,Tor' 1' ,J4AdttA.,/ it(' )ill

f.

1: 'IMP,

,:\JA0 fOitiod

-bi-

F;

11151w; 'AA-,

www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAINI DESPRETARILE ROMANEVOL. IV

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICEAREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

La elaborarea Intregii serii a lucrat un colectiv de laInstitutul de Istorie Nicolae Iorga" al Academiei deStiinte Sociale si Politice format din: Maria Holban,Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul

Cernovadeanu si 1 Ion Totoiu 1

www.dacoromanica.ro

CALÁTORI STRAIN'DESPRETARILE ROMANE

VOL. IV

Volum ingrijit deMARIA HOLBAN(redactor responsabil)

M. M. ALEXANDRESCU- PAULDERSCA BULGARU CERNOVODEANU

C30EDITURA STIINTIFICA, BUCURESIT, 1972

www.dacoromanica.ro

Ingrijitorul seriei din partea editurii:

ELENA CURTOV

Coperta si supracoperta:VAL MUNTEANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

*

Volumul IV al seriei de calätori continua,fara nici o intreruyere si nici un prag despartitor, desfasurarea largä a eve-nimentelor si urmarirea lor in adincime, asa cum s-au oglindit in volumulprecedent. Oprirea acestuia in preajma intrarii lui Mihai Viteazul in Tran-silvania nu constituie o linie de demarcatie voita sau necesara, ci a fostimpusa de bogatia materialului, care nu putea fi cuprins intr-un singurvolum. Ca si la volumele precedente, avem unele suprapuneri. De asta dataele ofera un fel de simetrie. De o parte, cei doi ragusani, Giovanni de'Ma-rini Poli si Paolo Giorgi din volumul III isi prelungesc actiunea si involumul de fa;, de alta, Carlo Magno si Petru Armeanul, care aparacum, in volumul IV, isi cauta locul ce le apartine de drept inca inperioada precedenta. Deci nu este nici o stavila si actiunea aluneca inainteca umbra timpului pe suprafata neteda a unui cadran solar. Si totusi, dato-ritä scinclarii artificiale in doug parti distincte, acestea ajung sa aiba o

V

www.dacoromanica.ro

fizionomie proprie si sa infatiseze chiar un contrast, ca dota fete ale unuidiptic luminate in chip diferit, dar constituind totusi un tntreg. De aceeae nevoie in fiece clipa sa avem tnaintea ochilor si prezentul ce se scurgesi prezentul abia scurs. Va trebui, nu o datá, sa ne referim la materialulvolumului III, care se leagá. atit de steins de acela al volumului de fatasi care chiar in privinta momentului lui Mihai Viteazul constituie un singurtot cu acesta. Daca reducem structura lor la esential, constatam si aici osimetrie. Epoca lui Mihai Viteazul este introdusá de prologul lui PetruCercel si incheiata de epilogul lui Radu Serban. Iar in Moldova, la nava-lirile tatarilor si cazacilor din vremea lui Aron corespunde cea din vremeaMovilestilor si a lui Gratiani. Alaturi de aceste simetrii, rasar contrastele.$i poate cel mai impresionant si mai revelator este cel dintre Sigismund,fantoma aparentelor si a veleitatilor, si Mihai Viteazul, omul realitatilorsi al faptelor. In volumul III, principele Transilvaniei apare tot timpulin prim plan. Introdus trica din volumul II, de catre Possevino, in chipde copil minune si de capodoperá a iezuitilor, 11 vedem apoi cum creste,obsedat inca de la inceput de ambitii si de spaime concretizate in visulpe care 11 poivesteste lui Capeci, si cum traind tot mereu sub tutela cuiva,tutela ingusta si parinteasca a lui Leleszi, cea acaparatoare si nesovgitoarea lui Carrillo, cea oportunista si cinia a lui Josica, este ispitit de acelasiend de evaziune, de dezertare, de rupere de tot ce putea sa-1 lege de Tarasa si de obligatiile sale fa ta de ea. Evaziune, spre care aspira mai intil in vis

pe care inceara sg o pregateasca in taing Carrillo, in vara anului 1593,dupa inaugurarea sistemului de executii sumare (in decembrie 1592martie 1593cad victime Paul Gyulay si I. Galfy), prefigurind macelul de la Cluj din au-gust 1594 pe care 11 realizeaza aproape in lipsa lui Carrillo, la primacrizg politia pe care trehuie sa o intimpine singur, cind isi cedeaza de bu-navoie principatul varului sail Baltazar Báthory, executat apoi pentru asa-zisa sa conspiratie pe care cauta apoi sa o tradua in fapt, punindla cale, trial din 1595, o calatorie secreta in Italia, cu prilejul drumului sula Praga in ianuarie 1596. Insusi acel drum continea, in germene, tot ideeaunei dezertiuni. Aceasta nu l-a mai párasit niciodata. La baza ei státea unsentiment elementar: frica. Fria de once: de nobilime, in 1588, &id exi-leaza pe iezuiti, de Báthoresti inc din 1592, de turci, de tátari. Cei dinjurul su incercau sa ascundá aceasta realitate sub o fawn: improvizatg.Si asa s-a nascut fictiunea conspiratiei" de la Cluj si inventia PrincipeluiProdigios" al lui Lope de Vega, care a rezervat un loc si magistrului omnipre-zent al acestuia, cel ce fusese adevaratul lor creator. In realitate, eroul glorificatastfel se aruncase in razboi de frica. Stiind a nu poate sapa de o parti-cipare personala la campania turcilor in Ungaria, a alergat la ocrotireapapei si a Ligii crestine la care s-a raliat, cu conditia esentialg ca aderareasa sa lamina -absolut secreta, si ca el sá nu intre In actiune deck atunci chid

VI

www.dacoromanica.ro

va putea face aceasta fárá primejdie. Oastea sa trebuia sá fie gata, in apa-renta pentru a-si da concursul turcilor, in realitate pentru a-i lovi din spatela momentul oportun. Dar si aceastä actiune trebuia indeplinitá de un altul.De preferintä, de Baltazar Báthory, desemnat In acest scop drept viitor co-mandant al armatei. and se produce panica pricinuitá de trecerea návalniaa tátarilor spre teatrul de razboi din Ungaria (iunie 1594), acesta indatä:este si numit comandant i lásat s intimpine el situatia. lar dnd aceastásituatie se cristalizeazá in alternativa pusä: dar principelui de adunarea no-bilimii: s renunte la alianta cu impáratul i cu Liga crestiná sau s abdice,el gáseste mai simplu sá-i lase lui Baltazar principatul si el sá porneascá(cu tezaurul) spre Loretto in Italiab unde mai trála mnc Leleszi. Ce a urmatindatá nu a fost opera sa, ci a lui Carrillo, reintors chiar atunci i tinutprizonier pinä la acest deznodámint, care multumitä lui a fost doar provi-zoriu. Si tot el a cáutat s dea o formi coerent i aparent logicá mituluiacelei conspiratii", inventate doar pentru a ascunde renuntarea nesilitä alui Sigismund. Dar 6 aici trebuiau acoperite alte carente ale acestuia, carese grábise s alerge la protectia payei, trimitind anume la el un emisar con-fidential, Fabio Genga, cu o lista confuzá a pácatelor vinovatilor", darmai ales ale lui Baltazar, atit de haoticá, absurdá 6 copiläreascá, incit nuar fi putut convinge e nimeni. In sfirsit, asupra sortii lui Baltazar, sugru-mat In inchisoare doua sáptámini dupá mácelul general, nu pomenea nimic,lásind impresia a el ar mai fi in viatá. Din acest material inform a con-struit Carrillo scenariul conspiratiei", incheiat cu scena arestárii conspira-.torilor", tri care Sigismund era pus sá joace un rol activ i sä. se arate,totodatá, subtil i eroic. In realitate, arestárile, caznele i executiile, tntr-uncuvint toati partea aceasta de brutalitate purá i-a revenit lui Bocskai, un-chiul lui Sigismund, acelasi care la inceputul anului 1596, in lipsa lui Si-gismund la Praga, va ináibusi in singe miscarea secuilor. Si, pe Una el, Jo-sica, mai insidios, urmárea lichidarea dusmanului dintotdeauna: Baltazarsi a omului al cárui loc voia si-1 ocupe: cancelarul Kovics6czy ucis odatäcu Baltazar, in septembrie 1594. Cu venirea lui Josica la conducere, in cali-tate de cancelar, se concretizeazá o politicá intrevázutá incá din februarie1594, de catre Comuleo, la trecerea sa prin Alba Iulia. Acest principe mise pare di nu vrea srz se alieze cu Moldoveanul fi nici cu Valahul. Doreftesel ocupe Moldova fi Tara Romaneased, sa ucida pe acei principi i sa iapentru el aceste trzri". Gindul simplist a lui Sigismund, urmárind in chipulacesta coroana Daciei, trebuia realizat pe cái mai ocolite. Si, astfel, yorneste,Mc . de la inceputul cooperárii, o campanie de denigrare sistematica a celordoi domni, in buletinele neadevárate trimise la Praga si de acolo la Roma,In scrisoarea trimisá, in februarie 1595, de Simion Genga fratelui sáu, casi-1 informeze pe papi si care se rásfringe In atitudinea comandanyilor tru-pei maghiare din Tara Romaneascá fa tá de acest .domn. Apoi chid lucrul

VII

www.dacoromanica.ro

este bine injghebat, se demascá bateriile, si in martie 1595 se vorbeste denecredinta acestor voievozi" (Mihai si Aron) si de nevoia de a se luamásuri din vreme ... chiar de ar fi ca ei sá fie inláturati". Paralel cu aceasta,erau folosite rapoartele agentului imperial Giovanni de'Marini Poli, cisti-gat sau cumpárat intr-un fel oarecare de Josica, spre a arunca indoialáasupra domnilor, indeosebi a lui Aron, fárá insá. a uita sá-1 cuprindá si peMihai in insinuárile generale privind nestatornicia domnilor romani. Curindse lámureste sensul intregii manevre, cind se trece la realizarea primei etapea acaparárii Ts rilor române, anume aceea a adoptárii noii titulaturi de Princepsutriusque Valahiae. Aceasta a premers cu vreo luná si jumátate asa-zisultratat cu Tara Româneascá (20 mai 1595). Intr-adevár, intorcindu-se de laPraga la 5 aprilie, Carrillo scria cá, in lipsa lui (deci inainte de 5 aprilie),Sigismund fusese silit sá asume titlul de principe al celor dozat Valahii, fiindconvins de catre boierii infifi care afirmau cá nu pot fi siguri de acestetári in alt chip, deoarece poporul il va asculta mai mult pe principe, eindva puna acest titlu, pentru ca cei doi voievozi sá nu-1 yoatá párási la mo-mentul cel mai potrivit. Este limpede cá la aceastá data nu putea fi vorbade boierii trimisi ulterior din Tara Româneascá, pentru acel asa-zis tratatincheiat la 20 mai. Ei nu sosiserá incá la Alba Julia la 28 aprilie, deci nu arputea fi indicati aici decit viitorii autori ai capturárii lui Aron: $tefanRäzvan, Caloghera si, probabil, ungurul Mihai Tolnay, care 11 insotise intoamna anului precedent pe Giovanni la Praga, uncle i se zicea moldovea-nul". Totodatá Carrillo adaugá: L-am gásit aici pe domnul Giovanni Ma-rino care a cerut atunci altetei sale ca, vä'zind pericolul, s'a se instiipineascacu totul in aceste Obi (inpatronirsene affato de quei provincie)". Scrisoarealui Carrillo este din 9 aprilie, iar raportul lui Giovanni, tot din Alba Julia,din ziva urmátoare se referá tot la audienta din ziva de 9 (vezi Cagtori,IH, pp. 252, 253, 254). Confruntarea lor lasá totusi impresia cá ele nu con-cordà intocmai si cä lipseste acea invitatie categoricá din fraza final á a luiCarrillo. Iar in raportul urmátor, acelasi Giovanni, supárat a nu a fostlásat sá meargá in Tara Româneascá, denuntá planurile oculte ale lui Josicade a-i schimba pe domnii romani, bánuind chiar un interes personal (ibidem,p. 256), si totodatá il declará inspiratorul ambitiilor nemásurate ale lui Si-gismund. Asadar, faimosul tratat" sau statut din 20 mai nu era decit con-cretizarea noului titlu adoptat de el cu de la sine putere si incuviintat denevoie de Impárat dupá aceea, si el constituia etapa a doua a acaparáriivoite. In realitate, boierii nu aveau nici o optiune, decit sá refuze, pur sisimplu, adoptarea punctelor enuntate de Josica. Ei i s-au si plins lui Gio-vanni cá impotriva vointei lor au incuviintat si au confirmat capitolele".Nu stim care va fi fost rolul adevárat al acestuia pe lingä boieri. Din spusalui a rezultat cá i-a mingiiat, indemnindu-i a se dea dupi vrem4 cácicapitolele si jurámintele fácute prin silà nu se in dupa dreptul Imperiului".

www.dacoromanica.ro

Oare mingliere dupä consumarea faptei, sau cumva inainte? Dar MihaiViteazul, cu toatá aceastä spoliere i batjocurä, a väzut mai ales trädareaboierilor, si de aceea in convorbirea lui dramaticä cu Lubieniecki el revinede douä ori asupra ei. In audienta tainicä datä acestui emisar, nepot al luiAndrei Taranowski pe care ti asteptase pentru a-i duce a6pelul su la ctr-muitorii Poloniei, se revarsá o sinceritate atit de directä, rupta para din suflet,inch cuvintele sale ni-1 aduc in fa tä ca o prezentä vie, autentia, de neui-tat. Chiar vorbind cu emisarul polon, el nu se poate impiedica de a deza-proba abtinerea Poloniei de la Lisa crestinä: Nu vrem s ne legan im-preun'ei contra p`ciginilor, deci pagznii ne vor lega ei pe noi". El mai trimiteráspuns hatmanilor sä nu astepte pe turci la Nistru, ci si-i astepte la Du-náre, adäugind la urrnä: sä päzeasa bine domnii hatmani ca tätariiturcii sä nu se adune la un loc, cáci atunci intreaga crestinätate nu i-ar pu-tea invinge. Insä ei acuma slut gata, iar crestinätatea abia se gindeste sä sepregäteascä". Cuvinte de Indemn care ar fi trebuit ssal gäseasa alt ecoudecit cel neasteptat pe care ti affám in corespondenta lui Malaspina, dincare rezultä cà aceasta märturisire de credintä si chemare in ajutor, netinutäin searnä la timpul ei, nu a fost totusi uitatä, ci folositä la primul prilej inapärarea marelui hatman Zamoyski, cind este intoarsä oarecum contra dom-nului. Nuntiul apostolic din Polonia, Malaspina, trimitind la Roma o darede seamä foarte amplä a discutiilor din senatul polon, privind actiunea luiZamoyski in Moldova, redatä in Hurmuzaki, XII, pp. 142-146, cu o datáaproximativä 1595, dupä octombrie" (i care pare sà fie aproape simul-tanä cu o scrisoare a aceluiasi atre nuntiul din Transilvania, datatä din 8noiembrie, referitoare la acelasi subiect, ibidem, pp. 160-162) dupä ceexpune criticile aduse de partida adversä cancelarului, apoi justificarea sade atre partizanii sài, i, in sfirsit, solutia pe muchie de gutit adoptatä desenat pentru a mentine trupele polone in Moldova, dar färá a se da o apro-bare formalä initiativei cancelarului, spre a nu implica pe rege in aceastächestiune adaugä la expunerea sa un fel de comentariu al säu, pledindtot teza acestuia, avind la bazä ideea c Sigismund nu ar fi fost si nu puteafi in stare sä apere el Moldova de turci si de tätari i s impiedice jonctiunealor, introducind rationamentul urmätor: Si daa se va adeveri cà forteleTransilvanului sint attt de slabe cum au fost descrise, si ed pe de alta. parteeste atit die putin intemeiata fi aFezatsii domina tia sa (imperio suo) asupracelor doua. Valahii, a,sa cum apare din relatia aceluia care a lost trimis decancelar la domnul vecin cu (contiguo al) Transilvanul, a card copie o tri-mit °data' cu acestea, a§a cum s-a mai arätat si pe rind (successivamente)de clue solii pe care acesti domni i-au trimis incoace atunci acel sere-nisim nu va trebui sà regrete prea mult ceea ce ti era cu neputinç sà psis-treze ..." Asadar, relatia lui Lubieniecki fäcea parte acum din piesele jus-tificative ale interventiei polone in Moldova! S-ar pärea chiar ca uncle ar-

IX

www.dacoromanica.ro

gumente ale apgrgtorilor si din senat sg fi fost culese de aici: de exemplu,informatia avutg c Sigismund lgsase Dungrea fgrg apgrare, cg turcii au ve-nit cu mefteri lucratori cu &dui sa ridice o fortareatii in acea tara (veziCalatori, III, p. 499 unde este vorba de intentia de a fortifica orasul Bucu-resti, precum fi lafi). Este drept c aceastg relatie nu pare sg fi fost infg-tisatá in mod public in senat, ci probabil doar comunicatg confidential nun-tiului, si de asemenea c acesta s-a multumit sg o expedieze la Roma can-celariei papale, avind grijg sg nu scape nici un cuvint fatg de nuntiul de laAlba Iulia. Se Intelege deci cum a ajuns la Roma textul latin al acelei rela-tii pgstrate in Polonia in formg polona.

O singurg datg mai apare direct Mihai Viteazul la sfirsitul perioadeicuprinse in volumul III, al cgrui spatiu pare inchinat exclusiv lui Sigis-mund, i anume in raportul lui Giovanni Marini din 8 martie 1598, in carergzbate un zbucium mai chinuitor decit hotgrirea neclintitg mgrturisitá deel in ajunul supremei inclestgri cu dusmanul, cind cugetul su era impgcatcu sine, in linistea desngclejdei. Acuma insg existan mai multe cgi, dei telulránigsese acelasi. Ngimirea cazacilor de care se bucura i totodata setemea in nesiguranta sa de a primi banii pentru a-i plgti, nu ar fi pututrgscoli ping intr-atita sufletul sgu, daca nu se punea si problema dramaticga alegerii intre doua reluarea luptei cu dusmanul sau impgcarea cu el.Dar si aceastg impgcare putea fi doar vremelnicg: o punte peste prgpastie,

apoi din nou libertatea de actiune pe singura cale ce il putea multumi.and Mihai Viteazul il lua de martor pe Giovanni, intrebind: Ce voi facePira bani pentru plata soldatilor? Am intrat in mare hora, fi altii stau inpace ... fi eu la toate trebuie sa fac fag cu miinile goale ... el se intrebape sine, neputindu-se hotgrt la pasul tot mai inevitabil. Turcii pe caredusese cu vorba cereau acum dovezi concrete. Din tabgra cresting nu soseaajutorul fággcluit. Pe lingg indolenta obisnuitg a Habsburgilor, manifestatgdin plin si in anul precedent (vezi relatia lui Lassota i Hödl din volumulde fafft), mai intervenea acum trial un factor de nesigurantg: incertitudineaasupra beneficiarului renunfirii lui Sigismund. Incertitudine care oprea in loctotul, dar nu putea opri in loc pe turci. La 16 martie pleca Giovanni sprecurte si domnul rgininea in fa:ca problennei acute ce trebuia neapgrat rezol-vatg. Cum a rezolvat-o, a declarat chiar el in cursul discutiilor purtate laTirgoviste cu comisarii habsburgici in iunie 1598.

Aceste negocien, destul de laborioase 6 precedate de mai multe ami-ngri, i chiar de un fel de refuz de a purcede la jurgmint ping nu s-ar in-stala arhiducele Maximilian in Transilvania, nu au fost urmgrite exhaustivping acum. In general, istoricii stilt dispusi a crede c venirea comisarilorfusese asteptatg cu nergbdare de domn i c toatg zábava li se datora lor.Totodata se considerg c realizarea majorg obtinutg 'in acea intrevedere afost jurgmintul domnului. In realitate, lucrul a fost mult mai putin simplu,

www.dacoromanica.ro

si in general destul de diferit de ce se crede. Dintre cei trei comisan i venitila Alba Iulia ca sä preia principatul in numele impäratului: un prelat, unconsilier si totodatä un istoric de valoare si un jurist, fost ambasador laPoartä si socotit un fel de expert in chestiunile avind vreo legäturä. cusud-estul Europei, acesta din urmä era cel ce lua hotäririle si cadea direc-tivele. Aproape indatä dupä substituirea oficiará a Casei de Austria In dreptu-rile lui Sigismund, doctorul Pezzen a trimis pe plätitorul din 1597, HansHödl, la domnul roman, la Tirsoviste, sä-1 pofteascä la Brasov, pentru de-punerea jurämintului de credinta catre notd stäpin al Transilvaniei i el in-susi s-a Indreptat intr-acolo. Dar dupä cinci zile de asteptare, in care timpa mai trimis pe judele Brasovului si pe sibianul Schonkabonk, a apärut, insfirsit, Hödl, cu vestea cä domnul nu poate veni in urma unui accident devinätoare care it tintuieste pe loc. Odatä cu el a venit si Radu Buzescu,desigur ales anume pentru inclinarea sa fa tä de lumea apuseanä, §i, tndeo-sebi, de imperiali. Lucrul devine insä mai ciudat, chid a doua zi sosqte §imarele logofát Teodosie Rudeanul, care se va aráta in mod constant maiputin dispus sä. se inchine in fata Apusului. Nu putem sti ce rol au avutacqti sfetnici, dacä au fost trimisi impreunä. si numai din intimplare au so-.sit unul in urma altuia sau dacä expedierea logoatului insemna un reviri-ment sau o corectare a unor instructiuni initiate date lui Radu Buzescu. Dinraportul lui Pezzen rezultä cá logofátul a fost acela care a vorbit cu el innumele domnului. Din cele ce au urmat si din citeva cuvinte ale logorátuluise poate trage concluzia cä, in realitate, domnul nu voia sä vinä la Brawv.Totusi, cu citeva zile inainte de aparitia lui Hödl, Mihai ii scrisese lui Gio-vanni de'Marini Poli, sau Giva, intrebindu-I ce se ande de venirea cornisa-rilor §i daa este nevoie sä. meargä el la ei? Scrisoarea fusese inaintatä decomisan i adresantului. Este probabil a domnul astepta räspunsul si a invi-tatia lui Pezzen 1-a surprins inainte de a se fi hotärit in vreun sens sau un altul.Dealtminteri, logorátul, poftindu-1 pe comisar in Tara Romaneasa §i expli-dud nevenirea domnului prin accidentul suferit de el, are grijä sä dea a seintelege a aceasta ar mai putea fi datorat i unei netncrederi firesti Inurma experientelor din trecut, iar lámuririle privind lipsa de timp a domnu-lui pinä dupä data de 15 mai atenueazä mutt efectul chemärii atit de stä-ruitoare, din partea sa. Se observä csá subiectele atinse de logofát la Brgov,adicä procedeele lui Sigismund si plata tributului vor fi subliniate i dedomn la Tirgoviste. Deci atitudinea logoatului oglindeste dispozitia dom-nului. Mai apare si un amänunt destul de curios. Invitatia fäcutä lui Pezzenprecizeazä a domnul il asteaptä. la Bucure,sti, dei se spusese a in drumulde la Bucuresti spre Tirgoviste s-ar fi inräutätit starea lui. Deci plecase dinBucuresti (?). Mirat peste mäsurä de faytul cä nu fusese asteptat, ci, dimpo-trivá, el it asteptase pe domn, si inca zadarnic, in ciuda stäruintelor saleatre el de a veni oricum, in once stare, chiar holnav §i beteag, mäcar Ora

XI

www.dacoromanica.ro

la hotar, Pezzen se face a cintäri motivele pro 0 contra unei acceptári a in-vitatiei in Tara Romaneascä. El nu ar putea face acest gest färä asentimen-tul prealabil al stäpinilor sai, apoi ar pierde si prea mult timp dupä cele 5zile irosite la Brasov, in sfirsit, acoliii si in aceastä cálätorie, PancratiuSennyei i Moise Székely 1-au convins sä se lase de acest end, pe care poate

nici nu-1 avusese in realitate. Cu atit mai mult cu cit acea impäcare cuturcii si plata tributului trezeau, probabil, vii aprehensiuni intr-un spiritattt de bänuitor. Asadar, comisarul, socotind cä a fácut prea destul i asa,i-a numit pe Hödl, Hirschel i Schonkabonk subdelegati ai si i le-a in-credintat formula jurämintului spre a o infätisa domnului si a o trimiteinapoi iseálitä. de el! lar el insusi s-a dus sä. raporteze personal despre toateacestea la Praga. Rämineau la Alba Iulia ceilalti doi comisan, episcopulSzuhay i consilierul Nicolaie Istvánffy pe ling`á arhiducesa Maria Cristier-na, aflatä deocamdatä in fruntea principatului pia la venirea, atit de ilu-zorie a arhiducelui Maximilian. Dar la 2 mai, cei doi comisan i raporteazäei au primit scrisori de la domn, care pofteste pe un comisar, de preferintä:Pezzen, s vinä. la Tirgoviste, fixind si data la 20 mai. Si iaräsi, intr-un moddestul de curios, aceastä chemare pare infirmatä de un ráspuns pe care 1-arfi dat domnul judelui de Brasov, Hirschel, cäruia i-a räspuns in scrisa nu este absolut obligatoriu ca el sä depunä jurämintul de credintä chiaracum, la moment (nunc), intrucit nu a venit incä arhiducele in Transilvaniasä se aseze in domnie [si o va putea face atuncil. Dar el, chiar färä deaceasta, ti va mentine si de acum inainte legämintul säu cu crestinii. Cumse impaa aceste contradictii reale sou aparente? Judele Hirschel accentueazáin scrisoarea sa faptul c domnul i-a scris lui, 0 nu comisarilor. Am crede

dintre subdelegatii" instituiti de Pezzen, Hirschel era cel mai cu greu-tate in virtutea magistraturii sale, si deci el era cel mai indicat sä asumeaceastä misiune. Este probabil cl si el, la rindul su, a gäsit mai simplu sanu meargä la domn, ci sä-i trimitä si el formula de jurämint. Procedeul pu-tea pärea jignitor i prima oarä, venind de la Pezzen. Cu atit mai inaccep-tabil era in forma aceasta. Un jurämint era o solemnitate, un legänaint lacare participau i toti dregkorii i intreaga curte. Era un act domnesc, lacare se asocia divinitatea. El trebuia insotit de conditii si de garantii,vreme ce formula seacä trimisä prin interpusi, färä o prealabilä discutie, eraca o poruna fára* drept de räspuns i poate chiar intocmitä dupa modelulformulei lui Sigismund? Si ce sens avea tot zorul acesta, semänind a ordinultimativ? Numai asa se explica de ce acest räspuns al domnului a fost datlui Hirschel si nu altcuiva. Asada", o data' respinsä formula prefabricatä,räminea deschisä calea discutiilor. Dar nu se mai ande nimic despre fixareaunei noi intilniri pinä la ivirea unui element nou: inapoierea soliei trimisela tätari incä din iarnä, cu imputerniciti de ai acestora pentru tratarea unuiacord cu principele Transilvaniei i domnul roman. Mihai anunfal venirea

XII

www.dacoromanica.ro

lor si trimite, totodatg, si scrisorile solilor: Bernárdfy si Gheorghe Rácz. Secerca un rgspuns imediat. Hanul avea nevoie de bani chiar atunci, pentrua trata cu turcii rgscumpgrarea de la ei a unui frate mai mic, tinut deacestia in rezervg ca o amenintare dacá hanul s-ar abate de la credinta safa tg de sultan. Putea oricind fi repetatg inlocuirea lui, ca acea atit de re-centg cu celglalt frate Feth Ghirai, pe care o lichidase in anul precedent,cu mgcelul acestuia, bineinteles. Obiectul soliei trimise la han in iarng fuseseacela de a-i cere si mijloceascg pacea intre Sigismund si turci, cu obtinereade la ei a restituirii cetgtilor Gyula si Timisoara. Acuma, desigur, urma sà:i se cearg un altfel de serviciu. Solii tgtari aflaserá doar pe drum de renun-;area lui Sigismund si vruseserg sg se intoara la ei, socotindu-se oarecuminselati. Numai cu mari persuasiuni putuserá fi adusi sg-si continue cálgtoria.Acuma ei asteptau rgspunsul la cererea lor de bani si ofertele lor de servi-cii. Solul lor era imputernicit sg declare a once invoialg va incheia Mihai,ca din partea hanului, va fi prirnitá de acesta intocmai. La auzul acestorvesti, comisarii ies din ritmul lor obisnuit si hotgrgsc, impotriva obiectillormultiple ale Consiliului principatului, sg meargg chiar de indatg la Tirgo-viste amindoi, intrucit era o misiune gravg si chiar primejdioasg (fiindvorba de bani!). Arhiducesa se va descurca singurg in lipsa lor si a Megdoi membri din Consiliu, Pancratiu Sennyei si Gaspar Kornis, cu leggturimai vechi cu cei din Tara Româneascg si. cunoscgtori, desigur, ai limbii. Eirefac drumul lui Pezzen la Brasov si de aici trec mai departe. Pe drum levine rgspunsul lui Ieremia Movilg cgruia ii trimiseserg prin Kornis, careavea paza frontierei spre Moldova, o invitatie sg. adere la tabgra cresting.Rgspunsul plin de asigurgri de buravointg si devotament se mentinea in ca-drul generalitgtilor. Dupa opinia comisarului Stefan Szuhay, el fusese re-dactat sub inspiratia lui Zamoyski sau chiar dictat de acesta. Domnul Mol-dovei isi continua politica sa de captare a bungvointei papei si impára-tului, fárg insg a-si periclita situatia intemeiatg pe sprijinul polon si acceptareasa din partea turcilor. In conjunctura creatg de trecerea Transilvaniei asu-pra arbiducelui Maximilian, Moldova cgpgta o importantg deosebitg. Polo-nia era hotgrit nemultumitá de instalarea atit de aproape de ea a fostuluicandidat la tronul polon, care fusese chiar ales de o fractiune a nobilimii siapoi constrins de Zamoyski, prin forta armelor, sá. se retragg din tal. Arhi-ducele, fácut atunci prizonier o datg cu Lassota (vezi biografia in volumulde fatá). fusese silit sá renunte la pretentiile sale prin tratatul de la Bedzin.Dar el hi pgstrase titlul regal si refuzase ping atunci sg confirme tratatul.Se intrevedea ca in curind va prelua, ca rege al Ungariei imperiale, condu-cerea acestei fári, sporite din nou cu Transilvania si acest lucru putea fiinatisat ca primejdios. Partida lui Zamoyski era gata sg caute a impiedicape orice cgi intrarea lui Maximilian in Transilvania. Cancelarul insusi,reluind planul din 1595, sprijinea cu tot dinadinsul preggtirile Báthoresti-

XIII

www.dacoromanica.ro

lor, hotariti sá opreasca cu forta alienarea unui bun pe care 11 socoteau dedrept al lor. Se auzea ca trecusera in Moldova 6 naimeau acolo mercenari,pentru o expeditie pornind din aceasta Tara si strabatind prin secuimepe care si-o credeau favorabilá Ora in mima Transilvaniei. De aceea, ointelegere cu Ieremia parea foarte necesará diplomatiei habsburgice. Dar eraprea evidenta absurditatea unei atare sperante, pentru ca sa poatä. inselabunul-simt al celor ce vedeau realitatea palpabila din jur, si nu combinatiilede cancelarie ale mandarinilor de la Praga. Comisarul Szuhay era dinaintecistigat de ideea unei neutralizari a lui Ieremia prin Mihai, pe care o ex-punea arhiducelui, adaugind totusi a va urma intocmai instructiunile primite,de a frina once actiune a lui in sensul acesta, a¡farä daca ea va fi poruncitaexpres de imparat.

Venind deci in Tara Romaneasca, cei doi comisan i erau preocupati atitde jurámtntul domnului, cit de celelalte probleme in curs: intelegerea cuhanul si stabilirea unui fel de gentlmens' agreement cu Ieremia. Cea maiimportanta din toate pare sa fi fost, in ochii lor, tranzactia cu hanul. I se'va cere, contra plata, o serie intreaga de servicii insirate in ordine descen-denta, de la invitatia total a de a se altura creginilor pia la rugaminteamodesta de a jefui cu masura, pentru ca aceste devastari sa fie suportabile(vezi mai jos, raportul din Tirgoviste, n. 11). Captarea sub once forma ahanului nemultumit de sultan parea de mare prey, pentru ca toate victoriileturcilor fusesera datorate concursului tatarilor. Fa'rá acqtia, ei nu puteauface mare lucru. In raportul comisarilor, scris din Tirgov4te la 11 iunie(1598), negocierea cu tatarii ocupa locul principal. Dar cind s-a ajuns laargumentul suprem banii s-a ivit o dificultate. Comisarii adusesera . cevabani pentru plata trupelor, destul de putini (doar 10 000 de talen) si. cevaobiecte de argint i arme pentru a le darui tátarilor; mai adusesera de laBraw si vin de Malvasia, pentru a-i indulci si veseli (Cu mare succes, dealt-minteri), dar alti bani nu aveau la indemina. Domnul roman stia bine cahanul nu era om sa se multumeasca cu fa§aduieli. A oferit deci sá le facael rost de bani, imprumuttnd suma necesara (10 000 de talen) de la BrawIn numele su, incredintat ca ii va fi restituita la primul prilei. Dar comisariiinspaimtntati de datoria aceasta facuta de ei in numele imparatului la in-demnul lui Mihai gasesc 6 o portifa de scapare. Domnul care este decla-rat schimbator (varius) pentru ca ba vrea, ba nu vrea sa dea acei baniva fi bucuros (!) sa suporte 6 el o parte din aceasta cheltuiala (vezi relatialui Lassota pentru socotelile meschine din anul 1597). Raportul comisarilorii arata destul de timorati si in privinta acceptarii din panca lor a conditiiloracordului cu domnul. Ei se dezvinovatesc, repetind ca negocierile au fostfoarte laborioase §i au tinut aproape o saptamina, ca domnul, plingindu-sede cite a trebuit sa indure de la Sigismund, s-a lásat foarte greu, a ei auincheiat acordul in conditiile arátate in raport, ce ramtn valabile pentru

XIV

www.dacoromanica.ro

anul . acela, urmind ca în anul urmgtor impgratul s facg altul dupg voiasal Din scrisorile lor rezult c in discutiile purtate s-au dezbg.tut dougprobleme: cea a quantumului aiutorului militar cerut de domn i cea a con-ditiilor jurgrnintului de credinta. S-ar pgrea a prima a fost cea mai anevo-ioasg, neggsindu-si rezolvarea decit dupg aproape o sgptgming de discutii,la 10 iunie, deci prelungindu-se i dupg depunerea solemng a jurgmintuluila 9 iunie, chid este de la sine inteles cg se ajunsese, in sfirsit, la o solutiesatisfäcgtoare cu privire la suzeranitatea habsburgicg. Se vede cg initiativain negocien i i-a apartinut tot timpul domnului i in privinta tratativelor cutgtarii, i in privinta celor doug probleme proprii. Comisarii sint scosi dinfggasul lor obisnuit de irnpetuozitatea lui, care nu vrea sä. scape clipa dinming si care desasoarg inaintea lor perspectiva unor actiuni mgrete, ce nupot insg fi traduse in fapt fárá bani i fgrg oameni. Fa; g de comisan, dom-nul nu se sfieste sg. declare cg prin nevenirea lui Maximilian, Transilvaniaeste fárg cap si expusg loviturilor dusmanilor. In ce il priveste, se aratg deo sin6eritate clocotitoare, amintind toate spolierile i jignirile din partea luiSigismund i infierind manevrele lui Ieremia, care nu inceta de a stirni peturci i poloni contra sa. Sigismund ft spoliase i cgutase impiedice de laonce faptg mgreatg. Si, in adevgr, in redarea campaniei crestine de la Du-ngre se poate vedea a el este confundat cu masa anonimg i cg nu este men-tionat decit de doug ori, in mod dojenitor. Prima oarg la Tirgoviste undemgsurile luate de el sint criticate de Piccolomini, doritor sg-si arate superio-ritatea teoreticg asupra metodelor practice folosite de localnici, pentru cala urmg sg se foloseascg tot un asemenea procedeu, sugerat de secui; a douaoarg, cind i se atribuie lui lipsa de aprovizionare care trebuia s justif icegraba inapoierii lui Sigismund dupg demonstratia de la Giurgiu. Dar mai

desigur, toate celelalte imprejurgri, unde ar fi trebuit lgsat a sengpusteascä. in felul su asupra dusmanului, in loc s asculte de hotgririabsurde, luate de niste consilii de rgzboi, in care se cerea doar pgrerea ma-rilor strategi stini, cu rezultate stranii. Ca, de pila in mutarea din loc ataberelor, o datg asezate, pentru a le pune la adgpostul unui eventual atacal dusmanilor din directia muntilor (!), adicg din Transilvania (!!). Apoi inzgbovirea peste misur i frinarea unei urmgriri a dusmanului in retra-gere, de teama unor stratageme ca cele scrise la carte. In sfirsit, i aici separe cg a fost propria inspiratie a lui Sigismund, pornirea tardivg in urmgrirepe drumuri ocolite, tele i desfundate, pe care se impotmoleau in noroaietunurile mai mari, pentru a nu fi simtit de dusman (!). Acesta a avut tottimpul sg-si treacg armata peste Dungre, nelgsind decit o parte din pradg6 din bietii romani tiriti in robie. Asupra acestora avea sg se exercite vi-tejia cruciatilor strgini, ucigindu-i In credinta c eiau turci! In dgrile deseamg ale actiunii de la Dungre se si mentioneazg faptul c ostasii (in ve-derea prgzii) s-au repezit cu totii, tntr-o splendidi insufletire, in ciuda or-

XV

www.dacoromanica.ro

dinelor primite. lar prada pe care nu o cáraserá turcii era acuma ctstiguleliberatorilor. Lupta din Tara Romaneasa ar fi putut fi o mare victorie,dacá turcii ar fi fost impiedicati de a trece Dunárea. Si acest lucru 1-ar fiincercat, desigur, Mihai. El amintea si. de gloria zadarnicá dupá care umblaprincipele (care ti atribula, de pildá, actiunea de la Cálugáreni!).

