cap.3 achizitia datelor si integrarea lor in s.i.g

Sisteme Informalionale Geografi ce

Achizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Capitolul 3. Achizi(ia datelor gi integrarea lor in S.I.G.

-40 -

Sisteme Informalionale GeograficeAchizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Care sunt metodele de achizilie a datelor intr-un S.I.G.?

3.1 Metode de achizitie a datelor

Sistemul Informafional Geografic este un produs complex prinintermediul cdruia se pot modela lumea gi fenomenele lumii reale.Pentru a putea fi posibil acest lucru, sistemul trebuie incdrcat cu dategrafice qi alfanumerice specifice fiecdrui domeniu de interes.Sursele de date pentru un proiect S.I.G. pot fi multiple qi au fostenunlate in capitolul unu.Metodele de achizilie a datelor necesare unui proiect S.I.G. sunturmdtoarele:

. achizilia datelor de pe planurile qi ha4ile existente;

. achizilia datelor fotogrammetrice;

. tchizilia datelor din teledetecfie;

. achizilia datelor din mdsurdtori directe.

3.1.1 Achizi(ia datelor de pe planurile gi hir(ile existente m

HSrlile gi planurile existente reprezintd o sursd importantd de datepentru orice proiect S.I.G.Acestea conlin o cantitate mare de informatii a$fi calitativl cAt qi

cantitativd, disponibild la diferite scdri.Culegerea datelor grafice de pe planuri qi hd(i se realizeazd prinurmdtoarele metode:

o SCzIIOfei

. digitizare;o vectorizareautomatS.

Prin metodele enumerate, datele culese sunt transformate din formatanalog in format digital.

3.1.1.1 Achizi(ia datelor prin scanare

Prin scanare informaliahdfiii este transformatd in informa{ie numericd,utilizAnd un dispozitiv numit scaner.Principiul scan6rii constd in realizarea unei matrice de celule (pixeli)cu ajutorul unei surse de lumind care baleiazd suprafafa ha4ii.

Care sunt procedurile de achizilie?

-41 -

Sisteme Informa{ionale GeograficeAchizilia datelor gi integrarea lor in S.I.G.

Acuratefea informafiei scanate este datd de rezolulia folositd inprocesul de scanare.Rezolulia reprezintd numirul de puncte pe unitatea de lungime(dots/inch sau dpi). Acest lucru inseamnd cd precizia informalieinumerice va creqte pe mdsurd ce se va mdri rezolutia de scanare.Pentru integrarea informafiei de pe hd(ile existente intr-un proiectS.I.G., se recomandd scanarea lor la o rezolulie de 300 - 400 dpi, cdreiaii corespund 12 - 16 puncte pe mm.Achizilia datelor prin scanare este o metodd rapid6, care consumd timppulin qi implica costuri mici.Dupd scanare harlile sunt aduse pe pozilia lor spalial5 prin procedeul

georeferenlierii.In procesul de georeferenliere se folosesc coordonatele geografice sau

rectangulare ale punctelor cunoscute.Mediile software S.I.G. includ funclii specializate pentru a realizaprocesul de georeferenfiere.He4ile digitale in format raster sunt folosite in analiza fenomenelor,utilizAnd platforme S.I.G, dar servesc qi ca suport pentru transformareainformaliei raster in format vectorial.

3.1.1.2 Achizi(ia datelor prin digitizare

Digitizarea este procesul prin intermediul cdruia datele analogice alehd4ii sunt transformate in date vectoriale.Existd doud procedee de digitizare, care sunt descrise in continuare.

a. Digitizarea prin intermediul planqetei de digitizare

in acest proces exisd o planqeta de digitizare, conectatd la calculator,care conline o relea densi de senzori qi un mous special, cu o extensiein care existd o lupi strlbdtutd de doud fire reticulare.inaintea inceperii digitizirii au loc urmdtoarele operalii:

. harta se intinde perfect qi se lipegte cu bandd adezivd pe plangetadigitizoare;

. se defineqte sistemul de proieclie al hd4ii qi se ataqeazd proiectuluicurent;

. se calibreazd digitizorul prin raportarea in mediul S.I.G. a punctelorcunoscute gi prin realizarea corelaliei dintre aceste puncte. in acest fe1

digitizarea se va realiza direct in sistemul de coordonate al hdrtii.

