capitolul 1
DESCRIPTION
proiecyTRANSCRIPT
BUCUREȘTI
2014
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
PROIECT PENTRU EVALUAREA
FINALĂ
COMUNICARE ȘI ABILITĂȚI SOCIALE ÎN FORMAREA
ADULȚILOR FOLOSIND TEHNICI DE VÂNZARE
Profesor coordonator:
Lect. univ. dr. Ramona RICHIȚEANU-NĂSTASE
Absolvent:
Mărghidanu Alexandru-Florin
FABBV, Master Finanțe Corporative
2
CUPRINS
_Toc390989275
INTRODUCERE ................................................................................................................... 3
1. COMUNICAREA ȘI ABILITĂȚILE SOCIALE – DELIMITĂRI CONCEPTUALE .... 4
1.1. COMUNICAREA – DEFINIȚII, MODELE ALE COMUNICĂRII ................... 4
1.2. ELEMENTE ALE COMUNICĂRII .................................................................... 8
1.3. ABILITĂȚI DE COMUNICARE ........................................................................ 8
1.4. ABILITĂȚILE SOCIALE .................................................................................. 12
1.5. TEHNICI DE VÂNZARE .................................................................................. 14
2. PROIECTUL „COMUNICARE EFICIENTĂ” .............................................................. 21
2.1. PROBLEMA COMBĂTUTĂ ............................................................................ 21
2.2. SCOPUL PROIECTULUI .................................................................................. 21
2.3. GRUP ȚINTĂ .................................................................................................... 21
2.4. OBIECTIVELE PROIECTULUI ....................................................................... 21
2.5. BENEFICIARII DIRECȚI: ................................................................................ 21
2.6. SCURTĂ DESCRIERE: .................................................................................... 21
2.7. GRAFICUL DESFĂȘURĂRII PROIECTULUI ............................................... 22
2.8. DESFĂȘURAREA PROIECTULUI .................................................................. 22
2.9. PROMOVAREA PROIECTULUI ..................................................................... 25
2.10. BUGETUL PROIECTULUI .............................................................................. 26
2.11. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI .......................................................... 26
CONCLUZII ........................................................................................................................ 27
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 28
3
INTRODUCERE
Comunicarea conţine prin ea însăși potenţial educativ, însemnând transmitere de
cunoştinţe, autoreglarea activităţii intelectuale, transmiterea codurilor caracteristice fiecărei
ştiinţe. Între comunicare şi educaţie exista un raport de interdependenţă.
Instituțiile de învățământ sunt organizațiile în care procesul de comunicare este esenţial şi
se manifestă sub toate formele. O problemă în acest sens o reprezintă axarea excesivă pe
comunicarea scrisă și mai puțin pe celelalte tipuri de comunicare. Datorită acestei probleme, tinerii
adulți evită să comunice verbal concentrându-și atenția asupra comunicării scrise prin intermediul
rețelelor de socializare și a mesageriei instant.
În această lucrare am încercat să scot în evidență necesitatea dezvoltării abilităților de
comunicare și abilităților sociale în formarea adulților prin folosirea tehnicilor de vânzare.
Lucrarea este împărțită în două părți:
Partea I a lucrării reprezintă partea teoretică a lucrării în care sunt prezentate conceptele de
comunicare, abilități sociale și tehnici de vânzare.
Partea a II-a a lucrării pune în scenă un exemplu de training pentru a dezvolta abilitățile mai
sus menționate.
Principala motivație a alegerii acestei teme este reprezentată de experiența acumulată în
departamentul de creditare al unei instituții bancare, unde am conștientizat nevoia unei mai bune
instruiri în comunicarea orală.
4
1. COMUNICAREA ȘI ABILITĂȚILE SOCIALE – DELIMITĂRI
CONCEPTUALE
1.1. COMUNICAREA – DEFINIȚII, MODELE ALE COMUNICĂRII
În încercarea de a defini comunicarea suntem puși în fața a două direcții de acțiune
teoretico-metodologică aparent contradictorii. Prima ne aduce în atenție multitudinea studiilor
care includ comunicarea și aparenta simplitate și claritate a domeniului studiat; în această
perspectivă înscriindu-se cele mai multe dintre definițiile actuale ale comunicării. Cea de-a
doua direcție privește numeroasele studii destinate comunicării într-o viziune aditivă, în sensul
cumulării tuturor deschiderilor operate de către acestea.
Ceea ce poate fi considerată contradicție între cele două direcții reprezintă doar
intersectarea a două planuri: primul, cel instrumental, oferă un cadru structurat și coerent al
utilizării comunicării; cel de-al doilea, cel de investigație li analiză, aduce în atenție dinamica
procesului de comunicare ca atare.
Astfel, în numeroasele studii aferente primei direcții a fost dată o definiție directă și
focalizată a comunicării, spre exemplu, „comunicarea este un proces în care oamenii își
împărtășesc informații, idei, sentimente” (Hybels, Weaver, 1986, p.6), „comunicarea este
procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații (un mesaj) unei părți (numită
receptor)” (Baron, 1983, p.313) sau „comunicarea se referă la acțiunea, cu una sau mai multe
persoane, de transmitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc
într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feedback” (DeVito,
1988, p.4).
Pentru cel de-al doilea plan, Ross (Ross, 1986, p.8) ne oferă un instrument de lucru util,
reprezentat de un inventar al definițiilor comunicării:
„Comunicarea reprezintă interacțiunea socială prin sistemul de simboluri și
mesaje” (G. Gerbner)
”Comunicarea își focalizează interesul central pe acele situații comportamentale
în care o sursă transmite un mesaj unui receptor, cu intenția de a-i influența
comportamentele ulterioare” (G.R. Miller)
„Comunicarea este realizarea socială în comportamentul simbolic” (A.C. Baird
și F.H. Knower)
„Comunicarea este procesul transmiterii structurii între comportamentele unui
sistem care poate fi identificat în timp și spațiu” (K. Krippendorf)
„Comunicarea este o funcție socială…, o distribuție a elementelor
comportamentului sau un mod de viață alături de existența unui set de reguli…
5
Comunicarea nu este răspunsul însuși, dar este, într-un mod esențial, un set de
relaționări bazate pe transmiterea unor stimuli (semne) și evocarea
răspunsurilor” (Colin Cherry)
„Comunicarea se petrece în clipa în care persoanele atribuie semnificație
mesajelor referitoare la comportament” (C.D. Mortensen)
„Comunicarea reprezintă un proces de viață esențial, prin care animalele și
oamenii generează sisteme, obțin, transformă și folosesc informația pentru a-și
duce la bun sfârșit activitățile sau viața” (B.D.Ruben)
„Comunicarea… constă… în atribuirea unui sens semnelor…, perceperea
înțelesului” (G. Cronkhite)
Pornind de la aceste definiții au fost realizate mai multe modele de comunicare. O
analiză utilă a fost realizată de James Watson și Anne Hill (1999), câteva dintre modelele
identificate de aceștia fiind prezentate mai jos1:
Unul dintre modelele cele mai cunoscute ale comunicării (figura 1) este cel pe
care l-au propus C. Shannon și W. Weaver încă din 1949 și care a fost reluat în multe dintre
cercetările ulterioare asupra fenomenului comunicării, suferind desigur, prin aceasta, o serie de
adaptări. Avantajul principal al modelului amintit aici este acela al simplității procesului și,
astfel, al unei funcționalități mai directe a dimensiunilor procedurale pentru diferitele științe
care utilizează, în mod adaptat la necesitățile proprii, comunicarea
Figura 1. Procesul comunicării
Sursa: Candea, R., Candea, D., (1996), Comunicare manageriala: Concepte, deprinderi, strategie
1 Ion-Ovidiu Pânișoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iași, 2008
6
David K. Berlo a inițiat ceea ce s-a denumit modelul SMCR (Sursă, Mesaj,
Canal, Receptor) privind comunicarea. Privitor la acest model, relevante pentru ambii parteneri
în comunicare sunt cultura și sistemul social în care are loc actul de comunicare. Modelul lui
Berlo pune accent deosebit pe extinderea repertoriilor comunicatorilor, în vederea realizării cât
mai multor conexiuni și a unui repertoriu comun, aceasta realizându-se și la nivelul valorilor
sau al atitudinilor emițătorului sau receptorului. În acest mod, autorul introduce câteva elemente
deosebit de utile în analiza emițătorului și a receptorului, care presupun un echilibru dinamic al
actului de comunicare: spre exemplu, cele mai multe abordări ale comunicării pun accentul pe
constituirea unor deprinderi mai bune de comunicare la nivelul emițătorului, ele pierd din
vedere faptul că aceleași deprinderi de comunicare trebuie să se regăsească la receptor pentru
ca procesul de comunicare să fie eficient. În același mod tratăm dezvoltarea unor atitudini
pozitive față de actul de comunicare la ambii parteneri comunicaționali.
