MĂSURAREA PERFORMANȚEI

GLOBALE A SISTEMELOR ECONOMICE

Performanţa globală a economiei Economia este “puternică” sau “slabă”? Este în creştere sau se îndreaptă spre o

recesiune? Ne vom confrunta cu inflaţie, deflaţie sau preţuri

relativ stabile? Ce se întâmplă cu rata şomajului? Banca Centrală va mări sau va scădea ratele

dobânzii? Bugetul este echilibrat, deficitar sau excedentar? Impozitele trebuie mărite sau diminuate? Ce face guvernul pentru a îmbunătăţi situaţia din

economie?

Se măsoară anual dar şi trimestrial, în scopul de a estima fluxul global al producţiei din perioada curentă din interiorul unei ţări şi a venitului pe care aceasta îl generează în timp.

PIB ne oferă indicii despre cât de bine funcţionează economia în ansamblu

PIB = valoarea de piață a bunurilor și serviciilor finale din interiorul unei țări într-o anumită perioadă de timp

Valoare de piață: valoarea unui bun exprimată în prețurile pieței

Bunuri finale (achiziționate de un cumpărător final) vs bunuri intermediare (achiziționat pentru a fi revândut sau supus, în continuare, procesării și prelucrării) – exemplu: porumbul

(finalǂfinalizat!) În interiorul țării: pe teritoriul țării, indiferent de cetățenia

sau naționalitatea indivizilor care dețin sau produc acele bunuri și servicii

Producţia generează venit PIB-ul este însumarea valorii tuturor achiziţiilor

de bunuri şi servicii finale. Pentru România, această sumă se ridica la peste 557 miliarde RON în 2011.

Achiziţiile de pe teritoriul României (de 557 miliarde RON) au reprezentat o creştere (de 557 miliarde RON) la veniturile tuturor celor implicaţi în producerea şi vânzarea bunurilor şi serviciilor din economia naţională, venituri sub formă de salarii, chirii, dobândă şi profit.

⇒ PIB este o unitate de măsură a venitului naţional, creat în cadrul economiei naţionale

PIB este o unitate de măsură pentru întregul venit creat în cadrul unei economii naţionale, dar nu pentru toate cheltuielile.

Excludem cheltuielile cu bunuri intermediare, deoarece cheltuielile cu bunuri şi servicii finale deja justifică valoarea adăugată în toate stadiile intermediare ale producţiei şi livrării.

Includerea şi a cheltuielilor cu bunuri intermediare ar genera dublă înregistrare.

Producător Începe cu Se încheie cu Valoare adăugată

Tăietor de lemne Un stejar 50$ (tăierea şi vânzarea copacului către proprietarul gaterului)

50$

Proprietar de gater Buşteni în valoare de 50$

75$ (scânduri tăiate vândute tâmplarului)

25$

Tâmplar Scânduri în valoare de 75$

250$ (fabricare corp de bibliotecă din lemn de stejar, vândut retailerului de mobilă)

175$

Retailer de mobilă Corp de bibliotecă în valoare de 250$

400$ (vânzarea corpului de bibliotecă către dvs.)

150$

Cheltuieli totale=775$ Valoare adăugată totală = 400$

Valoarea adăugată = venitul net obţinut de fiecare producător în parte (de exemplu, proprietarul gaterului începe cu buşteni în valoare de 50$ şi le creşte valoarea de piaţă (scânduri de stejar în valoare de 75$) etc.)

Însumarea valorilor adăugate = 400$ Cheltuiala dvs. cu bunul final reprezintă

încheierea unui proces care a generat 400$ valoare adăugată totală a tuturor participanţilor la toate schimburile care v-au oferit dreptul de proprietate asupra corpului de bibliotecă

PIB

Venit total creat în economia națională

Totalul achizițiilor de bunuri finale noi

Valoare adăugată totală creată în economia națională de către toți producătorii

Cum sunt înregistrate pierderile în PIB?Producător Începe cu Se încheie cu Valoare

adăugatăTăietor de lemne Un stejar 50$ (tăierea şi

vânzarea copacului)

50$

Proprietar de gater Buşteni în valoare de 50$

75$ (scânduri tăiate vândute tâmplarului)

25$

Tâmplar Scânduri în valoare de 75$

250$ (fabricare corp de bibliotecă, vândut retailerului de mobilă)

175$

Retailer de mobilă Corp de bibliotecă în valoare de 250$

200$ (vânzarea către dvs.)

