calculul structurilor de zidarie - eforturi sectionale

20
1.Condiţii tehnice asociate cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" 1.1.Calculul structurilor la încărcări verticale Modelul de calcul pentru încărcări verticale Modelul de calcul Vezi desene de la 1.5 -pereţii structurali sunt consideraţi console rezemate la nivelul planşeului peste subsol (în cazul clădirilor cu subsol) sau la faţa superioară a fundaţiilor (în cazul clădirilor fără subsol). Modelul de calcul trebuie să ţină seama de: particularităţile modului de aplicare a încărcărilor verticale; zvelteţea peretelui. 1.2.Calculul pereţilor structurali şi nestructurali la încărcări orizontale perpendiculare pe planul peretelui. încărcări orizontale, cu caracter local, care acţionează perpendicular pe planul peretelui: încărcări din acţiunea cutremurului, pentru toţi pereţii structurali şi nestructurali; încărcări date de presiunea vântului, pentru pereţii exteriori din elevaţia clădirii; încărcări date de împingerea pământului, pentru pereţii de contur de la subsol (aceste încărcări vor include şi eventualele suprasarcini pe terenul din imediata vecinătate a clădirii); forţe datorate împingerilor produse de bolţi, arce, sau şarpante; încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaţii suspendate pe console, împingerea oamenilor în spaţii aglomerate, etc). Modelul de calcul trebuie să ţină seama de: excentricităţile corespunzătoare momentelor încovoietoare produse de încărcările orizontale perpendiculare pe planul peretelui;

Upload: florin-moise

Post on 24-Nov-2015

156 views

Category:

Documents


16 download

DESCRIPTION

zidarie

TRANSCRIPT

  • 1.Condiii tehnice asociate cerinei de "rezisten i stabilitate"

    1.1.Calculul structurilor la ncrcri verticale Modelul de calcul pentru ncrcri verticale

    Modelul de

    calcul

    Vezi desene

    de la 1.5

    -pereii structurali sunt considerai console rezemate la nivelul

    planeului peste subsol (n cazul cldirilor cu subsol) sau la faa superioar a fundaiilor (n cazul cldirilor fr subsol).

    Modelul de calcul trebuie s in seama de:

    particularitile modului de aplicare a ncrcrilor verticale;

    zvelteea peretelui.

    1.2.Calculul pereilor structurali i nestructurali la ncrcri orizontale perpendiculare pe planul peretelui.

    ncrcri orizontale, cu

    caracter local,

    care acioneaz perpendicular

    pe planul

    peretelui:

    ncrcri din aciunea cutremurului, pentru toi pereii structurali i nestructurali;

    ncrcri date de presiunea vntului, pentru pereii exteriori din elevaia cldirii;

    ncrcri date de mpingerea pmntului, pentru pereii de contur de la subsol (aceste ncrcri vor include i eventualele suprasarcini pe terenul din imediata vecintate a cldirii);

    fore datorate mpingerilor produse de boli, arce, sau arpante;

    ncrcri de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaii suspendate pe console, mpingerea oamenilor n spaii aglomerate, etc).

    Modelul de calcul trebuie s in seama de:

    excentricitile corespunztoare momentelor ncovoietoare produse de

    ncrcrile orizontale perpendiculare pe planul

    peretelui;

  • Excentriciti provenite din

    alctuirea structurii.

    Momentele ncovoietoare rezultate din

    excentricitile menionate variaz liniar pe nlimea peretelui ntre valoarea maxim la partea superioar a peretelui i zero, la partea inferioar a peretelui

    21

    2211

    NN

    dNdN

    i0e

    N1 ncrcarea transmis de peretele de la etajul superior;

    d1 excentricitatea cu care este aplicat ncrcarea N1;

    N2 - ncrcrile aduse de planeul/planeele care reazem direct pe perete;

    d2 excentricitile cu care sunt aplicate ncrcrile N2.

