ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING A SOCIETĂŢII PETROM S.A.

CAP.I “ CONŢINUTUL MEDIULUI DE MARKETING”

1.1. Mediul extern……………………………………………………………

1.1.1.Conceptul de mediu extern…………………………………………………………

1.1.2.Micromediul întreprinderii………………………………………………………….

1.1.3.Macromediul întreprinderii………………………………………………………..

1.2.Mediul intern……………………………………………………………..

1.2.1.Conţinutul mediului intern………………………………………………………..

1.2.2. Structura mediului intern…………………………………………………………..

1.2.3. Potenţialul firmei…………………………………………………………………..

CAP. II “ PRODUCŢIA PETROLIERĂ, VECTOR PRIMORDIAL ÎN

PROCESUL DE DEZVOLTARE ŞI MODERNIZARE ECONOMICO-

SOCIALĂ”

2.1.Locul şi rolul activităţii de producţie petrolieră în sistemul economico-

social al Romaniei...............................................................................................

2.1.1 Particularităţile procesului de producţie sau atracţie a producţiei petroliere.........

2.1.2.Rolul produselor petroliere..........................................................................................

2.2.Întreprinderi active in producţia petrolieră.................................................

2.3.Piaţa produselor petroliere............................................................................

CAP.III “PREZENTAREA COMPANIEI”

3.1.Istoric...............................................................................................................

3.2.Obiectul de activitate...................................................................................

3.3.Obiectivele şi direcţiile strategice ale companiei......................................

CAP.IV “PREZENTAREA MEDIUL DE MARKETING AL SOCIETĂŢII

PETROM S.A.”

4.1.Mediul intern...................................................................................................

4.2.Mediul extern.................................................................................................

4.2.1.Micromediul întreprinderii...........................................................................................

4.2.2.Macromediul întreprinderii.........................................................................................

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

CAP. I CONŢINUTUL MEDIULUI DE MARKETING

În cadrul conceptului de marketing mediul în care acţionează întreprinderile,

organizaţiile ori instituţiile ocupă o poziţie centrală.Marketingul presupune desfăşurarea

activităţilor întreprinderii în concordanţă cu evoluţia mediului economico-social.O astfel de

abordare necesită, pe de o parte, cunoaşterea mediului extern, iar pe de altă parte, adaptarea

activităţii la mediu.În acelaşi timp, desfăşurarea activităţii într-o asemenea manieră depinde,

nu în ultimul rând, de capacitatea organizaţiei de a se adapta la mediul extern, capacitate care

corespunde mediului intern al întreprinderii.Într-o astfel de accepţiune, studierea interacţiunii

mediului intern cu cel extern şi formularea celor mai potrivite căi de maximizare a efectelor

pozitive şi de minimizare a celor negative, reprezintă obiectul marketingului ca ştiinţă.Din

acest motiv, înţelegerea şi mai ales aplicarea în practică a marketingului presupune

cunoaşterea conceptelor de mediu intern, mediu extern şi a relaţiilor dintre acestea. Ph.Kotler

remarcă faptul că o firmă de înaltă perfomanţă este o „firmă al cărei model este bazat pe

patru factori: beneficiarii afacerii, procesele, resursele şi organizaţia”.

Aceşti factori nu sunt altceva decât punctele nodale ale interacţiunii mediului intern

cu cel extern.

1.1. Mediul extern

Ca agent economic, având un anumit profil de activitate, întrepriderea funcţionează în

condiţiile concrete pe care i le oferă mediul său extern.Iar dacă pentru întreprindere, aşa cum

bine observă Kotler, „mediul de marketing = oportunităţi şi primejdii’1, înseamnă că

rezultatele activităţii sale vor depinde, pe de o parte, de măsura cunoaşterii fizionomiei şi

mecanismului de funcţionare a mediului, iar pe de altă parte, de capacitatea şi priceperea

întreprinderii de a fructifica oportunităţile şi de a evita primejdiile pe care aceasta i le

furnizează.

1.1.1.Conceptul de mediu extern

Într-un sens larg, mediul în cadrul căruia întreprinderile îşi desfăşoară activitatea

cuprinde un ansamblu de factori alcătuind o structură complexă, eterogenă; este vorba de

factori de natură economică, socială, culturală, juridică, politică, demografică, ecologică

1 Kotler , Ph. , Principles of Marketing , p.124.

2

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

etc.Într-o viziune macroeconomică, întreprinderile însele fac parte din acest mediu, în primul

rând, din componenta economică a acestuia.Coborând însă observaţia la nivelul

întreprinderii, mediul apare alcătuit dintr-o reţea de variabile exogene cărora întreprinderea le

opune propriile sale resurse– umane, materiale şi financiare, respectiv, un set de variabile

endogene.Privite static, la un moment dat, componentele mediului se găsesc în anumite

raporturi, alcătuiesc o anumită structură, care reflectă natura societăţii, stadiul de dezvoltare

atins.

Raporturile dintre componente par să sugereze echilibrul la care a ajuns mediul în

momentul respectiv.În realitate echilibrul nu este decât o tendinţă cu caracter constant,

componentele mediului aflându-se într-o permanentă mişcare, cu consecinţe asupra

fizionomiei de ansamblu a acestuia ca şi asupra raporturilor dintre componentele

sale.Întreprinderea se va confrunta, deci, cu un mediu dinamic.Iar evoluţia mediului rareori

este liniară.Aceasta, întrucât componentele sale nu evoluează în acelaşi ritm, în aceeaşi

manieră.După modul cum se modifică aceste componente, după natura raporturilor dintre ele

şi a efectelor declanşate, mediul extern cunoaşte mai multe forme, între care 2:

mediul stabil, specific perioadelor „liniştite”, când evoluţia fenomenelor este lentă şi

uşor previzibilă, ridică întrerpinderii puţine probleme de adaptare.Un astfel de mediu este

însă tot mai rar întalnit în economia contemporană.

mediul instabil, caracterizat prin frecvente modificări în majoritatea componentelor

sale, reprezintă, în perioada actuală, tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă

întreprinderile din aproape toate sectoarele de activitate.

mediul turbulent, este în comparaţie cu celelalte două tipuri, relativ ostil întreprinderii

punându-i probleme dificile, de adaptare sau chiar, de supravieţuire.Într-un astfel de mediu,

schimbările sunt bruşte, în forme şi direcţii imprevizibile.

O evaluare globală a specificului mediului extern cu care se confruntă întreprinderile

din îara noastră în perioada actuală, îndreptăţeşte includerea lui în tipul de mediu

turbulent.Acest caracter îi este imprimat de situaţia economică, socială şi politică din ţara

noastră–ca de altfel şi din celelalte ţări est-europene, specifică tranziţiei spre economia de

piaţă.

Componentele mediului extern al întreprinderii :

Raportarea eficientă la mediu impune cercetarea atentă a componentelor sale, a

interacţiunii dintre acestea, precum şi a impactului lor asupra pieţei şi, evident, asupra

activităţii întreprinderii.Agenţii mediului nu acţionează însă cu aceeaşi intensitate şi în

2 Stoner, J., Management , Prentice-Hall Inc., London, 1978

3

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

aceeaşi masură asupra activităţii întreprinderii.Cu unii dintre ei, întreprinderea intră în

legături directe, impuse de necesitatea realizării obiectului său de activitate, influenţele fiind

de regulă reciproce; cu alţii, relaţiile sunt mai îndepărtate, mai slabe, influenţa acestora fiind

de cele mai multe ori indirectă.Agenţii cuprinşi în prima categorie formează micromediul

întreprinderii; ceilalţi alcătuiesc componentele macromediului întreprinderii.

1.1.2. Micromediul întreprinderii

Componentele mediului extern cu care o întreprindere intră in relaţii directe,

permanente şi puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente şi de

perspectiva), formează micromediul întreprinderii.

Pentru identificarea acestora trebuie pornit de la locul pe care întreprinderea îl deţine

în cadrul mediului, ea insăşi fiind o componentă a acestuia.În esenţă, orice întreprindere

combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţii cu tot atâtea componente de

mediu, respectiv: furnizori de resurse materiale, furnizori de resurse băneşti, furnizori de

forţă de muncă.Din combinare se obţin servicii ori produse care sunt livrate clienţilor.În mod

similar acţionează şi concurenţii întreprinderii din cadrul mediului.Pe lângă aceştia apar o

serie de alţi agenţi, pe care îi vom denumi generic, organisme publice, care influenţează în

mod similar activitatea întreprinderii.

a.) Furnizorii de mărfuri sunt reprezentaţi de diverse firme sau persoane particulare

care, în baza unor relaţii de vânzare-cumpărare, asigură maşini şi utilaje etc.Cunoaşterea

posibilităţilor de ofertă ale acestor agenţi de mediu prezintă deosebită importanţă pentru

activitatea întreprinderii.Informaţiile de care întreprinderea are nevoie, despre aceşti agenţi

de mediu, se referă la dimensiunile şi calitatea ofertei, preţurile practicate, politicile

comerciale utilizate, localizarea geografică etc.

b.) Prestatorii de servicii sunt reprezentaţi de firme sau persoane particulare care

realizează o gamă largă de servicii necesare îndeplinirii obiectului de activitate al

întreprinderii.Din rândul lor se detaşează intermediarii şi mai ales prestatorii de servicii

bancare.

c.) Furnizorii de forţă de muncă se constituie în agenţi de mediu, cu influenţe

considerabile în activitatea întreprinderii, datorate rolului factorului uman în procesul

muncii.În sfera acestor „furnizori” se cuprind unităţile de învatamant, oficiile de forţă de

muncă, precum şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

d.) Clienţii alcătuiesc cercul firmelor, instituţiilor şi al persoanelor individuale cărora le

4

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

sunt adresate bunurile (serviciile) întreprinderii.Reprezentând cea mai importantă

componentă a micromediului întreprinderii, clienţii ocupă un loc central în tematica studiilor

de marketing.

e.) Concurenţii formează o categorie aparte a micromediului întreprinderii, nelipsiţi din

cadrul mediului competitiv, specific, la rândul său, economiei de piaţă.În postura de

concurenţi apar firmele sau persoanele particulare care îşi dispută aceeaşi categorie de clienţi,

iar în numeroase cazuri, aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii.

f.) Organismele publice constituie o componentă a micromediului în masura în care

momentan sau potenţial pot influenţa atingerea obiectivelor întreprinderii.Ph.Kotler identifică

şapte categorii ale unor astfel de organisme, între care: asociaţii ale consumatorilor, asociaţii

profesionale, mediile de informare în masă, marele public etc.

1.1.3. Macromediul întreprinderii

Ansamblul factorilor care acţionează indirect, pe termen lung şi cu o intensitate mai

slabă asupra activităţii întreprinderii formează macromediul acesteia.

Componentele macromediului întreprinderii sunt de o mare diversitate.Majoritatea lucrărilor

de specialitate le delimitează în urmatoarele grupe: mediul demografic, economic, tehnologic,

cultural, politic, instituţional şi natural.

a.) Mediul demografic se referă la populaţia aflată în zona de activitate a

întreprinderii.El interesează întreprinderile de orice profil, cel puţin ca sursă de alimentare a

acestora cu forţă de muncă necesară.De aici, semnificaţia deosebită pe care o prezintă unii

indicatori specifici ai mediului demografic, între care: numărul populaţiei, structura pe sexe

şi grupe de vârsta, rata natalităţii, numărul de familii şi dimensiunea medie a unei familii,

repartizarea teritorială şi pe medii a populaţiei etc.

b.) Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor ce compun viaţa economică

a spaţiului în care acţionează întreprindea.În caracterizarea lui intră în consideraţie structura

pe ramuri a activităţii economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramură,

gradul de ocupare a forţei de muncă, situaţia financiar-valutară etc.Factorii de mediu se

oglindesc, direct sau indirect, în situaţia pieţei: ei determină cererii de mărfuri, mişcarea

preţurilor, nivelul concurenţei, nivelul veniturilor băneşti şi mărimea cererii de mărfuri etc.

Mediul economic include totodată, o serie de forţe şi grupuri de interese care acţionează în

viaţa economică a societăţii.

c.) Mediul tehnologic, în care operează întreprinderea, este constituit din componentele

5

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

care explică, în esenţa, „cum” se obţin produsele (serviciile) de care se foloseşte societatea la

un moment dat.Întreprinderea se implică în dinamică mediului tehnologic atât că beneficiar

cât şi că furnizor, în principal prin intermediul pieţei.Această, deoarece mutaţiile produse în

cadrul tehnologiilor conduc la modificări corespunzătoare în volumul, dinamică şi structură

ofertei, cererii şi preţurilor.

