A G E N D A C U L T U R A L Ă

MARTIE 2009

Director: GHEORGHE TURDA

Coordonator: VASILE URSACHI

Redactare: SORIN PARASCHIV Operaţiuni editoriale: Editura M.I.R.A. Tehnoredactare: DUMITRU VĂNUŢĂ Coperta: CARMEN TUDORACHE

Tipărit la Tipografia M.I.R.A.

2 1

P R O G R A M U L L U N I I

MARTIE 2009

Evenimentul lunii MARTIE

I. MANIFESTĂRI LA SEDIUL CENTRULUI CULTURAL

Duminică 01, ora 1800 Sala „Nichita Stănescu”

FLORILE IUBIRII

Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Centrul Cultural al M.A.I. dăruieşte publicului o seară de neuitat ce cuprinde recitaluri actoriceşti din teatrul clasic şi contemporan, piese de largă audienţă aparţinând muzicii uşoare, operei şi operetei, dans clasic şi acrobatic, toate aceste genuri împletite într-un buchet deosebit închinat sentimentului iubirii. Intrare pe bază de invitaţie.

Regia artistică: Marian Ciripan. Luni 02, ora 18.30 Foaierul „Nicolae Grigorescu”

MAGME

Vernisajul expoziţiei de pictură a artistului plastic Ion Nedelcu – Ned, membru al Uniunii Artiştilor Plastici precum şi al Uniunii Cineaştilor din România. Intrarea gratuită.

Organizator: Mihai Abrudan Sâmbătă 07, ora 10.30 Sala "Nichita Stănescu"

DE ZIUA TA, MĂMICO

Organizarea unui spectacol dedicat Zilei Internaţionale a Femeii, prezentat de Ansamblul Artistic „Primavera” al Centrului Cultural al M.A.I.

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie

Sâmbătă 07, ora 1800 Sala „Nichita Stănescu”

MĂRŢIŞOARE MUZICALE

Membri cercurilor artistice ale Centrului Cultural al M.A.I. vă aşteaptă cu dragoste şi dăruire artistică la spectacolul de divertisment dedicat Zilei Internaţionale a Femeii. În recital Bogdan Ioniţă. Intrarea gratuită.

Realizator: Cristina Moldoveanu

Marţi 10, ora 1700 Sala „Marin Preda”

CENACLUL LITERAR „IOAN TECŞA” Lansarea volumelor de poezii ”Cartea rondelurilor” de George Peagu şi „Cafeneaua de nisip” de Constantin Capitza, apărute la Editurile „Perpessicius” şi „Granadi”.

Pro Memoria Personalităţi aniversate şi comemorate în luna martie

Evocari: Centenar Maria Cretzu Medeleni; Curtea de Argeş la moment de aniversare; Broderia românească, valoare de patrimoniu universal; Momente aniversare la Mănăstirea „Dragomirna” (400 ani) de lângă Suceava; Biserica „Buna Vestire” (500 ani) din Bucureşti. Intrarea gratuită Prezintă: prof. Virgiliu Z. Teodorescu

Moderator: prof Gheorghe Călugăru Organizator: Mihai Abrudan

Miercuri 11, ora 08.30 Sala "Marin Preda"

ZIUA EUROPEANĂ A VICTIMELOR TERORISMULUI

Conferinţă organizată pentru cadrele Unităţii Speciale 78 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională.

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie.

Miercuri 11, ora 16.00 Sala „Marin Preda”

Cenaclul „Ideal”

Acţiune organizată de Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina împreună cu Societatea Culturală „Apollom” şi Centrul Cultural „Biodova”. În program: Seară de creaţie al poetului Arcadie Suceveanu din Chişinău. Intrarea gratuită.

Moderator: poetul Vasile Căpăţână Organizator: Mihai Abrudan

Vineri 13, ora 17.00 Sala „Nichita Stănescu”

BATE PRIMĂVARA-N GEAM Primavara-ncet coboara asternându-si toate promisiunile… Inaintea tuturor: Martisorul, simbol al reinnoirii naturii, al feminitatii si al dragostei, vă ofera prilejul de a participa la un spectacol de muzică populară alături de interpreţi îndrăgiţi. Intrarea gratuită

Conducerea muzicală: Marius Olmazu Prezintă : Doina Ghiţescu

Realizator : Mihaela Gurău

Sâmbătă 14, ora 18.30 Sala „Nichita Stănescu”

Seară de Teatru Povestea vorbii - de Anton Pan

Perşii - de Eschil

Pe scena Centrului Cultural Mihai Abrudan alături de alţi actori vor da viaţă unor personaje, interpretate într-un spectacol – colaj. Regia artistică: Tomi Cristin şi Ana-Maria Lazăr Intrarea gratuită Organizator: Mihai Abrudan

Luni 16, ora 1700 Sala „Marin Preda” CORESPONDENŢE SPIRITUALE ÎNTRE MUZICĂ ŞI

POEZIE Eveniment cultural de educaţie a tinerei generaţii, organizat sub patronajul muzicologului Doru Popovici, cu participarea unor solişti vocali şi instrumentişti.

Intrarea gratuită Organizator: Mihaela Gurău

Marţi 17, ora 16.00 Foaierul „Nicolae Grigorescu”

Arta fără frontiere

Vernisajul expoziţiei internaţionale cu participarea următorilor artişti, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România: Nicolae Zâmbroianu – Tapiserie, Ion Hultoană – Pictură, Constantin Sinescu – Sculptură, Vasile Căpăţână – Pictură. Membrii ai Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova: Elvira C. Morton – Tapiserie, Nîş Natalia – Pictură , Sultan Grigore – Sculptură , Anatol Danilişin – Pictură ; Jolanta Krasnodepska – Pictură, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Polonia. Intrarea gratuită.

Organizator: Mihai Abrudan

Marţi 17, ora 1700 Sala „Marin Preda”

SALONUL ARTELOR: PERSONALITĂŢI ALE ARTEI ŞI CULTURII ROMÂNEŞTI ŞI UNIVERSALE

• Evocare: „155 de ani de la naşterea poetului

rondelurilor, Alexandru Macedonski”. Prezintă: prof. Gheorghe Călugăru • Evocare: „Nicolae Titulescu, diplomat de talie

europeană, preşedinte al Ligii Naţiunilor”.

Prezintă: prof. Virgiliu Teodorescu • Întâlnire cu actorul de film, Iurie Darie, cu prilejul

împlinirii de către acesta a vârstei de 80 de ani. Prezintă: prof. Nicolae Ionescu • Moment artistic cu membrii cercului de canto al

Centrului Cultural, Corepetitor: prof. Letiţia Flavian

Realizatori: Mihaela Gurău şi Mihai Abrudan

Joi 19, ora 14.00 Sala "Marin Preda"

FEMEIE, FEMINISM, FEMINITATE

Programul "CONFERINŢA DE JOI", dedicat Zilei Internaţionale a Femeii.

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie

Joi 19, ora 1730 Sala „Nichita Stănescu”

CROMATISM ŞI SENSIBILITATE

La omagierea celor 140 de ani ce au trecut peste amintirea marelui compozitor francez Hector Berlioz reprezentant de seamă al romantismului, elevii Şcolii de Muzică şi Arte Plastice nr.1 „Iosif Sava” Bucureşti vă invită să descoperiţi intensitate emoţională a muzicii, libertatea formelor de

expresie precum şi universul interior al celor care au susţinut promovarea unei noi estetici muzicale. Recital instrumental organizat în cadrul Festivalului de Muzică Romantică, ediţia a VIII a, Bucureşti. Intrarea gratuită.

Organizator: Cristina Moldoveanu.

Joi 19, ora 1800 Sala „Marin Preda”

SPERANŢE, CONFIRMĂRI

Recital instrumental susţinut de membrii Fundaţiei Culturale „Remember Enescu”, manifestare culturală de promovare a tinerelor talente şi de educare muzicală a publicului. Intrarea gratuită.

Organizator: Cristina Moldoveanu. Marţi 24, ora 1700 Sala „Marin Preda”

CENACLUL LITERAR „IOAN TECŞA” Pro Memoria

Personalităţi aniversate şi comemorate în luna martie Evocări: 350 de ani de la naşterea cărturarului Udrişte Năsturel, un jurist al Unirii, Constantin Brăiloiu; Arhitectul Dumitru Maimarolu.

Lansări de carte: „De mâine pâna mai ieri, alaltăieri” – versuri, apărută la editura Limes, Cluj şi „Mărturii dintre milenii” - publicistică, apărută la editura Limes, Cluj - volum premiat în 2008 cu premiul Uniunii Scriitorilor din Romănia (filiala Iaşi). Cărţile aparţin scriitoarei Angela Baciu – Moise.