    Excentriciti datorate

    imperfeciunilor de execuie (excentricitate

    accidental)

    Excentricitatea accidental a forelor verticale (ea) poate fi cauzat de urmtoarele categorii de imperfeciuni de execuie:

    deplasarea relativ a planurilor mediane ale

    pereilor de la dou niveluri adiacente;

    abaterile de la valoarea nominal a grosimii pereilor;

    abaterile de la poziia vertical a peretelui;

    neomogenitatea materialelor.

    n calcule, excentricitatea accidental se va introduce cu cea mai mare dintre

    valorile:

    cm0.130

    te

    a

    cm0.1300

    he et

    a

    unde:

    t - grosimea peretelui;

    het - nlimea etajului.

    1.3.Mecanismul favorabil de disipare a energiei seismice

    -dirijarea " momentele ncovoietoare

  • zonelor de

    dezvoltare a

    deformaiilor inelastice n

    zona de la

    baza

    montanilor (peste

    seciunea de "ncastrare

    capabile vor fi superioare,

    n toate seciunile, valorii momentului corespunztor plastificrii din seciunea de ncastrare (conform

    Codului P100-1/2006 );

    capacitatea de rezisten la for tietoare a pereilor structurali va fi superioar, n toate seciunile, forei tietoare asociat capacitii de rezisten la compresiune excentric;

    prevederea msurilor pentru asigurarea

    ductilitii locale a pereilor.

    Se recomand ca, pe fiecare direcie principal, pereii structurali s aib capaciti de rezisten apropiate astfel nct cerinele de ductilitate ale pereilor s fie aproximativ aceleai.

    -cazul

    pereilor cuplai cu rigle de

    cuplare

    executate

    integral din

    beton armat se poate

    accepta

    formarea

    articulaiilor plastice n

    rigle dac:

    cedarea din ncovoiere a riglei precede:

    - cedarea montantului prin compresiune excentric;

    - cedarea riglei prin for tietoare;

    cedarea riglei din for tietoare precede cedarea reazemului riglei

    (montantului) prin zdrobirea

    local a zidriei;

    Deoarece implic cerine de ductilitate deosebit de mari, nu se vor proiecta

  • cldiri pentru care, n cazul cutremurului de proiectare, definit conform Codului P100-1/2006, mecanismele de disipare a energiei conduc la

    dezvoltarea deformaiilor inelastice n montanii dintre ferestre la parter; Aceste elemente vor fi proiectate pentru a rmne n domeniul elastic de comportare.

    Condiia de rezisten

    Condiia de rezisten este satisfcut dac n toate elementele structurii, n seciunile cele mai solicitate, capacitatea de rezisten determinat conform 6.4 este mai mare sau cel puin egal cu eforturile secionale de proiectare, pentru toate gruprile de ncrcri stabilite conform Codului CR0-2005.

    Condiia de stabilitate

    Stabilitatea de ansamblu a cldirilor din zidrie este asigurat dac:

    n cazul cldirilor amplasate pe terenuri n pant, masivul de pmnt pe care este rezemat cldirea nu prezint risc de alunecare;

    nu exist pericol de rsturnare a cldirii datorit forelor orizontale;

    rigiditatea spaial a cldirii este asigurat

    Stabilitatea local a pereilor este asigurat dac:

    pereii sunt rigidizai

    eforturile unitare de compresiune n pereii structurali sunt limitate innd seama de efectele flambajului

    i excentricitilor de aplicare a ncrcrilor

    Condiia de rigiditate

    deformaiile inelastice ale elementelor structurale, sub

    aciunea cutremurului de proiectare pentru ULS, s rmn n limite acceptabile (avariile rezultate s fie reparabile n condiii tehnice i economice acceptabile);

    s fie satisfcut cerina de limitare a degradrilor corespunztor cutremurului de proiectare pentru

    SLS;

    s se evite pericolul de ciocnire cu

    cldirile/tronsoanele alturate.

    Condiia de asigurarea unei capaciti suficiente de rotire plastic n seciunile plastic poteniale, fr reducerea

  • ductilitate

    semnificativ a capacitii de rezisten;

    reducerea, prin dimensionare i detaliere constructiv, a probabilitii de producere a ruperilor cu caracter fragil (ruperea n scar din for tietoare, de exemplu).

