3

3. LINII ELECTRICE DE INALTA TENSIUNE Ansamblul de instalatii prin care energia electrica este transmisa de la centralele electrice la consumatori constituie reteaua electrica.

Aceasta cuprinde Linii Electrice Aeriene LEA, Linii Electrice in Cabluri LEC ( se mai numesc si Linii Electrice Subterane LES ), Statii electrice, Posturi de Transformare PT, Puncte de Alimentare - PA , bransamente, Firide de Distributie -FD ,Tablouri de Distributie TD.

Clasificarea retelelor electrice;

Criterii de clasificare:

tensiune

functie

structura topologica

sistem

dupa tratarea neutrului

Dupa tensiune:

joasa tensiune = 400/230 V ( pana la 1000 V )

inalta tensiune = peste 1000 V

Deoarece la retelele cu tensiunea nominala de peste 1000 V exista mai multe tensiuni standardizate s-a convenit ca aceste nivele de tensiuni sa se imparta in

medie tensiune = 6kV, 10kV, 20kV (35 KV) inalta tensiune = 110kV, 220 kV foarte inalta tensiune = 400 KV, 750 KVDupa functie: - retele de transport prin care se transporta la distante mari puteri importante

se realizeaza la 220 kV, 400kV, 750 kV retele de distributie - prin care se transmite energia electrica in zonele de consum si se

distribuie la consumatori. Reteaua include linii electrice de joasa

tensiune,medie tensiune, linii de 110 kV,instalatii electrice si

echipamente de masurare.

retele de utilizare reprezinta instalatia consumatorului in aval de punctul de masurare a

energiei ( Punct de decont ).

Dupa topologie:

- retele radiale - consumatorul primeste energie dintr-o singura sursa, siguranta in functionare

este redusa , dar sunt ieftine si usor de exploatat. retele buclate fiecare consumator primeste energie din doua parti, cu avantajul unei

sigurante crescute, dar si costurile sunt mai ridicate

retele complex buclate - se poate primi energie din mai mult de doua surse.Dupa sistem:

retele de curent continuu

retele de curent alternativ mono sau trifazatDupa tratarea neutrului retele cu neutrul izolat retele cu neutrul compensat retele cu neutrul legat la pamant, direct sau prin rezistenta.3.1 LINII ELECTRICE AERIENE Sunt instalatiile la care conductoarele care asigura circulatia energiei electrice ( cele active si cele destinate sa protejeze linia impotriva descarcarilor atmosferice conductoare de garda ) sunt montate in aer liber.

Principalele notiuni si terminologii folosite la liniile electrice aeriene se pot sistematiza astfel:

Aliniament

Poriune de linie electric aerian compus dintr-una sau mai multe deschideri, n care linia i menine direcia

Apropiere a LEA de un obiect oarecare

Acea situaie de vecintate n care LEA nu ncrucieaz obiectul respectiv.

Armturi

Dispozitive cu ajutorul crora se asambleaz i se monteaz conductoare, izolatoare i alte accesorii ale liniilor electrice aeriene.

Armturi de protecie

Dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor i a suprafeelor izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce poate apare datorit unor supratensiuni, de reducere a perturbaiilor electromagnetice i de uniformizare a cmpului electric n lungul lanului de izolatoare.Ancorele

Sunt elemente constructive de consolidare a stalpilor , pe anumite directii, pentru preluarea eforturilor datorate tractiunilor din conductoare LEA , in conditii normale sau de avarie.Circuit al unei LEA

Ansamblu de conductoare active care constituie o cale independent de vehiculare a energiei electrice i poate fi trifazat, bifazat sau monofazat.

Cleme

Dispozitive care se afl n contact direct cu calea de curent i permit executarea

legturilor electrice.Coronamentul LEA

Este reprezentat de console si partea superioara a stalpului care asigura dispozitia spatiala a conductoarelorConductoare ale LEA

Funii metalice ntinse liber ntre punctele de prindere la stlpi sau alte construcii speciale, aparinnd LEA, indiferent dac sunt sau nu sub tensiune.

Conductoare active

Conductoare care servesc drept ci de curent pentru transportul sau distribuia energiei electrice, putnd fi unice pe faz sau ansambluri de dou sau mai multe pe faz, caz n care se numesc fasciculare.

Conductoarele active pot fi neizolate, izolate sau izolate i torsadate.

Conductoare de protecie

Conductoare destinate a proteja LEA mpotriva loviturilor directe de trsnet.

Conductoare de protecie cu fibr optic nglobat denumite i OPGW

Conductoare destinate a proteja LEA mpotriva loviturilor directe de trsnet i de a asigura transferul de comunicaii prin fibrele optice nglobate.

Culoar de trecere (de funcionare) a liniei electrice

Suprafa terestr situat de-a lungul liniei electrice aeriene i spaiul aerian de deasupra sa, n care se impun instalaiile etc.;

culoarul de trecere include zona de protecie i zona de siguran.

Culoar de exploatare a LEA

Fie de teren neamenajat, situat n lungul traseului liniei, ntre drumurile de acces permanente existente n zon, permind accesul pedestru al personalului de exploatare.Culoar de lucru a LEA

Fie de teren care poate fi ocupat temporar, situat de regul de-a lungul axului liniei, cuprins ntre platformele de montaj, necesar montrii conductoarelor, accesului utilajelor i transportului materialelor de montaj.

Denivelare, hiDistan msurat pe vertical ntre punctele de prindere ale conductorului la doi stlpi consecutivi (figura 1).

Deschidere, ai

Distan msurat pe orizontal ntre axele a doi stlpi consecutivi

Deschidere nominal, anDeschidere convenional, la care punctele de prindere ale conductoarelor se gsesc n acelai plan orizontal, terenul este plan, iar la sgeata maxim, gabaritul la sol al liniei este cel minim admisibil, rezultat ca o valoare optim din calculele tehnico-economice.

Deschiderii nominale i corespunde nlimea normal (nominal) a stlpilor

Drum de acces

Fie de teren cu limea de 2,75 m care se ocup temporar pentru accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru a LEA.

Echipament al LEA

Ansamblu de conductoare, izolatoare, cleme i armturi, montat pe stlpii LEA.

Fundaii ale stlpilorElemente de construcie cu ajutorul crora se fixeaz n sol stlpii, inclusiv ancorele

acestora.

Instalaii de legare la pmnt ale LEA

Instalaii care stabilesc n mod voit legtura cu pmntul a elementelor bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din cile de curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune.

Izolatoare

Elemente componente ale LEA cu ajutorul crora se realizeaz izolarea prilor aflate sub tensiune ntre ele i fa de prile legate la pmnt.

ncruciare a LEA cu un obiect oarecare

Acea situaie n care, n proiecie orizontal, cel puin unul din conductoarele LEA, n poziie normal sau deviat i obiectul respectiv se intersecteaz.

Legtur dubl

Legtur a conductorului de faz la stlpii de susinere sau ntindere ai unei linii electrice aeriene cu izolatoare suport, executat cu ajutorul a dou izolatoare, pe unul dintre izolatoare executndu-se legtura principal a conductorului care preia efortul din conductor n regimul normal de funcionare a liniei, iar pe cellalt izolator efectundu-se legtura care este pregtit s intervin n cazul deteriorrii legturii principale.

Legtur de siguran

Legtur auxiliar a conductorului de faz la un stlp de susinere cu izolatoare suport, executat cu ajutorul unei buci de conductor dispus la nivelul gtului izolatorului, pe partea dinspre stlp i fixat mecanic de conductor, de o parte i de alta a izolatorului de susinere, pentru mpiedicarea cderii conductorului pe sol n cazul ruperii legturii de susinere.

Linie aerian de energie electric - denumit i linie electric aerian (LEA)

Instalaie montat n aer liber care servete la transportul i distribuia energiei electrice fiind alctuit din conductoare, izolatoare, cleme, armturi, stlpi, fundaii i instalaii de legare la pmnt.

Din punct de vedere constructiv, LEA pot fi: simplu circuit, dublu circuit sau multiplu circuit.

Lungime a liniei de fug

Lungime minim msurat pe suprafaa izolaiei externe ntre prile metalice cu potenial electric diferit.

Cnd izolaia este compus din mai multe elemente separate prin pri metalice, drept lungime a liniei de fug a izolaiei se consider suma lungimilor liniilor de fug ale diferitelor elemente, exclusiv prilor bune conductoare de electricitate.

Panou de ntindere

Poriune de linie compus dintr-una sau mai multe deschideri, cuprins ntre doi stlpi de ntindere consecutivi (figura 1).

Pri de construcie ale LEA

Elemente care susin deasupra solului echipamentele LEA i cuprind: stlpi, fundaii i alte construcii speciale.

Platform de lucru a LEA

Suprafa de teren n jurul stlpilor necesar pentru execuia de lucrri noi, de modernizare, de retehnologizare sau de mentenan a LEA.

Poriuni speciale de traseu

Acele poriuni din traseul liniei, n care apare coexistena LEA cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalaiile, construciile etc., situate n imediata apropiere a liniei sau cu care linia se ncrucieaz.

Fa de acestea, linia trebuie realizat, astfel nct s se asigure, pe de o parte, buna funcionare a liniei, iar pe de alt parte, condiiile necesare existenei i funcionrii n bune condiii a elementelor afectate de prezena liniei.

Priz natural de pmnt a LEA

Priz de pmnt constituit din elemente conductoare n contact permanent cu solul, ale unor construcii sau instalaii destinate diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite n acelai timp pentru trecerea curentului de defect, dac elementele conductoare sunt legate electric direct ntre i la prile metalice ale LEA.

Priz artificial de pmnt

Priz de pmnt ale crei elemente componente sunt constituite special pentru trecerea curentului de defect.

Regim normal de funcionare al unei LEA

Regim n care linia n ansamblu i elementele sale componente se gsesc n stare de funcionare, fr a fi afectate prin ruperi, deformri etc.

Regim de avarie al unei LEA

Regim n care apar deformri ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme i armturi, ruperea sau pierderea stabilitii stlpilor sau a fundaiilor etc., urmate n general de ntreruperea funcionrii liniei.

Regimul de avarie al unei LEA, considerat ca ipotez de calcul, este regimul n care izolatoarele i lanurile de izolatoare, stlpii i fundaiile LEA sunt solicitate n mod diferit fa de regimul normal de funcionare n urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor.

Reea electric

Ansamblu de linii, inclusiv elemente de susinere i de protecie a acestora, staiile electrice i alte echipamente electroenergetice conectate ntre ele.

