1

CAPITOLUL 5 APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE

5.1. Marimile caracteristice ale unui aparat electric.

Aparatele electrice sunt produse electrotehnice de constructie relativ complexa care nusunt nici surse nici consumatori de energie electrica, ci au numai rolul de a supravegheasi de a determina desfasurarea normala a transportului de energie de la surse laconsumatori.Marimi nominale mai semnificative pentru aparatele electrice:Tensiunea nominala - este valoarea standardizata de tensiune pentru care este construitaparatul si care este inscrisa pe placuta indicatoare a acestuia. In functie de valoareatensiunii nominale se stabilesc toate incercarile de verificare a izolatieiaparatului.Tensiunile nominale standarde in tara noastra pentru aparate de curentalternativ sunt:

- pentru aparatele de joasa tensiune: 24;48;127;220(230);380(400);500;660 V;- pentru aparatele de inalta tensiune:3;6;10;15;20;35;60;110;220 si 400 kV.

Standardele precizeaza ca tensiunea de lucru aplicata in serviciul de durata la borneleaparatului poate depasi cu cel mult 15% valoarea tensiunii nominale, in instalatiile deinalta tensiune, si cu cel mult 10%, in instalatiile de joasa tensiune.Curentul nominal – cel mai mare curent- ales din valorile standardizate – pe care aparatulil poate suporta un timp oricat de lung, fara ca incalzirea diferitelor sale elemente sadepasesca anumite valori prescrise de norme.In functie de valoarea curentului nominal se stabilesc toate incercarile de verificare aincalzirii aparatului.Capacitatea de rupere nominala – reprezinta cel mai mare curent, exprimat in kA, pecare il poate intrerupe aparatul, ramanand in stare de functionare, atunci cand la bornelesale este aplicata o tensiune egala cu tensiunea sa nominala.Pentru aparatele de intrerupere destinate retelelor de curent alternativ de inalta tensiune,se foloseste mai frecvent, in locul notiunii de ,, capacitate nominala de rupere”, notiuneade ,, putere de rupere nominala”. Aceasta este data de relatia:

rnr IUP 3

In care:- Pr – puterea de rupere ( MVA);- Un – tensiunea nominala (kV);- Ir – curentul de rupere, definit ca cel mai mare curent, exprimat in kA, pe care

il poate intrerupe aparatul la tensiunea nominala, ramanand in stare buna defunctionare.

Curentul limita termic – aptitudinea aparatelor de a suporta solicitari termice provocatede trecerea prin aparat a curentilor de scurtcircuit. Se indica valoarea curentului descurtcircuit in kAef si durata acestuia( 1;5;20 s ), care poate strabate aparatul fara caincalzirea cailor de curent sa depaseasca anumite temperaturi stabilite prin norme.Curentul limita dinamic – exprima aptitudinea aparatelor de a suporta solicitarilemecanice( electrodinamice) provocate de curentii de scurtcircuit care strabat aparatul. Seindica valoarea de varf a celui mai mare curent ( in kAmax ) care poate strabate aparatul,ramanand in stare de functionare.Felul curentului – continuu sau alternativ- si frecventa.

2

Serviciul nominal – frecventa conectarilor si timpul cat aparatul sta efectiv sub tensiune.- serviciul de 8 ore – contactele pricipale ale aparatului raman inchise si sunt

parcurse de curentul de serviciu un timp suficient de lung pentru a atingeechilibru termic, dar nu mai lung de 8 ore, dupa care circuitul principal esteinterupt in sarcina;

- serviciul neintrerupt – regimul de lucru in care contactele principale aleaparatului raman inchise si sunt parcurse de curentul de serviciu un timp maimare de 8 ore( saptamani, luni chiar ani );

- serviciul intermittent – regimul de lucru in care aparatul executa un numarrelativ mare de conectari si deconectari, in timpul carora partile conducatoarede curent , contactele si piesele in miscare sunt puternic solicitate termic simecanic.

-frecventa de conectare – numarul de cicluri, ( conectare+perioada defunctionare+ deconectare+ pauza),pe care aparatul le efectueaza intr-oora;- durata relativa de conectare – arata in cadrul uni ciclu raportul dintreperioada in care aparatul este parcurs de curent si durata totala aciclului.

Robustetea mecanica – numarul de cicluri in gol( operatii complete de inchidere sideschidere, dar fara curent in circuitul principal al aparatului), pe care un aparat il poateefectua inainte de a fi necesare revizii sau inlocuiri de piese mecanice

5.2. Aparate electrice de joasa tensiune.

Clasificarea aparatelor de joasa tensiune

1. Aparataj industrial; Aparate de conectare manuale:

o Intrerupatoare-parghie;o Intrerupatoare si comutatoare pachet;o Intrerupatoare si comutatoare cu came;o Prize si fise industriale.

Aparate de conectare manuala a motoarelor electrice:o Comutatoare stea-triunghi;o Autotransformatoare de pornire;o Inversoare manuale de sens de merso Comutatoare de numar de poli;o Reostate de pornire si reglare pentru motoare electrice;o Reostate de excitatie pentru generatoare.

Aparate de comanda automata si protectie a motoarelor electrice:o Contactoare si ruptoare;o Blocuri cu relee termice;o Contactoare cu relee;o Intrerupatoare automate in aer;o Intrerupatoare stea-triunghi, inversoare si comutatoare

automate; Aparate pentru actionari industriale si automatizari;

o Butoane de comanda;

3

o Chei de comanda;o Lampi si casete de semnalizare;o Intrerupatoare de sfarsit de cursa;o Microintrerupatoare;o Relee intermediare;

Aparate de protectie;o Sigurante fuzibile de mare putereo Aparate de protectie contra supratensiunilor;

Complete de aparate:o Tablouri de distributie capsulateo Celule de distributie de joasa tensiune.

2. Aparataj de instalatii( de uz casnic):o Prize si fise;o Intrerupatoare comutatoare de instalatii;o Intrerupatoare automate de instalatii;o Automate de scara;o Sigurante fuzibile;o Tablouri de distributie pentru instalatii interioare.

Aparate de conectare manuala

- sunt actionate manual atat la inchidere cat si la deschidere;- servesc pentru stabilirea si intreruperea circuitului, nefiind prevazute cu

alte elemente de protectie, masura sau reglare;- nu pot intrerupe decat curentii de serviciu mai mici sau cel mult egali cu

curentul nominal; nu au rolul si nu pot sa intrerupa curenti mari desuprasarcina si de scurtcircuit;

- sunt destinate sa fie manevrate relative rar, durata de serviciu fiind de1000- 6000 de cicluri, iar frecventa de conectare fiind de ordinal uneimanevre pe ora sau chiar o manevra pe zi.