De remarcat, că mediul tehnologic reprezintă astăzi una dintre cele mai dinamice

componente ale macromediului întreprinderii, cu implicaţii asupra cvasitotalităţii lanţurilor

vieţii societăţii.Evoluţia mediului tehnologic dobândeşte o exprimare concretă prin

intermediul unor elemente specifice, cum sunt: invenţiile şi inovaţiile, mărimea şi orientarea

fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, „explozia” produselor noi, perfecţionarea

produselor tradiţionale etc.

d.) Mediul cultural este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de

valori, obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în

societate.Mediul cultural contribuie în acelaşi timp la exprimarea exigenţei unei anumite

pieţe, ceea ce condiţionează atât felul produselor şi manieră distribuirii lor, cât şi conţinutul şi

formă comunicaţiilor întreprinderii cu piaţă, ale mesajelor transmise pieţei.În evaluarea

impactului mediului cultural asupra activităţii întreprinderii trebuie luat în considerare faptul

că el depinde de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezistă în timp,

fiecare cultură este compusă din culturi secundare, valorile culturale secundare se transformă

în timp3.Totodată, trebuie ţinut seama de faptul că principalele valori culturale ale unei

societăţi depind de concepţia oamenilor despre ei înşişi, dspre cei din jur, despre diferitele

organizaţii, despre societate, despre natură şi univers 4.

c.) Mediul politic reflectă, într-o alcătuire specifică fiecarei ţări, structurile societăţii,

clasele sociale şi rolul lor în societate, forţele politice şi relaţiile dintre ele, gradul de

implicare a statului în economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern, zonal şi

internaţional.Aceste componente constituie factori stimulativi sau restrictivi– după caz –ai

unor activităţi de piaţă.Rolul lor sporeşte în siuaţiile de instabilitate, datorate modificării

raportului de forţe din arena politică.

d.) Mediul institutional instituţional este constituit din ansamblul reglementărilor de

natură juridică prin care este vizată direct sau indirect activitatea de piaţă a întreprinderii.În

acelaşi cadru se înscriu şi reglementările elaborate de organisme interne şi internaţionale

vizând armonizarea practicilor comerciale, facilitarea actelor de piaţă cum sunt: norme

3 Kotler , Ph. , Managementul Marketingului , pag.230.4

6

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

tehnice, recomandări, convenţii etc.Ele privesc o arie largă de domenii, dintre care se pot

menţiona trasporturile, asigurările, facilităţile vamale, clasificările de mărfuri etc.

Dintre acestea se detaşează, în primul rând, legislaţia care protejează afacerile.Astfel,

în majoritatea ţărilor, inclusiv, în ţara noastră au fost adoptate o serie de acte normative care

protejează concurenţă 5. Ele urmăresc asigurarea cadrului legal pentru desfăşurarea unor acte

de piaţă corecte.Pe o linie similară se înscriu şi reglementările privind protecţia

consumatorilor ori cele privind protecţia intereselor societăţii.

În ţara noastră este resimţita lipsă unor reglementări legale, printr-un atac puternic,

exprimat în multiple forme, al firmelor asupra consumatorilor şi societăţii în ansamblu.

e.) Mediul natural intră tot mai mult în consideraţie în perioadă actuală, în proiectarea

şi desfăşurarea activităţilor economice.În toate cazurile, condiţiile naturale (relief, clima)

determină modul de localizare, de distribuţie, în spaţiu a activităţilor umane; pentru unităţile

economice din unele sectoare- agricultura, turism etc.-condiţiile naturale intră în mod

nemijlocit în însuşi obiectivul activităţii.Creşterea în importantă a acestei componente a

macromediului este determinată de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile, de

accentuarea gradului de poluare etc.Şi în cadrul mediului natural se manifestă o serie de

tendinţe, puse în evidenţa de numeroase studii de specialitate ce în mod cert vor marca

activitatea majorităţii firmelor.Acestea sunt: criza materiilor prime, creşterea costului

energiei, creşterea gradului de poluare.

O privire de ansamblu asupra elementelor mediului extern al întreprinderii, prezentate

mai sus, relevă gradul ridicat de complexitate al acestuia, multitudinea formelor de legătură

dintre întreprindere şi mediul sau. În general, toate componentele de mediu descrise mai sus,

condiţionează activitatea întreprinderii într-o măsură mai mare sau mai mică.Dar şi mediul, la

rândul său , va fi influenţat de activitatea întreprinderii.

1.2. Mediul intern

Fructificarea ocaziilor oferite de mediul extern ori contracararea ameninţărilor

acestuia este determinată de potenţialul întreprinderii, de capacitatea să de a realiză acest

lucru.Un astfel de potenţial este expresia modului în care s-a angajat.Cunoaşterea

potenţialului presupune deci cunoaşterea elementelor ce stau la bază desfăşurării activităţii

întreprinderii, a modului în care acestea se combină şi a efectelor pe care le generează în

cadrul mediului extern.

5 Legea nr . 21/1996 – Legea concurenţei, monitorul Oficial nr.88/30.04.1996.

7

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

1.2.1.Conţinutul mediului intern

Mediul intern al întreprinderii este alcătuit din totalitatea elementelor ce asigură

realizarea obiectului de activitate al acesteia.Aceasta intră în acţiune nu ca o sumă aritmetică,

ci ca un ansamblu în care componentele „conlucrează”, condiţionându-se reciproc,

potenţîndu-se sau anihilându-se una pe cealaltă după caz6.Rezultă deci că mediul are

deopotrivă un conţinut static şi unul dinamic.

Conţinutul static al mediului este dat de elementele sale componente privite izolat,

fără surprinderea legăturii dintre acestea şi a raporturilor în care se află unele cu

altele.Evidenţierea conţinutului static permite evaluarea dimensiunilor resurselor şi

descrierea acestora, reprezentând primul pas în cadrul procesului de studiere a mediului

intern.

Conţinutul dinamic al mediului intern este exprimat de efectul sinergetic produs prin

ansamblarea în procesul activităţii a resurselor de care dispune firma.El este pus in evidenţă

de „sinergia” firmei definită ca „rezultantă a forţelor motrice interne ireductibile ale

întreprinderii”7.Efectul sinergetic depinde, între altele, de raporturile cantitativ-structurale în

care se află componentele mediului.

Când raporturile dintre resurse sunt adecvate, iar disponibilitatea lor este maximă,

asamblarea în procesul activităţii poate produce un efect sinergetic ridicat.Într-o astfel de

situaţie mediul intern este echilibrat.În cazul în care aceste raporturi sunt necorespunzatoare,

iar disponibilitatea lor este minimă, efectul sinergetic obţinut este scăzut.În această situaţie

mediul intern este dezechilibrat.Majoritatea firmelor româneşti au în perioada de tranziţie o

sinergie scăzuta şi datorită faptului că resursele de care dispun se găsesc într-un puternic

dezechilibru.De obicei, forţa de muncă în exces, mijloacele bănesti reduse (fie datorită

blocajului financiar, fie decapitalizării firmelor produsă prin fenomenele financiar-monetare

care au avut loc).

În sfârşit, aşa după cum s-a arătat, mediul intern se află într-o continuă interacţiune cu

mediul extern, legăturile cu acesta fiind deosebit de complexe.De aceea, o serie de trăsături

ale mediului extern se regăsesc într-o anumită proporţie şi în cadrul mediului intern.

Într-o astfel de accepţiune mediu intern apare că fiind alcătuit din totalitatea forţelor

motrice, identificarea acestora reprezentând punctul de pornire în evaluarea potenţialului unei

firme.Problemă se simplifica mult, pornind de la constatarea că, în ultima instanţă, mediul

intern se indentifică cu întreprinderea însăşi, definită că agent economic în cadrul căruia are 6 Florescu , C. , Marketing , Editura Independenta Economica , 1997 , pag.183.7 Bouquere , F. , Management-Politique , Strategie , Pratique , Paris , 1969 , pag .113.

8

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

loc combinaţia factorilor de producţie în scopul producerii de bunuri sau servicii.Cu alte

cuvinte mediul intern apare că fiind alcătuit din totalitatea elementelor care exprimă fizic

resursele de care dispune întreprinderea: materiale, financiare şi umane.Întotdeauna,

combinaţia acestor elemente este unică şi particularizează o firmă în raport cu alta.De aceea,

analiza elementelor trebuie dublată de analiza efectelor generate de acestea în cadrul

combinaţiei realizate de managementul firmei care definesc tocmai potenţialul întreprinderii.

1.2.2. Structura mediului intern

Resursele de care dispune firmă la un moment dat se găsesc sub cele mai diferite

forme, putând fi structurate după criterii diferite.Cel mai frecvent este luat în consideraţie

conţinutul resurselor pe bază căruia se obţine o grupare clasică: resurse materiale, resurse

financiare şi resurse umane.Deşi utilă în analiză mediului intern, o astfel de structurare este

este insuficienţă.Ea trebuie adâncită prin evidenţierea mediului de existenţa fizică a

resurselor.

Din acest punct de vedere deosebim: dotări (clădiri, echipamente, tehnologii,

informaţii, infrasctructura etc.) terenuri şi alte resurse naturale care stau la baza proceselor de

producţie şi prestaţie, disponibilităţile băneşti şi personalul cu structurile sale.

Terenul şi resursele naturale reprezintă factorii de producţie fără de care nu este

posibilă desfăşurarea activităţii.Terenul apare deci, atât că principal factor de producţie, fie

că bază de desfăşurare a proceselor economice, pe el fiind amplasate clădiri, echipamente.

Clădirile asigură o parte a suportului fizic de desfăşurare a proceselor economice,

fiind diferenţiate după locul ocupat în aceste procese: mod de producţie, depozite, spaţii de

vânzare, clădiri administrative etc.

Echipamentele (dotările) reprezintă elementele esenţiale ale suportului fizic pe care se

desfăşoară activităţile firmei, în mai toate situaţiile.Performanţele acestora sunt date de

nivelul tehnic la care sunt realizate, punându-şi amprenta asupra calităţii produselor şi

serviciilor livrate.Ele determină costurile, preţurile, productivitatea etc.

În sfârşit , personalul exprimă resursele umane ale întreprinderii şi reprezintă, în

ultima instanţă, factorul activ şi determinant al potenţialului firmei.Analiză acestuia este

deosebit de complexă.Ea urmăreşte, în esenţa, evidenţierea calităţii resurselor

umane.Surprinderea acestuia necesită urmărirea cu atenţie a numărului şi structurii, gradului

de calificare, vârstă, aptitudinile, motivaţia etc.Deosebit de semnificativ apare, în acest

context, managementul firmei.Capacitatea acestuia reiese din analiza atentă a organizării,

sistemului decizional, rezultatul obţinut etc.

9

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

1.2.3. Potenţialul firmei

Aşa cum s-a mai arătat, resursele şi componentele mediului intern exprimă, în final,

potenţialul (capacitatea) firmei.Corespunzător celor trei categorii de resurse, potenţialul

întreprinderii poate fi structurat astfel: capacitate tehnică (potenţial productiv) şi capacitate

comercială, capacitate financiară, capacitate organizatorică.

Potenţialul productiv exprimă capacitatea firmei de a realiză produsele sau serviciile

în cantitatea şi calitatea solicitată pe piaţă.Intră în discuţie mijloacele (teren, dotări,

echipamente, tehnologii), capacităţile, calitatea forţei de muncă şi nu în ultimul rând

capacitatea de producţie conform graficului.Potenţialul tehnic trebuie dublat întotdeauna de

potenţialul comercial.Sunt avute în vedere: cotă de piaţă, calitatea produselor şi serviciilor,

nivelul preţului, activităţile de promovare şi de distribuţie, calitatea inovaţiei, gradul de

acoperire a cererii.Între indicatorii capacităţii comerciale un loc important îl deţine reputaţia

firmei.

Capacitatea financiară are în vedere, cum e şi firesc posibilităţile pe care le are

întreprinderea de a realiză anumite cheltuieli în vederea atingerii unor obiective de piaţă.Intră

în discuţie costul capitalului, fluxul de numerar şi stabilitatea financiară.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, potenţialul unei întreprinderi este exprimat într-un grad

înalt de capacitatea organizatorică şi de potenţialul managerial de care dispune.Analiza

fiecărei componente a mediului intern nu este însă suficientă.Ea trebuie dublată de analiza

concordanţei (corespondenţei) ce trebuie să existe între diferite categorii de resurse.

O întreprindere are un potenţial ridicat atunci când există un echilibru între

capacitatea productivă, cea financiară şi organizatorică, pe de o parte, şi capacitatea

comercială, pe de altă parte, iar volumul activităţii este suficient de mare că să acopere o cotă

însemnată de piaţă.Ea are un potenţial scăzut atunci când între componente apar dezechilibre

care conduc la o cotă redusă de piaţă.Indiferent însă se situaţie, determinarea potenţialului

intern se realizează prin evaluarea punctelor tari şi punctelor slabe ale întreprinderii.Acest

lucru poate fi operaţionalizat prin însumarea valorilor unor indicatori prin care se exprimă

capacitatea întreprinderii.

CAP. II PRODUCŢIA PETROLIERĂ, VECTOR PRIMORDIAL ÎN

PROCESUL DE DEZVOLTARE ŞI MODERNIZARE ECONOMICO-

SOCIALĂ

10

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Petrolul sau ţiţeiul, împreună cu gazele naturale şi cărbunii fac parte din zăcămintele

de origine biogenă care se găsesc în scoarţa pământului. Petrolul, care este un amestec de

hidrocarburi solide şi gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un

amestec de substanţe lipofile. Ţiţeiul în stare brută (nerafinat) conţine peste 17 000 de

substanţe organice complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai importantă pentru

industria chimică (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) şi producerea

carburanţilor.

Petrolul a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. Având densitatea mai redusă

decât a apei sărate, s-a găsit în caverne şi zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase,

sau nisipoase de la suprafaţă, (în Germania, de exemplu, în jurul Hanovrei şi Braunschweig).

În cazul în care straturile impermeabile de argilă sunt deasupra, nepermiţând ieşirea la

suprafaţă a petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde de unde va fi extras prin sonde

petroliere.

Petroleum este un cuvânt de origine romană care provine din „oleum petrae“ = ulei de

piatră denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni, care descoperă petrol la

suprafaţă în regiunea munţilor Golfului Suez se presupune că în antichitate romanii foloseau

petrolul ca lubrifiant la osiile carelor romane, sau în timpul Bizanţului acesta era parte

componentă a focului grecesc o armă temută în luptele navale de odinioară.