Sgeat a unui conductor ntr-un anumit punct

Distan msurat pe vertical ntre punctul respectiv de pe curba conductorului i dreapta care unete cele dou puncte de suspensie ale conductorului.

Cnd suspensia se realizeaz prin intermediul unor lanuri de ntindere, punctele de suspensie se consider la prinderea lanurilor de elementele stlpilor. n funcie de condiiile climato-meteorologice existente la un moment dat, sgeata conductorului ntr-un anumit punct poate avea diferite valori (de exemplu: maxim, minim, medie). Cea mai mare sgeat a conductorului poate fi considerat practic la mijlocul deschiderii

Seciune real a unui conductor funie, ScSum a seciunilor firelor componente ale conductorului.

Seciune nominal a unui conductor funie

Valoare rotunjit a seciunii sale reale, valoare care servete la denumirea conductorului; n cazul conductoarelor alctuite din dou metale, se exprim prin valorile rotunjite ale seciunilor ambelor metale.

Stlpii LEA

Construcii din metal, beton armat, lemn sau alte materiale care susin echipamentul LEA deasupra solului.

Suprafa a fundaiei stlpului LEA

Suprafa de teren determinat de figura geometric rezultat din perimetrarea fundaiei stlpului deasupra solului, inclusiv a ancorelor.

Supratensiune de trsnet

Supratensiune faz-pmnt sau ntre faze care apare ntr-un punct dat al reelei datorit unei descrcri atmosferice sau unei alte cauze i a crei form poate fi asimilat, n ceea ce privete coordonarea izolaiei, cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru ncercarea cu impuls de tensiune de trsnet.

Tensiune nominal a unei linii, Un

Valoare efectiv a tensiunii ntre faze, prin care este definit linia i la care se refer unele caracteristici de funcionare ale acesteia.Traversare i subtraversare

Acele ncruciri n care LEA trece pe deasupra, respectiv pe sub obiectul ncruciat.

Zon de protecie

Zon adiacent capacitii energetice, extins n spaiu, n care se introduc interdicii privind accesul persoanelor i regimul construciilor.

Zon de siguran

Zon adiacent capacitilor energetice, extins n spaiu, n care se instituie restricii i interdicii n scopul asigurrii funcionrii normale i pentru evitarea punerii n pericol a persoanelor, bunurilor i mediului; zona de siguran cuprinde i zona de protecie.

Zone cu circulaie frecvent

Zone din:

interiorul perimetrului construibil al localitilor;

curile locuinelor din afara perimetrului construibil al localitilor;

unitile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate n afara localitilor, inclusiv o poriune de 15 m de la gardul unitii, mai puin obiectivele energetice (staii, centrale);

n afara localitilor unde pot aprea frecvent aglomerri de persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement i turism, popasuri, campinguri, staii ale unitilor de transport n comun etc.

Nu se consider zone cu circulaie frecvent incintele ngrdite unde are acces numai personalul de serviciu special instruit, precum i zonele din apropierea drumurilor i oselelor din afara localitilor.

Legend:

a) an este deschiderea nominal;

b) fn sgeata conductorului corespunztoare deschiderii nominale;

c) hc - nlimea de prindere a conductorului;

d) hg - gabaritul minim la sol;

Figura 3.1. Explicitarea grafic a noiunilor aliniament, panou, deschideri, denivelar3.1.1 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE LINIILOR ELECTRICE AERIENE DE INALTA TENSIUNE

Se compun din:

conductoare

izolatoare,cleme, armaturi

stalpiCONDUCTOAREConductoarele liniilor electrice aeriene sunt de doua feluri: conductoare active , care asigura circulatia energiei electrice si conductoare de protectie (fire de garda ) care au un rol de a proteja linia impotriva descarcarilor atmosferice.

Conductoarele liniilor electrice aeriene sunt supuse actiunii fenomenelor meteorologice ( vant,ploaie ,chiciura, variatii de temperatura ) , precum si agentilor chimici din atmosfera (oxigen, azot, gaze sulfurice, vapori de apa sarata ) care au efect corozive asupra lor .

Pentru a se putea obtine o circulatie economica si sigura a energiei electrice , conductoarele trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

sa permita trecerea curentului electric cu pierderi cat mai mici ( sa aiba o rezistenta electrica mica si conductivitate electrica buna ) sa aiba o rezistenta de rupere la tractiune cat mai mare si sa se comporte bine la oscilatii , vibretii , sa poata suporta solicitarile mecanice , fara sa se deterioreze sau sa se rupa.

sa fie cat mai putin sensibile la actiunea agentilor chimici din atmosfera .

sa fie ieftine respectiv sa duca la un pret de cost cat mai redus al liniilor in conditiile in conditiile date cu privire la puterile de transport .Din punct de vedere al materialelor i al alctuirii constructive, la construirea LEA se utilizeaz conductoare funie din aluminiu, aliaje de aluminiu, oel, conductoare funie din aluminiu-oel i aliaje de aluminiu-oel, precum i conductoare speciale cu fibre optice nglobate (n diferite variante constructive).

La liniile de medie tensiune se pot utiliza si conductoare izolate.

Condiiile tehnice generale, dimensiunile i caracteristicile fizico-mecanice ale conductoarelor LEA trebuie s corespund standardelor sau normelor interne ale productorilor.

Din considerente mecanice, conductoarele vor avea urmtoarele seciuni active minime:

25 mm2 pentru conductoare funie de aluminiu-oel, aliaje de aluminiu-oel i aliaje de aluminiu;

16 mm2 pentru conductoare funie de oel.

Pentru conductoarele de protecie din oel se utilizeaz srme din oel de nalt rezisten.

Srmele din oel, utilizate la realizarea conductoarelor funie de oel i a prii (inimii) de oel a conductoarelor de aluminiu-oel i aliaje de aluminiu-oel, vor fi protejate mpotriva coroziunii cu un strat gros de zinc

Calculul mecanic al conductoarelor se efectueaz dup metoda la stri limit

Se vor verifica urmtoarele stri:

a) starea de solicitare maxim,

b) starea de temperatur minim,

c) starea de solicitare de fiecare zi,

Calculul mecanic al conductoarelor izolate i a celor cu fibr optic inclus se face n acelai mod ca la conductoarele normale.

Pentru conductoarele cu fibr optic nglobat, productorii trebuie s aduc dovezi bazate pe teste c, n oricare din strile a), b) sau c) definite mai sus, la limit, caracteristicile mecanice i optice ale fibrei rmn neschimbate.

La conductoarele active si de protectie se vor respecta urmatoarele:

In deschideri in care sunt necesare masuri de siguranta marita , este interzisa innadirea sau reparatia conductorului prin matisare. In alte deschideri ale LEA ,altele decat cele de mai sus se admite innadirea conductoarelor , dar cel mult o innadire pentru un conductor si o deschidere.

Innadirile nu vor fi mai aproape de de 2m la LEA de medie tensiune si 3 m la LEA 110 kV fata de punctul de suspensie ( fata de clema de sustinere ,de intindere)

Remediile , reparatiile la conductoare sunt admise in cazurile in care sunt rupte cel mult 15 % din numarul de fire al stratului exterior al funiei , in cazuri mai grave la depasirea procentului de 15 % din nr. de fire se va elimina portiunea defecta si se va executa innadirea conductorului. Se va efectua verificarea periodica a starii conductoarelor cand acestea au depasit o durata de exploatare de 15 ani.

Daca la controlul periodic se constata fire exterioare corodate puncte de rugina in adincime , intre fire ,sau reduceri de sectiune a firelor , se vor preleva monstre de conductor care urmeaza a fi incercate in laborator . In exploatare innadirea conductoarelor se executa cand este necesara inlocuirea unei portiuni de conductor deteriorat , cu alt conductor nou , utilizand in acest scop clemele de innadire cu crestaturi sau clemele de innadire prin presare.IZOLATOARE, CLEME, ARMTURI

Izolatia reprezinta un element foarte important fiind in relatia directa cu tensiunea . Izolatoarele servesc la fixarea pe stalpi a conductoarelor LEA precum si la izolarea acestora fata de pamant si fata de partile mai apropiate ale stalpilor.

Orice defectiune de izolatie reprezinta scoaterea din functiune a instalatiei si din acest motiv , alegerea izolatiei LEA este o problema careia i se acorda cea mai mare atentie.

Izolatia LEA se asigura prin:

izolatoarele inerconectate intre conductoarele sub tensiune si console, respectiv stalpii legat la pamant;

distanta dintre fiecare din conductoarele sub tensiune si pamant; distanta dintre conductoarele sub tensiune .

Izolatoarele fiind asezate in atmosfera si suportand greutatea conductoarelor si eforturile din acestea , trebiue sa prezinte si anumite insusiri mecanice , fizice si electrice . Materialul izolator trebuie sa fie un bun dielectric , nehigroscopic , sa nu fie influentat de agenti atmosferici si chimici si sa suporte eforturi mecanice si diferente mari de temperatura .

Izolatoarele trebuie sa aiba o rezistenta mare la tractiune si compresiune , caracterizata prin sarcina de rupere.

Din punct de vedere electric izolatoarele nu trebuie sa permita descarcarea prin aer pe suprafata lor (conturnarea) sau prin corpul lor ( strapungerea).

Izolatia LEA este realizata cu izolatoare suport sau suspendate , ale caror lanturi sunt montate in geometrie fixa sau geometrie variabila.

Marimile ce caracterizeaza izolatoarele sunt:

1. tensiunea de tinere este valoarea tensiunii de incercare timp de un minut , la frecventa industriala , in stare uscata , fara a se produce conturnari sau strapungeri;

2. tensiunea de conturnare a unui izolator este aceea tensiune , mai mare dacat tensiunea sa nominala , la care pe suprafata izolatorului, sau prin aerul inconjurator ,se produc descarcari electrice intre conductor si suport sau consola de sustinere;3. tensiunea de strapungere a unui izolator este aceea tensiune , mai mare decat tensiunea de conturnare , la care descarcarea electrica dintre conductor si suportul metalic al izolatorului se produce direct prin masa acestuia.

Strapungerea izolatorului este urmata de deteriorarea lui , spre deosebire de conturnarea izolatorului, care in majoritatea cazurilor nu deterioreaza izolatorul.Atat tensiunea de conturnare cat si de strapungere sunt mai mici pe timp umed.Armturile de protecie sunt utilizate pentru uniformizarea cmpului electric, reducerea zgomotului acustic i protejarea izolatoarelor la arcul electricCleme i armturiClemele i armturile, exclusiv clemele de ntindere i nndire, se dimensioneaz din punct de vedere mecanic, pentru gruprile fundamental i special de ncrcri, astfel nct n ipoteza de ncrcare maxim, forele de calcul s fie mai mici sau cel mult egale cu sarcinile de calcul ale pieselor respective.