Figura 2. Modelul David K. Berlo
Sursa: Ion-Ovidiu Pânișoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iași, 2008
S.L. Becker a închipuit, la rândul său, un model al comunicării, bazându-se pe
ipoteza că, în realitate, mesajele acționează în mod singular; în acest mod, el și-a întemeiat
concepția pe evidențierea comunicării drept un mozaic al surselor de influență; privită astfel,
comunicarea este un proces complex, definit de mai multe straturi, unele din acestea acționând
în mod contradictoriu.
Modelul comunicării ca proces reciproc de influențe, oferit de Richard și Patricia
Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, p.245), prezintă o altă viziune asupra fenomenului,
focalizând atenția pe schimbările implicite și pe interacțiunea care are loc în cadrul comunicării,
astfel încât vom avea de a face cu o dimensiune dublă: pe de o parte, cu cea de start al
comunicării și, pe de alta, cu cea de transformare, care introduce o variabilă bună de exploatat
și în cadrul procesului didactic.
7
Figura 3. Modelul Richard și Patricia Schmuck
Sursa: Ion-Ovidiu Pânișoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iași, 2008
Din punct de vedere didactic, este deosebit de util modelul lui Torrington
(Torrington, Hall, 1991, p.137), deoarece acesta ne oferă o viziune procesual-instrumentală
asupra fenomenului comunicării, cu funcționalitatea unor puncte de control bine venite în
evoluția acestuia.
Tabelul 1. Modelul lui Torrington
8
1.2. ELEMENTE ALE COMUNICĂRII
În cadrul procesului de comunicare întâlnim numeroase elemente dintre care le vom
enumera pe cele mai importante:
– o persoană sau un grup de persoane care lansează mesajul către unul sau
mai mulţi receptori;
– o persoană sau un grup de persoane căruia i se adresează mesajul de la
emiţător
– datele şi informaţiile transmise de emiţător către receptor (pot fi de natura
verbală sau nonverbală)
– reprezintă calea prin care se transmite mesajul.
Decodarea – reprezintă descifrarea sensului mesajului primit de receptor
-ul – arată măsura în care mesajul a fost primit, înţeles şi acceptat de către
receptor.
– presupune cadrul în care comunicare are loc (dimensiunile
contextului pot fi: psihosocială, temporală, fizică, etc).
1.3. ABILITĂȚI DE COMUNICARE
Pentru a putea întreține și dezvolta calitativ relațiile de prietenie şi profesionale cu cei
din jurul nostru comunicarea cu aceștia trebuie să fie cât mai eficientă. Mai mult acest lucru ne
poate ajuta să evităm situațiile conflictuale din viața noastră.
Pentru a eficientiza cât mai mult comunicarea trebuie să avem în vedere dezvoltarea
abilităților de comunicare, iar primul pas în acesta privință îl reprezintă conștientizarea. Trebuie
să conștientizăm la care din aceste abilități avem carențe și la care din ele putem lucra pentru a
le îmbunătății și perfecționa.
Dezvoltarea abilităților de comunicare reprezintă un proces volitiv care poate începe
oricând, indiferent de vârstă.
În continuare vom enumera principalele abilități în comunicare2:
2 Anghel P.,(2003), Stiluri şi metode de comunicare, Bucureşti, Editura Aramis, , pag. 28-30
9
Comunicarea verbală
Comunicarea verbală este cea mai folosită şi întâlnită formă de comunicare. Aceasta
prezintă caracteristici specifice ce o deosebeşte de celelalte forme de comunicare şi anume:
rebuie prezinte interes, motivaţie şi coerenţă
pentru receptor;
informaţii sau date care au fost emise la începutul construirii mesajului;
situaţie în sensul că acelaşi mesaj poate fi perceput diferit
de către acelaşi receptor în funcţie de factori subiectivi ai acestuia (stare de oboseală, stres etc).
Comunicarea verbală foloseşte atât limbajul articulat (vorbirea propriu-zisă) cât şi
limbajul vocal nearticulat (paralimbaj). Spre deosebire de vorbirea propriu-zisă, paralimbajul
reprezintă un bogat mijloc expresiv-comunicativ care include modalităţile sonore (volum, ton),
ritm, intensitate, viteză etc. Se aproximează că 39% din comunicare (şi din înţelesul ei) este
influenţată de limbajul paraverbal.
Printre principalele structuri ale comunicării verbale enumerăm: cuvintele, intervenţia,
dezbaterea, alocaţiunea, discursul, conversaţia, etc.
Comunicarea nonverbală
Conform estimărilor în comunicare 7% contează ceea ce spui (adică comunicarea
verbală), 38% cum spui (adică paralimbajul) şi 55% reprezintă componenta nonverbală.
Comunicarea nonverbală are următoarele particularităţi: ea se poate afla în conflict cu
mesajele verbale, mesajele nonverbale sunt în mare măsură inconştiente şi sunt importante în
comunicarea atitudinilor şi sentimentelor.
Principalele canale prin care se transmit mesajele nonverbale sunt: corpul, privirea, faţa,
trunchiul, braţele şi mâinile, picioarele, hainele, obiectele, muzica, atingerea, zâmbetul,
sprâncenele etc.
Printre principalele funcţii ale comunicării nonverbale amintim:
od deliberat
10
Comunicarea scrisă
Comunicarea scrisă este unul din cele importante lucruri dobândite de oameni. Acest tip
de comunicare este într-un continuu progres (de la forma pictografică la începuturi la litere de
alfabet). Cel mai important rol al comunicării scrise este păstrarea şi răspândirea înscrisurilor
de-a lungul timpului.
În comparaţie cu celelalte tipuri de comunicare, cea verbală prezintă o serie de avantaje
şi dezavantaje. Printre avantaje putem enumera: posibilitatea de argumentare a celor scrise,
organizarea clară a conţinutului informaţional, confortul adus de faptul că receptorul nu este în
faţa ta etc. Printre dezavantaje putem enumera: nu permită o legătură directă între interlocutori,
lipsa informaţiilor de tip emoţional, lipsa puterii de influenţare a cuvintelor etc.