Prezintă: prof. Gheorghe Călugăru. Citesc din cele mai recente creaţii literare:

• Monica Mureşan – Poezie • Gabriel Făurescu – Proză

Moderator: prof Gheorghe Călugăru Organizator: Mihai Abrudan

Joi 26, ora 1800 Sala „Nichita Stănescu”

CUNOAŞTEREA VALORILE SPIRITUALE

Şcoala românescă de compoziţie, cu un stil de creaţie diversificat prin mijloacele de expresie caracteristice muzicii occidentale în antiteză cu cele din muzica populară, ajunge la o sinteză originală preluată de dodecafonism şi serialism, curente ce definesc muzica sfârşitului de secol XX. Adresăm, o invitaţie tuturor iubitorilor de artă, aducând spre cunoaştere sincretismul creaţiei compozitorului Corneliu Cezar. Intrarea gratuită.

Realizator: Cristina Moldoveanu.

Sâmbătă 28, ora 18.30 Sala ”Nichita Stănescu”

În luna lui Marte Vă propunem o incursiune în lumea teatrului, umorului, dansului şi muzicii, într-un caleidoscop cultural-artistic realizat de actorul Mihai Abrudan şi colaboratorii săi. Intrarea gartuită

Organizator: Mihai Abrudan

II. ACTIVITĂŢI PLANIFICATE A SE DESFĂŞURA ÎN ALTE LOCAŢII

02 – 09 martie Bistriţa Campionatul de tenis de masă al M.A.I. Organizator: Serviciul Sport Joi 05 Şcoala de poliţie Câmpina

Spectacol folcloric dedicat mărţişorului. Organizator: Ansamblul Artistic “Ciocârlia” Vineri 06, ora 1200 Centrul deFormare şi Perfecţionare a Pregătirii Agenţilor de Poliţie „Nicolae Golescu” – Slatina

SUB SEMNUL DRAGOSTEI

Spectacol de divertisment oferit de membrii cercurilor artistice ale Centrului Cultural al M.A.I. cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.

Realizator: Mihai Abrudan şi Moldoveanu Cristina Organizator: Ionuţ Sidău

Duminică 08, ora 12.00 Parcul Cişmigiu

UN CÂNTEC, O FLOARE…

Concert de muzică de fanfară, dedicat Zilei Internaţionale a Femeii.

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie.

15 – 20 martie Tarnaby - Suedia Campionatul European de schi al poliţiştilor.

Organizator: Serviciul Sport

Miercuri 18, ora 12.00 Colegiul Naţional „Sfântul Sava” Bucureşti

PROIECTUL „POLICIER SCHOOL”

Program modular de training, prelegeri şi work-shop-uri de proză şi scenarii de filme poliţiste ale elevilor şi studenţilor. Activitate realizată în parteneriat cu: Uniunea Scriitorilor din România, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul Naţional al Cinematografiei.

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie.

Joi 19, ora 11.00 Liceul Teoretic "Mihail Sadoveanu”, Bucureşti

TOLERANŢA INTERETNICĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PUBLIC

Masă rotundă organizată sub egida: "2008 - Anul European al Dialogului Intercultural", la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” - Bucureşti, în parteneriat cu: Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor a Parlamentului României, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Inspectoratul General al Poliţiei Române (Institutul pentru Cercetarea şi

Prevenirea Criminalităţii, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti).

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. Luni 23, ora 12.00 Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina

TRADIŢIE ŞI EDUCAŢIE CRIMINALISTICĂ – DE LA TEORIE LA PRACTICĂ

Aniversarea Zilei Poliţiei Române, concurs de specialitate organizat în colaborare cu Institutul de Criminalistică.

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie.

Marţi 24, ora 12.00 Municipiul Târgovişte

25 MARTIE – ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE

Manifestãri dedicate Zilei Poliţiei Române, desfăşurate în colaborare cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa.

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. 25 – 28 martie Satu Mare Campionatul de judo al M.A.I. Organizator: Serviciul Sport

Vineri 27, ora 12.00 Şcoala nr. 3, Bucureşti

PREVENIREA VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR

Invitat: inspector coordonator, Inspectoratul Şcolar al Sectorului 1, Bucureşti.

Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie.

CALENDAR CULTURAL

• 1 martie – Ziua Mărţişorului • 1 martie 1944 - Are loc premiera piesei “Steaua

fără nume” de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra.

• 2 martie 1939 - A murit medicul Dimitrie Gerota, membru corespondent al Academiei Române (n.1867).

• 3 martie - Ziua mondială a scriitorilor • 3 martie 1864 - S-a născut Ştefan Bazilescu,

compozitor şi folclorist (m.08.11.1953). • 3 martie 1919 - S-a năcut scriitorul Mihai Stănescu.

• 4 martie 1939 - A murit primul patriarh al României, Miron Cristea (Elie Cristea), prim-ministru între 1938-1939 (n.1868).

• 5 martie 1889: La Ateneul Român a avut loc primul concert susţinut de orchestra Societăţii Filarmonice Române, astăzi Filarmonica George Enescu

• 6 martie 1989 - A murit istoricul Vasile Netea (n.10.02.1912).

• 8 martie – Ziua Femeii. • 9 martie 1844 - Are loc, la Veneţia, premiera

operei „Ernani“ de Giuseppe Verdi (libretul adaptat după drama cu acelaşi titlu a lui Victor Hugo).

• 9 martie 1859 - S-a născut Alexandru Averescu, mareşal al României şi om politic, comandantul Armatei a II-a în Primul Război Mondial şi erou al luptelor de la Mărăşti (iulie 1917) (m.1938).

• 9 martie 1934 - S-a născut Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (mort într-o catastrofă aviatică la 27.03.1968).

• 9 martie 1944 - A murit Grigore Antipa, biolog român, întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, vicepreşedinte al Academiei Române (n.24.11.1867).

• 10 martie 1879 - S-a născut Dimitrie Caracostea, critic şi istoric literar, folclorist, membru al

Academiei Române (“Poezia tradiţională română”) (m.02.06.1964).

• 12 martie1914 - Constantin Brâncuşi are prima expoziţie personală, la New York (12.03-01.04.1914).

• 12 martie1934 - S-a născut Maria Manoliu-Manea, lingvist, filolog, membră de onoare a Academiei Române. Din 1979, este profesor la Universitatea din California.

• 12 martie1999 - A murit violonistul Yehudi Menuhin, elev al lui George Enescu (n.22.04.1916).

• 14 martie 1804 - S-a născut Johann Strauss - tatăl, compozitor, violonist şi dirijor austriac (m.25.09.1849).

• 14 martie 1854 - S-a născut Alexandru Macedonski, promotor al simbolismului în poezia românească, fondatorul revistei “Literatorul” şi al cenaclului cu acelaşi nume (m.24.11.1920).

• 14 martie1879 - S-a născut fizicianul german Albert Einstein. A formulat teoria relativităţii restrînse şi a relativităţii generalizate, conform căreia legile generale ale tuturor fenomenelor fizice sînt aceleaşi în toate sistemele din univers. Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1921. A emigrat în SUA, în 1933 (m.18.04.1955).

• 14 martie 1919: S-a născut Alexandru Paleologu, scriitor şi om politic român (d. 2005)

• 15 martie 1919 - A murit Oprea Demetrescu, compozitor şi dirijor. A editat prima revistă muzicală în limba română (“Musicul Român”, 1861).

• 15 martie 1964 - A murit Al. O. (Păstorel) Teodoreanu, poet şi prozator (n.30.07.1894).

• 16 martie 1924 - S-a născut actorul Horia Şerbănescu.

• 17 martie 1944 - Încep, la Cairo, tratativele dintre Barbu Ştirbei, reprezentantul opoziţiei, şi Aliaţi, pentru încheierea unui armistiţiu, în numele Opoziţiei Unite şi al lui Iuliu Maniu. Pentru a organiza “o lovitură de stat”, opoziţia cerea să se asigure: menţinerea independenţei ţării, respectarea drepturilor ei teritoriale, primirea statutului de cobeligerant.

• 18 martie 1899 - S-a născut actorul Ion Finteşteanu (m.1984).

• 18 martie1999 - S-a înfiinţat Fundaţia pentru Ştiinţă şi Artă, for ştiinţific şi cultural care îl are ca preşedinte de onoare pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade, preşedinte pe academicianul Eugen Simion (preşedinte al Academiei Române). Membrii de onoare sînt: Ilya Prigogine, Christian de Duve, Aleksandr Prohorov. Fundaţia cuprinde 82 de

membri, dintre care 51 sînt academicieni români, iar 31 personalităţi străine.