-42 -

Sisteme Informa{ionale GeograficeAchizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Ob{inerea poziliei spa{iale a datelor vectoriale se face urmdrindcontururile geometrice ale ha4ii, folosind pentru aceasta lupa strdbdtutdde firele reticulare, marcdnd cu mous-ul punctele caracteristice.Digrtizarea pe planqetd este un proces greoi, care se realizeazd cu multeerori de pozilionare in plan a informafiei.Lipsa ulterioar[, din proiectul S.I.G., a suportului martor (hartascanatd), deformalia suportului hdrfii analogice in timpul procesului de

digitizare sunt doud elemente care suslin renunlarea la aceastd metoddqi utilizarea metodei care este descrisd in continuare.

b. Digitizarea on-screen (in spaliul ecranului)

Drgttizarea in spafiul ecranului foloseqte ca suport martor harta scanatdqi georeferentiatd.

$i in acest caz informalia vector va a.vea coordonatele sistemului de

proieclie al hd(ii.Pentru marcarea punctelor caracteristice ale he4ii se folosegte mous-ulcalculatorului.Precizia acestei metode este mult mai bund decAt in cazul precedent,deoarece aici pot fi folosite funcJiile de m6rire (ZOOM) qi de prindere(OSNAP) ale mediului software.Digitizarea se poate face cu sau frrd ataqare de date alfanumerice.

3. 1.1.3 Vectorizarer automatl

Toate programele S.I.G. moderne con{in functii specializate de lucru cuimagini raster pentru a,xdtare, pentru georeferen{iere qi pentruvectorizarea automatd sau semiautomatd a acestora.Aceste programe rcalizeazd in timp scurt transformdri raster - vector qi

vector - raster.Un exemplu de astfel de program este GTX, care realizeazdvectorizarea unui trapez la scara 1:5000 in maxim treizeci de secunde.Yectorizarea automatd se poate face cu acest program numai peimagini bitonale.Inainte de vectorizare se lanseazd o func{ie de curdlare a datelorreziduale, rez:ultate din procesul de scanare.Urmeazd uniformizarea grosimilor liniilor prin intermediul unei funcfiispecifice.Func{ia de vectorizare urmdreqte axul liniilor qi plaseaz5 un elementvector av6nd grosimea qi culoarea predefinite.

-43 -


Dupd vectorizare informafia oblinutd este prelucratdcontinuitate qi este aqezatd pe straturi tematice, pentru amanipulat.

3.1.2 Achizitia datelor fotogrammetrice

pentru a aYeafi mai uqor de

qbw@

Fotogrammetria este o sursd importantd de date oblinute prinmdsurdtori executate din zbor (fig.3.1) sau de la sol.

Figuro 3. I Schema zborului fotogrammetric digital

Datele fotogrammetrice sunt confinute in fotograme (aeriene sauterestre), care reprezintd, imagini instantanee ale unor zone terestre.Existd urmdtoarele tipuri de fotograme:

fotograme alb - negru - limitele qi trdsdturile terenului se pot identificaprin intermediul tonalitdlilor alb - negru qi al intensitdlii acestora;

fotograme color - zofla rcprezentatd este redatd in culorile ei naturale,ceea ce duce la identificarea cu ugurinld a detaliilor;

Caie este sirsa,datel* otoEyammb.*iie Si bxm se

achizilioneazd?

