calendar agricol

102
Calendarul lunii SEPTEMBRIE Fara sa ne dam seama timpul s-a scurs si iata-ne la inceputul calendaristic al toamnei Este momentul sa incepem sa ne bucuram de road ele muncii noastre. Sa vedem ce activitati importante avem de facut in aceasta luna. temperatura medie anuala 16-18 gradeC media precipitatiilor lunare 25- 30 mm/mp Lucrari: GRADINA DE LEGUME - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. la tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine - rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa- argintie. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi).

Upload: mayaskisss

Post on 30-Nov-2015

441 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Calendarul lunii SEPTEMBRIEFara sa ne dam seama timpul s-a scurs si iata-ne la inceputul calendaristic al toamnei Este momentul sa incepem sa ne bucuram de road

ele muncii noastre. Sa vedem ce activitati importante avem de facut in aceasta luna.

  temperatura medie anuala  16-18 gradeC

media precipitatiilor lunare 25- 30 mm/mp

Lucrari:

GRADINA DE LEGUME

-       acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. la tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine

-       rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi).

-       la ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.

-       la vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de

cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie.

-       la castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri.

-       la salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie.

-       la ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire.

in septembrie recolta este în centrul atenţiei.

Culeg fasolea, ardeii şi castraveţii până la sfârşitul lui septembrie. De asemenea pepenii galbeni, vinetele şi ardeii.

culeg tomatele trebuie de pe vrej şi  le aduc în casă să se coacă.

la începutul lui septembrie este ultima perioadă în care mai pot însămânţa ridichi, salată, lăptuci de iarnă şi salată creaţă pentru recolta din primăvară.

in răsadniţă pot semăna salată pentru recolta de iarnă.

din straturile de verdeţuri poti recolta în septembrie busuiocul, roiniţa, cimbrul şi menta. Prin diminuarea radiaţiei solare aroma acestora devine mai slabă

recoltez cartofii, morcovii, patrunjelul, dovleceii. Cartofii se pot obtine in cantitati considerabile doar daca sunt cultivati pe suprafete mai intinse. Daca gradina este mica, nu are sens sa ne complicam prin a cultiva cartofi.

las in straturi legumele pentru radacini tuberizate (telina,sfecla) si  le acopar cu pamant;

curat solarul si straturile, iar resturile de plante ramase le compostez;

pregatesc straturile goale (afanez solului, greblez);

imprastii ingrasamantul verde in straturi;

pregatesc materiale pentru protejarea plantelor de bruma(de exemplu, putem sa acoperim tomatele cultivate in aer liber cu o folie);

pregatesc straturile inaltate

VIA SI VINUL

continui recoltarea strugurilor de masa si incep culesul celor de vin;

soiurile de struguri rosii le culeg la circa 10-15 zile dupa cele albe, iar cele aromate le culeg cu circa 10 zile mai tarziu decat cele rosii;

culeg strugurii pe timp frumos si uscat, dupa ce s-a ridicat roua,si separ strugurii sanatosi de cei stricati.

LIVADA

Culeg  fructele cu sâmburi! Până la sfârşitul lui septembrie se coc ultimele prune.

La sfârşitul lui septembrie plantez tufele cu boabe.

Acum pot planta şi alune. Pentru corcoduşe, renglote şi prune a venit vremea să le răresc şi sa le tund.

La tulpinile de cireş, măr, şi păr, în vederea protejării scoarţei de atacul omizilor, pun  inele adezive.

plantez pomii fructiferi

culesul merelor si al perelor, este foarte important. In functie de perioada in care le recol-tez, momentul ales este decisiv: nu trebuie sa le culeg nici prea devreme, nici prea tarziu. Daca le culeg prea devreme, fructele se decoloreaza, se zbarcesc si pierd foarte multa

apa. Daca le culeg prea tarziu, fructele vor deveni fainoase si vor putrezi. Cel mai bun moment pentru cules este acela in care semintele fructelor capata o culoare bruna, fructele care sunt verzi capata o culoare verde-deschis, iar cele galbene primesc o culoare rosie-aurie. Un alt indiciu este atunci cand se incearca rasucirea fructului, iar coaja se desprinde usor de pe ramura, se poate recolta; in caz contrar, fructul mai trebuie lasat sa se coaca.Fructele nu se recolteaza prin simpla scuturare a pomului. O atentie deosebita trebuie acordata parului, pentru a nu rani mugurii care vor da roade anul viitor.

De asemenea, o mare atentie trebuie acordata stratului de ceara protector care se aflta pe ramuri, pentru a nu fi distrus. Este bine ca atunci cand se incepe culesul fructelor, sa se utilizeze manusi de protectie.

GRADINA ORNAMENTALA

continui altoirea in ochi dormind la trandafiri;

incep plantarea la locul definitiv, in gradina, a speciilor de flori bienale (viola, bellis, etc.).

este luna în care pot înmulţi sau transplanta plantele şi le pregătesc pentru sezonul rece;

seman gazonul si aplic ingrasamantul de toamna;

plantez tufele sau butasii de trandafir;

septembrie este perioada optimă pentru însămânţarea bulbilor pentru florile de primăvară lalele, crini, narcise, zambile.

arbuştii care au înflorit vara şi bujorii, care pot fi mutaţi numai toamna, trebuie acum divizaţi.

dacă doriţi un strat de arbuşti şi nu aţi avut timp primăvara, puteţi să-l aşezaţi acum.

florile bienale trebuie  sa le aduc treptat la locul lor final.

plantele permanent verzi şi coniferele trebuie sa le plantez până la mijlocul lunii.

trebuie sa seman plantele anuale rezistente la iarnă, cum sunt albăstrelele, gălbenelele şi toporaşii , pentru a înflori în anul următor.

tund si leg gardurile vii permanent verzi şi arbuştii de toamnă.

pentru mai putin efort în anul următor plivesc buruienile care isi lasa in aceasta perioada semintele;

septembrie, pe lângă aprilie şi mai, este luna optimă pentru semănarea gazonului nou;

Daliile, gladiolele, craitele, crizantemele, sunt doar cateva dintre florile care ne bucura privirea in aceasta perioada.

chiar daca incepem sa culegem roadele muncii si sa ne bucuram de acestea, trebuie sa ne ocupam si de pregatirile pentru iarna: plantele cu bulbi trebuie sadite din timp, in fuctie de specie si perioada (primavara, vara sau toamna), cand acestea vor inflori.

o regula nescrisa, spune ca florile care infloresc vara se sadesc primavara, cele care infloresc toamna se sadesc vara, iar cele care infloresc primavara se sadesc toamna. In afara de alegerea momentului potrivit, trebuie tinut cont si de alte doua aspecte: adancimea de sadire si de distanta dintre plante. Iata cateva idei de baza de care ar trebui sa tinem cont in momentul in care facem pregatirile pentru primavara:

locul in care sadesc bulbii, este bine sa-l marchez, pentru ca pe parcurs, se poate uita foarte usor locul unde vor creste plantele.

trebuie sa tin cont de perioada de inflorire, pentru a distribui cat mai bine speciile de plante.

nu trebuie sa uitam de lalea. Ea arata foarte bine si este aproape obligatorie in orice gradina cu flori.

nici zambila nu trebuie pierduta din vedere. Are nevoie de multa lumina si este recomandata sadirea ei in grupuri de culori combinate, pentru obtinerea unui efect coloristic frumos.

Plantele mici de inaltime le sadeasc in fata, iar cele mai inalte mai in spate, deoarece se vor vedea si de acolo.

cumpar bulbii cu atentie. Cu cat bulbul este mai mare, cu atat va face mai multe flori. Coaja exterioara a bulbului trebuie sa fie neteda, iar bulbul sa fie tare la atingere. Dupa cumparare, este bines a il sadesc imediat. Adancimea de sadire difera de la specie la specie, si de obicei este indicata pe ambalaj.

plantam puieti la container si puieti in bol de pamant in aceeasi masura.

este perioada transvazarii coniferelor. Dupa plantare sprijinpuietii cupari.

efectez udari in perioade secetoase.

pregatesc materialele necesare pentru protejarea plantelor sensibile la inghet. procur crengi debrad.

mai pot sa butasesc speciile de arbusti vesnic verzi.

plantez in locul florilor anuale plante perene rezistente la ger.

BALCOANE SI TERASE

pregatesc balconul pentru următoarea primăvară.Pun bulbii în recipienţi şi ii îngrop până la încolţire.

Plantele mediteraneene de ghiveci (de ex. oleandru, datura) şi verdeţurile din ghivece (de ex. rozmarin, thymian) nu trebuie încă fertilizate, pentru a nu le stimula încă creşterea.

GRADINA DE APARTAMENT

Aduc în casă  florile de apartament mai sensibile la temperaturile scăzute

este momentul sa fac alegerea bulbilor carora sa le fortez inflorirea la sfarsit de an. Introduc iluminatul artificial in camerele intunecoase. Elimin dispozitivele si draperiile care fac umbra.

Pentru a intretine o umiditate ridicata pentru ferigi, asez ghivecele pe un strat de bile de argila, care trebuie sa fie ude.

Hibiscus

Denumita popular Trandafir Chinezesc este un arbust care atinge si 2 metri inaltime. Florile cresc in varful lastarilor si pot fi simple sau duble. Infloreste cel mai des primavara sau toamna, dar daca are lumina suficienta inflo-reste pe tot parcursul anului. Floarea este foarte frumoasa, dar nu dureaza decat o zi. Nu numai ca suporta bine taierile, dar acestea devin necesare dupa un sezon in care planta a crescut mai mult in laterala decat in inaltime. Dupa taiere rata de ramificare este excelenta, dar lastarii vor inflori decat daca li se ofera lumina suficienta. Temperatura optima este de 20 grade C, dar rezista si pana la 40 grade C daca planta este partial umbrita. Daca razele soarelui cad direct pe planta, aceasta are nevoie sa fie udata suplimentar.

aduc cactusii in casa

PLANTE MEDICINALE

Afin, Angelica (radacina), Boz (radacina), Brad, Brandusa de toamna (bulb), Brusture (radacina), Busuiocul cerbilor, Captalan (radacina), Castan (seminte), Caltunasi, Catina, Cerentel, Cervana, Cicoare (radacina), Cimbrisor, Cimisir, Ciocul berzei, Coada calului, Coada racului, Coada soricelului, Cornaci, Craite, Cruciulita, Dentita, Dracila (fructe), Dumbat, Fasole (teci), Feciorica, Frag (frunze), Frasinel, Fumarita, Galbenele, Gentiana, Ghizdei, Hamei, Iarba sarpelui, Iarba grasa, Iarba mare, Iarba neagra, Iarba rosie, Iedera, Ipcarige, Isop, Jneapan, Lemn cainesc (scoarta), Lemn dulce, Lemnul domnului, Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba cainelui (radacina), Linarita, Lipicioasa, Lumanarica, Margarete, Maces (fructe), Macris (radacina), Macrisul iepurelui, Marar (seminte), Matreata bradului, Merisor, Molid (cetina), Mutulica (radacina), Nalba (radacina), Napraznic, Negrilica, Norocel, Nuc (coaja verde a fructelor), Nufar, Obligeana, Omag (radacina), Osul iepurelui (radacina), Papura (radacina), Paducel (fructe), Papadie (radacina), Papalau (fructe), Patlagina, Patrunjel de camp (radacina), Pecetea lui Solomon (radacina), Pelin, Pin (cetina), Piperul baltii (parti aeriene), Pir (rizomi), Porumbar (fructe), Racusor, Rodul pamantului (radacina), Salba moale (radacina), Saschiu, Sapunarita, Scara domnului (radacina), Scanteiuta, Schinduf (seminte), Sclipeti (rizom), Scorus (fructe), Silur, Siminoc, Spanz, Splinuta, Sporici, Stanjenel (radacina), Stanjenel galben (radacina), Stirigoaie (radacina), Strugurii ursului (frunze), Sulfina, Stevia stanelor (radacina), Stevie (radacina), Tarhon (parti aeriene), Tataneasa, Trepadatoare (parti aeriene), Turta babei (radacina), Unghia ciutei (rizom), Untul pamantului, Urechelnita, Urzica

(frunze+radacina), Urzicuta moarta, Vetrice (parti aeriene), Vulturica, Zada (scoarta), Zarna (parti aeriene).

Calendarul lunii August

AUGUST

temperatura medie multianuala   22-24 grade C

media precipitatiilor lunare 25 - 30 mm/m²Lucrari: 

GRADINA DE LEGUME

incepand cu luna august, incep si pregatirile pentru anul urmator. este sezonul recoltarilor, dar trebuie sa ne gandim la viitor si la viitoarele recolte. 

continui recoltatul fasolei, cartofului, soiei, floarea soarelui si sfeclei de zahar;

continui recoltatul furajelor pentru fan  si masa verde

grabesc strangerea cepei, dar inainte de depozitare  o pastrez la soare cateva zile;

spre sfarsitul lunii pot incepe recoltarea cartofilor, dupa ce verific daca s-au maturat suficient;

recoltez castravetii pentru muraturi;

strang rosiile pentru sucuri si bulion, dar continui copilitul si carnitul lor;

adun fasolea uscata pentru consum , o despoi si o pastrez la soare cateva zile inainte de depozitare;

continui fertilizarea bio pentru o productie sporita de ardei cu materii ce contin azot si potasiu;

recoltez vinete, ardei, varza de vara, pepeni galbeni si verzi;

seman pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie;

indepartez radacinile laterale la hrean ca sa creasca cu radacina dreapta si groasa,;

pot semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.

pentru salate începutul lunii este ultimul moment pentru semănat; de asemenea pentru sfeclă şi spanac.

de la jumătatea lui august, în locuri cu climă blândă se poate semăna sau planta ceapă de iarnă.

mai fertilizez o data, legumele cu durată lungă de cultivare, cum sunt varza, ardeii, ţelina, roşiile şi castraveţii , cel târziu până la începutul lunii.

in a doua jumătate a lunii, la tomate,scurtez inflorescenţele nou crescute.

pe straturile recoltate pe care nu le voi folosi acum semăn imediat plante fertilizante (legumi-noase).

pentru pătrunjel luna august este perioada optimă pentru a fi semănat iar suprafaţa de cultivare trebuie neapărat alternată deoarece pătrunjelul nu este compatibil cu sine însuşi.

recoltez în această perioadă castraveţii, ardei, roşiile, lăptucii, ceapa, cartofii, prazul, ridichile, sfecla, legumele cu păstăi, varza albă, levănţica şi menta.

conserv legumele recoltate (prin uscare, congelare sau la borcan);

pun la compostare resturile ramase dupa recoltare (sa indepartam partile bolnave);

ma pregatesc de plantarea legumelor de toamna (cicoarea de gradina, fetica etc.);

retin soiurile de legume cultivate cu succes, in vederea plantarii din anul urmator;

VIA SI VINUL

aplic ultimele tratamente in plantatiile de vii;

execut ultimele prasile;

efectuez ultimul legat;

fac carnitul viilor roditoare prin indepartarea varfului cu 8-10 frunze;

fac al 2-lea copcit in plantatiile tinere, copca ramanand deschisa;

execut desfrunzitul partial al soiurilor de masa;

recoltez strugurii de masa la soiurile cu coacere mijlocie;

pregatesc inventarul pentru culegerea strugurilor si pentru prelucrarea lor;

desfund terenul pentru noile plantatii de vita de vie.

incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri

LIVADA

fructele lunii august: caisele. Caisul provine din Armenia, din taramurile insorite ale acestei tari si de aceea, prefer foarte mult soarele. Caisul se autoreproduce, motiv pentru care si exemplarele singuratice dau roade.

tot luna agust este luna fructelor. Luna prunelor.