De aceea, gindind la toate acestea, se temuse sá nu se repete asemeneasituatii. Dar aceastá declaratie coincide intocmai cu cea a logoatului, laBrasov. 0 dovadá mai mult cá spusele acestuia nu fuseserá intimplátoare.De asemenea, domnul atinge in acelasi fel sit punctul relativ la trimitereadin partea sa a acelui avans din tribut, cit mai era Inca Sigismund principe(deci pe la sfirsitul lui martie probabil, dupá plecarea lui Giovanni de'Ma-rini Poli).

Chestiunea Moldovei este discutatá si ea, dar pártile rá.min pe pozitiilelor. Pentru Mihai, Moldova era locul de unde putea mai usor fi atacat decatre turci, tátari etc., iar Ieremia era dusmanul care ii asmutea asupra sa.Comisarii se tin insá de formula la care se opriserá venind in Tara Roma-neascá. Ieremia nu trebuie atacat decit numai atunci cind va porunci impá-ratul.

In zilele zit au stat comisarii in Tara Romaneascá, ei au fost dusi dedomn sá le arate frumusetile ei, dárnicia ei binecuvintatá si mostenirea strá-mosilor pástratá in manástirile ei mindre ca cea de la Are. Si ei se cutre-murau la gindul cá acest pámint ar putea fi cálcat si secatuit de tátari. Inraportul lor, ei redau, in mod transparent, declaratiile si argumentele sale,insotindu-le nu o datá, cu propria lor confirmare: El spune ... 4i esteadevárat ..." Ei acceptá, sub rezerva hotáririi impáratului, dublarea numá-rului de soldati plátiti de acesta, de la 5 000 la 10 000. Tot astfel se lasá.convinsi de domn sá pliteasel hanului cei 10 000 de talen i ceruti de acesta,pe care ei nu-i aveau si pe care ii trnprumutá Mihai la Brasov, spre a nucompromite tranzactia Cu tátarii. In privinta banilor pentru solda ostasi-lor, ei ii numárá cei 10 000 de talen, pe care i-au adus, dar ii fágáduiescajutoare mai substantiale, intructt au constatat nevoia absolutá (inevitabilem)de bani.

Printre rinduri se vede cá au fost cuceriti de cáldura si entuziasmul im-petuos al domnului, care desfásoará inaintea lor planurile márete ale uneiactiuni fulgerátoare contra turcilor si ti descarcá sufletul de tot clocotulsu nestápinit, cind este vorba de Sigismund care ii rápise Tara si de Iere-rnia care il denunta turcilor, si li se destáinuia arátind cum s-a strecurat 'hareispitele lui Zamoyski si Josica, si de ce a trebuit sá pláteascá tribut turcilor,neputindu-se bizui pe Sigismund. El le comunica ceva si din sentimentul suaproape religios pentru pámintul románesc, pentru frumusetea si bunátatealui. La sfirsitul raportului, ei subliniazá faptul cá la Craiova se si seceráorzul. Si ne gindim la cuvintele lui Mihai, din dramatica lui tntrevedere cu

XVI

www.dacoromanica.ro

Malaspina, in ajunul luptei de la elimbar, in care marturisea c lui ii ajungetara sa in care, duprz o sin gura ara tura. , daca' aruncai saminta, creFtea gnu!.

Acordul de la Tirgoviste nu a avut timpul s dea roade. La 20 augustse intorcea Sigismund, dispus sa-si reja locul de mai tnainte. Dar chiar pinaatunci s-au i ivit prilejuri de indoiala. Comisarii, abia plecati, scriu foartealarmati ca au auzit c hanul ar fi fost inlocuit i, bineinteles, ca ar fi ca-zut intreaga constructie a angajamentelor lui i s-ar fi pierdut banii! Domnuldezminte indata. acel zvon. Dar acum e rindul su sä. ceara. ajutor contraturcilor, care se aduna la Dunare. Asteapta bani i soldati, si nu poate in-telege tacerea comisarilor. Scrisoarea aceasta din Ploiesti, gresit data.ta inHurmuzaki, XII, drept din 6 iunie (!) 1598, este evident din 6 iulie. Cuacest prilej, domnul arata greutà.'tile ce le are de la ostasii unguri care hi facde cap, prada, refuz s asculte etc. Oprirea de catre oastea lui Ieremia acazacilor naimiti de domn 11 umple de indieare. Din nou propune alungarealui Ieremia si din nou i se pune in vedere sa se abtina. Dar orizontul se inse-nineaza. Se intorc i solii trimii s duca darul hanului, aducind cu ei pedelegatii acestuia. Atunci explodeaza insa ca o bomba vestea venirii neastep-tate a lui Sigismund, care anuleaza, de fapt, acordul de la Tirgoviste. Auzindde arestarea comisarilor, Mihai trimite la Sigismund, staruind pentru elibe-rarea lor. Acest moment a fost atins in notita biografica a lui Petru Armea-nul din volumul de fata. Mai tirziu, dud Mihai se va indrepta spre Praga,nempiavind pe seama sa decit mima sa neinfrinta, el va fi primit cu odemna cuviinta de episcopul Szuhay, amintindu-si de zilele de la Tirgoviste.

Tn cursul acelor discutii din iunie, in care domnul atacase deschischestiunile mai spinoase la care i s-ar fi putut aduce vreo vina, ca de pildacea a platii celor 5 000 de talen i catre turci, el a mai spus ca. a fost solicitatsi de p,oloni, i indeosebi de Zamoyski, cu indemnuri la defectiune (ceea cestim ca s-a incercat in septembrie 1597, fiind trimis in acest scop AndreiTaranowski, care a calatorit deghizat ca negustor, dupa afirmatia unuia dintrenuntii papali) si a mai adaugat ca a fost imboldit si de Josica, tinapartea la dobindirea principatului Transilvaniei. A Josika quo que stimula-tum ut in adipiscendo Transilvaniae principatu eius partes foveat. Aceastafraza readuce in lumina discutiilor problema existentei intre Mihai Viteazul

Josica a unei intelegeri in vederea dobindirii principatului Transilvanieicu prilejul renuntarii iminente a lui Sigismund. Pe baza unei afirmatii frag-mentare si indoielnice din 27 mai 1597, s-a emis ideea c inca din 1597 arfi existat un plan indraznet: Sigismund Bathory sa abdlice in favoarea dom-nului roman # acesta sa' uneasca', sub sceptrul sau Ardealul, Tara Roma-neasca chiar Bulgaria ce urma sa se rascoale sub conducerea lui (P. P.Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 155). N. Iorga in lstoria Rornanilor,V, p. 320 se refera si el la acelasi izvor, cind spune: Sigismondo dellaTorre credea ceea ce era desigur o inchipuire... in posibilita-

XVII

www.dacoromanica.ro

tea unei succesiuni, dorite de printul insufi, a lui Mihai nteles cu fosica . ..de multa' vreme stapinul de fapt al provinciei . .."

Márturia este scoasá dintr-un rezumar alcátuit la Roma, al unei scrisoritrimise de contele Sigismondo della Torre cardinalului Cinzio. Contele erasosit de foarte curind in Transilvania i era profund necunoscátor al reari-tátilor permanente din tará. El fusese trimis de arhiducesa mamá' ca a ve-gheze asupra principesei Transilvaniei, Maria Cristierna. Om foarte cumse-cade, el era departe de a avea o minte ascutitá. Autorul rezumatului il nu-mege doar persona molto principale. Iatá ce declará: A auzit de la cance-lar (= Josica) cum cá voievodul Tárii Romanqti ar putea sá. trateze cu prin-cipele ca sá ráminá la cirma Transilvaniei, intrucit principele e hotárit sá oparáseascá" (Che ha inteso dal Cancellario che il V aivoda di Valachia potriatrattare col principe di restare al governo della Transilvania poiché il prin-cipe è risoluto di volerla abandonare). Urmeazá date destul de inexacte:Voievodul este rudá cu cancelarul (!) §i este ocrotit §i. ajutat de el (!)"(Tara este bogatá, are ocne de sare ... etc.) ... Cancelarul trateazá chestiu-nea bulgarilor cu voievodul, fárà ca principele sá. vadá (?) (se rimpacci), cátoate acestea stilt pretexte avind de scop sá-1 atragá in Transilvania §i carudá a sa.

Nuntiul papal de la Praga, Spinelli, succesorul lui Speciano, primindacel rezumat, declará cá se simte foarte tulburat, dar nu crede nimic din totce se spune despre cuvintele rostite de cancelar. De fapt, in scrisoare apar oserie de nepotriviri: Mihai Viteazul a fost o singurá data in Transilvania, lasfirsitul anului 1596, eind Josica a cáutat sá lege prietenie cu el i s-a vor-bit, in mod destul de neprecis, de un proiect de incuscrire. Nu putea fi vorbade a-1 atrage in Transilvania sub pretexte diferite. Proiectul organizárii uneimiKári a bulgarilor nu era un pretext §i nu se a5teptau decit imprejurári fa-vorabile §i mijloace indestulá.toare pentru infáptuirea sa. Dar care ar fi fostmotivul unei asemenea comunicári a cancelarului cátre della Torre? CáciJosica nu fácea nimic fárá vreun interes. Lucrul s-ar putea explica poateprintr-o confuzie destul de fireascá. S-a vázut (vezi Calgtori, III, relatiilelui Visconti §i Carrillo, unde este discutatá prábu§irea cancelarului) cá ideealui era sá. fie numit voievod al Transilvaniei, profitind de ambiguitatea aces-tui termen, care inainte de Mohács desemna pe un dregátor al regelui, numitde el in aceastá dregátorie ce putea oricind fi inlocuitá prin alta, iar dupáaceea a cápátat un sens echivalent oarecum celui de principe. Josica incercape aceastá cale a echivocului sá. fie acceptat de impárat ca voievod-dregátor,urmind, bineinteles, ca ináuntru, el sá-i dea sensul su major. S-ar putea decica sá fi fost vorba de ráminerea la cirmá a unui asemenea voievod, pe caredella Torre, necunoscind existenta acestui dregátor de odinioará, 1-a confun-dat cu voievodul Tárii Romane§ti. Pare mai putin probabilá interpretarea insensul unei interventii a domnului roman in favoarea lui Josica, ca sá rá-

XVIII

www.dacoromanica.ro

miná la cirma statului, cáci raporturile dintre domn si principe nu erau denatura a face plauzibilá o atare interpretare. In nici un caz nu putea fivorba de o propunere consistentá asupra cáreia nuntiul nu ar fi putut päistratácerea. In conduzie, intreaga constructie ipoteticá are la bazá un sin gur text,aflat in redare indirectá, datorat unui nou venit, neintrodus in realitátileTransilvaniei. Interpretarea data frazei oarecum ambigue nu a gásit crezarela nuntiul Spinelli si este in contradictie si cu declaratia lui Mihai la Tisr-goviste, rostitá fá."tis chiar de el, si cu afirmatia ce i-a fost atribuitá In cursulprocesului lui Josica, cum cá acesta astepta de la el sa-1 impiedice cu armelepe Maximilian de a pátrunde in Transilvania. Care ar fi putut fi interesulpentru cancelar sä.-si ridice in cap un stápin ca Mihai, dupá ce fusese, dupápropria sa spusä., mai mult ca un principe"? Si ce rost avea o asemeneacomunicare fácutá unui credincios al Habsburgilor? Pe citá vreme solutiainstituirii unui voievod al Transilvaniei ca mare dregátor aproape autonom,supus impáratului in calitatea acestuia de rege al Ungariei, se potriveste per-fect cu propunerea, oarecum impersonal á facutá de el lui Visconti, pentruca acesta sá o aducá la cunostinta impáratului (vezi Ceirittori, III, biogra-fia lui Visconti). Si atunci se Intelege de ce se adreseazá acuma lui dellaTorre, omul Habsburgilor. Trebuie subliniat cá celelalte informatii referi-toare la cancelar, din scrisoarea lui della Torre, nu aveau aceeasi importan;,fiind culese de la unii si de la altii. 0 parte a putut proveni chiar de lanuntiul Visconti care, intr-o scrisoare a sa din 20 mai, pomeneste mai pelarg de Josica si mentioneazá o convorbire avutá cu contele della Torre.

Am stáruit mai mult asupra unor probleme intilnite in cale sau le-gate de uncle puncte commie ale volumelor III si IV, pentru cá ele apáreauintr-o luminä. nouá fa tá de trecut, fie prin descoperirea unui element neob-servat ptná acum (de pildá, folosirea relatiei lui Lubieniecki de catre Za-moyski si Malaspina), fie prin elucidarea mai completá a imprejurárilor pre-mergátoare (de pildä., In legáturá cu venirea comisarilor Szuhay sit Istvánffyla Tirgoviste), fie prin confruntarea si analiza criticá a márturiei in cauzI(declaratia lui Sig. della Torre). Am Infátisat, de asemenea, intr-o viziunede ansamblu, unele constatári si conduzii enuntate separat si partial in cor-pul volumului III, dar care trebuiau aduse in centrul atentiei si luminatemai deplin pentru a se putea urmári inlántuirea elementelor acelea cu mate-rialul din volumul acesta, de exemplu, asa-zisa conspiratie din 1594 in le-gátura cu teama de Báthoresti, sau fazele premergátoare tratatului" din1595, cu discutiile de la Tirgoviste. Semnalám, in treacát, interesul scrisoriilui Carlo Magno din septembrie 1596 (din volumul de fatá) pentru tritregi-rea materialului referitor la Paolo Giorgi si la problema bulgarilor (din vo-lumul IH). Cu Aloisio Radibrat din volumul nostru, situatia este mai com-plicatá. El apartine cronologic volumului actual, dar are tangente cu Gio-

XIX

www.dacoromanica.ro

vanni de'Marini Poli, a arui umbrä se intinde, in realitate, asupra ambelorvolume, dar care a fost cuprins in intregime in volumul III.

Trecem acum la o scurtä prezentare a compunerii volumului, subliniinddoar anume träsäturi sau aspecte mai deosebite, gel a ne tine de lista corn-plea a märturiilor, datä in tabla de materii.

Textele din volumul de fatä, care apar grupate obiectiv in ordine ero-nologicä, pästreazä totusi un fel de ierarhie a lor, care variazä si depindefie de natura märturiei, fie de personalitatea autorului ei, sau de imprejurä-rile deosebite de care se leagä. La unele se mai adaugä si elemente exterioare:de pildä, la loan Darahi, cauzele care au determinat infiriparea mai intli araportului lung, trimis de cornisarul imperial Ungnad lui Barvitius, apoi araportului scurt, pe care l-a scris, desprinzind (cu oarecare modifican) dinraportul lung, partea privitoare la lupta de la Selimbär, pe care avea sä odescrie prin viu grai aceluiasi Barvitius, de astä dat:i la recomandarea 'tole-gului antitetic al lui Ungnad, comandantul ceatii Satu Mare, Mihai Szé-kely. Aceastä descriere avea de scop documentarea directä a acelui secretarimperial, singurä in mäsurä sä neutralizeze tonele de rapoarte scrise cu pa-timä de Ungnad. Rapoarte considerate comune, dar in care, din cind in eind,citeva rinduri strecurate de Székely, prin torentul caligrafic al colegului säu,fixau pozitia sa perfect opus ä aceleia a scriitorului zelos, ale arui rapoarteprea copioase umpleau de despenare pe impärat, care 'hi promitea sä sescape de el ctt mai curind. Textul lui Darahi, adesea obscur si cu referiri laintimpläri si fapte mai putin cunoscute, a cerut un efort deosebit, rásplätitde concluziile ce au putut fi trase. Pe lingä cele dota rapoarte, i-am atri-buit si raportul anonim din Moldova, pe baza dovezilor discutate in notitaintroductivä. I-am asociat si textul descriind primirea ceausului la Brasov,care ar putea si-i apartinä tot lui.

Scrisoarea lui Valentin Walawski, adresatä lui Andrei Taranowski, aresi ea o poveste, cäci servea un indoit scop: transmiterea poftelii lui Mihaicätre acest unchi al lui, care era asteptat cu neräbdare, si trimiterea uneiinvitatii generale cäzäcimii din Polonia, sä vinä cit de multi in slujba doan-nului care II pretuieste si nu stie cum sä-i mai räspläteascä. Notita biograficäa lui Germanico Malaspina reprezintä trecerea in revistä a corespondenteisale din Varsovia din 1595 pidá la cvasinunviatura sa din Transilvania, in-cheiaa prin tnfringerea cardinalului Báthory. Se evidentiazá", atitudinea sa Inchestiunea interventiei lui Zamoyski In Moldova si, hi general, a felului incare considerä pozitia ambelor .06 romane fatä de Polonia. Totodatä, uneleticuri de &dire si de exprimare, observate in aceastä faz, explica felul sude a proceda din timpul misiunii sale in Transilvania, in vara si toamna anu-lui 1599. Färä a mai vorbi de nesinceritatea sa care rämine constantä. Pre-zerça aproape continuä a lui Carlo Magno, oarecum la marginea evenimen-telor, inceptnd incä din toamna dramatia a anului 1594 si mentinindu-se

XX

www.dacoromanica.ro

indirect, chiar in vremea lui Radu Serban, are un moment culminant la in-ceputul anului 1600, dud cauta sä: stabileascä impreunä cu domnul lista do-rintelor acestuia, pe care sä o ducä la impärat. Este vestitul text purtind In-semnarea de mina domnului: Ce au adus Carlo Mango" Acest om decurte, amabil i indatoritor, care stia sä se facä pacut tuturor i s tratezecu tot tactul necesar i cu zimbetul pe buze suprimarea unor yersoane inde-zirabile si al cärui rost fusese de multe, de prea multe ori sa roage pe celspre care era trimis s aiba putin`ci r'iibdare, ii descoperä deodatá talente dediplomat, in sensul c aflä cum trebuie imbunat domnul si cum poate fiabátutá furtuna de care tremurau cei din jurul domnului. Venirea lui, inniste conditii extrem de nefavorabile, a determinat totusi o inseninare, cácia reusit s creeze un climat de intelegere. Ca in 1598 la Tirgoviste, domnuldevine prietenos, comunicativ, se destäinuie, îi aratä gindul. Zidul carepärea cä. se ridicä intre domn i reprezentantii impäratului a fost dat de oparte pentru o clip. Formula salvatoare 'rea cä a fost gäsitä. Domnulintr-o pornire generoasä renuntä la cererile sale trimise prin solii si oficialisi se pleacá dorintelor" impäratului. Si Carlo Magno pornea spre curte cupunctele rezumind aceste dorinte". Era un fel de magie, chiar &a' ulteriorMihai, rázgindindu-se oarecum le scria solilor sä. vadä: ei cum e mai bine si careconditii ii sint mai favorabile, pe acelea a le mentinä. Dar totul se tulburáciteva zile dupä aceea, chid soseste räspunsul dat de impärat soliei oficialea domnului, a cärui indignare se revarsä clocotitoare impotriva Impáratuluisi a agentilor acestuia care I-au inselat: Giva, Carlo Magno, si chiar comi-sarii. Totusi in martie este iaräsi vorba s meargá C. Magno in Transilvaniaimpreunä cu Pezzen i Cu contele Isolano. Magno isi mentine punctul sude vedere în favoarea domnului. Cit despre propunerile care nu apucaserá.

soseascá la curte inainte de concedierea solilor, mai ráminea o sperantäneprecisác ar putea totusi s aibä un rezultat. Dar la Alba Iulia, Ung-nad,iscodindu-1 pe vistierul Stoica, obtine o versiune sirbeasc5." a textului ro-manesc, pe care o studiaiä cu patimá, relevind triumfátor declaratiile vistie-rului, cä punctele sint asemenea cu cele din cererile solilor oficiali! Lucrulse explicä, dacä Tinem seama de faptul ea' o bunä parte din text cuprinderaspunsurile" pe care le adusese Petru Armeanul de la Pilsen. Dei el nuavusese calitatea s trateze in numele domnului, el s-a tutors cu acele räs-punsuri" primite de bune de acesta. Pe baza lor, socotindu-le ca emanindchiar de la impärat, a fost intocmit textul nou, inglobtrid i punctele for-mulate de Carlo Magno, care nici el nu avea vreo calitate de a trata. Darmisiunea lui Carlo Magno din 1600 la Mihai Viteazul nu poate fi inteleasäfäcfnd abstractie de cea paralelä a comisarilor David Ungnad i MihaiSzékely, trimisi tot atunci in Transilvania pentru a rámine pe 1410 domn11'r5. a-I pierde din ochi. Acesti comisan i apar In repetate rinduri in cuprin-sul volumului de fatä, in textele lui Carlo Magno si Malaspina, in biogra-

XXI

www.dacoromanica.ro

fiile acestora precum si ale lui Darahi si Petru Armeanul. Va trebui deci sifie vorba si de ei, dei rapoartele lor nu au putut fi incluse din cauza uneiprea mari abundente, precum si a caracterului lor continuu. Ele inatiseazäadesea scene si portrete prinse in fugä, care meritä sä fie scoase din masaamorrá a vorbsáriei inutile. Unele din ele au fost redate de N. Iorga cu totrelieful in lstoria lui Mihai Viteazul, unde pot fi gásite desprinse de con-textul lor confuz, si minunat täilmkite. Nu putem decit sä trimitem la ele, pentrucompletarea m`árturiilor acestui volum. Va fi insä vorba de comisarii insisi,nu numai ca autori ai unor dsári de seam5. adesea pärtinitoare si deformate

dar intotdeauna revelatoare pentru momentul respectiv ci si saumai bine zis si mai ales ca factori activi in acel joc de umbeá si luminäal lui Mihai Viteazul. La 6 decembrie imp.áratul iseálea in acelasi timp scri-soarea credentialä pentru Carlo Magno si ordinul catre Ungnad si Székelyde a pleca neintirziat la voievodul Mihai in Transilvania, instructiunile loravind a fi aduse de Carlo Magno.

Dintre cei doi comisan, Ungnad mai fusese la Mihai dupá. intrareaacestuia in Transilvania. Neasteptind porunca impálratului (care poareá datamai tirzie de 17 noiembrie 1599, Hurmuzaki, XII, 506) sau instructiunilecare id cereau sä-. meargä in Transilvania sä vadä ce se face contra factiu-nii Báthory", si s.4 afle de la domn ce a promis acesta, in numele impära-tului, secuilor si sasilor si apoi sä raporteze despre situatie el se grälisespre hotarul Transilvaniei cam odata cu Mihai Székely, care se ducea säocupe cetatea Chioar In numele imp`áratului (pe care insá' au ocupat-o tru-pele dornnului). La 6 noiembrie el intilneste la Tasnad pe trimisii dintii aidomnului eátre impärat, in frunte cu Petru Armeanul, mergind sä-i ves-teascä victoria asupra cardinalului (Hurmuzaki, 111, pp. 348-349). Ulte-rior, el dä de Basta, care voise sä" intre in Transilvania, dar fusese oprit deihai. Spre necazul acestuia el trece la Alba Iulia, unde este bine primit dedomn si ospátat in toat`á legea, la o masa de la care au trebuit sá fie cu to-tii dusi acasä pe sus. A doua zi, el ii. dáruieste lui Mihai propriul sáiu me-dalion de aur cu rubine (Goldpfennig) si primeste, in schimb, un covor siprobabil un sal turcesc, pe care 11 numeste dup`á aceea eine alte Bettdecke".El ar fi vrut sä r5.minsá in Transilvania si sä ja parte, poate chiar sál prezi-deze dieta convocaa de Mihai. Dar acesta are grijä ssá-1 expedieze odatl cuMalaspina si cu Forgacs (venit sà spioneze pe seama lui Basta) inainte dedeschiderea dietei. Ei se opresc la Basta, la castelul din Sirrgeu al Báthores-tilor unde se instalase acesta, si acolo ja si Ungnad parte la discutiile sol-date cu redactarea unor scrisori si rapoarte denuntind intentiile si actiuniledomnului. Cu acest prilej se produce un inceput de ceartä.' intre Ungnad siBasta, din care va iesi conflictul 0.strat in nenumárate scrisori si reclama-tii ale ambilor, adresindu-se, in sfirsit, Ora si impä'ratului. Este vorba dezvonul riispindit la Alba Iulia 6. Basta ar fi fost mituit de cardinal, men-

XXII

www.dacoromanica.ro

vionat de Ungnad la $imleu, intr-un moment chid stava alquanto allegroatribuit de Basta chiar lui Ungnad. at despre Mihai Székely, comandan-

tul cetátii Satu Mare, acesta, n ciuda faptului c fusese impiedicat sá ocupepentru impárat cetatea Chioar, nutrea sentimentele cele mai favorabile pentrudorm, si if1(1 de mai inainte. In anul precedent, el prezidase curtea de ju-decatá instituitá la Satu Mare, care l-a judecat pe Josica dupá instructiunile adusede la Praga de Giva, si a dat i ordinul de executie neinttrziatá, tot din indem-nul acestuia, pentru a scuti, chipurile, pe impárat de neplácerea de a res-pin ge cererea de gratiere a fostului cancelar al Transilvaniei. In cursul proce-sului in care Giva il amestecase din proprie ini;iativ i fárá prea multescrupuie si pe domn ca martor al acuzárii, M. Székely a intervenit de maimulte ori, in stilul su caracteristic, cu cite o nota admirativá la adresadomnului. In iulie 1599, nu stim pe ce cale, acesta i s-a adresat lui, cerin-du-i trimit un tálmaci de incredere, putind face si slujba de secretar pen-tru limba maghiará (si limba latiná) i Székely i l-a trimis pe nemesul I. Da-rahi, care era din districtul cetátii Satu Mare si vorbea, fr mndoia1, i ro-maneste. Misiunea urgentá a lui Carlo Magno si a celor doi comisan i impro-vizati ad-hoc se datora unor stiri alarmante si in buná parte denunTurilorde la imleu, trimise independent unele de altele prin cureni deose14. Ele au de-terminat noul plan de actiune al lui Pezzen: oprirea banilor datorati lui Mi-hai Odd' la dovada cedárii de fapt a Transilvaniei (Hurmuzaki, XII, 535din 7 decembrie 1599). Dupá bucuria pentru victorie umbritá apoi de indo-ielile datorate tácerii ce a urmat, sosirea lui Petru Armeanul, cu trofeele in-chinate impáratului, adusese din nou un sentiment de liniste. Cele 12 punctetrimise de domn, constind din cereri i intrebári, erau de natura a o confirma.Dar dupà slobozirea soliei lui Petru, acuzatiile pornite din preajma luiBasta, pe diferite cái, si-au produs efectul dorit. Cum printre cererile adusede Petru erau douá care puteau fi folosite, s-a dispus trimiterea celor doicomisan i ca sfátuitori ai domnului, conform cu cererea exprimatá de sol innumele stápinului sáti. Cum se mai cerca i trimiterea de trupe germane sauungai e din afara Transilvaniei, pentru a lua in primire cetátile ocupate deo-camdatá de romani, comisarii trebuiau sà obtiná de la domn implinireaacestui lucru, ingrijindu-se totodatá din partea lor de aducerea i instalareanoilor garnizoane. Instructiunile trimise prevedeau sosirea lor cit mai grab-nicá la Alba Iulia, prezenta ion continuá pe 1110 domn, strecurarea cu multtact a unor indemnuri spontane" sá nu mai daruiascá posesiuni in Transil-vania, i aflarea in mare tainá a valorii sumelor sau obiectelor capturate deel din tezaurul lui Andrei si Sigismund Báthory. lar Carlo Magno, care leaducea instructiunile amintite, trebuia sá-si urmeze drumul ptná la Mihai,avind a raporta indatá despre dispozitiile lui i despre situatia din tail.Piná la primirea asigurárii neindoioase din partea lui Carlo cá au fost pre-date cetátile, erau sistate toate trimiterile de bani sau de daruri cátre domn.

XXIII

www.dacoromanica.ro

Dar acest amänunt esential nu i-a fost comunicat nici lui, nici comisarilorde catre Pezzen, care abia dupä trei säptämini isi explica intentille (deatunci) intr-o scrisoare catre Barvitius (scrisoare din 3 ianuarie, Hurmuzaki,XII, 580). In felul acesta se creeazä un cerc vicios. Neprimirea de catrePetru Armeanul, sosit la Satu Mare, a banilor fälgäduiti de impärat pentruplata soldelor, precum i netrimiterea darului pentru domn anuntat si dePetru si de curierul iMpärätesc, care difuzase aceastä stire la Alba Iulia(vezi biografia lui Carlo Magno), a Intirziat plecarea lui Carlo si a comi-sarilor, care incercau s rezolve macar partial acest neajuns neasteptat. larzäbava care a rezultat a prelungit peste mäsurä aceasta situatie. Pezzen,autorul acestei ingenioase soluii, clädea vina pe comisan i si pe Magno, plin-gindu-se c ei nu-si tnteleseserä rolul lor adevarat. Non si mandano i commis-sarii per governo, ma per disponer il vaivoda a lasciar presidiar le piazzecon le gienti di S. M. e tratar seco del mo,c4o del governo. Asadar, ei au in-structiuni suficiente (cu referire la scrisoarea lui Ungnad, arätind c asteapasosirea banilor. ...etc., precum si a unor instructiuni mai complete inamtede a pleca). Insä domnul dat seama c oprirea banilor, precum si adarului impärätesc trimbitat chiar de curierul impäratului nu erau inttm-plätoare, sit a reactionat n felul su impetuos, spunind pe fa; ä lui Carlo Magno

dacä impäratul are vreo bänuialä asupra sa, el i poate oricind gasialte rosturi. and au sosit comisarii la 10 februarie, retinuti si de o boaläa lui Székely, si de lipsa de bani pentru a putea veni cu un numär decent decarete. vreo 15, Carlo Magno rezolvase aparent situatia. Trei zile dupáaceea, el pleacä i dupä inca patru zile are loc, cu mare clocot, acea bruskoaudienz", numitä astfel de Székely i descrisä cu mare lux de amänunte deUngnad. Scos din fire de räspunsul impäratului la solia sa solemnä, domnultuna si fulgerä i opune, intr-un contrast izbitor, .purtarea dusmanilorturci hiving de el caret). cinstesc cu steag de domme cu cea a impäratului,pentru care ti pusese In cumpänä viata sa i fiinta insäsi a fárii sale, careii trimite drept multumire trei file pline de batjocurä, de rusine si de otravä.El strigä a a fost inselat, cà acum ei vor sä-1 alunge asa cum alungi o fe-meie stricatá, asa cum si-a alungat Sigismund sotia ... Dar el nu va läsase intimple asa ceva. A fost dus cu vorba de toti emisarii trimisi la el: Giva,Carlo Magno, si comisarii. Dar acum nu va mai sta de vorbä decit cu Pezzeninsusi.

Reactia imediaa a comisarilor a fost consternarea. Dar dupä primastupoare In fata acestui sacrilegiu, ea se deosebeste diametral. Läsindu-1 pecolegul säu sà exploateze aceasta minä bogatä ()feria' zelului säti, Székelyarata cà supárarea domnului era fireascä i cà intreaga politick' a ministrilorimperiali era absurdä i vinovatä. Se face totul pentru a-I indepärta pedomn. Trebuie inteleasà o fire ca a domnului, iubitor de glorie si de mire-tie, i deci dorind i pentru el numai ce este vrednic de cinste. A-i vorbi tot

XXIV

www.dacoromanica.ro

timpul de cesiune sau de renuntare este un nonsens. Trebuie pä.'räsitä o ase-menea conceptie i consideratä, in schimb, posibilitatea unei confederatiianumite conditii. Acesti doi comisan, care se opuneau diametral si ca tem-perament, si ca mentalitate, purtau cot la cot o politicä absolut divergentä,concretizatä in lungile rapoarte, dictate de Ungnad i inaintate forurilor su-perioare ca o contributie comuna, tn care din cind In cind räzbätea protestullui Székely, care de obicei se multumea s scrie direct secretarului Barvitius.Uneori, raportul aparent comun se incheia färä consemnarea unei divergenteexprese, dar ea exista cu atit mai profundä cu eft mai neexprimatä. Lasinddeoparte vorbäria inutil Székely cauta argumente .vii. Sub un pretext oare-care, el 11 trimite personal pe Darahi la Barvitius, ca povesteascä luptade la elimbär ca martor ocular, intr-un moment cind politica ministrilorimperiali era gata sä dua Tara de ripä. Darahi trebuia sa räspunclä deschisla once va fi intrebat. Era un fel de reluare a primei sale interogäri din ia-nuarie chid Ungnad avusese grijä punä tntrebärile cele mai insidioase.La rindul säu, domnul care in duelul säu cu Pezzen flutura ba amenin-%area unei intelegeri cu polonii (plimbind cu sine pe Andrei Taranowski prinorasele Transilvaniei), ba a unei apropien i de turci, dind primirii ceausuluiturc la Brasov o solemnitate deosebitä aminä plecarea lui Darahi cu douäzile, pentru ca acela sä fie de fatä: la acea primire i sä o poatä descrie de visu.Cind mai apoi Székely lI foloseste pe Darahi in chip de curier, pentru a ra-porta despre situatia din Moldova ocupatä de Mihai, Ungnad are grijäasocieze si un om al su, ragusanul Barilovie, care sä."-i adua o dare deseamä filtratä In sensul pe care '11 voia el. Ina 'inainte de aceasta, tensiu-nea devenise intolerabilä. Nevoia de bani pentru plata ostasilor paraliza onceactiune, putind chiar provoca o räscoalä a mercenarilor sau trecerea lor intabära lui Sigismund BAthory, care Ii stringea in Moldova o oaste cu aju-torul lui Zamoyski. Domnul declara a nu mai putea merge nici mäcar labiseria Eri. a fi intimpinat de stridatele i zarva mercenarilor neplätiti.Era imperios necesar ca Pezzen sä: se arate. Prezenta lui fusese cerutä chiarde la inceput, din noiembrie. Insä Pezzen, inchipuindu-si c ar putea fi luatca ostatic (!), gäseste c ar mai fi si altii de trimis s trateze cu domnul inTransilvania, numindu-1 si pe Basta (!), el insusi avind a vedea ce noutátiaduceau solii (Mihalcea i Stoica) (Harmuzaki, XII, 580). Dar el se arältatot mai indärätnic i Székely scria ptn i impäratului, aid alarma in vremece Ungnad asculta toate soaptele, primind färä deosebire toate delatiunilecalomniile pornite din sinul nobilimii transilvane, care, sub masca devota-mentului pentru impärat, urmärea readucerea lui Sigismund. Dar rapoartelenesfirsite, pätimase i confuze dictate de Ungnad ne-au pästrat i unelescene ca aceea in care Petru Armeanul se väita i urla de spaimä la SatuMare In fata comisarilor, in decembrie, din cauza lipsei banilor, fugind decolo colo si aducInd acuzärile cele mai grave solilor mari, Mihalcea i Stoica,

XXV

www.dacoromanica.ro

pentru ca apoi la Alba Iulia, ei sa-1 regaseasca restabilit in favoare i plinde importanta fa ta de ei care ii stilt dati in grija si de care ii pasa. .maiputin. Ba slugarnic, ba cu ifos, el este gata sa dea in vileag lucrurile cele.maitainice, din ambitie sau din interes. El nu raporteaza adevarul decit in ma-sura care ti convine si omite din talmacire tot ce 1-ar putea supra pe domn.Intelegem cum a alcatuit raspunsurile" aduse de el de la Pilsen (vezi CarloMagno, Observatii critice). Sau este descrisa primirea lor bucuroasa la 10 fe-bruarie, cind yin in sfirsit aducind i ceva din banii asteptati (30 000 detalen i din acea 100 000 datorata). In curind avea s fie scadenta unei :altesume de 100 000 de talen. Carlo Magno, care ii precedase cu mai bine dedoua saptamini, stiuse s intre in voia domnului i trimisese stirile cele maisatisfacatoare lui Pezzen. La Alba Iulia el era persona grata, poftit la masade domn i tratat cu o prietenie subliniata cu oarecare naduf de Ungnad,cu admiratie de colegid sau.

Venirea comisarilor putea fi exploatata pentru a sterge impresia nefavo-rabila produsa de oprirea darului. Li s-a sugerat ca in cuvintarea loraduca vorba i despre necredinta Báthorestilor. Aceeasi a fost si tema can-celarului episcop Napragy, banuit si el ca ar complota cu Sigismund. Lacuvintarea sa in bimba latina a raspuns tot astfel i Ungnad. In timpulacesta, domnul isi rotea ochii cu severitate spre nobilii mai compromisi.Acestia schimbau fete, fete. Gaspar Kornis, care fusese inlocuit cu MoiseSzékely, se scarpina in cap destul de incurcat. Se zvonise c ar fi fost ucis,

Ungnad scrisese la Praga, rugind s i se dea lui bunurile acestuia dinUngaria Superioara, care urmau s revina fiscului. Foarte curind si Kornis,

acei nobili aveau sa. intre in legatura cu Ungnad, care e poftit la masa deNaprágy anume pentru a-i intilni. Kornis plinge, ti acuza pe Bocskai si sedeclara nevinovat. Tot astfel procedase i cu Magno. In audienta secretaUngnad are satisfactia de a fi pus in contradictie pe Magno cu dornnul,(vezi Carlo Magno, biografie). Nu stia cum sa afle ce anume tratase acelainainte de venirea sa. $i Petru Armeanul, de care se si plingea, deveniseermetic.

Un loc destul de insemnat in volum ti revine lui Petru i pentru intreagasa activitate din timpul lui Mihai Viteazul i pentru cea din vremea luiRadu $erban. De asta data intrigile sale stilt prea flagrante pentru a nufi fost patrunse. $i totusi in 1611 el reuseste sa. se insinueze din nou oclip a linga domnul pribeag pe care 11 sapase in trecut. Materialul volurnuluise imparte de la sine in doua: cel legat de Mihai Viteazul, care seincheie cu redarea campaniei polone din Moldova, din toamna anului 1600,celalalt referitor la vremea lui Radu $erban si a Movilestilor. Aici intra

rapoartele privind starea catolicismului In Moldova (vezi BernardinoQuirini, Andrea Bobbi, $tefan Bathazar i raportul anonim din 1606). Ni-velul clerului catolic nu difera de acela descris In CaUtori, III. Dar se

XXVI

www.dacoromanica.ro

poate descoperi acurn un Inceput de rezistenta nationala la ingerintele po-lonilor, 4i chiar venind din partea domnului, acelasi care, pus in domniede Zamoyski, refuza in 1600 inglobarea Moldovei in statul polon. Apar,pe alocuri, in descrierea campaniei, repetitii sau suprapuneri, care au fostevitate pe masura posibilului prin unele reducen i de text. Comasarea lorpermite urmarirea lor critica.