-44 -

Sisteme Informalionale GeograficeAchizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

. fotograme tn infraroSu - prezintd informalia pe baza caracteristicilortermice ale obiectelor.Tipurile de fotograme enumerate sunt in format analogic, iarprelucrarea lor in vederea numerizdrii presupune operalii de scanare qi

digitizare.Procesarea qi interpretarea fotogramelor necesit6 software specializat qi

aparaixd specificd, care implicd costuri mari.Evolulia tehnologicd in domeniu a propulsat o noud tehnologie qi

anume aerofoto grammetria digitala.Un exemplu de tehnologie aerofotogrammetricd digitala este VEXCELIMAGING (fig. 3.2), care ridicd in mod substanlial calitatea qi

economicitatea fotogramei, deoarece lanful de produclie este intotalitate digital.

Figura 3.2 Aparat de zbor Si comerofoto digitatd ULTRACAMD

Camera foto digitalS ULTRACAMD este una dintre cele mai modemecamere digitale, av6nd in componenld opt obiective.Caracteristicile acesteia sunt urmdtoarele :

Unitatea senzor (SU)formatul panacromatic al imaginii - 1 1500x7500 pixel@9prm,103,5 x6J ,5 mm;distanla focald a obiectivului qi deschiderea - 100 mm, f 115,6;

Cdmpul viz:ual inlpe direclia de zbor - 55"137";Multispectral (R/G/BAIIR) -4008 x 2672 pixel@9pm;Vitezele de obturare - 1/500 - 1160 secunde;Compensarea miqcdrii - comandd TDI;Rate de prelucrare a imaginii - p6nd la 1,3 imaginil60 secundd;Rezolufia radiometricd - 12:14 bili (16 bili inregistrat);

-45 -

Sisteme Informajionale GeograficeAchizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

. Dimensiuni - 45 cmx 45 cmx 65 cm;

. Greutatea- circa 35 kg.Unitatea de memorie gi de calcul (SCU)

. Volum de memorie - > I TB;

. Capacitatea imaginilor - > 277 5 imagini;

. Dimensiuni - 55 cm,. 40 cm ,65 cm;Cele doud componente sunt alimentate de la o sursd de curent de 850w..T ehno 1o g ia pr ezentatd r ealizeazd pe fl uxul tehno 1o gic urm 5to are le :

. imagini digitale fotogrammetrice de mare rezolulie;

. imagini pancromatice: color RGB (multispectrale) qi NIR (infraroqu);

. imaginile digitale direct din avion;o aerotriangulalie automatd;o modelul digital al terenului (MDT) in sistem automat;. ortofotoplanul cu precizie mare.

Avantajele tehnologiei VEXCEL IMAGING sunt prezentate incontinuare.

l. Rezolutia radiometricd ridicatl asigurd inregistrarea de imagini digitalef6ri distorsiuni, cu o rezolu(ie de 12bi1ilpixel, fa15 de 8 bili/pixel cdt aurolele de film scanate. Acest lucru este posibil, deoarece raportul dintresenzor gi zgomot este mai bun in cazul senzorului digital fa(d degranulajia filmului.Combinarea acestor factori duc la urmdtoarele efecte:

. realizarca unei rezolu{ii ridicate prin combinarea unor rezolutiisuperioare geometrice qi radiometrice;

. vederea stereoscopicd qi modelul stereoscopic se realizeazd cl precizieridrcatd;

o are loc o interpretare ridicatd a imaginilor digitale;toate procedurile de lucru se automatizeazd;este realizatd, o independenld fa(i de starea vremii, luminozitate qipozilia soarelui, fapt care duce la creqterea numirului de zilrein care se

pot efectua aerofotografi eri.