• 20 martie - Ziua internaţională a francofoniei • 21 martie - Ziua internaţională a poeziei • 21 martie 1944 - C.I.C. Brătianu şi Iuliu Maniu

adresează mareşalului Ion Antonescu o scrisoare în care-i cer ieşirea României din război.

• 22 martie 1834 - Sînt numiţi domni: Mihail Sturdza în Moldova şi Alexandru Ghica în Muntenia.

• 24 martie 1714 - În urma conflictului dintre Constantin Brâncoveanu şi boierii Cantacuzini, domnul, reclamat la Poartă, este mazilit. Fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, Ştefan, capătă domnia.

• 25 martie – Ziua Poliţiei Române. • 25 martie 1949 - S-a constituit Uniunea Scriitorilor

din România prin fuziunea Societăţii Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici.

• 25 martie 1954 - A murit Emil Isac, poet simbolist (n.27.05.1886).

• 26 martie 1859 - Începe Conferinţa de la Paris a reprezentanţilor Puterilor Garante, care recunosc oficial, la 01.04.1859, dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domnitor în Muntenia şi Moldova.

• 27 martie – Ziua Mondială a Teatrului

• 28 martie 1974 - Marea Adunare Naţională instituie funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România, în care este ales Nicolae Ceauşescu.

• 28 martie 1994 - A murit Eugen Ionescu, dramaturg, eseist, poet, considerat un clasic al literaturii absurdului. Stabilit definitiv în Franţa din 1939, a devenit membru al Academiei Franceze în anul 1970 (piesele “Scaunele”, “Rinocerii”) (n.26.11.1912).

• 29 martie 1599 - Cardinalul Andrei Bathory devine principe al Transilvaniei.

• 30 martie 1844 - S-a născut poetul francez Paul Verlaine, unul dintre precursorii simbolismului (m.08.01.1896).

• 30 martie 1899 - George Bacovia debutează în revista “Literatorul” din Bucureşti cu poezia “Şi toate”, sub semnătura V. George.

• 31 martie 1809 - S-a născut scriitorul rus N.V. Gogol ("Suflete moarte", "Taras Bulba", "Revizorul") (m.04.03.1852).

ANIVERSĂRI

Alexandru M. Macedonski (n. 14 martie 1854 — d. 24 noiembrie 1920) a fost un poet şi prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Cronologie * 1780/1782 Naşterea lui Dimitrie Macedonski, bunicul patern al poetului, are loc într-una din localităţile sudice ale Bulgariei (Sliven, Karnabat, Iambol), plaiul Ceatal Tepe / Ceatal Balcan. În documentele epocii, figurează alături de fratele său Pavel (probabil, gemeni), iar părintele lor, viteazul Ştefan Mincio Voievod, cunoscut în toată Bulgaria, descindea din „neamul căpităniilor sârbeşti, cari au rămas din vechime ca trăitori în Macedonia“. Erau de origine aromână/macedoromână. * 1787 La declanşarea războiului ruso-austriaco-turc, o mare parte a populaţiei de religie creştin-ortodoxă din Balcani s-a refugiat în nordul Dunării, în Valahia şi Moldova (alte refugii/bejenii au avut loc în timpul celorlalte războaie imperiale, din 1806-1812, 1828-1829, 1853-1856). Printre refugiaţi, s-au numărat membrii familiei lui Ştefan Mincio Macedonski. Acesta, împreună cu fiul său Stoian, s-au încadrat ca volintiri în corpul aşa-zişilor cazaci valahi ai armatei ruse de sub conducerea contelui A.P. Rumianţev. * 1788 decembrie 6. A fost cucerită de la turci-tătari Cetatea Oceakov, situată între Odessa şi Kerson, pe limanul

Niprului la Marea Neagră. Printre cei dispăruţi în luptă au fost Ştefan şi Stoian, că nu s-au mai întors acasă. * 1806 Dimitrie Macedonski şi fratele său Pavel care participaseră, mai înainte, la răscoala antiotomană a sârbului Karagheorghevici, înăbuşită în sânge, se încadrează în regimentul de cazaci valahi reînfiinţat la cererea ruşilor de către Constantin Ipsilanti, domnitorul Ţării Româneşti (1806-1807) şi, la luptele de la Obileşti-Ilfov (2 iulie 1807), Dimitrie este rănit. Cei doi fraţi Macedonski ajunseseră la gradul de locotenent/porucic, fiind sloboziţi de generalul Bagration din serviciu (23 martie 1809), „spre a-şi căuta slujbă ostăşească sau politicească“. Cunoşteau, deopotrivă, limbile rusă, română, greacă, sârbă şi turcă, devenind translatori pe lângă Divanul Principatului Valahiei, dar şi în alte funcţiuni administrative — furnizori militari, control economic, strângerea/înrolarea de ostaşi/panduri/merceliari în armata rusă, iar la retragerea armatei ruse din ţările române (1806—1812) rămân pe loc obţinând certificate de indigenare/naturalizare/ împământenire. * 1821 Dimitrie şi Pavel Macedonski participă la mişcarea lui Tudor Vladimirescu, de care erau apropiaţi prin vechi afaceri şi camaraderie militară din războiul 1806-1812, dar şi cu Iordache Olimpiotul, şeful Eteriei. Dimitrie Macedonski era prieten cu Hagi Prodan - căpitan de arnăuţi. De altfel, fraţii Macedonski erau bogaţi, după cum declară: s-au ocupat

„la moşii, cu agricultura, creşterea vitelor, creşterea viţei de vie şi cu negoţul, până la răscoala populară din 1821, ianuarie 17“. I se impută, totuşi, lui Dimitrie Macedonski (fără dovezi concrete) predarea/ trădarea Vladimirescului în mâinile eteriştilor. Urmăriţi de turci, Dimitrie Macedonski şi Hagi Prodan, cu arnăuţii, împreună cu eteriştii lui Al. Ipsilanti, sunt înfrânţi la Drăgăşani (7 iunie 1821). Retraşi la Tismana, căzuţi în mâinile pandurilor, salvaţi de Pavel Macedonski, trec în Transilvania (10 august 1821), şi, prin Braşov, lipsiţi de viza de azil a austriecilor, fraţii Macedonski ajung cu paşaport fals la Hotin, în Basarabia (14 sept. 1821),unde ruşii, considerându-i periculoşi, i-au pus la gros (21 noiembrie 1822 - 21 martie 1823). Sărăciţi, dar cu proces câştigat contra văduvei insolvabile a lui Iordache Olimpiotul, pentru datorie, la Tribunalul Civil din Chişinău, se reîntorc în Bucureşti la finele războiului ruso-turc, în 1830. Fraţii Macedonski reintră în slujba statului ca tălmaci/târzimani. Lui Dimitrie Macedonski i se vând prin mezat/licitaţie două vii (Scăieni şi Ţintea, j. Prahova, 3 aug. 1832). Ca epitrop al Bisericii Staicului, porucicul Dimitrie Macedonski are diverse deferenduri cu diverşi meşteşugari, cârciumari, alte categorii sociale, inclusiv cu cumnatul său, Creţescu (12 aug. 1835), pentru furtişag, neexecutări de lucrări contractate, împrumuturi de bani şi altfel de daraveli/pricini. Porucicul Pavel Macedonski se implică şi el în procese civile. Cei doi fraţi sunt, pentru merite în slujbele lor de tălmaci, ridicaţi la rangul de serdari şi consemnaţi ca

atare în Arhondologia nouă a Ţării Româneşti (30 august 1838). * 1840 mai. Serdarul Dimitrie Macedonski, alături de Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu, Marin Serghiescu, C. Telegescu, Jean A. Vaillant ş.a., participă la constituirea unei Societăţi Secrete condusă de Dimitrie/Mitică Filipescu, cel care era procuror al Ţării Româneşti. octombrie. Membrii Societăţii Secrete, care îşi propuseseră să realizeze independenţa Ţării Româneşti şi lichidarea regimului feudal, au fost arestaţi (în urma unui denunţ), judecaţi şi condamnaţi la 8-10 ani de ocnă, printre care şi Dimitrie Macedonski (24 oct.). Dimitrie Filipescu (fiul marelui ban Grigore Filipescu, mort în 1838), numit procuror al Ţării Româneşti, în 1834, de domnitorul Alex. D. Chica (1834-1842), este regretat astfel în anul decesului: „Ştiinţele dreptului au pierdut în ţara noastră un bărbat foarte luminat“. * 1841 aprilie 9 - Serdarul Dimitrie Macedonski este condamnat la opt ani închisoare, depus la Mănăstirea Snagov, unde cade bolnav de dropică/hidropizie. iunie 23. Este degradat din rangul/cinul de serdar. După această dată, viaţa celor doi fraţi Dimitrie şi Pavel Macedonski se desparte distinct. * 1842 septembrie 6. Serdarul Pavel Macedonski este avansat în rang de paharnic.

