castle, tatil lui Thursgood lansase un apel pentru

construirea unei piscine $i-i convinsese pe elevi s[ sape o

groapir mare, mai addnca la unul din capete. Dar banii care in-

trau n-ajungeau niciodati sa susdna pe deplin acest ambi[ios

13

geamantanul Iui Maltby zircea Incd in pivnilA, in a$teptareaunor instructiuni. Mai mulgi colegi, dar mai ales Marjoribanks,erau de parere sa se deschidi geamantanul. Con{inea, dup6spusele lor, celebre comori disparute: fotografia in rami deargint a mamei libaneze a lui Aprahamian,l" pilda; sau bri_ceagul elvefian de tip militar ar rui Best-Ingram qi ceasul in_tendentei. Dar Thursgood rimdnea stana de piatri la toateinsistenfele lor. Trecusera doar cinci ani de c0nd mogtenisegcoala de latatii s6u, dar acegtia il invifaserd ci sunt unelelucruri care era mai bine sa rimdnb sub cheie.

Jim prideaux sosi intr_o vineri, pe o ploaie torenfiala.Ploaia se rostogolea in valuri, ca furnul unei

"anonade;dea_supra v6lcelelor pamdntii de la euantocks, apoi matura tere_nurile goale de crichet, pentru a se lovi de gresia 0""*"i";fa{ade mdcinari de vreme. Ajunse imediai O"o. o.Uri^iuvolanul unui Alvis vechi, rogu, t6r6nd dupa el o ruloti de oca_zie, carefusese cdndva albastrd. Orele timpurii ale dupa_amie- .zii erau linistite la Colegiul Thursgood, un scurt armistitiu inbatafia fafiLftgaz a fieci,rei zile degcoala. Biietii erau trimigiin dormitoare si se odihneasci, iar profesorii se strdngeau incancelarie la o cafelufa, citind ziarele sau corectAnd temeleelevilor. Thursgood ii citea un roman mamei sale. Aga seface ci, din toati lumea aia, doar micugul Bill Roach il zin,de fapt, pe Jim venind, vizu aburii care iegeau de sub capotamaginii, cme de-abia se mai tilrdia de_alungul aleii de pie_trig, cu $tergatoarele funcliondnd

"u ,.rari*a'rriteza gi cu re_

morca hurducaind in urma ei prin baltoace.Pe atunci, Roach era lnci un nou_venit, socotit cam pros_

tAnac, daci nu chiar t6mpit. Thursgood reprezenta a douagcoal4 particulari la care ajunsese in doua trimestre. Era unrotofei astmatic, care-gi petrecea grosul orelor de odihna ingenunchi, la capul patului, uitdndu_se pe fereastrd. Maica_satraia pe picior mare la Bath 9i, dupa parerea tuturor, taica_sau

t5

I

I4 JouN re C,qnnE CArtila

genialh imagina{ie, ca Jim suferise odinioari foarte tare de

foame intr-o {ard ffopicala gi ca se mai intremase intre timp.iSi mai {inea inca bra{ul stdng peste piept $i umarul drept pu-

tin ridicat. Dar lntregul sau corp ciudat intepenise $i arita caun animal incremenit in nafua. ,,Un cerb, se gindi Roach,intr-un elan de entrrziasm, o creaturA nobila."

- Cine naiba egti? il intrebh o voce milit4,roasa.

- Roach, domnule! Sunt un nou-venit.Pentru o clipi, fala cinitmizie il scruti pe Roach de sub

umbra paldriei. Apoi, spre marea u$urare a baiatului, fata i se

destinse intr-un zimbet larg, descoperind nigte dinli de unalb strilucitotr; mAna stAnga, crispata inca pe umtuul drept,relud masajul ugor, in timp ce tipul mai trase o dugca zdra-vanl din paharul de plastic.

- Zici cir egti nou, ai? repeta Jim, cu nasul in pahar, zdm-bind mai departe. Pai se vede de la o po$ta, pe cuv6ntul meu!