Din acesta categorie fac parte:

Intrerupatoare – parghie

Sunt aparate de joasa tensiune, caracterizate prin faptul ca inchiderea si deschidereacircuitului se realizeaza cu ajutorul unui contact mobil in forma de parghie.Ele servescpentru conectarea la retea si intreruperea manuala a circuitelor de lumina si forta de joasatensiune, atat in curent continuu cat si in curent alternativ, la consumatori de importantaredusa.Ele pot fi monopolare( utilizate indeosebi in circuite de putere mica- semanlizare,siguranta); bipolare( utilizate in circuite de curent continuu sau la circuite monofazate decurent alternativ – circuite de lumina); tripolare( in sisteme trifazate de curent alternativ.

4

Fig. 1. Intrerupator parghie monopolar:1- placa de baza;2- contact fix; 3- contact mobil; 4 – borne de legare la retea; 5 – maner de

actionare; 6 – resort; 7- contact de rupere.

Fig. 2 Intrerupator – parghie( HEBLU) tripolar 60 A

Intrerupatoare si comutatoare pachet

Sunt aparate de conectare de joasa tensiune actionate manual, caracterizate prin faptul caansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe acelasi ax a unui numar variabil deelemente( pachet) de constructie similara( nu neaparat identice), fiecare elementcuprinzand o cale de curent.Pot functiona in orice pozitie sunt foarte rezistente la vibratiisi socuri.Ele sunt folosite la comanda circuitelor electrice la masini-unelte, caintrerupatoare si comutatoare, pe panouri si pupitre de comanda si ca intrerupatoarecapsulate.Se construiesc pentru tensiuni nominale de pana la 500 V c.a. si 400 Vcc.Curentii nominali sunt cuprinsi intre 6 si 100 A

Fig 3 Comutator – pachet ( PACO) tripolar, constructie ingropata:a) elemente componente; b) – comutator asamblat

1- maneta de actionare; 2 – mecanism de sacadare; 3 – ax patrat de actionare a contactelormobile; 4 – piulite si rondele de asamblare;5- disc de pertinax; 6 – disc bachelita( sustin

contactele); 7 – contact mobil; 8 – contacte fixe; 9- contact mobil in opozitie; 10 placa de baza;11 – placa de fixare pe panou.

5

Intrerupatoare si comutatoare cu came

Deosebirea dintre intrerupatoarele – pachet si intrerupatoarele cu came o constituiemodul de realizare a circuitului de current:

- la intrerupatoare- pachet, contactele mobile se rotesc o data cu axul deactionare, in timp ce contactele fixe sunt asezate pe un cerc periferic;inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza intre contacte cu frecarede tip furca;

- la intrerupatoarele cu came, contactele mobile executa miscari detranslatie, inchiderea si deschiderea circuitelor realizandu-se cu ajutorulunor contacte de presiune punctiforme, fara frecare.

Intrerupatoarele cu came se construiesc pentru curenti nominali de 6…10 A si tensiuninominale de 250,380,500V.

Fig. 4. Intrerupator cu came.Reprezentare schematica a principiului de functionare.1- contact fix; 2 – punti de contact mobile; 3 – sanie de care sunt fixate contactele mobile; 4 –

cama de comanda; 5 – ax de comanda.

a) b) c)Fig.5. Intrerupator cu came.

a) - sistemul de contacte; b) – sistemul de sacadare; c) – vedere generala variante de baza

6

Prize si fise industriale

Sunt formate din doua piese: priza reprezentand partea fixa legata la retea; fisareprezentand partea mobila, la care este legata conducta flexibila de alimentare aconsumatorului mobil.Sunt utilizate pentru conectarea la reteaua electrica de joasa tensiune a consumatorilormobili: grupuri de sudura, masini de gaurit,s.a..Prizele si fisele sunt numai aparate de conectare si nu au putere de rupere.Este interzis sase intrerupa curentul prin scoaterea fisei. Pentru intreruperea curentului este necesar sa semonteze in circuit un aparat de intrerupere corespunzator.In mod normal, prizele si fisele industriale sunt trifazate, dar au patru cai conducatoare,cea de-a patra servind pentru legarea firului neutru al cordonului, prin priza la masa.Stiftul de contact corespunzand firului neutru este mai lung, astfel incat sa stabileascaprimul contact si este astfel plasat astfel incat sa nu fie posibila introducerea fisei decatin pozitia corecta.Prizele si fisele industriale se construiesc in mod normal pentru tensiuni nominale de 380V sau 500 V si pentru curenti nominali de 15,25,60 A.

Fig. 6. Prize si fise industriale.

Aparate de comanda manuala a masinilor electrice rotative.

Sunt utilizate pentru comanda pornirii sau opririi, schimbarea sensului de rotatie sauvariatia vitezei motoarelor, precum si pentru reglarea excitatiei generatoarelor. Acesteaparate sunt simple fara elemente de protectie.

Intrerupatoarele cu tambur

Servesc exclusiv pentru comanda motoarelor electrice.Prin legarea corespunzatoare acontactelor de pe tambur pot fi folosite drept: comutator intrerupator, comutator stea-triunghi, inversor de sens de rotatie.Este folosit pentru comanda motoarelor la intensitatimari de curent 60….10 A.

Fig.7. Intrerupator manual cu tambur.1- placa de baza din bachelita; 2 – borna; 3 – contact fix; 4 – element arcuitor; 5 – carcasa; 6 – perete

izolant; 7 – port contact mobil; 8 – contact mobil; 9 – disp. de sacadare; 10 –ax actionare.

7

Comutatoare stea- triunghi manuale.

Servesc pentru comanda pronirii si opririi motoarelor electrice asincrone cu rotorul inscurtcircuit si au rolul de a reduce valoarea curentului absorbit de motor in timpulpornirii.Utilizarea comutatorului stea- triunghi este necesara acolo unde reteaua nusuporta curent mare absorbit de motor la pornirea directa in triunghiConstructiv comutatoarele stea – triunghi manuale se realizeaza sub forma unorcomutatoare cu tambur avand noua contacte fixe ( sase pe o latura corespunzatoarebornelor motorului si trei pe cealalta latura pentru cele trei faze ale retelei).Comutatorulnu poate fi manevrat decat in ordinea: zero-stea- triunghi

Fig.8. Comutator stea- triunghi.1 – contacte mobile; 2 – contacte fixe; 3 – maneta de actionare; 4 – placa de baza din bachelita;

5- mecanism de sacadare; 6 – ac izolant; 7- capacdin tabla; 8- perete lateral.

