capitolul 4 analiza conturilor

109
CAPITOLUL 4 ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR 4.1. Contabilitatea capitalurilor proprii 4.1.1. Contabilitatea capitalului social 4.1.2. Exemple de operaţiuni economice privind capitalul social 4.1.3. Contabilitatea rezervelor şi a fondurilor proprii 4.1.3.1. Contabilitatea rezervelor 4.1.3.2. Contabilitatea fondurilor proprii 4.1.3.3. Exemple de operaţiuni economice privind rezervele şi fondurile proprii 4.2. Contabilitatea activelor imobilizate 4.2.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale 4.2.2. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările necorporale 4.2.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale 4.2.4. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările corporale 4.2.5. Contabilitatea imobilizărilor în curs 4.2.6. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările în curs 4.2.7. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale 4.2.8. Exemple de operaţiuni economice privind amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale 4.2.9. Contabilitatea imobilizărilor financiare 4.3. Contabilitatea activelor circulante materiale 4.3.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri 4.3.2. Exemple de operaţiuni economice privind stocurile de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri 4.3.3. Contabilitatea produselor 4.3.4. Exemple de operaţiuni economice privind produsele curs de execuţie 4.4. Contabilitatea trezoreriei 4.4.1. Caracterizarea relaţiilor de decontare 4.4.2. Organizarea contabilităţii trezoreriei 4.5. Contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale 4.5.1. Contabilitatea datoriilor din operaţiuni comerciale 4.5.2. Contabilitatea creanţelor din operaţiuni comerciale 4.5.3. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale 4.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială 4.6.1. Funcţionarea conturilor privind decontările cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială 4.6.2. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială 4.7. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi alte instituţii publice 4.7.1 Funcţionarea conturilor privind datoriile faţă de bugetul statului şi alte instituţii publice 4.7.2. Exemple de operaţiuni privind decontările cu bugetul statului şi alte instituţii publice 4.8. Contabilitatea decontărilor privind diverse datorii şi creanţe 4.9. Contabilitatea cheltuielilor 4.9.1. Organizarea şi particularităţile contabilităţii cheltuielilor 4.9.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare 57

Upload: mihut-aurel

Post on 30-Jun-2015

858 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: capitolul 4 analiza conturilor

CAPITOLUL 4 

ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR

4.1. Contabilitatea capitalurilor proprii4.1.1. Contabilitatea capitalului social4.1.2. Exemple de operaţiuni economice privind capitalul social4.1.3. Contabilitatea rezervelor şi a fondurilor proprii

4.1.3.1. Contabilitatea rezervelor4.1.3.2. Contabilitatea fondurilor proprii4.1.3.3. Exemple de operaţiuni economice privind rezervele şi fondurile proprii

4.2. Contabilitatea activelor imobilizate4.2.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale4.2.2. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările necorporale4.2.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale4.2.4. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările corporale4.2.5. Contabilitatea imobilizărilor în curs4.2.6. Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările în curs4.2.7. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale4.2.8. Exemple de operaţiuni economice privind amortizarea imobilizărilor corporale şi

necorporale4.2.9. Contabilitatea imobilizărilor financiare

4.3. Contabilitatea activelor circulante materiale4.3.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale consumabile,

obiecte de inventar şi mărfuri4.3.2. Exemple de operaţiuni economice privind stocurile de materii prime, materiale

consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri4.3.3. Contabilitatea produselor4.3.4. Exemple de operaţiuni economice privind produsele curs de execuţie

4.4. Contabilitatea trezoreriei4.4.1. Caracterizarea relaţiilor de decontare4.4.2. Organizarea contabilităţii trezoreriei

4.5. Contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale4.5.1. Contabilitatea datoriilor din operaţiuni comerciale4.5.2. Contabilitatea creanţelor din operaţiuni comerciale4.5.3. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale

4.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială4.6.1. Funcţionarea conturilor privind decontările cu personalul, asigurările sociale şi

protecţia socială4.6.2. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările

sociale şi protecţia socială 4.7. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi alte instituţii publice

4.7.1 Funcţionarea conturilor privind datoriile faţă de bugetul statului şi alte instituţii publice4.7.2. Exemple de operaţiuni privind decontările cu bugetul statului şi alte instituţii publice

4.8. Contabilitatea decontărilor privind diverse datorii şi creanţe 4.9. Contabilitatea cheltuielilor

4.9.1. Organizarea şi particularităţile contabilităţii cheltuielilor4.9.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare4.9.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare4.9.4. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare4.9.5. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea cheltuielilor

4.10. Contabilitatea veniturilor4.10.1. Organizarea şi particularităţile contabilităţii veniturilor4.10.2. Contabilitatea veniturilor din exploatare4.10.3. Contabilitatea veniturilor financiare4.10.4. Contabilitatea veniturilor extraordinare4.10.5. Exemple de operaţiuni privind contabilitatea veniturilor

4.11. Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor înregistrate în avans 4.12. Contabilitatea rezultatelor financiare şi repartizării profitului

ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR

57

Page 2: capitolul 4 analiza conturilor

 4.1 Contabilitatea capitalurilor proprii

 4.1.1 Contabilitatea capitalului social

Capitalul social, ca element al patrimoniului, exprimă, sub formă bănească, obligaţiile unităţii faţă de cei care au participat la constituirea sa, aceştia putând fi atât persoane fizice (asociaţi, acţionari), cât şi persoane juridice (societăţi, fundaţii, instituţii, statul). Capitalul social este specific societăţilor comerciale fiind egal cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale, respectiv cu valoarea aportului în natură sau/şi în numerar, a rezervelor încorporate şi a profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau altor operaţiuni care conduc la modificarea acestuia.

În procesul de constituire a capitalului social se disting două momente şi anume:1. Subscrierea capitalului social de către asociaţi sau acţionari în baza contractului de

societate şi a statutului societăţii;2. Vărsarea aporturilor subscrise anterior în natură şi/sau în numerar, operaţie în urma căreia

are loc realizarea efectivă a capitalului social subscris vărsat.Capitalul subscris nevărsat este capitalul pe care proprietarii întreprinderii s-au angajat să-l

pună la dispoziţia unităţii patrimoniale cu ocazia înfiinţării acesteia.Capitalul subscris vărsat exprimă de fapt partea din capitalul subscris care a fost fizic depusă

la dispoziţia unităţii patrimoniale de către proprietari.Pe parcursul funcţionării întreprinderii, capitalul social poate înregistra anumite creşteri prin

emisiunea de noi acţiuni, reprezentative cu aporturi în bani şi/sau în natură şi prin operaţiuni interne (încorporarea de rezerve, capitalizarea profitului, ş.a.) sau poate avea loc reducerea capitalului social prin rambursarea unei părţi din acesta către acţionari sau asociaţi, ori pentru acoperirea unor pierderi.

Vărsarea capitalului social constă în aducerea şi integrarea în activul patrimonial a aporturilor în bani şi/sau în natură, subscrise anterior, care contribuie la realizarea obiectului de activitate al societăţii.

Pentru reflectarea în contabilitate a procesului de constituire a capitalului social se folosesc o serie de conturi, dintre care se reţin:

Contul 101 “Capital social“; cont de pasiv ce se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:

*Contul 1011 “Capital subscris nevărsat“ - cont de pasiv;*Contul 1012 “Capital subscris vărsat“ - cont de pasiv;*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ - cont de activ;*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cont de activ;*Contul 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“

- cont de activ;*Contul 21x “Imobilizări Corporale“ - cont de activ;*Contul 301 “Materii prime“ - cont de activ;*Contul 371 “Mărfuri“ - cont de activ.Contul 1011 “Capital subscris nevărsat“ este cont de capitaluri proprii care exprimă

obligaţia unităţii patrimoniale faţă de acţionari sau asociaţi. Din punct de vedere al funcţiei contabile este un cont de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se urmăreşte procesul de subscriere a capitalului de către asociaţi sau acţionari până în momentul vărsării lui, în bani sau în natură.

Tot cu ajutorul său se urmăreşte menţinerea nivelului capitalului social declarat la Registrul Comerţului potrivit Adunării Generale a Acţionarilor şi Asociaţilor.

Fiind cont de pasiv îşi începe activitatea prin a se credita şi se creditează cu valoarea capitalului subscris de asociaţi şi acţionari potrivit declaraţiei de subscriere şi actului constitutiv, prin debitul contului 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“.

Se debitează pe măsura depunerii de către acţionari sau asociaţi a aporturilor subscrise în corespondenţă cu creditul contului 1012 “Capital subscris vărsat“.

Soldul final creditor (S.F.C.) al contului semnifică capitalul subscris şi nevărsat.Schematic, conţinutul economic al contului 1011 “Capital subscris nevărsat“ se prezintă

astfel:D 1011 C1012 456  S.F.C.

 Contul 1012 “Capital subscris vărsat“ exprimă valoarea efectivă a capitalului social

constituit în urma vărsării aporturilor în numerar şi/sau în natură de către asociaţi şi acţionari, precum şi a mişcării acestuia (creşteri sau diminuări). Este un cont de pasiv ce se înscrie în

58

Page 3: capitolul 4 analiza conturilor

structura capitalurilor permanente care exprimă obligaţia societăţii faţă de asociaţi pentru capitalul vărsat pe întreaga durată de existenţă a unităţii patrimoniale.

Se creditează cu valoarea capitalului vărsat în bani sau în natură de către asociaţi sau acţionari şi cu valoarea rezervelor destinate măririi capitalului social (debitul contului 1011 “Capital subscris nevărsat“ şi debitul contului 106 “Rezerve“).

Se debitează cu ocazia retragerii aporturilor de capital de către asociaţi sau acţionari şi cu diminuările de capital efectuate potrivit legii pentru compensarea pierderilor realizate după încheierea exerciţiului (creditul conturilor 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ şi 121 “Profit şi pierdere“).

Soldul final creditor al contului exprimă capitalul social subscris şi vărsat la finele perioadei de gestiune.

Schematic, corespondenţele contului 1012 “Capital subscris vărsat“ se prezintă astfel:D 1012 C456 1011121 106

  S.F.C.

 Cele două conturi de capital, respectiv 1011 “Capital subscris nevărsat“ şi 1012 “Capital

subscris vărsat“ asigură reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice de subscriere şi vărsare efectivă a aporturilor în bani şi în natură şi menţinerea mărimii capitalului declarat.

 Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ face parte din clasa

conturilor de terţi, grupa decontărilor cu asociaţii iar în structura patrimoniului se înscrie la active circulante sub formă de creanţe sau active în decontare. Din punct de vedere al funcţiei contabile este un cont de activ.

Se debitează cu drepturile de creanţă asupra asociaţilor şi acţionarilor constituite pe baza declaraţiei de subscriere sau a contractului de societate şi se creditează cu stingerea acestor drepturi de creanţă ca urmare a vărsării aporturilor în bani şi în natură.Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ se prezintă schematic astfel:

D 456 C1011 2055121 2085311 21x  301  302  303  371  5121  5311  1012S.F.D.  Se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:*Contul 1011 “Capital subscris nevărsat“ cu drepturile de creanţă asupra acţionarilor sau

asociaţilor constituite pentru aporturile subscrise de aceştia.*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi contul 5311 “Casa în lei“, cu sumele achitate

asociaţilor cu ocazia retragerii capitalului.Se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor:*Conturile de active imobilizate (205 267) şi active circulante sub formă de stocuri şi

producţie în curs de execuţie (301 381) corespunzător categoriei de bunuri depuse ca aport;*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“, cu valoarea aportului în bani la capitalul social depus

în contul de disponibil la bancă;*Contul 5311 “Casa în lei“, pentru depunerea aportului la capital în numerar prin casieria

unităţii patrimoniale;*Contul 1012 “Capital subscris vărsat“, cu părţile sociale de capital retrase de asociaţi.Soldul final debitor al contului 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“

reprezintă aportul de capital subscris şi nevărsat, respectiv drepturile de creanţă faţă de asociaţii care nu au depus integral capitalul subscris. 4.1.2 Exemple de operaţiuni economice privind capitalul social 

59

Page 4: capitolul 4 analiza conturilor

Operaţia nr. 1 - Se înregistrează constituirea unei societăţi comerciale pe acţiuni cu subscrierea integrală a aporturilor în numerar şi în natură, astfel:

- disponibilităţi băneşti în contul de la bancă: 7.000.000 lei;- brevet de invenţie în valoare de 5.000.000 lei;- program informatic în valoare de 3.000.000 lei;- calculator electronic în valoare de 12.000.000 lei;- mărfuri în valoare de 2.000.000 lei.   

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC : - Operaţia presupune subscrierea capitalului social de către acţionari în baza contractului de societate şi a statului societăţii. Potrivit acestei operaţii:-cresc drepturile de creanţă asupra acţionarilor;-creşte capitalul subscris nevărsat.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) ”Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“29.000.000 lei +x(P) “Capital subscris nevărsat“ 29.000.000 lei

R2 456 D R2 1011 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 456 = 1011 29.000.000Operaţia nr. 2 - Se înregistrează vărsarea integrală a aporturilor subscrise anterior de către

acţionari:

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia se referă la integrarea aporturilor în activul patrimonial:-cresc activele imobilizate şi activele circulante pe seama aporturilor vărsate;-scad drepturile de creanţă asupra acţionarilor.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Conturi la bănci în lei“ 7.000.000 lei+x(A) “Concesiuni, brevete şi alte drepturi 5.000.000 lei şi valori similare“ +x(A) “Alte imobilizări necorporale“ 3.000.000 lei+x(A) “Mijloace fixe diverse“ 1.200.000 lei+x(A) “Mărfuri“ 2.000.000 lei-x(A) “Decontări cu asociaţii privind 29.000.000 lei capitalul“

R2 5121 D  

R2 205 D 

R2 208 D

 

R2 213 D R2 371 D 

R3 456 Cd) FORMULA CONTABILĂ :

% = 456 29.000.000 5121 7.000.000 205 5.000.000 208 3.000.000 213 12.000.000 371 2.000.000

 Operaţia nr. 3 În urma vărsării aporturilor de către acţionari se înregistrează realizarea

capitalului social în valoare de 29.000.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia reflectă constituirea efectivă a capitalului social: - scade capitalul subscris nevărsat;

60

LEGENDA: - R2 - Regula a 2-a de funcţionare a conturilor;- R3 - Regula a 3-a de funcţionare a conturilor ;- D - Se debitează;- C - Se creditează.

Page 5: capitolul 4 analiza conturilor

- creşte capitalul subscris vărsat.b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI+x(P) “Capital subscris vărsat“ 29.000.000 lei-x(P) “Capital subscris nevărsat“ 29.000.000 lei

R2 1012 C R3 1011 D

d) FORMULA CONTABILĂ:1011 = 1012 29.000.000

 Operaţia nr. 4 În baza hotărârii Adunării generale a asociaţilor se înregistrează

rambursarea către asociaţi a unei părţi din capitalul social vărsat de către aceştia în sumă de 4.000.000 lei.

Această operaţie presupune reflectarea în contabilitate a altor operaţiuni ce au avut loc concomitent astfel: 

4.1 Reducerea capitalului social prin rambursarea unei părţi către asociaţiANALIZA CONTABILĂ:

a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia determină micşorarea capitalului social subscris vărsat cu partea cuvenită asociaţilor care se retrag.b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(A) “Decontări cu asociaţii privind 4.000.000 lei capitalul“-x(P) “Capital subscris vărsat“ 4.000.000 lei

R3 456 C R3 1012 D

d) FORMULA CONTABILĂ:1012 = 456 4.000.000

  

4.2 Rambursarea unei părţi din capital către asociaţi prin contul de la bancăANALIZA CONTABILĂ:

a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţia determină scăderea disponibilităţilor băneşti aflate în contul de la bancă prin restituirea lor către asociaţib) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Decontări cu asociaţii privind 4.000.000 lei capitalul“-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 4.000.000 lei

R2 456 D R3 5121 C

d) FORMULA CONTABILĂ : 456 = 5121 4.000.000

  

Operaţia nr. 5 Se înregistrează creşterea capitalului social prin încorporarea rezervelor în sumă de 3.000.000 lei. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia generează o creştere a capitalului social subscris vărsat concomitent cu o diminuare a rezervelor capitalizate.b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI+x(P) “Capital subscris vărsat“ 3.000.000 lei-x(P) “Rezerve“ 3.000.000 lei

R2 1012 D R3 106 C

d) FORMULA CONTABILĂ:106 = 1012 3.000.000

  

61

Page 6: capitolul 4 analiza conturilor

4.1.3 Contabilitatea rezervelor şi a fondurilor proprii 

4.1.3.1 Contabilitatea rezervelor

  Rezervele se constituie în principiu pe seama cotelor afectate anual din rezultatul exerciţiului financiar (profit repartizat în acest scop potrivit legii sau statutului de funcţionare).

Pentru urmărirea în contabilitate a rezervelor se foloseşte contul 106 “Rezerve“, cont de capitaluri proprii, cu funcţie contabilă de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervelor constituite sau utilizate de societate.

Contul 106 “Rezerve“ se creditează cu sumele repartizate din profitul exerciţiului curent pentru constituirea de rezerve prin debitul contului 129 “Repartizarea profitului“.

Se debitează prin creditul conturilor:*Contul 1012 “Capital subscris vărsat“ cu rezervele utilizate pentru creşterea capitalului

social;*Contul 121 “Profit şi pierdere“, cu rezervele destinate acoperirii pierderilor din exerciţiul

curent.Soldul final creditor reflectă rezervele existente.Schematic, conţinutul economic al contului 106 “Rezerve“ se prezintă astfel:

D 106 C1012 129

121    S.F.C.

 4.1.3.2. Contabilitatea fondurilor proprii  Fondurile proprii se constituie de către societăţile comerciale cu scopul de a susţine financiar activitatea de investiţii ori pentru stimularea personalului care a participat la realizarea de profit. Reţinem următoarele categorii de fonduri proprii ce se constituie potrivit legii: fondul de participare la profit şi fondul pentru constituirea surselor proprii de finanţare.

Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economice privind fondurile proprii se folosesc conturile: contul 424 “Participarea personalului la profit“ şi contul 1068 “Alte rezerve“. În cadrul acestuia din urmă se deschide un analitic distinct numit “Fond de dezvoltare“.

Contul 424 “Participarea personalului la profit“ ţine evidenţa constituirii şi utilizării fondului de participare a angajaţilor la profit. Este cont de capitaluri proprii cu funcţie contabilă de pasiv.

Se creditează cu sumele repartizate din profitul net realizat în exerciţiul financiar curent şi destinat finanţării premiilor din profit acordate salariaţilor prin debitul contului 129 “Repartizarea profitului“.

Se debitează prin creditul contului 424 “Participarea personalului la profit cu sumele utilizate din fondul de participare la profit pentru stimularea salariaţilor.

Soldul final creditor reflectă fondul de participare la profit , neutilizat.Schematic, corespondenţele contului 424 “Participarea personalului la profit“ se prezintă

astfel:

D 424 C424 129  S.F.C.

 Contul 1068 “Alte rezerve“ ţine evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor destinate

finanţării cheltuielilor privind investiţiile. Este cont de capitaluri proprii cu funcţie contabilă de pasiv.Se creditează cu profitul net din exerciţiul curent repartizat pentru constituirea surselor

proprii de finanţare prin debitul contului 129 “Repartizarea profitului“.Se debitează cu sumele consumate din alte fonduri proprii în corespondenţă cu creditul

contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.Soldul final creditor reprezintă alte fonduri proprii constituite.Schematic, conţinutul economic al contului 1068 “Alte rezerve“ se prezintă astfel:

D 1068 C5121 129

62

Page 7: capitolul 4 analiza conturilor

  S.F.C.

4.1.3.3 Exemple de operaţiuni economice privind rezervele şi fondurile proprii 

Operaţia nr. 1 Se înregistrează constituirea de rezerve în valoare de 3.800.000 lei pe seama profitului net realizat în exerciţiul financiar curent.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune constituirea de rezerve pe seama profitului net:- cresc rezervele constituite;- cresc repartizările efectuate din profit.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Repartizarea profitului“ 3.800.000 lei+x(P) “Rezerve“ 3.800.000 lei

R2 129 D R2 106 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 129 = 106 3.800.000 lei

 Operaţia nr. 2 Se înregistrează utilizarea de rezerve pentru creşterea capitalului social în

sumă de 1.601.000 lei şi pentru acoperirea pierderilor din exerciţiul curent de 301.000 lei.ANALIZA CONTABILĂ:

a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţia determină modificarea structurii capitalurilor proprii prin diminuarea rezervelor şi pe seama acestora creşterea capitalului social şi compensarea pierderii.b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI+x(P) “Capital subscris vărsat“ 1.601.000 lei+x(P) “Profit şi pierdere“ 301.000 lei-x(P) “Rezerve“ 1.900.000 lei

R2 1012 C R2 121 C R3 106 D

d) FORMULA CONTABILĂ:106 = % 1.900.000

1012 1.601.000 121 301.000

 Operaţia nr. 3 Se constituie fondul de participare la profit în sumă de 2.800.000 lei şi

fondul pentru constituirea surselor proprii de finanţare în sumă de 7.450.000 lei pe seama profitului net repartizat în acest scop.

  ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura constituirii fondurilor proprii din profitul net al exerciţiului curent: - cresc fondurile proprii; - creşte repartizarea din profit.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Repartizarea profitului“10.250.000 lei+x(P) “Participarea personalului la profit“2.800.000 lei+x (P) “Alte rezerve“, analitic distinct7.450.000 lei

R2 129 D R2 424 C R2 1068/Fd.dezv. C

d) FORMULA CONTABILĂ:129 = % 10.250.000

424 2.800.000 1068/Fd. dezv. 7.450.000

 Operaţia nr. 4 Se acordă premii din profit salariaţilor unităţii patrimoniale în sumă de

2.800.000 lei

63

Page 8: capitolul 4 analiza conturilor

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia determină modificarea capitalurilor proprii şi punerea în evidenţă a obligaţiei faţă de salariaţi astfel: -scade fondul de participare la profit -creşte obligaţia faţă de personalul care a participat la obţinerea de profitb) BILANŢ : A= P + x - x c) CONTURI+x(P) “Drepturile de participarea a personalului la profit“ 2.800.000 lei -x(P) ”Participarea personalului la profit“ 2.800.000 lei

R2 117 C R3 424 D

d) FORMULA CONTABILĂ:117 = 424 2.800.000

  

4.2 Contabilitatea activelor imobilizate 

4.2.1 Contabilitatea imobilizărilor necorporale 

Imobilizările necorporale cuprind:a) Cheltuielile de constituire reprezintă acea categorie de cheltuieli efectuată pentru

înfiinţarea unităţii patrimoniale. Este vorba aici de cheltuieli şi alte taxe de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate, cheltuieli cu emiterea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, etc. Aceste cheltuieli de înfiinţare având calitatea de imobilizări, se vor amortiza pe o perioadă de cel mult 5 ani.

Contabilitatea activelor imobilizate necorporale este realizată cu ajutorul contului de gradul I 201 “Cheltuieli de constituire“, cont de imobilizări necorporale cu funcţie contabilă de activ. Principalele corespondenţe ale acestui cont sunt prezentate schematic astfel:

 D 201 C5121 280

5311  

404  

S.F.D.  

Se debitează cu cheltuielile ocazionate de înfiinţarea societăţii comerciale prin creditul conturilor:

*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“, pentru sumele cheltuite cu ocazia înfiinţării societăţii comerciale pe seama disponibilului bănesc aflat la bancă;

*Contul 5311 “Casa în lei“, pentru a evidenţia cheltuielile efectuate cu plata în numerar;*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, pentru cheltuielile de constituire efectuate prin

intermediul unor unităţi specializate.Se creditează în corespondenţă cu debitul contului 280 “Amortizări privind imobilizările

necorporale“ pentru a înregistra cheltuielile de constituire amortizate integral.Soldul final debitor al contului reflectă valoarea cheltuielilor de constituire efectuate şi

neamortizate încă.b) Cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor

lucrări sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezintă garanţia realizării unei eficienţe.

Contabilitatea este organizată cu ajutorul contului 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“, care din punct de vedere al conţinutului economic este un cont de active imobilizate necorporale, cu funcţie contabilă de activ. Prezintă următoarele corespondenţe mai semnificative prezentate schematic.

D 203 C233 205

404 280

64

Page 9: capitolul 4 analiza conturilor

721 6583

S.F.D.    Contul 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“ se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:

*Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“ pentru a evidenţia valoarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare recepţionate pe seama imobilizărilor în curs;

*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, pentru lucrările şi proiectele de cercetare şi dezvoltare achiziţionate de la terţi;

*Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“, pentru lucrările de cercetare şi dezvoltare efectuate pe cont propriu.

Se creditează prin debitul conturilor:*Contul 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori

similare“, pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare aferente brevetelor sau licenţelor;*Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“, cu valoarea cheltuielilor de

cercetare şi dezvoltare amortizate integral:*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea

neamortizată a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare cedate.Soldul final al contului 203 “Cheltuieli de cercetare - dezvoltare“ este debitor şi reprezintă

valoarea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare existente. Se amortizează pe o perioadă de cel mult cinci ani.

c) Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare, reprezintă acea categorie de imobilizări necorporale ce cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu în patrimoniul unităţii primitoare. Activele imobilizate necorporale incluse în această categorie se amortizează pe durata stabilită conform contractului.

Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică şi de comerţ şi altor drepturi şi valori similare este realizată cu ajutorul contului 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“. Este un cont de active imobilizate necorporale cu funcţie contabilă de activ. Prezintă următoarele corespondenţe mai importante care se prezintă schematic astfel:

 D 205 C203 280233 6583404  

456  

721  

S.F.D.   