    Caracterizarea comportarii zonelor postelastice Comportarea la compresiune axiala cu deformatii postelastice importante este primul criteriu care trebuie avut

    in vedere la caracterizarea comportarii zonelor postelastice ale peretilor structurali;

    Relatia - la compresiune axiala poate avea o zona extinsa de comportare postelastica pana la rupere ;

    In zona postelastica a unui perete structural, solicitat la incovoiere cu compresiune, in zona comprimata a peretelui se produce o rotire: aceasta rotire este posibila pentru ca fibra extrema este din ce in ce mai solicitata,

    dar se scurteaza si permite rotirea, deci ductilizarea peretelui.

    Din acest motiv trebuie inteles ca o zona comprimata mai scurta conduce la majorarea ductilitatii .

    Asocierea betonului armat cu zidaria in zona comprimata majoreaza ductilitatea

    In zonele cu comportare elastica de deasupra zonei postelastice se pot produce fisuri orizontale, care nu sunt periculoase; daca sunt fisuri inclinate, pot fi periculoase si peretele se poate rupe in sectiuni inclinate.

    1.4.Principiile proiectrii la stri limit ultime pentru cldiri din zidrie Suprastructura cldirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe direciile principale, constituite din perei plini

    Fig..

  • sau cu goluri, legate prin planee orizontale

    Starea limit ultim (ULS) i starea limit de serviciu (SLS) vor fi luate n considerare pentru toate

    componentele, inclusiv pentru elementele auxiliare

    (buiandrugi, ancore, elemente de planeu, etc.).

    Sigurana structural va fi verificat pentru toate situaiile de proiectare specifice, inclusiv cele corespunztoare diferitelor etape ale procesului de execuie (elemente auxiliare ce sprijin pe zidria nenrmat / nentrit, mpingerea betonului turnat n elementele adiacente zidriei, etc).

    1.5.Calculul structurilor din zidrie la ncrcri orizontale.

    - zidria este un material presupus

    omogen, izotrop

    i cu rspuns elastic pn n stadiul ultim;

    - caracteristicile

    secionale ale pereilor de zidrie se determin pentru seciunea brut (nefisurat); - pentru

    aplicaiile curente,

    rezultatele

    calculelor

    obinute prin modelele bazate

    pe ipotezele i i ii se afecteaz cu factori de corecie stabilii astfel

    Determinarea forelor axiale de compresiune n pereii structurali

    ncrcri verticale pe pereii structurali

    date de planee (a) Planeu din beton armat monolit (b)

    n cazul pereilor n form complex T,L,I, se consider c, prin legtura creat prin eserea zidriei sau prin stlpiorii de beton de la intersecii sau ramificaii, se realizeaz o distribuie uniform a intensitii forelor de compresiune pe ntreaga suprafa a peretelui

  • nct s se obin o concordan ct mai bun cu datele rezultate

    din ncercri

    - n situaiile curente se admite c rezultanta ncrcrilor verticale se aplic n centrul de greutate al seciunii active a peretelui.

    - n cazul n care distana dintre centrul de greutate al ncrcrilor verticale i centrul de greutate al seciunii orizontale a peretelui este relativ important (cazul cldirilor cu balcoane/bowindow-uri cu deschideri mari, dispuse pe o singur latur a cldirii, de exemplu) i dac efectul excentricitilor nu se echilibreaz pe ansamblul structurii, este necesar s se evalueze eforturile suplimentare rezultate din aceast situaie.

    2. Modelul de calcul pentru fore seismice orizontale

    Seciunea de ncastrare a ansamblului pereilor structurali pentru calculul la fore orizontale (n raport cu care se definete numrul de niveluri nniv) se va lua

    la nivelul superior al soclurilor, n cazul cldirilor fr subsol;

    la planeul peste subsol, la cldirile cu perei dei (sistem fagure) sau la cele cu perei rari (sistem celular) la care s-au prevzut perei suplimentari n subsol

    peste nivelul fundaiilor la cldirile cu perei rari, dac nu se prevd perei suplimentari n subsol

  • Pereii activi de pe fiecare

    direcie a cldirii, participani la preluarea

    forelor seismice:

    - seciunile compuse (L,T, I), lungimile tlpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaug, de fiecare parte a inimii, cea mai

    mic dintre valorile:

    Golurile din tlpi cu dimensiunea

    maxim h/4 pot fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor fi

    considerate margini ale tlpii.