* 1843 ianuarie 10. Dimitrie Macedonski, transferat la Mănăstirea Plumbuita de lângă Bucureşti, pentru îngrijiri medicale, decedează. Sunt graţiaţi de restul osândei condamnaţii din procesul intentat membrilor Societăţii Secrete în 1840: Mitică Filipescu, Const. Borănescu, Const. Cămărăşescu, Mihai Molojescu, Gr. Rădoşanu, Marin Serghiescu, Sotir Ţăranu şi Const. Telegescu. Ceilalţi — Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu, Jean A. Vaillant - fuseseră eliberaţi mai înainte pe diverse motive, ultimii doi fiind expulzaţi întrucât erau sudiţi (supuşi Imperiului austriac). iulie. Pavel Macedonski editează, în Serbia, un poem în limba sârbă despre răscoala antiotomană a lui Karagheorghevici: Iză Kseigălpaharnika Pavla Macedonskagol 1842.I u pocetku prve pobvinego aine 18431 u Kozmopolill'(Din cărţile/ paharnicului Pavel Macedonski/ 1842./ La începutul primei jumătăţi a anului 1843/ la Cosmopoli), plachetă tipărită pe hârtie vânătă. * 1845 Paharnicul Pavel Macedonski rămâne tălmaci pentru limba rusă numai la Comitetul Cantinelor, fiind înlocuit la Secretariatul Statului. * 1848 iulie 24. Moare Pavel Macedonski, lăsând văduvă pe Maria/Marghioala, născută Agova, cu care nu a avut copii. Maria Makedonskina punea sechestru, în 1849, pe venitul acareturilor paharnicului Grigore Zosima din Brăila,

iar, la 13 iunie 1864, lăsa prin testament averea cocoanii Sofiţa Doneasca. Mai trăia încă la 1876. * 1806-1812 Ofiţerul Ignatie Paznanski a luptat pe teritoriul ţărilor române, stabilindu-se în Bucureşti. Cu fiica acestuia, Zoe, s-a căsătorit, în 1815, porucicul/locotenentul Dimitrie Macedonski. Prin poruncă către streaja pământească a Valahiei, dată de generalul Pavel Kiseleff, s-a încuviinţat, căpitanului Ignatie Paznanski, în 1833, slobozirea din oştirea rusească şi intrarea în miliţia românească. Cei doi Paznanski — Ignatz/Ignatie şi Zoe/Joiţa - sunt străbunul şi bunica paternă a poetului, de origine poloneză şi numai prin ei se poate stabili legătura de rudenie cu familia Biberstein sau cu alte familii poloneze ce aparţin la Stema Rogala, invocată de poet, şi, bineînţeles, nu prin ramura paternă a tatălui. Ignatie Paznanski face carieră în armata română: comandant de batalion, felicitat personal de domnitorul Alex. D. Ghica (1839), la fel ca şi de domnitorul Gh. Bibescu, fiind înaintat la gradul de maior (1843). Împreună cu maiorul Cristian Tell, porucicul Călinescu şi aghiotantul domnesc căpitanul Vilara, primesc „Nişan Eftihar“, singura decoraţie acordată de Sultan raialelor/supuşilor otomani. Este numit comandant de polc/regiment (1848) şi înaintat la gradul de colonel, fiind înscris în Arhondologia Statului prin Poruncă domnească către Oştirea Românească şi decorat, împreună cu alţi ofiţeri români, de către Ţarul Rusiei, cu Ordinul „Sfântul

Vladimir“, la recomandaţia generalului aghiotant Luders (1849). Preia comanda Oştirii Române, ca urmare a decesului marelui spătar C. Ghica, până la numirea în post a vornicului Const. Herescu (1850) şi, apoi, numit organizatorul „comenzii la învăţătură“, după metoda rusească predată de el şi colonelul Dragan (1850). Aşa se explică cele trei cărţi traduse de dânsul din ruseşte: Notiţii din învăţăturile ce se predau cinurilor de jos (1851), Notiţă din ecsersisul de linie (1852) şi Slujba frontului. Artilerii pedestre. [Corectat de colonelul şi cavaler -], (1852). Nu ştim când a decedat. În ceea ce o priveşte pe Zinca/Zoe/Joiţa - soţia lui Dimitrie Macedonski, planează o dublă identitate: a) după informaţiile de arhivă (datorate Elenei Piru şi Rodicăi Chiper) şi din periodice (scoase de Dora Littman şi Lucica Ionescu), la solicitarea lui G. Călinescu („Completăm cu ştiri noi biografia lui Al. Macedonski din Istoria literaturii române, p. 456 urm.“), în „Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor“, III, 1954, p.147-155, ca material documentar (copiile respectivelor documente păstrându-se la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, care îi poartă azi numele marelui cărturar), Zoe/Joiţa/Zinca născută Paznanski era poloneză; b) după informaţiile furnizate de Ana Macedonski. Genealogia familiei poetului Alexandru Macedonski şi a soţiei sale Ana Al. Macedonski, născută Rallet-Slătineanu (Mss. autograf nr.7.202/9, la MLR şi mss. I. Varia 2 Arhiva Alex. Macedonski, la BAR, alcătuit de Ana Macedonski, la 20 mai 1950, în vârstă de 89 ani) şi de

Adrian Marino. Documente macedonschiene inedite, în „Revista Fundaţiilor", XIII, serie nouă, 4 aprilie 1946, p.884, Zoe/Zinca născută Papazoglu era grecoaică; În lucrarea sa, Viaţa lui Alexandru Macedonski (EPL, 1966, p. 20), precum şi în capitolul Cronologie (Al. Macedonski. Opere. I. Poezii, EPL, 1966, p. 250-251), Adrian Marino o prezintă pe Zoe/Zoiţa ca fiică a lui Constantin Papasoglu, negustor, arendaş până în 1821 al ocnelor Moldovei, proprietar de han, în Bucureşti, case şi vie în dealul Filaretului. În realitate, Zoe/Joiţa fusese, mai întâi, căsătorită cu Constantin Papasoglu şi, ulterior, cu Dimitrie Macedonski. Zoe/Joiţa, născută în 1783, locuia în mahalaua Precupeţii Noi şi a avut cinci copii cu Dimitrie: Alexandru, viitorul general şi tată al poetului (22 decembrie 1816 - 24 septembrie 1869), Mihail/Michel/Mihalache, carieră militară obscură, ajuns maior (31 iulie 1831 - 1894), căsătorit cu o Ştefănescu din Tg. Jiu, cu care a avut o fiică, căsătorită cu căpt. Boţea, dând naştere la mai mulţi copii; Alexandrina (?-?), căsătorită cu un Brezianu, având trei copii: Alexandrina, căsătorită Paciurea, apoi Gherghel, fără copii; Leonida căsătorit cu o Caramzulea, cu două fiice, căsătorite şi ele Mareş şi, respectiv, Mumuianu; Tolică — avocat şi necăsătorit; Lila (?-?), moartă de tânără, la 21 ani. * 1866 decembrie 13. Zoe Macedonski, de 83 ani, văduva lui Dimitrie, solicită Domnitorului Carol I de Hohenzolern pensie, pentru serviciile aduse statului de către soţul ei între

1790-1840. Nu mai avea acte doveditoare, arse în timpul focului din 1847. Văduva menţionează ca fiu doar pe Mihail (atunci căpitan la Comanda Pompierilor), care nu o putea ajuta, nu şi pe Alexandru (generalul)! I se va acorda un ajutor lunar, de patru ducaţi. * 1816 decembrie 22. Alexandru D. Macedonski s-a născut ca primul fiu al soţilor Zoe (n. Paznanski) şi Dimitrie Macedonski. De la 15 ianuarie 1821, de când Dimitrie Macedonski a sprijinit (mandatat de marii boieri ai Ţării Româneşti - Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului şi ai Eteriei) mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu, copilul Alexandru D. Macedonski a fost crescut numai de mama sa, până la întoarcerea tatălui în Bucureşti, cu permisiunea armatei ruse (1 octombrie 1829), după semnarea Tratatului de pace ruso-turc la Adrianopol/Edirne (2 septembrie 1829). Alexandru era la vârsta pubertăţii. * 1831-1834 Este trimis, la studii militare, la Liceul imperial de la Kerson, prin intermediul bunicului matern, căpitanul Ignatie Paznanski, de unde se întoarce şcolit, devenind iuncher în Regimentul I Infanterie din Bucureşti. * 1834-1838 Continuă studiile militare de specializare la Jitomir în Rusia, la vest de Kiev.