Sarcinile de calcul ale clemelor i armturilor se determin prin adoptarea unui procent de 50% din sarcina de rupere mecanic minim.

Clemele de ntindere i nndire mecanic a conductoarelor trebuie s aib o sarcin de alunecare egal cu minimum 95% din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului.

MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STLPI, DISTANE, GABARITE

Montarea conductoarelor pe stlpi se va realiza, astfel nct s se respecte distanele minime admisibile ntre prile aflate sub tensiune, ntre acestea i prile legate la pmnt, precum i valorile unghiului de protecie. TIPURI DE STLPI,

La liniile aeriene de energie electric se disting, din punct de vedere funcional, urmtoarele tipuri de stlpi:

1) Stlpi de susinere, utilizai n mod curent pe linii pentru susinerea conductoarelor, echipai cu izolatoare de susinere, sunt de tip normal sau de tip ntrit.

La stlpii de tip normal se utilizeaz cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legturi cu traciune limitat.

La stlpii de tip ntrit se utilizeaz cleme sau legturi cu reinerea conductorului.

2) Stlpi de ntindere, utilizai pentru fixarea conductoarelor prin ntindere, ca punct de sprijin, n lungul liniei, n locuri alese din condiiile de funcionare sau montaj.

3) Stlpi terminali, utilizai pentru fixarea conductoarelor, prin ntindere, la capetele liniei.

Stlpii de susinere, de ntindere i terminali pot fi montai n aliniament sau col.

Stlpii de la punctele a), b) i c) pot fi utilizai pentru montarea unui singur circuit sau a mai multor circuite.

n cazul echiprii stlpilor cu mai multe circuite, acestea pot s fie de aceeai tensiune nominal sau de tensiuni nominale diferite.

n cazul liniilor cu tensiuni nominale diferite pe acelai stlp este necesar verificarea compatibilitii din punct de vedere electric i mecanic.

Regim normal de funcionarePentru dimensionarea stlpilor n regim normal de funcionare, se consider urmtoarele ipoteze de calcul:

Vnt maxim perpendicular pe linie (N.1); Vnt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciur (N.2); Vnt maxim n lungul liniei (N.3); Vnt n lungul liniei, simultan cu depunere de chiciur (N.4); Vnt maxim perpendicular pe linie n montaj terminal (N.9);

Vnt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciur n montaj terminal (N.10);

Vnt maxim n lungul liniei n montaj terminal (N.11);

Vnt n lungul liniei, simultan cu depunere de chiciur n montaj terminal (N.12).STLPI METALICI

Stlpii metalici sunt construcii ancorate sau neancorate cu zbrele (din corniere sau eav) sau tubulare (cu seciune circular sau poligonal). mbinarea elementelor se face de preferin prin buloane pentru a asigura protecia anticoroziv prin zincare la cald. Se pot folosi i construcii sudate care vor fi protejate anticoroziv prin vopsire.Grosimea minim admis pentru materialele stlpilor este de 3,5 mm.Deplasrile la vrf limit admise ale stlpilor tubulari (cu seciune circular sau poligonal) prin aplicarea ncrcrilor normate sunt:

4% din lungimea stlpului, n cazul stlpilor de susinere i susinere n col,

2,5% din lungimea stlpului, n cazul stlpilor de ntindere, ancorai i terminali.

La stlpii metalici cu zbrele, deplasrile la vrf nu se normeaz.STLPI de betonLa alegerea betonului ca material de construcie a stlpilor liniilor aeriene de energie electric se vor avea n vedere att considerente tehnice i economice ct i impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv pe termen mediu i lung.

La construcia LEA se utilizeaz stlpi din beton armat turnat, beton armat centrifugat i beton armat STLPI DE LEMNLa liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stlpi de lemn din:

conifere (molid, brad, pin i larice) sau

a) foioase tari (stejar, gorun, garni i salcm).Lemnul utilizat la executarea stlpilor pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, se va impregna n instalaii industriale de specialitate.FUNDAII

Armturile din fundaiile de beton armat ale stlpilor LEA vor fi conectate electric (sudate) unele de altele, pentru utilizarea fundaiilor i ca prize naturale ale stlpilor.Stlpii de lemn se planteaz n pmnt prin fundaii burate.

3.1.2 MSURI DE SIGURAN I DE PROTECIE

Prin msuri de protecie se neleg, toate msurile care se iau la linia aerian de energie electric pentru funcionarea, att n regim normal, ct i n regim de avarie

La proiectarea i construirea LEA componente ale reelei electrice de transport, reea de interes naional i strategic, se vor prevedea cerine specifice pentru asigurarea securitii i proteciei fizice a LEA. Aceste cerine vor fi adaptate condiiilor concrete de amplasare a LEA i se vor fundamenta, n cadrul proiectului de ctre proiectant, pe baza unei analize de risc. Prin msuri de siguran se neleg, toate msurile care se iau att la linia aerian de energie electric, ct i la elementele nvecinate, pentru protejarea, pe de o parte, a liniei mpotriva factorilor perturbatori (aciunea agenilor chimici, cderi de copaci, alunecri de teren, schimbri de cursuri de ap etc.), iar pe de alt parte protejarea instalaiilor, construciilor etc., situate n vecintatea liniei, precum i a oamenilor i animalelor care pot veni n contact cu prile puse n mod accidental sub tensiune.

Prin nivel de izolaie mrit se nelege creterea nivelului de izolaie al liniei fa de nivelul normal de izolaie. Creterea nivelului de izolaie se poate realiza, fie prin utilizarea de izolatoare cu caracteristici electrice superioare, fie prin utilizarea de izolatoare cu aceleai caracteristici electrice i prin mrirea numrului acestora pe ramur,.Liniile aeriene de energie electric se protejeaz mpotriva loviturilor de trsnet i a supratensiunilor atmosferice.Conductoarele de protecie se leag la pmnt la fiecare stlp.Pentru protecia liniei mpotriva supratensiunilor atmosferice i pentru protecia oamenilor mpotriva tensiunilor de atingere i de pas, care apar n cazul scurtcircuitelor cu pmntul, stlpii LEA se leag la pmnt Armturile fundaiilor de beton armat ale stlpilor LEA i ale prii subterane a stlpilor din beton armat, n cazul fundaiilor burate, se consider ca prize naturale de pmnt, cu condiia ca armturile s fie conectate electric (sudate) unele de altele i s fie legate electric la conductorul de protecie, (n cazul cnd LEA este prevzut cu conductor de protecie) sau la stlpul metalic sau armtura stlpului de beton.Stlpii vor fi prevzui cu prize artificiale de pmnt, n cazul n care priza natural de pmnt nu satisface condiia de rezisten de dispersie impus.Toi stlpii LEA din zonele cu circulaie frecvent, precum i stlpii cu aparataj din zonele cu circulaie redus vor fi prevzui cu prize artificiale de pmnt pentru dirijarea distribuiei potenialelor.Prin priz de pmnt pentru dirijarea distribuiei potenialelor se nelege priza artificial de pmnt suplimentar, destinat micorrii valorilor tensiunilor de atingere, Ua, i de pas, Upas, avnd cel puin un electrod orizontal sub form de contur nchis n jurul stlpului. Aceast priz contribuie i la micorarea rezistenei de dispersie a prizei de pmnt rezultante (priza natural + priza artificial).

Tensiunile de atingere i de pas se consider n condiiile curenilor maximi de scurtcircuit cu pmntul. La execuia liniilor, verificarea valorilor rezistenelor de dispersie ale prizelor de pmnt, naturale i artificiale se face prin msurtori.

Elementele componente ale LEA trebuie verificate la efectele termice ale curenilor de scurtcircuit.

Elementele LEA care se verific la stabilitate termic n condiii de scurtcircuit sunt:

conductoarele active,

conductoarele de protecie,

lanurile de izolatoare i armturile lor,

legturile de la stlpi la conductoarele de protecie,

instalaiile de legare la pmnt ale stlpilor (att legtura la priz, ct i priza propriu-zis),

elementele metalice ale stlpilor de beton care constituie calea de trecere a curenilor de scurtcircuit.

Conductoarele active i de protecie ale LEA trebuie protejate mpotriva vibraiilor prin montarea de dispozitive antivibratoare, n urmtoarele cazuri:

n cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri peste 120 m,

n cazul traversrii rurilor mari, cu lungimea peste 100 km, indiferent de traciunea n conductoare;

n cazul folosirii conductoarelor de protecie cu fibr optic nglobat (tip OPGW);

n cazul n care experiena de exploatare impune acest lucru.

Elementele metalice ale LEA trebuie protejate mpotriva aciunii agenilor corozivi, astfel: srmele de oel din componena conductoarelor active, a conductoarelor de protecie i a ancorelor, prin zincare la cald stlpii, consolele, vrfarele i orice subansamblu metalic (se realizeaz numai din oeluri care nu sunt autoprotectoare) i prin zincare la cald sau zincare la cald i vopsire (funcie de agresivitatea zonei n care acetia funcioneaz. n cazul stlpilor aflai n exploatare, indiferent de natura oelurilor din care au fost construii i de sistemul iniial de protecie anticoroziv, refacerea proteciei anticorozive se face prin vopsire sau zincare la rece.

clemele i armturile din font sau oel din componena lanurilor de izolatoare i legturile conductoarelor de protecie, prin zincare la cald.LEA cu tensiuni peste 1 kV trebuie s fie prevzui cu plcue indicatoare de identificare i indicatoare de securitate (cu excepia stlpilor de beton ai LEA de medie tensiune care pot fi inscripionai cu vopsea).

Pe plcuele indicatoare de identificare se precizeaz i limea culoarului de trecere.

Plcuele indicatoare de identificare se monteaz cte o bucat pe fiecare stlp, pe acea fa a stlpului care este perpendicular pe aliniament, orientat spre creterea numrului de ordine al stlpilor.Prin proiectarea unei linii electrice aeriene se realizeaza dimensionarea acesteia din punct de vedere electric i mecanic. Calculul electric conduce la determinarea tensiunii liniei, seciunii economice a conductoarelor, parametrilor liniei, a pierderilor de putere i energie pe linie, iar calculul mecanic verific i dimensioneaz toate elementele liniei (cleme, conductoare, izolatoare, armturi, stlpi, fundaie).

