72

Cap.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului la nivelul României

In perioada actuală protecţia mediului este problema majoră a umanităţii.

Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate

sectoarele de activitate, economice, sociale şi politice.

Activitatea omului, orientată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna

starea factorilor de mediu.

In trecut, interventia omului în modificarea conditiilor de mediu era de proporţie redusă şi

nu lăsa urme datorită capacităţii de regenerare.

In prezent, starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări poate fi sintetizată

astfel:

3.1.1. Calitatea aerului Probleme Starea actuala a mediului

Aer

Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite

noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica

emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice.

Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond ce se face în

2 staţii amplasate în zone convenţional "curate", situate la altitudini cuprinse

între 1000–1500 m şi la distanţe de minimum 20 km de centre populate,

drumuri, căi ferate, obiective industriale, cât şi a poluării de impact, în peste

1100 puncte de recoltare a probelor.

3.1.1.1. Radioactivitatea Reţeaua Naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului (RNSRM) face

parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul

României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).

Infiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a

sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul

respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură

îndeplinirea responsabilităţilor MMDD privind detectarea, avertizarea şi

alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic

asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

In cursul anului 2006 nu activităţile specifice beta-globale determinate nu au

evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri

ale limitelor de avertizare.

73

Aer

3.1.1.2. Poluarea de fond Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se

manifestă direct influenţa surselor de poluare. Administraţia Naţională de

Meteorologie a reluat monitorizarea unor compuşi atmosferici la staţia Fundata,

începând din luna iunie 2000, efectuându-se măsurători continue ale ozonului la

sol, dioxidului de azot, dioxidului de carbon şi ale pH-ului precipitaţiilor.

Referitor la concentraţia atmosferică a dioxidului de carbon, valoarea medie

anuală, în anul 2004 a fost de 364,92 ppmv.

In cursul anului 2004, la staţia Fundata s-au înregistrat 120 de zile cu

precipitaţii, valorile fiind cu mult sub pH-ul apei pure (5,65). Evaluarea

comparativă a pH-ului din 2 ani consecutivi (2003 şi 2004) arată că în anul 2004

valorile pH-ului sunt, în general, mai scăzute decât cele din anul 2003 (media

anuală de 4,66 în anul 2004, faţă de 4,93 în anul 2003) – figura 3.1.1. Fig. 3.1.1.

3.1.1.3. Poluarea de impact Poluarea de impact este produsă în zonele aflate sub impactul direct al

surselor de poluare care pot fi: sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar

şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe

verticală);

circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu;

şantiere de construcţie şi betoniere;

centralele electrotermice;

surse difuze de combustie După 1989 s-a inregistrat o imbunatatire usoara a calitatii aerului datorita unei

reduceri drastice a activitatilor economice, precum si programelor de

74

Aer

retehnologizare realizate in anumite sectoare. Un factor suplimentar a fost

intensificarea monitorizarii conditiilor de mediu.

Totuşi, creşterea exponenţială a numărului de maşini, pe o parte, ca şi

menţinerea în trafic a unor maşini vechi, pe de altă parte a făcut ca poluarea

aerului din orase să fie in mare parte cauzata de transport.

Acidifierea mediului este datorată, în principal, depunerilor de emisii a trei

poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi de amoniac. O sursă importantă în poluarea atmosferei oraşelor o constituie şi instalaţiile mici care folosesc combustibili fosili. Emisiile de SO2 au înregistrat în general o continuă scădere în perioada 1995-2001, din anul 2003 înregistrându-se o creştere faţă de anii precedenţi. Emisiile de NOx provin îndeosebi din industria energetică şi industria de transformare (39,24%), din traficul rutier (31,58%) precum şi din industria de prelucrare (11,39%). Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ în producerea amoniacului este agricultura, iar din cadrul acesteia, ramura zootehnică de tip intensiv. Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80,26%, şi este determinată de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotate utilizate în cultura plantelor. In graficile de mai jos, se prezintă, în extras, evoluţia emisiilor de SO2, NOx şi

NH3 în perioada 1995-20041.

1 Sursa Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - INTERNET

75

Aer

Concentraţiile medii pe 24 ore pentru dioxidul de sulf au depăşit valoarea limită

(0,125 mg/m3) în localitatea Zlatna - 0,885 mg/m3 ( de 7,08 ori), în Bistriţa-

Năsăud - 0,444 g/m3 şi Baia Mare - 0,327 mg/m3 (figura 2.12).

Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de sulf s-au situat sub concentraţia

maximă admisă (0,060 mg/m3). Cele mai mari valori înregistrate,fără să depăşească

CMA, au fost în Braşov (0,037 mg/m3), Vaslui (0,054 mg/m3), Piteşti (0,046 mg/m3),

Baia Mare (0,03 mg/ m3) şi Brăila (0,028 mg/m3). În anul 2004, concentraţiile medii anuale ale dioxidului de azot s-au situat sub

valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0,060 mg/m3).

Concentraţiile medii pe 24 ore pentru amoniac au depăşit CMA (0,1 mg/m3) în

localităţile Cluj Napoca (valoarea maximă: 0,14 mg/m3 înregistrându-se 2 depăşiri),

Bistriţa Năsăud (valoarea maximă: 0,38 mg/m3, înregistrându-se 44 depăşiri), Satu Mare

(valoarea maximă: 0,1 mg/m3, înregistrându-se o depăşire), Săvineşti (valoarea

maximă: 0,26 mg/m3, înregistrându-se 5 depăşiri), Ploieşti (valoarea maximă:

0,16mg/m3, înregistrându-se 7 depăşiri), Corlăteşti (valoarea maximă: 0,17 mg/m3,

înregistrându-se 7 depăşiri), Turnu Măgurele (valoarea maximă 0,348 mg/m3

înregistrându-se 12 valori peste CMA) şi Mioveni (valoarea maximă 0,11 mg/m3

înregistrându-se 12 valori peste CMA), figura 2.13.

Frecvenţele de depăşire CMA pe 24 ore pentru amoniac s-au situat între 0,99%

la Cluj Napoca, 12,5% Bistriţa Năsăud, 1,93% Ploieşti şi 3,29% la Turnu

Măgurele (figura 2.14).

76

Aer

Valori depăşite ale CMA pe 24 ore s-au înregistrat pentru următorii poluanţi:

metilmercaptan → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,00001mg/ m3 în

oraşul Suceava, în toate cele 3 staţii de monitorizare. Cele mai mari valori au fost

înregistrate la staţia Cuza Vodă, frecvenţele de depăşire având valori cuprinse

între 14,84% şi 30,68%.

acid clorhidric → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,1mg/ m3) în

municipiul Râmnicu- Vâlcea, în două puncte de prelevare situate în imediata

vecinătate a platformei industriale. Frecvenţa anuală a depăşirilor a fost de 0,7%.

hidrogen sulfurat → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,008mg/ m3) la

staţia Chiciu din judeţul Călăraşi în lunile mai, august, septembrie şi noiembrie.

sulfaţi → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,012 mg/m3) în oraşul

Suceava, cu o frecvenţă de 5,94%. Concentraţia maximă înregistrată a fost de

0,0189 mg/m3 , valoarea medie anuală fiind de 0,0069 mg/m3

Poluări cu pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt principalii poluanţi din ţara noastră pentru care

depăşirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere.

Pulberile în suspensie → cu diametrul mai mic de 20 µm, au în atmosferă un

comportament asemănător gazelor. Fracţiunea PM10 → reprezintă pulberile în

suspensie cu diametre aerodinamice mai mici de 10 µm.

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse. In primul rând,

industria metalurgică şi siderurgică care eliberează în atmosferă cantităţi

însemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de

ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril, şi aşa mai departe.

Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin fie oxizi de fier, în

cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb,

cadmiu, mangan, crom), în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau alte

noxe.

În anul 2004, concentraţiile medii în 24 de ore de pulberi totale în suspensie au

depăşit valoarea CMA (0,15 mg/ m3) în 13 localităţi.

77

Harta 3.1.2.

3.1.2. Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului

Apa

Reducerea drastică a activităţilor economice si inchiderea diferitelor industrii

poluante, ca şi reducerea fermelor de animale a avut un impact pozitiv asupra

calităţii apelor de suprafaţă şi subterane. In 2005, calitatea generala a apei de

suprafata a fost evaluata de catre 781 sectiuni de supraveghere (puncte de

masurare): 12,9% identificate in prima categorie, 38,5% identificate in cea de-a

doua, 26,1% idenficate in cea de-a treia, 15% identificate in cea de-a patra 4 si

7,4 % identificate in cea de-a V-a categorie a calitatii apei (harta 3.1.3).

Calitatea apei subterane a fost de asemenea urmărită prin forajele din reţeaua

naţională.

Dunarea colecteaza apa de suprafata a majoritatii afluentilor din Romania si

este afectata de poluarea directa ( transport naval si evacuarea deseurilor) .

78

Calitatea apei din Dunare este influenţeată semnificativ de compusi de azot si

fosfor precum si de alte substante chimice emise la suprafata in principal de

activitatile economice si sociale terestre.

Harta 3.1.3 Apa Apa Dunarii are unitati semnificative de substante toxice de tipul

pesticidelor de organo-cloruri, ale caror concentratii depasesc cateodata

limitele maxime admise.

In 2003, Dunarea a scazut foarte mult din cauza unor secete foarte aspre si

a afectat calitatea generala a apei precum si conditiile de navigatie de pe

fluviu şi de asigurare a debiitelor de răcire pentru Centrala Nucleară de la

Cernavoda.

Tarmul la Marea Neagra este afectat de poluarea ce vine cu apele Dunarii,

prin descarcari directe de ape uzate insuficient tratate si prin activitati

intense de la porturi. In 2005, in zona costiera folosita pentru scaldat, nu au

existat depasiri semnificative ale valorilor standard legate de parametrii

fizico-chimici si microbiologici. In ultimii 10 ani, in Marea Neagra de pe

partea Romaniei, s-a constatat o scadere constanta a nivelului de poluare.

Un aport important la reducerea poluarii apelor de suprafata si subterane

dupa 1989, l-a avut si extinderea sistemelor de canalizare si modernizarea

statiilor de epurare (harta 3.1.4)

79

Harta 3.1.4

3.1.3. Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului

Solul Principalul factor natural limitativ al calităţii solului îl constituie eroziunea

şi alunecările de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităţilor umane, cum sunt:

lucrări agricole necorespunzătoare, care distrug textura solului, deci apa seevaporă, sau se scurge la suprafaţă; tratamentele cu pesticide şi fertilizanţi chimici; ploile acide.

Defrişările şi excavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie,pot cauza alunecări de teren.

Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive la 31 decembrie 2003 (tabelul 3.1.1.):

80

In harta 3.1.5. se prezintă polarizarea spaţiilor agricole.

Denumirea factorului Suprafaţa afectată,mii ha. Total Arabil

Secetă 7100 din care amenajări pentru irigaţii 3177 Exces periodic de umiditate în sol 3781 din care cu amenajări de desecare-drenaj 3202 Eroziunea solului prin apă 6300 2100 Din care cu amenajări antierozionale 2281 Alunecări de teren 702 Eroziunea solului prin vânt 378 273 Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300 52 Sărăturarea solului 614 Din care cu alcalinitate ridicată 223 135 Compactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătoare (“talpa plugului”)

6500 6500

Compactarea primara a solului 2060 2060 Formarea crustei 2300 2300 Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol 7485 4525 Aciditate puternică şi moderată 3424 1867 Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6330 3401 Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312 Asigurarea slabă cu azot 5110 3061 Carenţe de microelemente (zinc) 1500 1500 Poluarea chimică a solului din care: 900

Excesiv poluate 200 Poluarea cu petrol şi apă sărată 50 Poluarea cu substanţe purtate de vânt 147

Distrugerea solului prin diverse excavări 15

81

Solul Eroziunea hidrică este prezentă pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane

amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai

mare parte; aceasta, împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane

ha) provoacă pierderi de sol de până la 41,5 t/ha/an.

In succesiunea climatică normală a zonei noastre geografice, anii secetoşi sunt

urmaţi de ani ploioşi în care, pe suprafeţe relativ extinse, apare exces de umiditate,

datorat în primul rând solurilor slab permeabile şi reliefului plan sau depresionar.

In asemenea situaţii, amenajările în sistem irigaţie- desecare reprezintă un

element tehnologic obligatoriu.

Seceta se manifestă pe circa 7,1 milioane ha şi pe cea mai mare parte a celor

3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrări de irigaţie . Din datele furnizate

de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi din Anuarele statistice

ale României s-a constat o creştere a suprafeţelor irigate în intervalul 1980–1995,

după care s-a înregistrat un declin puternic, ajungându-se ca în anul

2003, să fie udate 569000 ha. Zonele cele mai afectate de secetă sunt prezentate

în harta 3.1.6.

82

Harta 3.1.5. Harta 3.1.5.

83

Harta 3.1.6. Solul Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, dintre care,

o mare parte este situată în perimetrele cu lucrări de desecare- drenaj (3,2 milioaneha) şi care nu funcţionează cu eficienţa scontată. Periodic, sunt inundate o seriede perimetre din areale cu lucrări de îndiguire vechi sau ineficiente, neîntreţinute, înregistrându-se pagube importante prin distrugerea gospodăriilor, culturilor agricole, distrugerea şeptelului, a căilor de comunicaţie şi pierderi de vieţi omeneşti. In harta 3.1.7 se prezintă zonele afectate de inundaţiile din 2004 şi 2005

84

Harta 3.1.7. Solul

Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscând că, în ultimii ani, s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone susceptibile a fi expuse acestui proces de degradare. Conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa0,3 milioane ha. Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe de agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate, sau în alte areale cu potenţial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 milioane ha.

Deteriorarea structurii şi compactarea solului ("talpa plugului") se manifestă pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primară este prezentă pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinţa de formare a crustei la suprafaţa solului, pe circa 2,3 milioane ha. Starea agrochimică, analizată pe 66% din fondul agricol, la nivelul anului 1998, prezenta următoarele caracteristici nefavorabile:

aciditate puternică şi moderată a solului pe circa 3,4 milioane ha teren agricol şi alcalinitate moderată-puternică pe circa 0,2 milioane ha teren agricol; asigurare slabă până la foarte slabă a solului cu fosfor mobil, pe circa 6,3 milioane ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu potasiu mobil, pe circa 0,8 milioane ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 milioane ha teren agricol; asigurare extrem de mică până la mică a solului cu humus pe aproape 7,5 milioane ha teren agricol;

Poluarea chimică a solului afectează circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesivă circa 0 2 milioane ha Poluarea cu metale grele (mai ales Cu Pb Zn

85

Solul

excesivă circa 0,2 milioane ha. Poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn,Cd) şi dioxid de sulf produce efecte agresive deosebit de puternice asupra solului. A fost identificată în special în zonele critice: Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică. Deşi, în ultimii ani, o serie de unităţi industriale au fost închise, iar altele şi-au redus activitatea, poluarea solului se menţine ridicată în zonele puternic afectate.

Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatările petroliere şi transport este prezentăpe circa 50 mii ha.

Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul exploatărilor miniere la zi, ca de exemplu, în bazinul minier al Olteniei. Până la sfârşitul lucrărilor de exploatare vor fi afectate circa 26472 ha, din care circa 15490 terenuri agricole şi 10982 ha terenuri silvice. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel că unele dintre aceste suprafeţe au devenit practic neproductive.

Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole.

În privinţa indicatorilor chimici (pentru stratul 0-20 cm), a indicatorilor fizici şi a indicatorilor poluării în reţeaua de nivel I, determinările în dinamică, înreţeaua de monitorizare a solului de nivel I din cadrul Sistemului Naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură pun în evidenţă următoarele:

Indicatori chimici: solurile din domeniul de reacţie foarte puternic acidă, moderat acidă se regăsesc în 31,9% din cele 670 situri agricole de nivel I, iar cele moderat alcaline-foarte puternic alcaline în 5,2% din cazuri; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de materie organică sunt prezenteîn 59,4% din siturile analizate, iar cele cu conţinut mijlociu în 34,1% din acestea. Conţinuturi mari- excesive au doar 6,5% din solurile analizate; solurile cu conţinut foarte mic-mic de azot caracterizează 25,2%din cazuri, cele cu conţinut mijlociu, 57%; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de fosfor mobil se regăsesc în 51,5% din cazuri; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de potasiu mobil sunt prezente în 35,8%

din cazuri.

Indicatori fizici: în stratul 0-25 cm texturile nisipoase şi nisipolutoase sunt specifice pentru 4,92% din cele 670 situri de nivel I, iar cele lutoargiloase şi argiloase pentru 44,63% din cazuri; în stratul 25-35 cm, analizele pentru 90,45% din totalul reţelei de nivel Ievidenţiază faptul că gradul de compactare secundară moderată-puternică este prezent în 27,91% din cazuri; permeabilitatea extrem de mică-mică în stratul 35-50 cm este specifică pentru 23,89% din cele 86% de situri analizatefavorizând stagnarea apei, iar cea mare la foarte mare, 39,55% din total determinând reţinerea slabă a apei; instabilitatea structurală mare-extrem de mare în stratul 0-25 cm este specifică pentru 20,42% din totalul de 76,27% cazuri analizate, aceasta favorizând proceselede pantă, determinând şi capacitatea redusă de reţinere a materiei organice şi

86

Solul a elementelor nutritive.

Indicatorii poluării în reţeaua de nivel I (16 x 16 km):

cu privire la metalele grele se remarcă ponderi sub 1% a siturilor cu conţinutpeste pragul de alertă, cu excepţia zincului, prezent în 2,7% din cele 670 situri;

3.1.4. Flora şi fauna Probleme Starea actuala a mediului

Flora şi fauna Flora şi fauna

Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează

presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a

ecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului,

supraconcentrarea activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare

ecologică, etc. In ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea,

accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale

procesului de deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un

proces real, extrem de complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de

ritmul, formele şi forţele dezvoltăr i sistemelor socio-economice.

Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de

faună şi floră sălbatică se pot enumera: desecarea luncii inundabile a Dunării,

distrugerea propriu-zisă a habitatelor prin construirea de obiective urbane, industriale,

de agrement, crearea lacurilor de acumulare, creşterea poluării apelor şi solului,

creşterea folosirii pesticidelor, uciderea directă animalelor de către oameni.

De multe ori efectele acţiunilor antropice sunt greu sesizabile pentru moment şi

trec neobservate, alteori afectează interesele economice ale omului, iar în

unele împrejurări, când afectează biocenoze întregi, pot fi de-a dreptul catastrofale

pentru existenţa populaţiilor umane, din zonele respective.

Dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor se datorează supraexploatării

(vânătoare, pescuit, suprapăşunat), însă de multe ori este consecinţa distrugerii habitatului

lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale.

Modificarea biotopului, însoţită de schimbarea unuia sau a tuturor factorilor abiotici

(baraje, poluare industrială, poluare organică, despăduriri, incendii) este urmată de

desfiinţarea unor sisteme şi înlocuirea lor cu altele simplificate (în medii poluate),

artificiale (agricole, lacuri de acumulare) etc.

Ecosistemele cu pasuni de stepa din Romania au scazut mult si vor continua sa

dispara din cauza secetelor din ultimii ani precum si practicilor agricole slabe.

87

Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme funcţionale cu organizare complexă,

în general, modificările structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un

an la altul (decât în cazul unor accidente ecologice majore şi pe termen scurt).

Ulterior, prin eliminarea factorului perturbator, mediul natural se poate reface. Datorită

lipsei punerii în practică a sistemului de monitoring integrat care să includă şi

monitorizarea diversităţii biologice, nu există date concrete pe baza cărora să se

poată face o analiză reală a stării acesteia, cu excepţia unor specii sălbatice,

care fac obiectul unor programe şi proiecte de cercetare ale structurilor universitare,

muzeelor, institutelor de cercetare, precum şi ale unor organizaţii

neguvernamentale specializate.

În ţara noastră trăiesc peste 10.000 specii de animale, din care

majoritarea sunt insectele. Cresc aproximativ 3100 de specii de plante, dintre care

60 specii de arbori. Aproximativ 500 de specii de plante sunt protejate de lege din

cauza rarităţii lor sau a interesului terapeutic. S-au identificat 150 de tipuri de

ecosisteme numai în pădurile noastre.

Cu excepţia marilor zone agricole şi a unor ecosisteme terestre şi acvatice

aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare, în care se înregistrează

modificări ale structurii şi dinamicii diversităţii biologice, restul mediului natural se

păstrează în parametrii naturali de calitate, oferind condiţiile necesare conservării

diversităţii biologice specifice.

Diversitatea biologică deosebită a ţării noastre face posibilă şi

contribuţia importantă a noastră la implementarea Reţelei Ecologice

Europene Natura 2000 in România. Natura 2000 este o reţea ecologică de arii

protejate din statele membre ale UE. Crearea Reţelei Natura 2000 este o modalitate

de a aplica măsuri de conservare privind menţinerea habitatelor şi speciilor de

interes comunitar, pe întregul teritoriu al continentului European.

88

3.1.5. Sănătatea umană Probleme Starea actuala a mediului

89

Sanatatea umana Calitatea aerului citadin Sanatatea umana

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc,

care ţin de: ♦ calitatea aerului citadin; ♦ alimentarea cu apă potabilă; ♦ colectarea

şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; ♦ zgomotul urban; ♦

habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); ♦

calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei. In graficele 3.1.8. de mai

jos se prezintă date privind indicele de mortalitate in câteva mari oraşe.

3.1.5.1. Calitatea aerului citadin Cuantificarea efectelor poluării aerului asupra stării de sănătate poate fi făcută

prin :

a) urmărirea efectelor directe asupra stării de sănătate a diverşilor poluanţi

(iritanţi, toxici sistemici, fibrozanţi, cancerigeni) sau

b) prin efectele indirecte - producerea de disconfort urmată de sesizările

populaţiei ca reacţie la disconfort.

Principalele grupe de poluaţi urmărite în acest context sunt:

a.1) Poluanţii iritanţi: sunt cei mai răspândiţi poluanţi atmosferici datorită

omniprezenţei surselor de poluare în mediul de viaţă al omului modern, combustiilor

industriale şi/sau casnice, traficului auto. Poluanţii iritanţi sunt reprezentaţi de gaze

iritante cum ar fi oxizii de sulf şi de azot, azotul amoniacal, clorul, ozonul, alte substanţe

oxidante. Sunt reprezentaţi de asemenea de particule în suspensie respirabile (PM 10 şi

PM 2 5) care a în compo iţie partic le de nitraţi s lfaţi amoni etc ce pro in din

90

91

92

Sanatatea umana Depozitarea deşeurilor

Colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură

Viaţa socio-economică intensă are ca rezultat generarea unei cantităţi

însemnate de deşeuri menajere şi industriale. Gestionarea neadecvată a

deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului şi apei

subterane, ameninţând sănătatea umană.

Agricultura, industria şi alte activităţi social-economice reprezintă surse

importante de generare a deşeurilor.

Gestionarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a acestor

deşeuri nu a primit, de-a lungul timpului, atenţia cuvenită, astfel încât atât

calitatea factorilor de mediu cât şi impactul asupra populaţiei prezintă riscuri

ridicate.

Caracteristicile situaţiei existente sunt:

� colectarea deşeurilor menajere din aglomerările urbane (blocuri, cartiere

de locuinţe) se face în sistemul de ghene deschise, care prezintă factori de risc

pentru sănătatea populaţiei;

� în cazul locuinţelor individuale, colectarea deşeurilor menajere se face „din

uşă în uşă „ în pubele individuale;

� rampele de gunoi neconforme ale oraşelor, unde depozitarea a fost sistată,

nu întrunesc condiţiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveşte

amplasarea şi amenajarea, nu mai pot fi reabilitate, şi nu s-a trecut la

închiderea conformă a acestora.

� în mediul rural, depozitarea deşeurilor se face în locuri improprii, în special

pe marginea cursurilor de apă şi a drumurilor lăturalnice

� marea majoritate a serviciilor de salubritate dispun de mijloace de

transport învechite şi depăşite, care nu asigură un transport igienic, iar ridicarea

gunoiului de la populaţie nu se face conform normelor sanitare

93

3.1.6. Managementul de risc de mediu Probleme Starea actuala a mediului

Managementul de risc de mediu

Situaţiile de risc pot avea cauze naturale sau antropice Cauze naturale :

- revărsări ale cursurilor de apă produse de precipitaţii abundente, topirea bruscă a zăpezilor,

- ridicarea nivelului apelor subterane, - prăbuşiri ale masivelor geologice, - alunecarea versanţilor, - fenomene de eroziune, etc.. Cauze antropice :

- ruperea sau avarierea barajelor şi a altor lucrări situate în amonte de amplasamentul unor obiective social-economice proiectate la o clasă de importanţă superioară ,

- proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă (ce micşorează secţiunile de curgere) şi care nu ţin seama de lucrările existente sau incluse în schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice,

- proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă dimensionate la debite maxime necorespunzătoare sau neactualizate,

- amplasarea necorespunzător a unor construcţii pe versanţii sau în albiile majore,

- despăduriri pe suprafeţe mari prin exploatarea neraţională a masei lemnoase etc.

Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul

cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale ce pot

produce pagube fizice şi pierderi de vieţi omeneşti, care pot afecta populaţia,

activităţile umane, mediul natural şi cel construit.

Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de

vulnerabilitatea elementelor expuse şi de expunerea acestora. Legea

575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a V-a – Zone de risc natural evidenţiază la nivel naţional

principalele zone naturale de risc determinate la o anumită dată (de ex.

anul1999), în care există potenţial de producere a unor dezastre naturale

prin inundaţii, alunecări de teren şi seisme.

Hazardurile naturale cele mai importante în condiţiile ţării noastre, se

consideră cele determinate de următoarele fenomene potenţiale:

- Inundaţii şi viituri, fenomene determinate produse de scurgerile pe torenţi

sau de procesele de albie datorate revărsării unui curs de apă, reprezentând

i t ă t t d ă t t î i it i i i

94

Managementul de risc de mediu

acoperirea temporară cu un strat de apă stagnant sau în mişcare cu viteze şi presiuni

dinamice variabile, cu probabilităţi de depăşire anuale de apariţie diferite care variază

în funcţie de: condiţiile hidraulice de albie, intensitatea şi durata ploilor, topirea

zăpezii, condiţiile de relief, zone naturale de favorizare şi de formare a viiturilor,

accidente şi exploatarea necorespunzătoare a construcţiilor hidrotehnice. Fenomenul

poate provoca victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare

a activităţilor social- economice din zona afectată. In harta nr. 3.1.11. se prezintă

zonele cu risc la inundaţii (Anexa nr.4 la Legea 575/2001)

- Alunecări de teren, fenomene determinate de pierderea stabilităţii terenului

în pantă în mod spontan prin reactivarea unor alunecări inactive sau apariţia unor

alunecări primare determinate de regimul de umiditate (ploi cu intensitate mare) cu

deplasarea rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi

sau dealuri, a pantelor cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, ce pot produce victime

umane şi pagube materiale. In harta nr. 3.1.12. se prezintă harta macrozonării

teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren (Anexa nr.6 la Legea

575/2001)

- Cutremure, fenomene determinate de procesele geologice-tectonice, care pot să

apară (cu diferite probabilităţi) cu anumite magnitudini în zonele de sursă, să afecteze

cu diferite intensităţi diferite zonele de risc; intensitatea mişcării terenului într-o

anumită zonă afectată se apreciază după criterii instrumentale şi după severitatea

efectelor asupra mediului biologic, a mediului construit şi a mediului geologic natural.

In harta nr. 3.1.13. se prezintă zonele de intensitate seismică (Anexa nr.2 la Legea

575/2001)

95

Harta nr. 3.1.11

96

Harta nr. 3.1.12

97

Harta nr. 3.1.13

98

Managementul de risc de mediu

In harta 3.1.14 de mai jos se prezintă tectonica şi riscurile seismice Accidentele de transport au un impact major asupra mediului cauzand

poluarea intensa a aerului si apei din descarcari de substante periculoase

in aer ( accidentele de circulatie ajung deseori la incendii) precum si in apa

(scurgeri de la vehiculele ce transporta substante periculoase la suprafata

si in ape). Desi astfel de accidente sunt rare (cum a fost accidentul de la

Mihăileşti de exemplu), intensitatea traficului asupra drumurilor si

congestia rutiera au sporit riscul de astfel de accidente.

Riscuri suplimentare de mediu provin de la spargerea conductelor de

transport produse petroliere, stocarea ilegala de deseuri, deşertificarea,

etc.

99

3.1.7. Peisaj Probleme Starea actuala a mediului

Peisaj Dupa schimbarile economice si sociale din ultimul deceniu al secolului XX,

Romania a acumulat zone de infrastructura abandonata, locuri cu constructii

neterminate si imobile abandonate, ceea ce reduce atractivitatea tarii..

Transportul si infrastructura de transport au un impact direct asupra peisajului

tarii. Drumul este cel mai mare consumator de teren, fiind urmat de calea ferata.

Infrastructura de transport neadministrata reduce atractivitatea tarii, tinand cont

chiar si de resursele naturale si culturale bogate, ca exemple avand drumurile cu

intretinere proasta, precum si caile ferate abandonate ( in special cele inguste

folosite in scopuri industriale).

Litoralul Marii Negre In ultimele decenii, bazinul Marii Negre a fost „scena” multor schimbari de mediu

cu modificari/degradari calitative si cantitative care au avut un impact major

asupra configuratiei actuale a ecosistemelor costiere si asupra calitatii apei din

apropierea tarmului. Una dintre cele mai influentate zone a fost tarmul romanesc,

care sufera de probleme grave de eroziune a plajei, 60-80% din lungimea

litoralului confruntandu-se cu pagube mari, in timp ce latimea plajelor se reduce

de la an la an. Exista de asemenea o amenintare a eroziunii plajei asupra

oamenilor si locuintelor acestora, in special in sectorul de sud ( Mamaia-Vama

Veche) al litoralului.

Dezvoltarea transportului naval precum si dezvoltarea porturilor pe litoral au

transformat peisajul Marii Negre. Navigatia este atat mijloc de transport pentru

produsele industriale cat si mijloc de transport public si a avut un efect puternic

asupra transformarii peisajului cultural si economic al oraselor precum

Constanta, Mangalia si Midia.

Principalele porturi maritime/fluviale ale Romaniei sunt Braila, Galati, Tulcea si

Sulina pe Dunare. Starea porturilor este deteriorata si constituie o amenintare nu

numai asupra ecosistemelor naturale ci si asupra atractivitatii peisajului cultural

al Romaniei.

