cancerele genitale

44
Cancerele genitale Simona Mihutiu 2014

Upload: anca-cristina-robu

Post on 15-Feb-2016

34 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

v

TRANSCRIPT

Page 1: Cancerele genitale

Cancerele genitale

Simona Mihutiu2014

Page 2: Cancerele genitale

Cancerul de endometru

cea mai frecventă tumoră malignă a tractului genital feminin in tarile dezvoltate din punct de vedere economic,

la nivel mondial fiind pe locul 4 din punct de vedere al incidentei, dupa cancerul mamar ,bronhopulmonar si colorectal.

Page 3: Cancerele genitale

Cancerul de endometruEtiologie. Factori de risc

exces de estrogen endogen: - virsta inaintata - menarha precoce - menopauza tardivă -  sterilitate -  nuliparitate - obezitate - rezistenta la insulina/ diabetul zaharat exces de estrogeni exogeni: - tratamnt cu tamoxifen - terapie hormonala de substitutie - alte cauze:tumori ovariene , polipoza ereditara colorectala Varsta medie de aparitie: 63 ani

Page 4: Cancerele genitale

Cancerul de endometru

Histologie Cea mai frecventă formă anatomopatologica

- adenocarcinomul endometroid (80%) - Tipuri histopatologice agresive:

a) carcinomul papilar seros b) carcinomul cu celule clare.

Page 5: Cancerele genitale

Cancerul de endometru

Diagnostic: Simptomele cel mai frecvente sunt: hemoragia în

post menopauză si/sau meno-metroragia în perioada premenopauzală.

Triada clinica: obezitate ,HTA , diabet zaharat trebuie luata in considerare (2/3 din cazuri).

Diagnosticul de certitudine este dat de examenul histopatologic - chiuretajul bioptic fractionat al endometrului

Page 6: Cancerele genitale

Cancerul de endometruBilanţ preterapeutic1. examen clinic (cu valve, tuşeu vaginal, tuşeu rectal)2. laborator: hemoleucograma , probe hepatice ,renale , examen sumar de urina ,3. marker CA 125 se coreleaza doar in cazurile avansate locoregional si cu status

ganglionar pozitiv4. chiuretaj uterin şi endocervical fracţionat5. radiografie pulmonară 6. Investigatii imagistice

- tomografie abdominopelvina cu substanta de contrast, (mai ales in cazul functiilor hepatice modificate ,hepatomegaliei ,ascitei ,G3 si sau carcinoame nonendometroide).- rezonanta magnetica nucleara abdominopelvina: preoperator /postoperator – informatii utile asupra invaziei miometriale ,evaluarii status ganglionar- PET a fost folosit recent preoperator in detectarea leziunilor extrauterine,dar valoare limitata ,datorita imposibilitatii detectarii ganglionilor limfatici subcentimetrici.

Stadializarea este chirurgicala si se foloseste sistemul FIGO ,coroborind datele postoperatorii dar si examenul histopatologic , incadrarea cancerului de endometru in grupe de risc redus si ridicat.

Page 7: Cancerele genitale

Cancerul de endometru - sumarTratamentul primar CH: histerectomie totala cu anexectomie

bilaterala,citologie peritoneala, limfadenectomie. Indicaţiile terapeutice postoperatorii controversata: In functie de grupe de risc:

radioterapie externa si sau brahiterapiechimioterapie adjuvanta in formele cu risc crescut – studii

Tratamentul recidivelor sau al stadiilor metastazate la prezentare:

hormonoterapie paliativa – Megesin - in prezenta receptorilor estrogenici/progesteronici pozitivi pentru stadiile avansate si recurente ,

chimioterapie paliativa in prezenta metastazelor metastaze .

Page 8: Cancerele genitale

Cancerul de endometru - tratament

Std 0: CH = HT + ABStd I: a) CH = HT + ABb) RTE adj daca:

- adenocc. G3- inv. Miometriala ≥ 50 %- N pelvini +

Obs: daca sunt contraindicatii medicale pt. CH: RTE ext. + brahiterapie

Page 9: Cancerele genitale

Cancerul de endometru - tratament

Std II: a) CH = HT + ABb) RTE neoadj (daca inv macroscopica a colului uterin)

sau adjStd. III Operabil: CH + RTE adj Inoperabil: RTE exclusiv → +/- CH (cazuri selectate)Std IV Std IVA – RTE pal Std IV B – PCT pal: Paclitaxel + Cisplatin, HT:

Progestative (daca HR+)

Page 10: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin - epidemiologie

Romania - pe primul loc in Europa ca incidenta si mortalitate prin cancerul de col uterin

preventia acestei forme de cancer reprezinta o problema nationala, screening-ul cancerului de col uterin devenind obligatoriu si gratuit din 2011.