Etapele calculului electric sunt urmatoarele;1. Alegerea tensiunii liniei2. Calculul seciunii economice a conductoarelor3. Determinarea parametrilor liniei4. Verificarea seciunii la cderile de tensiune5. Verificarea seciunii conductoarelor la nclzirea n regim de durat6. Ver ificarea seciunii conductoarelor la stabilitatea termic de scurtcircuit7. Determinarea pierderilor de putere i de energie n reelele electrice8. Determinarea consumului propriu tehnologic Etapele calculului mecanic sunt;1. Determinarea condiiilor climato-meteorologice 2. Calculul caracteristicilor mecanice ale conductorului bimetalic3. Gruparea ncrcrilor4. Determinarea ncrcrilor normate5.. Determinarea ncrcrilor unitare de calcul 6. Determinarea ncrcrilor specifice normate i de calcul7. Stabilirea traciunii n conductor8. Probleme privind alegerea i amplasarea stlpilor pe tarseu9. Determinarea deschiderii critice10..Calculul traciunilor orizontale la starea care dimensioneaz11.Determinarea temperaturii critice12.Determinarea sgeii conductorului13. Calculul lungimii conductorului14.Influena fenomenului de fluaj asupra sgeii conductoarelor15.Alegerea lanurilor de izolatoare 16.Alegerea clemelor i armturilor 3.2 LINII ELECTRICE SUBTERANE3.2.1 Terminologii, clasificare

In mediul urban,distributia energiei electrice se face de regula ,in cablu subteran. Cablurile sunt construite de obicei din: conductor, izolatie ( care poate fi individuala sau generala) si invelisuri de protectie.

Cablurile pot fi clasificate dupa : tipul constructiv, utilizare, comportarea la foc, material, tipul izolatiei.

Dupa tipul constructiv cablurile pot fi:

unifilare(monopolare) = cu un singur conductor avand sectiunea in forma de cerc,sector de cerc,poligonal, din manunchiuri.

Multiconductor(multipolar = cu mai multe conductoare

Cablu cu centura = care are fiecare faza izolata si apoi o izolatie comuna

Cablu cu camp radial = fiecare faza are izolatie proprie si un ecran individual Cablu cu camp neradial (cu ecran colectiv)

Dupa utilizare:

de energie (de forta) = cablu de 1 400 kV pentru circuite primare din sectorul de producere transport si distributie a energiei electrice.

Pentru comanda si control (circuite secundare ,de semnalizare, de comanda de masura ) de regula cu tensiuni sub 400 de V Dupa comportarea la foc:

fara intarziere la propagarea flacarii = la aparitia flacarii izolatia arde complet, se utilizeaza in general la pozarea in pamant

cu intarziere la propagarea flacarii = flacara initiala continua sa arda numai o portiune, se utilizeaza de obicei in interiorul cladirilor rezistent la foc = cablul functioneaza normal chiar si dupa un foc prelungit

Dupa material:

din cupru

din aluminiu

In Romania cablurile se prevad cu conductoare de aluminiu, cu exceptia urmatoarelor

cazuri, cand este obligatoriu a se prevedea cablu de cupru:

la alimentarea receptoarelor de importanta deosebita, de exemlu instalatii de stingerea incendiilor, circuitele vitale din centrale si statiile electrice la unele circuite din medii cu pericol de explozie

in medii corozive pentru aluminiu daca instalatiile nu se pot executa etans

la instalatiile de pe utilajele mobile macarale, poduri rulante,etc.

la instalatiile de protectie prin legare la nul sau la pamant

Dupa izolatie cablurile pot fi : cu izolatie din hartie

cu izolatie de bumbac

cu izolatie din PVC

cu izolatie din polietilena (PE) cu izolatie din polietilena reticulata (XLPE)

Se recomanda ca pentru cablurile de 1-10 kV sa se foloseasca izolatie din PVC, iar pentru

tensiuni mai mari din polietilena PE sa u polietilena reticulata XLPE. Exista in exploatare si cabluri cu izolatie din hartie uleiata ,cauciuc si iuta impregnata.

Simbolizarea cablurilor cuprinde initialele materialelor componente:

C - cablu de energie

A - conductoare din aluminiu(pentru cele de cupru fara simbol)

H - izolatie de hartie impregnata

Y - izolatie din PVC sau polietilena

P - manta de plumb

Ab armatura din benzi de hotel

I - invelis exterior din iuta

2X izolatie din polietilena reticulata

S - ecran din fire de cupru ( s = semnalizare)

De exemplu :ACHPAbI 6kV, 3x150mmp reprezinta cablu de aluminiu cu izolatia fazelor de hartie , manta din plumb, armaturi din banda de otel, invelis exterior din iuta, 6 kV si sectiunea de 150 mmp:

CYY 3x50+16 mmp reprezinta cablu din cupru cu izolatia fazelor din PVC, si invelis exterior tot din PVC, faze de 50 mmp si nul de 16 mmp (1kV).A2XSY 20 kV 1x150 mmp reprezinta cablu de aluminiu monopolar, 150 mmp, cu izolatie din polietilena reticulata si manta exterioara din PVC

Elemente componente ale cablurilor:

conductor; partea din cablu a carei functiune este de a conduce curentul , poate fi monofilar, multifilar, multifilar flexibil, profilat,conductor sub forma de sector (cand sectiunea conductorului are forma unui sector de cerc) izolatia; asigura rezistenta cablului la tensiunea de strapungere poate fi realizata prin aplicarea directa asupra conductorului, pe ecranul conductorului, prin extrudare, prin impregnare, prin infasurare, prin umplutura (pudra minerala comprimata) ecrane electrice; constituit din stratul conductor , avand functia de a impune configuratia campului electric in interiorul izolatiei. El poate permite , de asemenea realizarea unei suprafete netede la limita izolatiei. Poate fi realizat pe invelisul izolant al conductorului manta; invelis tubular continuu si uniform din material metalic sau nemetalic, aplicat de regula prin extrudare. Mantaua externa este o manta nemetalica aplicata peste un invelis , constituind protectia externa a cablului. benzi de protectie (blindaje); sunt benzi sau fire , de regula metalice, aplicate peste o manta pentru a-i permite sa suporte solicitari mecanice datorate in special presiunii interne. armatura; invelis constituit din benzimetalice sau fire metalice, destinate de regula, sa protejezecablul de efectele mecanice externe. material de umplutura ; este materialul utilizat pentru umplerea intervalelor dintre conductoare intr-un cablu multiconductor.In cea ce priveste sectiunea cablurilor, aceasta se calculeaza functie de puterea ceruta de consumator, dar se recomanda si urmatoarele sectiuni minime:

la cablurile de energie 1.5 mmp la cupru si 4 mmp la aluminiu

la cablurile de comanda 1 mmp ( se foloseste numai cupru)

circuite secundare ale transformatoarelor de curent 1,5 mmp

circuite telemecanica 0,5 mmp cupru Accesorii pentru cabluri1) Terminal ( de cablu ) este un dispozitiv instalat la extremitatea unui cablu, pentru a asigura legatura electrica cu alte parti ale unei retele si a mentine izolatia pana la punctul de conectare .

2) Terminal etans este un terminal care asigura etanseitatea la extremitatea unui cablu in raport cu mediul ambiant, si mentine daca este necesar, presiunea cablului

3) Cutia terminala este o cutie destinata protejarii extremitatii cablului

4) Manson de legatura este un accesoriu care asigura legatura intre doua cabluri pentru a forma un circuit continuu.

5) Manson mixt este un accesoriu care asigura legatura intre doua cabluri care au tipuri diferite de izolatie.

6) Manson de derivatie este un accesoriu care asigura legarea unui cablu derivat de un cablu principal.7) Manson de stopare este un manson dotat cu un dispozitiv rezistent la presiune, care permite separarea fluidelor sau materialelor izolante a doua cabluri

8) Conductor ecran face parte dintr-un circuit inchis in care pot circula curenti indusi, al caror camp magnetic se opune celui produs de curentii care circula in cabluri.

9) Compensator este un dispozitiv utilizat pentru a permite expansiunea uleiului sau a materialului de impregnare la extremitatile cablurilor.

Retele si gospodarii de cablua). Retea de cabluri este ansamblul de cabluri destinat transportului,distributiei si utilizarii energiei electrice la consumatorii industriali, similari si publici. Acestea pot fi:

-. Retele de alimentare a consumatorilor industriali si similar ( intre statia de transformare din sistem pana la statia de distributie a consumatorului;-. Retele de distributie publica ( retele din localitati, inclusiv cele de iluminat public);

-. Retele de distributie din incintele consumatorilor industriali si similari

-. Reteleinterioare ( retele amplasate in interiorul constructiilor)b). Gospodaria de cabluri este ansamblul retelelor de cabluri, inclusiv elementele de montaj, precum si instalatiile aferente de iluminat, ventilatie semnalizare, si de stingere a incendiilor, care deserveste un obiectiv industrial si care se compune din:-. retele interioare realizate in constructii speciale amenajate pentru cabluri ( poduri, tuneluri,,canale, subsoluri, puturi sau galerii de cabluri) sau incaperi tehnologice ( hale de productie, Sali de masini, Sali de cazane)

-. retele exterioare- realizate in exteriorul si anume, pe estacade, pe peretii cladirilor, in pamant, in santuri sau tuburi de protectie , in canale.

c). Fluxul de cabluri este grupul de cabluri pozat in unul din urmatoarele moduri:

- in acelasi sant, in cazul cablurilor montate in pamant;

- pe acelasistelaj,estacada , pardoseala,prete, in cazul cablurilor montate in aer liber

Constructii speciale pentru cabluri

canal de cabluri este constructia deschisa pentru cabluri, acoperita cu placi

detasabile, destinata montarii fluxurilor de cabluri de regula fara spatiu de circulatie in interiorul acesteia, prevazuta cu spatiu de montaj si exploatare; tunel ( galerie ) de cabluri este constructia inchisa pentru cabluri , de regula

subterana, destinata montarii fluxurilor de cabluri si prevazuta cu spatii de circulatie pentru pozare, intretinere si supraveghere; put de cabluri este incaperea (constructia) inchisa destinata realizarii fluxurilor verticale de cabluri.

podest de cabluri( pod fals de cabluri) este constructia deschisa acoperita cu

placi detasabile, destinata protejarii cablurilor situate deasupra planseului, astfel realizata incat sa permita circulatia deasupra constructiei precum si intretinerea si supravegherea cablurilor.

camin de tragere esteconstructia deschisa ( acoperita cu capac corespunzator) amplasata la anumite distante pe traseele de cabluri, in scopul usurarii tragerii cablurilor

camin de cablu este constructia amenajata in cadrul retelelor de cabluri pozate in pamant, destinata amplasarii mansoanelor de legatura si a mansoanelor de derivatie de pe cabluri

estacada de cabluri este constructia deschisa destinata pozarii supraterane a cablurilor. In cazul in care estacada se foloseste si pentru sustinerea d e conducte tehnologice sau de utilitati, ea se numeste estacada tehnologica sau estacada comuna.Elemente de montaj (sustinere) ale cablurilor.