Contul 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“, se debitează în următoarele corespondenţe:

*Contul 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“, cu valoarea brevetelor, licenţelor şi altor valori similare recepţionate;

*Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“ pentru a evidenţia finalizarea şi recepţionarea lucrărilor de investiţii din perioadele anterioare;

*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, pentru brevetele sau licenţele achiziţionate de la terţi;*Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“ pentru a înregistra brevetele,

licenţele şi alte valori similare realizate pe cont propriu;*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, pentru aportul în natură

adus de asociaţi la capitalul societăţii comerciale.Se creditează prin debitul conturilor:*Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“, cu valoarea amortizată a

brevetelor şi a altor drepturi similare cedate:*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea

neamortizată înregistrată la cedarea acestor imobilizări necorporale.Soldul final debitor al contului reprezintă brevetele, licenţele şi alte drepturi şi valori similare

existente.d) Fondul comercial se regăseşte în structura activelor imobilizate necorporale numai dacă

se aduce ca aport la înfiinţare sau în cazul în care se cumpără.

65

Page 10: capitolul 4 analiza conturilor

Contabilitatea este organizată prin intermediul contul 207 “Fond comercial“, cont de active imobilizate necorporale cu funcţie contabilă de activ. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului de comerţ care concură la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului activităţii unităţii sub formă de: clientelă, debuşee, reputaţie, părţi de firmă, segmente de piaţă şi alte elemente necorporale. Fondul comercial se determină ca diferenţă între valoarea de aport sau costul de achiziţie, după caz, şi valoarea activului net al acestuia.

Contul 207 “Fond comercial“ prezintă următoarele corespondenţe: 

D 207 C404 280456 6583S.F.D.  

 Se debitează prin creditul conturilor:*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“ cu valoarea fondului comercial achiziţionat de la terţi;*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu valoarea fondului

comercial aportat la capitalul societăţii.Se creditează prin debitul conturilor:*Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“, cu valoarea fondului comercial

cedat pentru partea amortizată până în momentul cedării;*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea

neamortizată a fondului comercial cedat.Soldul final debitor al contului 207 “Fond comercial“ reprezintă valoarea fondului comercial

existent.e) Alte imobilizări necorporale se referă în special la programele informatice create de

unitate sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii ale unităţii patrimoniale. Contul care ţine evidenţa acestor imobilizări este 208 “Alte imobilizări necorporale“, cont de active imobilizate, cu funcţie contabilă de activ. Acest cont prezintă următoarele corespondenţe:

 D 208 C404 280

456 6583

721  

S.F.D.   

Se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, pentru a înregistra valoarea programelor informatice

achiziţionate de la terţi;*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, pentru valoarea de aport a

programelor informatice aduse de asociaţi la capitalul societăţii;*Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“ pentru valoarea acestor

imobilizări necorporale realizate pe cont propriu.Se creditează prin debitul următoarelor conturi corespondente:*Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“ cu valoarea altor imobilizări

necorporale scoase din activ ca urmare a amortizării integrale;*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea altor

imobilizări necorporale care nu au fost amortizate.Soldul final debitor reprezintă valoarea altor imobilizări necorporale existente.

Activele imobilizate sunt reprezentate de acele bunuri şi valori destinate să folosească de o manieră durabilă mai multe exerciţii în desfăşurarea activităţii unităţii patrimoniale. Ele nu se consumă la prima utilizare deoarece participă la mai multe circuite economice.

Activele imobilizate se diferenţiază în contabilitate pe următoarele grupe:*imobilizări necorporale;*imobilizări corporale;*imobilizări în curs necorporale şi corporale;*imobilizări financiare. 

66

Page 11: capitolul 4 analiza conturilor

4.2.2 Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările necorporale 

Operaţia nr. 1 - O societate comercială pe acţiuni înregistrează taxe pentru înscriere şi înmatriculare achitate în numerar în sumă de 350.000 lei şi alte cheltuieli legate de înfiinţarea societăţii facturate de o unitate specializată în sumă de 720.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC : - Operaţia generează cheltuieli de înfiinţare a societăţii cu afectarea numerarului din casierie şi punerea în evidenţă a obligaţiei faţă de terţib) BILANŢ: A + x - x = P A + x = P + x

c) CONTURI

+x(A) “Cheltuieli de constituire“ 1.070.000 lei-x(A) “Casa în lei“350.000 lei+x(P) “Furnizori de imobilizări“ 720.000 lei

R2 201 D R3 5311 D R2 404 D

d) FORMULA CONTABILĂ:201 = % 1.070.000

5311 350.000 404 720.000

 Operaţia nr. 2 Se înregistrează realizarea unui brevet de invenţie pe cont propriu la costul

de producţie de 7.000.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC : - Operaţia determină punerea în evidenţă a brevetului de invenţie realizat de unitate prin efort propriu:- cresc imobilizările necorporale sub forma brevetului de inventator;- cresc veniturile din producţia de imobilizări necorporale.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Concesiuni, brevete şi alte 7.000.000 lei drepturi şi valori similare“ +x(P) “Venituri din producţia de 7.000.000 lei imobilizări necorporale“

R2 205 D 

R2 721 C 

d) FORMULA CONTABILĂ:205 = 721 7.000.000

 Operaţia nr. 3 Se înregistrează cedarea unui program informatic cu valoarea de intrare de

6.000.000 lei, amortizat 70%, respectiv 4.200.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia se referă la scoaterea din evidenţă a programului informatic:- scad activele imobilizate necorporale;- scade amortizarea înregistrată până în momentul cedării;- cresc cheltuielile extraordinare cu valoarea neamortizată a programului informatic cedat.b) BILANŢ: A + x - x = P A- x = P - x

c) CONTURI

+x(A) “Cheltuieli privind activele 1.800.000 lei cedate“-x(A) “Alte imobilizări necorporale“6.000.000 lei-x(P) “Amortizări privind imobilizările 4.200.000 lei necorporale“

R2 6583 D R3 208 C R3 280 D

d) FORMULA CONTABILĂ:% = 208 6.000.000

280 4.200.000 6583 1.800.000

 

67

Page 12: capitolul 4 analiza conturilor

Operaţia nr. 4 Se înregistrează scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire amortizate integral în valoare de 380.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia determină scăderea activelor imobilizate necorporale concomitent cu scăderea amortizării acestora.b) BILANŢ: A- x = P - x c) CONTURI-x(A) “Cheltuieli de constituire“380.000 lei-x(P) “Amortizări privind imobilizările 380.000 lei necorporale“

R3 201 C R3 280 D 

d) FORMULA CONTABILĂ:280 = 201 380.000

  

4.2.3 Contabilitatea imobilizărilor corporale 

Imobilizările corporale sunt reprezentate de acele bunuri care servesc activitatea de producţie şi comerţ în mai multe exerciţii financiare. Ele se găsesc sub formă de terenuri şi mijloace fixe.

Contabilitatea terenurilor este realizată cu ajutorul contului 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“, cont de active imobilizate corporale cu funcţie contabilă de activ.

Contul 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“ se debitează prin creditul conturilor:*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“ cu valoarea terenurilor achiziţionate de la terţi;*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu valoarea terenurilor

aduse ca aport la capitalul societăţii;*Contul 231 “Imobilizări corporale în curs“, cu valoarea amenajărilor de terenuri, executate

în regie proprie.Se creditează prin debitul conturilor:* Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu valoarea terenurilor

aportate, retrase de asociaţi;* Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea

terenurilor scoase din gestiune prin vânzare.Soldul debitor al contului 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“ reprezintă valoarea

terenurilor şi amenajărilor la terenuri existente în patrimoniu.Schematic, conţinutul economic al contului 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“ se

prezintă astfel: 

D 211 C404 456

456 6583

231  

S.F.D.   Mijloacele fixe reprezintă obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi

îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:- are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;- are o durată normală de utilizare mai mare de un an;Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, la

încadrarea lor ca mijloace fixe, se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set;La intrarea în patrimoniu mijloacele fixe se înregistrează în contabilitate la valoarea de

intrare, ce este reprezentată:a)de preţul de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;b)de costul de producţie pentru mijloacele fixe constituite sau produse de unitatea

patrimonială;c)de valoarea rămasă actualizată în urma reevaluării mijloacelor fixe în baza unei dispoziţii

legale exprese;

68

Page 13: capitolul 4 analiza conturilor

d) de valoarea actuală pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit. La stabilirea valorii actuale se va ţine cont de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice sau similare şi de gradul de uzură fizică a mijloacelor fixe primite.

e) de valoarea de aport acceptată de părţi pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc., conform prevederilor din statute sau contracte, determinată prin expertiză.

Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe este organizată pe fiecare obiect de evidenţă contabilă în parte.

Pentru organizarea contabilităţii sintetice a mijloacelor fixe se foloseşte contul 21x “Imobilizări corporale“, cont de imobilizări corporale amortizabile. Prezintă următoarele corespondenţe mai importante:

 D 21x C404 281231 6583456 101101 456722  S.F.D.  

 Se debitează prin creditul conturilor:*  Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, cu valoarea mijloacelor fixe achiziţionate de la terţi;* Contul 231 “Imobilizări corporale în curs“, cu valoarea mijloacelor fixe realizate şi

recepţionate pe seama investiţiilor în curs;* Contul 456  ”Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ şi contul 101 “Capital“ cu

valoarea de aport la capital a mijloacelor fixe aduse de asociaţi sau întreprinzătorul individual;* Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale“ cu valoarea mijloacelor fixe

obţinute din producţia proprie.Se creditează prin debitul conturilor:* Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale“, cu valoarea de intrare a mijloacelor

fixe amortizate până în momentul ieşirii din patrimoniu prin vânzare sau urmare expirării duratei de funcţionare;

*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea neamortizată la data ieşirii din gestiune a mijloacelor fixe;

*Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu valoarea mijloacelor fixe retrase de întreprinzătorul individual sau de asociaţi.

Soldul debitor al contului reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe existente în patrimoniu la acea dată.  4.2.4 Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările corporale   Operaţia nr. 1 O societate comercială achiziţionează terenuri la cost de achiziţie 4.500.000 lei, TVA 19% şi mijloace fixe la cost de achiziţie 9.200.000 lei, TVA 19% în baza facturii primite de la furnizori şi a contractelor de vânzare-cumpărare.

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune achiziţionarea de imobilizări corporale de la furnizori: - cresc activele imobilizate corporale sub forma terenurilor şi a mijloacelor fixe;- creşte obligaţia faţă de furnizori;- creşte T.V.A. aferentă cumpărărilor de bunuri.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Terenuri şi amenajări de terenuri“ 4.500.000 lei+x(A) “Instalaţii …“9.200.000 lei+x(A) “TVA deductibilă“ 2.603.000 lei+x(P) “Furnizori de imobilizări“ 16.303.000 lei

R2 211 D R2 213x D R2 4426 D R2 404 C

d) FORMULA CONTABILĂ:

69

Page 14: capitolul 4 analiza conturilor

% = 404 16.303.000 211 4.500.000 213x 9.200.000 4426 2.603.000

Operaţia nr. 2 Se înregistrează cedarea unor mijloace de transport a căror valoare de intrare este de 7.601.000 lei şi sunt amortizate 65%, adică 4.940.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura scoaterii din evidenţă a mijloacelor fixe cedate:- scad mijloacele fixe cedate;- scade amortizarea înregistrată până în momentul cedării;- cresc cheltuielile extraordinare cu valoarea neamortizată a programului informatic cedat.b) BILANŢ: A + x - x = P A - x = P - x

c) CONTURI

+x(A) ”Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ 2.660.000 lei -x(A) “Instalaţii …“7.601.000 lei-x(P) “Amortizări privind imobilizările 4.940.000 lei corporale“

R2 6583 D R3 213x C R3 281 D

d) FORMULA CONTABILĂ:% = 213x 7.601.000

6583 2.660.000 281 4.940.000

 Operaţia nr. 3 În baza facturii furnizorului se înregistrează lucrări de modernizări efectuate

la mijloacele fixe din dotare în valoare de 4.000.000 lei, TVA 19%.

 ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia de modernizare este de natura achiziţionării de mijloace fixe:- cresc mijloacele fixe;- creşte TVA deductibilă;- creşte obligaţia faţă de terţi.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x (A) “Instalaţii …“ 4.000.000 lei+x(A) “TVA deductibilă“ 760.000 lei+x (P) “Furnizori de imobilizări“ 4.760.000 lei

R2 213x D R2 4426 D R2 404 C

d) FORMULA CONTABILĂ:% = 404 4.760.000

21x 4.000.000 4426 760.000

Operaţia nr. 4 Se înregistrează cedarea terenurilor la valoarea de intrare de 12.000.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura scoaterii din evidenţă a terenurilor: - scad terenurile; - cresc cheltuielile extraordinare.b) BILANŢ : A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli privind activele 12.000.000 lei cedate“ -x(A) “Terenuri şi amenajări de terenuri“ 12.000.000 lei

R2 6583 D R3 211 C

d)FORMULA CONTABILĂ:6583 = 211 12.000.000

70

Page 15: capitolul 4 analiza conturilor

  

4.2.5 Contabilitatea imobilizărilor în curs 

Imobilizările în curs reprezintă investiţiile neterminate până la finele exerciţiului financiar, precum şi avansurile acordate furnizorilor de imobilizări. Deoarece investiţiile au ca finalitate fie o imobilizare necorporală sau o imobilizare corporală, în contabilitate există două conturi distincte, şi anume:

*Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“;*Contul 231 “Imobilizări corporale în curs.Contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“ ţine evidenţa investiţiilor ce au ca

finalizare o imobilizare necorporală (brevet de invenţie, program informatic, etc.) cât şi evidenţa avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale. Este cont de active imobilizate necorporale cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează prin creditul conturilor:*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs facturate

de furnizori;*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“, cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizări;*Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu imobilizările necorporale

în curs, aportate de asociaţi la capitalul social; *Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“, cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs, realizate pentru nevoi proprii.

Se creditează prin debitul conturilor:*Contul 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“; contul 205 “Concesiuni, brevete şi alte

drepturi şi valori similare şi contul 208 “Alte imobilizări necorporale“ pentru a înregistra valoarea imobilizărilor necorporale în curs terminate şi recepţionate ca imobilizări necorporale;

*Contul 404 “Furnizori de imobilizări“ pentru a evidenţia valoarea avansurilor decontate furnizorilor.

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale în curs.Schematic corespondenţele contului 233 “Imobilizări necorporale în curs“ se prezintă astfel:

D 233 C404 203

5121 205

456 208

721 404

S.F.D.   

Imobilizările corporale în curs reprezintă investiţiile în curs de execuţie efectuate în regie proprie sau în antrepriză evaluate la costul de producţie, respectiv la costul de achiziţie şi care reprezintă preţul de deviz al investiţiei. Acestea vor fi trecute în categoria mijloacelor fixe după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune.

Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs este organizată cu ajutorul contului 231 “Imobilizări corporale în curs“. Conţinutul său economic îl plasează în clasa conturilor de imobilizări corporale. Contul are funcţie contabilă de activ.

Se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:* Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, cu valoarea imobilizărilor corporale în curs facturate

de furnizori;* Contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ pentru aportul în natură la

capitalul societăţii comerciale reprezentat prin imobilizări corporale în curs;*Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale“, cu valoarea imobilizărilor

corporale în curs, realizate în regie proprie;*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ pentru a evidenţia avansurile acordate furnizorilor de

imobilizări corporale.Se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor:* Contul 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“ şi contul 21x “Imobilizări corporale“, pentru

a înregistra valoarea amenajărilor de terenuri şi a mijloacelor fixe recepţionate prin terminarea investiţiei corporale în curs:

* Contul 404 “Furnizori de imobilizări“, cu valoarea avansurilor decontate furnizorilor.Soldul debitor al contului reflectă valoarea imobilizărilor corporale în curs.

71

Page 16: capitolul 4 analiza conturilor

  4.2.6 Exemple de operaţiuni economice privind imobilizările în curs 

Operaţia nr. 1 O societate comercială înregistrează recepţionarea unui mijloc fix realizat în regie proprie la costul de producţie de 20.000.000 lei, din care pe seama unei investiţii din exerciţiul precedent 16.000.000 lei şi din efortul propriu al unităţii în exerciţiul curent de 4.000.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura obţinerii de mijloace fixe pe seama investiţiilor neterminate din exerciţiul precedent şi a lucrărilor de investiţii din perioada curentă:- cresc mijloacele fixe recepţionate;- scad imobilizările corporale în curs urmare a finalizării şi punerii în funcţiune a mijlocului fix;- cresc veniturile din producţia de imobilizări corporale pentru efortul financiar cu investiţiile efectuate în exerciţiul curent.b) BILANŢ: A + x - x = P A + x = P + x

c) CONTURI

+x (A)“Mijloace fixe diverse“ 20.000.000 lei-x (A)“Imobilizări corporale în curs“16.000.000 lei+x (P) “Venituri din producţia de4.000.000 lei imobilizări corporale“

R2 21x D R3 231 C R2 722 C

d) FORMULA CONTABILĂ:21x = % 20.000.000

231 16.000.000 722 4.000.000

 Operaţia nr. 2 - O societate comercială acordă un avans antreprenorului general pentru

realizarea unei lucrări de investiţii în antrepriză. Valoarea avansului acordat prin bancă este de 8.000.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune constituirea unui drept de creanţă asupra furnizorului de mijloace fixe:- cresc imobilizările corporale în curs cu valoarea avansului acordat ;- scad disponibilităţile băneşti din contul de la bancă.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Imobilizări corporale în curs“ 8.000.000 lei-x(A) “Conturi la bănci în lei“8.000.000 lei

R2 231 D R3 5121 C

d) FORMULA CONTABILĂ231 = 5121 8.000.000

 Operaţia nr. 3 Societatea comercială înregistrează situaţia de lucrări facturată de

antreprenor în valoare de 18.000.000 lei, TVA 19%.ANALIZA CONTABILĂ:

a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune evidenţierea investiţiei corporale în curs facturată de antreprenor:- scad activele imobilizate necorporale;- scade amortizarea înregistrată până în momentul cedării;- cresc cheltuielile extraordinare cu valoarea neamortizată a programului informatic cedat.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Imobilizări corporale în curs“ 18.000.000 lei+x(A) “TVA deductibilă“3.420.000 lei+x(P) “Furnizori de imobilizări“

R2 231 D R2 4426 D R2 404 C

72

Page 17: capitolul 4 analiza conturilor

21.420.000 leid) FORMULA CONTABILĂ:

% = 404 21.420.000 231 18.000.000 4426 3.420.000

 Operaţia nr. 4 Societatea comercială înregistrează decontarea obligaţiei faţă de

antreprenor în sumă de 21.420.000 lei, ţinând seama de avansul acordat acestuia în sumă de 8.000.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia presupune stingerea obligaţiei faţă de furnizori:- scade dreptul de creanţă constituit din avansul acordat;- scad disponibilităţile băneşti din contul de la bancă;- scade obligaţia faţă de furnizori.b) BILANŢ: A - x = P- x c) CONTURI-x(A) “Imobilizări corporale în curs“ 8.000.000 lei-x(A) “Conturi la bănci în lei“13.420.000 lei-x (P) “Furnizori de imobilizări“ 21.420.000 lei

R3 231 C R3 5121 C R3 404 D

d) FORMULA CONTABILĂ:404 = % 21.420.000

231 8.000.000 5121 13.420.000

 Operaţia nr. 5 Se recepţionează mijlocul fix pe seama lucrării de investiţii realizate în

antrepriză la costul de producţie de 18.000.000 lei 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura intrării în patrimoniu a mijloacelor fixe:- cresc mijloacele fixe;- scad imobilizările corporale în curs.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Instalaţii …“ 18.000.000 lei-x(A) “Imobilizări corporale în curs“18.000.000 lei

R2 213x D R3 231 C

d) FORMULA CONTABILĂ213x = 231 18.000.000

Operaţia nr. 6 Se recepţionează un brevet de inventator realizat în regie proprie la costul

de producţie de 7.500.000 lei

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura recepţionării imobilizărilor necorporale:- cresc brevetele de invenţie;- cresc veniturile din producţia de imobilizări necorporale.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) ”Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“ 7.500.000 lei+x(P) “Venituri din producţia de imobilizări corporale“7.500.000 lei

R2 205 D  R2 722 C  

d) FORMULA CONTABILĂ:205 = 722 7.500.000

73

Page 18: capitolul 4 analiza conturilor

 

4.2.7 Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale 

Amortizarea activelor imobilizate reflectă deprecierea ireversibilă a acestora, urmare uzurii fizice şi morale intervenite în cursul perioadei de gestiune.

Amortizarea imobilizărilor necorporale se realizează potrivit legii sau contractului în care este prevăzută durata de amortizare (concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi similare). De regulă, imobilizările necorporale au o durată de recuperare prin amortizare de 3-5 ani.

Activele necorporale se amortizează astfel:a) cheltuielile de constituire şi cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizează în

maximum 5 ani;b) brevetele, licenţele, mărcile de fabrică, de comerţ şi alte drepturi de proprietate

industrială şi comercială similare, se amortizează pe durata prevăzută de către agentul economic care le deţine;

c) programele informatice, create de agenţii economici sau achiziţionate de la terţi, se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, dar nu mai mult de 5 ani.

Durata efectivă de amortizare a activelor necorporale menţionate mai sus se stabileşte de către Consiliul de Administraţie, respectiv de către responsabilul cu gestiunea patrimoniului.

d) imobilizările necorporale de natura concesiunii se amortizează pe durata contractului.Imobilizările corporale sunt supuse amortizării numai pentru componentele lor referitoare la

mijloace fixe şi amenajări de terenuri. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare. Amortizarea mijloacelor fixe se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi care se include în cheltuielile de exploatare.

Cota de amortizare se va calcula astfel: 

CA =  

 Amortizarea mijloacelor fixe se poate efectua utilizând unul din următoarele regimuri de

amortizare:A. Amortizarea lineară, ce constă în repartizarea uniformă în cheltuielile de exploatare a

unor sume fixe, ce se stabilesc proporţional cu durata normală de utilizare a mijlocului fix. De exemplu, dacă valoarea de intrare este de 15.000.000 lei, iar durata de utilizare este de 5 ani, atunci anuitatea (cota anuală) din valoarea de intrare va fi: 

Anuitatea = = 3.000.000 lei

B. Amortizarea degresivă - presupune multiplicarea cotelor de amortizare lineară cu unul din coeficienţii următori:

a) 1,5 dacă durata de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între doi şi cinci ani;b) 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între cinci şi zece

ani;c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de zece

ani.C. Amortizarea accelerată - care constă în includerea, în primul an de funcţionare în

cheltuielile de exploatare, a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Pentru exerciţiile financiare următoare, amortizarea anuală este calculată la valoarea rămasă de amortizat, după regimul linear, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.

Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale este asigurată cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I, respectiv 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“ şi 281 “Amortizări privind imobilizările corporale“. 

Contul 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“ este un cont rectificativ al valorii de intrare a imobilizărilor necorporale (la evaluarea în bilanţ când se determină valoarea netă), cu funcţie contabilă de pasiv.

74

100Durata normală de utilizare din catalog (ani)

15.000.000

5

Page 19: capitolul 4 analiza conturilor

Se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, corespunzător categoriei de imobilizări necorporale la care se referă.

Schematic, corespondenţele contului 280, se prezintă astfel: 

D 280 C201 6811

203  

205  

207  

208  

  S.F.C.

Se creditează prin debitul contului 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor“ pentru a evidenţia amortizarea imobilizărilor necorporale care se înregistrează pe baza calculelor de amortizare direct pe cheltuielile de exploatare.

Se debitează prin creditul conturilor de imobilizări necorporale (201, 203, 205, 207, 208) pentru a evidenţia amortizarea aferentă acestor imobilizări complet amortizate, ieşite din gestiune ca urmare a scoaterii din funcţiune sau vânzării.

Soldul creditor al contului reflectă valoarea amortizării imobilizărilor existente în gestiunea unităţilor patrimoniale la data pentru care s-a stabilit soldul.

Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale“ este un cont rectificativ al valorii de intrare a imobilizărilor corporale (amenajări de terenuri şi mijloace fixe), cu funcţie contabilă de pasiv. Acest cont prezintă următoarele corespondenţe, ce sunt prezentate schematic astfel:  D 281 C

21x 6811  S.F.C.

 Se creditează cu amortizarea care se înregistrează lunar la imobilizările corporale prin

debitul contului 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor“ şi se debitează cu valoarea amortizării aferentă mijloacelor fixe vândute sau scoase din activ prin creditul contului 21x “Imobilizări corporale“.

Soldul creditor al contului semnifică valoarea amortizării aferentă imobilizărilor existente în gestiunea unităţii patrimoniale la data care s-a stabilit soldul.

Contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale“ se desfăşoară în conturi sintetice de gradul II, corespunzător categoriei de imobilizări corporale la care se referă. 4.2.8. Exemple de operaţiuni economice privind amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale 

Operaţia nr. 1 O societate comercială înregistrează amortizarea programului informatic pentru suma de 601.000 lei şi amortizarea lineară a calculatorului electronic pentru suma de 1.200.000 lei.

  ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura deprecierii ireversibile a imobilizărilor necorporale şi corporale:- cresc cheltuielile de exploatare;- creşte amortizarea activelor imobilizate amortizabile.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli de exploatare privind 1.800.000 lei amortizarea imobilizărilor“ +x(A) “Amortizări privind imobilizările 601.000 lei necorporale“ +x(P) “Amortizări privind imobilizările 1.200.000 lei corporale“

R2 6811 D  R2 280 C R2 281 C 

d) FORMULA CONTABILĂ:

75

Page 20: capitolul 4 analiza conturilor

6811 = % 1.800.000 280 601.000 281 1.200.000

 Operaţia nr. 2 În baza procesului-verbal de scoatere din funcţiune se înregistrează

dezafectarea (casarea) unui mijloc fix complet amortizat a cărui valoare de înregistrare este de 10.000.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura ieşirii din patrimoniu a imobilizărilor corporale.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI-x(A) “Imobilizări corporale“ 10. 000.000 lei-x(P) “Amortizări privind imobilizările 10.000.000 lei corporale“

R3 21x C R3 281 D 

d) FORMULA CONTABILĂ:281 = 21x 10. 000.000

  

4.2.9. Contabilitatea imobilizărilor financiare 

Imobilizările financiare reprezintă plasamentele pe termen lung ale capitalului în acţiuni sau alte titluri de valoare, cum sunt: titlurile de participare, titlurile activităţii de portofoliu, alte titluri şi creanţe imobilizate pe termen lung.