Fig. 9. Modul de realizare a conexiunilor la un comutator stea – triunghi tip tambur:a) – pozitia zero; b) – pozitia stea; c) – pozitia triunghi.

8

Fig. 10. Schema de conexiuni stea – triunghi realizata cu un intrerupator I si un comutator – parghie.

Autotransformatoare de pornire

Se utilizeaza numai acolo unde motorul a fost astfel proiectat incat, in functionarebobinajul statoric sa fie conectat in stea si este absolut necesara reducerea curentului depornire. Cu ajutorul autotransformatorului se realizeaza reducerea curentului de pornireprin reducerea tensiunii de alimentare deci se produce o scadere importanta a cuplului depornire.Aparatul este constituit dintr-un autotransformator cu ploturi si un comutator cucutite sau tip controler.Cu ajutorul comutatorului, montat de obicei impreuna cu A.T. intr-o cuva cu ulei, sepot realiza contactele I,II,III; inainte de pornire, in pozitia zero a controlerului, toate celetrei contacte sunt deschise; pentru pornire se inchid mai intai contactele I, care pun inscurtcircuit capetele de nul ale infasurarilor transformatorului( transformatorul este untransformator trifazat in V , avand deci numai doua faze bobinate);in pozitia urmatoarese inchid contactele II; motorul fiind pus astfel sub tensiune redusa, porneste; Inmomentul in care motorul a atins turatia de regim( curentul absorbit de la retea nu maiscade), se trece pe pozitia III functionare de regim cu motorul alimentat de la retea.

Fig.11 Schema functionala a unui autotransfotmator de pornire.

9

Inversoare de sens manuale

Sunt utilizate pentru inversarea sensului de rotatie al motoarelor asincrone. Realizeazaacest lucru prin schimbarea intre ele a doua faze ale circuitului de alimentareConstructiv se aseamana foartemult cu comutatoarele stea – triunghi.

Fig.12 Scheme de conexiuni ale unor inversoare de sens de mers:a) realizat cu ajutorul unui comutator pachet;b) realizat cu ajutorul unui comutator cu came;

b) realizat cu ajutorul unui comutator tambur.

10

Comutatoare de numar de poli

Turatia sincrona a unui motor de curent alternativ este data de relatia:

p

fn

60[rot/min], in care:

- f este frecventa retelei;- p este numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice

f= 50 Hz atunci pentru: p=1…..n= 3000 rot/min;p=2…..n= 1500 rot/min;

p=3…..n= 1000 rot/min;p=4…..n= 750 rot/min.

Pentru motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit exista deci posibilitatea de amodifica viteza de rotatie a motorului in doua – trei trepte fixe, prin modificareanumarului de poli ai statorului( Se executa statorul cu mai multe infasurari,corespunzatoare fiecare unui anumit numar de poli, sau cu o infasurare serie paralel siexecutand in mod corespunzator legatura la retea). Acest lucru se executa cu ajutorulcomutatoarelor de numar de poli care pot fi de tipul pachet sau cu came.

Reostate de pornire si reglaj pentru motoare electrice

Se utilizeaza cu scopul de a regla pornirea si viteza de regim a motoarelor electriceasincrone cu rotorul bobinat atunci cand este necesar un cuplu de pornire mare sau atuncicand este necesara reglarea continua a vitezei de rotatie.Rezistentele se inseriaza incircuitul rotoric al motorului prin intermediul inelelor colectoare.Reostatele sunt formatedin controlere si rezistente de pornire.

Reostate de excitatie pentru generatoare

Pentru a obtine reglarea tensiunii generatoarelor electrice de curent continuu saualternativ , se modifica valoarea curentului de excitatie al generatoarelor prinintroducerea sau scoaterea de rezistente din circuitul de excitatie.

Aparate de comanda automata a motoarelor si circuitelor electrice.

Sunt aparate de comutare care pot efectua operatii de inchidere sau deschidere acircuitelor fara ca operatorul sa fie langa aparat, ci ca urmare a unei comenzi date de unreleu sau de un operator aflat la distanta.

Contactoare si ruptoare.

Sunt aparate de manevra, servind pentru stabilirea, intreruperea sau comuatareadiferitelor circuite electrice si, in deosebi pentru punerea si scoaterea de sub tensiune amotoarelor electrice.Actionarea contactelor se face indirect prin comanda unuielectromagnet sau o supapa cu aer comprimat. Contactele raman inchise numai atat timpcat bobina electromagnetului se afla sub tensiuneContactoarele si ruptoarele se aseamana foarte mult intre ele; deosebirea consta in faptulca, la contactoare, pozitia de repaus corespunde situatiei cu circuitul principal deschis, in

11

tim ce la ruptoare, pozitia de repaus corespunde situatiei cu circuitul principal inchis,electromagnetul intervenind in sensul deschiderii circuitului.Dupa felul curentului contactoarele si ruptoarele sunt de curent continuu si de curentalternativ . Actionarea contactelor principale poate fi facuta cu electromagneti sau cu aercomprimat( in special la contactoarele de c.c. unde este necesara separarea rapida acontactelor- tractiune electrica)Dupa numarul de poli contactoarele si ruptoarele pot fi monopolare, bipolare, tripolare sitetrapolare.Dupa modul de rotatie a contactelor pot fi contactoare cu miscare de rotatie a contactelor(au putere de rupere mare, robuste la vibratii) si contactoare cu miscare de translatie( gabarit redus).Dupa mediul de stingere a arcului electric exista contactoare in aer si contactoare in ulei.

Fig.11. Elemente functionale si schema electrica a unui contactor:a) schema constructiva; b) schema electrica;

1 – contact fix; 2 – contact mobil; 3 – armature electromagnetica; 4- legatura flexibila pentrutrecerea curentului electric; 5 – electromagnet; 6 – bobina electromagnetului; 7 – camera de

stingere; 8 – buton de comanda; 9 – resort de deschidere; 10 – placa de baza din material izolant.I – circuit principal( forta); II – circuit de comanda.

fig.12 Demaror si ruptor, deosebiri functionale:a) contactor; b) demaror

1- contact fix;2-contact mobil;3-armatura mobila a electromagnetului;4 electromagnet;5-resortantagonist;6- buton comanda;7 bobina electromagetului.

