MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA INGINERIE ŞI MANAGEMENT IN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

Catedra Telecomunicatii

LUCRARE INDIVIDUALĂ

Tema: Calculul unei RTD pentru transmisiuni date

pe baza tehnologiei ISDN

La disciplina: Software în TLC

A efectuatst. gr. TLC-101

A verificatlect. univ. Ceban Ghenadie

CHIŞINĂU 2013

1

Reţeaua propusă spre examinare are următoarea structură, care este reprezentată în fig.1 ce

urmează:

COMFORM DATELOR INIŢIALE AVEM

Terminalul A ET2

Volumul (octeţi) 5824

Serviciul prestat date

Tehnologia ISDN

În continuare se vor calcula valorile unor parametrii de trafic şi de calitate

caracteristici reţelelor de comunicaţii cu utilizarea tehnologei ISDN.

Structura cadrului tehnologiei ISDN:

0 Information Element Identifier

Length of informations Element

Information

FCS

Terminalul B ET2

Nr de abonaţi CTB 487

Canalul blocat C1

Nr de abonaţi CTA 740

Clasa de adrese A

2

K1 K2

K4 K3

NCC

ET 1 ET 2

ET 4 ET 3

C1

C2

C3

C4

C5 C6

C7 C8

C9C10

Figura 1. Schema de rutare a RTD

Header-ul:contine 16 octeti

FCS:contine 2 octeti

Information:contine 1482 octeti

1. Determinarea Nr-lui de canale telefonice NCT , banda de frecvenţă BF, Nr-ul

liniilor de conexiune NLC şi viteza de transmisiune VT necesară pentru transmisiunea

informaţiei propuse în RTD

Pentru ET2 obţinem:

NCT=Nab=487

BF=Nabx4kHz=487x4=1948 kHz

NLC= NCT/30=487/30=16.23

VT=Nabx64kbps=31168 kbps=15.21 E1

Pentru ET2 obţinem:

NCT=Nab=740

BF=Nabx4kHz=740x4=2960 kHz

NLC= NCT/30=26.66

VT=Nabx64kbps=740*64=47360 kbps=23.12E1

2. Alegem tehnologia propusă sistemei de transmisiuni de date conform variantei

propuse şi determinăm viteza de semnalizare şi durata impulsului reeşind din serviciul

prestat

Tehnologia este ISDN pentru care determinăm:

Viteza de semnalizare între diverse noduri ale RTD se va determina ca:

unde: NBA – numărul de baiţi în antet;

BSP – banda de frecvenţă a unui canal al serviciului prestat.

Viteza de semnalizare de grup se determină ca:

3

Durata impulsului se determină ca:

3. Determinăm protocolul de transmisiune conform tehnologei şi a serviciului

prestat. Determinăm Nr de biţi informaţionali şi a celor de reglare şi control pentru

volumul unui pachet sau cadru informaţional.

Determinăm numărul de pachete şi cadre necesare pentru serviciile propuse:

Presupunînd cazul că utilizatorul 1 (user1) doreşte transmiterea unei informaţii date

către utilizatorul 2 (user2) volumul căreea este echivalentă cu NBI putem determina:

Numărul de pachete ISDN:

unde: NBI - numărul de biţi informaţionali;

VMPP - volumul maximal posibil al pachetului.

Determinăm mărimea ferestrei k sau NCADR transmise de la user1 spre user2,

considerînd faptul că un cadru conţine aproximativ 2,7 pachete obţinem:

NCADR= VSU/ NrPAC = 2048/3.92=522.44

Nota:Datorita faptului ca Terminalele A si B se afla in aceeasi retea,nu vom avea nevoie sa calculate punctu l 4,referitor la alegerea caii optime de transfer a informatiei.

4

5. Determinarea adreselor logice ale echipamentelor RTD

Structura reţelei de calculatoare cercetată este ilustrată în fig. 2:

Deci,avem doua retele locale in conectate la acelasi router.Prima retea trebuie sa

deserveasca 740 de abonati iar a doua retea trebuie sa deserveasca 487de abonati.

Deci,acestei retele li s-au repartizat urmatoarele adrese logice din clasa de adrese A:

1)Pentru LAN1,cu 740 abonati:

Network Address: 10.0.0.0 /22

Netmask:255.255.252.0

Diapazonul de adrese host disponibile: 10.0.0.1 - .255

10.0.1.0 - .255

10.0.2.0 - .255

10.0.3.0 - .255

Diapazonul de adrese host utilizate: 10.0.0.1 - .255

10.0.1.0 - .255

10.0.2.0 - .229

Adresa de Broadcast:10.0.3.255

5

PC 1 PC 2

PC 4 PC 3

C1

C2

C3

C4

C5 C6

C7 C8

C9C10

Figura 2 Structura reţelei de calculatoare

R1 R2

R4 R3

Server

Server

Server

Server

2)Pentru LAN2,cu 487 abonati:

Network Address: 10.0.4.0 /23

Netmask:255.255.254.0

Diapazonul de adrese host disponibile: 10.0.4.1 - .255

10.0.5.0 - .255

Diapazonul de adrese host utilizate: 10.0.4.1 - .255

10.0.5.0 - .233

Adresa de Broadcast: 10.0.5.255

3)Adresa de WAN:11.10.10.10 /30

Reprezentarea grafica a retelei:

Figura 3.Repezentarea retelei

6

-controlul conexiunii realizate cu aplicarea comenzilor: ping şi tracert.