De mentionat existenta unor programe de screening oportunist de a lungul anilor , inclusiv in judetul Bihor.

Varsta medie de aparitie a cancerului de col uterin este de 51,5 ani cu doua cresteri in perioada 30-39 ani si 60-69 ani

Page 11: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin – etiologie, factori de risc Etiologia: Virusul papiloma uman(HPV) este incriminat in 80 - 90% din cazuri.

Din cele 100 tipuri tulpini, tulpini cu risc oncogen crescut:16, 18, 31, 45, 56.

Infectia HPV se contacteaza la debutul vietii sexuale: 80% din femei vor avea tranzitor viremie urmata de eliminarea virusului.20% din femeile infectate vor dezvolta leziuni de tip displazic, din care in timp se pot dezvolta leziunile neoplazice.

Factorii de risc: activitate sexuala precoce promiscuitate sexuala ,parteneri multipli ,asocierea bolilor cu

transmitere sexuala , statusul scazut socio economic redus, fumatul

Page 12: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin Istoria naturala Cancerul de col uterin se dezvolta de la nivelul jonctiunii exo-

endocol, intr-o perioada de timp indelungata, motiv pentru care se pot efectua programele de preventie si screening in vederea depistarii formelor preinvazive sau chiar al stadiilor incipiente de boala.

Screeningul cancerului de col uterin se efectueaza prin intermediul examenului citologic: Babes PapaNicolau dar si al sistemului Bethesda: din 2011 exista reglementari nationale in acest sens .

Vaccinarea antivirus HPV ,gratuita ,de la virsta de 12 ani ,pina la debutul vietii sexuale , reprezinta in Romania ,implicarea factorilor decizionali in reducerea , pe cit posibil ,eradicarea acestei boli ,un rol deosebit in acest sens il are si intensificarea mijloacelor de educatie sanitara

Page 13: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin

Histologie: Carcinomul scuamos reprezinta 80-90% din

formele de cancer de col uterin grade de diferentiere:G1 – G3

Page 14: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin - diagnostic1. ClinicSimptomele de boala cele mai frecvente sunt:- singerari vaginale ,inter/post menstruale sau dupa contact sexual - dureri abdominale difuze - iradiere in regiunea dorsala sau in membrele inferioare - tulburari de mictiune ,hematurie ,incontinenta/invazie vezicala- tenesme ,rectoragii/invazie rectalaExamenul clinic, ginecologic, poate da detalii asupra- formei de cancer:vegetanta ,necrotica ,infiltrative - invaziei organelor vecine

2. Examinarile paraclinice:Laborator: hemoleucograma, probe renale, hepaticeRadiografia pulmonara RMI abdominopelvina este superioara tomografiei in extensia bolii si pentru statusul ganglionar . PET nu este introdus obligatoriu la bilantul preterapeutic fiind util in statusul ganglionar,desi confirmarea invaziei ganlionare este data doar de rezltatele histopatologice ,post laparoscopies au si laparatomie.

Diagnosticul de certitudine este dat de examenul histopatologic din tumora

Page 15: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin

Stadializare: In present in cancerul

de col uterin se foloseste stadializarea FIGO, corelata cu TNM.

std SG 5

0 100 %

I 90 – 85 %

II 80 – 60 %

III 50 – 30 %

IV 20 – 0 %

Page 16: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin-tratamentCarcinom in situ1. Criocoagulare sau laser-terapie daca: intreaga zona se vizualizeaza colposcopic chiuretaj endocervical negativ fara suspiciune de invazie oculta2. Conizatie3. Histerectomie daca exista si alte afectiuni

ginecologice asociate

Page 17: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin - tratamentCarcinom microinvaziv – std. IA1) CH: Histerectomie totala = standard2) Radioterapie exclusiv– numai in cazurile cu contraindicatii med. pt CHCarcinomul invaziv incipient: std IB – IIA1) a) CH: Histerectomie radicala + limfadenectomie pelvina

