Prof. Univ. Dr. MSc. Multi.hc.ALEXANDRU VI-AD CIUREA

CftAroRIrin

CnNTRUL Gexu IRTI

Consemnate deTUDOR ARTENIE

Bucuresti, 2016

(--uprins

Cuvdnt inainte. Un candidat impecabil / ?Capitolutr l. Curn a inceput totul? / l5

Capitolri! 2. Md rogin fiecare zi lui Dumnezeu / 3?

Capitotrul 3. Neuroctrirurgia romdneascd / 47C:rpitohll 4. Centrul de Excelenfi in Neurochirurgre - un

succes qi o dezamigire / $?Cepitotr"ri 5. INI Center Hanowa. Exerciqiu de admirafle / 8I

Capitr:1ul {i. Un domn qi un neurochirurg dedicat / !07Capitolul 7" Invenlia care a salvat mii de copii / !33

Capitol*tr 8" ,,Visiting professor" la Harvard / i43Capitolul 9. Sistemul de sinitate din RomAnia. Radiografia

unei reforrne fbrl sfirgit / 161

Capitolul 1{}" Povegti despre via!5, sufbrinfd q,i vindecarespuse de pacienf; / X?3

Capitolul I L Opinii despre ce ni se intdmpll / 211

Capitolul 12. Prinf gi cerqetor / 263

Capitolul 13. in loc de epilog / 273

Din activitatea profesionald, qtiinfificb gi de cercetarc I 277

.--* .)R? *-

.Felul in care ne petrecem timpularati cine suntem"Jonathan Estrin, scenarist Hollywood

Capitolul ICam a tnceput tutul?

tinigtea unui tdrg de provincieAl Doilea Rdzboi Mondial si urmdrile salePirinti, bunici si o copilSrie fericiti'Stalingrad si pasiunea pentru istorieBragov, adolescenti, Liceul Andrei $aguna$ah, adedsm si prima iubireApdsarea comunisti de la Facultatea de Medicini

.Bucurestii unui nou inceput si exercitiile de disimulareInt6lnirea cu profesorul Constantin Arseni

Alr:x;tnslru V}rd {l;urr';i ;ri ,iri't,)q { rt i'u*q:i'Af ierr.ie

- Pove;tile incep din copildrie. Cum a fost copildria tq,profesore? Cum te-ai a$ternut lo drum?

- M-am ndscut exact in timpul rizboiului, in oraqul Vaslui.Pe-atunci, era un tdrg de provincie liniqtit, frumos, curat, in care

treceai dintr-o curte in alta, dintr-o grddind in alta, dintr-o gospo-

ddrie in alta. Oamenii erau cuminfi qi iqi vedeau de treab6, nuexistau scandaluri, certuri, iar grupul de copii din care ficeam parte

era foarte fericit.

- Dupd rdzboi, viala afost totu;i grea...

- Nu simfeam niciun fel de lipsuri. Mie imi pldcea foarte multseara, urmSream vacile c6nd se intorceau de la piqune, pe uneledintre ulifele laterale ale ordqelului. MI impresiona cd fiecare vacb

Etia exact la ce poartd s[ se opreascd, iar vdcarul nu avea decAt unsingur lucru de frcut: sd bat[ in poartd qi pleca mai departe.

- Mereu li-a pldcut ordinea.* Era foarte multd corectitudine! Ordine, cum spui. Ducea

vacile la p6scut, le lua dimineala,le aducea seara... Zona Vasluiuluieste uqor expusd la secet6. Le ducea la pdqune, la apd, le aducea

seara, se oprea in fala porlii, bbtea qi i se dddea drumul induntru.Eram impresionat!

