calcul termic

Nume Client : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TOTAL 04/13/2023Setari generale ( pt. intregul imobil ) :

Zona climatica II -15 Zona eoliana II in localitate 5.0 Adincimea pinzei de apa freatica 7.00 Coef. Etaj E 1.000 1.00

denumire / destinatie camera °C 20 Wh 0 Wh/mc 0.00 Wh/mp 0.00

Lh Rc Wh

H solL

h Rc WhH sol

l aprox. exact i fer./usi l aprox. exact i fer./usi

perete 1 2.50 0.00 0.00 M -15 0.00 0.00 1.038 perete 2 2.50 0.00 0.00 M -15 0.00 0.00 1.038fereastra 1 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 fereastra 1 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200fereastra 2 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 fereastra 2 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200fereastra 3 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 fereastra 3 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200usa 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200

perete 3 2.50 0.00 0.00 M -15 0.00 0.00 1.038 perete 4 2.50 0.00 0.00 M -15 0.00 0.00 1.038fereastra 1 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 fereastra 1 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200fereastra 2 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 fereastra 2 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200usa 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200

perete 5 2.50 0.00 0.00 M -15 0.00 0.00 1.038 perete 6 2.50 0.00 0.00 M -15 0.00 0.00 1.038fereastra 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 fereastra 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200

usa 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200

perete 7 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 perete 8 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200

perete 9 2.50 0.00 0.00 S 0.70 18 0.00 1.000 perete 10 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000usa 0.00 0.00 T. Slab 18 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200usa 0.00 0.00 T. Slab 18 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200

perete 11 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 perete 12 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200

perete 13 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 perete 14 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200 usa 0.00 0.00 T. Slab 20 0.00 0.094 1.200

podea 1 0.00 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 tavan 1 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 0.00 1.038podea 2 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 tavan 2 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038podea 3 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 tavan 3 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038podea 4 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 tavan 4 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038podea 5 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 tavan 5 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038

fereastra 1 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 1fereastra 2 0.00 0.00 T. Slab -15 0.00 0.094 1.200 1

Punct Cardinal Est 0.00 1.20 0.00 0 V - volumul camerei 0.00

0.000 0.00 0.50 0

0.60 0.00 1.40 0 0.00 0.00

16.200 0.00 8.55 1.20 0

Adaosuri 1.162 0.000 destinatie camera 0.00022 1,011 0

0.000 camere de locuit 0

CM

T inter. Necesar termic total

denumire element

constructie

Supraf Totala

S de calcul

/ L

Temp ext. a peret.

m elem. de

constr.

denumire element

constructie

Supraf Totala

S de calcul

/ L

Temp ext. a peret.

m elem. de

constr.Lvitral. Lvitral.

Aveti mai jos o serie de marimi si valorile lor, conform SR 1907, asa cum le utilizeaza si acest program. O parte provin din pag. Culise, o parte sint rezultatul unor formule de calcul, iar o alta parte sint constante ce pot fi introduse de operator. Atentie sa nu stergeti din greseala vreo formula. Cei care au cunostinte in domeniu isi pot adapta si mai bine calculele la experienta si nevoile lor, ca si in pagina Culise. Iar cei care se pricep mai putin, aveti grija ce date introduceti aici ! Modificati DOAR daca : 1. sinteti sigur pe ceea ce faceti, sau 2. doriti

doar sa vedeti cum afecteaza modificarea unei valori rezultatul final, dupa care dati un "UNDO" = Ctrl+Z.

AT λ mediu A usi ext. Qi1

Ao Ap ms n-nr.desch. Qi2

Rm Rp ns Qu L rosturi QS

Ac Abc V 3/4 ρ aer QT

R bc pt. nao nao Cp QT*adaosuri

Abcj QT*ad.+Qi

B2

Aurel : In celula din dreapta ( G2 ) se alege zona climatica in care este amplasat imobilul, conform hartii cu zonarea climatica a Romaniei. O astfel de harta poate fi gasita pe blog sau chiar in acest fisier, in pagina Culise. Astfel se alege temperatura exterioara ( de afara ) cu care se fac calculele.

E2

Aurel : Aici se alege zona climatica in care este amplasat imobilul. Se alege una dintre cele 4 zone de temperaturi medii pe timp de iarna, in care este impartita Romania. O harta a impartirii Romaniei pe zone climatice poate fi gasita pe blog sau in acest fisier, in pag. Culise.

G2

Aurel: Se afiseaza temperatura de afara, exterioara, conform zonei climatice alese. Zona 1 = - 12 grade C. Zona 2 = - 15 grade C. Zona 3 = - 18 grade C. Zona 4 = - 21 grade C.

H2

Aurel : In celula din dreapta ( J1 ) se alege zona eoliana in care se incadreaza locatia imobilului, conform hartii cu zonarea eoliana a Romaniei. Astfel se alege viteza conventionala de calcul a vintului, cu care se fac calculele ( vezi si celula de dedesubt ). O astfel de harta gasiti pe blog sau in acest fisier, in pag. Culise.

J2

Aurel : Aici se alege zona eoliana in care este amplasat imobilul. Se poate opta pt. una dintre cele 4 zone eoliene in care este impartita Romania.

K2

Aurel: Se alege intre cele 2 situatii : imobilul se afla in localitate sau inafara localitatii.

M2

Aurel: Se afiseaza automat viteza conventionala de calcul a vintului, in functie de zona eoliana si de amplasamentul cladirii in localitate sau inafara ei.

S2

Aurel: Adincimea pinzei de apa freatica ( in metri ). E necesara pt. calculul Qs = caldura pierduta prin sol. Nu se ia in calcul decit daca in cel. I9 am ales valoarea P6 sau P7, respectiv daca podeaua incaperii este asezata pe sol sau sub nivelul solului. Daca nu o cunoasteti, pt. cazul dvs. concret, alegeti valoarea 7.

X2

Aurel: Aici introducem valoarea lui CM = coeficientul de corectie al necesarului de caldura de calcul, in functie de masa specifica a elementelor de constructie interioare ale constructiei. Poate avea valorile de 1 sau 0,94.

J4

Aurel: Aici se alege temperatura de calcul dorita IN incapere. Se poate scrie orice valoare. Influenteaza in mare masura pierderile de caldura.