+b) Radioterapie adj: 44 – 46 Gy daca:

- tu ≥ 4 cm- Npelvini +- Inv. Parametriala- MR+

2) Radioterapie exclusiva daca CH e contraindicata de cauze medicale Externa + brahiterapie

Page 18: Cancerele genitale

Cancerul colului uterin -tratamentCarcinom col uterin avansat loco-regional – std. IIB – IVA1) a) RTE externa + brahiterapie (64 Gy/pelvis +14 Gy/utero-

vaginal) + b) CT concom. cu Cisplatin

Obs: CH – cazuri selectate, dupa RTECarcinom col uterin – std. IV B (M+la distanta) PCT paliativ: Hycamptin + Cisplatin, Paclitaxel + Cisplatin Bevacizumab: ↑ SV (inclus in panoplia terapeutica / 2013) RTE paliativ Tratament simptomatic

Page 19: Cancerele genitale

Cancerul ovarianEpidemiologia a cancerului

ovarian reprezintă 4 % din totalul

cancerelor diagnosticate şi 5 % din decesele prin cancer;

există un risc de a dezvolta în timpul vieţii un cancer ovarian de aproximativ 1.7 % şi un risc de deces prin cancer ovarian de 1 la 60 de femei.

Cancerul ovarian reprezintă a şasea localizare neoplazică în Statele Unite ale Americii. Cancerul ovarian este şi a cincea cauză de deces prin cancer în SUA, fiind considerat cea mai mare cauză de deces prin cancere ginecologice la feme

34.3

24.2

14.1

7.5

7.2

5.6

3.3

0 5 10 15 20 25 30 35 40

cancer bronfopulmonar

san

colo-rectal

ovarian

pancreatic

linfom Hodchin

uterin

Page 20: Cancerele genitale

Cancerul ovarian Cancerul ovarian – mai frecvent în ţările industrializate (incidenţa cea

mai mare în ţările scandinave În cea mai mare parte a ţărilor dezvoltate, incidenţa cancerului ovarian a rămas relativ constantă în ultimele decade.

Cancerul ovarian - vârsta perimenopauzale şi postmenopauzale: 80 - 90 % din cazuri apărând la vârsta de peste 40 de ani. Vârsta mediană la diagnostic este de 63 de ani. Cancerul ovarian ereditar apare la o vârstă mediană cu 10 ani mai devreme.

5 - 10% din cancerele ovariene sunt familiale, restul fiind sporadice, Ameliorarea ratei de SG 5: 37 % în 1976, 41 % în 1985 şi 53% în 1998. Mai probabil, această ameliorare în supravieţuire se datorează eficientizării schemelor de chimioterapie şi a ameliorării tehnice chirurgicale

Page 21: Cancerele genitale

Cancerul ovarian - etiologie încărcarea familială - 7 % din cazuri. 5 -10% din cancerele ovariene sunt ereditare. Pacientele cu mutaţii ale BRCA1 (cromozom 17) sunt la risc maxim pentru

cancerul ovarian seros. Un mai mic procent din cazuri este asociat cu mutaţii BRCA2 (cromozom 13)

sau cu defecte ale genelor de reparare a leziunilor, unele în relaţie cu cancerul colonic non-polipos, ereditar.

Nuliparitatea pare să fie mai puternic asociată cu cancerul ovarian familial şi mai puţin cu cel sporadic. Numărul crescut de cicluri anovulatorii este asociat cu o supraexpresie p53

Inactivarea genei tumor supresoare PTEN este frecvent întâlnită în tumorile endometrioide sau cu celule clare.

Oncogenele pot fi şi ele supraexprimate sau mutate. Ex: supraexpresia HER2/neu în ţesutul ovarian este asociată ca factor predictiv al unui răspuns terapeutic scăzut şi cu o supravieţuire mai proastă

Paritatea crescută şi utilizarea de contraceptive orale au fost asociate cu reducerea riscului de cancer ovarian

Factor protectiv este o corelaţie consistentă cu numărul redus de ovulaţii

Page 22: Cancerele genitale

Cancerul ovarian - patogeneza Hormonii steroizi Citokinele Factorii de creştere:

supraexpresia EGFR a fost corelată cu un prognostic mai prost Beta-TGF FGF

OncogeneleHER-2/neu - supraexprimat în 30 % din cazuri - asociază un prognostic prost supraexpresia sau deleţia P 53 in 30% - 50 % din cancerele ovariene.