Am fost singur la pdrinfi. Tata a fost pe front, a fbcut ambelefronturi: qi cel sovietic, gi cel de vest, pdnd in munlii Tatra. Niciel nu qtie s[ spunb cum a scdpat, ofifer, qi din rdzboi, Ei dinprizonierat.

in fine, dupd mult timp, intr-o zi, d.upd revolufie, mi-a scos

dintr-un cuftr ascuns Crucea de Fier. $i i-am zis: sunt impresionatcb imi ar6!i acest lucru, dar cum l-ai oblinut? A fost in linia intdi,la Stalingrad, gi, printr-o intdmplare, plutonul in care era a fostretras; au ajuns la o unitate romAn6, in linia a doua cum s=ar spune,

iar familia de ruqi la care stdteau le-a spus: ,,MAine se sparge frontul,aqa cd fugili c6t puteli de repedel"

Contrar tuturor ordinelor pe care le aveau -,,rdmdneli pe loc,rdmdneli sd luptim", cum spuneau nemlii *, fronful, intr-adevdr,

'1 tl

{ldl;it*r'ii ?n ecnl-i'u} gf;"nelir-ii

s-a spart la italieni, iar Armata Rom6nd a fost incercuitd. Printre

oei care au reuqit sd scape era qi tatil meu, tAndr ofiler. Dar exact

oe s-a int6mplat atunci qi cum au sc6pat, nimeni nu qtie.

Mi-a povestit cd a fost grefier, frcuse Dreptul ;i fusese ficutofiler, deci a fost cooptat grefier laCurtea Marliald. Curtea Marliald

avea o serie intreagd de procese pe linia frontului. Mu{i soldali qi

chiar gi ofi1eri incercau sd se mutileze, sdfacd in a;a fel incdt sb

lie retragi din Cdmpia Rus6. Cei de la Curtea Ma(ial6 se pare cd

s-au retras printre primii... Trupele romAne au plecat intr-un haos

cumplit...* Copilfiind, nu l-ai intrebat despre rdzboi?

- Mereu l-am intrebat ce cdutau pe front? Mi-a povestit clar:cAnd s-a trecut Prutul qi au intrat in Basarabia, au fost urale qi

rnareEalulAntonescu afostzeifrcat, poate folosesc un cuv6nt nepo-

lrivit, de trupele romAne qi de popula[ia care i-a primit. Dupd

irceea, cdnd au trecut Nistrul, partidele istorice au spus: ,,Domnulemareqal, pdnd aici! Nu mergem mai departe!" Dar qtim ce s-a

intdmplat.Toate acestea le-am aflat totuqi tdrzit. Greu aflam ce se intdm-

plase pe front. Spunea adesea: ,,Da, eram ofileri Ei trebuia sd

cxecutdm ordinul. Noi Etiam clar cd mareqalul qi-a dat cuvAntul

lhld de Hitler cb va merge alSturi de trupele naziste. Dar pe vremea

aeeea, intreaga populafie era convinsd cd nemlii cAEtigau rdzboitl".Armata germand era foarte bine pregdtitd, eta foarte bine orga-

nizat6, educatS, curatd qi executa perfect ordinele de rlzboi. insd

in fala Rusiei imense qi a iernii n-a rezistat nici aceastd armat6, a

lbst incercuitd la Stalingrad qi a pierdut, cred eu acum, din cauza

cbderii liniilor de aprovizionare qi comunicare dintre Armata a

VI-a a lui Von Paulus ;i restul trupelor care se pierdeau in imensi-

tatea rusd.

- Aifost mereu pasionat de istorie?

- Am avut un respect deosebit fala de poveqtile qi istoriilecle rdzboipe care mi le povesteatatdlmeu. imi spunea de ;coala

. I ? .......

i irrl,.n A;'lr,l:l ll:

militard pe care a fbcut-o la Sibiu gi il rugam, atunci c6nd aveatimp, si-mi povesteascd de bdtalii din lume, diferite acliuni mili-tare,tactici qi strategii. Sunt chestiuni foarte interesante, iar sdauzipe cineva istorisind, un om cate a fost pe front, pe linia frontului,si care a studiat la ;coala militard este o adevdrat[ leclie de istoriemilitar5.

