camelia radulescu - gramatica limbii spaniole

527

Click here to load reader

Upload: lyonardo

Post on 08-Dec-2014

378 views

Category:

Documents


128 download

TRANSCRIPT

Page 1: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Redactor: Lia DeceiTehnoredactare computerizată: Jora Grece a Coperta: Walter Riess

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României RÂDULESCU, CAMELIA

Gramatica limbii spaniole / Camelia Rădulescu, Flavia Sima. - Bucureşti: Corint, 2008

Bibliogr.

ISBN 978-973-135-

246-6 I. Sima, Flavia

811.134.2'36(075.8)

Toate drepturile asupra acestei ediţiisunt rezervate Editurii CORINT, parte componentăa GRUPULUI EDITORIAL CORINT

ISBN 987-973-135-246-6

Page 2: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

% 'upnns

Page 3: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Cuvânt înainte..................7

1. FONETICA ŞI ORTOGRAFIE... 9ELEMENTE DE FONETICA......................................10

• Alfabetul10

• Vocalele10

• Consoanele11

• Diftongi şi triftongi14

• Silaba14

• Accentul15

Exerciţii...................................17

ELEMENTE DE ORTOGRAFIE... 18Exerciţii...................................18*

n. FORMAREA CUVINTELOR . 2 1DERIVAREA......................................22

• Derivarea cu sufixe22

• Derivarea cu prefixe27

• Derivarea regresivă30

Exerciţii...................................30

COMPUNEREA......................................32

Pluralul substantivelor compuse..33Exerciţii...................................34

1IL MORFOLOGIE.............35ARTICOLUL......................36

•Articolul hotărât36

Articolul hotărât neutru 40•Articolul nehotărât

41Exerciţii...................................42

SUBSTANTIVUL................44•Definiţie şi clasificare

44Substantivele concreteşi abstracte.................................44Substantivele comune şi proprii .45Substantivele individualeşi colective.................................46

• Genul substantivelor...46Genul substantivelornume de lucruri.................................46Formarea femininului.................................48

• Numărul substantivelor49

• Cazul substantivelor50

Exerciţii....................................51

ADJECTIVUL.......................................53

• Numărul adjectivelor54

• Gradele de comparaţie54

• Poziţia adjectivului58

• Acordul adjectivuluicu substantivul...........60

• Construcţii adjectivale60

Page 4: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exerciţii....................................61

PRONUMELE.......................................64

• Pronumele personal64

Exerciţii....................................68• Pronumele personal reflexiv ....70• Pronumele demonstrativ

7 1

Exerciţii....................................74• Pronumele posesiv

75Pronumele posesiv cu valoareadjectivală.................................76

Exerciţii....................................78• Pronumele relativşi interogativ .............79

Exerciţii....................................81

Page 5: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Cuprins 3

Page 6: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

•Pronumele nehotărât83

Exerciţii....................................90

NUMERALUL.......................................92

• Numeralul cardinal»»........................92

• Numeralul ordinal94

• Numeralul fracţionar97

• Numeralul multiplicativ98

• Numeralul distributiv98

Exerciţii....................................99

VERBUL.............. ..........................101

•Modurile şi timpurile personale 102

Modul indicativ............................-..103

Exerciţii..................................113

Modul conjunctiv...............................117

•Corespondenţa timpurilor ......127Exerciţii..................................129Modul imperativ.......132

Exerciţii..................................134•Modurile nepersonale

135Modul infinitiv...............................135Modul gerunziu.............................—.139Modul participiu...............................142

Exerciţii..................................144

Folosirea verbelor ser şi estar ..147

Exerciţii..................................154•Diateza verbului

-."•.156Diateza pasivă.........156

Exerciţii.......................158•Verbele unipersonaleşi impersonale...........159•Perifrazele verbale

160Exerciţii.....................1.165•Verbele neregulate

;....167ADVERBUL.....................................176

• Adverbe de loc176

• Adverbe de timp177

• Adverbe de mod....178

• Adverbe de cantitate179

• Adverbe de afirmaţie180

• Adverbe de negaţie18

• Adverbe dubitative18

• Gradele de comparaţie18

• Locul adverbului18

Exerciţii.......................18

PREPOZIŢIA...................18• A..................................18• Ante

18• Bajo..........................18• Con

18• Contra.............

...18.• De..............................18.• Desde........................18

Page 7: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• En..............................18• Entre

19(• Hacia.........................19• Hasta........................19• Para..........................19• Por............................19;• Segun

19i• Sin............................19• Sobre........................19• Tras..........................19• Locuţiuni prepoziţionale

19z

• Prepoziţii combinate. I9tExerciţii...................... 19f

CONJUNCŢIA.....................................20(

• Conjuncţii coordonatoare

20(• Conjuncţii subordonatoare..........20Exerciţii..................................201

INTERJECŢIA....^

......................204Exerciţii......................20

IV. SINTAXA.....................................207PROPOZIŢIA.....................................208

• Clasificarea propoziţiilor208

• Părţile de propoziţie..2 IC

Subiectul...............................211Predicatul...............................212

CuPhnAtributul...............................214

Complementul...............................216

Exerciţii..................................219

FRAZA.....................................222

•Coordonarea222

Exerciţii..................................223

SUBORDONAREA.....................................225

•Subordonarea substantivală ...228

Propoziţia subiectivă...............................228Propoziţia completivă directă..229

•Subordonarea adjectivală .......230

Propoziţia atributivă...............................230

Exerciţii..................................232•Subordonarea adverbială

234Propoziţia circumstanţialăde loc...............................235Propoziţia circumstanţialăde timp ...............................235

Exerciţii......................237Propoziţia circumstanţialăde mod ...............................239Propoziţia circumstanţialăcomparativă...............................240

Exerciţii......................241

Page 8: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Propoziţia circumstanţialăconsecutivă ...............................242Propoziţia circumstanţialăcondiţională...............................243Propoziţia circumstanţialăde scop sau finală...............................246

Exerciţii......................247Propoziţia circumstanţială

concesivă...............................248Propoziţia circumstanţială.cauzală...............................251

Exerciţii......................252VORBIREA DIRECTĂŞI INDIRECTA......................................253Exerciţii......................255

ANEXE............4.......................™..257BIBLIOGRAFIE......................................277

Page 9: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Cuprins 5

Page 10: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

•Pronumele nehotărât83

Exerciţii...................................90

NUMERALUL.......................................92

• Numeralul cardinal92

• Numeralul ordinal94Numeralul fracţionar...97

• Numeralul multiplicativ98

• Numeralul distributiv98

Exerciţii...................1...............................99

VERBUL.....................................101

•Modurile şi timpurile personale 102

Modul indicativ...............................103

Exerciţii..................................113

Modul conjunctiv...............................117

•Corespondenţa timpurilor ......127Exerciţii..................................129

Modul imperativ.......132Exerciţii..................................134•Modurile nepersonale

135Modul infinitiv...............................135Modul gerunziu...............................139Modul participiu...............................142

Exerciţii..................................144

Folosirea verbelor ser şi estar ..147

hxerciţn...... ..................154•Diateza verbului

156Diateza pasivă.........156

Exerciţii..................................158•Verbele unipersonaleşi impersonale..........159•Perifrazele verbale

160Exerciţii..................................165•Verbele neregulate

167ADVERBUL.....................................176

• Adverbe de loc176

• Adverbe de timp177

• Adverbe de mod178

• Adverbe de cantitate179

• Adverbe de afirmaţie180

• Adverbe de negaţie181

• Adverbe dubitative181

• Gradele de comparaţie181

• Locul adverbului182

ExerciţiiVfty...'....................182

PREPOZIŢIA.....................................185

• A185• Ante

186• Bajo

187• Con

187• Contra..........'.....'.

188• De

188

Page 11: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Desde........................189• En

189• Entre

190• Hacia

191• Hasta

191• Para

191• Por...........................192• Segun

193• Sin

194• Sobre

194• Tras...........................194• Locuţiuni prepoziţionale

194• Prepoziţii combinate

196Exerciţii..................................198

CONJUNCŢIA.....................................200

• Conjuncţii coordonatoare

200• Conjuncţii subordonatoare

201Exerciţii..................................203

INTERJECŢIA.....................................204

Exerciţii..................................205

IV. SINTAXA...............................-...,..207PROPOZIŢIA.....................................208

• Clasificarea propoziţiilor208

• Părţile de propoziţie210Subiectul.........IA.......................211Predicatul...............................212

Page 12: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

4 Cuprins

Page 13: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Atributul........-.......-.214Complementul...............................216

Exerciţii.......................219

FRAZA...........................222

•Coordonarea222

Exerciţii..................................223

SUBORDONAREA.....................................225

•Subordonarea substantivală ...228

Propoziţia subiectivă................................228Propoziţia completivă directă ..229

•Subordonarea adjectivală .......230

Propoziţia atributivă...............................230

Exerciţii..................................232•Subordonarea adverbială

234Propoziţia circumstanţialăde loc...............................235Propoziţia circumstanţialăde timp...............................235

Exerciţii......................237Propoziţia circumstanţială

de mod...............................239Propoziţia circumstanţialăcomparativă.............240

Exerciţii............................................................241

Propoziţia circumstanţialăconsecutivă...............................242Propoziţia circumstanţialăcondiţională..............243Propoziţia circumstanţialăde scop sau finală...............................246

Exerciţii......................247Propoziţia circumstanţialăconcesivă...............................248Propoziţia circumstanţialăcauzală...................................251

Exerciţii......................252VORBIREA DIRECTAŞI INDIRECTA......................................253

Exerciţii.......................255

ANEXE. .L.............257BIBLIOGRAFIE......................................277

Page 14: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Cuprins 5

Page 15: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

nr. numărpers. persoană

pl. numărul plural

sing. numărul singular

Page 16: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

civânt înainte

Lucrarea Gramatica limbii spaniole îşi propune să constituie un instrument practic, util şi eficace, menit să-i ajute în demersul lor pe toţi cei care doresc să se iniţieze sau să se perfecţioneze în studiul limbii spaniole.

Cartea cuprinde o descriere succintă şi clară a acelor elemente de fonetică, ortografie, lexicologie, morfologie şi sintaxă pe care gramaticile tradiţionale şi moderne le consideră fundamentale în procesul de învăţare a unei limbi străine de origine romanică, aşa cum este limba spaniolă. Pentru explicaţiile teoretice, am recurs la un limbaj accesibil, uşor de înţeles şi am optat pentru exemplificări diverse şi elocvente, traduse în limba română, înlesnindu-se astfel înţelegerea regulilor sau a unor construcţii gramaticale specifice. De asemenea, în fiecare capitol important am introdus o serie de exerciţii de dificultate medie, dorind astfel să oferim cititorilor noştri posibilitatea fixării şi consolidării cunoştinţelor dobândite.

La sfârşitul cărţii există un capitol intitulat Anexe care reuneşte modele de conjugări pentru verbele regulate (verbe tranzitive şi reflexive), precum şi principalele modificări care afectează paradigma verbelor neregulate. Aceste tabele le considerăm foarte utile în cazul unei consultări rapide.

In acest mod, sperăm că întrebările sau nelămuririle celor interesaţi de învăţarea limbii spaniole îşi vor găsi răspuns în paginile care urmează, prin aceasta lucrarea atingându-şi scopul pentru care a fost scrisă.

AUTOARELE

Page 17: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 18: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

XC < tu o

Page 19: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

o c -

<3

Page 20: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(emente de foneticăf Elementos de fonetica J

Alfabetul limbii spaniole are 27 de litere, 22 de consoane şi 5 vocale

Sistemul vocalic al limbii spaniole este foarte clar şi bine delimitat. Cele cinci vocale sunt: a, e, i, o, u.

Vocalele pot fi deschise (abiertas ofuertes): a, e, o, sau închise (cerradas o debilei): i, u. In marea majoritate a cazurilor se pronunţă ca şi vocalele româneşti a, e, i, o, u.

■ Clasificarea vocalelorExistă două vocale care se articulează prin apropierea

limbii de cerul gurii: e, i, care se diferenţiază între ele prin gradul mai mic sau mai mare al acestei apropieri sau prin deschiderea mai mare sau mai mică a buzelor.

Gramatica limbii spaniole

Alte două vocale, o, u, se articulează apropiindu-se limba de vălul palatin, fiind diferenţiate prin gradul de apropiere şi de deschidere a buzelor.

Vocala a se articulează prin apropierea uşoară a limbii de un punct neutru între cerul gurii şi vălul palatin, buzele rămânând mai deschise decât la celelalte vocale.

Vocalele din primul grup formează seria anterioară sau palatală {anterior o palatal), în timp ce vocalele din al doilea grup, articulate în partea posterioară a gurii, formează seria posterioară sau velară {posterior o velar).

Alfabetul.. - .A, a (a)*I, i (00, q (cu) R, r (ere, erre) S, s (ese) X t (te) U u (u)B, b (be)C, c (ce)D, d (de)J. j (jOlâ) K, k (ka) L, 1 (ele) M, m (eme) N, n (ene) N, n (ene) O, o (o) ?, P (pe)

E, e (e)V, v (uve)F, f (efe) G,g (ge) H, h (hache)VC^ w (uve doble) X, x (equis) Y, y (i griega) Z, z (zeta)

* în paranteză este indicat numele fiecărei litere.

Page 21: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Vocala a, a cărei pronunţie este de mijloc, se numeşte vocală medie (media) sau neutră (neutra).

Vocale Deschise închisepalatale (seria anterioară)

e i

velare (seria posterioară)

o u

medie (neutră) aConsoanele f Las consonanfesJ.

Sistemul consonantic spaniol este constituit din 17 foneme care sunt reprezentate în ortografie

cu ajutorul a 22 de litere.Fonem Litera Pronunţie

I U L dl. HIm M (mln N [nlfi N [niP P [plr R [r]rr R / RR (numai intre vocale) [rr]s S / X (numai înaintea consoanelor) [s]t T [t]y Y M2 Z / C (numai înainte de E, I) [0]

Când se alătura fonemele Ic şi $? se reprezintă prin litera X.

FonemLiterăPronunţiebB / V [b]dD[d]fFfflgG (numai înainte de A, O, U sau consoană)/[g]GU (înainte de E, I)[ghe]jJ / G (numai înainte de E şi I)[h]kC (numai

înainte de A, 0, U sau consoană)[k]QU (numai înainte de E, I)[che]K[k]

Iată corespondenţa între foneme şi consoane:

Page 22: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Litera H nu figurează în tabelul anterior deoarece nu corespunde nici

unui fonem; este doar o literă ortografică.

■ Clasificarea consoanelor (La isificacion de las consonant*

Consoanele se pot clasifica în funcţie de sonoritate, modul de articulare

şi locul de articulare.

• In funcţie de sonoritate, consoanele pot fi:1. Surde: articulate fără vibraţia corzilor vocale. Acestea sunt: p, t, k, f9 z, s, L2. Sonore. în articulare intervine vibraţia corzilor vocale. Acestea sunt: b, d, y9 g, r, rr, l, s, m, n, n.

• După modul de articulare se observă următoarele clase:1. Oclusive sunt acelea în care aerul iese cu putere producând o mică

explozie. Acestea sunt: p, t, k.

2.Fricative sunt acelea în care aerul iese fără întrerupere, dar cu greu,printr-un traiect îngust, producând o frecare ce se poate prelungi multtimp. Acestea sunt: b, d9 g, % /, z, s, j.3. Vibrante sunt consoanele r şi rr fiind produse de o lovire rapidă a vârfului limbii de alveole, lovitură care poate fi simplă (r) sau multiplă (rr).

4.Laterale sunt acele consoane care nu lasă să iasă aerul printr-un canal central, ci prin părţile laterale ale limbii. In realitate, acestea nu sunt decât un subtip al fricativelor pentru că ieşirea aerului este întreruptă. Acestea sunt: I şi 11.

5.Nazale sunt consoanele în care aerul iese datorită unei mişcări a vălului palatin către interior prin cavitatea nazală. Acestea sunt: m, n şi n.

• După locul de articulare, consoanele pot fi:1.Bilabiale, ambele buze contribuie la articulare. Acestea sunt: p, b şi m.

2. Labiodentale, buza inferioară este organul activ, iar dinţii superiori cel pasiv, ca în cazul consoanei /.

Page 23: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

3. Interdentale, vârful limbii se aşază între incisivii superiori şi cei inferiori. Este cazul consoanei z»

2.Dentale, organul activ este vârful limbii care se sprijină pe partea posterioară a incisivilor superiori care sunt organul pasiv. Este cazul consoanelor t şi d.

4. Alveolare, vârful limbii se sprijină pe alveolele superioare, ca în cazul consoanelor s, r, rr, 1 şi n.

5. Palatale, dosul limbii se sprijină pe cerul gurii (palat). Este cazul consoanelor y, ch, II şi n.

6. Velare, partea posterioară a limbii se atinge de vălul palatin, ca în cazul consoanelor fe, j şi g.

Page 24: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I. Fonetică şi ortografie 13

Page 25: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Diftongi şi triftona fDiPtongos y triPtongosJDiftongii sunt grupuri formate dintr-o vocală deschisă şi

una închisă, neaccentuată, sau din două vocale închise. Când prima vocală este deschisă, diftongii sunt descendenţi: ai, au, ei, oi, ou.

Exemple: care (aer), sos (şase), causa (cauză).

Când prima vocală este închisă, iar a doua deschisă sau tot închisă, diftongii sunt ascendenţi: ia, ie, io, iu, ua, ue, ui, uo.

Exemple: viuda (văduvă), agua (apă), apuesta (pariu), piedra (piatră).Două vocale deschise nu formează un diftong.Exemple: caer (a cădea).

Contopirea a două vocale deschise în aceeaşi silabă se numeşte sinerezâ

(smeresis).Exemple: geo-gra-fia (geografie), al-moha-da (pernă), al-cohol (alcool).

Pronunţarea într-o singură silabă a vocalei finale a unui cuvânt şi a vocalei iniţiale a cuvântului următor se numeşte sinalefâ (smalefa). Exemple: quiero a mi hijo: quie-roa-mi-hi-jo (îl iubesc pe fiul meu).

Grupul format din trei vocale care se pronunţă într-o singură silabă se numeşte triftong. In limba spaniolă există următorii triftongi: iod, uai, ucu Exemple: Uruguay (Uruguay), buey (bou), guay (frumos).

Silaba (la silaba JIn limba spaniolă, cuvintele pot fi monosilabice (formate

dintr-o singură silabă) sau polisilabice (formate din două sau mai multe silabe).

Exemple: tras (după), mas (dar), soy (sunt), ta-za (ceaşcă), ru-na (fată), sa-la (sală), her-ma-na. (soră), a-bue-lo (bunic), pro-fe-sor (profesor), or-de-na-dor (computer), te-le-fo-no (telefon), a-som-bra-do (uimit), a-pa-ci-gua-do (liniştit).

Există o serie de norme care reglementează despărţirea în silabe:

1. O consoană situată între două vocale trece în a doua silabă: da-ma (doamnă), A-ra-gon (Aragon).

î 4___________________ Gramatica limbii

spaniote

2.Două consoane între două vocale se despart după cum urmează: primarămâne la o silabă, iar a doua trece la silaba următoare: le-

Page 26: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

van-tar-se (a seridica), can-tar (a cânta).

Ak. Observaţie. în cazul cuvintelor care conţin grupul -cc, acesta se desparte: acciân —> ac-ciân, leccion —> lec-cion.

3. Grupurile bl, br, cl, cr, drt fl, frt gl, gr, pl, prt tr nu se despart şi trec întotdeauna în silaba următoare: a-gra-da-ble (plăcut), re-cla-mar (a reclama), a-cre-cen-tar (a mări), re-fres-co (răcoritoare), em-ple-ar (a folosi), des-bro-zar (a curăţa de vreascuri), la-gri-mar (a lăcrima).

4. Grupurile de trei consoane se despart astfel: primele două rămân la o silabă, iar a treia trece în silaba următoare: ins~truc-ciân (instrucţie), abs-trac-to (abstract).

5. Două vocale care nu alcătuiesc un diftong se despart în silabe: pa-îs (ţară), ti-a (mătuşă), hi-ro-e (erou).

La cuvintele formate prin derivare, compunere sau parasinteză se respectă elementele constitutive: des-a-rro-llar (a dezvolta), des-pe-i-nar (a ciufuli), i-rre-al (ireal).

Accentul f£l acenfoJ

Fiecare cuvânt are o silabă care se pronunţă mai puternic decât celelalte, aceasta fiind cea accentuată. In limba spaniolă, cuvintele se accentuează după următoarele două reguli:

1. Toate cuvintele care se termină în vocală şi consoanele n şi s se accentuează pe penultima silabă: puerta (uşă), abuela (bunică), verde (verde), coche (maşină), rufio (copil), tesis (teză), canton (cântă) etc.

2. Toate cuvintele care se termină în consoană, în afară de n şi s, se accentuează pe ultima silabă: labrador (agricultor), corner (a mânca), pared (perete), salud (sănătate) etc.

m!L Observaţie. Toate excepţiile de la aceste reguli se marchează în scris prin accent grafic.

I. Fonetică şi ortografie

Page 27: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: telefono (telefon), mâvil (mobil), fârmaco (medicament), ultimo (ultim) etc.

După poziţia silabei accentuate, în limba spaniolă cuvintele se împart în:- oxitone (agudas): accentuate pe ultima silabă: doctor

(doctor), motor (motor), seră (va fi);-paroxitone (llanas): accentuate pe penultima silabă:

casa (casă), puerta (uşă), habla (vorbeşte);- proparoxitone (esdrujtdas): accentuate pe antepenultima silabă: telefono (telefon), antipâtico (antipatic), âtono (neaccentuat);- cuvinte "sobreesdnijulas", accentuate pe silaba anterioară celei antepenultime: ultimamente (în ultima vreme), fâcilmente (cu uşurinţă), râpidamerite (repede).

Adverbele terminate în -mente se pronunţă cu două accente, şi anume cu acel al adjectivului din care provin şi cu cel al sufixului -mente. Exemple: cuidadosamente (cu grijă), utilmente (util).

Dacă adjectivul de la care se formează această categorie de adverbe are accent grafic, atunci şi adverbul derivat cu sufixul -mente păstrează accentul.

Accentul grafic se mai foloseşte pentru a diferenţia două cuvinte cu aceeaşi formă, dar care aparţin unor categorii gramaticale diferite, omonime.

Exemple:se (se) (pronume reflexiv - se) - se (verbul saber, persoana 1, singular,

prezent, indicativ — ştiu); te (pronume personal - te) — ti (substantiv - ceai) mas (conjuncţie - dar) — mas (adverb - mai); el (articol masculin hotărât) - el (pronume personal); mi (masculin posesiv — meu / mea) — nu (pronume personal - mine) etc. tu (adjectiv posesiv) - tu (pronume personal)Accentul este utilizat şi pentru a marca diferenţa dintre

pronumele şi adverbele relative şi cele interogative.Exemple: que, quien, cual, cuanto (pronume relative) -

que, quien, cuâl, cuânto (pronume interogative); como, donde, adonde, cuando (adverbe relative) — como, dânde, adonde, cuândo (adverbe interogative).

Page 28: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

16 Gramatica limbii spaniole

Page 29: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

El chico que habla es mi primo. (Băiatul care vorbeşte este vărul meu.) I Que dices? (Ce spui?)

Accentul grafic se foloseşte, de asemenea, pentru a arăta că două vocale formează un hiat şi nu un diftong.

Exemple: dt-a (zi), ri-o (râu), geologi-a (geologie), ti-a (mătuşă).

1. Pronunţaţi corect următoarele cuvinte:cieh, zanahoria, ciencia, cerrar, harina, ciego, sierra, petro,

vela, vaca, bala, llama, rapaz, oposiciân, anhelar, joya, yegua, cabailo.

2. Citiţi corect:El perro no tiene rabo porque se lo ha cortado Rămân Ramirez. Erre con erre, cigarro, erre con erre, barril; râpido corren las ruedas del ferrocarril.

3. Subliniaţi diftongii din următoarele cuvinte:yof hierba, hay, voy, acacia, sauce, pianista, buey, acuarela,

causa, băile, cielo, triunfo.

4. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte:intolerable, saltamontes, quienescţuiera, habitual, sociedad,

habilidad, des-plazcirniento, incluyera, restituia, averiguâbamos, transmitir, accion, cohesion.

5. Puneţi accentul grafic acolo unde lipseşte:telefono, ultimamente, Merida, Mexico, Peru, Caracas, antes,

bilbaino, iquien?, erase, icualî, frecuentemente, rapido, inquieto, Malaga.

6. Subliniaţi silabele accentuate din următoarele cuvinte:viniera, abanico, Santander, ametrailadora, granadino, historia,

cuademo, Dulcinea, canal, sobrepasar, correctamente, hermana, ferrocarril, televisor.

7* Construiţi propoziţii cu următoarele cuvinte:perro - pero; como - como; te - te; carro - caro; donde - dânde, se - se.

Page 30: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

L Fonetică şi ortografie 1 7

Page 31: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

lemenfe de ortografief Elementos de ortografiaJ

Limba spaniolă foloseşte, în general, acealaşi norme de ortografie şi aceleaşi semne de punctuaţie ca limba română.

Semnele de punctuaţie sunt următoarele: • punctul (elpunto) • virgula (la coma) • punctul şi virgula (el punto y la coma) • două puncte (dos puntos) • punctele de suspensie (los puntos suspensivos) • semnul exclamării (el signo de admiraciân) • semnul întrebării (el signo de interrogaciân)• parantezele (las parentesis) • cratima (el guion) • linia de dialog (la raya)• ghilimelele (las comillas).

Semnele diacritice sunt următoarele:• tilda (la tilde) care apare deasupra consoanei n : n• trema (la dieresis) care apare deasupra vocalei u : u• accentul (el acento) care apare deasupra vocalelor: e, d, i, d, ti.

nple: mariana por la mariana (mâine de dimineaţă), la Antigiiedad (antichitatea); el estâ aqui (el este aici).

Ortografia limbii spaniole are şi câteva particularităţi:• Interogaţia şi exclamaţia sunt marcate atât la sfârşitul,

cât şi la începutul propoziţiei.Exemple: iCâmo te llamas? (Cum te cheamă?) iQue bienl (Ce bine!)

• Ghilimele se pun numai în partea de sus.Exemplu: Estudio en el colegio "Miguel de Cervantes" de

Bucarest. (învăţ la Liceul „Miguel de Cervantes" din Bucureşti.)

Exerciţii

1. Citiţi următorul dialog şi completaţi cu semnele de punctuaţie

care lipsesc:Dependienta: Desea algo sefiorita

Page 32: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

18 Gramatica limbii spaniole

Page 33: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Carmen: Ouerria comprar una camiseta. Dependienta: Cuăl es su talia. Carmen: La 38.Dependienta: Mire est as dos Cuăl prefiere. Carmen: Me gusta esta de color rojo Cuânto vale. Dependienta: No es muy car a 20 euros. Carmen: Perfecto me la llevo.

2. Citiţi următorul text şi adăugaţi semnele diacritice şi de punctuaţie care lipsesc:

National Geographic ha producido la serie para introdudr a las ninos en los misterios de nuestro planeta y animales salvajes es el titulo del trabajo. Sus catorce episodios iran desvelando desde las aficiones del delfin a las rutinas cotidianas del leon. La serie mezcla imagenes reales con animacion y el muneco Spin ayuda a los pequerxos lectores a entender los datos geograficos de una maneta divertida.

Page 34: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

i. Fonetica şi ortografie

19

Page 35: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 36: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

FORMAREA CUVINTELOR

(Ta formacioride (as palabrasJ*erivarea

f La derivacionJ

In limba spaniolă, cuvintele se formează prin derivare, compunere, parasinteză şi schimbarea categoriei gramaticale. Derivarea se face cu sufixe şi prefixe.

■ Sufixe nominale (sufijos nominales), care sunt comune atât substantivelor, cât şi adjectivelor.

-able (-ible) indică posibilitatea, necesitatea, caracterul adecvat: intangible (intangibil); palpable (palpabil); posible (posibil);

-ado, -a indică o acţiune verbală, funcţia, cantitatea, calitatea, posedarea unei calităţi, durata, profesia, ideea de lovitură: bajada (coborâre); blanqueado (albire); abogado (avocat); pintado (pictat); bofetada (lovitură cu pumnul în zona feţei); punado (un pumn de);

-aje exprimă ideea de acţiune şi de colectivitate: paisaje (peisaj), oleaje (tălăzuire); pillaje (hoţie);

-al, -ar indică ideea de abundenţă, colectivitate, mulţime, înclinaţie, predispoziţie: arrozal (orezărie); melonar (pepenărie de pepeni galbeni); manzanar (livadă de meri); olivar (plantaţie de măslini); vital (vital); militar (militar, cazon);

-an, -ano arată originea, profesia: venezolano (venezuelean); alemân (german, neamţ); guardiân (gardian); cirujano (chirurg);

-ante, -ente indică un nume de meserie, funcţie: estudiante (student); regente (regent); teniente (locotenent);

Page 37: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

22 Gramatica limbii spaniole

Page 38: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

-anza, -ancia, -encia formează substantive abstracte: abundancia (abundenţă); prudencia (prudentă); holganza (linişte, huzur); cdabanza (laudă); demencia (demenţă); presidencia (preşedinţie);

«ario indică locul, profesia: acuario (acvariu); anticuario (anticar);

-cian, -sion, -xion, -ion arată o acţiune verbală sau formează substantive abstracte: direccion (direcţie); concesion (concesiune); digestion (digestie); anexiân (anexiune);

-dad, -tad indică o calitate sau un defect: bondad (bunătate); libertad (libertate); falsedad (falsitate); cualidad (calitate);

-dor, -tor, -sor indică un nume de agent sau instrument: comprador (cumpărător); escultor (sculptor); revisor (controlor);

-dura, 'tura, -sura arată o acţiune, un efect: armadura (armură); andadura (umblet); montura (harnaşament); censura (cenzură);

-eda, -edo, -ena se referă la colectivitate, mulţime, abundenţă: alameda (plopiş); robledo (stejăriş); decena (grup de zece);

-ense, -eno arată originea: abulense (locuitor din Aviia); londinense (londonez); madrileno (madrilen); extremeno (locuitor din Extremadura);

-ero, ^era: indică un recipient, o profesie, un loc: puchero (oală de pământ); zapatero (cizmar); panadero (brutar); carbonera (cărbunărie); cantera (carieră de piatră);

-es: indică originea, naţionalitatea: frances (francez, franţuzesc); cordobes (cordobez); ingles (englez);

-e& -eza: arată o calitate, un defect: sencillez (simplitate); pereza (lene); bajeza (josnicie);

-i: indică originea, naţionalitatea: tuneci (tunisian); marroqui (marocan); irani (iranian);

Page 39: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

H. Formarea cuvintelor 23

Page 40: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

-ia, -ia, -ie indică o calitate sau un defect: grada (farmec); alegria

(bucurie); barbarie (barbarie);

-icia formează substantive abstracte: malicia (răutate); justicia (justiţie, dreptate); avaricia (avariţie);

-ido, -iento arată o calitate, un defect: propicio (propice); hambriento (înfometat); sediento (însetat, setos);

-ino indică originea: vizcaino (locuitor din Biscaya); santanderino (locuitor din Santander);

-ismo, -ista arată un sistem, o doctrină şi apartenenţa politică sau artistică: comunismo (comunism); surrealismo (suprarealism); budhista(budist); maoista (maoist); realista (realist);

-itud, -ud indică o calitate, un defect: gratitud (mulţumire); plenitud

(plenitudine); salud (sănătate); altitud (altitudine);

-izo indică o dispoziţie sau o calitate: antojadizo (capricios); enfermizo

(bolnăvicios);

-4nento, -miento indică o acţiune, un efect, denumiri de acţiuni: arma-mento (armament); pensamiento (gândire); establecimiento (stabilire);conocimiento (cunoaştere); sentimiento (sentiment);

-monia indică o calitate sau un defect: parstmonia (cumpătare);

acrimonia (acreală);

-or formează substantive abstracte: amargor (amărăciune, supărare);

frescor (răcoare);

-orio indică o posibilitate sau o aptitudine: declamatono (declamator,

pompos);

-oso arată posesia calităţii pozitive sau negative: valeroso (curajos);

engorroso (neplăcut, jenant); gracioso (nostim; graţios);

Page 41: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

24 Gramatica limbii spaniole

Page 42: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

-udo exprima posesia calităţii: peludo (lăţos, pletos); panzudo (burtos); huesudo (osos); barbudo (bărbos); bigotudo (mustăcios);

-undo indică intensitatea unei calităţi: meditabundo (dus pe gânduri); iracundo (furios);

-umbre, -ura formează substantive abstracte: mansedumbre (blândeţe); muchedumbre (mulţime); cordura (înţelepciune); andadura (umblet, mers); frescura (răcoare);

-uzeo indică nuanţa unei culori: negruzeo (negricios); verdusco (verde închis).

■ Sufixe pentru formarea substantivelor provenite din verbe (sufijos de sustantiws verbales). Se anexează la verbe pentru a forma substantive abstracte sau concrete care exprimă acţiunea sau rezultatul acţiunii:

-anza: andanza (întâmplare, eveniment); cobranza (încasare);

-dor: ganador (câştigător); cobrador (încasator);

-dura: barredura (măturat, măturare); escurridura

(rămăşiţă);

-don: combinacion (combinare); reclamaciân (reci ama ţie);

-miento: pensamiento (gând); conodmiento (cunoştinţă,

cunoaştere).

■ Sufixe augmentative (sufijos aumentatwos). Indică sporirea dimensiunii unui obiect.:

-dn: hombrân (om mare); culebron (şarpe mare); cabezon (cu capul mare; încăpăţânat)

-azp: ammalazo (animal mare); caraza (neobrăzat), perrazo (câine mare); -ote, -ota: hbrote (carte mare); cabezota (încăpăţânat).

jUL Observaţie Sufixul -a?o, -aza se poate folosi şi cu sensul de „lovitură" sau „acţiune violentă": topetazo (lovitură cu capul, împunsătură); punetazo (lovitură de pumn); balazo (lovitură de glonţ); cuchillazo (lovitură de cuţit).

Page 43: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

II. Formarea cuvintelor 25

Page 44: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Există şi sufixe augmentative care au nuanţă despectivă:

-aco, acho, -ajo,-eta, -itzo: Ubraco (carte fără valoare literară); ricacho (bogătan); migaja (fărâmă); calleja (uliţă, străduţă îngustă; vejete (foarte bătrân); gentuza (mulţime de proastă calitate);

-astro: poetastro (poet de proastă calitate); indică şi legături de rudenie vitregă: herrnanastro (frate vitreg); hijastro (fiu vitreg); madrastra (mamă vitregă).

Observaţie. în unele cazuri se produce o lexicalizare completă prin care cuvintele derivate cu sufixe augmentative dobândesc sens propriu.

Exemple: colcha (cuvertură de pat) - colchân (saltea); barca (barcă) -barează (şlep; bac); tumba (mormânt) - tumbona (şezlong); capa (pelerină; mantie) — capote (încruntare).

■ Sufixe diminutivale (sufijos diminutwales). Diminuează dimensiunile unui substantiv, dar au şi nuanţă afectivă, de alintare:

-ito: arbolito (copăcel); nidito (cuibuşor); muchachito (băieţel); Acest sufix are unele variante: -cito: corazoncito (inimioară); mujercita (femeiuşcă); -ecito: florecita (floricică); cieguecito (orb şi micuţ).

-illo: chiquillo (mititel); hornillo (reşou);Şi acest sufix are unele variante:-cîllo: jardincillo (grădină mică); rinconcMo (colţişor);-ecillo: panecălo (chiflă); huevecillo (ouşor);-ececillo: pececiUo (peştişor); piececillo (picioruş).

-ico (folosit frecvent de locuitorii din provincia Aragon): gatico (pisicuţă); perrico (căţeluş); cosica (hicruşor); -in: espadin (floretă); peluquin (perucă mică); -uelo: rapazuelo (băieţaş); aldehuela (sătuc).

A Observaţie. în unele cazuri, se produce o lexicalizare completă prin care cuvintele derivate cu sufixe diminutivale dobândesc sens de sine stătător.

Page 45: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

^ ti

5 J

«

Page 46: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MS ţş

— i

A)i

- ^ -S

SIL

1 I

Page 47: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

1 J

mI i i

" i i ce

11

4

I

03

> r

1 f # cc

i1

■a

1 J

se»: iin

-% 14

I

II€9

CB <0

m

T3

ii f» f a g 5 5 S

Page 48: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

An-, a- ideea de privare, negare: anacronico (anacronic); asimetrico (asimetric); ateo (ateu).

Ante- ideea de anterioritate: anteayer (alaltăieri); antediluviano (antediluvian); anteponer (a antepune).

Anti- ideea de opoziţie: antimonârquico (antimonarhic); antigripal (anti-gripal); anticonceptivo (anticoncepţional).

Auto- se referă la propia persoană: autobiografia (autobiografie);

autorretrato (autoportret).

Bi-, bis-, biz- de două ori, dublu: bipeda (biped); bisabuela (străbunică);

biznieto (strănepot).

Circuri' în jurul: tircunferenaa (circumferinţă); circunscrito (circumscris).

Co-, corn-, con- ideea de unire, asociere, însoţire: correlativo (corelativ); compaginar (a potrivi); convivencia (convieţuire); coautor (coautor).

Contra- ideea de opoziţie, împotrivire: contrarrevoluciân (contrarevoluţie); contraofensiva (contraofensivă).

Crono- se referă la timp: cronometro (cronometru); cronologico

(cronologic).

De-, des- separare, negare, privare: delimitar (a delimita); denegar (a refuza); desarraigado (dezrădăcinat); depreciado (depreciat).

Di-, dis- ideea de separare: difundir (a răspândi); disgustar (adezgusta);

dislocar (a dizolca).

En-, cm- ideea de mişcare spre interior, dobândirea unei calităţi: enjaular (a încuia în cuşcă); enardecimiento (înflăcărare); ennegrecer (a înnegri); empaquetar (a împacheta).

Page 49: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

28 Gramatica limbii spaniole

Page 50: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Entre- indică o situaţie intermediară: entreabierto (întredeschis); entrever (a întrevedea).

E-, es-, ex- ideea de mişcare spre exterior, încetarea unei acţiuni, privare: emigrante (emigrant); estirar (a întinde); ex-ministro (fost ministru); externa (extern).

Extra- ieşit din comun, în afară: extraconyugal (extraconjugal); extra-terrestre (extraterestru); extravagancia (extravaganţă).

Hiper- ideea de superioritate, exces: hiperacidez (hiperaciditate); hipersensibilidad (hipersensibilitate); hipermercado (supermarket).

Hipo- ideea de inferioritate: hipostenia (slăbiciune); hipotenso (hipotensiv).

I-, In-, Im ideea de negaţie: ilâgico (ilogic); irracional (iraţional); intangible (intangibil); imposible (imposibil).

lnfra- ideea de inferioritate: infrarrojo (infraroşu); infrahumano (subuman).

Inter- indică o situaţie intermediară: intemacional (internaţional); inter-calar (intercala); intercambio (schimb).

Pos-, post- ideea de posterioritate: posguerra (după război); postdata (post-scriptum).

Pre- ideea de anterioritate, de excelenţă: predestinado (predestinat); precolombino (precolumbian); preclaro (ilustru, faimos); prenatal (prenatal).

Pro- indică ideea de antepunere, de afiliere şi de înlocuire: pronombre (pronume); promover (a promova); procânsul (proconsul); proponer (a propune) .

Re- repetare, reiterare, intensitate, retragere: reaccianar (a reacţiona); rememorar (a rememora); reemplazar (a înlocui); rejuvenecer ^ întineri).

Sobre- ideea de superioritate, exces: sobresaliente (remarcabil);

iobreprccto (suprapreţ); sobrenatural (supranatural).

Sub-, so-, su-, ideea de inferioritate: subnormal (anormal); submarmista (scafandru); socavar (a excava); sumergir (a acufunda).

Super- ideea de superioritate, exces: supervaloraciân (supraapreciere); superpotencia (mare putere); superior (superior).

Page 51: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Observaţie. în limba spaniolă mai există o listă lungă de prefixe de origine greacă, altele decât cele menţionate mai înainte. Printre ele se numără archi~: archimillonario (multimilionar), meta-: metafizica (metafizică), peri'-, perifrasis (perifrază) etc.

De asemenea, mai există o categorie de prefixe care iniţial au fost cuvinte în limba greacă, dar care ulterior s-au transformat în pseudo-prefixe şi care fac parte din anumite cuvinte din limba spaniolă. Acestea sunt: aero-. aerodromo (aerodrom), arqueo-: arqueologico (arheologic), auto»: automâvil (automobil), bronco*: bronconeumonia (bronhopneumo-nie), cosmo-: cosmografia (cosmografia); etimo-: etimologia (etimologie); te Ie-, telefono (telefon); televxsion (televiziune) etc.

Derivarea regresiva [La derivacion inversa J

Procedeul constă în formarea unui nou cuvânt prin înlăturarea sufixului.

abono (îngrăşământ) din abonat (a fertiliza); pagot paga (plată) din pagar (a plăti); toma (luarea) din tomat (lua).

Exerciţii1. Formaţi cinci cuvinte cu sufixul -€FO care să indice

profesii.Exemplu: carrucero.

2. Formaţi diminutivul următoarelor substantive: chico; muneca;

ârbol; gato; libro; casa; fior.

Page 52: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

30 Gramatica limbii spaniole

Page 53: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

3.Alcătuiţi propoziţii cu următoarele diminutive şi augmentative

lexicalizate: tornillo; bombilla; camilla; colchân; tumbona; capote; caseta; sillon; cajon; cucharilla.

4. Completaţi următoarele propoziţii cu termenul derivat corect:barbudo, peludo, orejudo, narigudo, bigotudo.a) Un hombre que tiene muchas barbas es ... .b) Un hombre que tiene una nariz grande es un ... .c) Un hombre que tiene mucho pelo es un ... .d) Un hombre que tiene un bigote grande es un ... .e) Un hombre que tiene orejas grandes es un ... .

5. Formaţi substantive cu sufixul -eza pornind de la adjectivele:grande — la grandezapobre —noble -rico -puro —simple —estupido —akivo -franco —

Page 54: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

6. Scrieţi antonimele urmă cu ajutorul prefixelor: m-, des-mâvil — inmovil sensible -... hăbil-... formal —... frecuente —... expresivo —... habitual —... maduro —... quieto —... tangible —...relor adjective formate prin derivare

igual — desigual obediente —... habitado -... dichoso —... cortes —... colorido —... cansando —... favoroble — ... agradable —...

Page 55: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

II Formarea cuvintelor 31

Page 56: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ompunereafLa composicionJEste un procedeu mai puţin productiv decât derivarea şi

constă îr alăturarea a două sau mai multe cuvinte, rezultatul fiind un cuvânt cu unsens propiu.

In limba spaniolă se pot distinge următoarele tipuri de combinaţii:

• substantiv + substantiv: bocamanga (manşetă); coliflor (conopidă);

bocacalle (capăt de stradă); coche-cama (vagon de dormit);

•substantiv + adjectiv: colilargo (cu coada lungă); pelirrojo (cu pârul

roşu); tiovivo (căluşei; carusel); boquiabierto (uimit; surprins);

• adjectiv + substantiv: buenaventura (noroc, şansă); mediodia (amiază); minifalda (fustă mini); medianoche (miezul nopţii);

• adjectiv + adjectiv: agndulce (dulce-acrişor); verdinegro (verde închis);

• substantiv + verb: maniatar (a lega de mâini); patiquebrar (a rupe

piciorul cuiva);

•verb + substantiv: quitasol (umbrelă de soare), Itmpiabotas (lustragiu);

guardabosques (pădurar) sacapuntas (ascuţitoare); guardarropa(garderobă);

• verb + adverb: catalejo (lunetă, ochean);

• verb + verb: quitapon (ciucure); duermevela (moţăiala, picoteală).

• adverb + substantiv: bienandanza (fericire, noroc); bierwenida (bun-venit); malquerencia (rea-voinţâ); malhechor (răufăcător);malhumor (proastă-dispoziţie);

• adverb + adjectiv: mahlimte (rău mirositor); rrvikcnuento (nemulţumit);

Page 57: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• adverb + verb: malgastar (a risipi, a cheltui); bendecir (a binecuvânta); maldecir (a blestema); biencstat (bunăstare).

• din propoziţii întregi: correveidile (bârfitor, clevetitor); sabelotodo (ştie-tot); vaivân (du-te-vino); nomeolvides (nu-mă-uita); haxrnerreir (paiaţă).

De asemenea sunt considerate compuse cuvintele formate din prefix şi substantiv, adjectiv sau verb, de exemplu: anteponer (a pune în faţă); superproducciân (supraproducţie); disconforme (nepotrivit). Totuşi în aceste cazuri pare mai adecvat termenul de prefixare decât cel de compunere, după opinia unor lingvişti.

PluralulCE! Plural de (os susfantivos compuestosJ

In funcţie de formarea pluralului, cuvintele compuse se pot reuni în patru grupuri:

1 . Cuvinte care nu îşi schimbă forma pentru a forma pluralul. Aiciputem include termenii formaţi dintr-o propoziţie întreagă sau care au aldoilea element deja la plural.

Exemple: el / los nomeolvides (nu-mă-uita); el I los tapabocas (fular); el I los cumpleanos (ziua de naştere).

2.Cuvinte care formează pluralul doar la primul termen.Exemple: la casa-cuna / las casas-cuna (centru de plasament pentru

copii).

3.Cuvinte care formează pluralul ca orice substantiv.Exemple: el coliflor I los coliflores (conopidă); el quitasoles / los quitasoles

(umbrelă de soare); la minifalda / las mimfaldas (fustă scurtă); el vawen / los vaivenes (du-te-vino).

4.Cuvinte care formează pluralul la ambele elemente componente.Exemple: los gentileshombres (gentilomi); las ricashembras (soţie de nobil).

II. formarea cuvintetor ________. _____________________________ompunerea

f La composicionj

Page 58: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Este un procedeu mai puţin productiv decât derivarea şi constă în alăturarea a două sau mai multe cuvinte, rezultatul fiind un cuvânt cu un sens propiu.

In limba spaniolă se pot distinge următoarele tipuri de combinaţii:

• substantiv + substantiv: bocamanga (manşetă); coliflor (conopidă); bocacalle (capăt de stradă); coche-cama (vagon de dormit);

• substantiv + adjectiv: colilargo (cu coada lungă); pelirrojo (cu părul roşu); tiovivo (căluşei; carusel); boquiabierto (uimit; surprins);

• adjectiv + substantiv: buenaventura (noroc, şansă); mediodîa (amiază); minifalda (fustă mini); medianoche (miezul nopţii);

• adjectiv + adjectiv: agridulce (dulce-acrişor); verdinegro (verde închis);

• substantiv + verb: maniatar (a lega de mâini); patiquebrar (a rupe piciorul cuiva);

• verb + substantiv: quitasol (umbrelă de soare), limpiabotas (lustragiu); guardabosques (pădurar) sacapuntas (ascuţitoare); guardarropa (garderobă);

• verb + adverb: catalejo (lunetă, ochean);

• verb + verb: quitapon (ciucure); duermevela (moţăiala, picoteală).

• adverb + substantiv: bienandanza (fericire, noroc); bienvenida (bun-venit); malquerencia (rea-voinţă); malhechor (răufăcător); malhumor (proastă-dispoziţie);

Page 59: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

32 Gramatica limbii spaniole

Page 60: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• adverb + adjectiv:malobente (râu mirositor); maicontento (nemulţumit);

• adverb + verb: malgastar (a risipi, a cheltui); beiidear (a binecuvânta); maldear (a blestema); bienestar (bunăstare).

• din propoziţii întregi: correveidăe (bârfitor, clevetitor); sabelotodo (ştie-tot); vaMn (du-te-vitlo); nomeolvides (nu-mă-uita); hazmerreir (paiaţă).

De asemenea sunt considerate compuse cuvintele formate din prefix şi substantiv, adjectiv sau verb, de exemplu: anteponer (a pune în faţă); superproducdân (supraproducţie); disconforme (nepotrivit). lotuşi în aceste cazuri pare mai adecvat termenul de prefixare decât cel de compunere, după opinia unor lingvişti.

f£l plural de los sustanîtvos compuestosJIn funcţie de formarea pluralului, cuvintele compuse se

pot reuni în patru grupuri:

1.Cuvinte care nu îşi schimbă forma pentru a forma pluralul. Aiciputem include termenii formaţi dintr-o propoziţie întreagă sau care au aldoilea element deja la plural.

Exemple: el / Jos nomeolvides (nu-mă-uita); el / los tapabocas (fular); d I los cumpleanos (ziua de naştere).

2.Cuvinte care formează pluralul doar la primul termen.Exemple: la casa-cuna / las casas-curia (centru de

plasament pentru copii).

3.Cuvinte care formează pluralul ca orice substantiv.Exemple: el coliflor / los cohfîores (conopidă); el

quitasoles / los quitasoles (umbrelă de soare); la minifalda / las minifaldas (fustă scurtă); ei vaivin / los vaivenes (du-te-vino).

4.Cuvinte care formează pluralul la ambele elemente componente.Exemple: los gentileshombres (gentilomi); las ricashembras (soţie de nobil).

Exerciţii I1.Arătaţi din ce părţi de vorbire sunt formate următoarele

cuvintecompuse: tiralevitas, enganabobos, sabelotodo, matasanos, vivalavirgen; Iparabrisas.

Page 61: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

2. Completaţi următoarele propoziţii cu termenul compus din cu-vintele indicate în paranteză:

a) Quiero reservar dos billetes en ... (coche, cama) para el tren Madrid-Barcelona. II

b)Tienes que doblar la primera ... (bocaf caile) a la derecha.c) iDânde has puesto el... (sacar, corchos)?d)Los domingos le gusta hacer crucigramas como ... {pasat, tiempo).e)Resolviâ el problema en un ... (santo, amen)f) Hoy estân de moda los ... {cofe, teatro). Ig)iQuien es aquel... (pelo, rojo) que estâ acercândose?

J LObservaţie. Procedeul care combină compunerea cu derivarea se numeşte parasinteză (parasîntesis).

Exemple: ropavejero (ropa + vieja + ero) (negustor de haine vechi); embarrancar (en + barranco + ar) (a împotmoli); salpimentar (sal + ptmienta + ar) (a presăra cu sare şi piper); desalmado (des + alma +ado) (nemilos).

:':

Page 62: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

34 Gramatica limbii spaniole

Page 63: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 64: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

^JrticololCEI ar'ti'cuioJ

In limba spaniolă, articolul poate fi:• hotărât (determinado sau definido);• nehotărât (indeterminado sau indefinido).Spre deosebire de limba română, în limba spaniolă

articolul stă întotdeauna înaintea substantivului pe care îl determină: el alumno (elevul); la alumna (eleva).

Articolul hotărât CEI arti'culo definidoJSingular Plural

Masculin el losFeminin la las

Exemple: el parque / los parques (parcul / parcurile); la mesa / las mesas (masa / mesele).

■ Articolul hotărât masculin singular el precedat de prepoziţiile a sau

de, se uneşte cu acestea în al sau del.Exemple: El cuademo del alumno es nuevo. (Caietul elevului este nou.) Voy al colegio. (Mă duc la şcoală.)

AJL Observaţie. Această contragere nu se produce când articolul face parte dintr-un substantiv propriu.

Exemple: Cervantes crea el inmortal personaje de "El Quijote". (Cervantes creează personajul nemuritor din „Don Quijote".)

Se fue a El Peru. (A plecat în Peru.)

■ în general, substantivele proprii nume de locuri nu primesc articol hotărât. Fac excepţie:

• Denumirile unor ţări: EI Ecuador, El Peru, El Canada, El Paraguay, El Uruguay, El Salvador, El Japon, El Congo, La India, La Libia, Los Estados Unidos.

36_________________________ Gramatica limbii

spaniole

• Denumirile unor oraşe şi provincii: La Corufia, La Habana, La Rioja, La Mancha, La Paz, La Haya, El Cairo.

■ Substantivele feminine care încep cu a- sau ha- accentuat primesc, din motive eufonice, la singular, articolul hotărât el.

Exemple: el ancla (ancora), el âguila (vulturul), el agua (apa), el ansia (neliniştea), el arma (arma), el ala (aripa), el anca (crupa; şoldul), el ânfora (amfora), el alba (zorile), el ama (stăpâna), el ave (pasărea), el hombre (foamea), el hacha (baltagul, securea), el harpa (harpa), el hampa (lumea interlopă), el hada (zâna), el haya (fagul).

Page 65: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

La plural transformarea nu se mai produce, substantivele primind articolul las: las amas (stăpânele), las aves (păsările), las harpas (harpele), las hadas (zânele), las alas (aripile) etc.

A

■ In limba spaniolă, funcţia de bază a articolului hotărât este să indivi-dualizeze, să determine, să concretizeze un substantiv. In multe dintre cazuri folosirea sa este identică cu cea din limba romănâ, dar există şi cazuri care diferenţiază cele două limbi, după cum urmează:

a) Pentru exprimarea orei, în locuţiunile adverbiale.Exemple: La tiendas abren a las nueve. (Magazinele se deschid la nouă.)Nos encontramos a la una en punto. (Ne întâlnim la unu fix.)

A

b) însoţeşte substantivele care denumesc zilele săptămânii.Exemplu: El martes por la tar de tengo clase de piano. (Marţi după-amiază am

oră de pian.)

J L Observaţie. Substantivele care desemnează zilele săptămânii se articulează numai când au valoare adverbială: El jueves (pasado) fui ala opera. (Joia (trecută) am fost la operă.)

Când folosim forma de plural, los, indicăm periodicitatea acţiunii. Exemplu: Los viernes (todos) tengo clases por la mariana. (Vinerea (în fiecare vineri) am ore de dimineaţă.)

Ht. Morfologia_____________________________________________________________________________________________

37In enunţuri de tipul: Los dias laborales de la semăna son:

lunes, martes, miercoles, jueves y viernes. (Zilele lucrătoare ale săptămânii sunt: luni, marţi, miercuri, joi şi vineri), substantivele care indică zilele săptămânii nu au funcţie adverbială şi nu se articulează.

c) Pentru exprimarea vârstei, în locuţiunile adverbiale.Exemplu: A los veinte anost ya sabia ocho idiomas. (La

douăzeci de ani, deja ştia opt limbi.)

Ml Observaţie. Articolul hotărât se foloseşte numai în construcţia: a los ... anos (la vârsta de ... ani, la ... ani). In alte construcţii care exprimă vârsta, numeralul, asimilat în limba spaniolă categoriei adjectivului, nu se articulează.

Page 66: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: Mi amigo lleva cinco anos en Espana. (Prietenul meu este de cinci ani în Spania.)

Tengo treinta anos. (Am 30 de ani.)

In locuţiunile adverbiale care exprimă momentul în care se realizează o acţiune se foloseşte acelaşi tip de construcţie, a + articol hotărât.

Exemplu: A los cuatro dias se presenta con lo que le habia pedido. (După patru zile apare cu ceea ce îi cerusem.)

d)Pentru substantivarea infinitivului.In limba spaniolă prin substantivarea infinitivului se

formează substantive abstracte cu ajutorul articolului hotărât masculin singular.

Exemplu: El sol le dijo a la luna que se fuera a recoger / que el andar de noche a solas... (Soarele i-a spus lunii să se ducă la culcare / căci umblatul noaptea de una singură...)

Âk.Observaţie. Dacă forma de infinitiv admite plural, înseamnă că verbul şi-a pierdut calitatea verbală.

Exemplu: Los quehaceres de la casa me cogen mucho tiempo. (Treburile gospodăreşti îmi iau mult timp.).

Substantivarea cu articolul hotărât se face şi în cazul infinitivului perfect.Exemplu: El haberme contestado asino me molesta tanto

como el haberme mentido. (Faptul că mi-a răspuns aşa nu m-a deranjat atât cât faptul că m-a minţit.)

Page 67: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

38 Gramatica limbii spaniole

Page 68: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

e)înaintea unei apoziţii care determină un pronume personal.Exemplu: Nosotros, los hombres de la primera Unea. (Noi, oamenii din

linia întâi.)

f) înaintea numelor de familie sau a prenumelor, folosite la plural.- când au valoare generică: los Habsburgos, los Borbones.- când au sensul de „familia": los Quinteros, los Madrazo(s), los Fernândez-

J^lObservaţie. Când numele propriu este determinat, folosirea articolului este obligatorie: Cuadros del original Pkasso los hay en muchos museos del mundo. (Tablouri ale originalului Picasso sunt în multe muzee din lume.)

g) înaintea substantivelor sefior, senora, senorita, urmate sau nu de unnume propriu, despre care se spune ceva.

Exemplu: El sefior Ortega no estâ aqui. (Domnul Ortega nu este aici.)

A Observaţie. Dacă ne adresăm direct persoanei, articolul nu se mai foloseşte: Senorita Garda, Ipuede venir un momento, porfavorl (Domnişoară Garcia, puteţi veni un moment, vă rog?)

h) Pentru substantivarea oricărei părţi de vorbire sau chiar a uneipropoziţii

Exemple: Desconozco el por que de su actitud. (Nu cunosc motivul atitudinii sale.)

0 si que rvunca habîa pronunciado le salio con mucha soltura. (Da-ul pe care nu-1 pronunţase niciodată 1-a spus cu multă uşurinţă.)

ÂZl Observaţie. Există propoziţii care s-au substantivat definitiv, folosin-du-se ca nişte simple nume comune: el vaiven (du-te-vino), el nomeolvides (nu-mă-uita).

i) Are valoare de adjectiv posesiv şi de adjectiv demonstrativ. Exemple: Se me helaron las mănos. (Mi-au îngheţat mâinile.) Me dude la cabezfl. (Mă doare capul.)Estas faîdas son muy modemas, pero amîme gustan mas las

clâsicas. (Aceste fuste sunt moderne, dar mie îmi plac mai mult cele clasice.)

1(1. Morfologia

Page 69: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

La casa de Juan es grande, pero la de Carmen es inmensa. (Casa lui Juan este mare, dar cea a lui Carmen este imensă.)

AkObservaţie. Prin articulare, adjectivul se poate substantiva: No hay que ayudar al perezoso. (Nu trebuie să-i ajutăm pe leneşi.)

j) Articolul hotărât apare în enunţuri exclamative. Exemple: ila mar de bienl (atât de bine); \la pobre! (sărmana, săraca). ila de golpes que le dieronl (câte lovituri i-au dat!)

k) Prepoziţia a urmată de articolul la în anumite locuţiuni adverbiale. Exemple: bacalao a la vizcaina (cod preparat ca în Biscaya), a la espanola (după moda spaniolă.)

1) înaintea substantivelor precedate de prepoziţii sau de locuţiuni prepoziţionale.

Exemple: Mis hijos estân en la costa. (Copiii mei sunt la mare.) El libro estâ sobre la mesa. (Cartea este pe masă.) El gato estâ debajo de la cama. (Pisica este sub pat.)

ARTICOLUL HOTĂRÂT NEUTRU(EL ARTÎCULO DEFINIDO NEUTRO LO)

Limba spaniolă are şi o formă de articol hotărât neutru care apare numai la singular şi se foloseşte în următoarele cazuri:

a) Pentru substantivarea adjectivelor, a participiilor, a pronumelor saua adverbelor.

Exemple: Io malo (ceea ce este rău); lo hermoso (frumosul, în artă, de obicei); lo tuyo (al tău, problema ta); lo dicho (cele spuse); lo bien (binele).

In unele cazuri, prezenţa articolelor el sau lo duce la modificări de sens. Exemple: el rojo (culoarea roşie) — lo rojo (ceea ce este roşu); el extranjero (străinul) - lo extranjero (ceea ce este străin).

b) Pentru a exprima ideea de superlativ în diverse construcţii (lo +adjectiv / adverb + que).

Exemple: No te imaginas lo bien /grande que lo pasamos. (Nu-ţi imaginezi cât de bine ne-am distrat!)

40______________________________;_____________________________________Gramatica limbii spaniole

Page 70: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

c) înaintea pronumelor relative que şi cual.Exemple: Me conto todo lo que paso. (Mi-a povestit tot ce s-a întâmplat.)

d) In locuţiuni adverbiale, precedate de prepoziţia a. Exemplu: a lo loco (nebuneşte), a lo lejos (în depărtare).

e) In numeroase locuţiuni şi expresii.Exemple: por lo menos (cel puţin), por lo tanto (prin

urmare); por lo general (în general); por lo visto (după cum se vede); a lo mejor'(poate).

f) în construcţiile Io + de + substantiv cu sensul de „problemă",„chestiune" şi Io + de + verb la infinitiv cu sensul de „faptul de ..."

Exemple: No te he contado lo de Pedro. (Nu ţi-am povestit problema lui Pedro.)

Lo de mentir a todos me parece una desfachatez- (Faptul Formele articolului nehotărât sunt

Singular PluralMasculin un unosFeminin una unas

Exemple: un libro (o carte); una nina (o fată); unos coches (nişte maşini); unas casas (nişte case).J k Observaţie. Din cauza formei sale, articolul nehotărât singular, masculin şi feminin, se poate confunda cu numeralul cardinal uno, una. In cazul în care apar şi alte numerale, funcţia acestuia din urmă este evidentă.

Exemplu: Tengo en la cariera un libro, dos cuademos y un estuche. (Am în servietă o carte, două caiete şi un penar.)

Ca şi în cazul articolului hotărât, înaintea substantivelor feminine care încep cu a sau ha accentuat, se foloseşte forma un: un hada (o zână); un ancla (o ancoră); un arte (o

Page 71: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

A Observaţie. Când articolul hotărât stă înaintea unui adjectiv feminin care începe cu aceeaşi iniţială (a, /uz), acesta nu se modifică. De exemplu: una alta montana (un munte înalt); una admirable poesia (o poezieadmirabilă).

Exerciţii

1. Completaţi cu articolul hotărât şi nehotărât:Singular Plural

... mesa /... mesa ... padres / . padres

... tren /... tren ... flores 1. . flores

... caballo 1... caballo ... chkos 1.. . chichos

... tema /... tema ... casas 1. .. casas

.. dia/.„dia libros 1. . libros

... moto 1... moto ... mundos /. . mundos

.. cama /... cama ... aguas 1. . aguas

.. hambre /... hambre ... amas / .. . amas.

2. Completaţi versurile următoare cu articolul potrivit:Erase ... vez I... lobito bueno /a ... que maltrataban /

todos ... corderos. I y habia tambien I... principe malo, I... bruja hermosa, / y ... pirata honrado. I Todas estas cosaş I habia ... vez I cuando yo sonabal... mundo a ... reves.

(Juan Goytisolo Cwento)

3. Construiţi propoziţii cu adjectivele substantivate: Io maravilloso, lo

bueno, lo estupido, lo gracioso, lo alto, lo listo.

4. Completafi propoziţiile cu articolul potrivit:a) ... ninos se han comido todas ... galletas.b) No sabes ... listo que es.c) iTe puedes imaginar ... bien que lo pasamos?d) Es de ... mas facil que hay.e) Ya sabes ... correcto que es Juan.0 Me conto ... injusta que habia sido con ella.g) M... si de ... ninos" es ... titulo de ... obra dramatica muy conocida.h) ... Fernăndez no han podido venir a ... fiesta.

Page 72: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 73: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ubstanîivulf El sustantivo o el nombre

susfantivoJ .DefiniţieSubstantivul este partea de vorbire care denumeşte

fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti, însuşiri, relaţii etc.

In limba spaniolă, substantivele, se pot clasifica în:

I individuale

colective

^ propru

Page 74: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

II. Abstracte. Acestea denumesc

fenomenecalităţicantităţi

Page 75: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

SUBSTANTIVELE CONCRETE ŞI ABSTRACTE(LOS SUSTANTIVOS CONCRETOS Y ABSTRACTOS)

• Substantivele concrete sunt cele care denumesc fiinţele sau obiectele care au o existenţă reală.

Exemple: nieve (zăpadă), gato (pisică), bufanda (fular), casa (casă), hombre (om, bărbat).