* 1838 aprilie 3. Iuncherul Alexandru Macedonski este avansat praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a Ţării Româneşti. * 1843 februarie 14. Praporcicul Alexandru Macedonski din Polcul/Regimentul 1 este avansat porucic/locotenent prin Ofis domnesc de către Gheorghe Bibescu, domnitorul Ţării Româneşti (1842-1848). * 1844 Este trimis în Rusia, la Tuia, pentru instrucţie şi achiziţie de material militar. * 1848 februarie 12. Are loc căsătoria lui Alexandru D. Macedonski cu Maria Fisenţa, fiica lui Emanuel Fisenţa, fiul contelui Fisenţa - ambasadorul trimis de împărăteasa Ecaterina în Ţara Românească, înfiată de Dimitrie Pârâianu. Catinca - mama Mariei — era din neamul Brăiloiu din Craiova. După moartea soţului, s-a căsătorit cu vărul ei Dumitru Pârâianu, care a înzestrat-o pe Maria cu moşiile: Pometeşti, Adâncată şi altele, dar şi cu daruri. Copiii Mariei cu Alexandru D. Macedonski: Ecaterina (11 nov. 1848 - ?), Dimitrie (22 sept.1852 - 4 iulie 1907), Alexandru (14 martie 1854 - 24 noiembrie 1920), Vladimir (1 sept. 1858 - 22 sept. 1918). august25. Locotenentul/porucicul A.D. Macedonski este pus în disponibilitate, fiind ostil guvernului revoluţionar. septembrie 28. Este reintegrat în armată.

* 1849 decembrie 4. Porucicul Alexandru Macedonski este înaintat căpitan, trupa din subordine arătându-se refractară la severitatea ofiţerului. * 1851 martie 21. Primeşte comanda unei companii în Batalionul model al Oştirii Ţării Româneşti. * 1850-1851 Traduce din ruseşte şi i se editează Reglement ostăşesc de slujba infanteriei (Cartea I, Partea II, 1-2); Suplement la Şcoala recruţilor de pedestrime (Cap.II. încărcarea puştilor) la solicitarea oficialităţii, pentru uzul Şcolii Militare naţionale. * 1852 Traduce din ruseşte Instrucţia pentru împuşcarea la ţintă şi adăogată cu note desluşitoare. În aceiaşi ani, bunicul matern, organizatorul „comenzii la învăţătură“, tradusese şi el câteva cărţi necesare studiului militar în Oştirea Română. * 1852 octombrie 13. Căpitanul Alexandru Macedonski este înaintat la gradul de maior. * 1853 Maiorului Alexandru Macedonski, comandirul Batalionului model, îi sunt aduse mulţumiri de domnitorul Ţării Româneşti, Dimitrie Barbu Ştirbei (1849-1853, 1854-1856), la inspecţia făcută, văzându-l „în desăvârşită plăcută stare“.

* 1854 Maiorul Alexandru Macedonski este numit, prin Poruncă către Oştire, comăndiutor/comandant al Regimentului 3, de către domnitorul Dimitrie Barbu Ştirbei. * 1857 iulie 12. Maiorul Alexandru Macedonski este avansat la gradul de colonel şi numit comandant al Regimentului 5 („Buletin Ţării Rom.“, 1857, p.233) de către Alex. D. Ghica - caimacam (1846-1858), acelaşi care fusese domnitor (1834-1842). * 1859 ianuarie 5. Adunarea Electivă a Moldovei alege, la Iaşi, în unanimitate ca domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, care numeşte ca prim-ministru al Moldovei pe Vasile Sturdza (17 ianuarie), unul dintre caimacami. ianuarie 23-24. Colonelul Alexandru D. Macedonski este însărcinat de boierii antiunionişti cu represiunea mulţimii din Bucureşti care manifesta în favoarea Unirii în faţa clădirii în care avea loc Adunarea Electivă a Ţării Româneşti. Aceasta se pronunţă pentru alegerea ca domn al lui Alexandru Ioan Cuza, care numeşte ca prim-ministru al Ţării Româneşti pe Ioan Al. Filipescu (25 ianuarie). februarie 8. Primire entuziastă făcută de bucureşteni la intrarea lui Alexandru Ioan Cuza în oraş. mai 4. Colonelul Alexandru D. Macedonski este înaintat general, întâiul în Principatele Unite / România, şi şef al armatei, în guvernul C. A. Kretzulescu (27 martie - 6 septembrie 1859), pentru atitudinea sa unionistă. iunie 10. Generalul A.D. Macedonski

este numit prim-adjutant al domnitorului şi şef al Statului-major domnesc. august 16. Demisionează din postul de ministru de Război. Se adânceşte conflictul cu domnitorul. * 1860 august. Este numit preşedintele Comisiei pentru Casa de dotaţie a oastei şi membru în comisia Şcolii Militare. * 1861 iunie—august. Ajunge comandant al Garnizoanei Bucureşti şi şeful trupelor din Tabăra Floreasca. * 1862 Cere aranjarea drepturilor la pensie, urmare a conflictelor accentuate cu Domnitorul, fiind scos la pensie în anul următor (octombrie—decembrie). * 1864 martie 30. Generalul A.D. Macedonski este şters din controalele armatei. Apropierea de forţele opoziţiei este respinsă datorită firii sale incomode. * 1868 decembrie 23. Publică articolul Sistema în armată, în „Trompeta Carpaţilor", vădit supărat că nici în noua domnie nu este luat în consideraţie. * 1869 ianuarie 22. Este reintegrat în armată, fiind numit comandantul Diviziei I teritoriale. ianuarie 29. Cazul, combătut furibund în Parlament, considerat abuziv, duce la dizolvarea Camerei. februarie 10. M.Kogălniceanu, ca

ministru de Interne în guvernul prinţului Dimitrie Ghica (nov. 1868-ian. 1870), în depeşa către toate prefecturile, anunţă revocarea generalului A.D. Macedonski din funcţia de comandam al Diviziei I, caz care a provocat în ajun demisia guvernului şi, toruşi, un vot de încredere în guvern (care şi-a prezentat demisia, dar pe care domnitorul Carol I n-a primit-o). februarie 11. M. Kogălniceanu, în scrisoarea către colonelul D. Lecca din Iaşi, dezaprobă comportarea unor ofiţeri „februarişti“ din Bucureşti (cei ce l-au detronat pe A.I.Cuza la 11 febr. 1866), informându-l că fusese chibzuită chemarea generalului Macedonski la comanda Diviziei I. martie 27. Generalul este numit comandant al Taberei militare de la Furceni. august 31. Se termină perioada de instrucţie. Generalul îşi ia rămas bun de la trupă. septembrie 21. Se îmbolnăveşte. septembrie 24. Generalul A.D. Macedonski moare; soţia sa, Maria Macedonski, bănuieşte că ar fi urmarea unei otrăviri, înhumare cu ceremonial funerar militar la Biserica Cuţitul de Argint din Bucureşti. Soţia va deceda la 27 aprilie 1903, asistând neputincioasă la degringolada vieţii private şi literare a poetului, fiul preferat, purtătorul nu numai al numelui de Alexandru al părintelui său adorat, ci şi al comportamentului rigid, contradictoriu, cu accese de grandomanie tipic aristocrată. * 1854 martie 14. Alexandru A. Macedonski, poetul, se naşte în Bucureşti, în casele din Calea Dorobanţi, astăzi

dispărute ca urmare a sistematizării Pieţii Romane, şi a fost, la 24 martie, botezat la biserica din mahalaoa Precupeţii Noi, având ca naşă pe „cucoana Joiţa sin polcovnicul Paznanschi din mahalaoa Precupeţilor Noi“, bunica sa paternă. Numele tatălui e trecut în mitrică „Alicsandru maor", fără numele de familie, rectificare făcută pe actul de botez de către Primăria Sectorului de Galben, la 16/28 dec. 1875. — În acest an, se naşte, la Galaţi, Ioan S. Neniţescu (m.1901), poet pe teme istorice şi publicist, autorul cunoscutului imn Pui de lei (1891), şi mor: Gheroghian Hagi Toma Peşacov (n.1785), poet prolix şi poliglot (în limbile română, bulgară şi greacă, versuri mixte greco-române), autorul vol. Desmierdarea poeticească (ed.1828), şi Anton Pann (n.cca. 1796), poet şi muzician. * 1865 Scrie poezia Plânsul amantei, inclusă în vol. Prima-verba (1872, p. 56-58), însoţită de o notă: „Această poezie să nu crezi, lectore, că eu o ţin drept bună şi că nu-i văd erorile de care e plină, dar fiindcă este compusă la etatea de 12 ani şi, prin urmare, una din primele mele încercări, am publicat-o făr a o corege“. * 1866 ianuarie. Scrie poeziile [Avântă-te, suflet...], titrată în manuscris Strigătul inimei, şi O voce (Popole române, hai şi te ridică), cu o altă variantă şi datare (10 iunie 1866, Bucureşti) în manuscris, amândouă incluse în vol. Prima-verba (1872, p. 6-8, 1-3). mai. Compune poezia La o doamnă