    n zona comprimat: htot/5 - unde htot este nlimea total a peretelui structural considerat;

    din distana ntre pereii structurali care sunt legai cu un perete transversal;

    distana pn la captul peretelui transversal de fiecare parte a inimii;

    din nlimea liber a peretelui (h).

    n zona ntins: - din nlimea liber a

    peretelui (h);

    - distana pn la captul peretelui transversal de

    fiecare parte a inimii

    Consideratii privind identificarea sectiunilor active ale peretilor In calculele cu programe de calcul (ex. ETABS), se considera deformabilitatea reala a sectiunilor si zonele reale pe care se

    extinde influenta deformatiilor datorate actiunii seismice combinata cu incarcarile gravitationale; din aceste calcule pot fi trase

    concluzii privind stabilirea sectiunilor active pentru calculul manual;

    In calculele cu metode manuale se considera ipoteza Bernoulli, care presupune ca sectiunile raman plane si dupa deformare.;

    Latimea talpii active-zona intinsa

    L1 L2

    l

    Perete

    structural Perete

    transversal

    L1= min (3h/4 ; l)

    L1 L2

    Latimea talpii active-zona

    comprimata

    l Perete

    structural

    Perete

    transversal

    L1= min (h tot/5; l/2; het/2)

  • 3. Etape de calcul cu metode manuale

    Fig Tipuri de sectiuni active sau profile de pereti cu sectiuni active

    pentru un sens seismic

  • Etape pentru calculul manual al structurii cu pereti structurali de zidarie cladire cu pereti independenti

    1) Conformarea structurii de rezistenta a cladirii conform prevederilor constructive; 2) Stabilire sectiuni active pentru pereti pe fiecare directie de actiune seismica si nivel; 3) Stabilire caracteristici geometrice ale peretilor: A, Af, I; 4) Caracteristici mecanice ale zidariei ;

    Rezistente caracteristice;

    Rezistente de proiectare; 5)Caracteristicile de deformabilitate ale zidariei;

    6) Caracteristici mecanice beton;

    7) Caracteristici mecanice armature;

    8) Rigiditati pereti de zidarie pentru fiecare nivel Ri; 9) Determinarea centrului de rigiditate CR;

    10) Evaluare incarcari gravitationale;

    11) Stabilire incarcari gravitationale (Ngrav.) pentru fiecare perete corespunzator sectiunii active stabilite;

    12) Calculul maselor de nivel mi; 13) Evaluare forta seismica de baza Fb;

    14) Distributia fortei seismice pe niveluri;

    15) Distributia fortei seismice de nivel la pereti (translatie) pe fiecare directie;

    16) Calculul centrului de masa CM;

    17) Calculul excentricitatilor intre centrul de masa si centrul de rigiditate; ei 18) Calculul momentului de torsiune Mt;

    1. Calculul eforturilor sectionale:

    Starea limita SLS

    Starea limita SLU

    2. deplasari starea limita SLS

    starea limita SLU

    3. Calculul capacitatilor

    (rezistente de proiectare)

    Starea limita SLS

    Starea limita SLU

    4. Verificari:

    Efort sectional< capacitate

    Deplasare efectiva < deplasare admisibila

  • 19) Calculul suplimentului de forta seismica din torsiune;

    20) Forta seismica= F translatie +F torsiune (pentru fiecare directie si sens de actiune seismica);

    21) Calculul eforturilor sectionale pentru peretele considerat ca o consola: N, M, Q;

    22) Stabilire capacitati de rezistenta (rezistente de proiectare) pentru fiecare perete si tip de solicitare;

    23) Comparatie capacitati cu eforturile sectionale;

    24) Pentru situatia in care capacitatea este mai mica decat efortul se face dimensionarea sectiunii noi de perete.

    n cazul

    cldirilor cu regularitate

    structural, pentru

    determinarea

    valorilor

    eforturilor

    seismice de

    proiectare

    care

    acioneaz n planul

    fiecrui perete,:

    -calculul se poate face considernd

    dou modele plane constituite, fiecare, din totalitatea pereilor structurali de pe una din direciile principale. n acest caz, pentru

    cldirile cu planee rigide n plan orizontal, fiecare model plan

    constituie un sistem dinamic elastic

    cu un singur grad de liberate la

    fiecare nivel (translaie n planul pereilor). Se consider c fora seismic acioneaz succesiv i independent pe fiecare din direciile principale iar rspunsurile seismice astfel obinute nu se suprapun.