72

Cap.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului la nivelul României

In perioada actuală protecţia mediului este problema majoră a umanităţii.

Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate

sectoarele de activitate, economice, sociale şi politice.

Activitatea omului, orientată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna

starea factorilor de mediu.

In trecut, interventia omului în modificarea conditiilor de mediu era de proporţie redusă şi

nu lăsa urme datorită capacităţii de regenerare.

In prezent, starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări poate fi sintetizată

astfel:

3.1.1. Calitatea aerului Probleme Starea actuala a mediului

Aer

Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite

noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica

emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice.

Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond ce se face în

2 staţii amplasate în zone convenţional "curate", situate la altitudini cuprinse

între 1000–1500 m şi la distanţe de minimum 20 km de centre populate,

drumuri, căi ferate, obiective industriale, cât şi a poluării de impact, în peste

1100 puncte de recoltare a probelor.

3.1.1.1. Radioactivitatea Reţeaua Naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului (RNSRM) face

parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul

României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).

Infiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a

sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul

respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură

îndeplinirea responsabilităţilor MMDD privind detectarea, avertizarea şi

alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic

asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

In cursul anului 2006 nu activităţile specifice beta-globale determinate nu au

evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri

ale limitelor de avertizare.

73

Aer

3.1.1.2. Poluarea de fond Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se

manifestă direct influenţa surselor de poluare. Administraţia Naţională de

Meteorologie a reluat monitorizarea unor compuşi atmosferici la staţia Fundata,

începând din luna iunie 2000, efectuându-se măsurători continue ale ozonului la

sol, dioxidului de azot, dioxidului de carbon şi ale pH-ului precipitaţiilor.

Referitor la concentraţia atmosferică a dioxidului de carbon, valoarea medie

anuală, în anul 2004 a fost de 364,92 ppmv.

In cursul anului 2004, la staţia Fundata s-au înregistrat 120 de zile cu

precipitaţii, valorile fiind cu mult sub pH-ul apei pure (5,65). Evaluarea

comparativă a pH-ului din 2 ani consecutivi (2003 şi 2004) arată că în anul 2004

valorile pH-ului sunt, în general, mai scăzute decât cele din anul 2003 (media

anuală de 4,66 în anul 2004, faţă de 4,93 în anul 2003) – figura 3.1.1. Fig. 3.1.1.

3.1.1.3. Poluarea de impact Poluarea de impact este produsă în zonele aflate sub impactul direct al

surselor de poluare care pot fi: sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar

şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe

verticală);

circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu;

şantiere de construcţie şi betoniere;

centralele electrotermice;

surse difuze de combustie După 1989 s-a inregistrat o imbunatatire usoara a calitatii aerului datorita unei

reduceri drastice a activitatilor economice, precum si programelor de

74

Aer

retehnologizare realizate in anumite sectoare. Un factor suplimentar a fost

intensificarea monitorizarii conditiilor de mediu.

Totuşi, creşterea exponenţială a numărului de maşini, pe o parte, ca şi

menţinerea în trafic a unor maşini vechi, pe de altă parte a făcut ca poluarea

aerului din orase să fie in mare parte cauzata de transport.

Acidifierea mediului este datorată, în principal, depunerilor de emisii a trei

poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi de amoniac. O sursă importantă în poluarea atmosferei oraşelor o constituie şi instalaţiile mici care folosesc combustibili fosili. Emisiile de SO2 au înregistrat în general o continuă scădere în perioada 1995-2001, din anul 2003 înregistrându-se o creştere faţă de anii precedenţi. Emisiile de NOx provin îndeosebi din industria energetică şi industria de transformare (39,24%), din traficul rutier (31,58%) precum şi din industria de prelucrare (11,39%). Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ în producerea amoniacului este agricultura, iar din cadrul acesteia, ramura zootehnică de tip intensiv. Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80,26%, şi este determinată de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotate utilizate în cultura plantelor. In graficile de mai jos, se prezintă, în extras, evoluţia emisiilor de SO2, NOx şi

NH3 în perioada 1995-20041.

1 Sursa Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - INTERNET

75

Aer

Concentraţiile medii pe 24 ore pentru dioxidul de sulf au depăşit valoarea limită

(0,125 mg/m3) în localitatea Zlatna - 0,885 mg/m3 ( de 7,08 ori), în Bistriţa-

Năsăud - 0,444 g/m3 şi Baia Mare - 0,327 mg/m3 (figura 2.12).

Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de sulf s-au situat sub concentraţia

maximă admisă (0,060 mg/m3). Cele mai mari valori înregistrate,fără să depăşească

CMA, au fost în Braşov (0,037 mg/m3), Vaslui (0,054 mg/m3), Piteşti (0,046 mg/m3),

Baia Mare (0,03 mg/ m3) şi Brăila (0,028 mg/m3). În anul 2004, concentraţiile medii anuale ale dioxidului de azot s-au situat sub

valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0,060 mg/m3).

Concentraţiile medii pe 24 ore pentru amoniac au depăşit CMA (0,1 mg/m3) în

localităţile Cluj Napoca (valoarea maximă: 0,14 mg/m3 înregistrându-se 2 depăşiri),

Bistriţa Năsăud (valoarea maximă: 0,38 mg/m3, înregistrându-se 44 depăşiri), Satu Mare

(valoarea maximă: 0,1 mg/m3, înregistrându-se o depăşire), Săvineşti (valoarea

maximă: 0,26 mg/m3, înregistrându-se 5 depăşiri), Ploieşti (valoarea maximă:

0,16mg/m3, înregistrându-se 7 depăşiri), Corlăteşti (valoarea maximă: 0,17 mg/m3,

înregistrându-se 7 depăşiri), Turnu Măgurele (valoarea maximă 0,348 mg/m3

înregistrându-se 12 valori peste CMA) şi Mioveni (valoarea maximă 0,11 mg/m3

înregistrându-se 12 valori peste CMA), figura 2.13.

Frecvenţele de depăşire CMA pe 24 ore pentru amoniac s-au situat între 0,99%

la Cluj Napoca, 12,5% Bistriţa Năsăud, 1,93% Ploieşti şi 3,29% la Turnu

Măgurele (figura 2.14).

76

Aer

Valori depăşite ale CMA pe 24 ore s-au înregistrat pentru următorii poluanţi:

metilmercaptan → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,00001mg/ m3 în

oraşul Suceava, în toate cele 3 staţii de monitorizare. Cele mai mari valori au fost

înregistrate la staţia Cuza Vodă, frecvenţele de depăşire având valori cuprinse

între 14,84% şi 30,68%.

acid clorhidric → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,1mg/ m3) în

municipiul Râmnicu- Vâlcea, în două puncte de prelevare situate în imediata

vecinătate a platformei industriale. Frecvenţa anuală a depăşirilor a fost de 0,7%.

hidrogen sulfurat → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,008mg/ m3) la

staţia Chiciu din judeţul Călăraşi în lunile mai, august, septembrie şi noiembrie.

sulfaţi → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,012 mg/m3) în oraşul

Suceava, cu o frecvenţă de 5,94%. Concentraţia maximă înregistrată a fost de

0,0189 mg/m3 , valoarea medie anuală fiind de 0,0069 mg/m3

Poluări cu pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt principalii poluanţi din ţara noastră pentru care

depăşirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere.

Pulberile în suspensie → cu diametrul mai mic de 20 µm, au în atmosferă un

comportament asemănător gazelor. Fracţiunea PM10 → reprezintă pulberile în

suspensie cu diametre aerodinamice mai mici de 10 µm.

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse. In primul rând,

industria metalurgică şi siderurgică care eliberează în atmosferă cantităţi

însemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de

ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril, şi aşa mai departe.

Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin fie oxizi de fier, în

cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb,

cadmiu, mangan, crom), în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau alte

noxe.

În anul 2004, concentraţiile medii în 24 de ore de pulberi totale în suspensie au

depăşit valoarea CMA (0,15 mg/ m3) în 13 localităţi.

77

Harta 3.1.2.

3.1.2. Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului

Apa

Reducerea drastică a activităţilor economice si inchiderea diferitelor industrii

poluante, ca şi reducerea fermelor de animale a avut un impact pozitiv asupra

calităţii apelor de suprafaţă şi subterane. In 2005, calitatea generala a apei de

suprafata a fost evaluata de catre 781 sectiuni de supraveghere (puncte de

masurare): 12,9% identificate in prima categorie, 38,5% identificate in cea de-a

doua, 26,1% idenficate in cea de-a treia, 15% identificate in cea de-a patra 4 si

7,4 % identificate in cea de-a V-a categorie a calitatii apei (harta 3.1.3).

Calitatea apei subterane a fost de asemenea urmărită prin forajele din reţeaua

naţională.

Dunarea colecteaza apa de suprafata a majoritatii afluentilor din Romania si

este afectata de poluarea directa ( transport naval si evacuarea deseurilor) .

78

Calitatea apei din Dunare este influenţeată semnificativ de compusi de azot si

fosfor precum si de alte substante chimice emise la suprafata in principal de

activitatile economice si sociale terestre.

Harta 3.1.3 Apa Apa Dunarii are unitati semnificative de substante toxice de tipul

pesticidelor de organo-cloruri, ale caror concentratii depasesc cateodata

limitele maxime admise.

In 2003, Dunarea a scazut foarte mult din cauza unor secete foarte aspre si

a afectat calitatea generala a apei precum si conditiile de navigatie de pe

fluviu şi de asigurare a debiitelor de răcire pentru Centrala Nucleară de la

Cernavoda.

Tarmul la Marea Neagra este afectat de poluarea ce vine cu apele Dunarii,

prin descarcari directe de ape uzate insuficient tratate si prin activitati

intense de la porturi. In 2005, in zona costiera folosita pentru scaldat, nu au

existat depasiri semnificative ale valorilor standard legate de parametrii

fizico-chimici si microbiologici. In ultimii 10 ani, in Marea Neagra de pe

partea Romaniei, s-a constatat o scadere constanta a nivelului de poluare.

Un aport important la reducerea poluarii apelor de suprafata si subterane

dupa 1989, l-a avut si extinderea sistemelor de canalizare si modernizarea

statiilor de epurare (harta 3.1.4)

79

Harta 3.1.4

3.1.3. Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului

Solul Principalul factor natural limitativ al calităţii solului îl constituie eroziunea

şi alunecările de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităţilor umane, cum sunt:

lucrări agricole necorespunzătoare, care distrug textura solului, deci apa seevaporă, sau se scurge la suprafaţă; tratamentele cu pesticide şi fertilizanţi chimici; ploile acide.

Defrişările şi excavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie,pot cauza alunecări de teren.

Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive la 31 decembrie 2003 (tabelul 3.1.1.):

80

In harta 3.1.5. se prezintă polarizarea spaţiilor agricole.

Denumirea factorului Suprafaţa afectată,mii ha. Total Arabil

Secetă 7100 din care amenajări pentru irigaţii 3177 Exces periodic de umiditate în sol 3781 din care cu amenajări de desecare-drenaj 3202 Eroziunea solului prin apă 6300 2100 Din care cu amenajări antierozionale 2281 Alunecări de teren 702 Eroziunea solului prin vânt 378 273 Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300 52 Sărăturarea solului 614 Din care cu alcalinitate ridicată 223 135 Compactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătoare (“talpa plugului”)

6500 6500

Compactarea primara a solului 2060 2060 Formarea crustei 2300 2300 Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol 7485 4525 Aciditate puternică şi moderată 3424 1867 Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6330 3401 Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312 Asigurarea slabă cu azot 5110 3061 Carenţe de microelemente (zinc) 1500 1500 Poluarea chimică a solului din care: 900

Excesiv poluate 200 Poluarea cu petrol şi apă sărată 50 Poluarea cu substanţe purtate de vânt 147

Distrugerea solului prin diverse excavări 15

81

Solul Eroziunea hidrică este prezentă pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane

amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai

mare parte; aceasta, împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane

ha) provoacă pierderi de sol de până la 41,5 t/ha/an.

In succesiunea climatică normală a zonei noastre geografice, anii secetoşi sunt

urmaţi de ani ploioşi în care, pe suprafeţe relativ extinse, apare exces de umiditate,

datorat în primul rând solurilor slab permeabile şi reliefului plan sau depresionar.

In asemenea situaţii, amenajările în sistem irigaţie- desecare reprezintă un

element tehnologic obligatoriu.

Seceta se manifestă pe circa 7,1 milioane ha şi pe cea mai mare parte a celor

3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrări de irigaţie . Din datele furnizate

de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi din Anuarele statistice

ale României s-a constat o creştere a suprafeţelor irigate în intervalul 1980–1995,

după care s-a înregistrat un declin puternic, ajungându-se ca în anul

2003, să fie udate 569000 ha. Zonele cele mai afectate de secetă sunt prezentate

în harta 3.1.6.

82

Harta 3.1.5. Harta 3.1.5.

83

Harta 3.1.6. Solul Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, dintre care,

o mare parte este situată în perimetrele cu lucrări de desecare- drenaj (3,2 milioaneha) şi care nu funcţionează cu eficienţa scontată. Periodic, sunt inundate o seriede perimetre din areale cu lucrări de îndiguire vechi sau ineficiente, neîntreţinute, înregistrându-se pagube importante prin distrugerea gospodăriilor, culturilor agricole, distrugerea şeptelului, a căilor de comunicaţie şi pierderi de vieţi omeneşti. In harta 3.1.7 se prezintă zonele afectate de inundaţiile din 2004 şi 2005

84

Harta 3.1.7. Solul

Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscând că, în ultimii ani, s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone susceptibile a fi expuse acestui proces de degradare. Conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa0,3 milioane ha. Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe de agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate, sau în alte areale cu potenţial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 milioane ha.

Deteriorarea structurii şi compactarea solului ("talpa plugului") se manifestă pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primară este prezentă pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinţa de formare a crustei la suprafaţa solului, pe circa 2,3 milioane ha. Starea agrochimică, analizată pe 66% din fondul agricol, la nivelul anului 1998, prezenta următoarele caracteristici nefavorabile:

aciditate puternică şi moderată a solului pe circa 3,4 milioane ha teren agricol şi alcalinitate moderată-puternică pe circa 0,2 milioane ha teren agricol; asigurare slabă până la foarte slabă a solului cu fosfor mobil, pe circa 6,3 milioane ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu potasiu mobil, pe circa 0,8 milioane ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 milioane ha teren agricol; asigurare extrem de mică până la mică a solului cu humus pe aproape 7,5 milioane ha teren agricol;

Poluarea chimică a solului afectează circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesivă circa 0 2 milioane ha Poluarea cu metale grele (mai ales Cu Pb Zn

85

Solul

excesivă circa 0,2 milioane ha. Poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn,Cd) şi dioxid de sulf produce efecte agresive deosebit de puternice asupra solului. A fost identificată în special în zonele critice: Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică. Deşi, în ultimii ani, o serie de unităţi industriale au fost închise, iar altele şi-au redus activitatea, poluarea solului se menţine ridicată în zonele puternic afectate.

Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatările petroliere şi transport este prezentăpe circa 50 mii ha.

Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul exploatărilor miniere la zi, ca de exemplu, în bazinul minier al Olteniei. Până la sfârşitul lucrărilor de exploatare vor fi afectate circa 26472 ha, din care circa 15490 terenuri agricole şi 10982 ha terenuri silvice. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel că unele dintre aceste suprafeţe au devenit practic neproductive.

Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole.

În privinţa indicatorilor chimici (pentru stratul 0-20 cm), a indicatorilor fizici şi a indicatorilor poluării în reţeaua de nivel I, determinările în dinamică, înreţeaua de monitorizare a solului de nivel I din cadrul Sistemului Naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură pun în evidenţă următoarele:

Indicatori chimici: solurile din domeniul de reacţie foarte puternic acidă, moderat acidă se regăsesc în 31,9% din cele 670 situri agricole de nivel I, iar cele moderat alcaline-foarte puternic alcaline în 5,2% din cazuri; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de materie organică sunt prezenteîn 59,4% din siturile analizate, iar cele cu conţinut mijlociu în 34,1% din acestea. Conţinuturi mari- excesive au doar 6,5% din solurile analizate; solurile cu conţinut foarte mic-mic de azot caracterizează 25,2%din cazuri, cele cu conţinut mijlociu, 57%; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de fosfor mobil se regăsesc în 51,5% din cazuri; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de potasiu mobil sunt prezente în 35,8%

din cazuri.

Indicatori fizici: în stratul 0-25 cm texturile nisipoase şi nisipolutoase sunt specifice pentru 4,92% din cele 670 situri de nivel I, iar cele lutoargiloase şi argiloase pentru 44,63% din cazuri; în stratul 25-35 cm, analizele pentru 90,45% din totalul reţelei de nivel Ievidenţiază faptul că gradul de compactare secundară moderată-puternică este prezent în 27,91% din cazuri; permeabilitatea extrem de mică-mică în stratul 35-50 cm este specifică pentru 23,89% din cele 86% de situri analizatefavorizând stagnarea apei, iar cea mare la foarte mare, 39,55% din total determinând reţinerea slabă a apei; instabilitatea structurală mare-extrem de mare în stratul 0-25 cm este specifică pentru 20,42% din totalul de 76,27% cazuri analizate, aceasta favorizând proceselede pantă, determinând şi capacitatea redusă de reţinere a materiei organice şi

86

Solul a elementelor nutritive.

Indicatorii poluării în reţeaua de nivel I (16 x 16 km):

cu privire la metalele grele se remarcă ponderi sub 1% a siturilor cu conţinutpeste pragul de alertă, cu excepţia zincului, prezent în 2,7% din cele 670 situri;

3.1.4. Flora şi fauna Probleme Starea actuala a mediului

Flora şi fauna Flora şi fauna

Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează

presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a

ecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului,

supraconcentrarea activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare

ecologică, etc. In ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea,

accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale

procesului de deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un

proces real, extrem de complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de

ritmul, formele şi forţele dezvoltăr i sistemelor socio-economice.

Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de

faună şi floră sălbatică se pot enumera: desecarea luncii inundabile a Dunării,

distrugerea propriu-zisă a habitatelor prin construirea de obiective urbane, industriale,

de agrement, crearea lacurilor de acumulare, creşterea poluării apelor şi solului,

creşterea folosirii pesticidelor, uciderea directă animalelor de către oameni.

De multe ori efectele acţiunilor antropice sunt greu sesizabile pentru moment şi

trec neobservate, alteori afectează interesele economice ale omului, iar în

unele împrejurări, când afectează biocenoze întregi, pot fi de-a dreptul catastrofale

pentru existenţa populaţiilor umane, din zonele respective.

Dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor se datorează supraexploatării

(vânătoare, pescuit, suprapăşunat), însă de multe ori este consecinţa distrugerii habitatului

lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale.

Modificarea biotopului, însoţită de schimbarea unuia sau a tuturor factorilor abiotici

(baraje, poluare industrială, poluare organică, despăduriri, incendii) este urmată de

desfiinţarea unor sisteme şi înlocuirea lor cu altele simplificate (în medii poluate),

artificiale (agricole, lacuri de acumulare) etc.

Ecosistemele cu pasuni de stepa din Romania au scazut mult si vor continua sa

dispara din cauza secetelor din ultimii ani precum si practicilor agricole slabe.

87

Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme funcţionale cu organizare complexă,

în general, modificările structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un

an la altul (decât în cazul unor accidente ecologice majore şi pe termen scurt).

Ulterior, prin eliminarea factorului perturbator, mediul natural se poate reface. Datorită

lipsei punerii în practică a sistemului de monitoring integrat care să includă şi

monitorizarea diversităţii biologice, nu există date concrete pe baza cărora să se

poată face o analiză reală a stării acesteia, cu excepţia unor specii sălbatice,

care fac obiectul unor programe şi proiecte de cercetare ale structurilor universitare,

muzeelor, institutelor de cercetare, precum şi ale unor organizaţii

neguvernamentale specializate.

În ţara noastră trăiesc peste 10.000 specii de animale, din care

majoritarea sunt insectele. Cresc aproximativ 3100 de specii de plante, dintre care

60 specii de arbori. Aproximativ 500 de specii de plante sunt protejate de lege din

cauza rarităţii lor sau a interesului terapeutic. S-au identificat 150 de tipuri de

ecosisteme numai în pădurile noastre.

Cu excepţia marilor zone agricole şi a unor ecosisteme terestre şi acvatice

aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare, în care se înregistrează

modificări ale structurii şi dinamicii diversităţii biologice, restul mediului natural se

păstrează în parametrii naturali de calitate, oferind condiţiile necesare conservării

diversităţii biologice specifice.

Diversitatea biologică deosebită a ţării noastre face posibilă şi

contribuţia importantă a noastră la implementarea Reţelei Ecologice

Europene Natura 2000 in România. Natura 2000 este o reţea ecologică de arii

protejate din statele membre ale UE. Crearea Reţelei Natura 2000 este o modalitate

de a aplica măsuri de conservare privind menţinerea habitatelor şi speciilor de

interes comunitar, pe întregul teritoriu al continentului European.

88

3.1.5. Sănătatea umană Probleme Starea actuala a mediului

89

Sanatatea umana Calitatea aerului citadin Sanatatea umana

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc,

care ţin de: ♦ calitatea aerului citadin; ♦ alimentarea cu apă potabilă; ♦ colectarea

şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; ♦ zgomotul urban; ♦

habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); ♦

calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei. In graficele 3.1.8. de mai

jos se prezintă date privind indicele de mortalitate in câteva mari oraşe.

3.1.5.1. Calitatea aerului citadin Cuantificarea efectelor poluării aerului asupra stării de sănătate poate fi făcută

prin :

a) urmărirea efectelor directe asupra stării de sănătate a diverşilor poluanţi

(iritanţi, toxici sistemici, fibrozanţi, cancerigeni) sau

b) prin efectele indirecte - producerea de disconfort urmată de sesizările

populaţiei ca reacţie la disconfort.

Principalele grupe de poluaţi urmărite în acest context sunt:

a.1) Poluanţii iritanţi: sunt cei mai răspândiţi poluanţi atmosferici datorită

omniprezenţei surselor de poluare în mediul de viaţă al omului modern, combustiilor

industriale şi/sau casnice, traficului auto. Poluanţii iritanţi sunt reprezentaţi de gaze

iritante cum ar fi oxizii de sulf şi de azot, azotul amoniacal, clorul, ozonul, alte substanţe

oxidante. Sunt reprezentaţi de asemenea de particule în suspensie respirabile (PM 10 şi

PM 2 5) care a în compo iţie partic le de nitraţi s lfaţi amoni etc ce pro in din

90

91

92

Sanatatea umana Depozitarea deşeurilor

Colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură

Viaţa socio-economică intensă are ca rezultat generarea unei cantităţi

însemnate de deşeuri menajere şi industriale. Gestionarea neadecvată a

deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului şi apei

subterane, ameninţând sănătatea umană.

Agricultura, industria şi alte activităţi social-economice reprezintă surse

importante de generare a deşeurilor.

Gestionarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a acestor

deşeuri nu a primit, de-a lungul timpului, atenţia cuvenită, astfel încât atât

calitatea factorilor de mediu cât şi impactul asupra populaţiei prezintă riscuri

ridicate.

Caracteristicile situaţiei existente sunt:

� colectarea deşeurilor menajere din aglomerările urbane (blocuri, cartiere

de locuinţe) se face în sistemul de ghene deschise, care prezintă factori de risc

pentru sănătatea populaţiei;

� în cazul locuinţelor individuale, colectarea deşeurilor menajere se face „din

uşă în uşă „ în pubele individuale;

� rampele de gunoi neconforme ale oraşelor, unde depozitarea a fost sistată,

nu întrunesc condiţiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveşte

amplasarea şi amenajarea, nu mai pot fi reabilitate, şi nu s-a trecut la

închiderea conformă a acestora.

� în mediul rural, depozitarea deşeurilor se face în locuri improprii, în special

pe marginea cursurilor de apă şi a drumurilor lăturalnice

� marea majoritate a serviciilor de salubritate dispun de mijloace de

transport învechite şi depăşite, care nu asigură un transport igienic, iar ridicarea

gunoiului de la populaţie nu se face conform normelor sanitare

93

3.1.6. Managementul de risc de mediu Probleme Starea actuala a mediului

Managementul de risc de mediu

Situaţiile de risc pot avea cauze naturale sau antropice Cauze naturale :

- revărsări ale cursurilor de apă produse de precipitaţii abundente, topirea bruscă a zăpezilor,

- ridicarea nivelului apelor subterane, - prăbuşiri ale masivelor geologice, - alunecarea versanţilor, - fenomene de eroziune, etc.. Cauze antropice :

- ruperea sau avarierea barajelor şi a altor lucrări situate în amonte de amplasamentul unor obiective social-economice proiectate la o clasă de importanţă superioară ,

- proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă (ce micşorează secţiunile de curgere) şi care nu ţin seama de lucrările existente sau incluse în schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice,

- proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă dimensionate la debite maxime necorespunzătoare sau neactualizate,

- amplasarea necorespunzător a unor construcţii pe versanţii sau în albiile majore,

- despăduriri pe suprafeţe mari prin exploatarea neraţională a masei lemnoase etc.

Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul

cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale ce pot

produce pagube fizice şi pierderi de vieţi omeneşti, care pot afecta populaţia,

activităţile umane, mediul natural şi cel construit.

Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de

vulnerabilitatea elementelor expuse şi de expunerea acestora. Legea

575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a V-a – Zone de risc natural evidenţiază la nivel naţional

principalele zone naturale de risc determinate la o anumită dată (de ex.

anul1999), în care există potenţial de producere a unor dezastre naturale

prin inundaţii, alunecări de teren şi seisme.

Hazardurile naturale cele mai importante în condiţiile ţării noastre, se

consideră cele determinate de următoarele fenomene potenţiale:

- Inundaţii şi viituri, fenomene determinate produse de scurgerile pe torenţi

sau de procesele de albie datorate revărsării unui curs de apă, reprezentând

i t ă t t d ă t t î i it i i i

94

Managementul de risc de mediu

acoperirea temporară cu un strat de apă stagnant sau în mişcare cu viteze şi presiuni

dinamice variabile, cu probabilităţi de depăşire anuale de apariţie diferite care variază

în funcţie de: condiţiile hidraulice de albie, intensitatea şi durata ploilor, topirea

zăpezii, condiţiile de relief, zone naturale de favorizare şi de formare a viiturilor,

accidente şi exploatarea necorespunzătoare a construcţiilor hidrotehnice. Fenomenul

poate provoca victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare

a activităţilor social- economice din zona afectată. In harta nr. 3.1.11. se prezintă

zonele cu risc la inundaţii (Anexa nr.4 la Legea 575/2001)

- Alunecări de teren, fenomene determinate de pierderea stabilităţii terenului

în pantă în mod spontan prin reactivarea unor alunecări inactive sau apariţia unor

alunecări primare determinate de regimul de umiditate (ploi cu intensitate mare) cu

deplasarea rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi

sau dealuri, a pantelor cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, ce pot produce victime

umane şi pagube materiale. In harta nr. 3.1.12. se prezintă harta macrozonării

teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren (Anexa nr.6 la Legea

575/2001)

- Cutremure, fenomene determinate de procesele geologice-tectonice, care pot să

apară (cu diferite probabilităţi) cu anumite magnitudini în zonele de sursă, să afecteze

cu diferite intensităţi diferite zonele de risc; intensitatea mişcării terenului într-o

anumită zonă afectată se apreciază după criterii instrumentale şi după severitatea

efectelor asupra mediului biologic, a mediului construit şi a mediului geologic natural.

In harta nr. 3.1.13. se prezintă zonele de intensitate seismică (Anexa nr.2 la Legea

575/2001)

95

Harta nr. 3.1.11

96

Harta nr. 3.1.12

97

Harta nr. 3.1.13

98

Managementul de risc de mediu

In harta 3.1.14 de mai jos se prezintă tectonica şi riscurile seismice Accidentele de transport au un impact major asupra mediului cauzand

poluarea intensa a aerului si apei din descarcari de substante periculoase

in aer ( accidentele de circulatie ajung deseori la incendii) precum si in apa

(scurgeri de la vehiculele ce transporta substante periculoase la suprafata

si in ape). Desi astfel de accidente sunt rare (cum a fost accidentul de la

Mihăileşti de exemplu), intensitatea traficului asupra drumurilor si

congestia rutiera au sporit riscul de astfel de accidente.

Riscuri suplimentare de mediu provin de la spargerea conductelor de

transport produse petroliere, stocarea ilegala de deseuri, deşertificarea,

etc.

99

3.1.7. Peisaj Probleme Starea actuala a mediului

Peisaj Dupa schimbarile economice si sociale din ultimul deceniu al secolului XX,

Romania a acumulat zone de infrastructura abandonata, locuri cu constructii

neterminate si imobile abandonate, ceea ce reduce atractivitatea tarii..

Transportul si infrastructura de transport au un impact direct asupra peisajului

tarii. Drumul este cel mai mare consumator de teren, fiind urmat de calea ferata.

Infrastructura de transport neadministrata reduce atractivitatea tarii, tinand cont

chiar si de resursele naturale si culturale bogate, ca exemple avand drumurile cu

intretinere proasta, precum si caile ferate abandonate ( in special cele inguste

folosite in scopuri industriale).

Litoralul Marii Negre In ultimele decenii, bazinul Marii Negre a fost „scena” multor schimbari de mediu

cu modificari/degradari calitative si cantitative care au avut un impact major

asupra configuratiei actuale a ecosistemelor costiere si asupra calitatii apei din

apropierea tarmului. Una dintre cele mai influentate zone a fost tarmul romanesc,

care sufera de probleme grave de eroziune a plajei, 60-80% din lungimea

litoralului confruntandu-se cu pagube mari, in timp ce latimea plajelor se reduce

de la an la an. Exista de asemenea o amenintare a eroziunii plajei asupra

oamenilor si locuintelor acestora, in special in sectorul de sud ( Mamaia-Vama

Veche) al litoralului.

Dezvoltarea transportului naval precum si dezvoltarea porturilor pe litoral au

transformat peisajul Marii Negre. Navigatia este atat mijloc de transport pentru

produsele industriale cat si mijloc de transport public si a avut un efect puternic

asupra transformarii peisajului cultural si economic al oraselor precum

Constanta, Mangalia si Midia.

Principalele porturi maritime/fluviale ale Romaniei sunt Braila, Galati, Tulcea si

Sulina pe Dunare. Starea porturilor este deteriorata si constituie o amenintare nu

numai asupra ecosistemelor naturale ci si asupra atractivitatii peisajului cultural

al Romaniei.