Comunicarea scrisă ajută oamenii să devină mai clari şi sistematici în gândire şi astfel
are un beneficiu mult mai complex decât cel al înţelegerii între interlocutori.
Capacitatea de a asculta
Abilitatea de a asculta şi de a înţelege mesajul emis este una din cheile dezvoltării unei
relaţii de bună natură cu interlocutorul. Practic ascultarea este una din caracteristicile
fundamentale ale unei comunicări eficiente.
Această problemă a capacităţii este una din cele mai întâlnite în comunicarea umană.
Goethe chiar afirma faptul că “nimeni nu ar mai vorbi mult în societate dacă ar şti cât de des i-
a înţeles greşit pe alţii”.
Dacă ne amintim ceea ce spunea Montaigne: “cuvântul este pe jumătate al celui care
vorbeşte, pe jumătate al celui care ascultă”, putem realiza faptul că succesul unei comunicări
eficiente depinde în egală măsură de capacitatea de exprimare a emiţătorului şi de capacitatea
receptorului a a asculta activ.
Există mai multe modalităţi de a clasifica tipurile de ascultare. În continuare voi prezenta
o clasificare general acceptată de către specialiştii în domeniu:
– practic receptorul înţelege mesajul, menţine atenţia şi pune
întrebări deschide pentru a susţine şi încuraja vorbitorul;
– în acest caz receptorul percepe spusele vorbitorului ca pe un
zgomot de fundal. Acesta este preocupat de cu totul altceva şi devine atent doar la anumite
cuvinte pe care îl interesează;
– receptorul se concentrează asupra mesajului însă nu intervine în
comunicare;
– pentru acest tip de ascultare vorbitorul se aşteaptă la o
implicare totală a receptorului (se naşte practic un dialog productiv).
11
Nivelul de ascultare poate fii influenţat printre altele de următorii factori: nivelul de
concentrare al receptorului, sensibilitatea ascultătorului precum şi diferitele circumstanţe ale
comunicării cât şi motive obiective ale ascultătorului.
Punerea întrebărilor
Punerea întrebărilor este o parte importantă a comunicării. Putem încuraja vorbitorul în
conversaţie, putem de asemenea scurtă sau lungi o discuţie în funcţie de interesul nostru.
De asemenea întrebările ne ajută să obţinem şi punctul de vedere al interlocutorului, să
verificăm asentimentul acestuia faţă de părerea noastră şi chiar să construim încredere între noi
şi interlocutor.
Prin întrebări bine formulate se poate lua oricând iniţiativa discuţiei şi se poate orienta
discuţia în direcţia dorită.
Este recomandată combinarea de întrebări cu ascultarea activă, pentru a putea scoate
exact informaţiile de care avem nevoie.
De asemenea punerea întrebărilor este o bună metodă de verificare a faptului că mesajul
transmis a fost bine înţeles.
O descriere generală a tipurilor de întrebări, se rezumă la cele deschise şi închise.
Întrebările deschise sunt cele care stimulează răspunsurile neaşteptate şi dezvoltarea
comunicării. Întrebările închise urmăresc răspunsuri tranşante. Aceste întrebări pot ajuta la
limitarea discuţie atunci când se consideră că este nevoie de acest lucru.
Empatia
A fi empatic presupune abilitatea de a te transpune în lumea subiectivă a
interlocutorului, de a judeca lucrurile aşa cum le vede, gândeşte şi interpretează el. Astfel putem
înţelege mult mai bine trăirile afective ale interlocutorului şi putem acţiona corespunzător
acestora.
O persoană empatică abordează comunicarea cu cei din jurul său printr-o atitudine
pozitivă, neameninţătoare iar când doreşte să îşi impună un punct de vedere foloseşte un ton
ferm şi argumente.
Conversaţiile pozitive, empatice duc la legarea unor relaţii puternice între interlocutori
şi inevitabil la o comunicare de succes pentru ambele părţi implicate.
În esenţă empatia apare ca o nevoie (o necesitate subiectivă de intercunoaştere) care nu
este foarte riguroasă ci mai de grabă intuitivă. Ea ne permite simpatii sau antipatii faţă de
interlocutorul nostru.
12
1.4. ABILITĂȚILE SOCIALE
Abilitățile sociale sunt acele abilități care ne ajută să interacționăm cu ceilalți. Unele
dintre aceste abilități sunt de bază și simple, cum ar fi a saluta pe cineva sau a-ți lua "la revedere"
de la cineva, sau a zâmbi sau a interacționa vizual atunci când vedem o persoană cunoscută.
Altele sunt mai complexe, cum ar fi abilitățile pe care le folosim pentru a negocia într-o situație
conflictuală. Unele persoane învață abilitățile sociale cu ușurință și repede, în timp ce alții
găsesc interacțiunea cu ceilalți ca fiind foarte solicitantă și pot avea nevoie sa lucreze la
dezvoltarea abilităților lor sociale în mod conștient.
Abilitățile sociale sunt importante pentru reziliența pentru o serie de motive. Persoanele
cu bune abilități sociale sunt in mod natural mai populare decât colegii lor cu abilități sociale
mai puțin dezvoltate, ceea ce înseamnă ca au un suport social si emoțional pe care se pot baza
atunci când se confrunta cu situații dificile in viața lor. De asemenea persoanele plăcute obțin
o mai mare întărire socială (mesaje din partea altor persoane ca ei sunt ok și ca merita), astfel
tind sa aibă o mai buna stimă de sine, care ii poate ajuta in situații grele.
Abilitățile sociale sunt ca oricare alte tipuri de abilități - ele pot fi învățate. Cum poți
afla daca ai nevoie să-ți îmbunătățești abilitățile tale sociale? Gândește-te daca:
* Te consideri o persoana timida
* Ai dori sa ai mai multi prieteni dar nu stii cum sa actionezi pentru a-ti face prieteni
* Adesea te simți inconfortabil in prezenta altor persoane
* Găsești dificil uneori sa te exprimi
* Te consideri un "singuratic"
* Uneori simți ca nu ai pe nimeni la care sa apelezi când ai nevoie de suport
Daca unul dintre aceste lucruri este adevărat, atunci poți sa lucrezi pentru a-ti îmbunătăți
abilitățile tale sociale.
Abilități de interacționare de baza
Acestea sunt abilități simple implicate in discuția si interacțiunea cu alte persoane in
viața de zi cu zi. Ele includ:
* Stabilirea si menținerea contactului vizual
* Zâmbitul atunci când discuți cu o persoana si când o saluți
* Expunerea unui limbaj "sigur" al trupului: o atitudine deschisa, directa, nu una in care
te răsucești si te miști tot timpul
* Politețe de baza: a spune "te rog" si "mulțumesc", a spune "buna" si "la revedere"
* A manifesta interes fata de celelalte persoane: a-i întreba cum a fost ziua lor, cum se
gândesc ca s-au descurcat la un examen
13
A face conversație
Acestea sunt abilități pe care le folosești atunci când faci conversație cu alte persoane.