RidicAndu-se gi intorcdndu-gi spre Roach spatele adus,

Jim se apuca - cel pufin, a$a se parea - sa examineze in ama-nunfime cele patru proptele ale remorcii, sa facA o verificareserioasi, in timpul careia a incercat de mai multe ori suspen-

sia, ddnd din capul acoperit cu pilaria aia ciudat6, 9i a contro-lat agezarea ciramizilor ici-colo, privindu-le din toateunghiurile. Ploaia de primavarI ripaia in tot timpul f,sta pe

impermeabil, pe palada gi pe acoperigul batrdnei rulote.Roach observa c6, de-a lungul futuror acestor manevre, um6-rul drept al lui Jim nu se migcase absolut deloc qi sgtuse inte-penit ldnga g6t, ca un bolovan sub impermeabil. Asta-l f4cu sa

se intrebe daca Jim n-o fi weun cocosat uriaq 9i dacA toate co-coagele erau atAt de dureroase precum aceea a lui Jim. Maiobservd ci, in general, fapt ce trebuia refinut, persoanele caresufera de spate fac pagi mari, ceva ce {ine de echilibru.

- Nou-venit, ai? Ei bine, eu nu sunt, eu nu sunt nou-ve-nit, continui Jim, pe un ton mult mai prietenos, tot ffagand

proiect, aga c6 se risipiser4 pe alte chestii, ca, de pildd, cump6_rarea unui proiector pentru cursurile de istoria artei sau unplan de cultivare a ciupercilor in pivnilele qcolii. Ba chiar,spuneau gurile rele, gi pentru a umple putintel buzunareleunor anume amanti clandestini, atunci c6nd, in cele din urma,igi luase valea ln Germania, tara de bastina a demoazelei.

Jim habar nu avea de toate acestea. Nu este mai pu{inadevarat ci norocul ficuse sa aleaga acel colligor al Colegiu-lui Thursgood, care in ochii lui Roach era lnzestrat cu puterisupranaturale.

Roach mai agtepti la fereastri, dar nu mai vAzu nimic.At0t Alvisul, c$t gi remorca ii disparuseri din cAmpul $izual$i, dac4 n-ar fi fost urmele ude 9i roqietice de pe iarbi, s_arfipufut intreba dacf, nu cumva totul nu fusese dec6t un vis.Dar urmele erau reale, a$a cA, de 1ndat6 ce a sunat clopo{elul,anuntand reinceperea orelor, igi trase cizmele de cauciuc gi_gitAri picioarele prin ploaie pdni_n buza Gropii, uitdndu_se in.jos cu aten{ie: il vazu acolo pe Jim, intr_un impermeabil sol_dafesc, cu o pdlirie nemaipomenita, precum acelea de safari,insa pd'roasi, cu boruri largi, ridicate in sus pe parfi, de parc_arfi fost un pirat, cu apa giroind ca dintr_un jgheab.

Alvisul se afla in curtea grajdurilor. Roach n_avea si qtieniciodata cum il scosese Jim din Groapd. Remorca insa eraacolo unde ar fi trebuit sa fie partea mai adAnci a bazinului,proptita cu carimizi roase de intemperii, iar Jim stitea petrepte qi bea dintr-un pahar de plastic verde, frecdndu_Siumarul, ca gi cum se lovise de ceva, cu apa giroindu_i din pa_lfie. Pdlaria se ridici 9i Roach se ffezi uitdndu_se la o falirogie, de-a dreptul crdncend, cireia umbra lisatd de borul pa_lariei si mustata neagra, pe care ploaia o facea sa arate ca doicoltri de mistret, ii dideau un aer gi mai inspiimintator. Res_tul fefei ii era br4zdat de riduri at6t de addnci gi de intorto-cheate, incdt Roach trase concluzia, infr_un nou acces de

16 IoHN r.B C,q,nn6

de unul din picioarele rulotei. Sunt din cei bitr6ni. Tot at6tde batrtn ca gi Rip Van Winkle, dacd vrei s[ stii. Chiar maibatrdn. Aiprieteni?

- Nu, domnule, spuse simplu Roach, cu tonul ala indife_rent folosit intotdeauna de elevi cAnd spun ,,nu.., lisAnd peseama celor care-i intreaba toate rispunsurile afirmative.

Dar Jim nu-i r6spunse nimic, aga cd Roach simli cum ilcuprinde dintr-odatd un simfimdnt ciudat de apropiere gide speranfi.