2. Precrzia geometricd ridicatd se datoreazd existenjei unui singur sistemde coordonate impus qi a unui singur punct principal.Figura 3.3 prezintd doud imagini: cea din st6nga este un film scanat, iarcea din dreapta este imaginea digitald a aceleiaqi zone. Se observd cd,prin mdrire, claritatea imaginii digitale nu se schimb6.

o

a

-46 -


Figura 3.3 Comparareo unei imagini scanate cu o imagine digitald

3. Realizarea unei calitdli superioare a zborului se face prin controlulacestuia cu tehnologia G.P.S. qi prin prelucrarea datelor pe parcursulprocesului. Acest lucru permite firnrzarea imaginilor direct la solprecum qi arhivarea datelor in siguranld,,fard, a fi deteriorate in timp.

4. Furnizarca unui numdr mare de imagini redundante printr-osuprapunere de 70% + 90oA a acestora permite oblinerea unei preciziiridicate pentru aerotriangulafie, realizarea uqoard a ortofotoplanurilor gi

crearea rapidS a modelului numeric al terenului.

5. Sesiunea de inregistrare a imaginilor este de pAnd la qase ore, av6nd ungrad de acoperire mare. Yiteza de preluare a imaginilor (1,3imagini/secund6) permite colectarea a doudzeci de imagini pentrufiecare punct, fbrd sd creascd costurile proiectului.

6. Profitabilitatea investi{iei rezidd din:. eliminarea cheltuielilor cu achizilia qi depozitarearolelor de film;. eliminarea cheltuielilor cu procesarea imaginilor;. eliminarea cheltuielilor cu scanarea imaginilor;o realizarea fotogramelor digitale color qi in infraroqu nu necesitd

cheltuieli suplimentare.

-47 -

Sisteme Informafionale Geografi ce

Achizi[ia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

in tabelul 3.1 sunt prezentali parametrii unei benzi de zbor in lungimede 30 km, la o vitezd de zbor de 360 km/h (100 m/s) qi o acoperire depeste 80o , pentru diferite inalfimi.

Tobelul 3.1 Parametrii de zbor pentru o situalie dotd, folosindtehnologia VEXCEL IMAGING

In5ltimeade zbor

(m)

M6rimeapixelului

la sol(cm)

Ldfimeaberuii

de zbor

Supraf.inreg.

. p"lrmagme

Gm1

Distanlade

iregistrarelao

acoperirede 85Yo

(m)

Intervalulde

iregistrarelao

acopenrede 85Yo

(sec)

Lungimipe

banddde 30km

5500 50 5750 22,0 560 5.6 54

3700 JJ 3800 9,6 370 3.7 81

1 100 10 I 150 0,9 110 1,1 243

Analizdnd datele tabelului se poate concluziona utilitatea tehnologieipentru:

. realizarea suportului digital al cadastrului;o realizarea unei baze de date de mare precizie pentru proiectele

inginereqti;. fototriangulalie cu determinarea punctului cu valori sub dimensiunea

pixelului;. cartografrerea spa{iului naturii folosind canalul infraroqu;o aerofotografieri pe timp de iarnd, prin folosirea unei ldlimi mari a

benzii senzorilor, in scopul elimin5rii raporturilor extreme lumin6-umbrS;

. domeniul silviculturii, datoritd vizibilititlii bune a pantelor de umbriregi a gradului mare de detaliere;

. domeniile planificdrii, managementului qi controlului in agriculturS,prin real i zar ea de inre gi strdri multitemporale ;

o SUtPfindereacatastrofelornaturale.

$i in domeniul fotogrammetriei [a sol tehnologia digitald qi-a f5cutsimfitd prezenfa, fapt pentru care putem aminti de existenfa tehnologieiLeica-SmartScan.Tehnologia se compune dintr-o parte hard, care constd intr-o staliescaner portabilS (ex: Leica HDS3000 fig. 3.a) qi un software pentruprelucrarea datelor (Cyclon).