Page 23: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – istorie naturalaCăile de diseminare a cancerului ovarian Diseminarea peritoneală Diseminarea limfatică Diseminarea sanguină Extensia directă a tumorii Calea transdiafragmatică

Page 24: Cancerele genitale

Cancerul ovarian - diagnostic 1. Examenul clinic mult timp asimptomatice, sau prezintă simptome şi semne

nespecifice în 95 % din cazuri, pacientele având de cele mai multe ori o boala deja extinsă la prezentare

- Studiile arată că 70 % din pacientele cu cancer ovarian epitelial sunt în stadiul III - IV.

Simptome si semne - progresive - balonare şi disconfort abdominal - simptome urinare - sângerări vaginale, - simptome gastro-intestinale mai zgomotoase, - sindrom ascitic

la toate pacientele care prezintă un disconfort abdominal inferior - examen pelvin şi rectovaginal

- În unele situaţii se poate palpa o masă tumorală anexială fermă, dură, uneori fixată prin numeroase aderenţe, sau nodularităţi la nivelul fundului de sac

Examenul pelvin poate detecta, însă, doar 1 caz de cancer ovarian la 10000 de femei

Page 25: Cancerele genitale

Cancerul ovarian - diagnostic2. Markerul tumoral CA 125 nu este un marker specific.

- În stadiile precoce, doar 50% - 70% din cazuri prezintă CA 125 crescut, astfel încât are o utilitate diagnostică relativă, deşi utilitatea sa în aprecierea răspunsului terapeutic este indiscutabilă.

3. Explorări imagistice 1) Radiografia toracică - de rutină: în 10 % din cazuri poate detecta

diseminarea toracică a bolii (efuzii pleurale maligne sau metastaze pulmonare)

2) Ultrasonografia transvaginală + ultrasonografia abdominală Doppler, sunt cele mai utile examinări de diagnostic a unei mase pelvine: chisturile ovariene cu margini neregulate, intruziuni solide intrachistice, excrescenţe papilare, bilateralizarea, aspectul multilocular, prezenţa ascitei = caracteristici us care orientează spre etiologia tumorală malignă la nivel anexial

3) Tomografia computerizată (TC) şi rezonanţa magnetică (RMI) pot fi utile în identificarea invaziei limfatice, a metastazelor hepatice, a implantelor peritoneale, a invaziei omentale, a mezenterului.

4) FDG-PET

Page 26: Cancerele genitale

FDG PET-CT pentru documentarea leziunilor recurente de cancer ovarian

Page 27: Cancerele genitale

Cancerul ovarian - diagnostic

4. Laparatomia şi laparoscopia La pacientele aflate în post-menopauză: orice masă

ovariană necesită o evaluare promptă prin laparatomie exploratorie, întrucât la această categorie de paciente nu pot să apară chiste funcţionale.

Inspectia intregii cavitati peritoneale, N pelvin si lombo-aortici, biopsii din toate regiunile peritoneale pt. stadializare corecta, chiar in absenta evidentei macroscopice a leziunilor

Page 28: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – factori de prognostic1 Stadiul bolii Stadiul clinic Supravieţuirea la 5 ani

I 73 – 80 %II 46 – 60 %III a 31 – 40 %III b 25 – 32 %III c 14 – 23 %IV 5 – 10 %

Global 35 – 52 %

Page 29: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – factori de prognosticMetode de stadializare Laparotomia este considerată cea mai

corectă metodă de stadializare Laparoscopia Evaluarea imagistică TC Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

Page 30: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – factori de prognostica) Factori prognostici pentru stadiul

incipient 1) Ruptura capsulară 2) Gradingul tumoral 3) Subtipul histopatologic 4) Prezenţa celulelor tumorale în lichidul de spălare peritoneal. 5) Vârsta6) Factori moleculari asociaţi cu diseminarea tumorală