• Substantivele abstracte denumesc calităţi sau fenomene, selecţionate mintal sau extrase din obiectele la care se referă.

Exemple: blancura (albul), movirniento (mişcare), grandeza (măreţie), alabanza (laudă).

Pentru că, în general, adjectivele sunt cele care. exprimă calităţi, multe substantive abstracte care denumesc calităţi sunt substantive derivate din adjective. Astfel, substantivele blancura şi grandeza s-au format din adjectivele blanco (alb) şi grande (mare).

In acelaşi mod, fenomenele se exprimă prin verbe, iar substantivele abstracte care denumesc fenomene sunt derivate din aceste verbe: movimiento de la mover (a se mişca) sau aiabanza de la alabar (a lăuda). Totuşi există un mare număr de substantive abstracte care nu sunt derivate: luz (lumină), vida (viaţă), sueno (somn), tarde (amiază) etc.

Tot în categoria substantivelor abstracte trebuie incluse şi substantivele care indică o cantitate sau cele colective abstracte. Astfel, printre acestea se numără substantivele colective numerale, care indică un anumit număr de obiecte: par / pareja (pereche), centenar (centenar), decada (deceniu), docena (duzină), unidad (unitate), trib (trio) şi substantivele nedefinite, care indică o grupare nedeterminată de obiecte: grupo (grup), montan (grămadă), serie (serie), conjunto (ansamblu).

SUBSTANTIVELE COMUNE ŞI PROPRII(LOS SUSTANTIVOS COMUNES Y PROPIOS)

9 Substantivele comune pot fi generice şi de materie.- Substantivele generice sunt acelea care denumesc un

grup de fiinţe sau obiecte care au un anumit număr de calităţi comune.

Exemple: hombre (om), mesa (masă), libro (carte), fior (floare), tren (tren).

- Substantivele de materie nu denumesc un obiect anume, ci o masă nedefinită, fără formă sau întindere.

Exemple: agua (apă), sal (sare), cobre (cupru), hierro (fier), madera (lemn).

Page 76: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Substantivele proprii sunt acelea care denumesc un anumit individ sau loc din cadrul grupului generic căruia îi aparţine.

Exemple: Gomera, raportat la isla (insulă), Granada, raportat la ciudad (oraş), Espana, raportat la pais, estado (ţară, stat), Trajano, raportat la emperador (împărat).

Page 77: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ubstanfivul

Page 78: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

CEI sustantivo o el nombre sustanfivoJ

Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti, însuşiri, relaţii etc.

In limba spaniolă, substantivele, se pot clasifica în:

individualegenerice \

colectivecomune <

Page 79: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I. Concrete

. de materie

Page 80: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

propru

Page 81: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

II. Abstracte. Acestea denumesc {

I fenomenecalităţi

Page 82: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

SUBSTANTIVELE CONCRETE ŞI ABSTRACTE(LOS SUSTANTTVOS CONCRETOS Y ABSTRACTOS)

• Substantivele concrete sunt cele care denumesc fiinţele sau obiectele care au o existenţă reală.

Exemple: nieve (zăpadă), gato (pisică), bufanda (fular), casa (casă), hombre (om, bărbat).

• Substantivele abstracte denumesc calităţi sau fenomene, selecţionate mintal sau extrase din obiectele la care se referă.

Exemple: blancura (albul), movimiento (mişcare), grandeza (măreţie), alabanza (laudă).

Page 83: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

44 Gramatica limbii spaniole

Page 84: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pentru că, în general, adjectivele sunt cele care exprimă calităţi, multe substantive abstracte care denumesc calităţi sunt substantive derivate din adjective. Astfel, substantivele blancura şi grandeză s-au format din adjectivele blanco (alb) şi grande (mare).

In acelaşi mod, fenomenele se exprimă prin verbe, iar substantivele abstracte care denumesc fenomene sunt derivate din aceste verbe: movimiento de la mover (a se mişca) sau alabanza de la alabar (a lăuda). Totuşi există un mare număr de substantive abstracte care nu sunt derivate: Iuţ (lumină), vida (viaţă), sueno (somn), tarde (amiază) etc.

Tot în categoria substantivelor abstracte trebuie incluse şi substantivele care indică o cantitate sau cele colective abstracte. Astfel, printre acestea se numără substantivele colective numerale, care indică un anumit număr de obiecte: par / pareja (pereche), centenar (centenar), decada (deceniu), docena (duzină), unidad (unitate), trio (trio) şi substantivele nedefinite, care indică o grupare nedeterminată de obiecte: grupo (grup), montan (grămadă), serie (serie), conjunto (ansamblu).

SUBSTANTIVELE COMUNE ŞI PROPRII (LOS SUSTANTIVOS COMUNES Y PROPIOS)

• Substantivele comune pot fi generice fi de materie.- Substantivele generice sunt acelea care denumesc un grup de fiinţe sau obiecte care au

un anumit număr de calităţi comune.Exemple: hombre (om), mesa (masă), Ubro (carte), fior (floare), tren (tren).

— Substantivele de materie nu denumesc un obiect anume, ci o masă nedefinită, fără formă sau Întindere.

Exemple: agua (apă), sal (sare), cobre (cupru), hierro (fier), madera (lemn).

• Substantivele proprii sunt acelea care denumesc un anumit individ sau loc din cadrul grupului generic căruia îi aparţine.

Exemple: Gomera, raportat la ista (insulă), Granada, raportat la ciudad (oraş), Espanat raportat la pais, estado (ţară, stat), Trajano, raportat la emperador (împărat).

Un substantiv propriu poate denumi uneori un întreg grup, mai mic sau mai mare, de indivizi sau locuri. De exemplu, Juan, care denumeşte un număr nedefinit de persoane care poartă acelaşi nume, sau Guadalajara, care denumeşte diverse oraşe din lume care poartă acelaşi nume.

SUBSTANTIVELE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE(LOS SUSTANTIVOS INDIVIDUALES Y COLECTIVOS)

între substantivele oveja (oaie) şi rebano (turmă) diferenţa este că unul se referă la un singur animal, iar celălalt la un grup de animale de acelaşi fel sau din aceeaşi specie.

• substantive individuale: trigo (grâu); pez (peşte); pâjaro (pasăre);

alumno (elev);• substantive colective: trigai (lan de grâu), banco (banc), bandada

(stol); clase (clasă).

Page 85: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

A

In limba spaniolă, categoriile gramaticale ale substantivului sunt genul, numărul şi cazul.

A

In limba spaniolă există doar două genuri, şi anume masculin (masculino): muchacho (băiat), toro (taur), şi feminin (femenino): mujer (femeie), cabra (capră).

Substantivele care nu denumesc fiinţe sexuate aparţin şi ele unuia dintre cele două genuri. Genul este marcat de articolul hotărât el, lost pentru masculin singular şi plural: el dedo / los dedos (degetul / degetele), şi, respectiv, la, las, pentru feminin singular şi plural: la casa / las casas (casa / casele).

A

In spaniolă nu există genul neutru. Acesta apare totuşi în cazul subs tanti varii adjectivelor (Io bueno) şi la anumite forme pronominale (ello).

GENUL SUBSTANTIVELOR NUME DE LUCRURI(EL GENERO DE LOS SUSTANTIVOS NOMBRE DE OBJETOS)

Toate substantivele nume de lucruri, atât materiale, cât şi imateriale, au un singur gen gramatical. Este greu de stabilit care aparţin genului

Page 86: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

46 Gramatica limbii spaniole

Page 87: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

masculin sau feminin deoarece fiecare regulă are o lungă listă de excepţii. Fără îndoială se pot stabili câteva reguli:

■ In limba spaniolă, în general, substantivele de genul masculin sunt terminate în -o, iar cele de genul feminin sunt terminate în -a, din motive etimologice.

Excepţii: el dia (ziua), la moto (motocicleta), la foto (fotografia), la mano (mâna).

O categorie aparte în cadrul excepţiilor sunt substantivele culte terminate în -ma, care, în marea lor majoritate, sunt de origine greacă şi sunt de genul masculin: el tema (tema), d sistema (sistem), el lexema (lexemul), el morfema (morfemul), el drama (drama), el teorema (teorema), el programa (programul).

Excepţii: Ia cama (pat), Ia broma (glumă), care sunt feminine.

■Numele de mări, oceane, râuri, fluvii, vulcani, insule preiau genul substantivului generic pe care îl însoţesc: Guadiana, Urumea, Danubio, Manzanares sunt masculine după genul substantivului rio (râu), iar Gomera, Gran Canaria, Cârcega sunt feminine după genul substantivului isla (insulă).

■Numele de pomi fructiferi sunt în general de genul masculin, iar fructele de genul feminin, din motive etimologice: el manzano I la manzana (măr copac / măr fruct), el cerezo I la cereza (cireş / cireaşă), el ciruelo I la ciruela (prun /prună).

Excepţii: Ia higuera (smochin) / el higo (smochina); el melocotonero (piersicul) /dmelocoton (piersica); el Irnionern (lămâiul); el Uman (lămâia).

■ Substantivele terminate în -d şi -z sunt de genul feminin: pared (perete), sanidad (sănătate, ca sistem), paz (pace), hoz (seceră).

Excepţii: el cesped (gazonul), el pez (peştele).■ Substantivele mar (mare) şi dote (dotă) fac parte din

categoria aşa-numitului gen ambiguu pentru că există atât o formă masculină, erudită, cât şi o formă feminină, colocvială.

O categorie aparte o reprezintă substantivele care au aceeaşi formă la masculin şi feminin, dar sensuri diferite:

Exemple -el pez (peşte) - la pez (smoala); el capital (capitalul) - la capital (capitala); d orden (ordinea) - la orden (ordinul); el câlera (holera) - Ia colera

Page 88: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

iii. Morfologia 47

Page 89: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(mânia); el guia (ghidul) - la guia (ghidul, cartea); el pendiente (cercelul) - la pendiente (panta, povârnişul) etc.

FORMAREA FEMININULUI (LA FORMACION DEL FEMENINO)

■ Uneori substantivul de genul feminin este un termen complet diferit de substantivul masculin. De exemplu, substantivele de genul feminin hembra (femelă), moare (mamă), yegua (iapă) diferă de cele masculine macho (mascul), padre (tată), caballo (cal).

■ Dacă la masculin substantivul se termină în vocala -o, la feminin

aceasta se transformă în -a. De exemplu: abuelo (bunic) - abuela (bunică) chico (băiat) - chica (fată) zorro (vulpoi) — zorra (vulpe) dueno (stăpân) — duena (stăpână) ledn (leu) - leona (leoaică).

■ Substantivele de genul masculin care se termină în consoană formează genul feminin adăugând un a: profesor / profesară (profesor / profesoară), director / directora (director / directoare), esctdtor / escuhora (sculptor / sculptoriţă), senador / senadora (senator / senatoare).

■ Unele substantive formează genul feminin cu ajutorul anumitor sufixe: -esa {coride /condesa)(conte / contesă), -isa {sacerdote / sacerdotisa) (preot / preoteasă), -ma (rey / reina) (rege / regină), -iz (emperador/ emperatriz) (împărat /împărăteasă).

■ Substantivele care denumesc profesii şi se termină în -a la masculin au aceeaşi formă şi la feminin, distincţia de gen făcându-se cu ajutorul articolului sau al altor determinanţi.

Exemple: el / la telegrafista (telegrafist, ă), el I la tenis ta (jucător, jucătoare de tenis), el / la pianista (pianistul, pianista) etc. Excepţie face modista (modistă), care a format un substantiv la genul masculin, în -o, foarte folosit în limbă, modisto (modist, croitor de damă).

■ Substantivele terminate în -ante, ~ente9 -iente sunt derivate din participiu şi au aceeaşi formă pentru masculin şi feminin: el / la conferenciante

Page 90: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

48 Gramatica limbii spaniole

Page 91: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(conferenţiar), regente (regent), teniente (locotenent), el / la estudiante (student, studentă). Multe dintre acestea au început să formeze genul feminin în a: presidente /presidenta (preşedinte, preşedintă).

■ Unele substantive s-au păstrat invariabile fie din cauza caracterului erudit, fie a etimologiei: testigo (martor), consorte (consort) etc.

■ Substantivele nume de animale care datorită anumitor particularităţi au suscitat interesul omului au forme diferite de masculin şi feminin: el gato I la gata (pisoi, pisică); el burro / la burra (măgar, măgăriţă); el perro / la perra (câine, căţea); el cerdo I la cerda (porc / purcea) etc.

Dar marea majoritate a substantivelor nume de animale au un singur gen gramatical, care denumeşte atât femela, cât şi masculul. De exemplu, mirlo (mierlă), delfin (delfin), tigre (tigru), hipopâtamo (hipopotam), rinoceronte (rinocer), sunt masculine, iar serpiente (şarpe), ar ana (păianjen), mosca (muscă), cigiiena (barză), mariposa (fluture) sunt feminine. Substantivele din această ultimă categorie se numesc epicene.

Numărul şubştantiyelor f El numerp de los şuşţanfîyoşJA

In spaniolă există două numere: singular şi plural. Pluralul se formează după trei reguli:• Adăugând un -s la forma de singular când aceasta se

termină în vocală neaccentuată sau în -e accentuat: libro (carte) / Ubros (cărţi), casa (casa) /casas (case), tribu (trib) / tribus (triburi), cafi (cafea) / cafes (cafele).

• Adăugând silaba -es la forma de singular când acesta se termină în consoană, în -y sau în vocalele accentuate: -d, -f, -o, -ii: universidad (universitate) / universidades (universităţi), tuneci (tunisian) / tunecies (tunisieni), jabalî (mistreţ) / jabalies (mistreţi), bambu (bambus) I bambiies (bambuşi).

Excepţii:a) substantivele terminate în -z prezintă o modificare

grafică la plural; silaba finală se termină în -ces.Exemple: luz (lumină) / luces (lumini), paz (pace) / paces

(păci), pez (peşte) Ipeces (peşti), hoz (seceră) /hoces (seceri) etc.

Page 92: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

b) substantivele mamă (mamă) / mamâs (mame), papa (tată) / papâs (taţi), sofa (canapea) / sofâs (canapele); esqui (schi), esquis / esquies (schiuri), menit (meniu) / menus (meniuri).

• Fără să se producă nici o modificare. Când substantivul se termină în

-s, distincţia de număr se face cu ajutorul articolului.Exemple: la crisis (criza) / las crisis (crizele), la tesis

(teza) / las tesis (tezele), la hipotesis (ipoteza) / las hipotesis (ipotezele) etc.

A.Observaţie. Există câteva substantive care sunt

defective de singular,aşa-numitele „pluralia tantum".

Exemple: los anicos (cioburile), los viveres (proviziile), las gafas (ochelarii), los manes (zei ai infernului, în mitologie), los zaraguelles (şalvari), los zarandajas (fleacurile).

Substantivele tijeras (foarfece), tenazas (cleşte), enaguas (jupon), care în mod tradiţional au numai formă de plural, încep în limba actuală să dezvolte şi o formă de singular din cauza folosirii din ce în ce mai frecvent a acestei ultime forme: tijera, tenaza, enagua.

De asemenea, există unele substantive care nu au formă de plural, cum ar fi elementele chimice: azufre (sulf), oro (aur), plata (argint). Dar chiar şi aceste substantive se folosesc la plural: los cobres de America (cantitatea mare de cupru din America).

Pluralul substantivelor de origine străină terminate în consoană oscilează între adăugarea consoanei -s sau a silabei -es: club / clubs, complot I complots, video I videos, lider - lideres; film - filmsl filmes.

In limba vorbită substantivele terminate în -I, -n sau -r formează pluralul mai uşor în -es: bar I bares, gol / goles, châfer (şofer) / châferes (şoferi), mitin (miting) / mitines (mitinguri).

Substantivele caracter (caracter) şi regimen (regim) la plural îşi schimbă accentul: caracteres, regimenes.

Cazul.suteIn limba spaniolă, raporturile exprimate prin cazurile

substantivului se construiesc cu ajutorul unor prepoziţii şi nu prin modificarea formei

Page 93: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

50 Gramatica limbii spaniole

Page 94: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

substantivului, ca în limba română. De aceea, vom prezenta doar succint această temă care nu implică nici un fel de dificultate (în plus, pentru folosirea diferitelor prepoziţii, vezi capitolul Prepoziţia).

a)Cazul nominativ - se construieşte fără nici o prepoziţie: La ciudat es grande. (Oraşul este mare.)

b)Cazul genitiv se formează cu ajutorul prepoziţiei de: Los padres del chico estdn preocupados. (Părinţii băiatului sunt îngrijoraţi.)

c) Cazul dativ se formează cu ajutorul prepoziţiilor a sau para: Le presto un diccionario a mi primo. (Ii împrumut un dicţionar vărului meu.)

d)Cazul acuzativ se formează cu prepoziţia a pentru substantive nume de fiinţe şi fără prepoziţie pentru celelalte: Veo a Juan. (II văd pe Juan.) Vemos mucha gente por la caile. (Vedem multă lume pe stradă.)

e)Cazul ablativ se formează cu toate prepoziţiile din limba spaniolă.f) Cazul vocativ nu admite prezenţa nici unei prepoziţii.

Exerciţii1. Subliniaţi substantivele feminine de mai jos:sanidad, nariz, caballo, ajedreZt pared, cesped, conejo,

pantaila} ventana, portal, manzana, tema, pais, fior, montan, problema, cama, serie, calor.

2. Scrieţi forma de feminin a următoarelor substantive masculine:el conde, el duque, el rey, el principe, el emperador, el

primo, el poeta, el sefior, el profesor, el padre, el periodista.

3. Formaţi propoziţii cu pluralul substantivelor: pez, luz, examen,nariz, crisis, club, sofa, caracter, cruz.

4. a) Marcaţi substantivele care pot avea formă de plural:oro, pescado, gol, caos, luna, mar, foto, madera, salud, calor,

agua, razân, sal caracter, azucar.

b) Marcaţi substantivele care pot avea formă de singular:viveres, narices, gafas, pantalones, tenazas, pulmones,

tijeras, helados, tinieblas, calcetines.

Page 95: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

™ 1

5. Treceţi următoarele propoziţii la plural:a) El agua del mar estâ muy fria en invierno.b) En el sueno le aparecio un hada.c) El âguila vive en los Cârpatos.d) El hacha es una herramienta que utiliza el guardabosques.

e)Ha comprado un paquete de mantequilla, un kilo de queso}

media docenade huevos, un litro de leche y un bote de confitura.

0 El documento estâ en el cajân de la izquierda. g) La enfermera puso al herido en la camilla.

6. Explicaţi prin propoziţii diferenţa dintre substantivele:el I la orden, el Ila frente, el Ila capital, el Ila pez, el Ila colera, el Ila guia,

el Ila cometa.

7. Completaţi spaţiile punctate din textul următor cu unul dinsubstantivele: el turismo, museos, un destinot monumentos, gastronomia, variedad, el gazpacho, la paella, el vino, el cocido, la cava, las garantias,bebidas, platos, pais.

Espana es ... muy importante para ... cultural, con sus cientos de..., patrimonio de la humanindad, ... prehistoricos, romanos, ârabes y medievales. La... cultural se refleja tambien en su... valenciana,... andaluz, ■■■ madnleno, ... riojano, ... catalana y un sinfin de ...y ... celebres en todo el mundo son una de ... principales de Espana como ... turistico.

Page 96: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

52 Gramatica limbii spaniole

Page 97: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I ■

Page 98: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

A& J diectivul

CEI adietivoJAdjectivul este partea de vorbire care exprimă însuşirea

unui obiect. El însoţeşte şi determină un substantiv şi are forme diferite după genul şi numărul substantivului pe care îl însoţeşte.

In limba spaniolă, întâlnim adjective cu două terminaţii şi adjective cu terminaţie unică la masculin şi feminin.

■ Majoritatea adjectivelor cu două terminaţii prezintă alternanţa: -o (masculin) / -a (feminin):

Exemple: alto (înalt) - alta (înaltă); serio (serios) - seria; gordo (gras) -gorda; moderno (modern) - moderna; italiano (italian) - italiana; valenciano (locuitor din Valencia) - valenciana.

Din categoria adjectivelor cu două terminaţii mai fac parte:• Adjectivele terminate în -ete, -ote care la feminin

primesc vocala -a: regordete (grăsun) - regordeta; grandote (foarte mare) - grandota; pobrete (sărman) - pobreta.

• Adjectivele terminate în -dor, -tor, -sor, -dn, -in, -ân care formează femininul prin adăugarea vocalei -a: hablador (vorbăreţ) - habladora; previsor (prevăzător) - previsora; holgazân (leneş) — holgazana; chiquitin (micuţ) — chiquitina; chilian (gălăgios) - chiUona; glotân (lacom) - glotona; comodon (comod) — comodona; pequenin (micuţ) - pequenina.

• Adjectivele care indică naţionalitatea sau apartenenţa la un oraş, regiune etc. şi se termină în consoană formează femininul prin adăugarea vocalei -a: espafiol (spaniol) - espanola; alemân (german) - alemana; frances (francez) —francesa; andaluz (andaluz) - andaluzia; barcelones (barcelonez) -barcelonesa. Adjectivele terminate în -dn, -es pierd accentul grafic la feminin.

Excepţii: belga (belgian, belgiancă); hindu (hindus, hindusă); persa (persan, persană); marroqui (marocan, marocană); iraquî (irakian, irakiană) etc.Jt Observaţie. Adjectivele terminate în -dn, -in, -dn pierd accentul grafic la feminin.

■ Cea de-a doua categorie este formată din adjective cu o singură terminaţie pentru masculin şi feminin.

Exemple: alegre (vesel, veselă), grande (mare), verde (verde), dificil (dificil, dificilă), joven (tânăr, tânără), menor (minor, minoră), cortes (politicos, politicoasă), capaz (capabil, capabilă), feliz (fericit, fericită), curşi (afectat, afectată), marrân (maro).

Page 99: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

In această categorie sunt incluse şi adjectivele terminate în -ista, -ida, -ita, -ota, -ante: capitalista (capitalist), budista (budist), patriota (patriot), socialista (socialist), idiota (idiot), briliante (strălucitor) etc.

De asemenea au terminaţie unică şi unele adjective care exprimă culori: rosa (roz), violeta (violet), gris (gri), escarlata (stacojiu), carmesi (purpuriu), beige (bej).

Pluralul adjectivelor se formează după modelul substantivelor. Astfel:• adjectivele terminate în vocală adaugă consoana -s:

alto (înalt) — altos (înalţi); alegre (vesel, veselă) - alegres (veseli, vesele); rumano (român) -rumanos (români);

• adjectivele terminate în consoană sau în vocalele accentuate -z, -îi adaugă grupul -es: facil (uşor, uşoară) -fâciles (uşori, uşoare); joven (tânăr, tânără) — jovenes (tineri, tinere); iraqui — iraquies (irakian — irakieni); hindu - hindues (indian - indieni).AL Observaţie. Un număr relativ redus de adjective sunt invariabile: curşi (afectat), carmesi (purpuriu), escarlata (roşu aprins, carmin), lila (mov), malva (violet), naranja (portocaliu), rosa (roz) etc.

Exemple: tres blusas lila (trei bluze mov); unas bufandas naranja (nişte fulare portocalii).

Gradele de comparaţie ale adjectivului în limba spaniolă sunt: pozitiv (el positivo), comparativ (el comparativo) şi superlativ (el superlativo).

Page 100: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

54 Gramatica limbii spaniole

Page 101: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

■ PozitivExemple: Mi hermana es alta. (Sora mea este înaltă.) Mi amigo habia bien espanol (Prietenul meu vorbeşte bine spaniolă.)

■ Comparativa) De superioritate (de superioridad)

Exemplu: Mi hermana es MAS alta QUE yo. (Sora mea este mai înaltă ca mine.)

A Observaţie. Câteva adjective au forme neregulate pentru comparativul de superioritate:

bueno / buen (bun) - mejor (mai bun);malo I mal (rău) - peor (mai rău);grande (mare) - mayor (mai mare, mai în vârstă);pequeno (mic) - menor (mai mic, mai tânăr);mucho (mult) - mas (mai mult);

poco (puţin) - menos (mai puţin); Comparativele mayor şi menor se folosesc cu sensul de „mai bătrân, mai în vârstă" şi „mai tânăr".

Exemple: Mi primo tiene 25 anos^ yo tengo 20 anos. Mi primo es mayor que yo. (Vărul meu are 25 de ani, eu am 20 de ani. Vărul meu este mai mare decât mine.)

b)De egalitate (de igualdad)Exemple: Mi hermana es tan alta COMO yo. Mi hermana es

igual DE alta que YO. (Sora mea este tot atât de înaltă ca şi mine.)

A Observaţie. Pentru situaţia în care termenii comparaţiei sunt verbe, se foloseşte construcţia TANTO COMO: Habia TANTO COMO su amigo. (Vorbeşte tot atât de mult ca şi prietenul lui.)

c) De inferioritate (de inferioridad)Exemplu: Mi hermana es MENOS alta QUE yo. (Sora mea este

mai puţin înaltă decât mine.)

Alte structuri cu care se poate construi gradul comparativ: • Când termenul de comparaţie este o propoziţie atributivă (relativă), se foloseşte structura: MĂS I MENOS ... DE LO QUE.

Exemple: El concurso resulta mas dificil de lo que esperaban. (Concursul este mai greu decât sperau.)

Trabaja menos de lo que usted piensa. (Munceşte mai puţin decât credeţi.)

• Când termenii comparaţiei sunt două elemente substantivale se foloseşte structura: mas I menos ... que el/la/los/las que

Exemplu: Esta pelicula es mas interesante que la que vimos la semăna posada. (Acest film este mai interesant decât cel pe care l-am văzut săptămâna trecută.)

■ Superlativ

Page 102: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Relativ - include forma de comparativ a adjectivului precedată de articolul hotărât: el/la/los/las mas / menos ... de / entre.

Exemple: Mi hermana es la mas alta de su clase. (Sora mea este cea mai înaltă din clasa ei.)

Mi amiga Carmen es la menos gorda de todas mis amigas. (Prietena mea Carmen este cea mai puţin grasă dintre toate prietenele mele.)

• Absolut — se formează în două moduri:a) Cu ajutorul adverbului muy aşezat înaintea

adjectivului: Mi hermanaes muy alta. (Sora mea este foarte înaltă).A Observaţie: Dacă adjectivul lipseşte, adverbul muy este înlocuit prin mucho.

Exemplu: iTu hermana es muy inteligente, verdad? Si, mucho. (Sora ta este foarte deşteaptă, nu-i aşa? Da, foarte.)

In locul lui muy mai pot fi folosite şi alte adverbe: extraordinariamente (extraordinar), enormemente (enorm), sumamente, extremadamente (foarte), tremendamente, horriblemente (groaznic), la mar de (grozav).

Exemplu: Te estamos sumamente agradecidos. (Iţi suntem profund recunoscători) .

b)Cu ajutorul unor sufixe şi prefixe.• Sufixul cel mai utilizat este -îsimo, care se adaugă fie la

tema adjectivului (în cazul celor terminate în vocală: alto — altisimo, grande — grandisimo), fie la forma întreagă (în cazul celor terminate în consoană:făcă — facilisimo, fragil — fragilisimo).

Page 103: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

56 Gramatica limbii spaniole

Page 104: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Unele adjective terminate în -re, -ro formează superlativul cu ajutorul sufixului -errimo: âspero (aspru, dur) - asperrimo; celebre (celebru) -celeberrimo; mîsero (sărman) - miserrimo.

De multe ori însă, această formă alternează în limba vorbită cu forma în -isimo: âspero - asperrimo, asperisimo.

La forma de superlativ cu sufixul -isimo se produc deseori schimbări fonetice sau grafice în tema adjectivului.

Printre cele mai frecvente se numără:— intercalarea vocalei -i între consoanele finale ale

adjectivului: amable (amabil) - amabilisimo; noble (nobil) - nobilisimo; agradable (plăcut) — agradabilisimo.

— monoftongarea diftongilor ne, ie în poziţie accentuată: bueno (bun) — bonisimo; fuerte (puternic) — fortisimo; caliente (cald) — calentisimo; valiente (curajos) — valentisimo;

— diftongul io din finalul adjectivelor dispare: Umpio (curat) - Umpisimo; amplio (amplu, larg) - amplisimo. In schimb, cele terminate în -io formează superlativul după regula obişnuită: frio (rece) - friisimo, vacio (gol) -vaciisimo;

— adjectivele terminate în -co, -go suferă unele modificări grafice: simpâtico (simpatic) - simpatiquîsimo (bogat), rico - riquisimo; largo (lung) -larguisimo.

• Prefixele folosite pentru formarea superlativului absolut sunt: re-: reguapo (foarte frumos);requete-: requetebueno (foarte bun); requetebien (foarte bine); hiper-: hipersensible (foarte sensibil, hipersensibil); sobre-: sobrehumano (suprauman); archi-: archiconocido (foarte cunoscut); extra-: extraordinario (extraordinar);super: superabundante (foarte abundent); superdotado (supradotat).

Există o serie de expresii comparative care au sens de superlativ: dormir como un angelito (dormir muchisimo) - a dormi foarte mult; ser cobarde como una gallina (ser muy miedoso) — a fi foarte fricos; estar borracho como una cuba (estar totalmente borracho) - a fi beat mort; ser mâs bueno que el pan — a fi bun ca pâinea caldă.Adjectivele cu forme neregulate la comparativ le

păstrează şi la superlativ. Formele neregulate sunt:- bueno (buen) - el mejor / optimo;- malo (mal) - el peor I pesimo;- grande - el mayor / maximo;- pequeno - el menor I minimo;Adjectivele optimo, pesimo, maximo, minimo includ ideea de superlativ

în natura semantică a cuvântului.

Poziţia a.die.dAdjectivele calificative nu au o poziţie fixă în raport cu

substantivul pe care îl determină. In general, adjectivele

Page 105: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

calificative stau după substantiv şi însuşirea exprimată are un caracter obiectiv.

Exemple: el cielo axul (cerul albastru), la hierba verde (iarba verde), un perfume frances (un parfum franţuzesc), la seda natural (mătase naturală).

Când adjectivul este precedat de un adverb, se aşază obligatoriu după substantivul pe care îl determină.

Exemple: una mujer realmente hermosa (o femeie cu adevărat frumoasă); un libro verdaderamente interesante (o carte într-adevăr interesantă).

Adjectivul poate sta înaintea substantivului când însuşirea exprimată are un caracter subiectiv: la suave brisa (blânda briză), los oscuros anos (întunecaţii ani).

Adjectivul antepus poate exprima şi o calitate inerentă fiinţei sau obiectului desemnat de substantiv: la blanca nieve (zăpada albă); el câhdoverano (vara caldă).J L Observaţie. Locul adjectivului este fix în anumite expresii: las bellasartes (artele frumoase); los santos lugares (locurile sfinte); la edad media (evul mediu); el sentido comun (bunul simţ); la piaza mayor (piaţa centrală). De asemenea, adjectivul mero (simplu, pur) precedă întotdeauna substantivul determinat: por mera curiosidad (din simplă curiozitate).

Există câteva adjective care îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantiv:

nuevo: un nuevo coche (o altă maşină) — un coche nuevo (o maşină nouă);

Page 106: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

58 Gramatica limbii spaniole

Page 107: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

simple: un simple comentario (un simplu comentariu) - un comentario simple (un comentariu fără substanţă);

antiguo I viejo: una antigiia / vieja casa (o fostă casă) - una casa antigua I vieja (o casă veche);

pobre: un pobre hombre (un biet om) - un hombre pobre (un om sărac);triste: un triste actor (un biet actor) - un actor triste (un actor trist, nefericit);cierto: ciertas noticias (anumite veşti) - noticias ciertas (veşti sigure);grande: una gran ciudad (un oraş important) - una ciudad

grande (un oraş mare);puro: una pura coincidcncia (pură coincidenţă) - aire puro (aer pur, curat);extrano: una extrana persona (o persoană ciudată) — una

personâ extrana (o persoană necunoscută);solo: una sola mujer (doar o femeie) — una mujer sola (o

femeie singură).

Unele adjective dobândesc o valoare ironică atunci când precedă substantivul.

Exemple: Me tiene loca con la dichosa musica (M-a înnebunit cu muzica asta.) Menudas vacaciones hemos tenido. (Halal vacanţă am avut.)

Apocopa este un fenomen lingvistic care afectează adjectivele care stau în faţa substantivelor. Astfel, adjectivele bueno, malo devin buen şi mal în faţa unui substantiv masculin singular.

Exemple: un buen amigo (un prieten bun), un mal ejemplo (un exemplu rău), dar una buena amiga (o prietenă bună), una mala situacion (o situaţie rea), unos buenos amigos (nişte prieteni buni), unos mâlos ejemplos (nişte exemple rele).

De asemenea, adjectivul grande devine gran în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular: un gran novelista (un mare romancier), una gran contante (o mare cântăreaţă).

Adjectivul santo pierde ultima silabă -to în faţa substantivelor masculine proprii sau comune cu excepţia celor care încep cu 7b- sau Do-.

Exemple: Son Andres, Son Juan, dar Santo Tomăs, Santo Domingo sau Santa Teresa.f La coricoridahcia del adjetivo con ei susfanfivoJ

Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină. In cazul unei propoziţii cu subiect multiplu, adjectivul se pune la plural şi se acordă în gen cu substantivele respective dacă sunt de acelaşi gen. Când subiectul multiplu este format din substantive masculine şi feminine, adjectivul se pune la masculin plural.

Exemple: Ha estudiado lengua y literatura espafiolas. (A studiat limba şi literatura spaniolă.)

Page 108: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Los periodicos y las revistas Uterarios son interesantisimos. (Ziarele şi revistele literare sunt foarte interesante.)

Sirvieron sopa, ensalada y asado recita hechos. (Au servit supă, salată şi friptură proaspăt gătite.)

Uneori adjectivul se acordă cu genul substantivului cel mai apropiat. Acest tip de acord se explică prin dorinţa vorbitorului de a scoate în evidenţă doar unul dintre substantive: el pensamiento y la filosofia clasica (gândirea şi filozofia clasică).

Când adjectivul precedă mai multe substantive, se acordă cu substantivul cel mai apropiat.

Exemple: Manifesta su decision con asombrosa fuerza y autoridad. (Şi-a făcut cunoscută hotărârea cu uimitoare forţă şi autoritate.)

El pitblico recibio a los artistas con vivos aplausos y aclamaciones. (Publicul i-a primit pe artişti cu vii aplauze şi aclamaţii.)

In construcţiile formate dintr-un substantiv colectiv urmat de determinanţi la plural, adjectivul se poate acorda fie cu substantivul, fie cu determinanţii: una manzana de casas modernas — una manzana de casas moderna (un cvartal de case moderne — un cvartal de case modern).

Consţruc^In limba spaniolă avem o serie de construcţii specifice în

care apar adjective. Dintre cele mai folosite sunt următoarele:

• por + adjectiv - construcţie cu valoare cauzală:No pudo venir a la escuela por enfermo. (N-a putut veni la

şcoală pentru că era bolnav.)

Page 109: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

60 Gramatica limbii spaniole

Page 110: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• por + mâs / muy + (adjectiv) que + verb - construcţie cu valoare concesivă:

Por muy interesante que sea esa pelicula, no pienso ir a verla. (Oricât de interesant ar fi acel film, nu intenţionez să merg să-1 văd.)

• articolul hotărât + adjectiv + de + substantiv:El sabio de Paco (înţeleptul Paco), La guapa de Măria (Frumoasa Măria).• de lo măs / menos + adjectiv — construcţie cu valoare de superlativ: Es un hombre muy rico, de lo mâs rico que hay. (Este un om foarte bogat,

dintre cei mai bogaţi.)• Cada vez I dia I ano I mes etc. + mâs / menos -

construcţie cu valoare comparativăNo lo reconozco: sale cada dia menos y vive solo. (Nu-1

recunosc; pe zi ce trece iese tot mai puţin şi locuieşte singur.)

Estâ muy preocupado porque su hijo estâ cada vez nxâs delgado. (îşi face griji pentru că fiul său este din ce în ce mai slab.)

• Cuantos măs / menos ... măs I menos — construcţie cu valoare comparativă.

Cuanto mâs le escucho, menos le entiendo. (Cu cât îl ascult mai mult, îl înţeleg mai puţin.)

Cuanto menos pienso en esos asuntos, mejor me siento. (Cu cât mă gândesc mai puţin la aceste lucruri, mă simt mai bine.)

L înlocuiţi adjectivele din propoziţiile următoare cu antonimele lor:a) Me parece que hoy estâis tristes, iestâis enfermos?b) Hemos visto una pelicula aburrida dirigida por un conocido actor.c) Por la mariana le gusta ducharse con agua fria.d) Este trabajo es el mejor de todos.e) Creo que Alberto es el personaje negativo de esta historia tan larga. 0 LJltimamente îsabel estâ bastante callada y palida.g) Me ha mandado un mensaje breve pero completo.

2. Formaţi adjectivul corespunzător:a) Ella demuestra mucha ambiciân y orgullo. Es muy ... yb)Miguel tiene mucha fuerza. Es muy ...c)Esta senora tiene mucha competencia en este campo. Es muy ...d)Su comportamiento no se puede expUcar. Es ...e)Todavia esta enfermedad no se puede cur ar. Es ...

Page 111: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

f) Mi hermana ofrece todo Io que tiene sin pensarlo mucho. Es .

3. Completaţi cu forma corectă a adjectivului indicat între paranteze:a)Han participado (grande) ... personahdades artisticas de todo el mundo.b)Picasso es un (grande) ,Y. pintor del siglo XX.c) La semăna posada hizo muy (malo) ... tiempo.d)(Santo) ... hidro es el patron de la ciudad de Madrid.e)Este semestre mi hijo ha sacado muy (malo) ... notas en historia y

geografia.f) El descubrimiento de America fue la (grande) ... aventura del siglo XV.g)Ei inviemo es (bueno) ... epoca para ir ala montana.

4.Completaţi cu adjectivul potrivit şi faceţi acordul:rosa, formal, raro, bueno, estupido, natural, facil, lila, original, rico,

incomprensible.a) Se nota que esa chica ha recibido una ... educaciân; es muy ...b) Los zumos ... son mâs iii que los de bote.c) Los temas del examen de historia fueron ... y ...d) Desde hace algunos dias dice solo cosaş ... y ...f) iTe parece que tus pantalones ... hacen juego con esta

blusa ...? Reconozco que tienes unos gustos algo ...

5. Completaţi cu structurile comparative necesare:a)Tu hablas espanol... yo.b)La pelicula fue ... buena ... nos la imaginâbamos.c)Este mes he gastado ... h que he ganado.d)La conferencia no fue ... interesante ... yo esperaba.e)Creo que tu eres ...tu hermano.f) Aunque tiene 15 anos, pare ce ... su hermano.g)Me gusta ... leer que ver la televisiân.h)Cada vez que la veo, me parece ... simpatica.i) Piensa mâs en el dinero ... en el trabajo.

Page 112: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

62 Gramatica limbii spaniole

Page 113: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 114: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ronumeleCEI

pronombreJ

Pronurnete..^

Pronumele personal este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte un substantiv. In limba spaniolă, formele acestuia sunt:

Persoana Singular PluralI yo (eu) nosotros, nosotras

(noi)II tu (tu) vosotros, vosotras

(voi)A (el) ellos (ei)

III ella (ea) ellas (ele)usted (dumneavoastră)

ustedes (dumneavoastră)

ello (aceasta, asta)Din cauza faptului că se referă la persoane prezente în

conversaţie, persoanele I şi a Il-a singular nu diferenţiază genul.

Nu se întâmplă acelaşi lucru cu el, care prezintă trei forme: ei, masculin. ella, feminin şi e/Io, neutru. Acesta din urmă nu se referă la vreo persoană sau la vreun anumit obiect. Neutrul ello se referă la ansambluri de lucruri sau de idei şi se traduce prin „acesta, acest lucru. asta".

Exemplu: Salud, dinero y amor, todo ello sefue. (Sănătatea, banii, dragostea, toate acestea au dispărut.)

iSkObservaţie. Pronumele ello se foloseşte din ce în ce mai puţin în limba vorbită, fiind înlocuit în mod frecvent de alte pronume neutre sau desubstantive.

Exemple: Deja de pensar en eso. (Nu te mai gândi la acest lucru.) EI caso es que ya no me interesa. (Acest lucru nu mă mai interesează.)

Pronumele de politeţe usted, ustedes (dumneata, dumneavoastră) se construieşte cu persoana a Hl-a singular şi plural a verbului. Usted se referă

Page 115: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

64 Gramatica limbii spaniole

Page 116: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

la o singură persoană, pe când ustedes se referă la două sau mai multe persoane.

Exemple: Usted no sabe lo que esta diciendo. (Dumneavoastră nu ştiţi ce spuneţi.)

lEstân ustedes contentos? (Sunteţi (dumneavoastră) mulţumiţi?)A

In limba spaniolă, pronumele personal este singura parte de vorbire care are o declinare propriu-zisă. Are forme speciale pentru nominativ, dativ, acuzativ şi ablativ (prepoziţional), atât forme accentuate (formas tânicas), cât şi forme neaccentuate {formas âtonas)t conform tabelului de mai jos:

Persoana Nr.

Nominativ

Dativ / Acuzativ PrepoziţionalForme

accentuate

Forme neaccentuate

I sg-

yo (a) mi me mi (conmigo)

pl.

nosotros nosotras

(a) nosotros (a) nosotras

nos nos

nosotros nosotras

II sg-

tu (a) ti te ti (contigo)

pl.vosotros vosotras

{a) vosotros (a) vosotras

os os

vosotros vosotras

IIIsg-

elella ello usted

(a) el (a) ella(a) usted

le,h le, la lole, se

el la ello usted

pl.ellos ellas ustedes

(a) ellos (a) ellas {a) ustedes

Ies, los Ies, las Ies, se

ellos ellas ustedes

Forma de nominativ a pronumelui personal nu se foloseşte împreună cu verbul decât rareori, în exprimări emfatice, pentru a evita confuzia de persoane sau pentru marcarea unei opoziţii.

Exemple: Siempre decia que yo no era capaz de hacerlo. (Mereu spunea că eu nu sunt capabil s-o fac.)

Te lo digo yo. (Ţi-o spun eu.)Tu no estudias tanto como ella. (Tu nu înveţi atât de mult ca ea.)

La nominativ forma neutră ello este înlocuită, în marea majoritate a cazurilor, prin pronumele demonstrativ neutru esto, eso, aquello.

Genitivul nu are forme speciale. Funcţiile pronumelui personal la genitiv sunt preluate de pronumele posesiv.

Page 117: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Aşa cum rezultă din tabelul anterior, pronumele personal are pentru cazurile dativ şi acuzativ forme accentuate şi neaccentuate, care se folosesc, cu mici deosebiri de nuanţă, ca şi în limba română. Formele atone se folosesc fără prepoziţii şi sunt obligatorii în frază.

Exemple: Me encantan las uvas. (îmi plac mult strugurii.)Le he prestado mi libro. (I-am împrumutat cartea mea.)

Formele accentuate se folosesc numai cu prepoziţii.Exemple: No me lo digas precisamente a mi. (Nu mi-o spune tocmai mie.)A ti te gusta el fiitbol, a mi, no. (Ţie îţi place fotbalul, mie, nu.)

J^L Observaţie. La acuzativ, formele neaccentuate se folosesc fără prepoziţie şi sunt obligatorii, pe când cele accentuate se întrebuinţează numai precedate de prepoziţii.

Exemple: Los abuelos os quieren mucho. (Bunicii vă iubesc mult.)A ti nadie te puede decir nada, pero a ella, si. (Ţie nu-ţi

poate spune nimeni nimic, însă ei da.)

Formele neaccentuate de dativ şi acuzativ sunt identice la persoanele I şi a Il-a, singular şi plural. La persoana a IlI-a există o formă pentru dativ, masculin şi feminin, singular şi plural, Ie, Ies, şi o formă pentru acuzativ, masculin, singular şi plural, lo, los, şi una pentru feminin, singular şi plural, la, las.Jtlk Observaţie. La dativ, la persoana a IlI-a, singular şi plural, forma neaccentuată a pronumelui (Ie, Ies) este înlocuită cu se când precedă alt pronume care începe cu I-: Ie, Io, Ies, los, los.

Exemplu: Se Io he dicho mii veces. (I-am spus-o de o mie de ori.)

In limba vorbită se foloseşte în mod frecvent forma de dativ le I Ies acolo unde este nevoie de un acuzativ, Io / los, la I las, îh poziţie de complement direct. Acest fenomen se numeşte leismo şi produce o ambiguizare a genului.

Page 118: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

66 Gramatica limbii spaniole

Page 119: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemplu: Le ta por la caile. (L-am văzut (am văzut-o) pe stradă) în loc de Lo / la vi por la caile.

Tendinţa opusă, care se manifestă tot în limba vorbită, este reprezentată de aşa-numitele loismo (înlocuirea lui le cu lo) şi laismo (înlocuirea lui Ie cu Ia). Această tendinţă este incorectă şi nu este acceptată de lingvişti.

Exemple: A Juan lo he dado un trabajo. (Lui Juan i-am dat de lucru.)Corect este: A Juan le he dado un trabajo.La dijc a mi hija que no se fuera, pero no me obedectâ. (I-

am spus fiicei mele să nu plece, dar nu m-a ascultat.)Corect este: Le dije a mi hija que no se fuera, pero no me

obedeciâ. (I-am spus fiicei mele să nu plece, dar nu m-a ascultat.)

De asemenea, prepoziţia con se uneşte cu formele mi, G, rezultând: conmigo, contigo (cu mine, cu tine). La persoana a IlI-a singular acest fenomen nu se produce, dar influenţată de persoana I şi a II-a, prepoziţia con se uneşte cu persoana a Hl-a reflexivă se: consigo (cu sine).

Exemple: Quiero hablar con ella ahora mismo. (Vreau să vorbesc cu ea chiar acum.)

Se flevd consigo el par agi i as. (Şi-a luat

umbrela (cu el / ea).) ■ Locul pronumelui

personal

In cadrul propoziţiei, pronumele personal forma neaccentuată se aşază, în general, înaintea verbului. De exemplu: Lo vi por la caile. (L-am văzut pe stradă.)Când un verb este însoţit de două forme pronominale neaccentuate, una în dativ şi cealaltă în acuzativ, ordinea corectă este dativ, urmat de acuzativ. Exemple: Telohe dicho ya. (Ţi-am spus-o deja.) Nos lo van a explicar en seguida (Ne-o vor explica îndată.)

Această regulă are şi o excepţie: când verbul este la infinitiv, imperativ afirmativ şi gerunziu, formele neaccentuate ale pronumelui personal stau după verb şi se unesc cu acesta, formând un singur cuvânt

Exemple: Tengo que hablarte, es algo urgente. (Trebuie să-ţi vorbesc, este ceva urgent.)

Dime la verdad. (Spune-mi adevărul.)

IIL Morfologia 67

Page 120: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Estoy esperândole. (II aştept.)Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care verbul este

însoţit de două complemente pronominale — unul în dativ şi celălalt în acuzativ.

Exemplu: He recibido una carta de Marta y quiero leertela. (Am primit o scrisoare de la Măria şi vreau să ţi-o citesc.)

Observaţie. Poziţia enclitică a pronumelor poate impune folosirea accentului grafic pentru ca modul de accentuare a verbului să nu se modifice. In situaţia în care gerunziul sau infinitivul sunt precedate de un verb auxiliar, formele neaccentuate ale pronumelui personal se pot aşeza fie înaintea acestui verb, fie după verbul la gerunziu sau infinitiv, dar niciodată între auxiliar şi verb:

Exemple: Ellos nos quieren invitar a su cumpleanos./ Ellos quieren invitarnos a su cumpleanos. (Ei vor să ne invite la ziua lor.)

Cuando has entrado en casa, yo estaba llamăndote. / Cuando has entrado en casa, yo te estaba Uamândo. (Când ai intrat în casă, eu te sunam.)

Exerciţii

1.Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă a pronu-melui personal:

a) Pepe, no me digas lo que ... sabia de antemano.b) Siempre pensamos en ...c) Mis abuelos os invitaron ... y ... a visitar su nueva casa.d) Tu padre nos vio ... y ... por la caile.e) Eh,Ique haceis ahi?

2.Completaţi cu formele conmigo, contigo, consigo:a) ]uan se llevo ...el chubasquero.b) Anda, vente ... al parque.c) A veces se pone delante del espejo y habia ... mismo.d) Voy ... si me llevas al cine.e) No seas pesado, ya sabes que saliendo siempre sales ganando.

3.Completaţi cu una dintre următoarele forme neaccentuate: le, Ies,

lo, los} la, las:

Page 121: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

68 Gramatica limbii spaniole

Page 122: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

a) A Juan si que .. . quiem volver a vet.b) No H di nada a los pordioserm del metro,c) A rru comfxirîerâ ... Iiim<5 la directora para

preguntar ... por que hahiaUcgadn tarde.

d) No** pcrmhn <fuc me hafole en este sono.e) /'Por no ... IwWflste smceramemtf0 Al nuevo profesor de francii no ... visto todavia nadie.g)Rota estaba aht mismo, pero yo no ... vi.h)No ... ptdas ntfdu <fue son «nos tacanos.t) Se ... ocwmd una idea briliante.

4. înlocuiţi cuvintele subliniate cu pronumele neaccentuate los, las, Ies:a) Visktmbro etos monvanas ahi lejos.b) He recogido csos higos deljardin.c) Apreciamos a csim faymfrreş m cukm,d) Vimos nuestros gatos por el patio de los vectnos.e) Uevaron a los alumnos de excursum a Peniscola 0 Di a rrus hijas lo que me habian pedido.

5. Înlocuiţi pronumele personale din paranteză cu formele neac-centuate corecte:

a) (EUa) encanta el gazpacho.b) (Yo) no ograda encontrar(tu) en este estado.c) (Nosofiw) vamos de vacacioncs a la costa.d) En cuanto (a ellos) veamos (a ellas) daremos las fotone) (Vosotros) encontrareis a las anco de la tarde en la Piaza ie Colan. 0 i(Uds.) importa si abro la veniana!g)No» nada, âbre(a ella).h)(Yo) veo obUgado a Uamar(a ella) la atencum todos Jos dias.

6. Eliminaţi formele pronominale care nu sunt necesare:a) Yo salgo ahora mismo por la puerta.b) iQwen eres tu para hablarme asiîc) A ellos los vio el profesor al mienutr copup.d) Me dirifo a ustedes para pedtrle un gran favor.e) A nosotros no nos gusta nada el boxeo. 0 iPara que has vemdo tu aqui:

65 g)

A mi no m

Page 123: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

e vengas con semejantes historias.

h)Te llevo a ti conmigo porque necesite tu ayuda.i) iQue le parecio a usted el cuadrolj) A ella no le gusta nada, pero a mi, si.

7. Construiţi propoziţii cu următoarele cuvinte: el / el; mi / mi; si / si,

tel te.

Pronumele, pe^

Pronumele reflexiv se foloseşte pentru conjugarea verbelor reflexive şi a celor care pot forma construcţii reflexive (verbe tranzitive, verbe intranzitive, verbe de stare şi de mişcare). Condiţia unei construcţii reflexive este ca verbul şi complementele sale pronominale să fie folosite la aceeaşi persoană şi la acelaşi număr.

Formele neaccentuate de dativ şi acuzativ ale pronumelui personal la persoana I şi a Il-a singular şi plural pot funcţiona şi ca pronume reflexive. Pentru persoana a IlI-a singular şi plural sunt folosite ca pronume reflexive două forme specifice: se (se) şi sf (sine).

■ Formele pronumelui reflexiv sunt:

Persoana Singular PluralI me nosII te osIII se 1 si se 1 si

Exemple: Yo me levanto tarde, pero mi hermana se levanta temprano. (Eu mă scol târziu, dar sora mea se scoală devreme.)

Nos preparamos para el examen de esta semăna. (Ne pregătim pentru examenul de săptămâna viitoare.)^■kObservaţie: Pronumele si se foloseşte doar precedat de o prepoziţie şi poate fi accentuat de pronumele de întărire mismo, care se acordă în gen şi număr cu persoana la care se referă acest pronume.

Page 124: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemplu: En cualquier situacion estos chicos eston seguros de si mismos. (In

orice situaţie băieţii aceştia sunt siguri pe ei.)

Page 125: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

70 Gramatica limbii spaniole

Page 126: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Observaţie: Cu prepoziţia con forma reflexivă este consigo: Lo llevo consigo en el viaje (L-a luat cu el în călătorie).

■ Locul prenumelor reflexive

Ca şi în cazul pronumelor personale, formele reflexive stau, în general, înaintea verbului:

Exemplu: Se ha puesto una comisa de color rojo. (Şi-a pus o cămaşă de culoare roşie.)

In cazul în care în propoziţie mai apar şi alte pronume personale, spre deosebire de limba română, forma reflexivă se le precedă pe toate celelalte.

Exemplu: Se me recomendo aceptar esta oferta (Mi s-a recomandat să accept această ofertă).

Dar când verbul este la infinitiv, imperativ afirmativ sau gerunziu, pronumele reflexive se aşază după verb şi se uneşte cu acesta, formând un singur cuvânt. Poziţia enclitică a pronumelor nu modifică accentuarea verbului, de aceea uneori se impune folosirea accentului grafic.

Exemple: Sientate en ese sillont es muy câmodo. (Aşază-te pe acel fotoliu, este foarte comod.)

Estoy preparândome desde la semăna pasada. (Mă pregătesc de săptămâna trecută.)

Pronumele demonstrativ CEI pronombre demostrativoJ

După cum rezultă din tabelul de mai sus, pronumele demonstrativ prezint;

unele deosebiri faţă de corespondentul Iui din limba română.

• O primă deosebire este că pronumele demonstrativ are o formă pentn

neutru, numai la singular care corespunde în limba română unui seni nedeterminat şi se poate traduce prin: „acest lucru", „acel lucru".

Exemple: Esto que estâs diciendo no me interesa nada. (Acest hicru pe| care îl spui nu mă interesează deloc.)

SingularwPluralMasculineste (acesta) ese (acela) aquel (acela)estos (aceştia) esos (aceia) aquellos (aceia)Femininesta (aceasta) esa (aceea) aquella (aceea)estas (acestea) esas (acelea) aquellas (acelea)Neutruesto (acest lucru) eso (acel lucru) aquello (acel lucru)

■ Formele pronumelui demonstrativ sunt următoarele:

Page 127: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Forma neutră este asemănătoare ca sens cu cea a pronumelui personal persoana a IlI-a neutru, ello.

Urmat de un verb la infinitiv însoţit de prepoziţia de, are sensul de „faptul de a", „acţiunea de a".

Exemplu: Eso de volver tarde no me gusta nada. (Faptul de a te întoarce târziu nu-mi place deloc.)

Aquello de madrugar no le gustaba mucho. (Nu-i plăcea prea mult să se trezească dis-de-dimineaţă.)

Există o serie de construcţii fixe în care apare pronumele demonstrativ neutru: esto es (va să zică, adică), en esto (între timp, în timpul acesta), con esto (cu asta, cu toate acestea), a eso de (în jur de, cam, pe la ora), eso si que no (asta nu, asta chiar că nu se poate), y eso que (unde mai pui că, pe lângă faptul că), por eso (de aceea), en eso de (în ceea ce priveşte, cât despre), eso es (exact, asta e).

• O altă deosebire a pronumelui demonstrativ faţă de corespondentul din limba română este existenţa a două forme pentru pronumele de apropiere (este, ese; esta, esa; esto, eso) şi una pentru cea de depărtare. Aceste pronume se referă la obiecte situate aproape (este) sau progresiv îndepărtate (ese, aquel) de vorbitor. Prima formă desemnează obiecte situate în apropierea persoanei care vorbeşte, a doua obiecte situate în preajma persoanei cu care se vorbeşte, iar a treia indică obiecte îndepărtate faţă de vorbitor.

Această gradaţie privind apropierea şi depărtarea în spaţiu se extinde şi asupra dimensiunii temporale. Astfel, este se foloseşte pentru prezent, ese pentru un trecut apropiat sau pentru viitor, iar aquel pentru un trecut sau un viitor îndepărtat.Exemple: Estos dias no puedo recibirle. (In aceste zile nu vă

pot primi.)

Page 128: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

72 Gramatica limbii spaniole

Page 129: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Esas eran las palabras que decia siempre. (Acelea erau vorbele pe care le spunea mereu.)

En aquel instanţe se hizp de noche. (In acel moment s-a întunecat.)

Ca înlocuitor al unui substantiv, poate îndeplini în propoziţie funcţiile acestuia: subiect, nume predicativ, atribut şi complement.

Exemple. Mihemana mayor es esta (Sora mea cea mare este aceasta.) Aquella es su nueva casa. (Aceea este noua sa casă.)

Când determină un substantiv, pronumele demonstrativ funcţionează ca adjectiv demonstrativ.

Formele adjectivului demonstrativ sunt identice cu cele ale pronumelui demonstrativ. Diferenţierea dintre cele două categorii gramaticale se face prin accentul grafic.

Singular PluralMasculin este, ese aquel estos, esos aquellosFeminin esta, esa aquella estas, esas aquellos

Din seria adjectivelor lipseşte forma de neutru pentru că în limba spaniolă nu există substantive neutre.

Adjectivele demonstrative respectă aceeaşi gradaţie privind depărtarea sau apropierea.

In ceea ce priveşte locul adjectivului demonstrativ, acesta, de regulă, precedă substantivul pe care îl determină şi elimină articolul hotărât sau nehotărât. Folosirea adjectivului demonstrativ postpus este o caracteristică a limbajului familiar şi un procedeu stilistic pentru exprimarea unor diverse stări afective.

Exemplu: Las chicas estas me encantan. (Fetele acestea mă încântă.)La mujer esa me molesta. (Femeia aceea mă deranjează.)Adjectivele demonstrative se pot combina cu numerale,

pronume posesive sau cu adjective nehotărâte.Exemple: Estos amigos tuyos no me gustan. (Aceşti prieteni

ai tăi nu-mi plac.)Aquellos dos chicos preguntaron por ti. (Acei doi băieţi au întrebat de tine.) Estos pocos artistas han consagrado un nuevo estilo. (Aceşti câţiva artişti au consacrat un nou stil.)

Page 130: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

1(1. Morfologia 73

Page 131: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exerciţii1. Completaţi următoarele propoziţii cu pronumele demonstrative

corecte:a)... que se ven alli estân siempre cubiertas de nieve.b)Mis hermanos son ... que estân al lado de mi madre.c)Me encantan ... Me refiero a los zapatos rojos del escaparate.d)... de aquî son muy buenos.e)iQue esf) No me gusta nada ... de la semăna posada.

2. Completaţi cu adjectivul demonstrativ corect:a) ... cosaş de alli son mîas.b)Dejame ... zapatos ... noche, por favor.c) Lo que aparece alli en el cielo es ... estrella de la que te hable el otro dia.d)Por ... entonces todo era mucho mâs tranquilo que hoy.e)Prestame ... libros que tienes ahi} en la biblioteca.f) .. . libro que acabo de leer me ha parecido muy interesante.

3. Completaţi frazele de mai jos cu una din sintagmele în care aparepronumele demonstrativ neutru:

a)Estoy muy enfermo ...no puedo ir de excursion.b)... Don Quijote y Sancho Pânza descubrieron unos molinos de viento.c) Te dejo mis apuntes;... de los Ubros que te preste me los

tienes que devolver ahora mismo.d)Sus padres le habian dado todo, ...el nino no estaba muy contento.e) iA que hora quedamosl... de las cinco de la tarde.f) O sea que te vas de vacaciones. mariana mismo.

4.Terminaţi următoarele propoziţii de mai jos:a)Eso de leer ...b)Eso de viajar por el mundo ...c) Eso de trabajar de noche ...d)Eso de vivir en una gran ciudad ...e)Eso de pedir dinero a todo el mundo no ...f) Eso de tener muchos perros ...

Page 132: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

74 Gramatica limbii spaniole

Page 133: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pronumele ppşeşwIn limba spaniolă pronumele posesiv are forme variabile în

funcţie de gen şi număr. Aceste două categorii se manifestă pe două planuri, cel al posesorului şi cel al obiectului posedat.

■ Formele pronumelui posesiv din limba spaniolă:

Page 134: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pers.

Un singur obiect posedat

Mai multe obiecte posedate

Page 135: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Un singu

r poses

or

I

II III

(el) mio (al meu) (la) mia (a mea)(el) tuyo (al tău) (la) tuya (a ta)(el) suyo (al lui, al ei, al dumneavoastră)(la) suya (a lui, a ei, a dv.)

(los) rmos (ai mei) (las) mîas (ale mele)(los) tuyos (ai tăi) (las) tuyas (ale tale) (los) suyos (ai lui, ai ei, ai dv.)

(las) suyas (ale lui, ale ei, ai săi, ai dv.)

Page 136: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Mai mulţi poses

ori

II

III

(el) nuestro (al nostru) (la) nuestra (a noastră)(el) vuestro (al vostru) (la) vuestra (a voastră)(el) suyo (al lor, al dv.) (la) suya (a lor, a dv.)

(los) nuestros (ai noştri) (las) nuestras (ale noastre)(los) vuestros (ai voştri) (las) vuestras (ale voastre)(los) suyos (ai lor, ai dv.) (las) suyas (ale lor, ale dv.)

Page 137: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

După cum rezultă din tabelul de mai sus, la persoana a IH-a, formele pronumelui posesiv sunt aceleaşi, chiar dacă este vorba de un singur posesor sau de mai mulţi. De aceea traducerea formei suyo, -a, -os, -as depinde de contextul în care este folosită.

Exemplu: El diccionario es suyo (Dicţionarul este al lui / al ei al / al lor.)

Pronumele posesive se acordă în gen şi număr cu substantivul care desemnează obiectul posedat.

Exemplu: lEste es el gato de Juan? Si, es el suyo. (Aceasta este pisica lui Juan? Da, este a lui.)

Page 138: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU. Morfologia 75

Page 139: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pronumele posesive se folosesc, de obicei, însoţite de articolul hotărât,

care în aceste cazuri funcţionează ca echivalent al articolului posesiv românesc al, a, ai, ale. Când au funcţie de nume predicativ, se folosesc de cele mai multe ori fără articol, cu excepţia cazului în care dorim săevidenţiem o persoană sau un obiect dintr-o serie.

Exemplu: El bolso rojo es mio. (Geanta roşie este a mea.)

Formele los mios, los tuyos, los suyos, los nuestros, los vuestros, los suyos au ca şi în limba română, sensul de „familia, părinţii, rudele, prietenii mei", traducându-se prin „ai mei, ai tăi, ai lui, ai noştri, ai voştri, ai lor".

Pronumele posesive precedate de articolul neutru lo au sensul de „ceea ce e al meu, al tău", „partea mea, a ta".

PRONUMELE POSESIV CU VALOARE ADJECTIVAL\(EL PRONOMBRE POSESIVO CON VALOR ADJETIVAL)

Pronumele posesiv funcţionează ca un adjectiv când însoţeşte un

substantiv.

Formele pronumelui posesiv cu valoare adjectivală sunt:

Pers.

Un singur obiect posedat

Mai multe obiecte posedate

Un singurposeso

r

III III

mi (meu, mea) tu (tău, ta)su (său, sa, lui, ei, dtale, dv.)

mis (mei, mele) tus (tăi, tale)sus (săi, sale, lui, ei, dumitale,dv.)

Mai mulţi

posesori

I II

III

nuestro (nostru) nuestra (noastră)vuestro (vostru) vuestra (voastră)su (lor, dv.)

nuestros (noştri) nuestros (noastre)vuestros (voştri) vuestros (voastre)sus (lor, dv.)

In cazul unui singur posesoţ cele trei persoane nu prezintă forme distincte pentru masculin şi feminin, deci nu se acordă în gen, ci doar în număr cu substantivul care denumeşte obiectul posedat.

Exemple: He hablodo con tu hermano I tu hermana. (Am vorbit cu fratele

tău/sora ta).