12

Tabel 1: Clasificarea contactoarelor dupa categoriile de sarcina si tipurile reprezentative de sarcina

Contactoare cu relee.

Pentru protectia si comanda motoarelor electrice se obisnuieste sa se asocieze, in acelasiansamblu( aceeasi carcasa), un contactor, trei relee electromagnetice si doua sau trei releetermice, fiecare dintre ele prezentand urmatoarele functii:

13

- contactorul indeplineste functia de aparat de manevra, inchizand saudeschizand circuitul principal;

- releele electromagnetice asigura protectia instalatiei impotrivascurtcircuitelor, comandand fara intarziere deschiderea contactorului;

- releele termice asigura protectia instalatiei impotriva suprasarcinilor,comandand deschiderea contactorului cand curentul depaseste valoareanormata un timp mai indelungat.

fig.13 Demaroare pentru pornirea motoarelor electrice

Caracteristici tehniceTensiunea nominala de izolare 660V c.a. Tensiunea nominala de utilizare 220/230; 380/400; 500V Frecventa nominala a curentului 50; 60 HzFrecventa de conectare 15 Con/hDurata de actionare 40; 100%Tensiunea de comanda a bobinei 28; 48; 110; 220/230; 380/400; 500VDomeniul de reglaj al releelor termice (0,67...1)Ir

14

Rezistenta la uzura in regim AC3 la 380V c.a. 250.000 conGrad de protectie IP44 Se pot livra in executie Normal; TIII Corespundstandardelor IEC 947; VDE 0660; NTR 4006/1-84

Blocuri cu relee termice

Sunt aparate robuste care daca sunt ferite de actiunea umezelii exagerate si a depunerilorde praf nu necesita intretinere deosebita, sunt utilizate in protectia motoarelor electrice sifolosesc numai bimetale in forma lamelara, incalzirea acestora putand fi directa sauindirecta. Pe cat posibil releul termic trebuie amplasat in vecinatatea motorului pe care ilprotejeaza sau in aceasi camera cu acesta, dar ferit de surse straine de caldura;dupascurtcircuite trebuie verificata starea bimetalului si mentinerea reglajului.

fig.14 Bloc de relee termice – elemente componente1- soclu;2 – borne de racord la circ. de forta; 3- borne de racord in circ de comanda;4-lamelebimetalice; 5- buton de rearmare; 6-buton de reglaj a intensitatii;7-capac 8- parghie pentru

rearmare de la distanta;9-sistem mecanic de actionare.

fig.15 Schema de conexiuni a unui motor electrictrifazat, protejat prin contactor si bloc cu relee

C- contactor; Rt - bloc cu relee termice; M- motorul; Sf

– sig. fuzibile;1- bimetal;2- tija de actionare;3- contactde intrerupere in circ de comanda;4-bobina

contactorului;5-contact de automentinere;6- buton depornire;7- buton oprire; 8- contact de semnalizare a

deschiderii releului

15

Intrerupatoare automate de joasa tensiune.

Intrerupatoarele automate se caracterizeaza prin faptul ca, o data inchise contacteleprincipale, ele sunt mentinute in pozitia inchis cu ajutorul unui zavor mecanic , numitbroasca; acesta blocheaza la sfarsitul cursei de inchidere contactele mobile, asigurandpresiunea necesara in contacte si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, faravreun consum suplimentar de energie. Intrerupatorul automat ramane in aceasta pozitiepana cand, la comanda voita a unui operator sau automat la comanda unui releu deprotectie, se indeparteaza zavorul mecanic, eliberand contactele mobile care se deschidcu mare viteza sub actiunea unor resoarte puternice.Are avantajul ca datorita resoartelorputernice de declansare se pot obtine puteri de rupere importante.Este insensibil lavariatii de tensiune.Posibilitatea intreruperii unor curenti mari ( 2000…3000 A)comparativ cu contactoarele( 200….400 A)Dezavantajele apar datorita folosirii zavoririmecanice si constau in faptul ca frecventa de conectare scade considerabil( cel multcateva manevre pe zi), durata de viata fiind de ordinal zecilor de mii de actionari. Fiindun aparat complex are si cost de achizitie mare.Intrerupatoarele automate se folosesc ca intrerupator principal pentru protectia liniilor siinstalatiilor electrice; ca aparat normal de conectare si protectie al unor consumatori cuputeri de scurtcircuit importante; ca aparat normal de conectare acolo unde trebuie evitatadeschiderea automata a aparatului la scaderi de tensiune sau la disparitia tensiunii; caaparat normal de conectare acolo unde acesta suporta vibratii si socuri mecanice( poduri rulante, meanisme de ridicare).Variante constructive:

o Intrerupatoare automate monopolare, folosite pentruprotejarea circuitelor de lumina din instalatiile interioare;se executa pentru curenti de 6...25 A si sunt comandatenumai manual.

o Intrerupatoare automate tripolare comantate prin buton,seexecuta pentru intensitati nominale de ordinul zecilor deamperi si servesc pentru comanda si protectia circuitelorde forta si lumina acolo unde este necesara comanda de ladistanta si nu este dorita deconectarea la scaderi temporarede tensiune.