    Eventualele eforturi suplimentare

    provenite din efectele torsiunii de

    ansamblu pot fi evaluate prin

    procedee simplificate i adugate eforturilor determinate pe fiecare din

    modelele plane (acest procedeu este

    dat n Codul P100-1/2006,

    n cazul cldirilor la care pereii nu sunt dispui pe dou direcii ortogonale n plan forele seismice vor fi considerate ca acionnd pe direciile principale ale sistemului de perei.

    3.1.Calculul fortei seismice Fb 3.1.1.Metoda fortelor seismice statice echivalente

  • Fb= I. Sd (T).m.

    I-factor de importanta expunere

    I-1.00 pt. cladiri curente

    I-0.85 pt. locuinte unifamiliale

    q

    TagTSd

    )(.)( pt. T>TB

    Distributia fortelor seismice

    orizontale

    HmHm

    FFii

    ii

    bi .

    ..

    Hi= inaltimea nivelului i fata de baza constructiei considerata in

    model

    Factorul de corectie pentru contributia modului

    fundamental :

    - =0.85 pt. cladiri cu n niv.>2

    -- =1.00 pt. cladiri cu n niv.2

    Reducerea spectrului elastic pentru

    fractiunea din amortizarea critica

    diferita de 5%:

    .. )()(%5%5

    TSTS oee

    55.05

    10

    - pentru zidarie =8%; =0.88

    - Se( =0.05)=ag .0 =2.75.ag

    -Se( =0.08)=0.88 x 2.75. ag =2.42.ag

    Factori de comportare q Regularitate q pentru tipul zidariei Pla

    n

    Eleva

    tie ZNA ZC ZC+A

    R

    ZIA

    Da Da 2.0 u/ 1 2.5 u/ 1 3.0 u/ 1 3.5 u/ 1

    Nu Da 2.0 u/ 1 2.5 u/ 1 3.0 u/ 1 3.5 u/ 1

    Da Nu 1.75 u/ 1

    2.0 u/ 1 2.5 u/ 1 3.0 u/ 1

    Nu Nu 1.5 u/ 1 1.75 u/ 1

    2.0 u/ 1 2.5 u/ 1

    u/ 1 - factorul de suprarezistenta:

    n niv u/ 1 Zidarie cu elemente din

    grupele 1 si 2 Zidarie cu elemente din grupa 2S

    ZNA ZC, ZC+AR,

    ZIA

    ZNA ZC, ZC+AR,

    ZIA

    2 1.10 1.25 1.00

    Pt. n niv=1 valorile q se reduc cu 15%

    mi

    Hi H

    TB TC

    =2.75

    T TD

  • Raportul Fb/G pentru cladiri din ZNA

    n

    niv

    ag/g

    0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32

    1 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40

    2 0.09 0.13 0.18 0.22 Nu se accepta

    3 0.08 Nu se accepta

    Raportul Fb/G pentru cladiri din ZC

    n niv

    0.08 0.12 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32

    1 0.07 0.11 0.15 0.20 0.22 0.26 0.30

    2 0.06 0.09 0.12 0.19 0.19 0.22 0.25

    3 0.05 0.08 0.11 0.16 0.16 Nu se accepta

    4

    5

    0.05 0.08 Nu se accepta

    n cazul cldirilor cu regularitate structural care

    au peste planeul ultimului nivel proeminene (construcii de mici dimensiuni) care se ncadreaz n condiiile de la 5.1.5.(9), calculul forelor seismice se va conduce dup cum urmeaz

    - Fora tietoare de baz (Fb) pentru ntreaga cldire (cu masa total m) se va calcula considernd c masa proeminenei (mp) se adaug masei ultimului nivel.