Contabilitatea imobilizărilor financiare este realizată cu ajutorul conturilor din grupa 26 “Imobilizări financiare“ dintre care reţinem: contul 261 “Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului“, contul 263 “Imobilizări financiare sub formă de interese de participare“, contul 267 “Creanţe imobilizate“.

Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni sau alte titluri de valoare deţinute în capitalul unei societăţi comerciale care asigură deţinătorului exercitarea unui control sau a unei influenţe notabile asupra emiţătorului.

În contabilitate evidenţa este organizată cu ajutorul contului 261 “Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului“, care din punct de vedere al conţinutului economic este un cont de active imobilizate financiare, cu funcţie contabilă de activ.

Principalele corespondenţe ale acestui cont sunt:   D 261 C

101 101456 456

5121 6583

5311  

S.F.D.   Se debitează prin creditul conturilor:* Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“

pentru a evidenţia valoarea titlurilor de participare reprezentând aportul întreprinzătorului individual, precum şi aportul în natură al asociaţilor la capitalul societăţii;

* Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi contul 5311 “Casa în lei“ pentru valoarea titlurilor de participare achiziţionate cu plata imediată;

Se creditează prin debitul conturilor:* Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“

pentru valoarea titlurilor de participare retrase;*Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea

cheltuielilor privind titlurile de participare cedate.Soldul debitor al contului reflectă valoarea titlurilor de participare existente.Titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu reprezintă acea categorie de titluri

imobilizate care asigură deţinătorului la o anumită scadenţă obţinerea unui venit financiar, fără intervenţia în gestiunea societăţii emiţătoare de titluri.

76

Page 21: capitolul 4 analiza conturilor

Contabilitatea acestor titluri este organizată cu ajutorul contului de imobilizări financiare 263 “Imobilizări financiare sub formă de interese de participare“. Contul prezintă funcţie contabilă de activ şi are următorul conţinut economic:  D 263 C

101 6583

456 101

5121 456

5311  

S.F.D.  

 Se debitează prin creditul conturilor:*Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“

pentru a înregistra aportul întreprinzătorului individual şi aportul asociaţilor la capitalul societăţii.*Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi contul 5311 “Casa în lei“ cu valoarea titlurilor de

portofoliu achiziţionate cu plata imediată.Se creditează prin debitul conturilor:* Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ cu valoarea

titlurilor de portofoliu cedate.* Contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu

valoarea titlurilor de portofoliu retrase de întreprinzătorul individual.Soldul debitor al contului semnifică titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu

existente. Creanţele imobilizate sunt urmărite de contabilitate pe următoarele categorii:

- creanţe legate de participaţii; - împrumuturi acordate pe termen lung; - alte creanţe imobilizate, inclusiv dobânzile aferente creanţelor legate de participaţii şi împrumuturilor acordate pe termen lung.

Contabilitatea creanţelor imobilizate este realizată cu ajutorul contului 267 “Creanţe imobilizate“ ce are funcţie contabilă de activ. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor legate de participaţii, a împrumuturilor acordate pe termen lung, inclusiv a dobânzilor aferente acestora.

Schematic, corespondenţele contului 267 se prezintă astfel: 

D 267 C5121 5121763 5311

S.F.D.  

 Se debitează prin creditul conturilor:* Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“, cu valoarea împrumutului acordat altor unităţi

patrimoniale;* Contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate“, cu valoarea dobânzilor aferente creanţelor

imobilizate.Se creditează prin debitul conturilor:* Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi contul 5311 “Casa în lei“, cu valoarea dobânzilor

aferente acestora încasate prin bancă sau prin casieria unităţii.Soldul debitor reprezintă valoarea împrumuturilor acordate altor unităţi şi a altor creanţe

imobilizate. 

4.3 Contabilitatea activelor circulante materiale 

4.3.1 Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri

Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale, destinate:

- fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie;

77

Page 22: capitolul 4 analiza conturilor

- fie a fi consumate la prima lor utilizare.În cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind: materiile prime, materialele consumabile;

produsele sub formă de: semifabricate, produse finite, produse reziduale; mărfurile şi ambalajele.O categorie distinctă în cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar.Pentru organizarea contabilităţii stocurilor se folosesc următoarele conturi sintetice: contul

301 “Materii prime“, contul 302 “Materiale consumabile“; contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“; contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“; contul “371 “Mărfuri“ şi altele. 

Contul 301 “Materii prime“ ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în stare iniţială sau transformată în aceste produse. Contul 301 “Materii prime“ este cont de active circulante sub formă de stocuri din punct de vedere al conţinutului economic, iar din punct de vedere al funcţiei contabile este cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime intrate în gestiunea unităţii patrimoniale prin creditul conturilor:

*contul 401 “Furnizori“ şi contul 542 “Avansuri de trezorerie“, cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aprovizionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie;

*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aport în natură al întreprinzătorului individual sau al asociaţilor;

*contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime“ cu valoarea materiilor prime constatate plus la inventariere;

*contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“ cu valoarea materiilor prime primite cu titlu gratuit sau prin donaţie;

*contul 351 “Materii şi materiale aflate la terţi“, cu valoarea materiilor prime aduse de la terţi.

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite din gestiune prin debitul conturilor:

*contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime“, cu valoarea materiilor prime consumate incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventariere, precum şi pierderile din deprecieri;

*contul 101 “Capital“ cu valoarea materiilor prime retrase din aport de întreprinzător;*contul 371 “Mărfuri“, cu valoarea materiilor prime vândute ca atare;*contul 351 “Materii şi materiale aflate la terţi“ cu valoarea materiilor prime trimise spre

prelucrare sau în custodie la terţi;*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea

materiilor prime ieşite prin donaţie, precum şi pierderile din calamităţi.Soldul final debitor al contului 301 “Materii prime“ reprezintă valoarea materiilor prime

existente în stoc.Schematic conţinutul economic al contului 301 se prezintă astfel:

 D 301 C401 601542 101101 371456 351601 65837583  351  S.F.D.  

Contul 302 “Materiale consumabile“ ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de

materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile). Este cont de active circulante materiale cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor de materiale consumabile intrate în gestiunea unităţii patrimoniale pe diferite căi prin creditul conturilor:

*contul 401 “Furnizori“ şi contul 542 “Avansuri de trezorerie“ cu valoarea materialelor consumabile intrate în gestiunea unităţii prin achiziţionarea de la furnizori sau din avansuri de trezorerie.

78

Page 23: capitolul 4 analiza conturilor

*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu valoarea materialelor reprezentând aport în natură.

*contul 351 “Materii şi materiale aflate la terţi“ cu valoarea materialelor consumabile aduse de la terţi;

*contul 601 “Cheltuieli cu materialele consumabile“, cu valoarea materialelor consumabile constatate plus la inventariere.

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor de materiale consumabile ieşite din gestiunea unităţii patrimoniale pe diferite căi prin debitul conturilor:

*contul 601 “Cheltuieli cu materialele consumabile“ cu valoarea materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, a celor constatate lipsă la inventar, cât şi pierderile din deprecieri.

*contul 101 “Capital“, cu valoarea materialelor consumabile retrase din aport, de întreprinzător;

*contul 371 “Mărfuri“, cu valoarea materialelor consumabile vândute ca atare;*contul 351 “Materii şi materiale aflate la terţi“, cu valoarea materialelor consumabile

trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi;*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea

materialelor consumabile donate.Soldul final creditor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile

existente în stoc.Schematic principalele corespondenţe ale contului 302 se prezintă astfel:

 D 302 C401 601542 101101 371456 351351 6583601  S.F.D.  

Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“ prezintă schematic

următoarele corespondenţe mai semnificative: 

D 303 C401 603542 371352 352101 101456 6583603  7583  S.F.D.  

   Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“ se debitează prin creditul următoarelor conturi:

*contul 401 “Furnizori“, cu valoarea obiectelor de inventar aprovizionate de la furnizori;*contul 542 “Avansuri de trezorerie“, cu valoarea obiectelor de inventar cumpărate din

avansuri de trezorerie:*contul 352 “Obiecte de inventar la terţi“, cu valoarea obiectelor de inventar aduse de la

terţi;*contul 101 “Capital“, cu valoarea obiectelor de inventar reprezentând aport în natură al

întreprinzătorului;*contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu valoarea de aport a

obiectelor de inventar aduse la capitalul societăţii de către asociaţi;*603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“, cu valoarea obiectelor

de inventar constatate ca plus la inventar;*7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“, cu valoarea obiectelor de

inventar primite cu titlu gratuit.

79

Page 24: capitolul 4 analiza conturilor

Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“ se creditează prin debitul următoarelor conturi:

*contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“ cu valoarea obiectelor de inventar scoase din folosinţă, constatate lipsă la inventar, cât şi pierderile din deprecieri;

*contul 371 “Mărfuri“ cu valoarea obiectelor de inventar vândute ca atare;*contul 352 “Obiecte de inventar la terţi“, cu valoarea obiectelor de inventar trimise la terţi;*contul 101 “Capital“, cu valoarea obiectelor de inventar retrase din aport de întreprinzător;*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ cu valoarea

obiectelor de inventar donate, cât şi pierderile din calamităţi.Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de

inventar existente în stoc. 

Contul 371 “Mărfuri“ ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri:Din punct de vedere al conţinutului economic este un cont de active circulante materiale, iar

din punct de vedere al funcţiei contabile este cont de activ.Prezintă următoarele corespondenţe mai importante, care sunt prezentate schematic astfel:

 D 371 C401 607542 357101 101456 378357 6583301  302  303  345  607  7583  378  S.F.D.  

 Contul 371 “Mărfuri“ se debitează prin creditul următoarelor conturi:*contul 401 “Furnizori“, sau contul 542 “Avansuri de trezorerie“ pentru a înregistra valoarea

mărfurilor aprovizionate de la furnizori sau cumpărate de personalul unităţii din avansuri de trezorerie.

*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ pentru a înregistra aportul în natură al întreprinzătorului sau acţionarilor şi asociaţilor.

*contul 357 “Mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi“ cu valoarea mărfurilor aduse de terţi;

*contul 301 “Materii prime“, contul 302 “Materiale consumabile“, contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“ pentru a evidenţia valoarea acestor bunuri vândute ca atare;

*contul 345 “Produse finite“, cu valoarea produselor finite livrate prin magazinele proprii de desfacere;

*contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile“, cu valoarea mărfurilor constatate plus la inventar;*contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“, cu valoarea

mărfurilor primite cu titlu gratuit;*contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri“, cu valoarea adaosului comercial inclus în preţul

mărfurilor.Contul 371 “Mărfuri“ se creditează prin debitul conturilor:*contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile“, cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor

ieşite din gestiune prin vânzare, precum şi lipsurile de inventar;*contul 357 “Mărfuri în custodie“, cu valoarea mărfurilor trimise în custodie sau consignaţie

la terţi;*contul 101 “Capital“, cu valoarea mărfurilor retrase din aport de întreprinzătorul individual;*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ cu valoarea

donaţiilor şi a pierderilor din calamităţi constatate la mărfuri.Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente. 

80

Page 25: capitolul 4 analiza conturilor

4.3.2 Exemple de operaţiuni economice privind stocurile de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri 

Operaţiunea nr. 1 O societate comercială pe acţiuni aprovizionează de la furnizori pe bază de factură următoarele stocuri: materii prime în valoare de 500.000 lei, piese de schimb în valoare de 1.500.000 lei, echipament de protecţie în valoare de 2.400.000 lei, TVA 19%.

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia este de natura aprovizionării cu stocuri de la furnizori:* cresc stocurile de materii prime, materiale consumabile şi obiectele de inventar;* creşte TVA deductibilă;* creşte obligaţia faţă de furnizori.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Materii prime“ 5.000.000 lei +x(A) “Materiale consumabile“ 1.500.000 lei+x(A) “Materiale de natura obiectelor de inventar“2.400.000 lei+x (A) “TVA deductibilă“ 1.691.000 lei+x (P) “Furnizori“ 10.591.000 lei

R2 301 D  R2 302 D  R2 303 D R2 4426 D R2 401 C

d) FORMULA CONTABILĂ: % = 401 10.591.000

301 5.000.000 302 1.500.000 303 2.400.000 4426 1.691.000

 Operaţia nr. 2 În baza bonurilor de consum se înregistrează consumul de materii prime în

sumă de 5.000.000 lei şi pierderi din depreciere la materii prime în sumă de 601.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia constă în trecerea pe cheltuieli a materiilor prime:- cresc cheltuielile cu materiile prime;- scad materiile prime.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x (A) “Cheltuieli cu materia primă“ 5.601.000 lei-x (A) “Materii prime“ 5.601.000 lei

R2 601 D R3 301 D

d) FORMULA CONTABILĂ : 601 = 301 5 .601.000

 Operaţia nr. 3 Se înregistrează darea în folosinţă a echipamentului de protecţie în valoare de 8.750.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia constă în distribuirea echipamentului de protecţie :- cresc cheltuielile de exploatare;- cresc cheltuielile cu materialele de natura obiectelor de inventar.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli privind obiectele de 8.750.000 lei inventar“+x(P) “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“ 8.750.000 lei

R2 603 D R2 603 D

d) FORMULA CONTABILĂ :

81

Page 26: capitolul 4 analiza conturilor

603 = 603 8.750.000 Operaţia nr. 4 Se înregistrează distribuirea echipamentului de lucru către personal în

valoare de 5.450.000 lei cu suportarea a 50% de către unitate şi 50% de către personal.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia presupune scăderea gestiunii obiectelor de inventar pe de o parte, iar pe de altă parte are loc creşterea cheltuielilor şi a drepturilor de creanţă asupra personalului.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“ 2.725.000 lei+x(A) “Alte creanţe în legătură cu personalul“2.725.000 lei-x(A) “Materiale de natura obiectelor de inventar“5.450.000 lei

R2 603 D  R2 4282 D  R3 303 C  

d) FORMULA CONTABILĂ : % = 303 5.450.000

603 2.725.000 4282 2.725.000

 Operaţia nr. 5 Se aprovizionează mărfuri în baza facturii furnizorului şi a notei de recepţie

constatare de diferenţe la cost de achiziţie de 3.650.000 lei, TVA 19%. Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%.

Operaţia comportă două momente.ANALIZA CONTABILĂ: 5.1.

a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia este de natura aprovizionării de mărfuri de la furnizori:- cresc mărfurile cumpărate de unitate;- creşte TVA deductibilă;- creşte obligaţia faţă de furnizori.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Mărfuri“3.650.000 lei+x(A) “TVA deductibilă“ 693.500 lei+x(P) “Furnizori“4.343.500 lei

R2 371 D R2 4426 D R2 401 C

d) FORMULA CONTABILĂ : % = 401 4.343.500

371 3.650.000 4426 693.500

 ANALIZA CONTABILĂ: 5.2

a)CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia presupune includerea în preţul mărfii a marjei comerciantului:- cresc mărfurile din gestiune;- creşte adaosul comercial.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Mărfuri“730.000 lei+x(P) “Diferenţe de preţ la mărfuri“ 730.000 lei

R2 371 D R2 378 C

d) FORMULA CONTABILĂ : 371 = 378 730.000

 Operaţia nr. 6 Se înregistrează donaţii la mărfuri de 2.301.000 lei şi pierderi datorate

calamităţilor naturale la gestiunea de mărfuri de 400.000 lei.

82

Page 27: capitolul 4 analiza conturilor

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia constă în scăderea gestiunii de mărfuri şi suportarea donaţiilor şi a pierderilor înregistrate din calamităţi naturale pe cheltuieli extraordinare. b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI-x(A) “Mărfuri“ 2.700.000 lei+x(A) “Cheltuieli extraordinare privind 2.700.000 lei operaţiile de gestiune“

R3 371 C R2 6583 D

d) FORMULA CONTABILĂ : 6583 = 371 2.700.000

 Operaţia nr. 7 Se înregistrează vânzarea ca atare de materii prime în valoare de 3.100.000

lei şi materiale consumabile de 4.601.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC : Operaţia este de natura vânzării de stocuri în aceeaşi stare:- cresc mărfurile din gestiune;- scad stocurile de materii prime şi materiale consumabile vândute ca atare.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Mărfuri“ 7.700.000 lei-x(A) “Materii prime“ 3.100.000 lei-x(A) “Materiale consumabile“4.601.000 lei

R2 371 D R3 301 C R3 302 C

d) FORMULA CONTABILĂ : 371 = % 7.700.000

301 3.100.000 302 4.601.000

 Operaţia nr. 8 Se înregistrează descărcarea gestiunii de mărfuri vândute pentru care

preţul de înregistrare (preţul de cumpărare) este de 3.650.000 lei, iar adaosul comercial reprezintă 730.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia este de natura descărcării gestiunii de mărfuri vândute: - scad mărfurile din gestiune;- cresc cheltuielile de exploatare pentru costul mărfurilor vândute;- scade adaosul comercial inclus în preţul mărfii.

b) BILANŢ: A + x - x = P A - x = P - x

c) CONTURI

+x(A) “Cheltuieli privind mărfurile“ 3.650.000 lei-x(A) “Mărfuri“4.380.000 lei-x(P) “Diferenţe de preţ la mărfuri“ 730.000 lei

R2 607 D  R3 371 C R3 378 D 

d) FORMULA CONTABILĂ:% = 371 4. 380.000

607 3.650.000 378 730.000

 

83

Page 28: capitolul 4 analiza conturilor

Operaţia nr. 9 În baza procesului-verbal de inventariere şi a listelor de inventariere se constată lipsuri imputabile la piese de schimb din vina terţilor în valoare de 1.200.000 lei. Operaţia comportă două momente:

9.1. Evidenţierea lipsei în gestiunea de materiale consumabile

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia presupune scăderea din gestiune a materialelor consumabile constatate lipsă.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli cu materialele 1.200.000 lei consumabile“-x(A) “Materiale consumabile“ 1.200.000 lei

R2 601 D  R3 302 C 

d) FORMULA CONTABILĂ:601 = 302 1. 200.000

 9.2. Imputarea lipsei în sarcina terţilor la preţul de imputare de 1.500.000 lei, TVA 19%

(1.500.000 x 19% = 285.000 lei)

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia determină constituirea drepturilor de creanţă asupra terţilor:- cresc debitorii diverşi;- cresc alte venituri din exploatare;- creşte TVA colectată.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Debitori diverşi“ 1.785.000 lei+x(P) “Alte venituri din exploatare“ 1.500.000 lei+x (P) “TVA colectată“ 285.000 lei

R2 461 D  R2 758 C R2 4427 C

d) FORMULA CONTABILĂ:461 = % 1. 785.000

758 1.500.000 4427 285.000

 

4.3.3 Contabilitatea produselor şi a producţiei în curs de execuţie 

Produsele reprezintă bunuri obţinute în diferite faze ale procesului de fabricaţie fiind destinate a fi vândute terţilor sau utilizate pentru consum intern. În categoria produselor se cuprind: produsele finite, semifabricatele, produsele reziduale.

Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economice privind obţinerea, livrarea şi consumul intern al produselor se folosesc următoarele conturi: contul 345 “Produse finite“, contul 341 “Semifabricate“ şi contul 346 “Produse reziduale“.   Contul 345 “Produse finite“ este cont de active circulante sub formă de stocuri şi are funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite intrate în gestiunea unităţii prin creditul conturilor:

*contul 711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea produselor finite intrate în gestiune, precum şi plusurile de inventar;

*contul 354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea produselor finite aduse de la terţi.Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite ieşite din gestiune prin

debitul conturilor:*contul 711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea produselor finite vândute, precum şi lipsurile la

inventar;*contul 354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea produselor finite trimise la terţi;*contul 371 “Mărfuri“, cu valoarea produselor finite livrate prin magazinele proprii de

dsfacere;

84

Page 29: capitolul 4 analiza conturilor

*contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, cu valoarea donaţiilor de produse finite.

Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite existente în soc.

Schematic, conţinutul economic al contului 345 “Produse finite“ se prezintă astfel: 

D 345 C711 711354 354  371  6583S.F.D.  

 Contul 341 “Semifabricate“ ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de

semifabricate. Reprezintă un cont de active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie cu funcţie contabilă de activ.

Contul 341 “Semifabricate“ se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:*711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor intrate în

gestiune din activitate proprie, precum şi plusurile constatate cu ocazia inventarierii;*354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea semifabricatelor aduse de la terţi.

  Se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor:*711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor vândute,

precum şi lipsurile constatate la inventariere.*354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor trimise la

terţi.Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor

existente în stoc.Schematic, principalele corespondenţe ale contului 341 “Semifabricate“ se prezintă astfel:

 D 341 C711 711354 354S.F.D.  

 Produsele reziduale reprezintă produsele sub formă de rebuturi, deşeuri sau materiale

recuperabile, rezultate din procesul de producţie din motive obiective sau subiective.Rebuturile sunt produse finite care prezintă greşeli de fabricaţie, nu corespund normelor de

calitate şi nu au fost recepţionate.Deşeurile apar în mod obiectiv din desfăşurarea normală a procesului de producţie (resturi

de stofă, bucăţi de tablă sau de lemn ş.a.m.d.). Pot fi valorificate în afara unităţii sau chiar în unitate sub formă de materiale recuperabile.

Materialele recuperabile sunt rebuturi sau deşeuri care pot fi utilizate în procesul de producţie următor sub formă de materii prime (piese metalice ce se retopesc) sau materiale consumabile (combustibili la centrala termică).

Evidenţa contabilă este realizată cu ajutorul contului 346 “Produse reziduale“. Este cont de active circulante materiale cu funcţie contabilă de activ.

Contul 346 “Produse reziduale“ se debitează în următoarele corespondenţe:*contul 711 “Variaţia stocurilor“ cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale

intrate în gestiune din producţia proprie;*contul 354 “Produse aflate la terţi“, cu valoarea produselor reziduale aduse de la terţi.Contul 346 “Produse reziduale“ se creditează prin debitul conturilor:*contul 711 “Variaţia stocurilor“, cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale

vândute;*contul 354 “Produse aflate la terţi“ cu valoarea produselor reziduale trimise la terţi.Soldul debitor al contului reprezintă valoarea produselor reziduale existente în gestiune.Schematic, conţinutul economic al contului 346 “Produse reziduale“ se prezintă astfel:

 D 346 C

711 711

85

Page 30: capitolul 4 analiza conturilor

354 354

S.F.D.  

 Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia neterminată la sfârşitul lunii ce se

găseşte în diferite stadii fizice de realizare.Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea efectuată la sfârşitul perioadei

de gestiune folosind metode tehnice de constatare a gradului sau a stadiului de efectuare a operaţiunilor tehnologice şi evaluarea acestuia la costurile de producţie.

Pentru urmărirea şi înregistrarea în contabilitate a producţiei în curs de execuţie se foloseşte contul 331 “Produse în curs de execuţie“. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa produselor în curs de execuţie (produse care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic). Este cont de active circulante materiale cu funcţie contabilă de activ.

În debitul acestui cont se înregistrează valoarea la cost de producţie a stocului de produse în curs de execuţie la sfârşitul perioadei stabilite pe bază de inventar prin creditul contului 711 “Variaţia stocurilor“.

În creditul contului 331 “Produse în curs de execuţie“ se înregistrează scăderea din gestiune a valorii producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei următoare prin debitul contului 711 “Variaţia stocurilor“.

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la cost de producţie a produselor aflate în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune.  4.3.4 Exemple de operaţiuni economice privind produsele şi producţia în curs de execuţie 

Operaţia nr. 1 În baza Bonului de predare transfer restituire, se înregistrează obţinerea din producţia proprie de produse finite la cost de producţie de 4.700.000 lei şi semifabricate la cost de producţie de 1.850.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia presupune obţinerea de produse din procesul de fabricaţie:- cresc produsele finite şi semifabricatele;- cresc veniturile din producţia stocată.b)BILANŢ: A +x = P + x c) CONTURI +x(A) “Produse finite“4.700.000 lei+x(A) “Semifabricate“1.850.000 lei+x(P) “Venituri din producţia 6.550.000 lei stocată“

R2 345 D R2 341 D R2 711 C

d) FORMULA CONTABILĂ: % = 711 6.550.000

345 4.700.000 341 1.850.000

Operaţia nr. 2 La sfârşitul lunii se determină pe bază de inventar şi se înregistrează

producţia în curs de execuţie ce este evaluată la cost de producţie de 2.684.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC: Operaţia este de natura constatării producţiei neterminate la finele lunii:- creşte producţia în curs de execuţie;- cresc veniturile din producţia stocată.b)BILANŢ: A +x = P + x c) CONTURI +x(A) “Produse în curs de execuţie“ 2.684.000 lei+x(P) “Variaţia stocurilor“ 2.684.000 lei

R2 331 D R2 711 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 331 = 711 2.684.000

 

86

Page 31: capitolul 4 analiza conturilor

4.4. Contabilitatea trezoreriei 

4.4.1. Caracterizarea relaţiilor de decontare 

Totalitatea operaţiilor financiare şi monetare prin care se derulează relaţiile financiar-bancare şi are loc circulaţia capitalului financiar constituie operaţiile de trezorerie. Apariţia şi derularea operaţiilor de natură financiară are loc ca urmare a operaţiilor economice intervenite între unităţile patrimoniale. În mod firesc agenţii economici intră în relaţii comerciale cu alţi agenţi pentru aprovizionarea cu bunuri şi vânzarea de produse; relaţii sociale cu personalul şi bugetul asigurărilor sociale şi al protecţiei sociale; relaţii fiscale cu bugetul statului şi alte instituţii financiare, care generează operaţii de încasări şi plăţi.

În sens larg, operaţiile de trezorerie cuprind disponibilităţile băneşti aflate la bănci şi în numerar precum şi valorile mobiliare de plasament. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie şi creditele pe termen scurt contractate cu societăţile bancare.