105

3.2. Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Bistriţa Năsăud

3.2.1. Calitatea aerului1 Probleme Starea actuala a mediului

Aer

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud nu are staţii pentru

supravegherea poluării de fond.

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe

anul 2005 a avut următoarea structură :

A. determinări ale poluanţilor gazoşi: dioxid de azot, dioxid de sulf şi

amoniac : • prin prelevari de 24 ore, zilnic, în patru puncte din municipiul Bistriţa la:

o SC IPROPEB SA - în zona industrială a municipiului Bistriţa

o SC URBANA SA, sediul APM şi hotel DIANA”

• prin prelevări de 30 minute, lunar, în localităţile Beclean, Năsăud, Sângeorz-

Băi, Rodna

B. determinări de pulberi în suspensie PM10, 6 zile/săptămâna, în

municipiul Bistriţa, la sediul APM

C. determinări de pulberi sedimentabile, lunar, în : • patru puncte în municipiul Bistriţa

o sediul APM, partea de SV a municipiului (casă particulară în

zona rampei de deşeuri), staţia meteorologică

o SC MEFIL SA – în zona industrială

• câte un punct în Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Rodna, Poiana Ilvei şi

Prundu Bârgăului

D. determinări la apele din precipitaţii, săptămânal, în 2(două) puncte din

Bistriţa : la depozitul RAJA AQUABIS şi la sediul APM

E. determinări ale nivelului de zgomot urban, lunar, în staţiile de trafic : • patru intersecţii în municipiul Bistriţa

• câte o intersecţie în Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi

Acidifierea Acidifierea este determinată în principal de trei tipuri de poluanţi: oxizii de

sulf (SOx), oxizii de azot (NOx), un pericol sporit fiind atunci când cei doi oxizi

sunt prezenţi simultan, şi amoniacul (NH3). Sursele principale de asemenea

gaze sunt arderea combustibililor pentru industrie şi populaţie (SOX, NOX),

traficul rutier (NOx), agricultura (NH3).

1 Datele sunt extrase Raportul Agenţiei de Protecţia Mediului Bistriţa Năsăud privind starea calităţii factorilor de mediu în judeţul Bistriţa Năsăud în anul 2005

106

Aer Apele de precipitaţii se recoltează în municipiul Bistriţa din două puncte:

depozitul RAJA AQUABIS şi Sediul APM Bistriţa.

În urma analizei precipitaţiilor nu s-a constatat apariţia de ploi acide în

anul 2005.

Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental de dioxid de sulf. Cele mai mari cantităţi de SO2 provin din instalaţiile de arderi industriale şi

neindustriale şi din transportul rutier. Extinderea utilizării gazelor naturale în

procesele de ardere a dus la înlocuirea altor combustibili solizi şi/sau lichizi (

motorinei, păcurii, altor produse petroliere, lemnului) şi a determinat scăderea

cantităţii totale de SO2 emis în anul 2005 faţă de anul 2004 şi 2003. La aceasta

a contribuit şi reducerea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi.

Pentru determinarea poluării aerului ambiental cu bioxid de sulf în anul

2005 s-au efectuat 1390 analize de 24 ore, în 4 puncte din municipiul Bistriţa.

Din analiza datelor de monitorizare se constată că la indicatorul dioxid de

sulf, nu s-au înregistrat depăşiri la valorea limită zilnică pentru protecţia

sănătăţii, aşa cum este ea impusă prin Ord. 592/2005 (0,125 mg/mc) dar s-au

înregistrat 2 depăşiri ale pragului superior de evaluare (0,075 mg/mc) şi 7

depăşiri ale pragului inferior de evaluare ( 0,05 mg/mc).

Concentraţia medie anuală pentru indicatorul bioxid de sulf este pentru

anul 2005 de 0,0025544 mg/mc şi nu depăşeşte valoarea limită anuală pentru

protecţia ecosostemelor care este de 0,02 mg/mc (conform Ord. 592/2002).

De asemenea s-au efectuat probele de 30 minute în localităţile Beclean,

Năsăud, Sângeorz-Băi, Rodna şi Lechinţa, neînregistrându-se depăşiri ale

concentraţiei maxime admisibile.

Emisi de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot.

Cele mai mari cantităţi de NOx provin din transportul rutier (cca.70% din

cantitatea totală emisă) şi din arderile industriale şi neindustriale.

Pentru determinarea poluării aerului ambiental cu bioxid de azot în anul

2005 s-au efectuat 1390 analize de 24 ore în 4 puncte din municipiul Bistriţa

(tabelul 3.2.1.).

.

107

Tabel 3. 2. 1

Aer

Din analiza datelor de monitorizare se constată că la indicatorul dioxid de azot NO2

nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxim admise de STAS 12574/1987 pentru

probele de lungă durată.

Concentraţia medie anuală pentru indicatorul bioxid de azot este pentru 2005 de

0,010152 mg/mc încadrându-se atât sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii

umane ( 0,04 mg/mc) cât şi sub valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei ( 0,03

mg/mc).

De asemenea s-au efectuat probele de 30 minute în localităţile Beclean, Năsăud,

Sângeorz-Băi, Rodna şi Lechinţa, neînregistrându-se depăşiri ale concentraţiei maxime

admisibile.

Emisii de amoniac. Cele mai mari cantităţi de NOx provin din activităţile agricole (cca.99% din

cantitatea totală emisă), respectiv din managementul dejecţiilor animaliere.

Pentru determinarea poluării aerului ambiental cu amoniac în anul 2005 s-au efectuat

1390 analize de 24 ore în 4 puncte din municipiul Bistriţa (tabel 3.2.2.).

Tabel 3.2.2. Punctele de prelevare

Indicatorul NH3 SC URBANA SC IPROEB Sediu APM Zona hotel

DIANA Nr. determinări 297 364 365 364 Val.max. (mg/mc) 0,739 0,279 0,0920 0,2411 Nr.depăşiri val.lim zilnică 5 8 0 15 Nr.depăşiri prag superior - - - - Nr.depăşiri prag inferior - - - - Conc.medie anuală (mg/mc) 0,039957 0,026001 0,02214 0,038392

Valoare medie anuală pe municipiu Bistriţa 0,031214

Nr total prelevări 1390

Punctele de prelevare Indicatorul NO2

SC URBANA SC IPROEB Sediu APM Zona hotel DIANA

Nr. determinări 297 364 365 364 Val.max. (mg/mc) 0,0621 0,0962 0,0956 0,04340 Nr.depăşiri val.lim zilnică 0 0 0 0 Nr.depăşiri prag superior - - - - Nr.depăşiri prag inferior - - - - Conc.medie anuală (mg/mc) 0,007163 0,014885 0,009398 0,008615 Valoare medie anuală pe municipiu Bistriţa 0,010152

Nr total prelevări 1390

108

Aer

Din analiza datelor de monitorizare se constată că la indicatorul amoniac NH3 s-au

înregistrat 28 de depăşiri ale concentraţiei maxim admise , conform STAS 12574/1987,

respectiv 0,1 mg/mc pentru probele de lungă durată. Dintre acestea 15 depăşiri s-au

înregistrat la punctul de prelevare hotel Diana, 8 în punctul de prelevare din zona

industrială SC IPROEB SA şi 5 în punctul de prelevare SC URBANA SA. Concentraţia

medie anuală pentru indicatorul amoniac este pentru anul 2005 de 0,031214 mg/mc.

De asemenea s-au efectuat probele de 30 minute în localităţile Beclean, Năsăud,

Sângeorz-Băi, Rodna şi Lechinţa (tabelul 3.2.3), datele de monitorizare fiind reprezentate

în tabelul 3.2.3.

Tabel 3.2.3.

Indicatorul NH3

Zona Punct de prelevare

Concentraţia medie anuală anul 2005 (mg/mc)

Beclean Sediul primăriei 0.058708333 Năsăud Sediul primăriei 0.043501667

Sângeorz-Băi Sediul primăriei 0.030475 Rodna Sediul primăriei 0.037966667

Lechinţa Sediul primăriei 0.029883333 CMA (mg/mc) 0,75

Conc. Max înregistrată(mg/mc)/localitate 0.2632/Beclean

Nr. determinări 60 Nr. depăşiri ale CMA 0

Emisii de COV nemetanici În anul 2005 cantitatea totală de compuşi organici volatili nemetanici emişi la nivelul

judeţului Bistriţa-Năsăud a fost de 1129,65411 tone, emisii calculate prin metodologia

CORINAIR.

Cea mai mare parte a acestor emisii provin din transportul rutier (77,8%), alte surse

fiind arderile industriale şi neindustriale (9,8%), utilizarea solvenţilor (6,34%), distribuţia

carburanţilor (4,03%). – figura 3.2.1.

Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele Cele mai mari cantităţi de cadmiu (42,67% din totalul de cadmiu emis) şi crom

(83,54% din totalul de crom emis) provin din instalaţiile de ardere.

Din tratarea deşeurilor rezultă cantităţi considerabile de mercur (59,76%).

Transporturile auto au generat 17,7% din cantitatea totală de plumb şi 95,7% din

cantitatea totală de cupru emise în anul 2005 la nivelul judeţului.

109

Aer

Figura 3.2.1.

Repartiţia procentuală a emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici (NMCOV), anul 2005

80%

10%

6%4%

transporturi ardere combustibili distributie combustibili utilizare solvenţi

Din activităţile industriale au rezultat 25,05% din cantitatea totală de plumb şi 83,3% din

cantitatea totală de zinc. Principalele activităţi industriale care duc la apariţia acestor

emisii sunt producerea oţelului şi turnarea fontei

Pentru monitorizarea poluării aerului ambiental cu metale grele s-au determinat plumbul,

cadmiul, cromul, zincul şi cuprul din pulberile în suspensie fracţiunea PM10. În anul 2005

s-au efectuat câte 250 determinări pentru fiecare din aceste metale, rezultatele

determinărilor fiind prezentate în tabelul de mai jos : Tabel 3.2.4.

Metalele grele din PM10

Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii Anul 2005 Fără marjă de

toleranţă Cu marjă de

toleranţă

BISTRIŢA sediul APM

Nr. de prelevări 250 Media anuală la Pb 0,5(µg/mc) 0,84(µg/mc) 0,0402(µg/mc) Media anuală la Cd 0,0047(µg/mc) Media anuală la Cr 0,0069 (µg/mc) Media anuală la Zn 0,0515(µg/mc) Media anuală la Cu 0,0102 (µg/mc)

Se constată că la indicatorul plumb nu a fost depăşită valoarea limită anuală

pentru protecţia sănătăţii fără marjă de toleranţă.

Emisii de poluanţi organici persistenţi Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice foarte stabile, care se

pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului

110

Aer

şi mediului înconjurator.

Principalele tipuri de POP sunt :

- pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex, toxafen, DDT,

etc. ;

- substanţe sintetice: bifenili policloruraţi (aprox.129 compuşi)

- produse secundare: dioxine şi furani.

Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de periculoase şi

efectele lor asupra organismelor vii, sunt : persistenţa ( sunt foarte rezistente la

degradarea fotolitică, chimică şi biologică având următorii timpi de injumătăţire :- în apa : >

2 luni ;- în sol : > 6 luni ;- în aer : > 2 zile), bioacumularea (se depun în tesuturile grase ale

organismrlor vii, prin intermediul apei, hranei şi a aerului inspirat), toxicitatea (sunt toxici

pentru oameni şi animale producând dezechilibre ale sitemului imunitar, endocrin, de

reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice).

Sursele de emisie ale POP -urilor se clasifica în 3 categorii:

a. punctiforme - din activitati industriale si neindustriale de tip :

- producerea fontei – - productia de oteluri în cuptoare electrice ;

- productia continua si discontinua de asfalt în mixere tip cuptor si în tambur rotativ - - conservarea lemnului

- incinerarea deseurilor spitalicesti ; - utilizarea solventilor în activitati gospodaresti.

b. de suprafaţă - din activitati agricole de tip: - arderea miristilor ; - aplicarea produselor fitosanitare c. de linie - din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri interioare în fabrici,

agricultura,etc.).

Agentii economici din judetul Bistriţa cu potenţiale emisii de POP-uri sunt : o fabricare fontei : SC RAPID SA Bistriţa, SC DAN STEEL SA Beclean

o producţia de asfalt : SC LUCRĂRI DRUMURI ŞI PODURI SA Bistriţa, SC ARL SA Bistriţa,

Primăria Municipiului Bistriţa

o incinerarea deşeurilor spitaliceşti : SPITALUL JUDEŢEAN Bistriţa, SPITALUL

ORĂŞENESC DR. GEORGE TRIFON Năsăud, SPITALUL ORĂŞENESC Beclean

În anul 2005 emisiile de POP-uri, conform inventarului de emisi, la nivelul judetului

Bistriţa-Năsăud au fost :

111

Aer

Tabel 3.2.5

POLUANTUL CANTITATEA emisă în anul 2005 (g) Dioxina 0,003962

PAH 2595,075

Fluorantren 652,213

Benzo ( a ) ( b ) şi (k) 1506,361

PCBs 1,054

Compuşilor bifenil policloruraţi (PCBs) din condensatori, transformatoare şi alte

echipamente se reinventariază anual, toate operaţiunile de utilizare, întreţinere, scoatere

din funcţiune sau transport la firme specializate pentru recuperarea şi tratarea

corespunzătoare a acestora se urmăresc şi se fac conform prevederilor legislative în

vigoare şi Planului judeţean de eliminare a PCB-urilor şi a altor compuşi similari .

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud mai existau la sfârşitul anului 2004 ( data ultimei

inventarieri) un număr de 7amplasamente în care sunt depozitate deşeuri de pesticide,

parte din ele identificate. Aceste sunt : Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru

Pomicultura Bistrita, SC Zoohorticola SA Teaca-Ferma Archiud, SC Zoohorticola SA

Teaca-Ferma Pintic, SC MIRO SA, SC RAAL SA- Ferma pomicola Dumitra, SC

EUROFERMA DS SRL şi Regionala CFR Cluj Divizia Linii Sectia L8.

În toate amplasamentele depozitarea s-a făcut în condiţii de siguranţă pentru

sănătatea populaţiei şi pentru mediu.

Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie.Poluarea de impact

În anul 2005 s-au efectuat 302 prelevări pentru monitorizarea fracţiei PM10 din

pulberile în suspensie (punct de prelevare la sediu APM). S-au înregistrat 58 depăşiri la

valorea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane ( 0,05 mg/mc conform prevederilor

Ord. 592/2002 ). Frecvenţa depăşirilor a fost de 19,2%. Concentraţia medie anuală

pentru anul 2005 este de 0,03914 mg PM10/mc aer, faţă de 0,0339 mg PM10/mc aer cât a

fost în 2004, situându-se sub valoarea limită anuală pentru proteţia sănătaţii umane (0.040

mg/mc).

Variaţia valorilor indicatorului PM 10 în cursul anului 2005 este prezentată în graficul

3.2.2.de mai jos:

112

Aer

Figura 3.2.2

Zone critice sub aspectul poluării Pe baza datelor de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Bistriţa-Năsăud nu s-au

semnalat zone critice sub aspectul poluării aerului, valorile medii anuale pentru toţi

indicatorii monitorizaţi situându-se sub valorile limită admise de legislaţia în vigoare.

Concluzii

Din punct de vedere a calităţii aerului judeţul Bistriţa-Năsăud nu a înregistrat în anul

2005 depăşiri ale valorilor maxim admise de legislaţia în vigoare, încadrându-se în limitele

legale pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului.

Evoluţia concentraţiilor medii la indicatorii de calitate ai aerului în judeţul Bistriţa-

Năsăud pentru perioada 1995 – 2005 este prezentată în tabelul 9.9.1.

Din datele înregistrate se constată o scădere a valorilor medii ale tuturor indicatorilor

monitorizaţi în Bistriţa, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Lechinţa faţă de anul anterior. În oraşul

Beclean toţi indicatorii au înregistrat o uşoară creştere.

În graficele următoare se prezintă evoluţia concentraţiei indicatorilor SO2, NO2 NH3,

în perioada 1995 – 2005, în municipiul Bistriţa.

113

Figura 3.2.3.

0.00080.0007 0.0004 0.0005 0.0005 0.0005

0.00220.0015

0.0008

0.0085

0.0025

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

Con

c.m

edii

anua

lem

g/m

c

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Evoluţia indicatorului SO2 în municipiul Bistriţa în perioada 1995-2005

Figura 3.2.4.

0.0036 0.0031 0.0040.0022

0.0026

0.0051

0.0110.0133

0.01090.0139

0.0101

0

0.005

0.01

0.015

Con

c.m

edii

anua

lem

g/m

c

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Evoluţia indicatorului NO2 în municipiul Bistriţa în perioada 1995-2005

114

Figura 3.2.5.

0.0348

0.0606

0.04050.0414

0.05740.0602

0.03160.0275

0.03570.0497

0.0312

0

0.02

0.04

0.06

0.08

Con

c.m

edii

anua

le

mg/

mc

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Evoluţia indicatorului NH3 în municipiul Bistriţa în perioada 1995-2005

. 3.2.2. Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului

Apa Starea râurilor interioare

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat, conform

planului propriu de monitorizare, o serie de determinări ale calităţii apelor de

suprafaţă în aval de zone cu restituţii concentrate. Din rezultatele analizelor

efectuate prin laboratoarele agenţiei se constată:

râul Bistriţa înregistrează valori ridicate la indicatorii azot amoniacal,

azotaţi şi fier o amonte de municipiul Bistriţa (la Unirea şi Livezile) ceea ce

denotă existenţa unor surse de poluare în susul râului;

o la acestea se adaugă în zona Livezile aportul apelor care se

deversează de la balastieră;

o aval de depozitul municipal de deşeuri menajere şi staţia

115

municipală de epurare a apelor uzate.

în aval de toate staţiile de epurare monitorizate se înregistrează valori

ridicate la indicatorii din grupa azotului, datorită lipsei treptei terţiare de

epurare, dar şi unele depăşiri la indicatorul reziduu fix

Apele subterane Pentru monitorizarea apelor subterane Agenţia pentru Protecţia Mediului

Bistriţa-Năsăud a efectuat analize ale apelor din fântâni. Rezultatele analizelor

efectuate în anul 2005 se găsesc în tabelul de mai jos:

Tabel 3.2.6..

pH

Con

duct

i- vi

ate

CC

O-M

n

Susp

Rez

. fix

NH

4+

NO

2-

NO

3-

SO42

-

Cl-

DT

Ca2

+

Fe2+

Loc prelevare

probe APA 2005

unit.pH µS mg O2/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l unit.

durit. mg/l mg/l

Şintereag 7,65 1536 7,60 1152 0,58 0,0053 58 167 23 0 Mocod 6,73 1297 6,55 0 227 113 13.9 140 0,13 Blăjeni 6.78 481 6.2 361 0.9 0.011 51 1 10 58 0.08 Mocod 7.55 880 6.88 660 0.2 0.027 2.11 60 4.1 86 0

Corvineşti 7.89 863 7.44 647 0.3 0.013 64 21 13.4 77 0.07 Simioneşti 7.53 587 2.4 440 0.1 0.009 50 39 7.29 51 0.05

Maieru 7.77 312 2.47 0 0 41.8 34 60 60 0.01 Feldru 7.53 975 0.56 731 0.2 0.36 0 155 53 54 0.06

Leşu Ilvei 7.71 496 4.08 36 372 0.1 0.42 0 8 18 65 0.12

depasirea val.limita Apa Se constată că la două, din cele nouă determinări efectuate, s-a înregistrat depăşirea

valorii admise pentru indicatorul azot amoniacal şi la o determinare s-a înregistrat

valoarea durităţii sub limita minim admisă.

Surse majore de ape uzate Principalele surse de ape uzate (surse potenţiale de poluare) de pe raza judeţului sunt următoarele : Tabel 3.2.7. Administrator staţie de Tip sursă ape Starea staţiei de epurare RAJA “AQUABIS” Bistriţa SE orăşenească Starea tehnică a staţiei de epurare S.C. “Edilitara “ S.A. SE orăşenească Staţia de epurare necesită

116

RAJA “AQUABIS” - Secţia

apă-canal Rodna

SE orăşenească Staţia de epurare necesită retehnologizare şi modernizare Evacuarea apelor epurate se face in râul Someşul Mare.

S.C. “G.C.L.” S.A. Năsăud (staţia de epurare)

SE orăşenească Staţia de epurare necesită extindere modernizare şi reabilitare.

Primăria Sângeorz-Băi (staţia de epurare şi evacuarea directă)

SE orăşenească Capacitatea SE fiind depăşită, un debit de 26 l/s se evacuează direct în râul Someşul Mare Staţia de epurare necesită extindere modernizare şi reabilitare.

S.C. “Promet” S.A. Beclean S.E. industrială Starea tehnică a staţiei de epurare este bună. Apele uzate industriale epurate se evacuează în râul Someşul Mare

E.M. Rodna Iaz decantor în Valea Glodului

Apele limpezite în iaz, parţial sunt recirculate. Evacuarea se realizează printr-un sistem de sonde inverse Apele uzate menajere au fost epurate prin intermediul separatoarelor de grăsimi şi a foselor septice, debitul mediu evacuat fiind de 0,53 l/s atât pentru flotaţia Făget, cât şi pentru mina V. Blaznei

S.C. “Hicart “ S.A. Prundu-Bârgăului, preluată de S.C. “EURO-SIV-SOOL-PRODCOM” S.R.L. Bistriţa

S.E. industrială Apele uzate menajere provenite din localitatea Prundu Bârgăului sunt epurate mecanic prin S.E. a fabricii Staţia de epurare prezintă un grad avansat de uzură

S.C. “Cominco” S.A.- Sucursala Bucovina Frasin(S.E.Valea Vinului), preluată de S.C. “RO-MIN” S.R.L. Baia Mare

S.E. industrială Starea tehnică a S.E. este bună.

În anul 2005 din totalul de 23 099 164 mc ape uzate evacuate în receptori, au

necesitat epurare 18.917.539 mc apă. Din această cantitate, 819.933 mc au fost ape

neepurate (4,33%) şi 4.368.633,56 mc au fost ape epurate insuficient (23,09%).

În aceste condiţii raportul dintre volumul de ape epurate corespunzător şi volumul

total de ape uzate care necesitau epurare este de 0,73.

117

Grafic 3.2.6.

Situaţia apelor uzate evacuate în anul 2005 judeţul Bistriţa-Năsăud

18%

19%

4%

59%

ape care nu necesită epurare ape insuficient epurateape neepurate ape epurate corespunzător

3.2.3. Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului

Sol Clase de calitate

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală Bistriţa Năsăud au fost cartate şi încadrate pe clase de calitate 21.73 ha

teren din care 12.239 ha arabil, 1.378 ha livezi, 32 ha vii, 15.524 ha păşuni şi

fâneţe. Împărţirea pe clase de calitate a terenurilor este prezentată în tabelul

3.2.8.. În anul 2005 s-au utilizat îngrăşăminte chimice pe 93,4% din suprafaţa

arabilă a ţării.

Nu sunt date referitoare la solurile afectate de reziduurile zootehnice.

118

Tabel 3.2.8.

Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha) pentru clasa de calitate Teritoriul adm.

Totală Cartată I II III IV V Media

Anul cartării

Budeşti 4624 4624 24,8 358,2 808,7 2225,5 1206,8 IV 2004

Ciceu Giurgeşti

7675 6344 137,8 204,5 1511 2401,8 2088,9 IV 2003

Petru Rareş 4244 3958 1051,1 572,1 745,9 969,6 619,3 III 2002

Şieu 5900 5900 14,1 1028,8 1397,7 2487,9 971,5 IV 2002

Şieu Măgheruş

4032 3820 542,3 1850,2 938,3 486,2 III 2004

Sol

In anul 2005, suprafaţa de teren agricol a crescut faţă de anul 2004 cu

0,4% (tabel 3.2.9). Tabel 3.2.9.

Suprafata (ha) Nr. crt

Categoria de folosinta 2005 2004

1 Arabil 101826 100781 2 Păşuni 116092 3 Fâneţe şi pajisti 186133 69772 4 Vii 381 398 5 Livezi 8901 9053 Alte tipuri 20

6 Total 297261 296096

Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic)

În judeţul Bistriţa-Năsăud sectorul minier este reprezentat prin Sucursala

Minieră Rodna care exploatează zăcăminte plumbo-zincifere în zona Rodna-

Anieş-Valea Mare. Din acestă activitate a rezultat în anul 2005 o cantitate de

76.267 tone de steril de flotaţie (depozitat la iazul de decantare Valea Glodului), cu

37,17% mai puţin ca în anul anterior. Acestă cantitate reprezintă cca 50,84% din

cantitatea totală de deşeuri industriale produse la nivelul judeţului, estimată la

aproximativ 150.000 tone.

Din monitorizarea calităţii solului, efectuată prin laboratoarele Agenţiei pentru

Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, se constată că în zona Şanţ-Valea Mare- Anieş sunt

concentraţii în sol ale indicatorilor zinc şi plumb peste valorile normale dar sub valorile

119

Sol

concentraţii în sol ale indicatorilor zinc şi plumb peste valorile normale, dar sub valorile

pragului de alertă. Aceste valori sunt rezultatul coroborării factorului natural (structura

naturală a solului bogat în zinc şi plumb) cu factorii antropici (exploatarea minieră).

O altă activitate potenţial poluatoare a solului este cea desfăşurată de SC

ARIO SA Bistriţa care are ca principal obiect de activitate obţinerea de armături

industriale din oţel, incluzând şi secţia turnătorie unde se produce oţelul. În urma procesului tehnologic rezultă zgură, miezuri şi forme care au fost folosite

la turnare, cu conţinut de substanţe periculoase. Aceste deşeurile industriale sunt

depozitate într-o haldă de zgură cu o suprafaţă de 4 ha, din care este ocupată de

deşeuri o suprafaţă de 1,9 ha. Acest amplasament este utilizat numai cu această

destinaţie şi se află în proprietatea SC ARIO SA Bistriţa. Halda dispune de un iaz de

decantare din 2 celule cu o capacitate totală de 66.100 mc şi ocupând o suprafaţă de 1,2

ha.

SC PROMET SA Beclean desfăşoară activtăţi de acoperiri metalice în

urma cărora rezultă ca deşeu nămolul chimic. El este depozitat în iazul societăţii

care are 2 celule cu o capacitate totală de 66100 mc şi o suprafaţă de 1,2 ha.

Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere - nu sunt date

privind o posibilă poluare a solului cu emisii de la singura centrală din judeţ care

se încadrează în categoria centrale mari de ardere, aparţinând SC PRODITERM

SA Bistriţa.

Monitorizarea calităţii solurilor Monitorizarea calităţii solului de către Agenţia pentru Protecţia Mediului

Bistriţa-Năsăud se realizează pe baza unui plan anual de monitorizare. El

urmăreşte cu predilecţie determinarea calităţii solurilor din zone cu risc potenţial

de poluare ridicat şi din zonele cu concentraţie ridicată de populaţie.

În anul 2005 monitorizarea solului din judeţ s-a realizat prin prelevarea de

probe lunare şi/sau bilunare (în lunile când condiţiile meteorologice au permis) şi

determinarea indicatorilor specifici pentru sol şi vegetaţie în 14 puncte,

respectiv : 2(două) puncte riverane drumului naţional DN17, la Tureac şi Uriu, urmărindu-se

influenţa traficului rutier asupra solului, cu prelevări trimestriale ; 5 (cinci) puncte pentru monitorizarea deşeurilor în NV iaz decantor Anieş, halda de

deşeuri industriale a SC ARIO SA din Bistriţa, două puncte în rampa de deşeuri menajere a municipiului Bistriţa şi iazul decantor aparţinând SC DAN STEEL GROUP SA Beclean (fosta PROMET) , cu prelevări trimestriale;

13 (treisprezece) puncte de monitorizare în o zona Rodna-Anieş cu 3(trei) puncte respectiv Şanţ-Valea Mare,

amonte localitate Anieş, şcoala Anieş, cu prelevări lunare; o Maieru, aval localitate un punct, prelevări lunare o zonele industriale Bistriţa şi Beclean, câte un punct, prelevări

120

trimestriale o parcul municipiului şi zona podul Budacului Bistriţa, cu prelevări

trimestriale o Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Lechinţa câte un punct, prelevări

trimestriale o la limita haldei de zgură a SC ARIO SA Bistriţa un punct, prelevări

trimestriale Pentru aceste probe se determină urmatorii indicatori, funcţie de care se

stabileşte calitatea solului: pH, plumb, crom, cadmiu, cupru, zinc.

Conform Ord. 756/1997 al MAPPM toate punctele de prelevare a solului

monitorizate de Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud se încadrează în

tipuri de folosinţă mai puţin sensibile.

Valorile medii anuale obţinute la indicatorii monitorizaţi în anului 2005

pentru sol sunt redate în tabelul 3.2.10. de mai jos. Din interpretarea datelor din

acest tabel se constată:

valorile la plumb o depăşesc valoarea normală dar sunt sub valoarea pragului de

alertă în punctele de prelevare Valea Mare, şcoală Anieş, aval Maieru, zona industrială

Bistriţa, limita haldei de zgură Bistriţa şi Sângeorz-Băi, pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime Amonte Anieş la suprafaţă

o depăşesc valoarea pragului de alertă dar este sub valoarea pragului de intervenţie în punctual de recoltare amonte Anieş, unde s-a determinat o valoare de 297,7 mg Pb/kg sol faţă de 250 mg/kg sol admis ca prag de alertă

o nu sunt depăşiri ale pragului de intervenţie valorile la zinc depăşesc valoarea normală în sol în punctele de

prelevare o şcoala Anieş, amonte Anieş, aval Maieru pentru prelevările de

suprafaţă şi adâncime o Valea Mare, podul Budacului Bistriţa, pentru prelevările de

adâncime o Sângeorz-Băi şi Lechinţa pentru prelevările de suprafaţă

valorile la cadmiu depăşesc valoarea normală dar sunt sub

valoarea pragului de alertă în Beclean la iazul decantor a SC DAN

STEEL GROUP SA pentru prelevările de suprafaţă şi la Năsăud

pentru prelevările de adâncime

valorile la cupru şi crom nu depăşesc valoarea normală.

Din compararea valorilor medii obţinute în anul 2005 cu cele din anul

anterior 2004 se observă o scădere a numărului de puncte în care se

înregistrează depăşiri ale valorilor normale precum şi a concentraţiilor la

indicatorii plumb, zinc şi cadmiu.