Luptele Movilestilor sint infatisate de cavalerul elvetian Alexander"sit de francezul Joppecourt. Textele lor, care se completeaiä oarecum, stntintr-un contrast flagrant: unul prea incomplet, celalalt prea romantat deeditorul su Baret, care peste o povestire ce se dovedeste veridica asterneun strat gros de literatura, ce a trebuit fi dat deoparte.

Volumul se incheie cu redarea campaniei turco-polone din 1620, pro-vocata de Gaspar Gratiani. O confruntare a jurnalelor de campanie cutextul lui Miron Costin aduce si unele rezultate noi. Observatie valabilapentru expeditia sultanului din 1621, si pentru trecerea soliei lui Zbaraski.

Ca si in volumele precedente, intilnim i aici impostori, mai mult orimai putin abili. Unul din ei, William Lithgow, a reusit sa se strecoarerindul calatorilor prin tarile noastre, dei venirea lui pe la noi este maimult decit dubioasa. El beneficiaza deci de o favoare care a fost refuzatavestitului capitan John Smith si venerabilului capitan Iankovicz partici-pant (?) la lupta de la Tutora i martor (?) al fugii lui Gratiani. Acestiaau fost trecuti in anexa, dovada imposturilor parind suficienta. O solutiede compromis a fost adoptata pentru Montalbani (Malbi) a carui prezentain Moldova la) Ur1) moment dat pare verosimila, dar nu in momentul uci-derii ceausului, dud s-a declarat dornnul pe fata contra turcilor i nici incursul campaniei sau al acelei fugi la care pretindea c i-ar fi fost tovaras.De aceea s-a adoptat o solutie mixta. Montalbani a fost, asadar, cuprins incorpul volumului numai cu textul scris 'inainte de criza care a deschis raz-boiul, iar textul, descriind camtpania i aventurile din cursul ei, oferinddestule nepotriviri pentru a fi socotit neadevarat, a fost trecut in anexa.

Anexa volumului comporta si o prezentare a unor descrieri geograficecontemporane privind tarile noastre. Ele sint datorate italienilor Lorenzod'Anania, Giovanni Botero si Antonio Magini, primul din ei precedindu-icu doua decenii pe ceilalti doi. O critica atenta a putut evidentia influen-Tele reciproce si constata imprumuturi de netagaduit. Este paradoxal insaca maestri luminati ai geografiei, cu un orizont infinit mai vast si o men-talitate mai moderna decit cea a lui d'Anania sa imprumute de la el totlotul de informatii privind Tara Romaneasca si Moldova, flea nici un con-trol sau confruntare macar cu hartile contemporane. $i tot astfel s-au mul-tumit, cind a fost vorba de Transilvania, sa recurga la clasicii genului, in-cepind cu Reicherstorffer. Partea lor de originalitate trebuie cautata ade-sea in note, unele de un interes real, ca cea despre reminiscentele pagine

XXVII

www.dacoromanica.ro

pästrate la poporul roman. Dar, in general, istoria uzurpä aproape totspatiul, iar descrierea geografkä propriu-zisä cedeazä locul unor fise de eruditiereal sau mai naivä, cu referinte la antichitate i chiar la cronicile ma-ghiare. Dar acest fenomen se intimplä numai in lumea cärtilor. Aproapetot materialul din corpul volumului ne duce in lumea evenimentului pur.Nu intilnim memorialisti. Oamenii träiau in prezent. Chiar cind se evocauevenimente din trecut, ele erau infätisate tot ca un prezent mutat putinmai departe. Lipseste acea desprindere i depärtare de prezent, care diperspectiva istoria. Realitatea este redatä haotic si fragmentar. Naturamärturiilor rapoarte, scrisori, iurnale de campanie aduc o adevá-rata defilare a clipelor. Obiectul darilor de seamä nu este prea variat, fiindvorba mai ales de campanii. In volum sint cuprinse expeditille lui MihaiViteazul, cea din Transilvania si, tangential, cea din Moldova, dota cam-panii polone la noi in tarä, in 1600 §i 1620, cu o prelungire tn 1621, lup-ta de la Brasov, din 1603, §i expeditia de la Silistra, ravala tätarilor asu-pra Tärii Romanesti din anii 1602 si 1603, jafurile i vexatiunile acestorasi ale polonilor in Moldova (ca auxilian i ai lui Simion Movil, pretendentla tronul Tärii Romanesti), luptele Movilestilor. Restul märturiilor prindestäruitor, in raza sa, mersul negocierilor fátise sau oculte cu imperialii, cuSigismund si Andrei Báthory, cu polonii, cu turcii i chiar cu tätarii. Semai strecoarä, pe ici, pe colo, cite un negustor (Tommaso Alberti) sau vreunturist (dacä poate fi numit astfel Joris van der Does, rivnind cu patimävadä Constantinopolul i reusind sä se strecoare in suita ambasadoruluipolon Golski i in preajma ambasadorului englez Edward Barton); mai po-poseste cite un mic grup de iezuiti, alungati din Transilvania de cetele luiMoise Székely i primiti cu domneasa ostentatie de Ieremia Movilä (iezui-tul Argento), dar ei constituie oarecum exceptii. Este o forfotä de soli side solii incoace i incolo, de la comisarii imperiali veniti la Tirgoviste in1598 pinä la solia ametitoare a lui Zbaraski spre Poartä, trecind, cu mareifos, s ducä de nevoie confirmarea unei Old care ii umilea i, asadar, cáu-tau si ei s umileasa pe al/H. Lumea necajitä apare si ea, dar mai mult cao implicatie decit ca o prezentä expresä. Jafurile i omorurile bandelor dezlán-tuite de mercenarii färä platä, de haiducii liberi" gata sä se ali ze cu dus-manii turci contra fostilor patroni, de secui inräiti de vesnicele härtuieli incare se aflau i ei angajati, se revarsä si in Tara Romaneascä, venind dinTransilvania unde disparuse once autoritate i fiecare oras trebuia sä seapere pe seama sa.

Veacul al XVII-lea päseste crunt si la noi, pe pámintul fárii noastre. Sipe mäsurä. ce inainteazä aruncä o luminà crudá asupra oamenilor si a im-prejurärilor. Oamenii stnt märunti, imprejurärile skit jalnice. O ceatä detältari, de citeva sute de oameni, trece in Oltenia unde prad i robeste invoie pe locuitori, iar cind marele ban, Preda Buzescu, porneste contra lor,

XXVIII

www.dacoromanica.ro

el este párásit de mercenari care o iau la fui, iar boierii &it ucisi saurobiti, si el insusi abia poate scäpa de o soarta asemánátoare, ascunzindu-seIn baltá. Si in alt moment, eind domnul, Radu Serban, spre a-i mai potolipe mercenarii care se agitau cerindu-si plata intirziatá, trimite la ei patruboieri ca sá-i indemne sá mai astepte, aceia ii ucid, si domnul tremurá infata lor. lar banii impáratului pentru soldele restante, dei trimisi lui Radu$erban, fuseserá opriti de Basta, sub motivul unor indoieli asupra fidelitá-tii domnului. Este parcá o reeditare dar ctt de deformatá si de parodicá!

a unor momente de crizá din vremea lui Mihai Viteazul. $i atunci, in1597, trupa de mercenari plátitá in principiu de imperiali, dar nesatisfácutála timp, este gata sá se rascoale si a si inceput a vocifereze, dar domnulface el rost de bani, pentru ca plátitorul imperial sá-i poatá pláti fárá iä-bavá, urmind sl i se restituie suma avansatá. lar mustermaisterul Las-sota si plátitorul Hödl se potrivesc in päreri: primul gásind a dacá domnulare nevoie sá mentiná si mai departe acea trupá, nu are decit sá o pläteascádin banii sái, iar celálalt, mergind si mai departe cu ingeniozitatea, era depárere sá. nici sá. nu i se mai spuná domnului de venirea banilor, atunci clndvor sosi, spre a nu-i mai restitui de loc si a face economii impáratului! Cauzaneplátii putea sá varieze. In 1597 banii erau ba opriti de Skismund, ba ne-expediati. Mai tirziu, in 1600, s-a repetat acelasi joc, de asta datá cu bunástiintá in urma hotáririi arbitrare a lui Pezzen. Aceste asemánári evidentenu fac decit sä. accentueze mai hotárit deosebirea esentialá dintre ce fusesesi ce era acum. Chiar daca unele gesturi seamáná, spiritul din care pureedeste altul. $i zbuciumul docilului Radu Serban nu il reinvie pe al lui MihaiViteazul. Acest inceput de veac nu este aici decit sfirsitul unei epoci caremai cunoscuse lupta si gloria. Dupä aceastä agonie va incepe, poate, altceva.Pinä atunci cad mástile si se degradeazá caracterele. Trádári mai vechi sedau pe fatá. Fidelitäti din trecut se näruie si un ostas incercat ca GheorgheRäcz, pomenit si mai in urmá cu laudá pentru rolul su in campania de laBrasov (1603), se preface in tilhar (mIcar cá aceastá transformare in extre-mis nu este mentionatá in márturiile din volumul nostru, destul de sárace Ininformatii pen tru acest moment).

Care este partea de noutate pe care o aduce volumul de fatá? Ea re-zultá din adincirea criticá a márturiilor, cercetarea lor convergentá, scoate-rea in relief a unor momente sau puncte esentiale, integrarea márturiilor Incontextul istoric si urmárirea sinceriatii lor, cátittnd a pátrunde intentiade la baza cuvintului scris. Atentia a fost indreptatá cu tot dinadinsul asu-pra martorilor insisi, cu rezultate uneori neasteptate. Au fost rectificateunele date nu fárá importantá si analizate texte destul de enigmatice. Insfirsit ne-am oprit si asupra oamenilor. Intr-o privire general au fost cu-prinse, impreuná, amindouá volumele, III si IV, care reprezintä de fapt ounitate indivizibili. Partea de noutate a fost subliniatá de fiecare datá in

XXIX

www.dacoromanica.ro

biografiile, observatiile critice si notele insotind textele. Au fost atacateproblemele enuntate mai sus la pagina XIX. La acestea se mai adauga si analizaactului iscalit de Mihai Viteazul si Carlo Magno in februarie 1600 si araspunsurilor" lui Petru Armeanul.

Nirnic mai sugestiv decit acest document atit de ciudat, cu amestecul sude adevär si de minciuna, cu dubla sa origine si dublul su caracter. Desci-frarea lui deschide perspective noi de investigatie pentru o cunoastere maiadina a firii domnului in care se afirma o dualitate dialectica ce nu provinedin jocul unor influente contrare, ci din cuprinderea in aceeasi clip ä a celor dousafete ale unei probleme. Daca asupra telului esential el nu avea nici o indoiala,in schimb alegerea titre caile pentru a-1 atinge fi umplea sufletul de unzbucium nesfirsit.

Incheind acest volum se cuvine sä multumim colegilor de la InstitutulNicolae Iorga pentru concursul ion amical de cite ori am apelat la ei. Pelinga cei numiti in v,olumele precedente am vrea a mentionam in chip deosebitcontributia lui Carol Vekov la cercetarea si talmacirea bibliografiei maghiarefolosite la intocmirea biografiei lui Toma Borsos precum si aportul luiConstantin Rezachevici care ne-a dat textul si nota introductiva a relatiei ano-nime ita iene atribuite lui Cavriolo. Datoram multumiri si bibliotecii Institu-tului pentru intelegerea cu care ne-a ingaduit si-i folosim din plin resurselein ciuda unor conditii vitrege. Un grind recunoscator tovaräsilor Razvan Teodo-rescu si Maria Muzicescu pentru ajutorul lor binevoitor, precum si tovaraseiCorina Nicolescu ale carei sugestii au fost de un mare folos la ilustrarea volu-mului.

Si 'in sfirsit o privire inapoi spre zilele cind alaturi de noi lucrau sicolegii nostri disparuti, I. Totoiu si P. P. Panaitescu.

MAIIIA HOLBAN

www.dacoromanica.ro

CARLO MAGNO

(cca 1560 1617)

*

Milanezul Carlo Magno, gentilom de curte (aulae fami-liaris, Hofdiener) al impäratului Rudolf al II-lea, a fost folosit de acesta in diferite misiuniin Transilvania. Este cunoscutä solia sa la Mihai Viteazul in 1600. Dar primul su contactcu Transilvania este mai vechi. Ind. din 1594, inainte de 1 septembrie, el este trimis laSigismund Báthory indatä. dupä asa-zisul complot de la Cluj". Fusese ales, intre altele, $i

pentru cunoasterea limbii si imprejurkilor din Transilvania. Misiunea sa era sä-1 con-firme pe principe in bunele sale hotärtri si sä-i ofere si alte ajutoare, pe lingä caii trimisiprincipelui in dar" (Hurmuzaki 1112 p. 48). In realitate nu era vorba de o misiune de paradäci de trimiterea unui om de incredere, sfätuitor discret si priceput care sä mentiná moralulprincipelui lipsit temporar de prezenla diriguitoare a lui Carrillo, aflat cu treburi importantela curtea de la Praga si inspäimintat el insusi de baia de singe poruncitä de el si deperspectiva reactiunii violente a Báthorestilor sprijinivi de marele cancelar al Poloniei Jän Zamoyski(Vezi in Ca"Mori, III, relatia lui Carrillo si cea a lui Busto). Totodatä trebuia probabil sä seinformeze de situasia din tarä dupä lovitura de stat despre care existau stiri puline, filtrate

1

www.dacoromanica.ro

Cu iscusintä de Carrillo. Dar la 15 septembrie Carrillo este indreptat din nou spre Transil-vania i probabil c oclatä ctt sosirea lui are loc i plecarea lui Carlo Magno, care insäse imboldiveste pe drum 0 se opreste la Casovia unde se mai aflä Inca la 25 octombrie.0 a doua misiune, tot de incurajare, i se incredinteazä in martie 1595. Dupä succesele dinTara Romineasa contra tätarilor, Sigismund cerea urgent trimiterea de trupe imperialecare sä ;in ä piept unui eventual atac turcesc al fortelor din Ungaria 6 Austria venindasupra Transilvaniei. Misiunea lui Carlo Magno trebuia s constea in a-i recomanda prin-cipelui incredere i räldare. Dar cum nu se fäceau nici un fel de pregätiri concre:e insensul dorit, emisarul ales hi tot amina plecarea (ibidem, p. 87). Totusi el este la Alba Juliain aprilie, chid e mentionat de Giovanni de'Marini Poli care i se plinge de faptul a nui se dau pasapoartele necesare pentru a merge in Tara Romineascä. Venit cu asigurärilecele mai categorice privind implinirea conditiilor acordului, el gäseste la Alba Iulia oatmosferI destul de tulbure. Sigismund cuprins din nou de panicä, se socoate inselat deHabsburgi, primeste la el pe unul din ceausii trimisi de sultan cu oferte sträluciteameniniä sä: se invoiascä cu Poarta clack' nu i se trimit îndat trupele flgäcluite i mireasaasteptatä. Totodatä: el cere sä: fie demis comandantul imperial din Ungaria superioarä,Teuffenbach cu care luase legäturä la inceputul anului (Vezi Calrztori, III, relatia lui MatyasKit) si care rämäsese impresionat de neseriozitatea lui Sigismund. Teuffenbach mai eraindezirabil i ca protestant La 17 mai, a doua zi de sosirea nuntiului Visconti, CarloMagno pornea iar la Praga ducind vestea capturärii i inlocuirii lui Aron precum si a incheierilordietei: reinstalarea iezuitilor in patru centre din ;ara, confirmarea executiilor i confiscärilordin anul precedent si includerea si a cardinalului Báthory in condamnarea Báthorestilor,in sfirsit obtinerea unei contributii bänesti foarte insemnate de la nobili. La 30 mai acestesari precum i cererile principelui erau cunoscute la Praga, inainte chiar de audienita luiCarlo Magno la impärat. La 6 iunie e trimis tnapoi, dar curind dupä plecare se opreste indrum, nu se stie pentru ce. El fusese desemnat ca sä: o insoteascä pe arhiducesä pe drum.De la Casovia urma sä fie condusä de arhiducele Maximilian. CO:sätoria are loc tocnuai la7 august la Alba Iulia.

Asistä la pornirea oastei ce se indreaptä: spre Tara Romineasa, avind chiar un felde itparcinare a organiza serviciul de postä intre tabära crestinä i curtea imperialä (Hurmu-zaki XII, 132, 154). Este de fatä la Brasov la fägduiala solemnä fäcutä de Sigismundsecuilor el le va restitui vechile lor privilegii, dacsi vor veni la oaste contra turcilor (ibidem,337). Sea" pe lingä Sigismund i trimite la Praga vesti i buletine despre victoriile acestuia(186, 188). Difuzeazä peste tot aparitia minunatä a vulturului (Veress, Documente, V, 308)care s-a läsat la picioarele principelui atunci dud acesta a trecut muntii in Tara Roma-neasa Pärti din buletinele sale impreunä: cu amplificärile curierului ce le aduce (Hurmuzaki,207) inträ chiar în compunerea unor avvisi. Are o situatie oarecum diferitä de cea a celorlaltiagenti imperiali, Giovanni de'Marini Poli, de pildä. El este un reprezentant permanent alimpäratului la curtea lui Sigismund 6 este tratat ca atare. La ospältul din 5 decembrie 1595,este la loc de cinste aläturi de solii ducilor de Mantova si de Toscana si face pe tälma-ciul hive arhiducesä i acestia, ea räspuniind in limba germanä: la frazele Ion inflorite inlimba italianà. Curind dupä aceea Il Insoteste pe Sigismund la Praga, aläturi de nuntiul

2

www.dacoromanica.ro

Visconti fi de sfetnicii mai de aproape ai principelui. Termer& in care i se adreseazg cance-larul Josica in iulie 1596, informindu-1 de operatiile cam neconvingitoare de la Timiqoara,aratg consideratia de care se bucura. Curad il gäsim interesindu-se de aproape de o nouäinitiativg sprijinitä de Mihai Viteazul. La 17 septembrie, Carlo Magno scrie din AlbaIulia secretarului ducelui de Mantova, Guido Avellana, dind o serie de date care nu au fostutilizate de istoriografia romineascI ci doar de cea bulgarg, in leggturg cu aparitia unuisol secret bulgar la Sigismund (Vezi scrisoarea din volumul de fa; ä precum i istoricul trata-tivelor cu bulgarii in Cillatori, III, biografia lui Paolo Giorgi). Nu pink exact in cemoment a fost däruit de Sigismund cu mina de aun de la Ruda (in Zarand) Impreung cupatru sate: Ruda, Nyagra", Scroafa i Valea Lungg, pe care toate impreung le vinde inaugust 1599 lui Stefan Bocskai, circa trei ani dupa dobindirea ei, dupg ce mai Int.i ovinctuse negustorului curtii Hans Rebenick fr insg ca acesta sä fi plgtit vreun ban, Orala vinzarea aceasta din urmä. Motivul declarat al vinzgrii era faptul cg obligatifle sale nu-iinggduiau supravegherea personal g absolut necesarg. unei exploatgri miniere. Un argumenthotgritor pentru rezerva lui Rebenick a trebuit sä. decurgg din incurcgturile create deabdicarea i revenirea lui Sigismund Báthory in 1598 (anul vinzgrii dintli) i înc unul fi maiimperios, acela al instalgrii cardinalului Andrei Báthory ca principe al Transilvaniei. Cumpg-rgtoiul din uring, unchiul lui Sigismund 6 dufmanul Báthoreftilor venise la Praga in fnuiteaunei solii a lui Sigismund pentru a incheia un nou act de cesiune a Transilvardei in favoareatripgratului. Dar in timp ce se indeplineau ultimele formalitgti, principele fi-a rechematbnisc clelegatii fi a cedat in grabg principatul cardinalului, chemat de el in tainä. Laaflarea acestui fapt, Bocskai s-a hotgrit sä. räming la imperiali, intructt el fusese principalulautor al uciderii lui Baltazar Bithory, fratele cardinalului, fi a cgutat s obting o protectiespecialg pentru bunurile sale situate in comitatele exterioare ajunse In niuinile imperialilor.Moartea tragica a cardinalului i-a oferit lui Carlo Magno prilejul unor noi insgrcingri. !mpg-ratul s-a väzut obligat sg trimitg un emisar la papi spre a-i infátifa dovezile concrete aleînelegerii cardinalului cu turcii Cu polonii, in paguba creftingtätii. A fost deci propusdesemnat pentru aceastg misiune (13 noiembrie 1599) (vezi Hurmuzaki 111, p. 521). Dar foartecurind (29 noiembrie) i s-a ggsit un alt rost, anume acela de a merge la Mihai Viteazul

afle gindurile cu privire la Transilvania fi dispunä bine fatg de comisarii imperialiimprovizati, David Ungnad i Mihai Székely, care aveau s ving i ei la Alba Iulia.Ulterior dintr-o scrisoare a lui Pezzen din 3 ianuarie 1600 ar rezulta cg trebuia sg raportezedespre predarea ceatilor din Transilvania ctt de urgent.

Din nou, ca pe vremea lui Sigismund, el pornea cu aceegi lozincg de ancrederergbdare" i cu in.structiuni destul de sumare avind un rol pur informativ. Scrisorile sale cre-dentiale au fost redactare in aceeafi zi (6 decembrie, Hurmuzaki 111, 372) cu ordinul catrecei doi comisan, cgrora trebuia sg le duel instructiunile impgratului. De astg datg afost expediat in grabg cu pofta chiar de a doua zi, la 7 decembrie. Dar cu tot zorul acestael nu sosea la Alba Iulia deck la 22 ianuarie!! La 25 decembrie el ar fi trecut prin Cgovia,dupä o pire cam inexactg, intrucit se pretindea c venea cu bani (I) i cu soldati (I)

(ibident p. 614). S-ar pgrea cä din aceastg informatie nu poate fi retinutg deck data, cgciel nu venea cu bani, aceasta era treaba lui Petru Armeanul, ci cu vorbe bune. Aflase

www.dacoromanica.ro

pe drum de un dar Imparatesc. pe care ar avea si-1 duci domnului, dar care rämineanevazut. Nici la capatul drumului, la Satu Mare unde comanda Székely i unde sperafi sosit curierii cu darul, sperantele sale nu s-au materializat. Situaria se agrava foartedatorita faptului c nici banii pentru plata soldafilor promisi lui Petru Armeanul nu 11

asteptau la Satu Mare. Si acum urna ca arnindoi s apara cu Winne goale inaintea domnuluidupi ce Petru se grabise s anunte printr-un curier expres de la Viena ei ei vin cu baniisi co darul Imparatului constind dintr-un colan de aur de 12000 de ducati dupa spusalui Petru, sau de 25 000 dupä a curierului imperial Gaspar Mallikh. La Satu Mare in fatacelor doi comisan i mint de diferiti, Mihai Székely si David Ungnad, Armeanul urla, plingeasi se viva: Vai mie, vai mie, vai mie!" *rend incoace i incolo, convins ea' isi va pitrdecapul (ibidem, p. 583, scrisoarea lui Ungnad din 4 ianuarie 1600). Chiar de a doua ziavea de end s plece la Viena, ba chiar la PiLsen, la Impärat, pentru a cere baniifigaduiti. Cutremurat de aceastä situatie, Carlo Magno se teme la rIndul säu de un afront,de o Intemnitare, poate i mai rau. De aceea a hotarlt sà mai astepte. Nu cunoastem seri-soarea sa catre imparat din 28 decembrie in care explica motivul opririi sale, ci nurnaicea din 15 ianuarie, scrisi In ajunul pornirii sale la drum sub apäsarea unei marl temen.Impresionar de spaima lui Petra Armeanul si de torentul nesecat de acuzarii adose deacesta solilor oficiali ai dbmnului, banul Mihalcea i vistierul Stoica, trimisul imperial adoptaun ton pesimist. Lucrurile se arm-a altfel de cum le-a crezut la Inceput .. In concluzie,roaga pe imparat sa mai retina pe solii dornnului pina la ref ntoarcerea sa cu bine dinTransilvania (!), idee inspirata fara Indoiala de Petru Armeanul. El va pleca totusi, cu toateriscurile (1) spre a afla gindurile domnului. Pentru a mai reduce din primejdiile drumului,va pleca peste doug zile; o data cu Petru Armeanul. Acesta renuntind a mai merge la Viena,a Incercat cu recomandarea comisarilor tà obtina macar 30 000 de talen de la Lassora,mustermaisterul de la Casovia, asupra banilor fagaduiti. Si acestuia i-a povestit c soliidomnului denatureaza cererile sale si ca 11 Imping tà pastreze pentru sine Tram-silvania ... etc ... Pink' In cele din urma, versiunea lui Petru a ajuns Oita la Imparat,In primul raport al lui Ungnad. Amanunt sugestiv: dud marele doctor Pezzen a aflatde aceastä intervemie a comisarilor in sprijinul incercarii Armeanului la Casovia, a fostfoarte acru i nemulttunit de faptul cà ei s-au amestecat In aceasa chestiune care nupriverd De altminteri, intr-o convorbire a lui Pezzen ca nunriul Spinelli la Praga, Pezzena afirmat c banii pentru plata soldarilor lui Mihai, 100 000 de talen i si mai bine,s-ar afta la Casovia, dar ca plata lor a fost suspendata deocamdati pentru a exercita In felulacesta 6 presiune asupra domnului, prea independent fafl de imparat. Dar trebuie adaugatei i atunci dud comisarii s-au amestecat intr-o chestiune care ii privea direct, anumeobfinerea unor sume mai modeste pentru acoperirea cheltuielilor ion de drum pig la AlbaIulia, cu numarul minim de carete cenit de prestigiul Imparatului, rezultatul a fost tot atitde negativ. La Satu Mare Carlo afla de la Petru Armeanul vestile comunicate de capi-tanul cetatii Chioar. A fost descoperita o uneltire a cancelarului Naprágy si a lui GasparKornis In favoarea lui Sigismund, i domnul la II:Lillie, era gata sa-i taie pe am1ndoisfetnicii sai, dar este dispus s astepte sosirea lui Carlo Magno Cam tot atunci, din

4

www.dacoromanica.ro

Alba Julia unde 11 astepta Cu mare zor, Giovanni de'Marini Poli fi denunfl uneltirile luiBocskai (Barchai"!) i pica desde lui intilniri Cu Naprágy. Acest Bocskai apucase toatebunurile Jul Josica si ale lui Sigismund, fiind acurn foarte bogat. Uneltirile pomenite sintdcsigur in leggturg cu arestarea recenti a unui agent important al lui Sigismund Bithory,P. Huszar.

Aceasta era situatia la Alba Iulia in preajma sosirii lui Carlo Magno, precedas destirea cg aduce domnului darul imp5r5tesc, rgspinditä ca sigurg de curierul imperial Mallikh,ceva mai inainte, i deci din punct de vedere politic, infirmarea ei de fapt, °data cusosirea si a lui Petru Armeanul, färg bani, dupg ce la porunca impgratului vestise peMihai printr-un expres cg va aduce 100 000 de talen i pentru plata ostasilor, putea fi interpre-tatä Intr-un mod defavorabil, intr-un moment cind partizanii lui Sigismund se miscauchid domnul ar fi avut nevoie de spriiinul absolut al partidei adverse. Aceasta insä se argtadispus sii asculte toate soaptele i insinuiirile pomite din jurul generalului Basta, instalat incastelul de la Simleu (Somlyo) de unde fugise Stefan Báthory, fratele cardinalului.

Plecat cu teamg din Satu Mare, unde multumitä lamentatillor lui Petru Armeanul seusase o atmosferg grea, creatg si de lipsa prelungitä a lui Darahi, trimis mai inainte ladomn i retinut de acesta, Reg a mai da semn de vigg, dind nastere la blnuielile celemai sinistre pentru el, Carlo Magno soseste in sfirsit la Alba Iulia la 23 decembrie, mai binede doug sgptgmini dupg pornirea sa cu atita zor, la porunca ministrilor impgratului. Sedereasa la Alba Julia a durar ping la 13 februarie in care timp a reusit sg insenineze atmosfera.Este ling sugestiv faptul di de la inceput, este luat in primire 6 manevrat de Giva, careredacteazg impreung cu el darea de seamä a audientei la dorm. Probabll cg Giva a fostchemat sg faci pe tälmaciul cu pridejul acelei audiente a lui Magno. Dealtminteri el hi vacontinua acest rol si dupg venirea comisarilor, ping la plecarea sa prin mijloculrnartie. Deocamdat5 el se luase bine cu mitropolitul de Tirnovo, Dionisie Rally, instalan deMihai la Alba Julia, unde intelegea sä exercite ca duhovnkc al domnului o actiune determi-nantg asupra lui, prin indeinnuri, presiuni morale g chiar ameninari Cu blestemul cerului.Urmind sfatul lui Giva, Carlo Magno se adreseazg mitropolitului care se oferg s1-1 chemein cllmineata zilei cind domnul va face plata cazacilor. Cum a decurs intrevederea cudomnul in prezenta acelui prelat, se poate vedea din raportul lui Carlo Magno, destul deconfuz pe alocuri, publicar cu data gresitä de 2 ianuarie (acceptatg de toti istoricii)care nu poate fi anterioarg celei de 31 ianuarie, a sscrisorii lui Magno cite Pezzen, de careva fi vorba indatg. In audienta secretg de la 25 ianuarie, rolul lui Magno ifusese dublu: ascul-tase protestul domnului indignar de afrontul ce i se ficea i dind chiar a intelege ci si-arputea afla un rost si fin g impgrat, çi ii adusese la cunostintg o scrisoare a lui Pezzeneitre Ungnad privind declaratiile extravagante ale solilor oficiali ai domnului, ce afirmaucg el ar avea de end si rärntnä posesor, guvernator fi patron al Transilvaniei (p. 648),la care dotnnul a afirmar din nou cg a ocupar Transilvania in numele impgratului. Rapor-tul însu§i era o expunere a punctului de vedere al domnului, care a si cenit si-i fie cititspre a nu i se denatura cuvintele. Atmosfera mai 2narcatä la tnceput, s-a potolit i totula decurs cu cordialitate, dar numai ca o luare de contact, fin k' a se trece mai departe. Inaudienta memorabilg din jurul lui 31 ianuarie se asistä la o soluTionare, de fapt iluzorie, a

S

www.dacoromanica.ro

neconcordantei dintre vederile domnului cu ale imparatului. Calea pe care s-a ajuns aicieste aritata de Magno in scrisoarea sa catre Pezzen, cu data de 31 ianuarie, in cure insirainconvenientele netrimiterii darului si a banilor, care 1-au silit sa se opreasca de nevoiela Satu Marc, zabovindu-si deci sosirea in Transilvania, unde ar fi fost necesara prezentasa ca si a comisarilor dealtminteri, chiar cu doua luni mal inainte intrucheste flu sfätuit neavind in jurul su oameni clulazuiTi (di maturo consilio). Invocind marturialui Giva, el se lauda cu rezultatele obvinute de la venirea sa. Cunoscindu-i dispozitia(il humore suo) am socotit cu cale s m departez pulin in ce priveste pe acel vpievod,de instrucliunile date de Domnia voastra ilustrisima in numele maiestaTii sale: 1-am imbunat cu&dui c maiestatea sa 21 va cinsti cu titlul de principe al Imperiului i 11 va rasplati potrivitCu meritele sale in qualche parte sotto Sua Maesta dove a lui meglio parera i îi va obvin,e de lasanctitatea sa si de la regele Spaniei ajutoare asemenea acelora care au fost acordate lui Si-gismund Bithory. Asta este tot ce i-am oferit si nu cred sa fie foarte departe de voin;a rnaies-1411 sale cezaree .." De fapt, aceste condi;ii sint cele menvionate de domn in scena memora-

descrisa de Magno in raportul su catre Imparat. Ca Szuhay i Istvánffy in 1598, el credein Mihai i ar fi dorit ca sfetnicii imparatului sä. nu scape cosi gran fortuna e valore di- questoWaivoda. Dar tot ca ei, el se gindeste la o incercare valabila deocamdatä un an de zile? incare i s-ar pune la dispozitie mijloacele necesare pentru a duce lupta Cu turcii, care ar costa dezece pri mai pu;in deck o campanie cu trupele proprii ale Imparatului, greoaie i plätite cusolde mari. [Despre stapinirea Transilvaniei nu a mai vorbit, intrucit domnul afirmase in au-dienta de la 25 ianuarie ca. a ocupat-o in numele imparatului ...] Urma ca domnul s trimitä,odata cu curierul lui Magno ce ducea raportul urgent al acestuia la imparat, un curier pro-priu, dar mai apoi a hotärtt s trimita un om al su care sa-1 insoteasca pe Magno si sa ducasolilor oficiali, Stoica i Mihalcea, textul celar hotarite impreuna (Hurmuzaki, XII, p. 656).Ce 11 interesa in primul rind pe Magno era crearea unui climat de incredere i cordialitate,acest lucru 1-a realizar din plin. Ca in 1598 la Tirgoviste, domnul isi deschide sufletuldestainuieste abilitaTile pe care le incearca, tratind cu turcii i polonii spre a-i amagi, gindurilesale cu privire la sprijinirea preteniçfilor arhiducelui Maximilian la tronul Poloniei, descoperirearecent c pretinsul sol al Poloniei era un spion venit s stabileasca legaturi Cu cazacii dinslujba sa, care Insa i-au adus domnului scrisorile trimise lor de acest sol etc ... (Hurmuzaki,XII, p. 664). Foarte mulymit de rezultatul obTinut, Magno ii scrie secrefaruluiBarvitius Infaviseze imparatului raportul su cit mai curind. Regreta ca nu au aparutInca nici comisarii, nici banii i nici darul pentru domn. Acesta ar vrea mai vinala el zicind el are nevoie de oameni Cu experienta pe linga sine si doreste mutt sa vinadomnul Pezzen. Mine star potftit de voievod la prinz i apoi ne vom duce la vreo leghe deaid sä trecem in revista 2 000 de cazad, cu prilejul distribuirii soldei lor lucru care trnistrapunge jalma i numai pentru c acei 30 000 de talen i nu au sosit incl. Mi-a Incredintatportretul sau intiero" (adica inrálisindu-1 in intregime) impreunä cu scumpul su fiu i clac

acel blesternat dar (el foloseste eufemismul benedettoa) ar fi sosit, totul s-ar fi petrecut spremultumirea sa si a imparatului. Si <chiar> trimifindu-1 <acurn> nu ar mai aduce atitamulvumire ca mai inainte".