Ele includ:
* Sa-ti aștepți rândul când vorbești
* A asculta si a arata interes la ceea ce ceilalți au de spus
* A palavragi ("small - talk"): a fi capabil sa conversezi despre teme nesemnificative
* A da din cap si a zâmbi pentru a indica faptul ca urmărești discuția
* A folosi simțul umorului într-un mod adecvat
* A știi când sa dezvălui informații personale si când nu
* A pune capăt unei conversații
A construi si a păstra prietenii
Sunt implicate multe abilități in procesul de înfăptuire si susținere a prieteniilor. De
exemplu:
* Abilitați de abordare: a fi capabil sa te ridici si sa începi sa vorbești cu o persoana pe
care nu o cunoști deloc sau nu o cunoști bine
* A împarți luarea deciziei: a nu insista asupra propriului punct de vedere, dar a negocia
asupra a ceea ce e de făcut, unde sa mergeți
* A manifesta afecțiune adecvata si apreciere
* A menține contactul: a nu aștepta ca cealaltă persoana "sa facă toata munca" de a
menține prietenia
* A susține: a manifesta îngrijorare si suport atunci când prietenul tău trece printr-un
moment greu
* A permite distanta si apropierea: oamenii au nevoie sa fie atât singuri cat si împreuna.
* A fi grijuliu: "a te gândi înainte" la ce ar putea fi un lucru drăguț pe care ai putea să-
l faci pentru prietenul tău
Empatia
Empatia înseamnă capacitatea de a te pune in locul altei persoane si de a recunoaște
sentimentele. Nu este același lucru cu simpatia sau "cu a-ti părea rău pentru cineva". Empatia
semnifica răspunsul, într-o maniera înțelegătoare si de pasare la ceea ce simt ceilalți. Abilitățile
empatice includ:
* Identificarea sentimentelor celorlalți
* Exprimarea grijii fata de suferința altora
* Capacitatea de a recunoaște ceea ce altcineva poate simți într-o situație data
14
* A manifesta sensibilitate pentru sentimentele celorlalți atunci când comunici. De
exemplu a da dovada de tact atunci când faci comentarii critice (când critica este necesara si/sau
adecvata)
Rezolvarea conflictelor
Interacțiunile sociale nu se desfășoară întotdeauna într-un mod pașnic. Rezolvarea
conflictului include:
* Asertivitate sau capacitatea de a spune ceea ce simți si ce crezi, si/sau de a-ti manifesta
dezacordul, fără a fi agresiv sau "a o lua personal"
* Abilitați de negociere: capacitatea de a aborda un conflict într-un mod calm și rațional
si de a ajunge la o înțelegere in ceea ce privește soluția.
1.5. TEHNICI DE VÂNZARE
În cadrul acestui paragraf voi prezenta câteva tehnici de vânzare foarte cunoscute:
AIDA, ADOR, etc.
În vânzări există multe posibilități de abordare, iar una dintre cele mai cunoscute, fiind
metoda AIDA (Atenție, Interes, Dorință, Acțiune).
Cel puțin o dată în viață, fiecare dintre noi a pățit să cumpere ceva, pentru ca mai apoi
să realizeze că nu avea nevoie de acel produs sau serviciu. O metodă de vânzare foarte bine
pusă la punct poate fi folosită și în alte scopuri decât acelea de a aduce beneficii reale
potențialului client (win – win). Ce înseamnă metoda AIDA și cum se folosește?
1. Atenție
Primul pas este câștigarea atenției. Primele momente sunt foarte importante, pentru că
în câteva secunde, potențialul tău client (în cazul nostru receptor) își face deja o părere despre
tine, o părere ce greu va mai putea fi schimbată.
Poți atrage atenția prin multe posibilități: important este să surprinzi clientul/receptor
într-un mod plăcut, să-i zâmbești, să fii calm și stăpân pe situație, căci îți cunoști foarte bine
produsul.
Abordări indicate:
- Ați colaborat vreodată cu…?
- Ați observat…?
- Știați că…?
2. Interes
Ai reușit să captezi atenția, acum urmează să stârnești interesul. Pentru acest lucru e
nevoie să asculți problemele oamenilor (trebuie ascultate cu adevărat), să prezinți soluții la
15
aceste probleme, să prezinți exemple în care acest produs a funcționat și a făcut un alt client
fericit.
Important este să pui accentul pe beneficiile produsului tău și să nu insiști cu
caracteristicile acestuia. Caracteristicile îți prezintă produsul, iar beneficiile îl vor vinde.
3. Dorință
Oamenii pot recunoaște că au o nevoie, dar nu este de ajuns. Trebuie creată dorința,
pentru ca mai apoi să se treacă la fapte. Aici este treaba ta, și poți creea dorința prin mai multe
variante:
- Arată că produsul se află în forma respectivă, sau cu un anumit preț pentru o perioadă
limitată de timp;
- Arată că acest produs chiar funcționeaza (te poți baza pe mărturii ale altor clienți);
- Lasă potențialul client să îl testeze gratuity pentru o perioadă de timp, sau oferă-I
câteva sugestii gratuite dacă e vorba de servicii.
4. Acțiune
Când ajungem la acest pas, trebuie să vorbim în prezent, căci vânzarea are loc acum. Se
pot oferi reduceri, bonusuri, cadouri, diferite exclusivități (aici depinde foarte mult de produs).
Trebuie să lămurim clientul și să răspundem la orice altă întrebare, după care urmează
încheierea. Evident aceasta poate dura, dar important este să formulăm întrebările potrivite.
Așa nu:
- Doriți / vreți să cumpărați acest produs?
- V-ați hotarât dacă…?
Indicat:
- Cum vi se pare ?
- Când doriți să avem următoarea întâlnire…?
- Unde ați dori să livrăm produsul…?
- Doriți varianta aceasta sau…?
Deși vânzarea nu este o știință exactă, atunci când vei folosi metoda AIDA, sau orice
altă metodă ți se pare interesantă, vei fi mai aproape de semnare măcar cu un pas.
De asemenea, metoda este folositoare în cazul în care avem mai multe probleme
interconectate și când alegerea soluției pentru una din acestea afectează soluțiile celorlalte, în
mod direct. Pornind de la problemele în cauză și de la soluțiile identificate pentru fiecare se vor
urma trei pași:
1. Se vor identifica toate problemele care nu se află în interacțiune; se va construi i
matrice a problemelor pe fiecare axă. Se va bifa diagonala intersecției problemelor
cu ele însele și se va marca cu un „X” oricare soluții produse de cuplurile de
16
probleme care nu pot coexista. Se vor șterge din matrice problemele care prezintă
numai spații goale, deoarece ele nu dovedesc interacțiuni cu altele, și deci nu pot fi
rezolvate în mod independent.
2. Se vor identifica perechile incompatibile de soluții; scrieți fiecare problemă rămasă
împreună cu soluțiile ei pe un post-it mare. Ele vor fi lipite pe o suprafață mare de
lucru; cursanții le vor observa pe cele incompatibile. Toate soluțiile diferitelor
probleme care nu au fost unite sunt libere a fi combinate ulterior.
3. Cursanții vor desena un copac-diagramă care arată toate combinațiile compatibile
ținând cont de opțiunile făcute.
Tehnica CATWOE
De multe ori, în analiza fenomenelor pe care le au de studiat, adulții tind să nu ia ăn
considerare o serie de aspecte elemente esențiale însă pentru a oferi soluțiile cele mai potrivite
cu situația. Astfel tehnica CATWOE presupune că analiza unui fenomen trebuie să se facă pe
multiple planuri, evidențiind: C-Customers of the system; A-Actors; T-Transformation process;
W-World View; O-The Owner(S) și E-Environmental constrains.
Să le investigăm pe rând și să observăm modul în care o astfel de perspectivă le oferă
adulților posibilitatea de a înțelege mai bine fenomenele cu care au de a face.
C – reprezintă luarea în considerare a celor care primesc rezultatul acțiunii
desfășurate, produsele furnizate de către respectivul sistem. Din definirea
problemei trebuie deci să fie clar cine câștigă sau pierde ceva dacă lucrurile se
vor desfășura în acel mod.