În cele două puncte care au ca scop monitorizarea influenţei circulaţiei rutiere

asupra solului - la Tureac şi Uriu – se constată o uşoară depăşire la indicatorul

121

cadmiu, prelevarea de suprafaţă, ceilalţi indicatori incadrându-se în limitele

normale. Faţă de anul anterior 2004 se constată scăderea concentraţiilo la zinc,

cupru, plumb

122

Tabelul 3.2.10

Valori medii ale indicatorilor analizaţi pentru SOL în judeţil BISTRIŢA-NĂSĂUD - ANUL 2005

Puncte de prelevare VALORI DE REFERINŢĂ

conf. Ord.756/1997

ŞAN

T VA

LEA

MA

RE

RO

DN

A - ŞC

OA

LĂ

AN

IEŞ

RO

DN

A -

AM

ON

TE

AN

IEŞ

RO

DN

A -

AVA

L M

AIE

RU

B

ECLE

AN

- C

ENTR

U

OR

AŞI

BEC

LEA

N -

ZON

A

IND

UST

RIA

LA

BEC

LEA

N

IAZ

DEC

AN

TO

R S

C

PRO

MET

SAB

ISTR

IŢA

- lim

ita

HA

LDĂ

DE

ZGU

RĂ

BIS

TRIŢ

A -

PAR

C

OR

AŞ

BIS

TRIŢ

A -

ZON

A

IND

UST

RIA

LA

BIS

TRIŢ

A -

POD

NĂ

SĂU

D

SÂN

GEO

RZ-

BĂ

I

LEC

HINŢA

UR

IU –

traf

ic

TUR

EAC

–tr

afic

Valo

rI no

rmal

e

Prag

de

aler

tă

Prag

de

inte

rven

ţie

Suprafaţă

pH 7.004 7.664 7.315 7.56 7.523 7.635 6.625 7.9225 7.43 7.98 7.627 7.89 7.86 7.07 7.42 7.79

Zn 97.71 122.6 108.3 175 26.26 26.51 17.75 46.57 34.9 93.74 42.91 59.4 102 193 26.3 40.6 100 700 1500

Cu 10.21 12.82 13.3 10 7.613 6.95 2.475 7.5063 16.3 11 15.13 4.99 8.94 15.1 12.7 13.58 20 250 500

Pb 55.72 94.07 213.6 244 9.744 4.496 0 44.7 17.7 237.2 22.15 5.4 34.6 14 6.16 14.63 20 250 1000

Cd 0.544 0.798 0.816 0.82 0.019 0.146 1.063 0.0688 0.12 0.175 0.167 0.78 1.32 0.02 0.04 1.517 1 5 10

Cr 3.94 3.728 3.175 2.19 2.869 3.283 1.85 4.0188 2.77 3.767 3.967 5.06 3.03 6.73 4.31 3.9 30 300 600

Adâncime

pH 6.989 7.788 7.333 7.49 7.605 7.713 6.64 7.915 7.23 8.013 7.753 7.98 7.9 6.86 7.45 7.743

Zn 106.5 143.4 166.6 198 57.39 33.24 14 38.181 54.2 39.83 117.3 60.3 90.6 38.8 21.1 34.89 100 700 1500

Cu 11 12.94 16.15 12.2 8.618 11.45 2.25 19.994 14.1 12.43 17.19 4.11 7.81 11.3 9.26 12.46 20 250 500

Pb 47.7 105.5 297.7 191 11.8 6.562 0 44.588 14.1 117.8 17.13 2.82 33.4 5.16 6.52 17.11 20 250 1000

Cd 0.331 1.316 0.788 1.28 0.094 0.363 0.525 0.2313 0.02 0.158 0.158 1.61 0.39 0.03 0.01 0.625 1 5 10

Cr 3.753 4.384 2.997 2.96 5.113 2.479 2.488 6.7188 5.63 4.658 6.15 6.74 1.78 4.27 6.07 4.217 30 300 600

123

.

Sol Zone critice sub aspectul degradării solurilor Din datele furnizate de DADR Bistriţa-Năsăud se constată existenţa la nivelul

judeţului a unor suprafeţe relativ întinse, care au seferit fenomene de degradare.

Situaţia privind aceste soluri este detaliată în tabelul de mai jos :

Tabel 3.2.11 Categoria de soluri Suprafata

(ha) Cauzele degradarii

Cu exces de umiditate 33521 Lipsa drenajului

Acide 34691 Imposibilitatea corectării acidităţii

solului pe suprafeţe mai mari

Cu eroziune de suprafaţă

semnificativă

23661 Lucrări efectuate din deal în vale

Cu eroziune de adâncime 2790 Nu s-au efectuat lucrări de prevenire

a eroziunii pe ravene

Altele – alunecări 9675 Exploatarea neraţională a terenului

Gleizare 8402 Excesul de umiditate

Pseudogleizare 25119 Excesul de umiditate

TOTAL 137859

Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud există zone care necesită acţiuni pentru

reintroducerea lor în circuitul natural. Acestea sunt zona minieră Rodna-Valea Mare-

Valea Glodului şi depozitele de deşeuri care conform legislaţiei în vigoare urmează a

se închide.

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Din activităţile antropice rezultă cantităţi însemnate de deşeuri şi ape reziduale.

Depozitarea acestora, mai ales în condiţii neconforme cu prevederile legale,

determină presiuni asupra stării de calitate a factorilor de mediu aer, apă şi sol.

Conform prevederilor legale în vigoare, se vor închide depozitele actuale

necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi tehnologic, construindu-se depozite

conforme. Se vor respecta termenele negociate cu UE în cadrul Directivelor specifice

pentru deşeuri.

Administraţia Naţionala a Îmbunătăţirilor Funciare Sucursala Someş-Tisa

Unitatea de administrare Bistriţa-Năsăud a desfăşurat în 2005 urmatoarele activităţi

de exploatare, întreţinere şi reparare:

124

Tabel 3.2.12.

Supafaţa amenajată (ha) Nr. Crt.

Denumirea amenajării (BH=bazinul hidrografic) Totala din care în 2004

Valoarea (lei RON)

I. Desecarea gravitaţională (capacitate = 10022 ha

1 BH Dipşa 2930 1000 72677

2 BH Bratoşa 998 998 108323

Total desecare gravitaţională 3928 1998 181000

II. Combaterea eroziunii solului (CES) (capacitate=48 932 ha)

4 BH Lechinţa 11500 2000 109153

5 BH Dipşa 7015 1000 45568

6 BH Budac 3775 3775 148467

7 BH Bratoşa 3424 500 34756

Total CES 35911 9475 441766

Faţă de anul 2004 s-a realizat o creştere cu 1,5% a subvenţiei acordate în 2005

la desecarea gravitaţională şi de 28% la combaterea eroziunii solului.

Concluzii

Din datele analizelor efectuate de APM şi agenţii economici se constată că,

deşi există unele zone în care sunt depăşite valorile normale pentru diverşi indicatori

din sol, în general la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud nu s-a constatat existenţa de

zone critice din punct de vedere al calităţii solului

125

3.2.4. Flora şi fauna judeţului Bistriţa Năsăud Probleme Starea actuala a mediului

Flora şi fauna

Zonele cu deficit de vegetaţie forestieră sunt prin definiţie zonele cu terenuri

neproductive, degradate, iar în majoritatea cazurilor aparţin proprietarilor persoane

fizice (Figura 3.2.7). Foto 3.2.7..

La nivelul judeţului, zone cu deficit de vegetaţie forestieră sunt pe raza

Ocoalelor Silvice Lechinţa, Beclean şi Bistriţa. Disponibilităţi – 200 ha în raza Ocolului

Silvic Lechinţa.

Prin utilizarea diferitelor metode de regenerare, în anul 2005, s-au efectuat

regenerări pe o suprafaţă totală de 724 ha, marea majoritate făcându-se prin

regenerări naturale, 2/3 din suprafaţă şi 1/3 prin împăduriri.

În tabelul 3.2.13. de mai jos sunt prezentate datele pentru anii 2004 şi 2005:

Tabel 3.2.13. UM 2004 2005 Suprafaţa fondului forestier ha 190.866 190.357 Diin care suprafaţă împădurită ha 187.127 186.004 - răşinoase ha 86.587 86.000 - foioase ha 100.540 100.004 Suprafeţe regenerate ha 138 724 - împădurite ha 106 241 - regenerare naturală ha 32 483

Se constată o scărere a suprafeţelor împădurite la nivelul judeţului cu 1123

ha în 2005 faţă de 2004 dar o creştere substanţială a suprafeţelor regenerate cu 586

ha.

126

3.2.5. Sănătatea umană Probleme Starea actuala a mediului

Sanatatea umana Calitatea aerului citadin

Judeţul Bistriţa-Năsăud are în componenţă 62 de unităţi administrativ-

teritoriale din care:

- municipiul Bistriţa care este reşedinţa judeţului, important centru economic,

cultural şi administrativ , a cărui primă atestare documentară este datată din

anul 1264. fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric

- trei oraşe

1. oraşul Năsăud este un vechi centru cultural, cu industrie de mase

plastice şi textile în restructurare şi relansare;

2. oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie

metalurgică şi alimentară;

3. oraşul Sângeorz-Băi este staţiune turistică cu izvoare de ape

minerale terapeutice

- 58 de comune

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-

Năsăud populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud era la 1 iulie 2005 de 317.254

locuitori din care 157.630 de sex masculin şi 159.624 de sex feminin. Din totalul

populaţiei judeţului 114.978 (adică 36,24%) locuitori se găsesc în mediul urban şi

202.276 se găsesc în mediul rural.

Cele 58 de comune din componenţa judeţului ocupă o suprafaţă totală de

4960,09 Km2. Conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-

Năsăud densitatea populaţiei în zona urbană a judeţului in anul 2005 a fost în :

municipiul Bistriţa de 564,2 locuitori/kmp, faţă de 566,4 în anul 2004; oraşul Năsăud de 253,2 locuitori/kmp, faţă de 255,7 în 2004; oraşul Beclean de 190,1 locuitori/kmp, faţă de 192,1 în 2004; oraşul Sângeorz-Băi de 72,3 locuitori/kmp, faţă de 71,9 în 2004.

Densitatea medie la nivelul judeţului este de 59,2 locuitori/km2, uşor mai

scăzută faţă de anul 2004 ( 59,5 locuitori/Km2 ), având în vedere faptul că în

unele localităţi, ade exemplu în localitatea Şanţ, densitatea este foaret scăzută

(16,3 locuitori/km2).

3.2.5.1. Calitatea aerului citadin Din analiza probelor prelevate şi analizate în perioada 1995-2005 se

constată pentru municipiul Bistriţa următoarele: tendinţa de scădere a concentraţiei de amoniac, de NO2 şi de SO2 în 2005

faţă de anii anteriori (2003, 2004);

tendinţa de creştere a concentraţiei de pulberi în suspensie fracţiunea PM

10 în municipiul Bistriţa în 2005 faţă de 2004 dar cu o scădere a frecvenţei

127

depăşirilor de la 23% în 2004 la 19% în 2005;

tendinţa de scădere a valorilor la pulberile sedimentabile în 2005 faţă de

2004, iar valorile se situează sub concentraţia maxim admisă de STAS

12574/87.

În oraşele Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi în anul 2005 s-au monitorizat lunar

indicatorii SO2, NO2, NH3 (prin probe de 30 minute) şi pulberi sedimentabile. Nu

s-au înregistrat depăşiri ale valorii maxim admise.

Faţă de anul 2004 în toată zona urbană monitorizată s-au înregistrat

scăderi semnificative ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile. Din datele

înregistrate se constată o scădere a valorilor medii ale tuturor indicatorilor

monitorizaţi în Bistriţa, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Lechinţa faţă de anul anterior. În

oraşul Beclean toţi indicatorii au înregistrat o uşoară creştere.

Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa Năsăud care monitorizează pulberile

sedimentabile, a efectuat în anul 2005 un număr de 15 determinări în municipiul

Bistriţa, 5 în oraşul Năsăud şi 5 în oraşul Beclean, toate fiind

corespunzătoare gravimetric.

În tabelul 3.2.14 de mai jos sunt prezentate rezultatele determinărilor

efectuate de laboratoarele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud.

Se observă că în anul 2005 nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA care este,

conform STAS 12574/1987 de 17 g/mp/lună.

Tabel 3.2.14.

Evoluţia indicatorului pulberi sedimentabile în judeţul Bistriţa-Năsăud - ANUL 2005

zona punctul

de prelevare

ian feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.

med

ii an

uale

staţia METEO 3.46 2.35 1.12 2.08 2.69 1.92 2.65 4.34 4.68 1.54 2.16 1.28 2.52zona SV 4.18 3.26 2.09 1.76 2.84 3.26 2.64 4.38 6.15 4.67 2.27 1.85 3.28MEFIL 4.66 3.90 3.21 4.03 5.39 6.19 3.21 12.19 4.81 2.32 3.09 2.98 4.67APM 2.32 1.94 3.00 3.30 2.09 2.85 3.21 6.87 4.83 1.09 1.24 2.24 2.92

Bistriţa

media 3.65 2.86 2.36 2.79 3.25 3.56 2.93 6.95 5.12 2.40 2.19 2.09 3.35

Beclean SE 2.44 2.16 1.86 2.56 2.98 3.10 5.27 9.02 6.16 1.60 0.46 1.97 3.30Năsăud SE 3.19 4.16 2.87 2.16 2.01 3.10 3.30 8.31 5.16 1.43 1.70 2.86 3.35Sângeorz-Băi SE 2.46 3.04 2.43 1.80 4.79 5.12 4.84 1.52 7.29 7.14 1.11 1.93 3.62Rodna SE 4.82 2.91 1.73 1.68 2.93 2.89 4.65 3.33 2.82 2.78 1.26 2.65Poiana Ilvei locuinţă 2.47 2.06 1.21 2.16 3.57 2.26 5.12 2.85 4.86 1.11 1.33 1.08 2.51Prundu Bârgăului Primăria 5.41 2.23 1.17 2.25 2.53 4.21 6.79 6.60 3.94 3.92 1.16 3.35Lechinţa Primăria 2.80 3.99 1.28 1.21 2.75 3.12 4.16 4.93 1.77 6.53 4.28 3.07Val.Max. 6.19 12.19

128

Probleme Starea actuala a mediului

Sanatatea umana

3.2.5.2. Alimentarea cu apă potabilă În privinţa apei potabile utilizate în mediul urban, din datele furnizate de SGA

Bistriţa-Năsăud, societăţile economice şi primăriile care desfăşoară activităţi de

producere şi distribuţie apă potabilă sunt : R.A.J.A. “AQUABIS” Bistriţa-Năsăud cu

S.C. “EDILITARA” S.A. Beclean cu staţia de tratare având o capacitate maximă

de tratare de 365 l/s; alimentarea cu apă se face din râul Someşul Mare

S.C. “G.C.L.” Năsăud unde alimentarea cu apă se face din râul Rebra, debitul

instalat fiind de 165 l/s.

PRIMARIA Sângeorz-Băi cu staţia de tratare situată la confluenţa pârâului

Cormaia cu râul Someşul Mare, în amonte de oraş; alimentarea cu apă se face

din pânza freatică prin 9 puţuri de mică adâncime (H=10 m), compusă dintr-o

instalaţie de tratare-clorinare cu clor gazos În Bistriţa reţeaua de apă aflată în exploatare în 2005 (conform datelor furnizate de SC RAJA

AQUABIS SA): este de 458,1 km; numărul locuitorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă potabilă este de 83277; cantitatea de apă potabilă distribuită 6 588 457 mc, consumul mediu zilnic a fost de 216

l/loc./zi; staţia de tratare a oraşului Bistriţa are o capacitate de 1300 l/sec; la ora actuală staţia funcţionează la 35% din capacitate datorită reducerii consumurilor de apă.

a avut loc o întrerupere în alimentarea cu apă potabilă din cauza unei avarii pe sistemul de distribuţie;.

În oraşul Beclean reţeaua de alimentare cu apă potabilă (conform datelor furnizate de SC

EDILITARA SA) reţeaua de alimentare cu apă este compusă din 8,99 km pentru aducţiune şi transport şi

30,8 km pentru distribuţie, cu extindere de 15,6 km Săsarm-Chiuza-Piatra, 11 km Măluţ-Braniştea şi 19,5 km Coldău-Ciceu Cristeşti-Uriu-Ilişua.

numărul utilizatorilor deserviţi de această reţea este de 218 agenţi economici, 30 instituţii, 1885 apartamente şi 1906 case, respectiv 8850 de locuitori;

cantitatea de apă potabilă distribuită în 2005 este de 746 000 mc cu un consum mediu de 165 l/loc/zi;

În oraşul Sângeorz-Băi reţeaua de alimentare cu apă potabilă (conform datelor furnizate de

Primăria Sângeorz-Băi): lungimea reţelei 39 km; în anul 2005 s-a efectuat modernizarea şi extinderea reţelei de apă potabilă pe o lungime

de 1,15 km; număr utilizatori deserviţi este de: 2500 utilizatori casnici şi aproximativ 100 agenţi

economici şi instituţii, respectiv 8500 locuitori. nu s-au înregistrat întreruperi în alimentarea cu apă potabilă în anul 2005.

În oraşul Năsăud (conform datelor furnizate de SC GCL SA Năsăud) lungimea reţelei de apă potabilă este de 35 km; cantitatea de apă distribuită în 2005 este de 600 000 mc din care 400 000 mc pentru

populaţie şi 200 000 mc către societăţi; numărul utilizatorilor deserviţi de această reţea este de: 1831 utilizatori casnici şi 340

agenţi economici; S-au înregistrat 85 de întreruperi în alimentarea cu apă potabilă din cauza unor defecţiuni

în reţea.

129

Sanatatea umana Zgomot

Reţele de canalizare din judeţul Bistriţa Năsăud: Municipiul Bistriţa avea în 2005 o reţea de canalizare în lungime totală de 249,8 km; numărul locuitorilor racordaţi la canalizare: 77 625; cantitatea de apă uzată captată în 2005 a fost de 6.752.293 mc, din care 3.425.200 mc

de la agenţi economici şi 3.327.093 mc de la populaţie. Reţeaua de canalizare a oraşului Beclean are o lungime totală de 21,9 km deservind 2315 utilizatori, respectiv 1878 apartamente, 265 case, 23 instituţii publice şi

149 agenţi economici. 879.000 mc apă uzată colectată de sistemul de canalizare în 2005 faţă de 923.000 mc în

2004. În oraşul Năsăud lungimea reţelei de canalizare este 15,2 km, cantitatea de apă epurată în 2005 afost de 388.000 mc.

Sângeorz-Băi are 23,7 km reţea de canalizare şi a fost extinsă în 2005 cu 150 m care deserveşte 920 abonaţi casnici şi cca 90 agenţi economici şi instituţii publice,

respectiv 2550 locuitori ; cantitatea de apă uzată epurată în 2005 a fost de 150 000 mc.

Conform legislaţiei în vigoare, Direcţia de Sănătate Publică efectuează

controlul de audit al staţiilor de tratarea apei. În anul 2005, ca şi în anul 2004, au

existat 20 de locuri de prelevare de probe pentru monitorizarea calităţii apei furnizate la

consumator din reţele publice. În anul 2004 s-au prelevat 1424 probe, iar în anul 2005,

după aplicarea HGR 974/2005, s-au prelevat pentru controlul de audit 999 probe.

Indicatorii analizaţi pentru aceste ape sunt: organoleptice, clor rezidual liber şi total, pH,

turbiditate, azot amoniacal, azotaţi, azotiţi, organice oxidabile, cloruri, pesticide, sulfaţi,

aluminiu şi metalele grele plumb, cupru, cadmiu şi zinc.

Dacă în anul 2004 s-au înregistrat 36 de depăşiri la indicatorul clor rezidual liber,

depăşiri la turbiditate (15 probe) şi la substanţe organice oxidate (o probă), în anul 2005

au existat doar trei probe cu depăşiri la indicatorul clor rezidual liber.

DSP a analizat prin laboratoarele proprii şi apa din fântâni aflate în cartiere ale

zonelor urbane. În anul 2005 s-au analizat 12 fântâni din care 6 în Bistriţa, 1 în Năsăud,

2 în Beclean şi 3 în Sângeorz-Băi. Din aceste au fost încadrate ca necorespunzătoare

din punct de vedere chimic 2 fântâni din Bistriţa şi 1 din Beclean.

3.2.5.3. Zgomot

Agenţia de Protecţia Mediului a efectuat în anul 2005 un număr de 251 determinări ale

nivelului de zgomot echivalent la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud.

1. S-au efectuat determinări lunare ale nivelului de zgomot urban stradal, conform

planificării de monitorizare :

- 44 de determinări în cele patru intersecţii principale din municipiul Bistriţa,

- 33 determinări în oraşele Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi .

130

Sanatatea umana Siguranta in trafic Depozitare deşeuri

Din datele obţinute s-a constatat că limitele admisibile ale nivelului de zgomot

conform prevederilor STAS-ului nr. 10009/1988 au fost depăşite la Bistriţa de 3 ori

(frecvenţa depăşirilor 6,81 %) şi la Beclean de 2 ori (frecvenţa depăşirilor 18,18%).

Aceste depăşiri sunt determinate de traficul auto intens din intersecţiile în care s-

au efectuat determinările. Pentru diminuarea poluării produsă de nivelul ridicat al

zgomotului se impune luarea unor măsuri. Aceste măsuri apar detaliate în Planul Local

de Acţiune a judeţului Bistriţa-Năsăud şi în cap.9.5.

2. Agenţia de Protecţia Mediului a mai efectuat un număr de 164 determinări la

limita unor zone funcţionale din judeţul Bistriţa-Năsăud (determinări efectuate la

comanda agenţilor economici), observându-se că există unele depăşiri faţă de nivelul de

zgomot echivalent admis prin STAS 10009/1988, cap.2. În cazul municipiului Bistriţa,

deoarece unele din unităţile pentru care s-au efectuat determinări se găsesc în zona

industrială, defalcarea nivelului de zgomot produs pe surse efective nu s-a putut realiza.

Această zonă fiind relativ departe de zona locuită a oraşului se poate considera că

depăşirile înregistrate nu reprezintă o sursă de poluare sonică a populaţiei.

3. Tot în anul 2005 s-au efectuat 8 determinări ale nivelului de zgomot la reclamaţii

ale populaţiei. În urma acestora s-a impus luarea de măsuri pentru reducerea

zgomotului.

4. În zilele de 21 şi 22.09.2005 s-au efectuat 2 determinări ale nivelului de zgomot

echivalent în centrul istoric al municipiului Bistriţa (strada Liviu Rebreanu), cu ocazia

sărbătoririi Zilei europene fără Autoturism. În data de 21.09.2005 determinarea s-a

efectuat cu circulaţia rutieră desfăşuratându-se în condiţii normale, iar în 22.09.2005,

circulaţia rutieră a fost oprită. S-a constatat o scădere a nivelului de zgomot în data de

22.09.2005, cu 22,46% faţă de determinarea din data de 21.09.2005.

3.2.5.4 Siguranta in trafic Dupa datele statistice din perioada 1999-2006, rezultă că s-au înregistrat 1.199

accidente rutiere, în care au murit 259 persoane şi alte 702 persoane au fost rănite grav.

3.2.5.5. Depozitarea deşeurilor Deşeuri biodegradabile

Evolutia deşeurilor biodegradabile generate în judetul Bistriţa Năsăud în perioada

2000 – 2004 este prezentată în figura 3.2.8 de mai jos. Se constată o uşoară creştere,

per ansamblu, a cantităţilor de deşeuri biodegradabile. Cantităţile de deşeuri au crescut,

deşi populaţia a scăzut, însă a crescut consumul populaţiei şi procentul populaţiei

racordate la serviciile de salubritate.

131

Sanatatea umana Sănătatea umană

Figura 3.2.8.

01000020000300004000050000600007000080000

2000 2001 2002 2003 2004

tone

/an deseuri menajere si asimilabile

deseuri din servicii municipale

Deşeurile municipale generate sunt colectate în judeţul Bistriţa Năsăud prin

intermediul a 3 societăţi: SC URBANA SA Bistriţa, SC CODRISOR SRL Bistriţa, SC GCL

SA Năsăud şi prin Serviciile de Salubritate din Primăria Beclean şi Primăria Sangeorz

Băi. In zonele rurale, activitatea de colectare a deşeurilor de la populaţie şi agenţi

economici nu este organizată decat în localităţile rurale din vecinătatea oraşelor.

Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi la agenţi economici sunt

precolectate în recipienţi de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în

acest scop şi sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice.

Valorificarea deşeurilor municipale Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor

reciclabile (hartie, carton, sticlă, materiale plastice) decat într-o foarte mică măsură. In

cursul anului 2005 s-a autorizat, în vederea colectării deşeurilor de tip PET societatea

SC FRATTELO PETGRUP SRL care în perioada de 6 luni în care a funcţionat a colectat

o cantitate de 135 tone deşeuri pe care le-a predat în vederea valorificării.

Incinerarea şi tratarea deşeurilor municipale Deşeurile municipale nu sunt incinerate, iar cu excepţia compactării realizate în

utilajele moderne de transport, nu sunt supuse proceselor de tratare înaintea eliminării

finale prin depozitare.

Depozite de deşeuri municipale În prezent în municipiul Bistrita functionează un singur spaţiu pentru depozitarea

deşeurilor, spaţiu folosit de SC URBANA SA şi SC CODRIŞOR SRL pentru depozitarea

deşeurilor menajere şi a celor rezultate din serviciile municipale şi de Primăria Bistrita

pentru depozitarea deşeurilor rezultate de la întreţinerea spaţiilor verzi. Rampa de gunoi are o suprafată de 9,5 ha şi este exploatată şi întreţinută de S.C.

URBANA S.A. şi S.C. CODRISOR S.R.L. şi de Primăria municipiului Bistriţa.

Analizând rampa de deşeuri a municipiului Bistriţa se constată o serie de

deficienţe:

132

- capacitatea depozitului se găseste la limita de epuizare ceea ce a dus la depozitarea pe

verticală;

- poziţia defectuoasă în care este amplasată: 30 m faţă de râul Bistrita şi 1500 m faţă de

localitate;

- lipsa unor amenajări tehnice privind etanşarea faţă de nivelul pânzei de apă freatică;

- autoaprinderi accidentale datorate acumulărilor de biogaz;

- degajare de mirosuri, praf, emisii de CH4, NH3, CO2, SO2, NOx.

Toate aceste deficienţe au dus la necesitatea realizării unui depozit ecologic care

să deservească tot judeţul Bistriţa Năsăud. In acest sens au fost propuse 3 locaţii pentru

depozitul ecologic care urmează a se realiza prin Program ISPA, urmand a se stabili

localizarea şi numărul staţiilor de transfer.

Din informatiile pe care le deţinem în acest moment de la Consiliul Judeţean

Bistriţa Năsăud, în cadrul căruia a fost constituită Unitatea de Implementare a

Proiectului, reiese că acest proiect va asigura management integrat al deşeurilor,

respectiv cu sisteme de colectare şi transport, sortare, staţii de tratare mecano-biologică,

staţii de compostare.

Conform angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22

depozitul SC URBANA SA are an de inchidere 2006 iar SC CODRISOR SRL anul 2009.

În orasul Beclean depozitarea deşeurilor menajere se face într-o rampă care are

suprafaţa de 1,2 ha, serviciul de colectare, transport şi depozitare fiind asigurat de catre

Primăria Beclean. Pentru acest depozit a fost prevazut ca an de închidere anul 2016.

În oraşul Năsăud depozitarea deşeurilor menajere şi stradale se face de către SC

GCL SA Năsăud intr-o rampă de 0,8 ha. Această rampă de deşeuri urmează a fi închisă

în anul 2008.

În orasul Singeorz-Băi activitatea de colectare, transport şi depozitare este

gestionată de Primăria oraşului Singeorz-Băi. Depozitarea finală a deşeurilor de la

societăţile comerciale, de la asociaţiile de locatari şi a celor stradale se face în fosta

cariera de piatră, la distanţă de cursul de apă şi de asezările umane, această rampă nu

este amenajată ecologic. Anul de închidere al depozitului de la Sangeorz Băi este 2012

Deşeuri de producţie Cantitaţile de deşeuri s-au redus semnificativ datorită scaderii deşeului de steril rezultat

la Sucursala Minieră Rodna, cea mai importanta cantitate de deşeu ramanand sterilul de

flotaţie, 76267 t, depozitat în iazul de decantare Valea Glodului. Celelalte categorii de

deşeuri produse sunt deşeurile din cariere, nămoluri industriale, nisip si zgură, deşeuri

metalice, deşeuri din lemn, deşeuri metalurgice, borhot.

Deşeuri periculoase

Principalele tipuri de deşeuri periculoase care se generează în judeţul Bistriţa

133

Năsăud sunt reprezentate de baterii si acumulatori uzati, uleiuri uzate, deşeuri de la

turnarea pieselor feroase care au folosit la turnare substanţe periculoase, nămoluri de la

tratarea chimică a metalelor.

În judeţul Bistriţa Năsăud functionează 2 depozite de deşeuri industriale: halda de zgură

aparţinând SC ARIO SA şi iaz de decantare aparţinând SC DAN STEEL GRUP SA.

Halda de zgură are o suprafaţă de 4 ha din care este ocupată de deşeuri o

suprafaţă de 1,9 ha. Acest amplasament este utilizat numai cu această destinaţie şi se

află in proprietatea SC ARIO SA Bistriţa. În acest depozit ajung în fiecare an următoarele

tipuri de deşeuri: zgură, miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare cu

conţinut de substanţe periculoase. Conform prevederilor HG 349/2005 privind

depozitarea deşeurilor, halda de zgură se va inchide în anul 2006, fiind încadrat la

categoria de depozite de deşeuri periculoase.

Iazul de decantare are 2 celule cu o capacitate totală de 66100 mc şi o suprafaţă

de 1,2 h, termenul limită de închidere fiind 16.07.2009.

Deşeuri generate din activităţile medicale cuprind următoarele categorii: deşeuri

infecţioase, deşeuri anatomo-patologice, deşeuri înţepătoare-tăietoare, deşeuri chimice

si farmaceutice.

În anul 2005 s-au generat deşeuri rezultate din activitătile medicale de la Spitalul

Judeţean Bistriţa, Spitalul Oraşenesc Beclean şi Spitalul Oraşenesc Năsăud în cantitate

totală de aproximativ 200 tone.

Deşeurile spitaliceşti se incinerează prin crematoriile Spitalului Judeţean Bistrita,

Spitalului Oraşenesc Beclean şi Spitalul Oraşenesc Năsăud.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraşeneşti În anul 2005 conform datelor furnizate de RAJA AQUABIS s-a produs o cantitate

de 1109 tone nămol biologic de la epurarea apelor uzate exprimat în substanţă uscată.

