capitolul 2 cu adăugiri

8/18/2019 Capitolul 2 Cu Adăugiri

1/48

Capitolul II. Cercetarea la fa a locului în cazul exploziilor ț

Sec iunea I.ț Considera ii preliminare despre cercetarea la fa a loculuiț ț

1. No iunea de „cercetare la fa a locului”ț ț

No iunea de „cercetare la fa a locului” a primit, pe parcursul dezvoltării tiin eiț ț ș ț

criminalistice, diverse defini ii. Fie că a fost definită în codurile de procedură penală, fie laț

nivel de doctrină de către profesori sau magistra i, aceasta are la bază acelea i principii dupăț ș

care se ghidează, existnd unanimitate în ceeea ce prive te sensul no iunii i importan aș ț ș ț

acesteia ca etapă în procesul investiga iei criminalistice. Cercetarea la fa a locului esteț ț

cunoscută în sistemul !udiciar anglo"saxon i cel american sub denumirea deș scena crimei iar

în legisla iile occidentale sub denumirea deț cercetarea scenei infrac iuniiț 1.

Cercetarea la fa a locului constituie o activitate procedurală de debut, prin care se urmăre teț ș

perceperea nemi!locită a locului faptei pentru a stabili împre!urările în care a fost comisă

fapta, descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor infrac iunii ce pot conduce la identificareaș ț

făptuitorului#.

$n cazul producerii unei explozii, prin „loc al faptei” se în elege locul unde s"a produsțexplozia, zona cuprinsă între locul propriu"zis al exploziei i locul pnă unde a ac ionat suflulș ț

acesteia, att pe orizontală ct i pe verticală. %ceastă zonă poate cuprinde craterul iș ș

împre!urimile acestuia, pnă la o distan ă ce se consideră purtătoare de urme, această distan ăț ț

diferă în func ie de tipul exploziei, de intensitatea acesteia, de direc ia de propagare, pere ii,ț ț ț

instala iile i obiectele aflate în aria exploziei sau a suflului acesteia, dărmăturile produse deț ș

explozie.&

' Emilian Stancu, Tratat de criminalistică, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, (d. )niversul

*uridic, +ucureti, #--, p. &'/.

# Dan Nicolae, Ion Anghelescu 0coord.1, Dic ionar de criminalistică,ț (ditura tiin ifică iș ț ș

enciclopedică, +ucure ti, '23, p. &3.ș


2/48

2. 4eglementarea procesual"penală

Cercetarea la fa a locului este reglementată în Noul Cod de 5rocedură 5enală în titlulț

67, capitolul 7666, art. '2#, alcătuit din două alineate. %stfel, conform alin. 0'1 al art. '2# din

Noul Cod de 5rocedură 5enală8 „Cercetarea la faţa locului se dispune de către organul deurmărire penală, iar în cursul judecăţii de către instanţa de judecată, atunci cnd este

necesară constatarea directă în scopul determinării sau clarificării unor împrejurări de fapt

ce prezintă importanţă pentru sta!ilirea adevărului, precum şi ori de cte ori e"istă

suspiciuni cu privire la decesul unei persoane.” 5utem afirma că în acest alineat a fost definită

cercetarea la fa a locului prin determinarea obiectivelor pe care aceasta le urmăre te iț ș ș

expunerea situa iilor în care cercetarea la fa a locului este necesară8ț ț

• pentru constatarea directă în scopul determinării sau clarificării unor împre!urări de

fapt ce prezintă importan ă pentru stabilirea adevărului9ț• ori de cte ori există suspiciuni cu privire la decesul unei persoane.

(xpresia „fa a locului” nu este definită de către normele procesual penale, însă se găse te oț ș

interpretare în art. ' alin. # din Noul Cod de 5rocedură 5enală conform căruia8 „ #rin locul

săvrşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul

sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.” $n literatura de specialitate s"a

a!uns la opinia conform căreia locul comiterii unei infrac iuni nu este limitat doar la loculț

unde s"a desfă urat activitatea infrac ională ci poate cuprinde si zone din impre!urul acesteia,ș ț

zone ce pot con ine informa ii importante privind diferite aspecte ale comiterii infrac iunii.ț ț ț

5rin urmare, considerăm că sintagma „fa a locului” desemnează o arie mai largă de cercetareț

i dacă doar „locul săvr irii infrac iunii” ar fi cercetat, atunci cercetarea nu ar fi una completăș ș ț

i nu i"ar îndeplini scopulș ș .

%lte opinii din doctrină definesc no iunea de „fa a locului” ca fiind „locul unde s"auț ț

descoperit urmele infrac iunii, i în care s"au comis urmările ei”ț ș /, prin urmare defini iaț

& Vasile Bercheşan, $etodologia investigării infracţiunilor vol% I, (d. 5aralela /, #---, pp.

'3/"'3:.

Gheorghe Alecu, Criminalistică, (d. ;vidius )niversit< 5ress, Constan=a, #--, p. #:.

/ Camil Suciu, Criminalistica, (d. >idactică i 5edagogică, +ucure ti, '2?#, p. /-&.ș ș


3/48

cuprinsă în Noul Cod de 5rocedură 5enală poate fi considerată ca fiind îndestulătoare în ceea

ce prive te explica iile referitoare la în elesul no iuniiș ț ț ț :.

. 6mportan a i obiectivele cercetării la fa a loculuiț ș ț

%tt în literatura de specialitate criminalistică ct i în cea procesual penală importan aș ț

cercetării la fa a locului este fără echivoc necontestată, ma!oritatea autorilor fiind de acord căț

ne aflăm în fa a unui „procedeu probator cu adncă semnifica ie în aflarea adevărului”ț ț ?.

6mportan a cercetării la fa a locului o dă posibilitatea organelor de cercetare de a investigaț ț

direct locul faptei, de a colecta mi!loace materiale de probă i în func ie de cum se desfă oarăș ț ș

cercetarea se poate decide, fără exagerare, soarta cazului. >e aceea ea trebuie efectuată

imediat, fără întrziere i complet, fiind de multe ori dificil de repetat i aproape, dacă nuș ș

chiar imposibil să ob ii acelea i rezultate din cauza degradării locului faptei datorităț ș

multitudinii de factori ce pot modifica sau distruge respectivul loc al săvr irii infrac iunii.ș ț

;biectivele cercetării la fa a locului au fost în mare parte prezentate pnă acum, acestea fiindț

prezente att în textul de lege ct i în lucrările de specialitate, respectiv8 cunoa terea iș ș ș

investigarea directă a locului săvr irii faptei fie de către organele de urmărire penală fie deș

instan a de !udecată @ reprezintă principalul obiectiv, descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor ț ș

infrac iunii i a mi!loacelor materiale de probă. ;b inerea de informa ii referitoare la modulț ș ț ț

de operare i la numarul de participan i reprezintă un alt obiectiv al cercetării la fa a locului,ș ț ț

informa ii care a!ută la elaborarea de versiuni despre cum s"a desfă urat comiterea faptei,ț ș

locul, timpul, metodele i mi!loacele folosite, mobilul, scopul i nu îîn ultimul rnd urmărileș ș

produse. )n alt obiectiv este identificarea eventualilor martori @ în func ie de condi iile înț ț

care a fost săvr ită fapta pot exista martori iar identificarea acestora poate aduce detaliiș

importante pentru rezolvarea cazului3.

: te!an Iancu,Ș &eglementări juridice privind activitatea de cercetare la fa a loculuiț în

„6nvestigarea criminalistică a locului faptei”, p. #/.

? Nicolae Volonciu, Tratat de drept procesual penal, (d. 5aideia, +ucure ti, '22, p. #?2ș

apud Emilian Stancu şi A"rian Cristian #oise, Criminalistica ' elemente de te(nică şi de

tactică a investigării penale, (d. )niversul *uridic, +ucuresti, #-'&, p. '2'.

3 Emilian Stancu şi A"rian Cristian #oise, Criminalistica ' elemente de te(nică şi de

tactică a investigării penale, (d. )niversul *uridic, +ucuresti, #-'&, p. '2&.


4/48

Sec iunea IIț (lemente tactice specifice pregătirii cercetării la fa a loculuiț

1. Aăsurile premergătoare cercetării la fa a locului, luate de către organele !udiciareț

sau alte organe ori persoane ce au sosit primele la locul producerii exploziei

>upă primirea sesizării, organele care a!ung primele de cele mai multe ori la locul

comiterii infrac iunii sunt organele de poli ie din cadrul celei mai apropiate unită i. 5ot deț ț ț

asemenea să fie primele la fa a locului reprezentan i ai institu iei unde a avut loc explozia,ț ț ț

anga!a i ai acestei institu ii sau simpli trecători. 6ndiferent de competen a pe care o au, acesteț ț ț

organe sau persoane sunt obligate, după cum am văzut, de a îndeplini acte de cercetare ce nu

pot suferi amnare. $n func ie de valorile sociale amenin ate, în practică s"au stabilit anumiteț ț

priorită i, o ordine a efectuării acestor măsuriț2

.

1.1. Buarea măsurilor de salvare a victimelor i acordarea primului a!utor medicalș

$n cazul în care a avut loc o explozie este foarte posibil ca activitatea infrac ională să fiț

avut drept consecin ă producerea de suferin e fizice victimelor 0indiferent că vorbim de unț ț

atentat plănuit de o organiza ie criminală sau de o eroare umană ce are ca rezultat producereaț

unei explozii, pu ine sunt cazurile unde nu se produc victime omene ti1. $n aceste cazuri esteț ș

prioritar salvarea vie ii victimelor, u urarea suferin elor prin care trec, chiar cu riscul de aț ș ț

modifica locul faptei'-. $n func ie de datele ce au fost comunicate referitoare la loculț

producerii exploziei 0locuin ă, fabrică, mină1 se vor anun a serviciul de ambulan ă, pompierii,ț ț ț

medicul legist, speciali ti în domeniul exploziilor. 5rimul a!utor se acordă ini ial de personalulș ț

medical sosit la fa a locului, urmnd ca ace tia să decidă transportul victimelor de urgen ă laț ș ț

un centru medical în func ie de starea în care acestea se află. e va încerca păstrarea cat maiț

intactă a zonei în care s"a produs explozia i a zonei din !urul acesteia i evitarea zonelor ceș ș

nu sunt direct vizate de ac iunile de salvare. 7ictimele pot fi puse să relateze ce s"a întmplatț

i cine se face vinovat de cele petrecute dacă starea acestora o permit i dacă medicul ce seș ș

2 Aurel Ciopraga, Criminalistica% )lemente de tactică, )niversitatea %l. 6. Cuza, 6ai, '23:,

p. &.

'- $a%&r C'r(an, op% cit%, p. :'9 %urel Ciopraga i 6oan 6acobu=ă, op% cit%, p. ###.