6

www.dacoromanica.ro

La 4 februarie el anun i comisarilor rezultatul fericit obtinut de el 6 exclamá: et giuroa Dio che in Corte non sanno abraciar la gran fortuna cla questo Waivoda dar va trebuia fie läsate deoparte once umbra si bànuial i sa nu se dea crezare a male lingue. Insfirsit, la 10 februarie apar 6 acestia la Alba Iulia, salutati la Aiud de Carlo MagnoGiva. Inca de acum, Ungnad se arata dispus sa nu impartaseasci optimismul i increderea luiMagno. Acesta nu pare ilia' sa-i f comunicat nimic din negocierile sale. Si nici paterni-tatea idcii de a trirnite la imparat pe consilierii banuiti de manevre subversive, ca Naprigy,Kornis, Bodoni, folosind prilejul dietei ungare de la Pojon (Pressburg Bratislava) pentruca suveranul aiba' In mina i si hotarasca asupra soartei lor. Ungnad aflind doar deintentia trimiterii lor, fara a intelege gindul ascuns sand la baza acestei masuri, declarac5. ea va trebui discutata cu Mihai. In raportul comisarilor despre primirea lor la AlbaIulia ei vorbesc pe larg de favoarea i Increderea de care se bucura Carlo Magno la donutpe care 'A cunostea de 6 ani din Tara Romaneasca [in realitate din 1595] si care vorbesteCu el familiarissime i domnul îl cheama la el In particular si nu are nici o taina fa ta deel. Raportul scris de Ungnad tradeaza si o nota de invidie. El observá c daca domnulincredintat lui Magno uncle chestiuni, de o mare insemnatate, pe care sa le comunice intainä Imparatului, se cuvine ca ele sä. le fie comunicate i lor spre a fi informati In inte-resul misiunii lor. In schimb, colegul lui Ungnad, Mihai Székely 1'1 laudi pe Magno inrepetate rinduri. Comisarii aduceau cu ei cei 30 000 de talen, ce aveau sa fie plititi chara doua zi. Dar li se aminteste ca suma ce trebuia platita era de 100 000 de tajen i si ca.

scadenta pentru alt'i 100 000 se apropie. Ei sint salutati de Petru Armeanul care se bucuriliar de favoarea domnului i este desemnat ca un fel de gazda care s'a le poarte de grija.Domnul a hotarit tritnita pe acei sfetnici unguri, impreuna cu Sibrik spre impärat,incredintIndu-i lui Giva. Audienta secretä a comisarilor are loc in prezenta lui Giva g alui Petru Armeanul, amindoi fiind chemati drept talmaci. Despre Petru, spune Ungnad, cade cind a seapat de primejdie g a ocupat locul defunctului Gergel (zis i Grigorita) Balog,umbla cu viclenii rele i neasteptate la adresa comisarilor (recte Ungnad). Acestia isi zabo-visera plecarea asteptind zadarnic s be vinä instructiuni. Acum in lipsa acestora, nu preaaveau ce discuta In audienta secreta. Ungnad insa sub influenta poate a celor auzitede la Malaspina in convorbirea avut i cu Basta la $imleu la plecarea prelatului dinTransilvania (vezi relatia lui Malaspina) a cautat cu tot dinadinsul s provoace pedomn ca sä declare cum intelege acesta ca sa fie regimul Transilvaniei. Mihai a avut maitrail aerul ca nu Intelege bine intrebarea. A fost un duel foarte steins de trei ore. In celedin urmä, domnul a izbucnit In aceste cuvinte talmacite de Giva, ca el vrea sà fie cir-muitor (Gubernator") în aceasta ;ark', el a fost asezat în acest scaun nah Euer Majestät"[adica in chip de Statthalter] i comisarii i-au fost dati drept sfetnici g cum domnulCarlo Magno a sugerat (furgebracht" vorgebracht) chiar acest punct i 1-a comunicat

afara, i domnul s-a i explicat cu el, si cum domnul Pezzen, precum i solii romani seafla probabil la dieta (ungara), va trebui asteptat raspunsul Imparatului Atunci comisarii( Ungnad) 1-au intrebat In fata domnului daca el a sugerat acel punct, si ce ráspuns aprimit de la voievod, si el a tägaduit faptul, zicInd cà nu a vorbit nimic despre aceastanu duce niel un raspuns in aceasta privintä de la voievod afara din lark', <rispuns> ce a

7

www.dacoromanica.ro

pus sä fie tälrnäcit ciar si precis (lauter und rund). Comisarii au adus vorba c ei au in-stnictiumle lor ;i Carlo Magno le are pe ale sale etc., iar domnul a cerut s i se infätisezeacel punct in limba maghiarä ca sä. purl el sä fie tradus apoi pe romineste si sä mai me-diteze asupra lui. Ungnad are grij s sublinieze c ei s-au mirat ca domnul sä. se referela Carlo Magno si acesta desmintä ;i el mai adauea ei au fost foarte -mulrumitica el [Carlo] sä, fi fost prezent la acea audienfá, pentru cl a auzit cum voievoduI nuvrea sä se declare intru totul de acord cu ce i-a sugerat el lui Carlo Magno, si acesta atrimis afarä <veste> la maiestatea so, si pentru care domnul Carlo s-a bucurat atitaa si scris <la lumea> din afarä dar eu, Ungnad m-am Çndoit tot timpul de acesta

indoiesc tot mai mult".Chestiunea aceasta continuä sä-I preocupe pe Ungnad. In diferite rinduri, el readuce

vorba despre acele propuneri duse cu sine de Carlo Magno. De altminteri, ele interesau inegalä mäsurä si pe vistierul Stoica, unul din cei doi soli oficiali ai domnuluii. Acesta sereintoarce in ziva de 15 februarie, precedat de curierul imperial Gaspar Malikh cu As' pun-sul Impäratului din 3 februarie la cererile domnului expuse de solii si Mihalcea ;i Stdca.Ei fuseseri retinuti pe drum trei zile pentru a sosi dupä el. Propunerile Incredinvate luiMagno nu avuseserä timpul sit soseaseä, fad redactare la Alba Iulia la 5 februarie, douizile dup3 slobozirea solilor de catre impärat. Asadar, nu mai aveau un interes actual. Cuark mai mult cu eft domnul, dupä o izbucnire violenti in fata comisarilor Intr-o audientäcalificatä de Mihai Székely drept eine brusko Audienz" in ziva de 17 februarie (p. 716)a declarar c'ä a fost amägit de emisari neautorizati care au venit cu vorbe goale, Giovannide'Marini Poli, Carlo Magno si comisarii (p. 724). Acura nu mai vrea s discute decirdoar cu doctoral Pezzen, care Insä nu se gräbea sä. punä capsát unei situatii intolerabile. Domnul eranespus de miniat pentru cele ce ar fi spus Magno arhiducelui Maximilian. (Se referi pro-babil, la asigurarea c domnul i-ar ceda Transilvania, ajurtsä indatä si la cunostinta luiPezzen.) Trei zile dupä aceea, Mihai Székely care se silise s potoleasel minia domnului,sZrie impäratului ;i secretarului Barvitius pentru a denunta procedeele folosite contra luiMihai: oprirea darului si a banilor, slobozirea solilor inainte de sosirea lui Carlo Magno cupropunerile din urmä, mijloace care nu reusesc decir s jigneasa mindria domnului. Cesiu-nea s-ar fi putut obtine la inceput de tot, dar in alt fel. Tot acum (20 februarie) ii scrie

si lui Carlo Magno sä. solicite implinirea celor necesare (trimiterea banilor, a darului)incheie astfcl: A; scrie mai multe, dar nu mi-e ingäduit. Domnia ta ;tii a am vorbitadesea impreunä. Ciudatä (seltsam) a fost situatia atunci, acum este hid si. mai ciudatl".

La 7 martie ii scrie din nou sä zoreasa cum va ;ti si. va putea trimiterea darului. Eleste ca un om ce vede cl arde casa si nimeni nu face nimic ca s-o salveze. Era asteptatäsolia turceascl exista temerea c domnul va incheia pacea cu turcii. Dar o primejdie si

mai imediatä se preciza. Din Moldova, Sigismund Báthory lsi trimitea agentii i scrisorile inTransilvania 5i isi aduna osti, hi vreme ce mercenarii lui Mihai, neplätiti, erau gata deräscoalä sau de a trece la inamic. In timpul acesta, Ungnad märunt, veninos si tipicar isiurmärea mai departe ancheta asupra propunerilor lui Carlo Magno penult a demonstra o datämai mult a el singur väzuse limpede incotro se mergea, inc din anal trecut, in duda

8

www.dacoromanica.ro

dedaratillor lui Radibrat, Giva, Magno si altii. De asta data, ferindu-se de colegul suSzékely si inventind un pretext, se duce la mitropolitul de Tirnovo pentru ca auzise ca.

acesta ar fi vazut conceptul italian al textului roman pe care 1'1 scosese la lumina vistierulStoica si 11 talmacise in limba slavona.

Dar necunoscind textul rominesc, Ungnad li atribule lui Stoica niste denaturari in modcu totul gratuit. Ar fi fast interesant de stint pe ce se bizuia pentru a afirma ca in textulinitial ar fi fost vorba de altceva, intrucit el nu stiuse nimic despre continutul acestuia pecare Magno se ferise sä i-1 comunice. Ramine o intrebare: Stim a Magno nu avea calitatesa trateze Cu domnul. Atunci care a fast obiectul misiunii sale? Pe de o parte Folul su trebuiasa fie informativ pe de alta avea sa fie acela al unui agent de legatura. In sfirsit in atmo-sfera exploziva datorata dusinaniei cu Basta, trebuia sa indemne la rabdare pig la venireacelor doi comisan i improvizati care cu toata. zabava lar sfirsesc prin a sosi la 10 februarie.Deci misiunea sa era pe cit de iluzorie pe atit de efemerä. Analiza contributiei sale la textulCe au adus Carlo Mango" scoate la lumina iniviativa lui de a propune o solutie minorape care o credea posibila. In cursul sederii sale a vrut sä se afirme 0 prin aplicarea unora dinpunaele enuntate de el in textul curios analizat de noi (vezi Observagi critice) si anumecele privind pedepsirea vrajmasilor imparatului (0 ai domnului). Acest capitol ti ofereabaza unor pertractari cordiale cu domnul care sä dovedeascä si zelul su fati de impararo 6bunavointa sa fati de acesta. Aici gäse,ste solutia ce i se pare atit de satisfacatoare: suprimareape tacute a persoanelor indicate de el. Formula diferitä de cea recomandatä de Consiliul dela Viena, care cerca ca ei sa fie judecati. El desemneaza pentru inceput pe Ieronim Zlatarie(care tradase pe imparat, si pe Mihai) si pe nepotul cardinalului, loan Iffiu, si observa cuoptimism: Si dupa acestia treptat, treptat va urma 0 restull" Cinci zlle dupa aceea el esigur (dar greseste) ca lucrul s-a si intimplat cu cei doi si anunt'a cu satisfactie Vor urmaImre Deak si altii pe care i-am si insemnat in scris". (Este probabil unul si acelasi atImre Gellen de pe lista de la Viena.) In aceeasi ordine de idei el propune un mod cit se poatede simplu si elegant de a lichida pe acei membri ai Consiliului Transilvaniei banuiti a fiin legaturä cu Sigismund Báthory. Domnul sa-i trimiti ca soli la dieta ungara de laPojon (Bratislava) si acolo va sti imparatul ce sa faca cu ei. Dar In preajma pornirii lorintr-acolo sub paza lui Giva, fostul sol, vistierul Stoica i-a oprit, aratind ea o data acoloei ar putea deveni nespus de primejdiosi. Este vrednic de semnalat ca domnul punea totusio vorba buni pentru Gaspar Kornis, 6 chiar pentru Stefan Csaki. In sfirsit Magno con-sidera ca o ofensä adusa imparatului faptul ca domnul a primit In slujba sa si 1-a rácutcapitan al Siriei pe loan Zelestey, probabil roman, cu 500 de calareti venind din terito-riul supus imparatului. Foarte curind vom afla numele acestuia asociat in mod sinistru cuacel al lui Carlo Magno. Dupa uciderea lui Mihai, acelasi capitan Zelestey va fi executat cavinovat de jefuirea lui Magno care, plectnd din Alba Iulia la 13 februarie se abatuse pe laBocskai caruia li ceruse pentru imparat orologiul däruit odinioara de acesta lui Sigis-mund. Trecind spre Praga, In Moravia, Magno a fost jefuit furindu-i-se orologiul. Acuma fost gasit un lap ispasitor care platea poate in felul acesta gestul sau de a veni in slujbadomnului.

9

www.dacoromanica.ro

Magno mai reapare sporadic cu prilejul unor informaçii rkleIe. El este procuratorullui Mihai Viteazul pentru castelul Khinsburg. Dupa uciderea domnului el merge s5. ducäla curte /ucrurile de prev ale domnului. Dar inventarul nu este intoanit de el deck 16ani dup'ä aceea, cind fiul lui Mihai se mai zb5tea sä. adune cite ceva din rämäsivele bu-nurilor tat/ilui gu. In 1604 dud Nicolae Ntrascu se plkge ea: a fost jefuit in Transilvania deosta0i germani neplkiyi de Impärat i constituili In banca, el este Indreptat spre CarloMagno care poate cu acest prilej il va fi indemnat 0 pe el s aìb Incredere i tibdare.El reapare din dud k chid in documente in leeittul cu obligaiile sale mai mutt teo-retice de fost procurator al lui Mihai Viteazul. Moare In 1617.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE GUIDO AVELLANA' p. 74

1596, septernbrie 17, Alba Julia

...Principele2 a pus sä se adune si sä se tiraconsiliul In care a luat hotärirea s meard el insusi cu 18 000 de combatantisócotind i R ...iti" (?) dintre cei mai buni i cea mai mare parte a archebu-zierilor care pornesc azi in directia taberei maiestätii sale spre a se uni <cucei de acolo> apucind drumul Oradiei, cu speranta de a se regäsi peste zecezile i ducind cu sine sase tunuri de asediu i patruzeci de tunuri de cimps.L-a läsat pe domirml Bocskay ca guvernator / / al tárii, ca s fuá' paz 1 bunä P.

Traducerea s-a acut dupä textul italian publicat de Vinc. Makusev, In Monumentahistorica Slavorom meridionalium vicinorumque populorum, cuprins in Glasnik srpskog ucenogDrustva ...", seria II, vol. V, Belgrad, 1883, pp. 74-77. Adresantul era secretarul duce-lui de Mantova.

2 Sigismund Báthory, principele Transilvaniei. Scrisoarea apare fársi pancaomisa de editor.

3 Sei pezzi dz batteria et quaranta da campagna.

11

75

www.dacoromanica.ro

la botare pentru ca s poatas reziste la incursiunile tatarilor sau la altcevace s-ar putea ivi.

Principele are din oastea sa vreo 3 000 de combatanti pe linga voievodulTarii Romanesti i acelasi voievod are 8 000 si se afla in campanie4 pentrua tine piept la navala tatarilor, caci se aude c polonii i-ar fi lasat s treacasi se spune c ar fi si. trecut Nistrul. Impotriva acestora el este hotarit sarsiincerce norocul. Pina acuma bunul voievod a stiut in fel si chip sa duca cuvorba pe sultan si pe dregatorii acestuia, in asa fel a in anul acesta vaputea s ramina linistit din partea lor, i abia acuma s-a descoperit cl oparte din asprii5 trimisi de acest voievod la Poarta pentru a o imbuna8sint falsi, inch sultanul a ramas bine pacalit de el. Aici se afla in mina un omitrimis de intreaga Bulgarie, care da de stire principelui c vor sa se ridiceimpotriva turcilor, numai doar s fie ajutavi de principe cu 2-3 000 de sol-dati care sa ia conducerea oamenilor din acea Tara, care se si afla adunatiprin paduri in numar de 30 000 cu armele lor pe care le-au tinut ingropateInpämtnt. Voievodul depune mare staruintä pe linga monseniorul8 nuntiu ca

binevoiasc s favorizeze pe linga principe aceasta intentie buna a lorfa; a de crestinatate. Si asadar ieri am fost i eu impreuna cu yrincipele i cusfetnicii, i atita ne-am straduit, tncit el lnuntiull s-a hotarit sa trimita inapoipe solul acestora impreuna cu Paolo Giorgi din Ragusa, foarte cunoscator alacelor parTi8, la domnul Mihail Voievodul, pentru ca sa fie naimiti acolo cei

p. 76 400 de calareti albanezi care se afla acolo, fi veniti pe rind la voievod, sprea trece i ei de cealalta parte a Dunarii, cu ajutorul pe care 1-ar primi.Asadar daca s-a ajuns la aceasta consfatuire, m)onseniorul nuntiu a fost nevoit

promita banii pentru a se stringe acea oaste, i ieri au plecat. Speramintru domnul nostru ceresc, s auzim in curtnd c lucrul progreseaza bineva trebui sa fie de un ajutor, nu mic, pentru maiestatea sa si de o mare tul-burare pentru inamic, caci ei se gindesc. s'ä devasteze pina la Adrianopoletc.

Din Moldova nu avem Inca o stire sigura despre trecerea tatarilor. Lahotarul t° acela se afla totusi domnul Pancratiu Sennyein cu 5 000 de oameni

4 Qual si trova in campagna, adica in stare de alerta.5 Asperini.6 Per acquistarla.7 Este Teodor Ballina. Pentru misiunea lui i amestecul lui Paolo Giorgi, vezi Cacitori,

13.p 380-383.

Vezi biografia sa (ibidem). Pentru insinuarile pe care i. le aduceulterior Paolo Giorgi, vezi biografia acestuia 6 Observapii critice (ibidem).

Molto pratico di quelle parti.70 La hotarul Transilvaniei spre Moldova.11 Era dintre nobilii mono. Si In 1595 fusese insardnat cu paza hotarului Transil-

vaniei dinspre Moldova, in momentul instalarii lui Ieremia Movila, de catre Zamoyski, inlocul lui Stefan Rizvan.

12

www.dacoromanica.ro

de paz ä din partea acestor state, si cum monseniorul nuntiu12 a trimis pe unservitor al säti cu posta la Ieremia voievodul Moldovei, la inapoierea sa se vaafla care e adevärul Cu venirea titarilor.

Aici se aflä un gentilom trimis de cancelarul13 Poloniei pentru unele ne-Intelegeri privind datoriile surorii" principelui, care a fost m'äritatä. cu acestcancelar, si bänuiesc ea: sub acest pretext, sä nu fi venir mai degrabä pentrua spiona ce anume se trateazä. In tainä In aceste chestiuni privind räzboiuletc.

Principele, de patru zile tricoace este incercat de friguri care s-au decla-rar in doppia terzana"15 insä medicii sperä a ele vor inceta i c el se vaface bine in curind [Urmeaiä formula de incheiere, data si subscriptial.

12 Pentru corespondenia sa Cu Ieremia, vezi ibidem, p. 462." Jan Zamoyski." Griselidis.

Febbra terzana este cea care revine a treia zi, adicä. apare o zi da, o zi ba. Pro-babil cà n forma dublI se repea de douà ori n aceeasi zi.

www.dacoromanica.ro

[SCRISOARE CATRE COMISARIlI6

1600, ianuarie 24, Alba Julia

p. 646 Am ajuns aici ieri dimineata spre miezul zileisi as fi putut ajunge In seara dinainte, insg voievodul a trimis sg mg inttm-pine cu rug-gmintea sg inttrziu ping a doua zi, dud am fost primit de cgtrecei de la curtea sa si de catre comandantii cazacilor si escortat de un numgrde 200 de cglgreti plug la locul meu de g-gzduire in casa domnului Bocskai17.$tiind cg Signor Marini v-a informat am:gnuntit despre mersul lucrurilor de

16 Traducerea s-a ficut dupä textul italian publicat in Hurmuzaki, XII, p. 646.17 Carlo Magno il cuno§tea bine din vremea ederii sale la curtea lui Sigismund

(1595-1598). Apoi foarte recent il intlInise la curtea Impäratului unde Bocskai venise infruntea unei delegatii a lui Sigismund sä trateze conditiile unei noi cesiuni a Transilvaniei.In sfluit, In august 1599, Carlo Magno ii vInduse mina sa de aur de la Ruda, primitäIn dar de la Sigismund. Acum situatia devenise insä foarte gingag, din cauza descopeririiuneltirilor lui Bocskai pentru readucerea fostului principe (vezi notita introductivä).

14

www.dacoromanica.ro

aici voi Tune doar c Mihai Kathonail8 a avut sfirsitul pe care 'ti meritabanuiesc ca pe tacute s-a intimplat la fel cu Kornisie e forse altro apresso

caci nu se poate auzi nici o stire despre locul unde s-ar afla si mi sespune c voievodul ar face acelasi lucru cu Napriv2° dad nu ar avea con-sideratie pentru haina lui preoteasca. Dar ti voi arata eu cum va putea faceca el sa ajunga in miinile maiestatii sale §i cu prilejul Dietei din Pojon21 vaputea fi atras in capcana

Am venit chiar acum de la audienta care a fost foarte multumitoare(grata) §i mi s-a aratat foarte multa bunaVointa. $i cum nu a fost vorbadecit de salutari i complimente, cred c azi sau mtine voi obtine o audientaparticular.

[Sa vina comisarii cit mai iute, caci sint asteptati i doriti i lucrurilese vor rezolva mai bine decit se crede ... etc.]

[RAPORT COMUN CATRE IMPARAT AL LUI CARLO MAGNO$1 GIOVANNI DE' MARINI POLI]22

1600, ianuarie 24, Alba Julia

... Cu toata supunerea i credinta facem Cu- P.

noscut maiestatii voastre c in ziva de 23 a lunii de fata, a sosit aici CarloMagno si a fost primit de ilustrisimul voievod cu mare cinste la un sfertde leghe <de oras> si in ziva de 24 s-a tinut audienta publica si In ziva de25 cea secreta, care a tinut trei ore, In care Carlo Magno a expus cele po-runcite de maiestatea sa.

Raspunsul ilustrisimului voievod a fost c nu poate s ja o hotariredeocamclata, pina nu va fi fost informat de catre solii sai, trim4i la maies-tatea voastra, de felul in care vor fi fost ascultati i sloboziti de catre rnaies-tatea voastra, i s-a prins mult de maiestatea voastra ca a aratat atita nein-credere in el, retinindu-i restul de bani tmpreuna cu darul pe care avusese

18 Fostul jude al Clujului care U. primise pe Sigismund la reintoarcerea lui aventu-roasg In Transilvania (1598). Acest Kathonai a fost glsit ucis pe cImp, de clue firaniipe gare îi asuprea. Indatg au circulat mii de zvonuri cà domnul ar fi pus sg-i taie bere-gata, Igslondu-1 sg rnoarg i oprind chiar cu stasnicie si-i fie ridicat cadavrul. Intr-o altgversiune, tot atit de fantezisfá, domnul 1-ar fi ucis chiar el, cu o loviturg de pumn (1).

18 Gaspar Kornis de Rusca senator, fost cgpitan al Hustului. Dupl infringerea car-dinalului raliat lui Mihai Viteazul, dar foarte curind va trece la Sigismund Bkhory.In luna mai 1600 se pretindea, In mod fantezist, cg domnul 1-ar fi ucis pe el!

20 Episcopul catolic de Transilvania qi cancelar al principatului.21 Dieta imperialg de la Pojon, sau Pressburg-Bratislava.22 Traducerea s-a flcut dupà textul italian publicar in Hurmuzaki, XII, pp. 648-651.

15

648

www.dacoromanica.ro

de end trimitä prin Carlo Magno si Petru Armeanul, i aceasta numaimdatoritá zvonului pe care 1-a ráspindit pe aici curierul maiestätii voastre,Gaspar Malikh24, in afará de faptul c Petru Armeanul, la indemnul si dinporunca maiestátii voastre, a trimis pe tovaräsul sátt in grabá de la Vienaca s facá cunoscut stápinului su ca <banii> '11 urmau. Si voievodul pre-supune, negindindu-se mai departe, cá aceasta s-a intimplat in urma vreu-nei neincrederi deosebite, sau vreunei stiri calomnioase26 care 1-au fácut peimpárat sä. se tragá inapoi de la acest gind i bunávointá falä. de el, si dacáPetru Armeanul ar fi venit la timp, sa-i dea de stire de ce se intimpla, elhotárise s viná insusi la maiestatea voastrá ca facá plecáciune [etc.)si din cauza zábavei acestui armean nu-si mai poate infäptui &dui, 'in-trucit primávara 11 imbie la o actiune de laudá, multumitä desigurajutorului i sprijinului care 11 stilt fágáduite de indurarea innäscutä si degenerozitatea maiestátii voastre. L-am imbunat intru citva i indeosebi CarloMagno, arátindu-i cauza acestei intirzieri, pentru ca s binevoiascI sä. selase de aceast mndoial, intructt maiestatea voastrá nu s-a gindit niciodatá

aibä vreo indoialá cu privire la persoana lui, i cá in curincl maiestateavoastráli va manifesta favoarea sa prin alte semne pe másura meritului susi a marii sale vitejii. Numai doar s aibá putiná rábdare, si peste PuTinezile o va vedea manifestindu-se dupá vointa i dorinta sa.

[Din partea comisarilor i s-a dat lui Carlo Magno o scrisoare a luiPezzen cu privire la declaratiile solilor dornnului la Viena, si indeosebiale lui Mihalcea26: c stäpinul lor are de end s rämtná posesorul, guver-natorul, i exceptind doar numele27, patronul absolut al Transilvaniei. Asu-pra acestui punct, cei doi emisari ti cer domnului s dea instrucTiuni solilorsi] zisul domn voievod declarind in fata noastrá tà' a ocupat i dobinditaceastä Tará in numele maiestätii voastre, si o Tine in acest scop i el eraintotdeauna gata sá asculte de poruncile sale, ilia el se plingea de neincre-derea maiestáTii voastre fatá de el, zicind: Pira acum, maiestatealumea tntrea6 au cunoscut statornicia i credinta mea, si as vrea s. le-o

23 Paranteza a autorilor raportului introdusä: in expunerea indirecta a spuselor dom-nului.

" Acesta sosise la Alba Iulia inainte de 22 decembrie 1599, rind Giovanni de' MariniPoli ti scrie lui Mihail Székely la Satu Mare ca G. Malikh a adus scrisoarea imparatuluicatre voievod, i c acesta ii mai trimite si un colan cu pietre scumpe in valoare de 25 demii de ducati si o vesta ducalle, adicä darurile pe care urma sä le aduca Carlo Magno.

25 Sinistra inkrmatione de male lingue.26 Miali. Misiunea lui Mihalcea i Stoichifl trebuia sä lamureasca intr-un fel pozitia

lui Mihai fata de imparat i fa ia de Transilvania. Era prima solie adevarata. Cea anterioaraa lui Petru Armeanul fusese doar o notificare solemna a victoriei cu infä,"tisarea trofeelortrimise.

22 E dal nome in puoi.

76

www.dacoromanica.ro

arit i in fapte mai mici, numai s fiu sprijinit i ajutat de maiestatea sad28.El nu doreste altceva pe lume dectt a sluji pe Dumnezeu si pe impirat, nu-mai 'pentru a dobindi in crestinitate un nume nemuritor. Dar ceea ce l-adurut mai mult a fost c s-a i divulgat [neaducerea banilor] in toati armatasa, si din partea [soldatilor] de once natie vine intrebarea: unde au rimasbanii i darul? aci a apirut /1 si Carlo Magno, nu numai Petru Armeanult3.De sigur a este foarte tulburat, constat ci el pierde mult dinprestigiul su i din renumele su in ochii soldatilor s:ii. $i in incheiere zice:Maiestatea so se increde mai mult si di mai multi crezare celor care odeazi 6 ti vatimi tara3° decit celor care i-au dobindit stipiniri" si mi-a spuspe fati31 c unul este Basta, [altul] Bocskai apoi cei doi Stefan Báthory32precum i altii din Ungaria Superioari care sprijin i indestuleazi cu ali-mente cetitile dusmanului de la granita aceea, si care nu vor ajungeniciodati ca s arate acea credinti adevirati pe care a aritat-o el maiestitiivoastre, punIndu-si în cumpini nu numai persoana lui, ci i sotia i copiiisi izilogind tot ce avea, pîn i giuvaerele sotiei sale pentru a yliti osti-simea spre a implini porunca maiestitii voastre în vederea rizbunarii asuprarebelilor si si a recuperirii Transilvaniei Mai aritind i putinele aju-toare prirnite de la ea33 i argumentind c maiestatea voastri a avut mai multicheltuiali cu un regiment de nemti34 dectt cu toate ajutoarele care i s-au datlui;* iar din aceste regimente nu se afli la lupti niciodati mai mult de douitreimi [din soldati]; i acestia sint cei care sint iubiti i preTuivi, iar zisuluivoievod nu i se recunosc bunele intentii çi hotirtri, nedindu-i-se nici macarce i se datora35 inainte de ocuparea acestei çri. $i de unde mai intli se scuzaa nu-si poate face datoria pentru c stilt oprite trecitorile, acum ei vor ocu-pa muntii. Ins prin aceasta el va inlesni garantarea sigurantei drumului36.Si ne-a spus fitis si scrim deschis maiestitit voastre ci daci nu ar fi luatin consideratie credinta pe care i-o poarti, s-ar fi rizbunat intr-un fel contralui Basta care impreuni cu ceilalti partizani ai si numiti mai sus, au neno-

28 Se red i si in continuare declaratia domnului, dar acum in formi indirecti.29 Fraza urmitoare este un comentariu al agentului pe marginea declarayiei pe care o

raporteazi.Paesi.Liberamente.

32 Adici de Somlyo si de Ecsed. Primul era fratele cardinalului Andrei, celilalt apar-Tinei ramurii din Ungaria habsburgici.

33 = De la maiestatea voastri.34 Se refeti, foarte probabil, la trupa lui Basta.38 Sc poate vedea si din rapoartele lui Lassota c imperialii erau intotdeauna in urmi

cu plata sumelor promise. Rini si suma avansati de Mihai agentilor imperiali la Tirgoviste,pentru a fi trimis tätarilor co care se purtau tratative, a rimas neplititi multi vreme.

86 Et dove che prima si escusava non poter far il debito per esser impedito li passi,adesso impedirano li monti. Pera quelli farà facilitare, acid la strada sia sicura.

17

P. 649

www.dacoromanica.ro

rocha./ trei comitate, cutreierind Tara ca sa stoarcá singele bieTilor Tarani; sidorima lui [a lui Basta] era a intre si in aceasa Tara a faca acelasi lucru.Daca se socoate atit de viteaz, de ce nu a incercat pina in acel moment38 saatace cu armata sa vreo cetate a inamicului?

Si voievodul a zis ca maiestatea voasta sa-i dea bani pentru a mulTumioastea, lasindu-1 sa faca ce trebuie, si spera a faca' lucruri atit de vrednicede lauda inch se va putea.judeca cine e mai destoinic dintre ei 'doi si cinese va arata mai cu credinta f ata de stapinul sato, caci el nu vrea sa astepteca dusmanul a ajurya sub <zidurile> Vienei, ci va merge mai degraba' pinala Adrianopol ca sa dea,.,piept cu el ... el nu doreste ca a treaca printrina sa nici un ban, pina ce maiestatea voastra mi trimite comisara si caresa 'imparta lefurile soldaTilor In faTa sa, la trecerea 'in revista38 care se va face.Aceasta oaste este buna, in stare a reziste la once greutate si este in,cercatain lupte, caci o Tine si iarna si vara".

Si in incheiere el spune ca ori de cite ori maiestatea voastra ar afla lael vreo lipa, a i se faca cunoscut si el nu va pregeta .Sk' o multumeasca, saudaca maiestatea sa nu este multumita cu slujba sa, a binevoiasca sa-1 deslegede juramint, ad cu ajutorul lui Dumnezeu si iscusinta sa va sti bine cumsa-si dobindeasca stapiniri41, iar el fagaduieste maiestaTii voastre de a nu setrage niciodaa inapoi sau a se departa de ea,.§i nu va lipsi de a urMari dus-rrlanul mai mult ca niciodata pentru slujba maiestatii voastre si a crestinatatii,avind nadejde in Dumnezeu ca va iesi la iveala credinta sa si va triumfaasura nedrepatii care i se face. $i pina' atunci se va ruga de maiestatea di-vina sa tia seama de dorinta pe care o are de a sluji pe maiestatea voastra.

Domnul voievod ne-a indemnat a avem bunatatea a ¡t'avisan' maies-taTii voastre cele cuprinse aici, in felul cum sint scrise si pentru satisfacTia sadepara a <i se> citeasca scrisoarea de faT142; asadar maiestatea voasta sane ierte daca am mers atit de departe cu indrazneala. Ne-a spus a a si facuttrecerea in revisa a tuturor secuilor putInd sluji la oaste, aflatori in acelecomitate43 si spune ca a aflat numa'rul de 56 de mii, si cum el le-a reciat li-bertatea, ei s-au oferit sa-1 slujeasca in once prilej al su si once actiune Cu12 mii de archebuzieri pedestri si 12 mii de sulhasi, si daca ar fi avut arche-buzele si armamentul pe care le astepta de la maiestatea voastra, ar fi sifacut pina acum o mostra" generala.

" Rovinato. Este vorba de devastirile solditimii lui Basta, Isásati sIii asigure sub-zistenta In chip samavolnic in acele comitate exterioare rimase, cu cctiPle lor, peseama lui.

88 In questo mentre, adici Inainte de intrarea lui Mihai.39 Nostra.Ito Nel instade (1) et inverno.41 Acquistarsi paesi.42 Ha volsuto 1egere la presente.48 Cornitatul [sau Tara] secuilor.

18

www.dacoromanica.ro

Azi am incheiat i stabilit cu voievodul1/ potrivnice maiestatii voastre, ,dar in minaei (?) este acel Ieronim Zlataric, bosniacul45,51 treptat, treptat, va urma i restul pentrubuni

ISCRISOARE CATRE COMISARIlm

1600, ianuarie 26, Alba Zulia

Voievodul m-a chemat la audienfá, care a Tinut doua ore; ma. gin-deami cum si-1 linistesc i sa-1 imbunez cu fagaduielile i ofertele ce ise fac, dar ar fi fost mai bine sa fi ramas la Satu Mare, caci voievo-dul ca s spunem lucrurile pe fata imi zice: Sint satul de atiteafágaduieli"47 si mi-a zis cuvinte care chiar de as fi avut pe minezece armuri, mi-ar fi strapuns mima, zicind c tradatorii care 11 asasinau peimparat ca Basta, Bocskai, Báthory de Ecsed i cel de Somlyo, i cei ce stri-a pactele stilt acei ce stilt respectaTi 6 favorizaTi, iar eu care am redo-bindit Tara, cu marea mea cheltuiaI i primej die, parasindu-mi Tara carazbun pe maiestatea sa contra rebelilor sai, stilt dispretuit i ceea ce e maigray, 'este netncrederea in mine pentru ginduri pe care nu le-am avut nici-odata" i alte lucruri care trni strapungeau adincul inimii. Eu nu pot sa spunca nu are dreptate, fiind inca §i mai incredintat c niciodata nu se va con-stata c ar fi avut intentia de a amine stápInul Transilvaniei i c dad maies-tatea sa ar trimite pe oricine afara de Basta, el nu ar sta o clip a la indoiala,pentru c gindul su este de a trece mai departe si nu se vra intimpla nici-odatá chiar daca ar fi parasit de maiestatea sa ca el sa se inteleagáCu turcii i nici cu polonii, si el se vaita cá pierde prilejuri atit de bune dinlipsa unor sume atit de mici de bani. $i daca ar fi avut archebuzele [cerute]ar fi i trecut in revista pe secui. In sfirsit, daca a scrie totul, ar fi un felde lamentatii ale profetului Ieremia. Ma tem ca bietul Armean n-o s-o ducabine cu voievodul, care 1-a fa.cut In fata noastra mincinos i tradator. Dareu si signor Marini48 1-am mai imbunat citva. In numele lui Dumnezeu,vina domniile voastre in graba, pentru ca e mare nevoie <de asa ceva>. Si

dea Dumnezeu s vina cu o veste buna, caci e mare indoiala, cu felul de

inlituram citeva persoanesi in mod neoficia144. PrintreDumnezeu sa-1 aiba in grija.a alege pe cei rai dintre cei

44 Secretamente e in particolare.44 Cel care trklase cardinalului tratativele secrete ale lui Mihai cu i'mpkatul.44 Traducerea s-a fkut dup'á textul italian publicat in Hurmuzaki, XII, p, 650.47 Sono gid hormai saccio e stuff(' de tante promesese.44 'Marino Giovanni de' Marini Poli.

19

www.dacoromanica.ro

12-

a purcede al celor de la curte, ca sä. pierdem a treia oarä Transilvania sitotodat i prietenia domnului49. Si nici nu ar putea sä se sileascä ei-maimult la curte ca sä o piardä., de cum fac. Dumnezeu sä-i ierte pe cei care auaceastä Vtinä. 5i acum n opresc, Ora ce mä voi revedea cu domniile- voas-tre, pentru csi nu voi mai sta mult aici dupä sosirea domniilor voastre, .de-cit dacä mi-ar veni alte instructiuni din partea maiestätii sale ...

P. S. Cind yeti ajunge la Cluj, dati-mi de stire ca sä. vä. pot iesi tnaintespune din gull" ce s-a mai intimplat.

RAPORT CATRE IMPARATDESPRE AUDIENTA SA LA M11-1A1 VODA51

Alba lulia, 1600, ianuarie 31 sau feburarie52

[Dupä sfatul lui Giov. de'Marini Poli, Carlo Magno s-a adresat luiRally, Mitropolitul de Tirnovo, ca s potoleasa supärarea lui MihaiVoda datorita faptului cl se revocase ordinul de a se plki banii fIgl-dui1i52 si a si Carlo Magno venise färä a aduce vreun dar.] Si nuatit pentru bani, sau pentru valoarea darului, dar numai pentru cä. acestlucru a fost divulgat in toatá Transilvania si fiecare face tot felul de comen-

570 tarii despre aceasta". Eri seara mi-a trimis räspuns acel arhiepiscop cavizitez i sá-mi dea de stire c mime, adicä in ziva de azi / / va trimite

ja inainte de a se face zita. Si astfel in dimineata de azi, de la oree 6pinä la 9, fiind de fa ll acest Arhiepiscop si Giovanni Marini, am fost la el siera invesmintat in odäidii"53 i punea54 sä se aducä inaintea mea multi sacide ducati pentru a-i plati pe cazaci ce erau in fata palatului, cu totii

zicea: Ostirei mele ii dau leafä putinä, dar doresc ca sä se pläteasa infiecare luna, i astfel trebuie s m ajut cu putinii bani pe care mi i-am gäsit55in speranta c acei ai maiestätii sale cezaree nu vor mai intirzia mult". Eui-am dat din nou asigurki in sensul acesta si am väzut ca s-a mai imblinzit56.

49 La amicitia del Valacho.O Adia acele lucruri pe care nu a vrut s le scrie.51 Traducerea s-a facut dupä textul italian publicar in Hurmuzaki, XII, pp. 569-571.52 Scrisoarea a fast gresit datati de editor ca fiind din 2 ianuarie, dati la care

nici nu sosise Carlo Magno la Alba Iulia, venit in realitate la 23 ianuarie. Pentru situareaei dup5 31 ianuarie, eventual 2 februarie, vezi Hurmuzaki. XII, pp. 655-658, scrisoarealui Magno catre Pezzen.

52a Pe care trebuia aducä' Petru Armeanul.53 In pontificale (este vorba aici de Ralli apoi de Mihai)." Mihai.55 Dar mano al pochi ducati che mi ritrovavo." Si era blandato assai pisi che prima.

20

P. 569

www.dacoromanica.ro

El a spus arhiepiscopului Chemati s vinä capelanul, s dea maiintii sfinta binecuvintare mai inainte de a incepe s luäm hotäriri Cu privirela cererea maiestátii sale cezaree, stäpfnul meu. Atunci a aplrut un alt epis-cop cu mantie de fir, cu o mitra episcopal á foarte. bogatá. Indatä arhie-piscopul a luat aghiasma si a aghiesmuit pe cei de fa tä si apoi a intins o cruceimpodobitä cu pietre scumpe ca sä. fie särutatä. zicind: In numple lui Dumne-zeu si a sfintei treimi" si a inceput57 s vorbeaseä Intrucit maiestatea savrea s Ira cinsteascä impreunä cu fiul mku52 Cu tidul de Principe al SfintuluiImperiu i s m miluiascá59 i sä-mi dea mijlocul de a putea duce räzboia dobindit pentru mine bunávointa sanctitátii6° sale si a regelui Spaniei"a altor principi crestini, m hotäräsc s mä las de cele ce le-au tratat soliimei cu maiestatea sa i s rämin la buravointa sa. Si pentru mai multä sigu-rantä vreau s intäresc toate acestea cu numele meu i pecetea mea", cerind elde la maiestatea voasträ doar s binevoiascá. a lase sä nu se schimbe garnizoa-nele de fatä, pentru a-i putea mai utsor insela62 pe turci, pe poloni si pe mol-doveni, tinindu-i incá in näclejdea necurmatä ca eu sines° sub ascultarea tur-cului" (aci dacá s-ar schimba garnizoanele de indatä turcii nu i-ar mai da nicio crezare). Si mi-a si arátat scrisori recente de la Ibrahim" in care 11 asiguräa in curind va primi de la sultan° un dar insemnat, zicindu-mi cl el scrie ¡uiIbrahim sä binevoiascá sä fie el cel care sä mijloceasa pacea 'hive acesti doiimpärati, si Ibrahim ti face mari flgäduieli66 dacä ar putea cumva sä ducàaceastä intreprindere la bun sfirsit potrivit cu dorinta lor si mi-a spusasa trebuie sa se purceadä cu turcii: hränindu-i cu vorbe goale67 i ca maies-tatea voastrà sä se increadä in sfintul säu botez62 si c'ä nu-1 va Osi (purttn-du-se altfel). Pin'á atunci maiestatea voastrà sä se ingrijeasa sa se pregá-teasel din timp de luptä, pentru ca atunci dud se va scula el cu armata din-coace, adia cu toti cei care vor fi pe picior de räzboi69 in aceastá tarä, nobili

nenobili, s meargä cu el pentru a asigura apárarea àrii70, lásind deci latoate trecátorile de la granite paza cea mai bunä: adicä la Brasov din spreTara Româneascä., si la Bistrita din spre Moldova, si la fel la Cluj si in acea

69 Mihai.68 Nicolae Fltrascu.

Gratificarmi.69 Clement al VIII-lea.