O4

Aurel: Wh = Watt - ora. Aceasta este de fapt unitatea de masura a energiei termice = caldurii furnizate intr-o incapere sau pierdute de o incapere. De cele mai multe ori, se omite h-ul (ora) si se asimileaza cu Watt.

P4

Aurel: Aici se afiseaza automat suma totala a pierderilor si aporturilor de caldura prin toate elementele de constructie care delimiteaza camera, in watt-ora. Aceasta valoare reprezinta necesarul de caldura al camerei, sau necesarul termic. Orice modalitate de producere a caldurii in locuinta vom alege, ea ar trebui sa ne ofere, pt. aceasta camera, CEL PUTIN aceasta valoare. Suma acestor valori, pt. toate camerele din intreaga locuinta, ne ofera un MINIM de energie pe care centrala termica, indiferent de care va fi ea, va trebui sa il poata oferi in sezonul rece.

T4

Aurel: Aici se afiseaza automat necesarul termic al camerei ( Wh ) raportat la volumul camerei ( mc ).

W4

Aurel: Aici se afiseaza automat necesarul termic al camerei ( Wh ) raportat la suprafata camerei ( mp ).

B6

Aurel: In aceasta coloana am introdus o serie de elemente de constructie posibile pt. o incapere. Le puteti redenumi, daca doriti. Folositi doar cite aveti nevoie. Primele 3, de pe fiecare parte (perete 1-3-5 si 2-4-6), sint destinate peretilor exteriori (6 in total), iar urmatoarele 4 de pe fiecare parte sint pt. notarea peretilor interiori (8 in total). Atentie: se va nota separat un perete, interior sau exterior ... ~~A. ...orice perete, intreg ca atare, cu sau fara ferestre/usi, sau ~~B. ...orice "zona" dintr-un perete, cu sau fara ferestre/usi, DACA indeplineste cel putin una dintre conditiile urmatoare : 1. are o structura, respectiv o rezistenta termica, diferita de cea a restului de perete din care face parte, si 2. are de partea cealalta a lui o temperatura de calcul diferita de cea a restului de perete din care face parte. Asta este valabil atit in cazul podelei, cit si a tavanului. Dimensiunea peretilor se calculeaza la interiorul camerei. Se noteaza dimensiunea peretilor CU TOT CU ferestre sau usi, caci programul stie sa scada din suprafata totala a peretelui suprafetele ferestrelor / usilor, pe care le veti introduce tot in coloana din dreapta. Dimensiunile ferestrelor / usilor se masoara din perete in perete.

C6

Aurel: In aceasta coloana vom nota lungimea elementului de constructie luat in calcul, in METRI. Adica marimea laturii de pe orizontala, ca sa zic asa, atit la pereti, cit si la ferestre si usi. In cazul podelei, notam oricare dintre laturile ei. In cazul peretilor interiori, acestia se noteaza chiar daca dincolo de ei avem aceeasi temperatura ca si cea interioara camerei pt. care facem calculele, si deci nu are loc schimb termic prin acesti pereti interiori. Pt. calculul AT.

D6

Aurel: Aici vom introduce, in cazul peretilor, ferestrelor si usilor, INALTIMEA lor (h), adica dimensiunea lor pe verticala, tot in METRI. In cazul podelei si tavanului, orice latura a lor sau a unei "zone" din ele (evident, nu pe cea notata alaturi in stinga!).

E6

Aurel: In aceasta coloana se vor afisa automat suprafetele elementelor de constructie notate in stinga. In prima celula, se va afisa suprafata toatala, cu tot cu geamuri si/sau usi, a peretelui, iar in celelalte celule suprafetele ferestrelor si / sau usilor notate. Deci, pur si simplu, coloana C inmultit cu coloana D. La fel in cazul podelei si tavanului.

F6

Aurel: Aici, in prima celula, in dreptul fiecarui perete, se va afisa automat suprafata de calcul pt. peretele respectiv, adica suprafata zidariei. Adica diferenta dintre suprafata totala a peretelui, cu tot cu ferestre/usi, si suprafata acestor ferestre si/sau usi de pe acel perete. In cazul podelei si tavanului, reprezinta suma suprafatelor tuturor zonelor notate.

G6

Aurel: Rc = R' = rezistenta termica corectata = rezistenta termica teoretica ( conform specificatiilor tehnice ale materialelor componente ) a elementului de constructie INMULTITA cu un coeficient de corectie, de obicei subunitar ( <1 ), datorat efectului eventualelor punti termice prezente in elementul de constructie respectiv.

I6

Aurel: In aceasta coloana se va nota temperatura de calcul care exista dincolo de fiecare element de constructie luat in calcul, adica de cealalta parte a lui. In cazul peretilor exteriori (peretii 1-6), aici se va copia automat cel. G2, care este temperatura exterioara de calcul ce corespunde zonei climatice in care este amplasat imobilul, setata de utilizator. Pt. peretii interiori, apare implicit valoarea de 20 grade C. Insa toate aceste valori implicite pot fi modificate de utilizator, separat si independent, daca situatia o cere. Ex. : un perete al unei camere, care se invecineaza cu un garaj, unde avem 10 grade C, poate fi notat atit la pereti exteriori, cit si la interiori. Insa atentia si la valoarea Rc pe care i-o veti nota ! In cazul podelei si tavanului, pt. P1 si T1, utilizatorul trebuie sa noteze temperatura din incaperea aflata sub podea sau deasupra tavanului. . In celelalte cazuri (P2-P7 si T2-T7), programul alege implicit anumite valori ale temperaturii de calcul, insa le puteti modifica, daca situatia o cere.

J6

Aurel: Aici se afiseaza automat pierderea sau aportul de caldura prin elementul de constructie respectiv, in Wh. Valorile pozitive = pierderi de caldura, iar cele negative = aport de caldura. Asta este valabil si pt. tavan, si pt. podea. Insa in cazul podelei, aici se va afisa pierderea sau aportul de caldura doar pt. P1 - P5. Pt. setarile P6 sau P7, care cores- pund unei pardoseli in contact cu solul, programul va calcula separat Qs = caldura cedata prin sol (vezi cel. X53).