Bunica mea a lucrat pe front cu profesorul Cantacuzino

* Hai inapoi la Vaslui, la primii ani. Cu cine qi crescut?- (zdmbe;te) Primii ani ai copildriei au fost minunali! Trdiam

intr-o casb superbS, dar pe care au luat-o comunigtii. Bunicul meuera doctor gi era medicul oraqului Vaslui. Era un fel de gef alDirec{iei de Sdndtate Publicb. Era medic generalist, avea cunoEtin{ede medicind legald. qi de epidemiologie.

- Erau pdrinlii mamei squ qi tatdtui?- Erau pdrinlii mamei. Se numeau Holban. O familie bund,

cum se spunea pe vremuri. in familie a existat un scriitor, AntonHolban, qi un profesor universitar de biologie, la Iasi, profesorulDrdghici. Bunicii mei, amdndoi, erau doctori. Au fEcut facultateala IaEi. Bunica a lucrat cu profesorul cantacuzino in rdzboiul pecare l-am avut cu Bulgaria, in 1912-1913. $i a fost cu profesorulcantacuzino pe granit6, au trecut Dundrea cand am ar,ut epidemiilemari, de tifos exantematic qi de holera. AmAndoi au invdfat la lasi,amdndoi au fost colegi de facultate. Dupd ce au terminat aceeagiqcoald - mi-a pldcut mereu povestea lor, tot timpul ii puneam sdmi-o spund, mai ales cd pe bunic l-am pierdut foarte devreme *, auplecat de la IaEi cu gAndul sI aibd o cas5, o gospodirie gi sb aibdcopii. $i au ales inilial o comund care nu avea doctor. Aceastdcomund se numeste coddeqti, este foarte aproape de vaslui. Acoloau dus-o extraordinar de bine. Se triia bine la tard,, oamenii erauextrem de primitori Ei au fost foarte mulfumili c6nd au amt ofamilie de doctori care nu {bcea naveta, nu dispdrea la Iaqi qi stdtea

'11 r:

{l;11*tt:rii i*. ccr-rlr"*J $3*ciirii

acolo frrd a-;i lua concedii; nu se punea problema concediilorpe timpul acela dec6t foarte, foarte rar. Erau mereu la dispoziliaoamenilor din comun6, nu aveau un orar. Dupb aceea, s-au mutatla Vaslui. Era orag, aveau nevoie si-gi trimitd copiii la gcoal6. Aucumpdrat o casd cu zece camere, pe strada Drdghici, la numdrul 1.

Dar mai aveau ceva. Grajd qi cal, plus un garaj pentru maEina

bunicului, un Ford. infal6 era o gridind de trandafiri, iar in spate

pomi fructiferi. O casd superbd!Au avut trei copii, dintre care doiau devenit doctori, unul radiolog la Constanfa, celdlalt la InstitutulParhon, doctorilS qi cercetdtor qtiinlific. Doar mama mea a fost

diferitd, a fost profesoard de matematici. A frcut doud facultSli,

Matematica qi Dreptul, qi a profesat ca profesoard de matematicdqi aslronomie.

- Cine se ocupa de tine?

- Primii ani ai copilSriei i-am trdit intr-un mic paradis. Cei

care se ocupau de mine, cei care imi controlau viala erau bunicii.Nu lin minte exact, dar, cAnd eram copil, mama mea era mereu

ocupat6, dddea incontinuu examene la Iaqi, st[tea foarte mult la Iaqi

pentru examenele de profesor care se dddeau gi pe vremea aceea qi

trcbuia sd ia toate licenlele. Iar tatdl meu era pe front, cum am spus.

- Copil crescut de bunici? Erai rdsfilat, presupun.