exista o sumedenie de soiuri de prune. Printre cele mai cunoscute soiuri in Romania sunt Mirabella si Renglot, cel mai raspandite in Nord-Vestul tarii.

prunii prefera solul argilos, umed si cald. Este bine ca solul sa aibe o permeabilitate ridicata, sa fie fertil si afanat. Daca solul este nisipos, se poate contrabalansa cu apa si ingrasaminte.

culeg sortimentele timpurii de mere şi pere înainte de a se coace deplin şi le depozitez câteva zile pentru că astfel li se dezvoltă aroma. Caisele şi piersicile trebuie lăsate să se coacă în pom.

sprijin crengile deosebit de încărcate ;

tund la nevoie pomii fructiferi;

tund arbuştii cu boabe iar tunderea o fac imediat după recoltare.

căpşunile, în special sortimentele târzii, pot încă sa le plantez la începutul lunii. Atenţie - nu trebuie plantate prea adânc, altfel putrezesc uşor! Pe lângă aceasta, pentru a favoriza înflorirea, la căpşunile de doi ani trebuie îndepărtate acum toate altoiurile.

continui recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;

GRADINA ORNAMENTALA

fac altoirea in ochi dormind la trandafiri;

incep plantarea unor specii de flori cu bulbi (lalele, narcise, zambile, crini, etc.), precum si a lacramioarelor, stanjeneilor, etc.;

butasesc fucsia si pelargonium.

este momentul să fertilizez şi să ud plantele regulat, să speli frunzele cu jet de apă.

este recomandat să pulverizez plantele cu apă după asfinţit.

plantele permanent verzi şi coniferele pot sa le plantez di nou, astfel încât să li se formeze rădăcinile până în iarnă.

la începutul lunii plantez plantele cu bulb care înfloresc toamna (de ex. şofranul), astfel încât să înflorească la timpul potrivit.

trebuie sa plantez florile care apar primăvara devreme (de ex. ghioceii, narcisele).

la arbuşti trebuie sa îndepărtez în mod regulat cozile ofilite.

in această perioadă de linişte care survine după înflorire, pot împărţi sau planta irisul.

transplantez florile bienale, astfel încât până la plantarea de la sfârşitul lui septembrie să-şi formeze un ghem puternic de rădăcină.

tund pentru a doua oara gardurile vii verzi în timpul verii, precum şi cele permanent verzi;

gazonul, ca să nu arate ca o păşune, il tund în mai multe faze până la înălţimea dorită, astfel încât iarba să nu se destrame şi să devină galbenă. Tunderea trebuie să o fac după-amiaza sau seara. În caz de secetă nu trebuie sa cosesc gazonul deoarece se poate arde;

gardul viu nu se compara cu absolut nimic atunci cand vrem sa delimitam o suprafata sau sa marcam un teren.De aceea, este imperios necesar ca acesta sa arate foarte bine. Se poate obtine un efect foarte frumos prin combinarea mai multor tufe ornamentale si chiar un efect cromatic foarte frumos. Posibilele tufe ornamentale care se pot folosi in acest scop, dracila, rodendron, cismir, tuia, fag, laur, alun, paducel, bambus, maces.

inainte de a planta gardul viu, pamantul trebuie sapat, de cel putin doua ori, iar la ultima sapare se va adauga si ingrasaminte organice complete. Rasadurile se planteaza apoi la o distanta egala unul fata de altul. Aceasta distanta depinde de planta care se sadeste. Dupa sadire, incepe ingrijirea, care va dura foarte multi ani. In primii ani, gardul viu nu este bine sa fie tuns, pentru ca in tot acest timp, va putea sa se indeseasca. Totusi, partea superioara a gardului trebuie indreptata. In functie de scopul gardului, se pot alege plante de dimensiuni scurte, ca de pilda levantica. Vara emana un parfum deosebit de placut, iar florile sunt decorative. Cel mai usor de modelat este cismirul, pentru ca isi pastreaza frunzele si iarna.

o alta planta care nu necesita foarte multe ingrijiri este si piracanta, cu flori rosii-portocalii. Impotriva privirilor indiscrete se poate planta paducelul sau macesul, care este foarte des si are flori decorative

inmultesc si replantez bujorul, stanjenelul, caldarusa etc.;

inmultesc prin butasi arbori si arbustii vesnic verzi.

repic rasadurile de plante bienale.

BALCOANE SI TERASE

plantele în hârdaie le fertilizez pentru ultima oară la sfârşitul lunii, astfel încât să se dezvolte şi să fie capabile să treacă cu bine iarna. Acestea trebuie în continuare udate.

in perioadele lungi însorite din august cactuşii ii pun pe balcon si ii ud la fiecare şapte zile, cu apă stătută.

GRADINA DE APARTAMENT

plantele de interior care le-am tinut in timpul verii la semiumbra le scot acum in plin soare pentru a se fortifica (pelargonium, colocasia, monstera, ficus);

curat de praf cu o pensula cactuşii şi plantele suculente;

indepărtez frunzele uscate;

leg de spalier tulpinile de pasiflora care au crescut mult.

Corectez silueta Bonsailor eliminand lastarii inutili.

In august plantele le ud mai mult si le pulverizez mai des.Tai frunzele abundente.

fac butasi din ramurile plantelor preferate - Ficus, Abutilon. aleg lastarii din extremitati, de preferat pe cei neinfloriti.

Trandafirul pitic

Este un arbust stufos din care au fost selectionate varietati compacte, pitice care se comporta bine in ghiveci si rezista in casa. Ii place sa stea in plin soare, dar sa nu fie chiar arzator. Ii trebuie pamant pentru trandafiri in amestec cu pamant de telina. In fiecare zi trebuie stropite frunzele, dar numai pe dosul lor. Se uda de 3 ori pe saptamana fara a lasa sa se usuce pamantul in perioada de inflorire; o data pe saptamana in perioada de repaus. Se transplanteaza anual in luna martie. Pentru a inflori trebuie sa ierneze in atmosfera racoroasa, dar nu trebuie sa inghete. Dupa inflorire se taie florile care s-au trecut. In martie, se taie toate ramurile la 1/3 din lungimea lor pentru ca planta sa nu moara. Inmultirea se face prin butasire, dar numai de specialisti.

PLANTE MEDICINALE

Afin, Albastrele, Anason (fructe), Angelica (flori+seminte), Brad, Bradisor, Brandusa de toamna (seminte), Busuiocul cerbilor, Calomfir, Captalan (frunze), Castan comestibil (frunze), Caltunasi, Catina, Catuse, Canepa codrului, Cervana, Cicoare (parti aeriene), Cimbrisor, Cimisir, Cinstet, Ciocul berzei, Ciumarea, Coada calului, Coada racului, Coada soricelului, Corn (frunze+fructe), Craite, Cruciulita, Dentita, Drobita, Dumbat, Feciorica,, Floarea cucului, Frag (frunze), Fumarita, Galbenele, Ghimpe, Ghizdei, Hamei, Iarba sarpelui, Iarba grasa, Iarba neagra, Iarba rosie, Iedera, Ipcarige, Isop, Jneapan, Lemnul domnului, Levantica, Lichen de prun, Limba boului, Limba mielului, Linarita, Lipicioasa, Lumanarica, Margarete, Macrisul iepurelui, Mataciune, Matraguna, Matreata bradului, Molid (cetina), Nalba (flori+frunze), Napraznic, Navalnic, Negrilica, Nemtisori de camp (flori), Norocel, Nuc (coaja verde a fructelor), Nufar, Omag (radacina), Patlagina, Pedicuta, Pelin, Piciorul cocosului, Pin (cetina), Piperul baltii (parti aeriene), Porumbar (fructe), Pufulita, Rachitan, Rascoage (flori+frunze), Roinita, Salvie, Sapunarita, Sanziene galbene, Scai magaresc (parti aeriene), Scai vanat, Scanteiuta, Schinel, Siminoc, Slabanog (parti aeriene), Sorbestrea, Sovarv, Spanz, Splinuta, Sporici, Strugurii ursului (frunze), Sulfina, Susai paduret (parti aeriene), Sofranel (flori), Soparlita alba (parti aeriene), Tarhon (parti aeriene), Trepadatoare (parti aeriene), Trestie (varfuri inflorite), Troscot (parti aeriene), Turita mare, Turta babei (radacina), Tintaura, Unguras (parti aeriene), Urechelnita, Urzica (frunze), Urzica moarta alba, Urzicuta moarta, Verigariu (fructe), Vetrice (parti aeriene), Vindecea, Volbura, Vulturica, Zarna (parti aeriene), Zmeur (frunze+fructe).

 

Publicat de Vasile Rosciuc la 7/31/2013 04:29:00 PM Niciun comentariu: 

Trimiteţi prin e-mailPostaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

Etichete: Planificare

DUMINICĂ, 30 IUNIE 2013

Calendarul lunii Iulie

Alaturi de gradina noastra frumoasa am strabatut prima jumatate a acestui an,

Chiar daca rezultatele au fost mai bune sau mai slabe e momentul sa ne suflecam manecile, sa punem palariile pe cap si sa pornim increzatori spre bucuriile care ne asteapta in gradini si livezi. Urmeaza luna lui cuptor asa ca, e momentul sa vedem ce putem face in aceasta luna.

IULIE

temperatura media multianuala   22-240 C

media precipitatiilor lunare 40-50 mm/mp

Lucrari:

GRADINA DE LEGUME

recoltez furajele si le depozitez;

recoltez mazarea si soiurile timpurii de cartofi;

salvez rosiile care au inceput sa se maneze prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor bolnave

plivesc regulat, mai ales dacă plouă mult;

recoltez gălbenele, muşeţel, cimbru, oregano şi alte mirodenii, pe care le pun la uscat pentru iarnă.

culeg fasolea păstăi, frunzele de ţelină şi leuştean si le conserv (la borcan sau congelator)culeg zuchini, pe care-l pastrez la congelator, tăiat cubuleţe sau ras. copilesc, leg si  paliez rosiile iar daca este cazul aplic un tratament ecologic; calc ceapa. o las 2 saptamani culcata, o scot si o las sa se usuce bine, dupa care o adun si o pun in magazie la pastrare, legata in funii;scot usturoiul, il pun la uscat si apoi il leg in funii si-l pastrez in magazierăresc morcovul și pătrunjelul, dacă este cazul  mai tai din frunze pentru a stimula creșterea rădăcinii;rup frunzele la țelină ca să facă căpățînă mai pot semăna sfecla rosie, fasole, mazăre, dacă consider că nu am recoltat destul din primul val;

parcele eliberate (salata, ridichi, mazare, etc.) le pregătesc pentru iarna: adun resturile vegetale, pun un strat de compost/mulci și el va fi gata de semănat toamna târziu sau primăvara devreme in perioadele uscate, trebuie sa ud din abundenţă straturile de legume. Pentru o recoltă bună umiditatea solului trebuie să fie uniformă. plivesc regulat si completez pătura de mulci vegetal dintre rânduri, pentru a nu risipi apa. pana la mijlocul lunii seman salatele şi andivele pentru recolta de toamnă, ridichile ; semănăturile succesive de lăptuci sunt în continuare posibile. ridichile mari de vară mai pot fi semănate până la sfârşitul lunii; de la mijlocul lunii semăn ridichile mari de iarnă. de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august însămânţez varza chinezească; aerisesc cu regularitate solarul ; pregatesc rasadurile necesare plantarii din toamna (cicoarea de gradina, conopida etc.); protejez plantele sensibile (tomate, castraveti, ardei) de apa rece si precipitatii; protejez plantele, doar prin metode biologice, de boli si daunatori, (extractul realizat din coada calului este ideal pentru tratarea micozelor); aplic solutii de ingrasamant verde legumelor care fac minuni culegm regulat plantele aromate pana la inflorire. VIA SI VINULplivesc lăstarii de pe tulpină;  continui legarea lastarilor;continui tratamentele impotriva manei, a fainarii, a putregaiului cenusiu, a moliilor si a celorlalti daunatori;fac carnitul la soiurile de masa cu coacere timpurie si extratimpurie;repet prasila de vara;fac primul copcit in anii 1,2,3 de la plantare- se desface musuroiul si se inlatura radacinile adventive crescute din altoi, lastarii crescuti din portaltoi si se suprima radacinile crescute din nodurile superioare ale tulpinii subterane( la inmultirea prin butasi);dupa activitate se reface musuroiul;aplic a 2-a si a 3-a ingrasare extraradiculare (foliara);incep recoltatul strugurilor la soiurile de masa extratimpuriidirijez lăstarii printre sărme, la viţa de vie condusă în formă semiînaltă, pe spalier. LIVADA

culeg vişinele, caisele, piersicile, zmeura,murele și ultimele căpşuni, sau un nou val, la soiurile remontantecireşele dulci le culeg cu codiţă, astfel încât să nu se piardă zeama. prunele timpurii sunt coapte şi pot fi culese când fructele sănătoase încep să cadă singure.sprijin crengile îngreunate de fructe;  Incep taierea in verde la pomii fructiferi cu creştere puternică  raresc si tund dupa cules pomii cu fructe cu sâmburi Ciresii sunt vulnerabili dupa cules, mai ales daca sunt indepartate crengile groase in timpul iernii. Imediat dupa cules, trebuie efectuata intinerirea coroanei si indepartarea crengilor prea putin dezvoltate sau crescute inspre interior, urmand ca toamna tarziu sa se efectueze tunsul. In schimb, in cazul visinilor este exact invers: dupa culegere trebuie efectuata tunederea arborilor, deoarece visinele cresc pe ramurile de anul trecut, iar imediat dupa culegere, trebuie tuns bine, cu exceptia ramurilor tinere de langa cele principale. Daca nu se efectueaza aceasta operatiune, copacul va avea ramificatii de forma unor bice, care sug seva si forta arborelui, scazand in acest fel recolta. la sfârşitul lunii încep plantarea căpşunilor.După doi până la trei ani recolta scade evident şi trebuie schimbat locul de plantare, este necesara taierea unor rasaduri de pe plantele mai mari, si sadirea unor intr-un alt pat germinativ, bine plivit si imbogatit cu ingrasaminte naturale.  zmeura rodeste tot timpul, si se poate recolta zilnic, altfel, rodul va fi prea copt. Dupa ce inceteaza sa mai dea roade, trebuie sa taiem ramurile din imediata apropiere a solului. Aproximativ la o distanta de un metru, se lasa cam 10 bucati pentru ca si la anul sa poata rodi. Ramura de zmeura creste, in general doi ani, si da roade doar in al treilea. Solul trebuie sa fie bine afanat. tufisul de coacaze este atat decorativ, cat si util. Fructele lui sunt negre sau rosii. Arbustul creste aproape pe orice tip de sol. Se recomanda plantarea in zone umbroase, iar ramurile golase trebuie taiate in imediata apropiere a solului, urmand ca in urma acestei operatiuni, arbustul sa se intareasca.GRADINA ORNAMENTALAcontinui lucrarile de ingrijire din luna precedenta, in special udatul. iar seara, dupa asfintitul soarelui, pulverizez cu apa frunzele plantelor din gradina; continui semanatul plantelor bienale;fac butasi de muscata, pelargonium, coleus

adaug turbă la suprafaţa ghivecelor mari, pentru a împiedica evaporarea rapidă a apei, şi ud florile dimineaţa sau seara, pe răcoarescot şi se pun la păstrare bulbii de lalele, narcise şi de zambile. semănat flori pentru la anul: panselute, margarete, nu-ma-uita tund gardul viucurat părţile ofilite ale plantelor si dezleg arbuştii;  seman plantele de vară bienale până cel târziu la mijlocul lunii. fertilizez pentru ultima oara trandafirii;cosesc regulat iarba, dar la o înălţime mai mare, astfel încât solul să nu se usuce prea tare.pe vreme uscată ud iarba din belşug.pot sa sadesc plantele perene, arborii si arbustii vesnic verzi la container. adun semintele plantelor perene. 

vizitez si alte gradini, in scopul schimbului de idei. tund arborii si arbustii in forme sferice, columnare. tund de vara gardul viu vesnic verde (sa fim atenti la cuiburile de pasari). inmultesc prin butasi unele specii de arbusti vesnic verzi (cimisir, lemn cainesc, Pyracantha). plivesc si acopar cu un strat de mulci solul dintre plantele vesnic verzi. daca este nevoie, sprijin si leg plantele vesnic verzi . 

umbresc plantele sensibile (cele proaspat plantate).

ingrijesc plantele la ghiveci si le inmultesc prin butasi.

indepartez partile uscate ale plantelor perene cu frunze persistente, ferigilor, ierburilor.

tai si distrug partile afectate ale plantelor , din timp.