K6

Aurel: ~Aici, pe aceasta coloana, in prima celula din dreptul fiecarui perete EXTERIOR, se va nota adincimea in sol la care se situeaza suprafata pardoselii camerei in contact cu peretele respectiv fata de CTS (= cota terenului sistematizat). ~Programul va calcula atit pierderile de caldura prin restul peretelui care nu este in contact cu solul, cit si caldura cedata prin sol pt. suprafata de perete in contact cu solul (vezi Qs). ~Daca podeaua se afla PE sol, NU ingropata in sol, puteti sa nu treceti aici nimic, sau puteti nota valoarea 0 (zero). ~In cazul podelei : aici se va copia automat adincimea cea mai mare de ingropare a pardoselii in sol, dintre cele notate la peretii EXTERIORI, insa poate fi modificata. ~Atentie : pt. podea in contact cu solul (ingropata in sol sau nu), este necesar sa alegem in coloana G una dintre valorile P6 sau P7. ~De asemenea, daca respectivul perete este complet ingropat in sol (adica intreaga lui suprafata este in contact cu solul), atunci aici veti nota pur si simplu inaltimea peretelui respectiv. ~Valoarea notata in prima celula, K9, se va copia automat peste tot, pt. economie la scris in majoritatea cazurilor, insa poate fi modificata separat, pt. fiecare perete si zona de pardoseala, daca e nevoie. ~ Peretii in contact direct cu solul se vor nota la pereti exteriori, intre perete 1 si perete 6.

L6

Aurel: In aceasta coloana se va nota coeficientul m = coeficient de masivitate termica al fiecarui element de constructie care delimiteaza camera in spatiu. Poate fi modificat. Daca nu sinteti siguri de valorile corecte, lasati-le asa cum sint.

D7

Aurel: Pt. podea si tavan, aici introducem cealalta latura (l) a lor. Daca podeaua sau tavanul au o forma neregulata, compusa din mai multe poligoane sau zone, le puteti nota pe fiecare in parte, iar programul va sti sa le insumeze suprafetele. De asemenea, la fel ca in cazul peretilor, daca anumite zone ale podelei au structuri diferite, SAU sub ele se afla altceva, cu alte temperaturi, decit ceea ce se afla sub restul podelei, atunci va trebui sa le notam separat dimensiunile acestor zone. Sper ca 5 rinduri ajung ...

F7

Aurel: Aici, in dreptul ferestrelor/usilor, se afiseaza automat valoarea totala aproximativa (!!!) a lungimii rosturilor ferestrelor / usilor, pt. cazul in care va este lene sa vi-o calculati exact si sa o scrieti dvs. in celulele respective. Lungimea rosturilor unei ferestre / usi reprezinta suma lungimii laturilor elementelor mobile, care se deschid, luate o singura data. Aceasta valoare este necesara pt. calculul Qi2= caldura necesara incalzirii, de la temp. de afara la cea interioara, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor, si a aerului patruns la deschiderea acestora, tinind cont de viteza conventionala a vintului.

G7

Aurel: Aici se poate alege un anumit palier al Rc, atit pt. peretii exteriori, cit si pt. ferestre / usi, ce corespunde unei Rc de calcul (adica valoarea Rc cu care programul face calculele pt. palierul respectiv) egal cu valoarea inferioara a palierului. Deci, cel mai adesea, alegerea unui palier conduce la supradimensionarea necesarului termic calculat. Pt. peretii exteriori se poate alege intre 7 paliere ale Rc, de la izolatie "Foarte Slaba" ( adica... deloc = 20 cm perete beton neizolat termic), trecind prin izolatie "Medie" (adica ... medie = aprox. = BCA 30 cm + polistiren 3 cm), pina la izolatie "Foarte Buna" (aprox. = BCA 40 cm + 12 cm polistiren, sau alte variante moderne). Pt. detalii, vezi pag. Culise, rindurile 10 - 14. Pt. frestre si usi, vezi pag. Culise, rindurile 27 - 30. Programul aplica implicit un coeficient datorat puntilor termice de 0,85, care insa poate fi modificat in pag. Culise, cel. P23, insa pt. toti peretii incaperii.

H7

Aurel: In aceasta coloana se poate introduce valoarea calculata concret, mai exacta, a Rc pt. fiecare element de constructie, in functie de tipul si structura lui. Astfel, se pot elimina aproximarile legate de alegerea unui palier al Rc. Pt. calculul exact al Rc, vezi si pag. Izolatia, coloanele T-W. Atentie : aici se noteaza Rc, nu R teoretica pe care o trec unii producatori de materiale de constructii pe produsele lor. Coeficientul datorat puntilor termice poate varia intre, sa zicem, 0,5 si 1, sau chiar mai mic, in cazul greselilor flagrante de constructie (ex: caramizi cu goluri verticale amplasate ... orizontal, perpendicular pe perete !) La fel si in cazul podelei sau tavanului.

K7

Aurel: Aici, in restul celulelor de la fiecare perete, in dreptul suprafetelor vitrate, se va nota coeficientul "i" = coeficientul de infiltratie a aerului prin rosturile ferestrei / usii respective. Poate fi modificat peste tot. Daca nu sinteti sigur de valori, lasati-le asa cum sint, pt. ca modificari mci ale acestui coeficient duce la modificari mari ale necesarului termic total . In cazul podelei, nu avem astfel de valori (vezi celula de mai sus, J6).

D9

Aurel: Valoarea introdusa aici, pt. inaltimea peretelui, se va copia automat la toti ceilalti pereti, atit exteriori cit si interiori. Asta pt. economie la scris, in cazurile majoritare in care toti peretii unei camere au aceeasi inaltime. Daca in cazul dvs. nu este asa, se poate modifica separat si independent inaltimea fiecarui perete notat in parte.

G9

Aurel: Valoarea introdusa aici se va copia automat in celula aferenta fiecarui perete EXTERIOR (1-6), insa poate fi modificata separat si independent la fiecare perete in parte.

H9

Aurel: Valoarea introdusa aici se va copia automat in celula aferenta fiecarui perete EXTERIOR (1-6), insa poate fi modificata separat si independent la fiecare perete in parte.

G26

Aurel: Valoarea introdusa aici se va copia automat in celula aferenta fiecarui perete INTERIOR (7-14), insa poate fi modificata separat si independent la fiecare perete in parte.

H26

Aurel: Valoarea introdusa aici se va copia automat in celula aferenta fiecarui perete INTERIOR (7-14), insa poate fi modificata separat si independent la fiecare perete in parte.