a). Rastel de cablurieste elementul de sustinere a cablurilor pozate in acelas plan (orizontal, vertical sau oblic); un rastel de cabluri este constituit dintr-un sir de console metalice sau din alt material combustibil si, dupa caz , echipat cu scarite sau pat continuu pentru pozarea cablurilor, realizate din materiale incombustibile.

b). Stelaj de cabluri este ansamblul constituit din mai multe rastele de cabluri suprapuse sau alaturate.

c). Jgheab de cabluri este o constructie inchisa destinata montarii cablurilor de comanda- control, realizata din materiale incombustibile, cu posibilitati de acces la cabluri si cu iesirile de cabluri protejate mecanic, eventual si etansate

d). Placa sau paravan de protectie serveste la protejarea termica, mecanica sau impotriva arcului electric al cablurilor,ele trbuie sa fie din materiale incombustibile atunci cand nu se monteaza in pamant.

e). Tub de protectie este elementul care serveste la protejarea mecanica a cablurilor.

f). Separarea transversala rezistanta la foc este o constructie care serveste la protectia impotriva propagarii focului, fumului, gazelor si a apei, asigurand etansarea trecerii cablurilor prin elementele de constructie sau la segmentarea canalelor de cabluri.Caderi de tensiuneCaderea de tensiune pe cablu in raport cu tensiunea de utilizare nu trebiue sa depaseasca valorile maxime admise de receptoare si anume:

in cazul alimentarii directe din reteaua de joasa tensiune a furnizorului

1. pentru instalatii de iluminat se admit 3%

2. pentru instalatiile altor receptoare se admit 5%

in cazul alimentarii de la postul de transformare

1. pentru instalatiile de iluminat se admit 8 %

2. pentru instalatiile altor receptoare se admit 10 %

La dimensionarea circuitelor pentru instalatiile electrice de energie se admit caderi de tensiune superioare celor indicate mai sus in timpul pornirii motoarelor, dar nu mai mari decat cele admise de motoarele respective.

3.2.2 INSTALAREA CABLURILOR

Conditii generale

- in gospodariile de cabluri ale obiectivelor energetice, cablurile aferente fiecarui obiectiv distinct din punct de vedere functional vor fi dispuse de regula in fluxuri separate.

- Cablurile care constituie alimentarea de rezerva a fiecarui obiect distinct sau a dispozitivelor de prevenire si stingere aincendiilor vor fi dispuse in fluxuri separate fata de cele apartinand alimentarii de baza.

- Se recomanda pozarea cablurilor de comanda-controlsi de telemecanica inclusiv a celor aferente instalatiilor si dispozitivelor de prevenire si stingere a incendiilor, in fluxuri separate fata de cele ale cablurilor de energie, prcum si realizarea de fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite.- La pozarea cablurilor de energie si de comanda control se va prevedea o rezerva de cablu pentru compensarea deformarilor si pentru a permite inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor in urmatoarele cazuri:

1. la toate mansoanele cablurilor , indiferent de locul de pozare, tensiunea nominala sau tipul de cablu

2. la capetele traseului cablurilor cu tensiunea nominala de 6 kV si mai mare indiferent de tipul cablului :

3. la capetele traseului cablurilor de joasa tensiune cu izolatia din hartia impregnata

Pentru rezerve se vor prevedea urmatoarele lungimi minime:

La monsoane lungimea necesara refacerii de doua ori a mansonului respectiv

La cutii terminale , lungimea necesara refacerii o singura data a cutiei terminale

La folosirea cablurilor de energie monopolare trebuie luate urmatoarele masuri:

a). Se va asigura o distributie simetrica a sarcinilor pe cele trei faze

b). Pozarea celor trei faze se va face , de regula in triungi

c). Cablurile nu se vor monta individual in tuburi feromagnetice si nu se vor incastra in beton cu armaturi ce formeaza spire inchise in jurul fiecarei faze;

d). In cazul in care pentru asigurarea unei capacitati mari de transport se folosesc mai multe legaturi in paralel, se vor grupa impreuna cate trei cabluri apartinand unr faze diferite si se vor distanta grupele intre ele; in cazul fiecarei grupe se va proceda la transpunerea fazelorintre ele pe intervale egale;

e). De regula ecranele metalice ale cablurilor vor fi legate intre ele si la pamant in ambele capete ( fac exceptie cazurile in care ecranele nu sunt stabile termic la curentii homopolaride scurtcircuit, cand se admite legarea lor la pamant numai la un singur capat.)

f). Razele minime de curbura ale cablurilor , ce trbuie respectate la manevrare si la fixare se indica de catre fabrica producatoare;

g). Liniile de cabluri trebuie sa fie protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee.

h). Nu se admite montarea cablurilor care alimenteaza consumatori vitali direct pe elementele combustibile ale constructiilor.Pentru alte cazuri, cablurile se vor monta interpunand materiale incombustibile intre cablu si materialul combustibil. In acest sens se pot folosi:

- straturi incombustibile ( din zidarie,beton, tencuiala de minim 1 cm grosime sau placi de azbest de minim 0,5 cm grosime) cu latime ce depaseste cu cel putin 3 cm periferia cablurilor.

- cablurile se monteaza pe elemente din material incombustibile care distanteaza cablurile la cel putin 3 cm fata de materialul combustibil

j). Pozarea cablurilor se va face numai in conditiile in care temperatura mediului ambiant este superioara limitelor minime (+ 5 gradeC), altfel cablurile trebuie incalzite.

Instalarea cablurilor in aer

Distantele de rezemare si fixare a cablurilor intre doua puncte succesive nu va depasi urmatoarele valori:

1. cablu nearmat montaj orizontal 50 cm

2. cablu nearmat montaj vertical 100 cm

3. cablu armat montaj orizontal 80 cm

4. cablu armat montaj vertical 150 cm

La trecerea cablurilor prin plansee sau la trecerea din pamant in aer cablurile trbuie protejate dupa cum urmeaza: 0.5 m in spatii de productie , in cazul utilizarii cablurilor armate

2 m in spatii de productie in cazul utilizarii unor cabluri nearmate

In cazul instalarii cablurilor pe estacade comune, se vor prevedea masuri de protejare

a cablurilor pozate sub conducte in dreptul ventilelor, purjelor, flanselor, precum si in zona de mufare a cablurilor.

Instalarea cablurilor in pamant

Adancimea de pozare a cablurilor in santuri in conditii normale nu va fi mai mica de

- la cabluri pana la 20 kV inclusiv ( 0,7.0,8 ) m

Adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiune si posturi de transformare pe portiuni scurte sub 5 m.

Cablurile se pozeaza in santuri intre doua straturi de nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se monteaza un dispozitiv avertizor( benzi avertizoare) si pamant rezultat din sapatura ( din care s-a indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor ).

Se admite acoperirea cablurilor din sant cu pamant prelucrat ( selectionat din stratul superficial al taluzului, astfel incat granulatia sa nu depaseasca 30 mm, fara pietre bolovani sau alte corpuri straine) si compacte prin burare pana se obtine o grosime de 10-15 cm si o suprafata neteda ; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi de asemenea , bine compactat prin burare.

Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in situatiile in care este necesara o protectie mecanica suplimentara , deasupra mansoanelor , sau in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate.

In orase si in zonele locuite , retelele de cabluri trebuie pozate , de regula pe partea necarosabila a strazilor ( sub trotuare) sau in anumite conditii , in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate in zona carosabila a strazii trebuie sa aiba protectie mecanica corespunzatoare.

Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare dinspre partea cu cladiri inspre zona carosabila este;

cabluri de distributie de joasa tensiune

cabluri de distributie de medie tensiune

cabluri fir pilot pentru telemecanica

cabluri de iluminat public

Dupa pozare , pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor obiectivelor industriale se vor trce orice modificari de traseu fata de proiect.3.3 ZONE DE PROTECIE I ZONE DE SIGURAN PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE , CULOARE DE TRECERE (DE FUNCIONARE)Se definesc urmatoarele notiuni:

Culoar de trecere a liniei electrice aeriene

Suprafata terestra situata de-a lungul liniei electrice aeriene si spatiul aerian de deasupra sa, Tn care se impun restrictii si interdictii din punctul de vedere al coexistentei liniei cu elementele naturale, obiectele, constructiile, instalatiile; culoarul de trecere include zona de protectie si zona de siguranta a liniei

Distanta de protectieDistanta minima care delimiteaza zona de protectie a capacitatii energetice, masurata, in proiectie orizontala, de la limita sa exterioara, de o parte si de alta sau Tmprejurul acesteia

Distanta de sigurantaDistanta minima care delimiteaza zona de siguranta a capacitatii energetice, masurata fn proiectie orizontala sau verticals Tntre limita exterioara a acesteia si punctul eel mai apropiat al unei instalatii sau constructii; distanta de siguranta cuprinde si distanta de protectie

Riscuri rezultate ca urmare a unor activitati umanePosibila periclitare a unei capacitati energetice ca urmare a unor activitati umane, cum ar fi: producerea de alunecari de teren din cauza unor defrisari, producerea de surpari din cauza unor escavari etc.

Riscuri naturale

Posibila periclitare a unei capacitati energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocari de stanci, torente, avalanse de zapada sau datorita unor particularitati ale terenului pe care aceasta este construita: nisipuri miscatoare, zona mlastinoasa, zona cu ape subterane etc.

Riscuri pentru siguranta persoanelor si a bunurilor din apropierea capacitatii energeticPosibila periclitare a persoanelor si a bunurilor din apropierea unei capacitati energetice, ca urmare a producerii unor accidente functionale de tipul: explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiatii, electricitate statica, ruperea unor cai de curent care poate conduce la electrocutare, raspandirea de reziduuri nocive (cenusa, ape poluante, gaze de ardere), ruperea si/sau proiectarea la distanta a unor parti de construct!! sau instalatii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construct!! hidrotehnice

Riscuri tehnologice

Posibila periclitare a unei capacitati energetice determinate de procese industrials sau agricole care prezinta pericol de incendiu, explozie, radiatii sau poluare peste limitele admise

Zona de protectie aferenta capacitatii energetice

Zona adiacenta capacitatii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsa in spatiu, in care se instituie restrictii privind accesul persoanelor si regimul constructiilor; aceasta zona se instituie pentru a proteja capacitatea energetica si pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare si mentenanta

Zona de siguranta aferenta capacitatii energetice

Zona adiacenta capacitatii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsa in spatiu, in care se instituie restrictii si interdict!!, in scopul asigurarii functionarii normale a capacitatii energetice si pentru evitarea punerii in pericol a persoanelor, a bunurilor si a mediului din vecinatate; zona de siguranta cuprinde si zona de protectie

Zona de siguranta comuna

Zona unde pot coexista mai multe obiective care nu impieteaza unul asupra celuilalt nici in ceea ce priveste siguranta in functionare si nici privitor la exploatarea si mentenanta acestora

Prin delimitarea zonelor de protectie ale capacitatilor energetice se asigura:

- exploatarea corespunzatoare a capacitatilor energetice;

- mentenanta capacitatilor energetice;

- minimizarea expunerii capacitatilor energetice la: riscuri tehnologice, riscuri rezultate ca urmare a unor activitati umane, riscuri naturale.