5/48

ocupă de îngri!irea lor încuviin ează acest lucru.ț ''. %cordarea primului a!utor i transportareaș

victimelor se va face cu mare gri!ă pentru a conserva locul faptei. %cest lucru presupune

fixarea, cu a!utorul mi!loacelor tehnice adecvate 0fotografii, înregistrări video1, a pozi ieiț

ini iale a victimei i a obiectelor deplasate în timpul interven iei personalului medical dar iț ș ț ș

consemnarea modificărilor survenite în actele procedurale ce se vor încheia'#

.

1.2. 5revenirea i înlăturarea unor pericole iminenteș

5revenirea i înlăturarea unor pericole iminente este următoarea măsură premergătoareș

cercetării la fa a locului ce trebuie luată în cazul producerii unei explozii. i această măsurăț Ș

este una ce poate conduce la modificarea locului faptei alături de cea a salvării i identificăriiș

victimelor. copul acestei măsuri este acela de a prote!a prin adoptarea unor activită iț

specifice nevoilor de moment cel mai important lucru8 via a persoanei sau a persoanelor ce s"ț

au strns în !urul locului exploziei.

%ceastă măsură trebuie adoptată cu riscul de a crea dificultă i echipei ce va cercetaț

locul faptei, prin modificările ce survin, în mod normal, în timpul aplicării acestor procedee

de înlăturare sau prevenire. %ceastă măsură are i rolul de a asigura efectuarea cercetării laș

fa a locului într"un cadru ce oferă protec ie membrilor echipei de cercetare i salvatorilor.ț ț ș

%ducem, ca exemple, cazul pericolului de a izbucni un incendiu după explozie, existen a laț

locul producerii exploziei a unor substan e chimice periculoase, sau producerea unei alteț

explozii datorită condi iilor favorabile ce s"au creat cu ocazia celei dinti, ori existen a unui alț ț

doilea dispozitiv exploziv.

1.3. >eterminarea i paza locului săvr irii faptei i luarea unor măsuri de conservare aș ș ș

urmelor i mi!loacelor materiale de probăș

;rganele !udiciare primele sosite la fa a locului, vor stabili perimetrul în care a fostțcomisă fapta i vor lua măsuri de pază a locului i de conservare a urmelor i a mi!loacelor ș ș ș

materiale de probă. >e la momentul producerii exploziei i pnă la sosirea organelor !udiciareș

competente să efectueze cercetarea, locul faptei poate suferi unele alterări sau degradări

'' Emilian Stancu şi A"rian Cristian #oise, op%cit%, p. '2/.

'# Nicolae V&"u)a, Criminalistica ' tratat de tactică şi metodică, (d. (4%, +ucureti, #--2,

pp. '?"'3.


6/48

produse fie de factori obiectivi 0factori naturali @ ploaie, ninsoare, vnt puternic etc.1, fie de

factori subiectivi 0interven ia anumitor persoane1ț '&. >elimitarea perimetrului i încadrarea luiș

cu mi!loacele criminalistice specifice are rolul de a prote!a locul de trecătorii curio i, deș

martorii prezen i la comiterea faptei, de rudele victimelor, de reprezentan ii mass"media iț ț ș

chiar de făptuitor sau de complicii acestuia ce inten ionează să teargă urme ale infrac iunii.ț ș ț%stfel se va baliza zona, stabilind un perimetru de siguran ă prin care se va face accesul înț

zona producerii exploziei, se vor asigura platforme de acces pentru serviciile de urgen ă.ț

Aăsurile de pază i de conservare a urmelor i a mi!loacelor materiale de probă împiedicăș ș

producerea de alterări sau modificări ce pot consta în8 mutarea unor obiecte, tergerea unor ș

urme, sustragerea unor obiecte .a. 5rote!area urmelor aflate în locuri deschise i expuseș ș

pericolului de a fi distruse sau degradate de factori obiectivi precum ploaia, zăpada sau vntul

se va realiza prin fotografierea i apoi acoperirea lor. 5entru prote!area dovezilor fizice se vor șînchide intrările, ie irile i daca va fi nevoie se va devia traficul i se va nota dacă obiectele auș ș ș

fost atinse fie din gre eală fie pentru a fi prete!ateș '.

1.4. Fixarea elementelor i împre!urărilor ce se pot modifica sau pot dispărea ca urmare aș

trecerii timpului

Fixarea elementelor i împre!urărilor reprezintă o obliga ie dificilă pentru organulș ț

!udiciar primul a!uns la locul producerii exploziei deoarece lui îi revine sarcina de a re ine iț ș

nota multitudinea de elemente i circumstan e, unele trecătoare, ce le observă de la a!ungereaș ț

lui în locul respectiv. %ceastă măsură vizează nu doar obiecte ci i aspecte ce in de condi iileș ț ț

atmosferice i de mediul incon!urător, deci sunt urmărite acele elemente care pot să disparăș

sau se pot modifica pe parcursul trecerii timpului.

(ste esen ială fixarea elementelor temporale precum ora la care au fost anun ateț ț

organele !udiciare, ora sosirii acestora la locul producerii exploziei i ora părăsirii loculuiș

faptei de către organele de cercetare penală. $n func ie de locul în care s"a produs exploziaț

este necesară fixarea altor elemente. %stfel, dacă explozia a avut loc în spa iu închis, oț

'& Aurel Ciopraga, Criminalistica% Tratat de tactică, (d. Dama, 6ai, '22:, p.:"?.

' Ion *omescu, Gheorghe +opa, &eguli ce tre!uie respectate pentru efectuarea unei

cercetări la fa a locului eficienteț în „6nvestigarea criminalistică a locului faptei” , pp. #?&"#?2,

+ucure ti, #--, pp. #?&"#?.ș


7/48

locuin ă spre exemplu, se vor prelua date ce vizează pozi ia toturor obiectelor ce au fostț ț

afectate de unda de oc, cum ar fi8 u ile, ferestrele, încuietorile acestora, aparateleș ș

electrocasnice, resturile din piesele de mobilier. >acă explozia are loc în spa iu deschis esteț

necesară fixarea datelor referitoare la condi iile meteo 0umiditatea aerului, dacă plouă, ninge,ț

este cea ă sau vnt1, reperele spa iale din împre!urul locului în care s"a produs explozia,ț țmirosurile ce ies în eviden ă, etc.ț '/

1.5. 6dentificarea martorilor i re inerea eventualilor suspec iș ț ț

>e cele mai multe ori, în cazul în care a avut loc o explozie, pnă la sosirea primelor

organe !udiciare, la locul producerii exploziei se vor afla numeroase persoane8 curio i, rudeș

ale celor răni i etc. %ce tia pot fi martori oculari, persoane care au fost aproape de loculț ș

exploziei i au văzut cu ochii lor producerea acesteia, poate chiar lucrul ce a condus laș

explozie sau persoana vinovată pentru aceasta. Cu ct mai repede ace tia vor fi interoga i cuș ț

att mai bine deoarece informa iile de inute de ace tia vor fi mai precise, ele fiind încăț ț ș

nealterate de trecerea timpului sau de versiunile altor martori. ;bliga ia aflării identită iiț ț

martorilor revine organelor !udiciare, care trebuie să procedeze la interogarea acestora pentru

a vedea ce informa ii de in referitor la explozie8 au fost martori la aceasta i pot oferiț ț ș

informa ii despre cele petrecute sau erau în trecere i au sosit după momentul exploziei.ț ș

Aartorii se vor interoga separat i pe rnd, prelund datele de identificare a fiecăruia iș ș

evitnd exprimarea părerilor personale de către cei ce efectuează interogatoriile.

5nă la sosirea echipei de cercetare la fa a locului vor fi re inute, pe lngă martoriiț ț

oculari prezen i la locul exploziei, i acele persoane care au participat la ac iunile de primț ș ț

a!utor, la transportarea victimelor sau la luarea altor măsuri ce au fost necesare i care auș

produs modificări locului producerii exploziei datorită pătrunderii în acesta.':

1.6. esizarea organului de cercetare competent

Conform art. #33 alin. ' din Noul Cod de procedură penală8 „;rganul de urmărire

penală este sesizat prin plngere sau denun , prin actele încheiate de alte organe de constatareț

prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu.” 4eferitor la no iunea de „organ de urmărireț

'/ I!idem, p. #?/9 Stancu Emilian, op%cit%, p. /.

': Aurel Ciopraga şi Ioan Iacou-&, op% cit%, p. ##.


8/48

penală” men ionăm că din această categorie fac parte, conform art. // alin.' din Noul Cod deț

procedură penală8 procurorii, organele de cercetare penală ale poli iei !udiciare i organele deț ș

cercetare penală speciale. ;rganele de cercetare penală ale poli iei !udiciare sunt formate dinț

lucrători specializa i din Ainisterul %dministra iei i 6nternelor, anume desemna i de ministruț ț ș ț

i cu avizul conform al procurorului general al 5archetului de pe lngă înalta Curte de Casa ieș ți *usti ie ori al procurorului desemnat în acest sens. Considerăm necesară men ionareaș ț ț

acestor prevederi pentru a în elege care sunt organele abilitate de lege să realizeze acte deț

procedură, implicit cercetarea la fa a locului. Nu întotdeauna sesizarea se face în fa aț ț

organului de cercetare competent, persoanele care fac sesizări apelează de obicei la cel mai

apropiat post de poli ie sau la numărul unic pentru situa ii de urgen ă ''#. ;rganul sesizat areț ț ț

obliga ia să i i verifice competen a i în urma verificării, dacă este competent poate incepeț ș ț ș

efectuarea cercetării iar dacă nu este competent este obligat să informeze organul de cercetarecompetent. Eotu i, indiferent dacă este competent sau nu, organul de cercetare penală esteș

obligat să efectueze actele de urmărire penală care nu suferă amnare, chiar dacă cauza

respectivă nu este de competen a lor ț '?.

2. Aăsurile pregătitoare întreprinse la sediul organului !udiciar pnă la deplasarea la fa aț

locului

5regătirea cercetării la fa a locului presupune ini ierea unei serii de măsuri specifice deț ț

către organul !udiciar chemat să efectueze cercetarea. Con inutul acestor măsuri depinde deț

natura faptei, de specificul locului în care a fost comisă, modul de săvr ire precum i deș ș

posibilită ile de care dispun organele !udiciare. $n continuare vom parcurge măsurileț

pregătitoare luate la sediul organelor !udiciare.

2.1. 5rimirea, consemnarea i verificarea sesizăriiș

Ba primirea sesizării organul de cercetare competent î i verifică competen a, dacă nuș ț

este competent va informa organul de urmărire penală competent să efectueze cercetarea la

fa a locului. %cesta are anumite îndatoriri, printre care să efectueze identificarea persoaneiț

care a făcut plngerea sau denun ul, să verifice sesizarea 0se impune cnd aceasta s"a făcutț

'? %rt. :- din Noul Cod de 5rocedură 5enală9 Aurel Ciopraga şi Ioan Iacou-&,

Criminalistică, (d. *unimea, 6ai, #--', p. ###9 $a%&r C'r(an, Tratat de criminalistică,

(ditura 56ND)6N +;;, +ucure ti, #--/, p. :'9ș Emilian Stancu, op% cit%, p. &'2.