Celelalte staţii de epurare a apelor uzate orăşenesţi SC EDILITARA SA Beclean, SC

GCL SA Năsăud şi Staţia de Epurare gestionată de Primăria Sangeorz Băi au generat

cantităţi de nămoluri mult mai mici.

Nămoluri generate de ape uzate industriale

Nămolurile generate de ape uzate industriale provin din industria alimentară,

industria siderurgică sau din ape de mină colectate din galeriile miniere închise din

perimetrul Valea Vinului.

Gestionarea nămolurilor industriale se realizează de la caz la caz astfel:

134

depozitare în iazuri, ca amendament nutritiv pe terenuri agricole sau depozitare pe

depozite de deşeuri nepericuloase.

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

Impactul depozitărilor incorecte de deşeuri asupra solului se exprimă prin poluarea

directă datorată depozitării deşeurilor şi indirectă prin infiltrarea apelor care străbat

depozitele. Ca urmare a depozitărilor la întamplare a deşeurilor de diverse categorii

există o serie de terenuri degradate.

Lipsa instalaţiilor de colectare şi evacuare a gazului metan rezultat în urma

proceselor de fermentare anaerobă conduc la fenomene de autoaprindere cu degajare

de gaze toxice.

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa înfestării

apelor subterane cu elemente poluante iar apele scurse pe versanţi influenţează

calitatea solurilor.

Un alt impact al depozitelor îl reprezintă disconfortul vizual generat de afectarea

peisajului de către depozitele neconforme.

Figura 3.2.8.

135

Figura 3.2.9

Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Initiaţivele adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

constau în modificarea comportamentului agenţilor economici privind responsabilităţile

ce le revin în gestionarea deşeurilor, acţiunile de conştientizare şi educaţie privind

mediul înconjurător.

Principalele direcţii de acţiune sunt :

- intensificarea preocupărilor de evitare a aparitiei deşeurilor şi de reducere a cantităţilor generate prin adoptarea unor tehnici şi tehnologii noi şi acţiuni de minimizare a deşeurilor produse ;

- reducerea cantităţilor de deşeuri prin luarea unor măsuri de diminuare a consumurilor de materii prime în procesul de concepţie a produsului şi modul lui de ambalare;

- asigurarea unei pieţe pentru materialele reciclabile – hârtie, sticlă, plastic;

- luarea de măsuri în ceea ce priveşte reutilizarea produselor,

136

reciclarea produselor, recuperarea energiei investite în produs, mărirea ciclului de viaţă al produselor ;

- instruirea adecvată a personalului cu responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.

Prognoza privind generarea deseurilor de productie

Prognoza de generare a deşeurilor de producţie arată o scădere a acestora, în

cea mai mare parte datorită reducerii cantităţilor de deşeu de steril rezultat la Sucursala

Minieră Rodna, încetării sau reducerii activităţii unor agenţi economici sau modificărilor

survenite în activităţile unor companii industriale.

Se consideră că indicele de scădere al cantităţilor de deşeuri periculoase generate

va fi mai mare, pe măsură ce vor fi implementate tehnologii curate şi se vor aplica

principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării.

O parte din deşeurile periculoase generate vor fi supuse unor operaţii de tratare/

denocivizare, în unele cazuri rezultând deşeuri cu caracter nepericulos.Îmbunătăţirea

calităţii managementului deşeurilor

În cursul anului 2005 s-a urmărit în mod constant modul de gestionare a

următoarelor categorii de deşeuri : acumulatori uzaţi, anvelope uzate, deşeuri menajere,

plastice, PET-uri, uleiuri uzate. S-a impus agenţilor economici care colectează şi

valorifică aceste deşeuri prezentarea lunar a cantităţilor de deşeuri colectate şi

valorificate.

Urmare apariţiei HG 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care

conţin substanţe periculoase prin care s-a impus producătorilor de acumulatori să

organizeze un sistem propriu de colectarea bateriilor uzate, SC ROMBAT SA Bistriţa a

organizat acest sistem de colectare a deşeurilor de acumulatori auto uzaţi, acumulatori

care apoi sunt valorificaţi la SC NEFERAL SA Bucureşti.

Colectarea şi valorificarea uleiurilor uzate nu a avut acelaşi succes ca în cazul

bateriilor din cauza unui slab circuit de colectare – valorificare.

În ceea ce priveşte anvelopele uzate, modalitatea de valorificare a constat în

predarea acestora fabricilor de ciment în vederea folosirii ca şi combustibil alternativ.

De asemenea s-a monitorizat în mod constant producerea, depozitarea şi

valorificarea deşeurilor de cartoane şi hartie, a rumeguşului şi a altor deşeuri lemnoase.

Aceste situaţii sunt utilizate pentru stabilirea la nivel judetean a eficienţei colectării şi

valorificării acestor categorii de deşeuri.

În ultimii ani s-a produs o puternică dezvoltare a activităţilor de exploatare şi prelucrare

material lemnos ceea ce a condus la producerea unor cantităţi însemnate de deşeuri de

lemn: rumeguş, talaş, aşchii, resturi de cherestea şi scanduri. S-a reuşit, într-o oarecare

137

masură, desfiinţarea unor depozitări necontrolate şi organizarea de rampe pentru

depozitare la nivelul unor localităţi. De asemenea s-a dezvoltat modalitatea de

valorificare a rumeguşului prin folosirea lui drept combustibil în centrale termice sau

pentru producerea aburului tehnologic necesar uscării cherestelei sau dotarea cu

instalaţii pentru obţinerea brichetelor de rumeguş. Concluzii În cursul anului 2005 nu s-au înregistrat situaţii de poluări accidentale în care să

fi fost implicate deşeuri şi nici nu s-au constatat situaţii grave de încălcare a legislaţiei în

ceea ce priveşte gestionarea şi eliminarea deşeurilor. S

3.2.5.6Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Parcuri În municipiul Bistriţa

Peisajul urban desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către

populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau

umani. Spaţiile verzi fac parte din capitalul natural al municipiului Bistriţa, ca resurse

secundare şi se întind pe o suprafaţă totală de 618.895 mp, distribuită astfel:

- grădina publică - 70.327 mp

- spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe - 353.306 mp

- spaţii verzi în zona industrială - 81.378 mp

- plantaţii florale - 4.046 mp.

Unui bistriţean îi revine în medie circa jumătate din spaţiul verde acceptat de

normele internaţionale, respectiv 7,74 mp/locuitor faţă de 14 mp/locuitor, cât este limita

minimă acceptată la nivel internaţional.

Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi 4.830 arbori de aliniament,

speciile dominante fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%).

În zonele cu plantaţii florale se folosesc anual cca. 200.000 buc. plante anuale şi

bienale, într-o gamă variată de specii şi soiuri.

Grafic 3.2.10

138

Distribuţia arborilor de aliniament

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Speciile

ArţarBradCastan CatalpaCireşDudFrasinMahalebMărMesteacănMolidNucPărPiersicPinPlatanPlopPrunSalcâmSalcieStejarTei

În oraşul Beclean spaţiile verzi şi zonele de agrement se întind pe o suprafaţă de 21

ha.Acestea sunt reprezentate de

Parcuri publice: Parcul Central S, Parcul Nou S şi zona de agrement Figa S ;

Spaţile verzi din ansamblul de locuinţe Cartierul Vechi (delimitat de strazile D

Gherea-Aleea Garii -1 Decembrie 1918 - Şieului) ansamblul de locuinţe Cartierul

Nou (delimitat de strazile Parcului-Someşului-Aleea ghiocelului-Piaţa Libertăţii-

DN17);

Zone verzi adiacente străzilor;

Zona verde adiacentă râului Someşul Mare şi Meleşului.

În oraşul Năsăud spaţiile verzi sunt în suprafaţă totală de 21 ha, din care 5,6 ha

parcuri; nu sunt diferenţe faţă de datele furnizate pentru anul 2004.

În oraşul Sângeorz-Băi spaţiile verzi şi zonele de agrement ocupă 29 ha (parcuri),

cu o medie de cca 27,7 ha/ cap de locuitor.

Zonele de agrement din judeţ sunt:

o Colibiţa – este situată în depresiunea cu acelaşi nume, situată la izvoarele

Bistriţei Ardelene. Aici se găseşte Lacul de acumulare Colibiţa;

o Piatra Fântânele- este situată în Munţii Bârgăului la o altitudine de 1200

m, aici se găseşte hotelul « Dracula »;

o Valea Vinului – este situată pe valea Izvorul Băilor la 9 km de localitatea

139

Rodna, şi are ape minerale;

o Cuşma – este situată în nord-vestul Munţilor Călimani, având un cadru

natural interesant şi cabane de vânătoare;

o Sângeorz Băi – este staţiune balneoclimaterică situată la poalele sudice

ale Munţilor Rodnei cu bogate izvoare de ape minerale carbogazoase.

o Figa – zona de agrement din oraşul Beclean, cu acces din strada Beclean-

Figa, având o suprafaţă de 5 ha.

Scuaruri Conform datelor furnizate de primării:

- scuaruri, peluze, fâşii stradale - 109.838 mp în municipiul Bistriţa

scuaruri-13.000 mp în oraşul Năsăud

3.2.6. Managementul riscului de mediu Probleme Starea actuala a mediului

Managementul riscului de mediu

Activităţile antropice, de orice tip, exercită în mod inevitabil presiuni asupra

mediului. In anul 2005, în judeţul Bistriţa-Năsăud nu s-au semnalat situaţii

critice cu privire la acestea.

Inundaţii In tabelul 3.2.6.1. se prezintă localităţile afectate de inundaţiile produse pe

cursurile de apă sau pe torenţi

Alunecări de teren Potenţialul de producere a alunecărilor variază de la mediu la ridicat. In

tabelul 3.2.6..2 se prezintă unităţile administrativ-teritoriale afectate de

alunecări de teren

UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE INUNDAŢII

Tipuri de inundaţii Nr.crt. Judeţul Unitatea administrativ-teritorială pe cursuri de apă pe torenţi

Bistriţa-Năsăud 276. Oraşul Beclean • -

Comuna 277. Bistriţa Bârgăului • •

278. Budacu de Jos • •

140

279. Budeşti • -

280. Căianu Mic • •

281. Cetate • •

282. Chiochiş • -

283. Dumitra • -

284. Feldru • -

285. Galaţii Bistriţei • -

286. Ilva Mare • •

287. Ilva Mică • -

288. Lechinţa • -

289. Leşu • •

290. Matei • •

291. Mărişelu • -

292. Miceştii de Câmpie • •

293. Milaş • -

294. Nuşeni • -

295. Parva • -

296. Rebra • -

297. Silivaşu de Câmpie • -

298. Sânmihaiu de Câmpie • -

299. Şieu • -

300. Şieu-Măgheruş • -

301. Şieu-Odorhei • -

302. Şieuţ • -

303. Şintereag • -

304. Teaca • -

305. Tihna Bârgăului • •

306. Urmeniş • •

UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE ALUNECĂRI DE TEREN

Tipul alunecărilor Nr.crt. Judeţul Unitatea administrativ-teritorială

Potenţialul de producere a alunecărilor primară reactivă

Municipiul 145. Bistriţa ridicat • -

Oraşul 146. Beclean ridicat - •

147.

Bistriţa-Năsăud

Năsăud ridicat • -

141

148. Sângeorz-Băi mediu - •

Comuna 149. Bistriţa-Bârgăului mediu • -

150. Braniştea ridicat • -

151. Budacu de Jos ridicat - •

152. Căianu Mic ridicat - •

153. Cetate mediu-ridicat • -

154. Chiochiş ridicat - •

155. Coşbuc mediu-ridicat - •

156. Feldru mediu-ridicat • -

157. Ilva Mică mediu - •

158. Lechinţa ridicat - •

159. Livezile ridicat • -

160. Maieru mediu • -

161. Mărişelu ridicat • -

162.

Miceştii de Câmpie ridicat - •

163. Parva mediu-ridicat • -

164. Petru Rareş ridicat • -

165. Prundu Bârgăului mediu • -

166. Rebra ridicat • -

167. Rebrişoara mediu-ridicat • -

168. Rodna mediu - •

169. Sânmihaiu de Câmpie ridicat • -

170. Silivaşu de Câmpie ridicat • -

171. Şieuţ ridicat • -

172. Târlişua mediu-ridicat • •

173. Teaca ridicat • -

174. Telciu mediu • -

175.

Zagra mediu-ridicat • -

3.2.7. Peisaj – zone de interes turistic

Peisaj

Judeţul Bistriţa-Năsăud este o adevărată comoară turistică, ea oferind

multe şi variate atracţii pentru toate gusturile. De la peisajele naturale superbe,

interesante atât pentru iubitorii de natură cât şi pentru specialişti, la vestigii

culturale şi istorice specifice zonei, turiştii pot găsii de toate. Iată câteva din ceea

ce poate oferii judeţul nostru turiştilor:

- Munţi: Munţii Bârgău (cu vf. Heniul Mare de 1.611 m), o zona turistică de

mare atractie prin prezenţa conurilor vulcanice şi a pădurilor nesfârşite

142

care formeaza un peisaj de un pitoresc aparte; Pasul Tihuţa (sau Pasul

Bârgăului, de 1.227 m altitudine), lângă mica staţiune Piatra Fântânele

care dispune de pârtii de schi şi săniuţe; Munţii Căliman caracterizaţi prin

masivitate şi fenomene vulcano-carstice curioase;

Figura 3.2.11. Munţii Rodnei

- Peşteri : Peştera Izvorul Tăuşoarelor (lângă Rebrişoara, în apropierea

vf. Bârlea din Munţii Rodnei), cea mai adâncă peşteră din România - 478,5 m,

lungimea galeriilor subterane fiind de 16,5 km, are un sistem hidrografic subteran

interesant, rar întalnit şi o faună variată ce îi confera o mare valoare

ştiinţifică; Peştera Jgheabul lui Zalion la obârşia Pârâului Orb, are o diferenţă de

nivel de 242 m, ceea ce o situează pe locul II în România; Peştera Magliei pe

versantul drept al pârâului Izvorul Magliei; Peştera Zânelor (la 1.435 m

altitudine).

- Văi şi chei : Cheile şi Valea Bistriţei Ardelene care oferă un peisaj

încântător de-a lungul celor 65 km pe care îi strabate, începand de la 1562 m

altitudine -Muntii Calimani. Apele sale cristaline se pravalesc printre brazii falnici

sculptand chei inguste cu pereti abrupti si formand Cascada Diavolului la intrarea

in chei; Valea Repedea-o rezervaţie complexă (zoologică, floristică şi faunistică)

pe o lungime de 7 km printre formaţiunile vulcanice ale Munţilor Călimani,

suprafaţa sa fiind presărată cu stâncării impresionante care au diferite înfăţişari

(ciuperci, apostoli, stalpi) şi dau locurilor un farmec aparte.

- Lacuri: Lacul Lala Mare-(langa vf. Ineu, la 2.279 m altitudine), unul dintre

cele mai frumoase lacuri alpine din Romania; Lacul Lala Mica; Lacul Ineu; Lacul

Cetatele-(sau Tăul Căianului'), lângă Căianul Mic, ocrotit de lege; Lacul Colibiţa-

baraj artificial, (in Muntii Bargaului); Tăul Zânelor, o rezervaţie complexă.

- Rezervaţii şi monumente ale naturii: Parcul dendrologic-Arcalia;

Piatra; Masivul de sare-Saratel; Poiana cu narcise în Masivul Saca; Râpa cu

143

păpuşi lângă Domnesti; Râpa Mare lângă Budacul de Sus.

- Staţiuni: Sângeorz Băi, la 56 km de Bistriţa şi la 31 km de Năsăud,

frumoasă staţiune balneoclimaterică situată într-o depresiune (la 465 m

altitudine), înconjurată de măguri vulcanice, acoperite cu păduri de fag. Are

bogate izvoare de apă minerală 'Hebe', fiind mentionată documentar încă din

1770; Colibiţa, staţiune climaterică, 830 m altitudine, la 18 km de Prundul

Bârgăului pe versantul sudic al Munţilor Bârgăului; Piatra Fântânele, la 1100 m

altitudine, lângă Pasul Tihuţa, centru de practicare a schiului; Valea Vinului,

staţiune balneoclimaterică, la 8 km de Rodna.

- Vestigii istorice : Ruinele Cetăţii Ciceului -Ciceu-Giurgeşti (1203-1204);

aici a existat o puternică cetate a Evului Mediu, stăpânită de mulţi domnitori

moldoveni, începand cu Ştefan cel Mare în 1489, până în timpul lui Alexandru

Lăpuşneanu; Turnul Dogarilor -Bistriţa (1465-1575), are trei niveluri şi o înaltime

de 35 m şi este singurul dintre turnurile cetăţii feudale Bistriţa care s-a mai

păstrat; Ruinele castrului roman -Orheiu Bistriţei (sec. II-III d.Hr.), de mari

dimensiuni; Ruinele cetăţii Rodnei -Rodna (sec. X), a avut un rol important în

perioada Evului Mediu.

- Edificii religioase: Biserica evanghelică-Bistriţa (sec. XV), în stil gotic

(ulterior modificată în stilul Renaşterii), păstrează strane sculptate din 1516,

precum şi o colecţie de covoare orientale din sec. XVI. Turnul bisericii domină

oraşul prin înaltimea sa (75m);

Fig. 3.2.12.

Biserica ortodoxă-Bistriţa (1270-1280); Biserica-Beclean (sec. XV); Biserica

evanghelica-Dumitra (1488); Biserica Evanghelica-Herina (1250-1260),

construita in stil romanic; Biserica-Rodna (sec. XIII); Mănăstirea de la Vad -

Ciceu, ridicată de Ştefan cel Mare, în stil moldovenesc.

- Edificii culturale: Ansablul Sugălete -Bistriţa (în piaţa centrală latura

nordică), un şir de clădiri (sec. XV-XVI), în stil gotic şi renascentist (caracteristice

prin galeria de la parter ce reuneşte numeroase bolţi); Casa Argintarului-Bistriţa

(sec. XVI), construită în stilul Renaşterii, astăzi adăpostind o secţie a Muzeului

144

judeţean; Muzeul memorial 'George Coşbuc' - George Coşbuc, (la 12 km de

Năsăud), amenajat în casa în care s-a născut marele rapsod George Coşbuc

(1866-1918), ilustrează aspecte din viaţa şi activitatea poetului ţărănimii; Muzeul

memorial 'Liviu Rebreanu' -Liviu Rebreanu, (la 3 km de Năsăud), expune obiecte

personale, documente, fotografii ale remarcabilului scriitor care a îmbogăţit

literatura noastră cu opere de mare valoare

- Monumente şi Statui: Statuia lui Andrei Mureşanu –Bistriţa, în Piaţa

Centrală, în amintirea revolutionarului de la 1848, persoană marcantă a culturii

româneşti, autorul versurilor actualului imn de stat al României; Statuia poetului

George Coşbuc –Bistriţa, în parcul orasului.

- Universul etnografic al acestei zone este de o varietate uimitoare,

mergând de la arta populară (bogată şi plină de fantezie) la tezaurul folcloric

(extrem de divers) şi la interesantele datini şi obiceiuri ale satelor judeţului. Din

acest univers amintim câteva localităţi: Bârgău (covoare şi olărit); Bistriţa

Bârgăului (ţesături şi cusături multicolore); Ilva Mare (port cu numeroase cusături

multicolore); Şant (case cu porţi de piatră, adevărat muzeu de artă populară).

145

3.3. Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Braşov

3.3.1. Calitatea aerului1 Probleme Starea actuala a mediului

Aer

3.3.1.1. Radioactivitatea In cursul anului 2006, activităţile specifice beta-globale determinate nu au

evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale

limitelor de avertizare.

3.3.1.2. Poluarea de fond Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov nu are staţii pentru

supravegherea poluării de fond.

3.3.1.3. Poluarea de impact În anul 2006 s-au prelevat probe de poluanţi gazoşi în punctele de

recoltare Laborator A.P.M. Braşov, SC “Tamiv” SA Braşov, SC

Hidromecanica” SA Braşov şi Universitatea “Transilvania” Braşov -Str. Iuliu

Maniu. Amplasarea punctelor de prelevare în municipiul

Braşov, tipul poluanţilor monitorizaţi, concentraţia medie anuală şi

frecvenţa de depăşire este prezentată în tabelul 3.3.1. Din tabelul 3.3.1. se

constată că nu au fost depăşite concentraţiile maxime admisibile ale indicatorilor

de calitate a aerului măsuraţi.

Tabel 3.3.1.

Nr. crt.

Punct de prelevare

Tipul staţiei

Tip poluant

Nr. deter.

U.M. Concentr. medie anuală

Frecvenţa depăşirii (CMA)

NO2 237 μg/mc 37 -

urban NH3 237 μg/mc 0.039 -

1 Laborator APM Str. Politehnicii

SO2 237 μg/mc 43 -

NO2 180 μg/mc 39 -

urban NH3 180 μg/mc 0.043 -

2 TAMIV SA

Str. Carpati

SO2 180 μg/mc 45 -

NO2 230 μg/mc 44 -

urban NH3 230 μg/mc 0.046 -

3 Hidromecanica

SA,

str. 15 Noiembrie

SO2 230 μg/mc 49 -

1 Datele sunt extrase Raportul Agenţiei de Protecţia Mediului Braşov privind starea calităţii factorilor de mediu în judeţul Braşov în anul 2006

146

Aer 4 DSP NO2 73 μg/mc 47 -

4 urban NH3 73 μg/mc 0.048 -

SO2 73 μg/mc 54 -

NO2 174 μg/mc 43 -

urban NH3 174 μg/mc 0.040 -

SO2 174 μg/mc 44 -

3.3.2. Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului

Apa Starea râurilor interioare

Încadrarea în clase de calitate în anul 2006 s-a efectuat în conformitate

cu prevederile Ordinului pentru aprobarea Normativului privind clasificarea

calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de

apă, Ordin nr. 161/2006.

După prelucrarea statistică de către SGA Braşov a rezultatelor obţinute în

urma efectuării analizelor, în flux lent, s-au constatat următoarele încadrări ale

râurilor de pe teritoriul judeţului Braşov:

Analizând tabelul 3.3.2 de mai sus se constată următoarele:

pârâul Timiş este cel mai poluat curs de apă de pe teritoriul judeţului,

cele mai curate:

- Ghimbăşel, amonte Râşnov,

- Turcu amonte priză Colorom Codlea

- Târlung amonte acumularea Târlung .

- Ucea+Ucişoara amonte priză Viromet Victoria

- Breaza amonte priza Viromet Victoria

- Brescioara amonte priză Viromet Victoria

- Viştea amonte priză Viromet Victoria

Tabel 3.3.2..

147

Nr. crt.

Râu/ secţiune de control

Clasa de calitate din punct de vedere fizico-chimic (indicator global)2

Factori ce influenţează calitatea apei pe râu

1. Olt la Feldioara

II

(la toţi indicatorii)

Evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate din: Harghita, Covasna, zona Braşov, Zărneşti şi Codlea

2. Olt la Hoghiz II Evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate din: Harghita, Covasna, zona Braşov, Zărneşti şi Codlea

3. Canal Timiş amonte confluenţa Ghimbăşel

III Canalul Timiş este receptorul de ape uzate epurate sau insuficient epurate de la unele unităţi industriale din oraşul Braşov preluând totodată şi o parte a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele canalizării acestuia.

4. Timiş aval oraş Braşov

IV Pârâul Timiş este receptorul de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele unităţi industriale din oraşul Braşov preluând totodată şi o parte a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele canalizării acestuia.

5. Ghimbăşel amonte Râşnov

I (la toţi indicatorii)

6. Ghimbăşel amonte confluenţa Bârsa

III Evacuări de ape uzate insuficient epurate şi neepurate din zona Râşnov, Cristian, Ghimbav şi Braşov

7. Turcu amonte priză Colorom Codlea

I Lipsa reţelei de canalizare în comunele Bran şi Moieciu. Cu toate acestea s-a constatat îmbunătăţirea calităţii apei în anul 2006, comparativ cu anul 2005, datorită implementării unui sistem de management al deşeurilor în comuna Bran

8. Barsa amonte Barsa Fierului

II (cauza: indicatori regim de oxigen)

9. Bârsa amonte confluenţa Ghimbăşel

II (cauza: indicatori regim de oxigen şi poluare naturale)

evacuările de ape uzate insuficient epurate de pe platformele: Ecopaper Zărneşti (fostul Celohart Zărneşti), Romarm Tohan Zărneşti, SC Morani Impex SRL Zărneşti (fostul Serviciul Public Zărneşti), halda de nămol aferentă Staţiei de epurare a Companiei Apa Braşov.

10. Crizbav amonte priză Primăria Feldioara

II

11. Vulcăniţa la III evacuările de ape uzate neepurate şi

2 I – stare ecologică foarte bună II – stare ecologică bună III - stare ecologică moderată IV - stare ecologică slabă V - stare ecologică foarte proastă

148

Hălchiu

insuficient epurate de la: Servicii Comunale Măgura Codlea, Gospodăria anexa Penitenciarul Codlea, Protan Codlea, Agropriv Codlea

12. Homorod (Ciucaş) amonte confluenţa Olt

III evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate de la: Servicii Comunale Codlea, Gospodăria anexa Penitenciarul Codlea, Protan Codlea, Agropriv Codlea, SC Avicod SA Codlea, SC Galli Gallo SA Codlea- Ferma zootehnică.

13. Homorodul Mic amonte confluenţa Homorod

II (cauza: salinitate naturală şi a regimului de oxigen.

Depăşirea la nichel se datorează fondului natural, specific zonei.

14. Homorod amonte confluenţa Olt

II evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate de pe teritoriul judeţului Harghita, din zona localităţilor Rupea şi Homorod, precum şi salinitatea şi fondul natural existent

15. Măieruş amonte confluenţa Olt

II (cauza: indicatori regim de oxigen)

16. Racovita amonte confluenţa Contracanal Acumulare Voila

II evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate de pe platforma următoarelor societăţi: SC Nitrocontrol SA Făgăraş, SC Nitrofertilizer SA Făgăraş, SC Nitroexplosives SA Făgăraş, Uzina de Produse Speciale Făgăraş şi Roclip Făgăraş.

17. Cozd aval Rupea

II datorită lipsei reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare necorespunzătoare din localitatea Rupea, iar la clasa metalelor grele (fracţiune dizolvată), nichelul este necorespunzător.

18. Şercaia amonte confluenţa Olt

II

19. Cincu amonte confluenţa Olt

III Lipsa reţelelor de canalizare în localităţile Cincu, Rodbav şi Cincşor.

20. Târlung amonte acumulare Târlung

I

21. Valea Mare priză acumulare Dopca

II (cauza: indicatori regim de oxigen)

22. Ucea+Ucişoara amonte priză Viromet Victoria

I

23. Breaza amonte priza Viromet Victoria

I

24. Brescioara amonte priză Viromet Victoria

I

149

25. Viştea amonte priză Viromet Victoria

I

26. Corbul Ucei amonte confluenţa Olt

II

Apa

Analizând repartiţia pe tronsoane de râu, a categoriilor de calitate prezentate în

tabelul 3.3.2, pe cei 601,2 km supravegheaţi de Laboratorul de chimie, biologie şi

bacteriologia apei SGA Braşov, se constată următoarele:

- la grupa “indicatorii regimului de oxigen, comparativ cu anul 2005 se constată o creştere a lungimii râurilor de calitatea I-III şi o reducere la zero a celor de clasele IV-V (tabelul 3.3.3. si figura 3.3.1)

Tabel 3.3.3.

2005 2006 Clasa de calitate km % km % Clasa I 159 27 195 32,43 Clasa II 84 14 353,2 58,74 Clasa III 131 22 53 8,81 Clasa IV 212 35 0 0 Clasa V 598 2 0 0 Total 100 601,2 100

Figura 3.3.1.

- la grupa „nutrienţi”:

Tabel 3.3.4. 2005 2006 Clasa de

calitate km % km % Clasa I 203 34 305 50,73 Clasa II 144 24 250 41,58 Clasa III 154 26 28,2 4,69 Clasa IV 60 10 18 3 Clasa V 37 6 0 0 Total 598 100 601,2 100

150

Figura 3.3.2

Din punct de vedere al indicatorilor „nutrienţi” s-a înregistrat îmbunătăţirea

stării ecologice a cursurilor de apă, supravegheate în anul 2006 faţă de anul 2005, aceasta fiind majoritar foarte bună (clasa I) – tabelul 3.3.4 şi figura 3.3.3.

- la grupa „salinitate”: Tabel 3.3.5.

2006 Clasa de calitate km % Clasa I 227,2 37,8 Clasa II 374 62,2 Clasa III Clasa IV Clasa V Total 601,2 100

Figura 3.3.3 Din punct de vedere al poluanţilor de origine naturală (crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, fier, mangan şi nichel), starea ecologica a cursurilor de apă supravegheate în anul 2006 este majoritar bună (clasa II) – tabelul 3.3.5 şi figura 3.3.3.

151

- la grupa „alţi poluanţi chimici relevanţi” (fenoli şi detergenţi):

Tabel 3.3.6. 2006 Clasa de

calitate km % Clasa I 302 50,23 Clasa II 288,2 47,94 Clasa III 11 1,83 Clasa IV 0 0 Clasa V 0 0 Total 601,2 100

Figura 3.3.4

În cadrul acestei grupe “alţi indicatori chimici relevanţi” cursurile de apă prezintă starea ecologică foarte bună (clasa I) şi bună (clasa II) cu excepţia pârâului Timiş aval Braşov, care s-a încadrat la clasa III de calitate (stare ecologică moderată).

Lacuri Acumularea Târlung este destinată în principal alimentării cu apa brută a Staţiei de tratare a apei pentru potabilizare, staţie aflată în administrarea Companiei Apa Braşov. Global, apa acumulării Târlung s-a încadrat la clasa I de calitate, la majoritatea indicatorilor de calitate fizico-chimici cu următoarele excepţii:-mijloc lac, limită zonă fotică: – clasa II de calitate pentru poluanîii toxici de origine naturală (fier şi mangan).

Din punct de vedere bacteriologic apa acumulării Târlung, în secţiunea turn priză fereastră captare, s-a încadrat în categoria A2.

Aval de baraj s-a asigurat debitul de servitute de 0,050 mc/s impus de regulamentul de exploatare al acumulării.

Lacul Târlung-Săcele se încadrează în categoria ultraoligotrof din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice ce are o valoare medie de 0.2689 mg/l s.um (substanţă umedă) şi mezotrof la indicatorii fosfor şi azot mineral total. Starea ecologică/stadiul trofic a lacului Târlung-Săcele este bună/oligotrof.