- Cei care imi indrumau paqii erau bunicii. Bunicul era un

om extrem de ordonat qi relaxat, cu o via!6 liniEtit5, de provincie.

l)iscuta cu o femeie din cas5, gospodind, ce se face Iaprdnz de

rnAncare, se ducea la serviciu foarte calm, iqi punea pdldria la

costum, cu trandafir la butonierb, qi mergea la sediul centrului de

coordonare medicald al oraEului Vaslui. $i, in general,laprdnz era

ircasd, se odihnea, m6nca. Dtp6-amiaz5, ori mergea la seruiciu, oriilvea un vraf de reviste, cdr,ti pe care le citea, in trei limbi. Doctorulrlin oraqul Vaslui citea in francezl,in englezd Ei in germand. Citearnedicinb Ei, mai ales, aqtepta pe bunica sd vind sd vorbeascd cu ea

tlcspre boli, terapii, despre ce mai aflau cd se int6mplS in lume. Nur:xista televiz,or, intemet radioul mergea rar...

' I tt

,A]q:xarrrlru Viad {.li**'{:;r i;r lli;:tr*g c* 'l'lld*:' Ar*:*ir,

- Nepot de boief a$ putea spune.

- Nu chiar. Dar de oameni serioqi qi cu stare. in aceeasi casd

cu bunicii mei, stdteam noi gi mai venea o mdtuqa care era la Iaqi,doctorild tdndr6, endocrinolog, precum am spus. Mai era familiaunei femei care stdtea cu noi Ei care o ducea foarte bine; se ocupade gospoddrie, de grajd, de bucdtdrie. Dar ce se gdtea pentrudomnul doctor se gdtea pentru intreaga familie. Era o viald careimi apare acum ca o viatd bund gi tihnitd. Veneau la noi !6rani cuproduse, piala era extrem de ieftind, eram fericit sd ies la plimbarecu bunicii. Plimbarea prin centru, mai ales... Mi-aduc aminte cdmd duceau la un doctor dentist, domnul Diamant. Dupd rdzboi, a

emigrat in Israel qi a devenit un stomatolog de succes. Iar mareabucurie era sdptdmdna de iarmaroc, in septembrie, care se desfbqurape un c6mp, l6ngd oragul Vaslui, qi in care toli copiii cartieruluieram in ,,culmea fericirii", lu6nd toate tiribombele la rdnd.

Rizboiul ne-a dat peste cap

- Erai un copil serios ;i cuminte?

- Deloc. Nu lin minte sd fi fost serios! Dar rdzboitl ne-adat peste cap. MergAnd dupd unitaflle unde era reparlizat tata, amajuns la un moment dat la Craiova. Am prins bombardamenteacolo. lin minte gi acum cum fugeam, se dddea alarma, se stingeautoate luminile qi fugeam. Bunica rimdsese ca doctor la Vaslui Eifugeam cu mama - tata era ofi1er - Ei cu ceilalfi din casb in nigteadiposturi ?n curli. lin minte si acum cd sarcina mea.era sd iau opdturicd roz atunci cAnd incepea alarma. Mama-mare rdmAnea incasd, nu putea sd coboare, incd o bunicd rdmdnea qi ea in casd qi

singura lor sarcind era sE stingd luminile. Casa nu a fost bombar-dat6, dar Craiova a fost foarte, foarte lovitd. Stdteam chiar incentru, ne era cu adevSrat teamd c[ vom fi bombardati, dar nu s-aintAmplat. A atins o datd doar pulin gardul.

- Cum ai ajuns la Bra;ov?

,-..,.., .)t 2

{.15tr5,1l;rii in q:q,:l;lrilJ Eitrctrit'ii

- Familia l-a urmat mereu pe tata. El a fost qi la $coala de

oliferi din Chiqinbu, dupd aceea a lucrat la $coala de ofileri de la

Sibiu, a fost la Craiova, de acolo din nou la Sibiu gi dupd aceealallrasov. Cdnd am ajuns la Braqov, mama mea a ftcut toate demer-surile posibile ca sd nu mai plec[m din acest oraq. Tatdl meu ob!i-nuse o pozilie bund laAcademia Militard din Bucuregti, pe linietlo drept, chiar dacd nu era membru de partid. Dar mama arefuzat,irm rdmas in Braqov qi nu am regretat deloc.

- Lumeq;tie despre tine cd e;ti din Bra;ov. $i e;tifoarte legat

tlc ora;ul acestq. Chiar ;i ctcum dqi consultalii o datd pe lund, tnu,cekend, lo o clinicd bra;oveand.