9/48

telefonic de către persoane necunoscute1 pentru a evita deplasările inutile '3,să determine

anumite aspecte care să a!ute la formarea unei prime impresii despre fapta petrecută. Cu ct

mai repede aceste informa ii sunt ob inute cu att mai repede se poate forma echipa deț ț

cercetare completă i se poate deplasa la locul săvr irii faptei.ș ș

2.2. Compunerea i pregătirea echipei de cercetare a locului producerii unei exploziiș

>upă în tiin area despre producerea evenimentului a organelor competente, procurorulș ț

alături de reprezentan i ai institu iilor din domeniul securită ii na ionale vor stabiliț ț ț ț

componen a echipei de cercetare la fa a locului. %ceasta poate consta din mai mul i procurori,ț ț ț

speciali ti criminali ti, exper i, organe de investiga ie, organe de poli ie, !andarmerie, mediciș ș ț ț ț

legi ti. $n func ie de locul producerii exploziei i de întinderea spa ială a acestuia se potș ț ș ț

constitui mai multe echipe de cercetare i se vor asigura mi!loacele de transport i sistemeleș ș

de comunicare între membrii echipei. 4olul speciali tilor este reglementat în art. '?# alin. 2ș

C. pr. pen. potrivit căruia *Cnd e"istă pericol de dispari ie a unor mijloace de pro!ă sau deț

sc(im!are a unor situa ii de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sauț

împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonan ă efectuareaț

unei constatări+.

(chipele formate se împart în echipe de investigatori, echipe de anchetatori, echipe de

speciali ti criminali ti, echipe de medici legi ti i echipe de analiză, sinteză i evaluareș ș ș ș ș '2.

)c(ipele de investigatori sunt acelea care vor culege informa ii în zonele limitrofe dar ț

i în perimetrul producerii exploziei. %ce tia vor cauta urme ale făptuitorilor, ale ma inilor ș ș ș

acestora, vor urmări cu aten ie persoanele prezente i vor fi gata oricnd să pornească într"oț ș

opera iune de urmărire a eventualilor suspec i ce încearcă să fugă.ț ț

)c(ipele de anc(etatori sunt formate din procurori, lucrători în cadrul poli iei,ț

reprezentan i ai institu iilor din domeniul securită ii na ionale i se vor ocupa de ascultareaț ț ț ț ș

martorilor oculari, a persoanelor suspecte re inute sau a victimelor, vor ridica înscrisuri i fi eț ș ș

tehnologice necesare anchetei.

'3 #ircea Ion, Criminalistica, (d. Funda ia Chemarea, 6a i, '22#, p. #33.ț ș

'2 Dorel Gr&"inaru, pecificul cercetării locului faptei în situaţii criză% $anagementul

situaţiilor de criză generate de e"plozia unui dispozitiv e"ploziv improvizat în „4evista de

criminologie, criminalistică si penologie”, nr. '"#G#-'#, pp. '/#"':3, pp.':#"':&.


10/48

)c(ipele de speciali ti criminali tiș ș cuprind speciali ti sau exper i în domeniulș ț

exploziilor sunt înso ite de procurori criminali ti avnd sarcina de a căuta, descoperi, releva,ț ș

fixa i ridica urmele găsite în aria exploziei.ș

)c(ipele de medici legi tiș vor asigura examinarea cadavrelor i vor derula activită i deș ț

identificare a acestora. )c(ipele de analiză, sinteză i evaluareș se vor ocupa de acumularea tuturor datelor iș

informa iilor ț iar cu a!utorul acestora vor face o evaluare a situa iei, vor a!uta la păstrareaț

investiga iei pe traseul corect i vor ghida celelalte echipe spre îndeplinirea scopuluiț ș

cercetării.

>acă explozia a fost de amploare, iar zona afectată este de mare întindere echipa de

speciali ti criminali ti poate forma mai multe „module” care să efectueze cercetarea peș ș

sectoare, concomitent, sub unica coordonare a efului echipei de cercetare la fa a loculuiș ț#-

.>acă explozia a avut loc într"un spa iu închis, componen a echipei de cercetare se va reduceț ț

în func ie de dimensiunea locului faptei, deci aceasta variază de la un caz la altul în func ie deț ț

situa ia concretă.ț

Componen a unei echipe de cercetare la fa a locului în cazul unui atac terorist ce aț ț

avut ca urmare o explozie ar avea următoarea structură#'8

Conducătorul ec(ipei care poate fi procuror din 5archetul de pe lngă $nalta Curte de

Casa=ie i *usti=ie @ >irec=ia de 6nvestigare a 6nfrac=iunilor de Criminalitate ;rganizată i

Eerorism, respectiv din unită=ile teritoriale ale >irec=iei de 6nvestigare a 6nfrac=iunilor de

Criminalitate ;rganizată i Eerorism.

peciali tiș în diferite domenii, dintre care amintim8 specialist din cadrul >irec=iei de

6nvestigare a 6nfrac=iunilor de Criminalitate ;rganizată i Eerorism pe linie de materii

explozive, arme i muni=ii, specialist din cadrul >irec=iei de 6nvestigare a 6nfrac=iunilor de

Criminalitate ;rganizată i Eerorism pe linie de tehnică criminalistică, specialist din cadrul

>irec=iei de 6nvestigare a 6nfrac=iunilor de Criminalitate ;rganizată i Eerorism pe linie de

tactică i metodică criminalistică, specialist din cadrul >irec=iei de 6nvestigare a 6nfrac=iunilor

de Criminalitate ;rganizată i Eerorism pe linia conlucrării cu alte for=e prezente la locul

producerii atentatului.

#- Doru Ioan Cristescu, Investigarea criminalistică a infracţiunilor contra securităţii

naţionale şi de terorism, (d. olness, Eimioara, #--, p. &-&.

#' Dorel Gr&"inaru, op% cit%, p. ':3.


11/48

$edicul legist mai face parte din echipa de cercetare la fa a locului în cazurile în careț

explozia s"a soldat cu victime omene ti.ș

%lte persoane8 te(nicieni criminalişti din forma=iunile de profil ale unită=ilor de poli=ie

cu aparatura din dotarea laboratoarelor criminalistice, ofiţeri i agenţi de poli=ie !udiciară,

jandarmi pentru asigurarea pazei perimetrului cercetat.$n cazul producerii unei explozii ce nu face obiectul unui atac terorist ci poate fi

rezultatul unei defec iuni sau negli!en e, componen a echipei de cercetare la fa a locului va fiț ț ț ț

una mai redusă i va avea următoarea structurăș ##8

#rocurorul criminalist , care va fi eful echipei 0acesta va participa în cazul în careș

explozia s"a soldat cu victime omene ti1 i ale cărui atribu ii le vom expune într"o sec iuneș ș ț ț

ulterioară, lucrător în cadrul >irec iei %rme, (xplozivi i ubstan=e 5ericuloase 0%.(..5.1,ț

specialist criminalist , grupa pirote(nică, lucrător din cadrul forma iunii !udiciare,ț medicul legist , al i speciali tiț ș în func ie de necesită ile de la locul producerii exploziei 0pompieri,ț ț

lucrători ai firmelor de gaze, electricitate, etc.1.

2.3. 5regătirea mi!loacelor tehnico" tiin ifice criminalisticeș ț

%ctivitatea de cercetare la fa a locului are nevoie, pentru a avea succes, nu numai deț

profesionalismul i dedicarea lucrătorilor ci i de utilizarea celor mai moderne i variateș ș ș

mi!loace tehnico" tiin ifice, instrumente i utila!e necesare acestei activită iș ț ș ț #&. %ceste mi!loace

variază în complexitate i sunt folosite în func ie de gradul de dificultate întlnit la scenaș ț

crimei. 5ot exista astfel instrumente simple folosite pentru o singură opera iune ct i seturi cuț ș

zeci de instrumente care, pentru a fi utilizate necesită pregătire de specialitate. 5regătirea

mi!loacelor tehnico" tiin ifice se face înainte de deplasarea echipei de cercetare la fa a loculuiș ț ț

alegerea lor fiind făcută după gradul de complexitate al locului unde s"a produs explozia.

Eoate aceste instrumente, utila!e i materiale sunt puse împreună în a a numitele truseș ș

criminalistice în func ie de specificul i utilitatea fiecăruia de la general la special.ț ș

## #arian *icu, op%cit%, pp. '#&"'#.

#& 5entru o expunere mai ampla a truselor criminalistice a se vedea 5etrică Bucian,

$ateriale i truse criminalistice moderne destinate investigării locului fapteiș în „6nvestigarea

criminalistică a locului faptei” , +ucure ti, #--, pp. '2"#'-.ș


12/48

(xistă truse universale care dispun de un instrumentar divers, care a!ută la efectuarea

principalelor opera iuni de cercetare la fa a locului. %cestea sunt împăr ite pe mai multeț ț ț

compartimente#8 compartimentul traseologic ce folose te la descoperirea, fixarea iș ș

prelevarea urmelor de mini, picioare, din i etc. 0cteva elemente ale acestui compartimentț

sunt8 spra


13/48

folosite la transportul explozivilor, trusă de restaurare esuturi i amprentare persoane, trusăț ș

pentru detectarea petelor de snge.

5entru cercetarea la fa a locului în cazul producerii unei explozii sunt necesareț

mijloace de cercetare specifice precum8 un elicopter pentru studierea de la înăl ime a loculuiț

faptei i realizarea de fotografii i filmări asupra întregii zone afectate 0elicopterul va fi pus laș șdispozi ie de Ainisterul %dministra iei i 6nternelor iar activitatea va fi efectuată de speciali tiț ț ș ș

criminali ti1, detectoare magnetice cu sondă metalică, folosite pentru identificarea unor pieseș

sau mecanisme ce au rezultat în urma ac iunii undei de oc a exploziei, mi!loace tehniceț ș

pentru efectuarea de săpături i înlăturarea dărmăturilor ce au legătură cu explozia, i alteș ș

mi!loace ce vor fi puse la dispozi ie de unită ile locale ale Companiei Na ionale de %utostrăziț ț ț

i >rumuri Na ionale din 4omnia sau de către pompieri ori alte organe specializate careș ț

participă la cercetarea la fa a locului.ț#?

. Aăsurile premergătoare cercetării propriu"zise la fa a locului luate de către organele !udiciareț

>upă sosirea la fa a locului dar înainte de începrea propriu"zisă a cercetării echipa deț

cercetare trebuie să ia o serie de măsuri urgente ce variază de la caz la caz în func ie de naturaț

locului ce urmează a fi cercetat precum i de eventuala prezen ă la locul faptei a unui organ deș ț

cercetare penală ce a întreprins unele activită i cu caracter preliminar pnă la sosirea echipeiț

de cercetare.#3

3.1. 7erificarea modului cum s"a ac ionat pnă la sosirea echipei de cercetareț

>upă sosirea la fa a locului eful echipei de cercetare va verifica modul în care au fostț ș

realizate măsurile ce nu au suportat amnare, dacă s"au acordat îngri!iri medicale victimelor,

dacă s"au înlăturat dispozitivele explozive secundare în cazul în care au fost găsite, dacă paza

locului a fost asigurată corespunzător i dacă persoanele curioase au fost îndepărtate cușsucces. >acă aceste măsuri nu au fost luate sau au fost realizate necorespunzător, eful echipeiș

#? Vasile Bercheşan, $etodologia investigării infracţiunilor vol% I, (d. 5aralela /, #---, p.