Ţiţeiul era cunoscut în zona ţării noastre încă din secolul I î.Hr., de când datează

obiectele descoperite în cadrul cetăţii dacice de la Poiana (Nicoreşti, Galaţi): podoabe din

smoală întărită şi acoperită cu un strat subţire de argint8. De altfel, prima rafinărie de petrol

din lume a fost construită în România, în 1856, la periferia oraşului Ploieşti, în drum spre

localitatea Râfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de către fraţii Mehedinţeanu. Instalaţiile

rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau

fontă, încălzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate în Germania firmei

Moltrecht ce construia cazane pentru fabricarea uleiurilor din şisturi bituminoase, iar în

decembrie 1856 începe construcţia „fabricii de gaz” din Ploieşti, pe numele lui Marin

Mehedinţeanu (decedat în 1861). Distileria de petrol şi-a început activitatea când Teodor

Mehedinţeanu întâmpina greutăţi în aplicarea contractului semnat încă din 1856 pentru

iluminarea capitalei cu „idrocarbură şi lampe”9.

8 Bălan, Şt.; Mihăilescu, N. Şt. - Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1985, p. 21.9 Constantin M. Boncu, Contribuţii la istoria petrolului românesc, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1971.

11

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Preţul petrolului scade rapid prin creşterea numărului de rafinării, petrolul lampant

devine o resursă tot mai importantă în iluminat, înlocuind treptat lumânările.

Exploatarea masivă a petrolului începe în secolul XIX pe motivul răspândirii folosirii

petrolului în iluminat, care dădea o lumină mai bună producând fum mai puţin în comparaţie

cu lămpile cu ulei de balenă, sau lumânările de ceară.

În anul 1852 medicul şi geologul canadian Abraham Gesner obţine patentarea rafinării

petrolului lampant curat numit petroleum, iar în 1855 chimistul american Benjamin Silliman

propune purificarea petrolului cu acid sulfuric.Pentru obţinerea masivă a petrolului, urmează

o perioadă de forare intensivă. Cel mai renumit foraj este efectuat de Edwin L. Drake la 27

august 1859 în Oil Creek, Pennsylvania, fiind finanţat de industriaşul american George H.

Bissell, aici găsindu-se la 21,2 m adâncime zăcăminte mari de petrol.

După introducerea iluminatului electric a scăzut importanţa petrolului în iluminat, dar s-

a extins utilizarea drept carburant în industria automobilului. Familia de industriaşi americani

Rockefeller, întemeietoare a companiei Standard Oil Company, a convins opinia publică să

folosească benzina în locul etanolului pe post de carburant în industria automobilului,

combătând concepţia lui Henry Ford.

2.1. Locul şi rolul activităţii de producţie petrolieră în sistemul economico-

social al României

Piaţa petrolieră din România a fost calculată undeva în jurul sumei de 10 miliarde de

euro în anul 2010. În decursul anului 2010, consumul de benzină pe cap de locuitor în

România a fost de 79 litri, iar cel de motorină - 140 litri. Prin comparaţie, piaţa petrolieră din

Ungaria a fost, tot în 2010, 3,4 miliarde euro, iar consumul de benzină a fost de 147 litri pe

cap de locuitor şi cel de motorină - 164 litri.

Consumul actual al României este de aproximativ 3 milioane tone de benzină pe an şi

circa 4 milioane tone de motorină, dar se preconizează o creştere al consumului în următorii

ani datorită dezvoltării parcului auto.

Conform estimărilor din anul 2007, rezervele României sunt de 74 milioane tone ţiţei,

care se vor epuiza în circa 13 ani (adică în 2020).

Exploatarea ţiţeiului, până la folosirea lui în calitate de combustibil, era

destinată satisfacerii nevoilor localnicilor, rafinarea primitivă începând în jurul anilor 1840-

1845, în zona Comăneşti din Moldova.

12

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

În anul 1856, lângă Ploieşti, a fost instalat primul sistem modern de distilare, în scopul

obţinerii petrolului lampant , utilizat pentru iluminat.

Până spre sfârşitul secolului XIX, industria petrolului din ţara noastră a avut un

caracter naţional, principalii exploatori fiind reprezentanţi ai tinerei burghezii autohtone.

Numeroasele avantaje, legate de transport şi posibilitatea de extracţie , pe care petrolul le

prezenta faţă de cărbune (sursa principală de energie folosită până la mijlocul secolului XIX)

au generat o evoluţie surprinzătoare a acestei industrii la nivel mondiale. Astfel, descoperirile

tehnice şi ştiinţifice realizate pe parcursul secolelor XIX şi XX au transformat petrolul într-un

factor de influenţă decisiv pentru mediul politic şi economic internaţional. Astfel, ţările lipsite

de resurse petroliere precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Italia au

acţionat astfel încât să acapareze câmpurilor petroliere existente în Europa, Asia sau Africa.

Odată cu inventarea motorului cu combustie internă şi utilizarea lui pe scară largă a

sporit cererea mondială pentru produsele distilate, extracţia petrolului din România atragând

interesul unor mari trusturi internaţionale şi importante investiţii externe. În anul 1913, cele

mai bogate şi accesibile zone pentru exploatarea petrolului erau: Prahova (cu o pondere 84%

din totalul cantităţilor extrase), Buzău (8%), Dâmboviţa (4%) şi Bacău (2%), cele mai

importante sonde fiind cele de la Moreni, Bustenari, Câmpina, Gura-Ocniţei, Moineşti.

Cu toate că România nu este o ţară dezvoltată, existenţa produselo petroliere pe

teritoriul ei i-a adus un plus faţă de alte ţări precum Germania, Franţa, Maria Britanie.

Producţia petrolieră ocupă un loc foarte important în România, ajutând în mare măsură la

creşterea şi chiar stabilizarea economiei.

Cu toate că, România are o cantitate destul de importantă de produse petroliere,

acestea nu sunt suficiente pentru a putea şi exporta o cantitate însemnată.

Astăzi, România dispune de o industrie petrolieră integrată total. Aceasta înseamnă că

ţiţeiul extras pe teritoriul României este procesat la rafinăriile din România, iar produsele

rezultate sunt distribuite prin intermediul infrastructurii create (depozite de produse petroliere

şi staţii de distribuţie carburanţi) sau exportate în diverse ţări.

România are o tradiţie de peste un secol şi jumătate în extracţia ţiţeiului şi

valorificarea produselor rezultate din procesarea acestora. De menţionat este faptul că

România este prima ţară care a trecut la iluminarea stradală cu ajutorul lampantului (în 1856).

România se numără printre primele ţări care a demarat producţia de ţiţei. În anul 1857

România a înregistrat o producţie de circa 257 de tone (conform publicaţiei The Science of

Petroleum).

13

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Cu timpul s-au înfiinţat companii petroliere în domeniu, s-au dezvoltat tehnologii de

extracţie şi procesare, cadrul legislativ a cunoscut o continuă evoluţie ( în 1857 apare prima

Lege a Minelor ), întreaga infrastructură petrolieră cunoscând o dezvoltare conform cerinţelor

economice, tehnologice şi sociale din diversele etape de dezvoltare a industriei petroliere.

Astăzi, România dispune de o industrie petrolieră integrată total. Aceasta înseamnă că

ţiţeiul extras pe teritoriul României este procesat la rafinăriile din România, iar produsele

rezultate sunt distribuite prin intermediul infrastructurii create (depozite de produse petroliere

şi staţii de distribuţie carburanţi) sau exportate în diverse ţări.

Sectorul de extracţie a cunoscut o evoluţie continuă din punct de vedere al

tehnologiilor de extracţie folosite şi al cantităţii de ţiţei extrase.

În condiţiile creşterii consumului de carburanţi şi tendinţei de scădere a cantităţii de

ţiţei extrasă de către companiile autohtone, ponderea cantităţii de ţiţei importat va spori, ceea

ce ar conduce la schimbări structurale în cadrul întregii industrii petroliere.

Sectorul de rafinare dispune de capacităţi de procesare care depăşesc cantitatea de 34

milioane de ţiţei anual (cu mult peste nevoile de consum ale României).

2.1.1. Particularităţile procesului de producţie sau atracţie a producţiei petroliere

Sistemul cu exploatare prin sonde a început să se dezvolte după intrarea capitalului

străin în industria extractivă, în aceste conditii producţia crescând.

Cu toate că rezervele din zăcămintele de petrol româneşti au scăzut şi totodată şi

producţia de ţiţei, România este una dintre ţările importante producătoare de petrol şi gaze din

Uniunea Europeană şi are un rol bine conturat în politica energetică europeană. Prin poziţia sa

geografică şi prin strategia energetică naţională, România preconizează o serie de măsuri în

domeniul energetic, pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.

Ţara noastră se racordează la programele energetice europene privind securitatea

energetică şi fizic la marile artere de resurse, care îşi au trasee pe teritoriul României,

mergând spre centrul Europei şi spre ţările vecine. Pentru a asigura securitatea energetică,

până în anul 2014 se va dezvolta infrastructura necesară pentru dublarea cantităţii de energie

produsă din resurse nucleare.10

Guvernul României ia în considerare lansarea unei strategii regionale privind

producţia de energie. Ca lider regional, România este interesată să dezvolte producţia din

surse alternative de energie, să extindă reţelele de transport, să asigure o bursă şi un sistem

10 http://www.agir.ro/univers-ingineresc/conferinta_internationala_150_de_ani_de_petrol_in_romaniatraditie___evolutie_1906.html

14

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

informaţional eficient pe piaţa de energie. Se prevede ca în perioada 2007 – 2020, România să

devină o forţă regională şi un pol de excelenţă în domeniul energetic.11

Sectorul de extracţie a cunoscut o evoluţie continuă din punct de vedere al

tehnologiilor de extracţie folosite şi al cantităţii de ţiţei extrase. Astăzi, ţiţeiul extras se ridică

la valoarea de 6 milioane tone anual. Ţiţeiurile extrase în România se clasifică în 14 tipuri.

Singura companie care se ocupă de extracţia ţiţeiului este Societatea Naţională a Petrolului

Petrom SA.

Peste 5 milioane tone de ţiţei se importă anual de către rafinăriile din România. În

condiţiile creşterii consumului de carburanţi şi tendinţei de scădere a cantităţii de ţiţei extrasă

de către companiile autohtone, ponderea cantităţii de ţiţei importat va spori, ceea ce ar

conduce la schimbări structurale în cadrul întregii industrii petroliere.

Sectorul de rafinare dispune de capacităţi de procesare care depăşesc cantitatea de 34

milioane de titei anual (cu mult peste nevoile de consum a României). Deşi supracapacităţile

de producţie existente nu sunt folosite la maximum pentru înregistrarea unor indicatori de

eficienţă şi productivitate, 8 din cele 10 rafinării au fost privatizate.

Sectorul de procesare a atras doar 2 companii multinationale: LUKOIL (Rusia) şi

OMV (Austria). LUKOIL a cumpărat pachetul de control la rafinăria Petrotel, iar OMV

portofoliul de 25% la rafinăria Petromidia. Restul rafinăriilor privatizate sunt deţinute de

companii private din România.

Sectorul de distribuţie numără peste 170 de depozite şi peste 1600 de benzinării

repartizate pe întreg teritoriul României. Cea mai importantă companie în sectorul respectiv

este compania SNP PETROM, deţinătoare a peste 150 de depozite de produse petroliere şi

peste 600 de benzinării. Acest sector a atras atenţia mai multor companii multinationale şi

regionale. Din rândul primelor pot fi enumerate companiile SHELL, AGIP şi LUKOIL. Din

rândul celor regionale fac parte companiile MOL şi OMV. Acest sector mai dispune şi de

aproximativ 600 de benzinării particulare (non-branded).

În conformitate cu „Strategia economică a României pe termen mediu” şi cu „Planul

de acţiune al Programului de guvernare”, industria va avea o contribuţie majoră, constiuind un

vector important al creşterii economice româneşti.

În aplicarea „Programului de guvernare”, Ministerul Industriei şi Resurselor a apreciat

ca fiind oportună elaborarea unei strategii integrate a industriei petroliere printr-o abordare

11 http://www.agir.ro/univers-ingineresc/conferinta_internationala_150_de_ani_de_petrol_in_romaniatraditie___evolutie_1906.html

15

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

sistemică a activităţilor şi a fluxurilor tuturor sectoarelor economice componente (explorare-

producţie, rafinare şi petrochimie, infrastructură şi distribuţie).

Această strategie a fost elaborată în concordanţă cu obiectivele şi priorităţile

Programului de guvernare, în concordanţă cu „Strategia naţională de dezvoltare economică a

României pe termen mediu„, precum şi cu prevederile „Programului economic de preaderare

la Uniunea Europeană.”12

De asemenea, strategia de dezvoltare a industriei petroliere a ţinut seama de principiile

şi obiectivele conţinute în „Politica industrială a României”, aprobată de Guvernul României,

fiind corelată şi cu “Strategia naţională de dezvoltare energetică a României pe termen mediu”

şi cu strategiile principalelor sectoare ale industriei, elaborate de Ministerul Industriei şi

Resurselor.

Strategia de dezvoltare a industriei de petrol din România a fost elaborată pornindu-

se de la următoarele premise:

industria de petrol constituie un sector strategic al economiei naţionale şi un suport al

dezvoltării pentru celelalte sectoare ale industriei şi economiei româneşti (sectorul energetic,

transporturile, agricultura, consumul populaţiei);

dezvoltarea sectorului petrolier contribuie în mod determinant la creşterea economică,

respectiv la creşterea produsului naţional brut şi a calităţii vieţii;

modernizarea şi restructurarea industriei petroliere constituie un factor principal al

dezvoltării durabile a ţării.