A – actorii – sunt cei care îndeplinesc în mod concret activitățile respective.
T – este evidențiat în sintagma: ce face sistemul pentru transformarea intrărilor
în sistem în rezultate.
W – sistemul trebuie analizat prin perspectiva viziunii societății în ansamblu.
O – vizează acei factori care au suficientă putere pentru a opri acțiunea
sistemului dacă s-ar dori acest lucru.
E – vizează limitele de orice natură.
Tehnica ADOR3
A – Acceptă intenția pozitivă
D – Discută și Clarifică
O – Obiecții ascunse?
R – Răspunde obiecției
3 http://www.traininguri.ro/tehnica-ador-pentru-contracararea-obiectiilor-in-negociere-si-vanzari/
17
A – Acceptă intenția pozitivă (prima etapă)
În primul rând, ori de câte ori vi se ridică o obiecție trebuie să acceptați intenția pozitivă!
În acest fel puteți intra pe aceeași lungime de undă și permiteți discuției să meargă mai departe
elegant. Ce înseamnă a accepta intenția pozitivă mai exact? Atunci când eu spun:
- că nu am am timp – intenția mea pozitivă este că pun preț pe timpul meu
- că lucrez cu altcineva – intenția mea pozitivă este să rămân fideli celor care mi-
au fost alături până atunci
- că prețul este prea mare – intenția mea pozitivă este să nu cheltui banii pe ceva
ce nu merită
- când spun că nu este de calitate – intenția mea pozitivă este preocuparea legată
de calitate
De cele mai multe ori în spatele oricărei obiecții se află o intenție pozitivă! Trebuie să
aveți această prezență de spirit, să reformulați obiecția lui drept intenție pozitivă și ați făcut pe
jumătate vânzarea în acel moment! Este total neprofesionist să începeți să vă contraziceți fără
să ști mai nimic de ce este în capul interlocutorului! Luăm exemple de mai sus și le aplicăm
intenția pozitivă:
Clientul: Prețul este prea mare
Vânzătorul: Mi se pare normal să fiți preocupat de valoarea investiției
Clientul: Lucrez cu altcineva
Vânzătorul: Pefect, cunoașteți prin urmare beneficiile acestui serviciu
Clientul: Nu este de calitate
Vânzătorul: Observ că sunteți un cunoscător, înainte de bani, îmi dau seama că pentru
dumneavoastră primează calitatea
Răspunsurile își pot găsi și alte reformulări, cert este însă că suntem de acord cu clientul
fără să fim de acord. Nu-l contrazicem ci doar îi acceptăm intenția! Până la urmă, dacă am fi și
noi în locul clientului nu am gândi tot așa? Din tactica ADOR, aplicând cel puțin prima etapă
am câștiga mult teren! Vom da dovadă de eleganță, de deschidere și vom crea un cadru propice
continuării discuțiilor.
Acceptarea intenției pozitive poate uneori să îmbrace și o altă formă și anume o
reformulare ca o cerere pozitivă. Mai exact, dacă ridică obiecția legată de preț îi răspundem:
Înțeleg că sunteți interesat de valoarea investiției! Sau dacă ridică o obiecție legată de calitate
reformulăm din nou ca o cerere pozitivă: ”excelent, îmi dau sema că sunteți preocupat de
calitate în primul rând!” Practic este vorba de același mecanism, nu-I răspundem ci acceptăm
intenția pozitivă și eventual o reformulăm ca o cerere pozitivă din partea clientului, putând chiar
18
să îmbrace forma unei întrebări (”Sunteți interesat de o valoare a investiției corectă?”) Atât
pentru început! Trecem așadar la etapa 2 și anume D – Discută și Clarifică!
D – Discută și Clarifică (etapa a doua)
Dacă în prima etapă ai creat cadrul pentru a începe vânzarea, în această a doua etapă
trebuie să mai ai răbdare câteva secunde. Nu te grăbi să răspunzi, acest lucru îl fac numai cei
neexperimentați! Un campion în vânzări va încerca să afle mai multe! Se va comporta asemenea
unui detectiv, dând dovadă de eleganță și atenție la nevoile clienților. Chiar și atunci când va
intui ce va spune clientul, un campion în vânzări îl va lăsa să o spună! Nimic nu vă dă dreptul
să luați cuvântul clientului! Atunci când nu-l vom lăsa să vorbească, de cele mai multe ori,
indiferent ce-i vom spune, acesta se va închide în carapace și va refuza comunicarea!
Discută și Clarifică! Pune întrebări și nimic mai mult! Află ce este în mintea lui!
Permite-i să fie în elementul lui! Tu doar ascultă și încearcă să clarifici și să discuți punând
întrebări de genul:
- Mare în raport cu ce?
- Atunci când vă referiți la calitate, ce aveți în vedere mai mult?
- Ce vă face să spuneți acest lucru?
- Cât de des? Cât de rar?
- Ce luați în considerare?
- De cât timp? Ce apreciați mai mult? Ce apreciați mai puțin?
Să continuăm pe exemplele de mai sus, pentru a ne face mai bine înțeleși
Clientul: Prețul este prea mare
Vânzătorul: (A) mi se pare normal să fiți preocupat de valoarea investiției
Vânzătorul: (D) de ce vi se pare mare? Atunci când spuneți mare la ce vă gândiți? Prețul
este prea mare, în raport cu ce anume? etc
Clientul: Lucrez cu altcineva
Vânzătorul: (A) Perfect, cunoașteți prin urmare beneficiile acestui serviciu
Vânzătorul: (D) De cât timp lucrați? Ce vă livrează? Ce apreciați în relația cu ei? Ce ați
vrea să îmbunătățiți? Cum v-ați hotărât să-I alegeți? etc.
Clientul: nu este de calitate
Vânzătorul: observ că sunteți un cunoscător, înainte de bani, îmi dau seama că pentru
dumneavoastră primează calitatea
Vânzătorul:(D) Le ce vă referiți mai exact? Ce apreciați mai puțin? Ce apreciați mai
mult? Ce contează cel mai mult pentru dumneavoastră? Atunci când vă gândiți la calitate, cu
ce comparați? etc
19
Am dat o listă de posibile întrebări! Acestea vor fi adaptate întotdeauna în funcție de
client, neexistând o singură întrebare magică care să provoace rezultate remarcabile! Puneți
întrebări și folosiți tăcerea! Dacă nu răspunde, sprijiniți-l cu o altă întrebare! Este simplu,
discutați și clarificați! Dați-i voie să vorbească! Numai în acest fel puteți afla informații cheie!
O să fiți surprinși pentru că o să primiți răspunsuri la care nu v-ați așteptat! Uneori veți primi și
răspunsuri pe care le-ați mai întâlnit! Nu contează! Lasați-l să vorbească! Cu cât va vorbi mai
mult, cu atât climatul comunicării va crește! Atenție, voi nu-i răspundeți, nu spuneți nimic,
puneți doar întrebări! Discutați! Această etapă este importantă pentru că vă permite să adunați
informații valoaroase pentru un răspuns final! Asemenea medicului, acum faceți învestigațiile
și încercați să aflați cât mai multe date pentru a pune un diagnostic corect! Această etapă uneori
poate dura 10 secunde, alteori, în funcție de importanța obiecției și disponibilitatea clientului
poate dura minute în șir! Cu cât va dura mai mult, încercați să priviți partea pozitivă și să aflați
și mai multe lucruri, despre companie, politica acesteia, concurența, principiile interlocutorului,
etc! După ce am aflat aceste lucruri putem trece la etapa 3 – obiecții ascunse
O- Obiecții ascunse? (etapa 3)
O altă mare greșeală pe care o fac agenții neexperimentați este să creadă că orice obiecție
este una reală. Uneori chiar mi se spune: ”Mi-a zis că prețul este prea mare și eu i-am explicat
că nu este așa, părea că a înțeles și tot nu l-am convins”. Nu l-a convins, cel mai probabil, fie
pentru că a răspuns obiecției înainte de a parcurge pașii AD, fie pentru că obiecția nu era una
reală. Neprovocarea deciziei finale se datorează în multe cazuri faptului că obiecția inițială era
doar praf în ochi. Poate ne-a fost spusă doar ca să scape de noi, sau poate a fost primul lucru
care i-a venit în minte!