Page 140: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

76 Gramatica limbii spaniole

Page 141: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Tus hermanos / Tus hermanas se petreceri mucho. (Fraţii tăi / Surorile tale seamănă mult.)

In cazul mai multor posesori, persoanele I şi a Il-a se acordă în gen şi număr cu substantivul care desemnează obiectul posedat.

Exemplu: Nuestro companero estudia mucho. (Colegul nostru învaţă mult.)

Vuestra amiga habla bien japones. (Prietena voastră vorbeşte bine japoneza.)

Persoana a IlI-a este identică pentru masculin şi feminin, prezentând doar o formă pentru singular şi una pentru plural, şi anume o formă pentru cazul unui singur obiect posedat şi una pentru cazul mai multor obiecte posedate.

Observaţie. Pentru a evita ambiguitatea, se înlocuiesc deseori fie prin formele pronumelui personal precedat de prepoziţia det fie prin alte formule prepoziţionale.

Exemple: Su amiga es de Valencia. La amiga de el es de Valencia. (Prietena lui este din Valencia.)

Luis y Javier viajan en su coche. Luis y Javier viajan el coche de este ultimo.(Luis şi Javier călătoresc în maşina lui. Luis şi Javier

călătoresc în maşina acestuia din urmă.)

In limba spaniolă, ca şi în limba română, posesia mai poate fi exprimată cu ajutorul formelor pronumelui personal în dativ.

Exemplu: La peluquera me cortâ el pelo. sau La peluquera carto mi pelo.

In limba spaniolă, substantivul precedat de adjectivul posesiv se întrebuinţează fără articol: Mi casa estâ en el centro. (Casa mea este în centru.)

Există şi posibilitatea postpunerii adjectivului posesiv. In acest caz se folosesc formele pronumelui posesiv: mio, mia, tuyo, tuya, suyot suya etc, iar substantivul se articulează cu articolul hotărât sau nehotărât.

Exemple: La ciudad nuestra estâ en ruina. (Oraşul nostru este o ruină.)La casa mia es muy antigua. (Casa mea este foarte veche.)Con respecto a la opinion vuestra, creo que teniis razân. (In

ceea ce priveşte părerea voastră, cred că aveţi dreptate.)El chico ese era un amigo mio. (Băiatul acela era un prieten de-al meu.)

(((. Morfologia

Exerciţii

1. Completaţi cu pronumele posesive corecte:a) Mis hijos son rubios. Los ... son rubios.b) Su vestido es rojo. El... es rojo.

Page 142: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

c) Nuestros libros son nuevos. Los ... son nuevos.d) Su casa es bonita. La ... es bonita.e) Vuestra madre es muy guapa. La ... es muy guapa.

2. Formaţi propoziţii corecte:a) EI ordenador ... mio.b) La cariera ... vuestras.c) Los juguetes ... ser ... suyos.d) Eljardin... tuyo.e) Las manzanas ... nuestros.

3. Completaţi cu pronumele posesive corespunzătoare:a) Elcuadernoes (vosotros).b) La casa de la playa es (tu).c) Los abuelos son (nosotros).d) Los ideas fueron (de el).e) EI carrito de la compra es (yo).

4. înlocuiţi adjectivele posesive şi completaţi propoziţiile:Model: Tu hija y mi hija —> Nuestros hijas estudian en el mismo colegio.a) Su coche y tu coche.b) Nuestra caile y su caile.c) Vuestro diccionario y tu dicckmario.d) Su boligrafo y mi boligrafo.e) Tu amigo y mi amigo.

5. Construiţi propoziţii cu următoarele cuvinte: tu / tu; mi I mi,

vuestro I vuestra; su I sus.

Page 143: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

78 Gramatica limbii spaniole

Page 144: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pronumele relativCB pronombre reiativo e interrofiativoJ

A

In limba spaniolă, ca şi în limba română, pronumele relativ poate îndeplini şi funcţia de pronume interogativ.

Pronumele relativ are rolul de a face legătura între o propoziţie subordonată şi regenta ei. In această privinţă, pronumele relativ are acelaşi rol ca şi conjuncţiile subordonatoare.

Pronumele relative din limba spaniolă sunt: que (ce, care), el cual (cel care), quien (cine), cuanto (cât), cuyo (al, a, ai, ale cărui).

• Pronumele que este invariabil, nu are forme diferite pentru gen şi număr. Poate avea ca element regent un substantiv la singular sau la plural nume de fiinţe sau obiecte.

Exemple: La musica que acabamos de escuchar es de Mecano. (Muzica pe care tocmai am ascultat-o este a grupului Mecano.)

Los jovenes que has conocido tienen mucho talento. (Tinerii pe care i-ai cunoscut sunt foarte talentaţi.)

Admite folosirea mai multor prepoziţii: en; con; de; a.Exemple: La estilogrâfica con que escribo, me la regala mi

amigo. (Stiloul cu care scriu mi-a fost dăruit de prietenul meu).

Los puntos en que no estamos de acuerdo no son esenciales. (Punctele asupra cărora nu suntem de acord nu sunt importante.)

Forma neutră Io que (ceea ce) are ca element regent o sintagmă sau o întreagă propoziţie.

Exemple: A veces, lo măs dificil es lo que nos queda por hacer. (Uneori, ne rămâne de făcut ce e mai greu.)

• Pronumele cual are o formă diferită pentru plural, cuales, şi se acordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă prin articolul hotărât cu care se foloseşte: el cual, la cual, los cuales, las cuales.

Elementul regent al pronumelui cual poate fi un substantiv nume de persoane sau obiecte.

Exemplu: Mi madre, la cual no dijo nada todo el tiempo, intervino de * pronto. (Mama mea, care nu a spus nimic tot timpul, a intervenit brusc.)

•Pronumele quien se refera întotdeauna la substantive nume de fiinţe

sau nume de lucruri personificate şi, spre deosebire de limba româna, are o formă distincta de plural: quâenes. Admite folosirea prepoziţiilor de, con, o, pom, por etc

Exemplu: Eres Ia persana con quien siempre puedo contor. (Eşti persoana pe care mă pot baza întotdeauna.)

Page 145: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Son las personas de qiaenes ie fie habiada. (Sunt persoanele despre care ri-am vorbit.)

In propodţii cu caracter general, poate fi folosit fără element regent Exemplu: Quien bien te quiere...(Cel care te iubeşte cel mai mult.-) In aceasta situaţie pronumele relativ se poate înlocui prin ei que (la tos que, las que) şi se traduce prin .cel care", «acela care".

•Cuyo este un pronume relativ posesiv şi se acordă în gen şi număr cu obiectul posedat. Poate fi substituit cu de que, del cual de quien etc

Exemple El esemor cuya novela estas leyendo es peruana. (Scriitorul al cărui roman d citeşti este peruan.)

EI poeta anos versos te gustan, va a redbir un premto importante. (îberul ale cărui versuri îţi plac va primi un premiu important.)

• Cuanto este un pronume relativ de cantitate şi singurele elemente regente posibile sunt &mio şi todo sau un substantiv însoţit de tanto şi Are forme distincte pentru gen şi număL

Exemple: Le ofrea todo cuanto tenia (l-am oferit tot ce aveam.)Uegarnn tonus cuantas cupienm en d taxi (Au ajuns atâtea

câte au încăput în taxi.)

A Observaţie. Cual şt cuanto se numesc de obicei corelative pentru că se pot folosi doar cu anumite elemente regente. Cual este un pronume relativ de calitate care are ca element adverbul taL

lu: Enionces las vi a todas tales cuales eran. (Atunci le-am văzui pe toate atâtea câte erau.)

Toate pronumele relative enumerate, cu excepţia lui cuyo, pot apărea şi in construcţii interogative şi exclamative.

In construcţiile interogative şi exclamative, pronumele relative au accent grafic: que, quien, quienes, cudţ, cuales, cuanto, cuanta* cuantas, cuântas.

80Exemple: iQue te pasa? (Ce-i cu tine?) [Quien te llamo? (Cine te-a sunat?) iCuăl es mi cafi? (Care este cafeaua mea?) iCuânto vale todo? (Cât costă totul?)

Acestea îşi păstrează accentul grafic şi în propoziţiile interogative indirecte.

Exemplu: No se que hubieramos hecho sin ti. (Nu ştiu ce am fi făcut fără tine.)

Page 146: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pronumele cual nu se foloseşte cu articol în construcţiile interogative. Exemplu: iCudl de estos te gusta mâs? (Care dintre aceştia îţi place mai mult?)

Pronumele relativ cuyo se înlocuieşte cu construcţia ide quien?. Exemplu: iDe quien es este cuaderno? (Al cui este acest caiet?)

Construcţia interogativă cu valoare emfatică que + ser + lo que este destul de frecventă în limba spaniolă, dar este practic intraductibilă în limba română.

Exemple: iQue fue lo que te dijo? (Ce ţi-a spus?)iQue es lo que estâs haciendo? (Ce faci?)No se que es lo que sucede. (Nu ştiu ce se întâmplă de fapt.)

Dintre pronumele relative care pot fi folosite şi ca interogative, que, cuâl şi cudnto pot funcţiona şi ca adjective în propoziţiile interogative. Exemple: iQui musica es ista? (Ce muzică este aceasta?) iCuânto tiempo necesitaşi (De cât timp ai nevoie?)

Exerciţii

1. Completaţi punctele de suspensie cu pronumele relative sau interogative que, quien, quienes, cual, cuales, după caz:

a) ZDe... estâis hablando?b) La senora ... acaba de entrar, es mi madre.c) L.. de los dos te gusta mâs?d) El paisaje ... vimos en Suiza, era maravilloso.e) A ... madruga, Dios le ayuda.O ... ha cometido este error es el hijo de un vecino mio.g)i... son aquellos ninos ton traviesos?h)En el pasillo hay una ventana desde ... se ve la ciudad.

2. Completaţi punctele de suspensie cu pronumele cual sau cuanto:a) ... el cuervo, tal el huevo.b)Se llevd ... naranjas quiso.c) ... el trabajo, tal la paga.d) ... cosaş deseas, tantas te ofrezeo.e)Te quedas ... tiempo te encuentres a gusto.f) .. . manzanas quiso, tantas se comio.

3. Uniţi propoziţiile de mai jos într-o singură frază cu ajutorul pro-numelui relativ que:

a) He conocido a tu madre.Tu madre es una persana encantadora.

b) Juan y Josi son profesores.Los dos trabajan en el instituto donde estudia tu hija.

Page 147: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

c) La autopista lleva a San Sebastiân. La autopista tiene mâs de 1 000 kms.

d)He visitado el Palacio RealEl palacio estâ en la Piaza del Oriente.

e) Ana ha hablado con el medico.El medico se llama Miguel Ramirez.

f)Su familia es de un pueblo.El pueblo lo visitamos ayer por la mariana.

4* Completaţi următoarele fraze cu pronumele cuyo, cuya, cuyos, cuyas:a)Los nzrios, ... padres acabas de conocer, son los mejores del curso.b)La casa, ... puerta estâ abierta, es de mis abuelos.c) El nmo, ... zapatos nuevos te han gustado, se llama Mateo.d)La senora por... nieta te interesas, es mi madnna.e)El esentor de ... novelas te hable, es muy famoso en Francia.f) La revista ... ultimo numero te faltaba, la tiene Luis.5* Completaţi frazele de mai jos cu pronumele relativ

corespunzător dintre următoarele: que, quienes, los que, cuyo, lo que, cuales, quien, el que:

a)Sois vosotros ... Io hicisteis mal.b)Siempre hemos hecho ...tu has querido.c)He conocido a sus hermanos, ... humor nos conquistâ.d)Es un tipo reservado, todovia desconocemos ... son sus opiniones.e)... fueron de viaje, llegaron muy tarde a casa.f) La pelicula ... proyectaron ayer, me encanto.g)A ... encuentro a menudo es a tu ex-novio.h)El lihro de ... saque la cita fue publicado el ano pasado.

6. Formulaţi întrebări folosind pronumele interogative studiate:a) Me gusta madrugar todo el ano salvo las semanas que

estoy devacaciones.

b)No me acuerdo de lo que te prometi el otro dia.c) Miguel de Vnamuno fue rector de la Universidad de Salamanca.d) La Rioja estâ llena de zonas que producen vinos

internacionalmentereconocidos.

e)Tienes que dar cuenta de tus errores.f) Este ario han homenajeado ai doctor Gregorio Marafion.g)De Manolo es precisamente de quien te estaba hablando.h)Le dirigid la palabra a su maestro.

Pronumele nehotărât f El pronombre indefinidoJ

Page 148: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pronumele nehotărât ţine locul unui substantiv fără să dea vreo indicaţie precisă asupra obiectului. Pronumele nehotărâte sunt mult mai variate decât celelalte feluri de pronume.

■ Pronume nehotărâte care se referă numai la nume de fiinţe

• Alguien (cineva) şinadie (nimeni) funcţionează doar ca pronume, au o singură formă pentru masculin şi feminin şi se folosesc la singular.

Exemplu: Ha preguntado alguien por ti, pero nadie ha sabido decirle dânde estabas. (A întrebat cineva de tine, dar nimeni n-a ştiut să spună unde erai.)

Când pronumele nadie precedă verbul, adverbul no nu mai apare.

Această regulă se aplică pentru toate celelalte pronume şi adjective nehotărâte cu valoare negativă, deoarece în această situaţie este corectă folosirea unei singure negaţii.

Exemplu: Nadie me ha llamado. I No me ha ttamado nadie. (Nu m-a sunat nimeni.)

Observaţie. Atât alguien, cât şi nadie pot fi înlocuite de quien.

Exemple: No conozco a alguien que pueda ayudarte. / No conozco quien pueda ayudarte. (Nu cunosc pe nimeni care să te poată ajuta.)

No hay nadie que hable espanol como el. (Nu e nimeni care să vorbească spaniolă ca el.)

No hay quien hable espanol como el. (Nimeni nu vorbeşte spaniolă ca el.)

• Quienquiera (oricine) este doar pronume şi este invariabil după gen; spre deosebire de limba română, are şi o formă de plural: quienesquiera.

Exemplu: Quienquiera que te pregunte, dile que no estoy aqui. (Oricine te întreabă, spune-i că nu sunt aici.)

■ Pronume nehotărâte care se referă doar la nume de lucruri

• AJgo (ceva) şi nada (nimic) funcţionează doar ca pronume şi sunt

invariabile.Exemple: He visto algo en ese lugar. (Am văzut ceva în locul acela.) No ha comido nada hoy. (Astăzi nu a mâncat nimic.)

Observaţie. Algo, nada pot funcţiona şi ca adverbe: Estâs algo triste Iverdad? (Eşti cam tristă, nu-i aşa?)

In asemenea contexte algo poate n înlocuit prin: un poco, un tanto. Exemple: No ha quedado nada de fruta. (N-a mai rămas nici un fruct.) Ha quedado algo de fruta. (Au mai rămas ceva fructe.) Aşezat după verb, nada are sensul de „deloc".

Page 149: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemplu: No me ha gustado nada esta pelicula. (Nu mi-a plăcut deloc acest film.)

■ Pronume nehotărâte care se referă la nume de lucruri şi de fiinţe

• Alguno (vreunul, vreun) poate funcţiona atât ca pronume, cât şi ca adjectiv; este variabil: alguna (vreo, vreuna), algunos (unii), algunas (unele).

Page 150: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

84 Gramatica limbii spaniole

Page 151: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: Me acompanarâ alguno de mis amigos. (Mă va însoţi vreunul dintre prietenii mei.)

Algunos de vuestros proyectos se cumplirăn. (Unele dintre proiectele voastre se vor realiza.)

^■kObservaţie. în faţa unui substantiv masculin singular, alguno pierde vocala -o finală şi primeşte accent grafic (Ia apâcope). Exemplu: Algun dia te visitare. (într-o zi te voi vizita.)

La plural, alguno are sensul de „nişte, câteva": Se ha comprado algunos cosaş. (Şi-a cumpărat câteva lucruri.)

Poate fi folosit împreună cu adjectivele demonstrative sau posesive: algunos de estos chicos (câţiva dintre aceşti băieţi), algunos de sus omigas (câteva dintre prietenele ei).

• Uno (unul) este atât pronume, cât şi adjectiv; este variabil: una (una), unos9 unas (unii, unele, câţiva, câteva).

Exemplu: He visto por la caile a uno de tas amigos. (Am văzut pe stradă pe unul dintre prietenii tăi.)

Poate avea şi valoare impersonală: Uno es incapaz de resolver solo todos los problemas que hay. (Nu poţi rezolva singur toate problemele care există.)

• Nmguno (nici unul) este atât pronume, cât şi adjectiv; este variabil ninguna (nici una).

Exemple: Ninguno estâ de acuerdo con este proyecto. (Nici unul nu este de acord cu acest proiect.)

No he visto a ninguna de tus hermanas. (N-am văzu t-o pe nici una dintre surorile tale.)

Când precedă un substantiv masculin singular, pierde vocala -o finală şi primeşte accent grafic, ca şi alguno I algun: Ningim libro de gramatica trata este tema. (Nici o carte de gramatică nu tratează această temă.)

• Otro (altui) este pronume şi adjectiv, este variabil: otra (alta), otros (alţii), otros (altele).

Exemple: ibAe da otro cuaderno, por favor! (îmi daţi alt caiet, vă rog?)No conozco otra mejor. (Nu cunosc alta mai bună.)Vamos a hablar de otros cosaş. (Hai să vorbim de alte lucruri.)Poate fi folosit împreună cu articolul hotărât el otro, la

otra, los otros, las otras şi se traduce prin „celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte", dar este incorectă folosirea lui precedat cu articolul nehotărât.

Exemple: Me gusta mâs el otro. (îmi place mai mult celălalt.)Los otros vienen mâs tarde. (Ceilalţi vin mai târziu.)

• Cualquiera (oricare, orice, oarecare) este atât pronume, cât şi adjectiv. Are o singură formă pentru

Page 152: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

masculin şi feminin; forma de plural (masculin şi feminin) este cualesquiera.

Exemple: Cualquiera de nosotros podria traducir el anuncio. (Oricare dintre noi ar putea să traducă anunţul.)

Cualquiera que sea la verdad, quiero saberla. (Oricare ar fi adevărul, vreau să-l ştiu.)

Când precedă un substantiv masculin sau feminin singular, pierde vocala -a (Ia apâcope), chiar şi atunci când între el şi substantiv apare un adjectiv calificativ, adjectivul nehotărât otro sau un numeral ordinal.

Exemplu: Me gustaria leer cualquier otro libro / cualquier otra novela de este autor. (Mi-ar plăcea să citesc oricare altă carte / oricare alt roman al acestui autor.)

Când stă după substantiv, se foloseşte forma cualquiera, iar substantivul este însoţit de articolul nehotărât.

Exemplu: Este no es un libro cualquiera, es diferente. (Asta nu este o carte oarecare, este diferită.)

• Todo (tot) este atât pronume, cât şi adjectiv. Este variabil: toda (toată), todos (toţi), todas (toate).

Exemple: Tbda Ia tarde estâ viendo la tele. (Toată după-amiaza se uită la televizor.)

Todos estaban impacientes. (Toţi erau nerăbdători.)Când are funcţia de complement, este obligatorie

prezenţa articolului nehQtărât Io: Quiero verlo todo. (Vreau să văd totul.)

Când are valoare adjectivală, substantivul determinat este, în general, precedat de articolul hotărât: Todo el dia lo llama por telefono. (Toată ziua îl sună la telefon.)

Când substantivul este precedat de articolul nehotărât, todo poate avea sensul de „întreg" (todo un mes - o lună întreagă) sau „adevărat" (todo un

Page 153: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

86 Gramatica limbii spaniole

Page 154: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

hombre - un bărbat şi jumătate, un bărbat adevărat). In cazul unor complemente de loc, cauză sau mod, articolul hotărât poate fi suprimat.

Exemple: Uegaron de todas partes. (Au venit de peste tot.)Estâ enfadado con toda razân. (Este supărat pe bună dreptate.)Există o serie de sintagme în care articolul hotărât este

omis: de todos modos (oricum), en todo caso (în orice caz), con toda razân (pe bună dreptate).

Structura todos + substantiv la plural precedat de articolul hotărât are sensul de fiecare", „în fiecare": todos los dias = cada dia (în fiecare zi, în toate zilele).

In cazul în care se foloseşte cu un alt pronume (personal, demonstrativ, posesiv, nehotărât) todo îl precedă.

Exemple: Todos vosotros os equivocâis. (Voi toţi vă înşelaţi.) Todos los demâs han quedado en casa. (Toţi ceilalţi au rămas acasă.) Todo esto me parece una locura. (Toată asta mi se pare o nebunie.) Todo Io mio es tuyo. (Tot ce este al meu este al tău.)

• Cada (fiecare) este adjectiv, iar cada uno este pronume. Cada este invariabil şi se foloseşte doar la singular.

Structura cada + substantiv nearticulat poate fi înlocuită de todo + substantiv articulat: cada chico = todos los chicos (fiecare băiat).

Exemplu: Dole un folleto a cada persana que entre. (Dă un pliant fiecărei persoane care intră.)

Pronumele cada uno este variabil, iar pentru feminin singular se foloseşte forma cada una.

Exemple: Cada uno tiene su opiniân. (Fiecare are părerea sa.)Cada una quiere tener una vida fehz> (Fiecare vrea să aibă

o viaţă fericită.)

• Tal (astfel de, asemenea) este atât pronume, cât şi adjectiv; este variabil în funcţie de număr: tales, cu aceleaşi sensuri ca singularul.

Exemple: No me gusta trabajar con tales personas. (Nu-mi place să lucrez cu astfel de persoane.)

Los ninos de su edad no deberian leer tal libro. (Copiii de vârsta lui n-ar trebui să citească astfel de cărţi.)

Sintagma un / una + tal + nume propriu are o valoare peiorativă.Exemple: EsuntaL (Este un oarecare)Te ha buscado una tal Lola. (Te-a căutat 6 oarecare Lola.)• Cierto I determinado (anumit; oarecare) funcţionează

doar ca adjective şi sunt variabile: cierta / determinada (anumită, o oarecare), ciertos Idetemunados (anumiţi), ciertas/ determinadas (anumite).

Page 155: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple Cierto director me ha dicho que va a haber elecciones muy pronto. (Un anumit director mi-a spus că foarte Curând vor fi alegeri.)

Cierta tarde lo vi por la caile. (Intr-o anumită seară l-am văzut pe stradă.)

En determinadas situaciones me ha ayudado muchisimo. (în anumite situaţii m-a ajutat foarte mult.)

•Varios (mai mulţi, câţiva) funcţionează ca adjectiv şi ca pronume şi se foloseşte doar la plural; are formă de feminin: vanas (câteva).

Ex< En mi ciudad hay varios bancos. (In oraşul meu sunt mai multe

bănci.)

•Demâs (ceilalţi, celelalte) este atât pronume, cât şi adjectiv; este invariabil şi se foloseşte precedat de articolul hotărât.

împle: Los demâs aceptaron la propuesta. (Ceilalţi au acceptat propunerea.)

Lo demâs no nos importa. (Restul nu ne interesează.)Las demâs revistas no presentan esta noticia. (Celelalte reviste nu prezintă

această ştire.)Poate fi folosit fără determinant când este ultimul

termen al unei enumerări: Se ha llevado sus libros, sus discos y demâs cosaş en una sola maleta. (Şi-a luat cărţile, discurile şi celelalte lucruri într-o singură valiză.)

•Mucho (mult) şi poco (puţin) funcţionează atât ca pronume, cât şi ca adjective şi sunt variabile după număr şi gen: mucha / pocaf muchos I pocos,muchas / pocas.

Muchos creen que es facil escnbir un articulo sobre este tema. (Mulţi cred că este uşor să scrii un articol pe această temă.)

Muchas personas me han preguntado lo mismo. (Multe persoane m-au întrebat acelaşi lucru.)

Pocos son los amigos verdaderos. (Prietenii adevăraţi sunt puţini.)Muy pocas veces lo he visto tan triste. (De foarte puţine ori

l-am văzut aşa de trist.)

Page 156: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Op Cran imtwi

Page 157: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pronumele poco poate avea şi valoare de adverb: La fruta estâ un poco verde. In acest caz, un poco poate fi înlocuit cu algo: La fruta estâ algo verde. (Fructele sunt puţin cam verzi.)

• Mâs (mai mult) şi menos (mai puţin) pot funcţiona ca pronume şi ca adjective; sunt invariabile.

Exemple: Quiere saber mâs. (Vrea să ştie mai mult.).Tengo que gastar menos. (Trebuie să cheltui mai puţin.)Când au funcţie adjectivală, se grupează la singular cu

substantive nume de materie şi la plural cu substantive care denumesc lucruri ce se pot număra.Exemple: Dame mâs I menos cafe. (Dă-mi mai multă / puţină cafea.) Ha recibido mâs flores y menos regaios. (A primit mai multe flori şi mai puţine cadouri.)

Ha} menos hojas en el libro. (Sunt mai puţine foi în carte.) No tengo mâs libros tuyos. (Nu mai am alte cărţi ale tale.)

• Bastante (destul) funcţionează ca pronume şi este variabil după număr: bastante (destul, destule), bastantes (destui, destule).Exemple: Sabe bastante para su edad. (Ştie destul pentru vârsta lui.) En la fiesta habia bastantes personas importantes. (La petrecere erau destule persoane importante.)

• Demasiado (prea mult) este pronume şi adjectiv şi este variabil: demasiada} demasiados, demasiadas.

Exemple: No creo que puedan ir todos, son demasiados. (Nu cred că vor putea merge toţi, sunt prea mulţi.)

Hay demasiadas sillas para esta sala. (Sunt prea multe scaune pentru sala asta.)

• Tanto (atât, atâta) funcţionează ca pronume şi adjectiv; de asemenea este variabil: tonta, tantas, tantos.

Exemple: No creo que tenga tanto dinero. (Nu cred că are atâţia bani.)Ne vendrân tantos como tu dices. (Nu vor veni atâţia cum spui tu.)Tanto poate avea şi funcţie adverbială pe lângă un

adjectiv, precedat de articolul nehotărât şi în acest caz este invariabil: La came estâ un tanto dura. (Carnea este cam tare.)

Tanto pierde ultima silaba când precedă un adjectiv, un adverb sau un participiu: tan interesante (atât de interesant), tan bien (atât de bine); tandivertido (atât de distractiv).

• Fulano, Fulano de tal, Mengano, Zutano (cutare, cutărică, cutărescu; cineva) pot funcţiona doar ca pronume nehotărâte invariabile.

Exemple: Jose, hijo de Fulano, es el nuevo director. (Jose, fiul lui Cutare, este noul director.)

Page 158: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Un dia, Fulano y Mengano se encontraron y decidieron montar un negocio. (Intr-o zi, Cutare şi Cutărică s-au întâlnit şi au hotărât să înceapă o afacere.)

1* Completaţi frazele cu forma corectă a pronumelui sau a adjectivului nehotărât:

a)Alguno sau ningunoTengo . . . libros de geografia de Espana, pero no tengo . . .de historia.. . . personas no estân de acuerdo con el ruido y el humo.Si quieres participar en . . . curso, tienes que hablar con el director.. . . alumno de esta clase quiere ir de excursiân.. . . consideran que la fiesta es demasiado ruidosa.He hablado con . . . personas, pero no lo sabe . . .. . . estân de acuerdo con tu propuesta, pero no todos.

b)Alguien sau nadieiHa encontrado . . . a Jose? Necesito hablar con el. Esto es un gran misterio: ... sabe lo que pasa.iPor que . . . quiere contestar a esta pregunta? No me parece muy dificil. iTiene ... una idea para el nuevo proyecto o . . . estâ interesado en este asunto?

2. Completaţi următoarele fraze cu pronumele sau adjectivul nehotărât corect: alguien, algo, nadie, nada, quienquiera, cualquiera, uno, ninguno,mucho:

a) En diciembre, en nuesta ciudad, suele hacer ... frio.

Page 159: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

90 Gramatica limbii spaniole

Page 160: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

b)Ha dicho ... que no entiendo.c) ... que hubiera hecho eso, tendria que reconocerh.d)Lo hicieron sin comentario ...e)... de estos blusas hace juego con mis zdpcttos nuevos.f)Ha venido ... persona y ha preguntado por... que pueda

traducir un textoal frances.

g) No basta con saber ..hay que demostrarlo.h) La fiesta me resulta aburrida porque no conozco a ...i) Esta informacion se la puede dar ... empleado.j) Por ... que insistas, no me vas a convencer.

3.Subliniaţi varianta corectă a pronumelui nehotărât:a)Gregorio hacia muchos esfuerzos por entender las

explicaciones, pero depoco I nada I algo le servia.

b) Las debiles luces aclaraban un poco/ poco/ algo de las penumbras.c) Cierto / Alguno / Algun que otro joven un dia se durmio durante el examen.

d) Ciertos / Bastantes / Muchos de los presentes se fueron antes del final la pelicula.

e) En la sala habia cierto I demasiado / algo de ruido y no se podia escuchar el espectâculo.

0 Me parece que hoy estas tanto/todo/un poco triste, ique te pasa?

4. Construiţi propoziţii cu următoarele pronume şi adjective nehotărâte: cualquiera/cualesquiera; cierto; demăs; cada uno; bastante; demasiado.

5. Traduceţi în limba spaniolă:

a) Oricine îţi poate spune că ceea ce afirmi este complet neadevărat.b) O iubea aşa de mult încât era în stare să facă orice pentru ea.c) Chiar dacă nu a avut prea mult timp să se

pregătească, a obţinut rezultate ceva mai bune decât la examenele din anul trecut.

d) La sfârşitul fiecărei săptămâni mă sună şi-mi povesteşte tot ce-a făcut, de aceea ştiu destul de multe lucruri despre el şi despre aventurile lui din ultima vreme.

e) Nu-mi găsesc pantofii pe nicăieri; cred că cineva i-a pus într-un Ioc anume, dar unde?

Page 161: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

CEI numeralJ

Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă un număr (fără referire la obiecte), numărul obiectelor sau ordinea acestora. De cele mai multe ori, numeralul determină un substantiv şi stă de obicei înaintea acestuia.

Numeralul cardinal CEI numeral cardinali

0 cero zero1 uno (un), una unu, una2 dos doi3 tres trei4 cuatro patru5 cinco cinci6 seis şase7 siete şapte8 ocho opt9 nueve nouă

10 diez zece11 once unsprezece12 doce doisprezece13 trece treisprezece14 catorce paisprezece15 quince cincisprezece16 diez y seis / diecisiis şaisprezece17 diez y siete / diecisiete şaptesprezece18 diez y ocho/dieciocho optsprezece19 diez y nueve/diecinueve nouăsprezece20 veinte douăzeci21 veinte y uno (una) / veintiuno

(una)douăzeci şi unu (una)

^ ______ veinte y cuatro douăzeci şi patru

Gramatica limbii spaniole

27 veinte y siete______________ douăzeci fi şapte~W treinta treizeci

_______________•t^>^yil..

1 ' ' 337 treinta y tres treizeci şi trei40 cuarenta 1 patruzeci________

cincuenta cincizecisesenta 1 şaizeci

~70~

setenta şaptezeci ^^ff^'^-. •

KT ochenta optzeci___________~90~

noventa nouăzeci

100 ciento (den) 0 SUtâ Şf«$^l§ifc

92

umeralul

Page 162: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

200 fna) două sute300 1 trtsaentos (-as) trei sute400 1 oiatTOcigTUOs (-as) patru sute

j--------- 500 quinientos (-os) cinci sute

j"600""

seiscientos (-as) şase sute

700 seteckntos (-as) '. _ ■ ' _ şapte sute_______'------ 800 ochocientos (-as) opt sute

900 novecientos (-as) nouă sute1000 mii

. - f - ...............0 mie

1001 mii uno p 0 mie unu. . . . ■ ----------------------------------------

2000 dos mii două mii----------10 000

diez nul zece mii

" 100 000"

den mii 0 sută de mii

1000 000 000 un millân un milionTODO 000 000 mii millones \ un miliard

J k. Observaţii.•Numeralul uno are la masculin forma im când are

funcţie adjectivală şi uno când are funcţie de pronume sau de substantiv: Un chico (un băiat); Ayer vinieron dos chicos, hoy solamente uno. (Ieri au venit doi băieţi, azi numai unul.)

Când ultima cifră a unui numeral compus este uno, acesta se acordă în gen cu substantivul la care se referă: cincuenta y un libros (cincizeci şi una de cărţi); cincuenta y una personas (cincizeci şi una de persoane).

• La numeralele compuse, conjuncţia y leagă zecile de unităţi. Exemplu: 1 479 - mii cuatrocientos setenta y nueve (o mie patru sute

şaptezeci şi nouă).

Page 163: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IM. Morfologia 93

Page 164: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Excepţii: I 001 noches • mii y una noches (o mie şi una de nopţi), precum şi construcţiile similare: I 001 participante* - mii y un participantes(o mie şi unu participanţi).

A

•Intre 16 şi 29 se preferă formele scrise într-un singur cuvânt.

•Numeralul ciento pierde ultima silabă înaintea unui substantiv: cien ahtmnos (o sută de elevi), cien personas (o sută de persoane). Când este urmat de alte numerale, cu excepţia lui mii şi miIIonesy rămâne invariabil.

Exemple: 179 - ciento setenta y nueve;100 000 - cien mii (o sută de mii), 100 000 000 - cien milbnes (o sută

de milioane).De asemenea se acordă în gen şi număr cu substantivul

pe care îl determină: cuatrocientos libros (patru sute de cărţi) / cuatrocientas casas (patru sute de case).

•Numeralul mii (o mie) se foloseşte fără articol nehotărât şi este invariabil: 4 000 - cuatro mii (patru mii). Nu se leagă de substantivul la care se referă prin nici o propoziţie.Acest numeral prezintă şi forme substantivale pentru plural. Exemple: Tiene en casa dos mii revistas. (Are acasă două mii de reviste). En la sala se reunieron miles de personas. (In sală s-au adunat mii de oameni.)

•Numeralul millân are o singură formă de plural pentru ambele genuri şi se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia de: millones de chicos (milioane de băieţi), millones de chicas (milioane de fete).

A

In limba spaniolă, pentru numeralul „miliard" se foloseşte construcţia mii millones.

Nume ANumeralul ordinal exprimă ordinea numerică sau locul

pe care îl ocupă obiectele sau acţiunile într-o enumerare.

Page 165: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

94 Gramatica limbii spaniole

Page 166: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

el primeroprimulel segundoal doileael terceroal treileael cuartoal patruleael quintoal cincileael sextoal şaseleael septimoal şapteleael octavoal optuleael novenoal nouăleael decimoal zeceleael undecimoal unsprezeceleael duodecimoal douăsprezeceleael decimotercioal treisprezeceleael decimocuartoal paisprezeceleael decimoquintoal cincisprezeceleael decimosextoal şaisprezeceleael decimoseptimoal şaptesprezeceleael decimooctavoal optsprezeceleael decimononoal nouăsprezeceleael vigesimoal douăzecileael trigesimoal treizecileael cuadragesimoal patruzecileael quincuagesimoal cincizecileael sexagesimoal şaizecileael septuagesimoal şaptezecileael octogesimoal optzecileael nonagesimoal nouăzecileael centesimoal o sutăleael duocentesimoal două suteleael tricentesimoal trei suteleael cuadrigentesimoal patru suteleael quinqentesimoal cinci suteleael sexcentesimoal şase suteleael septingentisimoal şapte suteleael octogentesimoal opt suteleael noningentesimoal nouă suteleael milesimoal o mieleael penultimo penultimulel ultimo, el postrero ultimul

IH. Morfologia________________________________________________________95

Page 167: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Numeralele ordinale se folosesc însoţite de articolul hotărât. întocmai ca şi adjectivele, au forme distincte de gen şi număr: el quinto libro (a cincea carte), la quinta escena (a cincea scenă), los quintos premios (al cincilea premiu), las quintas mesas (a cincea masă). De obicei, în titluri, inscripţii, anunţuri, numeralele ordinale se folosesc fără articol: Capitulo segundo (capitolul al doilea).

Numeralele primero, tercero şi postrero pierd vocala -o finală în faţa unui substantiv masculin la singular: el primer curso (primul curs), d tercer libro (cartea a treia), el postrer viaje (ultima călătorie).

Observaţie. în limba spaniolă actuală se folosesc în mod curent numai primele douăsprezece numerale ordinale, precum şi vigesimo (al douăzecilea), centesimo (al o sutălea), milesimo (al o mielea). Pentru celelalte numerale se folosesc numeralele cardinale corespunzătoare: capitulo XVII diecisiete / dieciseptimo (capitolul al şaptesprezecelea).

Toate elementele componente ale unui numeral ordinal se acordă în gen şi număr cu substantivul: la vigesima quinta leccion (lecţia a douăzeci şi cincea).

■ Aproximaţia numerică (La aproximacion numerica)

a) Pentru situaţiile în care mărimea exprimată este inferioară se folo-sesc expresiile: cosi (aproximativ, aproape), menos de (mai puţin de), a lomâs (cel mult), cerca de (aproape).

Exemple: Han llegado cosi a las ocho. (Au ajuns aproape la ora opt.) Cuesta menos de dos mii euros. (Costă mai puţin de două mii de euro.) Tiene veinticinco anos a lo mâs. (Are cel mult douăzeci şi cinci de ani.)

Adjectivul escaso se traduce prin „abia" şi se acordă în gen şi număr cu substantivul care îl precedă.

Exemplu: El centro de la ciudad estâ a un kilometro escaso de mi casa. (Centrul oraşului este abia / la cel mult un kilometru de casa mea.)

b) Pentru situaţiile în care mărimea exprimată este superioară se folo-sesc expresiile: mâs de (mai mult de, peste), por lo menos (cel puţin), y pico(şi ceva, puţin peste), y tantos I tantas (şi ceva).Exemple: Cuesta mâs de lo que tenemos. (Costă mai mult decât avem noi.) Han venido 200 personas por lo menos. (Au venit cel puţin 200 de persoane.)

Page 168: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

96 Gramatica limbii spaniole

Page 169: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Son las seis y pico. (Este ora şase şi ceva.)A

En aquella epoca mis padres tenian veinte y tantos anos. (In acea vreme părinţii mei aveau douăzeci şi ceva de ani.)

Adjectivul largo se traduce prin „pe puţin", „minimum" şi se acordă în gen şi număr cu substantivul care îl precedă.

Exemplu: El cine estâ a quinientos metros largos de mi casa. (Cinematograful se află la minimum cinci sute de metri de casa mea.)

Pentru aproximaţia orară se pot folosi: hacia, sobre (către), măs o menos, aproximadamente, cosi (aproximativ, circa).

Exemplu: Eran las dos mâs o menos I aproximadamente. (Era în jur de ora două.)

Formele numeralului fracţionar sunt:1/2 mitad; 1/3 tercio; 1/4 cuarto; 1/5 qumto; 1/6 sexto;

1/7 siptimo; 1/8 octavo; 1/9 noveno; 1/10 dâcimo.De la 10 în sus se formează prin adăugarea sufixului -

avo(s) la numeralul cardinal corespunzător: 1/2 doceavo; 1/20 veinteavo; 1/100 centavo, centimo.

Cu excepţia cuvintelor mitad şi tercio, formele numeralului fracţionar admit concordanţa de gen şi, fără nici o excepţie, de număr.

Exemple: Ha entrado en el concurso con una ventaja de tres decimas. (A intrat în concurs cu un avantaj de trei zecimi.)

• Fracţiile ordinare (Los quebrados aritmeticos)

Pentru exprimarea unei fracţii ordinare, între 1 şi 10, numărătorul (el numerador) se exprimă printr-un numeral cardinal, iar numitorul (el denominador) printr-un numeral ordinal.

Exemple: 1/10 — un decimo; 5/7 - cinco septimos; 2/6 - dos sextos.

Pentru cuvântul românesc „jumătate" limba spaniolă are două variante: mitad (cu valoare substantivală) şi medio / -a (cu valoare adverbială): 1/2 - una mitad.

Pentru cuvântul românesc „sfert" limba spaniolă are ca echivalent cuarto: un cuarto de hora (un sfert de oră).

Page 170: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

iii. Morfologia

97

Page 171: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Fracţiile zecimale (Los quebrados decimalei)Se folosesc formele feminine ale numeralelor ordinale:

0,5 - cinco decimas; 0,06 - seis centesimas.De asemenea poate fi folosită şi structura cero cama tres

(zero virgulă trei). Atât fracţiile ordinare, cât şi cele zecimale pot fi exprimate Cu ajutorul cuvântului parte: una cuarta parte (o pătrime, a patra parte).

Limba spaniolă are următoarele forme specifice pentru acest numeral: el doble, el triple, el cuâdruple, el quintuple, el sextuple, dar mult mai des se foloseşte forma adverbială: una vez (o dată), dos veces (de două ori), tres veces (de trei ori), cien veces (de o sută de ori), mii veces (de o mie de ori).

Exemple: Pesa el doble de su hermano mayor = Pesa dos veces mas que su hermano mayor. (Cântăreşte de două ori mai mult decât fratelui lui mai mare.)

Numeralul distri^

In limba spaniolă există numeralul distributiv: sendosn

sendas (câte unul, câte una).Exemplu: Los caballeros, cabalgando sendos caballos, se

alejaron. (Cavalerii, fiecare călare pe câte un cal, s-au îndepărtat.)

Pentru exprimarea celorlalte numerale distributive din limba română (câte doi etc.) se foloseşte construcţia: de + a + numeral cardinal. Exemplu: Pasaban en filas de a cuatro. (Treceau în şiruri de câte patru.)

• Procentajul (El porcentaje)Se exprimă cu ajutorul numeralului cardinal precedat de

articolul hotărât sau articolul nehotărât pentru o valoare aproximativă: el / un 50%.

Exemple: El cincuenta por ciento de la poblaciân actual trabaja en empresas privadas. (Cincizeci la sută din populaţia actuală lucrează în întreprinderi particulare.)

Un cincuenta por ciento de la poblaciân de las grandes ciudades circula en metro. (Aproape cincizeci la sută din populaţia marilor oraşe circulă cumetroul.)

Page 172: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

98 Gramatica limbii spaniole

Page 173: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

• Cele patru operaţii aritmetice (Las cuatros operackmes aritmetica*)

Adunarea (la suma; sumar — a aduna)5 + 7 = 12: cinco mâs siete son I igual a doce.

Scăderea (la resta; restar - a scădea)20 - 15 =5: veinte menos qumce son / igual a cinco.

înmulţirea (la mulapiicaciân; mukiplicar - a înmulţi) 2 x 5 = 10: dos por cinco son / igual a diez.

împărţirea (la divisiân; dividir - a împărţi)12: 2 — 6: doce dividîdo por dos son / igual a seis.

Valorile algebrice (Valores algebraicos)Aceste valori se exprimă cu ajutorul adverbelor mâs şi menos: +7: mâs siete; -8: menos ocho.

• Ridicarea la putere (La elevacuyn a la potenda) 5h cmco (devado) ci cuadrado83 : ocho (devado) al cubo sau ocho (devado) a la tercera potenaa 107 : diez (devado) a la septhna potenda.

• Rădăcina pătrată (La raiz cuadrada)

: extracciân de la raiz cuadrada de

vemticinco. v99 : extracciân de la raiz cubica de

noventa y nueve.

Exerciţii

1. Completaţi transcrierea numerelor:

a) 2 515 - . qumce.

Page 174: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

b) 17 752c) 64 139d) 294 452e) 1 974 234

hecisiete ...nueve

. cincuenta j dos.

. doscientos treinta y cuatro.

Page 175: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

M. Morfologia 99

Page 176: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

f) 5 789 234 - ... setencietos ...g) 15 372 580 - quince millones ... .

2. Completaţi cu numeralul corespunzător:a)El... (7) ...diadela semăna es domingo.b)EI... (8) ... mes del ano es agosto.c) Estoy en el... (9) ... curso y mi hermano estâ en el... (4) .. . curso.d)La .. . (1) .. . vez que le veo quiero presentarle nuestros

proyectos para eldesarrollo del turismo en esta zona.

e)Estoy enel ... (10) ... curso y tengo una hermana que estâ en el ... (8)

... curso.f) Eres la .. . (3) .. . persona que me pregunta hoy lo mismo. iQue os pasa?g)Es la .. . (2) .. . vez que me roban el portamonedas en el autobus, estoy

muy enfadada.h)Camilo Jose Cela gano en 1989 el Premio Nobel de

Literatura y es asi el.. . (5) .. . espanol que obtiene el galardân mâs importante de las letras de todoel mundo.

i) i Cuânto cuesta .. . (1/2) .. . kilo de pasteleslj) Compra ... (3/4) .. . de carne de temera.

3. Scrieţi cu litere numeralele din propoziţiile următoare:a)Hoy estamos a 15 de septiembre de 2004.b)Hace una semăna celebraron el 10 aniversano de su boda.c) Este piso cuesta 55 000 euros.d)Actualmente menos de 1/4 de la poblaciân vive en el campo.e) Para Uamar a la policia hay que marcat 911 ; para

informaciân de la hora993 y para avisos de averias 972.

f) La maxima de hoy ha sido de 26°.g) El abuelo del actual rey de Espana, don Juan Carlos I, fue Alfonso XIII.h)Estâ en el V° curso y no sobe cuânto es 3 x 3.

Page 177: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

100

Gramatica limbii spaniole

Page 178: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

uwerbul

CEI verboJ

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiuni, stări, posibilitatea de a face o acţiune, voinţa sau dorinţa persoanei de a obţine un obiect sau de a face o acţiune.

In limba spaniolă verbul are următoarele categorii gramaticale: modul, timpul, persoana, numărul şi diateza.

Paradigma verbală este formată din trei moduri personale: indicativul (el indicativo), conjunctivul (el subjuntivo) şi imperativul (el imperativo), şi trei moduri nepersonale: infinitivul (el infinitivo), gerunziul (elgerunăio) şi participiul (el partiapio).

Ak. Observaţie. Spre deosebire de limba română, în limba spaniolă nu există modul supin; această formă se traduce cu ajutorul unui infinitiv, al unui substantiv sau al unui adjectiv.

Exemple: mâquina de escribir (maşină de scris); un error imperdonble (o greşeală de neiertat); Es facil hablar (E uşor de zis).

De asemenea, modul condiţional (el condicional sau el potencial) este considerat un timp ai indicativului.

Conjugarea Iverbele cu infinitivul în -ar: cântar (a cânta); mirar (a privi); estar (a fi, a se afla); pintar (a picta)Conjugarea aH-averbele cu infinitivul în -er: corner (a mânca); beber (a bea); entender (a înţelege); ser (a fi) ; leer (a citi)Conjugarea a IlI-averbele cu infinitivul în -ir: vivir (a locui; a trăi); subir (a urca); ir (a merge); traducir (a traduce)

Din punct de vedere al flexiunii, majoritatea verbelor din limba spaniolă au o conjugare regulată; există însă şi unele care suferă diverse transformări în timpul conjugării (vezi Anexe).

In limba spaniolă verbele se grupează în trei conjugări:

Page 179: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IfC Morfologia 1 0 1

Page 180: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

O 5 789 234 - A . setencietos ...g)15 372 580 - quince millones ... .

2. Completaţi cu numeralul corespunzător:a) El... (7) ... dia de la semăna es ăomingo.b) El... (8) ... mes del ario es agosto.c) Estoy en el... (9) .. . curso y m hermano estâ en d ... (4) ... curso.d) La ... (1) ... vez que le veo quieropresentarle nuestros proyectos para el

desarrollo del turismo en esta zona.e)Estoy en el ... (10) ... curso y tengo una hermana que estâ en el ... (8)

... curso.0 Eres la ... (3) ... persona que me pregunta hoy lo mismo. iQue os pasa? g)Esla... (2) ... vez que me roban el portamonedas en el autobus, estoy

muy enfadada.h)Camilojosi Cela ganâ en 1989 el Premio Nobel de

Literatura y es astei... (5) ... espanol que obtiene el galardân mâs importante de las letras de todoel mundo.

i) i Cuânto cuesta ... (1/2) ... kilo de pasteleslj) Compra ... (3/4) ... de came de temera.

3. Scrieţi cu litere numeralele din propoziţiile următoare:a)Hoy estamos a 15 de septiembre de 2004.b)Hace una semăna celebraron el 10 aniversano de su boda.c)Este piso cuesta 55 000 euros.d)Actualmente menos de 1/4 de la poblaciân vive en el campo.e)Para Uamar a la policia hay que marcar 911; para informaciân de la hora

993 y para avisos de averias 972.f) La maxima de hoy ha sido de 26°.g)El abuelo del actual rey de Espana, don Juan Carlos I, fue Alfonso Xlîlh)Estâ en el V° curso y no sabe cuânto es 3 x 3.

Page 181: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

100 Gramatica limbii spaniole

Page 182: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

erbulCEI v/erboJ

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiuni, stări, posibilitatea de a face o acţiune, voinţa sau dorinţa persoanei de a obţine un obiect sau de a face o acţiune.

In limba spaniolă verbul are următoarele categorii gramaticale: modul, timpul, persoana, numărul şi diateza.

Paradigma verbală este formată din trei moduri personale: indicativul (el indicativo), conjunctivul (el subjuntivo) şi imperativul (el imperativo), şi trei moduri nepersonale: infinitivul (el infinitivo), gerunziul (elgerundio) şi participiul (el participio).

Observaţie. Spre deosebire de limba română, în limba spaniolă nu există modul supin; această formă se traduce cu ajutorul unui infinitiv, al unui substantiv sau al unui adjectiv.

Exemple: mâquina de escribir (maşină de scris); un error imperdonble (o greşeală de neiertat); Es facil hablar (E uşor de zis).

De asemenea, modul condiţional (el condicional sau el potencial) este considerat un timp al indicativului.

In limba spaniolă verbele se grupează în trei conjugări:Conjugarea I

verbele cu infinitivul în -ar: cântar (a cânta); mirar (a privi); estar (a fi, a se afla); pintar (a picta)

Conjugarea all-a

verbele cu infinitivul în -er: corner (a mânca); beber (a bea); entender (a înţelege); ser (a fi); leer (a citi)

Conjugarea a m-a

verbele cu infinitivul în -ir: vivir (a locui; a trăi); subir (a urca); ir (a merge); traducir (a traduce)

Din punct de vedere al flexiunii, majoritatea verbelor din limba spaniolă au o conjugare regulată; există însă şi unele care suferă diverse transformări în timpul conjugării (vezi Anexe).

101(((. Morfologia

Page 183: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

i

Modurile şl ^fLos modos y tiempos personalesJ

MODUL INDICATIV (El modo tndicatito)Timpuri simple(Tiempos simples)

Timpuri compuse(Tiempos compuestos)

1.Prezent (Presente) Perfect compus

(Preterito perfecta)2.Perfect simplu(Preterito indefinido)

Perfect anterior(Preterito anterior)

3.Imperfect (Imperfecte) Mai mult ca perfect

(Pluscuamperfecto)4. Viitor (Futuro imperfecte) Viitor anterior

(Futuro perfecta)5.Condiţional(Condicional / Potencial simple)

Condiţional perfect(Condicional / Potencial perfecto)

MODUL CONJUNCTIV (EI modo subjuntivo)Timpuri simple(Tiempos simples)

Timpuri compuse(Tiempos compuestos)

1.Prezent (Presente) Perfect compus

(Preterito perfecto)2.Imperfect (Imperfecto) Mai mult ca perfect

(Pluscuamperfecto)MODUL IMPERATIV (El modo imperativo)

1. Forma afirmativă 2. Forma negativă

Gramatica limbii spaniole

1

102

Page 184: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODUL INDICATIV (EL MODO INDICATIVO)

Timpurile simple (Los tiempcn simplcs) ■ Prezentul (El presente)Se formează de la radicalul verbului (se obţine prin

înlăturarea sufixului mnnitival), la care se adaugă terminaţiile corespunzătoare conjugalii verbului:

Număr Pers. Conjugarea I

Conjugarea a Il-a

Conjugarea «* IlI-a

Sing. III -05 -es -esIII -a -e -e

Pl. I -amos -emos -imosII -âis -iis -isIII -an -en -en

cântar (a cânta): canto, cantas, conta, cantamos, cantâis, cantan. corner (a mânca), como, comes, come, comemos comeis, comen. vivir (a trăi): vivo, vwes, vive, vivimos, vwis, vwen.

A Observaţie. La persoana I verbele se termină în -o, cu următoarele excepţii: ser -soy; estar -estoy; dar -doy; ir -voy; saber -si; haber -he.

Ca şi în limba română, prezentul poate exprima o afcţiune care se realizează simultan cu momentul vorbirii sau o acţiune permanentă: Ahora espero a mis amigos. (Acum îmi aştept prietenii.) Este mes queremos ir ala playa. (Luna aceasta vrem să mergem la mare.) En verano hace mucho calor. (Vara este foarte cald.)

Prezentul istoric (El presente histonco) exprimă o acţiune trecută şi se foloseşte pentru a prezenta mai convingător acţiunea respectivă.

En 1492 Colon descubre America- (în 1492 Columb descoperă America.)

Page 185: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

III MnrfnJn0tA 10

3

Page 186: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Prezentul poate exprima şi o acţiune viitoare, dar în astfel de cazuri verbul este însoţit de o determinare temporală:

Mariana es mi cumpleanos. (Mâine este ziua mea de naştere.)

Timpul prezent poate avea, de asemenea, şi valoare de imperativ: Te quedas en casa y lees todo el libro. (Rămâi acasă şi citeşti toată cartea.)

■ Perfectul simplu (El preterito indefinido)Se formează de la radicalul verbului, la care se adaugă terminaţiile

corespunzătoare conjugării verbului:

Nr. Pers. Conjugarea I Conjugarea a Il-a şi a IlI-aI -e -i

Sing. II -aste -isteIII -6 -io (yo)I -amos -imos

PI. II -asteis -isteisIII -aron -ieron (y erori)

Exemple:cantor: cânte, cantaste, canto, contamos, cantasteis, cantaron corner: corni, comiste, comio, comimos, comisteis, comieron vivir: vivi, viviste, viviâ, vivimos, vivisteis, vivieron.

j&L Observaţie. Formele -y69 -yeron se folosesc în cazul în care radicalul verbului se termină în vocală. De exemplu: leer (a citi): Iei, leiste, leyâ, leimos, leisteis, leyeron. La fel se conjugă verbele caer, destruir, constndr,atribuir, retribuit restituir etc.

Perfectul simplu exprimă o acţiune realizată în trecut într-o perioadă de timp complet încheiată din punctul de vedere al vorbitorului şi este însoţit de determinări temporale: el ano pasado (anul trecut), la semăna posada (săptămâna trecută), ayer (ieri), anteoyer (alaltăieri), hace x dias Imeses I anos etc. (acum x zile / luni / ani).

Page 187: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

104

Gramatica limbii spaniole

Page 188: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

De regulă, este tradus în limba română cu perfectul compus.Exemplu: Ayer vinieron nuestros amigos de Espana. (Ieri au

venit prietenii noştri din Spania.)Hace dos anos empece a studiar espanol. (Acum doi ani am

început să studiez limba spaniolă.)

A Observaţie La acest timp multe verbe prezintă modificări ale radicalului, dar şi ale terminaţiilor. Astfel, desinenţele pentru toate verbele neregulate (conjungarea I, a-II-a şi a IlI-a) sunt: -e / i -iste, -o, -imost -isteis, -(i)eron.

Exemple:

Infinitiv Perfect simplu (pers. I singular)

andar (a umbla) yo anduvedar (a da) yo didecir (a spune) yo dijeestar (a fi) yo estuvehacer (a face) yo hiceir (a merge) yo fuipoder (a putea) yo pudeponer (a pune) yo pusequerer (a vrea) yo quisesaber (a şti) yo supeser (a fi) yo fuitener (a avea) yo tuvevenir (a veni) yo vinever (a vedea) yo vi

Conjungarea completă a acestor verbe şi a celorlalte cu forme neregulate se află în Anexe.

Page 189: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(((. Morfologia 10

5

Page 190: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

■ Imperfectul (El imperfecto)Se formează de la radicalul verbului, la care se adaugă

terminaţiilecorespunzătoare conjugării verbului:Nr. Pers. Conjugarea I Conjugarea a Il-a şi a

III-a

I -aba -iaSing. II -abas -ias

III -aba -iaI -âbamos -iamos

PL II -abais -iaisIII -aban -ian

Exemple:cântar: cantaba, cantabas, cantaba, cantâbamos, cantabais, cantaban. corner: comia, comias, comia, comiamos, comiais, corman, vivir: vivia, vivias, vivîa, viviamos, viviais, vivian.

Observaţie. Există doar trei verbe neregulate la acest timp, toate celelalte urmează modelul menţionat. Verbele neregulate sunt: ir (a merge): iba, ibas, iba, ibamos, ibais, iban. ser (a fi): era, eras, era, eramos, erais, eran. ver (a vedea): veia, veias, veia, veiamos, veiais, veian.

Imperfectul exprimă:• o acţiune durativă în trecut:En aquella epoca viviamos en una casa bonita. (Pe vremea

aceea locuiam într-o casă frumoasă.)• o acţiune simultană cu altă acţiune, de asemenea trecută: Mientras il hablaba por telefono, yo preparaba la cena. (In timp ce el

vorbea la telefon, eu pregăteam cina.)• o acţiune iterativă în trecut:Mi hijo me contaba siempre sus aventuros. (Fiul meu îmi povestea mereu

aventurile sale.)

De asemenea, acest timp se foloseşte pentru a descrie persoane sau

locuri într-o povestire.

106Exemple: Era un noche de verano, hâda calor y no se oia

nada. (Era o noapte de vară, era cald şi nu se auzea nimic.)EI viento soplaba y la luna brillaba. (Vântul sufla, iar luna strălucea.)

Poate înlocui prezentul pentru a reda o nuanţă de politeţe. Exemple: Queria preguntarte si sabes donde vive Manuela. (Voiam să te întreb dacă ştii unde locuieşte Manuela.)

■ Viitorul (El futuro)

Gramatica limbii spaniole

Page 191: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Se formează de la infinitivul verbului, la care se adaugă următoarele terminaţii unice pentru toate cele trei conjugări:

Număr Persoană

Conjugarea I, a Il-a şi a IlI-a

I ~iSing. II -âs

III -âI -emos

Pl. II -eisIII -ân

Exemple:cântar: cântări, cantarâs, contară cantaremos, cantariis, cantarân. corner: comeri, comerâs, cameră, comeremos, comeriis, comerăn. vivir: viviri, vivirâs, viviră, viviremos, viviriis, vivirân.

Observaţie. Următoarele verbe au forme neregulate: salir (a ieşi) - yo salari venir (a veni) - yo vendri paner (a pune) — yo pondri poder (a putea) - yo podri decir (a spune) - yo diri hacer (a face) - yo hori saber (a şti) — yo sobri vaier (a valora) - yo valdri caber (a încăpea) - yo cabriViitorul exprimă, la fel ca în limba română, o acţiune

viitoare faţă de prezent.De asemenea, poate avea valoare:• de imperativ, îndeosebi pentru persoana a Il-a singular şi plural: Te quedarâs en casa hoy. (Vei sta acasă astăzi.)• de probabilitate în prezent:iQue hora seră? Serân las nueve. (Ce oră o fi? O fi ora nouă.)In acest caz viitorul se traduce cu prezumtivul din limba română.

Observaţie. în limba spaniolă, viitorul este înlocuit în multe situaţii cu diverse perifraze:

ir + a + infinitiv, pensar + infinitiv, haber de + infinitiv.

■ Condiţionalul prezent (El condkionai simple)Ca şi viitorul, se formează de la infinitivul verbului la

care se adaugă terminaţiile următoare, care sunt aceleaşi pentru toate cele trei conjugări:

Nr. Persoană

Conjugarea I, a Il-a şi a IlI-a

I -iaSing. II -îas

III -iaI -iamos

PL II -iaisI I I -ian

Page 192: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple:cântar: cantaria, cantarias, cantaria, cantariamos, cantariais, cantarian. corner: comeria} comerias, comeriat comeriamos, comeriais, comerian. vivir: viviria, vivirias, viviria, viviriamos, viviriais, vivirian.

Âk. Observaţie. Următoarele verbe au forme neregulate:saiir - yo saldria venir - yo vendria paner - yo pondria poder - yo podria

Page 193: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

108

Gramatica limbii spaniole

Page 194: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

decir - yo diria hacer — yo haria saber — yo sabria vaier — yo valdria caber - yo cabria

La fel ca în limba română, condiţionalul exprimă o acţiune posibilă, o dorinţă sau o acţiune probabilă a cărei realizare depinde de Îndeplinirea unei condiţii.

Exemple: Te ayndaria a resolver este problema, pero estos dias estoy muy ocupado. (le-aş ajuta să rezolvi această problemă, dar zilele acestea sunt foarte ocupat.)

Desearfa tener unos dias mâs de vacaciones. (Aş dori să mai am câteva zile de vacanţă.)

Si fiieras en metro, Uegarias a ticmpo. (Dacă ai merge cu metroul, ai ajunge la timp.)

In limba spaniolă, condiţionalul se foloseşte şi pentru a exprima o acţiune viitoare faţă de o acţiune petrecută în trecut sau înainte de momentul vorbirii fi se traduce în limba română prin viitor.

Exemplu: Ayer nos comunica que la reunion tendria lugar hoy a las dos de la tarde. (Ieri ne-a comunicat că şedinţa va avea loc azi la ora două.)

De asemenea, cu ajutorul acestui timp putem exprima o cerere sau o rugăminte într-o formă politicoasă.

Exemplu: Necesitaria un diccionario nimano—espanol. iMe podrias prestar el tuyo? (Aş avea nevoie de un dicţionar român-spaniol. Mi l-ai putea împrumuta pe al tău?)

J L Observaţie. Condiţionalul verbelor modale (deber, poder, querer) poate fi înlocuit, fără modificare de sens, cu conjunctivul imperfect (forma în -ra).

Exemplu: Querria I Quisiera I comprar un par de zapatos de color negro. (Aş dori să cumpăr o pereche de pantofi negri.)

Timpurile compuse (Los tiempos compuestos)

Toate timpurile compuse din limba spaniolă se formează cu verbul auxiliar haber conjugat la diferite timpuri şi participiul verbului de conjugat care este invariabil.

■ Perfectul compus (El preterito perfecto)Se formează cu prezentul indicativ al verbului haber şi participiul

verbului de conjugat. Exemple:cântar: he cantado, has cantado, ha cantado, hemos

cantado, habeis cantado, han cantado.

Page 195: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

corner: he comido, has comido, ha comido, hemos comido, habeis comido,

han comido.vivir: he vivido, has vivido, ha vivido, hemos vivido, habeis vivido, han vivido.

Acest timp exprimă o acţiune realizată în trecut într-o perioadă de timp care include şi momentul vorbirii sau care a fost terminată într-un trecut aproape de momentul vorbirii. Indicaţiile temporale cu care se foloseşte sunt: hoy (azi); este mes (luna aceasta); esta semăna (această săptămână); hace poco (acum puţin timp); hace algunos momentos (acum câteva momente), nunca, jamds, (niciodată); en mi vida (în viaţa mea); todavia (încă); alguna vez (vreodată); ninguna vez (niciodată) etc.

Exemple: Este mes hemos visitado una exposicion de arte moderna. (Luna aceasta am vizitat o expoziţie de artă modernă.)

Hace poco ha venido y ha preguntado por ti. (Cu puţin timp în urmă a venit şi a întrebat de tine.)

■ Perfectul anterior (El preterito anterior)Se formează cu perfectul simplu al verbului haber şi participiul verbului

de conjugat. Exemple:cantor: hube cantado, hubiste cantado, hubo cantado, hubimos cantado,

hubisteis cantado, hubieron cantado.corner: hube comido, hubiste comido, hubo comido, hubimos

comido, hubisteis comido, hubieron comido.

Page 196: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

110

Gramatica limbii spaniole

Page 197: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

vivir: hubc vivido, hubiste vivido, hubo vwido, hubunos vivido, hubisteis vivido, hubieron vivido.