-48 -


,D

N

N

.,.,tii4ai.{@li$,ffi;i}iriF.S-Vj:$n$:e*,a*.Ss,

Mffi$tr$S$

i I r ri[s$$N*].\\\.=:rl

Cyclone & ClmudWmneq

Figura 3.4 Stalii sconer Si programul de prelucrare a datelor

Sta{ia scaner are posibilitatea rotirii automate in jurul axei sale, iarfascicolul laser, prin intermediul cdruia are loc scanarea, baleiazS subun unghi de 270 grade (fig. 3.5).Aparatul se cupleazd" la un calculator portabil, folosit pentruinregistrarea directd a coordonatelor punctelor scanate.Dupi scanare are loc prelucrarea datelor sub programul Cyclon,rezultdnd in final modelul 3D al obiectivului scanat.Aceastb noud tehnologie a frcut un pas uriaq cdtre achizilia datelor 3Dpentru aplica{iile S.I.G.In figura 3.6 este prezentatd o sta{ie scaner, aqezatd pe trepied, invederea scanirii unui pod.

-49 -

S isteme Informaf ionale Geo grafi ce

Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

""""--

i=

iil=l:=::'=

ii.*

,=i tiiri:i:=r:.],:.: -:

Figura 3.5

Figura 3.6 Stayie scaner Leica tn lucru

-50 -

Sisteme Informa{ionale GeograficeAchizilia datelor gi integrarea lor in S.I.G.

Achizitia datelor din teledetectiett

Care este sursa datelor din teledeteclie Si cum se

achizitioneazd acestea?

3.1.3

Datele din teledeteclie sunt imagini satelitare, care prezintdcaracteristici ale suprafelei Pdm6ntului, ob{inute prin captarearadialiilor electromagnetice emise de obiecte gi transformarea lor inimagini digitale.Fiecare obiect sau fenomen din naturd emite semnale proprii (ca osemndturd) care sunt receptate de senzori gi transformate apoi inimagini.Datele inregistrate de satelit sunt amplificate qi transmise la sol, undesunt receptate prin intermediul unor stafii de receplie.Analiza gi interpretarea imaginilor de teledeteclie se face prinintermediul unor programe specializate.Programe S.I.G. precum IDRISI, ERMAPER, etc., au capabilitafi de

prelucrare qi analizd, a imaginilor satelitare.Principalele surse de date cunoscute sunt cele doud sisteme de

teledetecfie: Landsat din S.U.A qi SPOT din Franfa.Odatd cu perfecfionarea aparaturii care furnizeazl imagini cu rezoluliemare, tehnologia satelitard gi cea fotogrammetricd digitald vor deveniin viitor principalele surse de date pentru Sistemele InformalionaleGeografice.

3.1.4 Achizitia datelor din mlsurltori directe

Mdsurdtorile directe reprezinti ridicdri ale unor suprafele de teren, invederea evidenlierii proprietSfilor sau pentru evidenlierea, pe planuri lascard mare, a detaliilor planimetrice qi altimetrice.Ridicdrile topo-cadastrale sunt necesare, deoarece precizia cerutd dedeterminarea suprafelelor este mare, iar tehnologia fotogrammetricdclasicd nu asigurd aceastd precizie.ln cazul tehnologiei fotogrammetrice digitale, descrisd in acest capitol,ridicdrile sunt necesare acolo unde exist5 neclaritSli in ortofotoplanulrealizat.

Care este sursa datelor din mdsurdtori directe Sicum se achizilioneazd acestea?

-51 -


Existd doud procedee de achizi[te a datelor din mdsurdtori directe, caresunt descrise in continuare.

3.1.4.1Achizi{ia datelor cu sta{ii totale

Staliile totale sunt tahimetre moderne, electronice, dotate cucalculatoare qi dispozitive de mlsurare prin laser, care realizeazd,mdsurarea automatd a unghiurilor qi distanjelor, compensareamdsurdtorilor qi calculul coordonatelor rectangulare ale punctelor.Datele mdsurate sunt transferate, in formate compatibile, direct inproiectul S.I.G.Ultimele aparate moderne in acest domeniu sunt staliile robotizate,dotate cu un ecran interactiv pentru definirea schilei ridicdrii, carerealizeazd singure vizarea (fig.3.7). in momentul transferului datelorunirea punctelor este realizatd attomat.