Lacul de acumulare Viştea este situat la 2 km amonte de localitatea

152

Viştea de Jos. Din punct de vedere fizico-chimic, global, apa acumulării Viştea s-a încadrat la clasa

II de calitate. Cu o valoare medie de 2.1541 mg N/l şi 0.1699 mg P/l lacul Viştea se încadrează în categoria hipertrof. Cu o valoare medie a biomasei fitoplanctonice de 0.1754 mg/l lacul Viştea se încadrează în categoria ultraoligotrof.Starea ecologică /stadiul trofic a lacului Viştea este moderată/mezotrof

Lacul artificial de acumulare Hamaradia-Holboşel, alimentat de pârâul

Homorod (Hamaradia) este situat la 2 km aval de comuna Dumbrăviţa, şi asigură un volum de 0,562 mil.mc apă pentru irigaţii în perioada de secetă şi un volum de 1,392 mil.mc apă corespunzator unei suprafeţe de 100 ha luciu apa pentru piscicultură precum şi protejarea terenurilor limitrofe de inundaţii. De asemenea din apă pentru piscicultură se alimentează şi fermele piscicole din aval de acumulare prin preluarea unui debit de cca. 30 l/s.

Starea ecologică/stadiul trofic a lacului Hamaradia este moderata/mezotrof. Apele subterane Prin recoltările de probe de apă din forajele de urmărire a calităţii apei subterane şi analizele efectuate în cursul anului 2006 de către Laboratorul de chimie, biologie şi bacteorologia apei SGA Braşov s-a urmărit calitatea stratului acvifer freatic. S-a monitorizat calitatea apelor subterane din 35 de foraje de urmărire a poluării, cu o frecvenţă de una sau de două ori pe an, respectiv din 15 izvoare şi foraje destinate potabilizării, cu o frecvenţă de patru ori pe an. Pentru programul de potabilizare s-au făcut şi analize bacteriologice cu o frecvenţă de două ori pe an. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane freatice sunt prezentate în tabelul 3.3.7

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane Se pot declara ca zone critice, din punct de vedere a calităţii apelor curgătoare din

judeţul Braşov, următoarele tronsoane:

- Pârâul Timiş- tronsonul situat între aval municipiul Braşov- aval confluenţa Ghimbăşel. Pe acest tronson de râu calitatea apei este afectată de: apele uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele unităţi industriale din oraşul Braşov, de către apa provenită din precipitaţii de pe cele două depozite de deşeuri menajere şi unul de deşeuri industriale situate pe malul Timişului, preluarea unei părţi a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele canalizării acestuia. Apele uzate evacuate de aceste unităţi determină încadrarea pârâului la clasa IV de calitate datorită nutrienţilor : amoniu, azotiţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total.

- Canalul Vulcăniţa- tronsonul intravilan Codlea- confluenţa Homorod (Ciucaş). Pe

acest tronson de râu calitatea apei este afectată de evacuările apelor uzate neepurate şi insuficient epurate de la: Tohan Zărneşti, SC Morani Impex SRL Zărneşti (fostul Serviciu Public de Specialitate), evacuărilor de ape uzate neepurate şi insuficient epurate provenite de la: Servicii de Gospodărire Măgura Codlei, Protan Codlea, Agropriv Codlea, Avicola Codlea, Galli Gallo Codlea şi poluări istorice produse de SC Ecopaper SA Zărneşti şi SC Colorom SA Codlea. Apele uzate evacuate de aceste unităţi determină încadrarea pârâului la clasa III de calitate datorită indicatorii regimului de oxigen (oxigen dizolvat, saturaţia, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr) şi nutrienţilor (amoniu, azotaţi ortofosfaţi), cu menţiunea că de pe platformele SC Celohart S.A Zărneşti şi SC Colorom SA Codlea s-au evacuat o perioadă îndelungată ape cu conţinut în compuşi nebiodegradabili cu efect toxic asupra biocenozei, ceea ce a dus la dispariţia fondului piscicol natural de pe aces curs de apă. Menţionăm ca SC Ecopaper S.A Zărneşti (fostul SC Celohart S.A Zărneşti) funcţionează în prezent la cca. 10% şi a retehnologizat staţia de epurare , iar instalaţiile tehnologice de pe platforma SC Colorom SA Codlea nu au funcţionat în anul 2006.

153

Tabelul 3.3.7

Foraj pompat în anul Nr.crt Zona Forajul 2005 2006

Indicatori depăşiţi faţă de categoria potabilă conform Legii 311/20043

1. P1 Zărneşti Nu Nu pH uşor acid, sulfuri, plumb 2. P2 Zărneşti Da Da - 3.

Zărneşti

P3 Zărneşti Da Nu Cianuri totale, sulfuri 4. F1 Braşov Da Nu CCO-Mn, azotaţi 5. F2 Braşov Da Nu - 6. F10 Hărman

Prejner Da Nu pH uşor acid, CCO-Mn, azotaţi

7. F13 Hărman Prejner

Da Nu pH uşor acid , azotaţi

8. F10 bis ANIF front est Prejner

Funcţional -

9.

Zona Braşov- Prejmer Hărman

F23 ANIF front Hărman Prejner

Funcţional -

10. Zona Braşov Stupini

F2 Compania Apa front Stupini

Funcţional -

11. P1 Codlea Da Nu Azotaţi, fier total, sulfuri 12. P4 Codlea Nu Nu Azotaţi, fier total, sulfuri 13. P16 Codlea Da Nu Cianuri totale,sulfuri 14. F4 Serviciul de

Gospodărire Comunală front DGRS

Funcţional Azotaţi, sulfuri

15. F1 Colorom Codlea

Nu Nu pH uşor acid, CCO-Mn, amoniu, mangan, sulfuri

16.

Zona Codlea

F2 Colorom Codlea

Nu Nu CCO-Mn, amoniu, fier total, mangan, sulfaţi, sulfuri

17. P1 Zărneşti Nu Nu pH uşor acid, sulfuri, plumb 18. P2 Zărneşti Da Nu - 19.

Zărneşti

P3 Zărneşti Da Nu Cianuri totale, sulfuri 20. P1 Făgăraş Da Nu - 21. P2 Făgăraş Da Nu - 22. P3 Făgăraş Da Nu pH uşor acid, 23. P4 Făgăraş Da Nu pH uşor acid, 24. P5 Făgăraş Da Nu - 25. F2 Făgăraş Da Nu pH uşor acid, 26. F3 Făgăraş Da Nu CCO-Mn, azotaţi 27. F4 Făgăraş Da Nu pH uşor acid, 28.

Zona Făgăraş

F VI Apa Serv front Pojorta Sâmbăta

Funcţional Duritate totală (apă uşor moale), coliformi totali

29. P2 Ucea Da Nu - 30.

Zona Ucea P4 Ucea Da Nu CCO-Mn

31. F 3 Rotbav Da Nu Amoniu 32.

Zona Rotbav F 4 Rotbav Da Nu Amoniu

33. Zona Comana de Sus

F1 Comana de Sus

Nu Da pH uşor acid, CCO-Mn, amoniu, mangan, sulfuri

34. Zona Comana de Jos

F1 Comana de Jos

Nu Da -

3 Depăşirile au fost calculate faţă de valorile medii înregistrate în anul 2006

154

35. F4 Comana de Jos

Nu Da Sulfuri

36. Zona Bod F 1 Bod Nu Nu CCO-Mn, fier total, mangan , sulfuri

37. Zona Ghimbav F1 Ghimbav Nu Nu - 38. Zona F3 Şercaia Nu Nu - 39. Zona F1 Hoghiz Nu Da Plumb 40. Zona F1A Măieruş Nu Nu - 41. Zona F2 Voila Nu Nu - 42. Zona F 3 Viştea Nu Nu - 43. Zona F2 Dumbrăviţa Nu Da -

Surse majore de ape uzate In tabelul 3.3.8 de mai jos sunt prezentate sursele majore de poluare din judeţul Braşov

Surse de poluare

Domeniu de activitate

Emisar Volum ape uzate evacuate (mil.mc)

Poluanţi specifici

Grad de epurare - % -

Compania Apa Braşov

Asigură tratarea, distribuţia apei potabile, transportul şi evacuarea apelor uzate menajere şi o parte a apelor industriale

Ghimbăşel, Timiş, Râul Olt

30,90 Suspensii , CBO5, CCO-Cr, sulfuri, fosfor, detergenţi şi indicatori bacteriologici

87

SC Apa Serv S.A Făgăraş

Asigură captarea, distribuţia apei potabile, transportul şi evacuarea apelor uzate menajere şi o parte a apelor industriale din mun. Făgăraş

Contra-canal acumulare Voila

0,26 Amoniu , CBO5, CCO-Cr, sulfuri, fosfor, detergenţi

CBO5- 56% Suspensii 59%

3.3.3. Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului

Sol Categorii de folosinţă

Fondul funciar al judeţului Braşov în anul 2006, pe categorii de folosinţă se

prezintă astfel (tabel 3.3.9): Nr.crt. Specificare Suprafaţa (ha) %

Suprafaţa judeţului 536.309 100,00

1. Suprafaţa neagricolă 239.101 44,58

2. Suprafaţa agricolă 297.208 55,42

2.1 -Păşuni 118.536 22.10

2.2 -Fâneţe naturale 59.044 11,00

2.3 Livezi+arbuşti fructiferi 1.428 0,01

155

2.4 -Vii+hamei 179 0,00

2.5 -Arabil 118.021 22.01

Clase de calitate

Din studiile realizate cu privire la clasele de bonitare, rezultă următoarea situaţie, în

judeţul Braşov (tabel 3.3.10):

Tabel 3.3.10 Clasa de fertilitate Specificare Supraf. ha.

I II III IV V Arabil 118.179 1.291 11.086 40.544 60.588 4.670

Păşuni+Fâneţe 177.231 798 2.704 59.083 100.025 14.621

Livezi 1.799 412 1.141 246

Vii+ hamei 188 176 12

Suprafaţa agricolă totală

297.397 2.089 13.790 100.039 161.390 19.549

%/ clase 100 0,7 4,6 33,6 54,5 6,6

Rezultă că sprafeţele agricole cu soluri fertile (clasa I şi II) au o pondere

extrem de mică.

Sol Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc) Suprafaţa haldelor de steril a SC CET Braşov SA este de 66 ha din care 52 ha

ocupate de steril (strict depozite), restul suprafeţei fiind drumuri de acces,

organizare şantier şi staţii de pompare. Poluarea solului (ha) în anul 2006, în judeţul

Braşov, este prezentată în tabelul 3.3.11

Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Dejecţiile provenite de la unitatile zootehnice sunt depozitate temporar în

incinta societăţilor, în spaţii special amenajate (platforme betonate) care pot fi

controlate şi monitorizate. Aceste dejecţii sunt utilizate ca îngrăşământ pentru

fertilizarea terenurilor agricole, cu condiţia analizării lor de către organele abilitate şi

a respectării cantităţii de azot pe ha, impusă de codul bunelor practici agricole. Se

remarcă o poluare a solului şi a pânzei freatice datorită infestării acesteia cu purin.

Acest fenomen se explică prin faptul că prin desfiinţarea unor unităţi agricole,

creşterea animalelor a devenit o preocupare importantă a locuitorilor zonelor rurale,

trecându-se astfel de la o poluare punctiformă la o poluare difuză

156

Tabelul 3.3.11

Ramura

economică

Substanţa poluantă

Total Judeţ

Industria energiei electrice

şi termice

Industria Extractivă

Industria metalurgică

Feroasă

Industria Chimică

Industria alimentara

Agricultura Gospodaria comunală

Alte ramuri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total din

142,695 53,0

-

0,668

7,941

-

2,3

53,24

25,55

Cenuşă 21,5 21,5 - - - - - - - Deşeuri menajere

55,42

-

- 0,428

1,1106

-

-

53,24

0,6475

Nămoluri - - - - - - - - - Dejecţii 2,3 - - - - - 2,3 - - Slamuri 2,175 - - 0,04 2,135 - - - - Nămoluri de staţii de epurare

8,45

-

-

-

4,7

-

-

-

3,75

Noroaie - - - - - - - - - Steril 21,16 - - - - - - - 21,16 Zgură 31,69 31,5 - 0,19 - - - - -

157

.

Sol Calitatea solurilor În cadrul Laboratorului APM Braşov, factorul de mediu sol se analizează din 23 de

puncte de recoltare din judeţul Braşov, acestea fiind grupate pe zone, după cum

urmează: Braşov, Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Feldioara, Victoria 1 (5 puncte aflate în

incinta societăţii “Purolite”), Victoria 2 (6 puncte aflate în exteriorul societăţii şi în alte

puncte din localitate).

În urma unui studiu comparativ pentru perioada martie –noiembrie 2005 şi aceeaşi

perioadă a anului 2006, se constată următoarele:

Indicatorul “pH” Pentru acest indicator în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale mai mici faţă de

cele obţinute în anul 2005 în toate zonele monitorizate.

Figura3.3.5

Indicatorul “carbon organic” Pentru acest indicator în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale mai mici faţă de

cele obţinute în anul 2005 în toate zonele monitorizate. Valorile obţinute nu depăşesc

pragul de 3 %.

158

Indicatorul “sulf din ionul sulfat” În zona Hoghiz s-au obţinut valori medii anuale mai mari în anul 2006 faţă de anul

2005. În zona Feldioara în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale identice cu cele

obţinute în anul 2005. În celelalte zone s-au obţinut valori medii anuale mai mici în

anul 2006 faţă de anul 2005.

Valorile medii anuale sunt mult sub limita admisă de Ordinul 756/1997.

Indicatorul Cu2+ Pentru acest indicator s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de

anul 2005 în toate zonele monitorizate, dar sub pragul de alertă pentru “tipuri de

folosinţă sensibile” de 100mg/kg s.u.,conform Ord.756/ 1997.

159

Indicatorul Zn2+

Pentru acest indicator s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de

anul 2005 în zonele Braşov şi Făgăraş.

În restul zonelor în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale, mai mari faţă de anul

2005 dar sub pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţă sensibile” de 300 mg/kg s.u.,

conform Ord.756/ 1997.

Indicatorul Cd2+ Pentru acest indicator s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de

anul 2005 în zona Făgăraş. În restul zonelor s-au obţinut valori medii anuale mai mari

în anul 2006 faţă de anul 2005, valorile obţinute fiind sub limita admisă de 1 mg/kg

s.u.

160

Indicatorul Mn2+ În zonele Braşov şi Feldioara în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale mai mari

faţă de cele obţinute în anul 2005. În celelalte zone s-au obţinut valori medii anuale

mai mici în anul 2006 faţă de anul 2005. Valorile obţinute sunt sub limita admisă de

900 mg/Kg s.u.

Indicatorul Ni2+ În zona Victoria 1 s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 de cele

obţinute în anul 2005. În restul zonelor s-au obţinut valori medii anuale mai mari în

2006 faţă de anul 2005.

Valorile obţinute sunt sub limita de 75 mg/kg pentru pragul de alertă pentru “tipuri de

folosinţă sensibile”, conform Ord.756/ 1997.

161

Indicatorul Pb2+ În zonele Braşov, Codlea şi Hoghiz s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul

2006 faţă de cele obţinute în anul 2005. În restul zonelor s-au obţinut valori medii

anuale mai mari în 2006 faţă de anul 2005.

Valorile obţinute sunt sub limita admisă de 50 mg/kg s.u. pentru pragul de alertă

pentru “tipuri de folosinţă sensibile”,conform ord.756/ 1997.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate prin depunerea

deşeurilor industriale, a deşeurilor menajere, prin fenomenul eroziunii de suprafaţă şi

prin alunecare de teren.

- zona eroziunilor de suprafaţă, cuprinde în total o suprafaţă de 38.000 ha iar arealele

cele mai mari sunt în localităţile: Cincu (1.800ha), Drauseni (1.750ha), Granari

(1.400ha), Perşani (1.200ha), Rotbav (1.200ha), Ticuşul Vechi (120ha) şi Valea

Timişului (1.100ha);

- zona alunecărilor de teren – cuprinde o suprafaţa de 4.546 ha, arealele cele mai

importante fiind pe teritoriul localităţilor: Cincu (300ha), Galaţi (235 ha), Homorod (200

ha), Râşnov (200 ha) şi Crihalma (185 ha);

- zona depunerilor deşeurilor industriale – cuprinde o suprafaţă de 29 ha; cele mai

mari suprafeţe sunt în municipiul Braşov, unde rampa amplasată spre localitatea Zizin

ocupă 10 ha, rampă din localitatea Prejmer, care are tot aproximativ 10 ha şi cea de la

Hoghiz de 2,5 ha.

- zona depunerilor deşeurilor menajere, care cuprinde o suprafaţă de cca. 16ha şi ale

cărei areale mai reprezentative sunt cele ale rampelor din Braşov (4 ha), Zărneşti (2

162

ha) şi Budila (1,5 ha).

În municipiul Braşov, în anul 2004 s-a deschis rampa ecologică, pentru care ARPM

Sibiu a emis autorizaţie integrată de mediu.

Menţionam faptul că rampele de depozitare a deşeurilor existente în celelalte localităţi

urbane, nu sunt rampe ecologice, iar levigatul nu este dirijat spre staţii de epurare. La

fel de improprii sunt şi rampele din mediul rural.

Depozitele de deşeuri municipale şi rurale neconforme, vor fi închise; anul de

închidere al depozitelor se regăseşte în tabelul 3.3.12 de mai jos:

Anul de inchidere Depozit

2007 Braşov

2008 Zărneşti

2008 Râşnov

2008 Făgăraş

2008 Săcele

2009 Predeal

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor La DADR Braşov au fost propuse pentru ameliorare, prin lucrări specifice de

îmbunătăţiri funciare cca. 1.759 ha terenuri agricole .

În limita sumelor aprobate de MAPDR s-au întocmit şi executat următoarele proiecte

de ameliorare :

- perimetrul localităţilor Fântâna – Hoghiz – 214 ha

- perimetrului Ungra –Straja 83 ha

- perimetrul de ameliorare Hălchiu – 86 ha

- perimetrul Şinca Nouă (110 ha) este în faza de organizare a licitaţiei pentru

atribuirea lucrărilor de execuţie .

Pentru perimetrele Prejmer şi Hălchiu II au fost întocmite studiile de fezabilitate.

163

3.3.4. Flora şi fauna judeţului Braşov Probleme Starea actuala a mediului

Flora şi fauna

Conform împărţirii Europei in regiuni biogeografice, jud.Brasov se află

la interferenţa a două zone biogeografice: alpină şi continentală.

Habitatul este o suprafaţă de teren ocupată de un individ sau de o

populaţie pe care acesta îşi desfaşoară activitatea. În anul 2006 habitatele

naturale din judeţul Braşov au avut o evoluţie relativ normală. Alternanţa

perioadelor umede cu cele secetoase nu a dezechilibrat evoluţia firească a

habitatelor. Nu s-au semnalat degradări majore ale habitatelor. Turismul

dezorganizat, pune totuşi în pericol menţinerea unui echilibru ecologic al

habitatelor, în mod special prin prezenţa deşeurilor depozitate sau

abandonate haotic pe mari suprafeţe in zonele protejate, parcuri naturale sau

naţionale.Habitatele naturale întâlnite în judeţ sunt caracteristice ecosistemelor

terestre, acvatice cât si subterane. In anexele 6 şi 9 sunt prezentate date privind

Parcul Naţional Bucegi, respectiv date privind siturile cuprinse în Natura 2000 de

pe teritoriul judeţului Braşov.

3.3.5. Sănătatea umană

Probleme Starea actuala a mediului

Sanatatea umana

Judeţul Braşov are în teritoriu 4 municipii – Braşov, Săcele, Codlea şi

Făgăraş - 6 oraşe – Râşnov, Ghimbav, Rupea, Predeal, Victoria şi Zărneşti- şi 43

comune. În baza Ordinului nr. 745/2002 privin stabilirea aglomerărilor şi

clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România

- Municipiul Braşov inclusiv municipiul Codlea, oraşul Ghimbav şi comuna

Sânpetru formează o aglomerare urbană.

Populaţia judeţului, înregistrată la 01 iulie 2006, a fost de 595.758

locuitori, din care în mediul urban 444.253 locuitori şi în mediul rural 151.505

locuitori. Suprafaţa judeţului este de 5.363 kmp, cu o densitate a populaţiei

de 111,09 loc./Kmp.

3.3.5.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice Pentru indicatorul “pulberi sedimentabile”, zonele cele mai afectate sunt:

zona Hoghiz, care prezintă situaţii critice permanente datorită

agentului economic SC Romcim-Lafarge;

zona Braşov, care prezintă situaţii critice accidentale în apropierea

agenţilor economici “Temelia” şi “Prescon”, deţinătoare ale carierelor

164

Calitatea aerului citadin

agenţilor economici “Temelia” şi “Prescon”, deţinătoare ale carierelor

“Răsăritul” şi “Stejeriş”.

Pentru indicatorul noxe chimice – NH3, NO2, SO2 – semnalăm

următoarele zone:

zona Făgăraş-Victoria, unde activează agenţii economici

“Nitramonia” din Făgăraş şi “Viromet” ,” Purolite” din Victoria;

zona Braşov, cu agenţii economici “Roman”, “C.E.T.” şi “Tractorul”.

Pentru noxele rezultate în urma arderii combustibililor, se semnalează

sursele mobile de poluare – în special în mun. Braşov – reprezentate de

traficul rutier, poluatoare cu monoxid de carbon (CO), hidrocarburi (HC),

oxizi de azot şi sulf (NOx, SOx) , cu particule şi plumb.

În concluzie, având în vedere diversitatea ramurilor industriale şi

numeroşii agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, se

pot distinge următoarele 3 zone critice:

1. Zona centrală a judeţului formată din mun. Braşov împreună cu

localităţile învecinate: Săcele, Cristian, Codlea.

2. Zona central - nordică a judeţului cu localităţile Hoghiz, Racoş,

Rupea.

3. Zona central - vestică a judeţului cu localităţile Făgăraş şi Victoria

Sanatatea umana Alimentarea cu apă potabilă

3.3.5.2. Alimentarea cu apă potabilă În municipiul Braşov şi municipiul Săcele necesarul de apă este

asigurat din acumularea Tărlungeni (Săcele) şi din apa subterană prin

captările de la Bartolomeu, Prejmer – Hărman, Sânpetru – Hărman. O parte

din apa potabilă provine şi din captarea de izvoare.

În municipiul Braşov, în anul 2006 au fost branşaţi:

- 19800 locuinţe individuale

- 3143 asociaţii de locatari

- 3509 agenţi economici

Conform analizelor efectuate de Laboratorul Apă Potabilă al Companiei

APA Braşov calitatea apei potabile se înscrie în parametrii de potabilitate.

Analizele bacteriologice sunt bune, necorespunzatoare fiind sub 5%,

acceptate de standard.

În municipiul Făgăraş şi municipiul Codlea necesarul de apă este

asigurat din sursa subterană şi din captări de izvoare. SC APA SERV SA

Făgăraş determină o parte din indicatorii de calitate ai apei captate.

165

Sanatatea umana

În oraşul Predeal, Raşnov şi Rupea apa pentru consum este asigurată

din surse subterane şi de suprafaţă.

În oraşul Victoria necesarul de apă este asigurat din surse de

suprafaţă, iar în oraşul Zărneşti din sursa subterană.

3.3.5.3. Canalizare Sistemul de canalizare şi procesul de epurare al apelor uzate nu este

suficient dezvoltat. Sunt necesare lucrări de extindere şi retehnologizare a

sistemului de canalizare precum şi modernizarea şi eficientizarea procesului

de epurare. În anul 2006 în judeţul Braşov, 20 localităţi au avut instalaţii de

canalizare publică, din care 10 municipii şi oraşe, lungimea totală simplă a

conductelor de canalizare fiind de 672,367km.

Situaţia reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare din judeţul

Braşov este prezentată în tabelul 3.3.13 de mai jos.

3.3.5.4. Efectele poluării mediului asupra sănătăţii Din punct de vedere al acţiunii asupra sănătăţii se pot distinge

efecte directe şi efecte indirecte (rezultate din acţiunea asupra mediului). Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea

de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste

modificări se pot traduce prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii,

apariţia unor simptome sau modificări fizico-patologice, etc.

Efectele indirecte sunt reprezentate de modificările produse de

poluarea aerului asupra mediului. Astfel pot fi afectate flora şi fauna, iar

acţiunea asupra plantelor şi animalelor poate fi un indicator al nocivităţii

potenţiale directe asupra omului.

Datele despre starea de sănătate a populaţiei nu pot fi corelate direct

şi corect cu datele de mediu, deoarece lipsesc datele meteorologice şi

datele despre biomarkeri de expunere şi biomarkeri de efect.

Deoarece nu s-au constatat creşteri semnificative din punct de

vedere statistic pentru afecţiunile considerate ca reprezentative - astmul

bronşic, bronşita cronica şi I.A.C.R.S –se poate afirma că starea de confort şi de

sanătate a populaţiei în raport cu starea mediului în zonele locuite, este bună.

Direcţia de Sănătate Publică nu consideră calitatea habitatului uman ca

principal factor de risc pentru apariţia bolilor.

166

Tabel 3.3.13 Reţele apă potabilă Reţele de canalizare Judeţ

Lungime (km)

Vol. distribuit (mii mc)

Nr. localităţi

Populaţie racordată

Lungime(km)

Vol. ape uzate (mii mc)

Nr. localităţi

Populaţie racordată

Braşov

1.512,7

45.216

87

418.235

672,367

16.223

20

324.519

3.3.6. Spaţii verzi, Parcuri Spaţii verzi, Parcuri

În judeţul Braşov, în anul 2005 suprafaţa spaţiilor verzi din municipii şi oraşe a

fost de 352 ha, distribuită neuniform în zonele urbane

3.3.7. Managementul riscului de mediu Probleme Starea actuala a mediului

Managementul riscului de mediu

Risc seismic In tabelul 3.3.7.1. sunt prezentate unităţile administrativ-teritoriale urbane

amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza

parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României,

este minimum VII (exprimată în grade MSK).

Tabel 3.3.7.1. Nr.crt. Judeţul Unitatea

administrativ-teritorială

Numărul de locuitori

Intensitatea seismică

exprimată în grade MSK

1. Municipiul Braşov 314.219 VII

2. Municipiul Făgăraş 44.535 VII

3. Municipiul Săcele 29.967 VII

4. Oraşul Codlea 24.814 VII

5. Oraşul Predeal 6.735 VII

6. Oraşul Râşnov 16.242 VII

7. Oraşul Rupea 6.246 VII

8. Oraşul Victoria 10.896 VII

9.

Braşov

Oraşul Zărneşti 26.520 VII

167

Managementul riscului de mediu

Inundaţii In tabelul 3.3.7.2. se prezintă localităţile afectate de inundaţiile produse

pe cursurile de apă sau pe torenţi

Tabel 3.3.7.2.

Tipuri de inundaţii Nr.crt. Judeţul Unitatea administrativ-

teritorială pe cursuri de

apă pe

torenţi Braşov

Municipiu Braşov • •

1. Săcele • -

Oraşul 2. Predeal - •

3. Zărneşti • -

Comuna 4. Budila • -

5. Buneşti • -

6. Comana • -

7. Hoghiz • -

8. Mândra • -

9. Părău • -

10. Poiana Mărului • -

11. Racoş • -

12. Şercaia • -

13. Şoarş • -

14. Tărlungeni • -

15. Teliu • -

16. Ungra • -

17. Vama Buzăului - •

Zone critice sub aspectul degradării solurilor Zona eroziunilor de suprafaţă, cuprinde în total o suprafaţă de 38.000 ha

iar arealele cele mai mari sunt în localităţile: Cincu (1.800ha), Drauseni

(1.750ha), Granari (1.400ha), Perşani (1.200ha), Rotbav (1.200ha),

Ticuşul Vechi (120ha) şi Valea Timişului (1.100ha);

Zona alunecărilor de teren – cuprinde o suprafaţa de 4.546 ha, arealele

cele mai importante fiind pe teritoriul localităţilor: Cincu (300ha), Galaţi

(235 ha), Homorod (200 ha), Râşnov (200 ha) şi Crihalma (185 ha);

168

3.4. Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Prahova

3.4.1. Calitatea aerului1 Probleme Starea actuala a mediului

Aer

3.4.1.1. Radioactivitatea Pe teritoriul judeţului Prahova există două staţii de supraveghere a radioactivităţii

mediului: staţia RA 36 Ploieşti şi staţia RA 07 Babele, ce efectuează măsurători

de radioactivitate beta globală pt toţi factorii de mediu calcule de concentraţii ale

radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma

absorbite în aer.

In cursul anului 2006, activităţile specifice beta-globale determinate nu au

evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri

ale limitelor de avertizare.

3.4.1.2. Poluarea de fond

Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova nu are staţii pentru

supravegherea poluării de fond.

3.4.1.3. Poluarea de impact Analiza precipitaţiilor colectate de la staţiile R.A. Ploieşti, Meteo Câmpina,

Meteo Buşteni, Meteo Azuga şi Meteo Cheia s-a efectuat la următorii indicatori:

pH, conductivitate, aciditate-alcalinitate, sulfaţi, cloruri, amoniu, azotaţi, azotiţi,

calciu şi magneziu. Concentraţia de SO4 , Cl- , NH4+ este mai mare în zonele cu

activitate industrială mai intensă.

Calitatea aerului Calitatea aerului în municipiul Ploieşti este monitorizată din punct de

fizico – chimic şi bacteriologic printr-o reţea de supraveghere (10 statii de

monitorizare) stabilită în funcţie de impactul marilor poluatori asupra mediului

înconjurător.

In celelalte localităţi, calitatea aerului se monitorizează sporadic, mai

ales de către societăţile economice.

Estimarea emisiilor de poluanţi la nivelul judeţului s-a făcut în urma

inventarierii activităţii (SNAP) agenţilor economici din judeţul Prahova cu ajutorul

ghidului CORINAIR, punându-se în evidenţă următoarele (pentru perioada 2000-

1 Datele sunt extrase Raportul Agenţiei de Protecţia Mediului Prahova privind starea calităţii factorilor de mediu în judeţul Prahova în anul 2006

169

Aer 2006:

- emisiile anuale de dioxid de sulf, în 2006 au crescut faţă de 2005, apropiindu-

se de valoarea din 2004. O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 1 „arderi în

energie şi industriile de transformare”.