Obiectivele generale ale Strategiei sunt următoarele:

creşterea competitivităţii în scopul ameliorării capacităţii concurenţiale, în condiţiile pieţei

libere;

creşterea semnificativă a contribuţiei sectorului la dinamica produsului naţional brut , prin

majorarea ponderii produselor cu prelucrare avansată şi valoare adăugată mare, rezultate

dintr-o tonă de ţiţei;

asigurarea necesarului de combustibili şi carburanţi pentru sectorul energetic , precum şi

pentru celelalte sectoare ale economiei, în condiţii de competitivitate şi cu costuri cât mai

reduse;

valorificarea optimă a resurselor de ţiţei de care dispune România şi a celor din import,

prin utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie cu potenţial cert de viabilitate;

corelarea dinamică cu evoluţia factorilor interni şi externi de influenţă şi de conjunctură;

consolidarea şi dezvoltarea sectorului privat. Totodată , Strategia mai prevede şi câteva 12 Ilie Anca Gabriela, Murzakova Angela – Consideraţii generale privind piaţa mondială a petrolului, Editura ASE, Bucureşti, 2001

16

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

obiective derivate, care sunt considerate a fi subsumate obiectivelor generale, şi care au în

vedere următoarele:

- accelerarea ajustărilor structurale şi a modernizării capacităţilor de producţie;

- încadrarea în normele admise de poluare prin promovarea de tehnologii şi de produse

„curate”;

- alinierea la standardele şi normele UE;

- reducerea consumurilor de materiale şi de energie;

- creşterea siguranţei în funcţionare;

- optimizarea cooperării şi promovarea unei politici de parteneriat cu întreprinderile mici şi

mijlocii ( IMM );

- modernizarea sistemelor logistice şi de distribuţie;

- creşterea productivităţii muncii;

- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a protecţiei muncii;

- perfecţionarea personalului;

- modernizarea sistemului de management şi a sistemului informaţional.

2.1.2. Rolul produselor petroliere

Rolul produselor petroliere este unul cât se poate de simplu dar complex în acelaşi

timp. În primul rând aceste produse ajuta dezvoltarea societăţii prin asigurarea mijloacelor de

transport, a încălzirii casnice şi industriale.

Un alt rol foarte important al acestora îl reprezintă creşterea veniturilor la bugetul de

stat prin exportul acestora.

Tot aceste produse petroliere, care nu pot fi găsite în alte ţări europene, ne aşează, pe

noi ca ţară, pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte prelucrarea de produse petroliere dar şi

vânzarea acestora pe plan naţional dar şi pe plan internaţional câtre ţări care nu au un astfel de

sector.

Obiectivele generale avute în vedere pentru următorii 5-10 ani în sectorul explorare -

extracţie sunt următoarele:

menţinerea producţiei de ţiţei în jurul nivelului de 6 milioane tone pe an până în anul

2010 , prin realizarea de investiţii care să acopere declinul natural al zăcămintelor;

asigurarea unui coeficient anual de consum de rezerve de maxim 4 % şi a unui

coeficient de înlocuire a rezervelor de 60-110%;

realizarea unor costuri de descoperire de rezerve de maxim 15 USD pe tonă ţiţei şi de

dezvoltare de 25 USD pe tonă;

17

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

câştigarea de noi zone externe de concesionare pentru explorare - producţie în vederea

atingerii unui nivel de rezerve de 30-31 milioane tone şi a unei producţii externe de 2

milioane tone pe an până în 2015;

reconstrucţia ecologică în vederea încadrării în normele europene de mediu.

Valoarea totală a fondurilor necesare pentru implementarea acţiunilor propuse este de

cca. 1575 mil.USD, iar fondurile vor fi asigurate din surse proprii ale agenţilor economici şi

din credite externe fără garanţii guvernamentale.

2.2. Întreprinderile active în industria petrolieră

Prin definiţie industria extractivă cuprinde acele activităţi implicate în găsirea,

extracţia şi în procesele asociate găsirii resurselor naturale, sau în apropierea scoarţei

pamântului13. Cuprinde industria minieră şi industria petrolului. Nu include sectorul de

industrie aferent extracţiei apei din pamânt, dar include extracţia fluidelor geotermale, pentru

conţinutul lor energetic.

Industria petrolieră constă în extracţia din pamânt a resurselor naturale, acestea trecând

în proprietatea mai multor investitori prin parcurgerea etapelor de procesare şi măsurare.

Pentru evaluatorii şi utilizatorii informaţiilor oferite de evaluările din acest domeniu, este

importantă delimitarea proprietăţii imobiliare, a bunurilor mobile şi drepturilor asupra

afacerii, în cadrul acestor operaţii. Raportarea financiară necesită recunoaşterea diferitelor

categorii de active, asupra cărora exista aceste drepturi. În plus, în ceea ce priveşte aplicarea

lor, întelegerea clară şi precisă a acestor delimitari este necesară pentru realizarea unor

evaluări credibile şi pentru utilizarea acestora în interes public .

În prezent, în cadrul sectorului de procesare a ţiţeiului din România operează 10

rafinării cu o capacitate nominală de prelucrare a ţiţeiului de 34 milioane tone pe an.

România dispune de 10 rafinării, din care 5 sunt mari. Cu excepţia rafinăriilor

Petrobrazi şi Arpechim (care aparţin de SNP Petrom), toate rafinăriile sunt privatizate. Ultima

privatizare a avut loc la mijlocul anului 2001– rafinăria Rafo a fost cumpărată de firma

Imperial Oil (care mai deţine şi rafinăria Dărmăneşti).

Toate acestea sunt rafinării de ţiţei relativ moderne, construite şi modificate în

perioada anilor 1960 şi 1980 şi au un grad de conversie şi o capacitate de prelucrare secundară

13 Standardul Internaţional de Practică în - Evaluare 14 – GN 14 - Evaluarea proprietăţilor din industria extractivă

18

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

comparabilă cu rafinăriile din Europa occidentală (factor de complexitate Nelson cuprins între

6,15 – 7,59 pentru marile rafinării), având însă performanţe tehnice şi economice mai slabe.

Capacitatea instalată a acestor rafinarii este de 29 milioane tone pe an (reprezentând

85% din capacitatea totală de rafinare din România) şi include aproape toate instalaţiile care

pot prelucra ţiţei cu conţinut ridicat de sulf. Fiecare din aceste rafinării este integrată cu

instalaţii petrochimice, care îşi asigură din rafinărie materiile prime.

Cei mai mari procesatori de ţiţei din România au fost companiile SNP Petrom (rafinăriile

Petrobrazi şi Arpechim), Rompetrol (rafinăriile Petromidia şi Vega), LUKOIL (rafinăria

Petrotel-LUKoil ), Imperial Oil ( rafinăriile Rafo şi Dărmăneşti ) dar şi alţii.

SNP Petrom S.A.

SNP Petrom a fost înfiinţată şi înregistrată la data de 23 octombrie 1997. Temeiul

legal a fost dat de Ordonanţa de Urgenţa numărul 49 din 1997, SNP Petrom rezultând din

reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului „Petrom” şi din fuzionarea prin absorbţie cu 45

de societăţi comerciale din domeniul rafinării petrolului şi produselor petroliere. Scopul

principal al acestei reorganizări a fost „consolidarea” industriei petroliere româneşti, după ce

funcţionarea Companiei Române de Petrol („CRP”) în 1996 s-a dovedit a fi deficitară, în

principal datorită lipsei controlului asupra societăţilor din structură.

Prin cele 2 rafinării pe care le deţine, Petrom este cel mai mare agent în sectorul de

rafinare. Cele 2 rafinării au o capacitate de rafinare anuală nominală de aproximativ 14

milioane tone pe an, capacitatea activă fiind de aproximativ 8 milioane tone pe an, fiecare

rafinărie avâd câte o unitate de producţie închisă.

Arpechim şi Petrobrazi sunt rafinării integrate care deţin combinate petrochimice şi

mari capacităţi de depozitare a ţiţeiului şi a produselor petroliere, sunt rafinării complexe cu

indicele Nelson de 8.0 şi respectiv 11.7. Ambele rafinării deţin certificate ISO 9001.

Ţiţeiul produs de Petrom este livrat atât rafinăriilor proprii cât şi celorlalte rafinării din

România. Ponderea ţiţeiului produs de Petrom şi prelucrat în rafinăriile proprii a crescut de la

47 % în 1997 la aproximativ 70 % în anii 2007, 2008 şi 2009.14 Ţiţeiul importat de Petrom

este prelucrat la Arpechim.

Datorită sistemului de transport ţiţei existent, două zone reprezentând circa 18 % din

producţia totală (Suplacu de Barcău şi Moldova) nu pot aduce la ora actuală ţiţeiul în

rafinăriile Petrom, din lipsa unor conducte de transport sau a necesităţii tratării pentru

reducerea vâscozităţii în vederea transportului pe conducte sau SNCFR.

14 www.insse.ro

19

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Ambele rafinării sunt conectate la reţeaua naţională de energie electrică şi cumpără

100% din electricitatea consumată de la Electrica SA.

Petrom a semnat un contract cu Hyundai Engineering&Construction Co. Ltd. pentru

construcţia unei centrale de co-generare la Petrobrazi în vederea reducerii costurilor cu

electricitatea. Centrala va avea în componenţa sa două grupuri energetice de cate 25 MW,

turbinele de gaz urmând a fi furnizate de firma Nuovo Pignone din Italia. Valoarea totală a

investiţiei se cifrează la circa 40 milioane de dolari.15

Rafinăria Petrobrazi

Petrobrazi este o rafinărie integrată şi are ca principală activitate procesarea ţiţeiului

românesc, precum şi a unor produse petroliere semi-prelucrate (de exemplu gazolina naturală,

păcura distilată primar). Petrobrazi operează de asemenea o unitate de procesare a produselor

chimice , în cadrul căreia se produc hidrocarburi aromatice uşoare şi hidrocarburi de piroliză.

Rafinăria are o capacitate nominală de rafinare de 7,0 milioane tone pe an, repartizată

pe două module de producţie, fiecare cu o capacitate de 3,5 milioane tone pe an. În urma unui

program desfăşurat între anii 1999-2000, capacitatea unuia dintre module a crescut la 4,5

milioane tone pe an. În prezent doar modulul modernizat este operaţional.

Petrobrazi este amplasată în partea de sud-vest a oraşului Ploieşti şi ocupă o suprafaţă

de circa 440 hectare. Primele capacităţi de prelucrare a ţiţeiului au fost puse în funcţiune în

anul 1934 şi prelucrau 300.000 tone pe an.

După cel de-al doilea război mondial, Petrobrazi şi-a dezvoltat continuu atât

capacitatea de prelucrare a ţiţeiului, cât şi structura de fabricaţie, ajungând ca astăzi să fie una

din cele mai complexe platforme petrochimice din România. Începând cu luna septembrie

1997, PETROBRAZI a fost integrată în SNP PETROM S.A., devenind automat una din

sucursalele sale.

Sectorul de rafinarie poate prelucra 5 milioane tone pe an ţiţei provenit fie din

producţia internă, fie din import, şi are un indice de complexitate Nelson 11,4, comparabil cu

cel al rafinăriilor din Europa de Vest şi SUA.

În rafinarie se regăsesc urmatăarele procese: distilarea atmosferica şi în vid a ţiţeiului

cuplată cu desalinarea electrică; hidrotratarea catalitică a benzinelor, petrolului şi motorinelor;

reformarea catalitică a benzinelor; cracarea catalitică a distilatelor medii şi grele; izomerizarea

catalitică a hidrocarburilor C5-C6 şi a m-xilenului la p-xilen; separarea p-xilenului pe site

15 www.petrom.ro

20

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

moleculare PAREX; sinteza catalitică a PARADEB-ului din etilbenzen; fabricarea de cocs de

petrol; fabricarea acizilor naftenici.

Sectorul de petrochimie a fost conceput astfel încât să utilizeze ca materii prime în

principal, produse provenite din rafinărie, fără a exclude însă utilizarea materiilor prime

provenite din surse externe, incluzând următoarele procese: fabricarea de anhidrida maleică;

fabricarea de anhidrida ftalică; fabricarea de fenol şi acetona; fabricarea de dimetiltereftalat;

fabricarea glicolilor şi poliglicolilor; fabricarea clorurii de colină; fabricarea etanolaminelor;

fabricarea produselor etoxilate.

Petrobrazi este conectată la conducta către Constanţa şi Marea Neagră pentru importul

ţiţeiului (cu o capacitate de 10000 tone pe zi) şi de asemenea la toate zăcămintele majore din

ţară şi la alte rafinării, printr-o reţea extinsă de conducte.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1997-2000 la rafinăria Petrobrazi a crescut de

la 2735 mii tone în anul 1997, la 2971.1 în anul 2000. Începând cu anul 2000 a început să

scadă uşor ajungând la 3021.2 în anul 2009.Din anul 2002 rafinăria a început să importe ţiţei

şi anume 351.3 mii tone în 2002 şi 551.2 în 2009.16

Fig.2.1. Rafinăria Petrobrazi

Sursa: www.ştiriazi.ro

Rafinăria Arpechim

Arpechim este o rafinărie integrată şi include capacităţi de rafinare a ţiţeiului şi de

producţie a produselor petrochimice. La Arpechim se procesează atât ţiţei românesc, cât şi

ţiţei din import. Rafinăria dispune de 2 module, cu o capacitate nominală totală de 6,5

milioane pe an.

În prezent doar o unitate din cele 2 funcţionează, cea cu capacitatea de 3,5 milioane

tone pe an, finalizată în anul 1975. Arpechim este conectată la conductele interne de transport

16 www.insse.ro

21

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

(zăcămintele de ţiţei din Oltenia) şi la conducta care face legătura cu Constanţa şi Marea

Neagră pentru importul ţiţeiului. Arpechim funcţionează cu un singur modul tehnologic

încăărcat la capacitatea nominală cu ţiţei din import, cu menţinerea în funcţiune a tuturor

instalaţiilor de prelucrare secundară, împreună cu instalaţiile de fabricare a uleiurilor

lubrifiante cu indice de vascozitate ridicat, obţinute prin tehnologia de hidrocracare-

hidrodeparafinare catalitică şi de fabricare a hidrocarburilor aromatice.

