canonicul czumbel lajos

Canonicul Czumbel Lajos în dosarele Securităţii (1950-1967) Biserica Catolică a reprezentat pentru regimul comunist o problemă deosebit de importantă datorită structurii centralizate, subordonată, atât din punct de vedere spiritual, cât şi canonic, Vaticanului, considerat de comunişti drept „centru al reacţiunii internaţionale”. 1 Autorităţile comuniste au adoptat o atitudine diferită în problema celor două ramuri ale Bisericii Catolice din România. Dacă în cazul Bisericii Greco-Catolice s-a optat pentru soluţia radicală, cultul fiind desfiinţat la 1 decembrie 1948, în cazul credincioşilor romano-catolici, majoritatea de etnie maghiară, regimul a urmărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti. Începând din primăvara anului 1948 în presa românească a început o virulentă campanie anticatolică, menită să justifice gestul guvernului de a denunţa Concordatul încheiat cu Sfântul Scaun la 10 mai 1927. Articolele apărute în presă acuzau Vaticanul că ar fi susţinătorul intereselor capitalismului financiar, sprijinitor al imperialismul american şi că „desfăşoară acţiuni de spionaj şi intrigă politică”. 2 La 17 iulie 1948, în şedinţa Consiliului de Miniştri, Concordatul cu Sfântul Scaun a fost denunţat unilateral de către guvernul român, hotărâre ce a intrat în vigoare la 19 iulie, când Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis decretul nr. 151 prin care „Concordatul şi toate acordurile şi convenţiile intervenite ulterior în aplicarea lui erau denunţate”. 3 Două măsuri legislative adoptate la începutul lunii august 1948 au avut implicaţii directe şi negative asupra Bisericii Catolice, diminuând prezenţa acesteia în spaţiul public. Prin Decretul-Lege nr. 175 din 3 august privind reforma învăţământului, statul şi-a impus monopolul asupra educaţiei, iar prin Decretul-Lege nr. 176 au trecut în proprietatea statului toate bunurile bisericilor, congregaţiilor şi comunităţilor care au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţământ. 4 Adoptarea Decretului-Lege nr. 177 din 4 august 1948, pentru regimul general al cultelor reprezintă etapa finală a lichidării libertăţii bisericii şi a încadrării ei în regimul comunist. 5 Noua Lege a cultelor, departe de a exprima separarea statului de biserică, reflectă mai degrabă preocuparea statului de a exercita un control riguros asupra bisericii. 6 Articolul 41 al acestei legi urmărea înlăturarea autorităţii Vaticanului asupra Bisericii Catolice din România întrucât „pe teritoriul statului român, cultele religioase străine nu-şi pot exercita jurisdicţia asupra credincioşilor”. 7 Iar pe baza unui alt articol din lege (art. 22, 1 Cristian Vasile, Între Vatican şi Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2003, p. 21. 2 Ibidem, pp. 130-131. 3 Ibidem, p. 131. 4 Monitorul Oficial, nr. 177, Partea I, 3 august 1948. 5 Pentru implicaţiile asupra Bisericii Catolice, a se vedea Codruţa Maria Ştirban, Marcel Ştirban, Din istoria Bisericii Române Unite (1945-1989), Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 2000, pp. 119-124; Ioan-Marius Bucur, Lavinia Stan, Persecuţia Bisericii Catolice din România. Documente din Arhiva Europei Libere 1948-1960, Târgu Lăpuş, Editura Galaxia Gutenberg, 2005, p. 35. 6 Conform articolului 33, la semnalarea organelor de Securitate, Ministerul Cultelor putea sista temporar sau definitiv salarizarea clericilor cu „atitudini antidemocratice” (Cristian Vasile, op.cit., pp. 136-139). 7 Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc. 1948-1965, Iaşi, Editura Polirom, p. 79. 1

Upload: krystyan-keller

Post on 16-Aug-2015

217 views

Category:

Documents

3 download

Report

Download

Embed Size (px):