Figura 3.7 Stayie totald robotizatd

3.1.4.2 Achizi(ia datelor cu echipamentele G.P.S.

Tehnologia G.P.S. Navstar (fig.3.8) se compune dintr-o relea de 24 desatelifi, situali pe orbite la indlfime foarte mare, prin intermediul cS.rora

se determinS, cu precizie foarte bund, pozilia spa{ial5 a obiectelorterestre.

-52 -

Sisteme Informa{ionale Geografi ce


La sol tehnologia dispune de receptoare G.P.S. (fig. 3.9), plasate inpunctele de interes, care receplioneazd undele hertziene emise de

sateli1i.Pentru determinarea coordonatelor poziliei unui punct de pe sol

receptorul trebuie sd primeascd semnale de la cel pulin patru sateli1i.

Figura 3.8 Releaua de satelili Naystar

.-,,,, .,,iiElffi,=,,, # .,.

: : ::: :: : :: : :: : ::: : :::::: ::

:-,.::= ll : 1 ::i, :ili:

I

."*,'rl# ;

trigura 3.9 Receptoare G.P.S.

-53 -

Sisteme Informafionale GeograficeAchizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Tehnologia G.P.S. este deosebit de util6 pentru mdsurdtori de precizie, caretrebuie efectuate in zone inaccesibile.De asemenea ea a pdtruns in domeniul transporturilor terestre, maritime qi

aeriene. Ea este util6 qi pentru orientarea celor aflafi in zone dificile qi greu

accesibile qi pentru semnaliz area pozifiei lor.Datele achizilionate prin intermediul acestei tehnologii pot fi transferate,prelucrate qi integrate in proiectele S.I.G..

3.2. Erorile proceselor de achizitie a datelorw@

Problematica erorilor este tratatd,,

de realizare a unui proiect S.I.G..in aceastd fazd trebuie sd se {indtehnologice existente, pentru acheltuieli minime.Sursa cea mai importantd de date este inventarul planurilor qi al harlilorexistente.in acest caz existd urmdtoarele tipuri de erori:

a. erori cauzate de deforma{ia suportului (dacd acesta este din h6rtie);

In acest caz, se mdsoard in mediul S.I.G. laturile qi diagonalelesuportului scanat precum qi distanfele dintre punctele de intersecfie alecaroiajului kilometric cu limita cadrului geografic, pentru a determinazofla deformaliilor gi mSrimea acestora.Func{ie de m5rimea qi locafia deformaliilor se va stabili numdrul depuncte pentru georeferenfierea imaginii, in vederea minimizdriimdrimii acestora.Fiecare trapez trebuie sd aibdconlind atdt date informativecalculate.

in acest material, pentru faza iniliald

cont de toate posibilitalile tehnice gi

folosi surse optime de date, avAnd

ataqat un tabel cu informafii, care s5

de pe hartd, cdt qi mdrimile erorilor

b. erori cauzate de neactualizarea informajiei hd(ii;

Dacd informafia din conlinutul planului nu mai corespunde in propor,tiede p6nd la 30Yo, atunci se va face reambularea planului prin mdsurdtoridirecte.

Care sunt erorile de achizilie a datelor?

-54 -

Sisteme Informa{ionale GeograficeAchizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Dacd informafia lipsd depSqeqte acest procent, atunci se va apela latehnologia fotogrammetricd digitala.

c. erori ale procesului de digitizare.

Acestea sunt erori de punctare ale operatorului, care constau in abateriale vectorului de la imaginea suport.Erorile de punctare sunt:linii duble;capete de linii;linii neinchise in noduri;poligoane neinchise;linii care atdmd;intersec{ii aparente ale liniilor (nu se int6lnesc in noduri).Toate erorile enumerate se pot elimina in limita unor toleranfe, prinintermediul unor funclii specializate ale S.I.G.Procesul de realizare a unui proiect S.I.G. implicd qi alte tipuri de erori,care sunt tratate in literatura de specialitate.