In limba spaniolă modernă, acest timp este folosit destul de puţin, şi anume doar în propoziţiile circumstanţiale de timp introduse de conjuncţii care au o valoare de anterioritate imediată: apenas (îndată ce); despuis (de) que (după ce); no bien (abia, doar ce); este înlocuit cu perfectul simplu sau cu mai mult ca perfectul.

Exemplu: Apenas hube entrado en casa, note que mi hermana estaba llorando. (îndată ce am intrat în casă, am observat că sora mea plângea.)

■ Mai mult ca perfectul (EI pluscuamperfecto)Se formează cu imperfectul verbului haber şi participiul verbului de conjugat. Exemple:

cântar: habia cantado, habias cantado, habia caniado, habiamos cantado, habiais cantado, habian cantado.

corner: habia comuio, habias comido, habia comido, habiamos comido, habiais comido, habian comido.

vivir: habia vwido, habias vwido, habia vwido, habiamos vwido, habiais vwido, habian vwido.

şi în limba română, exprimă o acţiune care s-a petrecut în trecut, înaintea unei alte acţiuni trecute.

Exemplu: Todos se habian enterado de la noticia cuando yo llegue a casa. (Toţi aflaseră vestea când eu am ajuns acasă.)

■ Viitorul anterior (El futuro perfecto)Se formează cu viitorul verbului haber şi participiul verbului de conjugat. Exemple:

cântar: habre cantado, habrâs cantado, habrâ cantado, habremos cantado, habreis cantado, habrân cantado.

corner: habre comido, habrâs comido, habrâ comido, habremos comido, habreis comido, habrân comido.

vivir: habri vwido, habrâs vivido, habrâ vivido, habremos vivido, habreis vivido, habrân vivido.

v-a

Page 198: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

III. Morfologia 111

Page 199: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

Acest timp expnmâ o acţiune viitoare faţa de momentul vorbirii, dar anterioară faţă de o altă acţiune viitoare sau de un moment viitor.

Exemplu: Cuando vengan los invitados, habremos preparaâo ya la cena. (Când vor sosi invitaţii, noi vom fi pregătit deja cina.)

De asemenea, poate avea valoare de probabilitate pentru o acţiune situată într-un trecut apropiat. In limba română se foloseşte prezumtivulperfect.

Exemplu: Ese coche habrâ costado un dineral. (Maşina aceea o fi costat o grămadă de hani.)

■ Condiţionalul perfect (El condicional perfecto)Se formează cu condiţionalul verbului haber şi participiul verbului de

conjugat.

cântar: habria cantado, habrias cantado, habria cantado, habriamos cantado, habriais cantado, habrian cantado.

corner: habria comido, habrias comido, habria comido,

Page 200: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Acest timp exprimă o acţiune probabilă în trecut în relaţie de dependenţă cu o altă acţiune trecută.

Exemplu: Te habria llamado si hubiera sabido tu ntimeTo de telefono. (Te-aş fi sunat dacă aş fi ştiut numărul tău de telefon.)

De asemenea, poate exprima o acţiune viitoare faţă de un moment trecut, dar anterioară faţă de un alt moment care poate fi situat în trecut, prezent sau viitor.

Exemplu: Nos escribio que cuando volviera, habria aprobado ya todos los exâmenes. (Ne-a scris că atund când se va întoarce, va fi trecut toateexamenele.)

Gramatica limbii spaniule

1 12

Page 201: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Cxereitji

1. Completaţi tabelul de mai jos cu formele verbale corespunzătoare:

Infinitiv Prezent (pers. a Il-a pl.)

Perfect simplu (pers. a Il-a sing.)

estarirsercomponerpodercontradecirleersaberconstruirdefendervolverquedarsecogertocarperderreirse

2. Folosiţi cuvintele următoare pentru a formula întrebări corecte la prezent sau trecut:

a) iComo I tus amigos / pasarlo / en / de / la fiesta / ayer?b) iQue I preferir (tu) / hacer / los fines / semăna / de?c) iPor que I la semăna pasada / foltar / tu ?d) iCuânto dinero /ese Ihombre de negocio /gastar /en / la

reconstruccion /de / la empresa?

e)iCâmo I estar / ahora / de / la operaciân / tu primo I despues?f) iCuândo / del peligro / que / corrian / advertir(vosotros) /

los / la ultimavez?

g) i Donde / preferir (tu) / pasar / las vacaciones / pasado / del verano?h) i A quien / creer (usted) / referirse / que / este texto?Răspundeţi la întrebările de mai sus.3.Subliniaţi verbele din textul următor indicând timpul la

care suntfolosite:

Mira, Platero: el carxario de los ninos ha amanecido hoy muerto en su jaula de plata. Es verdad que el pobre estaba ya muy viejo .. .El inviemo ultimo, tu te acuerdas bien, lo paso silencioso, con la cabeza escondida en el plumân, al entrar esta primavera, cuando el sol hacia jardin la estancia abierta y se abrian las mejores rosas del patio, el quiso tambien engalanar la vida nueva y canto; pero su voz era quebradiza y asmâtica, como la voz de una flautacascada. (. ..)

Page 202: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Platero, ihabrâ un Paraiso de los pâjaros? iHabrâ un vergel verde sobre el cielo azul, todo en fior de rosales âureos, con almas de pâjaros blancos, rosas, celestes, amarillos?

Oye: a la noche, los ninos, tu y yo bajaremos el pâjaro muerto al jardin. La luna estâ ahora llena, y asu palida plata el pobre cantor, en la mano candida de Blanca, parecerâ el petalo mustio de un lirio amarillento. Y lo enterraremos en la tierra del rosal grande.

(Ramon J. Jimenez - Platero y yo)

4.Puneţi verbul din paranteze la o formă corectă de trecut: perfectsimplu sau imperfect.

a) (Llegar-yo) .. .ala estacion y (ver) .. . la gente que (subir) ... y (bajar) .. .; a unos cinco metros un senor con unagorra azul (gritar) .. . : iPasajeros al tren! iPasajeros al tren! Yo (subir) .. .al tren para ver como (ser) ... dentro. (. ..)

Hasta ese momento no habia pensado mirar por la ventanilla del tren. Cuando (darme) .. . cuenta, (aproximarme) .. . lo mâs posible y (sentarme) .. . tranquilamente sobre un paquete de mercaderia. (Ver) .. . desfilar ante mis ojos valles, cerros, mercados, pueblos, gentes. Esto me (hacer) .. . recordar el cinema, mejor dicho la pelicula que habia visto. Para mi la sala del cinema (ser) .. . ese tren, y la pantalla (ser) .. . la ventana por donde (ver) .. . desfilar la vida de la gente. Como (ir)... tan râpido el tren, (ver — nosotros) .. . pedazos de paisajes, pedazos de fiestas, o sea que nuestros ojos (ver) .. .un tiempo de vida y un pedazo de espacio; en nuestra ausencia, todo (seguir) ... su ritmo normal, y (ser) ... los pasajeros los que (acelerar) .. . sus vidas y (abandonar) .. . o (cambiar)... su realidad cotidiana adaptândose a otra.

(Francisco Aliaga - El llamado de la montana)

Page 203: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

114

Gramatica limbii spaniole

Page 204: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

b)A los dieciseis afios (salir-ella) .. . de Saint-Paul, creyendose el centro delmundo. Pero el mundo (resukar) ... distinto a todo lo que ella (aprender) ... atemer o amar. (. ..) La chica con el cuaderno entre las mănos (pensar) .. . enloque habia consistido aquella educacion. Ciertamente (lograr) ... dominar amediaş su torpeza de movimientos. (Saber) .. . escribir correctamentet recitarpoesias francesas, dibujar flores y paisajes. Sin embargo en historia y geografia(recibir)... incluso diplomas. Tambien ( aprender) .. . algo de musica. Aun asif

al cabo de aquellos nueve afios de escuela, (seguir) ... sintiendose insatisfecha,curiosa. En aquel tiempo (haber) ... muchas otras cosaş que le (despertar) ...interis.

(Ana Marfa Matute - Luciemagas)

5.Puneţi verbul din paranteze la o formă corectă de prezent sauviitor:

Esa chica que (esperar) .. . ahi enfrente del semâforo, lquien (ser) .. .?, ide donde (venir) ..?, ia donde (ir) .. .con el bolso en bandolera? Parece vulgar. No (saber) ... nada de ella, aunque en otras circunstancias pudo haber sido la mujer de mi vida. (. ..) La chica (ser) .. . secretaria, enfermera, ama de casa, camarera o profesora. En el bolso (llevar) .. .un lâpiz de labios, un peine, panuelos de papei, un bono de autobus, polvo para la nariz y una agenda con el telefono de unos primos del pueblo, de algun amigo, de algun amante. iCuăntos amores frustados (haber) ... tenido? (...) La joven me ve desde la otra acera y probablemente tambien (estar) ... pensando algo de mi. (creer) ... que soy agente de seguros, un tipo calvo, muy maduro, con esposa y tantos hijos.

(Manuel Vicent)

6. Transformaţi următoarele fraze după modelul dat:Model: Antes de irme, Ies salude.

Cuando me fui, ya Ies habia saludado. a) Antes de sentarse a corner, los chicos se lavaron las mănos, h) Antes de comprarse el coche, aprendiâ a conducir.c) Antes de salir de casa, hable con el por telefono dos veces.d) Antes de subir al autobus, compramos los billetes.e)Antes de llegar a casa, compraron los periâdicos y las revistas.f) Antes de ir al mercado, hizp la lista de la compra para no olvidar algo.

Page 205: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

i i i . Mortoloaia 11

5

Page 206: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

7. Subliniaţi varianta corectă:a) El mes pasado hemos trabajado I trabajamos mâs que otras veces.b)Ayer mi hermano ha preferido / prefirio quedar en casa

porque no se hasentido I sintio muy bien.

c)Yo, en tu lugar, no aceptare I aceptaria / habre aceptado esta oferta.d)iPuedo I Podria / Podre participar en ese băile? Me gusta /

gustaria /gustară muchisimo.e)Mi amigo me dijo que ayer ha visto / habia visto I habre

visto la nueva pelicula de Pedro Almodâvar.d)A la inauguracion de la nueva galeria de arte, el artista

contă como ha pintado / habia pintado / habrâ pintado su primer cuadro.

g) El me prometio que al dia siguiente va / iria I fue con nosotros al cine.h)Tu siempre me has dicho que estarâs I estarias / estabas

a mi lado ensituaciones dificiles.

i) El ministro de la Hacienda declara en una entrevista que el proximo anoseria / sera / es necesaria una politica mâs coherente.

j) Uamaron por telefono cuando estuvimos / estâbamos I estamos comiendo.

7.Treceţi infinitivele din paranteze la condiţionalul prezent sauperfect şi completaţi conform dorinţelor proprii:

a) Me (encantar) .. . ser invisible a veces, porque .. .b) Me (gustar) .. . ser mâs rico, porque ...c) Me (agradar) .. .ser mâs alta, porque .. .d) Me (gustar) .. . vivir en el campo, porque .. .e) Me (encantar) .. . viajar por todo el mundo, porque .. .f)Me (agradar) .. . participar en El Festival Internacional de

Cine, porqueasi .. .

8.Traduceţi în limba spaniolă:a) Nu ştia cine îl căutase pentru că nimeni n-a putut să-i

spună numele acelei persoane.b) II vizitase de câteva ori anul trecut, dar nu-şi mai

amintea prea bine adresa şi nu voia să facă vreo greşeală, de aceea s-au întâlnit în centru.

c) Te-aş fi însoţit până la gară, dar acum cinci minute m-a sunat o prietenă şi mi-a spus că trece pe la mine.

d) „Vacanţa viitoare o vom petrece în Spania", aşa mi-ai promis anul trecut, dar cred că şi anul acesta vom rămâne acasă.

Page 207: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

116

Gramatica limbii spaniole

Page 208: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

e) „Unchiul Iosif obişnuia să organizeze câte o excursie în Italia. Călătoria era pregătită timp de şapte ani, cu iniţieri încete, atât la istorie, cât şi la literatură. Se proceda astfel: când unchiul Iosif devenea diriginte la clasa I, desfăşura înaintea elevilor programul viitoarei călătorii, ce se va face când aceiaşi elevi vor fi în clasa a Vll-a. (...) Mai erau vreo zece zile până la plecarea lor spre meleagurile italice. într-o după-amiază, în timp ce ultimele socoteli şi preparaţiuni se făceau în vederea călătoriei, se pare că unchiul meu a surprins în ochii mei ca o undă de tristeţe jucăuşă. Mă privi un moment şi apoi îmi zise cu duioşie: «Ascultă, ţi-ar plăcea să vii cu noi?»,"

(Lucian Blaga - Hronicul şi cântecul vârstelor)

MODUL CONJUNCTIV (EL MODO SUBJUNTIVO)A

In limba spaniolă, modul conjunctiv se foloseşte pentru a exprima două categorii de acţiuni:

•Acţiuni posibile, probabile sau care implică o îndoială, o teamă sau o emoţie.

Exemple: Dudo que venga hoy. (Mă îndoiesc că vine azi.)Es posible que lo sepa ya. (Este posibil să ştie deja.)Temo que se haya enfadado con nosotros. (Mă tem că s-a supărat pe noi.•Acţiuni considerate necesare sau dorite.Exemple: Hace falta que te prepares mejor. (E nevoie să te

pregăteşti mai bine.)Quiere que estemos presentes en la ceremonia. (Vrea să fim

prezenţi la ceremonie.)

Aceste două tipuri de acţiuni le putem întâlni atât în propoziţii subordonate, cât şi în propoziţii principale sau independente. Exemple: Quizâ venga mâs tarde. (Poate va veni mai târziu.) Que te vaya todo muy bien. (Să-ţi meargă totul bine.)

Modul conjunctiv are patru timpuri, două simple şi două compuse.Timpuri simple Timpuri compuse

Prezent (Presente) Perfect compus (Preterito compuesto)Imperfect (Imperfecto)

Mai mult ca perfect (Pluscuamperfecto)

III. Morfologia

Timpurile simple (Los tiempos simples) ■ Prezentul (Elpresente)

Se formează de la radicalul persoanei I singular indicativ prezent la care se adaugă terminaţiile corespunzătoare conjugării verbului:

1 1 7

Page 209: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Nr. Pers. Conjugarea I Conjugarea a Il-a şi a IlI-a

I -e -aSing. II -es -as

III -e -aI -emos -amos

Pl. II -eis -âisIII -en -an

Exemple:cântar: cânte, cantes, cânte, cantemos, canteis, canten.aprender: aprenda, aprendas, aprenda, aprendamos, aprendâis, aprendan.subir: suba, subas, suba, subamos, subâis, suban.

Page 210: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

J L Observaţie, prezent vor păstra câteva exemple.

Toate verbele neregulate la persoana I singular indicativ

A

neregularitatea şi la conjunctiv prezent. In tabel sunt date

Page 211: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Infinitiv Indicativ prezent (persoana I singular)

Conjunctiv prezent

poner yo pongo yo pongasaiir yo salgo yo salgaconocer yo conozco yo conozcatraducir yo traduzco yo traduzcapensar yo pienso yo pierisecontar yo cuento yo cuentevolver yo vuelvo yo vuelvapedir yo pido yo pidacaber yo quepo yo quepaconstruir yo construyo yo construyadar yo doy yo deestar yo estoy yo este

1 1 8 Gramatica limbii spaniole

Excepţii:ser: sea, seas, sea, seamos, seâis, sean.saber: sepa, sepas, sepa, sepamos, sepâis, separi.ir: vaya, vayas, vaya, vayamos, vayâis, vayan.

Conjunctivul prezent se foloseşte pentru acţiuni prezente şi viitoare. Exemple: No creo que veriga hay. (Nu cred că vine azi.) Nadie cree que vengan el proximo fin de semăna. (Nimeni nu crede că vor veni în următorul sfârşit de săptămână.)

■ Imperfectul (EI imperfecU))Cele două forme ale acestui timp se formează de la

persoana a IlI-a plural a perfectului simplu, se suprimă terminaţia -on şi se adaugă terminaţiile următoare pentru toate cele trei conj ungari:

forma I: -ra, -ras,-ra, -ramos,-rais,-ran.forma a Il-a: -se, -ses, -se, -semos, -seis, -sen.Exemple:cântar: cântară / cântase, cantaras / cantases, cântară / contase,

cantâramos / cantâsemos, cantarais I cantaseis, cantaran / cantasen.

corner: comiera I comiese, comieras / comieses, comiera / comiese,

comieramos / comiesemos, comierais / comieseis, comieran / comiesen.

vivir: viviera I viviese, vivieras / vivieses, viviera / viviese,vivieramos I viviesemos, vivierais I vivieseis, vivieran/ viviesen.

J&L Observaţie. Toate verbele neregulate la persoana a IlI-a plural perfect simplu vor păstra neregularitatea şi la conjunctiv imperfect. In tabel sunt date câteva exemple.Infinitiv

Indicativ perfect simplu

Conjunctiv imperfect, (pers. I singular)

andar ellos anduvieron yo anduviera/anduviesehacer ellos hicieron yo hicieral hiciese

1 1 9

Page 212: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

decir ellos dijeron yo dijera/ dijesequerer ellos quisieron yo quisiera/ quisiesepedir ellos pidieron yo pidiera/ pidiesecaber ellos cupieron yo cupiera/ cupieseestar ellos estuvieron yo estuvieral estuvieseseri ir ellos fueron yo fuerol fuese

HI. MorfologiaInfinitiv Indicativ perfect

simpluConjunctiv imperfect

dar ellos dieron yo diera/ dieseponer ellos pusieron yo pusiera/ pusiesepoder ellos pudieron yo pudiera/ pudiesetraducir ellos tradujeron yo tradujera/ tradujesetener ellos tuvieron yo tuviera/ tuviesevenir ellos vinieron yo viniera/ viniesever ellos vieron yo vieral viese

saber ellos supieron yo supiera/ supieseconstruir ellos construyeron yo construyera/

construyese

în general, cele două forme în -ra şi -se ale conjunctivului imperfect sunt echivalente cu următoarele excepţii:

• forma în -ra poate înlocui condiţionalul din propoziţia principală a frazei condiţionale.

Exemplu: Si pudiera, te ayudaria / te ayudara. (Dacă aş putea, te-aş ajuta.)• forma în -ra poate substitui condiţionalul şi în

propoziţia principală în cazul câtorva verbe: querer, deber, poder, vaier.Exemple: Querria / Quisiera hablar contigo. (Aş vrea să vorbesc cu tine.) Deberias / Debieras estar mâs atento en las clases. (Ar trebui să fii mai atent în clasă.)

IPodrîa I Pudiera decirme que hora es? (Aţi putea să-mi spuneţi cât e ceasul?)

Mâs te valiera / vaidria callarte. (Ar fi mai bine pentru tine să taci.)

Denumirea gramaticală a acestui timp este „înşelătoare", deoarece se foloseşte pentru acţiuni trecute, dar şi prezente şi viitoare.

Valorile de prezent şi viitor se referă la acelaşi timp real ca şi conjunctivul prezent; ceea ce se modifică este timpul din propoziţia principală.

Exemple: Quiero que vengas hoy mismo. (Vreau să vii chiar azi.)Querîa que vinieras hoy mismo. (Voiam să vii chiar azi.)Me ha dicho que vuelva mariana. ( Mi-a spus să mă întorc mâine.)Me dijo que volviera mariana. (Mi-a spus să mă întorc mâine.)

Page 213: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

120

Gramatica limbii spaniole

Page 214: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Timpurile compuse (Los tiempos campuestos)

B Perfectul compus (PrAerilo perfecta) Se formează cu conjunctivul prezent al verbului haber şi participiul verbului de conjugat: cântar: haya cantado, hayas cantado, haya cantado, hayamos cantado, hayâis cantado, hayan cantado.

Icorner: haya comido, hayas comido, haya comido, hayamos

comido, hayâis comido, hayan comido.vivir: haya vivido, hayas vivido, haya vivido, hayamos vivido,

hayâis vivido, hayan vivido.

Acest timp exprimă o acţiune încheiată, anterioară alteia care poate fi realizată într-o perioadă de timp trecut sau, uneori, viitor

Exemple: Espero que hayas escrito ya esa carta. (Sper că ai scris deja scrisoarea aceea.)

Cuando hayas escrito ya esa carta, avisame. (Când vei fi scris acea scrisoare, anunţă-mă.)

■ Mat mult ca perfectul (EI ţAuscuamperfecto)Se formează cu conjunctivul imperfect al verbului haber

(cele două forme) şi participiul verbului de conjugat:canton hubiera / kubiese cantado, hubieras I hubieses

cantado, hubiera I hubiese cantado, hubiiramos / hubiesemos cantado, hubierais / hubieseis cantado, hubieron/ hubiesen cantado.

corner: hubiera I hubiese comido, hubieras/ hubieses comido, hubiera I hubiese comido, hubiâramos I hubiesemos comido, hubierais I hubieseis comido, hubieron / hubiesen comido.

vivir: hubiera / hubiese vivido, hubieras I hubieses vivido, hubiera I hubiese vivido, hubieramos I hubiesemos vivido, hubierais / hubieseis vivido, hubieron / hubiesen vivido.

JtJk Observaţie. Acest timp exprimă o acţiune trecută, realizată într-o unitate de timp care s-a încheiat. De asemenea este folosit în frazele condiţionale.

Exemple; Ayer nadie creia que vosotros hubierais dicho la verdad. (Ieri nimeni nu credea că voi aţi spus adevărul.)

Habria venido a esperarte si me hubieras avisado. (Aş fi venit să te aştept, dacă m-ai fi anunţat.)

Valorile temporale ale timpurilor modului conjunctiv

Timpurile modului conjunctiv sunt folosite cu valori temporale care nu corespund întotdeauna denumirii lor gramaticale. De aceea am considerat necesar să sintetizăm principalele situaţii în tabelul următor:

1-----------------------------------Valoare temporală

Formă Exemple

Prezent conte 1 cantora

Me encanta que vengas hoy. (Mă bucură că vii astăzi.) Me encantaria que vinieras

Page 215: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

hay. (M-ar bucura să vii azi.)

Viitor conte 1 contară

Me encanta que vengas mariana. (Mă bucură că vei veni mâine.) Me encantaria que vinieras mariana. (M-ar bucura să vii mâine.)

Trecut cantora Me encanta que vinieras ayer. (M-a bucurat că ai venit ieri.)

Trecut anterior hubiera cantado

Me encanta que kubieras venido (M-a bucurat că ai venit.)

Trecut apropiat haya cantado Me encanta que hayas venido. (Mă bucură că ai venit.)

Viitor anterior haya cantado hubiera cantado

Me encantarâ que hayas venido ya. (Mă va bucura că vei fi venit deja.)Me encantaria que, para entonces, ya hubieras venido. (M-ar bucura că, la ora aceea, vei fi venit deja.)

Folosirea modului conjunctiv (Uso del modo subjuntivo)

1. Modul conjunctiv ÎN propoziţiile subordonateIn limba spaniolă, folosirea modului conjunctiv în propoziţia

subordonată este impusă fie de un verb din categoriile pe care le vom prezenta în continuare, fie de o conjuncţie sau de o locuţiune conjuncţională.

A. Verbe care impun folosirea conjunctivului• Verbe care includ în semnificaţia lor intenţia de a

influenţa comportamentul altei persoane; pot exprima un act de voinţă, o dorinţă, o necesitate, un ordin, un sfat, o interdicţie etc:

querer (a vrea, a dori): Quiero que nos veamos măs. (Vreau să ne vedem mai mult.)

desear (a dori): Deseo que llegues cuanto antes. (Doresc să vii cât mai repede.)

intentar (a încerca): Intenta que todos lo entiendan. (încearcă să-1 înţeleagă toţi.)

rogar (a ruga): Te ruego que me prestes tu diccionario. (Te rog să-mi împrumuţi dicţionarul tău.)

Din aceeaşi categorie fac parte şi aconsejar (a sfătui); conseguir / lograr (a reuşi); invitar (a invita); mandar (a porunci); oponerse (a se opune); ordenar (a ordona); permitir (a permite); recomendar (a recomanda); supUcar (a implora); pedir (a cere) etc.

Page 216: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Observaţie. Aceste verbe admit construcţia cu verbul la infinitiv în cazul în care subiectul propoziţiei principale coincide cu subiectul propoziţiei subordonate.

Comparaţi aceste două exemple:Quiero VENE todos los dias, dar Quiero que nos veamos mâs.(yo) (yo) (yo) (nosotros)

• Verbe care exprimă un sentiment sau o stare emoţională: aiegrarse (a se bucura): Nos alegramos de que hayas tenido exito. (Ne

bucurăm că ai avut succes.)entristecer (a întrista): Te entristece que se haya ido. (Te

întristează că a plecat.)

Page 217: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

([(. Morfologia 12

3

Page 218: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

maravillar (a uimi): Me maravilla que hayas llegado hasta aqui. (Mă uimeşte că ai ajuns până aici.)

sentir (a regreta): Siento que no puedas venir a la hoda. (Regret că nu poţi veni la nuntă.)

sorpender (a surprinde): Nos sorprende que hables asi de tus padres. (Ne surprinde că vorbeşti aşa de părinţii tăi.)

dudar (a se îndoi): Dudo que hayan tenido tanto exito. (Mă îndoiesc că au avut aşa de mult succes.)

temer (a se teme): Teme que llueva esta noche. (Se teme că o să plouă în noaptea aceasta).

Din aceeaşi categorie fac parte şi aburrir (a plictisi); molestar (a deranja, a supăra); desagradar (a displăcea); quejarse (a se plânge); asustarse (a se speria); atemorizar (a înspăimânta); doler (a durea); entusiasmar (a entuziasma); interesar (a interesa); preferir (a prefera) etc.

J L Observaţie. Şi această categorie de verbe admit construcţia cu verbul din subordonată la infinitiv în cazul în care subiectele celor două propoziţii coincid.

Exemple:Me akg ro de estar aqui. dar Me alegro de que estes aqui. (Mă bucur că eşti aici.)(yo) (yo)

• Verbe care exprimă o judecată de valoare asupra acţiunii indicate de verbul din propoziţia subordonată. Această categorie este constituită din expresii formate din verbele ser, estar, parecer, considerar + un adjectiv / substantiv / adverb:

ser normal (a fi normal): Es normal que no tenga dinero. (E normal să nu aibă bani.)

estar mal I bien (a fi bine / rău): Estâ mal que faltes tanto. (E rău să lipseşti aşa de mult.)

ser una tonteria (a fi o prostie): Seria una tonteria que aceptaras su oferta. (Ar fi prostie să accepţi oferta lor.)

parecer justo (a părea just): Parece justo que todos podamos expresar nuestra opinion. (Pare just ca toţi să ne putem exprima părerea.)

Din aceeaşi categorie mai fac parte: ser una pena (a fi păcat); ser necesario (a fi necesar); ser logico (a fi logic); ser importante (a fi important);

Page 219: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

124

Gramatica limbii spaniole

Page 220: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ser facil / dificil (a fi greu / uşor); parecer raro (a părea ciudat), ser comprensihle (a fi de înţeles) etc.

Aceste expresii, care sunt denumite şi „expresii impersonale", impun folosirea modului conjunctiv în propoziţia subordonată. Excepţie fac expresiile care indică siguranţă, certitudine, adevăr: es evidente (este evident); estâ claro (este clar); es verdad (este adevărat); parece indudable (pare cert) şi care se construiesc cu modul indicativ.

Exemple: Es evidente que estâ mintiendo. (Este evident că minte.)Es seguro que el partido sera esta semăna. (Este sigur că

meciul va fi săptămâna asta.)

• Verbe şi expresii care exprimă o probabilitate sau o posibilitate; acestea fac parte tot din categoria de „expresii impersonale":

ser posible / imposible (a fi posibil / imposibil): Es imposible que sepa la verdad. (Este imposibil să ştie adevărul.)

ser probable / improbable (a fi probabil / improbabil): Es poco probable que llegue a tiempo. (E puţin probabil că o să ajungă la timp.)

B. Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale care impun folosirea conjunctivului în propoziţia subordonată pe care o introduc:

• Conjuncţii sau locuţiuni subordonate finale: para que (ca să); afin de que (cu scopul să); con la intencion de que (cu intenţia să): Te dio ese libro para que lo leyeras. (Ţi-a dat cartea ca s-o citeşti)

• Conjuncţii sau locuţiuni subordonate condiţionale: con tal de que (cu condiţia să); como, a condicion de que (cu condiţia să); siempre que (doar dacă).

Exemple: Te dejo ir al cine a condicion de que luego estudies. (Te las să mergi la film cu condiţia ca după aceea să înveţi.)

Como no apruebes el examen, no tendrâs vacaciones. (Dacă nu iei examenul, nu vei avea vacanţă.)

Os dejo ir de excursiân, siempre que no Uueva. (Vă las să mergeţi în excursie, doar dacă nu plouă.)

•Conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale temporale: antes de que (înainte să); cuando: Salimos de que casa antes de que empezara a llover. (Am ieşit din casă înainte să înceapă ploaia.)

Page 221: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

III. Morfologia 12

5

Page 222: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Locuţiuni conjunction.de comparative como « (ca şi cum), igual4

N (ca şi cum).Exemple: Mas MRRARAN como JI no nos KMHERAN

reconacida. (Ne-au prr ai fi cum nu ne-ar h recunoscut.)Suerw IGUAL QUE SI ESTUIURRA Uowndo. (Se aude Ol fi cum ar ploua.)

• Conjuncţii şi locuţiuni conjucţionale subordonate modale: sm (flră ca si): Sefuede casa sm que lo suptâramos. (A plecat de acasă fără canoi s-o ştim.)

tn afară de aceste situaţii, multe dintre subordonatele substantivale adverbiale se construiesc cu verbul la modul conjunctiv.

• Propoziţia subordonată relativă:Neceuto una secretarul que sepa ingles. (Am nevoie de o

secretară care ştie engleza.)• Propoziţia subordonată temporală: Cuando re vayas, ILmumok (Când o să pleci, sună-ne.) En cuaruo sepa algo, os Homari. (îndată ce voi afla ceva, vi voi suna.)• Propoziţia subordonată de mod: Vfatrte como quieras. (Imbracâ-te cum vrei.)• Propoziţia subordonată concesivă: Tendrds que aprender a tocat el puxno aunque no te guste. (Va trebui să

înveţi ti cânţi la pian chiar daci nu-ţi place.)

2. Modul conjunctiv in propoziţiile principale Modul conjunctiv se foloseşte tn propoziţia principali pentru a exprima:

• Îndoiala sau probabilitateaIn propoziţiile in care apare un adverb de îndoială

(quizds, tal vez, 00 posiblemente, pn)bablemente), verbul poate fi folosit la conjunctiv sau la indicativ, in funcţie de gradul de probabilitate pe care doreşte să il exprimevorbitorul

Excaple: Tal vez vengan / vendrdn hay. (Poate vor veni azi.) Acaso hayan tornado I han tornado esa decisiân sm pensarlo bien. (Poate au

Cra»- a Im* • DorinţaPropoziţiile optative pot avea mai multe structuri:a)que + conjunctiv prezent:iQue tengas muchas suertel (Să ai mult noroc!)b)ojald + diferite timpuri ale conjunctivului:iOjală haga buen tiempo! (De-ar fi vreme frumoasă!)

Page 223: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

iOjalâ estuviera yo en tu lugar! (Ce n-aş da să fiu eu în locul tău!) iOjală no le hubiera conocidol (Ce bine ar fi fost să nu-1 fi cunoscut!)

fLa correspondencia de los fiemposJ

Corespondenţa care se stabileşte între timpul verbului din propoziţia principală şi cel al verbului propoziţiei subordonate, folosit în multe cazuri la modul conjunctiv, constituie una dintre principalele dificultăţi ale limbii spaniole.

In marea majoritate a frazelor cu propoziţii subordonate, timpul verbului din propoziţia subordonată este dependent şi determinat de timpul verbului din propoziţia principală. Relaţiile temporale dintre cele două segmente ale frazei nu sunt orientate de timpul „real" al vorbirii, ci de timpul verbului din propoziţia principală.

In acest sens distingem două situaţii pe care le-am sistematizat în cele două tabele de mai jos.

Verbul din propoziţia principală Mod indicativ

Verbul din propoziţia subordonată Mod conjunctiv

- prezent- perfect compus- viitor simplu sau anterior- imperativ

- acţiune posterioară: prezent- acţiune simultană: prezent- acţiune anterioară: perfect

compus sau imperfectexemple:Me alegro de que Uegue el prâximo mes. (Mă bucur că va

sosi luna viitoare.)Me alegro de que Uegue hoy. (Mă bucur că vine azi.)

Me alegro de que haya venido ya. (Mă bucur că a venit deja.) Me alegro de que llegara ayer por la tarde. (Mă bucur că a venit ieri după-amiază.)

En su ponencia ha lamentado que exista tonta pobreza en el mundo. (In discursul său a deplâns faptul că există aşa de multă sărăcie în lume.)

En su ponencia ha lamentado que se hayan producido tantas guerras. (In discursul său a deplâns faptul că au avut loc aşa de multe războaie.)

Preferiră que le digas la verdad. (Va prefera să-i spui adevărul.)Preferiră que le hayas dicho la verdad siempre. (Va prefera

ca mereu să-i fi spus adevărul.)Diles que se callen. (Spune-le să tacă.)

Verbul din propoziţia principală Mod indicativ

Verbul din propoziţia subordonată Mod conjunctiv

- perfect simplu- imperfect

— acţiune posterioară: imperfect— acţiune simultană:

Page 224: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

- condiţional simplu sau perfect- mai mult ca perfect

imperfect— acţiune anterioară: mai mult ca perfect

Exemple: No erei que Miguel se comiera todos los pasteles. (Nu am crezut că Miguel va mânca toate prăjiturile.)

No erei que Miguel se hubiera comido todos hs pasteles de la mesa. (Nu am crezut că Miguel a mâncat toate prăjiturile de pe masă.)

Nadie creia que pudiera aprobar un examen ton dificil. (Nimeni nu credea că va putea să promoveze un examen aşa de greu.)

Nadie creia que hubiera aprobado el examen. (Nimeni nu credea că a luat examenul.)

Les gustaria que jugăramos al tenis con ellos. (Le-ar plăcea să jucăm tenis cuei.) î|3. -j

Les gustaria que hubieramos jugado un partido de tenis con ellos. (Le-ar plăcea să fi jucat o partidă de tenis cu ei.)

Les habria gustado que hubieramos jugado un partido de tenis con ellos. (Le-ar fi plăcut să fi jucat o partidă de tenis cu ei.)

Page 225: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

128

Gramatica limbii spaniole

Page 226: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

.Exerciţii

L Completaţi tabelul de mai jos cu formele verbale corespunzătoare:

Infinitiv Conjunctiv prezent (pers. a H-a sing.)

Conjunctiv imperfect (pers. a IlI-a sing.)

estar (tu) (el)irsercomponerpodercontradeciraprendersaberatribuirdefendervolverquedarcogertocarperderreirsejugarcontenerpedirconocer

2. Răspundeţi la următoarele întrebări urmând modelul dat:Model: iCrees que Isabel va a tomar vacaciones

en julio? No lo se, pero desearia que las tomara en agosto.

a) iCrees que Măria va a venir con nosotros?b) iTe parece que Pablo va a aprobar el examen?c) iCrees que iran juntos al cine?d) iPiensas que van a llegar a tiempo?e) ITe parece que va a obtener el puesto de trabajo?O iCrees que Pedro se va a casar con Raquelt g) iTe imaginas que regalo le gustaria?

3. Uniţi următoarele propoziţii cu conjuncţia QUEIModel: Me alegro. Has ofrecido un ramo de flores a tu madre.

Me alegro de que hayas ofrecido un ramo de flores a tu madre.

a) Lo siento. Has estado enfermo y no has podido venir.b) Me indigna mucho esto. Te comportas mal con la gente.c) No lo creo. No puede mentir tanto.d) Esto es normal. Quiere salir con su novio cada fin de semăna.e) Esto me molesta. No reconoce sus errores y sigue con esas ideas.f) Esto estâ bien. Intentan resolver el problema cuanto antes.

Page 227: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

4. Puneţi verbul din paranteze la modul şi timpul corect:A. Indicativul prezent sau conjunctiv prezent?a)No cree que nuestros amigos (poder) .. . llegar a tiempo a

causa del trăficoque (haber) .. . a estas hor as.

b) Creo que te (equivocar) (ser) .. . personas de gran confianza. Espoco probable que no (cumplir) .. . con su promesa.

c) Prefiero que te (ir) .. .de vacaciones con tus amigos y que no me (esperar) .. . a mi. No se cuândo (poder) .. . terminar este proyecto que (acabar) ^. de empezar y no quiero que (aburrirte ) .. . solo en casa.

c) Lo (decir, yo) .. . para que lo (saber) .. . todos los que (estar) ... aqui presentes.

d) Llamâla antes de que (salir) .. .de casa porque (saber, yo) .. . que (tener) .. . la intencion de ir a la agencia para comprarse billetes de tren.

B. Indicativ imperfect sau conjunctiv imperfect?Una de las tardes en que fuimos al teatro, (representar) .. .

Hamlet. La princesa escucho en silencio y con gran atencion, y, al terminar pidiâ que le (traer) .. .ai autor. No (estar) .. . previsto y hubo que mentirla diciendo que Shakespeare se (pasar) .. . la vida en las tabemas de los suburbios y que (ser) .. . dificil dar con el, pero que en cuartfo (ser) .. . hallado se lo traerian. Se prepara inmediatamente a un actor que se (saber) .. . a Shakespeare de memoria, y a la manana siguiente fue presentado a la Princesa. (. ..) EUa se levanto, le dio la mano a besar, le dijo que le (admirar) .. . y le pidiâ que

Page 228: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

130

Gramatica limbii spaniole

Page 229: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(sentarse) junta a ella, a charlar, y para que el coloquio (ser) mâs libre, despidtâ a todo el mundo.

(Gonzalo lonrente Ballester - La princesa durmtente va a la eseuela)

5. Completaţi frazele următoare cu conjuncţia sau locuţiunea con-funcţionala potrivită:

como si, ontes de que, sin que, para que, con tal de quea) Te acompano .. .no menciones otra vez el tema del

divordo, ya estoy harta.b) Se porta .. . estuviera tncdmodo.c) Uegamos t.. empiece el concierto.d) Entraron .. . nadie se diera cuenta.e) .. . duermas bien, tomate un vaso de leche caliente.0 Conta el accidente .. . hubiera estado ahi.g)Lo hago .u tu seas fehz.h)Se fueron ... vmieran los aemas tnvuaaos.

6. Conform celor două scheme ale concordanţei, puneţi verbul dinparanteze la forma corectă de conjunctiv:

a) Deseo que (empezar, nosotros) .. . cuanto antes ese trabajo.b) No Ies permuimos que (entrar, ellos) .. . en el laboratorio.c) Conseguiri que (cambutr, el) ««« ae optmon.d) Me alegri mucho de que (recuperarte, tu) .. . tan rdpulamente.e) No me ha parecido bien que (hablar, ella) .. . enla reuniân de esta tarde. 0 Senă mucho que (perder, A) .. . su trabajo.g) Me fastidiaba que ella siempre me (imitar) .. .h) Mama no queria que (andar, nosotros) ... sin zapatos.i)No creyâ que (decir, vosotros) .. . la verdad.j) Le ordenâ que (traer, el) ... eres copios del documenta.k) Haz lo que (ser) .. . necesario.1) Querrfa que (presentar, tu) .. . el informe esta semăna.m) Le habrian suspendido si no (estar, el) |f. alli puntualmente.

7. Continuaţi următoarele fraze:a) Quiero de todo corazon que Ab) Es posible aue ellos .4*

a) Seră dificil que todos .**b) Diles que .. .c)Te rogaron que .. .a) Insişti en que Isabel .. .d) No era normal que vosotros .. .h) Nos gustaria que nuestros amigos .. .

Page 230: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

8. Traduceţi în limba spaniolă:„Nu cred că mai există o ţară care să fi strâns la un loc

o asemenea diversitate geografică. Voi prezenta pe scurt câteva dintre zonele turistice, întrucât este imposibil ca Chile să fie vizitată cu ocazia unei singure călătorii. Nordul chilian are plaje întinse şi pustii, deserturi şi vulcani perfect conici. Pe coastele Anzilor se întind mici sate, specific andine, ruine din epoci precolumbiene şi mine părăsite. Deşertul Atac ama este atât de ciudat şi atât de nepământean încât nu este de mirare că aici şi-a găsit NASA locul ideal pentru a testa naveta spaţială Nomad. Nicăieri în lume cred că nu ar fi găsit un loc care să semene mai mult cu relieful marţian."

(„Chile - un univers necunoscut", România liberă, nr. 457/ 2001)

MODUL IMPERATIV (EL MODO IMPERATIVO)

In limba spaniolă, modul imperativ are două forme: forma afirmativă şi forma negativă, între care există diferenţe de flexiune.

■ Forma afirmativăImperativul are forme proprii pentru persoana a Il-a singular şi plural.• Persoana a H-a singular (tu) este, în general,

identică cu persoana a IlI-a singular a prezentului indicativ.

cântar: Cânta, por favor, en voz mâs alta. (CCmtik, te rog, mai tare.)corner: Come mâs răpido. (Mănâncă mai repede.)subir: Sube con atenciân las escaleras.(Urcă cu atenţie scările.)Există o categorie de verbe care au formă neregulată

pentru această persoană:decir — di; hacer — haz; ir (se) - ve(te); poner - pon; ser — se; venir - ven;

salir - sal; tener - ten.

Page 231: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

132

Gramatica limbii spaniole

Page 232: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Aparţin acestei categorii şi verbele derivate cu prefixe: (des)componer — (des)compon; rehacer — rehaz; mantener — manten.

• Persoana a Il-a plural (vosotros) se obţine prin înlocuirea consoanei finale -r de la infinitiv cu consoana -d.

entrar: Entrad y preguntad por vuestro amigo. (Intraţi şi întrebaţi de prietenul vostru.)

aprender: Aprended de memoria este teorema. (învăţaţi pe de rost această teoremă.)

escribir: Escribid con la estilogrâfica. (Scrieţi cu stiloul.)In cazul verbelor reflexive, când forma de imperativ este

urmată de pronumele personal neaccentuat os, consoana -d finală se suprimă.

Exemple: levantad + os —> levantaos; vestid + os —> vestios; preparad + + os —> preparaos. Excepţie face verbul ir: id + os —> idos.

Formele celorlalte persoane (a IlI-a singular I plural şi a IlI-a plural) sunt preluate de la prezentul conjunctiv.

Exemple: entrar: Entre usted y digame lo que pasa. (Intraţi şi spuneţi-mi ce se întâmplă.)

Entremos en aquella cabana. (Să intrăm în cabana aceea.) Entren ustedes en la sala de actos. (Intraţi în sala de festivităţi.)

■ Forma negativăIn enunţurile negative sunt folosite doar formele de

conjunctiv, prezent. De exemplu, escribir: no escribas (tu); no escriba (el, ella, usted); no escribamos (nosotros); no escribâis (vosotros); no escriban (ustedes).

Observaţie. în propoziţiile în care se foloseşte imperativul afirmativ, formele atone ale pronumelui personal se aşază după verb şi se unesc cu acesta, formând un singur cuvânt, dar regula nu se aplică şi în cazul imperativului negativ.

Exemple: Ponte la bufanda porque hace frio. (Pune-ţi fularul pentru că este frig.)

No te pongas la bufanda que ya no hace tanto frio. (Nu-ţi pune fularul că nu mai este aşa de frig.)

Cu valoare de imperativ mai pot fi folosite formele de prezent şi viitor indicativ sau construcţia: a + infintiv.

Page 233: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

1(1. Morfologia 133

Page 234: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: Te quedas en casa y te preparas para el examen. (Rămâi acasă şi te pregăteşti pentru examen.)

No saldrâs de casa hasta que yo lo diga. (Nu vei ieşi din casă până când nu spun eu.)

Ninos, ia dormir! (Copiii, la culcare!).De asemenea în afişe şi anunţuri publicitare, poate fi folosit infinitivul.Exemple: No pisar el cisped. (Nu călcaţi iarba.)Empujar. (împingeţi.)Prohibido fumar. (Fumatul interzis.)

Exerciţii

1.Puneţi verbul din paranteze la forma corectă de imperativ:a) (Ir) ... tu al teatro mariana.b) (Andar - vosotros) .. . con cuidado.c) (Decirnos) .. . usted todo lo que sabe.d) (Hacer) .. . ustedes lo que Ies he dicho.e) No (dejar-tu) .. . suelto al perro, es bastante peligroso.f) (Venir-tii) .. . y (ayudarme) .. . porque estoy solo.g) No (sentarse) .. . ustedes en ese sofa, estâ roto.h) No (escribir — vosotros) .. . nada hasta que yo diga.

2. Treceţi la forma negativă următoarele propoziţii:a) iCăllate ahora, no quiero escucharte!b) iEntrad en casa!c) iEscriba con letra mâs clara!d) ildos con ellos a la montana!e) iLevantaos mâs temprano!f) iSal de mi cuarto!g) iP&nganse las chaquetas antes de salir!h) iVuelva cuanto antes!

3.Treceţi la forma afirmativă următoarele propoziţii:a) /No te vayas ahora, espera un poco mâs!b) /No os preocupeis, todo estâ en ordeni

Page 235: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

134

Gramatica limbii spaniole

Page 236: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

c) iNo cierres la ventana!d) /No nos deje usted soios!e) /No se alejen de este sitio!f) /No hables en voz aha!g) iNo vengas con nosotros, quedate en casa!h)iNo os vistâis todavia, es muy temprano!

4. Folosiţi imperativul pentru a da sfaturi unor persoane aflate în următoarele situaţii:

a) una persona timida que se prepara para una entrevista de trabajo;b) una persona algo egoista que quiere tener mâs amigos;c) una persona algo conservadora que quiere hacer unos cambios en su vida;d) una persona demasiado vaga que no tiene dinero;e) tu hermano menor que tiene mariana un examen importante;0 tu companero de clase que se ha enamorado de su nueva vecina.

5. Traduceţi în limba spaniolă:a)Nu vă grăbiţi să plecaţi, mai avem ceva important de discutat.b)Nu mai sta, fă-ţi bagajele şi pregăreşte-te de plecare.

A

c) Intreabă-i pe colegii tăi dacă au nevoie de aceste cărţi.d) Intraţi şi luaţi loc, vă rog, şeful va sosi în câteva minute.e)Repetă ce ai spus şi vorbeşte mai clar, n-am înţeles ultimele cuvinte.f) Corectaţi-vă greşelile cu creionul roşu.g)Permiteţi-ne să ne exprimăm punctul de vedere.h)Du-te mai repede, toată lumea te aşteaptă de zece minute.

Modurile nepersonale (los modos no personalesJ

MODUL INFINITIV (EL MODO INFINITIVO)

In limba spaniolă, infinitivul este o formă de bază pentru conjugarea verbelor. Aceasta prezintă radicalul (rădăcina) verbului, de la care se formează cele mai multe timpuri şi moduri, şi silaba finală, care constituie o caracteristică a conjugării. Astfel, verbele terminate în:

- or: cantor (a cânta), mirar (a privi), pintar (a picta), preparar (a pregăti) formează conjugarea I;

Page 237: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(((. Morfologia 13

5

Page 238: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

- er: aprender (a învăţa), corner (a mânca), comprender (a înţelege),

(a citi) formează conjugarea a Il-a;-ir: subir (a urca), traducir (a traduce), ir (a merge), ţfivir

(a locui; trăi) formează conjugarea a IlI-a.

Forma simplă Forma compusăcântar haber cantadoleer haber leidoescribir haber escnto

Forma compusă este formată din infinitivul verbului auxiliar haber participiul verbului şi exprimă o acţiune încheiată, anterioară acţiuniiverbului principal.

Exemple: Me gusta cântar. (îmi place să cânt.)Me alegra haberte conocido. (Mă bucură faptul de a te fi cunoscut.)De haberlo sabido antes, habria venido măs temprano.

(Dacă aş fi ştiut dinainte, aş fi venit mai repede.)Se fueron sin habernos avisado. (Au plecat fără să ne spună.)

Modul infinitiv poate fi folosit cu sau fără prepoziţie când are valoare de verb, iar în acest caz subiectul este, de cele mai multe ori, identic cu cel al verbului de care depinde. Când infinitivul are subiect propriu, acesta urmează după infinitiv.

Exemple: Mi hermana quiere dar un paseo por el parque. (Sora mea vrea să facă o plimbare prin parc.)

AI entrar yo en casa, ellos se escondieron. (Când eu am intrat în casă, ei s-au ascuns.)

■ Infinitivul fără prepoziţie se foloseşte în următoarele situaţii:• Cu funcţie de subiect al unor verbe şi expresii

impersonale ca: gustar (a plăcea), encantar (a încânta), convenir (a conveni), ser necesario Ipreciso (a fi necesar), ser normal (a fi normal), ser importante (a fi important).

Exemple: Me gusta viajar en coche. (îmi place să călătoresc cu maşina.)Es importante saber la verdad. (Este important să se ştie adevărul.)

Page 239: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

136 Gramatica limbii spaniole

Page 240: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Cu verbele modale deber (a trebui), poder (a putea), soler (a obişnui). Exemple: Debes leer mâs. (Trebuie să citeşti mai mult,)No podemos aceptar tu propuesta. (Nu putem accepta oferta ta.) Suelo levantarme tarde. (Obişnuiesc să mă scol târziu.)

•Cu funcţie de complement direct al unor verbe care exprimă un act de voinţă sau o stare emoţională, cu condiţia ca subiectul infinitivului să fie identic cu cel al verbului conjugat: querer (a vrea), preferir (a prefera), inten-tar (aîncerca), decidir (a hotărî), prohibir (a interzice), permitir (a permite), procuror (aîncerca); dudar (a se îndoi), sentir (a regreta), temer (a se teme).Exemple: Queremos ayudarte. (Vrem să te ajutăm.) Decidimos pasar las vacaaones en el campo. (Am hotărât să petrecem vacanţa la ţară.).

iPrefieres tomar una taza de cofe o de ti? (Preferi să bei o ceaşcă de cafea sau de ceai?)

Siento no poder asistir a tu boda. (îmi pare rău că nu pot asista la nunta ta.)

A

■ In funcţie de prepoziţia sau locuţiunea prepoziţională care îl precedă, infinitivul poate avea diferite valori:- valoare cauzală: Les doy las gracias por estar presentes en esta fiesta. (Vă mulţumesc că sunteţi prezenţi la această serbare.)- valoare modală: Lo hizo sin darse cuenta de las consecuencias. (A făcut-o fără să-şi dea seama de consecinţe.)- valoare temporală: Al verme se asustaron. (Când m-au văzut, s-au speriat.) Despues de salir de casa, me encontri con nuestro amigo. (După ce am ieşit din casă, m-am întâlnit cu prietenul nostru.)- valoare concesivă: A pesar de habtar bien, no convence a nadie. (Deşi vorbeşte bine, nu convinge pe nimeni.)- valoare finală: Estamos aqui para enterarnos de la verdad. (Suntem aici ca să aflăm adevărul.)- valoare condiţională: De no llevar retraso, el tren llegarâ a las cinco y media. (Dacă nu are întârzire, trenul va sosi la ora cinci şi jumătate.)

In unele contexte infinitivul poate dobândi sens pasiv. Exemple: Estos chicos quieren ser incluidos en el equipo de baloncesto del colegio. (Aceşti băieţi vor să fie incluşi în echipa de baschet a liceului.)

Morfologia- er: aprender (a învăţa), corner (a mânca), comprender (a

înţelege), leer

137

Page 241: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(a citi) formează conjugarea a Il-a;-tr: subir (a urca), traducir (a traduce), ir (a merge), vivir (a locui; a

trăi) formează conjugarea a IlI-a. Infinitivul are două forme:

Forma simplă Forma compusăcântar haber cantadoleer haber leidoescribir haber escrito

Forma compusă este formată din infinitivul verbului auxiliar haber şi participiul verbului şi exprimă o acţiune încheiată, anterioară acţiuniiverbului principal.

Exemple: Me gusta cântar. (îmi place să cânt.)Me alegra haberte conocido. (Mă bucură faptul de a te fi cunoscut.)De haberlo sabido antes, habria venido mas temprano. (Dacă aş fi ştiut

dinainte, aş fi venit mai repede.)Se fueron sin habemos avisado. (Au plecat fără să ne spună.)

Modul infinitiv poate fi folosit cu sau fără prepoziţie când are valoare de verb, iar în acest caz subiectul este, de cele mai multe ori, identic cu cel al verbului de care depinde. Când infinitivul are subiect propriu, acesta urmează după infinitiv.

Exemple: Mi hermana quiere dar un paseo por el parque. (Sora mea vrea să facă o plimbare prin parc.)

AI entrar yo en casa, ellos se escondieron. (Când tu am intrat în casă, ei s-au ascuns.)

■ Infinitivul fără prepoziţie se foloseşte în următoarele situaţii:• Cu funcţie de subiect al unor verbe şi expresii

impersonale ca: gustar (a plăcea), encantar (a încânta), convenir (a conveni), ser necesario Ipreciso (a fi necesar), ser normal (a fi normal), ser importante (a ti important). :

Exemple: Me gusta viajar en coche. (îmi place să călătoresc cu maşina.)Es importante saber la verdad. (Este important să se ştie adevărul.)

Page 242: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

136

Gramatica limbii spaniole

Page 243: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Cu verbele modale deber (a trebui),poder (a putea), soler (a obişnui). Exemple: Debes leer mâs. (Trebuie sâ citeşti mai mult.)No podemos aceptar tu propuesta. (Nu putem accepta oferta ta.) Sudo levantarme tarde. (Obişnuiesc să mâ scol târziu.)

•Cu funcţie de complement direct al unor verbe care exprimă un act de voinţă sau o stare emoţională, cu condiţia ca subiectul infinitivului să fie identic cu cel al verbului conjugat: querer (a vrea), preferir (a prefera), iraen-tar (a încerca), decidir (a hotărî), prohibir (a interzice), perrruur (a permite), procuror (a încerca);dudar (a se îndoi), s#ft£$ (a regreta), temer (a se teme).I temple: Queremas ayudarte. (Vrem să te ajutăm.) DCADMVIS pasar las vacackmes en el campo. (Am hota rât să petrecem vacanţa la ţară.).

iPrefieres tomar una taza de caft o deţii (Preferi să bei o ceaşcă de cafea sau de ceai?)

Siento no poder asistir a tu boda. (îmi pare rău că nu pot asista la nunta ta.)

■ In funcţie de prepoziţia sau locuţiunea prepoziţională care II precedă, infinitivul poate avea diferite valori:

- valoare cauzală: Les doy las gracias por estar presentes en esta /tesla. (Vă mulţumesc că sunteţi prezenţi la această serbare.)

- valoare modală: Lo luzo sin dane cuenta de lu i onsecuaKias (A făcut-o fără să-şi dea seama de consecinţe.)

m valoare temporală: Ai verme se asustaron. (Când m-au văzut, s-au speriat.) Desputs de salir de casa, me mu con nuestro amigo. (Di r ce am ieşit din cast, m-am Întâlnit cu prietenul nostru.)

- valoare concesivă: A pescar de hahlar /v nocanvence a nadie. (Dfefi vorbeşte bine, nu convinge pe nimeni.)

- valoare finala: Estamos aqui para enterarnos Se la verdad. (Suntem aici ca sâ aflăm adevărul.)

valoare condiţională: De no Uetor retrasa, el tren llegard * las anco Y media. (Dacă nu are înrârzire, trenul va sosi la ora cinci şi jumătate.)

In unele contexte infinitivul poate dobândi sens pasiv. Exemple: Estos chicos quieren ser mduidos en el equtpo de bakmcesto del colegiu. (Aceşti băieţi vor st he incluşi in t china de baschet a liceului.)

Page 244: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

II. Mo

ni

Page 245: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

- er: aprender (a învăţa), corner (a mânca), comprender (a înţelege), leer (a citi) formează conjugarea a H-a;

-ir. subir (a urca), traducir (a traduce), ir (a merge), iwnr (a locui; trăi) formează conjugarea a IlI-a.

Infinitivul are două forme:Forma simplă Forma compusă

cântar haber cantadoleer haber leidoescribir haber escrito

Forma compusă este formată din infinitivul verbului auxiliar haber şi participiul verbului şi exprimă o acţiune încheiată, anterioară acţiunii verbului principal.

Exemple: Me gusta cântar. (îmi place să cânt.)Me alegra haberte conocido. (Mă bucură faptul de a te fi cunoscut.)De haberlo sabido antes, habria venido mâs temprano.

(Dacă aş fi ştiut dinainte, aş fi venit mai repede.)Se fueron sin habemos avisado. (Au plecat fără să ne spună.)

Modul infinitiv poate fi folosit cu sau fără prepoziţie când are valoare de verb, iar în acest caz subiectul este, de cele mai multe oh, identic cu cel al verbului de care depinde. Când infinitivul are subiect propriu, acesta urmează după infinitiv.

Exemple: Mi hermana quiere dar un paseo por el parque. (Sora mea vrea să facă o plimbare prin parc.)

Al entrar yo en casa, ellos se escondieron. (Când eu am intrat în casă, ei s-au ascuns.)

■ Infinitivul fără prepoziţie se foloseşte în următoarele situaţii:• Cu funcţie de subiect al unor verbe şi expresii

impersonale ca: gustar (a plăcea), encantar (a încânta), convenir (a conveni), ser necesario Ipreciso (a fi necesar), ser normal (a fi normal), ser importante (a fi important).

Exemple: Me gusta viajar en coche. (îmi place să călătoresc cu maşina.)Es importante saber la verdad. (Este important să se ştie adevărul.)

Page 246: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

136

Gramatica limbii spaniole

Page 247: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Cu verbele modale deber (a trebui), poder (a putea), soler (a obişnui). Exemple: Debes leer mâs. (Trebuie să citeşti mai mult.)No podemos aceptar tu propuesta. (Nu putem accepta oferta ta.) Suelo levantarme tarde. (Obişnuiesc să mă scol târziu.)

•Cu funcţie de complement direct al unor verbe care exprimă un act de voinţă sau o stare emoţională, cu condiţia ca subiectul infinitivului să fie identic cu cel al verbului conjugat: querer (a vrea), preferir (a prefera), inten-tar (a încerca), decidir (a hotărî), prohibir (a interzice), permitir (a permite), procurar (aîncerca); dudar (a se îndoi), sentir (a regreta), temer (a se teme).Exemple: Queremos ayudarte. (Vrem să te ajutăm.) Decidimos pasar las vacaciones en el campo. (Am hotărât să petrecem vacanţa la ţară.).

iPrefieres tomar una taxa de cafe o de te? (Preferi să bei o ceaşcă de cafea sau de ceai?)

Siento no poder asistir a tu boda. (îmi pare rău că nu pot asista Ia nunta ta.)

■ In funcţie de prepoziţia sau locuţiunea prepoziţională care îl precedă, infinitivul poate avea diferite valori:- valoare cauzală: Les doy las gracias por estar presentes en esta fiesta. (Vă mulţumesc că sunteţi prezenţi la această serbare.)- valoare modală: Lo hizo sin darse cuenta de las consecueneias. (A făcut-o fără să-şi dea seama de consecinţe.)- valoare temporală: AI verme se asustaron. (Când m-au văzut, s-au speriat.) Despues de salir de casa, me encontre con nuestro amigo. (După ce am ieşit din casă, m-am întâlnit cu prietenul nostru.)- valoare concesivă: A pesar de hablar bien, no convence a nadie. (Deşi vorbeşte bine, nu convinge pe nimeni.)- valoare finală: Estamos aqui para enterarnos de la verdad. (Suntem aici ca să aflăm adevărul.)- valoare condiţională: De no llevar retraso, el tren llegarâ a las cinco y media. (Dacă nu are întârzire, trenul va sosi la ora cinci şi jumătate.)

In unele contexte infinitivul poate dobândi sens pasiv. Exemple: Estos chicos quieren ser incluidos en el equipo de baloncesto del colegio. (Aceşti băieţi vor să fie incluşi în echipa de baschet a liceului.)

IU. Morfologia 13

?

Page 248: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Tot sens pasiv are infinitivul precedat de diverse prepoziţii {por, sin, a medio) cu funcţie de atribut al unui substantiv.

Exemple: un trabajo sm terminar (o lucrare neterminată); una casa por vender (o casă de vânzare); un vaso a medio llenar (un pahar pe jumătate plin).

Observaţie. în propoziţiile în care se foloseşte infinitivul, formele atone ale pronumelui personal se aşază după verb şi se unesc cu acesta, formând un singur cuvânt.

Exemple: Quisiera darte un consejo. (Aş vrea să-ţi dau un sfat.)Voy a llamarlo ahora mismo. (O să-1 sun chiar acum.)

In afară de valoarea de verb, modul infinitiv poate funcţiona şi ca substantiv, fiind precedat de articolul masculin singular sau de un alt determinant. In această situaţie, îndeplineşte funcţiile sintactice ale oricărui substantiv:

• funcţie de subiect: Me gusta nadar. (îmi place să înot.) Su andar es unico. (Mersul lui este unic.)

• nume predicativ: Saber es poder. (A şti înseamnă a putea.)

• funcţie de atribut: Necesito papei de envolver. (Am nevoie de hârtie de împachetat.)• funcţie de complement: Decidieron estudiar mâs. (Au hotărât să înveţe mai mult.)

Se fue sin despedirse. (A plecat fără să-şi ia rămas bun.)

■ Infinitivul în propoziţii independenteIn afară de cazul în care infinitivul însoţeşte un verb

conjugat, există propoziţii în care singurul verb este la modul infinitiv:

- propoziţii imperative construite cu: a + infinitiv: /A dormir! (La culcare!)

/A jugar en el patio! (La joacă în curte!)- propoziţii impersonale:No pisar el cesped. (A nu se călca pe iarbă) Servir frio. (A se servi rece.)- propoziţii interogative cu caracter retoric: iQue hacer? (Ce să fac?)iComo salir de esta situaciân? (Cum să ies din această situaţie?)

Page 249: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

138

Gramatica limbii spaniole

Page 250: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

- propoziţii interogative sau exclamative care exprimă un protest sau un refuz:

iMentir yo? (Eu să mint?)ilnsukarnos de ese modo! (Să ne insulte în acest mod!)

MODUL GERUNZIU (EL MODO GERUNDIO)

In limba spaniolă, gerunziul are două forme: una simplă şi alta compusă (fără echivalent în limba română).

• Forma simplă se formează prin adăugarea la radicalul verbului a terminaţiilor:

- ando pentru verbele de conjugarea I; cântar - cantando (cântând); andar — andando (umblând); mirar - mirando (privind); dar - dando (dând);

- iendo sau yendo pentru verbele de conjugarea a Il-a şi a IlI-a: corner -comiendo (mâncând); aprender - aprendiendo (învăţând); leer - leyendo (citind); escribir - escribiendo (scriind); traducir - traduciendo (traducând); ir —yendo (mergând).

• Forma compusă este formată din gerunziul verbului auxiliar haber şi participiul verbului şi exprimă o acţiune încheiată, anterioară acţiunii verbului principal.

Exemple: Habiendo acabado las clases, se fueron todos a su casa. (Terminând orele, au plecat toţi acasă.)

Habiendo concluido su ponencia, se retirâ sin decir nada. (Incheiin Ju-şi alocuţiunea, s-a retras fără să spună numic.)

Verbe cu gerunziu neregulat:• verbele terminate în -ir din categoria celor care la

indicativ prezent prezintă alternanţa vocalică: e > i sau o > u:

pedir - pidiendo (cerând); decir — diciendo (spunând); divertirse -divirtiendose (distrându-se); preferir - prefiriendo (preferând); reirse -ncndose (râzând); venir - viniendo (venind); repetir - repitiendo (repetând); medir — midiendo (măsurând); servir — sirviendo (servind); sentir — sintiendo (simţind);

poder — pudiendo (putând); dormir — durmiendo (dormind); morir -muriendo (murind).