(Acum, iubito, timp de juneţe), titrată în manuscris La o damă, inclusă în vol. Prima-verba (1872, p.28). * 1867 Scrie poezia Cântec (Viaţa-mi simt că mi se stinge), sub formă de virelai, reflex al lecturilor din creaţia lirică medievală franceză, inclusă în vol. Prima-verba (1872, p.59-60), reluată în variantă intermediară, la Viena, în ziua de 23 iulie 1870. * 1869 septembrie. Scrie poezia La defunctul meu părinte, Generalul Alex. D. Macedonski, inclusă în vol. Prima-verba (1872, p. IV), datată în manuscris: Viena, '70. noiembrie 29. Directorul liceului din Craiova, G. M. Furtunescu, îi eliberează „Certificatu scolasticul prin quare se ncredentiedia, quo scolariu lu Alessandru Macedonschi a terminat anul şcolar 1867-68 Clasa a IV-a a Liceului/Gimnasiului Mare din Craiova, la obiectele: Purtare (bună), Limba rom. şi latină (binişoară), limba elenă (binişor), Istorie şi Geografie (bine), matern, (binişor), naturale (repetând examenul, binişor), franceză (bine), religie (binişor), desen (binişor)“. * 1870 martie 29. Scrie poezia O suvenire, la Craiova, către ora 6 seara, semnând A. Macedonski de Geniadetzki. martie 30. I se eliberează din Dolj paşaport poetului pentru „statele Europei, pe termen de 3 ani de zile la studie“, având: „statură înaltă, păr-sprâncene, castanii, ochi negri, fruntea

potrivită, nasul-gura-bărbia-obrazul=potrivite, faţa smeadă, semne deosebite — nu are“. martie [31]. Redactează poezia Departul, adnotând-o: „În han de la Filiaş, 6 ore seara“, aceasta însemnând că în ultima zi a lunii, fiind în drum spre Viena, prin Pasul Vâlcan, în Transilvania (Petroşani-Deva-Arad), apoi, / prin Gyula-Szolnok — Budapesta-Gyor, la Viena, cu poştalionul, de la noi, cu trenul de la Arad. martie/aprilie. Scrie poeziile Sosirea şi Convorbire între roză şi crin, la Viena, fără a menţiona ziua, fiindcă era după calendarul gregorian adoptat în Imperiul Austro-Ungar (cu 12 zile în plus faţă de cel iulian în funcţie în Principatele Române), aceasta însemnând că încă nu se obişnuise cu noul fus orar şi noul calendar. aprilie 10. Scrie Elegie. La o jună fiinţă, Plângi şi suspină (Elegie) unui june decedat, pe albumul logodnicei sale şi Ruinele Memphis, poemă fantastică, cu menţiunea: „Viene, Landstrasse et Hauptstrasse nr.72. În pensionat du proffesseur Vlisser“. mai. Se află în Viena „spre a se prepara“ să intre la Facultatea de litere. Boemă. Versuri. Aventuri. Scrie mai multe poezii, multe dintre ele rămase în manuscris, fiind abandonate: La lira mea, Invocaţie, Adio la Mari, Târziu, Cântecul păstorului, dar şi transcrie din producţiile anterioare de la Craiova: La douleur (21 martie 1870). iunie 10. Scrie poezia Ultimul moment — poemă şi transcrie altele: Înconjurarea Vienei - Ioan Sobietzki, Chanson polonaise, Cântec popular—marş. După cum se observă, Viena îi inspiră poezia de evocare istorică. iulie 22. Scrie, la

Viena, poezia Amorul, amiciţia, ca patria şi justiţia, menţionând numele iubitei sale: Celestina, iar, în ziua următoare, o altă poezie dedicată celei care îi era „Angele ceresc!“. iulie 26. Compune în versuri, la Viena, Epistolă amicului meu George G. G[ârbea], coleg de şcoală la Craiova, căruia îi va semna, în „Literatorul“ (8 iunie 1918), necrologul. septembrie. Scrie, din Viena, aceluiaşi G.G. Gârbea o altă epistolă în versuri. [octombrie]. Scrie, la Viena, poemul Desperatul, format din opt sextine, din care va selecta doar două (strofe a IlI-a şi a IV-a, v. 13-24), pentru poezia [Nimic n-aştept aicea...], pe care o va include în vol. Prima-verba (1872, p.6l). noiembrie 26/8 decembrie. Debutează publicistic în „Telegraful român“, Sibiu, cu poezia Dorinţa poetului, datată: Viena, 3 dec.1870, stil nou, pe care o va relua în anul următor, în „Ghimpele" (20 iunie 1871). * 1871 ianuarie 17. Scrie, în Viena, seara, la 7 ore, poemul Judecata în Infern, formată din şase părţi. ianuarie/martie. Se află, în Italia, în Alpii Trientini, în partea de nord a Lacului de Garda, în localitatea Riva, situată, între Verona şi Brescia. Călătoria se prelungeşte până la Turin/Torino, în vest, după care se întoarce în ţară, la Bucureşti. aprilie. Scrie, în Bucureşti, poezia Cerşetorul. august 30 — 5 noiembrie. Se află, la Geneva, în Elveţia, unde va scrie poezia La România (Vedeţi această vale cu flori încântătoare) şi altele cu caracter patriotic, dar numai Adio, Visul lui Nadir şi

Singura-mi consolare, cu pregnant influx liric, vor fi incluse în vol. Prima-verba (1872, p. 55, 47-49, 52-54). * 1871-1876 Colaborează, cu intermitenţe, la ziarul „Telegraful de Bucureşti“, organul aripei radicale a Partidului Liberal, cu versuri, traduceri şi studii politice, cum ar fi cel titrat Despre revoluţiune, răul şi binele ce produce (10 ian.1876), dar şi literare: Poeziile d-lui Candiano Popescu (29 ian. 1876) sau administrative: Memoriu adresat d-lui ministru de interne asupra situaţiunei judeţului Bolgrad (30 oct. 1876). * 1872 februarie 3 - mai 28. Se află, în Italia, la Florenţa, în Via Maggio 2, scriind alegoria Grădinile (Ce frumuseţe! Ce mii de flori!). Reia epistola în versuri către G.G. Gârbea, începută la Viena, în ziua de 26 iulie 1870, şi dă o nouă variantă. O altă poezie, Unde eşti Celestina?, exprimă fiorii dragostei. iulie 30. Scrie, în Bucureşti, poezia Sunetele bătăliei (Bomba detună), inclusă în vol. Prima-verba (1872, p. 62), compoziţie pe ideea „armonie imitativă", proprie instrumentaliştilor, virtuozitate ce îl va preocupa ca tehnică prozodoică toată viaţa. O altă poezie, Marş (Puşca luaţi), este scrisă în aceeaşi zi, având tematică similară. septembrie. Debut editorial cu Prima-verba (70 p.). Poesii de Al. A. Macedonski. Student în litere. Bucureşti, având în sumar 32 de titluri de poezii scrise între 1865-1872. septembrie 24. Consemnarea volumului în revista „Federaţiunea",Pesta.

octombrie 1/13. Volumul este semnalat, de asemenea, în revista „Familia“, Pesta. octombrie 15. Recenzie de D.A. Laurian, în „Transacţiuni literare şi sciinţifice“, Bucureşti. iulie 30 - octombrie 1. Multe dintre poeziile scrise în această perioadă rămân în manuscris până la apariţia prezentei ediţii, adică peste 130 de ani. octombrie 18. Publică în „Telegraful". Bucureşti, poezia Amicului meu Ilariu Hodoş, la moartea sorei sale Elisa (reluată în „Oltul", 13 ian. 1874). * 1873 mai 23. Tipăreşte, în „Telegraful“, Bucureşti, poema antidinastică 10 mai (Sunt opt ani de suferinţă care astăzi s-a-mplinit), motiv de temere pentru mama sa, Maria Macedonski, de a-l expedia precipitat în străinătate, prin Giurgiu, cu vaporul „Tagetof, în Austria (la Viena şi Gleichenberg) şi Italia (la Neapoli), pentru a-l feri de eventuale consecinţe derivate din acuzaţia de laese majestatis. mai 27 - iunie 10. Îi apare în „Trompeta Carpaţilor“, Bucureşti, revista lui Cezar Bolliac, poema La moartea lui Alexandru Ioan I, Domnul românilor, împreună cu un Dialog între un călător şi un pământean asupra morţii lui Cuza. (Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii, murise, în ziua de 3 mai 1873, la Heidelberg.) iunie-august. Călătoreşte în Austria (Stiria, Tirol, Siemering, Klagenfurth, Graz, Insbruck, Gleihenberg), apoi, în Italia (Tarvis, Napoli, Veneţia). august 11. Publică, în „Telegraful“, Bucureşti, poema Chemarea la arme a lui Tudor Vladimirescu (1821), scrisă la Napoli, în acelaşi an. septembrie. După ce a revenit