Filip al III-lea (1598-1621).69 Gdb,,..63 Mihai aici se trece brusc iar la pers. I.64 Ebrain. Damad Ibrahim-pasa mare vizir (1598-1601)." Mehmed al III-lea (1595-1603)." Proferte.IT Di darli simile pasture di parolle.66 Sopro el suo santo batesmo che porta.

ln arme.70 assicurarsi della provincia.

21

www.dacoromanica.ro

cilia' maiestatea voastrg sä"-si trimitg oastea sa ca s ia In primire toate cetgtilede la granita Transilvaniei. Si In felul acesta se va ajunge a se asigura dinpartea turcului care nu va endi dedt cg el Ii este bun vecin, in timp ce elplgnuieste s treacg Dungrea pe neasteptate intrudt bulgarii i sirbii ti astep-tau cu dorinta cea mai vie.

Si pentru ca maiestatea voastrg sá fie sigura de aceastg hotgrire a sa, elvrea ca eu s duc maiestátii voastre un leggnint autentic pecetluit i subscrisde mina sa proprie si a arhiepiscopului si a lui Giovanni Morino, si pentru osi mai buna confirmare a acestei hotgriri ale sale, el trimite un om al su cuposta'i la maiestatea voastrg pentru tntgrirea acestei rinduieli, poruncind aces-tui om al su ca iesind inaintea ambasadorilor si opreasca in drum pingce maiestatea voastrg ar afta cele ce s-au tratat, i aceste lucruri tratate nuvor fi deck spre marea multumire a maiestgtii voastre i in acest scop pingIn doug zile vom pleca cu totii impreung la Satu Mare ... $i mi-a jurat ca inanul acesta va da o asemenea dovadg despre destoinicia sa, 'inch maiestateavoastrg nu va avea sg se teanac inamicul s ving cu armata s aducg vreovätgmare inaiestätii voastre. Si cu voia lui Dumnezeu la plecarea sa a hotgrit

ving sä se trichine maiestätii voastre impreung cu iubitul su fiu i prinI' 571 mine trimite un portret infátisindu-1 impreung cu // fiul su i aláturin este

zugrgvitg lupta purtatg cu Cardinalul si de partea cealaltä e numele sgu,mi-a spus cg de indatä ce va fi sosit darul maiestgtii voastre vrea s trimitä pecomisul su cu cinci cai de toatg frumusetea impodobiti cu valtrapurile celemai bogate, i alte lucruri turcesti

[Primind Carlo Magno vestea de la Ungnad din Casovia cg s-au trimis30 000 de talen i comunica vestea lui Mihai adgoend cg in cudnd vaurma j restul.] De care lucru s-a bucurat voievodul i s-a inviorat cu totul simra condus pe jos la arsenal cu mai bine de 1 000 de archebuzieri ca s a vgdcum se toarna un tun cu numele maiesatii voastre pe el si pune s e toarneintr-una argdnd c vrea un numgr de 60 de bucgti in afarg de tunurile vechi,

cea mai mare parte pentru ca 'sg le ja cu el peste Dungre in expeditia cevrea sä o facg impotriva turcilor, dei totodatgti umblä prin end si Moldova"macar a nu a vrut trick' sg-mi dezvgluie endul u. I-am spus sa se endeascgbine ca sg nu aibg maiestatea voastrg vreun neajuns din partea polonilor.A inceput sä ridg zidndu-mi: Mai ngdgjduiesc intru domnul s dau ochiiintr-o zi cu luminátia sa Maximilian In acel regar"". Si inTeleg c ii dorestemult pentru aceastä drmuire, zicindu-mi: Venind acolo vreau s dau peunicul meu fiu in slujba sa".

= Logoatul Pantazi vezi N. lorga, Documente relative la Petru 5chiopul fiMihai Vitea.zul in An. Ac. Rom. 1898, p. 475 (41).

72 Apresso.73 Li va la Moldavia per la fantasia.74 In Polonia. Aluzie la veleitävile lui Maximilian de a *Inge rege al Poloniei.

22

www.dacoromanica.ro

Se plinge mult de regele Poloniei si de Ieremia Movilä din Moldovasi ca.' la Constantinopol il pirasc, pentru ca turcul sä nu se increada in el,cum cá e lucru sigur ca el s-a declarat pentru austrieci e toatá viata i cätine aceste state in numele Imparatului. Si pentru ca sa arate el si polo-nilor cl nu este asa mi-a märturisit n taina c vrea sä. trimitá un om alsu la regele Poloniei, dînd de stire c ramine mai departe neutru i c dorestesa fie un bun vecin i sa fie miilocitorul care sä aseze pacea tntre maiestateavroasträ i sultan, zicindu-mi ca trebuie sà yurceada tn felul acesta cu ase-menea neamuri de oameni in care e mai rau sä te tncrezi decit in turcpina ce va vedea prilejul de a se räzbuna. Dupä ce am tratat pe larg cuvoievodul am hotarit in privinta celor doi prizonieri, adica nepotul raposatu-lui Cardinal" care a fost Eajul maiestatii voastre, i acela care s-a pro-clamat ca rege al Bosniei" sa le facä de petrecanie intr-ascuns, ceea ce credcà s-a i intimplat77. Acelas lucru se va face si cu Imre Diach79 i altii pecare i-am i insemnat in scris. Si asa se tnvoieste de aici inainte.

Cu privire la episcop79, la cancelar", la Kornis" si la Bodoni" pentruca sä se purceada cu bagare de seama i in taina, 1-am sfältuit pe Voievod

trimitä ca soli la aceastá dieta imperialá din Ungaria, i apoi maiesta-tea voasträ va putea sa hotarasca asupra lor potrivit cu delictele lor infelul care ti va fi de folos. Dei Kornis merità sà i se arate oarecare indu-rare a fost la mine acasa acum doua zile desigur cu incuviintarea voie-vodului, märturisindu-mi greselile sale prinend ca un copil, aratin-du-mi nevinovätia sa; asadar maiestatea voasträ sa faca cu el cum va crede,el dorind sà moara in serviciul ei. $i cred cà Voievodul Insui, vorbind cumine a zis: ca nu numai el, dar si Stefan Csáky merit:a' sa fie iertat demaiestatea voasträ, si de n-ar fi respectul pentru maiestatea voastrasanctitatea sa, el 1-ar fi si executat pe Naprágy93 totusi el lasa totul labuna hotarire a maiestatii voastre

loan Zelestei", masalul maiestatii voastre a venit aici cu 500 de calä-reti in slujba acestui voievod care i-a dáruit niste sate si i-a dat slujba de

75 loan Iffiu.76 Di quello che si publico per Ré delta77 In realitate ei au limas in viatg.78 La cererea expresa a Habsburgilor,79 Dumitru Naprágy.m Stefan Csáki." Gaspar Kornis. Vezi92 $tefan Bodoni." In leggturg cu intrigik purtate la instigatia lui $t. Bocskay pentru

Sigismund Báthory. Se descoperise un complot chiar Inainte de sosirea luiFusese prins un emisar al principelui, venit din Moldova ...

94- Este probabil acelasi care a fost executat dupg cgderea lui Mihai, subar fi fost autorul ttlhriei sgvIrsite asupra lui Carlo Magno, ciruia i s-a furatorologiul lui Andrei Báthory, pe care il trimitea domnul impgratului.

mai sus n. 19

din cauza purtgrii sale dusmgnoase cu arhiducesa.

readucerea luiCarlo Magno.

cuvintPe

el eldrum

23

Bosna. Este vorba de Geronimo Zlatarich.

www.dacoromanica.ro

cäpitan al $iriei88. Lucru de care m-am plins mult acestui voievod carein nici un chip nu trebuia sä purceadä asa cu el si nici cu altii senza ilconto suo eici ar fi calea de a ligni pe maiestatea voasträ88. Mi-a rigäduit conbei modo sa desfacä totul si sa nu mai greseasa pe viitor. Si sä nal creadämaiestatea voasträ, cä totul vine din lipsa de satuitori, si in adevär nuare pe lingI sine oameni de ispravä si de toate aceste incurcáturi este devinä Napragy.

Nu as don i altä räsplatä de la maiestatea voasträ dech de a puteaprimi cu cugetul curat darurile87 ce mi se tnatiseaii ti mi se deli, dardoamne fereste ca pentru un interes al meu ,articular sa mä las cistigat sisä aduc pagubä si vátämare treburilor maiestatii Yoastre. Credinta pe carei-am jurat-o sper intru Domnul a tali va da statomicia sä o pästrez pfnäla ultima suflare a vietii mele.

Voievodul a aflat dintr-o scrisoare scrisä de cardinal judelui din Bra-sov cä. dacä ar fi ob;inut el victoria avea de end sä taie calea spre trecä-torile dinspre Tara Romaneasa ca sä fie omoriti Cu totii88 si apoi totisträinii de once natie.

Voievodul va pleca de aici spre Fägäras pinä in base zile si acolo are deend sä se intilneascI cu sotia sa si si petreacä vremea carnavalului89 cu ea,läsind insä fiul la cirma treburilor din Tara Romaneasa, plingindu-se multde intirzierea comisarilor. $i ar fi plecat inc . de mai inainte dacä nu ar fistat ca si-i astepte, spre a-i läsa aici 'in tirnp ce va fi plecat90.

85 Világormír.86 Este posibil ca toaa aceasei chestiune s.14 fi fost mult amplificatä. de marea incor-

dare dintre domn si Basta In legäturI cu cetärile (din cornitatele exterioare) cerute de domn.Folosirea unui supus al impäratului era infärisatä ca un fel de ineálcare sau uzurpare dedrepturi.

87 Domnul se arta darnic fa fi de agenrii imperial Este evident, de pildi, ci Gio-vanni de'Marini Poli a trebuit sä: inghitl destui bani, fà'r'i ins.i a renunça la aplecarea saspre insinuiri, denaturiri ale adevärului etc., care nu apar in manifesarile lui Carlo Magno.

88 Se subinwlege romanii veniti in expeditia lui Mihai. Judele era Valentin Hirsehel.89 Far carnevale, adici perioada dintre cele dou'i posturi al Ceiciunului si al

Pastelui. Scrisoarea a fost gresit datati ca frind din 2 ianuarie, De fapt, ea trebuie asezat'ala data de 31 ianuarie.

90 Stara fora.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE

La plecarea sa din Alba Iulia la 13 februarie 1600,Carlo Magno a läsat domnului un exemplar al textului rominesc ce ne-a parvenit purtindpe prima foaie insemnarea de mina do mnului Ce-au adus Carlo Mango (!)." Se stie el ela avut la baza un concept hall= al lui Magno, redat apoi pe româneste. Acest text,purtind iscälitura domnului i cea a lui Magno, este mentionat de comisad de mai multeori (Hurmuzaki, XII, 699), färä a-1 fi avut vreodatä in infra% ci numai o versiune sirbeasclintocmiti de vistierul Stoica probabil la cererea lor. Acest text romänesc corespunde tex-tului publicat de N. larga (Documente ... relative la Petru $chiopul fi Mihai ViteazsilBucuresti, 1898, pp. 22-24, vezi i Hurmuzaki, XII, pp. 699-701, versiunea germanä a co-misarilor). Potrivit cu ideea emisä de editor, acesta ar fi insusi textul trimis solilor odatä cu scri-soarea cu instructiuni, ca ei s renunte la condiviile tratare cu impäratul, dad puncteleformulate acum s-ar dovedi mai favorabile. Dar vistierul Stoica spune c acest text arämas la Alba Julia. Deci cel triznis este un duplicat, i originalul de la Alba Iulia estecel publicat in 1898. Se pune Intrebarea care este raportul intre aceste 21 de puncte" trimiscacum i acel legärnint de care vorbeste domnul si care trebuia sä fie trimis de el, pecet-luit cu numele i pecetea sa (vezi mai sus, p. 21) si subscris de el cu mina proprie,

25

www.dacoromanica.ro

precum si de Rally si de Giva. Dar intre areast5 declaratie spontara si intocmirea teXCLI-

lui cam pe la 5 februarie (lindens, p. 475/41) a nu ervenit o schimbare. Textul celor 21 depuncte nu mentioneazi nic5teri ofertele lui Carlo Magno si revirimentul domnului. Magnonu e nutria decit in insemnarea lui Mihai pe prima loase."ce au adus Cal Magno" invreme ce textul incepe Cu o referue la r5spunsurile" aduse de Petru Armeanul. Acesteapar s5 constituie baza cererilor sale de acum Potrivit cu Armeanul. impäratul accepta

dinamte lot ce ar fi dorit domnul: 51 au vs impiíratul: ce va pohti Mihaiu Voevod, tot,sit fie pie voe Domni-Sale .CI . imparatul au strins sobor iar pentru bine Fe au facutMihat Voda imparatului ft elu slum, ca sa-1 ajute imparatul, ear imparatul sa-s dea ce vapoint Mihat Voda0.. Ce va pohts Mihai Voievoda de la imparatul siz-i dea, care cetaft

va placea .. etc. etc. CI Eu imparatul preste !Oft imparatiz, ztc fi tot sobona

judect Domnia-Ta, ce yen lace sa lie Jacta, fi cum ver: zice s'a I,e zis cum RI fte matbine ft ce veri pohtt. tot va ft pie vota Domne-Tale! (7) era Domne-Ta ce veri zice, nuvom efi din cuvintul Domne-Tale; acestea sint in mina Domne-Tale, de le biruiefti..."La sfirsit s-au isclit amindoi, lo Mihail Vod. Carlo Magno rn.p. dar nu apar subscrierile

lui Rally si Giva pomenite de domn. Este o distan; 5 ca de la cer la p5mint intre ofertele

m5rturisite de Magno: anume titlul de principe al imperiului i ajutorul banesc de la capiicreginatatii pentru lupta contra turcilor si expunerea dorintelor domnului pe baza declara-iiilor aduse de Armeanul, c imp5ratul acceptä once ar vrea domnul, ceti, titlul de craipentru el si fiul su etc. etc. afar5 doar de pornirea impotriva domnului Moldovei carenu este oportun5.

Cum s-a operat aceast5 schimbare, de la declaratia solemnä fat5. cu Rally, ping la in-tocmirea scrisorii din 5 februarie (dup5 datarea lui N. Iorga in once caz, inainte devenirea comisarilor la 10 februarie)? Trebuie observat c Petru Armeanul a sosit de laimp5rat odat5 cu Magno, sic deci el i-a infátisat domnului r5spunsurile impäratuluicam tot acum. Se poate chiar ca spaima lui de domn sa-1 fi Indemnat s forteze nota lin-gusirii In formularea lor. In adev5e, in audienta de la 25 ianuarie el esto fäcut mincinosde domn in fata lui Magno si Giva, care se si tem pentru el s5 nu p54easc5 ceva. Dar lavenirea comisarilor la 10 februarie el isi redobindise favoarea. In textul acestuia, slut

anuntate la punctul 0 10 easpunsuri si o data scrise, apar, 21! Printre ele se af15 si unele

puncte In parte atinse in scrisorile sale de Magno: de ex. pedepsirea vräjmasilor impira-tului si ai arhiducesei, punctele Oiî si poate punctul privind mentinerea posesiuni-lor diruite de Sigismund arhiducesei. De asemenea punctul pare o versiune mai infloriti aofertei amintite de Magno. lata-1: Imparatul au crimes la Franos, la Spanza, la papa si la

tori cei mai mari de barbatie fi de vitejie ce efti al doilea Alexandru, ca sa te attire cu &ant

cu alte .multe cinste infrumusetate: ce vor trimete ei ajutor, bani, ear eu Inca de 87E4 tortmai mult". Tot lui Magno trebuie s5-i fie atribuit i punctul 6 destul de obscur p-tvind...acea tetra sa nu se strice intru viata Domne-Tale ceasta a Imparatiei meale ce ta ¡te

amindoo una in viafa Domne Tale" ... etc. lar punctul ,,se-m1 fit Irate de In ces

4 frati" etc ...pare s5 se rezume la recomandarea: Ce vet vrea sa time; la Impart:4,a mea,

nu trimeate pre streini ce mi scrie cu mina Domne-Tale de la initnit: ce-fi va Ii vota curtfoi face. Reg5sim tot inspiratia lui Magno in punctul despre exploatarea minelor de

26

www.dacoromanica.ro

au! si argint si eventual de fier, punctul C) despre gontrea calvindor *I a.nemlor st pc-depsirea Clujului si poate in punctul 0 despre judecirde din Transilvania care si.i apar-Tina' domnului. De altminteri acesta era un vechi privilegiu at Transilvaniei inca de dndse afla sub regii Ungariei. Uhimele trei puncte par sä aparrina mai degraba lui Petru.Ungnad recunoscind unele din punctele lui Magno, nu isi &I seama de importanta amesteculuilui Petru Armeanul, care ar fi fost cel mai in masurä si-i dea lamuririle pe care se ducesi le ceara mitropolitului Rally, in speranra de a putea reconstiwi originalul italian pentrua vedea ce anume a intrebat (adica a propus) Magno si. ce a raspuns domnul. Dar DionisieRally .ii declara' ca nu a conceput el si nici nu a vazut acele articole cu care a plecatMagno afara din Transilvania, ci doar a avut articolele pe care le-a lasat in urma' Magno,hinn hat undter seiner Fertigung gelassen (adica spre a fi tenninate sau definitivate de el?).Inseamna oare ca e vorba de doua texte deosebite, unul (poate pritnul) redactar impreunade Magno cu Rally, care ar corespun.de acelui legamint solemn anunrat chiar de domn,si care trebuia si fie contrasemnat de Rally si de Giva, si la care de fapt s-a renunratsi celalah, trimis afara din rara' solilor si care am vazut ca este un amalgam al textuluilui Magno cu acela al raspunsurilor" lui Petru Armeanul? Si in sfirsit, in ce limbi atradus Rally textul italian al lui Magno? Probabil în limba croata, adica slavona'. Ceea cene-ar duce la concluzia curioasa ci textul tradus acum de vistierul Stoica din limba ro-mana' in cea slavona, a trabuit si mai fie tradus intr-o faza anterioara in sens invers,din limba croata in cea romaneasca. Dealhninteri, seria talmacirilor nu se opreste aici.Comisarii traduc la rindul lor versiunea lui Stoica in limba germana, talmaci fiind Szé-kely care adauga la text o frazO in stilul slit caracteristic: und dieweil er Herr Waidawitzig ist so wird er lhrer Majesrat au, dis zu antworren tenssen! Dar Ungnad se a-licA sicompare un articol in talmiicirea lui Rally si in cea a lui Stoica. Acesta tradusese in an, Ocrai prin rege. Ungnad rectifici: principe al Transilvaruei, dar se indoieste ca Magno $.'i fimers asa de departe Inch si-i dea acest titlu. Observani similare face cup5ivire la art, 0(despre o sotie de rang princiar pentru fiul domnului). Despre articolele (st ti, el pre-tinde ci Magno propusese si fie pedepsin cei care aduseseri pagube cetiplor Chioar si SatuMare si ci Stoica ar fi talmacit aceasta prin cei care au dusminit-o si au alungat-o pearhiducesä. Referitor la acest articol al pedepsirii, isi aminteste mitropolitul ci fusese vorbade Imre Deak si de Stefan Bodoni. Vistierul Stoica ar fi mutilar si art. 6 Mitropolitul isiamintea cO Magno vrusese A scrie ceva si despre arhiducele Nlaximilian ar cl el l-a in-demnat cu tot di.nadinsul si se abtini, si de accea nu a rimas <In text>. (lbidem,p. 789-790, rap. din 17 martie 1600). In texrul romanesc este vorba intr-unul din punctedespre arhiducele Maximilian, dar acel punct aparrine fari indoiali lui Petru Arrneanul.A fost poate vorba de un adaos la acesta, socotit inoportun fie in legituri Cu Polonia, fiecu Transilvania.

Avind azi mai multe elemente la indemina dectt a avut Ungnad, care nu cunc4teatextul rominesc decit indirect, putem relua pe ahe baze ancheta incercata de eI. Obser-vain ca textul se compune din doil OW unificare prin stilul in care sint redate de tra-ducatorul conceptului italian. Acesta nu putea fi deck un turnad de taini chemat si tra-duca si comunicarile secrete din audienrele particulare ale dornnului. Doua nume par si se

27

www.dacoromanica.ro

Giva i Petru Armeanul. Dar faptul c textul se deschide cu raspunsurile"tisate de acesta din urma n1-1 indica hotärlt pe el. Este posibil ca la Inceput s i se fi dattextul lui Magno spre a-1 traduce, §i Fa el s fi sugerat contopirea acestuia cu rispunsu-rile" aduse chiar de el. Aceasta ar corespunde cu distinctia pe care o face Rally, 'dudspune ca a avut In mina conceptul italian al lui Magno dar nu acela trimis solilor. Ver-siunea romaneasei ofera In cele 21 de puncte zece räspunsuri" ;i 11 injonctiuni redac-tate de Magno. Ungnad numeste in bloc contributia lui Magno eine Inhibition. Dar careeste izvorul de inspiratie al lui Magno? 0 confruntare cu fispunsurile elaborate deConsiliul de Razboi de la Viena la Intrebarile trimise de domn cu prima sa delegatievenitä. la Pilsen In noiembrie e concludentä. Aceste Intrebari In legatura cu proble-mete deschise de noua situatie a Transilvaniei Incepeau cu trei puncte privitoare la (a)sancliunile ce ar fi de aplicat dusmanilor Imparatului, (b) orasului Cluj (care Il reprimise peSigismund), (c) celorlalte orase mai puvin vinovate. Un alt grup se refer* la (d) eventuatetratative cu hanul, (e) plata trupelor domnu/ui, (f) eventuate naimiri de cazad pentruImparat, (g), privilegiile secuilor si Inartnarea lor. Uhimele puncte priveau cererea detrupe germane fi ungare pentru garnizonearea cetatilor de la granita si atingeau si oeventualä cucerire a Moldovei. Dan a trecem la textul romanesc de la Alba lutia, putemdeosebi contributia lui Magno de cea a lui Petru. Recunoastem In_punctul @ ofertalui Magno relativa la ajutorul regelui Spaniei, al papii etc. Punctele 111 $i corespundpunctelor (a) 6 (b) ale Consiliului de Räzboi despre pedepsirea vajmasilor si rebelilor.Punctul 0 corespunde unui deziderat al arhiducelui Mathias formulat cu prilejul discuiiitorde la Viena. Articolele prevazInd restituirea bunurilor arhiducesei CI, ferirea de devastaria tarii 0, increderea ce trebuie sa domneasci Intre voievod Imparat, care vor co-munica direct 10, si pornirea de exploatäri miniere @, precum si cel despre judecatiledin Transilvania Oii apaqin lui Magno. Punctul referitor la titlul de crai a pututin forma sa se refere la cel de principe al imperiului peste care s-a suprapuscel de crai din raspunsuri" O. Acest amalgam explica el care faptul ci Magno aiscalit acest text curios, destul de deosebit de propunerile sale &mil? Vedem totusia In audienta cu comisarii el desminte in fata domnului afirmatia acestuia referitoare lacalitatea de guvernator al Transilvaniei pe care el nu a oferit-o domnului. Se poate

atunci dud dat iscalitura el s-a multurnit cu asiguarile lui Petru ca talmi-cirea era conformä cu textul italian. Personal nu avea cum sa se lamureasca, çi poateca In faza aceasta a preferat s nu-1 mai amestece pe Giva in aceasta chestiune. Textulromanesc se adresa catre soli. El Infltiseaza o contopire a propunerilor sau raspunsurilordin doux faze deosebite, cu suprapuneri care se explica poate din imprejurarile care audeterminat renuntarea lui Mihai la cererile sale anterioare. A trebuit s existe o

confuzie Intre titlul de principe al imperiului si cel de principe al Transilvaniei care aprovocat acea renuntare spontana a domnului. Cuprinderea In textul romanesc a ['kWinitiate (raspunsurile" lui Petru Armeanul) era menit s aduca bazele unei rectificari aangajamentului solemn luat in fata lui Rally.

In felul acesta credem ca se mai lumineaza acest text atIt de ciudat si de. neverosimilla prima vedere.

28

www.dacoromanica.ro

BERNARDINO QUIRINI

(? 1605)

10

Bernardino Quirini, originar din Candia, unde se

amestecau influençe occidentale catolice si bizantine ortodoxe, Intocmai ca In mediul pestri;de la Pera, inträ in ordinal franciscanilor observanti, si dupä indeplinirea diferitelor rosturiprin Italia, ctstigl bunävointa si interesul prelatului Giulio Antonio Sanctorio sau Santori,arhiepiscop de Santa Severina, cardinal presbiter de Sta Barbara apoi cardinal episcop dePalestiina. La recomandarea acestuia e numit la 7 ianuarie 1591 episcop catolic In Moldovasi Tara Romineascä cu titlul fäurit acum de episcop de Arges si Bacäu In Moldova si TaraRomaneascä" (Columna lui Traian", VII, 1876, pp. 318, 323). Dupä ultimul episcop catolicdin Moldova, care purtase titlul de episcop de Baciiti, urmase o eclipsä de aproape un secolping la reInvierea vechiului titlu sub altä forma. Desigur trebuie pus ä noua numire Inlegäturä co actiunea sustinutä a lui Bartolomeo Brutti, pentru promovarea catolidsmului InMoldova. Aici cucemicul Petru $chiopul, care chemase pe iezuiti si pe franciscani, restaurindvechea mänästire catolicä din Ek aeäu, mai era Ina In domnie. Totodatä, momentul päreafavorabil pentru captarea si a Tärii Romanesti In care mai domnea /sChnea, fiul lui

29

www.dacoromanica.ro

Alexandru Mircea. Acesta se aratase binevoitor catolicismului, atit prin primirea ficuta trimi-sului pontifical Alexandra Comuleo (1586), cit i prin privilegiile diruite Brici i BisericiiMalcii Domnului din Tirgoviste.

Quirini nu s-a grabit sa ocupe efectiv scaunul episcopal, ci a plecat mai intli in patriasa, pentru a-si face rost de barn de drum si de insotitori. Precipitarea evenimentelor 1-a retinutacolo. A venir in Moldova abia in 1597 (Hurmuzaki, III, 1 pp. 545-551) invodnd ca motival zabavei desde navaliri dusmane invar. ile romane, precum i ciuma din Candia, careii inchisese drumurile ping atunci.

Dar in acest rastimp se intimplaseg multe. Papa Grigore al XV-lea care II trimisese,rnurise la 16 octombrie 1591. Domnul Moldovei, catre care se indrepta breva apostolica cucare era inarmat Quirini, plecase din vara si din domnie. Urmasera dupa el al0 doi domni:Aron si Razvan. Al treilea, Ieremia Movila, care era in scaun in 1597, îi ceru o breva deconfirmare de la noul papa Clement al VIII-lea (1592-1605) si care sa-i fie adresaa lui.Dealtminteri, slujba de episcop catolic fusese exercitata in lipsa episcopului titular decatre vicarul apostolic Ieronirn Arsengo, pentru numirea canna star' uise domnul. Lucrurile nus-au limpezit dedt Cu plecarea lui Quirini la Roma, pentru a obline o noua breva.

Trecerea sa prin Transilvania e semnalata de numiul Visconti. Mai tirziu, la ina-poierea sa de la Roma cu breva catre Ieremia Movil, s-a crezut c ar fi fost insarcinatcu o misiune din partea papel catre Mihai Viteazul. La 20 iulie 1600 soseste la SatoMare (Hurmuzaki, XII, p. 969). In ce consta, de fapt, misiunea lui este greu de inteles dinregestul publicat al scrisorii comisarilor din 20 iulie. Din fraza redaa ar reiesi ca papa 11indemna pe domn sa nu cedeze Transilvania dectt arhiducelui Matias sau arhiducelui Maxi-milian (!) Dar care era legatura intre aceasta chestiune de politicl înalt i persoanamodesta a episcopului de Arges i Bacau? In nici un caz nu poate fi vorba de venirealui Quirini in calitate de nuntiu (N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, II, 88), ci desimplul fapt ci el aducea brevele necesare pentru recunoasterea sa de catre domnii Moldovei0 Tarn Romanesti ca episcop catolic in amindoua aceste ;Id. Un lucru este sigur: a elvenea intr-un moment de criza, care a precedat cu pu0n destramarea stapinirii lui MihaiViteazul in Transilvania si Moldova. Asadar este justificati intrebarea: chid anume a intreprinsQuirini expedivia sa la Suceava, pentru saparea pretinselor comori de care ar fi pomenit eldomnului roman (potrivit cu afirmatia lui Andrea Bobbi, v. mai jos relatia acestuia i ceaa parohului de Suceava, Bathazar). Si cum se impaca diferitele date Insemnate de el? Sositla 20 Hie la Sato Mare, Quirini ar fi venir la Cluj tocmai la 1 noiembrie i ar fi egg-torit impreuna cu Bobbi spre Moldova, unde au ajuns în preajma Craciunului (!) Dar pri-mirea sa solemna de catre domnul moldovean in decembrie 1600 pare sa infirme versiuneaiezuita despre activitatea sa anterioara la Suceava din porunca Iui Mihai Viteazul, diismanullui Ieremia. Momentul unei atare cautäri s-ar situa cu destula greutate la inceputul luiaugust, dud imprejurarile din Moldova nu par totusi chiar a.sa de prielnice unei asemeneamisiuni.

Stabilit definieiv in Moldova, Quirini a avut de luptat in acelasi timp i pentru instau-rarea une discipline necesare in sinul slujitorilor aitarului, mireni sau calugari, cei maimulti dintre ei insura0 i deda0 unor indeletniciri lumesti fara a se lasa de parohiile lor

30

www.dacoromanica.ro

- 6 pentru propria sa resedima din Bacau, contestata de franciscanii de acolo, sttrnitide intrigik caluggrului observant Valerian Lubieniecki, care urmarea sa-1 sileasc s pära-seasca scaunul episcopal, vizat de poloni.

CIliar unii dintre preoTii catolici din Moldova, rabdind greu jugul ascultarii, 11 denun-TaserI la Roma ca fost partizan al lui Mihai Viteazul i simpatizant al ortodocsilor, laale caror procesiuni religioase lua 0 el parte, cerind astfel inlocuirea lui printr-un episcoppolon (Columna lui Triaian" VII, 1876, p. 318). In cele din urma a putut s invingatoate aceste neajunsuri. Neputindu-se duce el insusi la Roma, a trimis in 1604 pe vicarulsu, leronimo Arsengo, care avea misiunea de a cere ajutoare banesti necesare propagandeicatolice. Totodata trebuia sä: staruie pen,tru trirniterea unor italieni spre a organiza inMoldova un sistem de invafgmint catolic, destinat fiilor de catolici, siIii pina atunci samearga la studii In Transilvania. Cu acest prilej, papa Clement al VIII-lea 1-a Intarit peQuirini in scaunul episcopal din Bacau (Hurmuzaki, VIII, p. 282, doc. 404 din 14 august1604). El moare in prima jumatate a anului 1605 (vezi scrisoarea nunviului Claudio Rangonein Diplomatarium Italicum", II, p. 22, doc. I, 16 iulie 1605, cit i scrisoarea lui IeremiaMovila, catre papa Paul V, publicata de N. Buta, Patru scrisori domnetti din Arhivele Vati-canului, in Anuarul Institutului de istorie nayionali", III, Cluj, 1924-1925, p. 553). 0marturie tirzie afirma c ar fi fost uds de tatari (Memoriale della chiesa catolica di Jai, ed.V. A. Urechila, Acad. Rom. Mem., II, t. XVI, pp. 165-166), In locul su a fost numit in1607 vicarul su Ieronim Arsengo.

Quirini a lasat o dare de seama amanumitá a constatarilor acute in cursul vizitatieicanonice a principalelor comunitali catolice din Moldova. E intitulata: Relatione di fraBernardino Quirini osservante di S. Francesco, vescovo Argense nella provincia di Moldaviae Valachia intorno le cose del suo vescovato fatta alla Santila di Nostro Seniore Pat:no 1599,care s-a pastrat numai in copie intr-un manuscris din biblioteca Ambrosiana din Milan.

A fost publicata in Buletinul InstrucTiei Publice" 1868 (pp. 181-182), impreunaCu o traducere romineasca intitular: Relatiune de Barnardino Quiriniy observante ahl SfIntuluiFrancisca episcopu de Argesi In provinciile Moldavia # Val achia despre afacerile episco-patului ce au facut Sanctitatii Sale Papei anula 1599. Textul italian a fost reprodus ark incolecvia Hurmuzaki (III, 1, nr. 102, pp. 545-51) cit si de Chiril Kralevschi in lucrarenBernardino Quirini, episcop de Arget (1591-1604), publicat in Revista caroller, Bucuresti,1915, pp. 518-532.

Alte rapoarte cuprinzind date asupra istoriei catolicismului in Moldova au fost publicatede B. P. Hasdeu, sub titlul Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma,in Columna lui Traian", VII, 1876, pp. 299-324. Nrarturia lui Quirini, alituri de infor-matii privind in primul rind viava catolicilor din Moldova (indisciplina preovilor, anarhiamoral ä: a credinciosilor, intrigile legate de imixtiunea clericilor poloni in problemele bisericiicatolice din Moldova etc.) infAiseaza si o icoana sugestiva a vigii de toate zilele dinTara sub ameninTarea tatarilor 0 a varsarilor de singe. Intilnim uneori 6 afirmaIii neadevarate,de plida acea privitoare 1k distrugerea din temelii a bisericii catolice de la Arges, obli-gindu-1 deci sa se aseze la Bacau. Alteori surprindem reticenle, de pilda, Cu privire la jude-

31

www.dacoromanica.ro

cata in faTa domnului cu fratele Valerian. De asemenea, incgierarea sa cu preotul Bathazareste infilisatg intr-un chip destul de putin convinggtor. Sint interesante unele amänunte pri-vind in general raporturile episcopului catolic cu domnul Moldovei. Constatgm o mare ase-mänare intre situavia lui Quirini fa; g de Ieremia in, 1599 (si mai apoi) i între cea a luiBandini fa yi de Vasile Lupu, dupg trecerea mai multor decenii. Un lucru se desprinde foarteciar: lui Ieremia pentru biserica romano-catolicg, inclinatie nu tocmai dezintere-satä, intrucit pe calea aceasta stiuse sä, stabileascg unele punti cu crestinii din Occident,indiferent de realitatea incontestabilg ca el ficea o politick' turceascg. Dupg instalarea sa decgtre poloni, ca vasal al acestora si al turcilor, el a inteles s foloseasei trimiterea la Romaa lui Arsengo ca un mijloc de a intra in atingere cu curtea papal. Tot astfel a reusitintre in leggturg cu nuigiul Visconti, mentinin' d aceste raporturi ping la plecarea acestuia.In sfirsit, marea bunälvointg aparentä adoptatä fa; ä de Quirini, i manifestati prin cuvintemggulitoare, aterqii bgnesti i oferte de a-1 trimite la Roma si-si scoatg breva necesarg uneifungiongri corecte desi din declaratiile lui Quirini reiese cg acesta exercitase i atribuviiepiscopale firg o opreliste din partea cuiva indreptgtesc Finuiala el domnul inselegeapoate s aib In persoana lui un emisar la indeming. Trebuie subliniat i pasajul despre iritatiafi dezordinile create de incercarea neizbutitä a introducerii noului calendar In Moldova.

De Quirini s-au ocupat: Al. Sadi Ionescu in Bibliografia cälätorilor strilini pp. 94-97;Ion Ferent, leremia Moviki fi catolicismul in Calendarul catolic", (1915, pp. 40-45;N. Iorga, lstoria bisericii rorniine si a vietii religioase a romilnilor, I, Vglenii de Munte,1918, P. 206; 1dem, lstoria Rornanilor prin cãlütori, Bucuresti, 1928, I, pp. 247-249;Anton Mcsrobeanu, Contributie la istoria catolicismului in Moldova in Cercetäri istorice",IV/2, Iasi, 1928, pp. 77, 79 fi urm. Cl. Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella litteratarageografica italiana del cinquecento in Bulletin de la section historique de l'Acadénieroumaine", t. XVI, Bucuresti, 1929, pp. 81-87; Virginia Vasiliu, 11 principato moldavo e lacuria papale, In Diplomatarium Italicum", 1930, p. 3 §i urm.

www.dacoromanica.ro

RELATIA FRATELUI BERNARDINOQUIRINP, CALUGAR FRANCISCANEPISCOP DE ARGES IN PROVINCIILEMOLDOVA $1 VALAI-IIA, DESPRE AFA-CERILE EPISCOPATULUI SAU, FACUTASANCTITATII SALE PAPA2 IN ANUL1599

In anul 1590, In timpul pontificatului papeiGrigore al XIV-lea3 de fericitä pomenire, predecesorul sanctitkii voastre,am fost tnaintat peste meritele mele la episcopatul §-i biserica de Argq,In Moldova §i in Tara Romaneasa, fiind propus de prea ilustrul §i preareverendul cardinal Santa Severina4, protector al intregului Levant. Dupä

Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat in Buletinul Instrucyiunii Pu-blke", 1868, pp. 182-191. Confruntat i cu Hurmuzaki, III, 1, pp. 545-551.