- Pot spune cd sunt braqovean, acolo am crescut gi m-amlirrmat.

- Chiar e;ti Cetdlean de Onoqre al Bra;ovului...

- Da, din 2006, qi sunt mAndru de acest lucru. Dar sd ldsdm

titlurile (rAd) Ei sd continudm c6l6toria: Ecoala am inceput-o lal,iceul Unirea, acolo am fbcut primele clase. Dar nu pot sd spun

cil mi-a lSsat o impresie deosebitS. Nu qtiu cdtd qcoald se ftcea qi,

chiar dacd se frcea, noi, copiii, ne {ineam de foarte multe altele.

l)c exemplu, s5 cucerim Dealul Melcilor, sd furdm fructe c6ndincepeau sd se coacd - ruzinci, struguri din grSdini. Sau si ne

batem cu cei din cartierul Rdcdd5u...

- Nu aifost un elev bun?

-Aveam alte preocupdri decAt qcoala. Cu toate eforturile pe

care le fbcea mama mea qi cu toatd disperarea tatblui meu, nu

cram un elev foarte bun. Nu am excelat ?n primii ani de qcoald.

insd au fost cdteva materii care mi-au plScut. Mi-a pldcut mate-

rnatica in primii ani, cred cd asimilam foarte repede, am luatpi niqte premii; mi-a plScut istoria, de care eram impresionat,

Iotdeauna m-au impresionat lecliile de istorie. Citeam cu aviditaterrrice era legat de istorie. Apoi am constatat c6, fard sd fac mare

clilrt, am ceva talent la compunere. De unde am constatat? Pentrueir elevii buni ai clasei igi ficeau toate compunerile acasd, in care

- z! *-

'1iq.l:,;ll:rll l,; ljhi {iilllr:i," 1:l rlii,rirc, lu ''l-i.1r....... -,.-i i.-.1-.i-.1

relatau cu lux de amdnunte, erau corectali, li se punea virgul6. Eule scriam uneori chiar in pauzd, in zece minute scriam compu-nerea qi am oblinut odatd un premiu pe clas6 cu o compunere de opagind pe care am scris-o afunci. Se numea ,,Mama mea". Ni s-adat un subiect la alegere, o colegd a scris despre flori, un coleg ascris despre maqind, alta despre case, alta despre T6mpa. Eu amscris,,Mamamea". Practic, inpauzd am scris spontan o pagind,nu mi-a dictat nimeni nimic, qi am primit nota maximd. Atuncimi-am dat seama cb probabil am acest mic talent de a scrie.

$i de atunci am decis cd mai bine scriu decdt sd vorbesc.Te exprimi mai bine in scris dec6t in vorbe. Se perfeclioneazd, qiscrisul, qi vorbitul. Pentru ce am frcut de-a lungul viefii, a fostextrem de important sd qtiu sd md exprim in scris.

- Ce a urmat?

- A urmat marele dezastrul Tatdl meu, cate era mai tot timpulplecat, s-a intors qi a aflat ce note minunate aveam. Nu eramcorijent, dar eram al qaptelea sau al optulea in clas6. S-a supdratcumplit pe mine qi, dupd aplicarea,,constitutiei", m-a mutat de laUnirea la o qcoald superb5! La scoala de pe stradaAgriEelor, parcb

$coala nr. 5.

ii mulgumesc si acum tatdlui meu pentru aceastA mutare. Tolicopiii de pe strada noastrS, Matei Basarab, care era foarte aproapede qcoalS, toli mergeam acolo, toli ne cunosteam. Profesorii parcdnu erau atAt de exigenli, fbcem mult sport, jucam fotbal, dar nunumai, iar qcoala nu era o teroare. inlelegeau cd suntem copii qitrebuie sd ne consumdm energia. Pe vremea aceeL clasele erauseparate, bdieli qi fete. Dar sd revin la felul de a lucra cu noi alprofesorilor de acolo. O fin minte gi acum pe profesoara de sportcare ne ducea la concursuri de sdnii, in vdrful strdzliMatei Basarabsau pe Neagoe Basarab, ne duceau la patinaj,la schi, in excursii.Activitatea aceasta sportivl ne ficea sd invd!5m bine. Am ieqitpremiant! Nu mai qtiu cum am ieqit premiant, sigur cd am invdlatmai bine, dar am frcut qi un efort foarte mare. Jin minte cd aveam