'339 Vasile $&p&"uşi şi /enata#ino"ora Simion, #articularităţi ale cercetării la faţa

locului în cazul producerii unui incendiu urmat de e"plozie în „%l HH"lea simpozion

*uridica”, pp. '?&"'?/, (d. (ra, +ucureti, #-'-, p. '?.

#3 E. Stancu, op%cit%, p. :.


14/48

de cercetare va dispune efectuarea acestora imediat pentru a nu compromite rezultatele

cercetării la fa a locului.ț #2

3.2. >eterminarea modificărilor ce au survenit în aspectul ini ial al locului săvr irii fapteiț ș

5e baza informa iilor furnizate de către primele persoane a!unse la fa a locului vor fiț ț

stabilite anumite aspecte ale locului producerii exploziei. %stfel, se vor stabili configura iaț

ini ială a locului unde s"a produs explozia, modificările care s"au produs pnă la venireaț

echipei de cercetare la fa a locului, natura acestor modificări @ dacă au apărut ca urmare aț

salvării victimelor, sau a descoperirii i dezamorsării unor dispozitive explozive secundare,ș

sau pur i simplu nepriceperea celor ce au participat la luarea primelor măsuri. %lte informa iiș ț

ce trebuiesc ob inute de la primele persoane a!unse la fa a locului se pot referi la persoanele ceț ț

au participat la luarea măsurilor ce nu suportă amnare, primele persoane care au fost găsite la

fa a locului, condi iile atmosferice i în ce mod au influen at acestea locul produceriiț ț ș ț

exploziei&-, etc.

3.3. >elimitarea locului ce urmează a fi cercetat

% a cum este normal, pentru a începe cercetarea la fa a locului este necesară oș ț

delimitare clară i corectă a perimetrului ce urmează a fi cercetat în func ie de primeleș ț

informa ii, urmnd a se reconsidera pe parcursul cercetării dacă este nevoie. copulț

delimitării este să aducă în centrul aten iei spa iul, locul, încăperea, ce reprezintă cmpulț ț

infrac iunii pentru a se asigura descoperirea tuturor urmelor ce au legătură cu cauza.ț &'

e recomandă ca limitele locului de cercetat să fie ct mai largi, să nu rămnă urme ce

interesează ancheta, nedescoperite în afara lui. Bocul unde a avut loc o explozie nu se

mărgine te doar la zona unde se află distrugerile masive din !urul craterului, acesta trebuieș

#2 #arcel Cerno)schi, #articularităţile cercetării la faţa locului, (d. itech, Craiova, #--3,

pp. 3#"3&.

&- I!idem, pp.3&"3.

&' Constantin Aioani oaie, I.E. San"uț 0coord.1, Tratat de tactică criminalistică, (d. Carpa i,ț

Craiova, '22#, pp.&3"&2.


15/48

lărgit att pe orizontală ct i pe verticală pnă unde este posibil să se găsească urme aleș

exploziei. >elimitarea zonei unde a avut loc explozia se face în func ie de topografiaț

terenului i amplasarea urmelor exploziei. %stfel în func ie de întinderea zonei afectate deș ț

suflul exploziei este indicat să se stabilească mai multe perimetre de ac iune. 7a fi unț

perimetru e"terior , unde se vor evacua, verifica i identifica persoanele prezente la momentulș producerii exploziei, un perimetru median, unde se vor stabili echipele mobile, punctul de

comandă i coordonare, punctul de colectare i inventariere a probelor, echiparea sauș ș

dezechiparea personalului, i unș perimetru interior , unde se află probele i în care se vaș

permite accesul doar echipelor de interven ie, de cercetare la fa a locului, echipelor ț ț

medicale.&& (ste de dorit ca zona ce reprezintă cmpul infrac ional să fie filmată de la distan ă,ț ț

fie de pe clădiri vecine înalte, fie din elicoper pentru a fixa pe peliculă consecin ele produseț

de explozie, interven iile pirotehni tilor în căutarea unor dispozitive explozive secundare, sauț șinterven iile pompierilor pentru stoparea incendiilor.ț &

3.4. tabilirea metodelor concrete de cercetare la fa a loculuiț

Aetoda concretă de cercetare la fa a locului o va alege eful echipei de cercetare deț ș

acord cu membrii acesteia în func iede mai multe aspecte printre care8 natura locului cercetat,ț

urmările produse de explozie, dispunerea urmelor. tabilirea metodei concrete de cercetare are

ca obiectiv precizarea punctului de începere i sensul, direc ia de efectuare a cercetării la fa aș ț ț

locului.&/

5unctul de începere al cercetării la fa a locului poate varia în func ie de întindereaț ț

terenului, de caracterul i numărul urmelor i mi!loacelor materiale de probă. %stfel, în func ieș ș ț

#arian *icu, op% cit%, p. '#/9 %lecu Dheorghe, op%cit%, p. /.

&& % se vedea anexa ;rdinului privind cercetarea la fa=a locului nr. '3#G'.-3.#--2 0A.%.6.1 i

nr. '?/GCG-/.-3.#--2 05archetul de pe lngă $nalta Curte de Casa=ie i *usti=ie1, p. '?#.

& Doru Ioan Cristescu, Investigarea criminalistică a infracţiunilor contra securităţii

naţionale şi de terorism, (d. olness, Eimioara, #--, p. #2-.

&/ Camil Suciu, op% cit%, pp. /'#"/'&.


16/48

de punctul de începere, cercetarea poate fi e"centrică 0de la centru spre periferie1, concentrică

0dinspre margini spre centru1, în spirală sau liniară 0atunci cnd se presupune că urmele se

găsesc într"o singură direc ie1.ț &: 6ndiferent de punctul de plecare i de direc ia impusă cecetăriiș ț

este important ca odată aleasă o direc ie de deplasare, aceasta să fie men inută pnă la final.ț ț

>irec ia urmată de activitatea de cercetare la fa a locului diferă i în func ie de metoda deț ț ș țcercetare aleasă de către organele !udiciare. %stfel, se poate alege metoda su!iectivă care

presupune ca echipa de cercetare să efectueze căutarea, descoperirea, relevarea fixarea iș

ridicarea urmelor urmnd ct mai fidel traseul parcurs de făptuitor din momentul pătrunderii

în cmpul infrac ional i pnă la părăsirea acestuia. %ceastă metodă are ca avanta! fatul că seț ș

pot ob ine rapid unele date i indicii, ce pot îndrepta cercetările către descoperireaț ș

făptuitorului sau a cauzei producerii exploziei. %re în schimb, dezavanta!ul că nu permite o

examinare sistematică i detaliată a locului fapteiș&?

. $etoda o!iectivă este cea care constă înexaminarea locului faptei într"o anumită ordine 0în sensul acelor de ceas sau invers sensului

acestora, liniar1, făcnd abstrac ie de modul i succesiunea ac iunilor presupuse a fiț ș ț

desfă urate de făptuitor în cmpul infrac iunii. %vanta!ul acestei metode este faptul că permiteș ț

o examinare amănun ită a locului, conducnd la descoperirea tuturor urmelor ce au legăturăț

cu cauza, în defavoarea unui volum de timp mai mare i necesitatea unui personal maiș

numeros&3. $etoda mi"tă 0combinată1 presupune ca pe parcursul cercetării să se foloseacă att

metodele subiective ct i cele obiective, trecnd de la una la alta în func ie de particularită ileș ț ț

cauzei&2.

&: Aurel Ciopraga, op% cit%, pp. :?":39 6on Crngu 0coord.1,ș ndrumar de criminalisitcă

pentru jandarmi, (ditura Ainisterului 6nternelor i 4eformei %dministrative, +ucure ti, #--3,ș ș

p. #?-.

&? Gariel Ion 0lteanu şi #arin /uiu, Tactică criminalistică, (d. %6E Baboratories,

+ucureti, #--2, p. &-.

&3 #arcel Cerno)schi, op% cit%, p. 32.

&2 Ioan 0ancea i /emus pan,ș Ș &olul organelor de cercetare penală în activitatea de

investigare criminalistică a locului faptei în „6nvestigarea criminalistică a locului faptei”, pp.

##&"#&-, +ucure ti, #--, p. ##:.ș


17/48

Combinarea metodelor nu este exclusă, fiind chiar de dorit în practică deoarece se pot

prelua avanta!ele de la cele două metode eliminnd într"o oarecare măsură dezavanta!ele lor.

$n cazul în care cercetarea la fa a locului se desfă oară pe zone vaste se va utilizaț ș metoda

sectorizării 0locul faptei se va împăr i în sectoare aproximativ egale, lund în considerareț

diferen ierile naturale ale terenului1.ț-

%tunci cnd trebuie efectuată cercetarea la fa a locului în cazul unei explozii, metoda deț

cercetare propriu"zisă se va alege în func ie de situa ia concretă i de activită ile desfă urateț ț ș ț ș

de echipele de interven ie. >e regulă, în cazul exploziilor, cercetarea începe din zona unde seț

găse te focarul sau focarele spre zonele marginale. (xistă posibilitatea ca în zonele centrale săș

se deruleze activită i de căutare a victimelor sub dărmături, de cercetare a zonei pentruț

dispozitive explozive secundare, de stingere a incendiilor, caz în care cercetarea poate începe

în sens invers, de la periferie spre centru'

.

3.5. 4epartizarea sarcinilor între membrii echipei

4epartizarea sarcinilor reprezintă ultima măsură prealabilă luată la fa a locului înainteț

de începerea efectivă a ceercetării. (xistă puncte de vedere diferite în privin a plasăriiț

momentului repartizării sarcinilor în etapele cercetării la fa a locului. unt autori ce plaseazăț

acest moment în cadrul măsurilor premergătoare cercetării propriu"zise la fa a locului luate deț

către organele !udiciare în măsură să efectueze cercetarea.# %l i autori consideră repartizareaț

sarcinilor ca făcnd parte din faza statică a cercetării la fa a locului, deoarece aceastăț

activitate are loc numai după ce echipa de cercetare a a!uns la locul faptei, percepnd aspectul

de ansamblu al zonei. Consider !ust primul punct de vedere, conform căruia repartizarea

sarcinilor se încadrează în măsurile premergătoare cercetării propriu"zise, deoarece termenul

„repartizare a sarcinilor” este pu in for at folosit în acest context. Aembrii echipei î i cunoscț ț ș

atribu iile ce le revin conform specializării fiecăruia înainte de a a!unge la locul faptei, iar laț

fa a locului ace tia vor conlucra, vor păstra o bună i permanentă colaborare.ț ș ș

- Camil Suciu, op% cit,% p. /'&9 Doru Ioan Cristescu, op% cit%, p. #2&.