2 Clement al VIII-lea (Ippolito Aldobrandini) (1592-1605).3 Grigore al XIV-lea (Nic. Sfondrati) papa (1590-1591).4 Giulio Antonio Santorio, arhiepiscop de Santa Severina (1566), cardinal presbiter de

Sancta Barbara (1570) apoi cardinal episcop de Palestrina (1597). A fost primul rector alColegiului grec Sf. Atanasie din Roma". A murit la 7 iunie 1602. In autobiografia sa men-;ioneaza el in 1591, la rumämintea sa, papa Grigore al XIV-lea 1-a consacrat pe episcopulales de Arges. Vezi autobiografia ed. G. Cugnoni in Archivia della R. Societá romana diStoria Patria". XIII, Roma, 1890, p. 197.

33

P. 182

www.dacoromanica.ro

ce am primit hirotonirea, m-am intors prin Venetia in Candia, patria ntea,unde fusesem provincial al ordinului meu5, atit pentru a gäsi citiva fratisi a-i aduce cu mine de acolo prin Constantinopol si peste Durare in ser-.viciul episcopiei mele Eotrivit incuviinfärii ce-mi fusese datä de scaunulapostolic precum si a tngaduintii generalului ordinului cit si pentru apläti multele datorii pe care le fácusem in anul si in lunile in care amstat la Roma, si de asemenea pentru a na inarma cu Inca' ceva bani dincasa fratilor mei spre a purcede mai departe pe mare, neputind face cheltuialade a merge pe uscat si nici de a veni prin Polonia.

Ajuns in Candia am aflat ca lucru neindoios cä in Moldova si in TaraRomâneascá erau tulburäri si a intrarea in aceste provincii prin Turcia nuera sigurä, intrucit Stefan Voievodul°, pe atunci principe al Moldovei, atrecare duceam scrisori de recomandare, ca succesor al lui Petru7, fusese trasin teapä5 si toti ai säi erau prigoniti; si nobilii poloni pentru a pune capätatitor schimbäri de principi in Moldova si pentru mai multä liniste lahotarele lor intrucit tätarii au pätruns de mai multe ori in Polonia prinMoldova cautau sä dobindeasa de la Sultan susnumita provincie si dreptulde a alege ei pe principe, fägäduind sä pläteasa in veci tributul obisnuit alacelei provincii, astfel cä !Ara in cele din urrnä au ales ca principe pe unnobil polon5 de neam moldovean, <si> de rit ortodox°, supus lor. Si analde asemenea a in Tara Romaneasa Mihai Voievod", principe al aceleiprovincii, se räsculasel2 impotriva sultanului° si stätea mereu cu ostirea subarme, luptind la hotare.

Din aceste motive si de asemenea neputind trece din pricina ciumei carea tinut in Cancha trei ani incheiati, nu am putut ajunge in Moldoiva inainteaanului 1597 §i am luat in toväräsia mea ca vicar al meu pe párintele magis-tru, teolog, fratele Nicolo Bernardo, care stäptneste limba latina si greacä.

5 Provinciale della mia religione, adicä superior regional peste mai multe mänästiti aleordinului.

6 Quirini face aici o confuzie Intre Stefan Voc15, catre care se indrepta breva sa, 0$tefan Räzvan. Stefan Voclä este fiul lui Petru Schiopul, copilul pentru care fusese trimissteag de domnie si care era domn nominal sub cirmuirea pärintelui su. Vezi, mai departe,textul din dreptul notei 19, unde Quirini se contrazice, zicind 6 breva era adresatä luiPetru 0 tuturor urmasilor säi.

7 Petru $chiopul domn al Moldovei.8 Räzvan care a luat ca domn numele de Stefan (maiaugust 1595) a avut, in adevär,

aceastä soartä, in urma expeditiei sale de recucerire a Moldovei din noiembriedecem-brie 1595.

9 Ieremia Movilä obtinuse indigenatul polon 0 de aceea e declarat aici nobil polon.10 Del rito greco.11 Michel Vaivoda Mihai Viteazul.72 La 13 noiembrie 1594.73 Del Turco Murad al 111-lea (1574-1595).

34

www.dacoromanica.ro

A jungind in sfirsit in orasul Iasi" care e-capátul <drumblui de> intrarein provincia Moldovei <venind> din Constantinopol15, am äflat c princi-pele ales de nobilii poloni era domnul Ieremia Moviale, nobil polon, carelocuia in orasul Suceaval7, capital <ce se aflá> la o depártare de cincizile. Am anuntat prin scrisori pe principele insusi c eram trimis de scaunulapostolic ca episcop al celor ce traiesc dupá ritul latin in provincia sa Mol-dova, si de asemenea pentru cei din Tara Romneasc i c doreamInchin ináltimii sale cit miai curind i s m folosesc de bunávointa sa pen-tru a putea indeplini cele poruncite de scaunul apostolic spre folosul sufletelorsupusilor sài catplici. Dupá citeva zile, am primit un ráspuns foarte bine-voitor i mi s-a Ecut mare cinste, trimitindu-mi-se chiar de catre principecárute, cai i provizii de drum pentru a putea ajunge cit mai repede inainteasa cu mai multá inlesnire i cinste, ceea ce am, si fácut i imi trimise apoiin intimpinare cit i spre a má insoti la intrarea in oras pe secretarul su,medicul <sátz> si pe alti boieri <ai sái>.

Acest secretar" m-a intrebat dacá aduceam intr-adevár o brevá"scrisori de la sanctitatea voastrá indreptate anume tnMçimii sale" i i-amspus cá breva era de la papa Grigore al XIV-lea de fericitá pomenireindreptatá catre Petru voievodul i tuturor urmasilor si din Moldova.Am fost primit de catre catolicii nostri in casa bisericii din numitul oras,casa in care locuia preotul paroh. Si am stat aici 20 de zile, <fiind> bineingrijit cu toate cele trebuitoare pentru trai, piná ce au sosit din Poloniascrisorile de ráspuns la ceea ce .scrisese principele cu privire la sosirea meain sus numitul oras. Am fost chemat apoi in audientl" publica, punind<domnul> pe multi bojen i nobili ai si s m intováráseascl. Ajuns infata sa i dupá ce am tinut cuvenita cuvintare, i-am infátisat <acea> brevá,adresatá lui Petru voievodul i urmasilor si din Moldova <cit si> bula mea de.episcop si o brevá a drepturilor mele; le-a luat In mtn, s-a ridicat in picioare

scotindu-si cuea, le-a sárutat i le-a dus la frunte cu multá evlavie,supunere i inchinare pentru Sf. Scaun apostolic", si pástrind numai brevasa, mi-a inapoiat-o pe cealaltá, spunindu-mi c eram bine venit, cá miá pri-meste drept episcop al catolicilor2r si si rná va vedea tntotdeauna cubucuzie si a imi va da once ajutor i cinste, dar ca doreste s aibá maiintii o brevá de la sanctitatea voastrá, care sá-i fie adresatá anume lui, pen-

14 Citta di Giassi.15 E capo all'ingresso della provincia di Moldavia verso Constantinopoli.16 Geremia Moghila (1595-1606).17 Succhiavia.15 Secretarul polon, Paul Lancki, ramas i sub Simion si Constantin Mova15 VOleVOdUllll.20 Cuvintele alla santa sede apostolica" lipsesc in Hurmuzaki, III, 1, p. 546.

Latini.

35

183

www.dacoromanica.ro

tru a mä recomanda pe mine iritru intärirea celor scrise de predecesorul feri-cirii voastre22 i c eu s caut sä o dobindesc cit mai curtra, iar Ora atunci

retrag n mänästirea din orasul Bacäu23 unde obisnuia sä. locuiasavicarul apostolic 6 care imi fusese datä de Scaunul apostolic ca resedintäepiscopal; m-am retras n acel loc si am scris in mai multe rinduri fericiriivoastre i prea ilustrului cardinal Santa Severina24 pentru a mi se trimiteanuntata brevä, spre a <putea> dobindi libera stäpinire a episcopiei. Amtrimis in acest scop e fratele Nicolo, vicarul meu, la Roma si dupä maimulte luni, vázind ca nu imi sosea nici un räspuns i fiind solicitat deprincipele mnsui, m-am hotärit s vin eu insumi in acest scop, sä särut picioa-

p. 184 rele prea sfinte ale Fericirii voastre / / i s vizitez pragul fericitilor apostolis'a fac un raport despre lipsurile i nevoile bisericii mele si de asemenea

pentru a säruta picioarele prea sfinte ale sanctitätii voastre in numele amin-titului prirucipe, a cärui bunätate i därnicie fatä. de mine a fost atit de mare,incit nu numai c m-a hotärit s fac aceastä cärätorie, dar mi-a dat i'mij-locul de a o face, dindu-mi arute, cai 6 liberä trecere, stäruind s. m'a` intorccit mai curtnd cu räspunsul si breva sanctitätii voastre.

In acest scurt rästimp in care am stat in Moldova mi-am implinit pe citam putut slujba de episcop, vizifind cea mai mare parte din Moldova, dindmirul <confirmárii> i conferind taina preotiei25 dei, nu aveam libera stä-pinire a episcopiei, asa cum mi-a fkáduit acel principe sä-mi dea, dupá cevoi primi breva sanctitätii voastre; in unele orase am slujit liturghia ponti-fical ä chiar in fata acelui principe, dind obisnuitele indulgente poporuluiam exercitat jurisdictia episcopal á chiar In domeniul tempora126, cxci episcopulcatolic are in Moldova un atare privilegiu fa; ä de catolicii

Am gäsit, prea fericite pärinte, cä. de vreo 90 de ani, acea episcopieera vacantä si c fusese cirmuitä doar de cîtiva vicari apostolici. Acei loCui-tori se foloseau la nevoie de <episcopii> vecini, spre marele lor neajunsprimejdie si de aceea se gäsesc multe rätäciri i foarte grave erori.

Si provincia Moldovei e foarte mare, îmbelugat i mnoas i populatä,cu multe orase si sate, cu munti putini i multe päduri i avind din belsugtot felul de vietIti. La räsärit" (!) se invecineazä cu Turcia, Constanti-nopol si Tara tätäreasa, la miazä-noapte se invecineazä cu . PoloniaPodolia, la apus cu Ungaria superioarl si la miazá-zi cu Transilvania (!)Tara Romaneascä.

36

" Grigore al XIV-lea.23 Bachan. La Hurmuzaki: Bachon.24 Vezi mai sus, n. 4.22 Chresma (-= chrisma). E. vorba aici de atributii pur episcopale." Etiam in temporibus.ST Orientarea este gre4iti.

www.dacoromanica.ro

Doar n 15 orase si 16 sate invecinate se easesc latini catolici, supusiepiscopiei mele, in numar de vreo 1691 familii i vreo 10 774 suffete.Restul locuitorilor din Moldova stnt toti de rit ortodox28 si au episcopii16r, preotii i calugarii29 lor i primatul i arhiepiscopul lor este monseniorulGheorghe Movi1a30, frate bun31 al suszisului principe; acest arhiepiscop nu-meste i consacrl pe episcoEii sai. Desi e moldovean si de rit ortodox, nurecunoaste ca superior <al sau> pe patriarhul din Constantinopol i nici pealt patriarh din Orient. Ar putea fi adus cu multa usurinta la cuvenitaascultare fata de fericirea voastra si de sftntul scaun apostolic, cind sanctitateavoastra ar binevoi scrie citeva cuvinte, dupa ce va scrie principelui,fratele sau. Mi-a §i fagaduit, ca tmpreuna cu episcopii i prelatii si sa seuneasca cu mine la tntoarcerea mea, pentru a face un sinod provincial §i aindrepta multele rataciri i erori, ce domnesc n aceasta provincie printre ei,ortodocsii, i chiar printre catolici.

Am vizitat orgul i biserica din Bacau, care mi-a fost desemnata descaunul apostolic ca biserica mea episcopala; / / tn acest <oras> si n sateletnvecinate stilt cu totul cam 4 000 de camine, dintre care numai 216 defamilii &it <de> latini i catolici, iar suflete stnt 1 692. Aici, stilt dougbiserici, una cladita din piatra, inchinata sfintei Maria si alta de lemn,tnchinata sfintului Nicolae; cea de piatra este mare si cuprinzatoare. Prin-cipele, la cererea mea, pentru a-mi face o favoare, a acoperit-o toatá dinnou si a cheltuit peste 500 de scuzi de aur32.

Amgasit podoabele de altar" stricate in tntregime i potirul de cositor.Am pus sa se faca un potir de argint, cu discul sau, de catre un nobil dinChios34, vistier al principelui numit Giov<anni> Batista Amoroso, alcarui nepot se afla la Roma, ca elev la Colegiul grecilor. Se vor face deasemenea repede obiectelele de cult necesare.

Biserica cealalea, care este de lemn, nu are obiecte de cult si este foartesáraca. Linga biserica pomenitI mai sus, cládita din piatra, sint trei chilii,ridicate din lemn, pentru episcop. In acestea statea vicarul apostolic, iarvechime locuiau ealugarii observanti din ordinul Sfintului Francisc36.

29 Greco.29 La Hurmuzaki op. cit. lipsege: li loro vescovi, preti et frati.39 Georges (!) Moghila.31 Fratelo cardinak (sic) in loc de: carnak.32 Scudi ¿loro.

Paramenti.34 Scioho (Vezi i Hurmuzaki, III, 1, p. 547) Sciolto, corect: Scion°.39 Era al doilea vistier. Vezi N. Iorg a, lstoria Romanilor prin caläton, I, p. 247.

Vezi i Hurmuzaki, XI, p. LXV.36 Gii frati osservanti de santo Francesco. Ramurä a minoritilor supusä unei reguli mai

StriCtC.

17

13. 185

www.dacoromanica.ro

In aceasta biserica am slujit liturghia- pontifical, am pus sa se predicein fiecare sarbatoare in limba miaghiara, toti locuitorii fiind unguri37, amconfirmat in mai multe einduri peste 2 000 de oameni si am fácut hirotonirila cele patru timpuri"38, am botezat multi copii <eu insumi>, din cauza ca.parohul se dusese s slujeasca in satele vecine. Am gasit ca multi locuitoridin acest oras luau in desert prea slavitul num,e al Sfintului Duh, fie laminie, fie din deprindere pacatoasa; am dat multe edicte impotriva acestuisacrilegiu si a altor greseli i rataciri si am pedepsit pe multi; datorita acestuifapt se feresc acum de sacrilegiul pomenit si de erorile amintite.

Am vizitat orasul Baia, care are aproape 3 000 de camine39. Am g-asitnumai 63 de familii de catolici i cam 316 de suflete, unguri i sa.si de neam.Aici stilt doua biserici cladite din piatra, una pe iumatate naruita, in carenu se slujeste liturghia, cealalta destul de frumoasa i incapatoare, cu po-doabe de altar in -fauna' stare, potire, discuri i cruci de argint. In aceastabiserica am gasit ca zaroh pe preotul Laurel-10u din Transilvania", pus thaceasta parorhie de catre parintele calugar Geronimo Arsengo", pe atuncivicar apostolic i acum vicarul meu. Acest preot Laurentiu, fiind ciescoperitin anii trecuti in adulter cu sotia economului bisericti, a fost silit decatolicii nostri sa se insoare; altrrunteri nu-1 voiau ca .paroh, si din aceastacauza, 1-am g-asit insurat cu o fecioara, cu care a fost unit in fata bise-

in vazul tuturor, de catre un alt preot catolic si el casatorit. $i aveaatunci trei f i femeia era insarcinata. Si cum orasul pomenit era aproapede Ungaria43 unde putea fug-i usor, aratat cu mustrari parintesti"convingatoare, .gravitatea pacatului su ratacirea in care se afla scandalulpe care pricmuieste; am staruit atita Oda cind s-a despartit de buna voiede femeie, trirnitind-o acasa la tatal ei in alt oras. Dupa ce a primit dinpartea mea iertare" si canon izbavitor, fagaduindu-mi sub jur-amint a nu

p. 186 mai aiba legaturi cu acea femeie, asa cum reiese din inscrisul su, 1-amlasat In susnumita parohie, caci nu am; gasit un alt preot mai bun.

Am vizitat de asemenea orasul Neamt" in care am gasit vreo 250 decamine47, dintre care numai 74 familii stnt de catolici iar suflete stnt 383.

37 Cuvintele: essendo tutti gli habitanti ungbari lipsesc n Hurmuzaki.38 Nell quatro tempora. Adicä: zilele de miercuri, vineri i siMbätä: de dupä prima zi

din postul mare, precum qi de dui:4 Rusalii, Exaltarea Crucii p sf. Lucia.39 fuochi.4° Vezi mai jos, nota 53.

Vezi n Cigatori ... II pp. 504-506 biografia rui Arsengo.42 In faciem ecclesiae.43 De fapt Transilvania." Munizioni (= monizioni).45 Aceste cuvinte lipsesc In Hurmuzaki.41 Nemisi.47 fuochi.

38

www.dacoromanica.ro

Aici, sint douä biserici fäcute din lemn. Exista obiectele de cult necesare,potire, discuri de argint, si o cruce de aramä auritä. In acest oras am gäsitun singur preot, bátrin de peste 70 de ani, de neam ras, pus in zisa parohiede acelasi vicar apostolic i avea de asemenea sotie, care era bätrinä ca si el

locuiau impreunä. Si prin indemnurile i poruncile mele a päsäsit-o si atrimis-o s locuiasa intr-alt sat invecinat, i a fägIduit sä nu mai aibä legä-turä cu ea si 1-am läsat in acea parohie pentru cá nu am avut alt preot maibun.

Am vizitat de asemenea orasul Trotus" in care sint cu totul 3 500 defamilii de unguri i sasi. Aici e numai o bisericä inapätoare de piaträ, cupodoabele de altar trebuitoare, potire, discuri de argint si o cruce de aramäauritä. Ca paroh, era preotul loan Bene, transilvänean de neam, pus inacea parohie de un alt vicar; acest <preot> afirmä cä mai inainte de aprimi sfinta tainä a subdiaconiei era casätorit Cu o fecioarä; acum se aflä.cu ea si are copii; afirmä de asemenea a a fost hirotonit de episcopul deCamenita", predecesorul celui de acum. Deoarece nu am avut alt preot, pecare sa-1 pun in locul gil, 1-am läsat in aceeasi parohie, neputind s51-1 ho-täräsc s consimtä sä o lase, si 1-am päsuit cu gindul de a cere pärerea sancti-tätii voastre, ce trebuie sä se facä cu el, si de a indeplini la intoarcerea meaceea ce imi va fi fost poruncit de sanctitatea voasträ.

Am vizitat de asemenea orasul Husi5° de 1 030 de case, dintre care sintnumai 72 cu familii de catolici iar suflete <sint> 435. Aici este numai obisericá. de lemn, sint podoabe de altar potrivite, podre, discuri de argint;parohul, care s-a instituit el singur, este preotul loan transilväneanul, carca fost frate observant al sf. Francisc <si> subdiacon i devenind apostat51s-a fácut diacon i <preot> oficiant52 si apoi luat o sotie in orasulpomenit. and a auzit de venirea mea a fugit. Nu am putut numi alt preotIn acea parohie din pricina obisnuitei Iipse de preoti; apoi la plecarea mea,am aflat c voia sä se intoara in acelasi oras.

Am vizitat orasul Cotnari53 de 3 500 case, dintre care sha 198 cu farniliide catolici <cu> 1 083 de suflete. Aici sint patru biserici: trei de piaträuna mica de lemn reacutä. Cele trei biserici pomenite sint toate inca-pätoare, cu podoabele de altar trebuitoare, cu potire i discuri de argintcu o cruce de aramä auritä. Am gäsit ca paroh pe preotul Daniel din Tran-

48 Tetrussi.49 Carninico. I-lirotoniile neputInd fi fäcute decIt de episcopi, este de la sine Ineles

trebuise sä se apeleze la episcopii catolici din firile vecine, in lipsa unui episcop caroliclocal.

88 Ghusi.51 Adica lepädîndu-si rasa alugäreasa.82 Si ordino da diacono e da Messa adicä preot mirean..83 Cutunari. De observat cà, in 1604, preot aici este Laurentius Demuth (poate unul

acelasi cu LaurenOu de la Baia), amintit mai sus (n. 40) in darea de seamä din 1599.

39

www.dacoromanica.ro

P.

silvania, care era de asemenea insurat de curind cu o femeie vacluvifusese cununat in vazut tuturor, inaintea altarului" de catre un alt preotacesta de asemenea insurat. Prin indemnurile i poruncile mele, s-a despartitde buna voie de numita femeie i s-a jurat inaintea mea, fagaduind sa nu

187 mai traiasa cu acea femeie i sa o trimita ctt Mai repede in alt oras, dupacum reiese din inscrisul dat de mina lui. Din lipsa de pre* 1-am lasat inaceeasi parohie.

Am mai gasit de asemenea in acel oras ca invatator la scoala de grama-tica un laic, cu numele Petru Elman transilvanean, eretic, luteran, care secasatorise Cu un an mai inainte i preda in ungureste si in latineste copiilorde unguri si de sasi. In urma informatiilor ce am luat despre el, m-am dusla el acas i, cautind printre cartile lui, am gash trei carti eretice in limbamaghiara si o biblie interzisa; le-am luat si am pus sa le arda. La vorbelebune si indemnurile <mele> convingatoare, mi-a marturisit adevärul: c im-brati§ase invatatura lui Luther, dar ca. nu o predicase nimanui. Pentru aceasta1-am pus sa abjure public in biserica. doctrina luteranismului i 1-am iertat,dindu-i canon izbavitor. A fagaduit sub juramtnt sa. nu mai cada niciodataIn asemenea rataciri, dupa cum reiese din inscrisul facut de mina sa. L-ampus sä faca o märturisire de credin; în faTa mea i i-am dat vole sa Tinascoala, din lipsä de alti invatatori.

In trecerea mea prin acest oras Cotnari fiind gazduit in chiliile numitu-lui paroh, a venit in chilii intr-o seara preotul $tefan, parohul orasului Su-ceava55 i capelan al militrei polone de pedestrasi, impreuna cu fratele Mel-chior polonul, calugar franciscan, amindoi bine inarmati cu spade si arche-buze. Impotriva vointei aceluiasi paroh, au vrut s'ä fie gazduiti acolo undeeram gazduit eu, prefactndu-se a fi prieteni i supusi. Dupa ce au cinat, s-aucertat cu unul dintre ai mei, factnd m'ulta zarva. Spunindu-le <eu>fi taca,s-au sculat de la masa mtniati tare, au Nat armele si au venit asupra mea.Atunci eu am intrat intr-o chille i am inchis usa i ei au tras in mine douafocuri de archebuil. lar cu una55 <din archebuze> au span usa i m-aulovit in cap; bärbierul mi-a scos din rana o bucatä de os. M-ar fi omoritdaca nu ar fi alergat curtenii57 din cauza impuscaturilor de archebuze trasela 4 dimineaTa. Acestia au filet de acolo, dar au fost prinsi de curtenii prin-cipelui si condamnati cu multa asprime sä-si piarda capul. Dar dupa staruintamea, <fiind> rugat de mai marii otirii, le-am dobindit viata Cu mare greu-tate de la principele insusi.

" In faciem Ecclesiae provocind adicl un scandal In plus din punctul de vedere alnormelor in vigoare.

" Succhiava." In Hurmuzaki, III, 1 p. 548 apare aid o intervertire ;i o mutilare a te4tului: e mi

colsero in testa dalla cui ferita il Barbier`57 La Porte,

40

www.dacoromanica.ro

M-am intors apoi la Suceava, unde 4i au resedinta obisnuitg prineipelesi arhiepiscopu158, fratele sgu. In acest oras sint cam 6 000 de case cu totul,dar dintre ai nostril <catolici> nu stilt mai mult de 30 de familii si 153 desuflete, iar dintre soldatii poloni si. unguri, toti romano-catolici, cam 2 000.Aici sint doug biserici de piatrg, foarte incgpátoare si au eodoabele de altartrebuincioase, potire, discuri de argint si o cruce de arama auritá. Intr-unadin aceste biserici inchinatg sfintei Fecioare, principele a pus sg se refacgaltarul si icoana foarte frumos; a cheltuit peste 300 de scuzi si spre a-mi faceo favoare a pus sä. se facg doug feloane, epitrahire, sudarii de brocard deargint si patru stihare si // patru tuni,ci.

In aceastg bisericá am slujit de mai multe ori liturghia pontifical, dedoug ori fiind de fatá principele tnsusi si fratele sgu, arhiepiscopul, cu altiepiscopi ortodocsi ai Moldovei.

In ziva de Corpus Domini58 si In a opta zi60 <dupg acea särbgtoare>am fácut cu multg solemnitate si evlavie obisnuita procesiune cu prea sfinteledaruri, fiind insotit chiar de principe, boieri81, arhiepiscop si episcopi, ostiresi popor; am tinut de mai multe ori predicg in limba greacg, iar pentru cei ce nuintelegeau limba greacg, prin tglmaci moldovean; am tinut necontenit un predi-cator pentru poloni in limba polong. Am fácut hirotoniri la cele patru tim-purr, conferind ordinele minore si consacrarea celor aflati sub ascultareSmea cit si celor strgini cu obisnuitele scrisori demisorii"82 din partea supe-riorilor lor, si dupg o cercetare prealabilá a celor pe care i-am, ggsit potri-viti si indestul de preggtiti.

Intelegind a un tingr din Transilvania cu numele de Ion, soldat al prin-cipelui si care vorbea bine italieneste, era fiu de eretici si ca venind la bise-rica, se prefácea83 a este catolic, i-am spus a vie la mine acasg si, in urmaadmonestgrilor mele, mi-a märturisit in sfirsit adevgrul si. cá ai si 41 tnvg-taserä cg in sfinta cuminecgturg nu se aflg cu adevärat trupul Domnuluinostru si a romano-catolicii adorau pe papa ion ca pe un Dumnezeu. Si dupgmulte argumente pe care le-am adus pentru a confirma sfintul 6 catoliculadevär, el mi-a cerut iertare si s-a lepgdat in fata mea de rgtäcirile pomenite.$i-a apgtat iertarea §i. a primit canonul de indreptare de la mine si a fägg-duit sub jurgmint cg nu va mai cgdea in asemenea greseli, <legtndu-se> atráiascg si sá creadg ca un catolic si s-a mgrturisit si s-a Impgrtgsit.

58 Mitropolitul Gheorghe Movilä.o Corpus Domini se serbeazä la catolici in joia din prima slptämtnä de dupä Rusalii.88 Octava." Baroni.88 Scrisori prin care un episcop autoriza pe unul dintre diocesanii si a fie ortnduit

preot.U Motivul unei atare simuläri nu putea fi dectt teama de a fi räu ',hut de domn.

41

p. 188

www.dacoromanica.ro

13-

Am vizitat de asemenea orasul Roman, de aproape 400 de familii, dintrecare stilt numai 25 de familii de romano-catolici cu 138 de suflete, de neamunguri si sasi. In acest oras sint douä biserici fácute din lemn, incOpOtoare, cupodoabe de altar si potire. lar inainte de sosirea mea in acest oras murisepreotul paroh, care era si el pe cale sä se insoare64. $i eu 1-am pis pe preotulStefan polonul ca paroh al lor, neavind alt preot mai bun.

In aceastä biseria, am gOsit iaräsi un foarte mare eres si o mare rátO-cire, anume cO in fiecare an, in ajunul sOrbOtoarei prea sfintului trup alDomnului65, ostia sfintitá cu care se face procesiune in toatO octava, dimi-neata si seara, asa cum se obisnuieste, era predatO de parch la sfirsitul octa-vei, intr-o cutiutO economului bisericii, un laic. Acesta o ducea acasO la elsi o tinea sub patul su, tntr-o lOclitO, tot anul; la sfirsitul anului, o inaEoiaparohului, care luind-o ii clOclea. alta sfinIitä din nou. Afirmau ca au invaTataceasta prin tradivie de la strOmosii lor, si cO o fOceau din evlavie; i-amoprit indatO de la acest lucru sub pedeapsa excomuniarii si a altor pedepse,atit pe parohul cel nou, cit si pe economul <bisericii> si pe toti locuitoriicatolici si prin mila lui Dumnezeu, au incetat de a mail sävirsi aceastä gre-salsa*.

18g Am vizitat de asemenea tirgul SObOuani66 si satele 1/ Berindesti67, ramO-seni", Luckestia°, Adjudeni" si Lucenin sit incO altele vecine, in care amgäsit pe toti locuitorii catolici, de neam unguri, in numOr de 300 de familii,cam 1 400 de suflete. Biserica tirgului e claditO din piatrO si este mare, darrOu Tinutá, cu acoperisul stricat. lar principele, la cererea mea, a poruncit sOfie acoperitä" eh mai cur/1nd cu lemn bun. Deoarece nu e nici un preot inzisul tirg, si nici chiar in sate, parohul din orasul Roman, care se aflO la odepOrtare de trei mile, slujeste o liturghie in biserica sa duminicile si sOrba-torile mai insemnate, flrä a se impOrtOsi" apoi se duce in acest tirg si slujesteo altä liturghie si aceasta piná se vor ingriji de un alt preot paroh.

Aftind cO. 'in orasul Vaslui se afla un transilvänean, cu numele de Bene-dict, care se asezase cu de la sine putere in parohia acestor locuitori catolici,fiind primit de ei de nevoie, In lipsO de alt preot, am ttimis sa-1 prindä sisOA aducä la mine la BacOu74. Am aflat cá fusese sfinTit numai prin punerea,

64 In text groit stara pur maritatis; la Hurmuzaki, op. cit. p. 549: stava Per maritare.68 Vezi n. 59.66 Citta Sabograni, comuna jud. Neamt.67 Berendesti, In jud. Baeäu, pe plrlul Ftäckiuni.68 Cromasiani, comuna jud. Neamr.69 Lucaciani, sat In jud. Bacäu.7° Giudiani, jud. Baelu.71 Luciani.72 La Hurmuzaki, XII, p. 549; di nuovo.73 Senza pigliar <1>a purificatione; purificatio" la catolici este Impl'reisania preotu-

lui la liturghie.74 Bachow.

42

www.dacoromanica.ro

miinilor de catre un episcop luteran din Transilvania si c slujea liturghiaboteza fr â spune cuvintele sacramentale i c punea sá. se facá in bi-

sericá márturisire publicá in felul luteranilor. Pentru aceasta 1-am bágat lacarcer5 ce fiare la picioare intr-una din chiliile episcopiei, care sint toate delemn. Dupá ce 1-am cercetat i 1-am dovedit vinovat75, am voit sá-1 trimita doua zi dimineata la Suceava, spre a i se da cuvenita pedeapsál, dar spárgindcasa in aceeasi noapte, a fugit cu toate fiarele intr-un sat la hotarul TáriiTátáresti i dupá cit arm putut intelege slujea de preat catolicilor din acel sat.Sper c vicarul meu, cu bunávointa principelui, Il va prinde i cá. va fi pe-depsit cu asprime.

In toate orasele din Moldova am gásit o foarte mare neintelegere<chiar> scandal intre ortodocsi i catolici, mai ales la Suceava, unde slatatitia poloni, care se in dupá noul calendar76, oamenii din tará tinindu-se dece! vechi. De aici, se iscau nesfirsite .greseli i scandaluri, fiecare tinind 'inchip deosebit sárbátorile i posturile. Pentru aceasta, am dat ordin, cu putereace-mi fusese hátizitá de sfintul Scaun apostolic, prin interrnediul prea ilustru-lui cardinal Santa Severina, ca polonii amintiti saçin sárbâtorile dupa calen-darul vechi. Astfel s-a inláturat once deosebire si desbatere.

Am mai aflat cä. preotii ortodocsi botezau din nou pe toti acei catolicicare se cásátoreau cu femei ortodoxe sau care voiau s tráiascá clupá ritul loe.Dupá argumentele pe care le-am invocat s-a poruncit, din ordinul principe-lui si al arhiepiscopului, fratele sáu, sub pedeapsá foarte grea, ca in toatáMoldova sá nu mai fie botezati de al doilea catolicii de catre preotii ortodocsisi astfel s-a pus capát unor greseli atit de mari. Numitul principe este atitde prieten si de iubitor al bisericii catolice, incit nu face nici o deosebire intreortodocsii si i intre catolici; ba Incá a márturisit de mai multe ori in public

In discutii particulare, fal5. cu episcopii si i cu boierii, c sanctuateavoastra este adeváratul cap al tuturor crestinilor. Si pentru a aráta aceasa// aplecare a sa intr-o másurá. mai mare fatá. de ca'tolia, mi-a fágáduit s ri-dice la intoarcerea mea un seminar pentru tinerii catolici si su-i dea o Inzes-tare indestulátoare, ca pe viitor sá fie multi preoti catolici n tará, care sá.poatá sluji bine in toate bisericile catolicilor77.

Am aflat, de asemenea, cá. unii catolici au fost dispensati i uniti in

75 Conventi per reo (vezi Hurrnuzaki, op. cit., e convinto per reo).75 Datorat reformei papii Grigore al XIII-lea din octombrie 1582. Iezuivii se arätau cei

mai zelosi propagandisti ai noului calendar, invocind o serie de minuni n sprijinul aces-tuia. Mäsura luatä: de Quirini a fost un simplu expedient pentru a ocoli rezolvarea

radical:achestiunii. Dealtminteri chiar nuntiul din 1590, in Polonia, cardinalul Montalto, era depärere sä: fie Intrebat 6 domnul Moldovei despre oportunitatea momentului pentru schim-barea calendarului. El preconiza ca mäsuri de propagandä, tipärirea de calendare i minee inlimba romanä: dupä calendarul nou i räspIndirea acestora n popor.

77 Lipsa de preoçi catolici, arätatä: cu prisosin0 'in paginile de mai sus, justificä" In-deajuns un asemenea proiect.

43

P. 190

www.dacoromanica.ro

P.

casatorie, dei erau rude de grade interzise, de catre unii frati apostati i incade ahi preoti, care, in anii trecuti se faceau ei înii vicaii apostolici78obtineau cu bunävointa arhiepiscopilor ortodocsi si a principilor trecutiprin daruri autoritatea de a ctrmui pe catolicii nostri, ba inca se,mnau ca epis-copi numiTi ai Moldovei. $i acei catolici casätoriti astfel, traiesc Ora' acum incasatoriile aratate, avind i copii. De aceea se cere de la sanctitatea voastrao dispensa adevarata pentru toti aceia care au incheiat asemenea casatorii ingrade prohibite cu dispensa de la acei vicari falsi <precum> i legitimitateaunor asemenea copii, ca pe viitor s poata trái cu constiinta impacata, maiales dupá ce au aflat c vicarii pomeniti nu aveau puterea i nici vreo altäautoritate a da asemenea dispense.

Am mai aflat c multi alti catolici, insurati, carora li s-a dat carte dedespärfenie tot de catre aceiasi falsi vicari i ingaduinta de a se casatori dinnou, asa cum fac in toate pärtile ortodocsii, traiesc de multi ani incoace cusotiile nelegitime dintr-a doua casätorie, sotiile lor dintii legitime traind si eleCu sotii lor dintr-o a doua casatorie nelegitima.; i unii i ceilalti avind copiidin a doua casätorie. Spre a nu lasa si a nu declara bastarzi acesti copii ailor, din a doua casaforie i fiindca nu vor sa se tntoarc s träiasca cu<soTii> cei dintli iar daca i-as constringe la aceasta, s-ar läsa sa fie ex-comunicati i mi-ar refuza indata ascultarea datorata, trecind la ritul ortodox,In care o asemenea casä'torie le este ingaduita in general dupä divort deaceea, pentru aceasta alerg la sfatul Sfintului Scaun apostolic si al beatitu-dinei voastre, pentru a putea mai bine ingriji de atitea suflete si a nu pierdeascultarea lor79.

In toate bisericile pe care le-am vizitat, am dat ordin ca tabernacoleleortoforiile cu prea sfinta cuminicatura sa fie mai bine aurite89 i impo-

dobite pe dinauntru si pe dinafará si bine inchise cu cheia i ca sfintul mirsa fie bine 'DLit i sa. se facá cristelnite de botez bine inchise cu cheia iarparohii sá predea copiilor primele elemente ale sfintei credinte.

191 Nu am putut s ajung in celelalte orase si sate din Moldova, in carese afli ceilalti catolici ai nostri i nici s le vizitez, nu numai pentrucá. nuobtinusem inca punerea in stapinire a scaunului episcopal, dar si pentruprincipele mi-a dat s inteleg c dorea aduc mai intii brevele sancti-tatii voastre, asa cum am spus mai sus, si de aceea nu mi-a ingäduit sa.

merg nici in Tara Româneasca inainte de a fi fost introdus de el in cuvenitamea jurisdictie din Moldova.

" Aluzie probabil la poloni.79 Acordarea de dispense post factum, atft pentru ds'ätoriile tit gradele de rudenie

oprite de biserieä, precum i pentru a doua 6.'sätorie a unor divortavi, smt niste solulii 'decompromis, singurele posibile trt situmia descrig.

99 Fodrate.

44

www.dacoromanica.ro

RAPORT DESPRE STAREA TARII RO-MANESTI SI A MOLDOVEI, PRECUMSI A BISERICILOR CATOLICE8'

1602, aprilie 20,

...Viu s fac cunoscut eminentii voastre82 P.starea pctoas i nenorocia a acestor fári i dioceze: Tara RomäneascäMoldova. Eminenta Toastrá. va sti cä din pricina attar räzboaie care au fostsi mai stilt i astäzi, ele sint aproape distruse si cele mai multe dintre bise-ricile noastre catolice au fost arse de tätari care trec in fiece zi i pradä,ard i ucid, fapt pentru care in multe rinduri am fost eu insumi pribeagprin päduri de teama celor mai mari primejdii. Oatrkenii au säräck nespusde mult si nu au putinta de a reface bisericile i nici macar de a intretinepreoTii,. cxci bisericile nu au nimic, nici bunuri nemiscátoare, nici alt venitdin care sä se poatä bräni preotul, i pentru aceasta nki un preot nu vrea

Traducerea s-a fgcut dupg. textul publicat de B. P. Hascleu in Columna lui Traian",sub titlul: Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma relative la istoriacatolicismului In Romania 1601-1606, p. 300 qi urm.