Page 251: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

III. Morfologia 13

9

Page 252: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• verbele al căror radical se termină în vocală formează gerunziul în

-yendo:caer - cayendo (căzând); ir - yendo (mergând); construit -

construyendo (construind); oir - oyendo (auzind); leer - leyendo (citind); traer - trayendo (aducând); huir- huyendo (fugind).

J^L Observaţie. în afară de valoarea verbală, gerunziul poate avea şi valoare adverbială, ceea ce permite ca unele verbe să admită sufixe diminutivale: callando - callandito (fără cel mai mic zgomot); volando -volandito (în cea mai mare viteză).

Folosirea modului gerunziu

• Exprimă o acţiune şi nu o stare sau o însuşire permanentă:El director, sintiendose culpable, dimitio. (Directorul,

simţindu-se vinovat, şi-a dat demisia.)Encontraron a la nina mirando la tele. (Au găsit fetiţa uitându-se la

televizor.)Ha retratado a su hija bailando. (Şi-a pictat fiica dansând.)• Exprimă o acţiune simultană cu cea a verbului principal: Estudia escuchando musica. (învaţă ascultând muzică.)Entro saludando a todos con mucho respeto. (A intrat

salutându-i pe toţi cu mult respect.)• Exprimă o acţiune anterioară verbului principal:El coche, saliendo de la carretera, choco contra un ârboL

(Maşina, ieşind de pe şosea, s-a izbit de un copac.)

• în forma simplă sau compusă, gerunziul se foloseşte în propoziţii care apar în josul fotografiilor:

El Rey dirigiendose a los invitados. (Regele adresându-se invitaţilor.)

Gerunziul poate avea diferite valori:- valoare modală: Saliâ de casa cantando. (A plecat de acasă cântând.)

- valoare cauzală: Viendo que llovia a cântaros, nos marchamos en seguida. (Văzând că plouă cu găleata, am plecat imediat.)- valoare concesivă: Aun diciendolo tu, no puedo creerlo. (Chiar dacă o spui tu, nu pot să cred.)

Page 253: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

140

Gramatica limbii spaniole

Page 254: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

- valoare condiţionala: Yendo juntos, creo que le podremos convencer. (Mergând împreună, cred că îl vom putea convinge.)

- valoare temporală: Entrando en el cuarto, oyâ unos ruid (Intrând în cameră, a auzit nişte zgomote ciudate.)

fes extranos

Page 255: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Construcţia cu gerunziul absolut (el gerundio absoluta) este o structură în care verbul la gerunziu are propriul subiect şi îndeplineşte funcţia de complement circumstanţial. în propoziţia în care apare, inclusiv intonaţia este autonomă, fiind marcată în scris prin separarea ei de restul frazei prin virgule.

Exemplu: Estando yo de vacaciones, nadie pudo entrar en est cuarto. (Fiind eu în vacanţă, nimeni nu a putut intra în camera aceea.)

i

Page 256: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Gerunziul este modul care se foloseşte la formarea multor perifraze verbale (vezi Perifrazele verbale):

estar + gerunziu: Estamos hojeando una revista. (Răsfoim o revistă.) ir + gerunziu: Los alumnos van entrando en sus clases. (Elevii intră în clase.)

Observaţie. Ca şi în cazul infinitivului, în propoziţiile în care se foloseşte gerunziul, formele atone ale pronumelui personal se aşază după verb şi se unesc cu acesta, formând un singur cuvânt.

Exemple: Se fue diciendoles que no iha a olvidar nunca esa sorpresa, (A plecat spunandu-le că n-o să uite niciodată acea surpriză).

Estamos preparăndonos para el viaje. (Ne pregătim pentru călătorie.)

Trebuie evitate următoarele situaţii de folosire a gerunziului (marcate în exemplele de mai jos cu asterisc*):

- gerunziul care exprimă o acţiune posterioarâ verbului principal:Me cai por las escaleras *rompiindome* el brazo derecho.

Me cai por las escaleras y me rompi el brazo derecho. (Am căzut pe scări şi mi-am rupt braţul drept.)

- gerunziul care exprimă o calitate sau o însuşire permanentă: Tienen un perro *siendo* cojo. Tienen un perro que es cop. (Au un câine

care este şchiop.)

Page 257: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU. Morfologia [41

Page 258: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Necesito secretaria *sabiendo* italiano. Necesito una secretaria que sepa italiano. (Am nevoie de o secretară care să ştie italiană.)

- gerunziul cu funcţie de atribut când elementul pe care îl determină este un complement direct nume de obiect:

Recibieron una caja *conteniendo* fotos antiguas. Recibieron una caja que contenta fotos antiguas. (Au primit o cutie care conţinea fotografii vechi.)

In schimb, construcţia următoare este corectă: Vi a tu amigo corriendo por la caile. (L-am văzut pe prietenul tău alergând pe stradă.)

- gerunziul cu funcţie de atribut când elementul regent are funcţie de complement de orice tip:

Subimos en un tren *dirigiendose* a Valencia. Subimos en un tren que se dirigia a Valencia. (Am urcat într-un tren care se îndrepta spre Valencia.)

MODUL PARTICIPIU (EL MODO PARTICIPIO)

Verbul la modul participiu arată o acţiune trecută. Participiul se formează din radicalul verbului, la care se adaugă terminaţiile:

-ado la conjugarea I: cântar - cantado (cântat); pintar — pintado (pictat);-ido la conjugarea a Il-a şi a IlI-a: aprender - aprendido

(învăţat); leer-leido (citit); venir - venido (venit); traducir — traducido (tradus).

In conjugarea verbelor participiul este o formă de bază cu care se construiesc toate timpurile compuse ale verbelor şi este invariabil.

Exemple: Mi hermano ha pintado un paisaje y nosotros hemos pintado unos retratos. (Fratele meu a pictat un peisaj, iar noi am pictat nişte portrete.)

Nosotros habiamos venido cuando ellos nos llamaron. (Noi veniserăm când ei au sunat.)

Ellos han aprendido a tocar la guitarra. (Ei au învăţat să cânte la chitară.)IHabrăn venido hasta ahora o no? (Or fi venit până acum sau nu?)

Page 259: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Verbe cu participiu neregulat: decir — dicho (spus) hacer — hecho (făcut) imprimir - impreso (tipărit) poner — puesto (pus) morir - muerto (mort) escribir - escrito (scris) satisfacer - satisfecho (satisfăcut)

abrir - abierto (deschis) cubrir — cubierto (acoperit) resolver - resuelto (rezolvat) volver — vuelto (întors) ver - visto (văzut) romper — roto (rupt) freir — frito (prăjit)

Page 260: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

142

Gramatica limbii spaniole

Page 261: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

formele compuse ale acestor verbe prezintă aceeaşi neregulantate: descninr - descrito (descris); amtradecu - contradicho (contrazis); rehacer -rehecho (refăcut); descubrir - descubierto (descoperit); compontr -compuesto (compus); devolver - devuelto (înapoiat); envolver - envuelto (învăluit, învelit); prever - previsto (prevăzut).

Exemple: Han compuesto una poesia para su madre. (Au compus o poezie pentru mama lor.)

No hemos descubierto todavia quien es el culpable. (N-am descoperit încă cine este vinovatul.)

No fie previsto su presencia en la ceremonia. (N-am prevăzut prezenţa sa la ceremonie.)

i4 Observaţie. Există o categorie de verbe care au două participii: o formă regulată (cu care se formează timpurile compuse) şi o formă neregulată (care se foloseşte doar cu valoare adjectivală).

•atenâer (a da atenţie)- atendido: El medico me ha atendido bien. (Medicul mi-a îngrijit bine.)- atento: El chico estâ atento. (Copilul este atent.)•corregir (a corecta)- corregido: Los profesores han corregido ya los exămenes.

(Profesorii au corectat deja lucrările.)- correcto: Su actitud correcta nos ha convenculo.

(Atitudinea sa corectă ne-a convins.)Lista celorlalte verbe cu participiu dublu se găseşte la Anexe.

Participiul se foloseşte şi la formarea diatezei pasive împreună cu verbele ser sau estar. In acest caz, se acordă în gen şi număr cu subiectul propoziţiei.

Exemple: Este soneto fue escrito por Francisco de Quevedo. (Acest sonet a fost scris de Francisco de Quevedo.)

La novela fue publicada por una editorial francesa. (Romanul a fost publicat de o editură franceză.)

Los poemas fueron traducidos al rumano por un conocido poeta. (Poemele au fost traduse în limba română de către un poet cunoscut.)

In afara conjugării verbului, participiul poate fi folosit şi cu valoare adjectivală şi în acest caz se acordă cu substantivul determinat în gen şi

Page 262: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Uf. Morfologia 14

3

Page 263: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

număr. Participiul cu valoare adjectivală are în propoziţie funcţie de atribut adjectival sau de nume predicativ.

Exemplu: Encontramos por la caile un libro roto. (Am găsit pe stradă o

carte ruptă.)Los periâdicos publicados hoy dan a conocer la noticia de su

llegada. (Ziarele publicate azi fac cunoscută vestea sosirii lui.)

O situaţie specială de folosire a acestui mod este construcţia absolută cu participiul (la clâusula absoluta) în care verbul la participiu are subiectpropriu.

Exemplu: Terminado el plazo, ya no se admiteri reclamaciones. (O dată încheiat termenul, nu se mai admit reclamaţii.)

Sensul principal al acestei construcţii este temporal, de aceea poate substitui o propoziţie temporală care exprimă o acţiune anterioară celei din principală. In acest caz, participiul poate fi subliniat prin folosirea unor locuţiuni prepoziţionale sau adverbiale: una vez, despues de, antes de, apenas.

Exemple: Una vez escrita la tarea, se fue a jugar con sus amigos. (O dată scrisă tema, s-a dus să se joace cu prietenii lui.)

Apenas concluidas las clases, iremos al parque. (îndată ce vom termina orele, vom merge în parc.)

ExercitlÂ

1. înlocuiţi cuvintele scrise cursiv cu una dintre următoarele structuri: al / por / de + infinitiv.

a)Mientras estaba en Italia, sufrio un grave accidente.b)Si tengo hambre, te lo digo.c) Eso te ha ocurrido porque eres tan vago.d)Me cai cuando subia las escaleras.e)Le acusaron porque habia robado un bolso.f) Cuando llegues a casa, llâmame enseguida.g)Si no vienes mariana a nuestra fiesta, avisame.

Page 264: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

144

Gramatica limbii spaniole

Page 265: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

2.Completaţi următoarele fraze cu verbul la infinitiv sau la un modpersonal. Adăugaţi conjucţia que unde este cazul:

a)Creo .. . (tomar, vosotros) la deciswn conecta.b)No puedo ... (entender, yo) lo que estân diciendo tus companeros.c) Prefino ... (marcharse, ella) antes de que vinieran los demăs.d)Ya sabemos ... (ser, tu) el culpable.e)Deseamos .. . (visita% vosotros) la exposiciân de

caricaturas, creo .. . (gustar, ella a vosotros).f) Mi abuela Luisa sabe ... (preparat, ella) unos pasteles de

chocolate muy ricos.g)Le gusta ... (posar, il) las vacaciones en la montana.h)Me gustaria ... (ir, nosotros) juntos a la montana.i) La familia decidiâ ... (ir, la familia) de vacaciones a la playa.

3.Transformaţi frazele următoare după modelul indicat:Model: Es importante estudiar mas. (tu)

Es importante que estudies mâs.a)Es necesario trabajar mejor. (vosotros)b)Es logico saber mâs sobre este tema. (ella)c) Es normal querer tener una familia propia. (tu)d)No es facil encontrar un amigo. (il)e)Es dificil obtener un puesto de trabajo. (nosotros)f) Es bueno intentar cambiar la vida. (usted)

4* Transformaţi frazele următoare după modelul indicat:Model: La nina gritaba y hacia gestos al

mismo tiempo. La nina gritaba haciendo gestos.

a) Le gusta estudiar y escuchar musica a la vez.b) Cocinaba y explicaba la receta al mismo tiempo.c) Reia y lloraba simultăneamente.d)Saltan y canton a la vez-e)Ahora le duele el estâmago porque suele hablar y corner al mismo tiempo.f) Mira la tele y conta.g)Ei presidente del jurado le dio la mano y le felicita.h)Nuestra amiga solid y se despidio de todos los invitados.

Page 266: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Hi. Morfologia 14

5

Page 267: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

5. Corectaţi greşelile de folosire a modului gerunziu:a)Llegando a las tierras de Aragon el paisaje se hace desierto y arida.b)Le regala una capa conteruendo un anillo de oro precioso.c) La prensa informa que los atracadores robaron el banco

dirigiendose haciala frontera.

d)Tenia un gato siendo cop.e)Escuchando atentamente, podrâs oir un ladrido de petro.f) Arregld su maleta marchândose para siempre.

6. înlocuiţi printr-un gerunziu cuvintele scrise cu litere îngroşate:a)Cuando se miro al espejo se dio cuenta de que habia engordado mucho.b)Ha venido el serior que busca el album con las reproducciones de Goya.c) Como tenia hambre, entre en un restaurante y pedi un

plato tipico deaquella zona.

d)Oyeron el reloj de la iglesia que daba las cinco.e) AI Ilegar a casa se dio cuenta de que se habia olvidado la

cartera en elsupermercado.

f) Me encontre con mi vecina que paseaba a su perro.g)Nadie conocia al chico que hablaba con Măria.

7. a) Formaţi propoziţii cu participiul următoarelor verbe:envolver, descomponer, entreabrir, contradecir, deshacer,

prescribir, entrever, descubrir, descrivir.b) Formaţi propoziţii cu gerunziul următoarelor verbe: leer, oir, decir, ir, sentir, pedir, dormir, preferir, corregir, venir.

8. Completaţi cu forma corectă a verbului la modul participiu:a) ... (abrir) las ventanas, la luz del dia ha .. . (inundar) el cuarto.b) Lehe .. . (dejar) la comida .. . (hacer) en la nevera.c) Tiene .. . (guardar) muchos objetos de valor.d) .. . (decir) su opinion, no ha .. . (volver) a intervenir en la polemica.e)EI castillo, .. . (transformar) en museo, ha sido .. . (adquirir) por el Estado.f) Hasta ahora tengo .. . (escribir) dos cartas.g)Este mes se ha .. . (celebrado) un festival.. . (dedicar) al teatro romantico.h) ... (hacer) los preparativos, se han .. . (ir) a prepararse para la

ceremonia.

Page 268: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

146

Gramatica limbii spaniole

Page 269: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Folosirea verbelor Mf §i estar f Uso de Jos verbos ser y estar J

Verbul românesc a fi are în limba spaniolă două verbe echivalente - ser şi estar — cu care se identifică de cele mai multe ori ca sens lexical şi valoare gramaticală. Această situaţie transformă utilizarea acestor două verbe - ser şi estar - într-o dificultate pentru vorbitorii de limba română.

FOLOSIREA VERBULUI SER

a) Indică existenţaExemple: Esto no puede ser. (Asta nu poate fi.) Ser o no

ser. (A fi sau a nu fi.)

b) Identifică şi denumeşte persoane sau lucruriExemple: IQuien es esa chica? Es la hermana menor de Juan.

( Cine este fata aceea? Este sora mai mică a lui Juan.)IQui es eso? Es el nuevo modelo de coche Fiat. (Ce este

lucrul acela? Este noul model de maşină Fiat.)

c) Indică locul de desfăşurare a unui eveniment („a se întâmpla, aavea loc")

Exemple: Las cosaş fueron como te las cuento. (Lucrurile au fost cum îţi povestesc.)

La boda seră en la iglesia Son Pedro. (Nunta va avea loc în biserica Sfântul Petru.)

La asamblea fue en el Aula Magna. (Adunarea generală a avut loc în Aula Mare.)

,■ d) Prezintă caracteristici determinante ale unei persoane sau ale unui obiect

- forma: La mesita de tu cuarto es redonda. (Măsuţa din camera ta este rotundă.)

- culoarea: Las flores son rojas. (Florile sunt roşii.) Miguel es moreno. (Mihai este brunet.)

- naţionalitatea: Mi amigo es italiano. (Prietenul meu este italian.)- originea: Mis abuelos son de Grecia. (Bunicii mei sunt din Grecia.) Este vino es frances. (Acest vin este franţuzesc.)

Page 270: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU. Morfologia 147

Page 271: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

— materia sau materialul: de Mi anillo no es plata, es de oro blanco. (Inelul meu nu este de argint, este de aur alb.) La blusa es de seda fina. (Bluza este din mătase fină.)

— religia şi ideologia: Mi amigo es protestante. (Prietenul meu este protestant.)

— profesia (permanentă): Mi madre es profesora. (Mama este profesoară.)

— trăsături obiective şi stabile ale persoanelor şi ale obiectelor: Mi

amiga es alta, rubia y siempre alegre. (Prietena mea este înaltă, blondă şi mereu veselă.) El libro es interesante. (Cartea este interesantă.)

f) Exprimă timpul:— data: Hoy es 10 de octubre de 2004. (Azi este 10 octombrie 2004.)— ora: iQue hora es? Son las tres en punto. (Cât e ceasul? Este ora trei fix.)— ziua săptămânii: Hoy es lunes. (Azi este luni.)— expresii: ser de dia (a fi zi); ser de noche (a fi noapte).

g)Exprimă preţul (preţ total): iCuânto es todo? Son 50 euros. (Câtcostă totul? 50 de euro.)

h)Exprimă cantitatea: Es mucho I poco / bastante I suficiente. (Este mult /puţin / destul / suficient.)

i) Apare în expresii impersonale: ser posible / imposible (a fi posibil /imposibil), ser dificil/ facil (a fi greu / uşor), ser obvio / evidente / cierto (a fievident / cert), ser natural / lâgico (a fi natural / logic), ser necesario Iopcional (a fi necesar / opţional) etc.

Es evidente que la vida ha cambiado mucho en los ultimos anos. (Este evident că viaţa s-a schimbat mult în ultimii ani.)

Construcţii cu verbul ser• ser de +verb la infinitiv (a fi + supin)Exemple: Era de esperar que ellos estudiaran mâs. (Era de

aşteptat că ei vor studia mai mult.)Su historia no es de creer. (Povestea lui nu este de crezut.)• ser + participiu (vezi Diateza pasiva).

Page 272: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

148

Gramatica limbii spaniole

Page 273: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

FOLOSIREA VERBULUI ESTAR

a) Indica prezenţa sau absenţaExemple: No estoy para nadie. ( Nu sunt pentru nimeni.)

Măria no estâ en su despacho. (Măria nu este în birou.)

b)Are sens de Ma rămâne", „a sta"Exemple: No puedo estar sin hacer nada. (Nu pot sta fân sâ fac nimic.)

c) Indici locul unde se afla un obiect sau o persoanăExemple: iDonde estân los chicos? (Unde sunt copiii.7)Estân en su cuarto. (Sunt în camera lor.)El hotel estaba a orillas del mar. (Hotelul era pe malul mirii.)

d)Indică timpul- dataExemple: IA cuăntos estamos hoy? (In ce zi suntem astăzi.7)Hoy estamos a 15 de octubre de 2004. (Azi suntem în 15 octombrie 2004.)

- localizarea în timpExemplu: Estamos en un tiempo historico que debemos

aprovtchar. (Suntem într-un timp istoric de care trebuie să profităm.)

e)Exprimă preţul (preţ variabil)Exemple: iA cuânto estân los tomates! (Cât sunt roşiile.7) Hoy no compro pescado porque estâ a 4 euros el kilo. (Astăzi nu cumpăr peşte pentru că este 4 euro kilogramul.)

0 Exprimă o profesie /ocupaţie provizorie (estar + de + substantiv): Mi madre es profesorat pero ahora estâ de secretaria en una empresa. (Mama mea este profesoară, dar acum lucrează ca secretară la o firmă.)

g) Exprimă o stare fizică, psihică sau emoţională în care se află o persoană şi care depinde de anumite circumstanţe

Exemple: Luisa estaba deprimida a causa del dworcio. (Luisa era deprimată din cauza divorţului.)

iPdr que estâ ton agitado el perro? (De ce este aşa de agitat câinele.7)

UI Morfologia__________ .._____________149

Hoy estâ muy alegre / triste porque ha recibido una noticia buena / mala de su amiga. (Astăzi este foarte veselă / tristă pentru că a primit o veste bună / rea de la prietena ei)

Page 274: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Atenţie! Adverbele bien şi mal se folosesc doar cu estar. Hoy el cafe no estâ mal. (Astăzi cafeaua nu este rea.) No estâ bien dormir tantas horas. (Nu este bine să dormi atâtea ore.)

h) Indică trăsături ale unei persoane sau ale unui obiect văzute dintr-o perspectivă subiectivă, la un moment dat

Exemple: Me parece que tu hijo estâ alto para su edad. (Mi se pare că fiul tău este înalt pentru vârsta lui.)

Lo he visto por la caile y estâ muy vie]o. (L-am văzut pe stradă şi este foarte îmbătrânit.)

îQue morena estâs! (Ce bronzată eşti!)

g) Exprimă rezultatullYa estâ! Lo he terminado. (Gata! L-am terminat.)Por ţin, la casa estâ pintada. (In fine, casa este zugrăvită.)Desgraciadamente no puedo ir en coche porque estâ

estropeado. (Din nefericire, nu pot să merg cu maşina pentru că este stricată.)

lEstă clar o? iHas entendido que tienes que hacer? (E clar? Ai înţeles ce trebuie să faci?)

Construcţii cu verbul estar• estar de + substantiv (singular sau plural)Exemple: estar de vacaciones (a fi în vacanţă); estar de

viaje I de excursion (a fi în călătorie / excursie); estar de compras (a fi la cumpărături); estar de visita (a fi în vizită); estar de acuerdo (a fi de acord); estar de paso (a fi în trecere); estar de buenas I malas (a fi în toane bune / rele).

• estar a punto de + verb la infinitiv (a fi pe punctul de a) Exemplu: Estamos a punto de recibir una visita importante asi que vamos a

continuar las discusiones manana. (Suntem pe punctul de a primi o vizită importantă, aşa că vom continua discuţiile mâine.)

Page 275: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

150 Gramatica limbii spaniole

Page 276: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• estar para + verb ia infinitiv (a fi gata de)Exemplu: Cuando IL llamo, nosotros estâbamos para satir.

(Când el a sunat, noi eram gata de plecare.)

• estar para + substantiv la plural (a avea chef de)Exemplu: Hoy no estamos para bromas. (Azi nu avem chef de glume.)

• estar por + verb la infinitiv (a intenţiona, a avea de gând să) Exemplu: Estân por construir en nuestro barrio un parque mâs grande.

(Intenţionează să contruiască în cartierul nostru un parc mai mare.)

• estar + gerunziuExemplu: Estân esperândonos en la estaciân de metro. (Ne

aşteaptă în staţia de metrou.)

• estar + participiu (vezi Diateza pasivă).

Deoarece multe dintre problemele care apar sunt legate de construcţia ser sau estar + adjectiv, vom încerca să sintetizăm:

• Ser se foloseşte împreună cu adjectivele care exprimă o calitate obiectivă sau o caracteristică generică sau normală a unui obiect, animal, persoane. In această grupă pot fi incluse adjective care exprimă însuşiri fizice (alto, bajo, gordo, delgado), însuşiri morale sau intelectuale (bueno, molo, generosa9 egoista, capaz, inteligente, facil) sau culori (rojo, azul, gris).

• Estar se foloseşte împreună cu adjectivele care exprimă o calitate subiectivă sau o stare emoţională (asustado, emocionado, contento, satisfecho), fizică trecătoare (descalza, lleno, vacio).

• Dar multe dintre adjective pot exprima atât o calitate generică (perspectivă obiectivă), cât şi o stare sau o însuşire subiectivă ca rezultat al unei impresii personale (perspectivă subiectivă). In acest caz, alegerea verbului depinde de context sau de perspectiva din care se prezintă situaţia.

Exemple:/Que pesado es! No sabe hablar mâs que de futbol. (însuşire permanentă)iQue pesado estăs hoy! No se que te ha pasado. (impresie

personală sau stare)En nuestros dias las casas son muy caras, (trăsătură obiectivă) Para mi las casas de este barrio estân muy caras. (impresie personală). Aunque no es guapa, hoy estâ guapa. (Deşi nu e frumoasă, azi arată bine.)

Page 277: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Există o categorie de adjective care îşi schimbă sensul în funcţie de verbul cu care sunt folosite:bueno ser bueno (a fi bun; a fi

de bună calitate)estar bueno (a fi sănătos; a fi gustos)

malo ser malo (a fi rău; a fi de proastă calitate)

estar malo (a fi bolnav; a fi stricat)

listo ser listo (a fi isteţ) estar listo (a fi pregătit)vivo ser vivo (ai fi vioi) estar vivo (a fi viu)atento ser atento (a fi amabil) estar atento (a fi atent)cansado ser cansado (a fi

obositor)estar cansado (a fi obosit)

aburrido ser aburrido (a fi plictisitor)

estar aburrido (a fi plictisit)

delicado ser delicado (a fi delicat)

estar delicado (a fi bolnăvicios)

negro ser negro (a fi negru) estar negro (a fi supărat)

fresco ser fresco (a fi rece; a fi proaspăt; a fi obraznic)

estar fresco (a fi la strâmtoare; a se înşela)

despierto ser despierto (a fi ager la minte)

estar despierto (a fi treaz)

desprendido

ser desprendido (a fi generos)

estar desprendido (a fi desprins)

parado ser parado (a fi şomer) estar parado (a sta pe loc; a sta în picioare)

152 Gramatica limbii spaniole

La nivel sintactic, verbele ser şi estar funcţionează, de regulă, ca verbe auxiliare. Un criteriu de diferenţiere a acestora poate fi şi categoria gramaticală căreia îi aparţine numele predicativ cu care formează predicatul nominal, deoarece, aşa cum se poate observa din tabelul următor, există câteva deosebiri importante.

Verbul ser admite nume predicative exprimate prin

Verbul estar admite nume predicative exprimate prin

- substantiv:Su amigo es italiano y es profesor. (Prietenul lui este italian şi este profesor.)

- prepoziţie + substantiv: Son de Madrid. (Sunt din Madrid.) Las flores son para ella. (Florile sunt pentru ea.)

— prepoziţie + substantiv: Estân de paso. (Sunt în trecere.) No estamos para bromas. (Nu avem chef de glume.)

- adjectiv calificativ: El chico es aho. (Băiatul este înalt.)

— adjectiv calificativ: Hoy estân tristes. (Azi sunt trişti.)

- adjectiv sau participiu substantivizat: Eso que haces es lo mejor para ti. (Ceea ce faci este cel mai bine pentru

Page 278: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

tine.)- pronume posesiv: El libro es nuestro. (Cartea este a noastră.)

- pronume demonstrativ: Esta de aqui soy yo. (Aceasta de aici sunt eu.)

- pronume nehotărât: Ha demostrado que es alguien importante. (A demonstrat că este cineva important.)

— pronume personal:El profesor es el. (Profesorul este el.)

1(1. Morfologia 153

- infinitiv: Lo dificil es perfeccionar el acento. (Ceea ce este mai greu este perfecţionarea accentului.)

- prepoziţie + infinitiv: Estamos para salir. (Suntem gata de plecare.)

- numeral: Mi maleta es la primera de aht (Valiza mea este prima de acolo.)

- prepoziţie -1- numeral: Hoy estamos a 20 de agosto. (Azi este 20 august.)

Exerciţji

1. Completaţi cu formele corecte ale verbului estona) i . . . usted de vacaciones? No, ... de viaje.b) i ... tu de compras? No, .. . de paseo.c) t ... ellos de viaje? No, .. . en casa.d) i . . . de buenas tu hermana? No, hoy .. .de malas.e)L.. ustedes de acuerdo con esta propuesta? No y por eso

.. . preparandootro proyecto.

2 . Alcătuiţi propoziţii după modelul de mai jos:Nombre Nacionalidad Orige

nJohn ingles Londr

esHerman alemân Munic

hEnrique espanol Madri

dVitorio italiano MilânMonique frances ParisMohamed

marroqui Rabat

Fujimore japones TokioModel: Me

llamo John, soy ingles. Soy de Londres.

Page 279: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

3. Completaţi cu verbul ser sau estar: • la prezent indicativa) La farmacia .. .ala izquierda de la panaderia.b) Tengo un amigo que .. . abogado, pero ahora .. . guitarrista en un grupo

musical.c) iDe donde .. . (tu) ? - .. . alemân, de Hamburgo.

Page 280: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

154

Gramatica limbii spaniole

Page 281: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

d)Alberto ... un buen alumno, pero hoy muy distraido. iQue le habrâpasado!

e)Tomar mucha fruta y verdura .. . bueno para la salud.O iYa (vosotras) .. . Ustas? Pues vămonos que ya las ocho menos cuarto

y a las ocho tenemos que ... en ei teatro. Ademăs el taxi nos .. . esperando a la entrada.

g) Antes de elegir una carrera . . necesario conoccrse bien a si mismo.

• ia imperfect sau perfect simplua) Hacia mucho color por eso todos las ventanas .. . abiertas.b)El mes pasado (nosotros) ,|Ş de viaje en A norte de

Europa; .. .un viajelargo, algo cansado, pero nos encantaron los lugares que visitamos.

c) Uevaba todo el dia trabajando y al llegar a casa .. . muy cansado.d)Aunque .. . enfermo tres meses, aproba todos los

exâmenes, ... un chico muy listo.e)De joven, »>, muy atento con las chicas, .. . alegre y muy

hablador, pero en los ultimos afios se ha vuelto callado y cosi taciturna.

d)Cuando pasa el accidente, ella .. .de compras y su hija jugando en el patio con sus amigos.

4. Alegeţi forma de prezent a verbelor ser sau estar pentru a com-pleta următoarele propoziţii:

a) El cafi .. . amargo. / Este cofe .. . muy arnargo, a mi me gusta un poco mâs dulce.

b) Enciende la luz, la habitacion oscura. IMi habitaciân muy oscura, tiene solo una ventana.

c) Ei clima del norte de Espana humedo. I Ha llovido mucho y el ambiente .. . muy humedo.

d) El agua del mar »*. salado. / iPor que .. . ton salada esta comidaî No se puede corner.

e) De los platos tipicos espanoles, la paella .. . la mâs nea. / Esta paella km muy nea.

0 La miel. mâs dulce que el chocolate. / Este pastel.. . demasiado dulce.

5.Corectaţi folosirea verbelor ser şi estar in exemplele:a) La pasteleria es alli, ai lado de la farmacia.b) Estamos a 23 de agosto, faltan solo dos dias para tu cumpleanos.c) Son de Venezuela pero estân en Espana de vacaciones.d) Salo tiene veinte anos pero aparenta treinta. Es muy envejecido.

Page 282: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

e) Eres muy guapa hoy. iVas a alguna jiestal 0 Son estudiantes y estân de camareros durante las vacaciones.g)Es muy bien la composicion, vas a recibir una buena nota.h) iTu pulsera estâ de plata o de oro?i) Las obras de restauraciân del museo son ya terminadas.j) Las naranjas son dulces pero estas estân algo amargas.

6. Formaţi propoziţii cu următoarele construcţii: estar de paso, estar de moda, estar para lujos, estar para llover, ser de dia, ser de creer.

Diateza verbului f La voz del verboJ

O categorie gramaticală specifică verbului este diateza, care exprimă raportul dintre predicat şi subiect, indicând dacă acesta din urmă este agentul acţiunii. In ceea ce priveşte diateza activă, nu sunt diferenţe importante faţă de limba română. Specifică pentru diateza reflexivă este prezenţa pronumelor reflexive. In afară de valoarea propriu-zis reflexivă (subiectul este acelaşi cu complementul direct), poate avea o valoare pasivă (în contextul în care subiectul logic nu e specificat) şi o valoare impersonală în construcţiile de tipul: se dice que..., se cree que... etc

DIATEZA PASIVA (LA VOZ PASIVA)A

In limba spaniolă, diateza pasivă se formează cu ajutorul verbelor ser sau estar şi participiul verbului.

Exemplu: Este novelista joven es muy admirado por los criticos. (Acest romancier tânăr este foarte admirat de critici.)

Elementele care compun construcţia pasivă sunt:• este novelista — subiect gramatical, care suportă acţiunea;• es muy admirado - predicat nominal, format din verbul

auxiliar şi participiul. Participiul se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical.

Page 283: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

156

Gramatica limbii spaniole

Page 284: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

284

• por LOS criticos - complement de agent, precedat de prepoziţia por, care este autorul acţiunii fi care poate lipsi.

■ Construcţia cu verbul set indica o acţiune In curs de desfăşurare Acţiunea din construcţia pasivă cu verbul ser se produce în momentul indicat de timpul auxiliarului. De regulă, se foloseşte cu verbele imperfective (creer, admirai saber, amar, respetar, vet, oir, escuchar etc.) la toate timpurile.

Exemplu Nadie fue, es y seră tan respetadn como A. (Nimeni n-a fost, nu este şi nu va fi atât de respectat ca el.)

In schimb, cu verbele imperfective (abrh, cerrar, termmar, pagar, resolver, mvitar, mortr) nu se foloseşte, de regulă, la timpurile prezent şi imperfect, decât dacă dorim să exprimăm o acţiune de moment şi cu o semnificaţie concretă.

Exemple: En este momento es inaugurado El nuevo Museo de arte moderna. (In acest moment este inaugurat noul Muzeu de artă modernă.)

En nuestra ciudad fue inaugurado un nuevo museo de arte modernn. (In oraşul nostru a fost inaugurat un nou muzeu de artă modernă.)

ÂK> Observaţie. In limba spaniolă actuală, diateza pasivă cu set nu se foloseşte frecvent, fiind înlocuită cu construcţia activă sau reflexivă.

Exemple: La ley del divorcio fue aprobada por El Congrese. (Legea divorţului a fost aprobată în Congres.)

El Congreso aproba la ley del divorcio. (Congresul a aprobat legea divorţului.)

B Acţiunea din construcţia pasivă cu estar se consideră ca rund deja realizată şi ceea ce avem este rezultatul acţiunii.

Exemplu; Todas sus experiencias estân recogidas en este libro. (Toate experienţele sale sunt adunate In această carte.)

De regulă, se foloseşte cu verbe perfeerive şi reflexive, iar verbul auxiliar estar nu poate fi folosit la timpuri compuse sau la perfectul simplu.

Exemple; Los cuadros de Goya titan expuestos en Ei Museo del Prado de Madrid. (Tablourile lui Goya sunt expuse în Muzeul Prado dus Madrid.)

Page 285: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Ml. Wortotoeta 151

Page 286: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

286

Ayer los documentos no estaban firmados. (Ieri documentele nu era semnate.)

■ Un alt tip de construcţie pasivă o constituie construcţia pasivă rc flexivă care se compune din se + verb la persoana a IlI-a singular sa plural.

Exemple: Aqui se alquilan coches. (Aici se închiriază maşini.)Se busca camarero con experiencia. (Se caută ospătar cu experienţă.)

Adeseori între pronumele reflexiv se şi verb se poate intercala ui pronume personal la dativ care explică cine este adevăratul subiect sau an o valoare posesivă.

Exemple: Se te ha quemado la tortilla. (Ţi s-a ars omleta.)Se le ha manchado la blusa. (I s-a pătat bluza.)

A Observaţie. în cazul în care subiectul gramatical este exprimat printr-ur substantiv nume de fiinţă nu se poate folosi construcţia pasivă reflexivă şi se înlocuieşte cu construcţia pasivă impersonală (se + verb la persoana a IlI-a singular).

Exemplu: En este empresa se despide a los vagos. (In această firmă cei leneşi sunt concediaţi.)

^erqtţi1.Transformaţi verbele la diateza activă din următoarele propoziţii

în construcţii pasive cu ser sau estar:a)Han despedido a Miguelb)Han cortado las comunicaciones con otras localidades.c)Llevarăn al cine su novela.d)La prensa suele dramatizar los divorcios de los famosos.e)La criticaron por su rebeldia e inconformismo.f) Atendere su peticiân con cuidado e interes.

2. înlocuiţi construcţiile pasive cu structura pasivă reflexivă (se +verb + complement direct precedat de prepoziţia a)

Model: Los culpables serân castigados. - Se câştigară a los culpables.

Page 287: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

158

Gramatica limbii spaniole

Page 288: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

a) Los acusados han sido perdonados.b) Aqui son respetadas las personas honestas y aplicadas.c) El criminal fue castigado.d) El enfermo no podrâ ser visitado por sus famiUares durante dos dias.

3. Alegeţi forma corectă a verbelor ser sau estar pentru a completa următoarele propoziţii:

a) iQue despistada estâs! El ordenador ... encendido casi todo el dia.b)La luz .. . encendida por un chico que trabaja en este instituto.c) En los parques de la ciudad ... prohibido pisar el cesped.d) Esto no se puede leer, ... escrito con una letra imposible.e) Se nota que esta carta ... escrita por tu hermana, tiene

una caligrafia casiperfecta.

f)El vuelo para Barcelona .. . cancelado y tuve que ir en tren.g) Segun las estadisticas, este ano .. . vendidos casi medio

milion de telefonosmâviles.

h) Esa discoteca .. . clausurada desde hace dos meses por motivosdesconocidos.

i)La discoteca .. . clausurada hace tres meses pero ya la han abierto otra vez-

fLos verbos unipersonales e impersonalesJ

Verbele care arată fenomene ale naturii sunt unipersonale, având doar persoana a IlI-a, şi impersonale, pentru că acţiunea nu este făcută de o anumită persoană.

Exemple: llover (a ploua), nevar (a ninge), granizar (a cădea grindina), tronar (a tuna), lloviznar (a burniţa), relampaguear (a fulgera), helar (a îngheţa), amanecer (a se lumina de ziuă), anochecer (a se însera, a se înnopta), alborear (a se crăpa de ziuă) etc.

A Observaţie. Unele dintre aceste verbe pot fi folosite şi cu sens figurat; în asemenea situaţie îşi pierd caracterul impersonal şi pot primi un subiect.

Exemple: Anochecimos en Sevilla. (Am înnoptat în Sevilla.)Amanecieron en el camino. (I-a surprins dimineaţa pe drum.)Ayer hs documentos no estaban firmados. (Ieri

documentele nu erau semnate.)

■ Un alt tip de construcţie pasivă o constituie construcţia pasivă reflexivă care se compune din se + verb la persoana a IlI-a singular sau plural.

Page 289: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: Aqui se alquilan coches. (Aici se închiriază maşini.) Se busca camarero con experiencia. (Se caută ospătar cu experienţă.)

Adeseori între pronumele reflexiv se şi verb se poate intercala un pronume personal la dativ care explică cine este adevăratul subiect sau are o valoare posesivă.

Exemple: Se te ha quemado la tortilla. (Ţi s-a ars omleta.) ISe le ha manchado la blusa. (I s-a pătat bluza.)

Observaţie. In cazul în care subiectul gramatical este exprimat printr-un substantiv nume de fiinţă nu se poate folosi construcţia pasivă reflexivă şi se înlocuieşte cu construcţia pasivă impersonală (se + verb la persoana a IlI-a singular).

Exemplu: En este empresa se despide a los vagos. (In această firmă a leneşi sunt concediaţi.)

1.Transformaţi verbele la diateza activă din următoarele propoziţii

în construcţii pasive cu ser sau estar:a)Han despedido a Miguel.b)Han cortado las comunicaciones con otras localidades.c)Llevarăn ai cine su novela. Id)La prensa suele dramatizar los divorcios de hs famosos.e)La criticaron por su rebeldia e inconformismo.f) Atendere su peticion con cuidado e interes.

2. înlocuiţi construcţiile pasive cu structura pasivă reflexivă (se +verb + complement direct precedat de prepoziţia a)

Model: Los culpables serân castigados. — Se câştigară a los culpables.

Page 290: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

158

Gramatica limbii spaniole

Page 291: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

a) Los acusados han sido perdonados.b) Aqui son respetadas las personas honestas y aplicadas.c) El criminal fue castigado.d) El enfermo no podrâ ser visitado por sus familiar es dur ante dos dias.

3. Alegeţi forma corecta a verbelor ser sau estar pentru a completa următoarele propoziţii:

a) /Que despistada estâs! El ordenador .. . encendido casi todo el dia.b)La luz .. . encendida por un chico que trabaja en este instituto.c) En los parques de la ciudad .. . prohibido pisar el cesped.d)Esto no se puede leer, ... escrito con una letra imposible.e) Se nota que esta carta .. . escrita por tu hermana, tiene

una caligrafia casiperfecta.

f) El vuelo para Barcelona .. . cancelado y tuve que ir en tren.g)Segun las estadisticas, este ano .. . vendidos casi medio

milion de telefonosmâviles.

h) Esa discoteca .. . clausurada desde hace dos meses por motivosdesconocidos.

i) La discoteca .. . clausurada hace tres meses pero ya la han abierto otra vez.

Verbele unipersonale si impersonale fLos verbos unipersonales e impersonalesJ

Verbele care arată fenomene ale naturii sunt unipersonale, având doar persoana a IH-a, şi impersonale, pentru că acţiunea nu este făcută de o anumită persoană.

Exemple: llover (a ploua), nevar (a ninge), granizar (a cădea grindina), tronar (a tuna), lloviznar (a burniţa), relampaguear (a fulgera), helar (a îngheţa), amanecer (a se lumina de ziuă), anochecer (a se însera, a se înnopta), alborear (a se crăpa de ziuă) etc.

Ak, Observaţie. Unele dintre aceste verbe pot fi folosite şi cu sens figurat; în asemenea situaţie îşi pierd caracterul impersonal şi pot primi un subiect.

Exemple: Anochecimos en Sevilla. (Am înnoptat în Sevilla.)Amanecieron en el camino. (I-a surprins dimineaţa pe drum.)Verbele haber, ser, hacer la persoana a IlI-a singular pot

apărea în construcţii impersonale.• Verbul haber se foloseşte ca verb auxiliar pentru

formarea timpurilor compuse şi în acest caz se foloseşte la toate persoanele: Te hemos esperado diez minutos (Te-am aşteptat zece minute.)

Page 292: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Ca verb impersonal, are sensul de „a exista", „a se afla", iar formele sale sunt: hay (prezent), habia (imperfect), hubo (perfect simplu), habrâ (viitor), habria (condiţional), ha habido (perfect compus).

Exemple: Hay unas personas que estân esperando. (Sunt câteva pesoane care aşteaptă.)

En esa fiesta no hubo mucha gente. (La petrecerea aceea nu a fost multă lume.)

• Verbul ser este impersonal în unele enunţuri: Es de dia (Este ziuă).• Verbul hacer are valoare de verb impersonal când este

însoţit de un termen care exprimă o perioadă de timp sau fenomene atmosferice.

Exemple: Hace cinco dias que quiere hablar contigo. (De cinci zile vrea să vorbească cu tine.)

Hace mucho calor (Este foarte cald.) Hace viento. (Este vânt.) Hace sol. (Este soare.) Hace frio. (Este frig.)

Perifrază

Perifrazele verbale sunt sintagme formate dintr-un verb la un mod personal şi un alt verb la un mod nepersonal (infinitiv, gerunziu sau participiu); verbul la modul personal funcţionează ca auxiliar, având rolul de a indica modul, timpul, persoana şi numărul. Cu ajutorul acestor sintagme se pot exprima diverse aspecte sau nuanţe aspectuale ale unei acţiuni.

■ Exprimarea obligativităţiiPerifrazele verbale prin care se exprimă obligaţia sunt:

haber de + infinitiv, haber que + infinitiv, tener que + infinitiv, deber + infinitiv.

Page 293: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

160

Gramatica limbii spaniole

Page 294: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ţfener QUE + infinitiv exprimă o obligaţie impusă, o acţiune sau o atitudine care nu poate fi evitată:

Tenâs que hablar eu voz mâs alta. (Trebuie să vorbiţi mai tare.) Tienen que salir ahora mismo. (Trebuie să plece chiar acum.)

Haber que + infinitiv exprimă, de asemenea, o obligaţie de neevitat, dar este o construcţie impersonală care se foloseşte numai la persoana a IlI-a singular.

Hay que volver temprano. (Trebuie să ne întoarcem devreme.)

jiaber de + infinitiv exprimă o obligaţie, o necesitate sau o intenţie,

este folosită mai mult în limba literară.Has de estudiar mâs. (Trebuie să înveţi

mai mult.)

Peber 4- infinitiv Texprimă o obligaţie sau un angajament personal;

deseori se foloseşte pentru a exprima un sfat ori o recomandare. Debes decide la vervad. (Trebuie să-i spui adevărul.)

■ Exprimarea momentului de început al unei acţiunipmpezar I comenzar) a + infinitiv exprimă începutul unei acţiuni. Juan empezd a pensar en sus vacaciones. (Juan a început să se gândească la vacanţă).

Ha comenzando a Uover. (A început sâ plouă.)

yPonerse a + infinitiv ndicâ începutul dublat de voinţa subiectului de a realiza acţiunea.

La abuela se fue a su habitaciân y se puso a hacer el equipaje. (Bunica s-a dus în camera ei şi s-a apucat să facă bagajele.)

ţZchar(se) a + infinitiv [e xprimă începutul brusc, violent al unei

acţiuni.Si te acercas, los păjaros echarân a volar. (Dacă te apropii,

păsările vor zbura.)J L Observaţie. Această perifrază se poate construi cu un număr limitat de verbe la infinitiv: andar (a merge), correr (a fugi), volar (a zbura), reir (a râde), Uorar (a plânge), temblar (a tremura), llover (a ploua).

Page 295: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

HI Morfologia 16

1

Page 296: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Romper a + infinitiv [ ndică începutul brusc al unei acţiuni care multă

vreme a fost oprită, împiedicată.Ya no podîa aguantar los reproches y rompîo a llorar. (Nu

mai putea să suporte reproşurile şi a izbucnit în plâns.)Şi această perifrază se construieşte cu un număr limitat

de verbe la infinitiv: reir (a râde), llorar (a plânge), hablar (a vorbi), gritar (a ţipa), chillar (a vocifera).

JJL Observaţie. Nu se foloseşte la timpurile compuse, iar la timpurilesimple apare, în special, la prezent şi perfect simplu.

Meterse a + infinitiv indică începutul unei acţiuni, dar subiectul nu are pregătirea necesară realizării ei.

Tu eres filologo, no te metas a explicar fenâmenos de la fisica. (Tu eşti filolog, nu te apuca să explici fenomene din fizică.)

Ir a + infinitiv exprimă ideea de viitor imediat.Voy a ir de vacaciones a Turquia. (Voi pleca în vacanţă în Turcia.)

Ir + gerunziu] exprimă începutul progresiv, lent al unei acţiuni. Estâbamos tranquilos charlando cuando nos dimos cuenta de que se iba haciendo de dia. (Discutam liniştiţi când ne-am dat seama că se lumina încetul cu încetul.)

■ Exprimarea unei acţiuni terminateDejar de + infinitiv exprimă întreruperea unei acţiuni de

mai lungă sau mai scurtă durată sau abandonarea unui obicei. Este sinonimă cu cesar de + infinitiv.

Deja de llover a eso de las cinco. (A încetat să plouă pe la cinci.) Ha dejado de ţumar. (S-a lăsat de fumat.)

[Acabar de + infinitiv] exprimă ideea de anterioritate imediată. Acabo de entrar en casa y ahora tengo que volver a salir. (Tocmai am intrat în casă şi acum trebuie să plec din nou.)

Observaţie. Această perifrază se foloseşte cu sensul de „tocmai, abia* doar când verbul acabar este utilizat la prezent şi imperfect. La celelaltetimpuri are sensul de „a termina de".

Page 297: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

162

Gramatica limbii spaniole

Page 298: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Comparaţi: Acabo de leer el amculo. (Tocmai am citit articolul.) Acabe de leer el artictdo. (Am terminat de citit articolul.)

[Llegar a + infinitiv exprimă punctul culminant al unui proces pentru care subiectul a depus mult efort.

Despuis de trabajar muchos anos ha Uegado a tener una gran fortuna. (După ce a muncit mulţi ani, a ajuns să aibă o avere mare.)

Acabar por infinitiv / acabar gerunziuJexprimă punctul final

(favorabil sau nefavorabil) al unei acţiuni de mat lungă durată.

Si sigues pensando en ella, acabarâs por volverte I acaharăs volviendote loco. (Daca te mai gândeşti la ea, vei sfârşi prin a înnebuni.)

Page 299: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Tener + participiu ţindicâ rez

uitatul nnal al unei acţiuni

Page 300: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemplu: Tengo leidas aento dncueraa pâginas. (Am citit 150 de pagini.)

J L Observaţie. în unele situaţii este sinonimă cu llevar + participiu.

Exemplu: Uevaba recorridos / tenia recorridos muchos kilâmetros cuando nos encontramos. (Parcursesem mulţi kilometri când ne-am întâlnit.)

[Llevar participiu] exprimă rezultatul parţial al unei acţiuni şi presupune continuarea acesteia.

Hasta ahora llevamos pagadas tres letras del piso. (Până acum am plătit trei rate la apartament.)

■ Exprimarea duratei de desfăşurare a unei acţiuni[Andar + gerunziu arată o acţiune care se repetă în

locuri diferite şi care se întrerupe din când în când.Estoy desesperado; ando buscando trabajo y no encuentro

nada. (Sunt disperat; caut de lucru şi nu găsesc.)

[Estar + gerunziu subliniază caracterul durativ al acţiunii exprimate de verbul la gerunziu.

Cuando volvi a casa, Carlos estaba mirando la tele. (Când m-am întors acasă, Carlos se uita la televizor.)

Page 301: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Llevar + gerunziu indică durata de desfăşurare a unei acţiuni „de la -până la" (desde — hasta).

Llevaha diez anos trahajando en esa empresa. (Lucra în acea întreprindere de zece ani.)

JÂ Observaţie. La negativ, sintagma are următoarea structură: llevar sin + infinitiv şi exprimă lipsa unei acţiuni cu specificarea perioadei de timp.

Exemple: Llevo tres anos sin ver a mis padres. (De trei ani nu i-am mai văzut pe părinţii mei.)

Llevo sin corner veinticuatro horas. (N-am mâncat de 24 de ore.)

Seguir, continuar + gerunziul exprimă continuarea unei acţiuni în-

cepute în trecut care se prelungeşte până în momentul vorbirii.

Tu sigue contando mientras reviso estos papeles. (Continuă să-mi povesteşti în timp ce eu mă uit prin aceste hârtii.)

Observaţie. Forma negativă a acestei perifiraze este: seguir / continuar sin + infinitiv.

Exemplu: iSigues sin dirigirle la palabra? (Tot nu-i vorbeşti?)

indică o acţiune de durată, progresivă care se prelungeşte din trecut spre momentul prezent.

Eso te lo vengo diciendo yo desde hace mucho tiempo. (Acest lucru ţi-1 spun eu de multă vreme.)

Exprimarea aproximaţiei şi a probabilităţiiVenir a + infinitiv / venir + gerunziu exprimă lipsa de informaţie a

vorbitorului, dar care are totuşi o idee vagă despre acel subiect.

Este coche viene a costar mucho dinero. (Această maşină costă probabil mulţi bani.)

exprima o presupunere. Ahora deben de ser las tres de la madrugada. (Acum trebuie să fie trei dimineaţa.)

Venir + gerunziu

Deber de + infinitiv

Page 302: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

164

Gramatica limbii spaniole

Page 303: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Ş Expnmafra yţpetiţie. unei acţiuni[Vfenga a ♦ infinitiv tn ntexte exclamative exprimă repetarea unei

Yb te dtgo QUE ME Săcnto MAL Y AI I venga a pedirme! TODO APO DE coku. (Eu

îţi spun ci mi-e râu şi tu îi dai înainte cerându-mi tot teiul de lucruri.)

fVhtoer M ± tnfinitivnndici repetarea unei acţiuni. VWt-id a escrtmb todb por HOHER COMEODO MUCHA* errores. (A scrii din nou tocul pentru că făcuse multe greşeli)

Exerciţii

1. Identificaţi fi specificaţi sensul perifraxeior verbale din următoarele fraze:

*) Me orne preacupada la falia de nouaa y esta unde vay a UamorUnb) HM wsrfco M CAMETET EL mtsrm ermr QUE la imam posadac) IHA A SALIR CUAND»d)SEŢUTMM mmendo en la mama casa de la caile GAJ»,

MTMEM 35

KME+NENCS0 HE DQADO DE wfar con ttios PONPTE me he trasiadado a

otro barno y nm MULXA DIFIAL ENCORURAMT*.g) LAAMAMENU VENGO notando un dator extrano en Im espalda, tenmpamŞf

h)Si no ENAENDES DE I I TIITIIMI no te METAS a arreţ/Ltr la imminmi. PUEDTSHACAMAMMIAPEM. ^ Air h § leHAS terudo raxon.

2» Completaţi propoziţiile de mai jos cu una dintre următoarele pertfraxe:

TSTAT + gerunnu. andar + gerunziu, ir * gerunziu

a)ftxo a jxx© , (subtr) lt ÎEMPRRAZUM-B) (ta¥tr) fuene este MES.

165

c)Desde hace dos meses .. . (buscar) un piso y no encuentra uno que le

Page 304: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

guste.d) Tus chicos cada vez ■. • (jugar) mejor al tenis, serân unos campeones.e) Carlos no puede hablar contigo, porque .. . (vestirse) para satir.f) Julio, taun ... (pensar) comprarte un coche?

3. Subliniaţi varianta corectă:a)El otro dia tuve que / debi decirle la verdad, y se lo tomo fatalb)Tienes que / debes estudiar mâs para los exâmenes del final de curso.c)Si ha de / hay que marcharse no debemos entretenerlo mâs.

d)Estuvimos / anduvimos charlando durante horas y llegamos a entendernos muy bien.e)Estos âlbumes vendrân / iran costando mucho dinero porque tienen buenas reproducciones.f) Juan lleva / acaba seis meses estudiando informatica y no ha aprendido nada.

g)Ando / voy pensando en irme de vacaciones a la playa.h)Acaba de I acaba por entrar por eso no sabe nada.

4. Folosiţi următoarele perifraze verbale - empezar / comenzara + infinitiv, deber de + infinitiv, ponerse a + infinitiv, ir a + inifinitiv,romper a + infinitiv — pentru a completa frazele:

a)En cuanto salimos .. . llover muy fuerte, por eso tuvimos que volver.b)Salimos de casa a las nueve porque el tren .. . Uegar a las diez-c) AI conocer la noticia, Isabel.. . llorar.d)A los dieciseis anos ... estudiar informatica y ahora es

uno de los mejores especiaiistas.e)Ha venido mamă, ... ser las cmco y media.f) iDonde estâ mi diccionario? .. . estar en la estanteria o entu escritorio.g) iCuândo .. . prepar arte para los exâmenes?h)Les .. . mandar un mensaje esta tarde para que no se olviden de nuestra

reunion de mariana.

5. Construiţi propoziţii cu următoarele perifraze:acabar de + infinitiv, acabar por -l- infinitiv» llegar a +

infinitiv, dejar de + inifinitiv, volver a + infinitiv.

Page 305: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

166

Gramatica limbii spaniole

Page 306: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

f

Page 307: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 308: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

■ Verbele care transformă vocala o din radical în diftongul ue când se

află sub incidenţa accentului la toate persoanele de la singular şi la persoana a IlI-a plural la indicativ şi conjunctiv prezent.

Contat (a număra; a povesti)Indicativ prezent: cuento, cuentas, cuenta, contamos, contâis, cuentan. Conjunctiv prezent: cuente, cuentes, cuente, contemos, conteis, cuentei\. Imperativ: cuenta (tu), cuente (usted), contad, cuenten (ustedes).

Ca verbul contat se conjugă: absolver (a absolvi, a ierta), acordarse (a-şi aminti), acortar (a scurta), almorzat (a lua prânzul), apostar (a paria), colgar (a agăţa), consolat (a consola), devolver (a restitui), encontrar (a întâlni), envolver (a înveli), mordet (a muşca), resolver (a rezolva), sonar (a visa), volat (a zbura), volcar (a răsturna), volver (a se întoarce) etc.AL Observaţie. Verbul jugat (a se juca) aparţine acestei clase de verbe neregulate, chiar dacă vocala u este cea care se transformă în diftongul ue: juego juegas, juega, jugamos, jugâis, juegan. Aceeaşi nereguralitate se menţine şi la conjunctiv prezent.

Verbul oier (a mirosi) primeşte un h înaintea diftongului ue: huelo, hueles, huele, olemos, oleis, huclen.

■ Verbele cu alternanţa e — i.Verbele din această clasă schimbă vocala e din radical în

i la următoarele timpuri: indicativ şi conjunctiv prezent, perfect simplu (doar la persoana a IlI-a singular şi plural), conjunctiv imperfect şi gerunziu.

Pedîr (a cere)Indicativ prezent: pido, pides, pide, pedimos, pedîs, piden. Conjunctiv prezent: pida, pidas, pida, pidamos, pidâis, pidan. Indicativ perfect simplu: pedî, pediste, pidtâ, pedimos, pedisteis, pidieron. Conjunctiv imperfect: pidieta I pidiese, pidieras I pidieses, pidiera / pidiese, pidieramos I pidiesemos, pidierais I pidieseis, pidieron / pidiesen. Imperativ: pide, pida, pedid, pidan. Gerunziu: pidiendo.

Ca verbul pedit se conjugă: competir (a concura), concebir (a concepe, a crea), conseguir (a reuşi, a obţine), corregir (a corecta), despedir (a despărţi;

Page 309: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

168

Gramatica limbii spaniole

Page 310: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

a concedia), elegir (a alege); pmpedir (a împiedica), medir (a măsura), reirse (a râde), rendir (a supune), retur (a certa), repetor (a repeta), segiar (a urma), senrir (a servi), sonflâfr (a zâmbi), vestir (a îmbrăca) etc.

■ Verbele care combină transformarea vocalei e în diftongul ie cu alternanta vocalică e - i.

Verbele din această clasă transformă vocala e din radical în ie în condiţiile prezentate la clasa 1 de verbe neregulate şi, în plus, schimbă aceeaşi vocală c în i !a conjunctiv prezent (persoana I şi a Il-a plural), la perfectul simplu (persoana a IH-a singular şi plural), la toate persoanele conjunctivului imperfect şi la gerunziu.

Sentir (a simţi)Indicativ prezent: siento, sientes, siente, sentimos, sentfs, sienten. Conjunctiv prezent: sienta, sientas, sienta, sintamos, sintâis, sientan. Indicativ perfect simplu: senti, sentiste, sintid, sentimos, sentisteis, sintieron.Conjunctiv imperfect: sintiera I sintiese, sintieras I sintieses, sintiera I sintiese, sintteramos I sintiesemos, sintierais I sintieseis, smtieran / sintiesen. Imperativ: siente (tu), sienta (usted), sentid (vosotros), sientan (ustedes). Gerunziu: sintiendo.

Ca verbul sentir se conjugă: advertir (a avertiza), asentir (a consimţi), consentir (a consimţi), convertir (a transforma), divertir (a distra), herir (a răni), hervir (a fierbe), mentir (a minţi), preferir (a prefera), presentir (a presimţi), referir (a referi), sugerir (a sugera), transferir (a transfera) etc.

Verbele dormir (a dormi) şi morir (a muri) transformă vocala o în diftongul ue şi, în plus, schimbă aceeaşi vocală în u la conjunctiv prezent (persoana I şi a Il-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a singular şi plural), la toate persoanele conjunctivului imperfect şi la gerunziu. Participiul verbului morir este muerto.

A Observaţie. Ergiar (a îndrepta, a pune în poziţie verticală): Indicativ prezent: yergo, yergues, yergue, erguimos, erguis, yerguen. Conjunctiv prezent: yerga, yergas, yerga, yergamos, yergâis, yergan.

Page 311: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

III. Mortotof tâ 169

Page 312: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

c) Desde hace dos meses .. . (buscar) un piso y no encuentra uno que leguste.

d) Tus chicos cada vez • •. (jugar) mejor ai tenis, serân unos campeones.e) Carlos no puede hablar contigo, porque .. . (vestirse) para salir.f) Julio, iaun .. . (pensar) comprarte un coche?

3. Subliniaţi varianta corectă:a)El otro dia tuve que / debi decirle la verdad, y se lo tomo fatal.b) Tienes que / debes estudiar mâs para los exâmenes del final de curso.c) Si ha de / hay que marcharse no debemos entretenerlo mâs.

d) Estuvimos / anduvimos charlando durante horas y llegamos a entendernos muy bien.e)Estos âlbumes vendrân / iran costando mucho dinero porque tienen buenas reproducciones.f) Juan lleva I acaba seis meses estudiando informatica y no ha aprendido nada.

g) Ando I voy pensando en irme de vacaciones a la playa.h) Acaba de / acaba por entrar por eso no sabe nada.

4. Folosiţi următoarele perifraze verbale - empezar / comenzara + infinitiv, deber de + infinitiv, ponerse a + infinitiv, ir a + inifinitiv,romper a + infinitiv - pentru a completa frazele:

a) En cuanto salimos .. . Ihver muy fuerte, por eso tuvimos que volver.b)Salimos de casa a las nueve porque el tren .. . llegar a las diez-c) AI conocer la noticia, Isabel.. . llorar.d)A los dieciseis afios .. . estudiar informatica y ahora es

uno de hs mejoresespecialistas.

e)Ha venido mama, .. . serios cinco y media.f) iDonde estâ mi diccionario? ... estar en la estanterîa o en tu escritorio.g) iCuândo ... prepar arte para los exâmenes7.h)Les .. , mandar un mensaje esta tarde para que no se

olviden de nuestrareunion de mariana.

5. Construiţi propoziţii cu următoarele perifraze:acabar de + infinitiv, acabar por + infinitiv, llegar a +

infinitiv, dejar de + inifinitiv, volver a + infinitiv.

Page 313: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

166

Gramatica limbii spaniole

Page 314: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Verbele neregulate (los verbos irrefiularesJ

In limba spaniolă, categoria verbelor cu flexiune neregulată este numeroasă şi variată din punct de vedere al modificărilor care afectează radicalul şi / sau desinenţa.

In afară de verbele cu neregularităţi diverse la unele timpuri şi moduri (vezi Lista verbelor neregulate de la Anexe), există un număr însemnat de verbe care por fi grupate in funcţie de tipul unor modificări care apar în mod sistematic.

împărţirea pe care o prezentăm porneşte de la unele caracteristici comune, ceea ce ne-a dat posibilitatea grupării verbelor neregulate in mai multe clase, fiecare având un verb a cărui conjugare este „model" pentru toate celelalte.

■ Verbele care transformă vocala e din radical în diftongul ie când se află sub accent, respectiv la toate persoanele de la singular şi la persoana a IlI-a plural la indicativ fi conjunctiv prezent. Acestei grupe îi aparţin multe verbe de conjugarea I şi a II-a.

Page 315: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Comenzar (a începe)Indicativ prezent: comienzo,

COMICNZAS, comenzâis, comienzan.Conjunctiv prezent: comience, comiences, comience,

comenceivu »>. comenceis, comiencen.Imperativ: comienza, COMIENCE (usted), coraenzad, comiencen (ustedes).

Ca verbul comenzar se conjugă: ascender (a urca), atravesar (a traversa), cerrar (a închide), defender (a apăra), descender (a cobori), desperxarse (a se deştepta), empezttr (a începe), encender (a aprinde), entender (a înţelege), gobernar (a guverna), mani)estar (a manifesta), merendar (a lua o gustare), perder (a pierde), sentarse (a se aşeza), sembrar (a semăna), temblar (a tremura), tropezar (ase împiedica), verter (a vărsa) etc.

ÂK Observ aţie. Verbele de conjugarea a IlI-a: adquirir (a dobândi; a achiziţiona) şi inquirir (a investiga), transtormă vocala i în diftongul ie în aceleaşi condiţii ca toate celelalte verbele care fac parte din această clasă de verbe neregulate.

jmienza, comenzamos.

Page 316: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU. Morfoi 167

Page 317: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

■ Verbele care transformă vocala o din radical în diftongul ue când se

află sub incidenţa accentului la toate persoanele de la singular şi la persoana a IlI-a plural la indicativ şi conjunctiv prezent.