Unităţile patrimoniale realizează mijloacele băneşti prin încasarea drepturilor de creanţă provenite din vânzarea produselor, mărfurilor, din executări de lucrări şi prestări de servicii, sau din vânzarea unor titluri de valoare (acţiuni, obligaţiuni), precum şi din alte operaţiuni. Aceste mijloace băneşti sunt utilizate de unitate pentru efectuarea plăţilor privind achiziţionarea de materiale, mărfuri, utilaje, etc., pentru plata salariilor, a impozitelor şi taxelor faţă de buget, pentru rambursarea creditelor contractate cu băncile, pentru cumpărarea de titluri de plasament, etc.

Mijloacele de trezorerie folosite de agenţii economici pot fi exprimate în moneda naţională, respectiv în lei, sau în monedă străină, respectiv în devize (valută). Evidenţa acestora se face distinct pe unităţi monetare, atât în lei, cât şi în devize.

Totalitatea operaţiilor de încasări şi plăţi, în care este antrenată activitatea economică a unităţilor patrimoniale constituie relaţiile de decontare.

Organizarea desfăşurării în bune condiţii a relaţiilor de decontare reprezintă un atribut al Băncii Naţionale a României. Aceasta elaborează acte normative, instrucţiuni, regulamente privind derularea operaţiilor de decontare, ce au caracter obligatoriu pentru toţi agenţii economici.

Relaţiile de decontare prezintă o serie de trăsături caracteristice şi anume:- unităţile patrimoniale sunt obligate să-şi păstreze cea mai mare parte din disponibilităţile

băneşti, în conturi deschise la bănci. Nici un agent economic, nu-şi poate începe activitatea, fără să-şi deschidă cont de disponibil la bancă şi să dovedească că are bani în acel cont.

- organizatorul relaţiilor de decontare este banca, care realizează operaţiile de încasări şi plăţi prin sistemul “plăţilor prin virament“. Aceasta înseamnă că banca, transmite suma cuvenită unităţii beneficiare, în mod scriptic, fără ca banii să participe în forma lor fizică.

- băncile execută operaţiile de decontare, numai cu consimţământul unităţii patrimoniale plătitoare. Nici o sumă de bani nu poate fi scoasă din contul de disponibil al unui agent economic, decât dacă există acordul acestuia, de regulă, în scris.

- odată cu efectuarea decontărilor, băncile exercită şi un control asupra respectării de către agenţii economici, a reglementărilor şi instrucţiunilor existente în această direcţie. Orice document depus la bancă în vederea efectuării unei operaţii de decontare, este verificat şi avizat de specialiştii băncii pentru a fi respectate actele normative în vigoare.

Actele normative care reglementează relaţiile de decontare în ţara noastră, stabilesc posibilitatea folosirii a două forme de decontare: acceptarea şi acreditivul.

Acceptarea este forma de decontare cea mai răspândită. Aşa cum îi spune şi numele, ea presupune acordul de regulă scris, dat de plătitor, în vederea efectuării unei plăţi prin virament. La rândul său, acceptul se realizează prin mai multe instrumente de decontare dintre care cele mai importante sunt:

Factura fiscală reprezintă documentul care atestă livrarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor. Face parte din categoria documentelor cu regim special şi se întocmeşte pe baza contractului, a comenzii sau a documentelor de expediere: Dispoziţie de livrare, Aviz de însoţire a mărfii, ş.a.m.d.

Ordinul de plată reprezintă o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acestuia unei societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani. Ordinul de plată se întocmeşte în trei exemplare de către serviciul financiar, conform reglementărilor privind controlul financiar preventiv din unitate, pe baza facturii şi a avizului de plată de la compartimentul comercial al unităţii.

Eliberarea unui Ordin de plată de către emitent se efectuează numai atunci când acesta dispune de fondurile băneşti necesare la societatea bancară receptoare sau le depune în momentul emiterii Ordinului de plată.

87

Page 32: capitolul 4 analiza conturilor

Cecul reprezintă un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar.

Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec, fac toate operaţiile legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plăteşte.

Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile şi instrumente de plată care conţin obligaţia asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată.

- Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

- Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani fixată, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită beneficiar, care are calitatea de creditor.

Remiteri de sume prin mandate poştale, se folosesc atunci când sumele datorate se transmit beneficiarului prin poştă. Se completează un “mandat poştal“, formular tipizat, prin care se scrie numele şi adresa plătitorului, numele, adresa şi numărul de cont al beneficiarului şi suma ce se plăteşte. Această sumă se depune la poştă, care în schimbul unui comision transmite suma beneficiarului, sau o virează în contul său de disponibil.  Acreditivul este cea de a doua formă de decontare, dar în acelaşi timp este şi un activ circulant în formă bănească pus la dispoziţia furnizorului în anumite condiţii. De remarcat că este, în esenţă, o sumă de bani scoasă din contul de disponibil al unităţii patrimoniale şi transmisă într-un cont special, la banca din localitatea furnizorului, pentru a urgenta plata obligaţiilor faţă de acesta. Este deosebit de mult folosit în relaţiile de decontare cu agenţii economici din alte ţări. 

4.4.2. Organizarea contabilităţii trezoreriei 

Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de decontare, se realizează cu ajutorul conturilor de trezorerie, şi anume: Contul 512 “Conturi la bănci în lei“, contul 531 “Casa“ şi contul 541 “Acreditive“.

 Contul 512 “Conturi curente la bănci“ este un cont de trezorerie, cont sintetic de gradul

I care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II, astfel:- 5121 “Conturi la bănci în lei“;- 5124 “Conturi la bănci în valută“;- 5125 “Sume în curs de decontare“.Operaţiunile de încasări şi plăţi se realizează în majoritatea cazurilor prin intermediul

băncilor, pe seama depozitelor constituite în prealabil de către agenţii economici.Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi în lei în numele titularului de cont efectuate de

societăţile bancare, este realizată cu ajutorul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“. Este un cont de active circulante sub formă bănească (trezoreria lichidă), bifuncţional, asimilat conturilor de activ.Prezintă următoarele corespondenţe mai semnificative, care sunt prezentate schematic astfel: 

D 5121 C

581 581

456 401

461 404

419 409

1621 441

88

Page 33: capitolul 4 analiza conturilor

5191 444

472 4423

706 233

  231

  471

  1621

  5191

  267

S.F.D. S.F.C.

 Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ se debitează în următoarele corespondenţe:*contul 581 “Viramente interne“ cu sumele depuse din încasările în numerar, sau virate în

cont din alte conturi bancare, din acreditive, etc.;*contul 411 “Clienţi“ şi contul 419 “Clienţi-creditori“, cu sumele încasate de la clienţi;*contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“, cu sumele depuse ca aport

în bani la capitalul societăţii;*contul 461 “Debitori diverşi“, cu sumele încasate de la diverşi debitori;*contul 1621 “Credite bancare pe termen lung“ şi contul 5191 “Credite bancare pe termen

scurt“, cu suma creditelor pe termen lung, mediu şi scurt primite de la bănci;*contul 472 “Venituri înregistrate în avans“, cu sumele încasate în avans şi care privesc

exerciţiile financiare următoare;*contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“ cu sumele încasate

reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.Contul 5121 “Conturi la bănci în lei“ se creditează prin debitul conturilor:*contul 581 “Viramente interne“, cu sumele ridicate în numerar din cont sau virate în alt

cont de trezorerie;*contul 401 “Furnizori“, contul 404 “Furnizori de imobilizări“ şi contul 409 “Furnizori-

debitori“, cu plăţile efectuate către furnizori;*contul 441 “Impozit pe profit“, cu sumele plătite la buget reprezentând impozit pe profit;*contul 444 “Impozit pe venituri de natura salariilor“ şi contul 4423 “TVA de plată“, cu

sumele plătite la bugetul statului reprezentând impozit pe salarii şi taxa pe valoarea adăugată;*contul 233 “Imobilizări necorporale în curs“ şi contul 231 “Imobilizări corporale în curs“, cu

avansurile acordate furnizorilor de imobilizări;*contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“, cu sumele reprezentând abonamente, chirii şi

alte cheltuieli efectuate anticipat;*contul 1621 “Credite bancare pe termen lung“ şi contul 5191 “Credite bancare pe termen

scurt“, cu sumele plătite reprezentând credite bancare pe termen lung, mediu şi scurt, rambursate;*contul 267 “Creanţe imobilizate“, cu sumele reprezentând împrumuturi pe termen lung

acordate altor societăţi comerciale.Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei aflate în conturi la bănci în lei, iar soldul

creditor reflectă creditele primite direct prin contul curent.Contul 5124 “Conturi la bănci în valută“ funcţionează aproximativ la fel ca şi contul 5121

“Conturi la bănci în lei“, numai că evidenţa disponibilităţilor băneşti se ţine în lei şi în devize, transformarea în lei efectuându-se la un curs fix sau la cursul comercial al zilei.

În activitatea unităţilor patrimoniale există un număr însemnat de operaţiuni care se efectuează în numerar prin casieria unităţii. Aceasta presupune organizarea casieriei şi urmărirea evidenţei şi mişcării numerarului printr-o serie de documente justificative, cum sunt;

- cecul de numerar care serveşte pentru ridicarea banilor din contul de la bancă şi aducerea lor în casieria unităţii;

- foaia de vărsământ - chitanţă ce se utilizează pentru depunerea numerarului din casierie peste limita plafon a soldului de casă, în contul curent de la bancă;

- chitanţa de încasare pentru numerarul preluat de casier de la plătitor în contul unor drepturi de creanţă din vânzarea de mărfuri, prestarea de servicii, executarea de lucrări, precum şi din restituirea de numerar din avansuri acordate şi neutilizate;

- statul de salarii, lista de plată pentru avans chenzinal, ordin de deplasare, lista de plată pentru ajutoare materiale ce servesc pentru a evidenţia sumele plătite în numerar personalului unităţii.

89

Page 34: capitolul 4 analiza conturilor

Evidenţa operativă a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate prin casieria unităţii este realizată cu ajutorul Registrului de casă, ce se întocmeşte zilnic de către casier.

Contabilitatea numerarului şi a altor valori aflate în casieria unităţii se ţine cu ajutorul conturilor: 531 “Casa“ şi 532 “Alte valori“.

Contul 531 “Casa“ face parte din clasa conturilor de trezorerie, fiind un cont de active circulante băneşti cu funcţie contabilă de activ. Contul 531 “Casa“ se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:

5311 “Casa în lei“;5314 “Casa în valută“.

 D 5311 C

581 581

411 101

461 456542 421

101 426456 423

706 424

  457

  542

S.F.D.  

 Contul 5311 “Casa în lei“ se debitează prin creditul conturilor:*contul 581 “Viramente interne“, cu sumele reprezentând ridicări de numerar de la bancă;*contul 411 “Clienţi“, cu sumele încasate în numerar de la clienţi“;*contul 461 “Debitori diverşi“ cu sumele încasate în numerar de la diverşi debitori;*contul 542 “Avansuri de trezorerie“ cu sumele restituite în numerar din avansuri de

trezorerie, neutilizate;*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu

sumele încasate în numerar reprezentând aportul întreprinzătorului individual şi al asociaţilor la capitalul social;

*contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“, cu sumele încasate în numerar reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.

Contul 5311 “Casa în lei“ se creditează prin debitul conturilor:*contul 581 “Viramente interne“, cu sumele reprezentând depuneri de numerar la bănci;*contul 101 “Capital“ şi contul 456 “Decontări cu acţionarii/ asociaţii privind capitalul“ cu

sumele restituite în numerar către întreprinzătorul individual şi asociaţi;*contul 425 “Avansuri acordate personalului“ cu avansurile acordate personalului în contul

muncii prestate şi al ajutoarelor materiale datorate;*contul 426 “Drepturi de personal neridicate“ cu sumele achitate în numerar personalului

evidenţiate anterior ca drepturi de personal neridicate;*contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ cu sumele plătite în numerar drept

ajutoare materiale şi protecţie socială;*contul 424 “Participarea personalului la profit“, cu sumele achitate personalului

reprezentând participare la profit;*contul 457 “Dividende de plată“, cu sumele plătite în numerar acţionarilor reprezentând

dividende;*contul 542 “Avansuri de trezorerie“, cu sumele acordate administratorilor sau personalului

unităţii drept avansuri spre decontare.Soldul debitor al contului reprezintă numerarul existent în casierie.Contul 5314 “Casa în valută“ funcţionează similar contului 5311 “Casa în lei“, cu menţiunea

că evidenţa se ţine atât în lei cât şi în devize, transformarea în lei făcându-se la un curs fix sau la cursul comercial al zilei.

 Contul 532 “Alte valori“ face parte din clasa conturilor de trezorerie, având funcţie

contabilă de activ. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa bonurilor valorice, timbrelor fiscale şi

90

Page 35: capitolul 4 analiza conturilor

poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori, precum şi evidenţa mişcării acestora.

Prezintă următoarele corespondenţe mai importante, prezentate schematic astfel:D 532 C

401 302

5311 625

  626

S.F.D.  

 Contul 532 “Alte valori“ se debitează prin creditul conturilor;*contul  401 “Furnizori“ şi contul 5311 “Casa în lei“, cu sumele reprezentând alte valori

achiziţionate de la terţi sau plătite în numerar.Se creditează prin debitul conturilor:*contul  302 “Materiale consumabile“, cu valoarea combustibililor aprovizionaţi pe baza

bonurilor valorice;*contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări“ şi contul 626 “Cheltuieli poştale

şi taxe de telecomunicaţii“, cu sumele reprezentând valoarea tichetelor şi biletelor de călătorie, a timbrelor fiscale şi poştale consumate.

Soldul debitor al contului 532 “Alte valori“ reprezintă alte valori existente în patrimoniul unităţii.

 Contul 541 “Acreditive“ este un cont din clasa activelor de trezorerie, cu funcţie contabilă

de activ. Se pot deschide atât în lei cât şi în devize, motiv pentru care în contabilitate există două conturi sintetice de gradul II, şi anume:

5411 “Acreditive în lei“;5412 “Acreditive în valută“.Reţinem următoarele corespondenţe pentru contul 5411 “Acreditive în lei“ ce sunt

prezentate schematic astfel: 

D 541 C

581 401

  404

  581

S.F.D.  

 Se debitează prin creditul contului 581 “Viramente interne“ cu sumele virate în conturile de

acreditive deschise la dispoziţia terţilor.Se creditează prin debitul conturilor:*contul 401 “Furnizori“ şi contul 404 “Furnizori de imobilizări“ cu sumele plătite terţilor din

acreditive.*contul 581 “Viramente interne“, cu sumele virate în conturile de disponibilităţi ca urmare a

încetării valabilităţii acreditivului.Soldul debitor al contului reprezintă acreditivele deschise la bănci, existente. Contul 581 “Viramente interne“ este un cont de tranzit cu funcţie contabilă de activ. El

este utilizat pentru a înregistra virarea disponibilităţilor băneşti dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie.

Se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie la aceeaşi întreprindere şi se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie.

Contul nu prezintă sold. Contul 542 “Avansuri de trezorerie“ ţine evidenţa avansurilor de trezorerie şi este un

cont cu funcţie contabilă de activ.În debitul acestui cont se înregistrează sumele virate în conturi la bănci sau acordate în

numerar prin creditul conturilor 581 “Viramente interne“ sau 5311 “Casa în lei“.În creditul contului 542 “Avansuri de trezorerie“ se înregistrează:

91

Page 36: capitolul 4 analiza conturilor

- plăţile efectuate din avansuri de trezorerie către furnizori prin debitul contului 401 “Furnizori“;

- avans neconsumat depus la casieria unităţii prin debitul contului 5311 “Casa în lei“;- cheltuieli ocazionate de deplasări, detaşări, transferări, prin debitul contului 625 “Cheltuieli

cu deplasări, detaşări şi transferări“;Soldul debitor al contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie,

nedecontate.Schematic, conţinutul economic al contului 542 “Avansuri de trezorerie“ se prezintă astfel: 

D 542 C

581 4015311 5311

  625

S.F.D.    

4.5 Contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale 

4.5.1 Contabilitatea datoriilor din operaţiuni comerciale 

Se folosesc conturile care reflectă decontarea cu furnizorii:- 401 “Furnizorii“;- 404 “Furnizori de imobilizări“;- 409 “Furnizori-debitori“;- 403 “Efecte de plătit“. Contul 401 “Furnizori“ ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii interni şi externi privind

aprovizionarea cu bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii.După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de furnizori, după funcţia contabilă

este un cont de pasiv.Se creditează cu valoarea facturilor primite de la furnizori în corespondenţă cu debitul

conturilor care arată natura bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi anume:a) Conturile de stocuri (cu valoarea la preţ de cumpărare sau preţul prestabilit):- 301 “Materii prime“;- 302 “Materiale consumabile“;- 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“;- 371 “Mărfuri“.

b) 605 “Cheltuieli privind energia şi apa“ - cu valoarea consumului de energie şi apă. c) 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii“ cu valoarea lucrărilor executate de terţi; d) 532 “Alte valori“ - cu valoarea timbrelor fiscale, mărcilor poştale, biletelor de tratament şi călătorie achiziţionate; e) 4426 “TVA deductibilă“ - cu valoarea taxei pe valoarea adăugată aferentă facturilor primite de la furnizori.

Se debitează cu plăţile efectuate în corespondenţă cu creditul conturilor:a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu plăţile efectuate prin bancă;b) 5311 “Casa în lei“ - cu plăţile efectuate în numerar prin casierie;c)  541 “Acreditive“ cu plăţile efectuate din acreditive;d) 542 “Avansuri de trezorerie“ cu plăţile efectuate din avansuri acordate persoanelor

special împuternicite;e) 403 “Efecte de primit“ - cu valoarea biletelor de ordin sau cambiilor acceptate de furnizor;f) 409 “Furnizori-debitori“ cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor în situaţia efectuării

regularizărilor reciproce.Soldul contului 401 “Furnizori“ este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor.Schematic, corespondenţele contului 401 se prezintă astfel:

 D 401 C

5121 3015311 302541 303

92

Page 37: capitolul 4 analiza conturilor

542 371403 605409 611  532  4426  S.F.C.

 Contul 404 “Furnizori de imobilizări“ ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii de

imobilizări corporale şi necorporale.După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de furnizorii de imobilizări iar după

funcţia contabilă este un cont de pasiv.Se creditează cu valoarea facturilor primite de la furnizorii de imobilizări în corespondenţă

cu debitul conturilor care arată natura imobilizărilor intrate şi anume:a) conturile de imobilizări necorporale şi corporale (cu valoarea la cost de achiziţie a

imobilizărilor intrate):- 201 “Cheltuieli de constituire“;- 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“;- 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“;- 207 “Fond comercial“;- 208 “Alte imobilizări necorporale“;- 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“;- 21x “Imobilizări corporale“.b) conturile de imobilizări în curs:- 233 “Imobilizări necorporale în curs“;- 231 “Imobilizări corporale în curs“.c) 4426 “TVA deductibilă“ cu valoarea taxei pe valoarea adăugată aferentă facturilor primite

de la furnizorii de imobilizări.Se debitează cu plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări în corespondenţă cu creditul

conturilor:a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu plăţile efectuate prin bancă;b) 5311 “Casa în lei“ - cu plăţile efectuate în numerar prin casierie;c) 541 “Acreditive“ - cu plăţile efectuate din acreditive;d) 542 “Avansuri de trezorerie“ - cu plăţile efectuate din avansuri acordate persoanelor

special împuternicite:e) 233 “Imobilizări necorporale în curs“ şi 231 “Imobilizări corporale în curs“ - cu valoarea

avansurilor decontate furnizorilor.f) 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări“ - cu valoarea biletelor de ordin sau cambiilor

acceptate de furnizorii de imobilizări.Soldul contului 404 “Furnizori de imobilizări“ este creditor şi reprezintă sumele datorate

furnizorilor de imobilizări.Schematic, corespondenţele contului 404 se prezintă astfel:

 D 404 C

5121 2015311 203541 205542 207233 208231 211405 21x  233  231  4426  S.F.C.

 Contul 409 “Furnizori-debitori“ ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru

livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.După conţinutul economic este un cont de active circulante în decontare (creanţe); după

funcţia contabilă este un cont de activ.

93

Page 38: capitolul 4 analiza conturilor

Se debitează - cu avansurile plătite furnizorilor în corespondenţă cu debitul conturilor:a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu plăţile efectuate prin bancă;b) 5311 “Casa în lei“ - cu plăţile efectuate în numerar prin casierie.Se creditează, cu valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor,

lucrărilor sau serviciilor în corespondenţă cu debitul contului 401 “Furnizori“.Soldul contului 409 “Furnizori-debitori“ este creditor şi reprezintă avansurile acordate

furnizorilor care urmează a fi decontate.Schematic, corespondenţele contului 409 se prezintă astfel:

 D 409 C

5121 4015311  S.F.D.  

 Contul 403 “Efecte de plătit“ ţine evidenţa datoriilor faţă de furnizori stabilite pe baza

efectelor comerciale (cambii şi bilete de ordin).După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de furnizori; după funcţia contabilă

este un cont de pasiv.Se creditează cu valoarea efectelor comerciale acceptată de furnizori în corespondenţă cu

debitul contului 401 “Furnizori“.Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă prin bancă pentru efectele comerciale emise

în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.Soldul contului 403 “Efecte de plătit“ este creditor şi reprezintă valoarea efectelor

comerciale de plătit.Schematic, corespondenţele contului 403 se prezintă astfel:

D 403 C

5121 401  S.F.C.

4.5.2. Contabilitatea creanţelor din operaţiuni comerciale 

Se folosesc conturile care reflectă decontarea cu clienţii: - 411 “Clienţi“; - 419 “Clienţi-creditori“; - 413 “Efecte de primit“.  Contul 411 “Clienţi“ ţine evidenţa decontărilor cu clienţii interni şi externi pentru

produse, semifabricate, materiale, mărfuri, etc., vândute, lucrări executate şi servicii prestate conform facturilor întocmite (emise).

După conţinutul economic este un cont de creanţe (active circulante în decontare) iar după funcţia contabilă este un cont de activ.

Se debitează - cu valoarea la preţ de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor, etc., lucrărilor şi serviciilor prestate conform facturilor emise, precum şi cu TVA aferentă în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 701 “Venituri din vânzarea produselor finite“;b) 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor“;c) 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale“;d) 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate“;e) 705 “Venituri din studii şi cercetări“;f) 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor“;g) 708 “Venituri din activităţi diverse“;h) 4427 “TVA colectată“.Se creditează cu sumele decontate cu clienţii în corespondenţă cu debitul conturilor:a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele încasate prin bancă;b) 5311 “Casa în lei“ - cu sumele încasate în numerar prin casierie;c) 419 “Clienţi-creditori“ cu valoarea avansurilor regularizate cu clienţii în urma expedierii

bunurilor, lucrărilor, serviciilor.

94

Page 39: capitolul 4 analiza conturilor

d) 413 “Efecte de primit“ - cu valoarea efectelor comerciale (cambii şi bilete la ordin) acceptate.

Soldul contului 411 “Clienţi“ este debitor şi reprezintă sumele care urmează a fi primite de la clienţi pentru bunuri, lucrări, servicii livrate.

Schematic, corespondenţele contului 411 se prezintă astfel: D 411 C

701 5121702 5311703 419704 413705  707  708  4427  S.F.D.  

 Contul 419 “Clienţi-creditori“ ţine evidenţa avansurilor încasate de la clienţi pentru

bunuri, lucrări, servicii care vor fi livrate ulterior.După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de clienţi iar după funcţia contabilă

este un cont de pasiv.Se creditează cu avansurile încasate de la clienţi în corespondenţă cu debitul conturilor:a) 5121 “Conturi la bănci în lei“- pentru sumele încasate prin bancă.b) 5311 “Casa în lei“ - pentru sumele încasate în numerar prin casierie.Se debitează cu valoarea avansurilor regularizate cu clienţii în urma expedierii bunurilor,

lucrărilor, serviciilor în corespondenţă cu creditul contului 411 “Clienţi“. Soldul contului 419 “Clienţi-creditori“ este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor.Schematic, corespondenţele contului 419 se prezintă astfel:

 D

419 C

411 5121  5311  S.F.C.

 Contul 413 “Efecte de primit“ ţine evidenţa decontărilor cu clienţii pe baza efectelor

comerciale acceptate.După conţinutul economic este un cont de creanţe (active circulante în decontare), iar după

funcţia contabilă este un cont de activ.Se debitează cu valoarea efectelor comerciale acceptate în corespondenţă cu creditul

contului 411 “Clienţi“.Se creditează cu sumele încasate prin bancă aferente efectelor comerciale acceptate în

corespondenţă cu debitul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.Soldul contului “Efecte de primit“ este debitor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale de

primit.Schematic, corespondenţele contului 413 se prezintă astfel:

 D 413 C

411 5121S.F.D.  

  

4.5.3 Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor din operaţiuni comerciale 

Operaţia nr. 1 - Se înregistrează aprovizionarea cu stocuri de la furnizori, la cost de achiziţie, astfel:

- materii prime - 1.700.000 lei;- piese de schimb - 1.301.000 lei;- echipament de protecţie - 2.000.000 lei;- TVA 19%.

95

Page 40: capitolul 4 analiza conturilor

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la intrarea în stocuri prin achiziţionare de la furnizori:- cresc activele circulante sub formă de stocuri şi TVA aferentă facturilor primite:- cresc datoriile faţă de furnizori pentru stocuri aprovizionate dar neplătite.

b) BILANŢ: A+x = P + x c) CONTURI+x(A) “Materii prime“ 1.700.000+x(A) “Materiale consumabile“ 1.301.000+x(A) ”Materiale de natura obiectelor de inventar“ 2.000.000+x(A) “TVA deductibilă“ 950.000+x(P) “Furnizori“ 5.950.000

R2 301 D R2 302 D R2 303 D R2 4426 D R2 401 C

d)FORMULA CONTABILĂ:% = 401 5.950.000301 1.700.000302 1.301.000303 2.000.0004426 950.000

Operaţiunea nr. 2 - Conform extrasului de cont se plăteşte prin bancă datoria faţă de

furnizorii de stocuri în sumă de 5.950.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu furnizorii pentru stocurile achiziţionate anterior, prin efectuarea unei plăţi din contul de la bancă:- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în contul curent;- scad datoriile faţă de furnizorii de stocuri.b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 5.950.000-x(P) “Furnizori“ 5.950.000

R3 5121 C R3 401 D

d) FORMULA CONTABILĂ:401 = 5121 5.950.000

 

Operaţia nr. 3 - Se achiziţionează imobilizări de la furnizori, la cost de achiziţie, astfel:- un calculator electronic - 10.000.000 lei;- un pachet de programe informatice de gestiune - 10.000.000 lei;- TVA - 19%.