TRANSCRIPT

Canonicul Czumbel Lajos n dosarele Securitii (1950-1967Biserica Catolic a reprezentat pentru regimul comunist o problem deosebit de important datorit structurii centralizate, subordonat, att dinpunct devedere spiritual, ct i canonic, Vaticanului, considerat de comuniti drept centru al reaciunii internaionale.1utoritile comuniste au adoptat o atitudine di!erit "n problema celor dou ramuri ale Bisericii Catolice din #omnia.$ac"ncazul Bisericii %reco&Catolices&aoptat pentrusoluiaradical, cultul !iind des!iinat la 1 decembrie 1'(), "n cazul credincioilor romano&catolici, ma*oritatea de etnie mag+iar, regimul a urmrit "nlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureti.,ncepnd din primvara anului 1'() "n presa romneasc a "nceput o virulent campanie anticatolic, menit s *usti!ice gestul guvernului de a denuna Concordatul "nc+eiat cu -!ntul -caun la 1. mai 1'/0. rticolele aprute "n pres acuzau Vaticanul c ar !i susintorul intereselor capitalismului !inanciar, spri*initor al imperialismul american i c des!oar aciuni de spiona* i intrig politic./ 1a 10 iulie 1'(), "n edina Consiliului de 2initri, Concordatul cu-!ntul -cauna !ost denunat unilateral de ctre guvernul romn, +otrre ce a intrat "n vigoare la 1' iulie, cnd 3rezidiul 2arii dunri 4aionale a emis decretul nr. 151 prin care Concordatul i toate acordurile i conveniile intervenite ulterior "n aplicarea lui erau denunate.6$oumsuri legislative adoptate la "nceputul lunii august 1'() auavut implicaii directe i negative asupra Bisericii Catolice, diminund prezena acesteia "nspaiul public. 3rin$ecretul&1ege nr. 105din6august privind re!orma "nvmntului, statul i&aimpusmonopolul asupraeducaiei, iarprin$ecretul&1egenr. 107au trecut "n proprietatea statului toate bunurile bisericilor, congregaiilor i comunitilor care au servit pentru !uncionarea i "ntreinerea instituiilor de "nvmnt.(doptarea $ecretului&1ege nr. 100 din ( august 1'(), pentru regimul general al cultelor reprezint etapa !inal a lic+idrii libertii bisericii i a "ncadrrii ei "nregimul comunist.5 4oua1ege acultelor, departe deae8prima separarea statuluidebiseric, re!lectmaidegrab preocupareastatuluide a e8ercita uncontrol rigurosasuprabisericii.7rticolul (1al acestei legi urmrea"nlturareaautoritii Vaticanului asupra Bisericii Catolice din #omnia "ntruct pe teritoriul statului romn, cultele religioase strine nu&i pot e8ercita *urisdicia asupra credincioilor.09ar pe baza unui alt articol din lege :art. //, 1Cristian Vasile,ntre Vatican i Kremlin. Biserica Greco-Catolic n timpul regimului comunist,Bucureti, ;ditura Curtea Vec+e, /..6, p. /1./ Ibidem, pp. 16.&161.6 Ibidem, p. 161.( 2onitorul a emis ordine de trans!er ale preoilor "n di!erite paro+ii de pe raza!ostei dieceze> atransmis doucirculare adresate tuturor preoilor cuprivire laordinele mirului,65 precum i o circular privind recrutarea de candidai pentru =coala de cantori i Eacultatea de ?eologie ce !uncionau pe lng episcopia de lba 9ulia.67 Cazulspecial aldiecezelorromano&catolice de

Nr.crt. Rol Contribuabil Sold restant 18.12.2018.pdf · 141 12171 bidi catalin 7.208,00 142 17859 varga levente 7.190,00 143 8351 gabor lajos 111 7.189,00 144 4061 gabor mate 7.142,23

Acta - 1995. - epa.oszk.hu · Imre Lukinich.2" ln anul 1942. la solicitarea istoricului de arta Lajos Kelemen se muta definitiv la Cluj . ln anul 1944 publica articolele sale referitoare

PROIECT DE LECȚIE · 2020. 8. 21. · PROIECT DE LECȚIE I. DATE GENERALE Profesor: OLTEAN CLAUDIA MIHAELA Școala: Școala Gimnaziala ”Rakossi Lajos”, Gheorghe Doja, jud. Mureș

193.169.6.21193.169.6.21/files/BEKESI Csaba AV2015.pdf50932 lei 180001ei 3 din 5 Cine a realizat venitul 1. Venituri din salarii 1.1. Titular Bekesi Casaba Lajos 1.2. Soÿ/soÿie Bekesi

Lajos Imre

ACDSeePrint Job · 2019. 7. 26. · vitan lajos vulc ovidiu gheorghe vultur lucian ioan iosif zahoranszky erzsebet zilahi francisc zileriu dora zsigmond laszlo zsigmond rozalia

Scanned Documentharghita.mmanpis.ro/.../12/Contract-prestari-servicii-Impex-Aurora.pdf · S.C. IMPEX AURORA S.R.L., cu sediul Miercurea-Ciuc, Str. Kossuth Lajos nr 311B, cod postal:

FOAIE DE CAPĂT - Valea lui Mihai · FOAIE DE CAPĂT Denumire proiect : Actualizare Studiu de Fezabilitate pentru Canalizare apa menajera pe strazile: Kossuth Lajos, Erkel Ferenc,

Anul ХП. Arad, Vineri, 16|29 Maiu 1908 Nr. 109.pictor de firme de embleme de biserici şl anritor, Marosvásárhely, Kossuth Lajos utca 26. Şi mai energică este somarea iscălită

Str. Kossuth Lajos n. 15 c 520008 Sfântu Gheorghe …liceuldearteplugorsandor.ro/files/RAPORT LICARTE, SEM.I...Liceul de Artă În 1990 a devenit Liceu de Artă cu clasele I-XII,

Anexele la Raportul de cercetare ştiinţifică 2013-2014 · penetrare în plasmă nitrurare cu ecran activ dr. Kenéz Lajos 12,000 FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI ARTE – CLUJ-NAPOCA

ACDSeePrint Jobstoica dumitru stefan stanescu saporo panga adela ana maria ripan vasile dan szekely jeno lajos vajda viorica kiss gizella kurucz istvan lorinczi mihaly mihaly elisabeta