Contat (a număra; a povesti)Indicativ prezent: cuento, cuentas, cuenta, contamos, contâis, cuentan. Conjunctiv prezent: cuente, cuentes, cuente, contemos, conteis, cuenten. Imperativ: cuenta (tu), cuente (usted), contad, cuenten (ustedes).

Ca verbul contat se conjugă: absolver (a absolvi, a ierta), acordarse (a-şi aminti), acortat (a scurta), almotzat (a lua prânzul), apostar (a paria), colgar (a agăţa), consolat (a consola), devolvet (a restitui), encontrat (a întâlni), envolvet (a înveli), motdet (a muşca), resolver (a rezolva), sonar (a visa), volat (a zbura), volcar (a răsturna), volvet (a se întoarce) etc.

iJk Observaţie. Verbul jugat (a se juca) aparţine acestei clase de verbe neregulate, chiar dacă vocala u este cea care se transformă în diftongul ue: juego juegas, juega, jugamos, jugâis, juegan. Aceeaşi nereguralitate se menţine şi la conjunctiv prezent.

Verbul oier (a mirosi) primeşte un h înaintea diftongului ue: huelo, hueles, huele, olemos, oleis, huelen.

■ Verbele cu alternanţa e — i.Verbele din această clasă schimbă vocala e din radical în

i la următoarele timpuri: indicativ şi conjunctiv prezent, perfect simplu (doar la persoana a IlI-a singular şi plural), conjunctiv imperfect şi gerunziu.

Pedir (a cere)Indicativ prezent: pido, pides, pide, pedimos, pedîs, piden. Conjunctiv prezent: pida, pidas, pida, pidamos, pidăis, pidan. Indicativ perfect simplu: pedî, pediste, pidio, pedimos, pedisteis, pidieron. Conjunctiv imperfect: pidiera / pidiese, pidieras I pidieses, pidiera Ipidiese, pidieramos / pidiesemos, pidierais / pidieseis, pidieron / pidiesen. Imperativ: pide, pida, pedid, pidan. Gerunziu: pidiendo.

Ca verbul pedit se conjugă: competir (a concura), concebir (a concepe, a crea), conseguir (a reuşi, a obţine), corregir (a corecta), despedir (a despărţi;

Page 318: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

168

Gramatica limbii spaniole

Page 319: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

efapr (a alege), mpedm (a împiedica),med* (a ro*sura), «rtrv (a râde), imdir (a supune), refer (a certa}, repem |a repeta), aegvir fa urma), irmr ia servi), apnntfr (a zâmbi), uestrr (a îmbracă) ere

Page 320: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

verneie care comnină transformarea vocalei e in diftor . i ir CU alternanţa vocalici* ~ tVerbele din această daţi ttm^rwfnl vocala t din radical în le

în >nditîiîe prezentate li dan 1 de verbe neregulate şi., In pfes, schimbă vocali c In i la conjunctiv prezent (persoana! fi a Il-a plural), la perfectul simplu (persoana a ffl~a singular şi ptur conjunctivului imperfect fi la gerunziu.

Sentir (a simţi)Indicativ prezent: mento, $iente%9 uente, sentimm Conjunctiv prezent: menta, sientas, mentă, imtamos, Indicativ perfect simplu: senti, senriste, smtiâ, •enttmw, unueron

Conjunctiv imperfect: imtiera I smuese, %mw%e9 mtitramen / $mtie$emo$, ănhtNÎlM

Impenuiv mente ( t u i . menta (u$ted)} lenttd (vmatrn Gerunziu: untwndo.

CC

Page 321: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

v a veroui sennr se conjugă dd< consenwr (a consimţi), convertii (a răni)* hm4r <a fierbe), menur (a r presimţi) i ivfcrir (a re ieri), $ugeiir (

t), diwrm (a tem), Ifrir|ft

m im xtm i «: t i

Page 322: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Verbele dormir (a doimi) şi mom (a num! transformi mrala • la diftongul i4i si., tn plus, schimbă aceeaşi vodll In u la conjur* tiv ymjmt (persoana 1 şi a Il-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a nryiltf || plural), la toate persoanele conjunctivului imperiect p la geruri Participiul verbului mom este muerto.

nrywit ţa îndrepta, a pur

Page 323: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

v. jontuncttv

ergutmoa, erguu, yergu* ytBgdis, yer&B

Page 324: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

Indicativ perfect simplu: erguî, erguiste* irguio, erguimos, erguisteis,

irguieron.Conjunctiv imperfect: irguiera / irguiese, irguieras i irguieses, irguiera /

irguiese, irguieramos I irguiesemos, irguierais I irguieseis, irguieran / irguiesen. Gerunziu: irguiendo.

■ Verbele care schimbă consoana c [9] în zc [9k] la persoana I singular a indicativului prezent şi la toate persoanele conjunctivului prezent.

Verbele din această clasă aparţin conjugărilor a Il-a şi a Hl-a şi se termină la infinitiv în -acer, -ecer, -ocer, -ucir.

Conocer (a cunoaşte)Indicativ prezent: conozco, conoces, conoce, conocemos, conoceis,

conocen.Conjunctiv prezent: conozca, conozcas, conozca, conozcamos,

conozcâis, conozcan.

Ca verbul conocer se conjugă verbele: agradecer (a mulţumi), amanecer (a se lumina de ziuă), anochecer (a se înnopta), aparecer (a apărea) desconocer (a ignora), envejecer (a îmbătrâni), establecer (a stabili), favorecer (a favoriza), florecer (a înflori), fortalecer (a întări), merecer (a merita), nacer (a se naşte), obedecer (a asculta, a se supune), ofrecer (a oferi), padecer (a suferi), parecer (a părea), permanecer (a rămâne), rejuvenecer (a întineri), resplandecer (a străluci) etc.J L Observaţii. Verbele hacer (a face), cocer (a coace), escocer (a ustura) şi mecer (a legăna) constituie excepţii. Verbele cocer şi escocer se conjugă după modelul verbului contor, iar mecer este un verb regulat.

Verbele terminate în ucir, pe lângă neregularitatea comună acestei clase, formează perfectul simplu prin modificarea consoanei c în j.

Traducir (a traduce)Indicativ prezent: traduzco, traduces, traduce, traducimos,

traducis, traducen.Conjunctiv prezent: traduzca, traduzcas, traduzca,

traduzcamos, traduzcâis, traduzcan.Indicativ perfect simplu: traduje, tradujiste, tradujo, tradujimos, tradujisteis,

tradujeron.

Page 325: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

170

Gramatica limbii spaniole

Page 326: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

Conjunctiv imperfect: tradujera I tradujese, tradujeras / tradujeses, tradujera I tradujese, tradujeramos / tradujesemos, tradujerais / tradujeseis, iradujeran I tradujesen.

Ca verbul ttaducit se conjugă conducit (a conduce), deducir (a deduce), introducir (a introduce), producir (a produce), reducir (a reduce), seducir (a seduce) etc.

■ Verbele terminate în -uirLa această clasă de verbe se adaugă un y când desinenţa

începe cu a, e, o, respectiv la toate persoanele indicativului prezent singular şi persoana a IlI-a plural, conjunctivul prezent, persoana a IlI-a singular şi plural a perfectului simplu, conjunctivul imperfect, gerunziu şi imperativ.

construit (a construi)Indicativ prezent: construyo, construyes, construye,

construimos, construîs, construyen.Conjunctiv prezent: construya, construyas, construya,

construyamos, construyâis, construyan.Indicativ perfect simplu: construi, construiste, construyât

construimos, construisteis, construyeron.Conjunctiv imperfect: construyera I construyeset

construyeras i construyeses, construyera I construyese, construyeramos i construyesemos, construyerais I construyeseis, construyeron / construyesen.

Gerunziu: construyendo.Imperativ: construye (tu), construya (usted), construid,construyan (ustedes).

Ca verbul construi* se conjugă: atribuir (a atribui), constituir (a constitui), contribuir (a contribui), destituir (a destitui), disminuir (a reduce), distribuir (a distribui), excluir (a exclude), huir (a fuge), incluir (a include), influir (a influenţa), ihstituir (a institui), restituit (a restitui), sustituir (a înlocui) etc.

■ Verbele cu modificări ortograficeA. Verbele terminate în -iar, -Har. La această categorie,

vocalele i şi u din radicalul verbelor primesc accent grafic când cele două vocale sunt accentuate.

f«. Morfologia

1 71

Page 327: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Confiat (a avea încredere)Indicativ prezent: confio, confias, confia, confiamos, confiâis, confian. Conjunctiv prezent: confie, confies, confie, confiemos, confieis, confien.

La fel se conjugă verbele: averiar (a avaria), enfriar (a răci), esquiar (a schia), expiar (a ispăşi), fotografiat (a fotografia) etc.

Continuat (a continua)Indicativ prezent: continuo, continuas, continua,

continuamos, continuâis, continuan.Conjunctiv prezent: continue, continues, continue,

continuemos, conti-nueis, continuen.

La fel se conjugă verbele: actuar (a acţiona), atenuat (a atenua), evaluat (a evalua), graduar (a absolvi), perpetuar (a perpetua) etc.

B. Toate verbele terminate în -cuat şi -guat şi câteva terminate în -iarpăstrează diftongul la toate persoanele şi nu se accentuează niciodată.

Apaciguat (a potoli)Indicativ prezent: apaciguo, apaciguas, apacigua,

apaciguamos, apaciguâis, apaciguan.La fel se conjugă verbele: adecuar (a potrivi), averiguar

(a cerceta), atestiguar (a depune mărturie), evacuar etc.

Acariciar (a mângâia)Indicativ prezent: acaricio, acaticias, acaticia, acaticiamos,

acariciâis, acarician.La fel se conjugă verbele: conferenciar (a conferenţia),

odiar (a urî), silenciar (a trece sub tăcere), copiar (a copia), Umpiat (a curăţa) etc.

C. Verbele terminate în -car, -gat, -guat, -zar, -cer, -ger, -cir prezintă oserie de modificări ortografice la conjunctiv prezent şi la perfectul simplu(persoana I singular). Aceste transformări se datorează necesităţii men-ţinerii sunetelor de la infinitivul acestor verbe.

• Verbele terminate în -car: buscatIndicativ perfect simplu: busque, buscaste, busco,

buscamos, buscasteis, buscaron.

Page 328: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

172

Gramatica limbii spaniole

Page 329: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Conjunctiv prezent: busque, busques, busque, busquemos, busqueis, busquen.

Alte verbe: cclocar (a aranja); aparcar (a parca), aplicat (a aplica), comunicar (a comunica), criticat, equivocarse (a înşela), explicar (a explica), indicar (a indica), justificat (a justifica), marcat (a marca), mascar (a mesteca), sacat (a scoate), tocar (a atinge) etc.

• Verbele terminate în -gat: tragar (a înghiţi)Indicativ perfect simplu: tragui, tragaste, trago,

tragamos, tragasteis, tragaron.Conjunctiv prezent: tragice, ttagiies, trague, ttaguemos, ttaguiis, ttaguen. Alte verbe: pagar (a plăti), jugat (a se juca).

• Verbele terminate în -guat: averiguar (a cerceta) Indicativ perfect simplu: averigiie, averiguaste, averiguâ, averiguamos,

averiguasteis, averiguaron.Conjunctiv prezent: avetigiie, avetigues, avetigiie,

avetigtiemos, avetiguiis, averigiien.

• Verbele terminate în -zar: cazat (a vâna)Indicativ perfect simplu: cace, cazaste, cazo, cazamos,

cazasteis, cazaron.Conjunctiv prezent: cace, caces,cace, cacemos, caceis, cacen. Alte verbe: altar (a înălţa), cruzat (a traversa).

• Verbele terminate în -cer: vencer (a învinge)Indicativ prezent: venzo, vences, vence, vencemos, venceis, vencen. Conjunctiv prezent: venza, venzas, venza, venzjamos, venzăist venzan. Alte verbe: mecer (a legăna).

• Verbele terminate în -ger: coget (a aduna; a culege) Indicativ prezent* cojo, coges, coge, cogemos, cogeis, cogen. Conjunctiv prezent: coja, cojas, coja, cojamos, cojâis, cojan.

• Verbele terminate în -or; tspatcir (a împrăştia)Indicativ prezent: espatzp, esparces, esparce, esparcimos, esparcîs, esparcen.

m. Morfologia____________________________________________________________________________J73Conjunctiv prezent: esparza, esparzas, esparza,

esparzamos, esparzâis, esparzan.Alte verbe: zurcir (a cârpi).

• Verbele terminate în -guir: distinguir (a distinge, a remarca) Indicativ prezent: distingo, distingues, distingue, distinguimos, distinguîs,

distinguen.

Page 330: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Conjunctiv prezent: distingă, distingas, distingă, distingamos, distingâis, distingan.

Alte verbe: extingirir (a stinge).

• Verbele terminate în -gir: dirigir (a se îndrepta)Indicativ prezent: dirijo, diriges, dirige, dirijimos, dirijis, dirigen. Conjunctiv prezent: dirija, dirijas, dirija, dirijamos, dirijâis, dirijan. Alte verbe: afligir (a mâhni, a întrista).

• Verbele terminate în -quir: delinquir (a comite un delict) Indicativ prezent: delinco, delinques, delinque, delinquimos, delinquîs,

delinquen.Conjunctiv prezent: deUnca, deUncas, dehnca, delincamos, delincâis, deUncan.

D. Verbele al căror radical se termină în vocală transformă vocala i din desinenţa diferitelor timpuri în y deoarece vocala i între două vocale se reduce la semivocală şi se transcrie prin y. Această modificare apare la verbele terminate în -aer, -oer, -oir, -uir la perfectul simplu (persoana a IlI-a singular şi plural), la conjunctiv imperfect şi la gerunziu.

Caer (a cădea)Indicativ perfect simplu: caî, caiste, cayâ, caimos, caisteis, cayeron. Conjunctiv imperfect: cayera / cayese, cayeras / cayeses, cayera I cayese, cayeramosl cayesemos, cayerais I cayeseis, cayeran / cayesen. Gerunziu: cayendo.

Leer (a citi)Indicativ perfect simplu: lei, leiste, leyâ, leimos, leisteis, leyeron. Conjunctiv imperfect: leyera / leyese, leyeras / leyeses, leyera / leyese, leyeramos I leyesemos, leyerais / leyeseis, leyeran / leyesen. Gerunziu: leyendo.

Page 331: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

174 Gramatica limbii spaniole

Page 332: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 333: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

A3& Jdverbul

f El adverbioJ

Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă şi are funcţia de a modifica un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Aceste modificări se referă, de regulă, la loc, timp, cantitate, mod, la caracterul afirmativ, negativ sau dubitativ al unui enunţ. Există mai multe tipuri de clasificări ale adverbului în funcţie de diferite criterii. Pentru prezenta lucrare am ales criteriul semantic.

Indică locul în care se situează sau se realizează o acţiune. Exemple de adverbe de loc: aqui / acâ (aici), aht (acolo), alli / alia (acolo), cerca (aproape), lejos (departe), atras (înapoi), adelante (înainte), arriba (sus), abajo (jos), encima (deasupra), debajo (dedesubt), dentro (înăuntru), fuera (afară), donde (unde), adonde (încotro), allende (dincolo), alrededor (împrejur), a la derecha / izquierda (la dreapta / la stânga).

•Aqui poate avea valoare locală şi temporală. In primul caz este echivalent cu expresii ca: en este lugar, a este lugar (în acest loc) şi se poate construi cu verbe de stare sau de mişcare. Cu valoare temporală aqui are sensul de ahora (acum) sau entonces (atunci). Acest adverb nu admite grade de comparaţie.

Exemple: Vive aqui desde el ario pasado. (Locuieşte aici de anul trecut.) Ven aqui râpido. (Vino aici repede.)De aqui a tres dias te daremos la respuesta. (De acum în

trei zile îţi vom da răspunsul.)

•Aed, cu valoare locală, se deosebeşte de aqui prin faptul că indică un loc mai puţin precis şi admite grade comparaţie; se foloseşte mai ales cu verbe de mişcare.

Page 334: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

176

Gramatica limbii spaniole

Page 335: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: Ven acâ. (Vino aici.) Vete mâs acâ. (Du-te mai încolo.)

• Ahi indică un loc apropiat de interlocutor.Exemple: Mira a ese chico de ahi. (Uite-te la băiatul acela de acolo.) Vamos ahi (Hai acolo.).Poate fi folosit şi cu valoare temporală, în acest caz are

ca punct de plecare un moment trecut sau viitor care tocmai a fost menţionat.

Exemplu: Esperare tu respuesta hasta mariana, de ahi en adelante mi propuesta sera otra. (Voi aştepta răspunsul tău până mâine, pe urmă propunerea mea va fi alta).

• Alli cu varianta allâ indică un loc îndepărtat atât de vorbitor, cât şi de interlocutor. Forma de allâ poate avea şi valoare temporală şi admite grade de comparaţii.

Exemple: AUâ en mi ninez era muy feliz (Pe atunci, în copilăria mea, eram foarte fericit.)

Ponte mâs allâ, por favor. (Aşază-te mai încolo, te rog.)

J L Observaţie. Un număr mare de adverbe de loc se pot transforma în locuţiuni prepoziţionale prin adăugarea prepoziţiei de:

• Debajo (dedesubt): Creo que hay algo debajo. (Cred că există ceva dedesubt.)

Debajo de (sub): Debajo de esa mesa hay un gatito. (Sub acea masă este un pisoi.)

• Detrâs (în spate, înapoi): Detrâs hay un parque de atracciones. (In spate este un parc de distracţii.)

Detrâs de (în spatele): El garaje estâ detrâs de la casa. (Garajul este în spatele casei.)

Adyer^

Indică timpul în care se petrece acţiunea. Exemple de adverbe de timp: hoy (astăzi), mariana (mâine), anoche (aseară), ayer (ieri), anteayer (alaltăieri), anteanoche (alaltăseară), antes (înainte), antano (odinioară), entonces (atunci), cuando (când), temprano (devreme), tarde (târziu), todavia I aun

Page 336: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

III. Morfologia 17

7

Page 337: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(încă), siempre (mereu), nunca (niciodată), jamâs (niciodată), ya (deja), recientemente (recent), pronto (îndată), luego I despues (apoi, după aceea).

Formele nunca şi jamâs sunt sinonime, dar pot fi folosite împreună pentru a accentua ideea.

Exemplu: Nunca jamâs se ha visto algo ost (Niciodată nu s-a mai văzut aşa ceva.)

Observaţie. Forma recientemente se transformă în recien înaintea unui participiu: un recien nacido (un nou-născut), hs recien venidos (noii veniţi).

Adverb de m

Indică felul în care se realizează acţiunea, de exemplu: bien (bine), mal (rău), asi (aşa), pronto (repede), despacio (încet), deprisa (repede), adrede (înadins, anume), apenas (abia), casi (aproape), como (cum), excepto (afară de), regular (potrivit), solo (numai), tambien (şi, de asemenea).

O categorie importantă de adverbe de mod este cea a formelor terminate în sufixul -mente. Acest sufix se adaugă la forma feminină a adjectivului:

râpido - rapida — râpidamente (cu repeziciune)cierto - cierta — ciertamente (cu siguranţă).Dacă adjectivul are o singură terminaţie, se adaugă doar sufixul -mente.facil - facil - fâcilmente (uşor)anterior — anterior — anteriormente (anterior).

A Observaţie. Când două sau mai multe adverbe terminate în -mente se află în raport de coordonare (cu ajutorul conjuncţiilor y, e, o, u, pero, mas), primul se foloseşte fără sufix.

Exemplu: Hablaba lenta y claramente para que todos comprendieran sus palabras. (Vorbea încet şi clar pentru ca toţi să-i înţeleagă cuvintele.)

Această regulă nu se aplică în cazul în care adverbele sunt juxtapuse. Exemplu: El profesor hablo seriamente, cortesmente. (Profesorul a vorbit serios, politicos.)

• Adverbele donde (unde), adonde (încotro), cuando (când), como (cum) sunt folosite ca adverbe relative şi fac legătura între propoziţiile subordonate şi regentele lor.

Page 338: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

178

Gramatica limbii spaniole

Page 339: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple; Habia un lagăr donde se encontraban cada fin de semăna. (Era un loc unde se întâlneau Ia fiecare sfârşit de săptămână.) Ayer fue cuando se casaron. (S-au căsătorit ieri.)

Page 340: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Când sunt folosite ca accent grafic.

Exemple: iDdnde vives? (Unde locuieşti?) iCuântos anos tienes (Câţi ani ai?) iCâmo estas! (Cum te simţi? Ce faci?)

;e srnu

Iverbe interogative, aceste forme

Page 341: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

tn limba spaniolă, numărul locuţiunilor adverbiale este foarte mare. Iată câteva exemple de locuţiuni de adverbiale de mod: a cual mejor (care mai de care), a escondidas (pe ascuns), a la antigua (după moda veche), a la buena de Dios (la voia întâmplării), a la vista (la vedere), a tientas (pe dibuite), a tontas y locaş (alandala, nebuneşte), boca abajo (cu faţa în jos), boca arriba (cu faţa în sus), de antemano (anticipat), de broma (în glumă), de buena gana (de bunăvoie), de golpe (deodată), de memoria (pe de rost), de paso (în trecere), de pic (în picioare), de prisa (degrabă), de rodillas (în genunchi), en halde (în zadar), poco a poco (puţin câte puţin) etc

Indică o cantitate abstractă, de exemplu: bastante (destul), demasiado (prea, peste măsură), măs (mai, mai mult), menos (mai puţin), medio (pe jumătate), mucho (mult), cosi (aproape, cam), muy (foarte), tanto I tan (atât), cuanto / cuan (cât), poco (puţin).

Adverbul medio se grupează cu un adjectiv sau cu un participiu: un vaso medio lleno Ivadă (un pahar pe jumătate plin / gol). Se poate grupa cu un infinitiv în structura a medio + infinitivul: un trabajo a medio hacer (o lucrare pe jumătate făcuta).

Adverbul muy se combină cu adjective, participii şi cu alte adverbe: muy claro (foarte clar) / muy callado / muy bien; de asemenea poate apărea §i înaintea unor expresii cu valoare de adjectiv sau de adverb: muy de prisa (foarte repede); muy en breve (foarte pe scurt).

III. Mortotoa 119

Page 342: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

jBL Observaţie. Cu adverbele mâs, antes, despues şi cu formele mejor, peor, mayor, menor se foloseşte însă, de regulă, adjectivul mucho.

Exemple: Hoy comemos mucho menos que antes. (Astăzi mâncăm mult mai puţin ca înainte.)

Mi companero ha llegado mucho antes / despues. (Colegul meu a venit cu mult înainte / după.)

Adverbul tan (forma redusă a formei tanto) se foloseşte când însoţeşte un adjectiv, un adverb sau un alt cuvânt cu valoare de adjectiv sau de adverb: tan interesante (atât de interesant), tan mal (atât de rău), tan lejos (atât de departe). înaintea formelor: mayor, menor, mejor, peor se foloseşte forma tanto: tanto mejor, tanto mayor.

Adverbul cuanto I cuan, la fel ca şi tanto / tan, se foloseşte împreună cu un adjectiv sau cu un adverb în enunţuri exclamative.

Exemplu: iCudn interesante es este cuadro! (Cât de interesant este acest tablou!)

Acest adverb apare şi în construcţia comparativă: cuanto + adjectiv la comparativ + verb, adjectiv la comparativ + verb.

Exemple: Cuanto mâs intentes convencerlo, menos te harâ caso. (Cu cât încerci să-1 convingi mai mult, cu atât mai puţin te va băga în seamă.)

Cuanto menos pienso, mejor me siento. (Cu cât mă gândesc mai puţin, cu atât mă simt mai bine.)

Indică acordul cu o acţiune realizată sau în curs de realizare: si (da), cierto (sigur), claro (clar, bineînţeles), ciertamente (cu siguranţă), seguramente (desigur), indudablemente (fără îndoială), vale (de acord).

Pentru întărirea afirmaţiei se folosesc unele expresii: claro que si, eso si, si que + verb.

Exemple: iVas al cine? (Mergi la film?)Claro que si. (Desigur.)

Page 343: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

180

Gramatica limbii spaniole

Page 344: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Adverbe de negaţie (Adverbios de negacionJ

Indică negarea sau dezacordul cu o acţiune realizată sau în curs de realizare: no (nu), nunca (niciodată), jamâs (niciodată), tampoco (nici), ni (nici), en absoluta (deloc, total).

A Observaţie. Apariţia unui adverb sau pronume negativ înaintea verbului îl exclude pe no.

Exemple: No me ha dicho nada nadie Nadie me ha dicho nada. (Nu mi-a spus nimeni nimic.)

Nada me han dicho. (Nu mi-au spus nimic.)

AdyerteJ^

Indică îndoiala asupra unei acţiuni: acaso, quizâ / quizâs, tal vez (poate). probablemente (probabil), posiblemente (posibil).

Aceste adverbe se construiesc, de regulă, cu modul conjunctiv când stau înaintea vebului şi cu modul indicativ când sunt aşezate după verb.

Exemple: Tal vez (acaso, quizâ) venga hoy como nos ha prometido. (Poate va veni azi, aşa cum ne-a promis»)

Vendrâ tal vez hoy, como nos ha prometido. (Va veni, poate, azi, aşa cum ne-a promis.)

In propoziţia interogativă acaso poate avea sensul de „nu cumva, oare". Exemplu: îAcaso no tienes confianza en tu mejor amigol (Oare nu ai încredere în cel mai bun prieten al tău?)

Gradele de comparaţie f Lqş grados de comparacion J

Adverbul, ca şi adjectivul, poate fi folosit la diferite grade de comparaţie, care se formează la fel ca în cazul adjectivului. Pot avea grade de comparaţie în special adverbele de mod, dar şt unele adverbe de loc şi de timp:

Exemple: Vîue lejos del centra. (Locuieşte departe de centru.)Vive mâs lejos que tu. (Locuieşte mai departe decât tine.)Vive muy lejos / lejisimos. (Locuieşte foarte departe.)

Page 345: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

III. Mort okttta

181

Page 346: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ML Observaţie. Unele adverbe au forme neregulate:bien — mejor - muy bien; mal - peor - muy mal, malisimo; poco - menos — muy poco, poquisimo; mucho — mâs — muchisimo;

Unele adverbe pot primi chiar sufixe diminutivale: cerca - cerquita (foarte aproape); despacio - despacito (încetişor); ahora - ahorita (chiar acum).

Adverbul care modifică un adjectiv sau un alt adverb stă, de regulă,

înaintea acestora.Exemple: No me parece ton interesante (Nu mi se pare aşa de interesant.)El chico habia muy bien espanol. (Băiatul vorbeşte foarte

bine limba spaniolă.)

Adverbul care modifică un verb se aşază, de regulă, după acesta. Exemple: Se aleja lentamente. (Se îndepărtează încet.) Antes leia mâs. (înainte citeam mai mult.)

Poate preceda verbul în cazul în care vorbitorul doreşte să sublinieze o

anumită idee.Exemplu: Pronto estare alli. (In curând voi fi acolo.)

Adverbele si şi no se aşază doar în faţa verbului. Exemple: Ella si que lo sabia todo. (Ea ştia într-adevăr totul.)No vino nadie. (N-a venit nimeni.)

Seralii

1. Completaţi textul cu unul dintre următoarele adverbe:a) lentamente, debilmente, inexplicablemente, brumosamente, infinitamente.

Page 347: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

182

Gramatica limbii spaniole

Page 348: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

„Como en suenos, avanzaban uno ai lado de otro. iban ascendiendo ciudad araba y Sol sinod ... una gran melancolia. Que ... dulce le parecia Barcelona en aquel despertar. Desde aquel lugar, la caile se perdia ... (...) Ella sonriâ 4» porque le costaba mucho ese gesto simple, leve como un milagro."

(Ana Marfa Matute — hucitmagas)

b) difiabnente, completamente, profundamente, lentamente, kgpramente, poeucamente.

JLograron salir .fţ del centro porque la pequena ciudad se habia converudo en un caos. Le parecia horrible comprobar que, tambien aqui, el trafica ya no permitia ver las bellezas de la ciudad antigua y Elena Arquer cerrd lo ojos y aspiră para tmagmarse en otro tiempo anterior al suyo propto. %. anterior, para ser exactos. (...) Regresa a la casa ... sm dejar de mirar de vez en cuando hacia el cielo. La casa estaba ... a oscuras, a excepcion de la luz del vestibulo, y la puerta estaba ... abierta."

(Terenci Moix — Mujercisimas)

2* înlocuiţi adverbele din propoziţiile următoare cu antonimele lor:a) Delonte estâ el parque.b) Arnba vive mi amigo Juan.c) Deruro no hay runguna sala.

d) El pueblo de Măria queda lejos de la capital.e) Uegaremos temprano. 0 Mi fânului cena poco.g)Antes, iba mâs al cine.h)Jamas he hablado con el.

3. Construiţi propoziţii cu următoarele elemente:a ) Ayer / venir / de Francia I amigo f m i .

b) Mariana I el I ser / cumpleanos I mi I de I hermana.c) AquiIserIdllugar /lo Idonde Ipor Iprimera vezIver.d) No I gustar I le I de memoria I aprender.e) Creo I dejar I tu I que I el trabajo I a medio hacer.0 Cuanto I trabajar (yo) I mâs, menos I tiempo I tener.

Page 349: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

4. Găsiţi sensul locuţiunilor adverbiale din prima coloană:

Page 350: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

en cuerpo alma de golpestn cesar enfin a pie

en un abir y cerrar de ojos punto por punto

en mi vida

por fin, al fin totalmente de

pronto continuamente

andando râpidamente exactamente,

fielmente nunca, jamâs

Page 351: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

5. Construiţi propoziţii cu adverbele: no, acâ, allâ, quizâs, ciertamente,

tanto (tan), tampoco.

Page 352: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

184 Gramatica limbii spaniole

Page 353: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

repoziţiaCLa preposiciânj

Prepoziţia este o parte de vorbire neflexibilâ şi are rolul de instrument gramatical care face legătura intre un atribut sau complement şi partea de vorbire pe care o determină.

în limba spaniolă, prepoziţia ajută la exprimarea unor relaţii de natură spaţială, temporală şi noţionalâ.

Prepoziţiile din limba spaniolă sunt: a, ante, bajo, con, de, desde, en, entre, hacia, hasta, para, por, segun, sin, sobre, tras.

Prepoziţia a este una dintre cele mai complexe şi are diferite valori.

• Indică direcţia de mişcare sau destinaţia. Exemple: Voy a Londres. (Mă duc la Londra.) Regresa a casa. (Se întoarce acasă.)

• Arată situarea faţă de alt obiect şi distanţa.Exemple: Mi casa estâ ol lado del mar. (Casa mea este lângă mare.) Estamos a cien metros del centru. (Suntem la o sută de metri de centru.)

• Indică modalitatea de a face ceva.Exemple: Los joyas se hacen a mano. (Bijuteriile se fac de mână.) Me gusta escnbir a măquina. (îmi place să scriu la maşină.)

• Arată timpul, ora sau vârsta. Exemplu: Uego a las ocho. (A sosit la opt.)A los siete anos ya sabia leer. (La şapte ani deja ştia să citească.)

• Indică preţul parţial al unui obiect.Exemplu: Estas manzanas valen a dos euros. (Aceste

mere costă doi euro.)• Introduce complementul direct de persoană, dar se

poate folosi şi cu un substantiv comun nume de animal domestic pentru a sublinia olegătură afectivă între animal şi persoană.

Exemple: Han visitado a sus abuelos. (Şi-au vizitat bunicii)El nino ama a sus padres. (Copilul îşi iubeşte părinţii.)

Page 354: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Vi a tu goto, es muy jugueton. (Ţi-am văzut pisica, este foarte jucăuşă.)Los espectadores aplaudieron a ese leân. (Spectatorii l-au aplaudat pe acel leu.)

• Introduce complementul indirect.Exemplu: Le doy dinero a mi amigo. (Ii dau bani prietenului meu.)

•Apare înaintea substantivelor costumbre (obicei), estih (stil), moda (modă), tradicion (tradiţie), uso (folosire).

Exemplu: Prepara la comida al estih vienes. (Pregăteşte mâncarea în stil vienez.)

•Apare, în general, însoţind substantive nume geografice de ţări, regiuni şi oraşe, în cazul în care se construiesc cu un verb al cărui complement direct se referă la persoane (atacart acusar, caiumniart condenar etc).

Exemplu: Los ultimos anos de la dictadura comunista condenaron a Rumania a un total aislamiento. (Ultimii ani ai dictaturii comuniste au condamnat România la o izolare totală.)

Această prepoziţie se foloseşte pentru a indica o localizare spaţială. Exemplu: El inculpado comparecio ante el juez- (Inculpatul a compărut în faţa judecătorului.)

în acest caz se poate substitui cu delante de (în faţa) sau en presencia de (în prezenţa cuiva.) Dar când această localizare are sens figurat, se preferă ante: ante su dohr (în faţa durerii lui); ante mi insistencia (în faţa insistenţei mele); ante tu orgulh (în faţa mândriei tale.)

Poate avea şi sensul de teniendo en cuenta (având în vedere, faţă de).Exemplu: Ante tu actitud, ya no puedo decir nada mâs.

(Având în vedere atitudinea ta, nu mai pot să spun nimic.)

Page 355: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

186

Gramatica limbii spaniole

Page 356: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Baio fşubJ

• Această prepoziţie indică, de asemenea, localizarea în spaţiu, dar la nivel inferior.

Exemplu: Se asusto y se metio bajo la mesa. (S-a speriat şi s-a băgat sub masă.)

în această situaţie se poate substitui cu locuţiunea prepoziţională debajo de (sub).

• Poate exprima dependenţa de o persoană sau de un lucru.Exemple: Este nino estâ bajo la tutela de su tio. (Acest

copil este sub tutela unchiului său.)Estâ bajo pena de muerte. (Este condamnat la moarte.)

• In unele contexte este echivalentă cu en el tiempo de, durante (în timpul...) sau bajo el mando (sub conducerea, din ordinul).

Exemplu: El Museo del Prado se construya bajo el mando del rey Carlos III. (Muzeul Prado a fost construit din ordinul regelui Carol al III-lea.)

• Prepoziţia bajo apare în expresia bajo cero (sub zero) în măsurătorile de temperatură.

Exemplu: Hoy estamos a 3 grados bajo cero. (Azi sunt minus trei grade.)

Con f cui

Ca şi prepoziţia echivalentă din limba română, poate indica mai multe raporturi.

• Sensul principal este asocierea.Exemplu: Siempre va con sus amigos. (întotdeauna merge cu prietenii

săi.) f $m $ î *• Indică instrumentul sau mijlocul prin intermediul

căruia se realizează o acţiune.Exemple: Le hirio con un punal. (L-a rănit cu un pumnal.) Dibujo con el lâpiz. (Desenez cu creionul.)

iii Morfologia

187

Page 357: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Arată felul în care se face o acţiune sau se exprimă un sentiment. Exemple: Juan dibuja con mucha atencion. (Juan desenează cu multă

atenţie.)Luisa lloraba con dolor. (Luisa plângea cu durere.)

• Indică materialul din care este făcut un obiect.Exemplu:La casa estâ hecha con ladrillo. (Casa este făcută din cărămidă.)

• Indică o calitate naturală sau nativă.Exemplu: Esta es gente con gracia. (Aceştia sunt oameni simpatici.)

• Exprimă opoziţia.Exemplu: Esto va contra natura. (Acest lucru este împotriva naturii.)

• Indică luptă, violenţă, ceartă.Exemplu: Lo estrello contra la pared. (L-a izbit de perete.)

Qe.lde^de ladeşpreJ• Indică apartenenţa, posesia.Exemple: La casa es de mis padres. (Casa este a părinţilor mei.) EI libro del alumno estâ abierto. (Cartea elevului este deschisă.)

• Indică tema sau persoana despre care se vorbeşte.Exemplu: Juan y Luis hablaron de politica. (Juan şi Luis au

vorbit despre politică.)

• Arată materialul din care este făcut un obiect.Exemplu: Me regalaron un reloj de oro. (Mi-au dăruit un ceas de aur.)

• Indică originea sau provenienţa.Exemplu: Luigi es de Italia. (Luigi este din Italia.)

• Indică timpul în care se petrece o acţiune.Exemplu: Marisa trabaja de noche. (Marisa lucrează de noapte.) Antonio estudia de 5 al. (Antonio învaţă de la 5 la 7.)

Page 358: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

188 Gramatica limbii spaniole

Page 359: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Araţi felul în care se face o acţiune.xemple: Elena va vestida de rojo. (Elena este îmbrăcată în roşu.)

• Indică o cantitate parţială sau nedeterminată. Exemple: Dame de ese vino. (Dâ-mi din acel vin.)He comido de tu pastel. (Am mâncat din prăjitura ta.)

• Indică o trăsătură nativă sau dobândită.Exemple: Es una chica de ojos ver des. (Este o fată cu ochi verzi.)ha chica de pelo corto es mi prima. (Fata cu părul scurt este verişoara mea.)

• Introduce apoziţa.Exemple: La ciudad de Barcelona (oraşul Barcelona); el

mes de agosto (luna august); la caile de Los Madrazo (strada Los Madrazo.).

• Exprimă conţinutul, cantitatea sau măsura.Exemple: Quiero un vaso de leche. (Vreau un pahar de lapte.)Ha comprado un kilo de tomates. (A cumpărat un kilogram de roşii.)

• Această prepoziţie poate indica un raport spaţial sau temporal între două puncte sau momente punând în evidenţă punctul de origine.

Exemple: Vtmos el final de la carrera ciclista desde el palco. (Am văzut sfârşitul cursei cicliste de la tribună.)

No he vuelto a verlo desde el ano pasado. (Nu l-am mai văzut de anul trecut.)

• Adesea este folosită în corelaţie cu prepoziţia hasta (până). Exemplu: Las tiendas estân abiertas desde las nueve hasta las dos.

(Magazinele sunt deschise de la nouă până la două.)

£n fîflJ

Această prepoziţie exprimă, cu câteva excepţii, aceleaşi raporturi ca şi echivalentul său din limba română.

• Indică localizarea în spaţiu.Exemplu: Mis amigos viven en Sevilla. (Prietenii mei locuiesc în Sevilla.)

• Arată localizarea în timp.Exemple: horea muriâ en 1938. (Lorca a murit în 1938.)

Page 360: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

En primavera aparecen las primeras flores. (Primăvara apar primele flori.)

• Indică modalitatea de exprimare. Exemple: Lo dijo en broma. (A spus-o în glumă.)Quiere expresar en palabras sus suenos. (Vrea să-şi

exprime în cuvinte visele.• Indică materia.Exemplu: Es un reloj abundante en oro. (Este un ceas făcut din mult aut)

• Indică mijlocul de transport.Exemple: Juan viene en taxi. (Juan vine cu taxiul.)iVamos en tren o en avion? (Mergem cu trenul sau cu avionul?)

• Indică preţul total sau moneda cu care se face plata.Exemple: Comprâ el piso en 70 000 euros. (A cumpărat

apartamentul cu 70 000 de euro.)*?Le pagamos en euros o en dolares? (Vă plătim în euro sau în dolari?)

Această prepoziţie exprimă, ca şi în limba română, o localizare spaţială

sau temporală între mai multe puncte de referinţă.Exemple: Mi casa estâ entre dos edificios altos. (Casa mea este între două

clădiri înalte.)Te he buscado entre las cuatro y las ocho de la tarde. (Te-

am căutat între patru şi opt.)De asemenea, arată cooperarea între două sau mai multe persoane. Exemplu: Este trabajo lo haremos entre Luis y yo. (Această lucrare o vom face Luis şi cu mine.)

Page 361: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

190

Gramatica limbii spaniole

Page 362: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Hacia fşpr^căfr^Ca şi corespondentul său din limba română, indică locul

aproximativ în care se situează o acţiune şi direcţia spre care se îndreaptă o persoană sau un obiect.

•Arată locul aproximativ.Exemplu: Mi casa estâ hacia la Puerta del Sol (Casa mea

este spre Puerta del Sol.)

• Indică direcţia.Exemplu: Voy hacia Almagro. (Mă duc spre Almagro.)

• Indică aproximaţia temporală şi poate fi înlocuită de prepoziţiile para sau sobre.

Exemplu: Saldri hacia / sobre las ocho. (Voi pleca pe la ora opt.)

Haşţa f pana. p|m

•Ca şi echivalentul din limba română, indică limita unei întinderi în spaţiu sau în timp.Exemple: La acompano hasta su casa. (A condus-o până acasă.) No iri de vacaciones hasta agosto. (Nu voi pleca în concediu până în august.)

•Poate avea şi valoare adverbială când sensul este de incluso (inclusiv, chiar).

Exemplu: Hasta tu puedes dane cuenta de que es una mentira. (Chiar şi tu îţi poţi da seama că este o minciună.)

Para fpenţruj

Principalele valori ale acestei prepoziţii sunt:

• Indică direcţia unei deplasări fără a se insista asupra punctului final al deplasării şi poate fi înlocuită de con direcciân a sau hacia (spre).

Exemplu: Este tren va para Madrid. (Acest tren merge la Madrid.)

(tt. Morfologia 191

Page 363: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

•Arată localizarea în timp aproximativă sau precisă.Exemplu: Esto lo dejamos para mariana. (Acest lucru îl lăsăm pe mâine.)

•Exprimă finalitatea sau scopul unei acţiuni.Exemple: Estudia para sacar buenas calificaciones. (învaţă

ca să ia note bune.)

Estudia para medico. (Studiază pentru a

deveni medic.) A Observaţie• para + verb la infinitiv (când subiectele celor două propoziţii coincid.)• para + que + verb la conjunctiv (când subiectele sunt diferite).Exemple: Vengo para verte. (Vin ca să te văd.) Vengo para que (tâ) me veas. (Vin ca tu să mă vezi.)

• Indică destinaţia.Exemplu: Esta tela es buena para pantalones. (Această

stofă este bună pentru pantaloni.)

• Indică apropierea unui fenomen. Exemplu: Estâ para llover. (Stă să plouă.)

Principalele valori ale acestei prepoziţii sunt:

• Indică locul sau străbaterea unui spaţiu. Exemplu: Paseo por mi caile. (Mă plimb pe strada mea.)• Indică o perioadă de timp aproximativă. Exemple: Trabaja por la noche. (Lucrează noaptea.)Me voy a Madrid por una semăna. (Plec la Madrid pentru o săptămână.)

• Indică autorul unei acţiuni (introduce complementul de agent în construcţiile pasive).

Exemplu: EI nino fue reganado por sus padres. (Copilul a fost certat de către părinţii săi.)

Page 364: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

192

Gramatica limbii spaniole

Page 365: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Arată cauza.Exemple: Ultimamente he engordado por haber comido muchos dulces. (In ultima vreme m-am îngrăşat pentru că am mâncat multe dulciuri.) Se enfadâ por tus palabras. (S-a supărat din cauza cuvintelor tale.)

• Indică instrumentul sau mijlocul.Exemplu: Te llamare por telefono. (Iţi voi telefona.)

• Precizează modalitatea în care se realizează o acţiune. Exemplu: Lo acertâ por casualidad. (A ghicit din întâmplare.)

• Indică preţul, substituţia sau cantitatea.Exemplu: Compro la casa por 40 000 euros. (A cumpărat

casa cu 40 000 de euro.)Firma por su hermana. (A semnat în locul surorii lui.)

• Menţionează persoana sau obiectul interesat în acţiune. Exemplu: Lo hago por tu bien. (O fac pentru binele tău.)

• Arată obiectul unui schimb.Exemplu: Te doy mi coche por tu camion. (Iţi dau maşina

mea pentru camionul tău.)

• Prepoziţia por apare în sintagma cu valoare concesivă: por + adjectiv + + que + verb la modul conjuctiv.

Exemplu: Por mucho que se esforzara, no creo que pueda convercelo. (Oricât de mult s-ar strădui, nu cred că-1 va putea convinge.)

• Această prepoziţie exprimă ideea de conformitate cu ceva stabilit anterior

Exemplu: Ohre segun me dicto mi conciencia. (Am procedat după cum mi-a dictat conştiinţa.)

• Se construieşte cu substantive sau pronume în cazul nominativ.

Sin ffărăJ

• Exprimă ideea de carenţă, de negare a asocierii.Exemple: Estâ sin trabajoi (Este şomer.)No comas la manzana sin lavar. (Nu mânca mărul fără să-1 speli.)

Sobre fpe)

Page 366: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Această prepoziţie exprimă, în principal, o localizare spaţială. Cu

această valoare poate fi folosită şi în sens figurat.Exemplu: El libro estâ sobre la mesa. (Cartea este pe masă.)

• în alternanţă cu prepoziţia de se foloseşte pentru a face cunoscută

tema unei discuţii.Exemplu: Hablaron sobre I de matemâticas. (Au vorbit

despre matematică.)

• De asemenea indică aproximaţia temporală, la fel ca prepoziţiile

hacia şi sobre.Exemple: Tendrâ sobre los 25 anos. (Are vreo 25 de ani.)Llegare sobre las tres de la tarde. (Voi ajunge pe la trei după-amiază.)

• Această prepoziţie exprimă ideea de succesiune în spaţiu şi în timp. Exemple: Tras la casa tenemos el jardin. (In spatele casei avem grădina.) Tras el verano llega el otono. (După vară vine toamna.)

Cele mai frecvente locuţiuni prepoziţionale din limba spaniolă sunt:

• A excepcion de (în afară de, cu excepţia): A excepcion de Juan, todos acudieron a la fiesta. (In afară de Juan, toţi au venit la petrecere.)

194• A lo largo del (de-a lungul): A lo largo del rio Diiero hay

muchos enctnas {De-21 lungul râului Duero sunt mulţi stelari.)

• Ahrededor de (în jur de, în jurul): Mi mando Uega alrededor de las diez-(Soţul meu soseşte în iur de ora zece.)

• A pesar de (în ciuda): A pesar de sus lâgrimas, Juan se fue. (In pofida lacrimilor ei luan tot a plecat. 1

• En lugar de (în loc de): En lugar de llegar a las tres, apcomo si nada. (In loc sâ vina la trei, a apărut la cinci ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic.)

Gramatica limbii spaniole

Page 367: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Debajo de (sub, dedesubtul): Debajo de la cama descubrio lo que habia perdido. (Sub pat a descoperit ceea ce pierduse.)

• Delunte de (în faţa):De Iunie de mi casa hay un paraue. (In fata casei mele este un parc.)

• Detrâs de (în spatele, după): Detrâs de la puerta se esconde el goto. (După uşă se ascunde pisica.)

• En lugar de (In locul): Se fue al cine, en lugar de prepararse para el examen. (S-a dus la film. în loc să se pregătească pentru examen.)

• Por encima de (pe deasupra): Por encima de las casas vuelan unos pâjaros. (Pe deasupra caselor zboară nişte păsări.)

Por encima de todo, quiero felicitam. (Mai presus de orice, vreau să te felicit.)

• Respecto a (cu privire la) = con referencia a = en cuanto a: Respecto a este asunto no te puedo decir todavia nada. (Cu privire la

această problemă nu-ţi pot spune nimic încă.)

• Junto a (lângă):Junto a la ventana hay un sojâ. (Lângă fereastră este o canapea.)

Page 368: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ML Wortotoflia 19

5

Page 369: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Junto con (împreună cu):Se fue a Madrid junto con su amigo. (S-a dus la Madrid

împreună cu prietenul ei.)

Prepoziţu

Cele mai frecvente prepoziţii combinate din limba spaniolă sunt:

• A pot (după): Se fue a por el periodico. (S-a dus după ziar / să cumpere ziarul.)• De entre (dintre): Apareciâ de entre los matorrales. (A apărut dintre tufe.)• De hacia (dinspre): Los ninos vienen de hacia el colegio. (Copiii vin dinspre şcoală.)• De hasta (de aproape): Es una chica de hasta diez afios. (Este o fată de aproape de zece ani.)

• De por (din): Es nerviosa de por si. (Este mânioasă din fire.)

• De sobre (de pe): Coge el cuaderno de sobre la mesa y dâmelo. (Ia caietul de pe masă şi dă-mi-1.)• Desde por (încă): Desde por la noche habia empezado a llover. (încă de azi noapte a început să plouă.)• Hasta con (chiar cu): Hasta con su mejor amiga habia peleado. (Chiar şi cu cea mai bună prietenă se certase.)

• Hasta en (până la): En el norte de El Canada hasta en verano hace

A

mucho frio. (In nordul Canadei până şi vara este foarte frig.)• Hasta sin (chiar fără): Le robaron todo, asi que se quedo hasta sin abrigo en medio del inviemo. (I s-a furat totul, aşa că a rămas chiar şi fără palton în mijlocul iernii.)• Para con (faţă de): Creo que son unos padres demasiados exigentes para con sus hijos. (Cred că sunt nişte părinţi prea exigenţi faţă de copiii lor.)

Observaţie. Deşi majoritatea prepoziţiilor au un corespondent în limba română, folosirea acestora constituie una dintre principalele dificultăţi în învăţarea limbii spaniole. In acest sens există o categorie amplă de verbe care se construiesc cu o anumită prepoziţie:

Page 370: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

196

Gramatica limbii spaniole

Page 371: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Prepoziţia a

adaptam a (a se adapta Ia), afectar a (a afecta pe), aţicumarse a (a fi pasionat de) aprender a (a învaţă să), apremerarse a (a te grăbi să), empezar / comenzat a (a începe să), decidirse a (a te decide să), nmdarse a (a se muta în), cler a (a mirosi a), referme a (a te referi la), traduc* of mrrumo (a traduce în română).

• Prepoziţia concântar con (a te baza pe), asociarse con (a se asocia cu),

cumpUr con su palabra (a-şi respecta cuvântul), comprometerse con alguien (a se înţelege cu cineva), enfadarsc con (a se supăra pe), hablar con (a vorbi cu), mdi^rvirsc con / contra (a fi indignat împotriva), sonar con (a visa la).

• Prepoziţia deacordane de (a-şi aminti de), alegrane de (a se bucura

de), amenazar de (a ameninţa cu), aprender de memoria (a învăţa pe de rost), armane de valor (a se înarma cu curaj), conocer de vista (a cunoaşte din vedere), constar de (a consta din), desconfiar de (a nu avea încredere In), estar de vuelta (a se Întoarce), /urse de (a avea încredere în), hablar de I sobre (a vorbi despre), padecer de (a suferi de), tratarse de (a fi vorba despre), trabajar de (a lucra ca), traduar del espanol (a traduce din spaniola).

• Prepoziţia enbasarse en (a te baza pe), confun en (a avea încredere în),

creer tn (a crede în), amwrursc en (a se transforma în), esforzarse en (a se strădui să), graduarse en (a se licenţia în), irmstir en (a insista asupra), participar en (a participa la), ten sar en (a se gândi la), tardar en ( a întârzia să).

• Prepoziţia por\ar por (a milita pentru), bnndar por (a închina pentru), darie por (a se da bătut), dtsunguirse por (a se evidenţia prin), luchar por (a lupta pentru), interesant por (a se interesa de), pasm por lista (a trece drept isteţ), quejarse por (a se plânge de), preguntar por alguien (a întreba de cineva), tomar por ofensa (a lua drept ofensa).

iiiExerciţii

1. Subliniaţi prepoziţiile din următoarele propoziţii şi indicaţi valoarea pe care o exprimă:

a) Antea^er ocurrio lo del accidente.b) No te dejo salir bajo ningun concepto.

Page 372: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

c) He comprado un ramo de rosas para el cumpleanos de la abuela.d) Ciudad de Mexico es una gran aglomeraciân urbana.e) Firme Ud. por su padre.

f) Juan, ve por el periodico que lo necesito antes de las ocho de la mariana.g)Hasta Raquel ha hecho su deber.h) No te vayas sin tomarte ai menos un vaso de leche.i) Hoy estamos a 20 grados bajo cero.j) Se presento ante sus padres para anunciarles que ya se

habia casado con el amor de su vida.

2. Completaţi spaţiile libere cu prepoziţia care lipseşte:»a)Estaba tan nervioso que lo estrello ...la pared.b)El acusado comparecio ... eljuez-c)El cuadro ... su abuelo estâ colgado ...la pared ...el salon.d)Luis estâ siempre ... moda.e)Te llamo ... preguntarte ... mi libro.f) Ya no quiere presentarse ...las oposiciones.g)Este nifio va ... geologo, tanto le gustan las piedras.h)No estoy ... bromas.i) Anda ... pies ... plomo si quieres que no se enfade ... nosotros.

3. Construiţi propoziţii cu următoarele prepoziţii: contra, tras, sobre, hacia, por, desde, ante, bajo.

4. Completaţi propoziţiile cu locuţiunile prepoziţionale potrivite:

a) El nifio estaba escondido ...la puerta para espantarle a su hermano.b) El metro circula por ...la tierra.c) Hicimos un recorrido ...el rio Guadalquivir.d) ... me gustan las pelicuias de Pedro Almodovar.e) El gracioso de Juan ... hacer la compra se fue ai cine.

198 ... _____ ________ Gramatica limbii spaniole

0 £1 nmo€§trf ... su madre.g)En este fiuimemo no ie podemos decir nudh)El perro se escondtâ ... lacoma.

5. Traduceţi în limba spaniolă:

nuestat-o m 'îtmfHaţKHKUrsufui.

c) îi cunosc ddttr din vedere,, l*ărn văzut pe ftradâ de câteva ort, dar nu

d) A tradus în stonioiâ câteva noezii din l i teratura română şi ie -;i

Exerciţii

Page 373: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

1. Subliniaţi prepoziţiile din următoarele propoziţii şi indicaţi

valoarea pe care o exprimă:a) Anteayer ocurrio lo del accidente.b) No te dejo salir bajo ningun concepto.c)He comprado un ramo de rosas para el cumpleanos de la abuela.d) Ciudad de Mexico es una gran aglomeracion urbana.e) Firme Ud. por su padre.f) Juan, ve por el periodico que lo necesito antes de las ocho de la mariana.g) Hasta Raquel ha hecho su deber.h)No te vayas sin tomarte al menos un vaso de leche.i) Hoy estamos a 20 grados bajo cero.j) Se presento ante sus padres para anunciarles que ya se

habia casado con el amor de su vida.

2. Completaţi spaţiile libere cu prepoziţia care lipseşte:a)Estaba tan nervioso que lo estrellâ ...la pared.b)El acusado comparecio ... eljuez.c)El cuadro ... su abuelo estâ colgado ...la pared ...el salân.d)Luis estâ siempre ... moda.e)Te llamo ... preguntarte ... mi libro.f) Ya no quiere presentarse ...las oposiciones.g)Este nino va ... geologo, tanto le gustan las piedras.h)No estoy ... bromas.i) Anda ... pies ... plomo si quieres que no se enfade nosotros.

3. Construiţi propoziţii cu următoarele prepoziţii: contra, tras, sobre, hacia, por, desde, ante, bajo.

4. Completaţi propoziţiile cu locuţiunile prepoziţionale potrivite:

a) El nino estaba escondido ...la puerta para espantarle a su hermano.b) El metro circula por ...la tierra.c) Hicimos un recorrido ...el rio Guadalquivir.d) ... me gustan las peliculas de Pedro Almodovar.e) El gracioso de Juan ... hacer la compra se fue al cine.

198____________________________________________ __________________. Gramatica limbii spaniole

Page 374: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

K t

Page 375: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

f) El nifio estâ ... su madre.g)En este momento no le podemos decir nadah) El perro se escondiâ ...la cama.

este asunto.

Page 376: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

5. Traduceţi în limba spaniolă:a) Crezi că ne putem baza pe el în această situaţie?b) S-a supărat pe voi din cauza atitudinii indiferente pe

care aţi manifestat-o în timpul concursului.c) II cunosc doar din vedere, l-am văzut pe stradă de

câteva ori, dar nu am vorbit niciodată cu el.d) A tradus în spaniolă câteva poezii din literatura

română şi le-a publicat în revista şcolii.e) Se străduieşte să se adapteze la noile condiţii.

Page 377: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ML Morfologia 199

Page 378: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

\romuncţia(la coniuncionJ

Conjuncţia, ca şi prepoziţia, este un instrument gramatical cu ajutorul căruia se face legătura între două părţi de propoziţie de acelaşi fel sau între două propoziţii. Ca şi în limba română, conjuncţiile se împart în conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare.

Conjuncţiile coordonatoare unesc părţi de propoziţie sau două propoziţii care au aceeaşi funcţie. Conjuncţiile coordonatoare sunt de mai multe feluri:

■ Conjuncţii copulative (conjunciones copulativas): y (şi), ni (nici). Exemple: Entraron y no dijeron nada. (Au intrat şi nu au spus nimic). Ni vinieron ni llamaron por telefono. (Nici nu au venit, nici nu au sunat.) No tiene ilusiones ni se interesa por nada. (Nu are dorinţe şi nici nu se

interesează de ceva.)

JlL. Observaţie. Conjuncţia y se schimbă în e înaintea unui cuvânt care începe cu vocala i sau hi: geografia e historia (geografie şi istorie), bonito e inteligente (frumos şi deştept).

Această modificare nu se produce înaintea unui cuvânt care începe cu y sau cu diftongul hie: el y yo (el şi eu), oro y hierro (aur şi fier). De asemenea, se foloseşte forma y la începutul propoziţiei: iY Isabel que te ha dichol (Şi Isabel ce ţi-a spus?)

■ Conjuncţii adversative (conjunciones adversativas): pero I mas (dar, însă), sino (ci), sin embargo (totuşi), no obstante (totuşi), aunque (deşi), antes bien (mai degrabă).

Exemple: Estoy contenta, pero temo el futuro. (Sunt mulţumită, dar mă tem de viitor.)

Page 379: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

200

Gramatica limbii spaniole

Page 380: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

No le interesa el dinero, sino la gloria. (Nu-1 interesează banii, ci gloria.)■ Conjuncţii disjunctive (conjunciones disyuntivas): o (sau, ori), o bien. Exemplu: iEstudias o trăbajas? (Studiezi sau munceşti?) ?

iO estâs conmigo o estâs contra mi? (Eşti cu mine sau împotriva mea?). iMe prestas el diccionario o bien lo pido a Juan? (îmi împrumuţi dicţionarul sau i-1 cer lui Juan?)

Observaţie. Conjuncţia o devine u înaintea unui cuvânt care începe cu o sau ho: plata u oro (argint sau aur), sueco u holandes (suedez sau olandez).

Dacă este situat între două numere scrise cu cifre, o primeşte accent grafic pentru a se evita confuzia cu cifra 0 (cero): Han llamado 2 6 3 personas. (Au sunat două sau trei persoane.)

Predicatul propoziţiei cu două sau mai multe subiecte la singular unite prin conjuncţia o se foloseşte la singular

Exemplu: Juan o Jose dijo lo que paso. (Juan sau Jose a spus ce s-a întâmplat.)

în gramaticile spaniole sunt adăugate la capitolul conjuncţiilor coordonatoare încă două tipuri: conjuncţiile distributive (conjunciones distributivas) şi conjuncţiile explicative (conjunciones expUcativas).

■ Grupul conjuncţiilor distributive este format dintr-o serie de elemente corelative: uno ... otro (unul ... altul); bien ... bien (fie ... fie); sea ... sea (fie ... fie); ora ... ora (sau ... sau); cuando ... cuando (când ... când); ya ... ya (ba ... ba).Exemple; Uno Hora, otro se rie. (Unul plânge, altul râde.) EI resukado lo recibirâs bien por fax, bien por un telegrama. (Rezultatul îl vei primi fie prin fax, fie printr-o telegramă.)

■ Conjuncţiile explicative introduc propoziţiile care clarifică sensul unui cuvânt sau al unei expresii; cele mai folosite sunt: esto es, es decir (adică).

Exemplu: La crisis se va resolver a largo andar, es decir con el tiempo. (Criza se va rezolva cu timpul).

Conjuncţii §Conjuncţiile subordonatoare şi locuţiunile conjuncţionale

fac legătura între două propoziţii dintre care una este dependentă de cealaltă. In

Page 381: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

l((. Morfologia 20

1

Page 382: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

continuare, prezentăm cele mai folosite conjuncţii subordonatoare grupate în funcţie de tipul de propoziţie pe care o introduc:

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale de timp (conjunciones y bcuciones temporales). Cea mai folosită conjuncţie temporală este cuando (când), la care se adaugă locuţiunile conjuncţionale: antes (de) que (înainte să), despues (de) que (după ce), ton pronto como / en cuanto (îndată ce), siempre que (ori de câte ori), desde que (de când), hasta que (până când), mientras / mientras que (în timp ce), cada vez que (de fiecare dată când).

Exemple: Te llamare cuando recibamos otras noticias. (Te voi suna când o să primim alte veşti.)

Cada vez que nos vemos, me pregunta por ti. (De fiecare dată când ne vedem, mă întreabă de tine.)

Desde que llegamos aqui, han pasado cosaş raras. (De când suntem aici, s-au petrecut lucruri ciudate.)

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale cauzale (conjunciones y locuciones conjuntivas causales): porque (pentru că), que (că, pentru că), como (cum), pues (fiindcă), ya que (deoarece), puesto que (întrucât).

Exemple: Se acuesta temprano porque tiene que madrugar. (Se culcă devreme pentru că trebuie să se scoale dis-de-dimineaţă.)

Como me has hablado con sinceridad} intentare ayudarte. (Pentru că mi-ai vorbit cu sinceritate, voi încerca să te ajut.)

No pudimos comprar nada ya que no teniamos dinero. (N-am putut cumpăra nimic deoarece n-aveam bani.)

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale condiţionale (conjunciones y locuciones conjuntivas condicionales): si (dacă), con tal que (numai dacă), siempre que (doar dacă), en caso de que I caso que (în caz că), siempre y cuando (doar dacă), como (cum).

Exemplu: Si desconfias de mi, es preferible que me lo digas. (Dacă nu ai încredere în mine, este de preferat să mi-o spui.)

Como no estudies, te van a suspender. (Cum nu înveţi, vei pierde examenul.)

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale concesive (conjunciones y locuciones conjuntivas concesivas): aunque (deşi), a pesar de que (cu toate că), pese a que (deşi), asi (oricum), si bien (deşi), aun cuando (chiar dacă).

Page 383: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

202

Gramatica limbii spaniole

Page 384: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: Aunque no quieras, vendrâs con nosotros. (Chiar dacă nu vrei, o să vii cu noi.)

A pesar de que es mayor, nene muy buena salud. (Cu toate că este bătrân, are o sănătate foarte bună.)

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale finale (conjunciones ylocuciones conjuntivas ftnales): para que / a que / que (ca să), a.fin de que (cu scopul să), con objeto de que (pentru ca să).

Exemplu: Tienes que tomar medidas para que eso no vuelva a suceder. (Trebuie să iei măsuri pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple.)

Exerciţii

1.Identificaţi conjuncţiile din frazele următoare:a) Aunque me lo pidas de rodillas, no te lo dare.b) Cuando me llames, hazyne recordar ese asunto.c) Podfâs salir con tus amigos, siempre y cuando quieras.d) No quiero mas caji, sino un vaso'de agua.e) Lldmame en cuanto te enteres de algo. 0 Si pudiera, te ayudaria.g)Se equivoca pero no acepta las consecuencias.h)No quiero salir porque me duele la cabeza.

2.Completaţi spaţiile cu conjuncţia potrivită:a) ... me ha Uamado ... me ha buscado, no se que le pasa.b) Me gusta mucho, es guapa ... inteligente.c) No vengas hoy, -i. mariana.d) Sal con tus amigos, ... no vuelvas mâs tarde de las once.e) entras,sale, decidete de una vez.0 Gritespatalees, no me importa.g) La maestra ... sus alumnos fueron de excursion el pasado fin de semăna.

3» Alcătuiţi fraze folosind următoarele conjuncţii subordonatoare: desde que, porque, aunque, siempre que, donde, mientras, ya que.

Page 385: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

iii. Morfologia 20

3

Page 386: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ntenecfia(Ia interieccionJ

în limba spaniolă, interjecţia este o parte de vorbire neflexibilă, cu valoare exclamativă. Poate exprima:

• diverse stări sufleteşti:iAy, que penal, (Ah, ce păcat!)/Oh, que desgracia! (Vai, ce nenorocire!)