' Doru Ioan Cristescu, op% cit%, p. &-/.

# Camil Suciu, op% cit%, pp. /-3"/-29 Emilian Stancu, op% cit%, p. :.


18/48

%ceastă activitate de repartizare a sarcinilor revine efului echipei care trebuie să punăș

cel mai bine în valoare resursele de care dispune, avnd în vedere condi iile impuse de situa iaț ț

de fapt. eful echipei de cercetare este o persoană ce are calitatea de organ !udiciar competentȘ

să efectueze activitatea de cercetare la fa a locului, i care poartă răspunderea pentru bunaț ș

desfă urare a activită ii 0att în ceea ce prive te aspectul legal al cercetării, cadrul proceduralș ț șct i drepturile persoanelor implicate, dar i sub aspectul diligen ei depuse pentru realizareaș ș ț

scopului cercetării la fa a loculuiț &.

$n concret, sarcinile fiecărui membru al echipei de cercetare sunt repartizate după

criterii ca8 pregătirea i specializarea personalului, experien a i gestionarea situa iilor deș ț ș ț

criză, calită ile i interesele fiecărui membru, rela ii dintre ace tia, starea de sănătate aț ș ț ș

acestora, etc.

6ată cum ar putea arăta repartizarea sarcinilor pentru unii membri ai echipei decercetare/8

eful ec(ipei .procurorul/Ș este cel ce trebuie să preia controlul asupra întregii

cercetări, asigurnd siguran=a personalului din subordine i securitatea locului unde a avut loc

explozia. (ste esen=ial, totodată, să ia măsurile necesare, pentru a asigura echipamentul de

protec=ie adecvat pentru membrii echipei, urmărind, în acelai timp, respectarea

recomandărilor standard pentru a"i prote!a împotriva factorilor de risc, care ar putea fi întlni iț

la fa=a locului. Eot eful echipei organizează, împreună cu medicul legist, verificarea stăriiș

victimelor, dispunnd acordarea primului a!utor medical i transportarea acestora la cea mai

apropiată unitate spitalicească, dacă aceste măsuri nu au fost luate anterior. 6a măsuri pentru a

interzice pătrunderea la locul producerii exploziei, pe timpul desfăurării activită=ii, a oricăror

persoane, indiferent de calitate, func=ie sau grad, care nu au sarcini în legătură cu cercetarea la

fa=a locului sau cu salvarea victimelor.

; altă atribu ie a acestuia o reprezintă rela=ia cu mass"media, de care se poate ocupaț

personal sau desemnează un membru al echipei pentru aceasta. (ste indicat să conducă o

& Gariel Ion 0lteanu, Consideraţii cu privire la tactica efectuării cercetării la faţa

locului, (d. %6E Baboratories, +ucureti, #--, p. #3.

I!idem, p. #3.

/ Gariel Ion 0lteanu şi #arin /uiu, op% cit%, pp. &'"&/9 #arcel Cerno)schi, op% cit%, pp.

2-"2&.


19/48

inspec=ie ini=ială în vederea unei cercetări preliminare, pentru evaluarea eventualelor urme si

necesită=i de dotare ori de participare a unor alte categorii de specialiti dect cei care fac

parte de!a din echipă, pregătind cu această ocazie o descriere preliminară a locului, ca bază de

plecare în argumentarea măsurilor ce vor fi dispuse i pentru redactarea procesului"verbal,

atunci cnd se va pune problema fixării rezultatelor cercetării la fa a locului.țCum am spus de!a în sec iunile anterioare, eful echipei este cel care determină modulț ș

de cercetare, asigură schimbul de informa ii între cei care cercetează i cei ce investigheazăț ș

0tehnicieni criminali ti i anchetatori1, colaborează cu alte forma iuni, asigură provizii iș ș ț ș

echipament pentru echipă i conduce activitatea de încheiere a procesului"verbal de cercetareș

la fa a locului.ț

peciali tii criminali tiș ș 0 sunt cei ce efectuează activită i de căutare, descoperire,ț

rerevelare, fixare, ridicare a urmelor i mi!loacelor materiale de probă. (i pătrund împreunășcu eful echipei de cercetare, în perimetrul exploziei i marchează drumul de acces pentruș ș

medicul legist, conductorul cinelui de urmărire i pentru celelalte persoane participante.ș

%ce tia descriu urmele i mi!loacele materiale de probă, locul unde acestea au fost găsite,ș ș

metodele i mi!loacele folosite pentru căutare i descoperirea lor, apoi ridică i ambaleazăș ș ș

urmele pentru ca aceste să fie transportate în condi ii de siguran ă, semnează i datează urmeleț ț ș

i celelalte mi!loace materiale de probă pentru o mai bună eviden ă a acestora.ș ț

peciali tii criminali ti trebuie să utilizeze echipament de protec ie i metode adecvateș ș ț ș

locului i urmelor de la fa a locului 0mănu i chirurgicale, mască, etc.1. %ce tia trebuie săș ț ș ș

efectueze înregistrări de sunet i imagine pentru toate lucrurile ce pot deveni importanteș

pentru anchetă, dintre care amintim8 înregistrări a întregului perimetru inainte de intrarea în

acesta 0se recomandă filmarea de pe clădiri înalte sau din elicopter1, a activită ilor ce leț

desfă oară la fa a locului,a persoanelor adunate în !urul perimetrului, a victimelor, a probelor ș ț

descoperite în momentul descoperirii lor i înainte de a fi ridicate, i după ce au fost ridicate,ș ș

înainte de expertiză.

>e asemenea speciali tii interpretează alături de ceilal i membri ai echipei, în func ieș ț ț

de competen ele profesionale ale fiecăruia, urmele i mi!loacele materiale de probăț ș

descoperite la fa a locului, cu scopul de a ob ine ct mai multe date. (i se pot pronun a, prinț ț ț

constatările făcute, cu privire la originea i modul de creare a anumitor urme. Eot acestor ș

speciali ti le revine sarcina de a realiza analizele genetice pe baza testului %.>.N. i deș ș

examinare a fiecărui fragment uman i obiect aflat în zona cercetată. 5rintre atribu iileș ț

: IonCristian C&rpinean, op% cit%, pp. '#/"'#:.


20/48

acestora regăsim i întocmirea schi ei locului faptei i realizarea măsurătorilor de la loculș ț ș

producerii exploziei.?

2nc(etatorii sunt membrii echipei care au sarcini de investiga ie i cercetare iar printreț ș

sarcinile care le revin acestora se numără8 identificarea martorilor oculari, participarea la

ac iuni de căutare în diverse locuri a obiectelor purtătoare de urme, verifică activitateaț persoanelor suspecte, efectuează ac iuni de investigare, culegnd date despre victime ceț

interesează ancheta alături de ofi erii sau agen ii de poli ie în a căror competen ă este zonaț ț ț ț

unde a avut loc explozia, asigură prezen a familiilor prezumtivelor victime la morgă, înț

vederea recunoa terii cadavrelor ori a păr ilor de fragmente umane după îmbrăcăminte sauș ț

obiectele personale ale acestora, coordonează activită ile de predare a obiectelor victimelor ț

către familiile acestora fapt ce se consemnează într"un proces"verbal de recunoa tere.ș

%nchetatorii trebuie să men ină permanent legătura cu eful echipei de cercetare,ț școmunicndu"i stadiul activită ilor proprii i fac propuneri pentru îmbunătă irea activită ilor ț ș ț ț

specifice la fa a locului.ț 3

)"pertul pirote(nist este cel care înso e te eful echipei, împreună cu criminalistul,ț ș ș

pentru o evaluare tehnică eficientă a locului faptei producerii unei explozii.

%cesta se ocupă cu stabilirea perimetrului cmpului infrac ional care în astfel deț

situa ii poate fi foarte întins, localizarea epicentrului exploziei sau a zonei de unde au provenitț

efectele acesteia, spri!inirea i îndrumarea activită ii celor care cercetează perimetrul generalș ț

i adiacent, stabilirea împreună cu ofi erul criminalist a naturii infrac ionale a exploziei, va luaș ț ț

măsuri de dezamorsare a dispozitivelor explozive dacă acestea nu au explodat, sau a

dispozitivelor explozive secundare rămase neexplodate, va mai avea în vedere asigurarea

informării permanente, din punct de vedere pirotehnic, a efului echipei de cercetare iș ș

participă la întocmirea procesului"verbal de cercetare la fa a locului sub aspect pirotehnic.ț 2

Conductorul cinelui de urmărire este un lucrător de poli ie, de regulă agent. Ciniiț

sunt folosi i pentru descoperirea unor obiecte îngropate de explozii sau pentru alte activită i,ț ț

? Gariel Ion 0lteanu, op% cit%, pp. &-"&'.

3 IonCristian C&rpinean, op% cit%, p. '#/.

2 I!idem, p. '#:9 Nicolae V&"u)a, 2ctivităţi specifice cercetării locului faptei în cazul

infracţiunilor la regimul materiilor e"plozive în „4evista Criminalistica”, nr. #G#--/, pp. :"3,

p. :.


21/48

datorită mirosului lor foarte bun 0cinii au un miros deosebit de fin datorită celulelor

senzoriale din mucoasa olfactivă, care pot fi de &-- pnă la de :-- de ori mai multe dect la

om, aproximativ '/-"&-- de milioane, fa ă de /--.--- ct are un om1ț /-.

$n cazul exploziilor se cunoa te faptul că mirosul substan elor din care a fost compusș ț

materialul exploziv este mai puternic i mai persistent în centrul craterului, prin urmareșcercetarea odorologică trebuie să înceapă de aici. Conductorul trebuie să execute misiuni

ordonate numai cu cinele pe care l"a dresat personal i să lucreze maxim : ore, să seș

deplaseze la locul faptei cu mi!loace de transport special amena!ate, să ină cont deț

temperatura mediului, de curen ii de aer, să ină permanent legătura cu eful echipei i cuț ț ș ș

ceilal i membri dar mai ales cu pirotehnistul. Ba finalul activită ii conductorul întocme teț ț ș

schi a traseului parcurs i procesul"verbal, documente ce le predă apoi efului de echipă.ț ș ș

)"pertul medico-legist va face parte din echipa de cercetare a locului produceriiexploziei dacă aceasta s"a soldat cu victime.

%cesta va stabili dacă printre victime se numără i unele a căror moarte este aparentăș

ori reală, va face toaleta cadavrelor i va recolta i conserva probe biologice pentruș ș

examinarea lor în condi ii de laborator, i va contribui la formarea versiunilor de lucru prinț ș

interpretarea leziunilor victimelor, a obiectelor ce puteau să le producă, etc.