- Mi. numesc Bill, zise el. Sunt botezat Bill, dar domnulThursgood imi spune William.

- Bill zici. Neplarirul Bill?l Ti-a mai zis cineia agavreodal.ir? !

- Nu, domnule.

- Frumos nume, oricum

- Da, domnule.

- Am cunoscut o mullime de Bill. Tofi nigte tipi grozavi.Cu aceasta, s-ar putea spune ca se incheiasera prezenm_

rile. Jim nu-i spuse lui Roach si plece, a$a cd acesta ramasepe marginea Gropii, privind in jos prin lentilele ochelarilorgiroind de ploaie. Constata cu stupoare ci Jim qterpelise ca_rirnizile care tnconjurau stratul de castravefi. Unele dintreele nu erau prea bine fixate, iar Jim trebuie sd le fi dislocat gimai mult. Lui Roach i se pi,ruse de-a dreptul fantastic ca o.persoani abia sositd la Thursgood sa aiba at6ta s6nge rece in_cdt si gterpeleasca din materialele gcolii psnl* propria safolosinF, iar admiralia lui se dubl6 de-a dreptul cAnd vizu cdJim legase un furtun la hidrant ca si-gi facf, rost de ap6, in_ffucat acest robinet era obiectul unei dispozilii speciale: ori_cine-l atingea, risca o ciomagealb.

CAnila

-Auzi, mai Bill! Nu ai cumva, din intimplare, vreo bilf,

fldne?

- O... ce, domnule? intrebl Bill, pipdindu-gi buzuna-

*zaryacil- Bila, baietica. O bila de sticla, o bilu@. Nu mai jucali

[ile? Pe vremea mea, jucam.

Roach n-avea nici o bili, dar Aprahamian avea o colectie

ffieagi pe care i-o expediaseri de la Beirut. Lui Roach iitrebuiri vreo cincizeci de secunde sd zboare pdn[ la scoala $i

se faca rost de o bila, in schimbul unor promisiuni din cele

mai a'2ni1g, $i, si se intoarca cu sufletul la gurd la Groapi.

Ajuns acolo I'nu o ezitare, pentru cA, dupa mintea lui,Groapa devenise domeniul lui Jim si Roach avea nevoie de

aprobarea acesfuia ca sir coboare. Dar Jim disparuse in ru-

loti; a$a cd, dupa ce a$teptf, o clipd, Roach cobori cu grijd

panta $i ii intinse bila prin uga deschisi. Jim nu-l ziri ime-

diat. Sorbea cu inghitituri mici din pahar gi se uita pe fereas-

trir la norii negri care se invblltuceau deasupra regiunii.

Roach observir ca, de fapt, lui Jim ii venea greu sa bea, pen-

ffu ca nu putea inghiti smnd drcpt, fiind nevoit sa-$i lase tru-

pul degelat pe spate, pentru a gasi unghiul nimerit. Ploaia se

porni din nou cu gi mai mare violenti, rapaind pe ruloti de

parcir ar fi lovit-o cu pietricele.

- Domnule, spuse Roach, dar Jim ramase nemigcat.

- Necazul cu Alvisul asta este ci-i lipsesc blestematele

alea de arcuri, spuse Jim in cele din urmi, mai mult citre fe-

reasffd decdt citre viiitatorul s4u. Conduci ca qi c6nd ai fi cu

fundul direct pe caldardm, inlelegi? Te schilodegte, nu alta,

oricine ai fi.Ldsdndu-se pe sparc, mai trase o du$ci.

- Da, domnule, spuse Roach, foarte surprins ca Jim pu-

tea presupune cf, e $i el $ofer.

L7

1 in original. Unpaid Biil - joc de cuvinre; b/1 = factura (n.tr.)

18 JonN r-r Cann6 Cinita

- Est-vest pare-n regulir, dar nord-sud este ce$, mai multca sigur, declara Jim, controlAnd celalalt pewaz al ferestrei.

lace te pricepi tu, Bill?

- Nu gtiu, domnule, spuse el b61os.

- Trebuie sa fii si tu-bun la ceva, fiecare-i bun la ceva.

Cum stai cu fotbalirl? Esti bun la fotbal, Bill?"- Nu, domnule, rispunse Roach.