K26

Aurel: Pt. peretii interiori (peretii 7 - 14) nu se noteaza nimic in aceasta celula, chiar daca acea camera este ingropata in sol. Daca un perete al camerei este in contact direct cu solul, total sau partial, atunci el va fi notat la pereti exteriori (peretii 1 - 6).

C42

Aurel: Aici si in celula din dreapata notam laturile pardoselii, in orice ordine, daca ea are o forma regulata. Daca nu, atunci o putem imparti in 2 sau mai multe (maxim 5) zone de forma regulata, ale caror dimensiuni le notam aici si in celulele de mai jos, MAI ALES daca cel putin una dintre aceste zone are o rezistenta termica, sau o temperatura exterioara ei, sau o valoare m diferita de a celorlalte zone. Programul insumeaza suprafata acestor zone si va afisa in cel. F41 suprafata totala a podelei camerei.

G42

Aurel: Valoarea introdusa aici se va copia automat in celulele de mai jos, insa poate fi modificata separat si independent la fiecare rind in parte.

J42

Aurel: Aici se afiseaza automat pierderile de caldura (valori pozitive) sau aportul de caldura (valori negative) care au loc prin fiecare zona de pardoseala notata in coloanele C-D.

K42

Aurel: Vezi comentariul celulei K6.

O42

Aurel: Aici si in celula din dreapata notam laturile tavanului, in orice ordine, daca el are o forma regulata. Daca nu, atunci il putem imparti in 2 sau mai multe (maxim 5) zone de forma regulata, ale caror dimensiuni le notam aici si in celulele de mai jos, MAI ALES daca cel putin una dintre aceste zone are o rezistenta termica, sau o temperatura exterioara ei, sau o valoare m diferita de a celorlalte zone. Programul insumeaza suprafata acestor zone si va afisa in cel. R41 suprafata totala a tavanului camerei.

Q42

Aurel: Aici se afiseaza automat suprafata totala a zonei de tavan notate pe rindul respectiv (coloana O * coloana P), CU TOT CU suprafata eventualelor ferestre pe care le contine.

R42

Aurel: Aici se afiseaza automat suprafata de calcul a zonei de tavan notate pe acest rind, adica suprafata totala afisata in col. Q MINUS suprafata ferestrei / ferestrelor din zona de tavan respectiva. Daca aveti ferestre in acoperis, atunci in celulele Y47 si Y48 trebuie sa notati carei zone de tavan apartin, pt ca programul sa stie sa le scada din acea zona. Iar notarea se face astfel: cu cifre intre 1 si 5, corespunzatoare zonei tavan 1 - ... - tavan 5 careia ii apartin. Daca apartin aceleiasi zone, se noteaza aceeasi cifra in cele 2 celule. O valoare negativa, scrisa cu rosu si taiata la mijloc indica o eroare, si anume faptul ca in celulele Y47 si/sau Y48 s-a notat o cifra care corespunde unei zone de tavan NENOTATE in coloanele O si P. Adica s-a scazut suprafata unei ferestre dintr-o zona de tavan inexistenta!

S42

Aurel: Valoarea introdusa aici se va copia automat in celulele de mai jos, insa poate fi modificata separat si independent la fiecare rind in parte.

W42

Aurel: Aici se afiseaza automat suprafata totala a tavanului, cu tot cu eventualele ferestre. Pt. calculul AT.

AD48

Aurel: Coeficient pt. Abc, la radicalul din Ap-uri.

D54

Aurel: Aici se alege orientarea, dupa punctele cardinale, a camerei, si anume orientarea cea mai defavorabila a unui perete exterior. Ex.: daca o camera are 2 pereti ext., unul spre S-E iar altul spre N-E, se va alege aici N-E. Vezi si pagina Culise.

H54

Aurel: Aria totala a camerei = suma tuturor suprafetelor delimitatoare ale camerei: pereti interiori si exteriori, tavan, podea.

K54

Aurel: Coeficientul total mediu de conductivitate termica a stratului luat in considerare la calculul Rp.

O54

Aurel: Aria usilor exterioare care se deschid. Pt. calculul Qu. Doar in cazul incaperilor cu trafic intens : magazine, institutii publice etc.

T54

Aurel: Caldura necesara incalzirii de la temp. exterioara la temp. interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a celui patruns la deschiderea acestora, determinata tinind cont de nao.

X54

Aurel: Aici se afiseaza automat volumul aproximativ al camerei. Zic aproximativ in cazul camerelor cu forme deosebite, gen mansarde. Daca valoarea de aici nu corespunde realitatii dvs, o puteti modifica.

D55

Aurel: Adaosul pentru orientare, in raport cu punctele cardinale, corespunzator peretelui cu orientarea cea mai defavorabila. Vezi si celula de deasupra, D51.

H55

Aurel: Suprafata cumulata a podelei aflate direct pe sol si a peretilor aflati sub nivelul solului, DACA sint exteriori si se afla in contact direct cu solul.

K55

Aurel: Coeficientul de masivitate termica a solului. Pt calculul Qs.

O55

Aurel: Numarul deschiderilor usilor exterioare intr-o ora. Pt. calculul Qu.

T55

Aurel: Caldura necesara incalzirii de la temp. exterioara la temp. interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a celui patruns la deschiderea acestora, determinata tinind cont de viteza conventionala a vintului.

D56

Aurel: Rezistenta termica medie a elementelor de constructie ale incaperii. Pt. calculul Ac.

H56

Aurel: Rezistenta termica specifica cumulata a pardoselii si a stratului de pamint cuprins intre podea si adincimea de 7 m de la cota terenului sistematizat, sau cea a stratului de apa freatica. Pt. calculul Qs.

K56

Aurel: Coeficient de corectie care tine seama de conductivitatea termica a solului. Pt. calculul Qs.

O56

Aurel: Caldura necesara incalzirii aerului patruns la deschiderea usilor exterioare. Pt. calculul Qi1 si Qi2.

T56

Aurel: Lungimea APROXIMATIVA totala a rosturilor usilor / ferestrelor reprezinta suma lungimii laturilor elementelor lor mobile, care se deschid, luate o singura data. Daca nu corespunde realitatii in situatia dvs. concreta, nu o modificati aici, ci in dreptul fiecarei ferestre / usi in parte, in coloanele F si R.