BALCOANE SI TERASE

in lunile de vară udatul este activitatea cea mai importantă.

pe lângă aceasta, plantele trebuie fertilizate şi curăţate în continuare de părţile ofilite.

arbustii raman infloriti timp indelungat, daca partile deja inflorite si vestejite sunt indepartate in mod regulat. Acest lucru stimuleaza arbustii sa formeze noi flori. Un lucru foarte important este indepartarea buruienilor din imediata apropiere a arbustilor. Acest lucru este foarte benefic, deoarece arbustii isi pot procura mai usor substante nutritive din sol

GRADINA DE APARTAMENT

fac butasi de muscata, pelargonium, coleus

pun turba sau coaja de copac la suprafata ghivecelor mari pentru a preveni evaporarea apei.

grupez plantele intr-un loc deschis, dar nu in soare direct.

instalez in gradina, la umbra, plantele verzi si pe cele florifere.

butasesc in apa cu carbune de lemn: coleus, begonia de frunze si Seflera. Este o perioada propice pentru a prinde Dracena.

Kohleria

Kohleria este o planta foarte iubita in Romania, dar putini stiu care este numele ei. Exista in multe combinatii de culori, cele mai raspandite fiind rosu cu portocaliu cu pete de un rosu inchis si cea de un galben crem cu pete rosii. Este o planta care iubeste lumina. In lipsa acesteia nu va inflori abundent, iar tulpina i se va lungi foarte mult. Atunci cand sta la lumina poate face in acelasi timp si 25 - 30 de flori deodata. Suporta si temperaturi mari, dar cel mai bine ii merge la 26 grade C. Pe timp de vara ea consuma foarte multa apa, dar verifica cat de ud este pamantul inainte de a o uda. Ii trebuie un pamant foarte drenat.

PLANTE MEDICINALE

Afin, Albastrele, Alun (frunze), Amareala, Anason (fructe), Angelica (flori+seminte), Arnica, Brad, Bradisor, Busuiocul cerbilor, Calomfir, Captalan (frunze), Castan comestibil (frunze), Caltunasi, Catuse, Catusnica, Canepa codrului, Cervana, Cicoare (parti aeriene), Cimbrisor, Cimisir, Cinstet, Ciocul berzei, Ciumarea, Coacaz negru (frunze), Coada calului, Coada racului, Coada soricelului, Corn (frunze+fructe), Craite, Cretisoara, Cretusca, Cruciulita, Cucurbetica, Dentita, Drete, Drobita, Drobusor, Dumbat, Feciorica, Floarea cucului, Floarea raiului, Frag (frunze), Frasin, Fumarita, Galbenele, Ghimpe, Ghizdei, Iarba Sf. Ioan, Iarba sarpelui, Iarba de

soaldina, Iarba grasa, Iarba neagra, Iedera, Isop, Jneapan, Lemn cainesc (frunze+flori), Levantica, Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba boului, Limba cainelui (parti aeriene), Limba mielului, Linarita, Lipicioasa, Lumanarica, Margarete, Macrisul iepurelui, Mataciune, Matraguna, Matreata bradului, Mesteacan (frunze), Molid (cetina), Mur, Musetel, Nalba (flori+frunze), Napraznic, Nasturel, Navalnic, Nemtisori de camp (flori), Norocel, Nufar, Par (frunze), Patlagina, Pedicuta, Pelin, Piciorul cocosului, Pin (cetina), Piperul baltii (parti aeriene), Pufulita, Rachitan, Rascoage (flori+frunze), Roiba (parti aeriene), Roinita, Rostopasca, Salcam japonez (flori), Salvie, Sanisoara, Sanziene galbene, Scai magaresc (parti aeriene), Scai vanat, Scanteiuta, Schinel, Scumpie (frunze), Silur, Siminoc, Slabanog (parti aeriene), Smirdar (frunze), Soc (flori), Sorbestrea, Sovarv, Splinuta, Sporici, Strugurii ursului (frunze), Stupinita (radacini tuberizate), Sulfina, Suliman (parti aeriene), Sunatoare, Susai paduret (parti aeriene), Sofranel (flori), Soparlita alba (parti aeriene), Talpa gastii, Tarhon (parti aeriene), Tei, Trei frati patati, Trepadatoare (parti aeriene), Trestie (varfuri inflorite), Trifoi alb si rosu (flori), Troscot (parti aeriene), Turita mare, Tintaura, Unguras (parti aeriene), Urechelnita, Urzica (frunze), Urzica moarta alba, Urzicuta moarta, Verigariu (fructe), Vetrice (parti aeriene), Vindecea, Volbura, Vulturica, Zamosita, Zarna (parti aeriene), Zmeur (frunze+fructe)

 

Sa aveti parte de recolte bogate si sanatoase care sa va bucure si sa va incante.

Calendarul lunii Iulie

Alaturi de gradina noastra frumoasa am strabatut prima jumatate a acestui an,

Chiar daca rezultatele au fost mai bune sau mai slabe e momentul sa ne suflecam manecile, sa punem palariile pe cap si sa pornim increzatori spre bucuriile care ne asteapta in gradini si livezi. Urmeaza luna lui cuptor asa ca, e momentul sa vedem ce putem face in aceasta luna.

IULIE

temperatura media multianuala   22-240 C

media precipitatiilor lunare 40-50 mm/mp

Lucrari:

GRADINA DE LEGUME

recoltez furajele si le depozitez;

recoltez mazarea si soiurile timpurii de cartofi;

salvez rosiile care au inceput sa se maneze prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor bolnave

plivesc regulat, mai ales dacă plouă mult;

recoltez gălbenele, muşeţel, cimbru, oregano şi alte mirodenii, pe care le pun la uscat pentru iarnă.culeg fasolea păstăi, frunzele de ţelină şi leuştean si le conserv (la borcan sau congelator)culeg zuchini, pe care-l pastrez la congelator, tăiat cubuleţe sau ras. copilesc, leg si  paliez rosiile iar daca este cazul aplic un tratament ecologic; calc ceapa. o las 2 saptamani culcata, o scot si o las sa se usuce bine, dupa care o adun si o pun in magazie la pastrare, legata in funii;scot usturoiul, il pun la uscat si apoi il leg in funii si-l pastrez in magazierăresc morcovul și pătrunjelul, dacă este cazul  mai tai din frunze pentru a stimula creșterea rădăcinii;rup frunzele la țelină ca să facă căpățînă mai pot semăna sfecla rosie, fasole, mazăre, dacă consider că nu am recoltat destul din primul val;

parcele eliberate (salata, ridichi, mazare, etc.) le pregătesc pentru iarna: adun resturile vegetale, pun un strat de compost/mulci și el va fi gata de semănat toamna târziu sau primăvara devreme in perioadele uscate, trebuie sa ud din abundenţă straturile de legume. Pentru o recoltă bună umiditatea solului trebuie să fie uniformă. plivesc regulat si completez pătura de mulci vegetal dintre rânduri, pentru a nu risipi apa. pana la mijlocul lunii seman salatele şi andivele pentru recolta de toamnă, ridichile ; semănăturile succesive de lăptuci sunt în continuare posibile. ridichile mari de vară mai pot fi semănate până la sfârşitul lunii; de la mijlocul lunii semăn ridichile mari de iarnă. de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august însămânţez varza chinezească; aerisesc cu regularitate solarul ; pregatesc rasadurile necesare plantarii din toamna (cicoarea de gradina, conopida etc.); protejez plantele sensibile (tomate, castraveti, ardei) de apa rece si precipitatii; protejez plantele, doar prin metode biologice, de boli si daunatori, (extractul realizat din coada calului este ideal pentru tratarea micozelor); aplic solutii de ingrasamant verde legumelor care fac minuni culegm regulat plantele aromate pana la inflorire. VIA SI VINULplivesc lăstarii de pe tulpină;  continui legarea lastarilor;continui tratamentele impotriva manei, a fainarii, a putregaiului cenusiu, a moliilor si a celorlalti daunatori;

fac carnitul la soiurile de masa cu coacere timpurie si extratimpurie;repet prasila de vara;fac primul copcit in anii 1,2,3 de la plantare- se desface musuroiul si se inlatura radacinile adventive crescute din altoi, lastarii crescuti din portaltoi si se suprima radacinile crescute din nodurile superioare ale tulpinii subterane( la inmultirea prin butasi);dupa activitate se reface musuroiul;aplic a 2-a si a 3-a ingrasare extraradiculare (foliara);incep recoltatul strugurilor la soiurile de masa extratimpuriidirijez lăstarii printre sărme, la viţa de vie condusă în formă semiînaltă, pe spalier. LIVADA

culeg vişinele, caisele, piersicile, zmeura,murele și ultimele căpşuni, sau un nou val, la soiurile remontantecireşele dulci le culeg cu codiţă, astfel încât să nu se piardă zeama. prunele timpurii sunt coapte şi pot fi culese când fructele sănătoase încep să cadă singure.sprijin crengile îngreunate de fructe;  Incep taierea in verde la pomii fructiferi cu creştere puternică  raresc si tund dupa cules pomii cu fructe cu sâmburi Ciresii sunt vulnerabili dupa cules, mai ales daca sunt indepartate crengile groase in timpul iernii. Imediat dupa cules, trebuie efectuata intinerirea coroanei si indepartarea crengilor prea putin dezvoltate sau crescute inspre interior, urmand ca toamna tarziu sa se efectueze tunsul. In schimb, in cazul visinilor este exact invers: dupa culegere trebuie efectuata tunederea arborilor, deoarece visinele cresc pe ramurile de anul trecut, iar imediat dupa culegere, trebuie tuns bine, cu exceptia ramurilor tinere de langa cele principale. Daca nu se efectueaza aceasta operatiune, copacul va avea ramificatii de forma unor bice, care sug seva si forta arborelui, scazand in acest fel recolta. la sfârşitul lunii încep plantarea căpşunilor.După doi până la trei ani recolta scade evident şi trebuie schimbat locul de plantare, este necesara taierea unor rasaduri de pe plantele mai mari, si sadirea unor intr-un alt pat germinativ, bine plivit si imbogatit cu ingrasaminte naturale.  zmeura rodeste tot timpul, si se poate recolta zilnic, altfel, rodul va fi prea copt. Dupa ce inceteaza sa mai dea roade, trebuie sa taiem ramurile din imediata apropiere a solului. Aproximativ la o distanta de un metru, se lasa cam 10 bucati pentru ca si la anul sa poata rodi. Ramura de zmeura creste, in general doi ani, si da roade doar in al treilea. Solul trebuie sa fie bine afanat. tufisul de coacaze este atat decorativ, cat si util. Fructele lui sunt negre sau rosii.

Arbustul creste aproape pe orice tip de sol. Se recomanda plantarea in zone umbroase, iar ramurile golase trebuie taiate in imediata apropiere a solului, urmand ca in urma acestei operatiuni, arbustul sa se intareasca.GRADINA ORNAMENTALAcontinui lucrarile de ingrijire din luna precedenta, in special udatul. iar seara, dupa asfintitul soarelui, pulverizez cu apa frunzele plantelor din gradina; continui semanatul plantelor bienale;fac butasi de muscata, pelargonium, coleusadaug turbă la suprafaţa ghivecelor mari, pentru a împiedica evaporarea rapidă a apei, şi ud florile dimineaţa sau seara, pe răcoarescot şi se pun la păstrare bulbii de lalele, narcise şi de zambile. semănat flori pentru la anul: panselute, margarete, nu-ma-uita tund gardul viucurat părţile ofilite ale plantelor si dezleg arbuştii;  seman plantele de vară bienale până cel târziu la mijlocul lunii. fertilizez pentru ultima oara trandafirii;cosesc regulat iarba, dar la o înălţime mai mare, astfel încât solul să nu se usuce prea tare.pe vreme uscată ud iarba din belşug.pot sa sadesc plantele perene, arborii si arbustii vesnic verzi la container. adun semintele plantelor perene. 

vizitez si alte gradini, in scopul schimbului de idei. tund arborii si arbustii in forme sferice, columnare. tund de vara gardul viu vesnic verde (sa fim atenti la cuiburile de pasari). inmultesc prin butasi unele specii de arbusti vesnic verzi (cimisir, lemn cainesc, Pyracantha). plivesc si acopar cu un strat de mulci solul dintre plantele vesnic verzi. daca este nevoie, sprijin si leg plantele vesnic verzi . 

umbresc plantele sensibile (cele proaspat plantate).

ingrijesc plantele la ghiveci si le inmultesc prin butasi.

indepartez partile uscate ale plantelor perene cu frunze persistente, ferigilor, ierburilor.

tai si distrug partile afectate ale plantelor , din timp.

BALCOANE SI TERASE

in lunile de vară udatul este activitatea cea mai importantă.

pe lângă aceasta, plantele trebuie fertilizate şi curăţate în continuare de părţile ofilite.

arbustii raman infloriti timp indelungat, daca partile deja inflorite si vestejite sunt indepartate in mod regulat. Acest lucru stimuleaza arbustii sa formeze noi flori. Un lucru foarte important este indepartarea buruienilor din imediata apropiere a arbustilor. Acest lucru este foarte benefic, deoarece arbustii isi pot procura mai usor substante nutritive din sol

GRADINA DE APARTAMENT

fac butasi de muscata, pelargonium, coleus

pun turba sau coaja de copac la suprafata ghivecelor mari pentru a preveni evaporarea apei.

grupez plantele intr-un loc deschis, dar nu in soare direct.

instalez in gradina, la umbra, plantele verzi si pe cele florifere.

butasesc in apa cu carbune de lemn: coleus, begonia de frunze si Seflera. Este o perioada propice pentru a prinde Dracena.

Kohleria

Kohleria este o planta foarte iubita in Romania, dar putini stiu care este numele ei. Exista in multe combinatii de culori, cele mai raspandite fiind rosu cu portocaliu cu pete de un rosu inchis si cea de un galben crem cu pete rosii. Este o planta care iubeste lumina. In lipsa acesteia nu va inflori abundent, iar tulpina i se va lungi foarte mult. Atunci cand sta la lumina poate face in acelasi timp si 25 - 30 de flori deodata. Suporta si temperaturi mari, dar cel mai bine ii merge la 26 grade C. Pe timp de vara ea consuma foarte multa apa, dar verifica cat de ud este pamantul inainte de a o uda. Ii trebuie un pamant foarte drenat.