    - Fora tietoare de baz (Fp) aferent masei proeminenei (mp) se va determina considernd c aceasta este o construcie independent, cu un singur grad de libertate, aezat pe teren, cu relaia

    m

    mF2F

    p

    bp

    3.1.2. Rigiditatea elementelor structurale trebuie s fie evaluat lund n considerare: -deformabilitatea din ncovoiere;

    -deformabilitatea din forfecare i, dac este cazul, deformabilitatea axial. -Pentru calcule se poate folosi rigiditatea elastic a zidriei nefisurate.

    Dac se urmrete o evaluare mai precis a deplasrilor, n calcule se poate folosi rigiditatea zidriei fisurate pentru a ine seama de influena fisurrii asupra deformabilitii. n absena unor evaluri mai exacte, rigiditile de ncovoiere i de

    Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua n calcul cu valorile

    folosite, n mod curent, pentru calculul cldirilor cu perei structurali din beton armat.

    n modelul de calcul pentru pereii cu goluri din zidrie nearmat nu se va

    mp

  • forfecare ale zidriei fisurate vor fi luate egale cu jumtate din rigiditatea elastic a seciunii ntregi de zidrie nefisurat

    ine seama de efectul riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, dar astfel nct

    cedarea riglei prin ncovoiere s precead:

    cedarea riglei prin for tietoare;

    cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea local a zidriei.

    Montant

    Spalete

    Spalete

    AGH

    IEH

    R

    pzpz

    K.

    ..

    1

    3

    3

    K-coef. de forma:

    K=1.2 pt. sectiuni dreptunghiulare;

    K=2.0.2.5 pentru sectiuni I

    AGH

    IEH

    R

    pzpz

    K.

    ..

    1

    12

    3

    Pentru sectiuni dreptunghiulare cu grosimea tp si considerand Ez=1000fk respectiv Gz=0.4Ez, avem:

    Perete in consola )()43( 2

    pMpz

    pp

    pzktE

    tE

    pR

    Spalet dublu incastrat )()3( 2

    pSpz

    pp

    pzktE

    tE

    pR

    Unde )43(

    12

    pp

    MK si )3(

    12

    pp

    SK

    Unde p

    pl

    Heste factorul de forma al panoului (zveltetea panoului).

    F Spalete

    F

    H Centru

    Baza

    lp

    M

  • Pentru peretele cu 3 niveluri din figura se calculeaza 3 rigiditati, la fiecare nivel, cu relatiile din CR6-2006, considerand succesiv

    console cu 1 nivel, 2 niveluri, 3 niveluri.

    3.1.3. Efecte de torsiune accidentala eIi = 0.05. Li excentricitate accidentala a masei de la nivelul i fata de pozitia calculata a centrului maselor

    Li dimensiunea planseului perpendiculara pe directia actiunii

    seismice

    eix = e oix e 1ix eiy = e oiy e 1iy

    e oix, e oiy distante in directia x, respectiv y, dintre centrele de masa si de rigiditate la nivelul i

    F=R

    F=R F=R

    H

    H1

    H2

    H1

    H2 H3=

    H

  • Fortele seismice

    de nivel

    obtinute pe

    modele plane

    coresp. la doua

    directii

    principale

    ortogonale se

    distribuie

    subsistemelor

    plane pe fiecare

    directie

    Pentru directia x

    de actiune

    seismica eF

    xRyR

    yRF

    RR

    F iyixjiyjjix

    jjix

    ix

    jix

    jix

    jix..

    ..

    .

    22

    ,

    ,

    ,

    ,

    ,

    Rix, j ; Riy, j-rigiditatile relative de

    nivel ale celor p elemente verticale

    care intra in componenta

    subsistemului plan j asociata directiei

    x, respectiv y, calculate considerand

    numai deplasarile de translatie ale

    planseului indeformabil

    Pentru directia y

    de actiune

    seismica eF

    xRyR

    xRF

    RR

    F ixiyjiyjjix

    jjiy

    iy

    jiy

    jiy

    jiy..

    ..

    .