• un îndemn (iAnda!, iHale!, iBravo!, iOW)• o adresare (iOyel, iMira!)• sau poate imita sunete ori zgomote (iMiau!, iGuau!, /Zis, zas!)

Din punct de vedere al formării lor, interjecţiile pot fi împărţite în trei categorii:a) interjecţii propriu-zise: \Ay\,\ Oh!, /Ah/, iEh!, iUf!, iBah!, Chist!, Ea!, Huy! Hala!

b) interjecţii provenite din alte părţi de vorbire: lAnimo! (Curaj!), ICuidado! (Păzea!), iOjo! (Atenţie), iValor! (Curaj), iAnda! (Haide!), iFuera! (Afară), iBasta! (Gata!), iCaramba! (La naiba!), \Socorro! (Ajutor!) iBueno, bueno! (Bine, bine!), iHale! (Haide!), Wenga! (Haide!), lOjalâ! (Să dea Domnul!), idelo santo! (Doamne sfinte!), iDios mio! (Doamne fereşte!), iCalla! (Gura!), iHombre! (Prietene, Dragă)

c) onomatopee, cuvinte care reproduc diverse sunete din natură: \Miau, miau!, iGuau, guau!, iKi-kiri-ki! (Cucurigu!), iZas! (Poc!), /Zis, zas!

Interjecţiile sunt separate, în scris, de restul frazei prin virgule. De multe ori, sensul interjecţiilor depinde de context şi de intonaţie.

Exemple: iAnda! iQue sorpresa verte aqui! (Hei, ce surpriză să te văd aici!)

iAnda ya, no me digas! (Ei, nu mai spune!) iAnda, dime el resultado! (Hai, spune-mi rezultatul!

Page 387: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

204

Gramatica limbii spaniole

Page 388: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exerciţii

1. Completaţi următoarele propoziţii cu una dintre interjecţiile:ay9 câllate, ojalâ, huy, arida, ah, ârumo, oh, Dtos mio, hombre:a) iQue dolar de cabeza tengo!b) J...I i<pâi frio hace hoy!c) Vamoi a dar un paseo.d) FII* / Ahora lo comprendo todo.e) / . . . / iQui bomto es esto/f) No tienes por <ţul tener miedo!g) / . . . / Ello no puede ser.h) / . . ahora! Ya no quiero escuchar nada.i) i . . . no le pase nada!j) / . . . . / iQui sorpresa vene por cupă!

2. Construiţi propoziţii cu următoarele interjecţii:venga, juera, socorro, oh, hombre, hasta, bah, op.

Page 389: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 390: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

*E i/y

Page 391: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ropozifiaf La oracion gramatical)

Propoziţia (la oraciân) este cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă un mesaj cu un înţeles complet.

Elementul principal al propoziţiei este predicatul (el predicado) care de cele mai multe ori este exprimat şi alături de care pot apărea şi celelalte părţi de propoziţie (subiect, complement sau atribut).

Exemple: Los estudiantes leen con interes las explicaciones de gramatica. (Studenţii citesc cu interes explicaţiile gramaticale.)

Tenemos que resolver este problema hasta mariana. (Trebuie să rezolvăm această problemă până mâine.)

Propoziţiile fără predicat pot exprima un mesaj complet doar datorită contextului în care apar.

Exemple: iVienes mariana conmigo? (Vii mâine cu mine?)Si, claro. I No, lo siento. / Quizâs. (Da, bineînţeles. / Nu, îmi

pare rău. / Poate.)Camarero, un cafe. (Ospătat; o cafea.) Peligro de muerte. (Pericol de moarte.) Feliz cumpleanos. (La mulţi ani!) iManos arribal (Mâinile sus!).Omiterea predicatului sau a subiectului este şi un

procedeu stilistic numit elipsă (la elipsis) prin care autorul conferă textului un ritm mai alert.

Clasifîcarea.pro

In funcţie de criteriul ales, propoziţiile pot fi clasificate în moduri diferite:

După structura lor Propoziţiile' pot fi simple (oraciân simple) şi compuse (oracion compuesto). • Propoziţia simplă se caracterizează prin prezenţa unui singur predicat Exemplu: El chico aprende a montar en bici. (Copilul învaţă să meargă pe bicicletă.)

Page 392: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

208

Gramatica limbii spaniole

Page 393: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Acest tip de propoziţie poate să fie foarte scurt, de exemplu: Stentate. (Aşază-te) ori Estoy aqui. (Sunt aici.), sau poate să conţină un subiect, un atribut sau un complement multiplu: Los coches y las motos hacian un ruido ensordecedor. (Maşinile şi motocicletele făceau un zgomot asurzitor.) Colecciona sellos, monedas antiguas y relojes viejos. (Colecţionează timbre, monede şi ceasuri vechi.)

• Propoziţia compusă sau fraza poate avea două sau mai multe predicate.Exemplu: Miguel se ha levantado tarde porque el

despertador no ha funcionado. (Miguel s-a sculat târziu pentru că deşteptătorul nu a funcţionat.)

■ După scopul comunicării, propoziţiile pot fi:

Tip Explicaţie ExempleEnunţiative afirmative sau negative

Comunică o constatare despre un obiect, o persoană sau o situaţie.

Hoy vendrâ mi amigo. (Azi va veni prietenul meu.) Hoy no viene nadie. (Azi nu vine nimeni.)

Interogative Formulează o întrebare. Dacă întrebarea apare între semnele interogative se numeşte interogativă directă, dacă întrebarea este inserată într-o frază se numeşte interogativă indirectă.

iMe has traido el libro? (Mi-ai adus cartea?)Te pregunto si me has traido el diccionario.(Te întreb dacă mi-ai adus dicţionarul.)

Imperative Formulează o poruncă, un îndemn sau o rugăminte.

Sientate aqui. (Aşează-te aici.) Te ruego que te sientes. (Te rog să te aşezi.)

Exclamative Exprimă o anumită stare sufletească.

\Que casa tan bonita tienes! (Ce casă frumoasă ai!) iFueral (Afară!)

Optative Exprimă dorinţa de a se realiza o acţiune sau o stare.

Ojald lleguemos a tiempo. (Ce bine ar fi dacă am ajunge la timp.)

Dubitative Exprimă o îndoială. Es posible que no venga. (E posibil să nu vină.) Quizas llueva. (Poate va ploua.)

IV. Sintaxa

Un caz special îl constituie propoziţiile impersonale (las oraciones impersonales) în care subiectul fie este omis, fie nu poate apărea. Tipuri de propoziţii impersonale:

209

Page 394: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• Propoziţii în care predicatul verbal este la persoana a IlI-a plural, diateza activă, dar subiectul este nedeterminat.

Exemple: Me han dado este folleto por la caile. (Mi-au dat acest pliant pe stradă.)

Dicen que todo es una mentira. (Se spune că totul este o minciună.)

• Propoziţii cu predicatul la persoana a IlI-a singular şi însoţit de pronumele reflexiv impersonal se (diateza reflexivă cu valoare pasivă).

Exemple: Se respira bien aqui. (Aici se respiră bine.) Se alquila este piso. (Se închiriază acest apartament.)

• Propoziţii cu verbe unipersonale care pot fi folosite doar la persoana a IlI-a singular:

- verbe care desemnează fenomene ale naturii (tronar, llovert nevar etc.) Exemple: Llueve a cântaros. (Plouă cu găleata.)Hoy ha nevado mucho. (Azi a nins mult.)

- verbele ser (a fi), haber (a exista), hacer (a fi), bastar (a fi îndeajuns), sobrar (a prisosi).

Exemple: Es tarde. (Este târziu.) Habia mucha gente. (Era multă lume.) Basta con las discusiones. (Gata cu discuţiile.) Sobra con la mitad. (Este suficientă o jumătate.) Hace calor / frio. (E cald / frig.)

După importanţa pe care o au în organizarea propoziţiei, părţile de propoziţie pot fi:

• principale: subiectul şi predicatul;• secundare: atributul şi complementul.

Page 395: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

210Gramatica limbii spaniole

Page 396: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

SUBIECTUL (EL SUJETO)

Propoziţiile pot avea un subiect exprimat (sujeto expreso) sau un subiect neexprimat (sujeto no expreso).

Exemple: Mi hermana toca la guitarra. (Sora mea cântă la chitară.) Se fue sin avisamos. (A plecat fără să ne anunţe.)

Când subiectul nu este exprimat, el poate fi inclus în desinenţa verbului, subînţeles (dedus din context) sau nedeterminat (caracteristic propoziţiilor impersonale).

Exemple: Ayer me llamo por telefono dos veces. (Ieri mi-a telefonat de două ori.)Mis amigas se preparan el equipaje porque se van de viaje. (Prietenele mele îşi pregătesc bagajul pentru că pleacă în călătorie.) Llaman a la puerta. (Sună la uşă.)

Categoria verbelor unipersonale prin formă şi impersonale prin conţinut nu poate avea subiect gramatical.

Exemple: Hoy llueve mucho. (Azi plouă mult.) A^er hizo mal tiempo. (Ieri a fost vreme urâtă.)

JSL Observaţie. Uneori subiectul gramatical nu corespunde subiectului logic al acţiunii, care, din punct de vedere gramatical, poate avea funcţie de complement de agent, în cazul diatezei pasive, sau de complement indirect.

Exemple: La sesiân fue abierta por el presidente. (Şedinţa a fost deschisă de preşedinte.)

No me gusta el color rojo. (Nu-mi place culoarea roşie.)

Subiectul poate fi exprimat, în principal, prin substantiv, pronume sau prin orice altă parte de vorbire care admite substantivizare:

- substantiv: Este texto es muy dificil. (Acest text este foarte greu.)- pronume: Esa es mi hermana menor. (Aceea este sora mea mai mică.)- adjectiv: El rubio de la primera fila es mi hermano.

(Blondul din rândul întâi este fratele meu.)- adverb: No se oyo el si que pronuncio. (Nu s-a auzit da-ul pe care 1-a rostit.)- verb la infinitiv: Querer es poder. (A vrea este a putea.)- interjecţie: Un ay melancoHco se oyo desde las primeras

filas. (Un vaiet melancolic a venit din primele rânduri.)

IU. Sintaxa

211

^

Page 397: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

O propoziţie poate avea un subiect simplu (sujeto simple) sau un subiect multiplu (sujeto compuesto).

Exemple: La chica quiere jugar en el parque. (Fetiţa vrea să se joace în

parc.)La madre y la hija se parecian como dos gotas de agua.

(Mama şi fiica semănau ca două picături de apă.)

A L Observaţie. în limba spaniolă, un caz special este acela al subiectului multiplu precedat de prepoziţiile entre şi hasta.

Exemple: Entre tu y yo arreglaremos este asunto. (Eu şi cu tine vom rezolva această chestiune.)

Hasta tu hermana menor se dio cuenta de la mentira. (Chiar şi sora ta mai mică şi-a dat seama de minciună.)

PREDICATUL (EL PREDICADO)

Predicatul unei propoziţii poate fi verbal (predicado verbal) sau nominal (predicado nominal).

■ Predicatul verbal atribuie subiectului o acţiune sau o stare şi poate fi exprimat printr-un verb predicativ, printr-o perifrază verbală sau o locuţiune verbală la un mod personal.

Exemple: Un gmpo de alumnos ha organizado una exposiciân de fotografias. (Un grup de elevi a organizat o expoziţie de fotografii.)

Seguimos pensando en ese proyecto. (Tot ne mai gândim la acel proiect.) Ha metido la pata otra vez. (A făcut din nou o gafă.)

■ Predicatul nominal exprimă o caracteristică a subiectului şi este format dintr-un verb copulativ conjugat la un mod personal şi un nume predicativ.

• In limba spaniolă verbele copulative sunt următoarele:- ser (a fi): EI chico es simpâtico. (Băiatul este simpatic.)- estar (a fi): Su abuelo estâ enfermo. (Bunicul lui este bolnav.)- parecer (a părea): Las chicas parecen cansadas. (Fetele par obosite.)

AL Observaţie. Aceste trei verbe pot funcţiona şi ca verbe predicative; în această situaţie, verbul ser are sensul de „a avea loc", verbul estar ave sensul de „a se afla", iar verbul parecer are sensul de „a semăna".

Page 398: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

212

Gramatica limbii spaniole

Page 399: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: La reunion sera el jueves en el salon de actos. (Şedinţa va avea loc joi în sala de festivităţi.)

La casa estâ cerca del parque. (Casa se află lângă parc.)La hija menor no se parece nada a su madre. (Fata mai mică

nu seamănă deloc cu mama ei.)

Există o categorie de verbe numite „semipredicative", care pot funcţiona ca verbe predicative, dar şi ca verbe copulative: ponerse (a deveni), quedarse (a deveni), hacer se (a deveni), volver se (a deveni), mantenerse (a se menţine), encontrarse (a se găsi) etc.

Exemple: Luis se puso furioso. (Luis s-a înfuriat.)Carmen se ha hecho bailarina. (Carmen a devenit balerină.)Todos nos quedamos asombrados. (Toţi am rămas surprinşi.)Los presentes se mantuvieron callados. (Cei prezenţi au stat muţi.)

• Numele predicativ poate fi exprimat prin:- substantiv cu sau fără prepoziţie: Mi padre es profesor.

(Tatăl meu este profesor.) Tu ropa parece de verano. (Hainele tale par de vară.)

- adjectiv: Mi amiga estâ alegre. ( Prietena mea este veselă.)- pronume: Mi casa es aquella de alli. (Casa mea este aceea

de acolo.) Esta casa es mia. (Casa aceasta este a mea.)- adverb: Tu hermana estâ mal. (Sora ta este bolnavă.)- verb la infinitiv: Todo es perder el tiempo. (Totul este pierdere de timp.)

Predicatul poate fi omis când rezultă clar dintr-un enunţ anterior. Exemplu: Esa alumna estudia mucho, en cambio la otra casi nada. (Eleva aceea studiază mult, în schimb cealaltă aproape deloc.)

Condiţia unei propoziţii corecte este acordul între subiect şi predicat,

în consecinţă predicatul verbal şi verbul copulativ se acordă cu subiectul în persoană şi număr.

Exemple: El libro estâ en la cartera. — Los libros estân en la cartera. (Cartea este în ghiozdan. - Cărţile sunt în ghiozdan.)

In cazul predicatului nominal, numele predicativ exprimat printr-un substantiv sau adjectiv se acordă, de regulă, cu subiectul în număr şi gen.

Page 400: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU. Sintaxa 21

3

Page 401: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: Mi hermana es alumna en el quinto curso. (Sora mea este elevă

in clasa a V-a.)Mis hermanos son alumnos en el quinto curso. (Fraţii mei sunt elevi în

clasa a V-a.)Mi hermano estâ contento hoy. (Fratele meu este mulţumit azi.)Mis hermanos estân contentos ahora. (Fraţii mei sunt mulţumiţi acum.)

Când subiectul este multiplu, predicatul are formă de plural: El libro y

el cuademo estân en tu escritorio. (Cartea şi caietul sunt pe biroul tău.) Când pronumele de politeţe usted (dumneavoastră) sau ustedes

(dumneavoastră) are funcţie de subiect, predicatul se acordă cu aceste forme la persoana a IlI-a singular sau plural.

Exemple: i Usted trabaja o estudia? (Dumneavoastră lucraţi sau învăţaţi?)Ustedes son nuestros invitados de honor. (Dumneavoastră sunteţi oaspeţii

noştri de onoare.)

In cazul unui subiect exprimat printr-un substantiv singular colectiv se foloseşte acordul gramatical: La geme no quiere aceptar tales ideas. (Lumeanu vrea să accepte astfel de idei.)

ATRIBUTUL (EL COMPLEMENTO DEL NOMBRE)

Atributul poate determina un substantiv sau un substitut al acestuia.Exemple: Ueva una comisa verde. (Poartă o cămaşă verde.) Estâ loco de alegria. (Este nebun de bucurie.) Vîve lejos del centro. (Locuieşte departe de centru.)

Atributul se exprimă prin:• adjectiv: Fue un dia agradable y divertido. (A fost o zi plăcută şi

distractivă.)• substantiv însoţit de diverse prepoziţii: El vestido de la chica es de

seda. (Rochia fetei este din mătase.)EI camino hacia el pueblo estâ cortado a causa de la nieve.

(Drumul spre sat este întrerupt din cauza zăpezii.)Quiere comprarse una casa con jardîn. (Vrea să-şi cumpere o casă cu

grădină.)• pronume: La tia de ella es muy antipatica. (Mătuşa ei este foarte

antipatică.)

Page 402: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

2 14

Gramatica limbii spaniole

Page 403: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Parecia satisfecho con ellos. (Părea satisfăcut de ei.)• verb la participiu sau la infinitiv: Las noticias publicadas

hoy son interesantes. (Ştirile publicate azi sunt interesante.)El deseo de saher la verdad lo determina actuar asi. (Dorinţa

de a şti adevărul îl determină să acţioneze astfel.)• adverb: Los escritores de hoy no pueden publicar sus

libros. (Scriitorii de azi nu-şi pot publica cărţile.)

A Observaţie. Prepoziţia de se numără printre cele care precedă substantivele cu funcţie de atribut în multe situaţii:• Când exprimă materia din care este făcut obiectul denumit de substantiv: una mesa de madera (o masă de lemn), una pulsera de oro (o brăţară de aur);• Când exprimă o însuşire constantă a unei persoane sau a unui obiect: una chica de ojos azules (o fată cu ochi albaştri); un chico de pelo rubio (un băiat cu părul blond); una casa de cinco cuartos (o casă cu cinci camere). Pentru o însuşire trecătoare se preferă prepoziţia con: una chica con blusa blanca (o fată cu bluza albă); la casa con las ventanas abiertas (casa cu ferestrele deschise).• Când exprimă originea sau provenienţa unei persoane sau a unui obiect: un artista de Espana (un artist din Spania); una moto de Japon (o motocicletă din Japonia).

Un caz special de atribut substantival îl constituie apoziţia (la aposicion), care este de două feluri:

■ Apoziţia de identificare (la aposicion especificativa) exprimă un lucru necesar pentru identificarea obiectului.

Exemple: El profesor Vâzquez seră el nuevo director. (Profesorul Vâzquez va fi noul director.)

Tiene un coche Seat. (Are o maşină Seat.)

In limba spaniolă, multe dintre aceste apoziţii se construiesc cu prepoziţia de: la ciudad de Madrid (oraşul Madrid), la caile de Alcald (strada Alcada), el mes de enero (luna ianuarie).

Page 404: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

■ Apoziţia explicativă (la aposicion explicativa) adaugă o clarificare suplimentară a cărei lipsă nu ar afecta înţelegerea mesajului. De aceea, în vorbire, se izolează de restul propoziţiei printr-o pauză, iar în scris se notează prin virgule.

Exemple: En Bucarest, la capital de Rumania, tendrâ lugar el Festival de teatro. (In Bucureşti, capitala României, va avea loc Festivalul de teatru.)

COMPLEMENTUL (EL COMPLEMENTO DEL VERBO)

Complementele pot fi necircumstanţiale sau circumstanţiale. Din prima categorie fac parte complementele care exprimă natura raportului dintre obiect şi acţiune. Aceastea sunt: complementul direct, complementul indirect, complementul de agent.

Cealaltă categorie se referă la împrejurările sau circumstanţele în care se realizează o acţiune şi include toată seria de complemente denumite circumstanţiale.

■ Complementul direct (el complemento directa) este exprimat printr-un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, adjectiv substantivizat, infinitiv).

Exemple: Hoy ha comprado flores para ella. (Azi a cumpărat flori pentru ea.)Nos observa a nosotros. (Ne observă pe noi.)Hoy no he visitado a nadie. (Azi nu am vizitat pe nimeni.)Aprende a bailar tango. (învaţă să danseze tango.)

Complementul direct se construieşte:• fără prepoziţie când este exprimat printr-un

substantiv nume de obiect. Exemplu: Hemos visitado un museo. (Am vizitat un muzeu.)

• cu prepoziţia a când este exprimat printr-un substantiv nume de persoană sau de animal.

Exemple: Hemos visitado a los abuelos. (I-am vizitat pe bunici.) Mercedes ama a Javier. (Mercedes îl iubeşte pe Javier.)

Prepoziţia a nu se foloseşte când substantivul are un caracter generic sau este nedeterminat.

• Ya han elegido presidente. (Şi-au ales deja preşedinte.)

Page 405: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

216

Gramatica limbii spaniole

Page 406: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

He visto un ingles. (Am văzut un englez.)He encontrado pocas personas generosas en mi vida. (Am

întâlnit puţine persoane generoase în viaţa mea.)

J-K Observaţie. în ceea ce priveşte denumirile geografice, se impune din ce în ce mai mult folosirea complementului direct fără prepoziţie.

Exemple: Visitamos Barcelona. (Vizităm Barcelona.)He visitado La Coruna. (Am vizitat La Coruna.)

De asemenea, pronumele relativ que cu funcţie de complement direct se foloseşte fără prepoziţie, în schimb, pronumele relative quien şi cual admit prezenţa prepoziţiei a.

Exemple: El estudiante ha devueko el libro que le prestaste. (Studentul a înapoiat cartea pe care i-ai împrumutat-o.)

EI chico a quien / al cual operaron ayer se siente bien. (Băiatul pe care l-au operat ieri se simte bine.)

Complementul direct poate urma sau preceda verbul, dar în acest ultim caz este reluat prin forma neaccentuată a pronumelui personal, forma de acuzativ.

Exemplu: iA mi amigo lo has visto? (Pe prietenul meu l-ai văzut?)

■ Complementul indirect (el complemento indirecto) se exprimă prin substantiv sau pronume precedat de prepoziţiile a şi para.

Exemple: Carlos regala flores a su madre. (Carlos îi dăruieşte flori mamei sale.)

He comprado un faro para la bicicleta. (Am cumpărat un far pentru bicicletă.)

Când precedă verbul, complementul indirect este reluat prin forma neaccentuată de dativ a pronumelui personal.

Exemple: A mis abuelos Ies he escrito esa carta. (Bunicilor mei le-am scris acea scrisoare.)

A ella le he dado las llaves. (Ei i-am dat cheile.)

■ Complementul de agent (el complemento de agente) este caracteristic propoziţiilor în care predicatul este un verb la diateza pasivă. Este precedat de prepoziţia por şi, uneori, de prepoziţia de.

Page 407: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU. Sintaxa 21?

Page 408: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemplu: La exposicion fue organizada por un grupo de artistas muy jâvenes. (Expoziţia a fost organizată de un grup de artişti foarte tineri.)

■ Gramatica limbii spaniole include, alături de complementele prezentate până acum, şi complementul prepoziţional (el suplemento).

Acest tip de complement însoţeşte verbele cu regim prepoziţional obligatoriu şi este analizat separat de celelalte; nu poate apărea în aceeaşi propoziţie cu complementul direct, dar nu exclude prezenţa comple-mentelor circumstanţiale.

Exemple: Ernesto cuenta chistes a sus amigos. (Ernesto povesteşte glume prietenilor.)

Ernesto cuenta con la ayuda de sus amigos en cualquier situacion. (Ernesto se bazează pe ajutorul prietenilor săi în orice situaţie.)

Comparând cele două exemple, observăm că verbul contar are sensuri total diferite. De asemenea, în al doilea caz, complementul este obligatoriu pentru ca propoziţia să aibă sens, în timp ce complementul direct din primul exemplu poate lipsi fără ca prin aceasta propoziţia să-şi piardă sensul.

Alte verbe care îşi modifică sensul când sunt folosite cu prepoziţii:

acordar (a decide) acordarse de (a-şi aminti de)disponer (a aranja) disponer de (a dispune de)emplear (a folosi) emplearse en (a se angaja)tratar (a discuta) tratar de (a încerca)tender (a întinde) tender a (a tinde, a nâzui)mirar (a privi) mirar por (a avea grijă de)

■ Complementele circumstanţiale pot fi exprimate prin adverbe, substantive însoţite de prepoziţii şi unele construcţii formate din modurile nepersonale ale verbului precedate de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale.------------------------Tipuri

i !------~"-----------~------- 1

ExempleComplement circumstanţial de loc

Vivo alli. (Locuiesc aici) Estaremos en casa. (Vom fi acasă.)

Complement circumstanţial de timp

Regresa hoy. (Se întoarce astăzi.)Te espero a las cuatro. (Te aştept la ora patru.)

Gramatica limbii spaniole

218

Page 409: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I I

Tipuri ExempleComplement circumstanţial de mod

Escuche su historia atentamente. (Am ascultat atent povestea sa.)Llovia con mucha fuerza. (Ploua cu multă putere.)

Complement circumstanţial de cauză

Esto pasa por descuido. (Asta se întâmplă din neatenţie.)No ha venido por enfermo. (N-a venit din cauza bolii.)

Complement circumstanţial de scop

He venido para ti. (Am venit pentru tine.)Le he escrito la carta a fin de convencerle. (I-amscris scrisoarea pentru a-1 convinge.)

Complementcircumstanţialconcesiv

A pesar de su temperamento es buena persona. (In ciuda temperamentului său, este o persoană bună.) Aun sabiendo la verdad, no quiere aceptarla. (Chiar ştiind adevărul, nu vrea să-1 accepte.)

Complement circumstanţial de companie

Fui con mi novio.(Am fost cu prietenul meu.)

Complement circumstanţial de instrument

Rompieron la ventana con la pelota. (Au spart fereastra cu mingea.)

Exerciţii

1. Identificaţi subiectul în următoarele propoziţii:a)Carlos ya no es ningun chico.b)Esta era la respuesta conecta.c) El ano pasado consiguio el trofeo para su colegio.d)Queremos lo mejor para nuestros queridos hijos.e)Nos darân el resultado dentro de una semăna.f) Lo curioso era su actitud ante esas personas.

IU. Sintaxa

219

Page 410: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

g)El gordo era el mâs simpâtico de todos.h)El libro fue publicado por una editorial conocida.

2. Identificaţi predicatul verbal sau nominal în următoarele

propoziţii:a)Antonio va a regresar de înglaterra el martes por la tarde.b)Mi prima huisa estâ contenta con su nuevo trabajo.c)Al vernos Lola se volvio de espaldas.d)Ayer vi a nuestra amiga Isabel por la caile.e)Estos cantantes son de Madrid.f) Estâ hablando por telefono desde hace mâs de media hora.g)Mi hermana no se parece nada a ml.h)Alejandro es el nuevo novio de Carmen.i) No estâ en casa, estâ de viaje por el norte de Europa.

3. Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate (complementdirect sau complement indirect) şi apoi înlocuiţi-le cu formaneaccentuată de pronume personal corespunzătoare:

a)Vimos a Carlos muy preocupado.b)Ha mandado invitaciones a sus familiares.c)Miguel ha aprobado todas las asignaturas sin estudiar.d)Traemos unas revistas para vosotros.e)Se comieron todos los pasteles en seguida.f) Rosario sonriâ a sus amigos desde el escenario.g)Guarda el secreta para mâs tarde.h)Vimos unos japoneses delante de la Universidad.i) Traigo estas revistas para ti.

4. Identificaţi tipurile de complemente din următoarele propoziţii:a) Las oficinas ocupan tres pisos en ese edificio.b) Rompieron el jarron con una pelota.c) En el teatro de Merida vi la representaciân de una obra clasica.d) No tengo noticias suyas desde el viernes.e) Luisa dio unas explicaciones claras y sinceras a su novio. 0 Evitaron hâbilmente el golpe.g) El museo sera cerrado a las ocho de la tarde.

Page 411: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

220 Gramatica limbii spaniole

Page 412: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I h)Estâ sola en su piso por la tarde.i) Se entusiasma contando a los nietos historias de su juventud.j) El tratado ha sido ratificado por el Parlamento.

5. Indicaţi funcţia gramaticală pe care o au sintagmele prepoziţio-nale din următoarele propoziţii:

a)Hoy ha llamado a Pedro dos veces.b)Siempre he contado con usted.c)Me han dicho que Mărio viene de Valencia.d)Creo que es mejor quitar el abrigo al chico porque hace calor.e)Le gusta viajar en tren.f) Es insoportable, mi hermano protesta por todo.g)Se ha dirigido al artista con respeto.h)He comprado un ramo de flores para ella±i) A pesar de la lluvia se fueron de paseo por el porque.

6. Construiţi cinci propoziţii în care verbele ser şi estar să aibă valoare predicativă; cinci propoziţii cu verbe semipredicative; cinci propoziţii cu predicat nominal al cărui nume predicativ să nu fie substantiv sau adjectiv.

7. Traduceţi în limba spaniolă:„In primul rând, Chile este o ţară foarte mare şi

bogată, nu numai economic, ci şi cultural. întinderea ei pe o lungime de peste 4 300 km îi asigură o mare varietate de climă, relief, floră, faună, deci condiţii exce-lente pentru turism. La toate acestea se adaugă o reţea aproape perfectă de autostrăzi, o populaţie - un adevărat mozaic de etnii, cu o mare diversitate culturală, şi nu în ultimul rând o reţea hotelieră şi de restaurante moderne, la cele mai variate preţuri. De la nord la sud călătorul trece de la cel mai arid deşert din lume, Atacama, pe plaje cu nisipuri fine, prin oraşe ultramoderne, pe lângă lacuri şi râuri, munţi foarte înalţi, unde din iunie până în septembrie se poate schia în cele mai bune condiţii."

(„Chile - un univers necunoscut", România Liberă nr. 457/2001)

Page 413: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

raza(Ia oraciân compuesfaJ

Fraza este o unitate sintactică de sine stătătoare, alcătuită din două sau mai multe propoziţii. Aceste propoziţii pot fi principale sau secundare orisubordonate.

A

In cadrul frazei se stabilesc relaţii de coordonare sau de subordonare

între propoziţiile care o formează.

Coordonarea f La coordin

Raportul de coordonare se stabileşte între propoziţii de acelaşi fel, fie între două propoziţii principale, fie între două propoziţii subordonata1

Exemple: Esta semăna he tenido dos dias libres j he podido ir de excursion ai campo. (Săptămâna aceasta am avut două zile libere şi am putut mergeîn excursie la ţară.)

Te doy este libro para que lo leas y para que me digas tu opiniân. (Iţi dau cartea aceasta ca s-o citeşti şi să-mi spui părerea ta.)

Raportul de coordonare între propoziţii poate fi realizat prina)juxtapunere (alăturare);Exemplu: Tengo mucho sueno, voy a acostarme. (îmi este

somn, mă duc să mă culc.)b)diferite conjuncţii.Coodonarea prin conjuncţii

poate fi:

TipExplicaţieExempleCoordonare copulativăCele două propoziţii sunt prezentate ca asociate.Juan lee y su hermana escribe. (Juan citeşte şi sora lui scrie.)Coordonare disjunctivăCele două propoziţii se exclud una pe alta.Te quedas o te vas. (Rămâi sau pleci.)

Gramatica limbii spaniole

Page 414: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Coordonare adversativă

TOpOZtfopun una alteia

c t u r muie IUI.

râpido. (Este un articol lung. dar se citeşte foarte repede.)

Cel fero

Page 415: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Coordonare distributivi

Cele doua propoziţii prezintă acţiuni alternative care nu se exclud.

Esos dias ya salia el soi. ya llovia. (In zilele acelea ba ieşea soarele, ba ploua.)

Page 416: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Coordonareexplicativa

Una din cele două propoziţii se limitează să clarifice sensul celeilalte.

El ser humano es omnivora, es decir come de todo. (fiinţa umană este omnivoră, adică mănâncă de toate.)

Page 417: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pentru mai multe observaţii, vezi Conjuncţia.

Exerciţii1. Citiţi cu atenţie următoarele exemple şi indicaţi dacă

este vorbade propoziţii simple (orackmes simples) sau fraze (oraciones compuestos):

a) Luisa y su amiga han ido al cine esta tarde.b) La sorpresa la hemos preparado entre mi hermano j yo.c) Me encanta que hayas podido venir y que estis aqui con nosotros.d) iCrees que dace la verdad o quiere enganarnatile) Hoy hace mucho frio9 va a nevar.0 Mi hermano es aho, rubio, delgado, simpâtico pero muy serio.g) Vbi cuando puedas.h)Esto lo han hecho Alejandro o Sergio.i) Necesitamos un mecenas, esto es alguien que ftnancie nuestro proyecto.2. Identificaţi conjuncţiile coordonatoare din exerciţiul

anterior şispecificaţi tipul de coordonare pe care îl realizează.

3. Specificaţi tipul de coordonare existentă între următoarele propoziţii:

a)Me monte en el coche y me fui en seguida.b) Jorge es bastante grosero, esto es se comporta con faha de atendân y respeto.

Page 418: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Sintaxa 22

3

Page 419: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

c) Escucha con atencion o vete porque molestas a los demâs.d) El medico seloha prohibido, pero el no le ha hecho caso.e) No pierde belleza, sino que estâ cada dia mâs guapa.f) Vltimamente estâ muy raro, ni habia ni se queja, algo le pasarâ.g) Me lo das o bien te lo compro.

4. Construiţi câte trei fraze pentru fiecare tip de coordonare,(copulativă, adversativă, distributivă, disjunctivă şi explicativă).

5. Citiţi următorul text şi subliniaţi propoziţiile principale:„El tren que trăia a Carlos de Alemania le deja en la

estaciân del Este. Deja consignado el equipaje y con un maletin en la mano se metio en la ciudad. Calculo la distancia hasta un cafe donde otras veces acostumbraba a desayunar, y, por gastar el tiempo, marcho a pie. Mientras desayunaba pidio un periodico y se enterâ de lo que acontecia en el mundo. Nada era nuevo. Paso despues, por un hotel conocido y le dieron cama para una noche.

— îre hacia las once.Le quedaba tiempo. Entro en una libreria, revolviâ un poco y

comprâ dos libros profesionales."(Gonzalo Torrente Ballester, El senor llega) g

% Subordonareaf La subordinacionJ

In limba spaniolă, subordonarea reprezintă un aspect mai complicat, de aceea am considerat necesară tratarea temei într-un capitol separat.

224 __________________________________________________Gramatica limbii spaniole

Page 420: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Propoziţia subordonată (la oraciân subordinada) determină un cuvânt din propoziţia regentă şi îndeplineşte funcţia sintactică a unei părţi de propoziţie din regentă (subiect, predicat, atribut, complement necircumstanţial sau circumstanţial).

In gramaticile spaniole întâlnim o altă modalitate de clasificare a propoziţiilor subordonate. Astfel, acestea sunt împărţite în trei grupe, după cum îndeplinesc în cadrul frazei funcţii specifice unui substantiv, adjectiv sau adverb.

A* Prima grupă este formată de propoziţiile substantivale (las oraciones sustantivas) şi cuprinde toate acele propoziţii subordonate care îndeplinesc în frază funcţii specifice unui substantiv.

Aceste propoziţii subordonate pot fi introduse de:- conjuncţiile que (că), si (dacă);- pronumele relative que (care) sau quien (cine) precedate de articol;- pronumele interogative qui (ce), cuâl (care), quien (cine).

Denumire Funcţie ExempluPropoziţia subiectivă

Subiect EI que ttevaba gafas era mi primo. (Cel care purta ochelari era vărul meu.)

Propoziţiacompletivădirectă

Complement direct

Su amigo me dijo que todo era una mentira. (Prietenul lui mi-a spus că totul era o minciună.)

Propoziţiacompletivăindirectă

Complement indirect

EI autor dio autografos a quienes compraron su libro. (Autorul a dat autografe celor care i-au cumpărat cartea.)

(U SintaxaDenumire Funcţie Exemplu

Propoziţia completivă de agent

Complement de agent

Fue delatado por quienes eran sus amigos. (A fost denunţat de cei care erau prietenii lui.)

Propoziţia predicativă

Nume predicativ

Armando estâ que trina. (Armando este supărat foc.)

Propoziţia atributivă (relativă)

Atribut substantival

Hemos perdido la esperanza de que vuelva. (Am pierdut speranţa că se va întoarce.)

B. A doua grupă cuprinde propoziţia atributivă (la oraciân relativă)care îndeplineşte în frază funcţia de atribut adjectival specifică unuiadjectiv. Elementul regent (el antecedente) al acestei propoziţii poate fi un

225

Page 421: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

substantiv, un pronume sau un adverb din propoziţia principală.

Exemple: Este es la casa que quieren comprarse. (Aceasta este casa pe care doresc să o cumpere.)

Hay algunos que no se creen sus promesas. (Sunt unii care nu cred promisiunile lui.)

C. A treia grupă este formată din propoziţiile subordonate adverbiale

(las orackmes subordinadas adverbiales) şi reuneşte toate acele propoziţii subordonate care îndeplinesc în cadrul unei fraze funcţii specifice unui adverb.

Denumire Funcţie ExempluPropoziţia Complement Se sento donde

habiacircumstanţială circumstanţial de

locmenos gente. (S-a aşezat

de loc unde era lume maipuţină.)

Propoziţia Complement Ven cuando quieras.

circumstanţială circumstanţial de timp

(Vino când vrei.)

de timp226 Gramatica limbii

spaniole

Page 422: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

DenumireFuncţieExemplu------------------------ —------ Propoziţia circumstanţială de modComplement circumstanţial de modEscribi como me pidieron. (Am scris cum mi-au cerut.)PropoziţiacircumstanţialăcomparativăComplementcircumstanţialde mod comparativEsa blusa cuesta mâs de lo que tienes tu. (Bluza aceea costă mai mult decât ai tu.)PropoziţiaCircumstanţialăconsecutivăComplementcircumstanţialconsecutivLlueve tanto que no podemos salir de casa. (Plouă aşa de mult că nu putem ieşi din casă.)PropoziţiacircumstanţialăcondiţionalăComplementcircumstanţialcondiţionalSi me esperas, iremos juntos. (Dacă mă aştepţi, vom merge împreună.)Propoziţia circumstanţială de scop sau finalăComplement circumstanţial de scopEstoy aqui para que me digas la verdad. (Sunt aici ca să-mi spui adevărul.)Propoziţia circumstanţialăconcesivăComplementcircumstanţialconcesivAunque vive cerca, nunca llega a tiempo. (Deşi locuieşte aproape, niciodată nu ajunge la timp.)Propoziţia circumstanţială de cauzăComplement circumstanţial de cauzăHa dormido mucho porque estaba cansado. (A dormit mult pentru că era obosit.)

(U. Sintaxa _________ ________________________________________227

Page 423: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

In continuare vom detalia unele aspecte importante ale propoziţiilor subordonate menţionate, insistând asupra conjuncţiilor şi a locuţiunilor conjuncţionale specifice fiecărei subordonate şi asupra modurilor verbale folosite.

Subordonarea

PROPOZIŢIA SUBIECTIVA (LA ORACION SUJETO)

Propoziţia subordonată subiectivă îndeplineşte funcţia de subiect pentru predicatul propoziţiei regente şi este introdusă de conjuncţia que precedată de articolul hotărât sau de pronumele relativ quien.

Exemple: La que llevaba gafas de sol era mi amiga. (Cea care purta ochelari de soare era prietena mea.)

Quien quiera aprender el espanol puede matricuiarse en este curso. (Cine doreşte să înveţe limba spaniolă, se poate înscrie la acest curs.)

Un caz special de propoziţie subiectivă este cea care indică un fapt şi care are ca element regent predicatul unei propoziţii impersonale. Acest predicat poate fi exprimat prin:

•verbe reflexive impersonale: se dice (se spune), se permite (se permite), se cree (se crede), se ve (se vede), se oye (se aude) etc.

Exemple: Se dice que van a venir este mes. (Se spune că vor veni luna aceasta.)

Se asegura que todo va a salir bien. (Se asigură că totul va ieşi bine.)

•verbe intranzitive: importar (a păsa), doler (a durea), gustar (a plăcea), encantar (a încânta), convenir (a conveni), asombrarse (a se surprinde), parecer (a părea), bastar (a fi de ajuns), admirarse (a se mira), aiegrarse (a se bucura) etc.

Exemplu: No me importa que se vayan o no. (Nu-mi pasă dacă se duc sau nu.)

•expresii verbale impersonale: estâ bien I mal (este bine / rău), es faci / dificil (este uşor / greu), es importante / msignificante (este important / neimportant), es necesario Imenester (este necesar), es evidente Iobvio (este evident), es (im)posible (este (im)posibil) etc.

Page 424: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

228 Gramatica limbii spaniole

Page 425: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ixemple: No es posibU que se separen. (Nu este posibil ca ei sâ sefpartă.)Es importante saber la verdad. (Este important sâ se ştie adevărul.)

Modul predicatului din propoziţia subiectivă este impus de natura verbului sau a expresiei verbale din regentă. Astfel poate fi folosit:

- modul indicativ pentru fapte reale, cunoscute de vorbitor: Se oye que van a vender la casa. (Se aude că vor vinde casa.) Estâ claro que no vendrâ. (E clar că nu va veni)

- modul conjunctiv pentru fapte posibile sau pentru exprimarea unui sentiment: Me encanta que estes aqui conmigo. (Mă încântă că eşti aici, cu mine.) Es poco probable que venga. (E puţin probabil că va veni.)

- modul infinitiv: Es dificil aprender arabe. (E greu sâ înveţi araba.)

PROPOZIŢIA COMPLETIVA DIRECTA(LA ORACION COMPLETIVA DIRECTA)

Propoziţia completiva directă determină un verb personal la diateza activa din propoziţia regentă şi corespunde complementului direct. Este introdusă de conjuncţia que, care uneori poate lipsi, mai ales când verbul rgent exprimă un act de voinţă sau un sentiment de teamă. Exemple: Sus amigos comentoban que no se atreveria a venir. (Prietenii lui comentau că nu va îndrăzni sâ vină.)

Te ruego (que) me ayudes. (Te rog sâ mă ajuţi.)Temo (que) no Uegue a tiempo. (Mă tem că nu va ajunge la timp.)

Ca şi în cazul celorlalte subordonate, modul predicatului este impus de natura verbului din propoziţia regentă.

• Se foloseşte modul indicativ când verbul comunica sau constată un ipt real, sigur. Din acesta categorie fac parte: decir (a spune), contat (a povesti), asegurar (a asigura), confesor (a mărturisi), explicar (a explica), indicar (a indica), demostrar (a demonstra), repeur (a repeta); creer (a crede), considerat (a considera), sospechar (a bănui) etc.

Dar toate aceste verbe folosite Ia forma negativi se construiesc, de regulă, cu modul conjunctiv.

Exemple: Creo que tienes razon. (Cred că ai dreptate.) No creo que tengas razon. (Nu cred că ai dreptate.)

Page 426: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU 229

Page 427: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

1

Page 428: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

•Se foloseşte modul conjunctiv când verbul regent exprimă un act

de voinţă şi influenţează acţiunea subiectului din subordonată. Din această categorie fac parte: querer (a vrea, a dori), aceptar (a accepta), necesitat (a avea nevoie), permitir (a permite), obligar (a obliga), prohibit (a interzice), recomendar (a recomanda), rechazar (a respinge), pedir (a cere), rogar (a ruga), temer (a se teme) etc.

• Când subiectele regentei şi al subordonatei coincid, verbul din subordonată se foloseşte la infinitiv.

Exemplu: Confieso haberme equivocado. (Mărturisesc că m-am înşelat.)

Un caz special al propoziţiei completive directe îl constituie propoziţia interogativă indirectă (la oraciân interrogativa indirecta). Elementele de legătură între subordonată şi regentă sunt pronumele interogative, adverbele interogative sau conjuncţia si.

Exemple: Dime como se hace. (Spune-mi cum se face.)No se st vendrâ o no. (Nu ştiu dacă va veni sau nu.)Dime cuântos hermanos tienes. (Spune-mi câţi fraţi ai.)No se si volvere hoy. (Nu ştiu dacă mă voi întoarce azi.)

Jbk Observaţie. Propoziţia interogativă indirectă se construieşte, de regulă, cu modul indicativ cbiar dacă verbul regentei este la forma negativă.

Subordonarea

PROPOZIŢIA ATRIBUTIVA (LA ORACION RELATIVA)

Propoziţia subordonată atributivă îndeplineşte funcţia de atribut al unui substantiv sau al unui substitut al acestuia numit element regent şi aflat în propoziţia principală.

Propoziţia atributivă poate exprima:• o precizare necesară pentru identificarea şi calificarea elementului

regent.Exemplu: Los ciudadanos que no estaban de acuerdo con

el proyecto votaron en contra. (Cetăţenii care nu erau de acord cu proiectul au votatîmpotriva.)

Page 429: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

230 Gramatica limbii spaniole

Page 430: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• o explicaţie suplimentara care nu particularizează elementul regent; de aceea» în scris este marcată prin virgule, iar în vorbire prin pauză.

Exemplu: Los cmdadanos, que no estaban de acuerdo con el proyecto, votanm en contra. (Cetăţenii, care nu erau de acord cu proiectul, au votat contra.)

Poate fi introdusă de pronumele relative <jue, quien, cual sau adverbele relative donde. como. cuando, cuanto.

Element de legătură

Explicaţie

- se foloseşte, de regulă, cu element regent; p~ admite diverse prepoziţii

el libro que estoy leyendo (cartea pe care o cireşe)el concursă en que participani (concursul la care participă)

el / ia quelos / las que

- poate fi folosit fără element regent;p» admite diverse prepoziţii;—poate avea funcţie de nume predicativ al ver-bului ser (propoziţia predicativă).

El que Ueva gafas soy yo. (Cel 1 care poartă ochelari sunt eu.) La chica con la que has hablado es 1 simpatic*. (Fata cu care ai vorbit este simpatică.)Este hbro ca ei que estaba buscando. (Această carte este I cea pe care o căutam.)

el/ la / cual los 1 las cuales

- poate fi folosit doar cu element regent;— admite diverse prepoziţii.

He visto al chko con el cual \ bailabas. (L-am văzut pe băiatul cu care dansai.)

quien / \quienes

- se referă doar la persoane şi este sinonim cu el que;- poate fi folosit fără element regent;- admite diverse prepoziţii.

\ u*en no pui iic*pe, pueae saur. (One nu participă, poate să plece.)No vendrd la duca con quien he hablado. (Nu va veni fata cu care am vorbit.)

tUStfroxa

Page 431: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

Element de legătură

Explicaţie Exemple

cuyo - exprimă posesia;— are element regent şi este urmat de un substantiv cu care se acordă în gen şi număr.

El novelista cuya obra se ha publicado es famoso. (Romancierul a cărui operă s-a publicat este celebru.)

donde, como, cuando

exprimă locul, modul şi timp.

Esta es la casa donde ha nacido. (Aceasta este casa în care s-a născut.)Asi fue como llegâ aqui. (Aşa a fost cum a ajuns aici.)

cuanto - exprimă cantitatea;— nu are element regent, dar poate modifica un substantiv.

Vinieron cuantos quisieron. (Au venit toţi cei care au vrut.)

In ceea ce priveşte folosirea modurilor verbale, în propoziţia subor-donată relativă poate fi folosit modul indicativ sau conjunctiv:

• când elementul regent al propoziţiei atributive este identificat, cunoscut de vorbitor, se foloseşte modul indicativ.

• când elementul regent al propoziţiei atributive nu este identificat sau nu există, se foloseşte modul conjunctiv.

Tenemos un apartamento que tiene dos habitaciones. (Avem un apartament care are două camere.)

Queremos un apartamento que tenga dos habitaciones. (Vrem un apartament care să aibă două camere.)

En esta ciudad no hay ninguna casa que nos guste. (In oraşul acesta nu este nici o casă care să ne placă.)

Exerciţii

1. Identificaţi tipul propoziţiilor subordonate din următoarele fraze:a) Nos encanta que hayâis aceptado nuestra invitaciân y que hayâis podido

venir.

Page 432: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

232 Gramatica limbii spaniole

Page 433: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

b)EI susto que nos dio fue muy grande.c) Confesa que estaba disgustada de su comportamiento.d)Espero que no te hayas enfadado.e)Nacio en un pueblo cuyo nombre no recuerdo en este momento.f) Felipe es quien ha ganado el concurso.g)Recordi que tenia que comprar pan.h)Van a dar permiso a quienes lo solicitaron.

2. Completaţi următoarele fraze cu propoziţia subordonată corespunzătoare:

a)No creemos que â0b) Me ha mformado que *§TGc)Me alegra que ...d)Le sorprendio que .7.

e)Buscamos una casa que . *yf) Se han comprado una casa que .••g)No recuerdo el lugar dondeh)Todo era mâs facil en los afios cuando . •*

3* Uniţi cele două propoziţii după modelul indicat:A.Model: EI hombre saludo a todos; el hombre era mi vecino.El hombre que saludo a todos era mi vecino.

a) La chica es morena y muy guapa; mi hermano sale con ella.b) La moto era de Japon; tu la compraste.c) La caile es muy centrica; yo vivo en esa caile.d) El programa de televisiân era interesante; mis padres vieron ese programa.e) El hotel estaba cerca de la playa; nosotros nos alojamos en ese hotel

B. Model: Conduces muy râpido. Es muy peligroso.Es peligroso que conduzcas ton râpido.

a) Mi primo se va de vacaciones a Egipto. Es fantastico.b) No ha podido ir con nosotros de excursion. Es una pena.c) Hemos llegado a un acuerdo favorable para todos. Me alegro.d) Siempre nos cuenta las mismas historias. Me aburre.e) No aprobară el examen. Es una vergiienza.4. Completaţi cu pronumele sau adverbul relativ

corespunzător (Inunele cazuri pot fi corecte mai multe posibilităţi):

a)Lo mejor fue el momento . . . se encontraron.b)Come ... quieras, que hay de sobra.c) La nueva directora, ... habia sido nombrada pocos dias

antes, tuvo quetomar decisiones importantes.

d)Nunca olvidare la tarde ...te conoci.

Page 434: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

e)Habia una ventana desde ...se podia ver el centro de la ciudad.f) iTienes ...te ayude o necesitas que te ayude yo?g)Devuelve el dinero ... tehe dado.h) Hemos encontrado ai chico con ... fuimos al cine esa tarde.i) A ese hombre no hay ... h aguante.

5. Transformaţi infinitivul din paranteze într-o formă corectă deindicativ sau conjunctiv:

a) l No hay nada que se (poder) ... hacer para mejorar su situacion?b)Los que (llegar) ... tarde, no pudieron entrar.c) Necesito una chica que (tener) ... conocirrdentos de informatica.d) En cualquier lugar que le (ver, yo) le reconocere en seguida.e)Todos los que (preguntar) ... por ti, eran unas personas desconocidas.f) Tengo que comprar un ordenador que (ser) ... mâs potente que este.g)Andres recita la poesia que (aprender) ...el ario pasado.h)Este premio es para el que (recitar) ... mejor la poesia.

Subordonareaf La subordonacion adverbiali

Grupul propoziţiilor subordonate adverbiale reuneşte propoziţiile care în frază îndeplinesc funcţiile sintactice proprii unui adverb la nivelul unei propoziţii, exprimând circumstanţele în care se desfăşoară acţiunea unui verb. Din această categorie fac parte următoarele propoziţii circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, consecutivă, condiţională, finală, concesivă, cauzală.

Page 435: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

234

Gramatica limbii spaniole

Page 436: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE LOC(LA ORACION SUBORDINADA DE LUGAR)

Propoziţia circumstanţială de loc arată locul în care se petrece acţiunea exprimată de verbul din regentă şi corespunde complementului circumstanţial de loc. Este introdusă prin adverbul relativ donde (unde) care poate fi precedat de o prepoziţie (de donde, hasta donde, hacia donde, a donde, desde donde etc).

Exemple: Nos encontramos donde nos vimos la semăna posada. (Ne întâlnim unde ne-am văzut săptămâna trecută.)

Iremos por donde nos han explicado. (Vom merge pe unde ne-au explicat.)

In propoziţia circumstanţială de loc pot fi folosite atât modul indicativ, cât şi modul conjunctiv.

- Dacă menţionează un loc cunoscut, real, identificat de vorbitor, se foloseşte modul indicativ:

No estân mis libros en donde los puse ayer. (Cărţile mele nu sunt unde le-am pus ieri.)

- Dacă ne referim la un loc ce urmează a fi comunicat, neindentificat încă de vorbitor se foloseşte modul conjunctiv:

Mârchate donde te apetexca. (Du-te unde vrei.)

A Observaţie. în multe cazuri, acest tip de propoziţie determină un element regent cunoscut sau necunoscut, drept pentru care echivalează cu o propoziţie relativă.

Exemplu: Esta es la casa donde (en la cual) vivo con familia. (Aceasta este casa unde / în care / locuiesc cu familia mea.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE TIMP(LA ORACION SUBORDINADA TEMPORAL)

Propoziţia circumstanţială de timp arată timpul în care se petrece acţiunea exprimată de verbul din regentă şi se introduce prin adverbul relativ cu valoare de conjuncţie cuando şi printr-o serie de locuţiuni conj uncţionale.

Page 437: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU Sintaxa

235

Page 438: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

în propoziţia circumstanţială de timp se poate folosi modul indicativ, conjunctiv sau infinitiv.

• Modul indicativ se utilizează când acţiunea verbului din subordonată este anterioară sau simultană cu acţiunea din principală.

Cuando terminaron, el publico les aplaudio con entusiasmo. (Când au terminat, publicul i-a aplaudat cu entuziasm.)

Cuando estoy en casa, me gusta escuchar muisica. (Când sunt acasă, îmi place să ascult muzică.)

Siempre que la veo, me pregunta por ti. (De fiecare dată când o văd, mă întreabă de tine.)

Cuando hablo en voz alta, me duele la garganta. (Când vorbesc tare, mă doare gâtul.)

• Prin modul conjunctiv vorbitorul exprimă o acţiune eventuală, viitoare în raport cu momentul vorbirii sau faţă de un moment trecut.Exemple: Cuando lo vea, se lo dire. (Când îl voi vedea, o să-i spun.) Me dijo que las mandaria tan pronto como recibiera el pedido. (Mi-a spus că le va trimite îndată ce va primi comanda.)

începutul acţiuniidesde que (de când)limita acţiuniihasta que (până când)anterioritateantes (de) que (înainte să)posterioritatecuando, despues de que (după ce)posterioritate imediatăen cuanto, tan pronto como, apenas (îndată ce), nada mâssimultaneitatecuando, mientras, mientras que (în timp ce), en el mismo momento / instanţe en que (în momentul în care)repetarecuando, cada vez que (mereu când), siempre que (ori de câte ori), todas las veces que (de fiecare dată când)progresie paralelăconforme, a medida que, segun (pe măsură ce)

Locuţiunile conjuncţionale care pot introduce propoziţii circumstanţiale de timp

Page 439: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

236 Gramatica limbii spaniole

Page 440: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Mientras estâ enferma, no saldrâ de casa. (Cât timp va fi bolnavă, nu va ieşi din casă.)

• Modul infinitiv se foloseşte când subiectul propoziţiei subordonate este acelaşi cu cel al regentei.

A

Exemple: Antes de corner, me lavo las mănos. (înainte de a mânca, mă spăl pe mâini.)

Al entrar en casa, noto algo etrano. (Când a intrat în casă, a observat ceva ciudat.)

Folosirea modurilor verbaleinfinitiv ai, nada mâs, antes de, despues deindicativ mientras que, entre tantoconjunctiv antes de queindicativ (prezent, trecut, atemporal) / conjunctiv (viitor)

cuando, hasta que, desde que, mientras, cada vez que, despues de que, apenas

Observaţie. Propoziţia introdusă de locuţiunea conjuncţională antes (de) que se construieşte:

- fie cu modul conjunctiv: Antes de que se vaya tu madre, llâmarne. (înainte să plece mama ta, sună-mă.)

- fie cu modul infinitiv dacă subiectul celor două propoziţii este acelaşi: Antes de irte (tu), llâmarne (tu). (înainte de a pleca, sună-mă.)Antes de corner (yo), me lavo las mănos (yo). (înainte de a

mânca, mă spăl pe mâini.)

Exerciţii

1. Identificaţi propoziţiile subordonate şi indicaţi relaţia temporală a acestora cu propoziţia principală:

a) Se enfado al enterarse de la verdad.b) Mientras te vistes, yo preparare el desayuno.a)Llâmame en cuanto llegues.b)Cuando el empezaba, yo ya habia terminado.c) Antes de que te vayas, quiero hablar contigo.d)Conforme avanza el dia, va subiendo la temperatura.e)No nos vimos desde que se fue del pais.

2.Subliniaţi forma verbală corectă în următoarele exemple:a)Apenas escucho / escuchara la musica, se puso a bailar.b)En cuanto vea / verâ a mi padre Ie dare la noticia.c) Antes de tomar / tomes una decision, deberias pensarlo mejor.d)Despues de que escribas I escribes este informe nos vamos a corner.e)Nada mas entrar / entramos, nos dimos cuenta de que algo habia pasado.f) Tan pronto como llegue / llego, abrio todas las ventanas.g)Una vez que salgas / sales de la oficina, llâmame.

Page 441: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

h)Siempre que quieres/ quieras aqui tendrâs tu casa.

3.Completaţi următoarele fraze cu locuţiunea conjuncţională corectă:a)No he llamado a mi hermana ... regrese de Valencia.b)No te volvere a llamar ... tunolo hagas.c)Lo entendi mucho mejor ... hablarh con mi profesor.d)Lâvate las mănos ... sentarte a la mesa.e)Nos cruzamos ... entrar en el supermercado, el salia y yo entraba.f) De pequeno siempre decia la verdad, pero ... fue

creciendo empezo a decir mentira tras mentira.g)No me gusta que me molesten ... estoy trabajando.h)Se nos estropeo el coche enpleno viaje y ... pudimos,

paramos en el tallermâs cercano para arreglarlo.

4. Alcătuiţi fraze cu următoarele locuţiuni conjuncţionale: antes de que, siempre que, tan pronto como, a medida que, nada mâs que.

5. Completaţi următoarele fraze:

a) Lo supe antes de que ...b) Me lo encontre al...c) No lo llamo hasta que ...d) Te avisare en cuanto ...

Page 442: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

238

Gramatica limbii spaniole

Page 443: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

e).5* fuenm despues de ...

f) Dunrueron desde que ...g)Te dori d libro cuando...h) Escucho musica siempre q

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE MOD(LA ORACION SUBORDIN ADA MODAL)

Propoziţia circumstanţială de mod arată felul m care se de^i i şo \ -acţiunea din regentă. Se introduce prin conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale: como (cum), segun (după cum), segun que, segun y conforme (întocmai cum), sm que (iară să), como st (ca şi cum).

Exemi Conteste asî como me has dicho. (Am răspuns aşa cum mi-ai spus.)He numtado ta Invadară segun indican las mstrucaones. (Am

montat maşina de spălat aşa cum indică instrucţiunile.)Te io cuento segun y conform me lo han comoda a mi (Iţi

povestesc întocmai cum mi-au povestit si mie.)

în propoziţia circumstanţială de mod verbul poate fi folosit atât la modul indicativ, cât şi la modul conjunctiv.

• Como, segun + modul indicativ — când acţiunea este reală, cunoscută de vorbitor.

Exemplu: Hiconos el trabajo como nos habia enseriado d profesor. fAm făcut lucrarea cum ne~a învăţat nroteson 11 \• Como, segun -f modul conjunctiv — când iate vorba de

o acţiune eventuală, posibilă sau viitoare.Exemple* Hore el trabajo como me diga d profesor. (Voi

face lucrarea cum îmi va spune profesorul.)Iremos en tren o en coche, segun decidă la mayoria. (Vom

merge cu trenul sau cu maşina, după cum va decide majoritatea.)

A Observaţii.• Locuţiunile conjuncţionale como si (ca şi cum), igual que

(de parcă), lo mismo que si (ca şi cum) se folosesc doar cu conjunctivul imperfect sau mai mult ca nerferr

239

c) Uâmame en cuânto llegues.d)Cuando el empezaba, yo ya habia terminado.e)Antes de que te vayas, quiero hablar contigo.f) Conforme avanza el dia, va subiendo la temperatura.g)No nos vimos desde que se fue del pais.

2.Subliniaţi forma verbală corectă în următoarele exemple:

Page 444: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

a)Apenas escuchâ I escuchara la musica, se puso a bailar.b)En cuanto vea / verâ a mi padre le dare la noticia.c) Antes de tomar / tomes una decision, deberias pensarlo mejor.d)Despuis de que escribas I escribes este informe nos vamos a cornere)Nada mâs entrar / entramos, nos dimos cuenta de que algo habia pasado.f) Tan pronto como Uegue I llego, abrio todas las ventanas.g)Una vez que salgas I sales de la oficina, llâmarne.h)Siempre que quieres/ quieras aqui tendrâs tu casa.

3.Completaţi următoarele fraze cu locuţiunea conjuncţională corectă:a)No he llamado a mi hermana ... regresa de Valencia.b)No te volvere a llamar ... tunolo hagas.c) Lo entendi mucho mejor ... hablarlo con mi profesor.d)Lâvate las mănos ... sentarte a la mesa.e)Nos cruzamos ... entrar en el supermercado, el salia y yo entraba.f) De pequeno siempre decia la verdad, pero ... fue

creciendo empezo a decir mentira tras mentira.g)No me gusta que me molesten ... estoy trabajando.h)Se nos estropeo el coche en pleno viaje y ... pudimos,

paramos en el tallermâs cercano para arreglarlo.

4* Alcătuiţi fraze cu următoarele locuţiuni conjuncţionale: antes de

que, siempre que, tan pronto como, a medida que, nada mâs que.

5. Completaţi următoarele fraze:a) Lo supe antes de que ...b) Me lo encontre ai ...c) No Io llamo hasta que ...d) Te avisare en cuanto ...

Page 445: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

238 Gramatica limbii spaniole

Page 446: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

e)Se fueron despues de ...f) Durmieron desde que ...g)Te dare el libro cuando ...h)Escucho musica siempre que ...

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE MOD(LA ORACION SUBORDINADA MODAL)

Propoziţia circumstanţială de mod arată felul în care se desfăşoară acţiunea din regentă. Se introduce prin conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale: como (cum), segun (după cum), segun que, segun y conforme (întocmai cum), sin que (fără să), como si (ca şi cum).

Exemple: Conteste asicomo me has dicho. (Am răspuns aşa cum mi-ai spus.)He montado la lavadora segun indican las instrucciones.

(Am montat maşina de spălat aşa cum indică instrucţiunile.)

Te lo cuento segiin y conform me lo han contado a mi. (Iţi povestesc întocmai cum mi-au povestit şi mie.)

In propoziţia circumstanţială de mod verbul poate fi folosit atât la modul indicativ, cât şi la modul conjunctiv.

• Como, segun + modul indicativ - când acţiunea este reală, cunoscută de vorbitor.

Exemplu: Hicimos el trabajo como nos habia ensenado el profesor. (Am făcut lucrarea aşa cum ne-a învăţat profesorul.)

• Como, segun + modul conjunctiv — când este vorba de o acţiune eventuală, posibilă sau viitoare.

Exemple: Hare el trabajo como me diga el profesor. (Voi face lucrarea cum îmi va spune profesorul.)

Iremos en tren o en coche, segun decidă la mayoria. (Vom merge cu trenul sau cu maşina, după cum va decide majoritatea.)

4^ Observaţii.• Locuţiunile conjuncţionale como si (ca şi cum), igual

que (de parcă), lo mismo que si (ca şi cum) se folosesc doar cu conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect.

Exemplu: Nos habia como si nos conocieramos de toda la vida. (Ne vorbeşte de parcă ne-am cunoaşte dintotdeauna.)

• De asemenea, locuţiunea conjuncţională sin que se foloseşte doar cu timpuri ale conjunctivului.Exemplu: Se fue sin que nosotros lo supieramos. (A plecat fără ca noi să ştim.) In cazul în care subiectul celor două propoziţii este acelaşi, se foloseşte construcţia sin + infinitiv.

Exemplu: Se fue sin despedirse de nosotros. (A plecat fără să-şi ia rămas bun.)