{ ;jN,ii,llti I,Lt:;:ili j,.l'{iir;i

doud materii care md trdgeau in jos: fizica, din care nu inlelegeam

nimic, qi limba rusA. Dar le-am invdlat pe de rost. Pe bazd de

memorie, am ajuns din ce in ce mai bun la limba rusd qi chiar la

Ftzicd.

- $i peste eni ai inventat un dispozitiv de drenare a lichiduluidin creier bazdndule pe cunoEtfuele defizicd... Cum afost la liceu?

- La liceu m-au impresionat toli profesorii. Nu pot sd spun

cd am rdmas cu o amintire deosebitd despre profesorii din qcoala

primar6. Mi-au pldcut cei de la $coala nr. 5 pentru cd erau extrem de

apropiafi de noi. Md duceam la qcoald cu pldcere. Dacd incepeam

cursurile d.upia-amiazd la ora 1 3.00, noi deja eram prezen[i la ora

12.00, ca sdiucdm fotbal.Dupd care am dat examen de intrare la liceu qi, in fine, m-am

prezentat la examen, nu mai spun c5 era sd pierd intrarea pentru cd

rn-am sculat pulin mai tdrziu, nu ca acum, cdnd sunt foarte matinal.

Dar am dat examenul qi am intratla liceu. Examenul a fost foarte

dur. Pdrinlii mei mi-au spus: te inscrii la Andrei $aguna. M-aminscris la $aguna qi am intrat, lin minte gi acum, in clasa a VIII-a C.

Am avut parte de profesori minunafi

- Cum afost la Liceul Andrei $aguna? Era Ei incd este unultlintre cele mcti renumite licee din Romdnia.

- Perioada de liceu a fost poate cea mai frumoasi perioadb din

irclolescenla mea. Tot liceul s-a desfrqurat intr-o continud miqcare.

Aveam continuu ce sd facem. Preocupdrile erau multiple, Ei, inte-lcsant, pe primul plan nu era invdfatul. $i nu de fricd se inv6la,

i:i de pl6cere. Aveam profesori, cum era profesorul Goia, la care

sc invdla de plScere. Preda matematicd. Profesorul Stroia preda

lriologie, atAt de frumos vorbea, atdt de frumos descria corpulornenesc incAt te indrdgosteai de povegtile lui qi de felul cum

rrxpunea, linigtit, calm. A ajuns profesor emerit, era un exemplu de

cldru didactic. Profesorul Gane, la limba romAn6, preda o limbd

Al*xa*c{n; \4ari {liuy"*:r ilr riie}q;g r:i.l '}hxllil. ,,{rt*nier

care nu era o apdsare. Ldtgea mereu materialul, spunea lucruripe care nu avea voie sd le spund. CAnd se vorbea de Sadoveanu,ni-l idolatriza ca scriitor, ne ardta pd(ile frumoase, dar pe de altlparte ne spunea cd acest om a trddat literatura romdnd si a trecutla comunisti cu totul. Nu se jena sd ne spund in clasd ca il detestapentru cd a trecut totalla stdnga. Un literat recunoscut care mai era giacademician trecuse de partea opusb, iar profesorul ne spunea toateacestea. Pe l6ngd literatura obligatorie, care ne apdsa qi ne indoc-trina, profesorul fdcea foarte multe divaga{ii. Ne vorbea desprescriitori mai pulin cunoscufi, cum era Gala Galaction. lin minte, peSlavici il prezenta extraordinaq am rdmas impresionat de prezen-tarea lui, c6nd vorbea de Rebreanu tremura, la fel de Eminescu...Si recita, iar interpretarea eta profundd. Profesorul trdia ceea cespunea, era un profesor de limba romdnd cu totul deosebit.