În urma activităţii de rafinare se obţin următoarele produse: benzine auto fără plumb,

motorine de calitate superioară, combustibil tip M şi tip P, combustibil lichid uşor, nafta şi

gaze pentru chimizare propan, Butan, propilenă), LPG, lubrifianţi: uleiuri de motoare

monograd şi multigrad, sulf şi alte produse secundare, MTBE, bitumuri.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1997-2009 la rafinăria Arpechim au

înregistrat o creştere de la 2494 mii tone procesate în 1997, la 2736.6 în anul 2000 şi 3501.4

în anul 2009. Din activitatea de import se observă la fel o creştere de la 2163 mii tone în anul

1997, la 2463.5 în 2009.Principalii furnizori de ţiţei din import ai Petrom sunt Glencore,

Vitol, Kronos şi Trafigura. Preţul ţiţeiului importat este preţul internaţional ajustat la

parametrii specifici de calitate şi la care se adaugă costurile de transport.

Fig.2.2. Rafinăria Arpechim

Sursa:www.ştiriazi.ro

Rompetrol

Compania a fost fondată în 1974 ca să exporte know-how-ul românesc în domeniul

industriei de petrol şi gaze pe plan internaţional. A avut o serie de lucrări în străinătate cum ar

fi: construcţia unei conducte de ţiţei de 43 kilometri pentru rafinăria Jordan Petroleum

Refinery Co. Ltd.; diverse obiecte de infrastructură şi alte instalaţii înrudite pentru Yemen

Petroleum Company; servicii de foraj pentru Egyptian General Petroleum Co. .De asemenea

a construit rezervoare de depozitare pentru rafinăriile Assiut şi Suez din cadrul El Nasr

22

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Petroleum Company, Egipt dar şi servicii de foraj pentru Jordan Natural Resources

Authority.

În anul 1994 compania a fost privatizată prin metoda MEBO.

În anul 1998 compania este achiziţionată de Dinu Patriciu şi Sorin Marin. Din

momentul privatizării Rompetrol achiziţionează compania Palplast (producător de polietilenă

de înaltă densitate), derulează un contract cu Turkmengaz (Turkmenistan) pentru dezvoltarea

unui camp de gaz natural condensat – Sovetabad 45, inclusiv o întreprindere pentru

procesarea şi filtrarea gazului.

În 1999 Rompetrol cumpără Rafinaria Vega, unicul producător de solvenţi de

polimerizare, benzină de extracţie, white spirits, diverse categorii speciale de bitum şi

catalizatori pentru sectoarele de procesare a ţiţeiului şi petrochimice.

În anul 2000 este creat holding-ul Rompetrol Group B. V. care include firma

Rompetrol şi companiile asociate. Este achiziţionată compania Petros (în prezent Rompetrol

Well Services) – furnizor de servicii şi echipamente (închiriere) pentru sondare şi foraj.

În decembrie 2000 Rompetrol semnează cu Fondul Proprietăţii de Stat preluarea

rafinăriei Petromidia, devenind proprietar de-facto în ianuarie 2001.17

Rafinăria Petromidia

Petromidia este un complex industrial din oraşul Năvodari (judeţul

Constanţa).Complexul este format în principal dintr-o rafinarie şi o uzină petrochimică,

folosind tehnologiile companiilor UOP, Mitsui, Snam Progetti, Heat Research şi altele.

Rafinăria a fost modernizată la începutul anilor 1990. Caracteristica principală a

complexului este gradul sau mare de integrare: 34% din produsele rafinăriei sunt valorificate

în continuare în instalaţiile petrochimice. Rafinăria a fost proiectată pentru a prelucra o

cantitate de 3,5 milioane tone ţiţei sulfuros anual. În urma unei modernizări parţiale

capacitatea de prelucrare a ajuns la 4,8 milioane tone ţiţei anual.

Petromidia are în funcţiune o capacitate de 3,5 tone ţiţei pe an din import, care asigură

încarcarea modulului la capacitate normală, cu menţinerea în funcţiune a tuturor instalaţiilor

de prelucrare secundară, inclusiv separarea hidrocarburilor aromatice şi o noua instalaţie de

fabricare de MTBE.

Rafinăria poate procesa diverse sortimente de ţiţei: de la cele uşoare până la cele grele.

Având în vedere că rafinăria a fost proiectată pentru prelucrarea ţiţeiurilor sulfuroase, ea este

17 www.petrom.ro

23

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

dotată cu capacităţi de desulfurare şi recuperare a sulfului, în scopul obţinerii de produse cu

conţinut redus de sulf.

Aprovizionarea cu ţiţei se face din portul Constanţa prin intermediul S.C. OIL

TERMINAL S.A. (prin conducte) până la rezervoarele de depozitare cu o capacitate de 8 X

50 000 mc, asigurând o autonomie de aproximativ 30 de zile (funcţionare la capacitate

maximă).Aproximativ 34% din produsele petroliere obţinute în rafinărie, sunt prelucrate în

Uzina Petrochimica, obţinându-se: etilenă şi propilenă, care apoi sunt transformate în

polietilene şi respectiv, polipropilena; dimetiltereftalat; etilbenzen; glicoli şi altele.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2001 la rafinăria Petromidia a fost de la

826 mii tone în anul 1999 la 2233 în anul 2001 şi la 3410 în anul 2009.

Fig.2.3.Rafinăria Petromidia

Sursa: www.rompetrol.ro

Rafinăria Vega

Rafinăria Vega Ploieşti a fost construită în 1904 şi modernizată în anii 1970 şi în anul

1999. Rafinăria Vega este unicul producător de solvenţi de polimerizare, benzina de extracţie,

white-spirits, diverse categorii speciale de bitum şi catalizatori pentru sectoarele de procesare

a ţiţeiului şi petrochimic. Vega livrează rafinăriei Petromidia benzină naphtha pentru

procesarea ulterioară în vederea obţinerii de benzine auto, ERG, butan şi catalizatori pentru

instalaţia de tratare cu hidrogen, VGO pentru instalaţia de cracare catalitică.

La rândul său, Petromidia poate livra rafinariei Vega n-hexane pentru producerea de

hexane de calitate superioară.

Vega prelucrează ţiţeiuri asfaltoase şi fracţiuni primite prin transfer de la alte rafinării

şi produce: bitumuri de drumuri, de hidroizolaţii şi emulsii bituminoase; nafta; benzine de

extractie şi white-spirit; motorină; normal hexan; vaselină şi unele fracţiuni de uleiuri,

solvenţi de polimerizare.

24

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Rafinăria Vega implementează un sistem integrat de management care vizează

obţinerea certificărilor pentru ISO 9001:2000 (managementul calităţii), ISO 14001

(managementul mediului înconjurător) şi BS 8800/SCC ( protecţia muncii şi a sănătăţii ).

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Vega a fost atât în

creştere cât şi în scădere şi anume: în anul 1999 rafinăria procesa un total de 100 mii tone pe

an, în 2000 un total de 280 mii tone pe an, ajungând în anul 2009 la un total de 167 mii tone

pe an.

Fig.2.4. Rafinăria Vega

Sursa: www.rompetrol.ro

Rafinaria Petrotel Lukoil

Rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploieşti, deţinută de grupul petrolier rus Lukoil este o

rafinărie cu o capacitate de procesare de 3,5 milioane tone de ţiţei an şi produce: benzine,

motorine, combustibil lichid usor, combustibil tip M, păcură, GPL (gaz petrolier lichefiat),

produse petrocmice, bitum, sulf, cocs, uleiuri.

Capacitatea actuală de procesare prevede următoarele instalaţii tehnologice: distilarea

atmosferică şi în vid, fracţionarea gazelor, hidrofinarea benzinelor, reformarea catalitică,

hidrofinarea motorinei, cracarea catalitică, cocsare, producerea sulfului, fracţionarea propan-

propilenei, producerea polipropilenei, îmbutilierea uleiurilor.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Petrotel-LUKOIL a

fost într-o scădere începând de la 2279.79 în anul 2000, la 942.44 în anul 2009.

25

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Fig.2.5. Rafinăria Petrotel Lukoil

Sursa: www.ziare-pe-net.ro

Rafinăria Rafo

Rafinăria Rafo Oneşti funcţionează ca unitate din 1956 când au fost puse în funcţiune

primele instalaţii ale Rafinariei 1, care prelucra ţiţei nesulfuros.

În perioada 1979-1980 s-a pus în funcţiune Rafinăria 2, pentru prelucrarea ţiţeiului

sulfuros.

În anul 1990, s-a desprins din Combinatul Petrochimic Borzeşti, iar din 1991 s-a

transformat în societate comercială.

Capacitatea actuală de prelucrare este 3.500.000 tone pe an ţiţei sulfuros şi nesulfuros.

Instalaţiile rafinăriei includ:

1. instalaţii de prelucrare primară (distilare atmosferica în vid);

2. instalaţii de prelucrare secundară a produselor petroliere (instalaţii de reformare

catalitică, hidrofilare a distilatelor);

3. instalaţii de conversie adâncă (cocsare, reducere de vascozitate, cracare catalitică);

4. complexe de producere a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, ortoxilen,

etilbenzen, paraxilen, metaxilen).

Factorul mediu de complexitate al rafinăriei este indicele Nelson - este 8,69.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Rafo a fost de la 620 în

anul 1999, la 441.5 mii tone procesate în anul 2001, fiind într-o continuă scădere până la

341.7 în anul 2009.

26

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Fig.2.6.Rafinăria Rafo

Sursa: www.rafo.ro

Rafinăria Dărmăneşti

Dărmăneşti- prelucrează ţiţeiuri cu conţinut de sulf redus din Moldova şi materii prime

din transfer de la alte unităţi din ţară şi produce: benzină COR 95 , benzină nafta, white-spirit,

motorine, combustibil lichid uşor, combustibil de calorifer, cocs de petrol de tip acicular

destinat producerii electrozilor pentru industria metalurgică.Cantităţile de ţiţei procesate în

perioada 1999-2009 la rafinăria Dărmăneşti a fost de 175 mii tone în anul 1999, la 180 mii

tone ţiţei prelucrat în anul 2001, la 150 mii tone ţiţei prelucrat în anul 2009.

Fig.2.7.Rafinăria Dărmăneşti

Sursa: www.gds.ro

Rafinăria Astra Română

S.C. Rafinăria Astra Romană S.A– Ploieşti a fost înfiinţată în anul 1880 de către

întreprinzătorul Ioan Niculescu Bazar.

Astra Romană prelucrează uleiuri naftenice, a derivatelor sale şi a gazolinei.

Principalele produse realizate sunt benzina naftă şi motorină cu punct de congelare scăzut,

petrol, păcură, bitum, cocs, gaze lichefiate, uleiuri electroizolante şi uleiuri frigorifice, uleiuri

27

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

pentru maşini şi instalaţtii industriale, precum şi fracţiuni de uleiuri ce se rafinează superior la

Lubrifin S.A. Braşov pentru obţinerea de uleiuri lubrifiante şi uleiuri de protecţie cu

performante superioare.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Astra Romană a fost în

general în menţinere. În anul 1999 rafinăria procesa 590 mii tone de ţiţei, în anul 2000 555

mii tone, în anul 2005 555 mii tone, ajungând în anul 2009 la 264.1 mii tone.18

Fig.2.8.Rafinăria Astra Română

Sursa: www.kmarket.ro

Rafinăria Steaua Română

Steaua Romană Câmpina prelucrează ţiţeiuri parafinoase selecţionate din zonă şi

produce: fracţiuni de uleiuri care se rafinează superior la Lubrifin S.A. Braşov; parafină cu

conţinut scăzut de ulei; ceruri petroliere şi bitumuri; nafta, motorină şi unele fracţiuni de

uleiuri.

Cantităţile de titei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Steaua Romană a fost

de 220 mii tone procesate în anul 1999 la 120 mii tone în anul 2009.

Fig.2.9.Rafinăria Steaua Română

Sursa: www.steauaromână.ro

18 www.insse.ro

28

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Rafinăria Petrolsub

Rafinăria Suplacu de Barcău a fost pusă în funcţiune la data de 30.03.1969 cu

denumirea Rafinăria Crişana şi cu o capacitate de prelucrare de 300.000 tone pe an.

În anul 1992, societatea a fost cuprinsă în programul Ministerului Industriilor în cadrul

acţiunii de restructurare şi retehnologizare. La data constituirii sale ca societate pe acţiuni

(05.02.1991), denumirea s-a modificat, devenind S.C. Petrolsub S.A.

Petrolsub prelucrează ţiţei extras prin combustie subterană din zona de nord vest a

ţării, principalele produse fabricate de S.C. Petrolsub S.A. sunt: combustibil lichid uşor

(diferite calităti); combustibil tip M; motorină; diferite sortimente de bitum (pentru drumuri,

pentru hidroizolaţii); emulsie din bitum; păcură asfaltoasă.

Cantităţile de ţiţei procesate în perioada 1999-2009 la rafinăria Petrolsub a fost de 400

mii tone în anul 1999, în scădere până la 112 în anul 2009.

Fig.2.10.Rafinăria Petrolsub

Sursa: www.bihoreanul.ro

2.3. Piaţa produselor petroliere

Până în anul 2012, sectorul produselor petroliere va avea o evoluţie ascendentă,

corelată cu prognozele privind evoluţia cererii, strategia jalonând cu obiectivele prezentate în

continuare.

În activitatea de rafinare şi petrochimie, obiectivele pe termen mediu şi lung sunt:

asigurarea combustibililor necesari funcţionării sistemului energetic;

satisfacerea cererii interne de produse petroliere şi petrochimice;

29

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

furnizarea materiilor prime necesare relansării petrochimiei;

raţionalizarea capacităţilor de prelucrare în vederea echilibrării cantităţii de ţiţei

prelucrat cu cererea internă de produse petroliere şi petrochimice, cu posibilitatea de export a

cantităţilor excedentare.În acest sens, se asigură un grad de încărcare a capacităţii de

prelucrare de minim 80%;

reducerea costurilor de prelucrare pe ansamblul sectorului cu circa 25 %, în scopul

creşterii competitivităţii produselor pe piaţa internă şi externă;

alinierea calităţii produselor petroliere la nivelul cerinţelor şi normelor de calitate UE,

prin fabricarea benzinelor fără plumb şi a celor reformulate, a motorinelor şi uleiurilor de

motor ecologice;

constituirea stocurilor de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere conform

obiectivelor UE;

creşterea competitivităţii produselor petrochimice;

creşterea nivelului de automatizare şi a siguranţei în funcţionarea instalaţiilor.