Page 31: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – factori de prognosticb) Factorii de prognostic pentru stadiile avansate1) Factori predictivi ai supravieţuirii, pre-chimioterapici: stadiul IV masa tumorală reziduală > 1 cm, calitatea actului chirurgical, echipa

operatorie indicele de performanţă 0, 1 versus 3 , 4 vârsta înaintată prezenţa ascitei numărul de peste 20 de leziuni tip histopatologic: cu celule clare versus mucinoase ploidia ADN2) Factorii predictivi ai timpului până la progresia bolii, apreciaţi la

momentul reşutei reşută la < 180 zile de la administrarea ultimei doze de chimioterapie indice de performanţă prost tipul histopatologic mucinos numărul de leziuni nivelul CA-125 răspunsul terapeutic la chimioterapie

Page 32: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – factori de prognostic2. Volumul bolii reziduale şi calitatea citoreducţiei Citoreducţia primară Debulking intercalat 3. Subtipul histopatologic4. Tip H-PClasificarea histopatologica clasică a tumorilor ovariene

Carcinoamele seroase, mucinoase, endometrioide, cu celule clare şi nediferenţiate

Gradingul histopatologic Factori moleculari

Page 33: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – factori de prognostic2 Impactul prognostic al tratamentului chimioterapic 1) Tratamentul chimioterapic în cancerele ovariene

incipientea) Tratamentul chimioterapic în cancerele ovariene

incipiente cu factori de prognostic favorabili Pacienţii cu cancer ovarian stadiu I A şi I B cu tumori

grading 1 sau 2 au un prognostic bun, chiar în absenţa chimioterapiei adjuvante, cu o rată de supravieţuire la 5 ani de 90 %

Conditie: stadializare optimala

Page 34: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – factori de prognosticb) Tratamentul optim al cancerului ovarian stadiu

precoce cu prognostic nefavorabil FIGO include în această categorie stadiul IC şi II, tipul

histopatologic cu celule clare şi gradingul 3. Chimioterapia adjuvantă pe bază de platină

administrată la pacientele cu cancer ovarian incipient cu risc înalt, creşte rata de supravieţuire şi de supravieţuire fără boală.

Schema: Paclitaxel (175 mg/mp) + Carboplatin AUC 6, 6 cicluri, la 3 sapt.

Page 35: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – factori de prognosticb) Tratamentul chimioterapic în cancerele ovariene avansate Polichimioterapia este superioară în termenii supravieţuirii

monochimioterapiei. Scheme cu platină sunt superioare schemelor fără Cisplatin sau

Carboplatin (demonstrat de metaanaliza a 45 de trialuri randomizate)

- eficienţa superioară a schemelor care conţin Cisplatin- un avantaj, ce-i drept, modest, în supravieţuire pentru

polichimioterapie cu Cisplatin faţă de monochimioterapie cu Cisplatin.

Page 36: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – tratament primar1. Tratamentul cancerului ovarian incipient1) Intervenţia chirurgicală histerectomiei totale abdominale, salpingo-ooforectomiei

bilaterale, omentectomie, biopsii peritoneale, cu includerea recesurilor paracolice şi minim biopsierea ganglionilor pelvini/paraaortici.

2) Chimioterapia adjuvantă Pentru stadiu Ia şi Ib cu grading 2 sau 3, cu histologie cu

celule clare şi pentru stadiile Ic şi IIa, b, c - oricare grad de diferenţiere şi oricare histologie, după stadializarea chirurgicală optimală, se indică chimioterapie adjuvantă

6 cicluri Paclitaxel + Carboplatin AUC 6

Page 37: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – tratament primar2. Tratamentul cancerelor ovariene avansate 1a) Intervenţia chirurgicală citoreductiva

primara histerectomia abdominală totală, salpingo-

ooforectomia bilaterală, omentectomia, biopsii de stadializare

o corelaţie clară între citoreducţia maximală şi supravieţuirea mediană

Page 38: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – tratament primar Citoreducţia optimală are definiţii variate, actual fiind cel mai larg

acceptată definiţia ca citoreducţie optimală - boala reziduală de maxim 1 centimetru

Limfadenectomia retroperitoneală sau îndepărtarea ganglionilor aparent invadaţi, este necesară pentru o citoreducţie optimală

Volum tumoral rezidual: optimal: < 1 - 2 centimetri în diametrul maxim → Sm = 25 - 40 luni, suboptimal: → Sm = 10 - 18 luni.