-50$

Valoarea adăugată totală = 200$

Cum se înregistrează bunurile nevândute la calcularea PIB?◦ Corpul de bibliotecă nevândut în cursul anului

este considerat parte a formării brute a capitalului fix. Este trecut pe inventarul retailerului la sfârşitul anului curent şi se consideră “cumpărat” de acesta la o valoare de piaţă de 400$.

Ce se întâmplă dacă retailerul vinde bunul doar cu 300$ în luna februarie?

◦ PIB din anul curent va trebui revizuit →Nivelul revizuit al PIB aferent anului anterior

PIB = Cper + Cpub + FBCF + (E-I)Cper = consum personalCpub = consum publicFBCF = formarea bruta a capitalului fix si variatia stocurilorE = exportI = import

PIB = C + G + I + HC = consum personalG = consum publicI = investiţiiH = export net = Export - Import

PIB se obţine scăzând consumul intermediar (Ci) din PGB (Produsul global brut):

PIB=PGB-Ci

PGB exprimă valoarea totală a bunurilor şi serviciilor obţinute într-o anumită perioadă, de regulă un an.

PNB (produsul naţional brut)= valoarea de piață a bunurilor și serviciilor finale produse de rezidenții permanenți ai unei țări, într-o anumită perioadă de timp.◦ PIB: performanța economiei naționale◦ PNB: performanța cetățenilor țării.Întrebare: În ce situaţie PNB al României este mai

mare decât PIB?Exerciţiu:Completaţi spaţiile libere: Dacă Dacia deschide o

fabrică în China, valoarea de piaţă a automobilelor fabricate de românii ce lucrează în fabrica chineză contribuie la creşterea _____ al României şi la creşterea _____ al Chinei.

PIN = PIB – CCFunde:PIN = produs intern netCCF = consumul de capital fix (amortizarea)

PNN = PNB – CCFunde:PNN = produs naţional netCCF = consumul de capital fix (amortizarea)

Vânzătorii de bunuri uzate sunt şi ei productivi!

Exemplu: Să presupunem că un dealer auto local cumpără un automobil fabricat în anul 2000 contra sumei de 500$ şi îl vinde cuiva după o săptămână cu 1800$.◦ Ar trebui ca PIB-ul anului curent să crească cu

1800$? A produs economia o maşină de 1800$ anul acesta?

◦ Intermediarul a prestat un serviciu (a redus costurile de tranzacţie) cu valoarea de piaţă de _______, deci PIB anului curent va creşte cu ______

PIB reflectă performanța economică, nu bunăstarea sau satisfacția generală

PIB ignoră mai multe tipuri de activităţi productive care contribuie la performanţa economică:◦ PIB ignoră toate formele de producție din afara pieței →

statistica oficială subestimează performanţa reală a întregii economii (exemplu menajeră angajată vs. soţie casnică)

◦ PIB ignoră producția de pe piața neagră → statistica oficială subestimează performanţa reală a întregii economii (menajera munceşte ilegal)

◦ PIB nu ține seama de valoarea ECONOMICĂ adăugată (nici de profiturile sau pierderile economice, diferite de cele contabile) → statistica oficială supraestimează performanţa reală a întregii economii

Comparaţii internaţionale

Aprecierea evoluţiei activităţii economice (creştere economică, stagnare sau recesiune)

Relaţie directă cu evoluţia ocupării

Măsurarea inflaţiei

Marea Criză 1929-1933 (SUA):◦ reducerea PIB (ajustat cu modificările preţurilor) cu 30%

→ reducerea venitului naţional (reducerea venitului personal neuniform în rândul populaţiei!!!) → disponibilizarea unor angajaţi (rata şomajului a crescut de la 3,2% la 24,9%)

Cea mai neliniştitoare consecinţă a reducerii PIB este creşterea nivelului şomajului!