Atingerea acestor obiective se bazează pe prelucrarea unei cantităţi anuale de circa 14

milioane tone până în anul 2012, urmând ca, în funcţie de ritmurile de creştere economică şi

de capacitatea de absorbţie a pieţei interne, de evoluţia conjuncturii internaţionale şi de

creşterea competitivităţii agenţilor economici din cadrul sectorului, să se prelucreze o

cantitate de circa 18 milioane tone pe an până în anul 2015.

Programul de măsuri vizează următoarele:

Modernizarea unor echipamente şi instalaţii în vederea îmbunătăţirii indicatorilor

economici şi creşterii competitivităţii.

Reducerea costurilor prin:

- încărcarea la minim 80 % a capacităţilor de prelucrare;

- reducerea consumurilor energetice până la 8-10 % prin realizarea de sisteme de

producere a energiei electrice şi termice proprii, cu randamente ridicate, prin optimizarea

schimburilor de căldură şi a sistemului de ardere la cuptoarele tehnologice;

- introducerea de sisteme de telemăsură şi telecomandă, sisteme automate de scurgere de

apă şi impurităţi la parcurile de rezervoare, sisteme de recuperare.

Reducerea costurilor cu forţa de muncă prin reorganizarea rafinăriilor cu menţinerea

activităţii de bază şi externalizarea celor auxiliare, inclusiv prin disponibilizare şi reorientare

profesională.

Alinierea calităţii produselor cerute de normele UE prin modernizarea instalaţiilor

30

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

existente şi introducerea în flux de prelucrare a unor instalaţii noi, care să conducă la

obţinerea de produse conform cerinţelor UE.

Reducerea poluării şi a reconstrucţiei ecologice, prin:

- modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor în vederea reducerii emisiilor care

conduc la poluarea mediului, dar şi pentru scăderea deşeurilor evacuate;

- modernizarea staţiilor de tratare ape uzate;

- introducerea unor sisteme chimico - biologice eficiente în fluxul de tratare ape.

Perfecţionarea profesională a managerilor prin promovarea şi implementarea unor

sisteme şi metode.performante de management.

Dezvoltarea utilizării informaticii şi a tehnologiilor informaţionale în conducerea

proceselor tehnice şi economice.

Iniţierea şi dezvoltarea unor forme eficiente de cooperare între agenţii economici ce

activează în sectorul de rafinare şi petrochimie.

Programul de investiţii prezentat mai jos cuprinde investiţiile ce urmează a fi realizate

în rafinăriile şi complexele petrochimice în perioada 2001–2015, în vederea atingerii

obiectivelor propuse şi a implementării programului de măsuri amintite anterior.

Sumele necesare realizării programului de investiţii în valoare totală de circa 840

milioane USD vor fi asigurate din resurse proprii ale agenţilor economici şi din credite interne

şi externe fără garanţii guvernamentale.

Atingerea obiectivelor din Programul de Guvernare este condiţionată şi de dezvoltarea

sectorului de rafinare şi petrochimie. Satisfacerea în continuă creştere a cerinţelor pieţei,

precum şi relansarea unor ramuri şi sectoare este asigurată într-un mod optim prin prelucrarea

a 14 milioane tone ţiţei anual.

Scenariul de evoluţie propus asigură revitalizarea petrochimiei şi prin aceasta şi

dezvoltarea unor ramuri ca: industria textilă, construcţii, industria chimică.19

Pe lângă obiectivele privind modernizarea şi dezvoltarea tehnologiilor, investiţiile

previzionate pentru acest sector vizează şi protecţia mediului şi reconstrucţia ecologică,

alinierea calităţii produselor la standardele europene, creşterea siguranţei în funcţionare şi a

condiţiilor de muncă şi viaţă. Aplicarea strategiei şi a Planului de acţiune vor antrena o strânsă

conlucrare între Ministerul Industriei şi Resurselor, patronatele, asociaţiile profesionale din

sector şi agenţii economici implicaţi.

În Europa de Vest scăderea cea mai puternică a consumului de păcură s-a produs în

perioada 1976 – 1985 cu 50,5 %.

19 www.capital.ro

31

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

În decada următoare s-au înregistrat fluctuaţii uşoare ale consumului comparativ cu

S.U.A. şi Japonia, şi anume: în 1986 ↑ cu 0,5 %, în 1987 ↓ cu 5,9 %, în 1988 ↓ cu 4 %, în

1989 ↑ cu 1,3 %, în 1990 ↑ cu 0,4 %, în 1991 ↑ cu 0,8 %, în 1992 ↑ cu 1,5 %, în 1993 ↓ cu 2,1

%, 1994 ↓ cu 2,2 %, în 1995 ↓ cu 0,1 %, în 1996 ↓ cu 1,5 %.

În 1997 consumul de păcură a crescut cu 1,1 % faţă de nivelul înregistrat în anul

precedent.

Deşi consumul de păcură a înregistrat o tendinţă pronunţat descrescătoare, acest

produs va continua să aibă piaţă de desfacere, cu condiţia ca preţul acestuia să devină

competitiv în raport cu preţurile pentru produsele ce îl substituie.

Celelalte produse, ce rezultă din rafinarea ţiţeiului, spre deosebire de păcură, nu au

înregistrat mişcări spectaculoase cu privire la evoluţia cererii lor de consum.

Consumul de benzină în ţările din afara blocului comunist a atins un nivel maxim de

4,8 mld. Bbl în anul 1978, după care a urmat o scădere a acestuia ca rezultat al creşterii

preţurilor. Astfel, în 1982 consumul de benzină se situa la nivelul de 4,4 mld. Bbl, adică cu

6,9% mai puţin faţă de nivelul anului 1978.

Creşterile economice din diverse zone geografice au determinat stimularea consumului

de benzină, acesta având o evoluţie ascendentă pe întreaga perioadă 1982 – 1991. În anul

1991 consumul de benzină se situa la nivelul de 5,6 mld. Bbl, adică cu 21% mai mult faţă de

nivelul consumului din 1982 şi cu 1,3 % faţă de nivelul consumului din 1990.

Cererea de benzină a înregistrat în continuare o creştere, după cum urmează:

Cererea de benzină din SUA a avut o evoluţie similară cu cea analizată pentru întreg

grupul de ţări din afara blocului comunist. Astfel, punctul maxim al consumului a fost atins în

1978, urmând apoi o scădere a acestuia până în 1982, când cererea de benzină reprezenta doar

87 % din nivelul consumului anului 1978. Apoi a urmat o creştere a cererii de benzină până în

anul 1990, urmată de o uşoară scădere a acesteia în 1991 – cu 0,2 %.

În următorii ani consumul de benzină a înregistrat o tendinţă crescătoare de la un an la

altul , după cum urmează:

32

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Evoluţia consumului în Europa de Vest a fost asemănătoare cu cea americană. Astfel,

nivelul maxim al consumului a fost atins în 1979, urmând în continuare o scădere cu 9,1% în

1981 faţă de nivelul anului 1979.

În continuare, până în 1997 consumul de benzina în Europa de Vest a manifestat o

tendinţă crescătoare, excepţie fiind anul 1994, când nivelul consumului a fost cu 0,1% mai

mic decat în anul precendent.

Evoluţia consumului în Europa de Vest a fost asemănătoare cu cea americană. Astfel,

nivelul maxim al consumului a fost atins în 1979, urmând în continuare o scădere a cu 9,1%

în 1981 faţă de nivelul anului 1979.

În continuare, până în 1997 consumul de benzină în Europa de Vest a manifestat o

tendinţă crescătoare, excepţie fiind anul 1994, când nivelul consumului a fost cu 0,1% mai

mic decât în anul precendent. În ceea ce priveşte ţările în dezvoltare, consumul de benzină a

fost în scădere continuă în anii ’70 si ’80, ca urmare a nivelului ridicat al preţurilor la acest

produs.

Cererea în aceste ţări a început să crească de-abia în 1992, însă într-un ritm mult mai

susţinut decât cel înregistrat în ţările capitaliste.Astfel în anul 1992 consumul de benzină a

crescut cu 4,9 % faţă de nivelul anului precedent. În anii ce urmează au urmat creşteri după

cum urmează:

33

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Cererea pentru benzină în aceste ţări rămâne în continuare foarte ridicată.

Cererea pentru produsele mediu distilate a avut, la fel ca şi pentru benzină şi păcură, o

tendinţă ascendentă până în 1979, după care consumul a scăzut continuu până în 1982, cu

8,6% faţă de nivelul anului 1979.

După anul 1982 cererea pentru aceste produse a avut o evoluţie ascendentă, creşterile

de la un an la altul fiind apreciate ca surprinzătoare. În ceea ce priveşte consumurile în ţările

dezvoltate, creşterile au fost mai lente în perioada 1982 –1985, urmând ca în 1986 cererea să

crească cu 3,9% faţă de anul precendent.În anii ce urmează s-au înregistrat creşteri după cum

urmează:

În ceea ce priveşte celelalte produse petroliere, acestea au avut ritmuri de creştere

situate sub ritmurile de creştere ale produselor prezentate mai sus. După cum s-a observat, în

perioada 1980 – 1999 a avut loc o schimbare a structurii de consum de produse petroliere.

Astfel, a scăzut ponderea de păcură în totalul produselor petroliere consumate în favoarea

produselor deschise şi a produselor mediu distilate. Aceste modificări în structura de consum

au fost foarte pronunţate în special în ţările dezvoltate.

În prezent, prognozele privind cererea mondială de petrol apar substanţial schimbate

ca urmare a atacurilor teroriste din SUA, din luna septembrie. Aceste evenimente, care s-au

34

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

soldat cu pierderea a mii de vieţi omeneşti, au avut drept consecinţă pierderea a mii de locuri

de muncă, scăderea severă a încrederii consumatorilor aruncând industria aeronautică şi

activitatea liniilor aeriene într-un vârtej al reducerilor de activitate.

Cererea mondială de petrol se va ridica, în acest an, la 86,9 milioane de barili/zi,

urmând ca anul viitor să crească uşor la 87,8 milioane barili/zi, potrivit raportului lunar

realizat de Organizaţia ţărilor Exportatoare de petrol (OPEC)20.

În timp ce cererea este de aşteptat să crească mai încet în restul anului decât cele 2,4

procente câştigate în primul sfert, creşterea anuală este de aşteptat să rămână robustă. Deşi

sunt semne că cererea de petrol din sectorul industrial a început să-şi revină şi să recupereze la

începutul acestui an în multe ţări OCDE21, o abruptă scădere a indicatorilor în luna martie

sugerează că economia globală va rămâne greoaie, înregistrând doar creşteri modeste ale

indicatorilor.

În ceea ce priveşte evoluţiile consumului pe produse petroliere, se prevede o creştere

importantă a consumului de păcură, având în vedere competitivitatea în creştere a acestui

produs, datorată preţului, pe de o parte, precum şi unei utilizări mai restrânse a energiei

nucleare, ca urmare a încetinirii construcţiei de facilităţi nucleare, şi a celei rezultată din

arderea cărbunelui care poluează mediul.

Cu toate acestea, creşterea cererii pentru păcură va înregistra un ritm mai lent decât

ritmul de creştere al celorlalte produse, rezultate din rafinarea ţiţeiului.

Ţara noastră este pe poziţia a treia în UE la creşterea preţului benzinei, după Grecia şi

Suedia.Creşterea de la începutul anului a accizei la carburanţi a crescut preţul benzinei şi pe

cel al motorinei cu aproape 6 bani pe litru. Această majorare se adaugă unui întreg şir de

scumpiri ce au avut loc în anul 2010, astfel încât şoferii români au suportat una dintre cele

mai mari creşteri din UE.Un litru de benzină din sortimentul OMV Carrera comercializat de

benzinăriile Petrom şi OMV precum şi unul de Alto 101 vândut de staţiile Rompetrol costă de

la începutul anului 5,74 lei. De asemenea, un litru de motorină Ecto 98 de la Lukoil poate fi

cumpărat cu 5,48 lei. Aceste preţuri sunt cele mai mari înregistrate vreodată pe piaţă

autohtonă de distribuţie de carburanţi, ele fiind rezultatul creşterilor repetate ale taxelor

precum şi al deprecierii leului în raport cu dolarul. Printr-un act normativ elaborat de Executiv

la finalul lui 2010, acciza la carburanţi s-a majorat, astfel încât companiile petroliere care

activează în ţara noastră au operat modificări de preţ chiar de la 1 ianuarie anul curent. La

Petrom, de exemplu, benzina s-a scumpit cu 6 bani pe litru, iar motorina cu 5 bani pe litru. În

20 www.capital.ro21 Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

35

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

staţiile Rompetrol, litrul de benzină costă cu 4 bani mai mult, iar unul de motorină cu 5 bani

peste nivelul de la 31 decembrie 2010.