Sec iunea a IIIaț (fectuarea propriu"zisă a cercetării la fa a loculuiț

1. 4eguli tactice, cu caracter general, ce guvernează desfă urarea cercetării la fa a loculuiș ț

Cercetarea la fa a locului se ghidează după anumite reguli tactice ce au ca scop realizareaț

cercetării ct mai organizată, completă, i cu respectarea strictă a normelor procedurale.ș

4egulile tactice au un caracter general i sunt acceptate unanim la nivel doctrinar, ele găsindu"ș

i aplicabilitate pe durata desfă urării întregii cercetării indiferent de gradul de complexitate alș șacesteia.

7om expune în continuare regulile tactice aplicate de membrii echipei de cercetare a

locului faptei în cazul exploziilor.

/- Ion Cr'nguș 0coord.1, op% cit%, p. #?-.


22/48

1.1. Cercetarea la fa a locului se efectuează obiectiv i organizatț ș

;biectivitatea este trăsătura ce trebuie să caracterizeze att organul de cercetare penală

ce efectuează cercetarea la fa a locului ct i toate actele întocmite de către acesta. 5ărerileț ș

subiective trebuiesc lăsate deoparte, la fel i intui ia sau versiunile fabricate după o examinareș țsuperficială a locului exploziei/'. Caracterul obiectiv presupune analizarea locului producerii

exploziei amănun it, cu deplină răspundere, lund în considerare ideea că orice element ceț

pare neînsemnat poate avea o importan ă deosebită în final, de aceea este necesar să seț

considere că toate urmele de la locul faptei au aceea i valoare pș nă la proba contrară/#. (chipa

criminalistică trebuie să ia în considerare toate variabilele posibile i să nu se bazeze doar peș

cea care o consideră a fi reală i de asemenea să nu decidă asupra anumitor lucruri pe bazaș

coinciderii sau comparării acestora cu situa ii din alte cercetări efectuate. >acă va a!unge săț

procedeze astfel, cercetarea se va îndrepta spre dovedirea ideii de!a formate i nu va mai aveaș

la bază obiectivitatea i regula care presupune că toate variantele sunt posibile pnă laș

eliminarea lor pe baza lipsei de probe.

Ct prive te organizarea cercetării la fa a locului aceasta presupune ca fiecare membruș ț

al echipei de cercetare să lucreze eficient i să î i îndeplinească sarcinile cuvenite fapt ce vaș ș

duce la realizarea completă i fără erori a acesteia.ș

Cercetarea la fa a locului este o muncț ă de echipă care presupune *o conducere

unică+34% $n func ie de dimensiunile locului faptei, de primele relatări ale martorilor oculari,ț

organul de urmărire penală î i va schi a un planș ț de ac iune pe baza căruia se vor stabili8ț

membrii echipei de cercetare, atribu iile fiecărui membru, etapele activită ii de cercetare.ț ț

$n cazul exploziilor repartizarea sarcinilor între membrii echipei se va face de către

conducătorul echipei de cercetare în timpul deplasării spre locul producerii exploziei pentru

economisirea timpului, iar odata a!un i, fiecare să i i cunoscă de!a atribu iile i să înceapăș ș ț ș

efectuarea lor. 5e baza planului întocmit de conducătorul echipei vor fi stabilite etapele

cercetării, etape ce urmează o ordine logică dar mai ales eficientă, i care suntș /8

• ;rientarea în zona în care se află situat locul faptei9

/' IonCristian C&rpinean, op% cit%, p. '#.

/# $a%&r C'r(an, op% cit%, p. :#.

/& #. $e Clere, $anuel de police tec(ni5ue, (d. 5olice"4evue, 5aris, p. #'- i urm.ș


23/48

• >eterminarea i examinarea în ansamblu a locului faptei9• Căutarea, descoperirea i ridicarea urmelor sau a probelor materiale9• Fixarea rezultatelor cercetării la fa=a locului.

Eotu i, eful echipei nu trebuie să se limiteze doar la efectuarea acestor ac iuniș ș ț

organizatorice ci trebuie să ia parte activ la cercetarea la fa a locului dar în acela i timp săț ș

coordoneze i să supravegheze întreaga echipă spre o mai bună i eficientă cercetare.ș ș

1.2. Cercetarea la fa a locului se efectuează în mod complet i detaliatț ș

Cercetarea la fa a locului, este o activitate de început a urmăririi penale, drept pentruț

care organul !udiciar nu tie la acest moment care anume dintre datele descoperite prezintăș

importan ă i în ce măsură pentru stabilirea adevărului în cauză. >e aceea cercetarea loculuiț ș

faptei trebuie efectuată cu con ticiozitate i minu iozitate, acordnd aten ie tuturor urmelor.ș ș ț ț //

4eferitor la cerin a examinării ct mai complete a locului producerii explozieiț ,

aceasta cuprinde mai multe posibilită i. 5e de o parte, cnd spunem complet ne referim laț

spa iu, la limitele teritoriale ale cercetării la fa a locului. e va cerceta orice por iune de terenț ț ț

ce are legătură cu explozia, i chiar se vor mări limitele acestea pentru a fi siguri că nici oș

urmă nu are să scape de atenta cercetare a membrilor echipei. 5e cealaltă parte, prin complet

vom în elege că cercetarea se va efectua pnă la capăt i indiferent dacă pe parcursulț ș

efectuării cercetării s"au găsit urme ce pot fi considerate indea!uns pentru a stabili cauza sauvinovatul. %nalizarea detaliată, minu ioasă, presupune a se acorda o aten ie deosebită,ț ț

efectuarea analizei în detalia a acelor probe, urme, care au legătură cu explozia fără însă, a se

insista pe acele lucruri care chiar nu au nici o legătură >acă există nesiguran ă în legătură cuț

importan a unui element în elucidarea cauzei, atunci acestui element i se va acorda aceea iț ș

importan ă ca i celorlalte probe ce cu siguran ă au legătură cu explozia, i asta pentru că esteț ș ț ș

mult mai bine ca mai tarziu să se stabilescă ca aceste probe nu au legătură cu explozia dect

să fie ignorate i ar mai apoi să se fi dovedit utile/:

.

/ Emilian Stancu, op%cit%, pp.#"&.

// Constantin Ne"elcu, Criminalistică6 te(nica i tactica criminalistică,ș (ditura Iamangiu,

+ucure ti, #-', pp. #33"#32.ș

/: #arcel Cerno)schi, op%cit%, pp. 22"'--9 Ciopraga %urel, op% cit% p% 0%


24/48

$n doctrină se afirmă/? că acestă regulă ce prive te minu iozitatea investiga iilor,ș ț ț

impune echipei de cercetare să î i indrepte aten ia în două direc ii principale8ș ț ț

• >escoperirea i cercetarea riguroasă a urmelor @ în special a urmelor latente,ș

biologice i a microurmelor9ș•

Clarificarea împre!urărilor negative @ prin aceasta se va în elege determinareațneconcordan elor ce există între starea locului faptei i faptă.ț ș

2. 4eguli tactice specifice aplicabile la efectuarea cercetării la fa a locului în cazulț

exploziilor

4egulile analizate în paginile anterioare sunt reguli tactice cu caracter general, deci se

va ine cont de ele în cadrul oricărei cercetări la fa a locului indiferent de natura faptei, deț ț

gradul de dificultate al cercetării, de dimensiunile locului faptei, sau de complexitatea

acestuia. $n continuare vom trece în revistă reguli tactice specifice cercetării locului producerii

unei explozii.

2.1. Nelimitarea anticipată, în timp, a duratei cercetării locului faptei

>in cauza condi iilor deosebite ce iau na tere în cazul unei explozii 0 i aici ne referimț ș ș

la dimensiunea locului faptei, la numărul victimelor, distrugerile provocate1 se impune dincapul locului prelungirea duratei cercetării la fa a locului fa ă de un caz obi nuit de omor, spreț ț ș

exemplu. tabilirea unei limite de timp ar fi inadmisibilă în astfel de cazuri i ar conduce fărăș

ezitare la pre!udicierea calită ii, minu iozită ii dar i a obiectivită ii actului de cercetareț ț ț ș ț /3.

>esigur, cercetarea trebuie efectuată neîntrziat, de îndată ce organele de cercetare

competente au luat la cuno tin ă de producerea exploziei i asta pentru că prin trecereaș ț ș

timpului la locul producerii exploziei pot interveni modificări importante ce pot duce la

dispari ia urmelor.6mportant în cazul acestor cercetări ce se întind pe o perioadă mai mare dețtimp este men inerea permanentă a legăturii între membrii echipei de cercetare i schimbul deț ș

informa ii pe parcursul ob inerii acestora, a!utnd astfel la realizarea caracterului dinamic laț ț

orientării i coordonării al activită ilor întreprinse de echipă. (ste recomandat, în cazulș ț

/? Emilian Stancu, op%cit%, p. #.

/3 +etru *&rchil&, )"plozii şi incendii6 cercetare criminalistică, (ditura )niversită=ii ,,%urel

7laicuJJ, %rad, #--/, p. :-.


25/48

cercetărilor de lungă durată, ca la anumite intervale de timp membrilor echipei de cercetare la

fa a locului să li se ofere pauze de odihnă, pentru reîmprospătarea for elor, deoareceț ț

men inerea unui ritm alert conduce la apari ia oboselii, iar oboseala prelungită poate duce laț ț

apari ia erorilor.ț

2.2. $mpăr irea pe sectoare a locului faptei si cercetarea acestora în ordinea stabilităț

$n func ie de întinderea locului producerii exploziei, indiferent că aceasta s"a produsț

într"un imobil cu mai multe încăperi sau într"un teren deschis, este necesară o împăr ire peț

sectoare a acestuia pentru o mai bună desfă urare a cercetării. 6ndiferent de modalitatea deș

realizare a împăr irii pe sectoare, aceasta trebuie în eleasă în sensul alegerii unei anumiteț ț

ordini de parcurgere a sectoarelor, i nu în sensul parcurgerii simultane a toturor sectoarelor ș /2.

5entru individualizare, fiecare sector va fi numerotat, fapt ce va conduce la individualizarea

probelor în func ie de sectorul din care provin 0de exemplu8 proba '- din sectorul + va fiț

notată cu +"'-, proba #& din sectorul ( va fi notată cu ("#&, etc.1. 5arcurgerea sectoarelor se

va face după ordinea stabilită, de către toată echipa, fapt ce va a!uta întreaga echipă la

în elegerea completă a locului producerii exploziei i la formarea unor imagini prin puneareaț ș

cap la cap a datelor i a elementelor rezultate din fiecare sector în parte.ș :- Cercetarea

concomitentă a locului producerii exploziei de echipe diferite poate avea consecin e nefasteț

deoarece informa iile nu se mai pot coagula la fel de bine, ducnd astfel la rezultate slabe.ț

2.3. (xaminarea cu prioritate a anumitor urme sau elemente ale situa iei de fapt alț

căror pericol de modificare ori dispari ie este iminentț

$n cazul cercetărilor la fa a locului producerii unei explozii apar situa ii cnd esteț ț

necesar ca unele urme ale exploziei să fie descoperite, examinate i ridicate cu prioritateș

datorită naturii lor. 5ericolul de modificare sau dispari ie îl regăsim în secre iile de naturăț țumană, păr i din esutul uman, urme de miros 0uman sau animal1.aceste urme pot fiț ț

identificate în tot perimetrul exploziei i se pot regăsi împră tiate sau pe diferite obiecte. Cndș ș

exisă urme sau rămă i e ale explozibilului este foarte important att pentru siguran aș ț ț

membrilor echipei de cercetare ct i pentru importan a lor în cadrul investiga iei ca acestea săș ț ț

/2 IonCristian C&rpinean, op% cit%, pp. '#"'&.

