capitol ul 5

Evaluarea întreprinderii - curs ID Capitolul 5 – Analiza diagnostic în vederea evaluării

20

5. ANALIZA DIAGNOSTIC ÎN VEDEREA EVALUĂRII

D

De este nevoie de o analiză diagnostic ca să faci o evaluare de întreprindere ?

5.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Analiza diagnostic în vederea evaluării unei întreprinderi are ca scop pregătirea operaţiunii de evaluare a întreprinderii; din acest punct de vedere, analiza diagnostic trebuie să permită evaluatorului să identifice principalii determinanţi ai valorii afacerii.

Diagnosticul în vederea evaluării poate fi separat în trei faze distincte:

1. Pregătirea diagnosticului – constă în strângerea şi trierea documentelor şi informaţiilor necesare evaluării;

2. Analiza documentelor şi a informaţiilor – este partea principală a diagnosticului, cea care permite evaluatorului să cunoască mediul general şi cel specific al firmei, să determine locul acesteia în mediul său concurenţial, cât şi să elaboreze scenariile previzionale de evaluare;

3. Redactarea în scris a concluziilor analizei diagnostic – constituie un fundament pentru alegerea ipotezelor, metodelor şi coeficienţilor de evaluare şi pentru întocmirea previziunilor.

Un model util pentru evaluare este analiza de tip SWOT, acronimul unor termeni din limba engleză cu următoarele semnificaţii:

S (strengths) = Puncte tari, Forţe

W (weaknesses) = Puncte slabe, Slăbiciuni

O (opportunities) = Oportunităţi, Şanse

T (threats) = Riscuri, Ameninţări

Obiective:

După studiul acestui capitol vei putea să faci o analiză

schematică în vederea evaluării prin identificarea principalilor determinanţi ai valorii afacerii, utilizarea unor instrumente de

tip SWOT şi a unei o serii de surse de informaţii adecvate acestui scop.


21

Finalităţile succesive urmărite şi identificate prin analiză sunt:

1. Identificarea principalilor determinanţi ai valorii întreprinderii, adică elementele cu impact asupra valorii întreprinderii pentru a le putea cuantifica mărimea şi modalitatea de influenţă în cadrul scenariilor previzionale. Această etapă cuprinde: 1.1 identificarea punctelor tari şi a celor slabe, provenite din mediul

intern; 1.2 identificarea oportunităţilor şi riscurilor pentru afacerea evaluată,

provenite din mediul extern şi care pot fi asociate cu activitatea firmei, cu sectorul său de activitate, cu regiunea şi contextul economic, social şi geo-politic în care operează.

2. Fundamentarea şi cuantificarea coeficienţilor şi ratelor utilizate în evaluare: 2.1 Ratele utilizate în metodele financiare de evaluare: rata de actualizare

(k), rata de capitalizare (c), rata anuală de creştere a veniturilor (g); 2.2 Gradul de depreciere luat în calcul la mijloacele fixe în metodele

patrimoniale.

3. Identificarea necesarului minim investiţional în orizontul previzional al scenariilor astfel încât să se asigure funcţionarea întreprinderii în condiţii normale.

4. Fundamentarea şi elaborarea în cadrul metodelor financiare de evaluare, a unor scenarii previzionale credibile.

Pentru o imagine de ansamblu, este recomandabil ca rezultatele analizei SWOT să fie sintetizate tabelar. Acest lucru se poate realiza distinct: punctele tari şi slabe pe fiecare dintre cele şase direcţii de diagnostic şi respectiv oportunităţile şi riscurile provenite din analiza mediului extern (mediul general cu factorii STEEP şi mediul specific).

Temă de reflecţie:

Între două întreprinderi comparabile, cea care are mai multe puncte slabe are şi premisa unei valori de piaţă mai mari ?


22

5.2 INSTRUMENTE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC

Este inspecţia întreprinderii o parte a analizei diagnostic ?

Un diagnostic intern detaliat are la bază informaţii complete despre toate

funcţiunile firmei. Aceste informaţii sunt culese nemijlocit de echipa de evaluatori, care derulează în plus o serie de interviuri cu persoanele cheie ale întreprinderii, completează formulare şi întocmesc cu ajutorul angajaţilor diverse situaţii şi tabele despre vânzări, personal, mijloace fixe etc.

În activitatea de analiză diagnostic, evaluatorul se foloseşte de câteva metode

specifice de investigare şi analiză care vor fi descrise pe scurt în continuare:

1. Vizita sau inspecţia la faţa locului a întreprinderii sau activului evaluat. Este absolut indispensabil ca, indiferent de obiectul evaluării, acesta să fie văzut şi respectiv inspectat de către evaluator.

2. Observaţia – este o metodă veche şi comună de cercetare şi cunoaştere ştiinţifică care se face prin contemplarea metodică şi intenţională a obiectelor, proceselor sau fenomenelor supuse observării, fără a se interveni asupra acestora.

3. Ancheta reprezintă o modalitate modernă de cercetare cu un caracter complex şi care permite investigarea în profunzime a unor fenomene economice sau sociale. Pregătirea anchetei presupune întocmirea unui plan de anchetă, în care se precizează obiectivele anchetei, ipotezele şi instrumentele de lucru, conceptele şi metodele utilizate.