X56

Aurel: Qs = caldura pierduta prin sol = caldura pierduta prin toate elementele de constructie in contact direct cu solul : podea, pereti exteriori.

D57

Aurel: Adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie.

H57

Aurel: Aria unei benzi cu latimea de 1 m , situata de-a lungul conturului exterior al suprafetei Ap.

K57

Aurel: Viteza conventionala a vintului de calcul, la puterea 3/4. Pt. calculul Qi2,

T57

Aurel: Densitatea aerului la temp. camerei. Pt. calculul Qi1.

X57

Aurel: Flux termic cedat prin transmisie.

D58

Aurel: Total adaosuri = = 1+ (Ao+Ac)/100

H58

Aurel: Rezistenta termica specifica a benzii de contur la trecerea caldurii prin pardoseala si sol catre exterior. Pt. calculul Qs.

O58

Aurel: Numarul de schimburi orare de aer in camera, in conditii de confort fiziologic. Poate fi scris direct aici sau poate fi ales modificind celula J59.

T58

Aurel: Caldura specifica la presiune constanta a aerului la temp. interioara.

X58

Aurel: QT * adaosurile totale.

X59

Aurel: Suma dintre celula de mai sus si cea mai mare valoare dintre Qi1 si Qi2.

Modul de stabilire al gradului de izolatie al peretilor exteriori sau planseelor -- orientativ

Material component Strat izolator

porotherm 25 polistiren 10 M-B2.6184

Pt . acest program, ….

PODEA izolata inseamna :

TAVAN izolat inseamna :

Evident, aceste valori ale grosimii stratului izolator reprezinta un minimum necesar.

Pt detalii, vezi tabelul din aceasta pagina, AG23:AM37 !!!

Grosime ( cm )

Grosime ( cm )

Grad izolare

Rezistenta termica corectata, reala ( R c ) =

Pe cei cu adevarat interesati ii invit sa-si calculeze si mai exact rezistenta termica a peretilor sau a planseelor, cu ajutorul tabelului din dreapta ( col. T-W). De asemenea, pt. cei care nu stiu, aveti si mai in dreapta o serie de definitii

( K, R, λ ), precum si o serie de formule de calcul simplificate din acest domeniu. Nota : programul face calculele pierderilor de caldura conform formulelor din SR 1907, care sint mult mai "stufoase" !

Tabel Definitii Formule

Pentru PODEA si TAVAN, s-a luat in calcul o placa de beton de 15 cm grosime + un eventual strat izolator de X cm (vezi mai jos):

1. pe interior, in sapa, un strat de polistiren extrudat de 5 cm grosime.

2. pe exterior, placare cu polistiren expandat de 5 cm, cu sau fara gips-carton. Valabil daca sub camera aveti o alta incapere in care

aveti acces, si careia de fapt ii izolati tavanul ( beci la casa, sau casa scarilor la bloc etc).

1. pe interior, sub tavan, un strat de polistiren expandat (sau vata minerala) de 10 cm, cu sau fara gips-carton.

2. pe exterior, placare cu polistiren de 10 cm grosime. Valabil daca deasupra camerei aveti o alta incapere in care aveti acces, si careia

de fapt ii izolati podeaua (pod la casa etc).

Tip constructiv fereastra - orientativ. K R

Geam simplu 5.00 0.200

Geam dublu 1 4.00 0.250

Geam dublu 2 3.30 0.303

1.80 0.556

Termopan bun 1.10 0.909

0.70 1.429

Daca intilniti materiale de constructie care nu apar in tabel, le puteti scrie mai jos, astfel incit sa le puteti folosi la calcule.

Denumire, compozitie, densitate, producator λ1 A 0.25

2B

2

3 C 34 D 45 E 56 F 67 G 78 H 89 I 9

10 J 10

geam cu o singura foaie de sticla obisnuita, timplarie lemn.

geam cu sticla obisnuita, cu 2 foi de sticla, timplarie lemn.

geam cu sticla obisnuita, cu 1 + 2 foi de sticla, timplarie lemn.

Termopan slab

geam termopan, 2 foi de sticla, fara Low E, fara gaz inert, cu timplarie AL, lemn

statificat sau PVC cu 3 camere.

geam termopan, 2 foi de sticla, Low E, gaz inert, timplarie AL cu rupere punte

termica, lemn stratificat sau PVC cu 3-4 camere.

Termopan foarte bun

geam termopan, 3 foi de sticla, Low E, gaz inert, timplarie AL cu rupere punte

termica, lemn stratificat sau PVC cu 5-6 camere.

Material componentd λ

cm ! W/mK

aer interior 8.000

lemn pin şi brad perpendicular pe fibre 0.00 0.170

plăci de ipsos 1100 kg/m3 0.00 0.410

vată minerală tip 60 0.00 0.042

mortar sau tencuială var-ciment 1.00 0.870

A 25.00 0.250

zidărie din blocuri ceramice tip Porotherm 30 N+F 0.00 0.225

zidărie bca tip GBN 35 cu rosturi subţiri 0.00 0.270

polistiren celular 5.00 0.044

mortar sau tencuială din ciment 1.00 0.930

aer exterior 24.000

32.00

coeficient punti termice :

rezistenta termica corectata :

nivelul gradului de izolare :

( datele scrise cu rosu pot fi modificate de utilizator )Lungimea camerei 4.00 m

Latimea camerei 4.00 m

Inaltimea camerei 2.50 m

Suprafata camerei 16.00 mp

Volumul camerei 40.00 mc

Suprafata peretilor exteriori 10.00 mp

Suprafata totala a ferestrelor / usilor spre exterior 3.00 mp

Coeficientul de transfer termic ( K ) al ferestrelor / usilor spre exterior 1.50 W/mpK

Temperatura interioara 20

Temperatura exterioara -21

Pierderile de caldura prin peretii propriu-zisi 154.26 W

Pierderile de caldura prin ferestrele / usile spre exterior 184.50 WPierderea TOTALA de caldura : 338.76 W

Pierderea de caldura raportata la volumul camerei 8.47 W / mc

Pierderea de caldura raportata la suprafata camerei 21.17 W / mp

Formula simplificata de calcul a pierderilor de caldura printr-un perete cu / fara geam este :

Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale (corectate) a unui perete sau planseu, in functie de compozitia lui :

Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete ( sau mai multi, vezi cel. W27 - W28) ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W / m cub si W / m patrat, pt. o camera cu

dimensiunile si ferestrele de mai jos :

⁰ C⁰ C

Q = [ 1 / ( R perete din calcul tabel * coeficient punti termice ) ] * (suprafata perete - suprafata geam) * ( T interioara - T exterioara ) + K geam * suprafata geam * ( T interioara - T exterioara )

D E F I N I T I I de BAZA:

R = d/λ

m2K/W

0.1250

0.0000

0.0000

0.0000

0.0115

1.0000

0.0000

0.0000

1.1364

0.0108

0.0420

2.3256

0.80

1.8605

col. BH

pereti ext.Nr. Elementul de constructie

1.00

2. Tamplarie exterioara

3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri

4. Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite

5. Pereti adiacenti rosturilor inchise

7. Placi pe sol (peste CTS)

8. Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a subsolurilor incalzite (sub CTS)

46% 9. Pereti exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile incalzite

54%

Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale (corectate) a unui perete sau planseu, in functie de compozitia lui :

Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata de valoarea K = coeficient de transfer termic ( notata si U ).

K = coeficientul de tranfer termic : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-un m2 de constructie timp de o ora la o diferenta de 1 grad C intre interior si exterior.

Nivelul de conductivitate termica a unui material este exprimat prin λ = coeficient de conductivitate termica.

λ = coeficientul de conductivitate termica a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh transmisa printr-un material cu o grosime de 1 m in timp de o ora la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale materialului.

Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de R =

rezistenta termica ( sau rezistivitatea termica ) a materialului respectiv, si este inversul lui K .

R c ( notata si R' ) = rezistenta termica corectata, reala, a materialului respectiv = rezistenta termica teoretica (din tabele) x coeficientul datorat puntilor termice.

În prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecţie termică Rc , pt. asigurarea unui confort termic sporit si pt. reducerea risipei de energie termica prin pierderile de caldura sunt mărite mai mult, conform C107/1

modificat:

Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete ( sau mai multi, vezi cel. W27 - W28) ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W / m cub si W / m patrat, pt. o camera cu

REZISTENTA TERMICA CORECTATA MINIMA Rc(min) pt elementele de constructie ale unei cladiri de locuit:

1. Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate, inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise)

Procent din total

pierderi de caldura :

6. Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.)

Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica" omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit

restul elementului de constructie dat.

vezi si Formule

Exemple de situatii in care exista punti termice la peretii exteriori :

2* rosturi mai mari intre caramizi, sau "umplute" neglijent : cu goluri etc.

5* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid etc.

8* stilpii de sustinere din beton (portanti) neizolati termic de la colturile cladirii.

10* ETC.

1* boiandruc din beton la ferestre sau usi, la un zid confectionat din materiale de constructie cu o mai buna rezistenta termica decit betonul (din BCA, de exemplu)

3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai mari decit in cazul bucatilor "standard".

4* iolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate \circula aerul de la o placa la alta etc.

6* materiale de constructie (BCA, caramizi etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii (mai ales umezeala), ceea ce le altereaza proprietatile termoizolante.

7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc)

9* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la articolul "Asa NU" de pe blog !)

F O R M U L E simplificate :

Q = Kfluxul termic

( W )

K = 1

=

=1.80 1.40 1.20

0.77 0.50 0.405.00 3.00 2.002.90 1.65 1.101.10 1.10 0.90

4.50 4.50 3.00

4.50 4.50 3.00 =4.80 4.80 4.202.90 2.40 2.00

unde :

=

Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este coeficient de transfer termic ( notata si U ).

: reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-un m2 de constructie timp de o ora la o diferenta de 1 grad C intre interior si exterior.

coeficientul de transfer

termicNivelul de conductivitate termica a unui material este exprimat prin λ = coeficient de conductivitate termica.

a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh transmisa printr-un material cu o grosime de 1 m in timp de o ora la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale materialului.

Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de R =

( sau rezistivitatea termica ) a materialului respectiv, si este inversul lui K .

R c

coeficientul de transfer termic inversul rezistentei

termice corectate, reale

, reala, a materialului respectiv = rezistenta termica teoretica (din tabele) x coeficientul datorat puntilor termice.

R teoretica ( R1 + R2 + … +Rn ) + 0,167În prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecţie termică Rc , pt. asigurarea unui confort termic

sporit si pt. reducerea risipei de energie termica prin pierderile de caldura sunt mărite mai mult, conform C107/1 rezistenta termica totala a peretelui,

teoretica

R1, R2, … Rn = rezistenta termica a stratului 1, 2, … n din care e alcatuit peretele

0,167 = rezistenta termica insumata a straturilor de aer de pe cele 2 suprafate ale peretelui.dupa

1 ianuarie 2011

dupa 1 ianuarie

1998

inainte de 1 ianuarie

1998

Rc(minim) [m2K/W]

Rc(minim) [m2K/W]

Rc(minim) [m2K/W] R c R teoretica

rezistenta termica corectata, reala, a

peretelui

calculat cu valorile λ din

tabele

q t1 / t2 q 75/65

caldura degajata de un radiator la temperaturile de

tur / retur t1 / t2 si la o oarecare temp.

t interior

caldura degajata de un radiator la temperaturile de tur / retur 75 / 65 si la o oarecare temp. t interior

Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica" omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit

restul elementului de constructie dat.

Л T t1/t2t1 + t2

=2

Exemple :

= 75 + 652

= 50 + 405* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid etc. 2

= 90 + 702

= 2550

Л T t1/t2

1* boiandruc din beton la ferestre sau usi, la un zid confectionat din materiale de constructie cu o mai buna rezistenta termica decit betonul (din BCA, de exemplu)

3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai mari decit in cazul bucatilor "standard". Л T 75/65

4* iolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate \circula aerul de la o placa la alta etc.