:- Aurel Ciopraga şi Ioan Iacou-&, op% cit%, p. ##2.


26/48

se descopere i să se ridice cu prioritate. $n aceste cazuri un rol foarte important revineș

speciali tilor pirotehni ti care evaluează locul producerii exploziei i a!ută la efectuareaș ș ș

cercetării la fa a locului în condi ii de siguran ă pentru ceilal i membri ai echipeiț ț ț ț :'.

2.4.

)tilizarea unei aparaturi i tehnici criminalistice adecvate naturii iș ș particularită ilor locului fapteiț

%vnd în vedere rapiditatea cu care evoluează tehnica, i apari ia de noi aparaturi iș ț ș

truse ct mai complexe, menite să indeplinească ct mai bine scopul pentru care sunt folosite

i să se plieze pe condi iile de la fa a locului, se cere, în consecin ă, utilizarea selectivă aș ț ț ț

acestora. $n func ie de condi iile de la locul producerii exploziei, se dore te alegerea celor maiț ț ș

adecvate aparaturi i tehnici criminalistice, care să ofere o eficien ă maximă în cercetareaș ț

locului faptei. Folosirea unei aparaturi speciale la cercetarea la fa a locului în cazul exploziilor ț

se va face concomitent cu animite procedee tehnice, cu efectuarea unor fotografii !udiciare iș

ale unor filmări, utilizarea de detectori de metale, cadavre, etc.:#

4egulile tactice prezentate pnă acum sunt cu caracter exemplicativ, iar nu limitativ, urmnd

fie să mai revenim asupra unora dintre acestea în cadrul paginilor ce urmează, fie să

prezentăm altele noi care, de i sunt stabilite ca i reguli tactice în această etapă a pregătiriiș ș

cercetării la fa a locului, î i pot găsi aplicarea în oricare dintre cele două faze ulterioare.ț ș

. Fazele cercetării la fa a loculuiț

Ba nivel doctrinar sunt recunoscute de către to i autorii două faze ale cercetării la fa aț ț

locului propriu"zise i anume8 faza statică i faza dinamică. %ceastă distinc ie are un caracter ș ș ț

conven ional, util din punct de vedere tiin ific, însă nu trebuie acceptat ca ceva rigid siț ș ț

absolut.

$n practică se pot întlni o multitudine de situa ii, care pot impune ca unele activită iț țdin faza statică să fie executate în faza dinamică i invers, nefiind ceva neobi nuitș ș

întrepătrunderea celor două faze din necesitatea de a ob ine rapid rezultate în folosul anchetei.ț

%preciem totu i, că indiferent de situa ie, în perioada de început cele două faze trebuie să fieș ț

distincte. %stfel cercetarea la fa a locului va debuta cu faza statică urmnd ca apoi să se decidăț

:' IonCristian C&rpinean, op% cit%, p. '.

:# I!idem, pp. '"'/.


27/48

asupra alternan ei fazelor i a modului concret de desfă urare i a ordinii activită ilor necesar ț ș ș ș ț

a fi efectuate indiferent de faza de care acestea apar in teoretic.ț

5e lngă împăr irea în faza statică i dinamică, activită ile de cercetare propriu"zisă laț ș ț

fa a locului în cazul exploziilor sunt supuse i unei alte succesiuniț ș :& i anume8 activită ileș ț

desfă urate în timpul interven iei for elor de interven ie 0în paralel cu luarea măsurilor ș ț ț țoperative pentru organizarea stingerii incendiului i înlăturarea pericolelor unor noi explozii1ș

i activită ile derulate după stingerea incendiului i eliminarea oricăror riscuri explozive ori deș ț ș

altă natură 0care se circumscriu celor două faze ale cercetării la fa a locului1.$n continuareț

vom analiza activită ile desfă urate în timpul executării lucrărilor de interven ie.ț ș ț

%stfel, în timpul executării lucrărilor de interven ie, vor fi fixate prin fotografiere iț ș

filmare i se vor nota efectele exploziei. e vor nota persoanele care au anun at producereaș ț

evenimentului, situa ia existentă la locul exploziei privitor la func ionarea ma inilor, aț ț șutila!elor, instala iilor .a., se va observa prezen a unor persoane suspecte sau cu unț ș ț

comportament ciudat, urme proaspete în apropierea locului respectiv.

e va mai fixa aria de răspndire a materialelor, obiectelor sau fragmentelor proiectate

la diferite distan e de suflul exploziei, craterele de diferite dimensiuni în raport de for aț ț

exploziei, distrugerea sau deformarea obiectelor, construc iilor, instala iilor, i se va precizaț ț ș

ambian a existentă la locul faptei înainte si după producerea exploziei.ț

>upă epuizarea măsurilor de interven ie, activită ile ce urmează se circumscriu celor ț ț

două faze ale cercetării la fa a locului, respectiv faza statică i faza dinamică. $n continuareț ș

vom trece în revistă activită ile efectuate în fiecare fază în parte.ț

.1. Faza statică

$n faza statică a cercetării la fa a locului se procedează la o examinare atentă a loculuiț

faptei, att în ansamblul său, ct i pe zonele mai importante, în scopul descoperirii, fixării,ș

ridicării i interpretării urmelor i mi!loacelor materiale de probă, fără a se aduce nici oș ș

modificare acestuia. $nainte de a intra în perimetrul ce urmează să fie cercetat membrii echipei

de cercetare vor purta obligatoriu echipament de protec ie de unică folosin ă, pentru a nuț ț

contamina locul faptei.

$n vederea fixării în condi ii corespunzătoare a cercetării, se vor stabili cu precizieț

reperele de unde va începe cercetarea, va nota ora pătrunderii în cmpul infrac iunii, condi iileț ț

de vizibilitate i cele atmosferice, mirosurile de la locul faptei, pozi ia victimelor, etc. 5entruș ț

:& Doru Ioan Cristescu, op% cit%, pp. &-:"&-?.


28/48

cuno terea ambian ei i pentru identificarea unor repere necesare investigării, conducătorulș ț ș

echipei împreună cu specialistul criminalist vor parcurge întreaga zonă sau o vor examina

global. ;dată cu observarea locului faptei, este necesară orientarea topografică iș

criminalistică a acestuia. 7rientarea topografică presupune orientarea locului faptei după

punctele cardinale, în timp ce orientarea criminalistică se referă la orientarea în interiorul perimetrului ce trebuie cercetat, în func ie de reperele alese.ț

5entru a nu se confunda urmele este necesară stabilirea unui traseu de către specialistul

criminalist alături de eful echipei de cercetare. >rumul de acces va fi marcat cu a!utorulș

panglicii de marca!, !etoane i tăbli e numerotate, fapt ce va fi util celorlal i membri aiș ț ț

echipei. pecialistul criminalist are obliga ia să observe i să localizeze urmele i obiectele ceț ș ș

nu trebuiesc atinse sau mutate în faza statică a cercetării.: Foarte important este aici păstrarea

ct mai intactă a locului faptei, lucru ce impune alegerea cu gri!ă a căilor de acces dar ișlimitarea numărului de persoane ce vor pătrunde în perimetru la strictul necesar, evitnd

apari ia atitudinilor permisive fa ă de efi ierarhici ai membrilor echipei, reprezentan i mass"ț ț ș ț

media ori alte persoane.:/

Bocul de unde se începe cercetarea locului faptei trebuie să fie corelat cu un reper fix.

4eperele vor fi găsite în a a fel înct să fie bine pozi ionate i să ofere siguran a că ulterior ș ț ș ț

vor fi găsite în acela i loc, dacă va fi nevoie de o nouă deplasare la fa a locului 0spre exemplu,ș ț

repere sigure pot reprezenta8 clădirile, bornele Kilometrice, gardurile, stlpii, podurile, sau se

pot folosi coordonate D5, etc.1. $n această fază se măsoară distan ele dintre diferite obiecteț

importante, între urme găsite la fa a locului, între acestea i obiectele respective sau căile deț ș

acces.:: Aăsurarea distan elor dintre obiecte si urme se va face prin raportarea la cel pu inț ț

două puncte fixe din planul locului cercetat 0măsurătorile se vor calcula în metri sau

: #arian Cicerone Ga)rilescu, Criminalistică ' tactică, (d. 5erformantica, 6ai, #-'#, p.

&:.

:/ Constantin Aioani oaie, I.E. San"uț 0coord.1, op% cit%, p. /9 V&"u)a Nicolae, 2ctivităţi

specifice cercetării locului faptei în cazul infracţiunilor la regimul materiilor e"plozive în

„4evista Criminalistica” , nr. #G#--/, pp. :"3, p. 3.

:: Emilian Stancu, Eratat de criminalistică, edi ia a 8I-a, revăzută,ț (ditura )niversul

*uridic, +ucure ti, #-'/, p. &:29ș Camil Suciu, op% cit%, p. /''9 #arian Cicerone Ga)rilescu,

op% cit%, pp. &:"&?.


29/48

centimetri1, iar rezultatele vor fi notate iar obiectele măsurate. pecialistul criminalist va nota

în agendă, referitor la urmele i mi!loacele materiale de probă găsite8 în ce loc, la ce înal imeș ț

i pe ce por iune se găsesc urmele, care este forma, culoarea, adncimea i celelalteș ț ș

caracteristici ale acestora sau modul în care sunt repartizate acestea.