Ancheta are două instrumente frecvent utilizate în activitatea de evaluare: interviul şi chestionarul.

3.1 Chestionarele vor fi acompaniate de situaţii şi tabele specifice activităţii fiecărui compartiment iar completarea acestora se poate face fie de către evaluator, împreună cu persoanele din întreprindere, fie doar de către acestea.

3.2 Există multiple posibilităţi de procedare la interviuri. Alegerea acestora depinde mult de experienţa şi personalitatea evaluatorului, dar şi de disponibilitatea, caracterul şi nivelul de educaţie al persoanelor intervievate.

4. Analiza de conţinut – care constă în analiza atât a observaţiilor făcute şi a rezultatelor anchetei (interviuri, chestionare, tabele şi situaţii), cât şi a documentelor financiare sau de altă natură solicitate şi primite de evaluator.

5. Analiza comparativă – constă în compararea datelor şi informaţiilor culese în timpul vizitei întreprinderii cu cele provenind de la întreprinderi concurente şi respectiv din sectorul de activitate din care face parte întreprinderea.


23

5.3. COLECTAREA DATELOR NECESARE ANALIZEI

Dacă avem mai multe date o să iasă mai bine evaluarea ? Ce înţelegeţi prin relevanţa datelor în evaluarea unei afaceri ?

5.3.1 Identificarea necesarului de informaţii

Informaţii şi documente interne necesare evaluatorului:

� Documentele financiare (bilanţ, balanţă, contul de profit şi pierderi, anexele); � Interviurile cu persoanele cheie din întreprindere pe fiecare funcţiune (în

primul rând cu managerii); � Chestionarele şi tabelele întocmite de personalul întreprinderii, pe funcţiuni şi

nivele ierarhice la indicaţiile evaluatorului; � Rapoartele Consiliului de Administraţie, rapoartele Adunărilor Generale ale

Acţionarilor, rapoartele auditorilor şi ale comisiei de cenzori, constatările diverselor organe de control (garda financiară, curtea de conturi, protecţia consumatorului, inspecţia mediului etc.)

� Bugetele de Venituri si Cheltuieli; � Planurile de afaceri; � Alte rapoarte şi documente (de ex. eventuale baze de date de care dispune

întreprinderea, inclusiv despre concurenţi, furnizori, clienţi, sector); etc.

Informaţii şi documente externe necesare evaluatorului:

� Evoluţia şi tendinţele pieţelor internaţionale pe care concurează întreprinderea evaluată (dacă este cazul);

� Principalii indicatori macroeconomici şi evoluţia generală a economiei; � Informaţii şi indicatori sectoriali, inclusiv privind sectoarele din amonte şi

respectiv aval; � Evoluţia şi tendinţele pieţei financiare (piaţa monetară şi piaţa de capital) şi a

pieţei imobiliare; etc.

5.3.2 Sursele de informaţii

� Surse interne de colectare a informaţiilor despre societate: - Secretariatul general al întreprinderii; - Arhiva sau biblioteca întreprinderii; - Diverse compartimente ale întreprinderii: financiar-contabil, comercial,

personal, producţie, oficiul de calcul etc.; - Personalul intervievat, în primul rând managerii.

� Surse externe de colectare a informaţiilor despre societate şi mediul său concurenţial specific şi general - acestea sunt utilizate de evaluator pentru a colecta date şi informaţii referitoare la situaţia generală economică, starea şi tendinţele sectorului şi subsectorului economic din care face parte întreprinderea evaluată, informaţii despre zona geografică unde este amplasată întreprinderea etc. Câteva dintre cele mai importante surse sunt:

- Presa obişnuită sau de specialitate;


24

- Institutul Naţional de Statistică; - Banca Naţională a României; - Bursa de Valori Bucureşti; - Camerele de Comerţ, Industrie şi Agricultură; - Oficiile pentru Registrele Comerţului; - Ministerele de resort; - Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare; - Registrele Independente ale Acţionarilor; - Provideri internaţionali sau locali de informaţii; - Institute de Cercetare Economică; - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci Bucureşti (OSIM; - Instituţii publice sau private care au tangenţă cu activităţile economice; - Asociaţii profesionale sau patronale.

Test de autoevaluare:

TEME DE CONTROL Ce ar trebui să conţină o analiză comparativă în evaluarea unei întreprinderi producătoare de băuturi răcoritoare ?

Răspuns la testul de autoevaluare:

� Documentele financiare (bilanţ, balanţă, contul de profit şi pierderi, anexele); � Interviurile cu persoanele cheie din întreprindere pe fiecare funcţiune (în

primul rând cu managerii); � Chestionarele şi tabelele întocmite de personalul întreprinderii, pe funcţiuni şi

nivele ierarhice la indicaţiile evaluatorului; � Rapoartele Consiliului de Administraţie, rapoartele Adunărilor Generale ale

Acţionarilor, rapoartele auditorilor şi ale comisiei de cenzori, constatările diverselor organe de control<

� Bugetele de Venituri si Cheltuieli; � Planurile de afaceri; � Alte rapoarte şi documente (de ex. eventuale baze de date de care dispune

întreprinderea, inclusiv despre concurenţi, furnizori, clienţi, sector); etc.

Ce informaţii interne sunt utile în evaluarea întreprinderii?

capitol ul 5

Documents