16

o Intrerupatoare automate in constructie deschisa, seconstruiesc pentru intensitati nominale medii( sute deamperi), sunt comandate manual sau cu electromagnetifolosite in principal in industrie.

o Intrerupatoare automate capsulate, se construiesc pentruintensitati nominale de ordinul sutelor de amperi si suntfolosite pentru peotectia instalatiilor de pe nave sau ininstalatii industriale

o Intrerupatoare automate limitatoare,se construiesc pentruintensitati nominale de ordinul miilor de amperi si auproprietatea ca in cazul aparitiei unor curenti descurtcircuit in instalatie, se dechid atat de repede siactioneaza atat de energic asupra arcului electric incatvaloarea curentului de scurtcircuit nu mai are timp saatinga valoarea de varf pe care ar fi atins-o in lipsaaparatului

17

In prezent toate intrerupatoarele automate de joasa tensiune se executa ca aparate deintrerupere in aer.Elemente componente:

- circuitul principal de curent – contacte principale, contacte de rupere,bobina de suflaj magnetic, coarne de suflaj si borne de record la circuitulexterior;

- camerele de stingere a arcului electric;- piese izolante – prntru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor;- mecanismul de actionare si zavorare- cutia aparatului;- elemente de protectie- relee termice si electromagnetice;- elemente si accesorii – bobine de declansare, relee, transformatoare de

curent, contacte auxiliare.

fig.16 Intrerupator automat tripolar 20 A1-placa de baza;2-contact fix;3-bobina de suflaj magnetic;4-placi de otel pentru suflaj magnetic;5-contact mobil;6,8 si 9 – elemente ale mecanismului de zavorare;7- butoane de comanda; 10- camera de stingere;11- bimetal

18

fig.17. Intreruptor automat cu actionare prin acumularede energie in resort, de 2000 A, 500 V :

1- contact principal; 2 – coarne de suflaj; 3 si 7 – furci de contact debrosabrie, pentru conectarea lacircuitul principal respectiv pentru legarea 1a masa : 4 - transformator de curent pentru alimen--tarea releelor termice; 5 - transformator de curent pentru alimentarea elementului de temporizare ;6 - bobina releului electromagnetic;8, 16 si 18 - panouri metalice de inchidere; 9 - axul principalde actionare a contactelor mobile; 10, 11 si 14 - elemente ale mecanismului de actionare :12 - resortul de acumulare a energiei ; 13 - motor electric de armare a resortului ;15 - camera de stinger e ; 17 - ecran izolant intre faze.

Intrerupatoare stea – triunghi automate, Comutatoare si Inversoare automate.

Sunt realizate prin combinatii de contactoare si blocuri de relee de aceeasi constructie.

Inversoarele de sens automate

Servesc pentru a comanda, automat sau de la distanta, pornirea si sensul de rotatie alunui motor electric. Sunt formate din doua contactoare de constructie identica, plasate inaceeasi carcasa si blocate electric intre ele prin intermediul contactelor auxiliare. Fiecarecontactor corespunde unui sens de rotire a motorului.

19

Comutatoarele stea – triunghi automate

Sunt folosite pentru comanda automata sau de la distanta si comutarea corecta, din stea intriunghi, a motoarelor asincrone mari cu rotorul in scurtcircuit, acolo unde conditiile dinretea nu permit pornirea directa, dar, in acelasi timp, este necesara comanda automata saude la distanta a pornirii motorului.

fig. 18. Schema electrica a unui comutator stea-triunghi automat:1 - electromagnet de lnchidere; 2 - buton de comanda la distanta ; 3 - contacte

auxiliare; 4 - contact de blocare a comenzii dupa declansare prin relee;5 - bimetal; 6 - releu de timp; 7 – lampa de semnanzare,

Comutatoate automate de numar de poli

Se folosesc pentru modificarea, prin comanda automata sau de la distanta, a vitezei derotatie a unui motor asincron prevazut cu un numar variabil de poli. Sunt formate din treisau mai multe contactoare de constructie identica, plasate in aceeasi cuva si conectateintre ele in mod corespunzator, astfel incat sa se asigure succesiunea dorita a fazelor depornire si blocaje necesare impotriva comenzii gresite.

Aparate auxiliare pentru actionari industriale si automatizari.

Se utilizeaza ca elemente de comanda si semnalizare in cazul folosirii contactoarelorcomandate de la distanta.Au rolul, de a inchide sau deschide circuitul bobineicontactorului( butoane de comanda) ,de a semnaliza situatia in care se afla contactorul( lampi si casete de semnalizare).

20

Butoane de comanda

Au rolul de a inchide sau de a intrerupe un circuit electric. Poate fi prevazut cu mai multecontacte, astfel incat, printr-o singura apasare, sa comande mai multe circuite, inchizandunele deschizand altele.Au o singura pozitie stabila, la care revin indata ce a incetatactionarea asupra butonului.Au curenti nominali mici 6A ( rar 10A )

Chei de comanda

Se aseamana cu intrerupatoarele pachet deosebirea fiind aceea ca au curentul nominalmult mai mic( 2..6 A ). Sunt utilizate numai ca aparate de conectare a circuitelor decomanda, indeplinind aceeasi functie ca butoanele de comanda.Cheile de comanda audoua pozitii de lucru stabile, contactul fiind permanent si nu pasager ca la butoanele decomanda.

Lampi si caste de semnalizare- Lampile de semnalizare servesc pentru semnalizarea luminoasa, pe

panouri si pupitre de comanda, a pozitiei aparatelor mai importante deconectare sau pentru a indica anumite situatii normale sau anormale dininstalatia supravegeata.

- Casetele de semnalizare – sunt tot lampi de semnalizare, avad cutia dedimensiuni mai mari si o placa frontala din sticla opaca, pe care se potaplica diferite inscriptii.

21

Intrerupatoare de sfarsit de cursa( Limitatoare de cursa)

Sunt aparate de conectare, care intrerup sau stabilesc circuite sub actiunea unui elementmecanic al instalatiei, aflat in miscareEle pot fi directe – intrerup insusi curentul de alimentare al motorului, se executa caaparate de intrerupere in aer sau in ulei- si indirecte – intrerup numai curentul dealimentare al bobinei unui contactor din circuitul de forta al motoarelor., se executanumai in aer.

Microintrerupatoare.

Sunt aparate de conectare de joasa tensiune, caracterizate prin:- intrerupere brusca, indiferent de viteza de deplasare a organului de

actionare- functionare foarte precisa( comutarea contactelor dintr-o pozitie in alta se

face la o anumita pozitie, foarte bine definita, a elementului de actionare);- efort mic si cursa foarte redusa a elementului de actionare;- dimensiuni reduse;- frecventa mare de conectare curenti nominali de ordinal 6…10 A in c.a. si

0.5…..2 A in c.c.Sunt utilizate ca elemente de comanda actionate mecanic, pentru comanda inchiderii sideschiderii contactelor care deservesc instalatii complexe de mecanizare si automatizare.

22

Relee intermediare

Sunt aparate de conectare foarte asemanatoare contactoarelor, atat ca solutie constructivacat si ca principiu de functionare, dar sunt dimensionate pentru curenti nominali mici ( 2-10 A ). Sunt formate dintr-un electromagnet, asemanator celor folosite la contactoare si4- 10 perechi de contacte actionate de armatura mobila a electromagnetului. Rolul lor estede a primi comenzi de mica putere de la aparatele care supravegheaza functionarea uneiinstalatii si a le transforma in comenzi de curenti tari, capabile sa determine, de exemplu,inchiderea unui intrerupator automat mare, actionat prin electromagnet.