în ţară, face un drum la Adâncată de Jos, sat în plasa Amaradia, judeţul Dolj, format din 66 de familii (133 suflete), cu 63 de case (şi două bordeie), din care două, vechi conace boiereşti, unul făcut de vistierul Bădescu, celălalt, de Manolache Fisenţa, în care copilărise poetul. Locuitorii erau săraci (deţineau 9 cai, 116 boi, 6 măgari, 155 oi, 73 capre); şcoala primară se afla în Pometeşti, satul vecin. Ştiau carte 41 locuitori (37 b + 4 f) şi numai 35 copii urmau cursurile şcolare. Moşia pe care se afla satul (2516 pogoane arabile + 110 ha pădure) aparţinea statului, în 1903; altădată era proprietatea boierilor Fisenţa şi, prin dotă de zestre, a mamei poetului. noiembrie 14. Apare primul număr al primei sale publicaţii: „Oltul“ Ziar liberal cu pagină literară, Bucureşti, bisăptămânal (14 nov. 1873-23 mai 1874) şi săptămânal (26 mai-22 dec. 1874). Resp. girant: G.Niculescu. În art. program, Profesiune de credinţă, poetul declară că „prin literatură o naţiune se înalţă, prosperă şi impune respect celorlalte naţiuni". Colaboratori: Veronica Micle, Th. Şerbănescu, N. Ţincu, N.V. Scurtescu, D. N. Safir. Publică poezia Iubirea lumei (De câte deziluzii, vai, inima-mi e plină). Până la sfârşitul anului, îi apar poeziile scrise în aceeaşi perioadă. decembrie 1. Publică în „Tribuna“, Bucureşti, aflată sub redacţia lui Gr.H. Grandea (1 august-1 decembrie 1873), poeziile Umbrei lui Bolintineanu, Călugărenii şi Şarpele şi pila (după La Fontaine).

* 1874 ianuarie 1. Tipăreşte, în „Oltul", poezia Sărac şi curat, ecou al pierderii moşiilor de zestre ale mamei, inclusiv cea de la Adâncată de Jos, datorită unor încurcături financiare ca urmare a ipotecărilor. martie. Înfiinţează Societatea literară „Junimea", la şedinţele căreia iau parte colaboratorii de la „Oltul“, dar şi alţii. iunie 23. I.L. Caragiale în „Ghimpele“, cu adresă directă la A.a.msky, în Cronica literară. iunie 29. Poetul este urmărit pentru delict de presă după publicarea unui violent editorial antiguvernamental. iulie 8 şi 15. Prim-procurorul Tribunalului Ilfov îl citează şi i se ia un interogatoriu. * 1875 ianuarie 15. Apare „Revista Junimei“ (Buc, 15 ian.—15 sept.) din al cărei rol conducător se retrage după primul număr, publicaţie cu ortografie latinizantă, cu atitudine manifestată potrivnic „Convorbirilor literare“ pentru atitudinea ei filogermană. Al. Macedonski a colaborat cu versuri (Carminella, Pastel), alături de D. Petrino ş.a. mai puţin cunoscuţi. martie/aprilie 24.I se prezintă mandatul de arestare la Craiova şi e adus sub escortă la închisoarea Văcăreşti din Bucureşti, în aceeaşi celulă cu N. Fleva (1840-1914), om politic liberal, avocat în vogă şi „tribun al poporului“, viitor ministru şi deputat în dese rânduri. Poetul plin de umor va scrie versuri satirice. iunie 7. Pus în libertate de Curtea de Juraţi a Tribunalului Ilfov, devine eroul zilei, gloriolă care îi dă satisfacţii vindicative, cu o colaborare sterilă politic în „Telegraful“.

* 1876 martie 25 — aprilie 23. Este redactor la „Stindardul“ (25 martie - 30 iunie 1876). Ziar politic, literar, comercial şi ştiinţific, al cărui director era Pantazi Ghica, iar în funcţia de redactor l-a urmat Bonifaciu Florescu. În paginile cotidianului va publica, printre altele, traduceri din Gilbert şi Lamartine, nuvela Cârjaliul şi piesa de teatru Gemenii. iulie 21 — septembrie 19. Director al Prefecturii judeţului Ismail/Bolgrad, Basarabia (teritoriu care, în urma Războiului Crimeii, prin Conferinţa de la Paris, revine României, între 1856-1877). În acelaşi timp, poetul deţine cu titlu provizoriu funcţia de prefect. Prin încălcarea flagrantă a instrucţiunilor confidenţiale ale lui I.C. Brătianu, prim-ministru, de a permite trecerea „volintirilor“ ruşi în drum spre Serbia, demisionează. * 1877 Colaborează la „Timpul“. Ziar politic, comercial, industrial şi literar, cotidian al Partidului Conservator, cu versuri: Odă închinată armatei române (nr. 178) şi o traducere din Burger (nr. 214), înainte ca M.Eminescu, la propunerea lui Titu Maiorescu, să devină redactor al acestui periodic (oct. 1877). Colaborări intermitente la „Familia“ din Budapesta (1865-1880) şi Oradea (1880-1906), cu traduceri din Puşkin, Lamartine, Petofi.

* 1877-1878 Publică în „Vestea“ (4 aprilie 1877 - martie 1878), în calitate de colaborator, dar şi de director (sept. 1877), poezii originale şi traduceri, proză. Opere publicate Volume de versuri: * Prima verba (1872); * Poesii (1882); * Excelsior (1895); * Flori sacre (1912); * Poema rondelurilor (1927) Proză: * Dramă banală (1896); * Cartea de aur (1902); * Le calvaire de feu (1906); * Thalassa (1915); * Nuvele (1923) Teatru: * Moartea lui Dante Alighieri (1916) Până în 1890 Macedonski scrie poeme ample, de factură romantică, cu versuri lungi, şi cu un pronunţat caracter

satiric; acum scrie ciclul Nopţilor, caracterizat şi printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopţile al poetului romantic francez Alfred de Musset. După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenţializare. Acum scrie Rondelurile; discursul liric este rezultatul unui efort de sinteza şi se bazează pe o metaforă concretă. Poetul renunţă la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie şi muzicalitate. Spre exemplu acum scrie Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grădina japonezului, Rondelul câinilor, Rondelul lucrurilor. Macedonski e unul dintre puţinii noştri autori de rondel. Spre sfârşitul vieţii a scris celebrele cicluri, Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei şi Rondelurile de porţelan. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927). A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat Bronzes. Activitatea publicistică şi cenaclul Macedonski este şi fondatorul revistei şi cenaclului Literatorul, o grupare formată în 1880 ca reacţie a influenţei germane a grupării Junimea. Poetul a încercat astfel să

relanseze caractarul neolatin al limbii şi literaturii române. Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activităţii lor scriitoriceşti, numeroşi tineri talentaţi, printre care George Bacovia, Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa - Literatorul. În 1873 scoate ziarul Oltul, iar în 1896 revista Liga ortodoxă în care vor debuta alţi mari scriitori: Tudor Arghezi, Gala Galaction. Teoretician al simbolismului şi promotor al noii poezii: Arta versului (1890); Poezia viitorului (1892). A fost influenţat de instrumentalismului poetului belgian René Ghil. A fost ales ca membru post-mortem al Academiei Române (în 2006).

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost fizician evreu german, apoi apatrid (1896), elveţian (1899), emigrat în 1933 în SUA, naturalizat elveţiano-american în 1940, profesor universitar la Berlin şi Princeton. Celebritatea sa se datorează în special formulării teoriei relativităţii. În 1921 i s-

a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. Cele mai multe dintre contribuţiile sale în fizică sunt legate de teoria relativităţii restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, şi de teoria relativităţii generalizate (1915) care extinde principiul relativităţii mişcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitaţiei. Alte contribuţii ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarităţii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicaţii în mecanica cuantică, explicarea mişcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziţiei atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietăţile termice al luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiaţiei (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară şi geometrizarea fizicii. Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei. Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct aşa cum se crede) la realizarea bombei atomice şi la evoluţia studiului energiei nucleare. Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul ştiinţei. A fost un activ militant al păcii şi susţinător al cauzei etniei evreieşti căreia îi aparţinea.