Șomajul fricțional: șomajul care reprezintă o schimbare obișnuită a situației pe piața muncii (nu pune probleme) – îi corespunde o rată naturală a şomajului (rata şomajului care nu duce la accelerarea inflaţiei)

Şomerii: a). Sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimul 15

ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare; b). Sunt apţi pentru prestarea unei munci;c). Nu au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează venituri

mai mici decât indemnizaţia de somaj ce li s-ar cuveni potrivit legii;

d). Sunt disponibile să înceapă lucrul în 2 săptămâni;e). Sunt înregistrate la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege.

Populația neinstituționalizată (aptă de muncă): Populația totală – populația cu vârsta sub 15 ani sau instituționalizată

Populația activă: Populația neinstituționalizată (aptă) – populația inactivă (studenţi, rentieri, casnici etc.)

Șomeri: Populația activă – populația ocupată.

Rata şomajului:◦ Raportul dintre numărul de șomeri și forța de muncă

civilă◦ Raportul dintre numărul de șomeri și populația activă

Rata șomajului crește la scurt timp după declanșarea unei recesiuni economice (dependență directă)

Rata șomajului scade când economia începe să își revină, însă într-un ritm mai lent decât cel al creșterii economice

Creşterea PIB este rezultatul unei creşteri economice sau al deprecierii monedei?

PIB nominal: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an calculată pe baza prețurilor din anul respectiv.

PIB real: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an calculată pe baza prețurilor din anul ales ca bază de raportare (ca şi cum preţurile nu s-ar fi modificat).

Exemplu – Tabelul 12-3/p. 361

Categoria Cantitatea Preţul unitar

În anul t0 În anul t1

A 15.000 40 70

B 3.000 20 25

C 400 10 12

Deflatorul PIB: (PIB nominal/PIB real)*100◦Deflatorul PIB este mai cuprinzător, dar mai

greu de calculat şi apare trimestrial, după un lung interval de timp

Indicele Prețurilor Bunurilor de Consum măsoară modificările prețurilor tuturor bunurilor dintr-un ”coș” de consum.◦ IPBC este mai punctual, apare lunar

INFLAȚIA: este o scădere a valorii sau a puterii de cumpărare a banilor

Generează incertitudine Distorsionează semnalele oferite de prețurile pieței Produce dificultăţi mari celor care nu o anticipează

corect atunci când elaborează planuri pe termen lung Îngreunează calculul monetar

DEFLAȚIA: creșterea valorii sau puterii de cumpărare a banilor

DEZINFLAȚIA: încetinirea ritmului de creștere a ratei inflației

Activitatea economică este ciclică – fazele de expansiune alternează cu cele de descreştere şi stagnare (expansiune, criză, depresiune, înviorare)

O recesiune este determinată de scăderea PIB real de-a lungul a două trimestre consecutive sau (mai recent) de încetinirea ritmului ratei de creştere economică

Rata de creștere economică (rata creşterii PIB real) variază în timp, provocând reacții ”explozive”, ale căror cauze şi remedii nu sunt bine înţelese

Stagflație: recesiune și inflație simultan

Universul social este caracterizat de schimbare și hazard, nu neapărat de stabilitate

Sistemele economice transmit virusuri: şocuri inițial mici pot fi transmise în întreg sistemul economic pentru a produce efecte de amploare la nivel agregat (efecte de antrenare). Exemplu: o lună proastă pentru vânzările de autoturisme ...

Fluctuațiile cererii

Concentrarea pe ”agregate” conduce la pierderea din vedere a informațiilor specifice, uneori eterogene, ale decidenților INDIVIDUALI.