 

ANALIZA CONTABILĂ:1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la intrarea de mijloace fixe şi alte

imobilizări necorporale prin achiziţionare de la furnizorii de imobilizări:- cresc activele imobilizate corporale şi necorporale, precum şi TVA aferentă facturilor primite;- cresc datoriile faţă de furnizori pentru imobilizări achiziţionate, dar neplătite.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Imobilizări corporale“ 10.000.000+x(A) “Alte imobilizări necorporale“ 10.000.000+x(A) “TVA deductibilă“ 3.800.000+x(P) “Furnizori de imobilizări“

R2 21x D R2 208 D R2 4426 D R2 404 C

96

Page 41: capitolul 4 analiza conturilor

23.800.0001. FORMULA CONTABILĂ :

% = 404 23.800.00021x 10.000.000208 10.000.000

4426 3.800.000 Operaţia nr. 4 Se achită prin acreditiv datoria faţă de furnizorii de imobilizări în sumă de

23.800.000 lei.

 ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu furnizorii de imobilizări prin efectuarea unei plăţi dintr-un acreditiv deschis anterior:- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă într-un cont de acreditiv (la dispoziţia furnizorului);- scad datoriile faţă de furnizorii de imobilizări.b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(A) “Acreditive în lei“ 23.800.000-x(P) “Furnizori de imobilizări“ 23.800.000

R3 5411 C R3 404 D

d) FORMULA CONTABILĂ:404 = 5411 23.800.000

 Operaţia nr. 5 Prin bancă se acordă furnizorului de energie electrică un avans în sumă de

3.500.000 lei (5.1.)Ulterior se primeşte factura pentru energie electrică livrată şi consumată, la cost de achiziţie

de 10.000.000 lei, TVA aferentă fiind de 19% (5.2.).Se efectuează decontarea cu furnizorul de energie electrică ţinând seama de avansul

acordat anterior, pentru diferenţă efectuându-se o plată prin bancă (5.3.). ANALIZA CONTABILĂ: 5.1

1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la acordarea unui avans furnizorului de servicii (utilităţi) folosind disponibilităţile din contul de la bancă:

- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate furnizorilor;- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în contul curent;b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Furnizori-debitori“ 3.500.000-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 3.500.000

R2 409 D R3 5121 C

d) FORMULA CONTABILĂ:409 = 5121 3.500.000

 ANALIZA CO NTABILĂ: 5.21. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea consumului de

energie electrică pe baza facturii primite de la furnizorul de servicii:- cresc cheltuielile de exploatare sub forma cheltuielilor cu energia şi apa, precum şi TVA aferentă;- cresc datoriile faţă de furnizori pentru servicii prestate dar neplătite.b) BILANŢ: A +x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli privind energia şi apa“ 10.000.000+x(A) “TVA deductibilă“ 1.900.000+x(P) “Furnizori“ 11.900.000

R2 605 D R2 4426 D R2 401 C

d) FORMULA CONTABILĂ:% = 11.900.000605 10.000.0004426 1.900.000

 ANALIZA CONTABILĂ: 5.31.  CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu furnizorii de

97

Page 42: capitolul 4 analiza conturilor

servicii prin regularizarea avansului acordat şi efectuarea unei plăţi prin bancă pentru diferenţă:

- scad activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate furnizorilor;- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în contul curent;- scad datoriile faţă de furnizorii de servicii.b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI -x(A) “Furnizori-debitori“3.500.000-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 8.400.000-x(P) “Furnizori“ 11.900.000

R3 409 C R3 5121 C  R3 401 D

d) FORMULA CONTABILĂ:401 = % 11.900.000 409 3.500.000

5121 8.400.000 Operaţia nr. 6 Pentru o lucrare de cercetare - dezvoltare executată de un furnizor

specializat se acordă prin bancă un avans în sumă de 3.000.000 lei (6.1.).Ulterior se înregistrează achiziţionarea de imobilizări necorporale de la furnizori (lucrarea de

cercetare-dezvoltare), la cost de achiziţie de 15.000.000 lei, TVA aferentă fiind de 19%.Se efectuează decontarea cu furnizorul de imobilizări necorporale, ţinând seama de avansul

acordat, pentru diferenţă efectuându-se o plată prin bancă (6.3).

 ANALIZA CONTABILĂ: 6.1.a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la acordarea unui avans furnizorului de imobilizări corporale folosind disponibilităţile din contul de bancă:- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate furnizorilor de imobilizări necorporale;- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în contul curent.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Imobilizări necorporale în curs“

analitic “Avansuri acordate furnizorilor“3.000.000 -x(A) “Conturi la bănci în lei“3.000.000

R2 233 D  R3 5121 C

d) FORMULA CONTABILĂ:233 = 5121 3.000.000

analitic “Avansuri acordate furnizorilor“

 ANALIZA CONTABILĂ: 6.2.1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă achiziţionarea unei lucrări de

cercetare-dezvoltare de la furnizorii de imobilizări:- cresc activele imobilizate necorporale sub forma cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, precum şi TVA aferentă facturilor primite;- cresc datoriile faţă de furnizori pentru imobilizările achiziţionate.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli de cercetare–dezvoltare“15.000.000 +x(A) “TVA deductibilă“ 2.850.000+x(P) “Furnizori de imobilizări“ 17.850.000

R2 203 D R2 4426 D R2 404 C

d) FORMULA CONTABILĂ: % = 404 17.850.000203 15.000.0004426 2.850.000

ANALIZA CONTABILĂ: 6.3.a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu furnizorul de

98

Page 43: capitolul 4 analiza conturilor

imobilizări prin regularizarea avansului acordat şi efectuarea unei plăţi prin bancă pentru diferenţă:- scad activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate furnizorilor de imobilizări necorporale;- scad activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor păstrate la bancă în contul curent;- scad datoriile faţă de furnizorii de imobilizări.b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(A) “Imobilizări necorporale în curs“

analitic “Avansuri acordate furnizorilor“ 3.000.000-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 14.850.000-x(P) “Furnizori de imobilizări“ 17.850.000

R3 233 C  R3 5121 C  R3 404 D

d) FORMULA CONTABILĂ:404 = % 17.850.000

233 3.000.000 analitic “Avansuri acordate furnizorilor“

5121 14.850.000 Operaţia nr. 7 - Prin bancă se încasează un avans de la client în sumă de 5.000.000 lei

(7.1.).Ulterior se facturează şi livrează clienţilor produse finite la preţ de vânzare de 20.000.000

lei, TVA fiind de 19% (7.2.).Se efectuează decontarea cu clienţii ţinând seama de avansul primit, diferenţa încasându-se

prin bancă (7.3.).Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute având în vedere că preţul de

înregistrare în gestiune este de 17.900.000 (7.4.).

ANALIZA CONTABILĂ: 7.1.a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la încasarea prin bancă a unui avans primit de la cumpărători (clienţi) pentru produse finite care vor fi facturate şi livrate ulterior.- cresc activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă;- cresc datoriile faţă de terţi sub forma clienţilor-creditori.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Conturi la bănci în lei“ 5.000.000+x(P) “Clienţi - creditori“ 5.000.000

R2 5121 D  R2 419 C 

 d) FORMULA CONTABILĂ:

5121 = 419 5.000.000 ANALIZA CONTABILĂ: 7.2.

 a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea veniturilor (neîncasate) aferente produselor finite facturate şi expediate cumpărătorilor (clienţilor):- cresc activele circulante în decontare (sume de primit) sub forma creanţelor din operaţiuni comerciale (clienţi);- cresc veniturile din vânzarea produselor finite, precum şi TVA aferentă facturilor emise.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Clienţi“ 23.800.000 lei+x(P) “Venituri din vânzarea produselor finite“ 20.000.000 lei+x(P) “TVA colectată“ 3.800.000 lei

R2 411 D R2 701 C R2 4427 C

d) FORMULA CONTABILĂ:411 = % 23.800.000 701 20.000.000

99

Page 44: capitolul 4 analiza conturilor

4427 3.800.000 ANALIZA CONTABILĂ: 7.3.

 a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu clienţii pentru produsele finite facturate (inclusiv TVA) prin regularizarea avansului primit şi încasarea diferenţei prin bancă.- scad activele circulante în decontarea sub forma creanţelor din operaţiuni comerciale (clienţi) ca urmare a regularizării avansului şi încasării diferenţei;- cresc activele de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă prin încasarea diferenţei;- scad datoriile faţă de terţi sub forma clienţilor-creditori prin regularizarea avansului.b) BILANŢ: A + x - x = P (încasare) A - x = P - x (avans)

c) CONTURI

+x(A) “Conturi la bănci în lei“ 18.800.000 lei-x(A) “Clienţi“ 23.800.000 lei-x(P) “Clienţi-creditori“ 5.000.000 lei

R2 5121 D R3 411 C R3 419 D

d) FORMULA CONTABILĂ:% = 411 23.800.0005121 18.800.000419 5.000.000

ANALIZA CONTABILĂ: 7.4.a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la ieşirea din gestiune a produselor finite ca urmare a vânzării şi la diminuarea corespunzătoare a veniturilor aferente produselor stocate:- scad activele circulante sub forma stocurilor de produse finite;- scad veniturile aferente producţiei stocate.b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(A) “Produse finite“17.900.000 lei-x(P) “Variaţia stocurilor“ 17.900.000 lei

R3 345 C R3 711 D 

d) FORMULA CONTABILĂ:711 = 345 17.900.000

 4.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială4.6.1. Funcţionarea conturilor privind decontările cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială

Se folosesc conturile:-421 “Personal-salarii datorate“;-423 “Personal-ajutoare materiale datorate“;-424 “Participarea personalului la profit“;-425 “Avansuri acordate personalului“;-426 “Drepturi de personal neridicate“;-427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“;-431 “Asigurări sociale“;-437 “Ajutor de şomaj“;-438 “Alte datorii şi creanţe sociale”Contul 421 “Personal-salarii datorate“ ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru

salariile cuvenite, inclusiv adaosuri, sporuri şi premii din fondul de salarii. După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de personal iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează la sfârşitul lunii, cu salariile brute cuvenite personalului în corespondenţă cu debitul contului 641 “Cheltuieli cu salariile personalului“.

Se debitează cu reţinerile din salarii, sumele neridicate de personal în termenul legal şi cu salariile nete achitate în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 425 “Avansuri acordate personalului“ - pentru reţineri din salarii corespunzător avansurilor acordate personalului în cursul lunii (avansuri chenzinale);

100

Page 45: capitolul 4 analiza conturilor

b) 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul“ - cu sumele reţinute din salarii pentru debite din imputaţii, cota parte din valoarea echipamentului de lucru, etc.;

c) 4314 “Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate“ - cu reţinerile din salarii pentru contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate;

e) 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“ - cu reţinerile din salarii pentru contribuţia individuală a personalului la asigurările sociale;

g) 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj“ - cu reţinerile din salarii pentru contribuţia personalului la ajutorul de şomaj;

i) 444 “Impozitul pe salarii“ - cu sumele reţinute reprezentând impozitul pe salarii datorat bugetului statului;

j) 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“ cu sumele reţinute din salarii în favoarea terţilor, persoane juridice şi persoane fizice, pentru chirii, rate, pensii alimentare, etc.;

k) 426 “Drepturi de personal neridicate“ - cu salariile neridicate de personal în termenul legal;

l) 5311 “Casa în lei“ cu salariile nete achitate personalului la chenzina a 2-a (lichidare);i) 5121 “Conturi la bănci în lei” – sumele virate în conturile personale ale salariaţilor (carduri

bancare.Soldul contului 421 “Personal-salarii datorate“ la sfârşitul lunii este creditor şi reprezintă

datoriile unităţii faţă de personal privind salariile cuvenite.

Schematic, corespondenţele contului 421 se prezintă astfel:D 421 C

425 641428  4312  43144372  427  444  426  51215311    S.F.C.

Contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - ţine evidenţa datoriilor unităţii faţă de personal privind ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă (concedii medicale), pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi altor ajutoare acordate personalului conform legii.

După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de personal iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

 Se creditează cu ajutoarele materiale cuvenite personalului în corespondenţă cu debitul

conturilor:a) 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“, cu sumele reprezentând ajutoarele

materiale suportate din asigurările sociale pentru mai mult de 10 zile de concediu medical;b) 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“ cu sumele reprezentând

ajutoarele materiale suportate de unitate conform legii pentru primele 10 zile de concediu medical. Se debitează cu reţinerile din ajutoare materiale, sumele neridicate în termenul legal şi cu

ajutoarele nete achitate în corespondenţă cu creditul conturilor:a) 425 “Avansuri acordate personalului“ - cu reţinerile din ajutoarele materiale brute

reprezentând avansul acordat;b) 4314 “Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate“ - cu reţinerile din salarii

pentru contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate;c) 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“ - cu reţinerile din ajutoarele

materiale pentru contribuţia individuală a personalului la asigurările sociale;d) 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj“ - cu reţinerile din ajutoarele materiale

pentru contribuţia personalului la fondul de şomaj“;e) 444 “Impozitul pe salarii“ - cu sumele reţinute reprezentând impozitul pe ajutoarele

materiale datorat bugetului statului;f) 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“ - cu sumele reţinute din ajutoarele

materiale în favoarea terţilor pentru chirii, rate, pensii suplimentare, etc.;

101

Page 46: capitolul 4 analiza conturilor

g) 426 “Drepturi de personal neridicate“ - cu ajutoarele materiale neridicate în termenul legal;

h) 5311 “Casa în lei“ - cu sumele plătite din numerar pentru ajutoarele materiale;i) 5121 “Conturi la bănci în lei” – sumele virate în conturile personale ale salariaţilor (carduri

bancare.Soldul contului 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ este creditor şi reprezintă sumele

datorate personalului pentru ajutoarele materiale cuvenite.Schematic, corespondenţele contului 423 se prezintă astfel: 

 D

423 C

425 43114311 64584312  4372  444  427  426  51215311    S.F.C.

  

Contul 424 “Participarea personalului la profit“ ţine evidenţa datoriilor faţă de personal reprezentând stimulentele cuvenite din profitul obţinut.

După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de personal iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele cuvenite personalului drept stimulente din profitul obţinut în corespondenţă cu debitul contului 117 “Dreptul de participarea a salariaţilor la profit“.

Se debitează cu sumele reţinute, neridicate şi achitate din stimulente reprezentând participarea la profit în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 444 “Impozitul pe salarii“ cu sumele reţinute drept impozit datorat bugetului statului aferent participării personalului la profit;

b) 426 “Drepturi de personal neridicate“ - cu stimulentele din profit neridicate de personal în termenul legal;

c) 5311 “Casa în lei“ cu stimulentele din profit plătite personalului în numerar.Soldul contului 424 “Participarea personalului la profit“ este creditor şi reprezintă datoriile

unităţii faţă de personal privind stimulentele din profit cuvenite.Schematic, corespondenţele contului 424 se prezintă astfel:

 D 424 C

444 117426  5311    S.F.C.

 Contul 425 “Avansuri acordate personalului“ ţine evidenţa salariilor şi ajutoarelor

materiale acordate în avans personalului în cursul lunii.După conţinutul economic este un cont de active circulante în decontare sub forma

creanţelor în raport cu personalul iar după funcţia contabilă este un cont de activ.Se debitează cu avansurile plătite sau neridicate în corespondenţă cu creditul conturilor:a) 5131 “Casa în lei“ - cu sumele plătite ca avans din salarii şi ajutoare materiale;b) 426 “Drepturi de personal neridicate“ - cu avansurile din salarii şi ajutoare materiale

neridicate de personal în termenul legal.Se creditează în cursul lunii următoare cu avansurile reţinute din salarii şi ajutoare

materiale în corespondenţă cu debitul conturilor:a) contul 421 “Personal-salarii datorate“ - cu sumele reţinute din salariile cuvenite pentru

avansurile chenzinale acordate;b) contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu sumele reţinute din ajutoare

materiale reprezentând avansuri acordate.

102

Page 47: capitolul 4 analiza conturilor

Soldul contului 425 “Avansuri acordate personalului“ este debitor şi reprezintă avansuri plătite care se vor deconta în luna următoare.

Schematic corespondenţele contului 425 se prezintă astfel:

 D 425 C

5311 421426 423S.F.D.  

 Contul 426 “Drepturi de personal neridicate“ ţine evidenţa salariilor, ajutoarelor

materiale şi altor drepturi cuvenite, neridicate de personal în termenul legal.După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de personal, iar după funcţia contabilă

este un cont de pasiv.Se creditează cu sumele cuvenite, neridicate în termen de personal, în corespondenţă cu

debitul conturilor:a) 421 “Personal-salarii datorate“ - cu sumele neridicate reprezentând salarii;b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu sumele neridicate reprezentând ajutoare

materiale;c) 424 “Participarea personalului la profit“ - cu sumele neridicate reprezentând stimulente

din profit cuvenite personalului;d) 425 “Avansuri acordate personalului“ - cu sumele neridicate reprezentând avansuri din

salarii şi ajutoare materiale.Se debitează cu plăţile efectuate pentru drepturi de personal neridicate în termenul legal

sau la prescrierea drepturilor de personal neridicate în corespondenţă cu creditul conturilor:a) 5311 “Casa în lei“ - în situaţia achitării în numerar a drepturilor de personal neridicate în

termenul legal;b) 758 “Alte venituri din exploatare“ - drepturile de personal neridicate prescrise cuvenite

unităţii.Soldul contului 426 “Drepturi de personal neridicate“ este creditor şi reprezintă drepturi de

personal cuvenite dar neridicate.Schematic, corespondenţele contului 426 se prezintă astfel:

 D 426 C

5311 421758 423  424  425

  S.F.C. 

Contul 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“ ţine evidenţa reţinerilor din salarii şi ajutoare materiale în favoarea terţilor, persoane juridice sau persoane fizice.

După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de terţi pentru reţinerile din drepturile de personal în favoarea acestora, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele reţinute din drepturile de personal în favoarea terţilor pentru chirii, rate, popriri, pensii alimentare etc., în corespondenţă cu debitul conturilor:

a) 421 “Personal-salarii datorate“ pentru reţinerile în favoarea terţilor din salariile cuvenite;b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ pentru reţinerile în favoarea terţilor din

ajutoarele materiale cuvenite.Se debitează cu sumele achitate terţilor prin bancă în corespondenţă cu creditul contului

5121 “Conturi la bănci în lei“.Soldul contului 427 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor“ este creditor şi reprezintă

sumele datorate terţilor aferente reţinerilor din drepturile de personal.Schematic, corespondenţele contului 427 se prezintă astfel:

 D 427 C

5121 421  423

103

Page 48: capitolul 4 analiza conturilor

  S.F.C. 

Contul 431 “Asigurări sociale“ ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia unităţii şi personalului la asigurările sociale.

Contul 431 “Asigurări sociale“ este structurat în patru conturi sintetice de gradul II, şi anume:

- 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“;- 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“;- 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“; - 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate“; După conţinutul economic contul 431 este un cont de datorii faţă de bugetul asigurărilor

sociale şi bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

 Contul 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“:Se creditează la sfârşitul lunii cu sumele incluse în cheltuielile perioadei reprezentând

contribuţia unităţii la asigurările sociale în corespondenţă cu debitul contului 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“.

Se debitează cu ajutoarele materiale suportate din asigurările sociale datorate personalului şi cu sumele plătite bugetului de asigurări sociale în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ pentru ajutoarele materiale suportate din asigurări sociale;

b) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele plătite prin bancă bugetului de asigurări sociale .

Schematic, corespondenţele contului 4311 se prezintă astfel:

 D 4311 C

423 64515121    S.F.C.

Contul 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale“:Se creditează cu reţinerile din salarii şi ajutoare materiale pentru pensia suplimentară în

corespondenţă cu debitul conturilor:a) 421 “Personal-salarii datorate“ cu reţinerile din salarii:b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu reţinerile din ajutoare materiale.Se debitează cu plăţile efectuate prin bancă bugetului de asigurări sociale în

corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.Schematic, corespondenţele contului 4312 se prezintă astfel:

 D 4312 C

5121 421  423  S.F.C.

Contul 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“:Se creditează cu sumele incluse în cheltuielile perioadei sau reţinute din salarii în

corespondenţă cu debitul conturilor:a) 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“ - în situaţia

contribuţiilor suportate de unitate;b) 421 “Personal-salarii datorate“ în situaţia contribuţiilor reţinute din salariile cuvenite

personalului.Se debitează cu sumele plătite prin bancă reprezentând contribuţia unităţii şi a

personalului la asigurările sociale de sănătate în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.

Schematic corespondenţele contului 4313 se prezintă astfel:

 

104

Page 49: capitolul 4 analiza conturilor

D 4313 C

5121 6453  421  S.F.C.

 

Contul 4314 “Contribuţia personalului pentru asigurările sociale de sănătate“:Se creditează cu sumele incluse în cheltuielile perioadei sau reţinute din salarii în

corespondenţă cu debitul conturilor:contribuţiilor suportate de unitate;

b) 421 “Personal-salarii datorate“ cu sumele reţinute personalului din salariu pentru asigurările de sănătate .

b)  423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu reţinerile din ajutoare materiale.Se debitează cu sumele plătite prin bancă reprezentând contribuţia personalului la

asigurările sociale de sănătate în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.Schematic corespondenţele contului 4314 se prezintă astfel:

 D 4314 C

5121 421  423  S.F.C.

 Soldul contului 431 “Asigurări sociale“ este creditor şi reprezintă sumele datorate pentru

asigurările sociale. Contul 437 “Ajutor de şomaj“ ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia unităţii şi

personalului la fondul de şomaj.După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de M.M.P.S. iar după funcţia contabilă

este un cont de pasiv.Contul 437 “Ajutor de şomaj“ este structurat în două conturi sintetice de gradul II, şi anume:- 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj“;- 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj“.Contul 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj“:Se creditează la sfârşitul lunii cu sumele incluse în cheltuielile perioadei reprezentând

contribuţia unităţii la fondul de şomaj în corespondenţă cu debitul contului 6452 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj“.

Se debitează cu plăţile efectuate prin bancă pentru fondul de şomaj în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.

Schematic, corespondenţele contului 4371 se prezintă astfel;D 4371 C

5121 6452  S.F.C.

Contul 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj“:Se creditează cu reţinerile din drepturile de personal cuvenite reprezentând contribuţia

personalului la fondul de şomaj în corespondenţă cu debitul conturilor:a) 421 “Personal-salarii datorate“ cu reţinerile din salarii.b) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu reţinerile din ajutoare materiale.Se debitează cu plăţile efectuate prin bancă pentru fondul de şomaj în corespondenţă cu

creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.Schematic, corespondenţele contului 4372 se prezintă astfel:

 D 4372 C

5121 421  423

  S.F.C.

105

Page 50: capitolul 4 analiza conturilor

Soldul contului 437 “Ajutor de şomaj“ este creditor şi reprezintă sumele datorate pentru fondul de şomaj.

 4.6.2 Exemple de operaţiuni privind contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială 

Operaţia nr. 1 - Conform listelor de plată şi Registrului de casă se achită în numerar avansurile chenzinale astfel:

- pentru salarii - 40.000.000 lei;- pentru ajutoare materiale 1.500.000 lei. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUTUL ECONOMIC - prin casierie se efectuează plăţi reprezentând avansuri acordate personalului din salarii şi ajutoare materiale:- scad activele circulante de trezorerie sub forma numerarului păstrat în casieria unităţii;- cresc activele circulante în decontare sub forma avansurilor acordate personalului.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Avansuri acordate personalului“ 41.500.000 lei -x(A) “Casa în lei“ 41.500.000 lei

R2 425 D R3 5311 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 425 = 5311 41.500.000

  Operaţia nr. 2 - Conform ştatelor de plată a salariilor, se înregistrează salariile brute

cuvenite lucrătorilor în sumă de 100.000.000 lei ANALIZA CONTABILĂ:

 a) CONŢINUTUL ECONOMIC - Operaţia se referă la înregistrarea datoriilor faţă de personal pentru salariile cuvenite şi la includerea salariilor în cheltuielile de exploatare ale perioadei:- cresc cheltuielile de exploatare cu salariile personalului;- cresc datoriile faţă de personal pentru salariile cuvenite.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli cu remuneraţiile 100.000.000 lei personalului“ +x(P) “Personal-salarii datorate“ 100.000.000 lei

R2 641 D R2 421 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 641 = 421 100.000.000

  Operaţia nr. 3 - Pe baza ştatelor de plată întocmite se înregistrează reţineri din salarii

astfel:- impozitul pe salarii (25%) - 25.000.000;- contribuţia individuală la asigurările sociale (9,5%) – 9.500.000;- contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (6,5%) –6.500.000;- contribuţia la fondul de şomaj (1%) - 1.000.000;- rate şi chirii cuvenite terţilor - 800.000;- avans chenzinal acordat - 40.000.000. ANALIZA CONTABILĂ:

 a) CONŢINUTUL ECONOMIC - Operaţia se referă la efectuarea de reţineri din salarii, prin aplicarea unor cote procentuale asupra fondului de salarii conform

106

Page 51: capitolul 4 analiza conturilor

reglementărilor în vigoare, reprezentând impozite, contribuţii, datorii ale personalului, precum şi a avansului chenzinal acordat:- scad datoriile faţă de personal cu reţinerile pe diferite destinaţii efectuate;- cresc datoriile unităţii, corespunzător reţinerilor efectuate faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi casa de asigurări de sănătate, M.M.P.S., alte persoane fizice şi juridice;- scad activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate personalului.b) BILANŢ: A = P + x - x (datorii) A - x = P - x (avans)

c) CONTURI

+x(P) “Impozitul pe salarii“ 25.000.000 lei+x(P) “Contribuţia personalului la 9.500.000 lei asigurările sociale“ +x(P) “Contribuţia personalului la

asigurările sociale de sănătate“6.500.000 lei+x(P) “Contribuţia personalului la 1.000.000 lei fondul de şomaj“ +(P) “Reţineri din remuneraţii 800.000 lei datorate terţilor“ -x(A) “Avansuri acordate personalului“ 40.000.000 lei-x(P) “Personal - remuneraţii datorate“ 82.800.000 lei

R2 444 C R2 4312 C

 R2 4314 C  R2 4372 C R2 4372 C R3 425 C R3 421 D

 d) FORMULA CONTABILĂ: 421 = % 82.800.000 444 25.000.000 4312 9.500.000 4314 6.500.000 4372 1.000.000 427 800.000 425 40.000.000

 Operaţia nr. 4 - Pe baza ştatelor de plată, la chenzina a doua, se achită prin casierie restul

de plată cuvenit lucrătorilor: 100.000.000 - 82.800.000 = 17.200.000

Totodată se înregistrează salarii neridicate în termenul legal în sumă de 1.200.000 lei. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu personalul pentru restul de plată aferent salariilor în condiţiile neridicării integrale în termenul legal a sumelor cuvenite:- scad datoriile faţă de personal privind salariile;- scad activele circulante de trezorerie sub forma numerarului;- cresc datoriile faţă de personal pentru salariile neridicate. b) BILANŢ: A - x = P - x (plată) A = P + x - x (neridicare)

c) CONTURI

-x(P) “Personal - remuneraţii datorate“ 17.200.000 lei+x(P) “Drepturi de personal neridicate“1.200.000 lei- x (A) “Casa în lei“ 16.000.000 lei

R3 421 D R2 426 C R3 5311 C

107

Page 52: capitolul 4 analiza conturilor

d) FORMULA CONTABILĂ: 421 = % 17.200.000 5311 16.000.000 426 1.200.000

 Operaţia nr. 5 - La sfârşitul lunii, prin aplicarea cotelor procentuale legale asupra fondului

de salarii (100.000.000 lei) se calculează şi înregistrează:- contribuţia unităţii la asigurările sociale (24,5%) – 24.500.000 lei (5.1);- contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate (7%) -7.000.000 lei (5.2);- contribuţia unităţii la fondul de şomaj (3,5%) - 3.500.000 lei (5.3). 