82 Cardinalul Santa Severina, vezi mai sus, raportul precedent, n. 4.

45

300

www.dacoromanica.ro

vinä in aceasa macar a am sfintit Cu ca preoti pe multi care au venitdin Transilvania; dar ctnd au viizut a nu au intretinerea, au plecat, uniiau mai amas in citeva orase de frunte i cu mare reutate li s-a dat intre-tinerea de catre aceste orase. Preotii care erau aici insurati83 i-am pus lavenirea mea dintti a se despartä <de sotiile lor> i cind arri mers eu laRoma s-au dus toti de si le-au luat inapoi, iar acum la intoarcerea mea,temindu-se de vreo pedeapa, au fugit cu ele in Transilvania, la eretici.stie eminenta voastra c nevoia este foarte mare ... Ecere un ajutor bänescde la papä pentru aceste biserici, sau o interventie in ac'est sens la regelePoloniei pentru a se reclädi bispricile si a intretine preotii 1... dar sint multe

p. 311 orase i noi fiind putini nu avem puterea s facem fata la atitea sarcini.

RAPORT CATRE PAPA84

1602, mai 10, lafi

303 Cele mai multe biserici catolice ale noastre au fost arse, unele de catreMihai care a fost domn al Tärii Românesti, i celelalte de tätari care triczilnic prin aceste provincii i pradä, ard i distrug, si de aceea in multerinduri am fost nevoit a fug prin päduri infruntind cele mai mari pri-mejdii85 ... Un alugär, fratele Girolamo Arsengo din Chios din minoritiiconventuali, care era vicar apostolic inainte de venirea mea, si acum estevicarul meu, umbra' neincetat prin tarä pentru a administfa sfintele taine,dar nu poate face fatä atitor sarcini, arile acestea fiind intinse i orasele foartedepärtate unul de altul

In toaa aceastä provincie a Moldovei mai sint alti cinci preati in oraseleprincipale si pe care i-am sfintit <chiar> eu <dar> pentru a parte din eifusesea mai inainte tnsurati, de team s nu-i pedepsesc au fugit cu neves-tele in Transilvania. Am rinduit multi alti preoti, care au venit sä locuiasaaici, dar neavind nici un mijloc a le dau intretinerea, au plecat.

Neincetat yin din Ungaria eretici si se convertesc, la sfintul Scaun aposto-lic roman ... si de cind m-am tntors aici ping acum am primit patru deacestia punindu-i sä abjure in vázul tuturor in hisericä, dupl cum se obis-nuieste; in deosebi unul Stefan Nicolae Figtt (sic) di Benedetto, transilväneancare a fost mai intii luteran, apoi preot al calvinilor si predicant al lor, om

13.

Dupa exemplul preoyilor protestanti ai sasilor (luterani) i ai ungurilor (calvini).Vezi raportul precedent.

" Clement al VII1-lea." Au fost ra'sate de o parte poryiuni din text aproape identice cu cele din scrisoarea

din 20 aprilie.

46

www.dacoromanica.ro

destul de invkat se afla astazi aici <ca> un foarte bun catolic. Ambotezat un evreu tatar cu mare solemnitate i in mod public caci .este om deseama.

Adesea sint nevoit s urmez discutii cu ortodocsii i sa le ark rata-cirea lor dupä. Sfinta Scriptura, spre marea edificare a tuturor, si nu ma dauin lkuri sa-mi 1ndeplinesc slujba mea i prin indemnuri i printr-o viata pildui-toare ... etc.

RAPORT CATRE CARDINALUL CINZI086

1603, iulie 4 Suceava

... nu e aproape ceas sau clip a in care sä nu se iveasca impotriva meanoi neajunsuri, un lucru insä ma chinuie mult <si anumo faptul> a unoarecare frate calugar Valerian Lubieniecki87, polonul, imi face fara incetarecele mai mari neajunsuri, zicindu-si comisar si dind deslegare de excomunicarefratilor monahi i preotilor mireni, excomunicati de mine in mod drept silegiuit, pe temeiul autoritkii domtnului nostru si a sfintului oficiu al Inchi-zitiei ce mi-au fost date i concediate mie. Si In afara de acestea, veind si-mismulgä. cu vio1en i tndaratnicie Biserica fericitei fecioare Maria din Bacau,parasita de mult de frati i rau jefuit i apoi reclädita de parintele Hieronim881,vicarul apostolic cu tncuviintarea lui Alexandru Comuleus89, fostul legat apos-tolic in aceste provincii i care-mi fusese data mie in sfintul consistoriu (dupäcum se poate vedea in cartile cardinalului Santa Severina de fericita pome-nire), drept catedral a in locul bisericii din Arges in Tara Romaneasca, distrusadin temelie90, eu pentru acestea si multe alte nelegiuiri i scandaluri pentrucare a mai fost alungat in doua rinduri din vara chiar de catre prea starlucitul nostru domn Ieremia 1-am suspendat in virtutea autoritkii apos-tolice de la oficierea slujbelor divine in dioceza mea, citindu-1 inaintea sfin-

Cinzio Aldobrandini, cardinal di San Georgio, nepot al papii Clement al VIII-lea,ii 1;1113r-tea cu celälalt nepot, cardinalul Aldobrandini, intreaga corespondentä. a secre-tariatului de star al Vaticanului cu lumea catolicä, el insusi avind n Iotul su Imperiulgerman, Polonia 6 Transilvania.

87 Franciscan observant din Polonia. Ajunge episcop de Bacäu, pästtind acest tidu din1611 pinä. I'll 1618. Pentru purtärile sale, vezi mai jos paginile care urmeazä, precumN. Iorg a, Studii documente III pp. 417-419. Pentnt tangentele sale cu Movilestii(adicä cu sustinätorii poloni ai tinärului Alexandru), vezi Dipl. Ital." II, Vi r g. V a sili u,11 principato e la curia papale tra il 1606-1620.

88 Arsengo. Vezi Caiatori, II, p. 500.Vezi Calatori, III, notita bibliograficä ce fl priveste.

98 Loco ecclesiae Argensis in Transalpinia funditus eversae.

47

P. 305

www.dacoromanica.ro

tului tribunal al Oficiului Inchizitiei peste patru luni implinite, adicá la sfirsitulluí octombie. Dar el, ingrijindu-se prea putin sau de loc de <toate> acestea

nesocotind scrisoarea de suspendare, a intrat in biserid din proyria luiautoritate i putere spre nesocotirea mea si a bisericii catolice al carei slu-jitor superior &it eu in aceste pärti, i <invesmintat> in ocrájdiile sale (deicele ale bisericii ti erau refuzate) a slujit liturghia, ceea ce am indurat curäbdare ca sä nu fie prilej de mai mare scandal in popor si mai ales fatäde nobilii poloni, incredinOnd aceastä pricinä räzbunärii lui Dumnezeu precumsi a Scaunului apostolic eh i judedtii eminentei voastre. In acest timp adeferit pricina inaintea judedrii lumesti <adid>inaintea principelui nostrusträlucit Ieremia (ceea ce nu se cuvenea) i m-a citat s stau fatä cu el

12- 307 tnaintea judedtii ilustrului i reverendului domn legat apostolic in Polonia"si a // ilustrului i reverendului domn episcop al Cracoviei92 i astfel luindcu sine pe un oarecare frate Iacob ce fusese excomunicat (si pe care acestValerian 11 deslegase de excomunicare) dupä: cum se vede din acele articole,a plecat93

Scandalul aluga'rilor cerFetori .veniti din Polonia

Apoi cum foarte adesea aleargä din Polonia si din alte färi invecinatein párvile noastre unii frati dlugäri sub cuvintul cäpätärii de milostenii, sävir-sesc multe scandaluri, umblind prin circiumi, fäcind betii, intrind in locurisuspecte i räminind acolo In väzul lumii, si cum nu capätä nici un fel de-mustrári se fac chiar si mai tndräzneti ca unii ce tiu cä eu nu am niciun drept asupra lor; i chiar se si laudä cu aceasta; am socotit asa dat csá esteneapäratä nevoie sä se interzid fratilor asemenea drumuri, spre a se pune capátacelor scandaluri mult prea numeroase. Asadar rog prea plecat domniavoastrá reverendisimä ca sä arate acestea sanctitäTii sale si a dobindeasd obrevä prin care fratii sä fie constrinsi la supunere i sä mi se dea chiar auto-ritatea a veghea asupra lor, de a pedepsi pe cei mai indräzne%i, a-i inchide

a-i trimite la sanctitatea sa sau <acolo> unde va porunci sanctitatea sa,nici un mirean de once stare, rang sau treaptä ar fi sä nu indrázneasd eá

ja asupra-si apärarea unor asemenea fraTi.

91 Cum Quirini e destul de neprecis in darea titlurilor, ar putea fi vorba fie deClaudio Rangone, nuntiu apostolic in Polonia (1599-1600), fie de Iegatul apostolic HenricoCaetani, numit in aprilie 1596.

92 Probabil Bernard Maciejowski, episcop de Cracovia dupi 30. L 1601; a murit la19. L 1608.

92 Discepit, mai probabil: discessit.

48

www.dacoromanica.ro

Capetele de acuzare a celor Pptuite pretutindeni prin Transilvania, TaraRománeasca fi Moldova de catre fratele Valerian Lubieniecki94 ordinulfranciscandor II observanti intru pieirea sa fi spre scandalul celorlalti (1603).

Dupä ce am fost trimis mai intii de la Roma in pärtile acestea capästor legiuit al acestor suflete, intre altele, 1-am ash pe vicarul apostolicfratele leronim95 in minktirea de la Bacäu pkisita nriai inainke de frati siintr-o stare de mare pustiire, rnänästire pe care acest frate Ieronim a refá-cut-o in oarecare mäsurä pe a sa cheltuialä cu Incuviintarea si ingácluinta pä-rintelui Mexandru Comuleo, fostul vizitator si legat in aceste pärti, si astäruit in ea 20 de ani sau cam pe atitia pästorind pe catolici.

Intoreindu-mi la Roma, an arkat lucrul acesta prea sf. nostru domnconsistoriului, iar scaunul apostolic mi-a däruit <biserica> de la Bacáu casediu episcopal din cauza distrugerii din temelie a bisericii catedrale de Argef.Dar fr. Valerian Lubieniecki, Inarmat cu nu stiu ce breve, m-a reclamatadesea i neincetat din cauza aceasta inaintea judeckii lumesti unde a trebuitsä:m infkisez pentru a räspunde nu ra'rä mare scandal.

and eram eu la Roma, reocupind el niánästirea, a irosit toate bunurile,atit ale mele cit i 1/ ale mänästirii, a introdus <acolo> femei yublice, afäcut din mänästire lupanar, s-a molipsit <acolo> de boala galica, <apoi>din nou la Iasi a autat o consfintire publica <a cotropirii sale> (dei euincercam sa-1 tntorc de la aceasta); din aceastä pricinä principele99 nostruinapnindu-mi mie mänästirea, 1-a alungat din Tali cu mare rusine, Totusi dupäaceea nu am vrut sä mai reclam bunurile acelea irosite ca sá nu se iste maimare scandal ...

III. Pretinde cä are autoritatea Pontificelui suprem chiar in cazurilerezervate papei in deobste a deslegat prin capelanul ostasilor poloni supusautaritätii mele pe toti fratii apostati si pe cei excomunicati si excomunicaremajorá ca fratele Iacob din ordinul franciscanilor observanti.

IV.. ... a deslegat si preoti mireni, (de pad.) pe p<kintele> Matiasparohul de la Iasi care dupá ce a sedus o femeie märitatä ce duce4 casá cubärbatul ei, s-a unit cu ea pe cit träia incá bärbatul ei si a fost absolvit defratele Valerian.

94 Pentru drumurile sale, vezi N. Iorg a, Studii i documente III, pp. 417-419.In aprilie 1610, provincialul ungur al mänästirii observantilor din Ciuc aratä isprävile aces-tuia tn Transilvania. Fugit din Polonia in 1594, se duce la franciscanii unguri. Dupl. osedere in Moldova se reintoarce la Ciuc. famine in Transilvania 12 ani. La 1605, intrindin vrajlaä cu secuii, se duce la Bacäu. Cerseste in Podolia pentru o pretinsca- comunitate de7 frati. Face negot in Moldova ... Urmeazä constatärile proprii ale provincialului cu pri-vire la moravurile sale.

95 Arsengo." Ieremia

49

308

'P. 309

www.dacoromanica.ro

Un oarecare frate evanghelist italian, alungat de fratele Valerian dinmänästirea din Tirgoviste asezata in Tara Romaneascä si pe care o condosesede multä vrerr¡e cu destulä laudä, a ajuns la un f el de desperare, s-a rebotezat

luind sotie i insurindu-se atis <cu ea> s-a fácut schismatic", lepädind rasasfintitä i raminind mai departe asa pinä in ziva de azi.

A limas mult timp in Transilvania lingä Alba Iulia intr-o mänästireschismatia luatä sub autoritatea sa, färä autorizarea scaunului apostolic,sävirsind acolo toate slujbele religioase.

Impotriva regulei sale proprii pe care a märturisit-o si a intärit-ocu jurämint si care este cea a fratilor franciscani, niinuieste in fiecare zibani, färä a tine vreo seamä de scandalul <credinciosilor>.

Un oarecare frate Mihail din Ordinul franciscanilor observanti,lepädind rasa pe care o luase cu legámint, s-a fäcut eretic98 si pe deasupra s-ainsurat atis cu o femeie eretia. Fratele Valerian Lubieniecki 1-a primit si dina sa autoritate 1-a absolvit de erezie i excomunicare.

Niciodatä fratele Valerian nu obisnuieste s räminä in vreo mänäs-tiri anumitä, ci intotdeauna colinclind prin fin i provincii: Polonia, Mol-dova, Transilvania si Tara Romaneas(i obisnmeste s eadä chid ici ciad colo,dupä propriul su folos, sau desigur dupä neastimpärul poftelor sale.

Dupä ce a fost in chip legiuit suspendat de la slujba bisericeascä indioceza noasträ din insärcinarea sfintei Inchizitii, <acesta>, nesocotind auto-ritatea bisericeascä precum si a noastrá, de care ne bucurárri in aceastächestiune, in biserica mea diocezeanä de la Suceava a sävirsit prin silniciesfinta slujbä. 'a liturghiei spre scandalul multora, ceea ce am acoperit dar nuam ingäduit.

SCRISOARE CATRE CARDINALUL CINZIO

1604, martie 5. lafi

p. 311 Suferintele, boala i prigonirile ce pätimesc in aceste locuri nu se potpovesti, cäci suferintele sint datorate manlor räzboaie care au fost si care bin-tuie in aceste provincii, unde de frica si de spaima tätarilor ce misunä. neincetat,am fost nevoit de multe ori sä fug prin päduri, munti i pesteri cu mareprimejdie a vietii. In anul acesta tátarii au luat cu ei in robie vreo 100 000de oameni din Transilvania, Tara Romaneascä si Moldova, färä a mai vorbide räpirile de vite si de lucruri care au fost färä nurnär. Apoi mortii dinräzboi nu se pot numära. Si un pärinte, fratele Andrei din Forli, cálugär ,domi-

50

" Ortodox." Abiecto babitu haereticus factus quart jura mento confirmaverat.

www.dacoromanica.ro

Mànästirca Sucevita, ctitoria Movilqtilor

4.

-

a

11.

www.dacoromanica.ro

Kädästirea Sucevita. Tablou votiv

www.dacoromanica.ro

.

D. ...

kr., vire reitv 14 tini nro ronfilerrii cYllt 1,1iI P+10 : , .IIP,(jtillf)71.MEQE-L0.11 ffilI1FNIlit tirtif Vtiel1C11011 .,;: I- I . II 1 er. . 4

(01

1¡VC!! ...

L. .- . Air . II

_/.

I

I

Fresa. Min5stirea Succv4a

www.dacoromanica.ro

-^..

www.dacoromanica.ro

nican (care a venir Cu niine de la Roma) ?. fost ucis pe cind fugea din TaraRomaneascá si a avut o moarte jalnicá, 'ce rra inspäimina sá nu mi se intim-ple si mie. Despre prigoniri nu voi spune deck cá de la inceput, <adicá> dechid am venit aici, am fost foarte hártuit de episcopul de Camenita99, carepretindea ci este el supraintendentul acestei provincii; dar dupá ce cardinalulSanta Severina de fericitá pomenire a scris acelui episcop de Camenita siarhiepiscopului de Liovl" ... acest arhiepiscop de Liov s-a potolit, dar totusinu mi-e prea prieten. Acum a venit un párinte Valerian Lubieniecki, polon dinordinul franciscanilor observanti, care má hártuieste mult cu sprijinul dom-nilor poloni, compatriotii sái, ca sá-mi ja biserica numitä a sf. Maria dinBacáu, pe care mi-a dáruit-o Scaunul ayostolic drept resedintá episcopal, sichid am fost fácut eyiscop mi-a fost data ... etc.

Aceastá biserica sau mánästire de Bacáu (dupa care umblá acest bunpárinte Valerian): a fost mánástire acum vreo saizeci de ani, apoi in urmarázboaielor a fost lásatá uitárii si párásitá de acesti frati, si a fost arsä. sidistrusá cu totul; a venit apoi aici un vizitator apostolic numit MonsignorAlexandru Comuleo acum opt ani, care gäsind aceastá mánástire si bisericáarg si náruitä, a dat-o unui oarecare párinte fratele Girolamou'l din Chiosdin <ordinul> cálugárilor franciscani conventuali SI 1-a Anduit pe el ca Vicarapostolic. Acest párinte, <adicá> fratele Girolamo, a ridicat in numele bise-ricii romane niste cámárute1°2 de lemn si un mic staull" acoperit cu paie,unde a locuit multi ani fárá a fi tulburat de nimeni. Chid am venit eu inaceastá provincie, am gásit pe acel párinte In aceastá mánástire, si vázindel cá. imi fusese datá mie, mi-a !sat-o detndati, si apoi strálucitul domnl"mi-a intárit-o si Mi-a mai dat pentru tntretinerea mea si un mic sati" uncleam stat netulburat doi ani, apoi ... cind am plecat de aici pentru a veni laRoma la pragul apostolilor, acest párinte Valerian (prin favoarea suszisilordomni poloni care sint cápitani pe lingá acest principe) 1-a purtat pe suszisulpárinte fratele Girolamo la judecata lumeascá. inaintea acestui principe, pen-tru a-i lua biserica si satul; in cele din urmä acel párinte, sctrbit si temindu-sesi pentru viata sa (cIci il amenintau pe el) a lásat rnánástirea si satul acestuifrate Valerian cu tot ce Masan eu in casä, si a plecat prin tará, fiind lásat deMine ca vicar al nostru. In timpul cit a stat acest frate Valerian tn mánástirea sávirsit multe scandaluri, cum va putea vedea eminenta voastrá din artico-

99 Caminici. Potrivit cu pretemiile polonilor asupra bisericii catolice din Moldova.Episcop de Camenha era Paul al II-lea Wolucki.

100 loan Dimitrie Solikowski (m. 1603).loi Alti formä a numelui de Hieronimo sau Geronimo Arsengo.102 Scanzialette.los Staletta.104 Ieremia Movilä.io5 Vilena. E satul Trebm

5/

p. 312

www.dacoromanica.ro

lele aici aláturateim impotriva lui. Pentru aceste scandaluri principele a fostnevoit sa-1 alunge spre rusinea luis si a religiei catolice. Dar acest frate Valeriannu a incetat sá ma tulbure i sá. mg hártuiascá cu tndrizneal j fárá rusine,cáci a mers la serenisimul rege al Polonieil",, i prin sprijinul unui ocrotitor108al su cu trecere, canonic de Cracovia bogat cu un venit de 5 000 de scuzi

incá cu acel al Legatuluil" sanctit4ii sale, a dobindit scrisori de la sere-P. 313 nitatea sa <regele> catre strálucitul domn ca sá mi se ja mánástirea i satul

si s i se dea inapoi; cu aceastá scrisoare el s-a intors si a pus sg fiu chematla judecatá inaintea principelui, dar eu m-am scuzat <spudind> cá nu vreausá mg' inatisez, nefiind <acesta> forul competent. Dar fiind silit in cele dinurmá m-am inatisat spre scandalul i minunarea tuturor, indeosebi a románilor

stind in f ata domnului am protestat <zicind> cá el nu se poate amestecaaceastá priciná, cáci e vorba de o priciná a bisericii si stnt in cauzá

fete bisericesti, iar judecata ti apartine sfintului scaun apostolic. Dar acestValerian, nu inceta s strige ca sál hotárascá. domnul dea lui mánástirea

satul. Domnul, dupá ce a ascultat toatá pricina, a ráspuns in feluI acesta:Sfinvia sa papa de la Roma, care e capul tuturor bisericilor din lume mi-atrimis aici pe acest episcop si mi 1-a recomandat cu cldur i i-a dat luiaceastá. mánastire ca scaun episcopal, si eu i 1-am intárit tila de multi aniincoace, i i-am dat i satul pentru intretinerea sa. Dacá voi, frate Valerian,pretiddeti vreun lucru de la acea bisericá, <atunci> mergeti la Roma, sidacá sfintul párinte vi-1 va da, eu voi asculta <de el> cum am fácut, facvoi face tntotdeauna i v voi da biserica"

Apoi dacá asi pleca de aici, preotii pe care i-am despártit de sotiile lorse vor duce sá si le ja tnapoi asa cum au fácut ctrid am venit eu la Roma.$i incá multi s-ar da drept episcopi ca s despartá cásátoriile i si ja bani, cumau fácut in trecut. Mai atrag atentia eminentei voastre c aceastá targ e mare,orasele i satele stnt multe si depártate unele de altele si nu se pot tine preotipeste tot locul, cáci in unele orase si sate stnt opt sau zece case de catolici,si din cauza sáráciei lor nu pot pláti un preot, cáci nu au <destul> nicichiar pentru ei, fiind <cu totul> sáráciti.

LAr fi bine dacá ar fi inlesniti ca s poatá tine preoti cu cai spre a fitrimisi in tot locul, s-ar cistiga multe sufletel.

p. 314 S afle eminenta voastr c acest frate Valerian ne mai stiind de ce sá.

mál invinuiascá spre a má alunga de aici, pentru a rámine el sá facál dupá

106 Vezi mai sus, pp. 49 si urm.107 Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632).108 E per favor d'un suo barba, canonico di Cracovia (Barba la plural are sensul

si de párinte misionar si de om influent).109 Vezi mai sus, n. 91.

52

www.dacoromanica.ro

cheful lui, a mers la legatul sanctitatii sale din Polonia i m-a pirit ca amsartitat ca moaste sfinte niste °asen° care nu au fost canonizate de sfintabiserica...etc. Apoi m acuza a am fost la procesiunem impreuna cuschismaticii: e adevarat ca am fost, dar in chipul urmator. In ziva de bobo-teaza. cind iese domnul cu ancile la riu si se binecuvinteaza apa, i totiepiscopii si indeplinesc 'aceasta ceremonie, aEoi dau crucea domnului cas o sarute i stropesc totii caii cu apa sfintita domnul a trimischeme la procesiune. Eu, care cunosc dragostea i ascultarea ce arata biserkiiromane si infaptuirilor catolice, nu ti socotesc schismatic ci catolic; <asadas>ea sa nu-1 jignesc112 m-am dus in mijlocul procesiunii purtind crucea noastrape de laturi cu cea mai mare cinste si eu <eram;> pe linga domn. Apoi amfost la binecuvintarea apelor: de o parte erau acei episcopi si de alta eudupa domn, i dupa ce au sarutat crucea lor au sarutat-o si pe a noastra cumare evlavie si inchinare, si am raportat acest lucru cardinalului Santa Seve-rina de vrednica amintire care mi-a poruncit din partea sanctitatii sale"3sa-mi dau toata silinta ca sa se uneasca cu noi acesti románi, i acest cardinalmi-a spus s urmez mai departe sa rnfa duc, caci daca' merg eu astfel impreunacu ei, vine si domnul cu mare evlavie la biserica noastra de sarbatoarea CorpusDomini impreuna cu episcopii cu boierii si i ingenunche la sfintele daruri si enadejde, daca Dumnezeu va da pace in aceasta tara' ca se va face unirea<religioasa>. Dar daca nu m-asi fi purtat astfel, domnul s-ar fi miniatne-ar socoti si pe noi ca pe armeni, pe care nu vrea vada i eminentavoastra sa-mi faca cunoscut daca parintele nostru ar vrea ca eu s'a mergastfel <la procesiune> sau nu, si eu voi face tot ce-mi va porunci eminentavoaStra.

Atunci cind principele nostru si-a maritat fiica"4 cu un baron polon;ginerele a venit Cu multi baroni si nobili poloni. Au mai venit atunci i cinciperechi"5 de frati, trei de franciscani i doi de dominkani ca sa adune milostenii.Vara: de nici o consideratie si nici o rusine, acestia alergau prin piete si casecerind milostenie, bateau circiumile i locurile neingaduite i erau vesnic betispre marele scandal si uimire a tuturor, si un nobil Cristofor Dzierzekn° solul

1" Un carpo.111 Cf. scrisoarea lui Bathazar, preotul din Suceava, precum si a celor din Cotnari,

Baia si satul Secuilor" din 30 martie, trimisa din laFi i cerind pentru acest motiv in-locuirea lui Quirini Cu un episcop polon.

112 Non scandalizzarlo.113 Clement al VIII-lea (1592-1605).114 Domniva Chiajna (Reghina) s-a mä'ritat la 25 mai 1603, cu ducele Mihai Wigniosviecki

cf. Hurmuzaki, supliment, II, 2, p. 143. A fost bunica regelui Poloniei Mihai CorybutWiAniowiecki (1669-1673).

115 Coppie.115 A fost de mai multe ori cu solii la Ganstantinopol, in 1576, 1578, 1582, 1587, 1591.

53

P. 315

www.dacoromanica.ro

serenisimului rege al Polonrei, om intelept §i de mare greutate, a trimis de maimulte ori spud sä. iau másuri .cu privire la acei frati §i acele scandaluri.Eu i-am chemat §i le-am pus in vedere s inceteze cu aceste treburi i sáplece cit mai curind; dar ei nu au yinut seama de mine, §i sub cuvint cá nu amautoritate asupra lor, nu-mi acordá nici o atentie i in cele din urma isprä.-

treburile, au plecat eind au vrut, apoi au mers la monseniorul legatpomenit mai sus plingindu-se de mine a i-am impiedecat s ceará. milostenii

acel legat, fárá a se informa bine despre adevárul acestor <Invinuiri> mi-ap. 316 scris o scrisoare <foarte> nepotrivitá, §i. eu am rábdat

RAPORT CATRE PAPA

1604, iunie 24, lafi

... In Tara Romaneascá, sint putine localitäti latine catolice, iar aiciIn Moldova sint destul de multe, dar sárace §i jefuite; sint multe biserici deale noastre, dar. cele mai multe distruse, arse §i in stare rea, de aceea cindplouá nu se poate sluji in ele ...

317 . . . Zilele trecute a sosit aici in Moldova la domn un sol al hanului117tátáresc, care este cre§tin catolic118, náscut in tara tátáreascá, dar inainta§iisi au fost genovezi din familia Spinola (acesta cere 2-3 preoti catolicicáci sint destul de multi catolici la Caffa i in alte locuri din tara tátá-reascá" ...)

... A§ veni la Roma dar dacá a§ pleca, toti ace§ti preoti readu§i demine pe calea disciplinei biserice§tills §i. despártiti de femeile lor cu pericolul<vietii mele> cáci pentru reintronarea disciplinei biserice§ti am primit o lovi-turá de archebuzá in cap120, <toti ace§tia> s-ar reintoarce la vechea lormocir1á121, reldindu-§i nevestele cum au fácut cind am plecat ca sä. vin la

318 Roma pentru anul sfintSáptámina trecutá am primit in sinul bisericii catolice pe un armean

schismatic numit Jeferius Desis

117 Re di Tartana = Gazi Ghirai al II-lea.118 E vorba de sol.119 Reformati, adia indreptind felul de viatä'

regula bisericeasa.1" De la parohul de Suceava Bathazar. Vezi

Bathazar din volumul de fatä.121 Al pristino vomito (expresie biblia' ce nu

54

al clericilor i monahilor readusi la

mai sus, II. 56, precum i rellaiia lui

poate fi tradusà. intocmai).

P-

P-

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE PAPA

1604, iunie 27

. . Si cum nu se gásesc tn aceste locuri magistri care sá invete si.sá in-.struiascá pe tineri In limba latiná, multi bojen i alti catolici sint nevoiti sá-sitrimitá. fiii fn Transilvania, de unde urmeazá cá, obisnuindu-se ei incá de miciCu aceastá viatá stráiná de credinta catolia romaná, dupá ce inainteazá pu-tin in virstá ajung eretici i schismatici i vrind eu sí indmpin acest lucru,am adus un magistru din Italia, dar el neavind cu ce trái vrea s plece, iareu din cauza sáráciei mele nu sint in stare si-1 intretin. [Cere ajutoare]

p. 322

www.dacoromanica.ro

ERICH LASSOTA

(c. 1560 dupa 1611)

Erich Lassota von Steblau (Steblovo) apartinea uneifamilii de veche noblete asezata parte 'in Silezia parte in Polonia, avindu-si asezareaprincipala la mosia Blaschewitz. Numele apare si sub formele Lassota i Lasota, Lesota.In 1567 intra la scoala de la Görlitz. Apoi urmeazi Universitatea de la Leipzig.

In 1573 calatoreste in Italia, cu fratele eitz Friedrich, si unchiul Georg Stofei. Un altunchi Hans Sitch von Stiefendorf era episcop de Breslau. Face studii la Padova, unde seImprieteneste cu suedezii veniti la invatatura. In iunie 1576 este inapoi la Blaschewitz. Foartecurad se angajeazä in regimentul german al lui Filip al II-lea al Spaniei, destinat räzboiuluiacestuia contra Portugaliei. Oastea este cantonata la Cremona. Angajat ca doppelsöldner",el participä la campaniile de la Cadix, din Portugalia si din Azore. Dar acest corp detrupa se desfiinteaza de cum se intoarce in Italia. Lassota este concediat pe coastala 6 iulie 1584. La 16 iulie e inapoi acasa. Stä la Praga si in anul urmator intra ca Hofdie-ner (gentilom de curte) In slujba impäratului Rudolf al II-lea, spre a fi folosit ca agentpolitic al Habsburgilor in Polonia, unde face dese eálgtorii. Dupg moartea lui $tefan Báthory

56

www.dacoromanica.ro

este folosit ca agent de catre arhiducele Maximilian, fratele imparatului, candidat la tronulpolon. Este trimis la Varsovia, unde avea loc alegerea i este atasat pe lingi Cristofor deTeuffenbach, guvernatorul habsburgic al Ungariei Superioare, Insarcinat s sprijine candida-tura habsburgici. Precum se stie, arhiducele Maximilian, care voia sa-si sustini pretentiilesale ca armele, a fost luat prizonier de Ian Zamoyski i fortat s renun;te la veleitatile sale.Lassota este tovaräsul su de captivitate. Numit apoi truchsess" (stolnic) al acestuia, pastreazaaceasta calitate vreo doi ani.

Tot in legaturi ca interesele arhiducelui Maximilian a fost i misiunea lui Lassota inRusia, unde a fost facut prizonier de suedezi i eliberat numai In arma interventiei luiRudolf al II-lea. In ianuarie 1594 e trirnis de acesta la cazacii zapo'rojeni, pentru a-i atragein slujba imperiala. Cazacii trebuiau s stea de paz a pentru a nu-i lasa pe tatari s treaca InMoldova. Negocierea se parta prin Chlopicki, fose camerier al lui Stefan Báthory, inchisde acesta la Cracovia, de unde a fugit la Rudolf al II-lea. Lassota porneste cu el g cuIakob Henkel, trece prin Kiev 6 ajunge la pragurile Niprului, uncle are loc negocierea. DarChlopicki, care se daduse drept batman al cazacilor, nu era dectt un conductor de polc (de500 de oameni). Cazacii fi cer lui Chlopicki sä mearga la Moscova, unde se infatiseaza inaugust 1594 cu o scrisoare deschisa colectiva a imparatului catre tar, cazacii zaporojeni,Aron al Moldovei i magnatul polon, Zbaraski, spre a perfecta contractul Incheiat cu La-ssota. Acesta trebuia sii piece la tabara imparatului la Ratisbona, Imo* de soli cazaci, caresa se relntoarca apoi ca aprobarea actului de Invoiala. Intelegerea se Incheie, darurile seprimesc, dar dud navalesc tatarii In Transilvania, In iulie 1594, trecind prin Moldova, sipolonii vor sii indrepte pe cazad spre Transilvania, acestia nu mai vor ea' stie de ei i uecIn Moldova lui Aron, cu care aveau socoteli mai putin clare. Lucrurile se complica i pe terendiplomatic, polonii protestInd Impotriva naimirilor de cazaci din Polonia si neadmitInd mo-tivul invocat de Rudolf, ca a tratat cu cazacii intruclt Chlopicki il asigurase cii ei sineabsolut neatirnati. La inceputul anului urmator (9 martie 1595), Lassota este propus de arhi-ducele Mathias, fratele imparatului, ca Mustermaister" pentru Ungaria Superioara, adica res-ponsabil cu inrolarile de ostasi ca leafa, i ca tinerea evidentei efectivelor si a rolurilor deplata, avIndu-si resedinta la Casovia. El ramine In acest post, primind poate o calificare su-perioara de Feldzahlmeister (cum e desemnat In 1600), pink' la ocuparea Casoviei de catre$tefan Bocskai în 1604, dud îi pierde tot avutul. A scris o relatare despre predarea Casoviei (deCassovia rebellibus dedita), care s-a pierdut. In 1611 e mentionat tot la Casovia, pureindtitlul de consilier imperial si arhiducal al lui Maximilian. Dupa aceea se asterne ficerea asu-pra persoanei lui. Probabil ca a murit curInd. De la el a ramas un jaral (Tagebuch), alecarui insemnari nu trec de anal 1594 si care a fost publicat in 1866 (Tagebuch des ErichLassota von Steblau, nach einer Handschrift der von Gersdorff-Weicha'schen Bibliothek zuBautzen herausgegeben von Reinhold Scholtn. Halle. G. E. Bartel (1866). Portiunea despreSpania i Portugalia a fost tradusa i publicata in 1913, la Coimbra (Diario de Erich Lassotade Steblovo, Polaco ao servieo de Philipp° II (1580-1584). Din rapoartele sale pastrate InArhivele de la Viena (Staatsarchiv, i Kriegsarchiv) au fose publicate unele de N. Iorga, incolectia Hurmuzaki (vol. XII) si de A. Veress in Documente, vol V Legaturile sale cu TaraRornaneascä slut fie directe, din timpul sederii sale aici In 1597, fie indirecte, prin informa-

57

www.dacoromanica.ro

tale pe care le strecoari apoi din postul su de la Casovia forurilor conducatoare din im-periu.

Ca mustermeister" e trimis in Tara Romaneasca si insarcinat cu plata trupelor demercenari, pe care se angajase imparatul Rudolf si le ;in l la dispozitia lui Mihai Viteazul.Il aflam In tara in iulie 1597. La 10 septembrie, el aminteste ea' a asistat din porunca luiMihai Viteazul la audienta trimisului tatar si a ceaustllui turc (19 iulie). Mull hi anun-;au intenvia de a porni spre Ungaria, punind in vedere ca se vor purta ca prieteni, dacä. vorfi primki ca atare. In vederea acestei amenintäri pe care Lassota o crede facuta doarpentru a-1 abate pe domn de la planurile sale balcanice trupele platite de impäratul Ru-dolf al II-lea, cit si cele ale domnului se aflau masate la trecatorile muntilor, pentru a im-piedica intrarea tatarilor in Transilvania, in timp ce Pancratiu Sennyey cu trupele Transilva-niei trebuia sä: vegheze la trecatorile dinspre Moldova. Intilnindu-1 pe platitorul Hödl, careaducea bani pentru plata lefegillor, acesta a fost expediat de indata. in tabarä, din poruncapersonal a a domnului, pentru a distribui 1 900 de ducati, cu care au punir fi potoliti Arbilsi rascienii tare se arataserä gata sa provoace debandada. Domnul e hotarit sa trimita iy soliela imparat si la papä, pentru a cere bani pentru plata trupelor si se gindeste si nu-1mai uimita pe banul Mihalcea, ci pe un ragusan Luciano <Pernica> (fost vames sub AronVoclä, dud a fost asociat Cu Giovanni de'Marini Poli).

Problema fondurilor pentru plata soldelor ramine tot atit de acuta si la sfirsitul anului(15 noiembrie 1597). In decembrie domnul e hotartt, daca nu vin banii, sa concedieze peungurii lui Moise Székely, pastrind doar pe sirbi si pe cazaci. La incheierea anului se ter-mina si misiunea lui Lassota in Tara Romaneascä. rl regasim mai apoi la Casovia, in ianuarie1599, de unde trimite unele stiri culese intr-un spirit de banuiala fa ta de domnul TaraRomanesti. El ii iscodeste pe solii acestuia. Foloseste prilejul inminarii din partea imparatuluia unui lam de aur cu un medalion (Gnadenpfertig) lui George Racz, inapoiat din solia latatari, pentru a-i extrage informatii variate, privitoare insa mai ales la Zamoyski si la ati-tudinea polonilor fa ta de imperiali (ibidem, p. 424 ianuarie 1599). Un an dupä: aceea, inianuarie 1600 (Hurmuzaki, XII, pp. 597-598) i se iveste prilejul de a scoate din incurca-tura pe solul lui Mihai, Petru Armeanul, si chiar pe comisarii imperiali imobilfizati laSatu Marc, care ii cereau sa le dea in locul sumei de 75 000 de talen i faelduita expresde imparat domnului pentru plata mercenarilor din Transilvania si. neachitata dei urebuia sifie adusa personal de solul amintit macar suma de 30 000 de talen i depozitati. la el,unde trebuia sa fie tinuta: la dispozitia lor. Dar credincios spiritului su ingust, manifestar siin Tara Romaneasca, el invocá ordinele auguste repetate pina si a patra coati, de a nuscoate nici un ban fail porunca directa a imparatului. Totodata inregistreaza torentul deindiscretii ale solului Petru Armeanul, care dadea in vileag secretul discutiilor purtate cuimperialii in problema Transllvaniei, punea la indoiala instrucriunile solilor oficiali cu carese incrucisau pe drum (Stoica si Mihalcea) si ii denunta pe ei ca ar fi exponentii punctuluide vedere al boierilor, si nu al domnului si declara a va merge chiar cu mina goal a laAlba Iulia spre a-1 informa pe domn despre negocierile purtate impotriva vederi/or sale decatre solii sal! $i Lassota trcbuia neaparat sa-I ajute, scriind la curte sá fie retinuti cit mai

58

www.dacoromanica.ro

mult solii pentru a-i da timpul s actioneze! Si nu trebuia, bine luteles, s räsufle nici uncuvInt, ccì aceasta i-ar costa viata!