Л T 50/40

6* materiale de constructie (BCA, caramizi etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii (mai ales umezeala), ceea ce le altereaza proprietatile termoizolante. Л T 90/70

7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc)

9* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la articolul "Asa NU" de pe blog !) f 50/40

Deci un radiator, care la temp. de tur / retur de 75 / 65 si la o temp. a camerei t interior de 20 ⁰C, degaja 1000 W, atunci la temp. de tur / retur de 50 / 40 si la o temp. a camerei t interior tot de 20 C, ⁰

va degaja doar 406 W, adica aprox. 40 %. De aceea, in acest caz, trebuie ales un radiator cu o dimensiune mai mare, care la 75/65 sa ofere ( 1000 / 0,4061 ) = 2,463 W, iar la 50 / 40 tot acei

1000 W initiali, necesari camerei.

Material

F O R M U L E simplificate : beton armat

x S x BCA

porotherm

caramizi cu gauri verticale

caramizi pline

lemn

polistiren

vata minerala

; = dλ

x π

nn

x = f

-

Δ T ⁰C

suprafata perete

( m2 )

= Tint. - Text.

diferenta de temp. : interior minus exterior

R teoretica

rezistenta termica

teoretica

d = grosime material

λ = conductivitate termica

( R1 + R2 + … +Rn ) + 0,167

R1, R2, … Rn = rezistenta termica a stratului 1, 2, … n din care e alcatuit peretele

0,167 = rezistenta termica insumata a straturilor de aer de pe cele 2 suprafate ale peretelui.

coeficient de corectie datorat prezentei

eventualelor punti termice

Л T t1/t2 Л T t1/t2

Л T 75/65 Л T 75/65

caldura degajata de un radiator la temperaturile de tur / retur 75 / 65 si la o oarecare temp. t interior

n = exponent termic, dat de producatorii de radiatoare, care

difera, pt. fiecare model de radiator, cu inaltimea lui. Are valori

cuprinse intre 1,25 si 1,37 , insa poate fi aproximat linistit la

valoarea de 1,30.

f = un factor de corectie. Unii producatori de radiatoare

ofera tabele cu valorile acestui factor de corectie, in functie de temp. de tur / retur si t

interior, si cu valori ale n calculate de ei. Un astfel de tabel foloseste, pt. calcule, si

acest program.t interior

-

- 20 = 50

- 20 = 25

- 20 = 60

1.3 1.3

= 0.5 = 0.4061

t interior

f = un factor de corectie. Unii producatori de radiatoare

ofera tabele cu valorile acestui factor de corectie, in functie de temp. de tur / retur si t

interior, si cu valori ale n calculate de ei. Un astfel de tabel foloseste, pt. calcule, si

acest program.

Deci un radiator, care la temp. de tur / retur de 75 / 65 si la o temp. a camerei t interior de 20 ⁰C, degaja 1000 W, atunci la temp. de tur / retur de 50 / 40 si la o temp. a camerei t interior tot de 20 C, ⁰

va degaja doar 406 W, adica aprox. 40 %. De aceea, in acest caz, trebuie ales un radiator cu o dimensiune mai mare, care la 75/65 sa ofere ( 1000 / 0,4061 ) = 2,463 W, iar la 50 / 40 tot acei

1000 W initiali, necesari camerei.

M-am hotarit sa dau o tenta de … "open source" acestui program, prezentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului

care se pricepe sa modifice anumite date utilizate de "program", pt. obtinerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.

- valorile scrise cu rosu pot fi modificate ! -

1.

clasificarea gradului de izolare : FS S S-M M M-B B FB

minim 0.30 0.61 1.01 1.51 2.11 2.71 3.41

maxim 0.60 1.00 1.50 2.10 2.70 3.40 10.00

0.35 0.61 1.01 1.51 2.11 2.71 3.42

0.30 0.52 0.86 1.28 1.79 2.30 2.91

Pt. peretii interiori am folosit o valoare de calcul a rezistentei termice corectate Rc de :

T1 T2 T3 T4 T5 T60.30 0.30 1.00 0.30 1.00 0.30

P1 P2 P3 P4 P5 P60.30 0.30 1.00 0.30 1.00 0.30

tip fereastra G.Simplu G.Dublu1 G.Dublu2 T. Slab T. Bun

5.00 4.00 3.30 2.50 1.50

0.20 0.25 0.30 0.40 0.67

0.170 0.140 0.110 0.094 0.060

2.

Punct Cardinal Nord Sud Est Vest N - E N - V S - E S - Vcoeficienti * 5.00 -5.00 0.00 0.00 5.00 5.00 -5.00 -5.00

3. Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona climatica setata :

T1 T2 T3 T4 T5 T6 T720 -11 -11 -5 -5 -15 -15

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P720 10 10 -15 -15 10 10

In cazul unui acoperis izolat termic al podului, temp. de calcul creste, fata de temp. din tabelul de mai sus, cu :

4.

0.60 0.70 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00 2.30 2.6016.20 14.25 12.30 11.00 9.70 8.90 8.35 7.75 7.45 7.00 6.60

Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valorile rezistentei termice dupa care se face clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile de calcul pt. fiecare treapta, folosite pt.

calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie " i ".

valorile rezist. termice ( R ) pt. fiecare nivel :

valoarea de calcul a rezistentei termice ( R c ) pt. peretii exteriori :

valoarea de calcul a rezistentei termice ( R c ) pt. TAVAN :

valoarea de calcul a rezistentei termice ( R c ) pt. PODEA :

coeficienti K

coeficienti R

coeficienti i

Adaosul pt. orientarea camerei : un procent cu care se mareste sau se micsoreaza QT = fluxul termic prin transmisie, al intregii camere.

Tavan : valoarea temp. exterioare de calcul C :⁰

Podea : valoarea temp. exterioare de calcul C :⁰

Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incaperii =

Rm

Ac

C19

Aurel: Aceste valori sint utilizate de "program" pt. toate camerele. Pot fi modificate. R c = rezistenta termica corectata, reala, ce tine cont de eventualele punti termice. Daca nu le considerati potrivite, puteti introduce alte valori, pt. fiecare camera, in coloana BE din pagina "Camere", caz in care "programul" nu va mai tine cont de valorile de aici.

C23

Aurel: Aceste valori sint utilizate de "program" pt. toate camerele. Pot fi modificate. R c = rezistenta termica corectata, reala, ce tine cont de eventualele punti termice. Daca nu le considerati potrivite, puteti introduce alte valori, pt. fiecare camera, in coloana BE din pagina "Camere", caz in care "programul" nu va mai tine cont de valorile de aici.

J43

Aurel: Temp. exterioara conform zonei climatice alese.