Einstein a publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice şi peste 150 în alte domenii.

EDITURA M.A.I.

În perioada 04-08 martie a.c., îşi va deschide porţile, la Muzeul de Istorie al României din Bucureşti, Salonul de carte şi presă Bucureşti.

Şi la această manifestare Editura M.A.I. se prezintă cu un stand unde vor fi expuse cele mai recente apariţii din domeniile: juridic, relaţia poliţie – comunitate, cursuri universitare, monografii, lucrări profesionale poliglote, ghid privind circulaţia în Spaţiul Schengen;

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 04 martie, ora 15,00. Salonul va fi deschis zilnic, între orele 11.00 –19.00, intrarea gratuită.

Cărţile prezentate pot fi consultate în bibliotecile şi punctele documentare din structura MA.I., precum şi pe site-ul Centrului Cultural la adresa www.c-cultural.ro

NOUTĂŢI ÎN BIBLIOTECA

CENTRULUI CULTURAL

CĂRŢI ÎN BIBLIOTECA CENTRULUI CULTURAL M.A.I

TIPOLOGIA LEGENDEI POPULARE

ROMÂNEŞTI

Autor: Tony BRILL

• Vol. 1 – LEGENDA

ETIOLOGICĂ

Ediţie îngrijită şi studiu introductiv

de

Ionel Oprişan. Prefaţă de Sabina Ispas. Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2005.

Vol.2 – LEGENDA MITOLOGICĂ, LEGENDA

RELIGIOASĂ, LEGENDA ISTORICĂ Ediţie îngrijită de Ionel

Oprişan. Prefaţă de Sabina Ispas. Editura Saeculum I.O.,

Bucureşti, 2006. (Colecţia Naţională de

Folclor). “Finalizată în 1965 şi încredinţată tiparului în 1969, lucrarea pe care o prezentăm specialiştilor şi cititorilor a rămas (din cauza aşa-ziselor "probleme politice" pe care legenda le-ar fi ridicat) nepublicată până acum, deşi înfăţişa realitatea complexă a uneia dintre cele mai bogate, tipologic vorbind, specii ale

folclorului românesc.

În pofida celor patru decenii scurse de la încheierea lucrării, ea îşi păstrează integral actualitatea - de altfel, ca orice instrument de lucru temeinic alcătuit -, oferindu-i specialistului un ghid autorizat, obiectiv şi riguros prin hăţişul legendelor româneşti, publicate până în 1940 sau culese până în 1957 şi aflate sub forma de manuscris la data elaborarii ei.” - I.Oprisan Tony Brill cercetează proza populară românească, preocuparea sa principală fiind legată de alcătuirea tipologiei legendei populare româneşti. În 1970 a publicat volumul “Legende populare româneşti. Legende istorice”, iar în 1974, “Legende geografice româneşti” (antologie de legende extrase din volume, broşuri şi periodice, publicate până în anul 1940, precum şi din manuscrise aflate în colecţiile Bibliotecii Academiei şi în Arhiva Institutului de folclor). Legendele, datorită diversităţii lor, au fost sistematizate în patru mari grupuri: A - Legende despre apele României; B - Primele aşezări omeneşti oglindite în legende; C - Povestirile privind configuraţia solului ţării noastre (şi toponimia acestora); D - Alte aspecte ale naturii ţării noastre şi ctitorii, reflectate în diferite legende. O amplă lucrare (în manuscris) îi încununează activitatea de

cercetare a prozei populare româneşti: Catalogul tipologic al legendelor populare româneşti. Index tipologic şi bibliografic bilingv (român-francez). Clasificarea acestei prolifice secţiuni este concepută după un sistem original, adaptat tipologiei româneşti. Catalogol românesc care a fost alcătuit de Tony Brill, este actualizat şi completat de Mihai Canciovici şi se află în Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, fiind rezultatul unei munci de analiză şi sistematizare a unui vast material până în anul 1970. Pentru clasificarea întregului material de legendă, Tony Brill a stabilit patru mari sectoare, definite după sfera preocupărilor lor, pe care le amintim: I. Legende etiologice - legendele care se ocupă de crearea şi organizarea lumii; Conform acesteia, avem următoarele tipuri: Creaţia spontană, prin autogenerarea unor personaje sau elemente ale naturii; Creaţia prin autometamorfozare, printr-un proces de autotransformare a unor elemente în altele, fără intervenţie din afară; apare rareori în textele folclorice româneşti; Creaţia iniţială, prin acţiune creatoare, în urma căreia elemente ale naturii, fiinţe sau lucruri au căpătat, din chiar momentul Creaţiei, forma actuală. II. Legendele mitologice - legende care privesc apariţii, existenţe şi lucruri supranaturale, expresie a unor credinţe îndepărtate cu caracter precreştin; III. Legendele religioase, cele care se referă la personaje,

sărbători şi obiceiuri legate de religia creştină, cum şi alte prilejuri de sărbători şi practici. IV. Legendele istorice - referitoare la personaje istorice, eroi naţionali şi locali, evenimente naţionale şi locale. Pe baza tipologiei amintite, autoarea întocmeşte antologia Legende populare româneşti vol. I (1981), care oferă o imagine concludentă asupra legendelor etiologice. Apărut în condiţiile impuse de cenzură, volumul n-a putut fi tipărit aşa cum a fost conceput de cercetătoare. Ulterior, în anul 1994, lucrarea a fost publicată cu sprijinul lui Ioan Şerb, în trei volume: Legendele românilor - I Legendele cosmosului, II Legendele florei, III Legendele faunei. Tipologia legendelor întocmită de Tony Brill este mult mai amplă, cuprinzând secţiuni mitologice, relogioase, istorice, toponimice, onomastice etc., acestea se află doar în manuscris.

INFORMAŢII UTILE

* * *

În urma reorganizării unor structuri centrale, Centrul Cultural al M.I.R.A. a devenit unitate subordonată

Aparatului Central (de nivel direcţie), având în componenţa sa Serviciul Tradiţii şi Educaţie, Editura M.I.R.A., Serviciul Sport, Ansamblul Artistic „Ciocârlia”, Serviciul Marketing Cultural-Artistic, Financiar-Contabilitate, Serviciul Logistic şi Secţia Asistenţă Religioasă a Aparatului Central.

Conform noilor atribuţii, Centrul Cultural, prin noile structuri specializate, gestionează din punct de vedere tehnic, Calendarul acţiunilor sportive, Planul Editorial al M.I.R.A. şi asigură secretariatul tehnic al Comisiei de Însemne Heraldice a M.I.R.A.

SECRETARIATUL CENTRULUI CULTURAL

Etajul II, camera 201, Telefoane: 021314 62 19 şi 021303 70 80 interioare 10245 sau 10265

** *

În foaierul Nicolae Grigorescu puteţi juca tenis de masă, în zilele de marţi şi joi, între orele 1600–2000, iar sâmbătă şi duminică între orele 1000–1800. Activitatea se suspendă când sunt organizate acţiuni cultural-educative. Relaţii suplimentare la telefon: 021303 70 80 interior 10263.

AGENŢIA DE BILETE PENTRU SPECTACOLE

Persoană de contact: Valentin Moisescu, telefon:

021303.70.80, interior 10246. La solicitarea cadrelor, se pot

achiziţiona bilete la spectacolele din capitală. Săptămânal, în fiecare joi şi vineri, între orele 0800–1100, se distribuie repertoriul teatrelor, pentru săptămâna următoare. Solicitările de bilete se pot face în zilele de luni şi marţi, între orele 0800–1000

* * *

La acţiunile organizate la sediul Centrului Cultural, accesul se face pe bază de invitaţie, permis vizat la zi sau legitimaţie de serviciu tip M.I.R.A.

* * *

PROGRAM AUDIENŢE: Director Gheorghe Turda: joi 1200 – 1400

Director adjunct Vasile Ursachi: miercuri 1400 – 1600

* * * Întrucât pot apărea modificări neprevăzute în programul

de activităţi pe luna în curs, vă rugăm să consultaţi, de asemenea, site-ul www.c-cultural.ro şi afişele cuprinzând principalele manifestări cultural-artistice săptămânale.

Pentru sugestii şi recomandări ne puteţi contacta la: centrul.cultural.mi@gmail.com