3.3 Calitatea datelor in cadrul S.I.G.

a

a

a

a

a

a

Deoarece proiectul S.I.G. manipuleazd bazealfanumerice foarte mari, date care deservesccerinle de precizie diferite, se impune existenlacomplet al calitdlii acestora.

de date grafice

Calitatea. in domeniul proiectelor S.I.G., poate fi definitd sub doudaspecte qi anume :

1. "Conceptul de calitate in cadrul unui proiect S.I.G. se referdexistenla unei analogii intre caracteristicile produsului S.I.G.cerinfele utilizatorului".

2. "Conceptul de calitate in cadrul unui proiect S.I.G. se referd la formade filtrare a elementelor lumii reale, in vederea reprezentdrii lor informat digital". Acest Iucru inseamnd cd procentul de aproximare a

lumii reale in formatul digital di valoarea indicelui de calitate.

domenii diverseunui concept unitar

qi

cuqi

laqi

Ce presupune conceptul de calitate tn S.I.G.?

-55 -

Sisteme Informalionale GeograficeAchizitia datelor gi integrarea lor in S.I.G.

Referitor la baza de date geograficd, conceptul de calitate impuneurmdtoarele:

. toate fiqierele de date sd aibd specificatd denumirea platformei softwarepe care au fost create;

o sd fie specificate toleranlele in limita cdrora trebuie sd se incadrezeerorile datelor introduse in sistem.

Din punct de vedere al conlinutului, obaza de date trebuie si cuprindd:. definirea termenilor specifici gi inventarul lor;o schema de organizare a informa{iei;o nolrne de calitate pentru fiecare palier de organizare a datelor.

Calitatea datelor trebuie evaluatd prin efecttarca de mlsurdtori in terengi prin determinarea diferenlelor dintre situa{ia reald qi cea digitala.Exemplu: se mdsoard in teren elemente liniare sau unghiuri, ale cdrorvalori se compard cu cele existente in formatul digital.Diferen{a rezultatd, reprezintd eroarea formatului digital qi trebuie sI se

incadreze in eroarea impusd proiectului.

Parametrii de calitate ai unui proiect S.I.G. urmdresc qase condilii, caresunt descrise in continuare.

1. Calitatea privind sursa datelor

Acest parametru impune existenla in proiect a urmitoarelor precizdri:. data c6nd a fost culeasd informalia;o modul sau procedura prin care a fost culeasd informalia;. de cdtre cine a fost culeasi informafia.

2. Calitatea privind pr ecizia elementelor geom etrice

Precizia elementelor geometrice trebuie sd ofere informafii despre:. mdrimea coeficientului de precizie;. mdrimea eqantionului de date;o eroarea medie pdtraticd;. media erorilor.

-56 -

a

a

a

o

Sisteme Informalionale GeograficeAchizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

3. Calitateaprivind semantica datelor

Calitatea semanticii datelor presupune ca valorile elementelorinregistrate in bazele de date sd corespundl cu cele existente inrealitate. Acest lucru se referd la modul de clasificare a obiectelor gi lacodifi carea atributelor.

4. Calitateaprivind coerenla datelor.

Parametrul de coerenld se referd la:existenla unui identificator unic pentru un element;orice atribut trebuie sd aibd o valoare;sd existe specificatdprecizia de reprezentare a terenului;sd fie specificatd mdrimea minimd a suprafefelor reprezentate.

5. Calrtateaprivind actualizarea datelor.

Orice proiect S.I.G. trebuie sd permitd, prin criterii stricte, act:ualizareadatelor. El trebuie sd confind:data validdrii informafiilor;data expirdrii informafiilor;posibilitatea de schimbare in timp a informaliilor.