Page 39: Cancerele genitale

Studiu Vol. tu rezidual - cm Sm - luniGriffiths (1975) 0

0 –0.50.6-1.5>1.5

39291811

Hacker et al. (1983) <0.50.6-1.5>1.5

40186

Vogl et al. (1983) 

<2>2

>4016

Pohl et al. (1984) <2>2

4516

Delgado et al. (1984) <2>2

4516

Redman et al. (1986) <3 >3

3826

Conte et al. (1986) 

<2>2

>4016

Neijt et al. (1991) <1>1

4021

Piver et al. (1988) <2>2

4821

Total 36.7 (optimal) 16.6 (suboptimal)

Page 40: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – tratament primar1b) Intervenţia chirurgicală citoreductiva intercalata Dacă citoreducţia maximală nu se poate obţine în

prim timp, va fi luată în considerare chirurgia de citoreducţie intercalată - interval debulking surgery - la pacientele care răspund la chimioterapie sau înregistrează boală staţionară, realizată după trei cicluri de chimioterapie cu schema Paclitaxel (175 mg/mp) - Carboplatin AUC 6, şi apoi urmată de alte trei cicluri, post-operator

beneficiul în supravieţuire pare a fi inferior, comparând cu supravieţuirea obţinută prin debulking optimal obţinut iniţial

Page 41: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – tratament primar2) Tratamentul chimioterapic Chimioterapia standard recomandată pentru

cancerul ovarian avansat, constă în administrarea a 6 cicluri de chimioterapie, cu schema Paclitaxel 175 mg/mp şi Carboplatin AUC 5 - 7, la un interval de trei săptămâni

Page 42: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – tratament secundar Recurenţele se clasifică în funcţie de intervalul liber de boală

a) Chimiosensibile (peste 12 luni) 90% din paciente raspund la retratament cu PTX + Carbo pentru un

interval liber de 12-24 luni, cel mai bine răspunzând cele cu interval liber de boală de peste 24 de luni

b) Partial rezistente la chimioterapie (6 – 12 luni) 60% din paciente răspund la tratamentul cu platină dacă intervalul este

de 6-12 luni, c) Boala rezistenta ( sub 6 luni) Topotecanul – RO: 5- 18%. Doxorubicina lipozomală – RO: 26% Gemcitabina – RO: 14% - 19% Etoposidul – RO: 26%. Docetaxelul este activ în boala care manifestă rezistenţă la paclitaxel.

Mediana de supravieţuire este de 9.5 luni. Irinotecanul – RO: 14% - 21%. Oxalipatinul – RO: 17% Capecitabina – RO: 22 %

Page 43: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – CH secundaraChirurgia second-look = efort chirurgical destinat să citoreducă din nou tumorile, după ce pacienta a mai suferit o primă linie de intervenţie chirurgicală şi chimioterapie.

Factorii care joacă un rol în maximizarea beneficiului citoreducţiei secundare: - interval liber de boală lung şi - capacitatea de a citoreduce tumorile din nou cu o boală reziduală

minimă. - chimiosensibila - are ca scop principal paliaţia: pentru a atenua simptomele, jucând

un rol important şi în îmbunătăţirea calităţii vieţii. Citoreducţia paliativă pentru boala reziduală cancerul ovarian poate provoca frecvent obstacole mecanice intestinale –

ileus, datorită diseminării difuze pe suprafaţa intestinală şi mezenterică. Cel mai frecvent întâlnite sunt; obstrucţiile intestinului subţire (44-81%),

urmate de intestinul gros (8-30%) şi o combinaţie a celor două (11-22%). Frecvent se impun intervenţii chirurgicale cum ar fi; colostomia, ileostomia,

by-passul intestinal sau rezecţia, urmată de re-anastomoză.

Page 44: Cancerele genitale

Cancerul ovarian – Tratamentul molecular ţintit Bevacizumab datele provenind din trialuri de fază III: ↑ SFB pentru pacientele tratate cu

Bevacizumab de întreţinere, in linia 1, dupa secventa de PCT cu PTX + Carbo AUC 6

↑ SFB pentru pacientele cu cc. ovarian recurent