- emisiile anuale de monoxid şi dioxid de azot, în 2006 au crescut faţă de

2005, apropiindu-se de valoarea din 2004. O contribuţie importantă o au activităţile din

grupa 1 „arderi în energie şi industriile de transformare” şi grupa 3 „arderi în industria de

prelucrare”.

- emisiile anuale de amoniac, în 2006 au crescut faţă de 2005, dar sunt mai

mici faţă de cele inregistrate in anul 2004. O contribuţie importantă o au activităţile din

grupa 10 „agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite”.

- emisiile anuale de compuşi organici volatili, în 2006 au crescut faţă de anii

2004 -2005. O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 1 „arderi în energie şi

industriile de transformare” şi grupa 4 „procese de producţie”.

- emisiile anuale de pulberi în suspensie, în 2006 au scăzut faţă de 2005, dar

sunt peste valoarea din 2004. O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 1

„arderi în energie şi industriile de transformare” şi grupa 3” arderi în industria de

prelucrare”.

- emisiile anuale de plumb, cadmiu şi mercur, în 2006 au scăzut faţă de 2005,

fiind mult sub valoarea înregistrată în 2004. O contribuţie importantă o au activităţile din

grupa 1 „arderi în energie şi industriile de transformare” şi grupa 3” arderi în industria de

prelucrare” pentru cadmiu şi plumb şi grupa 1 pentru mercur.

- emisiile anuale de poluanţi organici persistenţi, în 2006 au crescut faţă de

2005. O contribuţie importantă o au sursele mobile, utilajele şi procesele de incinerare a

deşeurilor.

In municipiul Ploieşti, în urma monitorizării pulberilor aspirabile în nouă

staţii de supraveghere a calităţii aerului se observă că concentraţia medie

anuală în staţiile în trafic este mai mare decât în restul staţiilor.

În regiunile cu densitate mare de populaţie şi o industrie

dezvoltată (Ploieşti, Câmpina), se constată creşterea concentraţiei de oxizi de

azot, oxizi de sulf (instabili, care în prezenţa umidităţii din atmosferă dau

naştere la sulfaţi), creştere datorată activităţii industriale din zonă. Se constată

existenţa mai multor zone critice, din punct de vedere al poluării

atmosferice. Astfel, putem aminti zona Municipiului Ploiesti (industrie

petrochimica, metalurgica, materiale de constructii), zona Municipiului Câmpina

(industrie petrochimica), Comarnic (industria cimentului) şi Azuga (industria

produselor refractare).

170

3.4.2. Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului

Apa Starea râurilor interioare

La nivelul anului 2006, evoluţia calităţii apelor curgătoare a fost

urmărită şi înregistrată în 33 secţiuni amplasate pe cursurile principale de

râuri cât şi izvoare, secţiuni incluse în Sistemul Naţional de Monitoring Integrat

al Apelor în România.

Numărul de kilometri monitorizaţi în anul 2006 a fost de 694 km, mult mai mare

faţă de anii precedenţi când acesta era de 522km .

Repartiţia lungimii cursurilor de apă din întreg subbazinul râului Prahova pe

tronsoane caracteristice2 în anul 2006 este prezentată în figura 3.4.1.

Fig.3.4.1.

Apa

Ape subterane Compozitia apelor subterane, aferenta forajelor studiate, cu amplasament

acvifer in strat freatic sub 50 m, este mult influentata de compozitia solurilor,

regimul hidrografic, relief, conditii meteorologice si de activitatile umane

(industrie, agricultura, activitati turistice, lucrari de infrastructura)

Dintre forajele studiate în anul 2004, unele prezinta valori medii anuale ce

depasesc limitele admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, 2 I – stare ecologică foarte bună II – stare ecologică bună III - stare ecologică moderată IV - stare ecologică slabă V - stare ecologică foarte proastă

171

Apa

depasesc limitele admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile,

modificata si completata cu Legea 311/2004.Cele mai semnificative depasiri

sunt la indicatorii : cloruri, sulfati, CCO-Mn, azot amoniacal, fier total,

mangan, turbiditate si conductivitate electrica, mai ales în forajele amplasate

in zona industriala Tatarani-Teleajen, CET Brazi, Halta Prahova, dar si in

zonele agricole Buda Palanca, Manesti, Adancata, Baba Ana si Burias-

Predesti.

Continutul ridicat de substante biogene (cloruri, CCO-Mn,) este rezultatul

descompunerilor organice din sol, spalarii terenurilor agricole de catre apele

meteorice si temperaturilor ridicate, in cazul forajelor Buda -Palanga,

Adancata, Baba Ana, Manesti.

Daca turbiditatea este influentata mult de conditiile meteorologice,

duritatea totala cu valori de peste 30 °G ca si mineralizarea crescuta

(Adancata, Halta Prahova, Baba Ana, Manesti, Buda-Palanca) sunt

determinate de compozitia chimica a solurilor, marimea suprafetei si timpul de

contact apa-roca, de adancimea forajului.

Continutul ridicat de fier si mangan poate proveni din dizolvarea rocilor

bogate in sarurile acestor metale si, in absenta pomparilor periodice, din

contactul prelungit cu tubulatura

metalica a forajului.

Din rezultatele obtinute in Laboratorul de analize fizico-chimice si biologice

Ploiesti si compararea lor cu valorile prevazute in Legea 458/2002 privind

calitatea apei potabile, modificata si completata cu Legea 311/2004 si STAS

9450/88- Apa pentru irigarea culturilor agricole si alte standarde si normative,

se pot aprecia orientativ posibilitatile de utilizare a apelor subterane din zonele

unde sunt amplasate forajele de observatie, astfel : aproximativ 21% din foraje

sunt potential potabile, aproximativ 50% se pot folosi pentru irigatii si 29% pot

fi folosite in scop industrial.

Lacuri de acumulare In subbazinul Prahova se afla doua lacuri de acumulare, Paltinu şi Măneciu,

folosite in scopuri complexe : alimentare cu apa potabila, atenuarea viiturilor,

producere de energie, etc. Evolutia apei lacurilor s-a urmarit in timp, in trei

sectiuni (amonte baraj, centru si coada) si pe un singur nivel.

Din punct de vedere fizico-chimic, clasa de calitate este a II-a, pentru cele

doua lacuri.

172

3.4.3. Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului

Sol In figura 3.4.2. se prezintă harta cu tipurile de soluri din judeţul Prahova,

iar în tabelul 3.4.1. categoriile de folosinţă a solului.

Clase de calitate Repartiţia terenurilor din judeţul Prahova pe clase de calitate în anul 2006

este prezentată în tabelul 3.4.2.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova monitorizează calitatea

solurilor din punct de vedere al conţinutului de metale grele în sol ( Cd, Pb, Zn,

Ni, Cu) , din imediata vecinătate a principalei artere de circulaţie din judeţ

respectiv pe DN1 (Valea Prahovei) în 11 puncte de monitorizare : Potigraful,

Hipodrom, Intersecţia Mihai Viteazul, Cablul Românesc, Metro, Băicoi, Câmpina,

Comarnic, Sinaia, Buşteni şi Azuga. In raportul anual nu se găsesc date privind

calittaea solului în alte localităţi

Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Conform Autorităţii Sanitar-Veterinare Prahova, fiecare ferma autorizată

sanitar-veterinar are o platformă betonată pentru aşa numitele reziduuri

zootehnice şi câte o fosă septică pentru fermele de porci.

În exploataţiile de la nivelul gospodăriilor individuale gunoiul de grajd este

depozitat, adesea, direct pe sol.

Tabel 3.4.2.

Clasele de calitate Nr.crt Categoria de

folosinţă I II III IV V

NMB

Media

Judeş/folosinţă

Clasa

de

calitate

1 Arabil 7,3 36,7 37,3 17,7 1,0 56 III

2 Păşuni+fâneţe - 2,4 21,2 39,6 36,8 28 IV

3 Vii 2,4 24,9 43,3 27,5 1,9 50 III

4 Livezi 0,2 9,4 37,3 49,8 3,3 41 IV

173

Figura 3.4.2.

174

Tabelul 3.4.1.

Nr.crt Categoria de

folosinţă 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1. Arabil 144.346 144.171 144.090 144.082 143.380 145.116 145.338 145.338

2. Păşuni 73.378 75.638 75.638 75.638 70.059 71.836 71.777 72.280

3. Fâneţe şi pajişti

naturale

35.073 32.277 32.277 32.277 36.379 37.093 36.780 35.277

4. Vii şi pepiniere

viticole

12.938 10.277 10.277 10.277 8.790 8.755 8.830 8.830

5. Livezi şi pepiniere

pomicole

13.959 16.771 16.771 16.771 13.013 12.880 12.756 12.760

TOTAL AGRICOL 279.694 279.134 279.053 279.045 271.621 275.680 275.481 276.491

175

Sol Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic) Pe teritoriul judetului Prahova se desfasoara activitati de extractie a lignitului prin

lucrari miniere subterane si la zi in cadrul Exploatarii Miniere Filipestii de Padure.

Exploatarea se face in zonele Palanga, Rosioara si Magureni. In urma exploatarii

lignitului rezulta substante solide reziduale, constituite din steril, cenusa, precum si

din alte reziduuri solide ce provin din procesul tehnologic sau din activitatile auxiliare,

ce sunt depozitate in halda de sterile , ce nu constituie un factor de poluare a

mediului inconjurator.

In judetul Prahova exista numeroase societati ce-si desfasoara activitatea in

domeniul industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si

periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide), precum: S.C.

Rafinaria ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SC

PETROM SA Sucursala PETROBRAZI, S.C. ROMPETROL Bucuresti Punct de

lucru Rafinaria VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Romana S.A. Campina.

De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite

de la fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca.

Toate aceste depozite de deseuri industriale constituie presiuni importante

asupra calitatii solurilor din judet.

Sol

Zone critice sub aspectul degradării solurilor Impactul negativ asupra Parcului Natural Bucegi consta din declansarea si

accelerarea eroziunii de suprafata si de adancime a terenului prin:

- lucrari de constructie initiale, de extindere si reamenajare a numeroase obiective (cabanele turistice, mijloace de transport pe cablu). - transportul auto si circulatia turistica auto si pietonala pe o retea haotica si densa de drumuri (cai de acces si poteci trasate gresit si neintretinute) - practicarea unui pasunat nerational si abuziv cu depasirea normelor de incarcare cu animale a pajistilor, generand eroziuni direct si indirect ale solului.

Consiliul Judeţean Prahova a furnizat următoarele date privind solurile degradate din

judeţul Prahova ca urmare a alunecărilor de teren sau eroziunilor :

AZUGA - 0,5 ha - degradare teren - str.Baiului,str.Parcului - consolidare cu zid de sprijin, BREAZA - 1 ha- alunecare de teren zona Miron Copoiu - s-a reabilitat, BUSTENI - 1 ha- degradare teren Valea Alba, Valea Cerbului - consolidare cu zid de

sprijin, BOLDESTI-SCAIENI -2 ha-degradare teren, alunecari zona Seciu - faza de proiect

pentru a realize consolidare, VALENII DE MUNTE -2,5 ha - degradare teren,alunecari -str. Eremia Grigorescu

– str.Cismari; str.Valter Maracineanu ; exista proiect pentru lucrari de consolidare .

176

Sol ALBESTI-PALEOLOGU - 9,5 ha – eroziune,alunecari in Albesti Paleologu si Albesti Muru, BERCENI - 6 ha-degradare teren, alunecari in Moara Noua, Catunu –au in program

plantare de pomi, BALTESTI - 0,5 ha - alunecare teren, sat Podenii Vechi,consolidare prin plantare de

salcam, CERASU-2 ha- degradare teren, alunecare de teren- consolidare cu ziduri de sprijin, CORNU - 8,11ha - alunecare reactiva - in zonele: Lacsoare, str.Grindului,

str.Pomi - Ivan, str.Balitei si Pod Balita, str.Provinceanu, str.Malul Vadului, Pod Valea Rea, str.Pomilor,Cornu de Sus, Carol I – cimitir; exista 9 proiecte pentru reabilitare,consolidare pentru care se cauta surse de finantare. COCORASTII COLT- 2 ha - degradare sol in: sat Piatra,Cocorasti

Grind,Ghioldum - s-au realizat lucrari de consolidare,diguri de protectie , GORNET- 10 ha- alunecare de teren , in curs de finalizare proiect de amenajare ANIF, MANECIU-2 ha- alunecare activa – sat Gheba, zona Gainus - s-au luat masuri de

consolidare, SINGERU - 5 ha - alunecare teren - sat Miresu Mic – au plantat puieti de

salcam pe 4 ha, SIRNA- 0,5 ha - degradare teren,alunecari in Bratesti, produse de inundatii – realizat

un dig de protectie, TARGSORU VECHI- 20 ha- alunecări de teren pe un teren arabil şi forestier riveran

râului Prahova; TEISANI - 0,49 ha- alunecare teren in Bughea de Sus,Olteni,Stubelu, s-au luat masuri

de consolidare, VALEA DOFTANEI -5 ha- alunecari de teren si eroziune care afecteaza DJ 1021

Campina-Valea Doftanei in patru puncte; nu s-au facut lucrari de reparatii din lipsa fondurilor, VALCANESTI -4,6 ha - alunecare de teren primara in Trestioara, Vilcanesti – punct Hodoroaga, punct Teis, punct Lespedea si alunecare reactiva in Trestioara-izlaz; au efectuat lucrari de consolidare, au plantat puieti de salcam.

În judeţul Prahova sistemele de desecare şi drenaj ocupă o suprafaţă de

cca.58.000 ha.. Cele mai importante sunt Recea – Viişoara (5.800 ha), Fulga –

V.Tolii (7.200 ha), Dumbrava – Drăgăneşti (3.200 ha), Albeşti – Vadul Părului (2.900

ha), Câmpia Buzăului, în judeţul Prahova (15.200 ha).

Suprafaţa totală amenajată cu lucrări de combaterea eroziunilor de sol în

judeţul Prahova este de cca.37.000 ha. Dintre amenajările CES mai importante se

pot menţiona: Chiojdeanca – Lapoş (6150 ha), Mâneciu – Dumbrăveşti (5.500 ha),

Iordăcheanu (5.000 ha), Stâmnic – Zeletin (4.150 ha).

Corectarea formaţiunilor torenţiale

În judeţul Prahova au fost inventariate un număr de 130 formaţiuni torenţiale .

În prezent sânt executate lucrări de corectare a torenţilor şi de ameliorare a

terenurilor degradate pe o suprafaţă de 37.100 ha, din care fondul forestier ocupă

circa 23.200 ha .

Reţeaua hidrografică existentă în limitele bazinelor hidrografice torenţiale este

de circa 860 km, din care circa 105 km (12,3 %) cu lucrări executate, 290 km cu

degradări ( 33,7% ) şi 465 km ( 54%) fără degradări .

177

3.4.4. Flora şi fauna judeţului Prahova Probleme Starea actuala a mediului

Flora şi fauna

Habitate naturale Judetul Prahova cuprinde habitate naturale specifice mai ales regiunilor

biogeografice alpina si continentala, ce necesita declararea ariilor speciale de

conservare, conform Legii 462/ 2001, dupa cum urmeaza:

Habitate de ape dulci

Habitate de pajisti si tufarisuri. Pajisti alpine.

Habitate din turbarii si mlastini

Habitate de stancarii si pesteri

Habitate de padure

Aceste habitate sunt prezentate detaliat în cap. 4.4.

Păduri Distributia suprafetei padurilor la nivelul anului 2004 dupa principalele forme de relief

(121.763 ha) este urmatoarea:

- campie = 8.986 ha;

- deal = 34.658 ha;

- munte = 78.119 ha

In anul 2004, o situatie deosebita s-a inregistrat la Ocolul Silvic Azuga, arboretele de

fag si molid din zona fiind afectate de emisiile de noxe industriale produse de SC

SINTEREF Azuga.

Flora si fauna salbatica Datorita diversitatii deosebite de biotopuri si habitate, judetul Prahova se

bucura de un bogat inventar de specii de flora si fauna salbatica din care nu lipsesc

endemismele, speciile rare, relictele glaciare. Din pacate presiunea exercitata de

activitatile antropice (necesitatea extinderii intravilanului unor localitati, proiectele de

dezvoltare a turismului, activitatile traditionale cum sunt pasunatul sau exploatarea

lemnului) ameninta cu restrangerea arealului pentru numeroase dintre aceste specii..

Fauna Bucegilor este reprezentata de circa 3000 specii de animale

(nevertebrate – 105 specii de gasteropode, 160 specii de arahnide, 1300 specii de

insecte, vertebrate – 129 specii de pasari, 45 specii de mamifere). Numai pe teritoriul

administrativ al orasului Sinaia exista 32 de specii de plante rare si 40 de specii

endemice si subendemice.

Fanetele din preajma manastirilor Suzana si Cheia se caracterizeaza prin

prezenta unor specii vegetale de origine mediteraneeana (Salvia pratensis, Gallium

178

Flora şi fauna

verum, Gallium pumilum, Centaurea calcitrapa).

În lacul turficol Balbaitoarea, au fost descoperite cateva specii noi pentru tara

noastra. Aici se intalnesc o serie de plante aflate pe lista rosie, editia din 1994, a

Academiei Romane: Drosera rotundifolia – planta carnivora, Cephalantera rubra,

Salvinia natans, Scheuchzeria palustris -planta relict si plante inferioare – Dicranum

viridae, Drepanocladus vernicosus.

Recent formata prin colmatarea unui sistem de irigare, mlastina de la Moara

Domneasca (Ocolul Silvic Ploiesti ) nu este inca bine studiata dar este evident ca a

devenit un loc de hranire pentru o serie de specii de pasari care necesita o protectie

stricta, conform Legii 462/2001: Anas sp.-rata salbatica, Larus sp.-pescarus, Ciconia

ciconia-barza alba, Anser sp.-gasca salbatica.

Habitatele de stancarii din Muntii Ciucas si Bucegi se caracterizeaza prin

prezenta a numeroase specii vegetale endemice: Thesium kerneranum,

Leontopodium alpinum –monument al naturii, Festuca versicolor ce apare ca facies

intre 1800 si 1950 m, Sesleria haynaldiana ce formeaza asociatii vegetale bogate,

Koeleria macrantha. Totodata aici traiesc mai multe specii endemice de gasteropode:

Alopia glorifica elegantissima, Alopia nefasta, Alopia nixa, Alopia canescens, Acicula

similis, Mastus transsylvanicus, Helicigona banatica-relict cuaternar. In acest sens se

remarca spatiul Muntilor Ciucas, considerat a fi centru unic de geneza la scara

mondiala pentru genul Alopia.

In etajul alpin inferior ( pe versantul nordic si brana mare a Jepilor Mici ) se

intalneste Pinus cembra- zambru, relict glaciar.

In golurile alpine si prin abrupturi traiesc aprox. 50 specii de pasari. Aici se

intalneste si Rupicapra rupicapra -capra neagra, precum si Lynx lynx –rasul, singurul

pradator care se incumeta sa o vaneze in acest habitat. Trebuie precizat ca in Carpati

traieste cea mai mare dintre rasele geografice ale caprei negre, in Ciucas ea fiind

reintrodusa relativ recent (1975-1976).

Reprezentativa pentru pajistile umede este Poiana Costila ( Bucegi) unde

exista un numar de 28 de specii vegetale endemice si 6 specii monument al naturii

(Larix decidua-larice, Trollius europeus –bulbucii, Gentiana lutea, Saxifraga demissa,

Androsace villosa). Unele pajisti uscate din Muntii Bucegi si Ciucas sunt caracterizate

de prezenta speciilor de orhidee monument al naturii, Nigritella nigra si Nigritella

rubra.

Fauna habitatelor de padure cuprinde mamifere mari: Sus scrofa attila –

mistret, Felis catus – pisica salbatica, Ursus arctos- urs, Canis lupus – lup, Capreolus

capreolus ssp. transsylvanicus –caprior- specie endemica pentru Romania, Cervus

elaphus carpathicus- cerbul-neoendemit. De mentionat ca, alaturi de urs si lup,

prezenta rasului este semnul unor ecosisteme relativ putin degradate de om. Arealul

179

Flora şi fauna

acestora se circumscrie mai ales Muntilor Bucegi si Ciucas. Tetrao urogallus rudolfi –

cocosul de munte- relict glaciar este intalnit in padurile de conifere din judetul

Prahova.

Flora salbatica este bine reprezentata si in padurile administrate de Directia

Silvica Ploiesti, prin speciile naturale specifice etajelor de vegetatie, precum si

numeroase endemisme.

Impactul antropic asupra florei şi faunei In judetul Prahova, impactul antropic este resimtit si in ceea ce priveste starea florei

si faunei salbatice, inclusiv asupra speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia.

Astfel, “ floarea de colt ” (Leontopodium alpinum) si “ bulbucii de munte ”

(Trollius europaeus) se recolteaza si se comercializeaza desi sunt monumente ale

naturii si sunt ocrotite prin lege.

Din “ Poiana cu narcise “ din Valea Rea, Muntii Baiului, se recolteaza narcise

(uneori plantele sunt scoase cu tot cu bulbi din pamant), desi sunt ocrotite prin lege.

Fauna salbatica este reprezentata prin efective optime de urs, cocos de

munte, cerb carpatin, capra neagra, cerb lopatar, mistret, caprior, vulpe, fazan si

iepure. Efectivele de vanat evaluate pe fondurile de vanatoare gospodarite de

Directia Silvica Ploiesti se mentin la nivelul cotelor optime pentru fiecare specie.

In Parcul Natural Bucegi se exploateaza jneapanul (Pinus mugo), desi este

ocrotit de lege, in conditiile in care este singura specie care stabilizeaza pamantul in

zona alpina.

Datorita impactului antropic (constructii de case, complexe hoteliere, turism

dezorganizat, lipsa educatiei ecologice), cat si a defrisarilor, arealul de raspandire a

multor specii declarate monumente ale naturii sau care sunt endemice, rare sau

periclitate, s-a restrans comparativ cu alti ani (in cazul speciilor vegetale); in cazul

speciilor de pasari, acestea sunt amenintate cu disparitia, desi multe dintre ele sunt

monumente ale naturii sau sunt ocrotite la nivel national si international. De exemplu,

lebedele (Cygnus sp.), berzele (Ciconia ciconia), egretele (Egretta sp.), randunelele

(Hirundo sp.) sunt amenintate cu disparitia datorita restrangerii habitatelor naturale

(desecari de lacuri), distrugerea cuiburilor sau vanarii (lebedele).

De asemenea, animale precum rasul (Lynx lynx) si pisica salbatica (Felis sylvestris)

sunt amenintate cu disparitia datorita vanarii si restrangerii habitatului natural desi

sunt ocrotite prin lege la nivel national si international. O serie de animale sunt

vanate, desi ele sunt ocrotite la nivel national si international, cum ar fi capra neagra

(Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus sp.), lupul (Canis sp.).

180

Flora şi fauna

Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice Anual, de pe teritoriul judetului Prahova, sunt valorificate economic specii de

ciuperci, plante medicinale si fructe de padure, precum şi specii de animale precum:

-Fazani ( Phasianus colchicus colchicus )

-Melci ( Helix pomatia si H.lucorum )

De asemenea, sunt autorizate, in limita cotelor de vanatoare, pentru recoltarea

prin actiuni de vanatoare desfasurate in fondurile de vanatoare ale Directiei Silvice

Ploiesti si ale A.J.V.P.S. Prahova, mai multe specii de animale cum ar fi: cerb,

caprior, capra neagra, mistret, urs, lup, pisica salbatica, iepure, potarniche, cocos de

munte, vulpe, jder de copac, jder de piatra, viezure, dihor, nevastuica, caine enot,

bizam, ierunca, porumbel salbatic, turturica, gugustiuc, prepelita, graur, sturz,

ciocarlie, rata salbatica, lisita, sitar, becatina, stancuta, gainusa de balta, cormoran

mare, starc cenusiu, nagat, bataus, garlita mare, ferastras.

3.4.5. Sănătatea umană Probleme Starea actuala a mediului

Sanatatea umana

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 14 orase (2

municipii- Ploiesti si Campina, si 12 orase), si 89 comune cu 405 sate,

urbanizarea judetului fiind de 52,4%, iar populatia activa prezinta urmatoarea

structura: 54,3% industrie, 26,1% agricultura, 7,1% constructii si 12,5% servicii.

Productia industriala a judetului Prahova reprezinta 7,2 % din totalul productiei

industriale in Romania.

Starea de confort a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului in zone

locuite este puternic influentata de factorii de risc prezenti in habitat, ce tin de:

poluarea fizico-chimica, bacteriologica, fonica etc. Indicatori ai starii de sanatate legati de calitatea apei destinate consumului uman si apei de imbaiere la nivelul anului 2004: - numar epidemii hidrice: nu s-au inregistrat cazuri de epidemie hidrica.

- numar de cazuri de imbolnavire prin boli posibil asociate apei: BDA, HVA: s-au

inregistrat un numar de 1393 cazuri BDA, 344 cazuri HVA fata de 1218 cazuri BDA si 98

cazuri HVA in anul 2003.

- numar de cazuri de imbolnavire in anul 2004, prin: febra tifoida – 0 cazuri, dezenterie

bacilara – 122, holera – 0, leptospiroza – 10, borelioza – 1, malarie – 1 (caz de import).

- nu s-au inregistrat cazuri de intoxicatie cu nitriti (methemoglobinemie infantila acuta si

la celelalte grupe populationale) proveniti din apa furnizata prin sisteme centralizate si

181

Sănătatea umană Calitatea aerului citadin Alimentare cu apă

locale (fantani publice) catre populatie.

indicatori de sanatate legati de calitatea aerului: Mortalitatea pe afectiuni respiratorii in anul 2004

- emfizem pulmonar – 49 cazuri

- bronsite – 10 cazuri

- pneumonii – 199 cazuri

- astm bronsic – 12 cazuri

- cancer pulmonar – 306 cazuri

3.4.5.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

În regiunile cu densitate mare de populaţie şi o industrie

dezvoltată (Ploieşti, Câmpina), se constată creşterea concentraţiei de oxizi de

azot, oxizi de sulf (instabili, care în prezenţa umidităţii din atmosferă dau

naştere la sulfaţi), creştere datorată activităţii industriale din zonă. Se constată

existenţa mai multor zone critice, din punct de vedere al poluării

atmosferice. Astfel, putem aminti zona Municipiului Ploiesti (industrie

petrochimica, metalurgica, materiale de constructii), zona Municipiului Câmpina

(industrie petrochimica), . Pot fi considerate critice, sub aspectul poluarii

atmosferei, zona invecinata SC LUKOIL PETROTEL SA Ploiesti, SC Rafinaria

STEAUA ROMANA SA Campina, S.C.FLACARA S.A. Ploiesti, Comarnic

(industria cimentului) şi Azuga (industria produselor refractare -S.C. SINTER

REF S.A) .

3.4.5.2. Alimentarea cu apă potabilă şi canalizare Judetul Prahova dispunea in anul 2004 de 625,8 km retea de canalizare in

14 localitati urbane si 24 rurale la care sunt arondati 310 000 locuitori,

reprezentand 49% din populatia acestor localitati. De statii de epurare

beneficiaza 11 orase (Ploiesti, Campina, Baicoi, Boldesti-Scaieni, Breaza, Mizil,

Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte) si 10 localitati rurale (Poiana

Campina, Cornu, Floresti, Filipestii de Padure, Maneciu, Barcanesti, Puchenii

Mari, Gorgota, Valea Calugareasca, Albesti Paleologu).

Reteaua de canalizare a Municipiului Ploiesti are o lungime de 293 km,

fata de lungimea retelei de apa potabila, de 604 km.

Orasul Valenii de Munte dispune de o retea de alimentare cu apa cu

lungimea de 50 km, in timp ce lungimea retelelor de canalizare insumeaza 10 km

Localitatea Slanic dispune de o retea de canalizare, cu deversare in Statia

de epurare a orasului.

Municipiul Campina este canalizat in sistem divizor. Lungimea retelelor de

canalizare este de 45 km, iar a retelelor de apa meteorica de 25 km. Se poate

182

Sănătatea umană

remarca, de asemenea, si inexistenta canalizarii menajere si pluviale in unele

cartiere din Municipiul Campina.

In Comarnic exista 200 m de retele de canalizare menajera, fiind mult sub

necesarul localitatii. In prezent, deversarea apelor menajere neepurate se face

prin canale deschise, unde se amesteca cu apele de ploaie si deverseaza, prin

vai, in raul Prahova.

Zone critice sub aspectul alimentării cu apă potabilă

Majoritatea surselor de profunzime nu au instituite perimetrele de protecţie

sanitara, pe baza de studii hidrogeomorfologice in conformitate cu HGR

101/1997. Din 42 de surse de profunzime folosite in aprovizionarea cu apa a

populaţiei 28 nu dispun de perimetre de protecţie sanitara (Boldesti Scaieni,

Busteni, Urlaţi, Mizil, Aricestii Rahtivani, Barcanesti, Blejoi, Brazi, Cocorastii

Mislii, Gorgota, Manesti, Puchenii Mari, Targsorul Vechi, Valea Calugareasca,

Filipestii de Padure, Gura Vadului, Brebu, Magureni, Scorţeni, Valea Doftanei,

Secaria, Carbunesti, Pacureţi, Drajna, Teisani, Albesti, Cerasu, Talea) .

Instituirea acestor perimetre de protecţie este aproape imposibila in

conditiile in care, prin aplicarea Legii 18/1991, terenurile din jurul acestor surse

sunt proprietati particulare.

Accesibilitatea la apa potabila:

Din cele 103 de localitati ale judetului (89 rurale si 14 urbane), 72 dispun

de sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila (58 comune si 14

orase) restul localitatilor fiind aprovizionate din surse locale si proprii (fantani

publice si pompe de mana).

Din cele 72 de localitati aprovizionate cu apa, 14 folosesc surse de

suprafata (Valeni, Slanic, Azuga, Campina, Dumbravesti, Cornu, Stefesti, Alunis,

Gura Vitioarei, Magurele, Maneciu, Predealul Sarari, Valcanesti, Cosminele), 44

de profunzime (Boldesti Scaieni, Busteni, Boldesti Gradistea, Baba Ana, Urlati,

Mizil, Iordacheanu, Draganesti, Salciile, Dumbrava, Sirna, Poienarii Burchi,

Aricestii Rahtivani, Barcanesti, Berceni, Blejoi, Brazi, Cocorastii Mislii, Gorgota,

Manesti, Puchenii Mari, Targsorul Vechi, Valea Calugareasca, Bucov, Filipestii

de Targ, Gura Vadului, Brebu, Magureni, Scorteni, Valea Doftanei, Secaria,

Baltesti, Carbunesti, Pacureti, Podenii Noi, Drajna, Gornet, Teisani, Albesti,

Cerasu, Talea, Apostolache, Jugureni, Fantanele) si 14 amestec (Ploiesti,

Plopeni, Sinaia, Paulesti, Lipanesti, Comarnic, Breaza, Baicoi, Filipestii de

Padure, Floresti, Poiana Campina, Banesti, Telega, Izvoarele).