PLANTE MEDICINALE

Afin, Albastrele, Alun (frunze), Amareala, Anason (fructe), Angelica (flori+seminte), Arnica, Brad, Bradisor, Busuiocul cerbilor, Calomfir, Captalan (frunze), Castan comestibil (frunze), Caltunasi, Catuse, Catusnica, Canepa codrului, Cervana, Cicoare (parti aeriene), Cimbrisor, Cimisir, Cinstet, Ciocul berzei, Ciumarea, Coacaz negru (frunze), Coada calului, Coada racului, Coada soricelului, Corn (frunze+fructe), Craite, Cretisoara, Cretusca, Cruciulita, Cucurbetica, Dentita, Drete, Drobita, Drobusor, Dumbat, Feciorica, Floarea cucului, Floarea raiului, Frag (frunze), Frasin, Fumarita, Galbenele, Ghimpe, Ghizdei, Iarba Sf. Ioan, Iarba sarpelui, Iarba de soaldina, Iarba grasa, Iarba neagra, Iedera, Isop, Jneapan, Lemn cainesc (frunze+flori), Levantica, Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba boului, Limba cainelui (parti aeriene), Limba mielului, Linarita, Lipicioasa, Lumanarica, Margarete, Macrisul iepurelui, Mataciune, Matraguna, Matreata bradului, Mesteacan (frunze), Molid (cetina), Mur, Musetel, Nalba (flori+frunze), Napraznic, Nasturel, Navalnic, Nemtisori de camp (flori), Norocel, Nufar, Par (frunze), Patlagina, Pedicuta, Pelin, Piciorul cocosului, Pin (cetina), Piperul baltii (parti aeriene), Pufulita, Rachitan, Rascoage (flori+frunze), Roiba (parti aeriene), Roinita, Rostopasca, Salcam japonez (flori), Salvie, Sanisoara, Sanziene galbene, Scai magaresc (parti aeriene), Scai vanat, Scanteiuta, Schinel, Scumpie (frunze), Silur, Siminoc, Slabanog (parti aeriene), Smirdar (frunze), Soc (flori), Sorbestrea, Sovarv, Splinuta, Sporici, Strugurii ursului (frunze), Stupinita (radacini tuberizate), Sulfina, Suliman (parti aeriene), Sunatoare, Susai paduret (parti aeriene), Sofranel (flori), Soparlita alba (parti aeriene), Talpa gastii, Tarhon (parti aeriene), Tei, Trei frati patati, Trepadatoare (parti aeriene), Trestie (varfuri inflorite), Trifoi alb si

rosu (flori), Troscot (parti aeriene), Turita mare, Tintaura, Unguras (parti aeriene), Urechelnita, Urzica (frunze), Urzica moarta alba, Urzicuta moarta, Verigariu (fructe), Vetrice (parti aeriene), Vindecea, Volbura, Vulturica, Zamosita, Zarna (parti aeriene), Zmeur (frunze+fructe)

 

Sa aveti parte de recolte bogate si sanatoase care sa va bucure si sa va incante.

Calendarul lunii Iunie

Dupa o luna mai. destul de capriciosa,cu temperature care au variat intre 32 de grade maxima si 9 grade minima si o perioda de seceta 01-16 a urmat o perioada normala, cu temperaturi intre 10 si 26 de grade si precipitatii abundente.Una peste alta,acest sfarsit de primavara a fost destul de propice gradinii: culturile s-au dezvoltat multumitor( in ultima parte a lunii au mers chiar foarte bine daca nu bagam in seama explozia buruienilor), florile au inflorit si ne-au bucurat cu parfumul lor, pomii au inceput sa-si arate rodul(in special ciresii, visinii, duzii, piersicii si caisii)iar via a facut o gramada de ciorchini asa ca, multumit de rezultate pot spune – ramas bun primavera – bun venit vara. Luna Iunie prima luna de vara vine cu activitatile si bucuriile ei. Iata ce putem sa facem in aceasta prima luna de vara:

            temperatura medie multianuala  19-21 grade C

media precipitatiilor lunare  50 - 65 mm/mp

Lucrari:

GRADINA DE LEGUME

  continui lucrarile de intretinere la culturile  prasitoare

  recoltez legumele timpurii si intretin culturile conform calendarului.Pe straturile recoltate reînsămânţez, astfel încât suprafaţa să fie folosita din nou.

  la inceputul lunii iunie pot sa plantez- daca n-am reusit in luna mai  - rasadurile de rosii, ardei si vinete;

  pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic plantez conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli, de regula dupa ce recoltez ceapa si mazarea;

  folosesc culturile succesive pe parcelele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare.

  curat terenul de resturi vegetale, nivelez pamantul  pentru infiintarii culturilor duble;

  cultiv castraveti de toamna;

  palisez, copilesc si carnesc rosiilor timpurii;

  intind castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;

  prasesc, plivesc, raresc, ud zarzavaturile,combat bolile si daunatorii la legume.

  însămânţez în continuare diferitele soiuri de salată iar de la mijlocul lui iunie andive şi ridichi. ridichile le însămânţez vara şi în penumbră si le ud intens.

  Insamantez in continuare fasole si guile;

  pana la mijlocul lunii trebuie sa pun rasadul de varza;

  elimin frunzele îmbătrânite de la bază, la tomate pentru o mai bună aerisire a plantei;

  in săptămână (15 – 20 iunie) pot sa însămânţez mazărea, salata şi spanacul pentru recoltarea lor în luna septembrie – octombrie. Recoltez ceapa şi usturoiul  pe care le ţin câteva zile la soare pentru uscare după care le depozitez

  fac funiile din ceapa si usturoiul recoltat;

  in zilele cu cer acoperit sau spre seară straturile trebuie îngrijite cu compost.

  recoltez reventul pana la mijlocul lunii;

  la sfârşitul lunii inchei recoltatul la sparanghel;.

  reînsămânţez straturile de mărar şi asmăţui.

  tund des arpagigul astfel încât să crească puternic;

  lângă fasolea aflată în creştere insamantez fasolea verde.

  corectez si sa pastrez umiditatea in sol prin mulcire, colectez apa de ploaie,

  dupa recoltarea salatei, ridichilor, guliei, plantez in locul ramas legumele potrivite;

  Inainte de o noua plantare, corectez compozitia solului prin adaugare de compost si sau mranita;

  recoltez dovleceii in stare frageda, iar fasolea in mod continuu, de-a lungul intregii perioade de productie

  dezleg roşiile si rup vrejurile;

  recoltez salata de diferite soiuri, spanacul, mazărea, anasonul, ridichile, ridichile mari, varza timpurie, mărarul, tarhonul, pătrunjelul şi rozmarinul.

  lupt impotriva daunatorilor de regn animal si a buruienilor, dar  nu cu pesticide si substante chimice, pentru ca acestea pot dauna mediului inconjurator.

  majoritatea daunatorilor pot sa fie starpiti si pe cale naturala, cu ajutorul plantelor din zona. ( urzica, coada calului, usturoi sau pelin.)

  prepar plamadelile din aceste plante  ce vor indeparta daunatori ca: paduchi de frunze, gandacul de Colorado- urzica, 

  ‘supa de urzica’. Aceasta se prepara dintr-un kilogram de tulpina si frunza de urzica verde, fie de 200 grame de frunze uscate. care se pun impreuna cu 10 litri de apa la soare, si se lasa sa fermenteze aproximativ 4-5 zile, pana cand lichidul va deveni spumos si deschis la culoare.

  la fel se procedez si cu coada calului, care ajuta in cazul bolilor date de ciuperci, voalarea frunzelor, putregaiului cenusiu si negru

  in mod asemanator, amestecul de pelin ajuta la indepartarea paduchilor de frunze, dar si impotriva manei cartofului, fluturelui verzei

  fac amestecul de urzica si-l folosesc  ca ingrasamant;

  usturoiul insa este mult mai util in indepartarea mustei care ataca morcovul, a paianjenului care ataca fragii, tantarilor, gandacilor de Colorado, fluturii de varza si a mustei de ceapa.

  pentru mucegaiul negru care ataca trandafirii insa, doar atibioticele au succes.

VIA SI VINUL

  continui legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi).

  daca am timp suficient, aranjez frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare.

  stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;

  dupa inflorire si legare incep tratamentele impotriva putregaiului cenusiu;

  fac legatul al 2-lea al lastarilor;

  administrez fazial ingrasamintele organice;

  continui cu plivitul, ciupitul si legatul lastarilor;

   fac primul copilit (cand lastarii au 6-7 frunze se scurteaza la 4-5 frunze);

  in perioadele ploioase repet tratamentele la fiecare 7-8 zile si aplic tratamentele foliare la cca. 15 zile, dimineaţa şi după amiază evitând aplicarea lor pe timp cald şi uscat.

  execut prima ingrasare foliara.

LIVADA

  incep recoltarile la principalele specii de cires, visin cais piersic, capsuni etc.

  continui stropirile impotriva paduchilor;

  fac taierile la cires;

  raresc zmeura si o culeg regulat;.

  recoltez căpşunile şi coacăzele;

  trebuie sa completez permanent stratul protector de mulci din scoarţă de copac

  protejez cireşele care se coc cu o plasă fină contra păsărilor.

  raresc merele şi perele iar surplusul de fructe il indepartez;

GRADINA ORNAMENTALA

  incep semanatul la althaea, viola, bellis, etc.;

  scot si pun la pastratea bulbii de lalele, narcise, zambile( de la un vecin 0priceput in ale gradinaritului am invatat o regula simpla pentru aceste bulboase – se scot cand se termina scoala de regula 15 iunie si se planteaza cand incepe scoala 15 septembrie;

  tund gardurile vii.

  pulverizez frunzele cu apă dimineaţa şi seara.

  pentru a stimula creşterea tufelor şi înflorirea, rup lăstarii din vârful plantei;

  scurtez plantele agăţătoare ca să devină mai viguroase şi le verific de dăunători;

  inlătur florile ofilite de la trandafirii pitici şi scurtez cu o treime lăstarul, ca să înflorească din nou;

  fertilizez, plantele anuale

  seman florile de vară anuale până cel târziu la mijlocul lunii;

  la sfarsitul lunii semăn florile bienale.

  tund circa 10 cm.arbuştii de toamnă şi helenium, astfel încât să se menţină tari la înflorire.

  tund plantele de peluză (de ex. aubrieta şi gâscariţa) ofilite astfel încât să rămână compacte.

  dupa inflorire tund toţi arbuştii de un an care înfloresc primăvara, astfel încât să fie asigurată o înflorire puternică în anul următor.

  fac altoirea in ochi crescand la trandafiri;

  verific trandafirii să nu aibă păduchi de frunze si inlatur  eventualele atacuri 

  cosesc regulat gazonul această operaţiune putând fi efectuată după-amiaza târziu sau seara.

  ud ori de cate ori este nevoie;

  cand tai gladiolele, trebuie sa nu  tai toate frunzele, pentru ca aceasta dauneaza bulbului.

  bulbii ii scot si ii pastrezi peste iarna intr-un loc cu temperatura constanta si aerisit. Cutiile in care depozitez bulbii le marchez, pentru a se sti tipul, soiul, culoarea.

  plantez in camp plantele perene vesnic verzi, arborii si arbustii, adusi la container.

  plivesc regulat,afanez solul din cand in cand si il acopar cu un strat de mulci;

  tund arbustii vesnic verzi pe durata intregii luni, dar sunt atent la cuiburile de pasari, iar daca este nevoie mai bine  aman lucrarea.

  culeg florile trecute, pentru ca planta sa nu consume energie in procesul de formare a semintelor.

  ud plantele vesnic verzi la ghiveci (fara sa stagneze apa) si le protejez de curentii de aer.

BALCOANE SI TERASE

  îndepărtez regulat părţile ofilite de pe plantele din balcoane şi terase.

  trebuie sa efectuez fertilizări în mod regulat.

  in zilele calde trebuie sa ud abundant plantele 

GRADINA DE APARTAMENT

  nu pun ingrasamant in plina caldura, ci doar seara sau dimineata.

  ciupesc Impatiens si Pasiflora pentru a favoriza inflorirea. Ud bonsaii de doua ori pe zi, dar nu las apa in farfurioara.

  scurtez sau tai tulpinile bolnave ale arborilor de interior.

  schimb in ghivece mai mari plantele pe care nu le-am mutat primavara.

  pun azaleea la umbra si incerc sa altoiesc cactusii.

Begonia

         Begonia este o planta foarte iubita la noi in tara. Pe piata exista un numar foarte mare de specii, iar partea cea mai grea in ingrijirea unei begonii este identificarea speciei pe care o ai in casa. Lumina este un factor important in dezvoltarea unei begonii. In cazul unei lumini insuficiente bobocii de floare vor fi incolori si nedezvoltati. In cazul unei lumini abundente, frunzele se vor pata, iar bobocii, in cazul in care vor exista, vor cadea imediat de pe tulpina. Ghivecele in care va fi plantata nu trebuie sa fie foarte mari, 15 centimetri sunt suficienti, pentru ca begonia nu are radacina dezvoltata. Pamantul trebuie sa fie foarte bine drenat si bogat in minerale. Ai mare grija cu udatul. Mai bine umezesti pamantul de la suprafata decat sa o inunzi.

PLANTE MEDICINALE

         recoltez : Alun (frunze), Amareala, Arnica, Asmatui, Banutei, Brad, Captalan (frunze), Castan (flori+frunze), Caltunasi, Catuse, Catusnica, Carcel, Cervana, Cimbrisor, Cimisir, Ciocul berzei, Ciumarea, Coada racului, Coada soricelului, Cretisoara, Cretusca, Cruciulita, Crusatea, Cucurbetica, Drete, Drobita, Drobusor, Dud, Dumbat, Feciorica, Floarea cucului, Floarea raiului, Frasin, Fumarita, Galbenele, Ghimpe, Ghizdei, Iarba Sf. Ioan, Iarba sarpelui, Iarba de soaldina, Iarba grasa, Iarba rosie, Iasomie, Iedera, Jneapan, Lacrimioara, Lemn cainesc (frunze+flori), Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba boului, Limba cainelui (parti aeriene), Limba mielului, Linarita, Lipicioasa, Lumanarica, Margarete, Macrisul iepurelui, Maselarita, Matreata bradului, Mesteacan (frunze), Molid (cetina), Mur, Musetel, Nalba (flori+frunze), Napraznic, Nasturel, Navalnic, Nuc (frunze), Papadie (parti aeriene), Par (frunze), Patlagina, Perisor, Piciorul cocosului, Pin (cetina), Podbal (frunze), Porumbar (frunze), Priboi (parti aeriene), Pufulita, Rachitan, Rascoage (flori+frunze), Roiba (parti

aeriene), Roinita, Rostopasca, Rotunjoara (parti aeriene), Roua cerului, Salba moale (frunze), Salcam, Saschiu, Sanisoara, Sanziene galbene, Scanteiuta, Schinel, Scumpie (frunze), Silur, Smirdar (frunze+flori), Soc (flori), Sorbestrea, Sporici, Stupinita (radacini tuberizate), Sulfina, Suliman (parti aeriene), Sunatoare, Susai paduret (parti aeriene), Talpa gastii, Talpa matei (parti aeriene), Trei frati patati, Trepadatoare (parti aeriene), Trifoi alb si rosu (flori), Trifoiste de balta (frunze), Troscot (parti aeriene), Turita mare, Unguras (parti aeriene), Urechelnita, Urzica (frunze), Urzica moarta alba, Urzicuta moarta, Ventrilica, Vinarita, Vindecea, Vinerita, Volbura, Vulturica, Zamosita, Zarna (parti aeriene), Zmeur (frunze).

Indiferent cat de ocupati suntem cu gradinaritul nu trebuie sa uitam ca aceasta luna debuteaza cu ziua florilor din viata noastra - copiii nostrii asa ca, e momentul sa le uram

 

Calendarul lunii mai

temperatura medie multianuala  14-17 gradeCmedia precipitatiilor lunare 40-55 mm/mp

Lucrari:

GRADINA DE LEGUME

ud culturile

plantez, intretin si recoltez ceapa verde, usturoiul, salata, spanacul,  verdeturile,

incep plantarea rasadurilor de legume dupa 10 mai. Voi planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete,pepeni galbeni, anghinare;

plantarea se face la o temperatura nocturna de 7-10 0 C daca nu a plouat, ud terenul, operatiunea o repet si dupa plantare.Rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasesc de 2 ori si sa ud din 10 in 10 zile sau functie de situatie.