Prin delimitarea zonelor de siguranta ale capacitatilor energetice se urmareste minimizarea riscurilor pentru siguranta persoanelor si a bunurilor din apropierea capacitatii energetice.

Delimitarea zonelor de siguranta ale capacitatilor energetice se face tinandu-se seama de cerinte privind siguranta unor obiective invecinate cu capacitatile energetice, si anume:

- cerinte privind protectia fondului forestier;

- cerinte privind siguranta si protectia infrastructurii feroviare;

- cerinte privind regimul drumurilor;

- cerinte privind protectia albiilor, a malurilor si a lucrarilor de gospodarire a apelor, altele decat cele aferente amenajarilor hidroenergetice;

-reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public;

-cerinte privind stabilirea zonelor de protectie si a zonelor de siguranta pentru instalatiile tehnologice componente ale Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului;

- cerinte privind stabilirea zonelor de protectie si de siguranta pentru obiective din sectorul gazelor naturale;

In vederea minimizarii expunerii capacitatilor energetice, respectiv a vecinatatilor acestora, la riscurile precizate anterior, delimitarea zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice se face avandu-se in vedere:

- caracteristicile tehnice si constructive specifice fiecarei capacitati energetice sau componentelor acesteia, stabilite prin proiecte, aprobari, acorduri si avize;

- gradul de rezistenta la foc a constructiilor, instalatiilor si depozitelor;

-categoria de pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor; clasele de importanta a constructiilor;

-clasele de periculozitate a materialelor si substantelor depozitate;

clasele de rise seismic ale constructiilor;

- zonarea mediilor cu pericol de explozie; - cerinte de protectie a muncii;

- cerinte de protectie sanitara;

- asigurarea stabilitatii terenului pe care se amplaseaza capacitatea energetica. cerinte privind stabilirea zonelor de siguranta ale terenurilor aeronautice.

Principalele capacitati energetice pentru care se stabilesc zone de protectie si zone de siguranta sunt:

centrale termoelectrice, inclusiv centrale electrice in cogenerare (de termoficare);

- centrale hidroelectrice;

- centrale nuclearelectrice, parte clasica (obiecte pentru care zonele de protectie si de siguranta depasesc limita zonei de excludere stabilita in jurul fiecarui reactor nuclear, conform cu normele de securitate nucleara);

- centrale eoliene;

- statii electrice de conexiune/transformare de inalta tensiune;

- posturi electrice de transformare;

- linii electrice aeriene; - linii electrice in cablu.

Pentru o statie electrica de conexiune/ transformare zonele de protectie si de siguranta se stabilesc dupa cum urmeaza:Zona de protectie este delimitata de imprejmuirea instalatiilor, echipamentelor si a anexelor tehnologice ale acestora.

Zona de siguranta a statiei electrice, tinandu-se seama de tensiunea cea mai inalta a acesteia, se stabileste astfel:

a)pentru o statie electrica cu tensiunea cea mai inalta de 110 kV:

(i) cand statia este de tip exterior, este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 20 m de imprejmuirea statiei, pe fiecare latura a acesteia;

(ii) cand statia este de tip interior, este delimitata de suprafata construita a statiei;

b)pentru o statie electrica cu tensiunea cea mai inalta de 200 kV, respectiv de 400 kV, este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 35 m de imprejmuirea statiei, pe fiecare latura a acesteia.

Precizare;

Zona de siguranta stabilita in conditiile pet. 2 lit. a) (i) (pentru statii electrice cu tensiunea cea mai inalta de 110 kV, de tip exterior) se poate diminua in cazul vecinatatii cu cladirile nelocuite si depozitele avand categoria de pericol de incendiu D sau E si avand gradul de rezistenta la foc I sau II, care se pot amplasa, cu acordul titularului de licenta/proprietarului statiei cu tensiunea cea mai inalta de 110 kV, la distanta minima de 10 m de imprejmuirea statiei.

Pentru un post de transformare zonele de protectie si de siguranta se stabilesc dupa cum urmeaza:

1.Zona de protectie, tinandu-se seama de tipul constructiv al postului, se stabileste astfel:

pentru posturi aeriene pe stalpi zona de protectie este delimitata de conturul fundatiei stalpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate;

pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de sectionare ingradite, zona de protectie este delimitata de ingradire;

pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de sectionare Tn constructie zidita sau construita din alte materiale (cabine metalice), supraterane, zona de protectie este delimitata de suprafata construita, respectiv de suprafata fundatiei (atunci cand aceasta depaseste conturul cabinei metalice), extinsa cu cate 0,2 m pe fiecare latura;

pentru posturi de transformare subterane, zona de protectie este egala cu proiectia pe sol a perimetrului incaperii postului.

2.Zona de siguranta, tinandu-se seama de tipul constructiv al postului, respectiv al echipamentului cu care acesta este echipat, se stabileste astfel:

pentru posturi de transformare dotate cu echipament cu ulei, de tip aerian, respectiv pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de sectionare amplasate la sol, ingradite, zona de siguranta este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 20 m de la limita zonei de protectie;

pentru orice tip de post de transformare, punct de alimentare, cabina de sectionare, prevazuta cu echipament uscat, zona de siguranta coincide cu zona de protectie;

pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de sectionare supraterane, amplasate in cabina metalica, in constructie zidita/in anvelopa de beton sau inglobate in cladiri, precum si pentru posturi subterane, prevazute cu echipament cu ulei sau uscat, zona de siguranta coincide cu zona de protectie;

Precizare;Zona de siguranta, respectiv distanta de siguranta stabilita in conditiile pct. 2 lit. a), se poate modifica, cu acordul titularului de licenta/proprietarului postului, in cazul vecinatatii cu construct!! avand gradul de rezistenta la foc, respectiv cu categoria de pericol de incendiu, conform tabelului 3.2:

Tabelul 3.2Grad de rezistenta la foe al constructiilor vecineDistanta de siguranta (m) in raport cu construct!! avand categoria de pericol de incendiu

ABCDE

1, II201210

III1)1412

IV, V1)1614

11 Se stabilesc pe baza unui studiu de rise.

. (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei. Distanta de protectie/de siguranta reprezinta latimea culoarului de trecere al liniei.(2)Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

24 m pentru LEA cu tensiuni Tntre 1 si 110 kV;

37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;

75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;

81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.

(3)Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau dublu circuit, construita pe teren impadurit, are valorile:

32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;

54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;

81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.

Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, In culoare amplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora, in conditiile precizatein NTE_ 003/04/00.

In conditiile prevazute la alin. (3), distanta pe verticala dintre conductorul eel mai apropiat de arbori si varful arborilor, inclusiv o crestere previzibila pe o perioada de 5 ani incepand de la data punerii in functiune a liniei, trebuie sa fie de eel putin:

1 m pentru LEA cu tensiune de 20 kV;

4 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

5 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;

6 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;

9 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.

Mentinerea culoarului de trecere al liniei prin paduri se realizeaza prin defrisari periodice, programate de detinatorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

Zonele de siguranta comune pentru liniile electrice aeriene si obiectivele invecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distantelor de siguranta prezentate in anexele nr. 4a si 4b. La traversari ale obiectivelor de catre LEA se vor lua masuri de siguranta si protectie privitoare la aceasta, conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Pentru liniile electrice in cablu zona de protectie si zona de siguranta se stabilesc astfel:

In cazul instalarii aeriene,

in interiorul sau in exteriorul unei cladiri, zonele de protectie si de siguranta se stabilesc dupa cum urmeaza:

a)in interiorul cladirilor:

zona de protectie si zona de siguranta coincid si sunt delimitate la distantele minime tehnologice normate pentru canalele de cabluri si pentru culoare de acces;

zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice in vecinate se stabileste prin respectarea distantelor minime prezentate n anexa nr. 5a;

b)in exteriorul cladirilor:

zona de protectie si zona de siguranta coincid cu suprafata exterioara a cablului;

zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice sau cu cai de transport ori de acces se stabileste prin instalarea cablurilor fie pe constructii special amenajate, fie pe elemente de constructie cu alta destinatie decat montarea cablurilor; se respecta, acolo unde este cazul,distantele minime prezentate in anexa nr. 5a.

In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie sau/si joasa tensiune:

zona de protectie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8 m; in plan vertical zonele de protectie si de siguranta ale traseului de cabluri se delimiteaza prin distanta (adancimea) de pozare in valoare de eel putin 0,8 m;

zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice in vecinate se stabileste prin respectarea distantelor minime prezentate in anexa nr. 5b.

in cazul instalarii in elemente prefabricate din beton:

a)zona de protectie a traseului de cabluri are latimea egala cu latimea elementului prefabricat si, in functie de tensiunile nominate, are valorile urmatoare:

pentru cabluri de medie tensiune are latimea de 1 m si adancimea de eel putin 1 m;

pentru cabluri de 110 kV are latimea de 1 m si adancimea de eel putin 1,3 m;

b)zona de siguranta a traseului de cabluri are latimea de 0,5 m de la limita zonei de protectie, in plan orizontal si in adancime.