O parte din localitatile aprovizionate cu apa au distributie discontinua (ex:

A i ii R h i i T l V hi B B Fili ii d P d )

183

Sănătatea umană

Aricestii Rahtivani, Targsorul Vechi, Bucov, Breaza, Filipestii de Padure).

Aceasta distributie discontinua se datoreaza unui debit insuficient la sursa dar in

cele mai multe cazuri datorita imposibilitatii de plata catre furnizorii de apa si

CONEL).

Zone critice sub aspectul poluării resurselor de apă Dintre staţiile noi, puse în funcţiune în anii 2004-2005, cea a localităţii

Floreşti funcţionează acceptabil, deşi are probleme în îndepărtarea nutrienţilor.

Staţiile de epurare a comunei Păuleşti şi cea a satului Calineşti nu funcţionează

pentru că nu s-au realizat şi branşamentele locuinţelor la colector de

canalizare executat.

Sistemul de canalizare – epurare ale localităţii Măneciu Pământeni au

încă mai puţini abonaţi decât a fost prevăzut. Staţiile de epurare de la Vălenii de

Munte şi Măneciu Ungureni au fost puse în funcţiune, dar n-au ajuns încă la

parametrii optimi.

Chiar dacă din punct de vedere al indicatorului « suspensii » este posibil

ca staţia de epurare a oraşului Ploieşti să aibă o oarecare eficienţă, din punct de

vedere al reducerii concentraţiei de substanţe organice, aceasta se dovedeşte

complet ineficientă. Prin urmare, oraşul Ploieşti este responsabil de 90% din

încărcarea cu CBO5 a evacuărilor orăşeneşti în cursurile de apă. De asemenea,

evacuează 83% din totalul încărcării cu CBO5 evacuată în cursurile de apă din

judeţ.

In zona Tinosu, calitatea apei raului Prahova se incadreaza in clasa de

calitate a IV-a, aceasta putand fi pusa pe seama evacuarii apelor uzate de la

platforma industriala (in principal petrochimica) Brazi. Inrautatirea cea mai

pregnanta a calitatii se observa pentru indicatorii din grupele « nutrienti » si «

micropoluati organici si anorganici ».

Aval, afluentul cel mai important, raul Teleajen, aduce un aport important

de poluanti din grupele : regim oxigen, nutrienti, salinitate si micropoluanti

organici si anorganici, ceea ce duce la situarea sectiunii Tufani in clasa a V-a de

calitate. Aval de municipiul Ploiesti, situatia raului Teleajen se inrautateste vizibil,

astfel incat sectiunea Moara Domneasca se incadreaza fara dubii in clasa a V-a

de calitate. Afluentul Dambu este principalul responsabil pentru aceasta

incadrare, ca urmare a aportului semnificativ de poluanti la toate grupele de

indicatori, exceptie facand metalele si gradul de mineralizare.

Salinitatea se accentueaza usor pe tronsonul din aval de sectiunea

Gura Vitioarei, astfel in sectiunea de control Moara Domneasca clasa de

184

Sănătatea umană

Gura Vitioarei, astfel in sectiunea de control Moara Domneasca clasa de

calitate este a V-a, la aceasta grupa de indicatori.

Pe tronsonul izvoare - amonte Ploiesti, clasa de calitate a paraului

Dambu este a III-a, apoi pe teritoriul orasului se degradeaza usor, ajungand in

limitele clasei a IV-a, dupa care tronsonul aval Ploiesti – varsare se incadreaza

categoric in clasa de calitate a V-a.

In judetul Prahova, poluarea cu produse petroliere se datoreaza, in

principal proceselor tehnologice desfasurate in cele 5 rafinarii din judet, activitatii

de extractie titei,transportului de titei si de produse petroliere finite prin conducte

si scurgerilor accidentale din conductele de transport, avand drept cauze

vechimea conductelor si spargerea acestora in scopul efractiei.

Poluarea principala cu produse petroliere a subsolului si apei subterane

se afla in aria urbana si periurbana a Municipiului Ploiesti. Zona mai bine studiata

este zona de sud a Municipiului Ploiesti. Se delimiteaza 3 nuclee de origine a

poluarii, corespunzand celor 3 mari unitati de prelucrare petroliera: S.C.

PETROTEL-LUKOIL Ploiesti, SC Rafinaria Astra Romana si SNP PETROM

Sucursala PETROBRAZI. Un alt nucleu, mai mic, corespunde S.C.

ROMPETROL S.A. Bucuresti – Punct de Lucru Rafinaria Vega.

Zone critice sub aspectul poluării solului

Principala zona afectata de poluarea istorica, in cadrul municipiului

Ploiesti , se situeaza in partea de Sud a orasului; poluarea se datoreaza evolutiei

industriei petroliere in ultimii 60 ani. Poluarea petroliera are o lunga istorie,

paralela cu inceputurile extractiei si prelucrarii titeiului. Adancimea stratului

imbibat cu produse petroliere este de 4-6 m de la suprafata, iar grosimea stratului

petrolifer de variaza de la 0,01m la 1 m. Deasupra stratului imbibat cu produs

petrolier exista o zona de sol poluat cu produs petrolier (prin variatia nivelului

panzei freatice), si o zona de gaze grele.

Contaminarea solului in stratul acvifer este rezultatul unei poluari in timp,

ce se datoreaza, in principal, defectiunilor aparute in timpul exploatarii la unele

retele de conducte sau de canalizare de pe teritoriul rafinariilor, la conductele de

transport titei si produse prelucrate intre rafinarii, depozite sau de transport in

tara. La aceasta au mai contribuit cutremurele, accidentele din timpul razboiului

etc.

Efectele activitatii istorice de exploatare si prelucrare a titeiului se fac

simtite si in municipiul Campina. Pot fi considerate a fi contaminate zonele

ocupate cu depozitele de reziduuri petroliere ce apartin S.C. Rafinaria Steaua

R S A l di h l l d i i L l C i l l

185

Sănătatea umană

Romana S.A., cele din zona schelelor de extractie, precum si Lacul Curiacul, ale

carui surse de poluare nu sunt cunoscute. O serie de suprafete din jurul

parcurilor de rezervoare prezinta impregnari cu produse petroliere, pe alocuri

portiunile lenticulare atingand o grosime de 30 cm.

Poluarea datorata factorilor umani se refera, in principal, la deversarea

apelor menajere neepurate direct prin canale deschise,in vaile unor ape

curgatoare care se varsa apoi in raul Prahova.

Un alt factor care produce contaminarea solului este depozitarea sau

abandonarea deseurilor in locurile unde au fost amplasate santiere de constructii,

statii de betoane,etc. (din cauza neglijentei in functionare a acestor santiere).

Industria extractiva de titei si gaze, o industrie cu traditie in judet, a

actionat, in timp, ca un important factor de contaminare a mediului inconjurator

(in special pentru sol, subsol si ape freatice). Activitatea schelelor de petrol

Boldesti, Baicoi si, partial Moreni, a dat nastere unor importante suprafete de sol

contaminate cu produs petrolier.

Solurile situate in partea de sud si sud-vest a S.C."Romfosfochim" S.A.,

au continuturi de metale grele ( Cu, Cr, Pb, Zn ) ce depasesc nivelul de alerta,

chiar la o distanta de 1 km de haldele de cenusa (masuratori in anul 1999). In

toata zona de sud a haldelor si batalurilor, poluantii analizati ( amoniac, azotiti,

azotati, fosfati, fosfor, calciu, sulfati, reziduu fix si calcinat, cupru, fier, crom,

cadmiu, plumb, zinc) sunt de cateva ori mai concentrati decat concentratiile

obisnuite din soluri. De asemenea, se constata o puternica acidifiere a solului si

concentratii foarte mari de sulfati, ajungand la nivelul de interventie.

Vegetatia din zona de influenta a societatii a acumulat cantitati de plumb,

cupru si fluor mai mari decat limitele maxime admise pentru nutritia animalelor.

Comuna Valea Calugareasca se confrunta de multa vreme cu o grava

problema de mediu, si anume poluarea generata de activitatea S.C.

ROMFOSFOCHIM Valea Calugareasca, fostul combinat de ingrasaminte

chimice. Suprafata afectata este ocupata cu :

- Batal fosfogips vechi (mal stang rau Teleajen): 28,1 ha

- Batal fosfogips nou: 24 ha

- Halde pirita exterior: 18,2 ha

- Halda pirita interior: 1,1 ha,

la care se adauga o suprafata de 982,4 ha teren agricol afectat de

poluare.

186

Sănătatea umană Zgomot

3.4.5.3. Zgomot Poluarea fonica reprezinta un alt factor de risc prezent in habitat, Direcţia

de Sanatate Publica Prahova efectuand, in anul 2004, 11 determinari de

zgomot, inregistrandu-se depasiri ale nivelului de zgomot prevazute de legislatia

in vigoare doar in 2 cazuri (sesizari venite din partea populatiei).

Zgomotul are efecte negative asupra organismului uman. Are ca

rezultat apariţia afecţiunilor cardio-vasculare si dereglari hormonale. Efectele

patologice ale

zgomotului sunt: surditatea traumatica si perturbari ale sistemului nervos ,

cu evoluţie lenta sau agresiva. Expunerea excesiva la zgomot intens si pe

perioade lungi determina surditatea. Zgomotele de peste 65 dB implica

modificari psihice manifestate mai ales prin oboseala si slabirea atenţiei. La

peste 90 dB se adauga si cresterea tensiunii arteriale intracraniene,

diminuarea reflexelor, apariţia tulburarilor sistemului cardio-vascular cu

instalarea hipertensiunii cronice, tulburari ale aparatului digestiv si ale

glandelor endocrine, accelerarea pulsului si a ritmului respiraţiei .

De asemenea zgomotul are influenţa nociva asupra organismului si

are ca rezultat apariţia stresului si deteriorarea calitaţii somnului .

In urma monitorizarii de catre A.P.M. Prahova a nivelului de zgomot s-a

constatat ca in proporţie de 65-70% din numarul determinarilor, valorile

inregistrate sunt mai mari decat limitele impuse de STAS 10009/88.

Nivelul de zgomot ridicat este rezultatul atat al traficului rutier şi

feroviar, cat si zgomotul produs de activitaţile industriale .

In orasul Comarnic sunt factori importanti care se manifesta la nivelul

zonei parcurse de DN1 si calea ferata din cauza traficului intens, atat al

autovehiculelor de mare tonaj, cat si al autoturismelor si respectiv a trenurilor de

marfa si calatori. Valorile traficului depasesc cu mult valorile admise pentru un

drum cu doua benzi de circulatie.

Poluarea sonora in Municipiul Cimpina este determinata de zgomotul

utilajelor si al echipamentelor din zona industriala, precum si de mijloacele de

transport. Cresterea niveluluide zgomot este datorata industrializarii, mobilitaţii

populaţiei si a mijloacelor de transport. In Municipiul Campina s-a redus nivelul

de zgomot dupa devierea traficului greu pe traseul ocolitor centrului orasului.

Activitaţile desfasurate in unitaţile din localitatea Valenii de Munte nu sunt

producatoare de zgomot; a fost semnalata o singura sursa de poluare fonica in

187

Sănătatea umană Siguranţa in trafic Depozitarea deşeurilor

producatoare de zgomot; a fost semnalata o singura sursa de poluare fonica, in

zona centrala a orasului, datorata circulaţiei auto intense de pe DN1 A.

Valori mari ale nivelului de zgomot sunt inregistrate in orasele:

Comarnic, Busteni, Azuga , Valeni de Munte deoarece traficul rutier greu

tranziteaza Centrul Civic in localitaţile enumerate mai sus, neavand artera

ocolitoare .

3.4.5.4 Siguranta in trafic In perioada 1.01.1999 – 30.01.2006, s-au înregistrat 3732 de accidente rutiere

în care au decedat 766 persoane, iar 2041 persoane au fost rănite grav.

3.4.5.5. Depozitarea deşeurilor Incinerarea şi tratarea deşeurilor municipale La nivelul judetului Prahova nu exista instalatii pentru incinerarea deseurilor

municipale

şi nu se efectuează operatiuni de tratare a deseurilor menajere. La nivelul

judetului Prahova exista o rampa de transfer in orasul Busteni, unde se face

compactarea deseurilor menajere, cu o capacitate de 140 mc/8 ore. Balotii

rezultati in urma compactarii sunt transportati la rampa ecologica Boldesti

Scaieni.

Depozite de deşeuri municipale Pe teritoriul judetului au fost identificate 106 depozite menajere (sunt

incluse si localitatile rurale) neamenajate si care ocupa o suprafata totala de

48,5 ha. Consiliul Judetean Prahova a aprobat prin Hotararea nr.55/19.09.2001,

realizarea a patru rampe ecologice zonale de deseuri menajere, care vor

deservi, prin 13 statii de transfer, toate localitatile judetului si anume:

- rampa ecologica zonala Boldesti-Scaieni, cu o capacitate de cca 80 000 tone/an, care, prin intermediul a 10 statii de transfer, va deservi toate localitatile din sudul judetului, cu o populatie totala de 580 000 locuitori, din care 320 000 in orase si 260 000 in mediul rural;

- rampa ecologica zonala Banesti, cu o capacitate de 10 868 tone/an, care, prin intermediul a doua statii de transfer, va prelua deseurile din localitatile situate pe Valea Superioara a Prahovei, cu o populatie de 154 000 locuitori, din care 103 000 in orase si 51 000 la sate;

- rampa ecologica zonala Baicoi care deserveste 49 000 locuitori; - rampa ecologica zonala Valenii de Munte, cu o capacitate de 19.345 tone/an,

care va prelua, prin intermediul a doua statii de transfer, deseurile din localitatile de pe Valea Superioara a Teleajenului si a Slanicului. Aceasta va fi finalizata in anul 2005.

Deoarece depozitul de deseuri menajere al orasului Urlati a fost proiectat

si executat in sistem de depozitare controlata, acesta poate fi folosit ca rampa

zonala intermediara pentru localitatile arondate orasului Urlati, dar si pentru

statia de transfer Mizil. Dupa umplerea acestei rampe intermediare, ea se va

188

Sănătatea umană Depozitarea deşeurilor

statia de transfer Mizil. Dupa umplerea acestei rampe intermediare, ea se va

transforma intr-o statie de transfer arondata rampei ecologice Boldesti-Scaieni.

Dintre rampele ecologice zonale mentionate mai sus, pana la finele

anului 2003 au fost puse in functiune rampele de la Boldesti-Scaieni, Banesti si

Baicoi.

In anul 2004 s-au inventariat toate depozitele urbane din judet si s-au

prezentat propuneri de inchidere pana in anul 2019 a celor neecologice,

conform directivelor UE.

Deseurile rezultate din Municipiul Ploiesti se depoziteaza in prezent la

depozitul Boldesti Scaieni, apartinand SC Iridex Group SA .

Un fenomen des intalnit la nivelul orasului Comarnic este depozitarea

necontrolata a deseurilor menajere , care sunt abandonate in vai si viroage, din

cauza faptului ca nu exista o rampa ecologica apropiata si a faptului ca exista

multe zone inaccesibile; acest serviciu se desfasoara anevoios si ineficient (

depozitarea deseurilor se face la rampa ecologica Baicoi –distanta fiind foarte

mare)..

Deşeuri de producţie La nivelul judetului Prahova singurul depozit autorizat pentru depozitarea atat a

deseurilor menajere cat si a celor industriale inerte nepericuloase este depozitul

ecologic de la Banesti. Totusi in judet exista numeroase societati, in special in

zona industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si

periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide) precum S.C.

Rafinaria ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SNP

PETROM Sucursala PETROBRAZI, S.C. ROMPETROL Bucuresti Punct de

lucru VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Romana S.A. Campina.

De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips

provenite de la fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca, precum

si deseuri rezultate din industria extractiva miniera la Minele Filipesti de Padure

si Ceptura (steril).

Rafinaria ASTRA ROMANA din Ploiesti detine un depozit (batal) de

gudroane acide, amplasat in zona Ploiesti Triaj. Batalul este prevazut cu un

ecran de protectie, iar in amonte si in aval de acesta exista cate in foraj de

monitorizare a calitatii apelor subterane. Din masuratorile facute prin aceste

foraje, se constata ca nu sunt infiltratii de produse petroliere in apa subterana.

Deşeuri periculoase

La combinatul de ingrăşăminte chimice, reziduurile solide, sub forma de pulberi

si slamuri, au fost depozitate in halde si bataluri. Din procesul de fabricare al

189

Sănătatea umană Depozitarea deşeurilor Sănătatea umană

si slamuri, au fost depozitate in halde si bataluri. Din procesul de fabricare al

acidului sulfuric, prin arderea piritei, au rezultat cantitati foarte mari de material

mineral (cenusa piritica). Acesta a fost depozitat in halde neacoperite, astfel

incat cenusa a fost antrenata eolian si imprastiata pe terenurile invecinate. Din

procedeul de fabricare a acidului fosforic, prin contactarea rocii fosfatice cu acid

sulfuric, a rezultat ca reziduu fosfogipsul. Acesta a fost depozitat sub forma de

slam in bataluri deschise, de unde apa, dupa limpezire, se evacua prin canal

deschis in raul Teleajen. Exista un batal de fosfogips vechi ( 28,1 ha) si unul nou

(24 ha). Peretii batalului nou au fost suprainaltati de trei ori. In batalul nou au

mai fost depozitate si alte slamuri si ape reziduale din procesele tehnologice si

namolurile de la statia de epurare. Deoarece in ultimele decenii materia prima

utilizata a fost importata din Maroc, rocile fosfatice au continut elemente

radioactive ce s-au regasit in slamul de fosfogips.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraşeneşti Cantitatea de namoluri rezultata din epurarea apelor uzate si preluate pe

paturile de uscare este de aproximativ 10 000 tone care, exprimata in cantitate

substanta uscata (30% din cantitatea totala eliminata), reprezinta 3 300 tone. Nu

s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o uscare a acestora pe paturi de

uscare si apoi eliminarea sau folosirea lor pe terenuri agricole (namolurile “

curate”). Nămoluri generate de ape uzate industriale

La nivelul judetului Prahova sunt 15 agenti economici care au statii de

epurare industriale. Cantitatea de namoluri reziduale generate in industrie si

preluate pe paturile de uscare este de aproximativ 52 000 tone care, exprimata

in cantitate substanta uscata (30% din cantitatea totala eliminata), reprezinta 16

000 tone. Nu s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o uscare a acestora pe

paturi de uscare

Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

SC ROMPETROL Rafinaria VEGA SA Ploiesti s-a angajat ca, pana in anul

2008, sa proceseze intreaga cantitate de deseuri depozitate in batalurile de

gudroane acide ale rafinariei, iar pana in anul 2010 sa realizeze decontaminarea

solului, dupa golirea treptata a batalurilor.

190

Spaţii verzi, parcuri

Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement In orasele judeţului Prahova suprafaţa ocupata de spaţiile verzi variaza funcţie

de amplasarea geografica, cele situate in zonele de deal si munte (Azuga,

Sinaia, Busteni, Comarnic, Campina) beneficiind de zone verzi naturale extinse,

fiind asigurata norma de spaţiu verde pe cap de locuitor. Pentru orasele situate

in zona de campie sunt necesare eforturi suplimentare pentru marirea

suprafeţelor de spaţii verzi si intreţinerea acestora.

3.4.6. Managementul riscului de mediu Probleme Starea actuala a mediului

Management risc de mediu

Risc seismic Pentru întreaga suprafaţă a judeţului Prahova, valorile intensităţii

seismice (7-9 MSK) sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul

Vrancea.In judeţul Prahova sunt identificate 14 unităţi administrativ- teritoriale

urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe

baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României,

este minimum VII (exprimată în grade MSK), aşa cum se prezintă în tabelul

3.4.6.1. şi figura 3.4.6.1.de mai jos .

Tabel 3.4.6.1 Nr.crt. Judeţul Unitatea

administrativ-teritorială

Numărul de locuitori

Intensitatea seismică

(grade MSK) 1. Municipiul Ploieşti 251.981 VIII

2. Municipiul Câmpina 40.569 VIII

3. Oraşul Azuga 6.119 VII

4. Oraşul Băicoi 20.234 VIII

5. Oraşul Boldeşti-Scăeni 11.505 VIII

6. Oraşul Breaza 18.863 VIII

7. Oraşul Buşteni 11.787 VII

8. Oraşul Comarnic 13.532 VIII

9. Oraşul Mizil 17.075 IX

10. Oraşul Plopeni 10.083 VIII

11. Oraşul Sinaia 14.636 VII

12. Oraşul Slănic 7.249 VIII

13. Oraşul Urlaţi 11.858 IX

14.

Prahova

Oraşul Vălenii de

Munte

13.898 VIII

191

Figura 3.4.6.1 Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), T

C a spectrului de raspuns

192

Management risc de mediu

Inundaţii In tabelul 3.4.6.2. se prezintă localităţile din judeţul Prahova afectate de

inundaţiile produse pe cursurile de apă sau pe torenţi.

Alunecări de teren Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală Prahova apreciază că în tot judeţul sunt

4.437 ha alunecări active si 2.940 ha alunecări semistabilizate si stablizate.

Harta de hazard la alunecările de teren (Harta factorului mediu Km),

este prezentată în Figura 3.4.6.2 de mai jos şi reprezintă produsul esenţial

al întregului demers de evaluare a potenţialităţii producerii alunecărilor de

teren pe suprafaţa judeţului Prahova. Analiza hărţi, pe lângă figurarea

detaliată a zonelor cu diversele valori ale potenţialului de declanşare şi

evoluţie a alunecărilor de teren, indică următoarele trăsături generale ale

judeţului:

Întreaga zonă de câmpie, din sudul judeţului, corespunde unor valori modeste ale factorului mediu de influenţă asupra producerii alunecărilor de teren, singurele pasaje de trecere spre valori medii corespunzând unor zone înguste de versanţi (maluri) ale cursurilor de ape şi corespunde unui areal delimitat, la nord, de comunele/oraşele: Măgureni – Băneşti – Băicoi – Plopeni – Boldeşti – Scăeni – Plopu – Urlaţi – Ceptura – Fântânele – Mizil;

Zona subcarpatică, cu dezvoltare într-o bandă est-vest, imediat la nord de precedenta (zona de câmpie), înregistrează valorile cele mai accentuate ale factorului mediu de influenţă în producerea alunecărilor de teren şi este mărginită, la nord, de limita nordică a comunelor/oraşelor din aliniamentul (Vest-Est): Talea – Comarnic – Brebu – Bertea – Ştefăneşti – Izvoarele – Ceraşu – Starchiojd. Valorile factorului mediu Km, sunt crescute, cu dese variaţii locale, dar cu o dominanţă a sectoarelor în care potenţialul producerii alunecărilor de teren este mediu - ridicat;

Zona montană din nordul judeţului, delimitată de limita comunelor prezentate mai sus şi limita nordică a judeţului, prezintă o moderare a abundenţei sectoarelor cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, dar cu o dominanţă a sectoarelor cu potenţial mediu. Se remarcă două sectoare, în poziţie centrală a zonei (centrul comunei Valea Doftanei şi nordul comunei Ceraşu), în care se dezvoltă în mod contrastant dou sectoare, aproximativ izometrice, cu diametrele cuprinse între 4-6 km, cu probabilitate ridicată de producere a alunecărilor de teren.

193

Figura 3.4.6.2 - Harta de hazard la alunecările de teren

194

Tabel 3.4.6.2

Localităţi afectate de hazardurile naturale – inundatii, cuprinse în legea 575 si localitati afectate in perioada 1998 –2006 dupa tipul producerii pagubelor la inundaţii.

Tipuri de inundatii Legea 575/2001 1998 - 2006 Nr.

crt. Localităţi Pe cursuri de apa Pe torenti Pe cursuri de apă şi torenţi Observaţii

An producere 0 1 2 3 4 5

Municipiul

1 Ploieşti Da Nu

2 Câmpina Nu Nu Da 2005

Oraşe

1 Băicoi Nu Nu Da 2005

2 Boldeşti-Scăeni Nu Da

3 Buşteni Nu Da

4 Comarnic Nu Da Da 2004, 2005

5 Slănic Nu Da

6 Breaza Nu Nu Da 2005

Comune

6 Adunaţi Da Nu Da 2005

7 Aluniş Da Nu Da 2004 ,2005, 2006

8 Brazi Da Nu

9 Dumbrava Da Nu Da 2005

10 Filipeştii de Târg Da Nu

11 Gura Vitioarei Da Da

12 Măneşti Da Da

13 Proviţa de Sus Nu Da Da 2005

195

14 Râfov Da Nu Da 2005

15 Scorţeni Da Nu Da 2004, 2005

16 Starchiojd Da Nu Da 2004, 2005, 2006

17 Sirna Da Nu

18 Târguşoru Vechi Da Nu

19 Vărbilău Nu Da

20 Maneciu Nu Nu Da 2004, 2006

21 Valea Doftanei Nu Nu Da 2004, 2005

22 Cerasu Nu Nu Da 2004, 2006

23 Drajna Nu Nu Da 2004, 2006

24 Gura Vadului Nu Nu Da 2004

25 Urlaţi Nu Nu Da 2004

26 Gornet Nu Nu Da 2004

27 Stefeşti Nu Nu Da 2004, 2005, 2006

28 Telega Nu Nu Da 2004, 2005

29 Azuga Nu Nu Da 2004

30 Bertea Nu Nu Da 2004, 2005, 2006

31 Cosminele Nu Nu Da 2004, 2005

32 Fântânele Nu Nu Da 2004, 2005

33 Poseşti Nu Nu Da 2004, 2006

34 Gorgota Nu Nu Da 2004

35 Mizil Nu Nu Da 2004

36 Bucov Nu Nu Da 2004

37 Ariceşti Nu Nu Da 2005

38 Rahtivani Nu Nu Da 2005

39 Brebu Nu Nu Da 2005, 2006

40 Cornu Nu Nu Da 2005

41 Călugăreni Nu Nu Da 2005

42 Dumbrăveşti Nu Nu Da 2005, 2006

43 Poiana Câmpina Nu Nu Da 2005

196

44 Salcia Nu Nu Da 2005

45 Sângeru Nu Nu Da 2005

46 Şotrile Nu Nu Da 2005

47 Vâlcăneşti Nu Nu Da 2005

48 Bătrâni Nu Nu Da 2006

49 Podenii Noi Nu Nu Da 2006

50 Teişani Nu Nu Da 2006

197

Management risc de mediu

In tabelul 3.4.6.3. se prezintă localităţile afectate de hazardurile naturale alunecări de teren.

Tipul alunecărilor Nr. Crt

Unitatea Administrativ – Teritorială

Potenţialul de producere a alunecărilor

Primară Reactivată

0 1 2 3 4

Municipiul

1 Câmpina ridicat Da Da

Oraşe

2 Azuga mediu da nu

3 Băicoi Scăzut da Nu

4 Boldeşti-Scăeni Scăzut-ridicat da Nu

5 Breaza ridicat da Da

6 Comarnic Mediu-ridicat da Da

7 Sinaia mediu da Nu

8 Slănic ridicat da Da

9 Vălenii de Munte ridicat da Da

10 Urlaţi ridicat da Da

Comune

11 Adunaţi ridicat da Nu 12 Aluniş ridicat da Da 13 Apostolache ridicat da Da 14 Ariceştii Zeletin ridicat da Nu 15 Bălţeşti ridicat da Nu 16 Băneşti scăzut da da 17 Bertea Mediu-ridicat da Da 18 Brebu ridicat da da 19 Bucov scăzut da Nu 20 Călugăreni ridicat da Da 21 Cărbuneşti ridicat da Da 22 Ceptura ridicat da Nu 23 Chiojdeanca ridicat da Da 24 Cornu scăzut da Da 25 Cosminele ridicat da Da 26 Drajna ridicat da Nu 27 Filipeştii de Pădure scăzut da Nu 28 Fântânele ridicat da Da

198

Management risc de mediu

29 Gornet ridicat da Nu 30 Gornet Cricov ridicat da Da 31 Gura Vadului ridicat da Da 32 GuraVitioarei ridicat da Nu 33 Iordăcheanu ridicat da Da 34 Izvoarele ridicat da Da 35 Jugureni ridicat da Nu 36 Lapoş ridicat da Da 37 Mâneciu mediu da Da 38 Păcureţi ridicat da Da 39 Păuleşti scăzut da Nu 40 Plopu ridicat da Nu 41 Podenii Noi ridicat da Nu 42 Poiana Câmpina ridicat da Nu 43 Poseşti ridicat da Da 44 Predeal Sărari ridicat da Da 45 Proviţa de Jos ridicat da Nu 46 Proviţa de Sus ridicat da Nu 47 Salcia ridicat da Da 48 Sângeru ridicat da Da 49 Scorţeni ridicat da Da 50 Secăria Mediu-ridicat da Da 51 Starchiojd Mediu-ridicat da Da 52 Surani ridicat da Da 53 Şoimari ridicat da Da 54 Şotrile ridicat da Da 55 Ştefeşti ridicat nu Da 56 Talea ridicat da Nu 57 Târgşoru Vechi scăzut da Nu 58 Teişani ridicat da Nu 59 Telega ridicat da Da 60 Valea Călugărească Scăzut-ridicat da Da 61 Valea Doftanei mediu da Da 62 Vărbilau ridicat da Da 63 Vâlcăneşti ridicat da da

Din analiza localităţilor afectate de alunecări de teren în perioada

1998-2006 se pot observa că principalele localităţi cu frecvenţă mare de producere a fenomenelor de inundaţii pe toată perioada de observaţii sunt

:

• Oraşe:

Comarnic (torenţi)

• Comune/sate :

Curs de apă: Adunaţi , Aluniş , Dumbrava, Râfov, Scorţeni, Starchiojd

199

Torenţi: Proviţa de Sus

Pentru ultima perioadă de observaţie, respectiv 1998-2006,

principalele localităţi cu frecvenţă mare de producere a fenomenelor de

inundaţii sunt:

• Comune/sate :

Măneciu (amonte lac), Valea Doftanei, Cerasu, Drajna, Stefeşti, Telega,

Bertea, Cosminele, Fântânele, Poseşti, Brebu, Dumbrăveşti,