Controlez mereu rasadurile pentru prevenirea aparitiei bolilor si parazitilor

răresc morcovii:

plantez dupa 10 mai fasolea pitică şi fasolea de arac, sensibile la ger,

indepartez complet de pe plante toate materialele de protectie, chiar si de pe sensibilulrozmarin

pot semăna direct în aer liber ardeii şi porumbul;

insămânţez succesiv salată pentru a asigura recoltele curente.

la mijlocul lunii mai insamantez cicoarea ;

sap solul regulat între rândurile de plante pentru a preveni apariţia buruienilor. Ca sa nu se dezvolte prea mult voi folosi mulci din resturi vegetale.

Luna mai reprezinta un curcubeu de flori. Odata cu inflorirea gradinilor, apar si reprezentantele insectelor, care contribuie la stabilirea echilibrului ecologic, polenizarea si protectia florilor.dar sosesc si daunatorii. Inainte de a sosi acesti oaspeti, este indicate luarea unor masuri de protectie.

gradina de zarzavat este este de neconceput fara mirodenii. Aproape toate mirodeniile sunt iubitoare de lumina, caldura si soare., nu sunt plante pretentioase, nu le dauneaza daunatorii mici, si nu au nevoie de ingrasaminte.Ne referim la marar, cimbru, levantica, oregano, tarhon, leustean.

Pentru un gradinar pasionat, mirodeniile sunt o mica oaza.

Adesea, plantarea levanticai printre trandafiri, cibrul la baza pietrelor, menta pe malul lacului artificial, este um mod deosebit de a face asocieri benefice plantelor

la taierea mirodeniilor, plantele trebuie sa fie uscate. Nu trebuie culese daca ploua, sau daca este inca roua, nu se culeg la orele pranzului, pe caldura mare, deoarece au un continut mai redus de ulei volatil, care contribuie foarte mult la aroma condimentului de aceea, trebuie spalata planta inainte de cules, si nu dupa, pentru ca cele mai multe substante active se afla in planta inainte de inflorire. Dupa cules, mirodeniile se leaga intr-o gramada si se agata intr-un loc aerisit si umbros, deoarece soarele le consuma mult din aroma. Plantele se considera uscata, daca la atingere, aceasta fosneste, frunzele se desprind cu usurinta de tulpina.

Isi mentin aceeasi aroma indelungata, daca sunt puse intr-un recipient inchis ermetic.

Cele mai importante mirodenii care se pot pastra astfel, sunt: tarhonul, oregano si salvia. Arbustul tarhonului poate ajunge pana la 1,20m inaltime, iar mirosul este foarte placut. Trebuie sadit intr-un sol bogat in humus.

Distantez rasadurile care ies la suprafata si stropesc cu apa din abundenta. Fixez cu tarusi si araci ,plantele care au crescut in inaltime si sunt sensibile la vant. Tarhonul face flori albe-verzui, vara tarziu, insa trebuie cules inainte de a da florile, iar tulpinile se vor usca. Dupa ce se usuca foarte bine, se folosesc doar frunzele.Maghiranul, sau oregano este poate cea mai agreata mirodenie. Se poate precreste in ghiveci sau in sera, iar in luna mai se planteaza la 30 cm distanta unul de altul. Maghiranul poate ajunge pana la 50 cm inaltime, are frunze mici si ovale, acoperite de un strat cenusiu de minerale cristalizate. Arbustul de maghiran creste sub forma de tufa si trebuie cules inainte de inflorire, inca inainte de a fi inflorit. Este delicios la fripturile de rata sau gasca. Salvia de gradina are o cantitate de ulei volatil foarte ridicata, totodata fiind si o planta decorativa.  Ca si planta medicinala, salvia se foloseste in cazul racelilor si al inflamatiilor

VIA SI VINUL

controlez musuroaiele si sparg crusta ;

plivesc lastarii de vita de vie fara rod, pentru echilibrarea butucilor;

fac primele tratamente impotriva manei, fainarii, precum si pentru moliile de struguri. In anii cu precipitatii normale si infectii numeroase de mana, tratamentele de prevenire le execut saptamanal ;

fac prima legare a vitei de vie, daca lastarii au atins lungimea de circa 40 de cm;

ciupesc lastarii in preajma infloritului

continui lucrarile fitosanitare ,leg coardele , intretin solul

LIVADA

fac tratamente fitosanitare la pomii fructiferi, înaintea înfloritului, sau după înflorit, cum este posibil, după starea vremii

incep sa recoltez primele fructe, ciresele de mai

aplic compost in zona circulară din jurul pomilor fructiferi . În loc sa acopar cu scoarţă de copac pot semăna călţunaşi sau gălbenele.

Completez permanent stratul vegetal de sub tufele cu boabe.

Astern paie sau rumegus pe straturile de căpşuni astfel încât fructele să nu putrezească la umezeală.

încep recoltarea agrişelor şi a căpşunilor.

fac tăierea la arbuştii care înfloresc primavara devreme (Forsitia)

GRĂDINA ORNAMENTALA

continui plantarea bulbilor de gladiole;

continui transplantarea unor plante de apartament;

butasesc suculentele si cactusii;

plantez la locul definitiv rasadurile produse in rasadnite, ghivece, cutii;

pe vreme secetoasa ud regulat plantele, indeosebi pe cele proaspat plantate si aplic primele ingrasaminte suplimentare

este perioada maxima de inflorire a rododendronilor. Culeg florile trecute, pentru a nu face seminte.si-l transplantez intr-un pamant adecvat (acid) daca se ingalbenesc frunzele;

incep formarea arbustilor si gardurilor vii ( tund doar lastarii tineri).

protejez plantele prin metode biologice si mecanice. tai si distrug inca din timp partile bolnave ale plantelor.

plantez rizomii de cana şi tuberculii de dalie.

se butăşesc plantele suculente şi cactuşii.

trebuie sa semăn plantele bienale (de ex. garoafe, alcea) şi floarea soarelui.

plantele anuale de vară le plantez după 10 mai, pe cât posibil într-o zi acoperită, astfel încât plantele tinere să nu fie expuse imediat la acţiunea directă a razelor soarelui.

leg tulpinile noi ale plantelor lemnoase agăţătoare .

tund inflorescenţele de liliac.

tai sub noduri florile ofilite ale lalelelor şi narciselor . Mai întâi îndepărtez tijele şi frunzele când sunt îngălbenite şi pot fi uşor detaşate.

nu trebuie  sa îndepărtez prea repede nici frunzele celorlalte plante cu bulb.

la sfarsitul lunii trebuie ingras trandafirii  cu îngrăşământ bio

tund saptamanal gazonul. Pentru a creşte uniformil tund alternant, întâi longitudinal şi apoi transversal.

este luna optimă pentru pozarea noului gazon. Gazonul trebuie udat până creşte uniform.

pun plantele acvatice în iaz.

BALCOANE ŞI TERASE

sezonul în aer liber, pentru florile de vară din balcoane şi terase începe după 10 mai.

plantez cutiile, vasele suspendate şi platourile.

mut plantele de pe pervaz ;

expun la soare plantele în hârdaie;este important sa fertilizez.

până la sfârşitul lunii încă mai pot  semăna florile de vară în aer liber.

asigur umbra şi imi protejez spaţiului privat de privirile indiscrete prin plantarea unor plante anuale (de ex. glicina, cobaea, vicia, eccremocarpus, convolvulvus, thunbergia sau călţunaşi căţărători,zorele), care cresc foarte repede pe un grilaj şi sunt foarte parfumate.

cele mai intalnite plante de ghiveci sunt begoniile, craitele, cercelusii. Insa cea mai agreata este muscata cataratoare, care se poate procura in multiple varietati de culori. 

muşcatele în hârdaie le scot afară după mijlocul lui mai. Muscata are nevoie de foarte multa apa. Peste iarna, acestea au fost pastrate in beci Ramificatiile lor pot cobori pana jos, insa sunt foarte

sensibile la inghet, si este recomandata sa fie scoasa afara doar dupa data de 14 mai.scot in aer liber plantele vesnic verzi la ghiveci (agava, leandru, palmier) dar sa nu le expun direct razelor solare. plantez alaturi de plantele vesnic verzi, plantele anuale (kana, begonia, gazania).

pot planta in ghivecele de balcon  panselutele, floarea de colt, margareta pitica si banutii.Prin combinarea si alaturarea tuturor acestor plante, pot obtine un colorit foarte frumos.

GRADINA DE APARTAMENT

scot plantele care au iernat în casă pe balcon sau în grădină. Ud florile la 2-3 zile dar, înainte de a le uda, verific  pământul la 2-3 cm adâncime.Dacă este umed, nu-i cazul să le uzi.

verific dacă plantele au paraziţi şi le  tratez cu insecticidul adecvat.

umbresc veranda sau sera.sau modific aranjamentele in care anumite plante sunt periclitate de caldura

scot plantele in gradina sau pe balcon, unde vor sta vara.

elimin daunatorii (cosenile si paduchii).

dupa terminarea perioadei de inflorire, mut plantele cumparate in alte ghivece.

repic butasii inradacinati.

Iasomie

Iasomia sau Jasminul este o planta originara din China. Face niste flori in forma de stelute albe, dispuse in ciorchini care infloresc primavara. Aceasta planta are nevoie de multa lumina si de mult soare, dar trebuie sa-i acorzi o atentie deosebita vara, atunci cand este un pericol datorita efectului de lupa. Ingrasamant se aplica doar 6 luni pe an, dupa inflorire, odata la 15 zile.Are nevoie de umiditate, asa ca asaza ghiveciul pe un pat de pietris umed.De asemenea, planta se pulverizeaza zilnic. Se inmulteste prin butasi. Butasii prelevati in aprilie vor inflori anul viitor. Se schimba ghiveciul in fiecare an, imediat dupa inflorire.Planta va trai mai mult daca va fi tinuta pe un balcon inchis si nu in camera.

PLANTE MEDICINALE

Se recolteaza : Amareala, Banutei, Brad, Castan (flori+frunze), Calin (scoarta), Catusnica, Carcel, Cervana, Cimbrisor, Cimisir, Ciubotica cucului (flori), Coada racului, Cruciulita, Crusatea, Cucurbetica, Drete, Drobusor, Dud, Floarea cucului, Frasin, Fumarita, Iarba de soaldina, Iarba grasa, Iasomie, Iedera, Jneapan, Lacramioara, Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba boului, Limba cainelui (parti aeriene), Limba mielului, Macrisul iepurelui, Maturi (flori), Molid (cetina), Narcise (flori), Napraznic, Nasturel, Nuc (frunze), Paltin de camp (flori), Paducel (frunze+flori), Papadie (parti aeriene), Patlagina, Perisor, Piciorul cocosului, Pin (cetina), Plamanarica (frunze), Pochivnic (rizomi+parti aeriene), Podbal (frunze), Porumbar (frunze), Priboi (parti aeriene), Rostopasca, Rotunjoara (parti aeriene), Ruscuta de primavara (flori), Salba moale (flori), Salcam, Sanisoara, Sanziene galbene, Scanteiuta, Sclipeti (rizom), Scumpie (frunze), Soc (flori), Sorbestrea, Stupinita (radacini tuberizate), Suliman (parti aeriene), Sunatoare, Stevie (frunze), Talpa matei (parti aeriene), Traista ciobanului, Trei frati patati, Trifoi alb si rosu (flori), Trifoiste de balta (frunze), Troscot (parti aeriene), Urechelnita, Urzica (frunze), Urzica moarta alba, Urzicuta moarta, Ventrilica, Vinarita, Vinerita, Volbura, Zmeur (frunze).

Calendarul lunii AprilieIn acest an, luna Martie, atat de asteptata de gradinari, a fost capricioasa iar conditiile meteo au fost mai mult cele caracteristice lunii ianuarie. Desi asteptata cu nerabdare de gradinari aceasta luna nu ne-a dat ocazia sa terminam activitatile pe care le-am planificat deci,  va trebui sa replanificam pentru inceputul lunii aprilie activitatile pe care nu le-am putut face in Martie. Luna aprilie este cea mai grea si obositoare luna in gradinarit - acum punem baza recoltei din toamn.

Activitatile prezentate  in acest calendar se vor completa la specificul gospodariei dumneavoastra.  temperatura medie multianuala 10-12 gradeC  media precipitatiilor lunare  40-55 mm/mp  Lucrari:   GRADINA DE LEGUME completez locurile ramase goale cu alte rasaduri de legume;repic rasadurile, si le plantez individual; plantez rasadurile in solar si rasadnita (guliile, salata, tomatele, castravetii etc.); aerisesc si umbresc rasadnita si solarul;scot in camp plantutele (morcovi, salata, ridichi, gulii) cu exceptia celor sensibile la ger (tomatele, castraveti, ardei etc.);asigur o asociere potrivita culturilor (dupa strangerea recoltei, pe parcelele goale sa ajunga legumele potrivite; dupa gulii sa nu plantam niciodata alte legume din grupa verzei)pe vreme calduroasa si secetoasa ud legumele ( infiintam diferite sisteme de udare -irigare);

         plivesc si/ sau prasesc straturile;

         plantez flori intre legume, pentru a prevenii raspandirea daunatorilor;

         afanez solul dintre randuri si indepartez buruienile cu ajutorul sapei cu dinti;

         prin mulcire (acoperirea solului cu resturi vegetale), impiedic raspandirea buruienilor si evaporarea apei din sol(mulcirea o fac dupa ce solul s-a incalzit;

         realizez drumuri de acces intre straturi (de exemplu din caramizi, dale, busteni,pietris,pavele);

         recoltez legumele timpurii si salata –puse din toamna sau cele din solar;

         completez straturile goale cu plante noi (aleg soiuri diferite, ca familie si realizez culturi mixte);

         combat daunatorii doar prin metode sau substante biologice (extractul de urzica, ceai de musetel,tataneasa sau coada calului).

         seman porumbului, floarea soarelui, soia, fasolea(la fasole exista obiceiul,cel putin in zona mea sa fie cultivate dupa Sf. Gheorghe -23 aprilie)

         pregatesc terenul si  plantez legumele  timpurii, odata cu fertilizarea cu ingrasaminte organice si minerale,

         pana la mijlocul lunii aprilie mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri,  salata, spanacul;

         seman soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;         incep plantatul varzoaselor, guliei si conopidei de la inceputul

lunii;         seman cartofii preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar

pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm;         seman  castravetii, pepenii si dovleceii spre sfarsitul lunii;         mai pot semana inca, sfecla rosie la 30 cm intre randuri;         plantez telina  de radacina din rasad la distanta de 40 cm intre

randuri si pe rand;         plantez rasadul de rosii timpurii si ardei in camp la sfarsitul lunii;         Atentie la semanat!         Combinatii bune: morcovi-mazare, ceapa-morcov, semanate

alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea.

         Evit urmatoarele combinatii: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;

         fac repicatul rasadurilor la plantele care au fost insamantate in cutii sau rasadnite, in luna precedenta;

         ma apuc de construirea lăzii sau silozului de compost si le repar pe cele vechi;

         in spaţiile libere sadesc toate sortimentele de salata, Ud abundent statul de salata până la încolţire.

         este sezonul de plantare pentru praz ;.         Pregatesc un strat de sparanghel.         La mijlocul lui aprilie pun în pământ cartofii, iar la sfârşitul

lunii cartofii germinaţi.         În răsadniţă, solar sau la pervazul ferestrei trebuie sa

însămânţez, la mijlocul lui aprilie,castraveţi , ardei, dovleci,  şi pepeni galbeni.

         Verdeţurile care se însămânţează în spaţiu liber sunt: mărar, salvie, roiniţă, mentă, pătrunjel şi arpagic, tarhon, maghiran şi rozmarin.