Scumpirile de la începutul anului vin după un 2010 caracterizat de dese creşteri de

preţuri la pompă, astfel încât şoferii au fost nevoiţi să scoată din buzunar cu până la 28% mai

mult pentru un litru de benzină şi chiar cu până la 34% pentru unul de motorină. La Petrom,

principalul operator de pe piaţă de distribuţie, benzină Premium 95 costă azi 4,94 lei/litru,

înregistrând o creştere cu 24,1% faţă de începutul anului trecut. Sortimentul Top Euro Diesel

5 a suferit cea mai drastică majorare de preţ, 34,2%, ajungând să coste 5,02 lei/litru. La

Rompetrol, sortimentele de benzină au crescut în medie cu 20%, iar cele de motorină cu

24,5%. Un litru de Efix 95 se comercializează aici cu 5,08 lei în timp ce unul de Efix Diesel

cu 5,02 lei. Ruşii de la Lukoil vând benzină cu 23% peste preţul de la 1 ianuarie 2010 şi

motorină cu până la 28%. Astfel, sortimentul Euroluk 95 costă 5 lei/litru, iar EuroL Diesel

4,93 lei/litru.

România a ajuns să facă parte din topul statelor comunitare cu cele mai mari creşteri

de preţuri, alături de Grecia, Suedia, Bulgaria sau Ungaria. Practic, pe tot anul trecut, benzină

s-a scumpit cu 24,4%, iar motorină cu 27,4%, cu mult peste media europeană, de 17,1% şi,

respectiv, de 20,7%. În topul creşterilor de preţ la benzină România ocupă poziţia a treia,

după Grecia (48,1%) şi Suedia (26,8%), şi a şaptea la motorină, după Grecia, Cipru, Polonia,

Suedia, Lituania şi Belgia.

36

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

CAP. III PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII PETROM S.A.

3.1. Istoric

O societate importantă cu istorie în extracţia şi prelucrarea petrolului este societatea

comercială Petrom S.A., o societate cu un capital de stat, privat autohton şi străin cu sediul în

Calea Dorobanţilor, sector 1, Bucureşti, România. Societatea a fost înfiinţată în conformitate

cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului din octombrie 1997.

În anul 1998 , aceasta intră prin fuziune in componenţa a S.N.P.,o nouă sucursală

INCERP Ploieşti şi semnează asocierea cu ELF AQUITAINE, precum şi contractul de

concesionare referitor la exploatarea şi explorarea în comun a Blocului Neptun din Marea

Neagră.

În anul 1999 a fost achiziţionat Combinatul Doljchim Craiova,acesta devenind noua

sucursală a Petrom.Tot în acelaşi an, Petrom devine titularul zăcămintelor Turkmenoy şi

Aktas din Kazahstan, demarând operaţiunile de amenajări sociale în vederea explorării şi

extracţiei.

Dezvoltarea companiei Petrom a continuat şi în anul 2000,când a fost inaugurat,în

cadrul sucursalei Petrom Videle,unul dintre cele mai moderne spitale din România.A început

şi dezvoltarea unei reţele de distribuţie de produse petroliere Petrom în Republica Moldova,

prin achiziţionarea a patru benzinarii.În acelaşi an, Petrom a reuşit sa construiască un număr

de 9 parcuri de separatoare noi, ecologice, şi a modernizat alte 28, a modernizat 40 de staţii de

distribuţie şi a realizat alte 3 staţii noi.

Cursul modernizarilor nu a încetat însa aici.În anul 2001 s-au construit şi modernizat un

număr de 24 de parcuri de separatoare,au fost puse în funcţie 3 staţii noi şi modernizate alte

încă 54.În scopul promovării intereselor Petrom pe piaţa din Iran,în acelaşi an s-a deschis

Reprezentanţa Petrom la Teheran.

Anul 2002 a însemnat pentru compania Petrom demararea procesului de privatizare prin

publicarea în presa internaţională şi din România a anunţului pentru selectarea consultantului,

12 bănci de investiţii depunând expresii de interes, dintre care au fost selectate 7.

În ianuarie 2003 s-a iniţiat prima etapă a procesului de privatizare, iar în luna mai a

aceluiaş an s-a finalizat prima etapă a acestui proces, concretizată într-un studiu de fezabilitate

a privatizării, inclusiv evaluarea Companiei, prezentarea opţiunilor de privatizare şi a planului

de privatizare.

37

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

În Adunarea Generală a Acţionarilor din anul 2004 s-a aprobat modificarea numelui

companiei din SNP Petrom S.A. în S.C.Petrom S.A.În acelaşi an, OMV, grupul lider de

petrol şi gaze din Europa Centrală şi de Est, a semnat un contract prin care a achiziţionat

51,011% din acţiunile Petrom (OMV a plătit statului român suma de 669 milioane euro,

restul de 830 milioane euro reprezentând contribuţia OMV la majorarea de capital a

societăţii). Lider în industria de petrol şi gaze din Europa Centrală, OMV desfăşoară

activităţi de rafinare în 13 ţări. Grupul şi-a propus atingerea unei cote de piaţă de 20% până

în 2010. Cu OMV în calitate de acţionar majoritar, Petrom face parte din cel mai mare grup

de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de Est, având rezerve de petrol şi gaze de peste 1,4

miliarde de barili echivalent petrol (bep), o producţie zilnică de aproximativ 340.000 bep şi o

capacitate de rafinare de 26,4 milioane tone pe an.

În anul 2005 structura Petrom a fost reorganizată pe şase divizii dintre care trei

operaţionale şi se lansează noul concept „Full Agency”. În acelaşi an are loc lansarea primei

benzinării PETROMV si sunt lansate noi produse pe piaţa Top Premium 99+ si Top Nordic

Diesel.Se pun bazele demararii primelor proiecte de explorare seismică 3D în România.De

asemenea Petrom sprijină sinistraţii afectaţi de inundaţii cu peste 1.300.000 Euro.

În anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria

şi OMV Serbia, achiziţia a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum. În acelaşi

an Petrom înfiinţează o nouă companie petrochimică cu scopul preluării activităţilor

petrochimice de la rafinăria Arpechim.Tot pe parcursul anului 2006 Grupul Petrom semnează

un contract în valoare de 328,5 mil.euro pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a

Petromservice.De asemene are loc şi intrarea pe piaţa din Rusia prin achiziţia a 74,9% din

Ring Oil Holding & Trading Ltd.De asemenea are loc si introducerea sistemului SAP, cel mai

important sistem de planificare a resurselor. Investiţia va depăşi 50 de milioane de euro până

la sfârşitul lui 2007.Un pas important a fost si semnarea contractului cu Linde Group pentru

construirea unei noi unităţi de procesare a gazelor naturale la Midia; întreaga cantitate de gaze

naturale din producţia maritimă va fi procesată de către noua unitate, triplându-se astfel

producţia de gazolină.

În anul 2007 Petrom înfiinţează o nouă companie, Petrom Distribuţie Gaze SRL,

deţinute în proporţie de 99,99% de Petrom SA şi subordonată Diviziei de Gaze.In acest an

Petrom decide să îşi exercite dreptul de privind achiziţionarea a 55,53% din acţiunile Shell

Gas România SA şi a 60% din acţiunile Trans Gas Services SRL. Petrom anunţă prima

descoperire din România pe baza aplicării de tehnologii moderne de explorare - sonda de

explorare 570 Torceşti.Tot pe parcursul acestui an Petrom înfiinţează o nouă companie

38

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

petrochimică – Petrochemicals Argeş, în scopul preluării activităţilor petrochimice de la

rafinăria Arpechim.Consiliul de Supraveghere al Petrom aprobă proiectul de construire a unei

centrale electrice pe bază de gaze cu o capacitate de circa 860 MW la Petrobrazi.comapnia

începe să livreze pe piaţa din România combustibil cu conţinut de 2% biodiesel si reuşeşte

semnarea unui contract în valoare de 328,5 mil euro pentru achiziţia activităţii de servicii

petroliere a Petromservice22.

În anul 2008, Petrom SA a încheiat mai multe contracte cu instrumente derivate în

scopul acoperirii împotriva impactului nagativ al reducerii preţului petrolului în 2009. Aceste

instrumente derivate au fost calificate drept instrumente de acoperire împotriva riscurilor.

Societatea analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea

oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărind integrarea acestora în

activitatea de bază a firmei. Compania implementează proiecte pentru modernizarea

instalaţiilor şi aplică programe tehnologice pentru zăcăminte mature, doreşte să reducă

semnificativ costurile de procesare şi investirea în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea

mix-ului de produse. De asemenea investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul

gazelor naturale şi ia în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin

construirea unei centrale electrice pe gaze.

În anul 2009 compania Petrom a contractat prin intermediul BERD un împrumut

corporativ nesecurizat în valoare de până la 300 de milioane de Euro; creditul urmand a

sustine investitiile de mediu si eficienta energetica ale companiei.De asemenea Petrom a mai

obţinut finanţarea pentru primul proiect privat de generare de electricitate, centrala de la

Brazi.  Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 500 milioane de euro. Primul împrumut

BEI acordat companiei Petrom, în valoare de 200 milioane de euro, in timp ce BERD

contribuie cu un nou împrumut în valoare de 200 de milioane de euro.Bazele centralei au fost

puse in iunie, cand in aceeasi luna Petrom a început producţia pe zăcământul Komsomolskoe

din Kazahstan; aproximativ 180 de milioane Euro au fost investiţi în acest proiect.O altă

reuşită a companiei a avut loc în Rusia, unde testele sondei Lugovaya confirmă descoperiri

atât de gaze cat si de ţiţei.În luna octombrie Petrom a inaugurat o unitate nouă de procesare a

gazelor în cadrul terminalului petrolier de la Midia; investiţiile totale în acest proiect

ridicându-se la aproximativ 90 milioane Euro.Două luni mai tarziu încep negocierile cu

Oltchim pentru transferul activităţilor petrochimice din cadrul Arpechim. Tranzacţia include

plata activelor fixe, a stocurilor de hidrocarburi şi a celorlalte active circulante aferente acestei

activităţi. Salariaţii implicaţi în activitatea de petrochimie din Arpechim vor fi preluaţi de

22 www.petrom.ro

39

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

către Oltchim.Petrom îşi menţine poziţia financiară solidă asigurând o nouă linie de credit de

500 milioane Euro. Creditul va fi utilizat pentru continuarea investiţiilor destinate

modernizării companiei şi pentru acoperirea nevoilor financiare ale companiei.

3.2. Obiectul de activitate

Petrom este în prezent singurul producător de ţiţei din România şi extrage circa 16500

tone de ţiţei pe zi din zăcămintele indigene. Principala strategie pentru menţinerea unei

producţii constante de ţiţei de aproximativ 5,5 - 6,5 milioane tone pe an este de a folosi la

maximum achiziţiile seismice 3D23.

Petrom desfăşoară activităţi de explorare pe uscat şi pe platoul continental al Mării

Negre, în baza a două licenţe acordate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, pentru:

Dezvoltarea şi exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale din 225 de perimetre;

Explorarea, dezvoltarea şi exploatarea a 18 blocuri petroliere.

S.C. Petrom deţine împreună cu Elf Acquitaine licenţă de explorare , dezvoltare şi

producţie a blocului Neptun din Marea Neagră.

Activitatea de explorare a companiei Petrom este orientată în principal către examinarea

potenţialului bazinelor sedimentare de pe uscat şi de pe platoul continental românesc al Mării

Negre. Activităţile de cercetare se desfăşoară atât pe arii neexplorate, cât şi pe arii în care este

cunoscută existenţa unor zăcăminte de ţiţei şi gaze.

Până în prezent au fost furate aproximativ 24000 sonde de explorare pe uscat şi circa 74

sonde de explorare în Marea Neagră, cu un metraj total de peste 35 milioane metri. Dintre

acestea, 425 sonde au adâncimi de peste 4000 metri şi 18 sonde peste 6000 metri.

Petrom consideră că există un număr mare de perimetre de pe uscat şi de pe platoul

continental românesc al Mării Negre care nu au fost încă explorate. Activitatea de explorare a

societăţii Petrom se preconizează a creşte, în special pe baza achiziţiilor seismice 3D. Din

1992 s-au achiziţionat date seismice 3D în România pentru 600 kilometri pătraţi.

Estimările rezervelor interne ale Petrom se realizează în principal prin studii de

fezabilitate pentru câmpurile petroliere, ajustate ulterior prin analiza curbei de declin.

Metodele de recuperare primară contribuie în proporţie de 73,8% la producţia de ţiţei a

Petrom, în comparaţie cu metodele de recuperare secundară şi terţiară, care contribuie cu

17,7%, respectiv 8,5% la aceasta.

23 www.wall-street.ro

40

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Petrom desfăşoară activităţi extractive de 147 de zăcăminte de ţiţei şi gaze asociate. Sunt

utilizate în prezent 9774 de sonde de producţie a ţiţeiului şi 1495 de sonde de producţie a

gazelor. Celelalte facilităţi de producţie includ 227 de staţii de compresie a gazului, 16 staţii

de tratare a gazului, 7 platforme de foraj marin, o reţea de conducte internă cu o lungime de

15000 kilometri, 9 vase de transport, 2 tancuri petroliere şi 2 elicoptere.

Numărul şi varietatea geografică a zăcămintelor de petrol exploatate de Petrom

determină variaţia calităţii tipurilor de ţiţei produse (categoria A, B, si C), clasificate în

funcţie de conţinutul de gazolină şi calitatea păcurii.

3.2.1 Oferta de bunuri

În cadrul sucursalei S.C.Petrom S.A. produsele fabricate sunt structurate pe următoarele

categorii :

Produse petroliere : amestec de Butan-Propan-Propilena tip III, benzină EN 228/10

ppm,benzină Premium 95 neetilată, benzină COR 90,benzină COR 92, benzină COR 92/150

ppm, benzină COR 95/500 ppm, benzină ECO Premium 95, benzină TOP Premium 99+ fără

plumb, benzină EN-TK 228/150 ppm, jet A-1,GPL-auto, top aragaz, gaz petrolier lichefiat

(aragaz),motorină TOP Euro Diesel 4,motorină EN 590/10 ppm, motorină Super Euro-Diesel

(EN 590/50 ppm), motorină Euro-Diesel (EN 590/350 ppm), motorină Top Nordic Diesel,

motorină 0,2 S, pacură uşoara 1% S, pacură grea 1% S, combustibil lichid uşor, bitum

neperafinos pentru drumuri, propan, propan comercial, ulei de bază hidrodeparafinat, ulei

mineral monograd, ulei mineral tip C, ulei multigrad aditivat.