ANALIZA CONTABILĂ: 5.1a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor unităţii faţă de bugetul de asigurări sociale şi la includerea contribuţiei unităţii la asigurările sociale în cheltuielile de exploatare ale perioadei:- cresc cheltuielile de exploatare privind contribuţia unităţii la asigurări sociale;- cresc datoriile unităţii faţă de bugetul de asigurări sociale. b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Contribuţia unităţii pentru asigurările sociale“24.500.000 lei +x (P) “Contribuţia unităţii 24.500.000 lei la asigurările sociale“

R2 6451 D  R2 4311 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 6451 = 4311 24.500.000

   

ANALIZA CONTABILĂ: 5.2a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţia se referă la înregistrarea datoriilor unităţii faţă de casa de asigurări de sănătate şi la includerea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate în cheltuielile de exploatare ale perioadei:- cresc cheltuielile de exploatare ale perioadei;- cresc datoriile unităţii faţă de casa de asigurări de sănătate.b) BILANŢ: A +x = P + x c) CONTURI+x(A) “Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate“7.000.000 lei +x(P) “Contribuţia unităţii la asigurările 7.000.000 lei sociale de sănătate“

R2 6453 D  R2 4313 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 6453 = 4313 7.000.000

ANALIZA CONTABILĂ: 5.3.a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor unităţii faţă de M.M.P.S. şi la includerea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj în cheltuielile de exploatare ale perioadei:- cresc cheltuielile de exploatare privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj;- cresc datoriile unităţii privind constituirea fondului de şomaj.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj“ 3.500.000 lei+x(P) “Contribuţia unităţii la fondul 3.500.000 lei de şomaj“

R2 6452 D  R2 4371 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 6452 = 4371 3.500.000

 

108

Page 53: capitolul 4 analiza conturilor

Operaţia nr. 6 La sfârşitul lunii, conform certificatelor medicale depuse, pentru primele 10 zile, se calculează datoria unităţii faţă de personal privind ajutoarele materiale în sumă de 3.000.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: - Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriei faţă de personal privind ajutoarele materiale care se suportă din cheltuielile de exploatare cu asigurările sociale:- cresc datoriile privind ajutoarele materiale;- cresc cheltuielile de exploatare cu asigurările sociale corespunzător ajutoarelor materiale calculate.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“ 3.000.000 lei+x(P) “Personal-ajutoare materiale 3.000.000 lei datorate“

R2 6458 D  R2 423 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 6458 = 423 3.000.000

 Operaţia nr. 7 - La sfârşitul lunii, conform certificatelor medicale depuse, pentru mai mult

de 10 zile de concediu medical se calculează datoria unităţii faţă de personal privind ajutoarele materiale în sumă de 2.000.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriei faţă de personal privind ajutoarele materiale care se suportă din asigurările sociale:- cresc datoriile privind ajutoarele materiale;- scad datoriile unităţii privind contribuţia la asigurările sociale corespunzător ajutoarelor materiale calculate.b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI+x(P) “Personal-ajutoare materiale 2.000.000 lei datorate“ - x(P) “Contribuţia unităţii la asigurări 2.000.000 lei sociale“

R2 423 C R3 4311 D

d) FORMULA CONTABILĂ: 4311 = 423 2.000.000

Operaţia nr. 8 Pe baza listelor de plată a indemnizaţiilor pentru ajutoare materiale se înregistrează reţineri din ajutoare materiale astfel:

- impozitul pe ajutoare materiale (25%) - 1.250.000 lei;- contribuţia la asigurările sociale (9,5%) - 475.000 lei;- contribuţia la fondul de şomaj (1%) - 50.000 lei;- avans chenzinal acordat - 1.500.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la efectuarea de reţineri din ajutoarele materiale reprezentând impozite, contribuţii, avans încasat anterior:- scad datoriile unităţii privind ajutoarele materiale cu reţinerile efectuate;- cresc datoriile unităţii, corespunzător reţinerilor efectuate, faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi M.M.P.S;- scad activele circulante în decontare sub forma creanţelor din avansuri acordate.b) BILANŢ: A = P +x - x (datorii) A - x = P - x (avans)

c) CONTURI

+x(P) “Impozitul pe salarii“ 1.250.000 lei+x(P) “Contribuţia personalului pentru asigurările sociale“475.000 lei+x(P) “Contribuţia personalului la 50.000 lei fondul de şomaj“-x(A) “Avansuri acordate1.500.000 lei personalului“

R2 444 C  R2 4312 C  R2 4372 C 

109

Page 54: capitolul 4 analiza conturilor

-x(P) “Personal-ajutoare materiale 3.050.000 lei datorate“

R3 425 C R3 423 D

d) FORMULA CONTABILĂ: 423 = % 3.275.000 444 1.250.000

4312 475.000 4372 50.000

425 1.500.000 

Operaţia nr. 9 - Se plătesc prin bancă datoriile fiscale, sociale şi alte datorii aferente salariilor şi ajutoarelor materiale astfel:

- impozitul pe salarii: operaţia 3 25.000.000 + operaţia 7 1.250.000 26.250.000 - contribuţia unităţii la asigurările sociale: op. 5.1 24.500.000 - op. 7 2.000.000 26.500.000

- contribuţia unităţii şi personalului la asigurările sociale de sănătate: op. 5.2 6.500.000 + op. 3 7.000.000

13.500.000- contribuţia personalului la asigurările sociale:

operaţia 3 9.500.000 +operaţia 8 475.000

9.975.000- contribuţia unităţii la fondul de şomaj (op. 5.3) - 3.500.000 lei- contribuţia personalului la fondul de şomaj:

operaţia 3 1.000.000 +operaţia 8 50.000

1.050.000 - reţineri în favoarea terţilor (op.3) - 800.000 lei.

  

ANALIZA CONTABILĂCONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, casa de asigurări de sănătate, M.M.P.S., alte persoane fizice şi juridice prin plăţi din contul de la bancă pentru datoriile aferente salariilor şi ajutoarelor materiale, suportate de unitate sau reţinute din drepturile de personal:- scad activele de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă;- scad datoriile unităţii faţă de instituţiile statului şi alte persoane fizice sau juridice.b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(P) “Impozitul pe salarii“ 26.250.000 lei-x(P) “Contribuţia unităţii la 26.500.000 lei asigurările sociale“-x(P) “Contribuţia unităţii  la asigurările sociale de sănătate“7.000.000 lei -x(P) “Contribuţia  personalului la asigurările sociale de sănătate“6.500.000 lei -x(P) “Contribuţia personalului la  asigurările sociale“9.975.000 lei-x(P) “Contribuţia unităţii la fondul 3.500.000 lei de şomaj“ -x(P) “Contribuţia personalului la 1.050.000 lei fondul de şomaj“ -x(P) “Reţineri din remuneraţii

R3 444 D R3 4311 D R3 4313 D  R3 4314 D

R3 4312 D  R3 4371 D R3 4372 D R3 427 D  R3 5121 C

110

Page 55: capitolul 4 analiza conturilor

800.000 lei datorate terţilor“-x(A) “Conturi la bănci în lei“81.575.000 leid) FORMULA CONTABILĂ: % = 5121 81.575.000 444 26.250.000 4311 26.500.000 4313 7.000.000 4314 6.500.000 4312 9.975.000 4371 3.500.000 4372 1.050.000 427 800.000

Operaţia nr. 10 - După efectuarea reţinerilor (op. 8), conform listei de plată, se achită prin

casierie restul de plată aferent ajutoarelor materiale:5.000.000 - 3.275.000 = 1.725.000 lei

 

ANALIZA CONTABILĂ:1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu personalul pentru

restul de plată aferent ajutoarelor materiale prin efectuarea unei plăţi în numerar:- scad activele circulante de trezorerie sub forma numerarului din casierie;- scad datoriile faţă de personal privind ajutoarele materiale.b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(A) “Casa în lei“ 1.725.000 lei-x(P) “Personal-ajutoare materiale 1.725.000 lei datorate“

R3 5311 C R3 423 D

d) FORMULA CONTABILĂ: 423 = 5311 1.725.000

Operaţia nr. 11 - Conform hotărârii Consiliului de administraţie se înregistrează drepturile

cuvenite personalului drept stimulente din profitul obţinut de unitate în sumă de 8.000.000 lei (11.1).

Se efectuează decontarea cu personalul pentru stimulentele din profit cuvenite astfel:- 5.800.000 lei se achită în numerar;- 2.200.000 lei reprezintă reţineri pentru impozitul datorat statului (11.2).

 

ANALIZA CONTABILĂ: (11.1)1. CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la utilizarea fondului de participare

la profit pentru acordarea de stimulente personalului:- cresc datoriile faţă de personal pentru participarea la profit;- scade fondul de participare a personalului la profit.b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI+x(P) “Participarea personalului la profit“ 8.000.000 lei -x(P) “Dreptul de participarea a salariaţilor la profit“8.000.000 lei

R2 424 D R3 117 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 117 = 424 8.000.000

 

  ANALIZA CONTABILĂ: (11.2)a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu personalul pentru participarea la profit prin reţineri aferente impozitului datorat bugetului statului şi achitarea în numerar a stimulentelor nete cuvenite:- scade datoria faţă de personal pentru participarea la profit;- scad activele circulante de trezorerie sub forma numerarului din casierie;- creşte datoria faţă de bugetul statului pentru impozitele datorate.

111

Page 56: capitolul 4 analiza conturilor

1. BILANŢ: A = P +x - x (reţineri) A - x = P - x (plată)

c) CONTURI

-x(P) “Participarea personalului la 8.000.000 lei profit“+x (P) “Impozitul pe salarii“2.200.000 lei-x (A) “Casa în lei“ 5.800.000 lei

R3 424 D R2 444 C R3 5311 C

d) FORMULA CONTABILĂ:424 = % 8.000.000 444 2.200.000

5311 5.800.000  

4.7 Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şialte instituţii publice

 4.7.1 Funcţionarea conturilor privind datoriile faţă de bugetul statului şi alte instituţii

publice 

Se folosesc conturile:441 “Impozitul pe profit“;4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă“;4427 “Taxa pe valoarea adăugată colectată“;444 “Impozitul pe salarii“;446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“. Contul 441 “Impozitul pe profit“ ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului pentru

impozitul datorat de agenţii economici, aferent profitului obţinut.După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de bugetul statului iar după funcţia

contabilă este un cont bifuncţional.Se creditează cu sumele datorate lunar bugetului de stat reprezentând impozitul pe profit

calculat conform legii în corespondenţă cu debitul contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit“.Se debitează cu sumele plătite prin banca bugetului de stat, la termenele stabilite, în

corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.Soldul contului 441 “Impozitul pe profit“ poate fi:- creditor - reprezintă datorii faţă de bugetul de stat;- debitor - reprezintă sumele plătite în plus bugetului de stat faţă de datoria reală aferentă perioadei.Schematic, funcţionarea contului 441 se prezintă astfel:

 D 441 C

5121 691S.F.D S.F.C.

  Contul 4426 “TVA deductibilă“ ţine evidenţa TVA înscrisă în facturile primite. După

funcţia contabilă este un cont de activ.Se creditează - cu taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor (primirilor,

achiziţionărilor) de bunuri şi servicii în corespondenţă cu creditul conturilor care arată natura aprovizionărilor sau modalitatea de plată, şi anume:

a) 401“Furnizori“ pentru TVA aferentă produselor, lucrărilor, serviciilor achiziţionate;b) 404 “Furnizori de imobilizări“ pentru TVA aferentă imobilizărilor necorporale sau corporale

aprovizionate;c) 5121 “Conturi la bănci în lei“ pentru TVA aferentă importurilor de bunuri şi servicii.Se creditează prin raportarea la taxa pe valoarea adăugată colectată în corespondenţă cu

debitul conturilor: a) 4427 “TVA colectată“ pentru sumele deductibile din TVA colectată; b) 4424 “TVA de recuperat“ pentru sumele reprezentând TVA deductibilă ce depăşesc

valoarea TVA colectată.

112

Page 57: capitolul 4 analiza conturilor

La sfârşitul perioadei contul 4426 “TVA deductibilă“ nu prezintă sold.

Schematic, corespondenţele contului 4426 se prezintă astfel:D 4426 C

401 4427404 44245121  

  Contul 4427 “TVA colectată“ ţine evidenţa TVA înscrisă în facturile emise. După funcţia

contabilă este un cont de pasiv.Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor (livrărilor, expedierilor) în

corespondenţă cu debitul conturilor:a) 411 “Clienţi“ cu TVA aferentă produselor, lucrărilor, serviciilor vândute clienţilor;b) 5311 “Casa în lei“ - cu TVA aferentă vânzării mărfurilor prin unităţile cu amănuntul;

c) 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul“ pentru TVA aferentă lipsurilor constatate la inventariere şi imputate celor vinovaţi;

Se debitează prin raportarea la taxa pe valoarea adăugată deductibilă în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 4426 “TVA deductibilă“ pentru sumele deductibile din TVA colectată; b) 4423 “TVA de plată“ pentru sumele reprezentând TVA colectată ce depăşesc TVA

deductibilă.La sfârşitul perioadei contul 4427 “TVA colectată“ nu prezintă sold.

Schematic, corespondenţele contului 4427 se prezintă astfel:D 4427 C

4426 4114423 5311  4282

 Contul 444 “Impozitul pe salarii“ ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului pentru

impozitul pe salarii, ajutoare materiale, participarea la profit.După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de bugetul statului, iar după funcţia

contabilă este un cont de pasiv.Se creditează cu sumele datorate bugetului statului reprezentând reţineri din drepturile de

personal pentru impozitul pe salarii în corespondenţă cu debitul conturilor: a) 421 “Personal-salarii datorate“ - pentru reţineri din salarii. b) 423 “Personal-ajutoare materiale“ - pentru reţinerile din ajutoarele materiale;

c) 424 “Participarea personalului la profit“ - pentru reţinerile din stimulentele reprezentând participarea la profit.

Se debitează cu sumele plătite prin bancă bugetului de stat în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.

Soldul contului 444 “Impozitul pe salarii“ este creditor şi reprezintă sumele datorate bugetului statului pentru impozitul aferent drepturilor de personal.

Schematic, corespondenţele contului 444 se prezintă astfel:D 444 C

5121 421  423  424  S.F.C.

 Contul 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ ţine evidenţa decontărilor cu

bugetul statului şi bugetele locale privind accize, taxe vamale, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pentru mijloacele de transport, alte impozite şi taxe.

După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de bugetul statului şi bugetele locale, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu alte impozite şi taxe datorate bugetului statului sau bugetelor locale în corespondenţă cu debitul conturilor:

113

Page 58: capitolul 4 analiza conturilor

a) 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ - pentru accizele la ţigări, băuturi, ţiţei, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, alte impozite şi taxe datorate bugetului central sau local;

b) 457 “Dividende de plată“ - pentru impozitul reţinut din sumele cuvenite acţionarilor şi asociaţilor drept dividende.

Se debitează cu plăţile efectuate prin bancă la bugetul de stat şi bugetele locale în corespondenţă cu creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei“.

Soldul contului 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ este creditor şi reprezintă sumele datorate bugetului de stat şi bugetelor locale.

Schematic, corespondenţele contului 446 se prezintă astfel:D 446 C

5121 635  457  S.F.C.

  

4.7.2. Exemple de operaţiuni privind decontările cu bugetul statului şi alte instituţii publice

 Operaţia nr. 1 La sfârşitul lunii se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit în sumă

de 18000.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor unităţii faţă de bugetul statului şi la includerea impozitului pe profit în cheltuielile corespunzătoare ale perioadei: - cresc cheltuielile cu impozitul pe profit;

- cresc datoriile unităţii faţă de bugetul statului pentru impozitul pe profit.

b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli cu impozitul pe 18.000.000 lei profit“ +x(P) “Impozitul pe profit“ 18.000.000 lei

R2 691 D R2 441 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 691 = 441 18.000.000

 Operaţia nr. 2 - Se efectuează regularizarea lunară a taxei pe valoarea adăugată

cunoscând următoarele:-TVA colectată - 15.200.000 lei;-TVA deductibilă - 9.500.000 lei.

 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la regularizarea TVA aferentă lunii curente şi la stabilirea TVA de plată sau TVA de recuperat. Întrucât TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă:- creşte TVA de plată;- scade TVA deductibilă;- scade TVA colectată.b) BILANŢ: A = P + x - x (Plată) A - x = P - x (Deducere)

c) CONTURI

-x(P) “TVA colectată“ 15.200.000 lei-x(A) “TVA deductibilă“ 9.500.000 lei+x(P) “TVA de plată“ 5.700.000 lei

R3 4427 D R3 4426 C R2 4423 C

d) FORMULA CONTABILĂ:4427 = % 15.200.000 4426 9.500.000

4423 5.700.000

114

Page 59: capitolul 4 analiza conturilor

 Operaţia nr. 3 - Se înregistrează reţineri din salarii în sumă de 5.000.000 lei reprezentând

impozitul pe salarii. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la efectuarea de reţineri din drepturile de personal cuvenite reprezentând impozitul pe salarii datorat bugetului de stat:- scad datoriile faţă de personal cu reţinerile efectuate;- cresc datoriile faţă de bugetul statului corespunzător reţinerilor efectuate.b) BILANŢ: A = P + x - x c) CONTURI+x(P) “Impozitul pe salarii“ 5.000.000 lei-x(P) “Personal - remuneraţii datorate“ 5.000.000 lei

R2 444 C R3 421 D 

d) FORMULA CONTABILĂ:421 = 444 5.000.000

 Operaţia nr. 4 Se înregistrează impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri datorate

bugetului local în sumă de 6.350.000 lei. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor unităţii faţă de bugetul local şi la includerea impozitului pe clădiri şi impozitului pe terenuri în cheltuielile de exploatare ale perioadei:- cresc cheltuielile de exploatare cu impozitele datorate;- cresc datoriile unităţii faţă de bugetul local.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli cu alte impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate“ 6.350.000 lei+x(P) “Alte impozite, taxe şi 6.350.000 lei vărsăminte asimilate“

R2 635 D  R2 446 C

d) FORMULA CONTABILĂ:635 = 446 6.350.000

 Operaţia nr. 5 - Se plătesc prin bancă impozite şi taxe, astfel:- impozit pe profit - 18.000.000;- impozit pe salarii - 5.000.000;- alte impozite şi taxe - 6.350.000. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC: Operaţiunea se referă la decontarea cu bugetul statului şi bugetul local ca urmare a unei plăţi prin bancă:- scad activele de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă;- scad datoriile privind impozitul pe profit, impozitul pe salarii, alte impozite şi taxe. b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(A)“Conturi la bănci în lei“ 29.350.000 lei-x(P) “Impozitul pe profit“ 18.000.000 lei-x(P) “Impozitul pe salarii“ 5.000.000 lei-x(P) “Alte impozite, taxe şi 6.350.000 lei vărsăminte asimilate“

R3 5121 C R3 441 D R3 444 D  R3 446 D

d) FORMULA CONTABILĂ:% = 5121 29.350.000441 18.000.000

115

Page 60: capitolul 4 analiza conturilor

444 5.000.000446 6.350.000

  4.8 Contabilitatea decontărilor privind diverse datorii şi creanţe

 Se folosesc conturile:- 457 “Dividende de plată“;- 461 “Debitori diverşi“;- 462 “Creditori diverşi“. Contul 457 “Dividende de plată“ ţine evidenţa decontărilor cu asociaţii sau acţionarii

pentru dividendele repartizate din profitul net în funcţie de numărul de părţi sociale sau acţiuni deţinute.

După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de asociaţi sau acţionari privind dividendele cuvenite, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează - cu dividendele datorate asociaţilor sau acţionarilor în corespondenţă cu debitul contului 129 “Repartizarea profitului“.

Se debitează cu sumele reprezentând dividendele achitate sau impozitul asupra dividendelor în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - pentru sumele achitate prin bancă;b) 5311 “Casa în lei“ pentru sumele achitate în numerar;c) 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ - pentru reţinerile din dividende

reprezentând impozitul datorat bugetului de stat.Soldul contului 457 “Dividende de plată“ este creditor şi reprezintă dividendele datorate

acţionarilor sau asociaţilor.Schematic, funcţionarea contului 457 se prezintă astfel:

 D 457 C

5121 1295311  446    S.F.C.

 Contul 461 “Debitori diverşi“ - ţine evidenţa creanţelor din imputaţii pentru pagube

produse, din vânzarea de active imobilizate sau titluri de plasament, din alte creanţe care prin natura lor nu sunt urmărite prin conturile prezentate anterior.

După conţinutul economic este un cont de active circulante în decontare, respectiv de alte creanţe faţă de terţi, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.

Se debitează la apariţia creanţelor, în corespondenţă cu creditul conturilor care arată natura acestora:

a) 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“ - cu preţul de vânzare al activelor imobilizate cedate;

b) 4427 “TVA colectată“ cu TVA aferentă vânzărilor de active imobilizate, titluri de plasament sau pentru bunurile imputate persoanelor vinovate;

c) 758 “Alte venituri din exploatare“ - cu valoarea bunurilor şi producţiei în curs de execuţie constatate lipsă sau deteriorate şi imputate terţilor;

d) 761 “Venituri din imobilizări financiare“ cu dividendele de încasat aferente titlurilor de participare;

e) 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“ pentru sumele de încasat conform facturilor întocmite.

Se creditează la încasarea creanţelor sau la scăderea acestora din evidenţă în corespondenţă cu debitul conturilor:

a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - pentru sumele încasate prin bancă;b) 5311 “Casa în lei“ pentru sumele încasate în numerar;c) 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“ pentru debite prescrise

sau debitori insolvabili, la scăderea din evidenţă.Soldul contului 461 “Debitori diverşi“ este debitor şi reprezintă sumele de încasat pentru

creanţe diverse.Schematic, funcţionarea contului 461 se prezintă astfel:

 

116

Page 61: capitolul 4 analiza conturilor

D 461 C

4427 5121761 5311758 6583706  S.F.D.  

 Contul 462 “Creditori diverşi“ - ţine evidenţa datoriilor faţă de terţi pentru sume

încasate şi necuvenite, sume datorate pentru redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, achiziţionarea titlurilor de plasament şi alte datorii, eventual pe baza unor titluri executorii, care prin natura lor nu sunt urmărite prin conturile prezentate anterior.

După conţinutul economic este un cont de datorii faţă de terţi, persoane fizice sau persoane juridice, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu datoriile din alte operaţiuni în corespondenţă cu debitul conturilor care arată natura acestora:

a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele necuvenite încasate prin contul de la bancă;b) 5311 “Casa în lei“ - cu sumele necuvenite încasate prin casierie;c) 502 “Acţiuni“ cu datoriile privind achiziţionarea de acţiuni în vederea obţinerii de venituri

financiare într-un termen scurt;d) 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile“ - pentru sumele datorate

atunci când nu s-au emis facturi.Se debitează cu sumele achitate creditorilor, în corespondenţă cu creditul conturilor:a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele plătite prin bancă;b) 5311 “Casa în lei“ - cu sumele plătite în numerar.Soldul contului 462 “Creditori diverşi“ este creditor şi reprezintă sumele datorate din

operaţiuni diverse.Schematic, funcţionarea contului 462 se prezintă astfel:

 D 462 C

5121 51215311 5311  502

  612  S.F.C.

  

4.9 Contabilitatea cheltuielilor 

4.9.1 Organizarea şi particularităţile contabilităţii cheltuielilor 

Contabilitatea cheltuielilor se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II, care reflectă categorii şi feluri de cheltuieli delimitate după natura lor. Conturile de cheltuieli sunt sistematizate astfel:

a) Conturi care reflectă cheltuielile de exploatare:- cheltuieli cu materii prime, materiale, mărfuri;- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;- cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate;- cheltuieli cu personalul;- cheltuieli privind amortizările şi provizioanele;- cheltuieli cu impozitul pe profit;- alte cheltuieli de exploatare.b) Conturi care reflectă cheltuielile financiare.c) Conturi care reflectă cheltuielile extraordinare.În funcţionarea lor, conturile de cheltuieli prezintă trăsături comune:- au funcţie contabilă de activ;- se debitează cu cheltuielile angajate, plătite sau de plătit;- se creditează, la sfârşitul fiecărei luni prin transferarea integrală a cheltuielilor înregistrate

în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.- la sfârşitul perioadei de gestiune nu prezintă sold.