         Spanacul şi reventul sunt în aprilie bune de recoltat.         pot semana legumele de la care se utilizez frunzele (patrunjel,

telina, leustean). Astfel, toata vara aceste condimente sunt disponibile in stare proaspata

         In solar fac lucrari de ingrijire la culturile de tomate si castraveti (dirijarea factorilor de mediu, distrugerea buruienilor, copilit si palisat, stimularea fructificarii la tomate etc.).Continui infiintarea culturilor de tomate, daca aceasta nu s-a incheiat in luna martie, plantez ardeiul, vinetele si se seamana fasolea,

         iar dupa 20 aprilie se infiintez culturile de tomatele timpurii si spre sfarsitul lunii ardeiul, vinetele, castravetii, pepenii galbeni;

         recoltez varza si salata si ingrijesc rasadurile necesare infiintarii culturilor timpurii in camp.

         in camp continui lucrarile de pregatire a terenului si semanatul la mazare si sfecla, esalonat, insa fara a depasi 10 aprilie,

         seman la interval de 1 - 2 saptamani ridichile de luna si cele de vara.

         in a doua decada a lunii aprilie plantez varza de vara,         Este timpul sa seman pe brazde afara sau in rasadnite, varza

alba de toamna, varza rosie, ceapa de apa, prazul, telina si sa efectuez lucrarile de ingrijire la culturile deja infiintate.

         recoltez sparanghelul, reventul, stevia si macrisul, precum si unele verdeturi anuale: salata, spanacul, ceapa verde, usturoiul verde etc.

VIA SI VINUL         termin taierile,revizuiesc  si repar spalierii, pregatesc terenul;         plantez vita de vie altoita si nealtoita in locul definitiv;         termin taiatul si copcitul vitei, dupa care  execut sapa mare;         fac controlul saptamanal al musuroaielor de la vita de vie

plantata in primavara si  le intretin pana la aparitia tuturor lastarilorLIVADA

         la începutul lui aprilie încă mai pot  planta pomii fructiferi.         tund inainte de inflorire piersicul şi caisul ;         înmulţesc prin butăşire tufele cu boabe.         plantez murele, sap straturile de căpşuni,fertilizez agrişele.         continui tratamentul fitosanitar.cu solutii ecologice si fac stropirea

pentru paduchi         ud bine pomii fructiferi plantati in primavara – daca situatia

impune;         sap pământul din jurul pomilor și arbuștilor fructiferi, si adaug

bălegar sau compostGRĂDINA ORNAMENTALA

         seman florile anuale,         pe masura ce timpul se incalzeste, scot plantele de apartament

afara, si iau masuri de protejare impotriva soarelui arzator de la pranz (prin acoperire cu ziare), iar impotriva eventualelor brume sau ingheturi,acoper plantele cu folii de polietilena sau agril (noaptea);

         continui insamantarea in gradina a diverselor flori care se inmultesc prin insamantare directa (salvia, tagetes, tropaeolum, verbena, zinnia, etc.)

         dezgroap (desmusuroiesc) trandafirii si execut taierile         incep plantatul gladiolelor         se mai pot „rări” plantele perene si inmulti prin divizarea tufelor şi

plantez separat puieţii

         pot efectua prima tundere a gazonului, aplic îngrăsământ eco special pentru gazon

         este momentul semănării gazonului și areparării gazonului vechi

         dacă nu plouă, ud gazonul, cumpăraspersoarele potrivite din timp

         mai pot planta foioasele şi coniferele care nu stau în ghiveci.         plantez arbuştii, tufele precum şi trandafirii.         tund plantele de peluză  fertilizez, arbuştii care nu au fost

fertilizaţi toamna; şi este timpul sa tund arbuştii ornamentali.         tund vârfurile plantelor mari;         transplantez florile de vară şi puieţii de arbuşti, astfel încât să

crească stufoşi;         tai cozile narciselor şi lalelelor ofilite si întăresc bulbii prin

punerea de compost, astfel încât în primăvara următoare să înflorească din plin.

         plantez florile cu bulbi şi tuberculi care înfloresc vara, ca de exemplu daliile, gladiolele şi crinii, canna.

         protejez de ger cu ajutorul peturilor bobocii daliilor .         indepartez materialele de protectie impotriva inghetului, dar le

pastrez pentru a le folosi in cazul in care vreo specie sensibila este periclitata de ingheturile tarzii.

         distrug buruienile aparute. Daca nu reusim sa deosebim plantuta de buruiana, atunci astept pana apar primele frunze specifice speciei.

         despart plantele perene si ierburile decorative, cu exceptia celor care infloresc (Helleborus); acestea le despartim dupa caderea florilor sau toamna.

         plantez noile achizitii de arbori, arbusti, plante perene, ierburi decorative.

         schimb solul inainte de plantarea speciilor de rododendroni sau ai ericai, astfel ca plantele sa ajunga in pamant proaspat.

         transvazez sau completez solul rododendronilor imediat dupa caderea florilor.

         fertilizez cu gunoi de grajd plantele perene, ierburile decorative, ferigile.

         protejez lastarii tineri de daunatori (de ex. melci).         acopar cu mulci din scoarta solul de sub plantele perene si

arbustii vesnic verzi.         aerisesc locul de iernare si  scot in exterior speciile mai

rezistente.Cinci reguli de aur pentru tunderea trandafirilor

         Fiecare trandafir necesita un sistem propriu de tundere.1.    Prima data trebuie indepartate ramificatiile moarte sau bolnave, pana la partea sanatoasa.2.    O ramificatie va fi cu atat mai puternica si mai lunga cu cat va fi tunsa mai mult(exceptie fac trandafirii cataratori si cei pe port inalt).3.    Deoarece ramurile mai groase au ramificatii mai multe si mai puternice decat cele subtiri, ramurile mai groase trebuie tunse mai putin.4.    In cazul speciilor nobile de trandafiri, tulpina este mai lunga. Pentru acesta, trandafirul trebuie tuns foarte mult si cu atentie. Daca se doresc flori mai multe, dar mai scurte, atunci trebuie tunse mai putin.5.    Intotdeauna este bine ca floarea sa fie tunsa cu 1-2 cm deasupra nodurilor sau mugurilor, pentru ca ramificatiile sa nu iasa in afara.

         seman esoltia, nemtisorul, floarea miresii, albastrelele etc.;         catre sfarsitul lunii pot semana majoritatea speciilor anuale;

BALCOANE ŞI TERASE         scot din încăperile unde au fost adăpostite peste iarnă,

majoritatea plantelor in ghivece         plantele sensibile la frig, pentru a le creşte rezistenţa le menţin în

aer liber dar la început numai în timpul zilei. După câteva zile pot rămâne şi noaptea, acoperite cu o pânză.

         plantele sunt încă foarte sensibile la lumină şi de aceea ele trebuie scoase afară în zilele înnorate iar apoi trebuie lăsate în penumbră.

         in nopţile friguroase târzii, protejez toate plantele;         mut citricele din ghivece.

         curat vasele de teracotă care au pete de calcar cu oţet diluat sau zeamă de lămâie.GRADINA DE APARTAMENT

         incep transplantarea unor plante de apartament, la care este indicata aceasta lucrare;

         butaşii ii pun în vase cu apă, în care adaug o ceasca de ceai de coada calului, musetel si urzica şi ii ţin la lumină puternică

         ud plantele la două, trei zilePLANTE MEDICINALE

 recoltez - Angelica (radacina), Boz (radacina), Brad (muguri), Brusture (radacina), Captalan (flori+radacina), Castan (muguri+scoarta), Calin (scoarta), Cerentel, Cimisir, Ciubotica cucului (radacina+flori), Coacaz negru (muguri), Cruciulita, Crusatea, Crusin, Deditei, Dracila (scoarta), Fag (muguri+scoarta), Gentiana, Gorun (scoarta+muguri), Iedera, Lemn dulce, Leurda, Lichen de piatra, Maces (muguri), Macrisul iepurelui, Malin (scoarta), Matreata bradului, Mesteacan (muguri+seva), Molid (cetina+muguri), Mur (muguri), Mutulica (radacina), Nalba (radacina), Narcise (flori), Osul iepurelui (radacina), Paltin de camp si de munte (flori+scoarta), Papura (radacina), Paducel (frunze+flori), Papadie (radacina+parti aeriene), Par (scoarta), Pin (cetina+muguri), Pir (rizomi), Plamanarica (frunze), Pochivnic (rizomi+parti aeriene), Podbal (flori+frunze), Porumbar (flori+frunze), Racusor, Rodul pamantului (radacina), Rotunjoara (parti aeriene), Ruscuta de primavara (flori), Salcie (scoarta), Sclipeti (rizom), Scumpie (radacina), Spanz, Stejar (scoarta), Stirigoaie (radacina), Stevia stanelor (radacina), Stevie (frunze), Tataneasa, Toporas (flori+radacina), Traista ciobanului, Trifoiste de balta (frunze), Ulm de camp (scoarta), Untul pamantului, Urechelnita, Urzicuta moarta, Vasc, Vinerita.

Calendarul lunii Martie

Bucuria primei luni de primavara vine la pachet cu inceputul lucrului in gradina, livada si vie. Chiar daca luna Martie este una dintre cele mai obositoare luni din punct de vedere fizic, recompensa oferita de frumusetea trezirii la viata a naturii, compenseaza oboseala, febra musculara si chiar durerile de spate si aduce satisfactie oricarui gradinar. Sa vedem care sunt principalele activitati pe care le vom derula pe parcursul acestei luni.

MARTIEtemperatura medie multianuala 7-8 grade Cmedia precipitatiilor lunare  25-35 mm/mpLucrari:GRADINA DE LEGUMEcontrolez  semanaturile de toamna la iesirea din iarnaconfectionez sau sa repar rasadnitele, asez rasadnita la locul potrivit (loc protejat si insorit);dezinfectez rasadnita si solarul cu sulfat de cupru;procur gunoi de grajd (de cabaline,  de la vecini sau daca aveti in apropiere dintr-un manej) pentru rasadnite;acopar rasadurile (salata timpurie, gulii, ridichi) cu folietermin reparatiile la schelet şi acopar solarul cu o folie de polietilena transparenta, in scopul obtinerii de legume proaspete, inaintea celor din culturile timpurii din camp.folosesc folie de 0,15 - 0,2 mm grosime, fac lucrarea cu cca 10 zile inaintea infiintarii culturii in scopul incalzirii stratului de sol in care se dezvolta radacinile plantelor.

seman seminte si plantez rasadurile (tomate,ardei, castraveti etc.) in solar (sere)replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp(tomate, ardei, vinete)aerisesc rasadnitele si solarul in zilele insorite;insamantez in rasadnite sau solarii incalzite biologic legumele destinate culturilor de vara (varza, tomate)daca este nevoie, fac lucrari de reparatie lagard si imprejmuiricorectez compozitia solului prin adaugare de compost;afanez suprafaţa solului stratului de legume iar pământul il las să se aşeze două până la trei săptămâni. Înaintea însămânţării, pământul trebuie încă o dată greblat.semăn culturile de legume din prima urgenţă imediat ce timpul permite (ceapa ceaclama, salată, morcov, spanac, patrunjel, mărar, păstârnac, mazăre, ridichi de lună, bob) le acopar cu folie.plantez legumele bulboase (ceapă din arpagic, usturoi de primavară)plantez rasadurile in camp (salata, gulii, ) in solul pregatit din timp;plantez in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a varza timpurie, conopida timpurie si gulioarele.in a doua jumatate a lunii plantez in rasadnite castravetii, ardeiipregatesc terenul pentru plantarea cartofului. Perioada optimă în care se face această lucrare este atunci când se poate intra în gradina fără a tasa solul.Plantarea începe cu cartofii pentru consumul timpuriu, continuă cu cei pentru consumul din timpul verii;spre sfarşitul lunii martie, functie de temperatura, încep plantarea cartofilor pentru toamnă-iarnă.plantez verdeţuri: levănţică, leuştean, pătrunjel, mentă, arpagicprotejez cultura impotriva ingheturilor tarzii cu folie sau material geotextil( agril);seman lucerna,  de primavara,iar dupa 15 martie se pot semana inul, sfecla furajeraLegume infiintate, prin semanat, in martieInfiintarea culturilor primavara se face in mai multe urgente.

Astfel, imediat ce se poate intra pe teren si temperatura in sol este de 2 - 4°C (1 - 20 martie) se infiinteaza culturile de mazare de gradina, ceapa, salata, spanac, morcov, ridichi, patrunjel etc.

Cand temperatura in sol este de 4 - 6°C se infiinteaza cultura de sfecla rosie, iar cand temperatura este de 8 - 10°C se infiinteaza culturile de tomate si fasole.In spatiile protejate se aplica lucrari de ingrijire asupra rasadurilor de tomate, ardei, vinete, varza, conopida, salata etc.,iar intre 1 - 10 martie se efectueaza infiintarea culturilor de varza timpurie, conopida timpurie, gulioare.In a doua decada a lunii martie (10 - 20 martie) se planteaza si tomatele.Se fac semanaturi pentru producerea rasadurilor de tomate de vara - toamna, ardei lung si gogosar, vinete, castraveti, aplicand lucrari de ingrijire corespunzatoare.VIA SI VINULtai bolta si via, revizuiesc spalierii, sarmele,fac aprovizionarea cu materialele necesaredezgrop si demusuroiesc vitei de vietai radacinile pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)plantez vita de vieLIVADAcontinui taierile, tratamentele si intretinerea pomilorpractic supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatiestropesc cu solutie sulfo-calcica( sulf muiabil – produs acceptat ecologic), impotriva fainarii; peste 2 saptamani mai fac o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru.pregatesc terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: sap si se gunoiesc pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, pot planta.tai arbuştii fructiferila căpşuni grebleaz terenul, înlătur frunzele uscate, afânez terenul dintre rânduri, ocazie cu care conturez banda, si administrez composttufele cu boabe mari au nevoie pe lângă compost de un strat de acoperire. Acesta împiedică uscarea sau erodarea prea rapidă. Ca strat de acoperire folosesc iarbă cosită uscată, paie şi orice fel de resturi vegetale mărunţite. Stratul de acoperire aplicat nu trebuie să fie prea gros.execut în continuare lucrările de tăieri la pomii pe rod la toate speciile, cu excepţia piersicului şi caisului la care lucrarea se aplică la sfârşitul perioadei, după trecerea pericolului revenirii gerurilor şi a

brumelor târzii. Fac tăieri de proiectare şi formare a coroanelor la pomii tineri, respectiv de corecţie şi reîntinerire,la cei foarte batrani.declansez campania plantării pomilor, arubuştilor fructiferi şi căpşunului, completez golurile apărute. Lucrarea o execut în zilele cu temperaturi pozitive.in plantaţiile conduse pe sisteme de susţinere verific spalierii, ii înlocuiesc pe cei rupţi, ii reconsolidez pe cei existenţi, întind sârmele şi finalizez, după tăieri, lucrările de palisat.GRĂDINA ORNAMENTALAincep semanatul unor plante in rasadnite pentru obtinerea rasadurilor in camera;continui butasitul unor plante care se inmultesc pe aceasta cale;daca timpul permite, incep semanatul unor specii de flori pe camp;se poate incepe plantatul bulbilor de gladiole si tuberoze pentru obtinerea de flori timpurii;montez adaposturi de polietilena la trandafiri, lalele, bujori, in vederea obtinerii unei infloriri timpurii;tai şi curăţ arbuştii ornamentali, de ramurile uscate, ingheţate sau rupte datorită zăpezii, lăstarilor concurenţi sau care cresc în interiorul tufei.pregătesc pentru plantare rizomii de Canna si Dahlia precum şi bulbii de gladiole şi crintund gardurile vii. îndepărtez părţile uscate, moarte şi ofilite ale arbuştilortund iarba la 10 cm deasupra solului, încă înainte de a creşte frunzele noi.gazonul il tund la o înălţime de 2 – 3 cm, plivesc şi fertilizez cu mranita. În cazul în care nu ploua, ud gazonulspre sfârşitul lunii dezmuşuroiesc trandafirii şi efectuez tăierea acestoradacă n-am reuşit să plantez trandafirii toamna, acum este momentul potrivit sa fac acest lucru.Butaşii obţinuţi toamna ii mut la locurile lor permanentedacă nu am plantat toamna, plantez bulbii de flori pereneIndepartez eventualele buruieni;însămânţez în solar florile şi arbuştii de vară;tund tulpinile de levănţică si salvie ;Incep lucrarile la helesteu sau iaz;BALCOANE ŞI TERASE