6. Controlul calitdtii.

Sistemul trebuie sd fie prevdzttt cu interfa{d de verificare a datelor deintrare (validarea datelor), d6ndu-se posibilitatea de acceptare sau derefiz al acestora.

3.4 Integrarea datelor intr-un Sistem Informa(ional Geografic

Deoarece proiectele S.I.G. au un nivel de complexitate deosebit demare, iar costurile iniliale de realizare sunt semnificative, se impunercalizarea unui concept unitar la nivel nafional, care sd fie standardizat.Standard izar ea este ne c e s ard deo are ce I a r ealizar e a pro ie ctului p artic ip d

specialiqti qi organizalii din domenii multiple, care trebuie sd aibd unlimbaj qi o metodologie comunl de lucru.

a

a

a

Ce presupune integrarea datelor?

-57 -


In realizarea proiectului ar trebui sd se lind cont de urmdtoareleelemente:care domeniu de specialitate impune cea mai bund precizie datelor gi

care este aceastd exigenld (cadastru). Acest lucru presupune oclasificare a exigenlelor domeniilor utilizatoare ale S.I.G.;plecAnd de la exigenfa cea mai mare se va stabili sursa de date careasiguri aceastd cerinld;se vor stabili tehnologiile care vor fi folosite, inclusiv platforma sau

platformele S.I.G.. in alegerea platformelor trebuie stabilit dacd acestea

sunt compatibile in transferul datelor;analiza qi georeferenlierea hd4ilor sd fie frcutd de o singurd

informaliei de pe suportulorganizatie, pentru a realiza continuitatearaster.Proiectul S.I.G. reahzat trebuie si aibd baze de date structurate pedomenii de specialitate, dar care s5 permitd gi schimbul de informafiiintre acestea.

La nivelul larii ar trebui sd existe asamblatd, ca intr-un intreg, toatdbaza de date geografic5, structuratd pe nivele ierarhice, din care sd se

poatd obline bazele de date regionale, locale, etc.

3.5 Rezumatul capitolului

f . intr-un Sistem Informafional Geografic existd patru surse de date:

. date de pe planurile qi h54i1e existente;

. datefotogrammetrice;

. date din teledetecfie;

. date din m6surdtori directe.

2. Datele de pe planurile qi h5(i1e existente reprezintd cea mai importarfidsursd de date.

3. Achizilia datelor de pe planuri qi ha4i se face prin:o SCOllOfOi

. digitizare:,

. vectorizare automatd.

Care sunt principalele probleme studiate?

-58 -

S isteme tnformalionale Geografi ce


4. Fotogrammetria digital[ qi teledetecfia vor reprezenta in viitorprincipalele surse de date ale proiectelor S.I.G.

s. Datele din mSsurdtorile directe pot fi achizilionate cu Stalii Totale qi cuG.P.S.-uri.

6. in p.o""sul de achizi\ie a datelor apar erori ale suportului hA4ii, eroride conjinut qi erori din procesul de digitizare.

7. Conceptul de calitate in cadrul unui proiect S.I.G. se referd la existenlaunei analogii intre caracteristicile produsului S.I.G. qi cerin{eleutilizatorului.

8. Parametrii de calitate ai unui proiect S.I.G. urmdresc qase condilii:

. calitatea privind sursa datelor;

. calitatea privind preciziaelementelor geometrice;

. calitatea privind semantica datelor;

. calitatea privind coerenfa datelor;

. calitatea privind actvalizarea datelor;o controlul calit5tii.

9. Integrarea datelor unui proiect S.I.G. trebuie si se facd in baza unuiconcept unitar, la nivel na{ional, pe baza unor standarde care s5

rSspundi qi cerinlelor de integrare cu alte Sisteme InformationaleGeografice.

-59 -

cap.3 achizitia datelor si integrarea lor in s.i.g

Documents