Aparate de protectie- Sigurante fuzibile de joasa tensiune

Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor.Ele sunt formate, in principiu, dintr-un element fuzibil constand dintr-un fir sau o bandasubtire din metal, cu sectiunea aleasa incat, daca sunt strabatute de un curent mai maredecat cel admis de instalatie, sa se topeasca, intrerupand astfel circuitul protejat in caresunt montate in serie.Avantaje. Principalele calitati ale sigurantelor fuzibile sunt: constructia foarte simpla siproprietatea de a intrerupe curenti mari de scurcircuit intr-un timp foarte scurt, incainainte ca acestia sa fi atins valoarea maxima posibila.Se realizeaza deci o limitare acurentilor de scurtcircuit care strabat instalatia, reducandu-se foarte mult solicitariletermice si dinamice la care aceasta este supusa.

Dezavantaje: - timpul in care se produce topirea fuzibilului( cand siguranta este parcursade curenti de suprasarcina) variaza in limite foarte largi si este influentatde mediul inconjurator; de aceea sigurantele fuzibile raman prin excelentaaparate de protectie impotriva scurtcircuitelor

- sunt aparate cu functionare monofazata; se intampla, uneori, ca lasuprasarcini repetate, sa se arda numai una din cele trei sigurante fuzibileale unui sistem trifazat, situatie care poate provoca supraincalzirea si chiararderea motaoarelor electrice.

- sigurantele fuzibile nu pot fi reglate in exploatare in scopul realizarii uneicaracteristici de protectie.

Exista doua categorii de sigurante de joasa tensiune (in functie de necesitatea de asuporta supracurenti de scurta durata fara deteriorari):

- sigurante fuzibile rapide – la care timpul pana la topire este foarte scurt,chiar si in cazul unor supraintensitati care depasesc cu putin curentulnominal al fuzibilului.Firul fuzibil este realizat dintr-un singur metal

23

( cupru, argint). Sunt cele mai utilizate, avand o constructie simpla si omare putere de rupere.- Sigurante fuzibile inerte – care suporta un timp relativ lung ( secunde,

minute ), supraintensitati de cateva ori mai mari decat curentul lornominal.Au o functionare intarziata numai la supraintensitati mici; lascurtcircuite ele actioneaza practic tot atat de repede ca si sigurantelerapide.

Dupa mediul in care se realizeaza intreruperea si dupa solutia constructiva sigurnatelefuzibile de joasa tensiune se grupeaza in:

- sigurante cu intrerupere in aer;- sigurante cu intrerupere in nisip.

Sigurante cu intrerupere in nisip- Sunt sigurante cu puteri de rupere superioare celor cuintrerupere in aer datorita umplerii tubului de portelan cu nisip pur si uscat de o anumitagranulatie.Efectul favorabil al nisipului are doua explicatii si anume:

- conductibilitatea termica foarte buna a nisipului permite sa se foloseasca,la acelasi curent nominal fire de cupru sau argint cu sectiune mult maimica decat in aer reducandu-se astfel cantitatea de vapori metalici produsiin timpul topirii;

- nisipul exercita o actiune puternica de racire a arcului electric, limitandatat valoarea cat si durata curentului de scurtcircuit.

o Sigurantele cu filet – sunt cele mai simple si mai folosite sigurante de joasatensiune cu stingere in nisip.Se utilizeza in instalatii pentru protectia circuitelorde lumina si forta de intensitati mijlocii( 6….200 A ) si sunt formate din patruelemente:

- soclul din portelan;- patronul fuzibil – alcatuit dintr-un tub de portelan de anumita forma,

umplut cu nisip si inchis la capete cu capace de contact. Firele fuzibilesunt intinse in masa de nisip intre capacele de contact;

- piesele de contact – cu diametrul interior calibrat cu rolul de a permiteintroducerea numai a patroanelor pana la o anumita intensitate,corespunzatoare circuitului protejat, si de a impiedica introducerea unorpatroane de intensitate nominala mai mare.

- capacul filetat- inchide patronul si realizeza presiunea necesara de contacto Sigurante de joasa tensiune cu mare putere de rupere – sunt sigurante fuzibile de

constructie speciala putand intrerupe curenti de scurtcircuit de ordinul zecilor dekiloamperi. Sunt formate dintr-un tub foarte rezistent de portelan sau steatita,umplut cu nisip fin si inchis ermetic la capete prin capace metalice. Fuzibilele dinbenzi sau fire de argint, sunt trecute prin nisip de la un capac la celalalt si sudatede acestea.Se construiesc pentru intensitati nominale de 60……1000 A seutilizeaza de regula in retelele de distributie urbana si in instalatiile industriale.Valoarea maxima a curentului care poate fi intrerupt variaza intre 25 si 100 kA.

24

Instalatii prefabricate de joasa tensiune pentru distributia energiei electrice.

Sunt puncte de alimentare de joasa tensiune si, in general, sunt formate din:- unul sau mai multe cabluri de alimentare cu energie electrica;- un sistem de bare colectoare, pe care debiteaza cablurile de alimentare;- un numar de plecari in cablu, care leaga consumatorii la barele colectoare;- aparate de manevra si protectie, aparate de masurat etc.

Toate acestea sunt grupate in tablouri si celule de distributie, care, in functie de mediu side conditiile de exploatare, pot fi executate in diferite grade de protectie:

- tablouri de distributie neprotejate;- tablouri de distributie capsulate;- tablouri de distributie prefabricate, cu elemente debrosabile

Aparate electrice folosite in instalatiile de uz caznic( Aparataj de instalatii ).

In circuitele de alimentare cu energie electrica a consumatorilor din interiorul locuintelor,cum sunt corpurile de iluminat, aparatele electrocalorice( fiare de calcat, plitele,fierbatoare electrice), ventilatoarele, frigiderele, aparatele de radio si televiziune, masinileelectrice de spalat etc, se folosesc trei categorii de aparate electrice:

- aparate de record la retea ( prize, fise si cuple );- aparate de conectare ( intrerupatoare, comutatoare);- aparate de protectie ( intrerupatoare automate de instalatii, sigurante ).