Produse petrochimice şi speciale : anhidră maleică termică, benzen, dietanolină tehnică,

dietilenglicol, etilenă, monoetanolanină tehnică, monoetilenglicol, nonifenol etoxilat, oxid de

etilenă,polietilenglicoli tehnici, poliglicoli, propilenă, toluen, toluen-grad de nitrare,

trietanolamină,ulei de piroliză, xileni, cocs de petrol, sulf de petrol, sulfura de sodiu.

Alte produse : lichid de tip 1/1 vol.,inhibitori de coroziune ACORAMID 21, inhibitori

de coroziune CORED 95 ex, inhibitori de coroziune EXCOR, inhibitori coroziune INCOR

95, lichid antigel concentrat.

În acelaşi timp, firma are în vedere şi protecţia mediului,astfel investind cca 80 mil.

Euro în rafinăria de la Petrobrazi pentru realizarea unei linii tehnologice care va produce o

41

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

nouă generaţie de carburanţi diesel cu un conţinut scăzut de sulf, conform politicilor europene

de mediu, valoarea investiţiei fiind de 80 de milioane de euro24.

3.3. Obiectivele şi direcţiile strategice ale companiei

Compania Petrom joacă un rol important pe piaţa românească a gazelor naturale

acoperind toate segmentele acesteia. În anul 2009, Grupul Petrom şi-a menţinut prezenţa

puternică în toate sectoarele pieţei gazelor naturale, având o cotă de piaţă de aproximativ

40%. În vederea sporirii valorii gazelor naturale şi asigurării unei dezvoltări durabile a

companiei, conducerea executivă a hotărât extinderea lanţului valoric, prin dezvoltarea

propriei activităţi de producere a energiei electrice, atât din surse convenţionale, cât şi

regenerabile.

Obiectivele companiei

Obiectivul companiei Petrom este de a creşte în continuare nivelul productivităţii şi

profitabilităţii, prin realizarea potenţialului companiei de eficientizare şi reducere a costurilor.

Concomitent, compania se va concentra pe maximizarea performanţei angajaţilor, în vederea

consolidării organizaţionale şi a managementului companiei.

În activitatea de Explorare şi Producţie, principalul obiectiv este de a atinge potenţialul

maxim, prin creşterea ratelor de recuperare şi minimizarea impactului declinului natural

asupra producţiei, în special prin intermediul proiectelor de redezvoltare a zăcămintelor,

precum şi prin optimizarea organizaţională.Celelalte obiective importante în explorare si

productie sunt: continuarea activităţii de explorare a zonei de apă adâncă din Marea Neagră,

optimizarea livrării gazelor şi modernizarea selectivă a instalaţiilor de producţie. În plus, se

urmăreste în continuare si consolidarea poziţiei pe piaţa din Kazahstan.

În activitatea de Rafinare, compania se concentreaza pe eforturile în vederea optimizării

activităţii, prin modernizarea rafinăriei Petrobrazi şi îmbunătăţirea randamentului sau pentru

maximizarea valorii integrate a Petrom şi pentru a face posibilă procesarea în totalitate a

ţiţeiului din producţie autohtonă. Astfel, capacitatea rafinăriei Petrobrazi va fi ajustată la 4,2

mil. tone/an, urmând ca în perioada 2010-2014 să se efectueze investiţii de aproximativ 750

mil. euro pentru proiectele de modenizare şi lucrările de mentenanţă în cadrul acestei rafinării.

Până în anul 2011, rafinăria Arpechim va fi operaţională numai în funcţie de necesităţi, în 24 www.petrom.ro

42

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

corelaţie cu evoluţia marjelor şi a cererii pe piaţă. Ulterior, vor fi evaluate opţiunile alternative

privind această rafinărie.

În activitatea de Gaze şi Energie, se urmareşte eliberarea potenţialul gazelor şi

obţinerea si dezvoltarea durabilă în domeniul energiei electrice şi din surse regenerabile,

concentrându-ne pe punerea în funcţiune, în anul 2011, a centralei electrice pe gaze de la

Brazi. Compania vizează, de asemenea, modernizarea infrastructurii în activitatea de Gaze şi

dezvoltarea unei activităţi bine dimensionate pe piaţa gazelor din ţările vecine. Între timp,

firma se axeaza pe implementarea deciziei de a închide, înainte de sfârşitul anului 2010,

activitatea secundară şi neprofitabilă a produselor chimice, reprezentată prin combinatul

Doljchim.

Direcţiile strategice ale companiei

Ca membru al Grupului OMV,Grupul Petrom a înglobat în activităţile sale strategia „3

plus”. Obiectul principal de activitate al companiei este reprezentat de cele trei segmente ale

sale- Explorare şi Producţie, Rafinare, Gaze şi Energie -, a căror dezvoltare durabilă este

avută permanent în vedere în desfăşurarea activităţilor din cadrul lor. Pe poziţia sa de centru

regional pentru sud-estul Europei în cadrul Grupului OMV, Petrom, prin performanţa sa

economică, joacă un rol esenţial pe una dintre cele trei pieţe de creştere a OMV, respectiv

Europa Centrală, Europa de Sud-Est şi Turcia. În plus, Petrom se axează pe cele trei valori ale

Grupului OMV - Pionierat, Profesionalism şi Parteneriat, care conferă o notă distinctă faţă de

competitorii companiei, consolidând, totodată, avantajul competitiv în activităţile tehnice şi

comerciale.Sporirea valorii integrării– element-cheie în generarea de valoare adăugată

Valoarea Petrom derivă din activitatea de tip integrat a companiei şi in permanenta se

urmareste identificarea sinergiilor existente de-a lungul lanţului valoric. Astfel, compania se

concentreaza asupra măsurilor de restructurare, aplicând totodată o disciplină financiară şi un

management strict al costurilor, cu scopul maximizării eficienţei operaţionale şi consolidării

profitului. În vederea adaptării lanţului valoric al Petrom şi ajustării acestuia pentru a reflecta

schimbarea radicală a raportului cerere/ofertă pe piaţă, s-a modificat planul iniţial de investiţii

în activitatea de rafinare. Astfel, rolul principal al activităţii de rafinare va fi procesarea

ţiţeiului exclusiv din producţia autohtonă. De asemenea, s-a decis ieşirea de pe piaţa

produselor chimice, înainte de sfârşitul anului 2010. În plus, se urmăreşte reconfigurarea

portofoliul de active, consolidând activităţile de Explorare şi Producţie, respectiv de Gaze şi

Energie, investind selectiv în producerea de energie electrică şi energie din surse

43

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

regenerabile.Compania şi-a luat angajamentul de a se transforma dintr-o companie integrată

de ţiţei şi gaze, lider pe piaţa din sud-estul Europei, într-un jucător important pe piaţa energiei

electrice, prin extinderea în domeniul producţiei de electricitate. Din poziţia sa de companie

integrată de ţiţei şi gaze, ce contribuie cu aproximativ 50% la producţia totală de gaze a

României, şi având cunoştinţe extinse şi experienţă îndelungată de piaţă, Petrom este bine

amplasat pentru a profita de oportunităţile apărute, atât în activitatea de ţiţei şi gaze, cât şi pe

piaţa de energie electrică. Prin urmare, firma s-a angajat, de asemenea, să dezvolte un

portofoliu de proiecte în activitatea de producere a energiei electrice, pentru a creşte valoarea

gazelor naturale din producţia proprie, urmărind în acelaşi timp oportunităţile în domeniul

energiei din surse regenerabile. Între timp, compania va continua să-si consolideze poziţia de

centru operaţional al Grupului OMV în activitatea de explorare şi producţie în România şi

zona Caspică, zonă care reprezintă prioritatea companiei. Extinderea activităţii Petrom către

sectorul energetic constituie o componentă importantă pentru dezvoltarea durabilă a

companiei. În acest scop, firma are în plan dezvoltarea unui portofoliu de proiecte de generare

de energie electrică, atât din surse convenţionale, cât şi din surse regenerabile. Ca parte a

acestui proces, compania isi extinde lanţul valoric, cu scopul creşterii valorii gazelor naturale

prin dezvoltarea propriei activităţi de energie electrică şi urmează intrarea pe piaţa energiilor

din surse regenerabile, cu accent pe proiectele eoliene, în vederea reducerii emisiilor de

carbon. Mai mult decât atât, comapnia de dedică principiului unei dezvoltări durabile, bazate

pe o bună guvernanţă corporativă, standarde înalte de responsabilitate socială, valori

corporative bine definite şi pe codul de conduită internă. Eficienţă, modernizare,

productivitate, atingerea standardelor Uniunii Europene – sunt câteva din priorităţile pe care

le are pentru o companie mai puternică. Odată cu redefinirea structurii sale organizaţionale şi

cu procesele majore care au avut loc în cadrul companiei, Petrom este pe cale de a deveni mai

modernă şi mai flexibilă.

2.3. Piaţa produselor petroliere in Romania

44

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Industria a reprezentat si reprezinta o ramura de baza a economiei nationale, fiind sursa

principala de realizare a Produsului Intern Brut si a venitului national.Ea a avut un ritm de

crestere oarecum constant, in sensul ca procesul de restructurare in industria extractiva, in cea

de prelucrare si in domeniul producerii energiei electrice a urmat acelasi curs.Printre

ponderile ramurilor care au continuat sa creasca in Romania se numara si prelucrarea titeiului.

Indicii productiei industriale din Romania in anul 2008 reflecta o usoara crestere fata de anul

precedent, fiind influentati de restructurarea sectorului extractiv, precum si de scaderea

productiei in lohn care a determinat inregistrarea unui ritm in industria prelucratoare.

Ritmurile de crestere in domeniul industriei s-au diminuat si au fost diferite, astfel incat, fata

de o crestere inregistrata de industria prelucratoare, se impune sublinierea scaderii inregistrate

de industria extractiva si de sectorul energie electrica si termica,gaze si apa,inregistrandu-se

totusi cresteri la unele categorii,cum este industria bunurilor de folosinta indelungata,

industria bunurilor de capital, industria bunurilor intermediare, industria bunurilor de uz

curent.De retinut ca aceste alte activitati sau ramuri au avut ponderi mici in totalul activitatii

industriale din tara noastra.

Industria in ansamblu, a ramas pe o pozitie pozitiva, in sensul ca a contribuit cu 0,2% la

cresterea PIB in 2008.

In anul 2008, totalul resurselor de energie primara a totalizat 41.266,0 mii tone echivalent

petrol (din care productie interna 24.080,4 mii tone echivalent petrol), in scadere cu 0,9% fata

de anul precedent ca urmare a diminuarii productiei cu 0,7% si a importului cu 1,0%.Evolutia

productiei industriale, alaturi de de cea a comertului exterior, reprezinta sectoarele ce au

marcat de maniera cea mai concludenta procesul cresterii pana in octombrie 2008, respectiv al

diminuarii ritmului dupa aceasta luna pana la sfarsitul lunii decembrie 2008 si in ianuarie

2009.

In luna decembrie 2008, preturile productiei industriale au crescut fata de luna

corespunzatoare a anului precedent cu 4,3% pe total.

In tabelul urmator sunt prezentate, din sursa EUROSTAT, date privind indicii productiei

industriale in Romania, comparativ cu unele tari membre ale Uniunii Europene.

O situatie si mai descurajanta rezulta si din analiza evolutiei comenzilor noi din industria

prelucratoare, unde descresterea pe total este de -34,5%, aproape -40% pe piata interna si

putin sub -30% pe piata externa.

45

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

Indicii productiei industriale in Romania si unele tari UE

Sem.I 2009/Sem.I 2008

-%-

Romania 89,7

UE 83,2

Australia 85,8

Franta 84,4

Germania 79,6

Grecia 90,3

Irlanda 98,4

Italia 77,9

Olanda 88,8

Polonia 91,0

Portugalia 89,2

Sursa de date: EUROSTAT.

Productia industriala, conform indicelui ajustat sezonier, a urmat o curba ascendenta,

incepand cu trim.I 2006, situandu-se la peste 10 procente pana in trim.II 2007, pentru ca apoi

sa scada usor mentinandu-se, totusi, la valori pozitive pana in trim.III 2008.

Evolutia industriei prelucratoare, care detine o pondere de peste 90% in total, se suprapune,

practic, pe trendul indicelui productiei industriale totale.Celelalte subramuri, industria

extractiva si energia electrica si termica, avand evolutii relativ diferentiate, manifesta la

randul lor aceleasi tendinte de scadere.

Descresterea productiei industriale este prezenta, atat la nivelul Uniunii Europene, cat si in

cazul unor tari membre ale UE.

Indicele productiei inregistrate in Romania (89,7%) in sem.I 2009 fata de sem.I 2008, desi

negativ, cu un minus de peste 10 procente, este totusi superior mediei Uniunii Europene cu

6,5 puncte procentuale, precum si fata de unele tari precum Australia, Olanda si Portugalia si

inferior celui inregistrat de Norvegia, Polonia si Grecia.

Productia industriala a cunoscut un anul 2008 un proces sinuos de evolutie.In intregul an 2008

productia industriala, pe total,a crescut cu 2,55%, in comparatie cu anul 2007.Analiza datelor

inregistrate in 2008 in evolutia indicelui productiei industriale,comparativ cu lunile

corespunzatoare din anul 2007, pe structura industrie extractiva, industria prelucratoare si

46

Analiza mediului de marketing al întreprinderii Petrom S.A.

energie electrica.In domeniul industriei prelucratoare, s-au realizat cresteri ale productiei, in

general.

47