Dirigintele clasei era profesorul Nicoar6, de istorie, carefusese elev al profesorului Iorga. $tia istorie qi putea sd vorbeascdoricAnd, oricdt. Era pulin mai sever, dar incontinuu ne spunea: ,,Euvreau sI fi1i oameni, eu vreau sd fili romdni, buni romdni pe acestpdmdnt". Acestea erau cuvintele profesorului Nicoar5. $i, la felca qi ceilalli dascdli, strecura mereu qi pdreri proprii despre istoriareald, aRom6niei, lucruri pe care, de fapt, nu avea voie sb le spund.

Lafrancezd am avut un alt profesor deosebit, domnul Hanganu,cu o francezd extraordinarS. Desigur, ne-a atras pe to!i. Germand amfbcut foarte pulin, clasa mea era pe limba francezd.Iar rusa nu mi-aplicut deloc. Am datbacalatreatul pe limba rus6 gi recunosc c6,aminvSlat capapagalul toate tezumatele, aveam nu qtiu c6te, doudzeciqi gapte de rezumate , parcd. $i la examen am tras sd vorbesc despreEsenin, poezia lui Esenin, gi am pornit direct cu rezumatul. L-amspus pe dinafard, qi mi-au dat nota maximi. $tiu ceva rusd qi acum,dar la nivel mic, sd te poli inlelege pe stradd. Foarte interesant e c6eu ii inleleg pe ei, dar una e sb o vorbesti, sd qtii comp ozi{ra frazei,topica, qi alta e s6-i infelegi. Mi-a prins bine aceastd rusE qi imi pare

*-* ll --

{i;1.i51r.::'il irl c*nt-rui girrrt'r ii

r[u cd nu am mers pe ea. Cred cd aveam o aversiune fafd de limba

rus6. $i nu numai eu, cred cd toatd generalia noasftA era pornitd

impotriva limbii ruse...

Sportul te face fericit!

Am avut, deci, un liceu foarte, foarte frumos, dar elementul

esenlial, topul din vdrful Tdmpei, au fost jocurile. Participbri la

orice, la handbal, la baschet, la atletism, la gah, incredibil, la orice'

Profesorii ne selectau. Pe mine m-au selectat la atletism qi am fbcut

parle din echipa liceului, dupd aceea am ajuns la $tiinla Cluj, la

atletism qi la qah. La qah, am ajuns la un moment dat la categoria a

3-a. M-am oprit pentru cd trebuie sd aprofundezi, sd citeqti mult, sd

studiezi c64i de qah gi nu am avut timp...

- $ah ;i atletism. Interesantd combinalie. Ce probe din

atletism?

- Profesorul care ne-a selectat Ei pe care l-am apreciat foarte

mult, domnul $eitan, dupd ce m-a studiat, mi-a spus cd nu mi se

potriveqte suta de metri. ,,Ai sb mergi gi la sutd, a zis, dar ai sd

mergi la patru sute." Lapatru sute de metri plat am iegit campion

pe Braqov, am concurat cu elevi din toate qcolile. Mergeam qi la

qtafetd, qi la opt sute, qi la sutd. Dar proba mea era patru sute,

vilezdmare pe o distanld importantS. Aceasta a fost proba la care

am alergat qi la $tiinla Cluj. $i la qtafeta de patru sute.

* Probd grea...

- O ftceam de plScere. Aveam antrenamente, dar alergam qi

dupd terminarea orelor la;coald. Am alergat qi la cros. Aveam niqte

crosuri la care plecam de la Liceul Andrei $aguna pdnd in Prund,

ocoleam statuia cu soldatul, apoi coboram inapoi. Am luat odatd

locul cinci pe liceu. Erafoarte greu la cros, te ep:uizai repede qi

trebuia sd rezigti mult.

- Sportul formeazd, sportul educd. A;a se spune..'