117

Page 62: capitolul 4 analiza conturilor

 4.9.2 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

 Conturile cel mai des utilizate pentru reflectarea cheltuielilor de exploatare curente sunt:- 601 “Cheltuieli cu materiile prime“;- 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”- 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“;- 604 “Cheltuieli cu materialele nestocate”- 605 “Cheltuieli privind energia şi apa“;- 607 “Cheltuieli privind mărfurile”- 608 “Cheltuieli privind ambalajele”- 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii“;- 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile“;- 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile“;- 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate“;- 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal“;- 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări”- 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii“;- 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”- 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“;- 641 “Cheltuieli cu salariile personalului“;- 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“;- 658 “Alte cheltuieli de exploatare”- 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele“;- 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit“. 

Prezentăm în continuare funcţionarea unora dintre aceste conturi, selectiv, orientând studiul în special asupra conturilor de cheltuieli care nu au fost utilizate pe parcursul aplicaţilor practice anterioare.

Contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime“ ţine evidenţa consumurilor de materii prime.Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite din depozite şi

date în consum sau constatate lipsă la inventariere şi suportate de unitate sau imputate persoanelor vinovate, în corespondenţă cu creditul contului 301 “Materii prime“.

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime constatate plus la inventariere în corespondenţă cu debitul contului 301 “Materii prime“, precum şi în situaţia preluării soldului său debitor în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.

Schematic, corespondenţele contului 601 se prezintă astfel:

 D 601 C

301 121  301

 Contul 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile“ similar contului 601, ţine evidenţa

consumurilor de materiale conexe procesului de producţie/ ciclului de exploatare.Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile ieşite din

depozite şi date în consum sau constatate lipsă la inventariere şi suportate de unitate sau imputate persoanelor vinovate, în corespondenţă cu creditul contului 302 “Materiale consumabile“.

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime constatate plus la inventariere în corespondenţă cu debitul contului 302 “Materiale consumabile“, precum şi în situaţia preluării soldului său debitor în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.

Schematic, corespondenţele contului 601 se prezintă astfel:

 D 602 C

302 121  302

Contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“ ţine evidenţa cheltuielilor cu cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar.

118

Page 63: capitolul 4 analiza conturilor

Se debitează cu valoarea uzurii obiectelor de inventar inclusă în cheltuieli integral la darea în folosinţă sau eşalonat pe durata mai multor exerciţii financiare în corespondenţă cu creditul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“.

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar constatate plus la inventariere în corespondenţă cu debitul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“, precum şi în situaţia preluării soldului său debitor în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.

Schematic, corespondenţele contului 603 se prezintă astfel:

 D 603 C

603 121  303

  Contul 604 “Cheltuieli cu materialele nestocate“ similar contului 602, ţine evidenţa

consumurilor de materiale conexe procesului de producţie/ ciclului de exploatare care nu fac obiectul stocării (depozitării) şi sunt date în consum la achiziţie (achiziţia reprezintă de fapt consumul acestora).

Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a achiziţionate de unitate care nu fac obiectul stocării, în corespondenţă principală cu creditul contului 401 “Furnizori“.

Se creditează cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.Schematic, corespondenţele contului 601 se prezintă astfel:

 D 604 C

401 121532542

Contul 605 “Cheltuieli privind energia şi apa“ ţine evidenţa cheltuielilor privind consumurile de energie şi apă.

Se debitează cu valoarea energiei şi apei consumate şi facturate de furnizorii de utilităţi în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 401 “Furnizori“ pentru valoarea energiei şi apei consumate şi facturate, incluse în cheltuielile perioadei.

b) 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“ pentru cheltuielile cu energia şi apa facturate în avans, respectiv cota parte aferentă lunii curente conform scadenţarului întocmit.

Schematic, funcţionarea contului 605 se prezintă astfel:

 D 605 C

401 121471  

Contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal“ ţine evidenţa cheltuielilor privind transportul efectuat de terţi pentru bunuri şi persoane.

Se debitează cu valoarea transportului achitat terţilor sau valoarea facturilor emise de terţi pentru transportul de bunuri sau persoane în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 401“Furnizori“ pentru valoarea transportului facturat, inclusă în cheltuielile perioadei; b) 471“Cheltuieli înregistrate în avans“, pentru cheltuielile de transport achitate sau

facturate în avans, respectiv cota parte aferentă lunii curente conform scadenţarului întocmit.c) 512 “Conturi la bănci în lei“ pentru cheltuielile cu transportul achitate prin bancă;d) 532 “Alte valori“ - pentru cheltuielile de transport achitate cu bilete sau tichete de

călătorie.e) 542 “Avansuri de trezorerie“ - pentru transportul achitat din avansuri acordate

persoanelor special împuternicite.Schematic, funcţionarea contului 624 se prezintă astfel:

 D 624 C

119

Page 64: capitolul 4 analiza conturilor

401 121471  512  532  542  

Contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ ţine evidenţa cheltuielilor pentru accize, taxe vamale, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxe pentru mijloacele de transport, datorate bugetului statului sau bugetului local.

Se debitează cu impozitele şi taxele datorate în corespondenţă cu creditul contului 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“.

Schematic, funcţionarea contului 635 se prezintă astfel:

 D 635 C

446 121

Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului“ ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile, adaosurile, premiile incluse în fondul de salarii.

Se debitează cu salariile şi alte drepturi cuvenite personalului în corespondenţă cu creditul contului 421 “Personal-salarii datorate“.

Schematic, funcţionarea contului se prezintă astfel:

 D 641 C

421 121 

Contul 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“ ţine evidenţa cheltuielilor privind contribuţia unităţii la asigurările sociale, casa de asigurări de sănătate şi fondul de şomaj.

Contul 645 este structurat în conturi sintetice de gradul II, astfel:- 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale “;- 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“;- 6452 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj“;- 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“. Contul 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“ ţine evidenţa cheltuielilor

privind contribuţia unităţii la asigurările sociale precum şi ajutoarelor materiale suportate de unitate conform legii.

Se debitează cu cheltuielile reprezentând contribuţia unităţii la asigurările sociale în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 423 “Personal-ajutoare materiale datorate“ - cu sumele reprezentând ajutoarele materiale suportate de unitate conform legii (primele 10 zile din concediile medicale);

b) 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale“ - cu sumele reprezentând contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor sociale.

Schematic, funcţionarea contului 6451 se prezintă astfel:

 D 6451 C

423 1214311  

 Contul 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“

ţine evidenţa cheltuielilor privind contribuţia unităţii la casa de asigurări de sănătate.Se debitează cu cheltuielile reprezentând contribuţia unităţii la asigurările sociale de

sănătate în corespondenţă cu creditul contului 4313 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate“.

Schematic, funcţionarea contului 6453 se prezintă astfel:

 D 6453 C

120

Page 65: capitolul 4 analiza conturilor

4313 121 Contul 6452 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj“ ţine evidenţa cheltuielilor

privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj.Se debitează cu cheltuielile reprezentând contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj în

corespondenţă cu creditul contului 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj“.Schematic, funcţionarea contului 6452 se prezintă astfel:

 D 6452 C

4371 121

Contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare“ ţine evidenţa cheltuielilor reprezentând amenzi şi penalităţi plătite, debite prescrise sau debitori insolvabili, donaţii, subvenţii acordate, pierderi cu activele cedate etc..

Se debitează cu cheltuielile aferente operaţiilor de gestiune de natura celor enumerate anterior în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 5121 “Conturi curente la bănci în lei“ - pentru amenzi şi penalităţi plătite prin bancă;b) 461 “Debitori diverşi“ - pentru debite prescrise sau debitori insolvabili, scoşi din evidenţă;c) 301, 302, 303, 341, 345, 371, respectiv conturile materiilor prime, materialelor

consumabile, obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, mărfurilor - cu valoarea pierderilor din valorificări, casări, declasări sau a donaţiilor/sponsorizărilor acordate.

Schematic, funcţionarea contului 658 se prezintă astfel:D 658 C

5121 121461  301  302  303  341  345  371  

 Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital“, ca analitic al

contului 658 - ţine evidenţa cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale şi corporale, precum şi valoarea imobilizărilor financiare cedate sau scoase din evidenţă.

Se debitează cu cheltuielile extraordinare aferente operaţiilor de capital în corespondenţă cu creditul conturilor de imobilizări şi anume:

a) 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare“;b) 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“.c) 207 “Fond comercial“;d) 208 “Alte imobilizări necorporale“;e) 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri“;f) 21x “Imobilizări corporale“;g) 261 “Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului“;h) 263 “Titluri imobilizate de activităţi de portofoliu“.Schematic, funcţionarea contului 6583 se prezintă astfel:

 D 672 C

203 121205  207  208  211  21x  261  263  

121

Page 66: capitolul 4 analiza conturilor

 

Contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele“ ţine

evidenţa cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale, precum şi a cheltuielilor pentru constituirea şi majorarea provizioanelor ce privesc exploatarea.

Se debitează cu cheltuielile de exploatare privind amortizările şi provizioanele în următoarele situaţii:

a) la înregistrarea amortizării imobilizărilor în corespondenţă cu creditul conturilor:- 280 “Amortizări privind imobilizările necorporale“;- 281 “Amortizări privind imobilizările corporale.b) la constituirea provizioanelor pentru litigii, garanţii, pierderi din schimbul valutar,

cheltuieli de repartizat în corespondenţă cu creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli“;

c) la constituirea provizioanelor pentru deprecierea activelor în corespondenţă cu creditul conturilor:

- 290 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale“;- 291 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale“;- 391 “Provizioane pentru deprecierea materiilor prime“;- 392 “Provizioane pentru deprecierea materialelor“;- 394 “Provizioane pentru deprecierea produselor“;- 395 “Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi“;- 397 “Provizioane pentru deprecierea mărfurilor“;- 491 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi“.Schematic, funcţionarea contului 681 se prezintă astfel:

 D 6583 C

280 121281  151  290  291  391  392394395  397  491  

 Contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit“ ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul

datorat bugetului de stat, aferent profitului obţinut, determinat conform procedurilor legale.Se debitează, la sfârşitul lunii, cu valoarea impozitului pe profit calculat şi datorat, în

corespondenţă cu creditul contului 441 “Impozitul pe profit“.Schematic, funcţionarea contului 691 se prezintă astfel:

 D 691 C

441 121 

 4.9.3 Contabilitatea cheltuielilor financiare 

Se folosesc conturile:1. 666 “Cheltuieli privind dobânzile“; 2. 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele“. Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile“ ţine evidenţa dobânzilor datorate pentru

împrumuturile primite.Se debitează cu dobânzile datorate în corespondenţă cu creditul conturilor:

122

Page 67: capitolul 4 analiza conturilor

a) 168 “Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate“ - cu dobânzile incluse în cheltuieli aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu, datoriilor legate de participaţii, împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni;

b) 5121 “Conturi la bănci în lei“ cu dobânzile plătite prin bancă aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente;

c) 5186 “Dobânzi de plătit“ cu dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci prin conturile curente;

d) 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt“ - cu dobânzile de plătit (datorate) pentru creditele pe termen scurt acordate de bancă.

Schematic, funcţionarea contului 666 se prezintă astfel:D 666 C

168 1215121  5186  5198  

 Contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele“ ţine evidenţa

cheltuielilor cu amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor şi a cheltuielilor pentru constituirea şi majorarea provizioanelor privind activitatea financiară.

Se debitează cu cheltuielile financiare privind amortizările şi provizioanele în următoarele situaţii:

a) la amortizarea obligaţiunilor, cu valoarea primelor de rambursare, în corespondenţă cu creditul contului 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor“;

b) la constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli financiare în corespondenţă cu creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli“;

c) la constituirea provizioanelor pentru deprecierea activelor financiare în corespondenţă cu creditul conturilor:

- 296 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare“;- 59x “Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie“.

Schematic, funcţionarea contului 686 se prezintă astfel:D 686 C

169 121151  296  59x  

 4.9.4 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

 Se foloseşte contul 671 “Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare“;Se debitează cu valoarea pierderilor din calamităţi: 301, 302, 303, 341, 345, 371, etc.

respectiv conturile materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, mărfurilor sau alte active înregistrate ca pierderi din calamităţi.

Schematic, funcţionarea contului 671 se prezintă astfel:D 671 C

21x 121231  301  302  303  341  345  371381  

 4.9.5 Exemple de operaţiuni privind contabilitatea cheltuielilor

 Operaţia nr. 1: Se înregistrează consumul de energie termică facturată de terţi la cost de

achiziţie de 3.000.000 lei, TVA fiind 19%.

123

Page 68: capitolul 4 analiza conturilor

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea datoriilor faţă de furnizorii de energie şi la includerea consumurilor în cheltuielile de exploatare ale perioadei:- cresc datoriile faţă de furnizori pentru serviciile prestate, inclusiv TVA aferentă facturilor primite;- cresc cheltuielile de exploatare cu energia.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli cu energia şi apa“ 3.000.000+x(A) “TVA deductibilă“ 570.000+x(P) “Furnizori“ 3.570.000

R2 605 D R2 4426 D R2 401 C

d) FOMULA CONTABILĂ: % = 401 3.570.000605 3.000.0004426 570.000

 Operaţia nr. 2 - Se înregistrează dobânzi datorate pentru creditele primite astfel: - 1.800.000 lei pentru creditele pe termen lung;- 750.000.000 lei pentru creditele pe termen scurt.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea cheltuielilor cu dobânzile aferente creditelor primite de la bănci:- cresc cheltuielile financiare cu dobânzile;- cresc datoriile faţă de bănci corespunzător dobânzilor calculate pentru creditele pe termen lung sau scurt.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli privind dobânzile“ 2.550.000 lei+x(P) “Dobânzi aferente împrumuturilor şi

1.800.000 lei datoriilor asimilate“

+x(P) “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt“

750.000 lei

R2 666 D R2 1682 C  R2 5198 C

d) FOMULA CONTABILĂ: 666 = % 2.550.000 1682 1.800.000 5l98 750.000

 Operaţiunea nr. 3 - Se înregistrează plata a 500.000 lei prin bancă reprezentând penalităţi

datorate bugetului statului, precum şi scăderea din evidenţă a unor debitori insolvabili pentru suma de 1.000.000 lei.

 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrare a unor cheltuieli determinate de plata unor penalităţi:- cresc cheltuielile privind operaţiunile de gestiune – alte cheltuieli de exploatare;- scad activele circulante de trezorerie şi activele în decontare.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “ Despăgubiri, amenzi şi penalităţi“ 1.500.000 lei-x(A) “Conturi la bănci în lei“ 500.000 lei-x (A) “Debitori diverşi“ 750.000 lei

R2 6581 D  R3 5121 C R3 461 C

d) FORMULA CONTABILĂ:

124

Page 69: capitolul 4 analiza conturilor

6581 = % 1.500.000 5121 500.000 46l 1.000.000

 Operaţiunea nr. 4 Se plăteşte prin bancă suma de 4.000.000 lei, reprezentând chirii

achitate în avans (4.1.); pe bază de scadenţar, se repartizează pentru luna curentă suma de 800.000 lei (4.2.).

 

ANALIZA CONTABILĂ: 4.1.a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la efectuarea unor cheltuieli în avans, care privesc şi perioadele viitoare, ca urmare a unei plăţi prin bancă:- scad activele de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă;- cresc procesele economice sub forma cheltuielilor în avans.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli înregistrate în avans“ 4.000.000 lei +x(A) “Conturi la bănci în lei“ 4.000.000 lei

R2 471 D R2 5121 D

d) FORMULA CONTABILĂ: 471 = 5121 4.000.000

ANALIZA CONTABILĂ: 4.2.a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la includerea în cheltuielile de exploatare ale perioadei curente, pe baza scadenţarului, a cheltuielilor cu chiriile efectuate anterior anticipat:- scad procesele economice sub forma cheltuielilor în avans;- cresc cheltuielile de exploatare cu chiriile.b) BILANŢ: c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli cu redevenţele,

locaţiile de gestiune şi chiriile“ 800.000 lei-x (A) “Cheltuieli înregistrate în avans“800.000 lei

R2 612 D  R3 471 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 612 = 471 800.000

Operaţia nr. 5 Se înregistrează vânzarea de active imobilizate, şi anume:- o construcţie la preţ de vânzare de 60.000.000 lei;- titluri de participare la preţ de vânzare de 10.000.000;- TVA 19% (5.1.).Se descarcă gestiunea pentru construcţia vândută (cedată) cunoscând că preţul de

înregistrare a fost de 50.000.000 lei, iar până în momentul vânzării amortizarea înregistrată reprezintă 25% (5.2.).

Se scot din patrimoniu titlurile de participare cedate (5.3.).

ANALIZA CONTABILĂ: 5.1.a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri prin vânzarea către terţi a unor elemente de capital:- cresc veniturile din cedarea activelor, inclusiv TVA aferentă facturilor emise:- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor faţă de terţi.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Debitori diverşi“ 83.301.000 lei+x(P) “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“ 70.000.000 lei+x(P) “TVA colectată“ 13.301.000 lei

R2 461 D 

R2 7583 C 

R2 4427 Cd) FORMULA CONTABILĂ:

461 = % 83.301.0007583 70.000.0004427 13.301.000

125

Page 70: capitolul 4 analiza conturilor

 

ANALIZA CONTABILĂ: 5.2.a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la ieşirea din patrimoniu a unor mijloace fixe parţial amortizate şi la modificarea nivelului amortizării înregistrate şi a cheltuielilor privind operaţiile de capital:- scad activele imobilizate corporale cu valoarea de înregistrare a mijloacelor fixe vândute (cedate) - 50.000.000 lei;- cresc cheltuielile privind activele cedate cu valoarea neamortizată a mijloacelor fixe - 37.500.000 lei;- scade amortizarea înregistrată cu valoarea amortizării aferente mijloacelor fixe cedate - 12.500.000 lei.b) BILANŢ: A + x - x = P A - x = P - x

c) CONTURI

-x(A) “Imobilizări corporale“ 50.000.000 lei+x(A)“Cheltuieli privind activele 37.500.000 lei cedate“ -x(P) “Amortizarea imobilizărilor 12.500.000 lei corporale “

R3 21x C R2 6583 D R3 281 D

d) FORMULA CONTABILĂ: % = 21x 50.000.000

6583 37.500.000 281 12.500.000

ANALIZA CONTABILĂ: 5.3.a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la scăderea din patrimoniu a unor imobilizări financiare şi la creşterea cheltuielilor privind operaţiile de capital:- scad activele imobilizate financiare sub forma titlurilor de participare;- cresc cheltuielile extraordinare privind activele cedate cu valoarea titlurilor de participare.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli privind activele 10.000.000 lei cedate“ -x(A) “Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului“10.000.000 lei

R2 6583 D R3 261 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 6583 = 261 10.000.000

 Operaţia nr. 6 Se înregistrează efectuarea unui transport de persoane pentru care s-au

folosit bilete de călătorie în sumă de 550.000 lei. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea cheltuielilor de exploatare pentru care decontarea s-a făcut prin bilete sau tichete de călătorie:- cresc cheltuielile de exploatare cu transportul de bunuri şi persoane:- scad activele circulante de trezorerie cunoscute sub numele de “Alte valori“.b) BILANŢ: A + x - x = P c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli cu transportul de 550.000 lei bunuri şi personal“ -x(A) “Alte valori“ 550.000 lei

R2 624 D R3 532 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 624 = 532 550.000

 Operaţia nr. 7 Se înregistrează impozitul pe clădiri datorat bugetului local în sumă de

601.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea unor cheltuieli de exploatare care reprezintă o datorie faţă de bugetul local:

126

Page 71: capitolul 4 analiza conturilor

- cresc cheltuielile de exploatare pentru impozite, taxe şi alte vărsăminte asimilate;- cresc datoriile faţă de bugetul local pentru taxe şi impozite.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli cu alte impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate“ 601.000 lei+x(P) “Alte impozite, taxe şi601.000 lei vărsăminte asimilate“

R2 635 D  R2 446 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 635 = 446 601.000

Operaţia nr. 8 Se înregistrează amortizarea lunară a brevetelor şi licenţelor în sumă de 1.680.000 lei.

 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea cheltuielilor de exploatare cu amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale:- cresc cheltuielile de exploatare cu amortizările şi provizioanele;- creşte amortizarea înregistrată a imobilizărilor necorporale.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x (A) “Cheltuieli de exploatare privind

amortizările şi provizioanele“ 1.680.000 lei+x(P) “Amortizări privind

imobilizările necorporale“ 1.680.000 lei

R2 681 D  R2 280 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 681 = 280 1.680.000

 Operaţia nr. 9 - Se constituie un provizion pentru deprecierea acţiunilor achiziţionate de la

bursă.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la efectuarea de cheltuieli financiare cu provizioanele prin constituirea unui provizion pentru deprecierea acţiunilor ;- cresc cheltuielile financiare cu amortizările şi provizioanele;- cresc provizioanele constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli financiare privind

amortizările şi provizioanele“ 2.800.000 lei+x(P)“Provizioane pentru deprecierea acţiunilor”2.800.000 lei

R2 686 D  R2 593 C

d) FORMULA CONTABILĂ: 686 = 593 2.800.000

 Operaţia nr. 10 - Pentru penalităţi solicitate tribunalului prin acţiunea introdusă de un

partener (terţ) se constituie un provizion în sumă de 15.000.000 lei.   

ANALIZA CONTABILĂ:a )CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la efectuarea de cheltuieli de exploatare cu provizioanele prin constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli:- cresc cheltuielile de exploatare cu amortizările şi provizioanele;- cresc provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli de exploatare.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Cheltuieli de exploatare cu

amortizările şi provizioanele“ 15.000.000 lei+x(P) “Provizioane pentru riscuri şi

R2 681 D  R2 151 C

127

Page 72: capitolul 4 analiza conturilor

15.000.000 lei cheltuieli“d) FORMULA CONTABILĂ:

681 = 151 15.000.000 Operaţia nr. 11 - La sfârşitul lunii se închid conturile de cheltuieli utilizate pentru

înregistrarea operaţiunilor precedente prin transferare integrală a cheltuielilor asupra rezultatului perioadei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la trecerea soldului debitor al conturilor de cheltuieli asupra contului de profit şi pierdere:- scad cheltuielile perioadei prin închiderea conturilor corespunzătoare;- scad rezultatele perioadei prin preluarea cheltuielilor aferente. b) BILANŢ: A - x = P - x c) CONTURI-x(A) “Cheltuieli cu energia şi apa“ 3.000.000 lei-x(A) “Cheltuieli cu dobânzile“2.550.000 lei-x(A) “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi“1.500.000 lei-x(A) “Cheltuieli cu redevenţele,

locaţiile de gestiune şi chiriile“ 800.000 lei-x(A) “Cheltuieli privind activele 47.500.000 lei cedate“ -x(A) “Cheltuieli cu transportul de 550.000 lei bunuri şi personal“ -x(A) “Cheltuieli cu alte impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate“601.000 lei-x(A) “Cheltuieli de exploatare

privind amortizările şi provizioanele“ 16.680.000 lei-x(A) “Cheltuieli financiare privind

amortizările şi provizioanele“ 2.800.000 lei-x(P) “Profit şi pierdere“ 75.980.000 lei

R3 605 C R3 666 C  R3 6581 C   R3 612 C  R3 6583 C R3 624 C R3 635 C  R3 681 C   R3 686 C  R3 121 D

d) FORMULA CONTABILĂ:121 = % 75.980.000

605 3.000.000 666 2.550.000

6581 1.500.000 612 800.000 6583 47.500.000 624 550.000 635 601.000 681 16.680.000

686 2.800.000  

4.10 Contabilitatea veniturilor 

4.10.1 Organizarea şi particularităţile contabilităţii veniturilor 

Contabilitatea veniturilor se organizează cu ajutorul conturilor sintetice care reflectă categorii şi feluri de venituri delimitate după natura lor. Conturile de venituri sunt sistematizate astfel:

a) Conturi care reflectă veniturile din exploatare:- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, serviciilor şi din alte activităţi;- venituri din producţia stocată;

128

Page 73: capitolul 4 analiza conturilor

- venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;- venituri din subvenţii de exploatare;- alte venituri din exploatare;- venituri din provizioane privind activitatea de exploatare.b) Conturi care reflectă veniturile financiare;c) Conturi care reflectă veniturile extraordinare.În funcţionarea lor, conturile de venituri prezintă trăsături comune:*Au funcţie contabilă de pasiv, cu excepţia contului 711 “Variaţia stocurilor“ care este

bifuncţional;* Se creditează cu preţul de vânzare (facturare) aferent bunurilor livrate şi lucrărilor

executate şi serviciilor prestate, precum şi din diferite alte activităţi sau operaţii, încasate sau de încasat;

*Se debitează, la sfârşitul fiecărei luni, prin transferarea integrală a veniturilor înregistrate, în corespondenţă cu creditul contului 121 “Profit şi pierdere“;

*La sfârşitul perioadei de gestiune nu prezintă sold. 

4.10.2 Contabilitatea veniturilor din exploatare Se folosesc conturile:- 701 “Venituri din vânzarea produselor finite“;- 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor“;- 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale“;- 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate“;- 705 “Venituri din studii şi cercetări“;- 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“;- 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor“;- 708 “Venituri din activităţi diverse“;- 711 “Variaţia stocurilor“;- 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“;- 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale“;- 758 “Alte venituri din exploatare“;- 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare“. Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite“ - ţine evidenţa veniturilor

aferente produselor finite facturate şi expediate clienţilor. Pentru contabilitate, vânzarea presupune trei momente: înregistrarea veniturilor, descărcarea de gestiune, încasarea.