O data la doi ani mut din ghivece plantele perene de balcon şi le ud din abundenţă;mut din ghiveci buxusul (cişmirul), rododendronul şi coniferele.tund plantele de ghiveci;tai frunzele de sus la plantele lemnoase permanent verzi (de ex. buxus ), astfel încât să crească mai pline. Ud mai des toate plantele care stau în lumină sau soare;plantez primule, panseluţe, nu-mă-uita sau margarete;GRADINA DE APARTAMENTspre sfarsitul lunii,daca timpul permite, incep sa scot afara plante care au iernat in interior (agave, cactusi, lamai, etc.); atentie insa la eventualele pericole de ingheturi tarzii si brume.ud plantele cu apă la temperatura camerei, prin pulverizare.acum este momentul sa plantezi citrice;ud plantele mai des şi încep fertilizareamut în ghivece mai mari plantele care au stat la iernat şi transplantez bulbii.tai scurt Poinsentia si schimb pamantul;ud azaleele, gardenia si ferigile cu apa de ploaie;Bulbii de flori care infloresc in gradina pot constitui in casa adevarate oaze inflorite si parfumate. Pentru a obtine aceste amestecuri florale chiar mai devreme de luna martie practic cultura fortata, adica planta este obligata sa se dezvolte intr-o perioada diferita de sezonul ei de vegetatie naturala. Calmul ambiant al casei este potrivit pentru a provoca o vegetatie timpurie. Pentru a se produce inflorirea,trebuie sa trec bulbul printr-o perioada de frig.in comert se gasesc bulbi gata "fortati", numai buni de pus in pamant. Floarea embrionala pe care acestia o contin este deja bine dezvoltata. De cele mai multe ori acesti bulbi sunt mari, ceea ce iti garanteaza obtinerea unor flori cu tulpini lungi. Pana la inflorire bulbii se tin intr-un mediu nisipos.PLANTE MEDICINALE

Se recolteaza : Alun (scoarta), Angelica (radacina), Anin (scoarta + muguri), Boz (radacina), Brad (muguri), Brusture (radacina), Captalan (radacina), Castan (muguri + scoarta), Cenuser (scoarta), Cerentel, Cimisir, Ciubotica cucului (radacina), Coacaz negru (muguri), Cruciulita, Crusin, Deditei, Dracila (scoarta), Fag (muguri + scoarta), Gentiana, Ghiocel (radacina), Gorun (scoarta + muguri), Grausor (inainte de inflorire), Iedera, Lemn dulce, Lichen de prun, Maces muguri, Macrisul iepurelui, Malin

(scoarta), Matreata bradului, Mesteacan (muguri + seva), Molid (cetina), Mur (muguri), Mutulica (radacina), Nalba (radacina), Narcise (flori), Osul iepurelui (radacina), Paltin de camp si de munte (scoarta + seva), Papura (radacina), Papadie (radacina+parti aeriene), Par (scoarta), Pin (cetina), Pir (rizomi), Plamanarica (frunze), Plop negru (muguri), Pochivnic (rizomi+parti aerine), Podbal (flori), Racusor, Rodul pamantului (radacina), Salcie (scoarta), Scumpie (radacina), Spanz, Stejar (scoarta), Stirigoaie (radacina), Stevia stanelor (radacina), Tataneasa, Toporas (flori+radacina), Ulm de camp (scoarta), Untul pamantului, Urechelnita, Vasc.

Calendarul lunii Februarie

A mai trecut o luna de iarna si ne indreptam, incet dar sigur, spre anotimpul cel mai asteptat de gradinari – primavara. In ultima zi a lunii analizez ce am facut din ceea ce mi-am propus, ce am amanat sau n-am reusit sa fac, dar si ce mai poate fi replanificat si-mi fac agenda pentru luna urmatoare. Cu cat ne apropiem mai mult de deschiderea sezonului de gradinarit cu atat si numarul activitatilor creste. Am selectat in calendarul lunii Februarie cateva din cele mai importante activitati pe care le vom derula.

FEBRUARIE·         temperatura medie multianuala 30C·         media precipitatiilor lunare 20-30 mm/mp·         Lucrari:

GRADINA DE LEGUME·         termin planificarea gradinii si planurile pentru acest an:·         verific si curat recipientele pentru hrana si căsuțele pasarilor:·         controlez si ingrijesc semnanaturile de toamna·         pe straturile de langa casa pun gunoi de pasari si cenusa pentru

ingrasarea pamantului.·         procur seminţele ;·         Incep sa pun semintele de legume la incoltit. Semintele le pun in

saculeti de panza rara si le introduc in apa calduta, unde le tin un timp diferit in functie de specie: 2-3 zile la ceapa, praz, telina; 1-2 zile la ardei, vinete, tomate; maximum 1 zi la castraveti, pepeni, dovlecei; 2-4 ore la varza, conopida, gulie Semintele care le tin in apa mai mult de 24 de ore le scot o data pe zi si le aerisesc 10-15 minute. Dupa ce scot saculetii din

apa, ii mai tin la caldura camerei 2-3 zile pana cand observ ca tegumentul a inceput sa se fisureze. In acest timp semintele le stropesc zilnic cu apa pentru a nu se usca.

·         Incep sa pregătesc spaţiile pentru producerea răsadurilor ;·         In jurul datei de 15 Februarie imi pregatesc pamantul pentru

rasaduri si peste 1-2 zile daca pamantul s-a incalzit suficient, incep sa seman. Primele seminte de legume vor fi cele de varza timpurie,gulie, ardei gras, capia si gogosari(au perioada de germinare mare aproximativ 30-40 zile), apoi urmeaza rosiile, vinetele, etc.

·         aerisesc, repic, ud, plivesc, fac tratamentele necesare la răsadurile plantate in Ianuarie:

·         asigur o temperatura optimă si pregătesc solarul .·         după câteva zile pot sa fac primele însămânţări ( ridichi, ardei,

roşii, broccoli, gulie şi salată.)·         pot planta chiar şi răsadurile tinere însămânţate în ianuarie.·         Inainte de a incepe plantarea nu uit sa testez solul·         la sfârşitul lunii, dacă vremea imi permite, pot începe

însămânţarea de morcovi, ceapă, salată, creson şi spanac sub tunel de folie,

·         salata, spanacul, loboda, ceapa şi usturoiul verde se caracterizează prin rezistenţă bună faţă de temperaturile scăzute, seminţele acestora pornesc în vegetaţie la temperaturi de 2-3° C. Au insa cerinţe ridicate faţă de umiditate,

·         aceste culturi sunt excelente pentru succesiune, putând fi cultivate atât înainte, intercalate cât şi după culturile de bază.

·      în grădinile noastre,distanţele dintre rânduri pot fi mai mici, ca urmare a faptului că toate lucrările de îngrijire le efectuam manual, pe un strat cu lăţimea de 1 m se pot cultiva cinci-şaserânduri de morcov, pătrunjel, păstârnac, ridichi de lună cu o distanţă de 3-6 cm între plante pe rând.

·         functie de evolutia vremii,morcovul, pătrunjelul, păstârnacul şi ridichile de lună le semăn la sfârşitul lunii februarie - începutul lunii martie in gradina.

·         rubarba, hreanul, asparagusul si anghinarea pot sa le plantez in februarie Acestea au în general cerinţe reduse faţă de temperatură dar, umiditatea din sol în perioada semănatului are o deosebită importanţă în declanşarea proceselor de germinaţie , răsărirea rapidă şi uniformă a culturilor.  

·         Cumpar cartofi pentru plantat si,daca va fi timpul bun, adica fara zapada si pamantul mai putin umed,ii voi planta dupa jumatatea lunii:

·             intorc gramada de compost.·       acopar pamantul in zonele in care vreau sa incep insamantarea

timpurie cu folie de polietilena pentru a-l incalzi·         pregatesc uneltele si le sterilizez cu o solutie de inalbitor si apa

(o prepar dintr-o parte de apa la zece parti de inalbitor). Le clatesc cu grija si apoi le usuc.

·         construiesc suporturi de sprijin si ma ingrijesc de araci pentru , tomate, mazare, fasole.

·         controlez cartofii şi legumele depozitate.·       incep sa seman verdeturi in ghivece amplasate in interior, pentru

a ma bucura de ele cat mai repede cu putinta.VIA SI VINUL

·         daca timpul permite, fac dezgropatul timpuriu, dezmusuroitul sau debilonatul butucilor;

·         verific spalierul, aracii,sarma etc.;·         controlez starea de viabilitate a mugurilor la vie in forma joasa si

inalta;·         incep taiatul si copcitul vitei de vie;·         incep dirijarea si legatul coardelor taiate;·         completez golurilor ;·         asigur mranita necesara pentru plantatul vitelor de vie;·         aplic ingrasamintele organice ;

LIVADA·         in aceste zile pun gunoi sau adun zapada la radacina pomilor:·         curăţ pomii de frunze şi de crengi uscate.·         in cazul în care nu este ger, tund pomii fructiferi. Tăieturile

rămase de la crengile groase le tratez cu substanţe de protectie.·         În zilele mai calde fac taieri de rarire, de corectie si de rodire.

înlatur drajonii.·         daca solul nu mai este îngheţat, plantez tufele cu boabe (cu

excepţia murelor care trebuie plantate numai în martie).·         scurtez tulpinile de coacăz şi agriş ,·         tund murele daca timpul permite:·         daca temperaturile mai cresc, pentru a nu fi inghetat pamantul

voi incepe sa plantez pomi fructiferi,·         plantez capsunii de indata ce vor fi disponibili in pepiniere.·         indepartez toate trunchiurile mai batrane de 3 ani la coacaze.

·         la inceputul primaverii trebuiesc facute taierile la arbusti fructiferi – zmeur, coacaz, agris,etc pentru ca pornesc in vegetatie foarte devreme. inlatur ramurile care au rodit in anul anterior. Le recunoasc dupa faptul ca sunt uscate. Mai renunt la ramurile anuale slabe sau prea dese care nu produc. Las cel mult 20 de ramuri pe metru, cam la 10 cm una de alta. Ramurile trebuie sa fie bine dezvoltate si le scurtez la varf pana in dreptul unui mugur bine dezvoltat. Se taie oblic fata de mugur, cu varful taieturii langa mugur. Varful taieturii nu trebuie sa-l depaseasca pe cel al mugurelui.

·         execut taierile la samburoase, care pornesc de asemenea in vegetatie devreme: piersic, cais, cires, etc.

·         piersicul este o specie extrem de delicata la taieri la care se indeparteaza toate ramurile de rod amplasate dedesubtul si deasupra ramurilor de schelet si semischelet si se lasa numai cele laterale, care sa raresc si ele la 12-15 cm una de alta. Astfel pomul va beneficia de lumina, caldura, substante ajutatoare si nutrienti din plin si pe interiorul coroanei.

·         la cais prun, cires si alte specii de pomi vigurosi care dezvolta coroane inalte, acestea se scurteaza la 2,5 – 3 m prin scurtarea ramurilor de schelet. Apoi principiul este cam acelasi: sa eliberam mijlocul de ramuri ca lumina sa poata patrunde. Firesc nu este obligatoriu sa arate pomul ca o cupa de sampanie, cu toate ca la undele specii nu este de neglijat nici aceasta forma, dar este bine ca centrul coroanei sa fie dezgolit cat de cat.

·         dupa taieri indepartez din livada crengile taiate, o parte le maruntesc si le adaug in compost, o parte le voi folosi pentru gratar sau la foc:

·         cand am terminat cu taierile, trec la stropire. Lucrand in aceasta ordine am 2 beneficii, fac economie de substante la stropit si stropirile vor actiona ca un pansament pe taieturile facute impiedicand astfel imblonavirile.

·         la cateva zile dupa aceste activitati varuiesc trunchiurile copacilor. Ajuta nu numai la infrumusetarea livezii, care va arata minunat primavara varuita, dar si la combaterea unor boli. Varul are atat un rol de dezinfectant cat si de regulator de temperatura

GRĂDINA ORNAMENTALA  pot sa descopar deja  plantele ce infloresc devreme (de ex:

Helleborus), dar in cazul aparitiei ingheturilor tarzii sa le acoperim la loc.

  protejez speciile sensibile de razele soarelui ( rododendronii originari din Asia).

  scutur patura de zapada de pe plantele vesnic verzi.  pe vreme uscata, ud plantele vesnic verzi, daca precipitatiile lipsesc:  indepartez inca inainte de intrarea in vegetatie ierburile uscate

decorative, ferigile, frunzele si lastarii afectati de inghet de pe plantele perene.

  tai partile inghetate ale plantelor vesnic verzi.  pe o vreme blanda pot sa incep plantarea arborilor, arbustilor,

plantelor perene, ierburilor decorative.  plantez lastarii inmuguriti in alta parte daca sunt in plus.  In aceasta perioada inmultesc plantele perene vesnic verzi prin

despartirea tufelor.  este momentul sa transvazez speciile de Helleborus,bulbii

de cyclamen si sa plantez in gradina butasii din ghivece.  completez cu amestec de pamant proaspat solul rododendronilor.  creez noi grupe de plante vesnic verzi si le pun la punct pe cele

vechi.  administrez compost proaspat plantelor perene.  acoper spatiile goale dintre plantele vesnic verzi cu un strat

de mulci (daca este posibil tocatura de scoarta).  aerisesc mai des spatiul de iernare (pot sa scot afara deja plantele

mai rezistente).·         daca este prognozata o vreme exceptional de rece, protejez

plantele care infloresc devreme sau cele delicate, prin acoperirea lor cu un material textil. Indepartez acoperitoarea de indata ce vremea devine mai calda.

·         Imi organizez magazia. Curat si repar mobilierul de exterior.·         construiesc suporturi de sprijin si aracii pentru bujori.·         ma pregatesc pentru transplantările de primăvară şi încep să

cumpar de pe acum ghivece, compost şi bulbi.În felul acesta, nu vei face un efort financiar mare când va veni vremea replantărilor.

·         sterilizez ghivecele vechi pe care o să le refolosesc;·         daca solul nu este îngheţat trebuie sa ud coniferele şi

rododendronul. Dacă nu sunt bine udate, frunzele coniferelor se roluiesc.

·         plantele cu rădăcini adânci trebuie fertilizate, astfel încât substanţele nutritive să ajungă în timp util la rădăcinile crescute în adâncime.

·         tund arbustii care infloresc vara, dar sunt atent pentru ca cei care infloresc primavara au format deja mugurii florali in toamna, iar tunderea lor poate duce la scaderea numarului de flori.Forsythia, gutuiul, spirea si alti arbusti care infloresc primavara devreme ii voi tunde dupa ce au terminat procesul de inflorire.

·         in cazul în care solul nu este îngheţat, în timpul pauzei vegetative plantez arbuştii.