Asemenea medicului, trebuie să întrebați, dacă în afară de cap îl mai doare ceva. Trebuie
să vă asigurați că sunteți pe drumul cel bun și că aveți de-a face cu o obiecție reală și nu cu o
falsă obiecție! Nu trebuie decât să întrebați, dacă în afară de aspectul menționat anterior îl mai
preocupă ceva. Pur și simplu întrebați!
- În afară de preț, mai sunt alte aspecte care vă preocupă?
- În afară de aspectele menționate mai sunt alte lucruri care contează pentru
dumneavoastră?
- Exceptând faptul că lucrați cu altcineva, ar mai fi ceva care contează pentru
dumneavoastră?
În această etapă deja adaptați în funcție de cum a mers discuția! Este important să aflați
dacă obiecția este una reală sau nu! Răspunsul lui va duce cel mai probabil la una din variante:
obiecția ridicată inițial este una reală
obiecția ridicată inițial este mai mult praf în ochi!
20
Este posibil în al doilea caz ca în loc de claritate să ridice problema prețului, sau în loc
de preț să spună de calitate, sau transport, sau să spună că de fapt nu el decide, etc!
Orice răspuns o să primiți va fi unul valoros, pentru că veți ști ce puteți face mai departe.
Dacă ați identificat o nouă obiecție, pur și simplu abandonați prima obiecție și o luați de la capăt
pentru a afla mai mult, trecând din nou prin pașii ADOR. Dacă este o altă obiecție, este posibil
să vi se pară greu să reluați procesul, în același timp, puteți să vă bucurați pentru că aveți un
client deschis și v-au crescut considerabil șansele să faceți vânzarea. Agenții neexperimentați
nu caută obiecțiile ascunse ci doar se plâng că nu au făcut vânzarea! Campionul în vânzări caută
să afle adevărul, pentru a pune un dianostic bun înainte de a răspunde!
Dacă aveți un client care nu are o altă obiecție, treceți la pasul patru din ADOR (R:
Răspunde)
R – Răspunde obiecției (etapa a patra)
Abia acum veți răspunde obiecției. În prima etapă A (Acceptă intenția pozitivă) ați creat
climatul pozitiv pentru discuție, în etapa a doua D (Discută și Clarifică) ați aflat tot ce aveți
nevoie pentru a pune un diagnostic potrivi și a da un răspuns bun! În etapa a treia ați făcut o
verificare că sunteți pe drumul cel bun și acum răspundeți!
Acum aveți toate șansele de a convinge, pentru că ați aflat pe parcursul discuției ce-l
preocupă cu adevărat! Acum intră în acțiune puterea voastră de convingere! Aduceți argumente,
explicați, prezentați beneficiile, etc!
21
2. PROIECTUL „COMUNICARE EFICIENTĂ”
Pe lângă studiile prezentate în capitolul precedent, este remarcată lipsa de comunicare
și lipsa dezvoltării abilităților sociale în rândul adulților în societatea românească. În prezent,
comunicarea se realizează prin intermediul rețelelor de socializare și al mesageriei instant și
mai puțin prin comunicarea verbală.
Deoarece orice proiect pleacă de la o nevoie, proiectul „COMUNICARE EFICIENTĂ”
pleacă de la nevoia de a ajuta persoanele adulte să își dezvolte abilitățile sociale și de
comunicare.
2.1. PROBLEMA COMBĂTUTĂ: lipsa abilităților sociale și de comunicare în rândul
adulților
2.2. SCOPUL PROIECTULUI: proiectul urmărește dezvoltarea abilităților de
comunicare și sociale în rândul adulților
2.3. GRUP ȚINTĂ: adulții cu vârste cuprinse între 24-35 ani.
2.4. OBIECTIVELE PROIECTULUI: Prin cursul “Comunicare Eficienta” vom
descifra tainele comunicării eficiente si vom găsi modalitățile optime de relaționare
cu cei din jurul nostru. Ne vom dezvolta abilitatea de a asculta si de a ne face
ascultați, de a spune lucrurile in așa fel încât sa nu lăsăm loc de ambiguități si
confuzii. Cum orice obiectiv trebuie să fie definit SMART (Specific, Măsurabil,
Accesibil, Relevant, ancorat în Timp), obiectivele acestui proiect sunt: sa
interpreteze corect limbajul verbal si nonverbal al partenerilor de comunicare; sa
comunice cu impact si cu rezultatele dorite; sa-si îmbunătățească relațiile personale
si sociale
2.5. BENEFICIARII DIRECȚI: având în vedere că vor fi susținute prezentări numărul
participanților va fi limitat la 80 de persoane, o depășire a acestui număr va pune în
pericol îndeplinirea obiectivelor proiectului
2.6. SCURTĂ DESCRIERE: proiectul „COMUNICARE EFICIENTĂ” oferă adulților
oportunitatea de a avea acces la informațiile oferite de cei mai cunoscuți traineri în
domeniul comunicării, orientându-se atât pe latura practică prin scurte discursuri
susținute în fața altor adulți, cât și pe latura conceptuală prin teorii susținute de către
trainerii invitați.
22
2.7. GRAFICUL DESFĂȘURĂRII PROIECTULUI
Figura 4. Graficul desfășurării proiectului
Sursa: prelucrare proprie
Din graficul prezentat mai sus, se poate observa că proiectul începe în data de 1 iulie și
se va finaliza în data de 26 august, odată cu ultimul workshop.
2.8. DESFĂȘURAREA PROIECTULUI
Prima etapă a proiectului presupune contactarea trainerilor specializați în domeniul
comunicării, precum şi stabilirea sponsorilor şi partenerilor interesați de o colaborare şi
implicare în acest proiect.
Decizia de a alege traineri este una simplă. Trebuie să aibă experiență și să fie
recunoscuți. Astfel se vor contacta următorii traineri cu care se va avea în vedere colaborarea:
Andy Szekely, Paul Olteanu, Bogdan Grigore, Romeo Crețu, Mihaela Stroe, Adrian Soare,
Iulian Olariu, Alex Molnar, Mircea Enescu, Octavian Grozea, Cătălin Dumitru.
În continuare vom descrie pe scurt pe cei 10 traineri ce vor colabora la acest proiect.
Andy Szekely - Este antreprenor, autor și speaker profesionist cu o experiență de peste
15 ani în educația oamenilor maturi. A publicat 4 cărți, a produs 34 de CD-uri și DVD-uri pentru
educația adulților și editează un newsletter on-line cu peste 25000 de abonați. Ca vorbitor public
și trainer a lucrat cu peste 50 de companii în 5 țări Europene și a susținut prezentări
demonstrative în SUA, Canada și China.