Se creditează cu preţul de vânzare al produselor finite (exclusiv taxa pe valoarea adăugată) conform facturilor întocmite în corespondenţă cu debitul contului 411 “Clienţi“.

Schematic, funcţionarea contului 701 se prezintă astfel:

 D 701 C

121 411 Asemănător contului 701 funcţionează conturile 702, 703, 704, 705. Contul 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“ - ţine evidenţa

veniturilor aferente bunurilor concesionate, date în locaţie de gestiune sau cu chirie conform contractelor încheiate.

Se creditează cu sumele de încasat sau încasate pentru redevenţe, locaţii de gestiune sau chirii în corespondenţă cu debitul conturilor:

a) 461 “Debitori diverşi“ - pentru sumele de încasat conform facturilor întocmite pentru redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;

b) 472 “Venituri înregistrate în avans“ pentru sumele încasate în avans pentru redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, respectiv cota parte aferentă exerciţiului (lunii) curent conform scadenţarului întocmit;

c) 5121 “Conturi la bănci în lei“ pentru sumele încasate prin bancă reprezentând venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;

d) 5311 “Casa în lei“ pentru sumele încasate prin casierie reprezentând venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.

Schematic, funcţionarea contului 706 se prezintă astfel:

129

Page 74: capitolul 4 analiza conturilor

 D 706 C

121 461  472  5121  5311

 Contul 711 “Variaţia stocurilor“ - ţine evidenţa veniturilor corespunzătoare producţiei

obţinute (produse finite, semifabricate, produse reziduale) şi predate la depozitele unităţii pentru stocare până în momentul expedierii către cumpărători, precum şi producţiei neterminate (în curs de execuţie) la sfârşitul perioadei.

Se creditează cu preţul de înregistrare al producţiei obţinute în cursul lunii sau constatate plus la inventariere, precum şi cu costul efectiv al producţiei în curs de execuţie la sfârşitul lunii în corespondenţă cu debitul conturilor:

a) 331 “Produse în curs de execuţie“b) 341 “Semifabricate“;c) 345 “Produse finite“;d) 346“Produse reziduale“.Se debitează cu preţul de înregistrare al produselor vândute în cursul lunii sau constatate

lipsă la inventariere (descărcarea gestiunii) precum şi cu reluarea producţiei în curs de execuţie, la cost efectiv, la începutul perioadei, în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 331 “Produse în curs de execuţie“;b) 341 “Semifabricate“;c) 345 “Produse finite“;d) 346 “Produse reziduale“.Soldul contului 711, la sfârşitul perioadei, poate fi debitor sau creditor şi se transferă integral

asupra contului 121 “Profit şi pierdere“.Schematic, funcţionarea contului 711 se prezintă astfel:

 D 711 C

341 341345 345346 346331 331121  

 Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale“ ţine evidenţa

veniturilor aferente imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu.Se creditează cu costul de producţie al imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu

în corespondenţă cu debitul conturilor:a) 203 “Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare“ - pentru lucrările şi proiectele de cercetare-

dezvoltare realizate prin efort propriu;b) 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare“ - cu

valoarea brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare realizate pe cont propriu;c) 233 “Imobilizări necorporale în curs“ - cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs

obţinute din producţie proprie.Schematic, funcţionarea contului 721 se prezintă astfel:

D 721 C

121 203  205  233

 Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale“ ţine evidenţa veniturilor

aferente imobilizărilor corporale realizate pe cont propriu.Se creditează cu costul de producţie al imobilizărilor corporale realizate pe cont propriu în

corespondenţă cu debitul conturilor:

130

Page 75: capitolul 4 analiza conturilor

a) 2112 “Amenajări de terenuri“ pentru realizarea pe cont propriu a amenajărilor de terenuri;

b) 21x “Imobilizări corporale“ - cu valoarea mijloacelor fixe realizate prin efort propriu;c) 231 “Imobilizări corporale în curs“ - cu valoarea imobilizărilor în curs obţinute din

producţie proprie.Schematic, funcţionarea contului 722 se prezintă astfel:

 D 722 C

121 2112  21x  231

 Contul 758 “Alte venituri din exploatare“ ţine evidenţa veniturilor obţinute din alte

surse decât cele nominalizate în conturi distincte de venituri din exploatare, respectiv sume datorate de personal pentru debite, salarii necuvenite, avansuri nejustificate sau sumele datorate de terţi pentru pagube produse unităţii.

Se creditează cu sumele primite sau de primit reprezentând alte venituri din exploatare în corespondenţă cu debitul conturilor:

a) 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul“ pentru sumele datorate de personal reprezentând debite, salarii, sporuri, avansuri de trezorerie;

b) 461 “Debitori diverşi“ - cu valoarea pagubelor produse de terţi;c) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu sumele încasate prin bancă reprezentând alte venituri

din exploatare;d) 5311 “Casa în lei“ cu sumele încasate prin casierie reprezentând alte venituri din

exploatare.Schematic, funcţionarea contului 758 se prezintă astfel:

 D 758 C

121 4282  461  5121  5311

 Contul 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare“ ţine evidenţa

veniturilor obţinute din anularea sau diminuarea provizioanelor privind activitatea de exploatare.Având în vedere situaţiile şi corespondenţele menţionate la constituirea provizioanelor

privind activitatea de exploatare (contul 681), funcţionarea contului 781 se prezintă schematic astfel:

D 781 C

121 151  290  291

293296

  391- 398  491  495

496591- 595596

  598 

 4.10.3 Contabilitatea veniturilor financiare

 Se folosesc conturile:

131

Page 76: capitolul 4 analiza conturilor

- 761 “Venituri din imobilizări financiare“;- 763 “Venituri din creanţe imobilizate“;- 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”- 766 “Venituri din dobânzi“;- 786 “Venituri financiare din provizioane“. Contul 761 “Venituri din imobilizări financiare“ - ţine evidenţa veniturilor aferente

titlurilor de participare deţinute, respectiv a dividendelor de încasat sau încasate.Se creditează cu sumele reprezentând dividende aferente participaţiilor în corespondenţă

cu debitul conturilor:a) 461 “Debitori diverşi“ - pentru dividendele de încasat:b) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu dividendele încasate prin bancă.c) 5311 “Casa în lei“ - cu dividendele încasate în numerar.Schematic, funcţionarea contului 761 se prezintă astfel:

D 761 C

121 461  5121  5311

 Contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate“ ţine evidenţa veniturilor reprezentând

dobânzi aferente creanţelor legate de participaţii sau împrumuturilor acordate pe termen lung, conform contractelor de împrumut încheiate.

Se creditează cu sumele reprezentând dobânzile aferente creanţelor imobilizate în corespondenţă cu debitul conturilor:

a) 267 “Creanţe imobilizate“ - cu dobânzile de încasat aferente împrumuturilor acordate pe termen lung;

b) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - cu dobânzile încasate prin bancă.Schematic, funcţionarea contului 763 se prezintă astfel:

 D 763 C

121 267  5121

 Contul 766 “Venituri din dobânzi“ - ţine evidenţa veniturilor financiare reprezentând

dobânzi cuvenite pentru disponibilităţile păstrate în conturi bancare sau pentru livrări pe credit.Se creditează cu dobânzile încasate prin bancă în corespondenţă cu debitul contului 5121

“Conturi la bănci în lei“.Schematic, funcţionarea contului 766 se prezintă astfel:

D 766 C

121 5121

 Contul 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar“ - ţine evidenţa veniturilor financiare reprezentând diferenţele favorabile de curs valutar calculate între momentul înregistrării elementelor de patrimoniu exprimate în valută (creanţe, datorii, numerar, disponibil bancă, etc.) şi momentul plăţii, încasării sau al închiderii exerciţiului financiar.

Se creditează cu dobânzile încasate prin bancă în corespondenţă cu debitul conturilor:a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ şi 5311 “Casa în lei“ - cu diferenţele favorabile de curs

valutar rezultate la încasarea creanţelor în valută;b) 267, 409, 411, 413, 418, 451, 456 şi 461- cu diferenţele favorabile de curs valutar,

rezultate la evaluarea creanţelor în valută la închiderea exerciţiului financiar;c) 161, 162, 166, 167, 168, 401, 404, 451, 452, 455, 462 – cu diferenţele favorabile de curs

valutar, rezultate din decontarea datoriilor în valută.Schematic, funcţionarea contului 766 se prezintă astfel:

D 766 C

132

Page 77: capitolul 4 analiza conturilor

121 51215311401411456461161162168541542167

Contul 786 “Venituri financiare din provizioane“ ţine evidenţa veniturilor obţinute din anularea sau diminuarea provizioanelor financiare.

Având în vedere situaţiile şi corespondenţele menţionate la constituirea provizioanelor financiare (contul 686), funcţionarea contului 786 se prezintă schematic astfel:

D 786 C

121 296151 590

  4.10.4 Contabilitatea veniturilor extraordinare

 Se foloseşte contul 771 “Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi

altele asimilate“ – ţine evidenţa acelor venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau late evenimente extraordinare. În creditul contului se înregistrează sumele primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderile extraordinare înregistrate de o societate

Funcţionarea contului 771 se prezintă schematic astfel:

D 771 C

121 512  445

  

4.10.5 Exemple de operaţiuni privind contabilitatea veniturilor Operaţia nr. 1 În cursul lunii se înregistrează obţinerea de produse finite din procesul de

producţie la preţ de înregistrare de 10.000.000 lei (1.1.).Se vând clienţilor 40% din produsele finite stocate în depozite la preţ de vânzare de

6.500.000 lei, TVA aferentă fiind de 19% (1.2.).Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute la preţ de înregistrare de 4.000.000

lei (1.3.).

ANALIZA CONTABILĂ: 1.1.1. CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea şi stocarea de

produse finite şi la înregistrarea veniturilor aferente producţiei stocate:- cresc activele circulante sub forma stocurilor de produse finite;- cresc veniturile din exploatare aferente producţiei stocate.b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Produse finite“ 10.000.000 lei+x(P) “Variaţia stocurilor“ 10.000.000 lei

R2 345 D R2 711 C

2. FORMULA CONTABILĂ :345 = 711 1.000.000

ANALIZA CONTABILĂ: 1.2.

133

Page 78: capitolul 4 analiza conturilor

a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la facturarea şi expedierea de produse finite cumpărătorilor şi la înregistrarea veniturilor corespunzătoare şi a TVA aferentă facturilor emise:- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor faţă de clienţi;- cresc veniturile de exploatare aferente producţiei vândute şi TVA aferentă facturilor emise.b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Clienţi“ 7.735.000 lei+x(P) “Venituri din vânzarea produselor6.500.000 lei finite“ +x (P) “TVA colectată“ 1.235.000 lei

R2 411 D  R2 701 CR2 4427 C

1. FORMULA CONTABILĂ :411 = % 7.735.000 701 6.500.000 4427 1.235.000

ANALIZA CONTABILĂ 1.3.a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la descărcarea gestiunii de produse finite corespunzător producţiei expediate clienţilor şi la scăderea veniturilor aferente produselor stocate:- scad activele circulante sub forma stocurilor de produse finite;- scad veniturile din exploatare aferente stocurilor de produse.b) BILANŢ : A - x = P - x c) CONTURI-x(A) “Produse finite“ 4.000.000 lei-x(P) “Variaţia stocurilor“ 4.000.000 lei

R3 345 C R3 711 D

1. FORMULA CONTABILĂ :711 = 345 4.000.000

 Operaţiunea nr. 2 La sfârşitul lunii, pe baza inventarierii, se înregistrează producţia în curs

de execuţie, la cost de producţie de 3.601.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea producţiei neterminate inventariate la sfârşitul lunii în secţiile de producţie şi a veniturilor aferente producţiei stocate:- cresc activele circulante sub forma producţiei în curs de execuţie;- cresc veniturile de exploatare aferente producţiei stocate.b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Produse în curs de execuţie“ 3.601.000 lei+x(P) “Variaţia stocurilor“ 3.601.000 lei

R2 331 D R2 711 C

1. FORMULA CONTABILĂ :331 = 711 3.601.000

 Operaţia nr. 3 Pentru pagubele produse din neglijenţă în păstrarea bunurilor, se impută

gestionarului vinovat sume de 800.000 lei.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la constituirea creanţelor asupra personalului aferente bunurilor distruse şi a veniturilor cuvenite unităţii rezultate din preţul de imputare:- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor asupra personalului;- cresc veniturile din exploatare rezultate din imputaţii, inclusiv TVA aferentă ieşirilor.b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Alte creanţe în legătură cu 952.000 lei personalul“

R2 4282 D R2 758 C

134

Page 79: capitolul 4 analiza conturilor

+x(P) “Alte venituri din exploatare“ 800.000 lei+x(P) “TVA colectată“ 152.000 lei

 R2 4427 C

d)FORMULA CONTABILĂ :4282 = % 952.000 758 800.000 4427 152.000

 Operaţia nr. 4 Pentru disponibilităţile păstrate în conturi curente la bancă, se înregistrează

dobânzi încasate în sumă de 1.950.000 lei. 

ANALIZA CONTABILĂ:1. CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri financiare

reprezentând dobânzi pentru disponibilităţile păstrate în conturi la bănci şi la majorarea disponibilităţilor cu suma dobânzilor încasate:

- cresc activele circulante sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă- cresc veniturile financiare sub formă de dobânzi.b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Conturi la bănci în lei“ 1.950.000 lei+x(P) “Venituri din dobânzi“ 1.950.000 lei

R2 5121 D R2 766 C

d)FORMULA CONTABILĂ :5121 = 766 1.950.000

 Operaţiunea nr. 5 Se înregistrează dividendele în sumă de 4.000.000 lei cuvenite unităţii

pentru titlurile de participare deţinute. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la creanţe faţă de unitatea care a emis titlurile de participare şi a comunicat dividendele cuvenite precum şi la înregistrarea veniturilor financiare aferente titlurilor de participare deţinute:- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor faţă de debitorii diverşi;- cresc veniturile financiare aferente imobilizărilor financiare sub forma titlurilor de plasament.b) BILANŢ : c) CONTURI+x(A) “Debitori diverşi“ 4.000.000 lei+x(P) ”Venituri din imobilizări financiare“ 4.000.000 lei

R2 461 D R2 761 C 

1. FORMULA CONTABILĂ :461 = 761 4.000.000

 Operaţia nr. 6 - Se înregistrează dobânda cuvenită pentru împrumuturile pe termen lung

acordate altor unităţi:- 4.000.000 lei se încasează prin bancă;- 6.000.000 lei majorează împrumutul acordat anterior. ANALIZA CONTABILĂ:

 a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la încasarea unei sume prin bancă şi la majorarea unor împrumuturi pe termen lung acordate, având drept sursă veniturile financiare (dobânzile) aferente creditelor imobilizate:- cresc activele circulante de trezorerie sub forma disponibilităţilor din contul de la bancă şi activele circulante în decontare sub forma împrumuturilor acordate pe termen lung.- cresc veniturile financiare sub forma dobânzilor aferente creanţelor imobilizate.b) BILANŢ : A + x = P + x c) CONTURI

135

Page 80: capitolul 4 analiza conturilor

+x(A) “Conturi la bănci în lei“ 4.000.000 lei+x(A) “Creanţe imobilizate“ 6.000.000 lei+x(P) “Venituri din creanţe imobilizate“10.000.000

R2 5121 D R2 267 D R2 763 C

d) FORMULA CONTABILĂ : % = 763 10.000.0005121 4.000.000 267 6.000.000

 Operaţia nr. 7 Se înregistrează salarii neridicate în sumă de 750.000 lei, la care termenul

de prescriere a fost îndeplinit. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la înregistrarea de venituri extraordinare din operaţiuni de gestiune, respectiv salarii neridicate prescrise:- scad datoriile sub forma drepturilor de personal neridicate în termenul legal;- cresc veniturile extraordinare din operaţiuni de gestiune.b) BILANŢ : A = P + x - x c) CONTURI-x(P) “Drepturi de personal neridicate“ 750.000 lei+x(P) “Venituri extraordinare din 750.000 lei operaţiuni de gestiune“

R3 426 D R2 7583 C 

d) FORMULA CONTABILĂ :426 = 7583 750.000

  Operaţia nr. 8 Se înregistrează cedarea (vânzarea) unui tractor la preţ de vânzare de

40.000.000 lei, TVA 19%. 

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri prin vânzarea către terţi a unor elemente de capital:- cresc veniturile extraordinare din cedarea activelor, inclusiv TVA aferentă facturilor emise:- cresc activele circulante în decontare sub forma creanţelor faţă de terţi.b) BILANŢ: A + x = P + x c) CONTURI+x(A) “Debitori diverşi“ 47.601.000 lei+x(P) “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital“ 40.000.000 lei+x(P) “TVA colectată“ 7.601.000 lei

R2 461 D R2 7583 C R2 4427 C

d)FORMULA CONTABILĂ :461 = % 47.601.000

7583 40.000.000 4427 7.601.000

Operaţia nr. 9 Se înregistrează anularea unui provizion în sumă de 2.800.000 lei constituit anterior pentru deprecierea acţiunilor achiziţionate de la bursă.

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri financiare prin anularea unui provizion pentru acţiunilor:- cresc veniturile financiare din provizioane;- scad provizioanele pentru deprecierea acţiunilor.b) BILANŢ : A = P + x - x c) CONTURI+x(P) “Venituri financiare din 2.800.000 lei provizioane“-x(P) “Provizioane pentru deprecierea

R2 786 C R3 593 D

136

Page 81: capitolul 4 analiza conturilor

2.800.000 lei acţiunilor“d) FORMULA CONTABILĂ :

593 = 786 2.800.000 Operaţia nr. 10 - Se diminuează cu 3.000.000 lei un provizion constituit anterior pentru

litigii.  

ANALIZA CONTABILĂ:a) CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă la obţinerea de venituri din provizioane privind activitatea de exploatare prin diminuarea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli de exploatare:- cresc veniturile din exploatare pentru provizioanele anulate sau diminuate;- scad provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli de exploatare.b) BILANŢ : A = P + x -x c) CONTURI+x(P) “Venituri din provizioane privind 3.000.000 lei activitatea de exploatare“ -x(P) “Provizioane pentru riscuri şi 3.000.000 lei cheltuieli “

R2 781 C R3 151 D

d) FORMULA CONTABILĂ :151 = 781 3.000.000

 Operaţia nr. 11 - La sfârşitul lunii se închid conturile de venituri utilizate pentru

înregistrarea operaţiilor precedente prin transferarea integrală a veniturilor asupra rezultatului perioadei.

ANALIZA CONTABILĂ:a)CONŢINUT ECONOMIC - Operaţiunea se referă trecerea soldului creditor al conturilor de venituri asupra contului de profit şi pierdere:- scad veniturile perioadei prin închiderea conturilor corespunzătoare;- cresc rezultatele perioadei prin preluarea veniturilor aferente.b) BILANŢ : A = P + x - x c) CONTURI-x(P) “Venituri din vânzarea 6.500.000 lei produselor finite“ -x(P) “Alte venituri din exploatare “ 800.000 lei-x(P) “Venituri din producţia stocată “ 1.200.000 lei-x(P) ”Venituri din imobilizări financiare“ 4.000.000 lei-x(P) “Venituri din creanţe 10.000.000 lei imobilizate“-x(P) “Venituri din dobânzi“ 1.950.000 lei-x(P) “Venituri extraordinare din 750.000 lei operaţii de gestiune“-x(P) “Venituri extraordinare din 40.000.000 lei operaţii de capital“ -x(P) “Venituri finan ciare din 2.800.000 lei provizioane“ -x(P) “Venituri din provizioane

privind activitatea de exploatare“ 3.000.000 lei+x(P) “Profit şi pierdere“ 71.000.000 lei

R3 701 D R3 758 D R3 711 D R3 761 D  R3 763 D R3 766 D R3 7583 D R3 772 D R3 786 D R3 781 D  R2 121 C

d)FORMULA CONTABILĂ :% = 121 71.000.000701 6.500.000758 800.000711 1.200.000761 4.000.000

137

Page 82: capitolul 4 analiza conturilor

763 10.000.000766 1.950.0007583 750.000772 40.000.000786 2.800.000781 3.000.000

 4.11 Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor înregistrate în avans

 Se folosesc conturile:- 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“;- 472 “Venituri înregistrate în avans“. Contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“ ţine evidenţa cheltuielilor efectuate

anticipat, în avans, în perioada curentă de gestiune, care privesc şi perioadele viitoare: plăţi anticipate pentru abonamente la publicaţii, plăţi anticipate pentru chirii şi locaţii de gestiune, reparaţii capitale, curente şi revizii tehnice care se vor include eşalonat în cheltuielile perioadelor următoare pe bază de scadenţar.

După conţinutul economic este un cont de cheltuieli, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu cheltuielile efectuate în avans, care trebuie delimitate în timp (pentru mai multe perioade de gestiune) în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 5121 “Conturi la bănci la bănci în lei“ - când cheltuielile în avans reprezintă o plată efectuată prin bancă;

b) 5311 “Casa în lei“ - când cheltuielile în avans sunt achitate în numerar;c) 401 “Furnizori“ - pentru reparaţiile capitale, curente şi reviziile tehnice efectuate anticipat

de terţi.Se creditează cu sumele repartizare conform scadenţarului, aferente exerciţiului în curs, în

corespondenţă cu debitul conturilor care arată natura cheltuielilor:a) 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii“;b) 605 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii“;c) 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal“;d) 666 “Cheltuieli cu dobânzile“.Soldul contului 471 “Cheltuieli înregistrate în avans“ este debitor şi reprezintă cheltuielile de

repartizat în exerciţiile viitoare.Schematic, funcţionarea contului 471 se prezintă astfel:

D 471 C

5121 6115311 605401 624  666S.F.D.  

  Contul 472 “Venituri înregistrate în avans“ ţine evidenţa veniturilor realizate în avans,

în perioada curentă, dar care privesc şi perioadele viitoare de gestiune: încasări pentru lucrări şi servicii efectuate ulterior, chirii încasate anticipat, vânzări cu plata în rate, abonamente încasate.

După conţinutul economic este un cont de venituri iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

 Se creditează cu sumele încasate cu anticipaţie în corespondenţă cu debitul conturilor:a) 5121 “Conturi la bănci în lei“ - pentru sumele încasate prin bancă;b) 5311 “Casa în lei“ - pentru sumele încasate prin casierie. Se debitează cu veniturile repartizate exerciţiului curent în corespondenţă cu creditul

conturilor care arată natura veniturilor:a) 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate“;b) 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“.

138

Page 83: capitolul 4 analiza conturilor

Soldul contului 472 “Venituri înregistrate în avans“ este creditor şi reprezintă veniturile de repartizat pentru exerciţiile viitoare.

Schematic, funcţionarea contului 472 se prezintă astfel:  

 D 472 C

704 5121706 5311  S.F.C.

  4.12 Contabilitatea rezultatelor financiare şi repartizării profitului Se folosesc conturile:- 121 “Profit şi pierdere“;- 129 “Repartizarea profitului“.Contul 121 “Profit şi pierdere“ ţine evidenţa formării rezultatului financiar al exerciţiului

financiar care se determină prin compararea veniturilor cu cheltuielile şi poate fi profit (rezultat favorabil) sau pierdere (rezultat nefavorabil).

După conţinutul economic este un cont de capitaluri iar după funcţia contabilă este un cont bifuncţional, asimilat conturilor de pasiv.

Se creditează cu transferarea integrală a veniturilor, respectiv cu pierderile suportate din capital sau aferente perioadelor precedente în corespondenţă cu debitul conturilor:

a) 701 - 787 pentru soldul creditor al tuturor conturilor de venituri;b) 101 “Capital social“ pentru pierderea de la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv soldul

debitor al contului 121, pierdere care se suportă de unitate prin reducerea capitalului social;c) 107 “Rezultatul reportat“ pentru a înregistra pierderile din perioadele precedente care nu

au fost repartizate.Se debitează cu transferarea integrală a cheltuielilor, precum şi cu repartizarea profitului

net pe destinaţii sau rezultatele reportate din exerciţiile precedente în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 601-691 pentru soldul debitor al tuturor conturilor de cheltuieli;b) 129 “Repartizarea profitului“ cu profitul net repartizat pe destinaţii, pentru exerciţiul

recent încheiat;c) 107 “Rezultatul reportat“ pentru a înregistra profitul net nerepartizat din perioadele

precedente, precum şi pierderea din exerciţiul anterior suportată din profitul perioadei curente.La sfârşitul exerciţiului financiar contul 121 “Profit şi pierdere“ poate avea:- sold creditor, care reprezintă profit;- sold debitor, care reprezintă pierdere.Schematic, funcţionarea contului 121 se prezintă astfel:

D 121 C

601-691 701-787107 101129 107

  Contul 129 “Repartizarea profitului“ ţine evidenţa repartizării profitului pe destinaţii conform

legii sau statutului propriu al agenţilor economici.După conţinutul economic este un cont de procese economice, iar după funcţia contabilă

este un cont de activ.Se debitează cu sumele repartizate pe destinaţii, în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) 106 “Rezerve“ - pentru profitul destinat constituirii de rezerve conform legii sau statutului propriu.

b) 424 “Participarea personalului la profit“ - pentru profitul net destinat constituirii surselor proprii de finanţare;

c) 1068 “Alte rezerve“ - cu profitul net destinat constituirii surselor proprii de finanţare;d) 101 “Capital social“ - cu profitul net destinat majorării capitalului social;

139

Page 84: capitolul 4 analiza conturilor

e) 457 “Dividende de plată“ cu profitul net repartizat acţionarilor sau asociaţilor reprezentând dividendele cuvenite pentru acţiunile sau părţile sociale deţinute.

Se creditează, la începutul anului următor, după aprobarea bilanţului anual , în corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere“.

Soldul contului 129 “Repartizarea profitului“ este debitor şi reprezintă profitul net repartizat în cursul anului.

Schematic, funcţionarea contului 129 se prezintă astfel:

 D 129 C

106 121424  1068  101  457  S.F.D.  

  

140