In cazul instalarii libere a cablurilor sub apa (subtraversari de rauri, canale navigabile, lacuri) zonele de protectie si de siguranta coincid si sunt simetrice, in plan orizontal, cu cablul, avand o latime (culoar) de 200 m (cate 100 m de fiecare parte a cablului).Se detaliaza urmatoarele notiuni:Categorie de pericol de incendiu a unei construct!!:

notiune prin care se caracterizeaza riscul de incendiu al unei incaperi, compartiment sau constructii de productie si/sau depozitare, in functie de proprietatile fizico-chimice ale materialelor prelucrate sau depozitate; se definesc 5 categorii de pericol de incendiu, dupa caracteristicile substantelor si ale materialelor utilizate, prelucrate sau manipulate, care determine incadrarea:

A: substante a caror aprindere sau explozie poate sa aiba loc in urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa ori cu alte substante sau materiale; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor pana la 28C, gaze sau vapori cu limita inferioara de explozie pana la 10%, atunci candacestea pot forma cu aerul amestecuri explozive de la A si B (rise foarte mare de incendiu) pana la E (rise mic de incendiu);

B: lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsa Tntre 28C100C, gaze sau vapori cu limita inferioara de explozie mai mare de 10%, atunci cand acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive;

C: substante si materiale combustibile solide: lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100C;

D: substante sau materiale incombustibile in stare fierbinte, topite ori incandescente, cu degajari de caldura radianta, flacari sau scantei; substante solide, lichide ori gazoase ce se ard in calitate de combustibil;

E: substanje sau materiale incombustibile in stare rece ori materiale combustibile in stare de umiditate inaintata (peste 80%) astfel meat posibilitatea aprinderii lor este exclusa.

Clasa de importanta a unei constructii: criteriu de caracterizare a unei constructii din punctui de vedere al necesitatii asigurarii functionalitatii in timpul unui cutremur si imediat dupa aceea; conform acestui criteriu cladirile se impart in 4 clase de importanta:

clasa I cuprinde construct.ii de importanta vitala pentru societate, a caror functionalitate, in timpul unui cutremur si imediat dupa acesta, trebuie sa se asigure integral; cuprinde spitale, statii de salvare, statii de pompieri, cladiri pentru comunicatii de interes national, unitati de producere a energlei din sistemul national etc.;

clasa II cuprinde constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor, avandu-se in vedere consecintele acestora; cuprinde scoli, crese, gradinite, camine de batrani, cladiri cu sali de spectacole artistice si pentru manifestari sportive, cladiri cu instalatii industrials care prezinta riscuri de incendii sau degajari de substante toxice, depozite de stricta necesitate pentru aprovizionarea populatiei;

clasa III cuprinde construct!! de importanja normala, cum ar fi: cladiri de locuit (blocuri), hoteluri, constructii industrial si agrozootehnice curente;

clasa IV cuprinde constructii de importanta redusa: cladiri de locuit cu parter si etaj, constructii agrozootehnice de importanta redusa etc.

Clasa de rise seismic: notiune care caracterizeaza o constructie aflata pe un amplasament, din punctul de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice acelui amplasament; se definesc 4 clase de rise seismic:

a)clasa Rs I corespunde constructiilor cu rise ridicat de prabusire la cutremure avand intensitatea corespunzatoare zonelor seismice de calcul;

b)clasa Rs II corespunde constructiilor la care probabilitatea de prabusire este redusa, dar la care sunt asteptate degradari structurale majore la incidenta cutremurului de proiectare;

c)clasa Rs III corespunde constructiilor la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante;

d)clasa Rs IV corespunde constructiilor la care raspunsul seismic asteptat este similar celui corespunzator constructiilor noi, proiectate pe baza prescriptiilor in vigoare.

Clasa de periculozitate a materialelor depozitate: notiune ce caracterizeaza aportul materialelor depozitate intr-o incapere la aparitia si dezvoltarea unui incendiu, precum si sensibilitatea acestora la efectul unui incendiu; se definesc 5 clase de periculozitate:

-clasa P1, fara periculozitate; cuprinde, de exemplu, materiale incombustibile care nu pot da nastere la reactii periculoase (minereuri, produse si piese metalice, fructe, legume, carne, fara ambalaje);

-clasa P2, cu periculozitate redusa; cuprinde, de exemplu, materiale si obiecte care se aprind greu, au o viteza redusa de ardere sau incombustibile in ambalaje combustibile;

-clasa P3, cu periculozitate medie; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 si P2 ambalate in cutii de carton, materiale cu combustibilitate medie, lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100C, in ambalaje incombustibile care pot fi introduse incutii de carton etc.;

-clasa P4, cu periculozitate mare; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 P3 in ambalaje din material plastic spongios, materiale combustibile cu viteza mare de ardere, materiale si produse care sub efectul temperaturii degaja cantitati importante de gaze corozive, lichide combustibile din clasa P3 Tn ambalaje combustibile etc.;

-clasa P5, cu periculozitate deosebit de mare; cuprinde, de exemplu, materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatura normala, materiale care la contactul cu alte materiale pot da nastere la reactii explozive, materiale susceptibile sa se autoaprinda, materiale care sub efectul caldurii degaja cantitati mari de gaze combustibile sau toxice, recipiente cu gaze comprimate etc.

Categoric seismica a instalatiilor si a echipamentelor:

notiune ce caracterizeaza instalatiile si echipamentele pe baza exigentelor de functionare si comportare Tn timpul unui cutremur si dupa cutremur; se definesc 5 categorii seismice ale instalatiilor si echipamentelor:

categoria A: cuprinde instalatii/echipamente cu rol numit ,,critic" in cadrul sistemului, necesare functionarii obiectivelor esentiale pentru mentinerea vietii sau a obiectivelor a caror iesire din functiune poate afecta direct functionarea altor instalatii/echipamente ncritice";

categoria B: cuprinde instalatii/echipamente cu rol numit ,,de sustinere", necesare pentru mentinerea functionarii altor instalatii/echipamente cu importanta semnificativa;

categoria C: cuprinde instalatii/echipamente cu rol numit nde sustinere", necesare functionarii prelungite a unor objective, prin puneri periodice in functiune;

categoria D: cuprinde instalatii/echipamente cu rol numit nde sustinere", si anume: sisteme, instalatii sau echipamente portabile;

categoria E: cuprinde instalatii/echipamente incadrate ca diverse", si anume: sisteme, instalatii sau echipamente de uz curent sau altele similare acestora.

Grad de rezistenta la foc: capacitate globala a unei constructii de a raspunde la actiunea unui incendiu; se definesc 5 grade de rezistenta la foe, cu durate diferite pentru tipuri de elemente de constructii:

gradul I: principalele elemente de constructie sunt incombustibile (combustibilitate CO);

gradul II: principalele elemente de constructie sunt practic neinflamabile (combustibilitate C1);

gradul III: principalele elemente de constructie sunt greu inflamabile (combustibilitate C2);

gradul IV: principalele elemente de constructie sunt mediu inflamabile (combustibilitate C3);

gradul V: principalele elemente de constructie sunt usor inflamabile (combustibilitate C4).

Zona cu pericol de explozie: spatiul in care, in conditii normale de functionare, se pot acumula accidental sau permanent gaze, vapori de lichide inflamabile ori praf in cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive in amestec cu aerul; acestea se clasifica astfel:

zona ,,0" in care atmosfera exploziva este prezenta permanent sau pe perioade lungi de timp, respectiv pe perioade scurte, care se repeta cu o frecvenfa ridicata, in conditii normale de functionare; acest spatiu cuprinde in esenta interiorul rezervoarelor sau al aparatelor (mai mult de 1.000 de ore pe an);

zona ,,1" in care atmosfera exploziva de gaze sau de vapori poate sa apara intermitent ori periodic, in conditii normale de functionare (intre 101.000 de ore/an); acest spatiu cuprinde perimetrul mai apropiat din jurul zonei ,,0", imprejurul gurilor de umplere si golire a aparatelor si conductelor usor deteriorabile din sticla, ceramica, la presetupe insuficient de etanse;

zona ,,2" in care atmosfera exploziva de gaze, vapori poate sa apara numai accidental sau in caz de avarie si pentru o perioada scurta de timp (maximum 10 ore/an); acest spatiu cuprinde, de exemplu, spatiile care inconjoara zonele ,,0" si ,,1", spatiile din jurul flanselor cu garnituri plane de constructie obisnuita la conducte, m fncaperi fnchise.

3.4 CONDIII DE COEXISTEN A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTE, CONSTRUCII, INSTALAII ETC. DIN VECINTATE

3.4.1 Traversri i apropieri fa de ci ferate

Traversrile cu LEA peste ci ferate, n zona staiilor cilor ferate, a depourilor de locomotive i a atelierelor de material rulant, nu se admit dect n cazuri excepionale i numai cu acordul organelor competente.La traversrile LEA peste ci ferate, n locurile marcate prin pori de gabarit, se vor respecta urmtoarele distane minime, msurate ntre conductorul LEA, la sgeata sau deviaia maxim i poarta de gabarit:

1 kV ( Un ( 20 kV( 3,00 m;

20 kV ( Un ( 100 kV( 3,00 m;3.4.2 Traversri i apropieri fa de drumuria) Din punctul de vedere al destinaiei:a) drumuri publice - obiective de utilitate public destinate transportului rutier n scopul satisfacerii cerinelor economiei naionale, ale populaiei i de aprare a rii;

b) drumuri de utilitate privat - servesc activitilor economice (forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice etc., de acces n incinte, din incinte, organizare de antier).

a) Din punctul de vedere funcional i administrativ teritorial:

1) drumuri de interes naional (aparin proprietii publice i asigur legtura capitalei cu reedinele de judee, legturile ntre acestea, precum i cu rile vecine) pot fi:

autostrzi;

drumuri naionale europene (E);

drumuri naionale principale;

drumuri naionale secundare.

2) drumuri de interes judeean (aparin proprietii publice a judeului i asigur legturile ntre reedinele de jude i reedinele de comune, municipii, orae, porturi, aeroporturi, obiective legate de aprare, turistice etc., precum i ntre orae i municipii);3) drumuri de interes local (aparin proprietii publice a unitii administrative pe teritoriul creia se afl) pot fi:

drumuri comunale (leag reedina de comun i satele componente, oraele i satele componente);

drumuri vicinale (deservesc proprieti, fiind situate la limita acestora);

strzi (drumuri publice din interiorul localitii, indiferent de denumire: strad, bulevard, osea, alee etc.).

La traversrile LEA peste drumuri, n locurile n care exist pori de gabarit, pori purtnd indicatoare de circulaie etc., se vor respecta urmtoarele distane minime, msurate ntre conductorul LEA, la sgeata sau deviaia maxim i structura porii:

1 kV ( Un ( 20 kV( 2,00 m;

20 kV ( Un ( 110 kV( 3,00 m;

Fig.3.3

Tabel 3.4

Elemente de gabarit ale drumurilor

3.4.3 Traversri i apropieri fa de cldiriCldirile se mpart n:

1) Cldiri locuite, categorie n care sunt cuprinse:

cldiri industriale;

cldiri de locuit;

cldirile anexe ale gospodriilor situate n perimetrul circulat al curilor.