Paul Olteanu - În 2013 a devenit trainer şi coach certificat în Procees Communication
Model ® - o teorie de personalitate premiată folosită în discurs de către preşedinţii americani şi
utilizata la NAŞA ca principal instrument în procesul de selecţie şi pregătire al astronauţilor. În
ultimii 7 ani, a livrat peste 5000 de ore de training, coaching și consultanță pe subiecte din
universul psihologiei comunicării, carismei, brandingului personal şi discursului public către
publicuri din Europa, America și Asia.
Bogdan Grigore - Tematici de expertiză: improvizaţie, creativitate, public speaking,
vânzări, comunicare, persuasiune, spontaneitate, train of trainers. În prezent este Soft skills
trainer la compania Apple.
Romeo Crețu – Trainer și coach dedicat lucrului cu oameni și companii care dorește să
obțină rezultate sănătoase pe termen lung. Utilizează o gamă largă de metode de lucru (training,
coaching, NLP) care ajută în alegerea metodei potrivite pentru obținerea rezultatului dorit.
3 zile
1 iul. 8 iul. 15 iul. 22 iul. 29 iul. 5 aug. 12 aug. 19 aug. 26 aug.
31 zile
Stabilire parteneriate
Promovare
Selecția candidaților
Desfășurarea propriu-zisă
15 zile
15 zile
23
Mihaela Stroe - Doctor în sociologie şi specialist în comunicare nonverbala, Mihaela
este reprezentantul pentru România şi Europa al lui Joe Navarro, unul dintre fondatorii diviziei
de Analiza Comportamentala din cadrul FBI. În plus este business coach, speaker motivaţional
și antreprenor. Este trainer şi facilitator acreditat de company Advanced People Strategies din
UK pentru programe de Leadership şi Management, recunoscute de Institute of Leadership and
Management din UK. În plus, este consultant independent pentru folosirea instrumentelor
sociologice Human Synergistics din UŞ care realizează investigarea culturii si climatului
organizaţional.
Adrian Soare - Este trainer, public speaker și marketer. Este pasionat de psihologia
comportamentului uman, psihologia maselor, public speaking, karting, ski şi orice activitate cu
o doză de adrenalină mai mare decât normal. A susținut peste 150 de seminarii şi workshopuri
proprii de dezvoltare personală pe teme ca: Limbajul corpului, branding personal, arta de a
vorbi în public, motivaţie, vocaţie, relaţionare, dating, marketing online, social media.
Iulian Olariu - Activează în domeniul trainingului şi al dezvoltării personale de zece ani.
Susţine frecvent traininguri de impact pentru angajaţii mai multor companii, iar printre
organizaţiile cu care a colaborat se numără Nokia, Vodafone, Germanos, Banc Post, JTI,
Holcim, MGI Metro Group, Kaufland, RINF şi multe altele.
Alex Molnar - Trainer, coach și facilitator LEGO® Serious Play®. A susținut prezentări
pentru companii: Astra,Zeneca, Flanco, JTI, Orange, Oracle, Siniat (fost Lafarge Gips) etc.
Mircea Enescu - Este trainer senior de vânzări, cu peste 300 de zile de cursuri de vânzări
livrate până în prezent.
Octavian Grozea – Senior Consultant Accelera® 18 ani de experiență națională şi
internațională în Vânzări şi Managementul Vânzărilor. Trainer certificat CNFPA, specializat în
dezvoltarea abilităților de conducere ale echipelor de vânzări şi negocieri complexe.
Antreprenor şi fondator a trei companii de consultanță în vânzări şi telecomunicații.
Cătălin DUMITRU – Senior Consultant Accelera® 18 ani de experiență profesională în
afaceri, domeniul comercial: Vânzări şi Managementul Vânzărilor, cât şi Achiziții şi
Conducerea Departamentelor de Achiziţii, din care 11 ani la nivelul de Management şi Top
Management. Dublu licenţiat în Economie: Management-Marketing şi Comerţ. Trainer
certificat CNFPA. Specialist în achiziţii şi vânzări.
Pentru a putea susține activitatea proiectului avem nevoie și de sprijinul unor sponsori.
Astfel prin prisma avantajelor aduse acestora vom încerca aducerea următorilor sponsori și
colaboratori: Cosmote, JTI, Danone, Nescafe, Nestle, Raiffeisen Bank, Citibank, BCR, BRD-
Groupe Societe Generale, Hewlett Packard, Microsoft, Genpact. Alături de acești sponsori vom
24
colabora și cu partenerii media și educaționali ai organizației cum ar fi: eJobs, Best Jobs,
Hipo.ro, Radio 21, Radio Zu, Pro TV, TVR1, ASE, ANOSR, CROSS etc.
A doua etapă a proiectului este reprezentată de promovarea proiectului ce va fi abordată
separat în cele ce urmează.
Următoarea etapă a proiectului constă în selecția candidaților. Aceasta se face în funcție
de formularele de înscriere. Acestea sunt bazate pe profilul candidatului realizat în colaborare
cu trainerii evenimentului. Urmărind atât formularul de înscriere cât şi profilurile candidatului
se va întocmi „Formularul de evaluare” a aplicanţilor, în funcţie de care aceştia vor fi acceptaţi
pentru a participa la traininguri sau vor fi respinşi.
Formularul de înscriere va conține 6 întrebări:
1. Cum te-ai simțit când ai vorbit ultima dată în public?
2. Cum crezi că te va ajuta proiectul „Comunicare eficientă”?
3. Ai mai participat la activități organizate ce presupun dezvoltarea capacității de
comunicare și negociere? Dacă da, unde și când?
4. Cât timp petreci pe rețelele de socializare?
5. Când ieși în oraș cu prietenii/colegii cât de des îți verifici telefonul mobil?
6. De să te alegem pe tine?
Fiecare întrebare vă fi notată de la 1 la 5, 1 însemnând un răspuns slab din punct de
vedere al experienței în vorbitul în public și 5 un răspuns bun din același punct de vedere. Se
va forma o medie din punctajele fiecărei întrebări. În funcție de media obținută vor fi aleși
pentru a participa la proiect 80 de adulți după următorul criteriu:
-2 puncte (reprezintă de fapt adulții mai slab pregătiți
care au cea mai mare nevoie de acest proiect)
-4 puncte
-5. Din această categorie vom alege mai puțini adulți
deoarece un asemenea punctaj ne indică faptul că acel adult nu întâmpina dificultăți majore la
a socializa cu ceilalți adulți.
Atât adulților admiși cât şi celor respinși li se va aduce la cunoștință rezultatul selecției
printr-un e-mail personalizat.
Pentru a elimina orice neclaritate privind motivele respingerii, e-mailul de înștiințare va
conține motivul pentru care nu a fost ales.
Următoarea etapă constă în desfășurarea propriu-zisă a proiectului. Cei 80 de adulți vor
participa la trainingurile și workshopurile susținute în perioada 30 iulie – 26 august 2015
(trainingurile vor fi susținute vinerea, iar workshopurile sâmbăta și duminica). Trainingurile
vor avea o durată de 3 ore, cu o pauză de jumătate de oră (toți cei 80 de adulți vor fi prezenți la
25
traininguri). Workshopurile vor dura 4 ore cu jumătate de oră pauză. Acestea se vor desfășura
cu grupe de 20 de adulți pe parcursul a două zile. Workshopurile se vor ține a doua zi după
traininguri și se vor axa pe aplicarea elementelor dezbătute la trainingul proaspăt încheiat.