Page 447: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA COMPARATIVĂ(LA ORACION SUBORDINADA COMPARATIVA)

Propoziţia circumstanţială comparativă se deosebeşte de subordonata de mod prin faptul că arată felul în care se desfăşoară acţiunea din regentă sau cum este însuşirea exprimată de adjectivul sau adverbul determinat în comparaţie cu altă acţiune.

Propoziţia subordonată comparativă se uneşte cu propoziţia principală, formând o construcţie complexă comparativă. Propoziţia subordonată comparativă se introduce prin următoarele conjuncţii:

- como I que (când subordonata are de obicei o nuanţă modală);- cuanto I cuan (când are o nuanţă cantitativă).Exemple: Hablaba asi como aprendio. (Vorbea aşa cum a învăţat.) Te ayudare cuanto pueda. (Te voi ajuta cât pot.)Me dio tanto dinero cuanto yo necesitaba para ese dia. (Mi-

a dat atâţia bani câţi avem nevoie pentru acea zi.)

Intre propoziţia regentă şi subordonata comparativă se stabilesc următoarele raporturi:

• De egalitate.Exemple: Tengo tonta sed como antes de tomar el agua.

(Mi-e la fel de sete ca şi înainte de a bea apa.)Toco el piano tanto cuanto quiso. (A cântat la pian atât cât a vrut.)

• De superioritate. Se construieşte cu adverbul mâs şi locuţiunea

conjuncţională de la que.

Page 448: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

240

Gramatica limbii spaniole

Page 449: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemplu: Es mâs comilân de lo que te puedes imaginar. (Este mai lacom decât îţi poţi imagina.)

• De inferioritate. Se construieşte cu adverbul menos în principală şi locuţiunea conjuncţională de la que.

Exemplu. Me cobra menos de lo que habiamos establecido. (Mi-a luat mai puţini bani decât stabiliserăm.)

ExerciţiiL Completaţi cu conjuncţia sau locuţiunea conjuncţională potrivită:a) Se comporta .. . fuera el mâs listo de todos.b) Hizo las cosaş .. . le ensenâ su madre.c) El magp hizo el truco .. .se notară.d) No aprobarâs .. . haber estudiado seriamente durante todo el curso.e) El eclipse se verâ mejor a las dos, . . . dijo el telediario.f) Es una maleducada. Abriâ los armarios ... estuviera en su propia casa.g) Gastâ... quiso.

2. Completaţi cu forma corectă a verbului din paranteză:a) Se quedâ muy contentot lo mismo que si (ganarf el) .. . el concurso.b)Segwn (decir) .. . las encuestas, la gente vive mejor que antes.c) A veces es como si (estar, yo) ... hablando con la pared.d)Consiguw construir la casa sin (mirar, el) . . . los planos ni una sola vez-e)Como (estar) . . . previsto, la decisiân se tomarâ en la junta.f) He venido hasta aqui sin que lo (saber) .. . nadie.

3. Completaţi frazele:a) No sobe tanto .. .b) La guerra es la situacion que mâs dano .. .c) Se prepara menos de lo que...d) Hay una chica en mi clase que .. .e) Es mas listo de la que .. .f ) Necesita todos los Ubros que .. .

Page 450: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(V. Sintaxa 24

1

Page 451: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA CONSECUTIVA(LA ORACION SUBORDINADA CONSECUTIVA)

Propoziţia circumstanţială consecutivă determină un verb, un adjectiv sau un adverb şi arată consecinţa, precum şi măsura intensităţii acţiunii, a însuşirii ori măsura cantităţii exprimate de cuvântul determinat.

De cele mai multe ori, în regenta propoziţiei consecutive se află un element corelativ, cum ar fi adjectivele nehotărâte tan, tanto I tonta I tantos I tantas; tal I tales; sau una dintre sintagmele: de tal modo / forma / monera (în aşa mod / formă / manieră); de un modo / forma / monera (într-un mod / formă / manieră), care arată că propoziţia consecutivă este o urmare a unei acţiuni, însuşiri sau cantităţi deosebite.

De obicei, corelativul din regentă arată măsura acţiunii, a însuşirii sau a cantităţii în mod nedefinit, iar conţinutul subordonatei consecutive precizează, concretizează măsura respectivă.

Exemple: Hablan en voz tan baja que no puedo oir nada. (Vorbesc aşa de încet încât nu aud nimic.)

Dice tales disparates que es mejor no hacerle caso. (Spune asemenea prostii încât e mai bine să nu-1 luăm în seamă.)

A Observaţie. Un caz special de propoziţie consecutivă este acela în a cărui regentă nu se află nici un element corelativ ori alt mijloc de exprimare a ideii de acţiune, însuşire sau cantitate deosebită.

Exemplu: Estamos muy cansados, conque nos vamos ahora mismo. (Suntem foarte obosiţi, aşa că o să plecăm chiar acum.)

• Folosirea modurilor verbale în subordonata consecutivă:

Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale consecutive

Mod verbal

tan + adjectiv / adverb +que (atât de . . . încât)tanto + substantiv + que (atât ... încât)tal/ tales + substantiv + que (asemenea . . . încât)de tal modo/ forma / monera que (în aşa fel încât)de un modo/ forma / monera (tan + adjectiv) + que(într-un mod / formă atât de . , . încât)

Indicativ

Gramatica limbii spanioleConjuncţii şi locuţiuni

conjuncţionale consecutive

Mod verbal

242

Page 452: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

asi que (aşa că)por lo tanto, por consiguiente, por lo que (prin urmare) en consecuencia (în consecinţă) y por eso (şi de aceea) luego (deci) conque (deci)de modo / monera 1 forma que (aşa încât)

Indicativ

de ahi que (asfel încât)no tan / tanto ... que (nu în aşa fel... încât)no tan / tanto ... como para que (nu în aşa fel... încât să)

Conjunctiv

Exemple: Dices tales tonterîas que nadie lo cree. (Spune asemenea prostii încât nimeni nu-1 crede.)

Muestrate tan seguro de lo que haces que el tampoco tenga dudas. (Arată-te aşa de sigur de ceea încât faci încât nici el să nu aibă îndoieli.)

Tenia tanto hambre que se comio todos los bocadillos. (Ii era aşa de foame încât a mâncat toate sandvişurile.)

EI tenia todas las llaves, asi que nosotros tuvimos que esperar mediaKora en plena caile. (El avea toate cheile, aşa că noi a trebuit să aşteptăm o jumătate de oră în plină stradă.)

No hacia tanto frio que necesitâramos bufanda y gorro. (Nu era aşa de frig încât să avem nevoie de fular şi căciulă.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA CONDIŢIONALA(LA ORACION SUBORDINADA CONDICIONAL)

Acest tip de propoziţie formulează o condiţie de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii din propoziţia principală. In limba spaniolă, cele două părţi ale frazei condiţionale au denumiri specifice: protază (prâtasis) -propoziţia condiţională şi apodoză (apâdosis) — propoziţia principală.

Page 453: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple:No estoy para nadie, salvo si llama mi hermana. (Nu sunt

pentru nimeni, doar dacă sună sora mea.)Ire a condicidn de que (hajo la condicidn de que) el tambiin

vaya. (Voi merge cu condiţia să meargă şi el.)Llâmaio no sea que haya venido ya. (Sună-1 ca nu cumva să fi venit deja.)Siempre y cuando apruebes, te comprari la moto. (Doar

dacă vei lua examenul, îţi voi cumpăra motocicleta.)Como no llegues a tiempo, no te esperamos ni un minuto.

(Cum nu ajungi la vreme, nu te aşteptăm nici un minut.)En caso de estar enferma, quedarâ en casa. (In cazul în

care voi fi bolnavă, voi rămâne acasă.)

Conjuncţii şi locuţiuni condiţionaleMod verbalSi (dacă)Salvo si (doar dacă) Excepto si (doar dacă)IndicativA condicidn de que (cu condiţia să)Bajo la condicidn de que (cu condiţia să)Con la condicidn de que (cu condiţia să)En caso de que (în caz că)Con que (dacă)Con tai de que (doar dacă)Siempre que (doar dacă)Siempre y cuando (numai dacă)A no ser que (numai dacă nu)Como (cum)

No sea que} no fuera que (nu cumva să)ConjunctivA condicidn deBajo 1 con la condicidn deEn caso deConCon tal de No fuera aInfinitiv (când subiectul subordonatei

coincide cu subiectul regentei)

• Folosirea modurilor verbale în subordonata condiţională:

Page 454: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Venire a su fiesta a condiciân de no tener otros compromisos. (Voi veni Ia petrecerea ei dacă nu am alte treburi.)

■ Folosirea conjuncţiei si

Propoziţia condiţională introdusă prin conjuncţia si se poate construi cu orice mod şi timp, cu excepţia următoarelor:

• viitorul simplu şi viitorul perfect, care se înlocuiesc cu prezentul indicativ sau perfectul compus;

• condiţionalul prezent şi condiţionalul perfect, care se înlocuiesc cu modul conjunctiv, imperfect sau mai mult ca perfect.Exemple: Si tengo dinero, me lo llevare. (Dacă voi avea bani, mi-1 voi lua.) Si fueras mâs lista, no harias eso. (Dacă ai fi mai deşteaptă, n-ai face acest lucru.)

Si Hubiera tenido tiempo, habria ido de vacaciones. (Dacă aş fi avut timp, aş fi plecat în vacanţă.)

Timpurile modului conjunctiv se folosesc pentru a exprima o acţiune ipotetică sau imposibil de realizat.

Exemple: Si tuviera veinte afios, volveria a estudiar la misma carrera. (Dacă aş avea 20 de ani, aş face din nou aceeaşi facultate.)

Si les cantaramos las cuarenta, se tranquilizarian. (Dacă le-am spune tot verde în faţă, s-ar linişti.)

Si hubieras Uegado antes, habrias (hubieras) presenciado toda la escena. (Dacă ai fi ajuns mai devreme, ai fi asistat la întreaga scenă.)

Timpurile modului indicativ se folosesc când condiţia se poate realiza, iar vorbitorul face doar acţiunea de a o exprima.

Exemple: Si les cantamos las cuarenta, se tranquiliza. (Dacă îi spunem tot verde în faţă, se linişteşte.)

Si has estudiado, sacarâs una buena calificacion. (Dacă ai învăţat, vei lua o notă bună.)

JSL Observaţie. în afară de subordonatele condiţionale, în limba spaniolă avem câteva construcţii care pot avea valoare condiţională:

• Imperativ + y + viitorDîle esto y te odiarâ toda la vida. (Spune-i acest lucru şi te

va urî toată viaţa.)

IU. Sintaxa• A ser posibleA ser posible, vuelve hoy mismo. (Pe cât posibil, întoarce-te chiar astăzi.)

• De + infinitiv

245

Page 455: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

De haber jugado Ronaldo, hubieron ganado. (De-ar fi jucat Ronaldo, ar fi câştigat.)

• A decir verdadA decir verdad, no me gustan las trampas. (Ca să spun

drept, nu-mi plac înşelătoriile.)

• Modul gerunziuEchăndote a reir, no resolverâs el problema. (Izbucnind în

râs, nu vei rezolva problema.)

• Modul participiuJulia} tratada con consideraciân, es una chica maravillosa.

(Julia, tratată cu respect, este o fată minunată.)

• Que + imperfect / mai mult ca perfect conjunctivQue me tocara el gordo, viajaria alrededor del mundo. (Dacă

aş câştiga la loterie, aş călători în jurul lumii.)

• Que + indicativ + que + indicativQue viene, perfectof que no viene, el quien pierde no soy yo.

(Dacă vine, perfect, dacă nu vine, nu eu sunt cel care pierde.)

• Construcţia condiţională elipticăExemple: Yo que tu, le pediria perdon. (Eu în locul tău, i-aş cere scuze.) Para chicas guapas, las de mi tierra. (Dacă vrei să vezi fete frumoase, trebuie să le vezi pe cele din ţara mea.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE SCOP SAU FINALA (LA ORACION SUBORDINADA FINAL)

Propoziţia circumstanţială de scop arată scopul în vederea căruia se îndeplineşte acţiunea exprimată de propoziţia regentă.

Conjuncţiile şi locuţiunile conjucţionale care introduc propoziţia finală sunt: para que (ca să), a que, con el objeto de que (cu scopul să), con miras

Page 456: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

246

Gramatica limbii spaniole

Page 457: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

a que, no sea que (ca să nu), de modo / manera / forma que (în aşa fel încât), a fin de que, con la intenciân de que (cu intenţia să), con vistas a. In propoziţia finală se foloseşte doar modul conjunctiv.

Exemple: Te doy el dinero para que I a que me dejes en paz- (Iţi dau bani ca să mă laşi în pace.)

Apuntalo, con el objeto de que no vuelvas a molesxarme. (Notează-ţi ca să nu mă mai deranjezi.)

Se esfuerza en hacerlo bien con vistas a que le suban el sueldo. (Se căzneşte să facă totul bine ca să-i mărească salariul.)

Dibujo el esquema muy bien de modo que todos se hicieran a la idea. (A făcut schema foarte bine astfel încât să înţeleagă toţi.)

AJL Observaţie. Dacă subiectul propoziţiei principale coincide cu al propoziţiei finale, se foloseşte, infinitivul.

Exemple: Vete a discxdparte. (Du-te şi te scuză.)Me iri al medico para ver si tengo o no gripe. (Mă voi duce

la doctor să văd dacă am sau nu gripă.)La abuela intenta encender el fuego con la intenciân de

preparat la comido. (Bunica a încercat să aprindă focul cu intenţia de a pregăti mâncarea.)

1. Identificaţi tipul de propoziţii subordonate din frazele următoare:a)Se fue para que no le pillara su padre.b)De ser verdadero, lo hubiera sabido antes.c) Nos han invitado a la pesta, por consiguiente nos iremos.d)Pagado y todo, se fue con el dinero de la compania.e)Si no me lo hubieras dicho, me habria enfadado mucho.f) Tenia tanto sed que se bebio toda la botella.g)En caso de que se sienta mai, el medico le aconseja quedar en casa.

2. Daţi câte trei exemple de propoziţii condiţionale care să seconstruiască cu infinitiv, indicativ şi conjunctiv.

3* Construiţi cinci fraze în care să apară următoarele elemente de relaţie: a fin de que, salvo si, por lo tanto, solo con que, conque, como si.

Page 458: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple:No estoy para nadie, salvo si llama mi hermana. (Nu sunt

pentru nimeni, doar dacă sună sora mea.)Ire a condicion de que (bajo la condicion de que) el tambien

vaya. (Voi merge cu condiţia să meargă şi el.)Llâmalo no sea que haya venido ya. (Sună-1 ca nu cumva să fi venit deja.)Siempre y cuando apruebes, te comprare la moto. (Doar

dacă vei lua examenul, îţi voi cumpăra motocicleta.)Como no llegues a tiempof no te esperamos ni un minuto.

(Cum nu ajungi la vreme, nu te aşteptăm nici un minut.)En caso de estar enferma, quedare en casa. (In cazul în

care voi fi bolnavă, voi rămâne acasă.)Vendri a su fiesta a condicion de no tener otros

compromisos. (Voi veni la petrecerea et dacă nu am alte treburi.)

■ Folosirea conjuncţiei si

Propoziţia condiţională introdusă prin conjuncţia si se poate construi cu orice mod fi timp, cu excepţia următoarelor:• viitorul simplu fi viitorul perfect, care se înlocuiesc cu prezentul indicativ sau perfectul compus;• condiţionalul prezent şi condiţionalul perfect, care se înlocuiesc cu modul conjunctiv, imperfect sau mai mult ca perfect.

Conjuncţii şi locuţiuni condiţionaleMod verbalSi (dacă)Salvo si (doar dacă) Excepto si (doar dacă)IndicativA condicion de que (cu condiţia să)Bajo la condicion de que (cu condiţia să)Con la condicion de que (cu condiţia să)En caso de que (în caz că)Con que (dacă)Con tai de que (doar dacă)Siempre que (doar dacă)Siempre y cuando (numai dacă)A no ser que (numai dacă nu)Como (cum)

No sea que, no fuera que (nu cumva să)ConjunctivA condicion deBajo 1 con la condicion deEn caso deConCon tai de No fuera aInfinitiv (când subiectul subordonatei

coincide cu subiectul regentei)

• Folosirea modurilor verbale în subordonata condiţională:

Page 459: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Exemple: Si tengo dinero, me lo llevare. (Dacă vot avea bani, mi-1 voi lua.) Si fueras mâs lista, no harias eso. (Dacă ai fi mai deşteaptă, n-ai face acest lucru.)

Si hubiera tenido uempo, habria ido de vacaciones. (Dacă aş fi avut timp. aş fi plecat în vacanţă.)

Timpurile modului conjunctiv se folosesc pentru a exprima o acţiune ipotetică sau imposibil de realizat.

Exemple: Si tuviera veinte afios, volveria a estudiar la misma carcera. (Dacă aş avea 20 de ani, aş face din nou aceeaşi facultate.)

Si les cantaramos las cuarenta, se trarujuiUzarian. (Dacă le-am spune tot verde în faţă, s-ar linişti.)

Si hubieras llegado antes, habrias (hubieras) presencuido toda la escena. (Dacă ai fi ajuns mai devreme, ai fi asistat la întreaga scenă.)

Timpurile modului indicativ se folosesc când condiţia se poate realiza, iar vorbitorul face doar acţiunea de a o exprima.

Exemple: Si Ies cantamos las cuarenta, se tranqudiza. (Dacă Ii spunem tot verde în faţă, se linişteşte.)

Si has estudiado, sacarâs una buena calificacion. (Dacă ai învăţat, vei lua o notă bună.)

Observaţie. în afară de subordonatele condiţionale, în limba spaniolă avem câteva construcţii care pot avea valoare condiţională:

• Imperativ + y + viitorDile esto y te odiarA toda la vida. (Spune-i acest lucru şi te

va uit toată viaţa.)

Page 460: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

<U Sintaxa 245

Page 461: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

• A ser posibleA ser posible, vuelve hoy mismo. (Pe cât posibil, întoarce-te chiar astăzi.)

• De + infinitivDe haber jugado Ronaldo, hubieran ganado. (De-ar fi jucat

Ronaldo, ar fi câştigat.)

• A decir verdadA decir verdad, no me gustan las trampas. (Ca să spun

drept, nu-mi plac înşelătoriile.)

• Modul gerunziuEchândote a reir, no resolverâs el problema. (Izbucnind în

râs, nu vei rezolva problema.)

• Modul participiuJulia f tratada con consideracion, es una chica maravillosa.

(Julia, tratată cu respect, este o fată minunată.)

• Que + imperfect / mai mult ca perfect conjunctivQue me tocara el gordoy viajarîa alrededor del mundo.

(Dacă aş câştiga la loterie, aş călători în jurul lumii.)

• Que + indicativ + que + indicativQue viene, perfecto, que no viene, el quien pierde no soy

yo. (Dacă vine, perfect, dacă nu vine, nu eu sunt cel care pierde.)

• Construcţia condiţională elipticăExemple: Yo que tu, le pediria perdon. (Eu în locul tău, i-aş cere scuze.) Para chicas guapas, las de mi tierra. (Dacă vrei să vezi fete frumoase, trebuie să le vezi pe cele din ţara mea.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE SCOP SAU FINALA (LA ORACION SUBORDINADA FINAL)

Propoziţia circumstanţială de scop arată scopul în vederea căruia se îndeplineşte acţiunea exprimată de propoziţia regentă.

Conjuncţiile şi locuţiunile conjucţionale care introduc propoziţia finală sunt: para que (ca să), a que, con el objeto de que (cu scopul să), con miras

Page 462: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

246

Gramatica limbii spaniole

Page 463: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

a que, no sea que (ca să nu), de modo I monera / forma que (în aşa fel încât), a fin de que, con la intencion de que (cu intenţia să), con vistas a. In propoziţia finală se foloseşte doar modul conjunctiv.

Exemple: Te doy el dinero para que I a que me dejes en paz. (Iţi dau bani ca să mă laşi în pace.)

Apiîntalo, con el objeto de que no vuelvas a molestarme. (Notează-ţi ca să nu mă mai deranjezi.)

Se esfuerza en hacerlo bien con vistas a que le suban el sueldo. (Se căzneşte să facă totul bine ca să-i mărească salariul.)

Dibujâ el esquema muy bien de modo que todos se hicieran a la idea. (A făcut schema foarte bine astfel încât să înţeleagă toţi.)

A Observaţie. Dacă subiectul propoziţiei principale coincide cu al propoziţiei finale, se foloseşte, infinitivul.

Exemple: Vete a discidparte. (Du-te şi te scuză.)Me ire al medico para ver si tengo o no gripe. (Mă voi duce

la doctor să văd dacă am sau nu gripă.)La abuela intenta encender el fuego con la intencion de

prepar ar la comida. (Bunica a încercat să aprindă focul cu intenţia de a pregăti mâncarea.)

1.Identificaţi tipul de propoziţii subordonate din frazele următoare:a) Se fue para que no le pillara su padre.b)De ser verdadero, lo hubiera sabido antes.c) Nos han invitado a la fiesta, por consiguiente nos iremos.d)Pagado y todo, se fue con el dinero de la compania.e)Si no melo hubieras dicho, me habria enfadado mucho.f) Tenia tanto sed que se bebio toda la botella.g)En caso de que se sienta mai, el medico le aconseja quedar en casa.

2.Daţi câte trei exemple de propoziţii condiţionale care să seconstruiască cu infinitiv, indicativ şi conjunctiv.

3. Construiţi cinci fraze în care să apară următoarele elemente de relaţie: a fin de que, salvo si, por lo tanto, solo con que, conque, como si.

Page 464: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

4. Completaţi cu forma verbală corectă:a)No quiero salir, salvo si me (invitar) ... mis amigos al cine.b)Si (tener yo) ... dinero, vria al cine.c) Telo dire si (dejarme) ... en paz-d)Si (alcanzarlo) lo habria pegado.e)Si (volver a tener, tu) ... 18 anos, ique harias?f) Me preguntaron si (querer, yo) ...ir con ella.

5. înlocuiţi a fin de que cu para que în frazele care urmează:a) Te doy este libro, a fin de que lo leas.b) Te digo lo que ocurriâ, a fin de que lo sepas.c) Se va al odontologo, a fin de que le quite la muela que tanto le duele.d) Hari todo por ti, a fin de que no me molestes mâs.e) Te presto el dinero, a fin de que te compres esa casa.

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA CONCESIVA(LA ORACION SUBORDINADA CONCESIVA)

Propoziţia circumstanţială concesivă arată o împrejurare care ar fi putut împiedica realizarea acţiunii.

Exemplu: Aunque estâ triste, irâ a tu fiesta de cumpleanos. (Deşi este tristă, va veni la sărbătorirea zilei tale de

naştere.)

Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionaleModuri verbaleaunque (deşi)

a pesar de que (în ciuda faptului că) aun cuando (chiar când) pese a que (deşi)por mâs (+ subst.) + que (oricât de)Indicativ:- acţiune verificată sau pe care vorbitorul o consideră sigură.Conjunctiv:- acţiune neverificată de vorbitor;- vorbitorul nu este de acord cu interlocutorul său.aun a sabiendas de que (chiar ştiind că) si bien (chiar dacă) y eso que (chiar dacă)Indicativ

• Folosirea modurilor verbale în subordonata concesivă:

248________________________________________________ Gramatica limbii spaniole

Page 465: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale

Moduri verbale

aun a riesgo de que (chiar cu riscul să) asi (deşi)por (muy) + adjectiv / adverb + que (oricât de)por poco que (oricât de puţin)

Conjunctiv

a pesar de (în ciuda faptului de a) aun a riesgo de (chiar cu riscul de a) pese a (deşi)

Infinitiv

aun (chiar) Gerunziu

Exemple: Tienes que corner aunque no tengas ganas. (Trebuie să mănânci chiar dacă nu ţi-e poftă.)

Tuvo que corner aunque se notaba que no tenia hambre. (A trebuit să mănânce, deşi se vedea că nu îi era foame.)

Por mâs que lo intente, no lo conseguirâ. (Oricât de mult ar încerca, nu va reuşi.)

Sdldre de casa aun a sabiendas de que empezarâ la lluvia. (Voi ieşi din casă chiar ştiind că va începe ploaia.)

No fue al medico, aun a riesgo de que se le infectară la herida. (Nu s-a djas la medic chiar cu riscul ca rana să se infecteze.)

Por muy inteligente que sea, no podrâ preparar el examen en pocos meses. (Oricât de inteligent ar fi, nu va putea pregăti examenul în câteva luni.)

Siempre estâ de buen humor a pesar de haber sufrido mucho. (Mereu este bine dispus, deşi a suferit mult.)

Se enfado aun sabiendo que fue su culpa. (S-a supărat chiar dacă ştia că a fost vina lui.)

Observaţie. în limba spaniolă, pot avea valoare concesivă şi următoarele structuri:• Por (muy) + adjectiv / adverb + que, por poco que Por mucho que estudie, no sabrâ nada. (Oricât de mult ar învăţa, nu va şti nimic.)

•Con + infinitivCon ser el mâs guapo, no logra llamar la atencion. (Chiar dacă este cel

mai frumos, nu reuşeşte să atragă atenţia.)

• Con + substantiv + y todoCon jaquecas y todo, se fue a la boda. (Cu dureri de cap cu

tot, s-a dus la nuntă.)

• con + substantiv + que + verbCon los trabajos que tuviste y no estâs cansado todavia.

(După câtă treabă ai avut, nu eşti încă obosit.)

• Participiu / adjectiv + y todoOperado y todo, sigue comiendo grasas. (Cu toate că e

operat, cotinuă să mănânce grăsimi.)

Page 466: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Joven, guapo y todo, no encuentra novia. (Cu toate că e tânăr, frumos şi toate celelalte, nu-şi găseşte o prietenă.)

• Aun + gerunziu / gerunziu + y todoAun volviendolo a vivir, no renunciare a mis ideales. (Chiar

de-aş trăi din nou, nu voi renunţa la idealurile mele.)Riendote y todo, no lograrâs animarla. (Chiar dacă vei râde,

nu vei reuşi să o înveseleşti.)• Ni + gerunziuNi suplicândome toda la noche, te dejare ir a esa fiesta. (Nici

chiar dacă mă rogi toată noaptea, nu te voi lăsa să te duci la acea petrecere.)

• Viitor + peroSeră muy listo, pero a mi no me parece. (O fi el foarte deştept, dar mie

nu mi se pare.)• Cueste lo que cueste, lo obtendrâ. (Oricât ar costa, îl va obţine.) Vaya donde vaya, dare con ella. (Oriunde s-ar duce, o voi găsi.)EI hecho de que le busque no significa que te quiero pedir

algo. (Faptul că te caută nu înseamnă că vrea să-ţi ceară ceva.)

Page 467: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

250

Gramatica limbii spaniole

Page 468: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA CAUZALĂ (LA ORACION SUBORDINADA

CAUSAL)

Acest tip de subordonată arată cauza unei acţiuni sau a unei însuşiri din propoziţia regentă.

Poate fi introdusă prin: como (cum), porque (pentru că), pues (căci), ya que (deoarece), puesto que, dado que (dat fiindcă), supuesto que, a fuerza de que, gracias a (que) (datorită faptului că), en vista de que, por razân de que (din cauză că), visto que.

Exemplu: Como se cree el mâs listo, se mete en asuntos que no le conciemen. (Cum se crede cel mai deştept, se amestecă în lucruri care nu îl privesc.)

No puedo ir de vacaciones porque tengo muchas cosaş por hacer. (Nu pot să plec în vacanţă pentru că am multe lucruri de făcut.)

No pudo decirme nada pues no estaba alli. (Nu a putut să-mi spună nimic căci nu era acolo.)

No quiere mi regalo puesto que / ya que / dado que no le gusta. (Nu vrea cadoul de la mine fiindcă nu-i place.)

Propoziţia cauzală se construieşte aproape exclusiv cu modul indicativ, excepţie face propoziţia introdusă de no porque în care se foloseşte modul conjunctiv.

Exemplu: Se fue râpido no porque tuviera prisa, sino porque la esperaba el. (A plecat aşa de repede nu pentru că s-ar grăbi, ci pentru că o aştepta el.)

Observaţie. Subordonata cauzală poate sta înainte sau după principală, cu excepţia celei introduse de como, care nu poate sta decât înaintea principalei.

Propoziţia cauzală poate adopta şi alte forme.Exemple: No puede mâs, de (lo) cansada que estâ. (Nu mai

poate de atâta oboseală.)No puede cenar, de lo tarde que comimos. (Nu poate să

cineze pentru că am mâncat târziu la prânz.)Me duele la garganta, de tanto hablar. (Mă doare gâtul de cât am vorbit.)De los gritos que dio, lo oyeron todos los vecinos. (Din cauza

strigătelor, l-au auzit toţi vecinii.)Todavia no se puede corner la empanada de lo caliente que

estâ. (Plăcinta nu se poate mânca încă de caldă ce este.)Les duelen los oidos de tanto ruido que han hecho los

motores. (îi dor urechile de cât zgomot au făcut motoarele.)

Exerciţii

1. Construiţi şase fraze în care propoziţia subordonată concesivă să fie introdusă prin aunque şi cea cauzală prin como şi no porque.

Page 469: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

2. Explicaţi folosirea modurilor în subordonatele concesive din următoarele fraze:

a) Aunque hace buen tiempo, no sale de casa.b) Aunque haga buen tiempo, no saldrâ de casa.c) Aunque no ha dormido bien esta noche, estâ en forma.d) Aunque no me den el prestamo, yo lo pedire.e) Aunque estâ enfermo, no quiere ir al medico.

4. Identificaţi construcţiile concesive şi traduceţi în limba română următoarele fraze:

a) Con ser el menor de la familia, es el quien mâs razona.b) Viejo y todo, es el mâs atractivo de todos.c) Ni suplicândoselo, volverâ a perdonarte.d) Aun repitiendolo varias veces, no lo entenderâ.e) Vaya donde vaya, la seguire.

3. Completaţi cu sau locuţiunea conjuncţională potrivită:a) Me voy por el pan ... esla hora de la comida.b) ... te Io haya exigido lo has buscado, sino ... has querido tu.c) Nos duele la garganta ... gritos ... hemos dado.

e)No me devolvio el libro prestado ...no la hasia leido.f) ... mâs ... h intente, le resultarâ dificil aceptar la situacion.g)Se fue ... me iba a enfadar.

orbirea directă şi indirectăfEl estilo directo e indirectoJ

Vorbirea directă (stilul direct) şi vorbirea indirectă (stilul indirect) sunt două procedee sintactice care se folosesc pentru a reproduce o comunicare.

In vorbirea directă, comunicarea unei persoane este reprodusă textual. Sub aspect formal, propoziţiile din comunicare sunt juxtapuse.

Exemple: Le dije: Vete de mi casa. (I-am spus: Pleacă din casa mea.)Les prometf: Hoy por la tarde iremos juntos al cine. (Le-am

promis: Azi după-amiază mergem la film.)

In cazul vorbirii indirecte, mesajul este reprodus, cu alte cuvinte, fie de aceeaşi persoană, fie de altcineva, şi este introdus de verbe ale „zicerii": verba dicendi, şi anume decir (a spune), informar (a informa), afirmar (a afirma), comunicar (a comunica), prometer (a promite), escribir (a scrie), responder (a răspunde).

Exemple: Le dije que la esperaba en mi casa. (I-am spus că o aşteptam în casa mea.) Le dijo que se fuera de su casa. (I-a spus să plece din casa ei.)

Page 470: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Transpunerea propoziţiei directe în vorbire indirectă implică o serie de schimbări: suprimarea semnelor de întrebare sau de exclamare; apariţia unui element de legătură între subordonată şi regentă {que, si) schimbări ale formelor pronominale. Astfel persoana I din stilul direct devine persoana a IlI-a singular sau plural. De asemenea, pronumele şi adjectivele posesive şi demonstrative suportă modificări importante.

In vorbirea indirectă mesajul reprodus se află în raport de subordonare faţă de verbul din propoziţia principală, de aceea printre cele mai importante schimbări se produc la

nivelul modurilor şi timpurilor verbale.Exemple: Luis dijo que iba a venir / vendria mariana. (Luis a

spus că va veni mâine.)Măria me prometia que me Uamaba hoy. (Măria îmi promitea

că mă sună azi.)Luisa me escribio que nos habia mandado un regalo. (Luisa mi-

a scris că ne-a trimis un cadou.)

Propoziţia principalăPropoziţia subordonatăPrezent ViitorPerfect compus ImperativAcţiune posterioarăViitor simplu sau perifraze verbale cu valoare de viitor Acţiune simultană PrezentAcţiune anterioarăPerfect compus, perfect simplu saumai mult ca perfectExemple: Luis dice que va a venir / vendrâ mariana. (Luis spune că va veni mâine.)Măria me ha comunicado que me llama hoy. (Măria mi-a comunicat că mă sună azi.)Luisa me escribe que nos ha mandado un regaîo. (Luisa îmi scrie că ne-a trimis un cadou.) B.Propoziţia principalăPropoziţia subordonatăImperfect Condiţional Perfect simplu Mai mult ca perfectAcţiune posterioarăCondiţional sau construcţia iba + a+ infinitivAcţiune simultanăImperfectAcţiune anterioară Mai mult ca perfect

Tabelele concordanţei timpurilor la modul indicativ A.

Page 471: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

254 Gramatica limbii spaniole

Page 472: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

A Observaţie. în vorbirea directă apar multe expresii sau sintagme specifice discursului oral care nu se regăsesc tn vorbirea indirectă.

• Pedro: iSabes que a mi amigo le ha tocado la loteria? (Ştii că prietenul meu a câştigat la loterie?)

• Javier: /No me digasl iQue searte tiene! (Nu mai spune! Ce noroc are!)

• Pedro le conta a Javier que a su amigo le habia tocado la loteria y aste fue sorprendido de la buena suerte de Javier. (Pedro i-a povestit lui Javier că prietenul lui a câştigat la loterie şi acesta a fost surprins de norocul lui.)

Exerciţii1.Transformaţi următoarele fraze după modelul indicat:A.Model:Estcry muy contenta con mi trabajo.Dice que estâ muy contenta con su trabajo.

a) "Salari de viaje mariana por la mariana.99

b) "Tu no debes fumar tanto"c) "Hemos Uegado tarde a causa del trâfico.99

d) "iHabeis visto la nueva pelicula de Almodovar?99

e) "No he visto tu nuevo coche y quisiera verlo.99

B.Model:Estoy muy contenta con mi nuevo trabajo.Dijo que estaba muy contenta con su nuevo trabajo.

a) "Nos casaremos el ano que viene.99

b) "Ayer fui a ver a mis primos.99

c) "No hemos podido llegar a tiempo a causa del trâfico.99

d) "Yo no sabia nada del asunto.99

e) "Te espero delante del parque a las nueve y media.99

2. Formulaţi întrebarea:a) i ... alguien?Si, te llamo Marisa y dijo que queria hablar algo contigo.

Page 473: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IU. Sintaxa

255

Page 474: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

b) i ... tumadre? Que llegarîa tarde.c) l ... la postai de Isabel? Que lo habia pasado muy bien.d) i ... esa noticia?Que un grupo de investigadores habia descubierto un remedia contra el

cancer.e) i ... tu amigo?

Cuando me contaron que salia con otra

chica. 3. Traduceţi în limba spaniolă:a)Ieri mi-a spus că nu este de acord cu planul nostru,

deşi săptămânatrecută, când i l-am prezentat, a fost încântat. Ce s-o fi întâmplat întretimp?

b)Institutul de Meteorologie a anunţat azi de dimineaţă că toateşoselele din nordul ţării sunt închise din cauza zăpezii şi a vântuluiputernic.

c) Primarul ales a promis că anul acesta va rezolva problema parcărilor

din centrul oraşului şi că va construi două parcuri în cartierele noi.

Page 475: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole
Page 476: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

^ odele de conjugări

yerbe refiulaţe fUer^CONJUGAREA I

MIRAR (A PRIVI)

MODO INDICATIVOPersona Presente Preterito perfectoyo miro he miradotu miras has mirado611 ella / usted mira ha miradonosotros miramos hemos miradovosotros mirâis habeis miradoellos / ellas / ustedes miran han mirado

Persona Preterito indefinido

Preterito anterior

yo mire hube miradotu miraste hubiste miradoel / ella / usted miro hubo miradonosotros miramos hubimos miradovosotros mirasteis hubisteis miradoellos / ellas / ustedes miraron hubieron mirado

Persona Imperfect Preterito pluscuamperfecto

yo miraba habia miradotu mirabas habfas miradoel / ella / usted miraba habia miradonosotros mirâbamos habiamos miradovosotros mirabais habîais miradoellos / ellas / ustedes miraban habian mirado

258 __________________________________________________________________ Gramatica limbii spaniole1 Persona

-------------------------------------—-------------------------------------1

Futuro imperfect* Futuro perfectomirarf habre mirado

i 1

tft miraras habrâs mirado . - 1

/ efla usted mirară habrâ mirado—---------------nosotros miraremos habremos miradomirareis habreis mirado1 ellos / ellas /

ustedesmiraran habrân mirado

| Persona Condicional simple Condicional compueslo |

miraria habria miradotu mirarias habrias miradoel elia /usted miraria habria miradonosotros mjrarfamos habriamos miradovosotros nurahais hahiiaîs miradoellos / eîlas / ustedes aurarii habrian mirado__________________ i

Page 477: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODO SUBfUNTIVOPersona Presente Preterito perfectojyo jmire hava miradoni jmires as miradoel elb / usted [mire hava miradonosotros miremos havamos miradovosotros mireis havais miradoellos / eiias / ustedes [miren havan miradoPerena I

Preterito pluscuamperfecto

|— ■■ - i . ■ ■ ■ i. i - - ■ -yo

mirară / mirase hubiera / hubkse miradotu mii am f in ii m hubieras ' hubteses miradoel / efla / usted mirară / mirase hubiera f hubaese miradonosotros mirâramos /

nurâsemoshufaiăramo* hubîesemos mirado

vosotros mirarais / miraseis hubierais / hubteseis mirado

ellos elîas usted miraran nurasen hubîeran f huhîesen mirado

- "MODO IMPERAHVO: mira (tu) nurad (MODOINHNmVOSimple: mirar Corn puesto: haber miradoMODOCERUNDIOSimple: nurando Corn puesto: habtendo miradoMODO PART1CIPJO

259

CONJUGAREA A II-A

APRENDER (A

ÎNVĂŢA) MODO

INDICATTVOPersona Presente Preterito perfectoyo ' aprendo he aprendidotu aprendes has aprendido€l 1 ella / usted aprende ha aprendidonosotros aprendemos hemos aprendidovosotros aprendeis habeis aprendidoellos / ellas / ustedes

aprenden han aprendido

Persona Preterito indefinido

Preterito anterior

yo aprendi hube aprendidotu aprendiste hubiste aprendidoel / ella / usted aprendio hubo aprendidonosotros aprendimos hubimos aprendidovosotros aprendisteis hubisteis

aprendidoellos / ellas / aprendieron hubieron

Page 478: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ustedes aprendido

Persona Imperfecto Preterito pluscuamperfecto

yo aprendia habîa aprendidotu aprendîas habias aprendidoel / ella / usted aprendia habia aprendidonosotros aprendiamos habiamos aprendidovosotros aprendîais habîais aprendidoellos / ellas / ustedes

aprendian habian aprendido

Persona ţ g f â r ' ' - M Futuro imperfecto

Futuro perfecto

yo aprendere habre aprendidotu aprenderâs habrâs aprendidoel / ella / usted aprende râ habrâ aprendidonosotros aprenderemos habremos

aprendidovosotros aprendereis habreis aprendidoellos / ellas / ustedes

aprenderân habrân aprendido

Persona Condicional simple Condicional compuesto

Syo aprenderfa . habria aprendido|tu aprenderias T habrias aprendido|*1 /ella/usted aprenderfa | habria aprendido[nosotros aprenderiamos habriamos

aprendido1 vosotros aprenderiais ■ habriais

aprendido[ellos / ellas / ustedes aprenderfan

1 habrian aprendido

MODO SUBJUNTIVO

Persona Presente Preterito perfecto

tu aprendas ghayas aprendido1 el / ella / usted aprenda I haya aprendido| nosotros aprendamos Thayamos

aprendido1 vosotros aprendâis hayâis aprendido1 ellos / ellas / ustedes

aprendan j havan aprendido

Persona lm perfecto Preterito pluscuamperfecto

1 yo 1 aprendiera / aprendiese

| hubiera / hubiese aprendido

tu aprendleras/aprendieses

| hubieras / hubieses aprendido

[ el / ella / usted

[ aprendiera / aprendiese

{hubiera/ hubiese aprendido

nosotros ' aprendieramos / aprendiese rr*os

hubieramos / hubiesemos

Page 479: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

vosotros aprendierais / aprendieseis hubierais / hubieseis aprendido ;

' ellos /ellas /usted

[ aprendieran / aprendiesen 1 hubieran / hubiesen

aprendido

MODO IMPERATIVO: aprende (tu)aprended (vosotros)MODO INFINITIVOSimple: aprender Compuesto: haber aprendidoMODO GERUNDIOSimple: aprendiendo Compuesto: hahiendo aprendido MODO PARTICIPIO aprendido

261

CONJUGAREA A IU-AQ Ţ TŢJTŢJ / A f in A \

MODO INDICATIVOPersona Presente Preterito

perfectoyo subo he subidotu subes has subidoel / ella / usted sube | ha subidonosotros subimos hemos subidovosotros subîs habeis subidoellos / ellas / ustedes

suben han subido

Persona Preterito indefinido 1 Preterito anterioryo subî hube subidotu subiste hubiste subidoel / ella / usted subio hubo subidonosotros subimos hubimos subidovosotros subisteis hubisteis subidoellos / ellas / ustedes

subieron hubieron subido

Persona Imperfecto Preterito pluscuamperfecto

yo subia habia subidotu subîas habias subido€l 1 ella / usted subia habia subidonosotros subiamos habiamos subidovosotros subiais habîais subidoellos / ellas / ustedes

subian habian subido

Page 480: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Persona Futuro imperfecto Futuro perfectoyo subire ] habre subidotu subirâs habrâs subidoel / ella / usted subirâ habrâ subidonosotros subiremos habremos subidovosotros subireis habreis subidoellos / ellas / ustedes

subirân--------------------------------------------------------------------1

habrân subido

Page 481: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

tu

nosotros vosotros

ie

Condicional simplesubiriasubiriassubiriasubiriamossubiriaissubirianCondicional compuestohabrîa subido ^ _______I

habrias subido

]ha bria subido ______________________Ihabriamos subido____________________ «habriais subido habrîa n subido

Page 482: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODO SUBJUNTIVO

Page 483: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Personayotu_____

/ ella / usted

nosotrosvosotros

Presentesuba subas

subamos subâis

Preterito perfecto

nava:

ayamos subido

Page 484: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ellos / ellas /

ustedes

Personayo

je l /e lb 1 nosotr< I vosotn i

ellos /

jbi

eran / subiesen

plusc uamperfec to

hubiera / hubiese subido ;.' - 1 hubieras / hubieses subido \ hubiera/hubks

LOS subido

ubierais / hubieseis subidohubieran / hubiesen subido

isted

havan

Impeibiera / subiese ibieras /

Page 485: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

subid (vosotros)

MODO 1MPERATIVO sube (tu) MODO INFINITIVOSimple: subir Compuesto: haber subidoMODO GERUNDIOSimple: subiendo Compuesto: habiendo subidMODO PARTICIPIO subido

263

Page 486: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

4

CONJUGAREA VERBULUI REFLEXIV

LEVANTARSE (A SE

SCULA) MODO

INDICATIVOPersona | Presenfe | Preterito perfectoyo me levanto me he levantadotu te levantas te has levantadoel / ella / usted se levanta se ha levantadonosotros nos levantamos nos hemos

levantadovosotros os levantăis os habeis

levantadoellos / ellas / ustedes

se levantan se han levantado

Persona Preterito indefinido

Preterito anterior

yo me levante me hube levantadotlî te levantaste te hubiste

levantadoel / ella / usted se levanto se hubo levantadonosotros nos levantamos nos hubimos

levantadovosotros os levantasteis os hubisteis

levantadoellos / ellas / ustedes

se levantaron se hubieron levantado

Persona ; ■ ■

< ; j -Imperfecto Pluscuamperfecto

yo me levantaba me habia levantado

tu te levantabas te habias levantado

el / ella / usted se levantaba se habia levantadonosotros nos levantâbamos nos habiamos

levantadovosotros os levantabais os habiais

levantadoellos / ellas / ustedes

se levantaban se habîan levantado

|_Pfersona ^_, Futuro Futuro perfectoyo me levantare me habre

levantadotiî te levantarâs te habrâs

levantadoel / ella / usted se levantarâ se habrâ levantadonosotros nos levantaremos nos habremos

levantadovosotros os levantareis os habreis

levantadoellos / ellas / ustedes

se levantarân se habrân levantado

Page 487: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

264

Gramatica limbii spaniole

Page 488: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

4

Persona Condicional simple

Condicional compuesto

1 yo me levantarîa me habria levantado

| tu ^ ^ ]

te levantarfas *ş|pf$

1 te habrias levantado

1 el / ella / usted se levantaria se habria levantadoi i i n _1 nosotros nos

levantarîamos1 nos habriamos levantado1—— 1 vosotros

os levantariais 1 os habriais levantado

[ellos / ellas / ustedes

se levantarian 1 se habrian levantado

MODO SUBJUNTIVOPresente Preterito perfecto

| yo V; ; I me levante me haya levantado

i tu ] te le van tes te hayas levantado

\ t l 1 ella / usted j se levante se haya levantado1 nosotros nos levante mos nos hayamos

levantado[ vosotros j os levanteis os hayâis

levantado1 ellos / ellas / ustedes 1 se levanten se havan

levantado

[Persona Imperfect» Preterito Pluscuamperfectoyo | me levantara / leyantase,

me hubiera/hubiese levantado ^j]

tu_________.

te levantaras / levantases

te hubieras / hubieses levantado

el / ella se levantara / levantase

se hubiera / hubiese levantado

nosotros nos levantâramos / levantâsemos

nos hubiera mos / hubiesemos levantado

[vosotros

os levantarais / levantaseis

os hubierais / hubieseis levantado

ellos se levantaran / levantasen

se hubieran / hubiesen levantado

MODO IMPERATIVO levântate (tu) levantaos (vosotros)MODO 1NFINITIVOSimple: levantarse Compuesto: haberse levantado MODO GERUNDIOSimple: levantâdose Compuesto: habiendose levantado MODO PARTICIPIO levantado

Anexe

Page 489: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Verbe neregulate fVerbos irreaularesJ

CONJUGAREA VERBELOR AUXILIARESER

MODO INDICATIVOPersona Presente Imperfecto Preterito

indefinido

Futuro

yo soy era fiii seretu eres eras fuiste serâs611 ella / usted

es era fue seră

nosotros somos eramos fuimos seremosvosotros sois erais fuisteis sereisellos / ellas son eran fueron serân

PersonaPreterito perfecto

Pluscuam-perfecto

Preterito v anterior

i ——■.— —— ■ ' , 1

Futuro perfecto

yo he sido habia sido hube sido habre sidotu has sido habias sido hubiste

sidohabrâs sido

€\ / ella / usted

ha sido habia sido hubo sido habrâ sido

nosotros hemos sido habiamos sido

hubimos sido

habremos sido

vosotros habeis sido habiais sido

hubisteis sido

habreis sido

ellos / ellas han sido habian sido

hubieron sido

habrăn sido

Page 490: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

4

Persona Condicional Condicional Perfecto

yo seria habrîa sidotu serias habrias sido€l 1 ella / usted

seria habria sido

nosotros serîamos habriamos sido

vosotros seriais habriais sido

ellos / ellas seria n habrian sido

MODO IMPERATIVO

să / no seassea / no seaseamos / no seamossed / no seâissean / no sean

Page 491: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

266 Gramatica limbii spaniole

Page 492: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

I

Page 493: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODO SUBJUNTIVO

Page 494: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Persona Presente Imperfecto Perfecto perfecto

Pluscuam

Page 495: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

yo

tu

el / ella / usted

nosotros seamos

vosotro

s seâis ellos

i

fuera / fuese

fueras / fueses

fuera / mese

fueramos / fuese mos

fuerais / fueseis haya sido hayas sido haya sido

hayamos

sido

hayâis

sido

hubiera /

hubiese

sido

hubieras / hubieses sidohubiera / hubiese sidohubieramos / hubiesemos sidohubierais / hubieseis sidohubieran / hubiesen sido

seas

sea

se

sean fueran / fuesen

Page 496: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODO GERUNDIO: siendo / habiendo sidoMODO PARTICIPIO: sidoMODO INFIN1TIVO: ser / habido sido

MODO INDICATIVOPresente I r»-» . . . „ / " . I I Preterito

Persona 1 ruperi ecco

indefmido

estoy estaba estuve estaretu estâs estabas estuviste estarâs€l 1 ella / usted

estâ estaba estuvo estarâ

nosotros estamos estâbamos

estuvimos

estaremos

vosotros estâis estabais estuvisteis ]

estareis

ellos / ellas

estân estaban estuv ieron !

estarân

Persona Preterito perfecto

Pluscuam Preteritoperfecto anterior *

Futuro perfecto

yo he estado habia estado hube estado

habre estado

tu has estado habias estado

hubiste estado

habras estado

el / ella / usted

ha estado habia estado

hubo estado

habra estado

nosotros hemos estado

habiamos estado

hubimos estado

habremos estado

vosotros habeis estado

habiais estado

hubisteis estado

habreis estado

ellos / ellas han estado habian estado hubieron

estadohabrân estado!

Page 497: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Persona Condicional

Condicional perfecto

yo es tăria habrîa estadotu estarias habn'as estado61 /ella estaria habria estadonosotros estariamo

shabriamos estado

vosotros estariais habriais estadoellos / ellas

estarian habrian estado

MODO IMPERATTVO

estâ / no esteseste / no esteestemos / no estemosestad / no esteisesten / no esten

Page 498: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODO SUBJUNTIVOPersona Prese

nteImperfecto Preterito

perfectoPluscuamperfecto

yo este estuviera / estuviese

haya estado hubiera / hubiese estado

tu estes estuvieras / estuvieses

hayas estado

1 jhubieras / hubieses estado

el / ella este estuviera / estuviese

haya estado hubiera / hubiese estado

nosotros

estemos

estuvieramos

hayamos hubieramos / hubiesemos

/ estuviesemos

estado estado

vosotros

esteis estuvierais / estuvieseis

hayâis estado

hubierais / hubieseis estado

ellos/ ellas

esten estuvieran / estuviesen

hayan estado

hubieran / hubiesen estado

268 Gramatica limbii spaniole

MODO GERUNDIO: estando / habiendo estadoMODO PARTICIPIO: estadoMODO INFINITIVO: estar / habido estado

CONJUGAREA VERBULUI TENER (A AVEA)

MODO INDICATIVOPresente T Preterito Imperfecto , r. . , mdetinido 1' Futuro

yo tutengo tenia tuve tendretienes tenîas tu vis te tendrâs

el / ellanosotrofr

tiene tenia tuvo tendrâtenemos teniamo

stuvimos tendrem

osvosotros teneis teniais tuvisteis tendreisellos / ellas tienen tenian tuvieron tendrân

Persona Preterito perfecto

Pluscuam perfecto

Preterito anterior

Futuro perfecto

yo tuhe tenido habia

tenidohube tenido

habre tenido

has tenido habias tenido

hubiste tenido

habrâs tenido

el/ella------------" '' ' . '

ha tenido habia tenido

hubo tenido

habrâ tenido

nosotros hemos tenido

habiamos tenido

hubimos tenido

habremos tenido

vosotros habeis tenido

habiais tenido

hubisteis tenido

habreis tenido

ellos / ellas han tenido habian tenido

hubieron tenido

habrân tenido

Page 499: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODO IMPERATIVO

ten / no tengas tenga / no tenga tengamos / no tcn ga mos tened / no tengais tengann / no tengan

tendriahabria tenidotendriashabrias tenidotendriahabria tenidotendrfamoshabriamos tenidotendriaishabriais tenido

habrian tenido

ellos / el«

Page 500: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODO SUBJUNT1VO

Page 501: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

tu

Pluscuamperfecto.juoiera / hubiese

tenea tuviera / tuviese haya tenido* tenido

I hubieras / hubiesestengas tuvieras / tuvieses hayas tenido tenij0

Preterito perfect

y

Page 502: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

el / ella tenga tuviera / tuviese haya

tuviera mos /

nosotros tengamos

hubiera / hubiese tenidohubieramos / hubiese mos tenid<

tuviesemos

hayamos

Page 503: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

^ hubierais / li»tros itengais tuvierais / tuvieseis hayâis tenido

tm^iio

Page 504: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

ellos ellas lengan tuvieran / tuviesen |

hayan tenido

hubieran / hubiesen tenido

Page 505: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

MODO GERUNDIO: teniendo / habiendo tenidoMODO PARTICIPIO: tenidoMODO INFlNmVO: tener / habido tenido

Page 506: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Conjugarea aftorvfLa conjofiacion de otros verbos irreeularesJ

(Sunt menţionate doar formele neregulate)

■ Andar (a umbla, a merge)Indicativ perfect simplu: anduve, anduviste, anduvo,

anduvimos, anduvisteis, anduvieron.Conjunctiv imperfect: anduviera / anduviese, anduvieras /

anduvieses, anduviera / anduviese, anduvieramos / anduviesemos, anduvierais I anduvieseis, anduviera / anduviesen.

■ Caber (a încăpea)Indicativ prezent: quepo, cabes, cobe, cabemos, cabeis, caben. Indicativ perfect simplu: cupe, cupiste, cupot cupimos, cupisties, cupieron. Viitor: cabra, cabrâs, cabra, cabremos, cabreis, cabrân. Condiţional: cabria, cabrias, cabria, cabriamos, cabriais, cabrian. Conjunctiv prezent: quepa, quepas, quepa, quepamos, quepâis, quepan. Conjunctiv imperfect: cupiera / cupiese, cupieras I cupieses, cupiera I cupiese, cupieramos / cupiesemos, cupierais / cupieseis, cupieran / cupiesen.

■ Coer (a cădea)Indicativ prezent: caigo, caes, cae, caemos, caeis, caen. Conjunctiv prezent: caiga, caigas, caiga, caigamos, caigâis, caigan. Gerunziu; cayendo.

■ Dor (a da)Indicativ prezent: doy, dos, da, damos, dais, dan. Indicativ perfect simplu: di, diste, dio, dimos, disteis, dieron. Conjunctiv prezent: de, des, di, demos, deis, den.Conjunctiv imperfect: diera / diese, dieras, dieses, diera /

diese, dieramos I diesemos, dierais / dieseis, dieran / dxesen.

■ Decir (a spune)Indicativ prezent: dxgo, dxces, dice, decimos, decis, dicen. Indicativ perfect simplu: dye, dijiste, dijo, dijimos, dijisteis, dijeron.

Anexe 211

Page 507: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Viitor: ăire, dirâs, dirâ, diremos, direis, dirân. Condiţional: diria, dirias, diria, diriamos, diriais, dirian. Conjunctiv prezent: diga, digas, diga, digamos, digâis, digan. Conjunctiv imperfect: dijera / dijese, dijeras / dijeses, dijera / dijese, dijeramos / dijesemos, dijerais / dijeseis, dijeran / dijesen. Imperativ: di (tiî) Participiu: dicho. Gerunziu: diciendo

■ Hacer (a face)Indicativ prezent: hago, haces, hace, hacemos, haceis, hacen. Indicativ perfect simplu: hice, hiciste, hizo, hicimos, hicisteis, hicieron. Viitor: hare, harâs, harâ, haremos, hareis, harân. Condiţional: haria, harias, haria, hariamos, hariais, hartan. Conjunctiv prezent: hagat hagast hagaf hagamos, hagâis, hagan. Conjunctiv imperfect: hiciera / hicieset hicieras /hicieses, hiciera /hiciese, hicieramos / hiciesemos, hicierais / hicieseis, hicieran / hiciesen. Imperativ: haz (tiî) Participiu: hecho

■ Haber (a trebui) - verb impersonal Indicativ prezent: hay.Indicativ viitor: habrâ. Indicativ perfect simplu: hubo. Condiţional: habria Conjunctiv prezent: haya. Conjunctiv imperfect: hubiera.

■ Ir (a merge)Indicativ prezent: voy, vas, va, vamos, vais, van. Imperfect: iba, ibas, ibay ibamos, iban, iban. Indicativ perfect simplu: fui, fuiste, fue, fuimos, fuisteis, fueron. Conjunctiv prezent: vaya, vayas, vaya, vayamos, vayâis, vayan. Conjunctiv imperfect: fuera Ifuese, fueras Ifueses, fuera Ifuese, fueramos / fuesemos, fuerais I fueseis, fueran / fuesen. Imperativ: ve (tu) Gerunziu: yendo.

Page 508: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

272

Gramatica limbii spaniole

Page 509: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

■ Oir (a auzi)Indicativ prezent: oigo, oyes, oye, oimos, ois, oyen. Indicativ perfect simplu: oi, oişte, oyo, oimos, oisteis, oyeron. Conjunctiv prezent: oiga, oigas, oiga, oigamos, oigâis, oigan. Conjunctiv imperfect: oyera I oyese, oyeras I oyeses, oyera / oyese, oyeramos / oytsemos, oyerais I oyeseis, oyeron / oyesen. Gerunziu: oyendo.

■ Poder (a putea)Indicativ prezent: puedo, puedes, puede, podemos, podâis, pueden. Indicativ perfect simplu: pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron. Viitor: podre, podrâs, podrâ, podremos, podreis, podrăn. Condiţional: podria, podrias, podria, podriamos, podriais, podrian. Conjunctiv prezent: pueda, puedas, pueda, podamos, podâis, puedan. Conjunctiv imperfect: pudiera I pudiese, pudieras I pudieses, pudiera / pudiese, pudieramos I pudiisemos, pudierais I pudieseis, pudieran / pudiesen. Gerunziu: pudiendo.

■ Poner (a pune)Indicativ prezent: pongo, pones, pone, ponemos, poneis, ponen. Indicativ perfect simplu: puse, pusiste, puso, pusimos, pusisteis, pusierm. Viitor: pondre, pondrds, pondrâ, pondremos, pondreis, pondrân. Condiţional, pondrio, pondrias, pondria, pondriamos, pondriais, pondrian. Conjunctiv prezent: ponga, pongas, ponga, pongamos, pongâis, pongan. Conjunctiv imperfect: pus ier a I pusiese, pusieras I pusieses, pusiera / pusiese, pusieramos I pusiesemos, pusierais I pusiesets, pusieran / pusiesen. Imperativ: pon (tu) Participiu: puesto.

■ Querer (a vrea, a dori; a iubi)Indicativ prezent: quiero, quieres, quiere, queremos, quereis, quieren. Indicativ perfect simplu: quise, quisiste, quiso, quisimos, quisisteis, quisieron.

Viitor: querre, querrds, querrâ, querremos, querreis, querran. Condiţional: querria, querrias, querria, querriamos, querriais, querrian. Conjunctiv prezent: quiera, quieras, quiera, queramos, querâis, quieran.Conjunctiv imperfect: quisiera / quisiese, quisieras /

quisieses, quisiera / quisiese, quisieramos / quisiesemos, quisierais / quisieseis, quisieran / quisiesen.

■ Saber (a şti)Indicativ prezent: se, sabes, sabe, sabemos, sabeis, saben. Indicativ perfect simplu: supe, supiste, supo, supimos, supisteis, supieron. Viitor: sabre, sabrâs, sabrâ, sabremos, sabreis, sabrân. Condiţional: sabria, sabrîas, sabrîa, sabrîamos, sabriais, sabrian. Conjunctiv prezent: sepa, sepas, sepa, sepamos, sepâis, sepan. Conjunctiv imperfect: supiera / supiese, supieras / supieseis, supiera / supiese, suptâramos, supierais, supieran.

Page 510: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

■ Ver (a vedea)Indicativ prezent: veo, ves, ve, vemos, veis, ven. Indicativ imperfect: veia, veias, veia, veiamos, veiais, veian. Conjunctiv prezent: vea, veas, vea, veamos, veâis, vean. Participiu: visto. Gerunziu: viendo.

Page 511: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Anexe 275

Infinitivo Forma regularForma irregularabstraerabstraidoabstractoatenderatendidoatentobendecirbendecidobenditocomprimircomprimidocompresoconcluirconcluidoconclusoconfesarconfesadoconfesoconfundirconfundidoconfusoconvencerconvencidoconvictoconvertirconvertidoconversocorregircorregidocorrectocorrompercorrompidocorruptodespertardespertadodespiertodifundirdifundidodifusodividirdividido ■divisoelegirelegidoelectoenjugarenjugadoenjutoexcluirexcluidoexclusoeximireximidoexentoexpelerexpelidoexpulsoexpresarexpresadoexpresoextenderexcendidoextensoextinguirextinguidoextintofijarfijadofijohartarhartadohartoimprimirimprimidoimpresoincluirincluidoinclusoinjertarinjercadoinjertoinvertirinvertidoinversojuntarjuntadojuntollenarIlenadolleno

VERBE CARE AU DOUA PARTICIPII (Verbos con doble partiaţno)

Page 512: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

maldecir maldecido malditomanifestar manifestado manifiestonacer nacido natoobsesionar obsesionado obsesooprimir oprimido opresoprender prendido presopresumir presumido presuntopretender pretendido pretensoproveer proveîdo provistorecluir recluido reclusoromper rompido rotosecar secado secosoltar soltado sueltosujetar sujetado sujetosuprimir suprimido supresosuspender suspendido suspensosustituir sustituido sustitutotenir tenido ţintotorcer torcido tuertovencer vencido victo

Page 513: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

276

Gramatica limbii spaniole

Page 514: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Bibliograf^

1. Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura Orizonturi, Bucureşti, 1995.

2. Dan Munteanu şi Constantin Duhăneanu, Gramatica limbii spaniole, Ed. Niculescu, Bucureşti, 1995.

3. Fernando Lazaro, Vicente Tuson, Lengua espanola (C.O.V), Ed. Anaya, 1995.

4. Jesus Sânchez Labato, Nieves Garcia Fernândez, Gramatica, SGEL, 1996.

5. Manuel Seco, Diccionario de dudas y dificultades de la lengua espanola, ed. X, Ed. Espasa, Madrid, 2004

6.Rafael Seco, Manual de gramatica espanola, Ed. Aquilar, 1985.

7.Conche Moreno, Martina Tuts, Curso de perfeccionamiento, SGEL, 1991.

Page 515: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Bibliografie 27

7

Page 516: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

(n aceeaşi colecţie au apărut:

Page 517: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

IOANA MĂRIA TURAI

ELENA GORUNESCU

Page 518: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Fonetica • . Morfosintaxa •

Exerciţii». Cheia

exercRiilor*

Lexic, pronunţie, ortografie •

Morfologie • • • Sintaxa propoziţiei •

Sintaxa frazei •

Page 519: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Format: 14,5 x 20,5 cm; 576 pag.

Format: 14,5 x 20,5 cm; 408 pag.

Page 520: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

GETA POPESCU

.Fonetica • i Morfologie, sintaxă m r : Sinteze» Exerciţii■• ,

AURELIA CĂLUG

Page 521: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Format: 14,5 x 20,5 cm; 272 pag.

Format: 14,5 x 20,5 cm; 448 pag.

Page 522: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Pentru comenzi şi informaţii adresaţi-

vă la:

Editura CORINT Difuzare şi Clubul Cărţii aiul Independenţei nr. 202A,

sector 6, Bucureşti TeL/Fax: 319.88.22, 319.88.33, 319.88.55,

319.88.66,319.88.77 E-mail: [email protected]

www.edituracorint.ro

Page 523: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

Format: 16/61x86. Coli de tipar: 17,5

Lucrare executată la Imprimeria „Oltenia" - Craiova Str. Dr. Nicolae

Ionescu Siseşti, nr. 21 Comanda 18

Page 524: Camelia Radulescu - Gramatica Limbii Spaniole

mm■ muu\