    22

    ,

    ,

    ,

    ,

    ,

    4. Eforturi sectionale pentru perete independent -4.1.N (eforturi axiale ); Fb (forte taietoare); M (momente incovoietoare)

    CM

    CR

    eoix

    eoiy

    CR

    CM

    X

    Y

    Yj Xj

    Riy,j

    Rix,j

    Fiy,j

    eix

    Fiy

  • 4.2. n cazul pereilor cu seciune compus (I,T,L)

    fora de lunecare vertical n seciunea dintre inim i talp (Lv,et) se calculeaz, pentru un etaj, cu relaia :

    i

    i

    etvI

    SML ,

    unde

    M = Minf - Msup cu: - Minf - momentul ncovoietor de proiectare n seciunea de la baza

    etajului pentru care se calculeaz lunecarea; - Msup - idem, n seciunea de la baza etajului superior;

    Si - momentul static al seciunii ideale a tlpii fa de centrul de greutate al seciunii ideale a peretelui;

    Ii - momentul de inerie al seciunii ideale a peretelui. Caracteristicile geometrice ale seciunii ideale (Si i Ii) se determin folosind coeficientul de echivalen nech dat de relaia (6.24).

    NB

    N 3

    lp

    H

    E 4

    E 3

    E 2

    E 1

    P

    Z 0,667 H

    FB

    lp

    t

    dr

    tp t talpa

    Montant

    = H / lp

    F B M

    N4

    N 2

    N 1

    N

  • 4.3.Calculul pereilor structurali i nestructurali la ncrcri orizontale perpendiculare pe planul peretelui.

    Pentru calculul momentelor ncovoietoare sub

    efectul ncrcrilor perpendiculare pe planul lor pereii se modeleaz ca plci elastice rezemate, sus i jos, pe planeele etajului respectiv i, lateral, pe pereii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat

    n cazul pereilor de subsol, pentru calculul momentului ncovoietor dat

    de mpingerea pmntului, peretele va fi considerat articulat sau ncastrat la

    nivelul fundaiei (n funcie de rezolvarea constructiv adoptat) i ncastrat elastic la nivelul planeului peste subsol.

    Pentru panourile de zidrie fr

    goluri de ui sau ferestre, momentele ncovoietoare de

    proiectare produse de forele perpendiculare pe planul peretelui

    (MSxd1 i MSxd2) pot fi calculate, n absena unei metode mai exacte (de exemplu, cu elemente finite),

    folosind relaiile cunoscute din teoria plcilor elastice. Condiiile de margine vor fi stabilite n funcie de legturile efective de rezemare/fixare de la extremitile panourilor.

    Lv,et

  • n cazul panourilor cu goluri, pentru calculul

    momentelor ncovoietoare de proiectare, panourile

    vor fi divizate n semipanouri care pot fi calculate

    folosind regulile de la panourile pline aa cum este exemplificat n figura 6.6

    Modele de calcul la fore perpendiculare pe plan pentru pereii

    cu goluri

    Pentru simplificare, momentele ncovoietoare maxime

    pot fi determinate, neglijnd efectul reazemelor

    laterale, ca pentru o fie vertical continu n dreptul planeelor. Se accept c momentele ncovoietoare n dreptul planeelor (Mhi) i la mijlocul nlimii etajului (Mhm) sunt egale i se vor calcula cu relaia

    12

    hpMM

    2

    eth

    hmhi (6.6)

    unde:

    pentru ncrcarea orizontal din vnt, ph este fora uniform distribuit, aferent fiei respective;

    pentru ncrcrile orizontale din cutremur, ph este fora medie pe nlimea etajului respective calculat conform Codului P 100-1/2006, Cap.10

    Model simplificat de calcul pentru

    ncrcri perpendiculare pe planul peretelui la cldiri etajate

    Exemplu de incarcari perpendiculare pe pereti corespunzatoare eta[pelor de lucru

  • Peretii de zidarie trebuie sa fie verificati la incarcarea din vant perpendicular pe planul acestora. Ipoteza in care se considera ca lucreaza peretii este cea de consola la fiecare nivel, incepand cu parterul, deoarece rand pe rand, la fiecare nivel

    se executa intai peretii si apoi planseul de deasupra. In aceasta situatie trebuie sa se tina seama ca nici mortarul nu este suficient

    de intarit si ca peretii pot sa se prabuseasca.

    P

    E1

    h

    h Fig. Incarcare perpendiculara din

    vant pe peretele structural Etapa 1

    Etapa 2