Programul trainingurilor și workshopurilor va fi următorul:
30.06.2015 – Training Comunicare susținut de Mihaela Stroe
01.07.2015 – 02.07.2015 – Workshop Vedetă pentru 10 minute susținut de Alex Molnar.
5.07.2015 – Training Public Speaking susținut de Andy Szekely
6.07.2015 – 7.07.2015 – Workshop Public Speaking și Tehnici de vânzare aplicate în
comunicarea cu alți adulți susținut de A. Soare și M. Enescu
10.07.2015 – Training Limbaj nonverbal susținut de Bogdan Grigore
11.07.2015 – 12.07.2015 – Workshop Limbaj nonverbal susținut de Paul Olteanu
16.07.2015 – Training Influență și persuasiune susținut de Romeo Crețu
17.07.2015 – 18.07.2015 – Workshop Dezbate influență și persuasiune susținut de Iulian
Olariu
24.07.2015 – Training Tehnici de negociere susținut de Octavian Grozea
25.07.2015 – 26.07.2015 – Workshop Vedetă pentru 10 minute susținut de Cătălin
Dumitru
Ultima etapă a proiectului este cea în care oferim feedback adulților participanți și
evaluăm rezultatele proiectului.
Fiecare adult va beneficia de DVD-uri cu înregistrările trainingurilor și workshopurilor
pentru a se putea autoevalua și pentru a avea toate informațiile discutate la îndemână oricând
are nevoie.
2.9. PROMOVAREA PROIECTULUI
Campania de promovare a început prin plasarea afişului proiectului pe paginile de
internet al companiilor participante și prin plasarea de afișe stradal. De asemenea, se vor plasa
afișe și în incintele tuturor complexelor studențești și facultăților din Municipiul București. În
același timp, cor fi realizate și spoturi publicitare pentru promovarea audio-vizuală la posturile
locale de radio și televiziune
Campania de promovare a continuat online prin crearea site-ului proiectului, pe care a
fost pus și formularul de înscriere.
Următorul pas în promovarea online l-a reprezentat popularizarea evenimentului pe site-
urile partenerilor media (de exemplu: eJobs.ro, Studenţie.ro, Hipo.ro, IQads, Lumebuna.ro,
StiriONG, BizCampus, Pro TV, Radio 21, etc) şi pe site-ul Alianţei Naţionale a Organizaţiilor
Studenţeşti din România.
26
Concomitent, promovarea offline a avut loc prin pliante informaţionale, pixuri
personalizate.
2.10. BUGETUL PROIECTULUI
Figura 5. Bugetul proiectului
Sursa: prelucrare proprie
Bugetul proiectului va fi de aproximativ 24000 RON din care 7600 RON vor fi acoperiți
din taxa de participare de 95 RON/participant. Restul de fonduri vor fi asigurate din
contribuțiile sponsorilor.
2.11. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Prin DVD-ul ce îl primesc și informațiile asimilate adulții au punct de plecare în vederea
aplicării unei strategii de dezvoltare personală în domeniul comunicării.
Pe viitor ar fi interesant ca proiectul să permită participarea adulților din alte companii
din afara Municipiului București, în special companii cu un număr mic de angajați cu scopul de
a crea diversitate. Diversitatea adulților ajută proiectul să abordeze și alte teme ale comunicării.
Cheltuieli Material U.M. Cantitate Preț unitar Valoare Totală
Pliante buc. 2000 2 4000
Afișe buc. 500 3.5 1750
Stickere buc. 250 0.6 150
Pixuri personalizate buc. 600 2 1200
7100
Hârtie A4 top 10 15 150
Tuș imprimantă buc. 7 50 350
Pixuri personalizate buc. 80 3 240
Marker buc. 30 3 90
Foi flipchart buc. 50 1.5 75
Flipchart buc. 1 300 300
1205
Resure umane pers. 30 10 lei/oră 1200
Traineri pers. 12 85 lei/oră 7650
Hosting site pers. 1 200 200
Cartele de telefon buc. 15 35 525
Transport - 300 300
9875
Camera de filmat buc. 1 3000 3000
Protocol - 2500 2500
5500
23680
Total
Total
Cheltuieli Promovare
Cheltuieli materiale
consumabile
Cheltuieli directe
Alte cheltuieli
Total
Total
Total
27
CONCLUZII
În această lucrare mi-am propus să scot în evidență lipsa de comunicare în rândul
adulților. Această lipsă de comunicare a apărut datorită lipsei de interacțiune între adulți, aceștia
petrecând prea mult timp pe rețelele de socializare atât în timpul liber, cât și atunci când se află
la locul de muncă.
Astfel, prin trainingul propus în partea a doua a lucrării, adulții își pot dezvolta abilitățile
de comunicare și abilitățile sociale. Tehnicile de vânzare pot fi folosite în orice situație de
comunicare, nu doar atunci când încerci să convingi pe cineva să cumpere un produs de la tine.
Personal, în urma experienței acumulate în vânzări, prin folosirea tehnicilor de vânzare mai sus
menționate am învățat să comunic mult mai ușor.
Acest tip de trening poate fi implementat nu doar la nivelul companiilor, de asemenea
poate fi implementat și în cadrul universităților. În ultima perioada, acestea sunt axate pe
bagajul de cunoștințe pe care studenți îl acumulează de-a lungul timpului și nu au în vedere
frica/teama pe care aceștia îl au atunci când încearcă să-și expună părerile și ideile în fața
publicului.
În concluzie, putem afirma că tehnicile de vânzare sunt utile nu doar în vânzarea
propriu-zisă, ci și în dezvoltarea abilităților de comunicare în rândul adulților. Astfel, prin
implicarea ONG-urilor și ONGS-urilor (în cadrul universităților) se pot iniția cursuri de
instruire în comunicarea eficientă în rândul adulților.
28
BIBLIOGRAFIE
1. Anghel P.(2003), Stiluri şi metode de comunicare, Bucureşti, Editura Aramis
2. Baron R. (1983), Behavior in organization, Allyn and Bacon Inc., New York
3. Candea, R., Candea, D. (1996), Comunicare manageriala: Concepte, deprinderi,
strategie, București, Editura Expert
4. DeVito J. (1988), Human Communication, The Basic Course, Harper&Row Inc.,
New York
5. Hybels S., Weaver R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New
York
6. Mucchielli, A. (2005), Arta de a comunica, Iaşi, Editura Polirom
7. Pânișoară I.O. (2008), Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iași
8. Scmuck R.A., Schmuck P.A. (1992), Group processes in the classroom, Wm.C.
Brown Publishers, Dubuque
9. Torrington D., Hall L. (1991), Personal management. A new approach, Prentice-
Hall, New York
10. Secretul empatiei: de ce putem înțelege ce simt ceilalți?, 2013 [online] Disponibil la
URL http://www.descopera.ro/dnews/11509652-secretul-empatiei-de-ce-putem-
intelege-ce-simt-
ceilalti?fb_action_ids=671827179503139&fb_action_types=og.likes&fb_source=a
ggregation&fb_aggregation_id=288381481237582
11. http://alexmolnar.ro/
12. http://www.andyszekely.ro/
13. http://bogdangrigore.ro/
14. http://www.catalinchirilescu.ro/
15. http://eventacademy.wordpress.com/
16. http://iulianolariu.ro/
17. http://www.marketingschool.ro/
18. https://www.mihaelastroe.ro/
19. http://www.paulolteanu.ro/
20. http://powaegee.wordpress.com/
21. http://romeocretu.ro/
22. http://www.succesdublu.ro/