2) Cldiri nelocuite, categorie n care sunt cuprinse cldirile izolate de importan secundar, situate n afara perimetrului circulat al curilor (garajuri, cotee, hambare, magazii, gherii etc.) i care nu sunt destinate adpostirii permanente de oameni i animale.

Prin traversarea unei LEA peste o cldire se nelege situaia n care conductorul LEA, n poziie normal sau la deviaia maxim, se gsete deasupra perimetrului cldirii

Toate celelalte cazuri de vecintate a unei LEA cu o cldire sunt considerate apropieri.

Se vor evita, pe ct posibil, traversrile LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste cldiri locuite sau nelocuite.

Traversarea peste cldirile locuite se poate admite numai n cazuri obligate, cu acordul conducerii tehnice a operatorului de reea i cu respectarea urmtoarelor msuri suplimentare:

tensiunea LEA trebuie s fie mai mare sau egal cu 110 kV;

nvelitoarea acoperiului cldirii trebuie s fie neinflamabil; n cazul nvelitorilor metalice este necesar legarea lor la pmnt.

Se va evita amplasarea stlpilor LEA cu tensiuni de 110 kV i mai mult n interiorul perimetrului circulat al curilor. n cazuri obligate aceste amplasri sunt admise cu acordul proprietarului, n condiiile legii.Se interzic traversrile LEA peste depozite deschise de substane inflamabile, precum i peste depozite nchise de substane cu pericol de explozie i incendiu.

Se interzice traversarea cu LEA peste aeroporturi.Se interzic traversrile LEA peste instalaiile de telecomunicaii prin nalt frecven (radio, televiziune etc.).3.4.4 Traversri i apropieri fa de terenurile de sportSe interzic traversrile LEA peste terenurile de sport omologate.3.4.5 Traversri i apropieri fa de parcaje auto construite pe platforme n aer liber

Traversrile peste parcaje auto construite pe platforme n aer liber se evit. 3.4.6 MSURI PRIVIND PROTECIA MEDIULUIMsurile privind protecia mediului au n vedere urmtoarele:

- impactul asupra aezrilor umane;

- ocuparea terenului (fundaii stlpi, trasee);

- impactul asupra rezervaiilor naturale i culturale;

- afectarea vegetaiei (prin defriri, prin poteniale incendii); - afectarea peisajului (impactul vizual);

- cmpul electromagnetic;

- traversarea apelor;

- impactul asupra psrilor (mai ales n zonele de migraii);

- impactul asupra aparatelor de zbor la joas altitudine;

- impactul chimic (vopsele, solventi, ulei etc.);

- depozitarea deeurilor;

- emisii n atmosfer (mijloace auto / centrale termice la organizri de antier, ozon i oxizi de azot prin efect corona);

- zgomotul (generat de linie la nalt tensiune, generat la construcie / montaj;

- monitorizarea impacturilor asupra mediului pe durata exploatrii.3.5 Exploatarea si intretinerea liniilor electrice de inalta tensiuneSe definesc urmatoarele notiuni specifice acestui subcapitolControl periodic

Ansamblul lucrrilor de control i inspecii periodice executate n scopul depistrii defectelor incipiente din instalaii, n vederea remedierii operative pentru prevenirea incidentelor i deranjamentelor. Acest control furnizeaz informaiile necesare pentru pregtirea lucrrilor de mentenan preventiv (RT i R). Controlul se efectueaz de regul fr scoaterea de sub tensiune a instalaiilor.

Exploatare

Ansamblu de operaii (manevre) executate pentru asigurarea adaptrii continue la cerere a producerii, transportului, distribuiei i furnizrii de energie electric i/sau termic, n condiii corespunztoare tehnico-economice i de siguran

Not: Personalul de exploatare execut, pe lng manevre n instalaii, activiti de monitorizare, testare, dar, n funcie de decizia conducerii, poate executa i alte activiti de mentenan.

Intervenie accidental

Lucrri de mentenan corectiv de volum redus care se execut operativ de ctre formaiile centrelor de exploatare ale SDEE. Acestea sunt lucrri minim necesare pentru repunerea n funciune a instalaiilor scoase din funciune ca urmare a incidentelor i deranjamentelor. Caracteristica interveniilor accidentale este legat de faptul c ele trebuie s asigure alimentarea cu energie electric a consumatorilor conform prevederilor din standardul de performan pentru activitatea de distribuie. Atunci cnd nu se poate realiza remedierea n soluie definitiv, acest lucru se va realiza prin programarea cu prioritate a lucrrilor de reparaii accidentale. Lucrrile de intervenie accidental sunt urgente i nu se pot amna.

Inspecie periodic

Ansamblu de lucrri ce include de la vizite curente n instalaii, fcute de conducerea obiectivului energetic, pn la inspecii multidisciplinare atunci cnd acestea devin necesare n baza concluziilor rezultate n urma unei vizite curente. Lucrri curente

Lucrri de mentenan care se execut imediat ce s-a identificat necesitatea lor, fr s fie necesar un document prin care acestea s fie iniiate i fr s fie necesar o aprobare formal

Lucrri minore

Lucrri de mentenan executate n baza unei cereri formale dar care nu necesit instruciuni detaliate de lucru sau controale speciale i nu au impact asupra exploatrii sau a resurselor i termenelor angajate pentru alte lucrri

Lucrri operative

Ansamblul de activiti legat de supravegherea instalaiilor, lucrri de mentenan minor lucrri curente i lucrri minore, probe funcionale, testri, monitorizri, urmrirea lucrrilor de mentenan i dezvoltare/modernizare executate de SISE i teri, recepii i puneri n funciune. Aceste activiti sunt prestate de regul de formaiile de exploatare. MentenanAnsamblul tuturor aciunilor tehnice i organizatorice care se execut asupra SISC aflate n exploatare i care sunt efectuate pentru meninerea sau restabilirea strii tehnice necesare ndeplinirii funciilor pentru care au fost proiectate

Mentenan bazat pe stare

Ansamblu al activitilor de determinare/prognozare a strii tehnice a SISC i a lucrrilor de meninere/restabilire a performanelor, care rezult ca necesare n urma desfurrii acestor activiti

Mentenan bazat pe timp

Ansamblu al lucrrilor periodice executate indiferent de starea tehnic constatat a SISC, prin care se menin/restabilesc performanele acestora.

Mentenan corectiv

Ansamblul lucrrilor de mentenan care se efectueaz n scopul readucerii SISC n stare de a-i putea ndeplini funciile pentru care au fost proiectate:

- dup producerea unui defect;

- dup o ntrerupere voit a misiunii SISC atunci cnd este iminent producerea unui defect a crui apariie nu a putut fi prevzut.

Not: Mentenana corectiv presupune lucrri de reparaii i intervenii accidentale.Mentenan preventiv

Ansamblu al lucrrilor de mentenan care se efectueaz la intervale de timp predeterminate sau corespunztoare unor criterii predeterminate pentru prevenirea defectrii SISC sau pentru reducerea probabilitii de evoluie n timp a unor defeciuni

Mentenan predictiv

Ansamblu al lucrrilor de mentenan preventiv prin care se monitorizeaz, se stabilete tendina de evoluie i se analizeaz parametrii caracteristici de performan sau proprietile SISC care dau indicii privind reducerea performanelor sau apariia iminent a defectelor

ModernizareAnsamblu de lucrri prin care, fr a interveni asupra tehnologiilor utilizate n cadrul SISC, se nlocuiesc elementele uzate moral i/sau fizic cu elemente noi, cu performane superioare sau se adaug astfel de elemente cu scopul de a crete performanele i rentabilitatea SISC peste nivelul iniial precizat n proiectul aprobat.

Note:

1). Performanele la care face referire definiia pot fi, de exemplu calitatea i capacitatea produciei, durata de via, costurile de exploatare, eficiena energetic, iar pentru construcii gradul de confort i ambient, gradul de izolare termic.

2). Lucrrile de modernizare nu constituie lucrri de mentenan ntruct, spre deosebire de acestea,

asigur obinerea de venituri suplimentare substaniale fa de cele realizate cu mijloacele fixe iniiale;

reduc substanial cheltuielile de exploatare - mentenan;

conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.

Program de asigurare a mentenanei

Ansamblu al msurilor organizatorice, responsabilitilor, procedurilor i resurselor prin care se pun n practic orientarea i obiectivele generale de mentenan ale unei capaciti energetice.

Revizie tehnic

Lucrri de mentenan preventiv care cuprind ansamblul de lucrri care se execut periodic n scopul asigurrii continuitii n funcionarea SISC prin verificri, reglaje, msurtori, ncercri, curire i vopsitorie, eliminarea unor defeciuni prin nlocuirea unor piese i subansamble etc. Lucrrile aferente RT sunt impuse de prevederile furnizorilor, de normele de electrosecuritate, de starea tehnic i deficientele constatate n urma controalelor periodice, de rezultatele metodelor moderne de diagnosticare i/sau de interpretarea unor msurtori ale mrimilor electrice.Reparaie

Lucrare de mentenan prin care se elimin un anumit defect, detectat la SISC, astfel nct acestea s poat fi readuse n starea normal de funcionare.

sunt lucrri care restabilesc starea tehnic iniial a mijlocului fix prin nlocuirea sau repararea componentelor uzate. Ele nu au periodicitate prestabilit i plafon valoric. Se programeaz n funcie de starea tehnic a instalaiei, la necesitate. Componentele iniiale uzate care nu se mai fabric se vor nlocui cu componente similare, aflate n producie curenta.Reparaie accidental

Reparaie efectuat n situaii de urgen, folosind metode adecvate i acceptabile de lucru pentru eliminarea defectelor i restabilirea strii tehnice iniiale a SISC. Se execut n cadrul activitii de mentenan corectiv pentru repunerea n funciune a instalaiilor scoase din funciune ca urmare a incidentelor i deranjamentelor, pentru remedierea n soluie definitiv a SISC repuse n funciune n urma unor intervenii accidentale, dar i pentru a preveni o ntrerupere accidental a funcionrii prin dezvoltarea unor degradri constatate cu ocazia efecturii unor lucrri de mentenan preventiv.

Sectorul energiei electrice i termice

Ansamblu al agenilor economici, al activitilor i instalaiilor aferente de producere, transport, dispecerizare, distribuie i furnizare a energiei electrice i termice, inclusiv importul i exportul energiei electrice, precum i schimburile de energie electric cu sistemele electroenergetice ale rilor vecineSupraveghere

Activitate de mentenan preventiv prin care, n mod periodic sau continuu, se obin informaii cu privire la starea tehnic a SISC, n vederea stabilirii necesarului de lucrri de meninere/restabilire a performanelo