1)LAN1

7

2)LAN2

6. Determinarea timpului total de reţinere a transmisiunii cercetate conform căii

optime de rutare obţinută pentru transmisiunea propusă

a) Astfel, rata de vârf, rezultată în urma transmiterii cu 47360 kbps şi folosirii

serviciului ISDN care încapsulează 1482 de octeţi informaţionali, va fi:

unde: RCTR – rata transmisiei;

VTR – viteza de transmisiune;

NBIP – numărul de baiţi informaţionali în pachet sau celulă.

b) Determinarea duratei întîrzierilor de pachetizare δ1 şi reasamblare δ2 pentru nodurile

comutatoarelor reţelei propuse spre examinare:

8

unde: VTR – viteza de transmisiune;

NBIP – numărul de baiţi informaţionali în pachet sau celulă.

c) Întîrzierile datorate timpilor de transfer a informaţiei δ3 între centrele sau nodurile

de transmisiuni. Considerând că legătura de tip E1 este realizată prin intermediul mediului

optic (FO) şi lungimea traseului de transmisiune este D, întârzierea de transmisie δ3 va fi:

unde: D – distanţa între centrele sau nodurile de transmisiuni;

NF – numărul de fluxuri E1 necesare transmisiuni.

Fie că distanţa între nodurile reţelei de transmisiuni de date este de 128 km iar fluxul

de transmisiuni de date pentru transmisiune va fi 38.33xE1 adică 39 canale de tip E1, atunci

obţinem:

d) Întîrzierile datorate timpilor de transfer între porturi, ca rezultat al comutării şi

aşteptării în cozile de aşteptare, depind de echipamentul sistemului de transmisiuni şi a

procesorului utilizat pentru comutaţie.

Astfel valoarea vitezei de comutaţie este inalta care conduce la o întârziere datorată

timpului de comutare al unui pachet sau celulă, la o valoare de:

unde: NBANT – numărul de baiţi în antet;

VPR – viteza de procesare sau de comutaţie.

Astfel valoarea timpului de comutare al unui pachet sau celulă se determină ca:

Anumiţi prestatori a reţelelor de comunicaţii utilizează pentru diverse analize de

certificare a reţelelor de transmisiuni de date drept parametru întârzierea de transfer δ4. În

practică se întâlnesc pentru δ4 valori mai mici de 45 μs.

9

e) Se poate estima astfel întîrzierea totală TΣ timpul sumar pentru transmisiune ca fiind

suma tuturor întîrzierilor parvenite sistemului de transmisiuni:

unde: TS – temporizatorul serviciului prestat;

n – numărul de noduri (paşi sau hop-uri);

δi – timpii de întârziere corespunzători.

Notă: Durata temporizatorului (TS) pentru transmisiuni:

de date constituie – TSD= 20ns;

audio constituie – TSA 50ns;

video constituie – TSV= 80ns.

Intrucit in lucrare avem o retea ce transmite date,vom utiliza TSD.

Pentru două noduri vecine, adică n=2, întârzierea totală TΣ sau timpul sumar pentru

transmisiunea dată se determină ca:

f) Pentru determinarea timpului mediu între pierderile de celule sau rata medie de

pierdere a pachetelor (celulelor) informaţionale pentru o rată a erorilor, RE = 10-6, şi pentru o

viteză de transfer VT , vom determina:

unde: TRMP – timpul ratei medii de pierdere a pachetelor (celulelor) informaţionale;

NBTR – numărul total de baiţi în pachet;

VT – viteza de transmisiune a datelor în RTD;

RE – rata erorilor transmisiunii.

Deci obţinem:

10

7. Determinarea probabilităţii sistemului de transmisiuni de date pentru cazul

transmisiunii pachetelor sau celulelor prin RTD

Deoarece pentru antet există posibilitatea detecţiei erorilor şi corectării erorilor de un

bit, pentru un mediu caracterizat de RE=10-6 probabilitatea să nu existe nici o eroare înafara

octeţilor din antet este:

unde: P – probabilitatea medie de pierdere a pachetelor (celulelor) informaţionale;

NBI – numărul total de baiţi informaţionali transmişi;

RE – rata erorilor transmisiunii.

Deci obţinem că probabilitatea ne eronării pachetelor sau celulelor constituie:

0.9974

Deseori este definit ca parametru al sistemei de transmisiune şi de evaluare a erorilor

un mecanism de corecţie a erorilor, care chiar şi pentru o RE=10-3 posedă o probabilitate

acceptată de RTD.

Concluzie

In urma elaborarii acestei lucrari am invatat cum se face calculul unei retele RTD,pe

baza tehnologiei ISDN PRI.In aceasta lucrare am calculat un sir de parametri specifici

proiectarii retelelor,cum ar fi:viteza de transmisiune,rata de transfer,numarul de pachete

transmise,intirzierea,pierderile,etc.La fel in lucrare am creat retele in care am asignat

utilizatorilor diapazoanele de adrese IP.Elaborarea si testarea retelei a fost creata in

simulatoarele GNS3 si Packet Tracer,si care mai apoi am testat functionabilitatea prin

comenzile Ping si Tarcert.

11