' - Oi fi vreun tocilar, atunci? il intreba nepbsitor Jim,

agezdndu-se pe pat gemdnd u$or $i mai ludnd o gurf, din pa-

hc, N-ai fatd de tocilar, ifi spun eu, adiruga el amabil. Cu

toate ca e$ti un singuratic.

-.Nu gtiu,'lepeti Roach, si facu o jumatate de pas inapoi

spre u$a.

- $i atunci la ce eSti tare? Mai sorbi o datiL prelung. Tre-

buie s[ fii si tu tare la ceva, Bill, fiecare om este. Eu ples-

neam grozav cu piatra luciul apei. Hai noroc!

Nu era tocmai intrebarea cea mai potrivita si i se punilui Roach, cici tocmai chestia asta ll muncea qi pe el mai tot

timpul cdt s6tea de veghe. intr-adevar, ajunsese de curdnd sise indoiasca dacii avea macar cel mai mic rost pe pimdnt.

Nici la munci, nici la joaca nu se simtea la inaltime; pana $i

treburile obi$nuite de $coal6, cum erau facutul patului gi

aranjatul hainelor, pd,reau si-l depdLgeascd. Era lipsit pdni gi

de smerenie, i-o spusese batrina doamniL Thursgood, pentru

cf, se str0mba prea mult in biserica. igi reproga din suflet

aceste defecte, dar cel mai mult se simlea vinovat pentru des-

p44irea p[rinfilor sbi, pe care ar fi trebuit s-o presimffi gi sa

facdL ceva ca sa nu se int6mple. Se intreba chiar dacb nu era

direct rispunzirto1, dach, de pilda, nu era el cumva deosebit

de rau sau de leneg, sau vreo sdm6n{i de discordie, si dacinu cumva, din cauza caracterului sau imposibil, provocase

ruptura in familie. La gcoala la care fusese inainte lncercase

si arate acest lucru, urldnd li simuldnd crize de panlizie

t9Jim isi scosese paliria. piru_i ro$cat era tuns scurt,_

ici-colq cu porliuni in care se vedea ca foarfeca intrase maimult. Porliunile astea se vedeau mai ales pe o parte gi Roachigi zise in sinea sa cd Jim se tunsese singur cu m6na cea zdra_vani; aga cA arLl'a Si mai str6mb.

- V-am adus o bili, spuse Roach..

- Frumos din partea ta. Mul{umesc, bAtrane!Lud bila, o juc[ in palma sa aspr6, plini de praf, iar

Roach isi d6du seama pe loc ci era foarte indemdnatic, ca eragenul de om care se inlelegea de minune cu sculele 9i cu Iu_crurile in general.

- Nu sri bine, mii Bill, ii spuse el, cu ochii U dia. Sta\cdg. Ca 9i mine. Uire.

Se tntoarse spre fereastra mai mare ca sd_i arate c6 a$aera.Labaza avea o bara de aluminiu, pusa acolo ca sa strangacondensul. Agezand bila in ganlul barei, Jim o urmiri cum s€rostogolegte catre celalalt capit, p6n4 ci.r;upepodea.

- E cdg, repeti el. Trage pu{in spre spate; Nu flne, nu_iaga? Ei, ei, unde te-ai bagat, bestie mici?

Dupa parerea lui Roach, care se aplecase sa caute bila,rulota nu era prea primitoare. Ar fi putut fi a oricui, degi erade o curdtenie exemplari. O canapea, un scaun de bucdtarie,o plita de voiaj gi o butelie dd, aragaz.,,Nici mf,car pozanevesti-sii", gAndi Roach, care in afari de dOmnul Thursgoodnu mai cunoscuse un alt holtei. Singurele lucruri personalepe care le putu remarca erau un sac de voiaj din p6nzi, dinacelea skAnse la capit cu $nur, atamil de ug6, o trusi de cu_sut, pusa cu grija hngi canapea, gi un dug improvizat dintr_ocutie metalicd de biscuili, sudag bine de tavan. Iar pe masa,o sdcla cu o bauturi incolori, gin sau votcA, era clar, pentruca asa ceva bea 5i taica-s5u, c6nd se ducea Roach pe la el, lasfdrsit de siptamdna, in timpul vacanfei.

+

**