Aparate de racord la retea:prizele – fac parte din instalatia fixa fiind permanent sub tensiune, iar fiseleraman legate la consumatorul mobil prin intermediul unui conductor flexibilizolat; punerea sub tensiune a consumatorului se face prin conectarea fisei lapriza.

Parti componente:- soclul – din material izolant cu o buna comportare termica si rezistent la

conturnare( bachelita, portelan, steatit);- piesele de contact cu fisa – din tabla de alama ambutisata;- bornele de record – din bare profilate de alama sau din tabla de alama;- capacul de protectie – din aminoplast, bachelita sau portelan;- elemente de fixare mecanica a prizei;- resoarte – pentru asigurarea presiunii in contacte;- suruburile de fixare si suruburile de contact.

Dupa modul de fixare prizele pot fi aparente( PT) sau ingropate( ST)Dupa modul de protectie ele pot fi normale ; impermeabile sub

tencuiala, avand capac de protelan; capsulate.Dupa numarul fazelor conectate ele pot fi:

- monofazate cu doi poli;- monofazate cu doi poli si contact de protectie( CP);- trifazate cu tri poli;- trifazate cu trei poli si contact de protectie.fisa – este partea care stabileste, prin intermediul unor conductoare flexibile,legatura electrica a consumatorului mobil la sursa de tensiune.

25

Parti componente: stifturi de contact;piese de fixare aconductorului;piese izolante;brida pentru prindere mecanica a conductoarelor.

Fisele pot fi : bipolare simple; bipolare cu contact de protectie;tripolare cu contact de protectie.Prizele si fisele bipolare se construiesc, de obiecei, pentru 10 A si 250 V.Prizele si fisele tripolare se construiesc pentru 10,16 si 25 A si 250 V.

Aparate de conectare.Intrerupatoarele si comutatoarele de instalatii – servesc indeosebi

pentru conectarea si deconectarea circuitelor de lumina, dar sunt uneori montate peconsumatori mobili( aspiratoare, radiatoare, plite electrice). Solutii constructive suntfoarte numeroase dintre care amintim aparatele la care comutarea se face prin rotirea unuibuton- intreruptoare si comutatoare rotative- sau prin bascularea unei parghii –basculante( cumpana).Cele mai raspandite intrerupatoare si comutatoare sun cele de tipcumpana.Oricare ar fi varianta constructiva de intrerupator sau comutator el are incomponenta sa urmatoarele elemente constructive:

- soclul – din mase plastice;- capacul si butonul de actionare – realizate prin injectie din rasini,

termoplaste, portelan s.a.;- bornele de record la circuitul exterior- din profile de alama;- elemente de fixare mecanica;- macanismul de sacadare – pentru realizarea intreruperii bruste;- suruburile de fixare si suruburile de contact.

Dupa modul de instalare intrerupatoarele si comutatoarele pot fi:- pentru montare aparente( P.T.);- pentru montare ingropata ( S.T. );se introduce in cutii speciale, numite

doze de aparate, ingropate in perete si executate din tabla sau maseplastice;

Dupa modul de protectie al aparatului impotriva loviturilor mecanice sau a patrunderiiumiditatii se deosebesc:

- aparate normale – avand carcasa din bachelita sau din portelan;- aparate impermeabile sub tencuiala – destinate instalarii in bai, bucatarii

sau alte spatii cu atmosfera bogata in vapori de apa( ele au capacul sibutonul prevazute cu garnituri speciale din cauciuc);

- aparate capsulate in carcasa metalica, destinate a fi folosite in exterior saualte locuri unde aparatul ar putea fi deteriorate prin lovire;

- aparate capsulate in carcasa de bachelita de constuctie aparenta destinatea fi folosite in spatii umede.

Dupa schema de conexiuni:- intrerupatoare – pentru apriderea si stingerea dintr-un singur punct a unei

lampi sau a unui grup de lampi;- comutatoare- grup – care servesc pentru aprinderea a doua lampi sau a

doua grupuri de lampi, astfel incat, cand un grup este stins, celalalt sa fieaprins;

- comutatoare serie( de lustre) – care servesc pentru aprinderea si stingereasuccesiva a doua grupuri de lampi, putand fi aprinse sau stinse atat separatcat si succesiv.

- comutatoare de scara( de capat) care servesc pentru a aprinde si stinge olampa sau un grup de lampi din doua puncte diferite;

26

- comutatoare- cruce – care impreuna cu doua comutatoare de scara servescpentru aprinderea sau stingerea unui grup de lampi din mai multe punctediferite.

Aparate de protectie.Protectia instalatiilor electrice interioare impotriva solicitarilor termice provocate desuprasarcini si scurtcircuite se poate realiza atat cu sigurante fuzibile cu filet cat si cuajutorul unor intrerupatoare automate de instalatii – acestea functioneaza pe principiulintrerupatoarelor automate si anume: inchiderea este manuala, mentinerea contactelormobile in pozitia inchis se realizeaza cu ajutorul unui zavor mecanic, iar declansareapoate fi voita( prin actionarea unui buton sau parghii) sau automata( la comanda unuireleu electromagnetic sau a unui releu termic).Avantajele intrerupatoarelor automate in raport cu sigurantele fuzibile cu filet sunt:

- posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde timpulnecesar gasirii si montarii unui patron nou in locul celui ars;

- nu mai este necesar un stoc de patroane de rezerva si indeosebi se evitapericolul pe care il reprezinta pentru securitatea locuintelor si instalatiilorinlocuirea fuzibilelor arse prin fuzibile improvizate din fire groase dincupru;

- se poate obtine o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, lucru practicirealizabil cu sigurante fuzibile rapide asa cum sunt sigurantele cu filet;

- se poate regla la fata locului curentul de declansare al automatului infunctie de curentu real de serviciu al instalatiei, ceea ce imbunatatestemult eficacitatea si viteza de executie a protectiei.

In schimb, intrerupatoarele automate de instalatii au o constructie mult mai complicata sisunt in consecinta mai scumpe.

Stabilirea variantelor constructive corespunzatoare mediului.