$n func ie de tipul de explozie, locul producerii acesteia poate ocupa o zonă mai marețsau una mai mică. >acă urmele exploziei se întind pe o zonă mai vastă, este recomandat ca

pentru buna desfă urare a activită ilor, locul exploziei să fie împăr it pe sectoare i să seș ț ț ș

stabilească ordinea în care acestea vor fi cercetate. $n locurile deschise, activitatea de căutare

a urmelor i mi!loacelor materiale de probă începe, de regulă, de la crater 0centrul exploziei1ș

către periferie, în cercuri concentrice ori în spirală.:? Ba exploziile produse în spa ii închiseț

cercetarea se face de"a lungul pere ilor i pe obiectele din încăpere pe care se vor căuta urmeț ș

de fumizare, de prlire , de distrugere, produse de explozie sau de unda de oc.șEot în această fază se vor stabili modificările apărute anterior sosirii echipei de

cercetare asupra mi!loacelor de probă, a urmelor i în ce constau aceste modificări. 5entru astaș

se va discuta cu martorii oculari care au asistat la producerea evenimentului, cu persoanele

prezente la fa a locului.ț :3 (ste gre ită restabilirea ambian ei locului faptei după declara iileș ț ț

martorilor oculari în aceste situa ii deoarece nu se va mai asigura respectarea principiuluiț

obiectivită ii cercetării. (ventualele schimbări petrecute vor fi consemnate în procesul"verbalț

de cercetare la fa a locului.ț

$n acestă fază se va proceda la fixarea fotografică, schi e ale obiectelor principale.ț

5entru fixarea corespunzătoare a tuturor aspectelor de la locul faptei se poate utiliza aparatul

„sferon” 0aparat ce fotografiază tridimensional1, care va a!uta la realizarea fotografiilor

panoramice în format digital, cu posibilitatea multiplicării în diferite dimensiuni, a stabilirii

tuturor distan elor între obiecte i a conexiunilor între diferite planuri. e vor evita astfelț ș

nea!unsurile referitoare al imaginea de ansamblu i iluminarea diferită a unor puncte de la fa aș ț

locului.:2

:? ElenaAna Nechita, Criminalistica6 te(nica şi tactica criminalistică, (d. 5ro

)niversitaria, +ucureti, #--2, p. '39 Vasile Bercheşan, op% cit%, p. '32.

:3 Emilian Stancu, op% cit%, #-'/, p. &:29 #arian Cicerone Ga)rilescu, op% cit%, p. &:.

:2 IonCristian C&rpinean, op% cit%, p. '/:.


30/48

e va urmări aflarea modului de ini iere, numărul i locul exploziilor, în cazul în careț ș

s"au produs mai multe, modul în care s"au dezvoltat distrugerile, suprafa a afectată, mirosulț

de la locul exploziei i altele. $n perimetrul stabilit ca fiind cel al producerii exploziei sau peș

itinerariul stabilit ca fiind cel parcurs de făptuitorGi se pot găsi rămă i e neexplodate aleș ț

materialelor explozive, resturi de fitile, bucă i de exploziv plastic, ori chiar dispozitivețexplozive improvizate 0>.(.6.1. în statele occidentale i în tatele )nite ale %mericii, toateș

uzinele producătoare de substan e explozive introduc în componen a explozibililor, ni teț ț ș

particule minuscule, numite „marKeri”, care pot conduce la identificarea uzinei unde au fost

produ i i eventual, a celui ce a beneficiat de ei.ș ș ?-

5e măsură ce sunt descoperite urme la locul faptei, se va proceda la interpretarea

modului de formare al acestora în vederea stabilirii corela iilor cu alte urme descoperite de!a,ț

fie cu urme ce trebuie să existe fapt pentru care trebuie căutate mai bine. 5ozi iile victimelor țdescoperite vor fi fixate prin fotografiere sau filmare, etichetare i numerotare. e va întocmiș

o schi ă, deoarece fixarea prin proces"verbal nu este suficientă datorită multitudinii de urme,ț

în care se va marca locul în care se află victimele, fragmentele umane, hainele, încăl ămintea.ț

%cestea vor fi pozi ionate pe schi ă în func ie de cel pu in două repere fixe cu interdependen ăț ț ț ț ț

între ele. >acă perimetrul este unul vast sau densitatea urmelor este mare schi a se va realizaț

pe sectoare.?'

%ltă activitate desfă urată în această etapă a cercetării la fa a locului este începereaș ț

cercetărilor pentru aflarea cauzelor i împre!urărilor în care s"a produs explozia. 5entruș

aceasta se asigură stibilirea mai multor ipoteze i versiuni referitoare la cauzele iș ș

împre!urările producerii exploziei, se va purcede la identificarea i intervievarea persoanelor ș

care pot da detalii despre eveniment i corelarea datelor aflate de la aceste persoane pentruș

formularea de noi ipoteze. peciali tii criminali ti vor ac iona la descrierea, fixarea iș ș ț ș

păstrarea neschimbată a urmelor pentru a putea fi ridicate i examinate, vor prote!a iș ș

conserva elementele ce pot oferi date despre eveniment 0pentru asta se va apela la aparatură

?- Ilie Botos şi Alamoreanu Sorin, $etodica cercetării atentatelor comise cu su!stanţe

e"plozive în „4evista de criminologie, criminalistică i penologie”ș , nr. #G'222, pp. '2'"'2?, p.

'2/.

?' *ieriu Constantin #e"eanu, Criminalistica în ac iune, vol% II6 omorul, terorismul iț ș

crima organizată, (ditura Bumina Bex, +ucure ti, #--:, p. '.ș


31/48

de măsură i control, registre, instruc iuni de fabrica ie, aparatură i sisteme de supraveghereș ț ț ș

audio i video, etc.1.ș ?#

Cercetarea la fa a locului va fi adaptată condi iilor meteorologice, stării terenului,ț ț

informa iilor primite de la echipa de investigare, dar i urmelor i celorlalte mi!loace de probăț ș ș

descoperite treptat la fa a locului. >e i în această fază organele !udiciare nu modifică nimicț șdin aspectul ini ial al locului faptei, dacă există situa ii cnd urmele sunt în pericol deț ț

dispari ie sau distrugere, echipa de cercetare va fi nevoită să întrepătrundă activită ile din fazaț ț

statică cu cele din faza dinamică.?&

intetiznd cele scrise cu privire la această fază a cercetării, re inem că aceastaț

constituie debutul cercetării la fa a locului, este momentul în care echipa de cercetare iaț

contact nemi!locit cu locul faptei i î i formează o imagine generală asupra locului faptei prinș ș

activită ile desfă urate.ț ș

.2. Faza dinamică

Faza dinamică a cercetării la fa a locului în cazul exploziilor este cea mai complexăț

etapă a cercetării, deoarece implică toate for ele disponibile8 participarea tuturor membrilor ț

echipei la efectuarea investiga iilor i folosirea tuturor mi!loacelor tehnico" tiin ificeț ș ș ț

disponibile.? >upă efectuarea activită ilor specifice etapei statice se va proceda la examinareaț

minu ioasă a tuturor urmelor i mi!loacelor materiale de probă ce au fost descoperite înț ș

perimetrul exploziei, fiind permisă mi carea ori deplasarea obiectelor pentru examinareaș

optimă i exhaustivă a acestora. e vor face fotografii de detaliu, măsurători topografice laș

scară, se ridică resturile de materii i se întocme te procesul"verbal i desenul schi ă.ș ș ș ț ?/

Căutarea urmelor i mi!loacelor materiale de probă se va face în func ie de cauzele ceș ț

se presupune a fi declan at explozia, avnd în vedere că uneori chiar i urmele ce par ș ș

?# +etru *&rchil&, op% cit%, pp. :?":3.

?& *ieriu Constantin #e"eanu, op% cit%, pp. -"'.

? Emilian Stancu, op% cit%, #-'/, p. &?-.

?/ Camil Suciu, op% cit%, p. /'&.


32/48

neînsemnate pot a!uta la identificarea făptuitorilor sau stabilirea cauzelor producerii exploziei.

Cercetarea locului faptei în astfel de situa ii trebuie să se bazeze pe principiul conform căruiaț

toate elementele aflate anterior exploziei la locul faptei se află încă acolo, înafara cazului în

care au fost integral distruse. >e aceea este foarte important ca urmele de acest tip 0resturi de

ambala!, particule de substan e, reziduuri de ardere, e antioane de gaze din spa iile închise1.ț ș ț?:

Erebuie luat în considerare faptul că, dacă explozia a fost provocată inten ionat cu unț

dispozitiv exploziv improvizat i nu a fost una accidentală, orice obiect care are un aspectș

neobi nuit poate fi parte a dispozitivului exploziv. Fotografierea, filmarea i fixarea bucă ilor ș ș ț

din dispozitivul exploziv i transcrierea cu aten ie a acestora în procesul"verbal de cercetare laș ț

fa a locului a!ută la stabilirea tipului de dispozitiv exploziv folosit 0militar sau confec ionatț ț

artizanal1, explozibilul folosit 0de putere mică sau mare1 i a elementelor declan atoare aleș ș

acestuia??

.>acă explozia s"a produs pe teren deschis, locul în care s"a produs i cel din imediataș

impre!urare vor fi cercetate inclusiv prin cernearea pămntului i a celorlalte materii organiceș

printr"o sită ct mai deasă. >acă efectele exploziei au afectat structurile unor clădiri, ori există

dărmături sau resturi de materiale de construc ie, se va utiliza metoda „strat după strat”ț

0pentru îndepărtarea dărmăturilor1 i examinarea bucată cu bucată a fragmentelor .ș ?3 ; aten ieț

deosebită se va acorda pozi iei victimelor în momentul exploziei i obiectelor ce le"a provocatț ș

moartea, fapt pentru care se va colabora cu medicul legist.

4idicarea i ambalarea elementelor dispozitivului exploziv, a urmelor ce au rezultat deș

la acestea i a celorlalte tipuri de urme i mi!loace materiale de probă se va face pe măsură vor ș ș

fi fixate i înregistrate individual, fiind apoi grupate pe categorii i trimise către institutul deș ș

criminalistică pentru efectuarea de constatări tehnico" tiin ifice i expertize.ș ț ș ?2

e va cerceta cu aten ie locurile în care se consideră că s"au petrecut activită ileț ț

principale ale suspectului deoarece pot con ine urme create de către acesta. 7or mai fiț

?: IonCristian C&rpinean, op% cit%, p. ':/.

?? #arian *icu, op% cit ., p. '#3.

?3 IonCristian C&rpinean, op% cit%, p. '::9 Doru Ioan Cristescu, op% cit%, pp. &''"&'#.

?2 #arian *icu, op% cit ., p. '#3.


33/48

cercetate cu aten ie obstacolele ce le"a întmpinat făptuitorul în mod obligatoriu pentru aț

pătrunde în cămpul infrac iunii ori pentru a"l părăsi 0spre exemplu8 u i pe care a fost nevoit săț ș

le deschidă, garduri pe care le"a sărit, urme de pa i sau de autovehicule, sau alte probe1. Eot înș

această fază se va proceda la interpretarea la fa a locului a urmelor exploziei i a mi!loacelor ț ș

materiale de probă, iar pe baza informa iilor ce vor reie i din interpretarea acestora se vor ț șcompleta versiunile propuse de anchetatori de pnă acum sau vor emite noi versiuni cu privire

la faptă i la făptuitor, la metodele i mi!loacele folosite, etc.ș ș 3-

>acă cercetarea în faza dinamică nu mai poate fi continuată , fie din cauza condi iilor ț

meteorologice, fie din alte cauze, aceasta se va întrerupe i se va relua conform regulilor ș

criminalistice. Cercetarea la fa a locului nu este o activitate limitată în timp i nici nu seț ș

limitează doar la inventarierea urmelor i obiectelor descoperite, ci presupune elaborarea unuiș

plan pentru a descoperi strategia după care s"a condus

capitolul 2 cu adăugiri

Documents