Analiza i interpretarea datelor cercetriiOrganizarea experimentului de constatare Studierea complexa si multilaterala a personalitatii, obiectivul central al respectivei cercetari, este realizabil doar prin analiza minutioasa a personalitatii individului in diferite etape ale vietii acestuia. Metodele utilizate in studiul empiric al acestei lucrari corespund exact intru realizare obiectivului propus deoarece, una din ele studiaza o serie de particularitati aparute si dezvoltate in perioada copilariei, perioada in care ea inceput procesul de formare a personalitatii si orice intreventie fie ea pozitiva sau negative lasa o amprenta adinca asupra acesteia, este vorba despre Chestionarul schemelor cognitive Young al carui autor J. Young introduce termenul de scheme dezadaptative timpurii si le defineste ca fiind teme largi cu privire la sine si propriile relatii cu ceilalti ce se dezvolta in copilarie, se elaboreaza pe parcursul vietii si sunt disfunctionale intr-o anumita masura, aceste scheme si analiza lor urmeaza a fi prezentate in studiul care urmeaza. Dat fiind faptul ca informatiile obtinute cu ajutorul metodei evidentiate mai sus apartin unor perioade de virsta timpurii, pentru intregirea tabloului psihologic a personalitatii subiectilor a fost nevoie de o metoda care sa evalueze particularitatile de personalitate la etapa actuala, in acest sens a fost utilizat Chestionarul multifazic de personalitate Cattell-16 PF.In scopul evidentierii si analizei structurilor aparute in perioadele timpurii de dezvoltare, la cei 10 subiectii recidivisti, a fost utilizat Chestionarul schemelor cognitive Young aplicarea si ulterior interpretarea caruia a furnizat urmatoarele rezultate: Nivele FactoriScazut(S)Mediu(M)Ridicat(R)Foarte Ridicat(FR)

1Deprivare Emotionala(ED) - 2 4 4

2Abandon/Instabilitate(AB) - 3 5 2

3Neincredere/Abuz(MA) 2 2 5 1

4Izolare sociala/Instrainare(SI) 3 5 2 -

5Defect/Rusine(DS) 5 3 1 1

6Esec(FA) 5 4 1 -

7Dependenta/Incompetenta(DI) 5 5 - -

8Vulnerabil la rau, boala(VH) 7 1 2 -

9Protectionism/Ego infantil(EM) 5 4 1 -

10Revendicare/Grandomanie(ET) 2 3 5 -

11Auto-disciplina insuficienta(IS) - 6 4 -

12Subjugare(SB) 2 2 4 2

13Auto-sacrificiu(SS) 8 2 - -

14Aprobarea/Recunoasterea(AS) 5 3 2 -

15Negativism/Pasivitate(NP) 1 2 7 -

16Inhibitie emotionala(EI) 3 6 1 -

17Standarde nerealiste(US) 7 2 1 -

18Penalizare(PU) 5 2 2 1

Evaluarea personalitatii criminalilor recedivisti prin prisma celor 18 scheme dezadapative a permis evidentierea specificului organizarii functiilor interne a personalitatii, scotind la iveala in asa fel, mecanismele raspunzatoare de comportamentul dezadaptativ precum si de reactiile inadecvate la stimulii mediului extern. Astfel, daca e sa facem o trecere in revista a fiecarui factor incepind cu primul si anume deprivarea emotionala putem mentiona ca frecventa intilnirii acestuia in rindul subiectilor este extrem de ridicata iar cel mai alarmant este faptul ca majoritatea sunt plasati pe pozitiile cu formele avansate ale acesteia, 4 subiecti se claseaza pe nivelul ridicat si iarasi 4 pe nivelul foarte ridicat. Repartizararea respectiva este legata cu faptul ca durata de timp petrecuta de catre detinuti in cadrul familiei, din cauza condamnarilor in repetate rinduri, este nesemnificativa mai ales pentruca o buna parte dintre acesti criminali recedivisti isi incep cariera infractionala fiind minori, astfel fiind lezate unele dintre cele mai importante functii ale familiei, functia solidaritatii care se refera la rolul familiei in satisfacerea nevoilor de afectiune bazinduse pe egalitate, respect, pe sustinere si dragoste reciproca si intr-o oarecare masura si functia de socializare, familia avind datoria sa trasmita valorile, aptitudinile, caracteristicile, pricipiile comunitatii din care fac parte pentru ca toti membrii ei sa fie integrati in societate. Toate acestea devinind inaccesibile fie din cauza familiei care nu isi exercita functiile corespunzator, fie din cauza lipsei de acasa aproape permanente a persoanei in conflict cu legea. Mediul penitenciar sub nici o forma nu poate compensa si nici prelua acele functii ale familiei care nu au fost exercitate iar in cel mai rau caz anume conditiile create de acesta acutizeaza si mai mult problemele legate de deprivarea emotionala pentru condamnat devenind convingeri centrale idei precum: presupunerea ca nu vor fi satisfacute nevoile de securitate, siguranta, ingrijire, empatie, acceptare si respect. O a doua schema dezadaptativa evaluata in decursul procesului de cercetare se refera la interdependenta intre abandon si instabilitate, trasatura foarte reprezentativa pentru infractorii recidivisti luind in vedere faptul ca din 10 subiecti testati 3 sau clasat pe nivel mediu, 5 condamnati pe nivel ridicat si 2 detin pozitia foarte ridicat. Rezultatele vorbesc de la sine, majoritatea infractorilor provin din familii incomplete, monoparentale, copii ramasi fara supravegherea parintilor sau chiar abandonati, crescuti in casele internat etc. Acestia se remarca prin comportament dezadatativ

Fr ndoial, familia are un impact definitoriu asupra delincvenei. Din nefericire, cea mai afectat funcie a familiei, n condiiile modernizrii i secularizrii, este cea educativ. "n cadrul grupului familial, prinii exercit direct sau indirect influene educaional-formative asupra propriilor copii. De aceea, importana relaiilor minorului cu familia nu trebuie minimalizat. Studiile asupra delincvenei juvenile au artat c, n mare msur, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autoritii printeti, a controlului i a afeciunii acestora i-au determinat pe copii s adopte atitudini antisociale", ne spune Denisa Ptracu.