K43


H46


I46


5. Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara localitatii :

in localitate inafara localitatii Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudinea de 1.100 m.

v vI 8.0 16.00 10.0 21.54II 5.0 8.55 7.0 13.39III 4.5 7.45 6.0 10.90IV 4.0 6.35 4.0 6.35

6.

h (m)H ( m )

6 8 <-- valori SR0 - 4,5 4,5 - 7 7 - 9 9 - 10… <-- valori program

0.0 0.768 0.645 0.574 0.530 0 - 0,51.0 0.490 0.430 0.398 0.377 0,5-1,52.0 0.448 0.380 0.347 0.327 1,5 - …

^ valori SR

7.

destinatia incaperiicamere de locuit 0.00022 0.792

bucatarii 0.00033 1.190bai 0.00028 1.000

scoli, crese, spitale nao*Vol. = 0,007*Nr. Persoane

8. Valorile unor constante, utilizate de program :

Notare CM E m podea m per. ext. m tavan m geamValoare 1.00 1.000 1.000 1.038 1.038 1.200

9.

Bineinteles, valoarea implicita este zero, insa o puteti modifica aici : %

10. O harta a Romaniei, cu impartirea pe zone CLIMATICE :

Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare a Rm. De ex., daca Rm este 0,9, se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, corespunzatoare lui Rm = 4,00.

Zona eoliana v ⁴⁄₃ v ⁴⁄₃

Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de ingropare a pardoselii ( h ) si de adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura prin sol.

≤ 4 ≥ 10

Valorile recomandate pt. nao = numarul de schimburi de aer necesar in incapere in conditii de confort fiziologic :

nao (m3/s)/m3 nao (m3/h)/m4

"Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, adresata celor care NU se pot abtine sa nu supradimensioneze radiatoarele si care, oricit de precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Reprezinta procentul ( % ) cu care se doreste marirea necesarului termic al fiecarei camere, fata de valoarea rezultata din calcule facute de acest program.

D93

Aurel: Se poate modifica direct in pag. Camere, celula I3.

K99

Aurel: Se introduce valoarea procentuala !!! ( nu indicele, ca in cazul peretilor exteriori / interiori din pagina Camere ). Ex.: pt. 1 % se scrie 1, pt. 10 % se scrie 10, pt. 75 % se scrie 75 etc.

cu verde = zona I cu galben = zona II cu albastru = zona III cu maro = zona IV

11. De asemenea, o harta cu impartirea Romaniei pe zone EOLIENE :

- 12 ⁰C - 15 ⁰C - 18 ⁰C

M-am hotarit sa dau o tenta de … "open source" acestui program, prezentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului

care se pricepe sa modifice anumite date utilizate de "program", pt. obtinerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.

Pt. peretii exteriori

- valorile scrise cu rosu pot fi modificate.

--> valoarea propusa ( din tabel ) pt. calculul rezistentei termice, pt. fiecare nivel.

--> valoarea de calcul corectata, REALA, obtinuta astfel : valoareapropusa mai sus x coeficientul de mai jos.

0.700

T71.00

P7 0.851.00

T. Bun T.f. bun

1.50 1.10

0.67 0.91

0.060 0.030

Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona climatica setata :

Zona climatica setataI II III IV

-12 -15 -18 -21 Temp. ext. aferenta zonei-8 -11 -13 -16 Temp. in pod neizolat11 10 9 8 Temp. sol/beci NEincalzit

In cazul unui acoperis izolat termic al podului, temp. de calcul creste, fata de temp. din tabelul de mai sus, cu : 6 grade C.

3.00 3.50 4.00 5.00 6.00 8.00 10.006.40 6.00 5.75 5.50 5.25 5.00 4.80

Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valorile rezistentei termice dupa care se face clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile de calcul pt. fiecare treapta, folosite pt.

calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie " i ".

Coeficientul general care ia in calcul existenta puntilor termice din pereti; scade valoarea reala a rezistentei

termice calculate.

T = fluxul termic prin transmisie, al intregii camere.

Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incaperii = CM*AT*(tint-text) / QT

B3

Aurel: Atentie ! Nu modificati datele daca nu stiti ce faceti, sau macar asigurati-va ca veti putea sa le aduceti la valoarea initiala ! "Programul" foloseste aceste date, asa ca niste date incorecte vor duce la rezultate aiurea.

Q14

Aurel: Cu aceste valori face DE FAPT calculele acest program, in cazul in care NU sint completate de catre utilizator, in coloanele BH si BK din pagina Camere, valorile dorite ale rezistentei termice corectate Rc, pt. peretii respectivi. Altfel, se tine cont de acele valori.

P23

Aurel: Acest coeficient de corectie poate fi modificat. Pt. lipsa puntilor termice, valoarea lui este 1. "Programul tine cont de el, la calculul pierderilor de caldura prin peretii exteriori.

Q44

Aurel: Si aceste valori le puteti modifica, daca doriti.

Q45

Aurel: Daca considerati ca aveti in pod ( sau deasupra plafonului ultimului nivel ) alte temp., mai mari sau mai mici, in functie de temp. de afara, le puteti modifica aici, insa vor fi aceleasi pt. toate camerele care au setat nivelul respectiv ( T2 ori T3 ).

Q46

Aurel: Am considerat aceste temperaturi ca fiind egale cu θp=temp. din sol, ori la adincimea pinzei freatice, ori la 7 m adincime. Daca considerati ca aveti in beci / garaj etc ( sau sub planseul primului nivel ) alte temp., mai mari sau mai mici, in functie de temp. de afara, le puteti modifica aici, insa vor fi aceleasi pt. toate camerele care au setat nivelul respectiv ( P2 ori P3 ).

Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara localitatii :

Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudinea de 1.100 m.

m geam m per. int.1.200 1.000

Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare a Rm. De ex., daca Rm este 0,9, se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, corespunzatoare lui Rm = 4,00.

Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de ingropare a pardoselii ( h ) si de adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura prin sol.

= numarul de schimburi de aer necesar in incapere in conditii de confort fiziologic :

"Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, adresata celor care NU se pot abtine sa nu supradimensioneze radiatoarele si care, oricit de precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Reprezinta procentul ( % ) cu care se doreste marirea necesarului termic al fiecarei camere, fata de

cu maro = zona IV- 21 ⁰C

calcul termic

Documents