·         trandafirii căţărători trebuie tunşi.·         seaman rasaduri de petunii si panselute·         plantez Crinii hemerocallis, Cerceii-doamnei, Crinii de

toamna (Hosta) .·         tund si modelez plantele agatatoare cu frunze cazatoare,

precum caprifoiul;·         divizez si mut, inainte ca sa inceapa sa dea lastari noi,

majoritatea plantelor perene;·         verific plantele depozitate precum Fuchsia (cercelusul) si

Geranium; daca sunt uscate le ud;·         verific plantele cu bulbi, care infloresc pe perioada verii si care

isi pot incepe cresterea daca  nu sunt pastrate corespunzator(uscate si depozitate la o temperatura de 7 0 C).

·         daca bulbii se zbarcesc, ii pun intr-un strat de muschi de turba umed, si ii tin la rece.

·         la sfarsitul lunii plantez in interior seminte de, Ageratum (pufuleti), Lobelia, Petunii,Panselute, Verbena,Viola Vinca (brebenocul) si alte plante cu crestere lenta.

·         Gloxinia va iesi din repaus in aceasta perioada. Cand vad primii muguri, scot bulbul cu grija din ghiveci si il curat de pamantul vechi. Inlocuiesc pamantul in intregime si ghiveciul, daca este cazul si amplasez floarea la lumina.

·         bulbii mari, care au mai multi muguri, pot sa-i sectionez in asa fel, incat fiecare portiune sa aiba cel putin un mugure. Pudrez cu fungicide taieturile pentru a preveni aparitia bolilor produse de umezeala.

·         de asemenea, incep plantatul bulbilor de gladiole si tuberoze pentru obtinerea de flori timpurii;

·         montez adaposturi de polietilena la trandafiri, lalele, bujori, in vederea obtinerii unei infloriri timpurii;

·         despart rizomii de canna si ii pun in ghivece;BALCOANE ŞI TERASE

·         aerisesc ,in zilele blânde de iarnă, plantele ţinute în loc închis ,

·         verific umiditate şi starea de sanatate..·         tulpinile lungi şi subţiri care încep să înmugurească trebuie să le

tund pentru ca acestea să îşi păstreze forma.GRADINA DE APARTAMENT

·         indepartez praful de pe cactusi cu o pensula.·         rotesc ghivecele plantelor verzi pentru a le asigura o

luminozitate uniforma.·         spal frunzisul palmierilor, insistand pe spatele frunzelor pentru a

indeparta paianjenii.·         cumpar primule si ciclame. Ele vor inflori mult daca noaptea in

camera in care stau va fi rece.·         Cyclamen Din cauza tuberculilor din pamant planta trebuie

udata cu mare grija. Se va uda in farfurioara, se asteapta 20 minute si apa neabsorbita se va scurge. Se vor aseza pe fundul ghiveciului cateva cioburi de lut pentru a fi un drenaj bun. Apa nu se toarna de sus pentru ca se aduna in cavitatea tuberculului, iar acesta va putrezi. In perioada de inflorire, toamna si iarna, ii trebuie multa lumina si temperaturi de 150 C.Ghivecele cu Cyclamen trebuie asezate la ferestre orientate catre nord care nu sunt insorite. Pentru a inflori in fiecare an, planta are nevoie de o perioada de repaus. Dupa inflorire, udatul se reduce treptat pana la uscarea frunzelor. Nu va ramane decat tuberculul, care nu se va mai uda deloc, iar ghiveciul se va tine la umbra pana prin iunie-iulie.

·         pun in continuare, la fortat, ramuri taiate de arbusti ornamentali;·         incep butasitul la crizantema, fuchsia, hortensie·        plantele de apartament au observat, lungirea zilelor si si-au

inceput cresterea. Pot incepe sa le fertilizez din nou, dar folosesc un amestec de fertilizanti diluat la 50% pana cand cresterea va deveni mai intensa.PLANTE MEDICINALE

recoltez :Alun (scoarta), Anin (scoarta si muguri), Boz (radacina), Brad,

Cimisir, Ghiocel (radacina), Grausor, Iedera, Lichen de prun, Matreata bradului, Molid (cetina), Pin (cetina), Plop negru (muguri), Salcie (scoarta), Urechelnita, Vasc.

CALENDARUL LUNII IANUARIE

Obisnuiesc sa-mi planific din iarna, activitatile pentru restul anului. Asa ca-mi fac un ghid orientativ care ma va ajuta sa stiu ce am de facut si imi va pune la dispozitie idei noi inspirate din activitatile gradinarilor cu mai multa experienta.

Calendarul cuprinde atat informatii din Jurnalul meu de gradina cat si idei si fragmente extrase de pe internet si in special de pe site-urile pe care le urmaresc.

Ca orice gradinar care asteapta nerabdator sosirea primaverii am zis ca este momentul sa vedem ce putem sa facem in aceasta prima luna a anului.

Calendarul este un ghid orientativ  care prezinta cateva date privind temperatura medie multianuala lunara, media precipitatiilor lunare si cele mai importante lucrari de gradinarit.

IANUARIE         temperatura medie multianuala lunara 10 C         media precipitatiilor lunara 20 mm/mp

LUCRARI:GRADINA DE LEGUME

         ;         fac planul gradinii si planific locul straturilor si al culturilor Planul este util si pentru

comenzile de plante si seminte         consult  literatura de specialitate;         studiez site-urile si cataloagele de produse horticole;         comand materialul saditor si  verific calitatea acestuia;         gandesc strategia de plantari de primavara;         controlez semanaturile insamantate in toamna: Prazul şi varza creaţă sunt rezistente

la frig şi nu necesită protecţie Salata este sensibilă la frig şi trebuie să o protejez cu un strat de crengi

         transport  gunoiul de grajd la platforma;         verific locul de depozitare al legumelor si consum legumele ramase;         transport gunoiul necesar pentru răsadniţe;         cumpar folie de plastic pentru rasadnita si solar         verific daca am destule materiale pentru confectionarea rasadnitei si intretinerea

solarului.

         încep amenajarea răsadniţelor         pregates solutiile pentru fertilizat si protectia pamantului din rasadnite;         procur semintele necesare pentru plantarea mirodeniilor in ladite;         însămânţez  în răsadniţa caldă timpurie la sfârşitul lui ianuarie guliile, salata şi

conopida. le  aşez în dreptul unei ferestre luminoase.         pe soluri ferite de ger, cultiv varza, salata, prazul şi ţelina         amestec compostul         ma ocup de uneltele de grădinărit: curățat, reparat, fixat cozi, ascuțit lame         nu uit sa hrănesc păsărilor din grădină, ma vor răsplăti prin participare activă în

combaterea dăunătorilor din grădinăVIA SI VINUL

         procur materialele necesare ca araci sau bulumaci, sarma etc;         repar principalele unelte necesare lucrarilor vitivinicole;         pritocesc la vin si umplu golurilor in vasele cu vin;          inlatur bobitele stricate si se iau masuri pentru a nu ingheta strugurii de masa, pusi

la pastrat;         controlez rezistenta vinului la aer si in caz ca se brunifica il tratez cu bioxidul de sulf

necesar;         controlez sticlele cu vin puse la pastrat;         transport gunoiului la plantaţiile de vii.

LIVADA         incerc sa asigur un optim a celor cinci factori de producţie: aer, căldură, lumină,

apă şi hrană. Luna ianuarie este una geroasă, cu zăpadă pe sol, dar livezile pregătite din toamnă nu vor avea pierderi, deoarece gerul nu distruge mugurii pomilor din livezile unde s-au aplicat îngrăşămintelor în toamnă, Perioada în care alternează zilele calde şi nopţile reci, care poate prelungi repausul, este favorabilă călirii, fiecare soi având nevoie de un anumit număr de ore de frig.

         continui sa aplic îngrăşămintelor organice, după deviza fertilizării pe 1/3 din suprafaţă în fiecare an. Dacă este posibil, voi continua săpatul în jurul pomilor. Lucrarea ajută la aerisirea solului întrucât rădăcinile lucrează şi iarna în zilele calde.

         in zilele cu temperaturi ridicate şi fără nopţi prea geroase continui lucrările de tăiere, de regenerare, de rod la speciile măr şi prun. Se respectă la tăierile de rodire principiul treimii , care a revoluţionat acest domeniu în ultimii 10 ani: raportul între grosimea lăstarului şi ax , între ramuri de gradul doi şi unu trebuie să fie de 1/3. Tăierile le fac numai la cep.

         la măr  elimin la cep lăstarii fără formaţiuni de rod, lăsând NUIELUŞELE şi MLĂDIŢELE.

         toate speciile până la vârsta de zece ani suferă de atacul rozătoarelor, care poate fi combătut prin învelirea pomilor cu coceni de porumb şi colţare din plastic, precum şi prin badijonarea cu produse repelante.

         cumpar solutii pentru stropit pomii : sulfat de cupru si var pentru zeama bordeleza, dupa care va trebui sa stropesc cu Confidor Oil sau alt produs uleios pentru a fixa solutiile pe pomi si stropesc pomii;

         dacă zăpada abundă în grădină o adun în piramidă la baza pomilor fructiferi (când se topește, va ajunge direct la rădăcini)

         inaintea primelor zile însorite din iarnă, când la creşterea temperaturii scoarţa poate crăpa, pomii fructiferi trebuie daţi cu o vopsea de protecţie.

         in zilele însorite, negeroase, tund pomii fructiferi (cu excepţia CIREŞILOR, PIERSICILOR ŞI CAIŞILOR). La pomii ai căror fructe au sâmburi tari nu îndepărtez mai mult de o cincime din ramuri  

         curăţ pomii prin răzuirea scoarţei, îndepărtarea drajonilor şi lăstarilor de pe colet;GRĂDINI ORNAMENTALA

         după ninsori mari, scutur coniferele din când în când de zăpadă, pentru a uşura crengile acestora şi a evita ruperea lor.

         raspund la urmatoarele intrebari: Ce si unde plantez?, Cum vreau sa ma bucure gradina mea cu frumusetea sa anul acesta?

         incep sa intocmesc planul gradinii. In primul rand trebuie sa stiu ce fel de plante vreau sa-mi impodobeasca gradina si de ce au nevoie acestea, in ce loc s-ar simtii cel mai bine.

         curat gradina de uscaturi, tai crengile de la tufanele si crizanteme, pregatesc suporturile de flori si mai fac niste carlige pentru ghivecele de petunii si muscate curgatoare

         zăpada de pe alei nu trebuie aruncată pe gazon deoarece din cauza lipsei de aer se pot forma pete galbene.

         rup crengile uscate de pe arbustii si arborii de foioase.         verific la straturile de flori existenţa protecţiei contra frigului iar în cazul în care

aceasta este deficitară o îmbunătăţesc.  In zilele fără ger, arbuştii şi plantele care înfloresc vara târziu (inclusiv trandafirii în tufe

şi căţărători) trebuie tunse din nou.  tufele şi florile cu pregătire mai lungă a culturii (care încolţesc în perioada geroasă, de

ex.:primula, genţiana, cerceii doamnei, aconitum, carduncellus) le semăn mai întâi în vase şi le expun la o fereastră luminată.

  cenusa o pastrez pentru a o folosi ca ingrasamant pentru iris sau alte plante alcaline.  plantele permanent verzi (brad buxus (cişmir), laur, rododendron) le ud permanent

dar numai pe sol ferit de îngheţ.  protejez si umbresc cu crengi de brad plantele perene cu frunze persistente si arbustii

sensibili la ger.  protejez plantele vesnic verzi din zonele cu expozitie sudica, de razele puternice ale

soarelui.  aleg si comand puietii si materialul saditor.  pe vreme blanda pregatesc locurile de plantare.  aerisesc din cand in cand locul de iernare al plantelor sensibile la inghet.  fac o analiza a solului inainte de plantare.  seman petunia,muscatele si alte seminte de flori in perioadele cu luna in crestere

BALCOANE ŞI TERASE         la plantele din ghivece, care petrec iarna în aer liber, îndepărtez zăpada umedă

pentru ca pelicula de gheaţă să nu le rupă. Le controlez săptămânal şi verific ca frunzele să nu fie atacate de dăunători şi ciuperci.

         Ud mai rar plantele fără frunze si mai des pe cele cu frunze         daca iarna este aspra, iau masuri suplimentare de protejare a plantelor din gradina

sau a celor car ierneaza in balcon (clematita, trandafiri, etc.);GRADINA DE APARTAMENT

         incep inmultirea pe cale vegetativa (prin butasi) a unor plante de apartament:, coleus, colocasia, filodendron, monstera, saintpaulia,;

         seman samburii de curmale (palmierul phoenix);         spal cu apa calduta periodic, frunzele mari ale plantelor de apartament  pentru

curatarea de praf;         incep altoirea vitei japoneze (parthenocissus tricuspidata) pe butasi de vita de vie

de canada (parthenocissus quinquefolia);         seman rasadurile de petunii si panselutele.

         pot pune la fortat  ramuri taiate de arbusti ornamentali (forsythia, syringa, etc.), pentru obtinerea unei infloriri timpurii (le introduc in apa rece si intr-o incapere racoroasa 2-3 zile, apoi la caldura, pana la inflorire).

         pun la fortat bulbii de CRIN, NARCISA ALBA, ZAMAMBILA sa infloreasca in interiorul casei, intr-un vas de apa sau in ghivece

         reduc cantitatea de apă şi las pământul să se usuce între două udări.         pastrez si o anumita umiditate constanta a aerului, prin umidificarea aerului si nu a

solului         in această perioadă, nu fertilizez plantele.         aerisesc zilnic încăperile, dar nu las aerul rece să bată direct pe ghivece.         verific bulbii puşi la iernat şi, dacă au încolţit ii scot la lumină şi încep să-i ud

progresiv.         cactusii si semenii sai necesita temperature scazuta, chiar 2-5 °grade C.         In perioada de iarna cand cactusii sunt in perioada de repaus, cantitatea de aer este

mai mica, fiind necesara din cand in cand o aerisire, deoarece un aer inchis este favorabil raspandirii bacteriilor.

         in general se recomnada sa avem o actiune directa a luminii solare in cultura de cactusi, o planta iluminata insuficient se deformeaza si capata o culoare galben-verzui, cu o slaba putere de sustinere.

         modificari datorate unei cantitati prea mari de lumina nu se observa la cacutsi, dar pot aparea cand schimbam locul de asezare.

         temperatura optima in camere de iernare, pentru majoritatea cactusilor este de 8-100C, dar pot sa suporte si temperature mai scazute de 2-50C. Temperaturile scazute au un rol mult mai important in viata cactusilor decat se presupune in general, deoarece fara acesta perioada cu temperaturi mai mici nu vor inflori.

         examinez plantele pentru a depista din vreme parazitii si bolile.         Kalanchoe Este o planta suculenta si cu frunze carnoase, care

poate creste pana la 40 cm inaltime. Face flori in forma de steluta de diferite culori: rosii, galbene, portocalii, roz si mov.Florile apar in anotimpurile reci si tin aproximativ 2 luni de zile, timp in care se succed mai multe randuri de boboci. Este o planta perena si se inmulteste prin butasi. Acestia trebuie sa aiba 5 - 7 centimetri si 2 perechi de frunze. Se pun direct in pamant dupa ce 1 zi sau 2 au fost lasati sa se deshidrateze. Kalanchoe nu suporta lumina directa, iar solul trebuie sa fie foarte bine drenat si aerisit. Udarea se face dimineata, iar pe timp de vara planta trebuie sa stea la umbra.Dupa inflorire se taie varfurile lastarilor, se tine planta la intuneric si se opreste udarea. Dupa aceasta perioada se scoate si se uda.

PLANTE MEDICINALEIn aceasta perioada putem recolta Brad, Cimisir, Iedera,

Lichen de prun, Matreata bradului, Molid (cetina), Pin (cetina), Urechelnita, Vasc.

Daca acest calendar va ajutat dar aveti si alte activitati pe care dumneavoastra le faceti va rog sa le mentionati la comentarii.

Sa aveti o seara frumoasa cu liniste si inspiratie.