Dupa gradul de protectie pe care il ofera carcasa, executia ei poate fi neprotejata( deschisa ), protejata, inchisa – normala, capsulata si antideflagrnta.Aparatele in executie neprotejata nu au nici un fel de carcasa, nefiind protejate niciimpotriva atingerilor intamplatoare. Aceste aparate nu pot fi utilizate decat in incaperiinchise, in spatele tablourilor de distributie, si , in general, in locuri in care nu patrunddecat electricieni calificati.Aparatele in executie protejata sunt astfel construite incat atingerea accidentala aaparatului sa se poata face din exteriorul carcasei, fara a fi necesara deschiderea acesteia.Executia protejata se poate realiza si cu simple plase sau gratare metalice, cu ochiurisuficient de mici, astfel incat piesele aflate sub tensiune sa nu poata fi atinse cu degetulintrodus prin ochiurile plasei.Aparatele in executie inchisa – normala realizeaza pe langa protectia impotriva atingerii,si protectia impotriva picaturilor de apa. Aceste aparate au anumite orificii de ventilatie,care sunt astfel dispuse, incat, picaturile de apa cazute de sus sau oblic pe carcasa sa nupoata patrunde in interiorul acesteia.Aparate in executie capsulate sunt mai bine inchise decat cele precedente, realizandinchiderea etansa. Se construiesc aparate etanse la apa, necesare pe nave sau instalatiiportuare, si aparate etanse la praf, necesare in industria cimentului.Tipurile de protectie ale aparatelor electrice de constructie normala au fost standardizate,definindu-se gradul de protectie normala prin doua cifre:

27

- prima cifra indica gradul de protectie al personalului impotriva atingeriipieselor sub tensiune si a pieselor in miscare, precum si protectiaaparatelor impotriva patrunderii corpurilor solide.Sunt normalizate saseastfel de grade de protectie, numerotate de la 1 la 6;

- a doua cifra indica gradul de protectie al aparatului impotriva patrunderiilichidelor. Sunt normalizate opt astfel de grade de protectie numerotate dela 1 la 8.

28

Aparate electrice in constructie antiexploziva si antigrizuroasa.In costructia aparatelorelectrice folosite in medii cu atmosfera exploziva, se iau in primul rand masuri care salimiteze temperaturile diferitelor piese la valori suficient de joase si sa evite ca arculelectric, produs in functionarea normala a aparatelor, sa provoace explozii in instalatii.

5.3. Aparate electrice de medie si inalta tensiune

Separatoare

Normele de protectia muncii impun ca lucrarile de intretinere sau de reparatii ininstalatiile de inalta tensiune sa se execute numai dupa ce portiunea pe care se lucreaza afost deconectat si separata vizibil de restul instalatiei.Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectarii circuitelor sub tensiune, darfara sarcina, separarea fiind vizibila si cu suficienta izolatie, pentru ca, pe circuituldeconectat, personalul de intretinere sa poata executa lucrari in deplina siguranta.Dupa tensiunea nominala se deosebesc separatoare de 1,3,6,10,15,20,35,110,220,400 kV;Dupa intensitatea nominala se deosebesc separatoare de 200, 400, 630, 1250, 1600, 3150 A;Dupa felul instalatiei sunt separatoare de interior si separatoare de exterior;Dupa numarul de poli sunt separatoare monopolare si separatoare tripolare;Dupa felul de deplasare a contactelor sun separatoare tip parghie; rotativ;pantograf sisemi-pantografElemente componente:Orice separator este alcatuit din urmatoarele elemente componente:

- cai conducatoare formate din contacte fixe ; contacte mobile si elementeflexibile de legatura

- elemente izolante – formate din izolatori de portelan tip suport si mai noudin izolatori din material compozit

- soclul cu elementele de fixare – un cadru rigid din profiluri de otel sudatepe care se fixeaza izolatoarele si axul de actionare;

- dispozitivul de actionare.Separatoarele sunt in constructie fara cutit de legare la pamant si cu cutit de legare lapamant.

29

Intrerupatoare automate de inalta tensiune

Intrerupatoarele automate de inalta tensiune sunt aparate de conectare destinate saefectueze inchiderea si deschiderea circuitelor electrice de inalta tensiune aflate subsarcina( strabatute de curent ) atat in conditii normale de lucru, cand circuitul estestrabatut de curentul de serviciu, cat si in caz de defect, cand circuitul poate fi strabatut decurenti mult mai mari( de ordinul zecilor de kA ).Ele pot executa operatia de inchidere sau intrerupere a circuitului in mod voit, lacomanda unui operator, cat si intreruperea automata, la comanda data de un releu caresupravegheaza functionarea corecta a instalatiei.Rolul acestor intrerupatoare automate este:

- sa realizeze intreruperea si stabilirea curentului de serviciu atunci candsunt comandate;

- sa intrerupa circuitul in mod automat si cat mai repede indata ce primesccomanda de la releele de protectie ale instalatiei.

Cerinte. Corespunzator functiilor lor, intrerupatoarele automate de inalta tensiune trebuiesa fie astfel construite incat sa satsfaca urmatoarele conditii:

o in pozitia inchis:- sa suporte solicitarile termice ale curentilor de serviciu, astfel incat

incalzirea aparatului sa ramana intre limitele admise;- sa suporte solicitarile termice si dinamice ale celor mai mari curenti de

scurtcircuit care pot sa apara in instalatia respectiva;- sa asigure izolarea cailor conducatoare de curent, atat fata de piesele

legate la pamant, cat si intre faze.o in pozitia deschis sa asigure o izolare suficienta:

- intre partile conducatoare de curent si partile metalice legate la pamant;- intre caile de curent ale diferitelor faze;- intre contactele deschise ale aceleiasi faze.

30

o in timpul deschiderii trebuie sa realizeze o intrerupere rapida si sigura acurentilor, de la valorile foarte mici, pana la valorile maxime ale curentilor descurtcircuit, care pot sa aparea in instalatie. Intreruperea trebuie sa se realizezefara a periclita personalul sau instalatia prin aruncare de flacari, gaze fierbinti,sau lichide, ori prin producerea de supratensiuni.

Satisfacerea conditiilor mentionate este asigurata daca marimile nominale aleintrerupatorului automat sunt corect alese. Aceste marimi sunt: tensiuneanominala;curentul nominal; puterea de rupere nominala. Pe placuta intrerupatorului suntindicate atat marimile nominale cat si curentul limita termic si curentul limita dinamic alacestuia.Dupa mediul in care se realizeaza stingerea arcului electric intrerupatoarele automate deinalta tensiune sunt:

- cu ulei mult;- cu ulei putin;- cu aer comprimat;- cu hexflorura de sulf ;- cu vid .