In anul urrrator (3 februarie 1601) nu scapä prilejul de a-si da pärerea necerutä despreMihai, acläugInd In partea final ä a raportului su despre simatia trupelor din Transilvania,o diatribä contra domnului, de care trebuie sä aibä mare grijä imperialii, 6 sà nu se In-ereadä in el pentru a nu se ai mai apoi. Vorbeste apoi de spiritul sàu tiranic i videan(!) de felul cum a limit in suspensia si pe imperiali, si pe turci, Inch nu se Putea sti depanca cui este. In sfirsit, dupä alungarea lui din Transilvania se vor bizui si mai putin peel, cäci trebuie sä fie cuprins In Intregime de duhul räzbunärii.

Precum se vede atitudinea lui fatä de domn nu a fost constanr aceeasi. Dupä cea ma-nifestatä in primele rapoarte din Tara Romaneascä In care prezintä situatia din punctulde vedere al domnului, avInd uneori chiar insärcinarea din partea acestuia de a transmiteunde cereri ale sale, ajunge la faza a doua, dud aruncl asupra domnului sarcina bäneascäa Impäratului. In sfirsit, dud Mihai ajunge stäpIn al Transilvaniei, Lassota se aratä iscodi-tor si bänuitor, acIndu-se ecoul tuturor zvonurilor dusmänoase domnului. Ician Hödl, plä-titorul de solde al trupelor imperiale, era un bun cunoscätor al limbilor romani, polonäturcä. In 1598 (iunie) se hotäräste trimiterea sa Impreunä cu Ioan de Pojon (Bratislava) siGeorge Rácz la Hanul tätarilor cu o sumä de 10 000 de galbeni din partea imperialilor * adomnului.

In 1597 ii afläm pe amIndoi (Lassota i Hödl) In Tara Romaneascl, de unde trimit dinTirgoviste si din taberele de la Státesti i Buiätt o corespondençä. plinä de amänunte de celmai mare interes despre compunerea oastei de mercenari la dispozitia lui Mihai Viteazuldespre greutätile plàii lor, pomenind totodatä despre insuficienta corpului de ostasi cäläri datide boieri, i despre Imprejurärile externe In legäturä cu 'o iminentä nävälire a tätarilorcu planurile privind Bulgaria. Lipsa de bani pentru plata mercenarilor provoacä o demon-stratie a acestora, semänind a inceput de räscoalá. Tácerea neIntreruptä a forurilor superioaredin Praga cu privire la meltinerea mai departe a acestor trupe la dispozitia lui Mihaiteama functionarului Lassota de a i se imputa lui sumele ce le-ar plàti, ii inspirä planul dea-1 pune pe domn In fata unei dileme foarte precise. Ori nu mai are nevoie de vele trupe

atunci acestea trebuie licentiate, ori are nevoie de ele si atunci vor fi plätite de -el, celputin Ora la primirea instructiunilor de la Praga. Pus in fata acestei alternative, domnulconsimte, de nevoie, sà dea el sumele necesare pinä la sosirea acelor instructiuni. Dar mes-chinäria birocratia a plätitorului de lefi, Hödl, Incearcä sà supraliciteze aceastä dovadä dezel a sefului sàu, propunInd sä nu se mai pomeneascä domnului de sosirea banilor, atuncichid vor sosi, pentru a nu-i mai restitui de loc sumele avansate. Trebuia pästratà taina ceamai desävIrsitá asupra acestui fapt, stiind cä nu era lucru de &Ina* a Incerca In.sele pedomn. Desi curtea imperialà a socotit totusi ea' trebuie restituiti banii avansati de Mihai Vitea-zul, ceea ce s-a i fäcut tnà In cele din urrriä, este totusi de retinut propunerea lui Hödl cafiind caracteristicä pentru mentalitatea birocratilor din slujba Casei de Austria. Dar ultimaIntilnire a lui Lassota cu Mihai Viteazul ne este pästratä Intr-o scrisoare-raport trimisä de etimpäratului Rudolf la 28 iulie 1601, ca räspuns la Insärcinarea datä de acesta de a face overificare dupä rol a numärului ostasilor cu platä (Musterung) din tabära imperialä. Vorbind

59

www.dacoromanica.ro

de Mihai, el se mirgineste a raporta spusele acestuia, care este foarte Ingrijorat c intIrzieatIta ordinele de plati pe luna a treia si a patra: se teme de o mare riscoall printre ostasii

din care s-ar putea trage si o primejdioasi destrimare a Intregii tabere, In urma eireianu numai c ar fi împiedicat i zäboviti Intreaga aqiune porniti, ci li s-ar da si prilejtransilvanilor s porneasci o aqiune du.snranoasi Impotriva posesiunilor Maiestii Voastre".(Deocamdatä aceia stau In expectativi asteptInd s vadi ce se va alege). Si Lassota conchide:Ar trebui a se vini in ajutor nu numai voievodului cuplata soldei celor doui luni, iulieaugust, ci a fie plitia 6 ostisimea ce face obisnuit paza la grania (Veress, DocumenteVI/p. 406-407).

De an:4. dati, Mustermaisterul vedea primejdia cu ochii, i chiar Incerca s atragiate/1.0a IMpäratului asupra ei, dar lucru ciudat Inttrzierea inexplicabiläcaracteristici pentru intregul regim habsburgic, fäcea ca ordinul Impiratului primit de el

la 6 iunie s nu, fie executat dectt la 19 iulie (!) i raportul si nu fie Intocmit decit numainoui zile dupi aceea, la 28 iulie! Astfel dupi patru aril se repeti Intocmai situavia din .1597,färi ca experiema trecutului s fi folosit la ceva.

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE YMPARAT1

1597, iulie 31, Tirgovilte

De la ultima mea scrisoare din Fágára, din P.ziva de 6 iulie, am fost tndatá la Brapv unde am gásit pe comandantultransilvan Moise Székely ce se tndrepta spre Ttrgoviste cu circa 1 000 desoldati pe care i-am trecut tn revista, i unde am gásit §i pe cápitanul Ma-thias Perusith2 cu vreo 3 000 de soldati angajati, de asemenea tn slujba

voastre pe care i-am inspectat. Cea mai mare parte dintre ei tmplinescluna la 21 iulie, cea mai mid parte ilia la sfNitul lunii (cáci din cauzalipsei de bani nu am putut aduc la aceeasi datá de platá a soldei, deoare-ce a trebuit sá se plateascá nu numai ce le datoram pe luna aceasta, ci,

' Traducerea s-a fácut dupa textul german publicat de Veress In Documente V, p. 72unn.

2 Oberhauptmann Mathias Perezschitt. Pentru bunurile cu care fusese tnzestrat deSigismund Báthory i apoi Mihai Viteazul, vezi intervenTia sa la Impárat dupI septem-brie 160E) (Hurmuzaki, XII, p. 1045).

61

78

www.dacoromanica.ro

<leafa> pe luna urmátoare pentru cei pe care am voit sá-i tinem mai departein slujbá, pe unii asadar pina la 21 august, pe altii piná la sfirsitul lui august.

Cit as fi putut sä má ajut cu cei 5 900 de florini chi mai rámáseserá siajunseserä. in mina imea, va socoti maiestatea voasträ si dacá noi nu ne-am fiingrijit sä pástrám prestigiul si creditul maiestátii voastre imperiale la aceste

P. 79 popoare indepärtate ii (ce nu pot fi lásate fárá ajutor si care ar putea slujica un zid al crestinátatii spre tátari si spre turci) si n-am fi luat mai intii dela Alba Iulia de la doctorul Muralto3 5 000 de florini si apoi de la domnul4de aici 9 000 de talen, nu numai cá am fi pátit eau din partea acestei ostásitniimpetuoase, dar n-ar fi scápat teafár p'ina astázi nici unul dintre noi. Cáciaceasta <ostásime> este alcituitä. din tot felul de natii, anume transilväneni,munteni, bulgari, sirbi6, rascieni6 si cazaci, nu oameni care sä se lase indemnatila rábdare si care <sá urmáreascá> ceva cu másurá si in Iniprejurári potri-vite, ci care se complac in cea mai mare violen tá si. furie: chiar scurtá vremeinainte de sosirea mea optsprezece steaguri din ostasii tocmiti cu platá dedomn, au pornit asupra domnului in palatul su si si-au pretins cu cea maimare gálágie, arogantá si amenintare solda lor, care nu fusese la indemina<platnicului> chiar atunci §i pe care dacá nu ar fi cápátat-o foarte curtrid,poate cá ar fi fácut mare pill:ad.

$i nu numai cá: din cauza nerespectárii cuvintului si a zábavei mari cuacel ajutor bänesc, am intrat in asa labirint inctt dacá la intrarea lunii urmá-toare, anume la 21 august, nu se potriveste Intocmai plata trupei cu banii luaticu imprumut (pentru care stau chezas cu persoana mea fatá de domn), viatasi siguranta mea ar fi in primejdie, dar ar putea sá urmeze de aici si altele multeneajunsuri págubitoare si periculoase, mai ales cá domnul este cercetat zilnicde turci si de poloni, de aceea am fost silit neapárat sä-1 expediez cu postape zisul slujbas al curtii Johann Hödl la maiestatea voastrá pentru ca el säraporteze verbal despre toate cele ce s-au fácut.

[Roagá sä: se dea crezare lui Hödl si sá se achite plata pe trei luni, adia§11 pe august] pentru ca sä fie inláturatá once bánuialá a domnului, si sä:

stie precis, mai ales acum chid va porni efectiv la actiune cit. poate &I se increadá inmaiestatea voastrá imperial". [Spell ca din suma si se economiseascá In6 luni intre 18 000 si 28 000 de talen], ceea ce nu s-ar intimpla dacI nu s-arfi trimis banii in bloc si nu ar fi rinduiti oameni anume ca sá facá plitile.Cu plata trupei s-a 5:cut asa a pentru un cal se socotesc in total 5 taleniiar pentru un trabant doar trei; din al patrulea taler de trabant ... asa cums-a aprobat de catre principele Transilvaniei sint plátiti comandantii si

3 Ioan Muraldo sau Muralto, medicul lui Sigismund Báthory si arendasul minei de aurde la Zlatna.

4 Mihai Viteazul.5 Seraczianrrn = Serwianern.I Riiczen.

62

www.dacoromanica.ro

personalul auxiliar7 din cavalerie i pedestru. Nu am vrut s mä impotrivescla aceasta, indeosebi pentru c oamenii8 sint rnultumiti cu atit i maiestateavoasträ nu este phubitä, ci chiar mai poate pune deoparte o mica sumafiece lun.

Cu privire la valoarea ducatului am raportat maiestätii voastre din AlbaIulia, pe niste date neadevärate si neintemeiate (nu inteleg de ce) ale 'Atli-nului ban°, anume c ei s-ar schimba aici pe 170 sau 180 de pfeningi unguresti.Dar nu este asa, cäci nu valoreazI si nu au valorat niciodatä mai mutt deun taler i jumätate sau 150 de denari, si trupa nu vrea primeascä la unpre; mai ridicat. Dar la sträduinta noasträ, pentru ca maiestatea voasträ.nu fie pägubitä, am obtinut de la domn ca ducatul sä. fie socotit i evaluatoficial de acum incolo la 160 de denari; i asa 1-am i socotit la plata trupei.

In ultimele zile i-au sosit domnului vesti sigure c tätarii se inarmeaiäputernic i c vor sä treacä prin Moldova asupra acestei täri si a Transilvaniei;de aceea in lunea trecutä domnul s-a dus impreunä cu comandantull° <trupe-lor transilvane> i cu apitanull1 <lor> spre Buzäu care este situat spre gra-nita Moldovei pentru a cauta acolo un loc potrivit pentru tabära sa contratätarilor. Cit priveste pe acest domn el este un domn cu mima deschisä, vi-teaz, fr oväire, doritor de ispravä si care nu s-ar läsa oprit in cale denimic12.

Dar deoarece aceastä tall a fost räu devastatä timp de doi ani de catreturci si tätari i (precum. spun ei)13 au dzut mai bine de 200 000 de suflete inrobia turcilor si a tätarilor, inch aceastä tarä este acum pustie, el nu poateporni nimic deosebit numai pe seama sa // färá* ajutor dinafarä. El se aratäfoarte inclinat de partea maiestätii voastre i doritor s serveascä. pe crestini,si acest lucru 1'1 dovedeste prin faptul cá: nu vrea s intre in nici un fel deinvoialä adeväratä i statornicä cu turcii, macar cä. turcul se poartä cu el cumultä stäruintä(?)14 i ii oferä lucruri mari. Dar iaräsi, ctt am fost aici, am siväzut a au fost la el doi ceausi, pe unul 1-a läsat s treacä prin Tara sa la tä-tari, ceilait s-a tnapoiat iar la Constantinopol. Nu este mai putin adevärat

pinä acuma el a trebuit sä se prefacä fatä de turci, i c i s-a trimis curinddupä Pasti un steag de la Poartá 6 el 1-a primit, deoarece el nu se afla in stare

tinä piept dusmanului, in deosebi pentru a pátrunde dusmanul in Ungaria amfi trebuit s'á fie indreptatä toatä puterea lui mai intti impotriva sa. Dar indatä

7 Vortlpersonen.e Die Knecht.a Des alten Bans (= banul Mihalcea).

Moise Székely." Mathias Perusith.

Ein freier, tapferer, unverzogter Herr, der Lust zum Handel hat, und an ihm wohlnichts wnrde erwinden lassen.

Is Aici apare o rezervi subinte1eas1 asupra acestui punct.17 Der Targg sich mit ihm sehr lavirt.

63

p. 80

p. 81

www.dacoromanica.ro

ce hi va alege momentul, el se oferä15 s sävirseascä fapte care sä obtinä apro-barea indurätoare a maiestätii voastre imperiale.

El afirmä cä are informatii precise cä turcii nu vor ataca puternic inanul acesta i c Serdarull° se indreaptä spre Belgradi7 Cu nurrzai 6 000 deoameni. i cà toate pregkirile acelor locuri ar fi numai pentru anul urmätordud sultanul sperä sà scoatä la luptä forte attt de mari, cum nu s-au maiväzut in räzboiul de fatI Cum deci nu este motiv de temere în anul acestade forte mai deosebite ale dusmtanului, sperä mult sà afle vesti bune din ta-berile maiestätii voastre imperiale ... etc.

La sosirea mea am gäsit aici pe un bätrin nobil polon numit Andrei Ta-ranovskil8; cunoscut bun de al domnului incä de la Constantinopol, si carea fost socotit drept sol polon, dar el nu a fost trimis aici de regei°, ci dupäcum a pretins <a venit> sä-1 vadä pe domn de dragul vechii lor cunostinte.Dupä pärerea mea el nu a venit aici dupä capul säu, ci a fost pus de cance-lar20 ca sà iscodeascä gindul i dispozitia domnului i sä-1 aducä de parteapolonilor. A fost auzit adesea, mai inainte de venirea mea, afirmind in fataacestuia cà maiestatea voastrá imperialä ar fi cauza pentru care Confederatia

p. 82 polonä nu a putut // sà propäseasa Insä chid am desmintit asemenea spuse,am arätat cum s-a intimplat lucrul, si am expus i credinta <statornicä>grija pärinteascä ye care o poartä maiestatea voasträ crestinätätii, ne-a che-mat21, curind iarasi pe amindoi, si 1-a mai tntrebat incä °data intr-adins peTaranow,ski despre acestea de fatä cu mine. Dar cum acesta a dat inapoi22

n-a rc-mos la spusele sale, ci a räspuns a este nevoie de un cap mai lumi-nat ca al lui pentru a judeca de care parte a fost vina, a putut domnul usorsä se Ir. credinteze cä nu erau decit curate calomnii23 ce nu purcedeau decit dinura pe care o poartä maiestätii voastre imperiale. A mai voit numitul Tara-nowski s5.-1 convingä pe domn zor nevoie24 ca sà intretinä pentru paza sa camdouä sau trei mii de soldati poloni la care lucru donrinul nu voia con-simtä> retinut de multe soväiri, iar eu de cite ori mi-a impärtäsit asemeneaginduri 1-am indemnat impotriva <unor asemenea hotäriri>.

Acestea a trebuit s le raportez acum maiestätii voastre cu preaplecatä supunere, si este i rugämintea mea prea supusä i ascultätoare ca maies-tatea voastrá sà porunceascä indurätor ca sä fie aduse aici ajutoarele bänesti

64

25 Erbeut (= erbietet).26 Comandantul turc Satirgi Mehmed-pasa.ri Griechisch Weissenburg.28 Pentru aceastä misiune, cf. mai jos, notiça biograficX a lui Walawski.12 Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632)." Zamoyski.

Domnul." Tergiversirt.23 Mcrae calummiaie.

Strachs.

www.dacoromanica.ro

consimtite pentru ca acest Domn in urma netinerii agäduielilor si a Ala-vei <cu plata> sä nu fie determinat25 sä-si schimbe pärerea i sä. adoptesugestii25 ce ar putea s ajungä a fi folosite mai apoi impotriva maiesta-

voastre si a Transilvaniei vecine

CATRE ACELA$I

1597, august 27, Alba Julia

[Raportul su catre impärat nu a mai plecat cxci Hödl, aflind bani laCluj, nu a mai fost nevoie sä. meargä pinä la Impärat].

Eu insumi m-am indreptat spre Alba Iulia intrucit din cei 18 000 de ta-leri pe care <trebuia> pläteasa trimisul maiestätii voastre imperiale pen-tru inrolarea de ostasi in Tara Româneasa, nu mi s-au inminat27 decit 13 500.Am vrut s aflu de unde va veni restul <de bani>, si am cerut sä mi se restituiedar mi s-a räspuns din partea cancelarului in functie29 c acei 4 500 de taleni s-au predat lui Pancratiu Sennyey, care a inrolat si el ostasi si a slujit olunä pentru acesti bani si cum dupä aceea domnul Tärii Românesti a primitasa mult <pe seama?> poporului // su inch suma de 4 000 s-a compensat pedeplin, 1-a luat principele Transilvaniei pe Sennyey in solda sa dupä implinireaacelei luni.

Dei acum mi se pare totusi a nu s-a procedat chiar asa de corect, atrebuit s rn mfultumesc Cu acest <räspuns> ca sä nu plictisesc cu stäruintamea, tntrucit am auzit de la niste persoane particulare a si färä de aceastaera oarecare nemultumire c suszisa trupa de ajutor29 nu a fost indreptatäspre ei30 i chiar c ei sint tinuti in asteptare Cu arnägiri goale.

[Nu a primit scrisoarea impäratului i deci nu 5tie ce trebuie sä. 6:spun&Roagä sä. se trimitä de acum incolo banii direct].In ceca ce priveste plata acestor bani pe luna in curs, va trebui s iau

cu anticipavie 2 000 sau 3 500 de talen i ceea ce Ora la urrnä poate a nu va fiun lucru chiar asa de potrivit i imi va putea aduce unele neajunsuri

25 Verursacht werde.26 Solche Consilia fiirzunehmen ad

tind la ajutorul militar al Impäratului." Verraitet.28 Josica. Era cancelar Ina* din aug.," Volk half

primeascä o trupä de ostasi poloni renun-

sept. 1594, dupà präbusirea lui Kovácsóczy.S.30 Nicht herein geordnet, adicl trimisä In Transilvania. Ecoul de la acele persoane par-

ticulare (desigur, din Transilvania) completena curt,ii de la Alba Iulia.

räspunsul lui Josica i aratä starea de spirit

65

p. 88

13. 89

www.dacoromanica.ro

P.

Banii, am läsat sä fie trimisi mai inainte, eu sper s pornesc la drummime [a fost bolnav de friguri vreo zece zile 4i a trebuit s asculte demedici etc ...]

Despre tätari nu se pot afla stiri temeinice, intr-o zi se spune cä seinarmeazä zdravän, apoi iaräsi se spune contrariul Domnul gteaptä cumare dorintä ve4ti bune din tabära maiestätii voastre, pentru a-si potriviplanul dupä cele aflate, ad are de end s Intreprindä ceva.

[CATRE IMPARAT311

[Din tabära din Tara Romaneasa]

1597, septembrie 10

316 Plecat lnc destul de släbit de boalä din Alba Iulia in ziva de 28august am sosit in ziva de 3 septembrie la Tirgoviste, unde am gäsit scri-soarea maiestätii voastre din 18 iulie. Cum in ziva urmätoare dis-de-dimineafásoseau un ceau4 turc si un trimis tätar, domnul a vrut ca sä mai räminacolo In ziva aceea i s asist la audientä, i asa s-a fácut. Cuprinsul scri-sorii hanului32 catre domn era a ii acea cunoscut a el a invins, a prinsa ucis pe fratele su care se räsculase impotriva lui, i acuma, dupä birumta sa,vrea ca la inceperea luminii [=la luna nouä] care va fi la 11 septembrieporneascä cu 300 000 de oameni (dar la o adicä poate cà nu ar ajunge nicila a sasea parte din acest numär) spre Ungaria: nu stie mncà ce cale vaapuca, dar vrea sà hotärascä acest lucru abia dupä ce va fi ajuns la Bender.Daa domnul se va aräta binevoitor í asa cum trebuie, dea pe citivadintre ai lui care sä-1 asiste in timpul drumului, vrea si el sä se poarte ca unprieten. Dacä au mai realizat ceva de atunci, nu tìu, cad a doua zi, dis-de-dimineatä am venit aici, la tabärä Unii vorbind de aceasta, spun cà ar finumai o sperietoare, ca sä-1 impiedice pe domn de a incerca ceva pesteDunäre, dar cä toate tirile atit cele ale domnului, cit si cele ale oame-nilor comandantului33 nu se vor dovedi foarte precise. Ostäsimea, atit ceaplätitä de maiestatea voasträ, ctt i cea pe care o tine domnul pe cheltuialasa, precum i oamenii chemati la oaste34 stau la treeitorile Transilvaniei, pen-tru ca sä nu näväleasa acolo tätarii. Ei au o tnielegere i cu PancratieSennyey (pe care l-a trimis Principele Transilvaniei la granita cu Moldova

2/ Traducerea s-a fäcut dupä textul german publicat n Hurmuzaki, XII, p. 316.32 Gazi al II-lea Ghirai, care a reluat puterea dupä ce fusese inlocuit din porunca

turcilor cu fratele sàu Feth Ghirai.ss Moise Székely.

Und von den aufboth.

66

www.dacoromanica.ro

pentru a o apà"ra de asemenea de nápustirea tátarilor) i vor sári n ajutorunii altora cind ar fi nevoie.

Pe Hödl si pe slujbasul Departamentului de platá a soldelor i-am in-tilnit pe cimp la venirea mea. Apoi cind domnul a aflat c slujbasul solde-lor este in apropiere, 1-a trimis, inainte de venirea acestuia, pe Hödl intabárá cu 1 900 de ducati ca s triceapá plata Ora ce vine acela cáci ostá-simea, mai ales sIrbii i rascienii au fost atit de ráu dispusi din cauza

'inch putin a lipsit ca ei s plece cu totii din tabárá in clipal ceamai nepotriviti cu putintá. Insá au fost cu totii satisfácuti Ora la acea datá

plátiti integral: 1 700 de cáláreti de la 22 august pinä la 21 septembrie,1 000 de pedestrasi de la 28 august piná la 27 septembrie, 300 de cáläreti

1 000 de soldati (Knecht), de la 1 ptnä la 30 septembrie, pe care din lipsäde bani nu i-am putut aduce la conditii egale cu privire la termenele depl atá.

[I se promiseserá 17 500 de galbeni; au venit nuniai 8 125]; restul dincei 28 000 de talen i a fost plátit de slujbasul lui Henke135 prin poli tá la Cluj.Din acesta s-a path chiar atunci ca bani anticipati 3 000 de talen, i n-aumai limas pentru plata de acum mai mult de 15 000 de talen i in mina. Laacestea am adáugat si eu 900 de talen i rárnasi incá din plata anterioará, sis-au mai adus vreo 1 100 de ducati din cei 1 900 pe care i-a dat domnul,deci au fost dati cu anticipare. Acestia vor trebui achitati din nou din baniiurrnátori. [S i se trimitá indatá dei Lassota i-a scris lui Sigismund pentruimprumut]. Este de cea mai mare insemnátate i pentru domn i pentru mine,

stim citá vreme are de end maiestatea sa dea domnului acestajutor.

Domnul a vrut tot timpul dot am fost noi in çar, s indrepte un trimiscatre maiestatea voastr i catre sanctitatea sa, papa, dar Einá acum a fostretinut de noi, cáci i-am dat a intelege sá mai astepte pina va realiza cevaimportant. Dar acuma la reintoarcerea mea 1-am gásit foarte hotärtt s pur-ceadá cit de curind la o asemenea trimitere; nu vrea s foloseascá la aceastape bátrinul ban Mihalcea care a fost dincolo35 (draussen) mai inainte i fuseseapoi destinat s5. fie din nou propus pentru aceasta, ci pe un altul, un ragu-san, om, de credintá al su numit Luciano Pernice37. Dupá cit pot sä inteleg,

35 Lazarus Henkel. Negustor bogat din Vicna, cu afaceri importante in Transilvania,folosit de Habsburg,i pcntru procurarea de fonduri i trirniteri de bani. La 24 ianuarie 1598se scuz5 cii nu poate avansa suma de 18 066 de talen i pe poli; ä in Transilvania, nemaiavindbani hchizi acolo, dar dii banii trebuitori pentru 1napoierea trimisului lui Mihai, MarcusSchinkenbunk. (V eres s, Documente, V, p. 140).

36 Adica in imperiu.37 Este vamesul moldovenesc Lutiian" de sub Aron Vocti, vezi Hurmuzaki, XI,

p. 318. (n. lui N. Iorga). Apare si ca asociat al lui Giovanni de'Marini Poli in contractulpentru vama vitelor.

67

P. 317

www.dacoromanica.ro

el vrea sä. cearg de la maiestatea voastrá ca s binevoiti plátiTi un numárde ostasi pe iarng, pentru c aceasta este vremea cind trebuie mai multse ingrijeascá de dusman, iar de la papa vrea sá ceará un ajutor anual ...

[In privinTa ducatilor el, Lassota, a fost indus in eroare de banul Mihal-cea]38.

[CATRE IMPARA.T39]

1597 septembrie 14 Tirgovifte

P. 94 [In ziva de 11 tabára a fost mutad cu 3-4 mile mai spre Moldova.Lassota l-a trimis chiar din tabárá pe Hödl spre Alba lulia pe ziva de 22septembrie, ca s facá rost de bani pentru plata a 710 de ostasi clri. Apoi aplecat el insusi la Tirgovistel.

p. 95 In ziva de 12 a inspectat domnul pe ostasii cálári" pe care sint datoriboierii <sá-i dea> de pe mosiile lor la oaste i si-i tira pe cheltuiala lor treiluni; si au fost cam cinci sau §ase sute de asemenea <ostasi>. In ziva urmá-toare pe 13 m-a chemat la el si mi-a arátat cg e silit de nevoia ceamai cruntá ce nu poate fi inláturatá, de a-si trimite cit de curind" solii lamaiestatea voastrá imperial á si la sfintia sa papa ca sä. mai ceará tnc i alteajutoare42. Cauza este aceasta: c dintre toti principii crestini care au intratIn rázboi impotriva turcilor, el este cel mai primejduit, cáci el va fi viitoarealinta. a turcilor si a tgtarilor, i chiar ca rázbunare. Cáci dei un timp s-aprefácut din nou fatá de ei i s-a argtat chiar ca ráminind deoparteo

i-a mituit deocamdatá cu daruri (dupg cum i-a trimis i acum hanului tá-tarilor44 in semn de cinstire cai care nu sint rái i trásuri, pentru ca sá nuse lege de el &id se vor porni in expeditie), dar daca ar intreprindecontra lor o actiune dumnnoas i efectivá (pe care ar fi incercat-o cu dragainimg incá. de mult pina acum peste Dunáre, intrucit nu s-a speriat de larmatátarilor), nu poate sg o ducá multá vreme, ci va da prin aceasta motiv dus-manului ca la reintoarcerea din afarg sá-si indrepte toatá puterea i turceascg

tä.'táreascá impotriva lui. lar el am fi prea slab pentru a le putea vinepiept fárá sprijinul i ajutorul potentatilor strgini, intrucit de la Dungre

" Wie mich der Ban Michd hilschlich berichtete.39 Traducerea s-a ficut dup'á textul german publicat In V ere s s, Documente V, p.

94. ;.u.49 Die Giildpferd.

Allerehisten.a Ferner.43 Neutral." Gazi Ghirai al II-lea.

68

www.dacoromanica.ro

45 Ein offen und eben Land.46 Lettere di maledictioni. Urmeazä. un rezumat al unei asemenea scrisori.47 er hat sie aufs Eys gefiihrt.48 Si. In raportul precedent afläm un ecou nedeclarat al domnului.49 Stetiezd.60 Hans Rabenick sau Rebenik, negustor al Curvii, la care apeleazä imperialii pentru

plata sumei ateptate de Lassota." Wexlbrief.

69

p. 97

incoace Tara se arata ca o intindere neteda si deschis5.45 <nävalirilor>. Si daca

carei bastion este aceasta Tara. Pe deasupra el mai declara ca populatia cres-tina din Bulgaria si de peste Dunare il asteapta cu mare nerabdare si il

indurarea lui Dum,nezeu) ca sa-si goleascä Tara si s-o lase in puterea dusmanu-

dacg ar fi lasat fara ajutor, poate judeca oricine ce paguba insemnata ar

atita si murmura ca i-a inselat47 si <ei spun ca> daca vor intreprinde acum

lui, lucru ce este de temut si ar putea sä se ajunga cu siguranta la aceasta,

6 nevestele si copiii lor /I, atunci sa cada totul pe sufletul 6 cugetul lui si

solicitá zi de zi, ba chiar ti trimite si scrisori de blestem46, pentru ca zaboveste

ei insisi ceva pentru ei 6 aceasta va da gres, si ar ajunge s'á patimeasca si ei

aduce acest fapt nu numai Transilvaniei, dar tntregii coroane ungare, al

va fi silit din cauza presiunii unei forte foarte naafi (de care lucru sá-1 fereasca

p. 96

ei sa fie nevinovati in fata lui Dumnezeu 6 a oamenilor.Si se plinge mult si de vecinii lui, <de> Ieremia Voievodul din Mol-

dova, cum ca Tine cu turcii 6 tatarii 6 se poarta dusmaneste 6 nu ca unvecin, 6 el nu se poate increde in el.

Toate acestea mi le-a spus cu mare caldurá si m-a rugat mult sa. leamintesc in scrisoarea48 mea catre maiestatea voastra imperial.

Intrucit ceausul turc 6 solul tatarilor pornesc abia azi inapoi in tatárimesi el nu poate 4ti inca ce va urma, sau incotro s-ar putea indrepta tatarul,s-a lasat convins sa mai zaboveasca dou-trei säptamtni cu darea slobozirii, deplecare ca sä poata apoi face o dare de seama temeinica maiestatii voastrecu privire la toate lucrurile ..

[CATRE IMPARAT1

1597 septembrie 30. Tabara din Sedtefti49

...pe Hödl 1-am trimis la Alba Iulia ca sa se informeze ce s-a facutcu schimbul asa cum se stabilise cu Rebenik50. Acum raporteaza Hödl capoliTa51 este gata, dar ca omul lui Rebenik nu ar putea veni asa iute cu banii.Cum insa pentru o parte din soldati s-a si implinit timpul de serviciu, iar pen-tru ceilalTi se apropie timpul implinirii, <a trebuit> a iau deocamdata de la

www.dacoromanica.ro

domn atitia bani ctti acopera solda intreaga pe o luna.,pentru a-i multumisatisface pe soldati, caci niciodata nu a fost atita larma vesti atit de cate-gonce despre sosirea tatarilor ca acum. Pe unde ar fi îns s treaca este incanesigur. Unii spun ca ei vor apuca iar pe linga Hust i Casovia drumul dreptspre Raab52 pentru a ocupa aceasta cetate: Altii spun a vor intra in TaraRomâneasca pentru a aduce la ascultare pe acest voievod. i iarasi mai slot

unii care cred c vor merge intins peste Dunare i voi ierna in teritoriilesupuse turcilor, nu departe de granitele Transilvaniei pentru a putea la ince-putul primaverii navali de acolo in Transilvania.

Altii sustin dimpotriva ca nu e doar decir un zvon alarmant cu scopulde a-1 tine in loc pe domn ca sä. nu navaleasca peste Dunare in Bulgaria.Dar ce au ei de end si incotro se indreapta (?)53 trebuie sa arate si va arataviitorul pina cel mult in 14 zile. Cäci, dupa cum am inteles de la domnsi de la altii ce raspindeau vesti despre dusmani, daca acestia nu se vor iviOra* atunci, nu va mai trebui sa fie nici o grija din partea lor.

In ziva de 26 <a lunii> acesteia la Micsunesti54 au fost primiti inaudienta de catre domn doi ceausi turci sositi anume cu citiva tatari dinpärtile tatarasti55 i mesajul5° lor fusese (dupa cum mi-a afirmar lapoi domnul)

p. 98 c intrucit el // <domnul> a oferit stapinului lor, hanul tatarilor, toataprietenia si tot binele (asa cum se mai prefacea Inca atunci fa TI de turci 4ide tatari) ca, pentru adeverirea acestora i pentru ca s i se poata da crezaredeplina, sa-i trimita hanului un dar Insemnat i sultanului tributul obisnuitpe care obisnuiau i erau datori inaintasii si 6 el tnsusi sa le trimita. Dar nuli s-a dat un raspuns hotarit in aceasta privinta. Dupa parerea mea el tiva duce doar cu vorba Ora ce mai trece ceva timp i va vedea ce se maiintimpla cu tatarii57. Dar daca hanul ta.tarilor va face o incursiune in taralui, el este hotarit intru totul iasa inainte impreuna cu poporul su i si-iTina piept.

Polita care a fost data nu cuprindea, dupa cite imi spunea Heidl decit21 000 florini renani52, care intrucit valoreaza doar 16 800 de talen, vorputea cu greu ajunge i acopen i plata intreaga pe aceasta luna (mai ales dacadomnul ar tmplini golurile lasate de cei morti sau fugiti)52, ca sa nu mai vor-besc de faptul ca anticiparea din trecut a celor 120 de florini ar trebuisa se poata plati de acolo. Dail cum eu mai trebuie sä. imprumut de fiecare

70

52 Numit i Gy6r (n Ungaria).53 wohin es vermeinet.54 Miksanest pe Ialomila la nord de Cildärusani, azi satul Micsunesti-Moari".

Tatterei." Anbringen.57 Was es mit den Tattern fiir einen Ausschlag gewinnet." FI. Rbeinisch.59 Verlaufenen und abgestorbenen Liicken.

www.dacoromanica.ro

soldá lunara o sumä de bani, si lucrul acesta, nu numai ca ar putea oferi orere proasti celor de aici, dar ar indreptaTi poate chiar unele banuieli, cum caeu nu as umbla cinstit cu acei bani, mi rogyrea supus de maiestatea voastra casa se indure daca ar avea de end sà pastreze mai departe pe acesti soldati

sa dispuna ca pe luna viitoare, pe lingl plata soldei lunare si a restituiriianticiparii din trecut, g se plateasca si cei 18 500 de talen i luaTi de lanegustori pentru intretinerea noastra, pentru ca sä nu ni se intimple vreunneajuns si Sa. putem chiar fi intemnitati ...

[Roaga pe imparat sà arate din timp cit vrea sa mai intretinä trupelepentru a lua masuri din vremie pentru plata ion].

Cu privire la trimiterea unor soli la maiestatea voastra imperialà si lapapa, domnul a rämas la gindul S'ill din totdeauna, si dupa cite am inteles dela el, vrea Ssi ceara de la maiestatea voastra ca sä binevoiasca sa-i plateascape iarna intretinerea a 2 000 de ostasi. Si cum el e inTeles cu MitropolitulBulgariei6° (care dupa cum i-a declarat domnului are la indemina6' vreo30 000 de oameni), ar don i mult sa treaca dincolo, dad va ingheta Dunärea;sperind Ssi supuna cu ajutorul locuitorilor de acolo acea Tara pinà in munti62, insain cazul acesta <domnul> are de end a purceada cu mula bagare de seainà'63si sä cearà mai intli bulgarilor un juramint solemn64 in scris si sa se informezeprin oamenii lui despre toate cele la care s-au legat fata de el, daca. <seleagä> da sau ba65, pentru ca sä nu fie dus cu vorba66 si ei sa,"-1 lase apoi pedrum67. Si prin aceasta dui:a cugetul meu prost nu face riu, caci daciar fi sa se lase atras in chip necugetat in vreo treaba, si apoi sl nu aibásprijin sau ajutor si-ar pune In cap toata puterea turcilor si ar aduce aceastitail In cea ma.i cumplitä primejdie spre marea paguba a crestinatatii, sau artrebui sa o lase in mtinile dusmanului. Pe cit pot intelege de la el, nu se valasa sa nu incerce ceva In aceste locuri, dar totusi <numai bizuindu-se> peceva sigur; si ar fi si facut acest lucru de mult de nu ar trebui sa se ingri-jeasca daca cumva ar trece dincolo si nu-i nävaleasca tatarii in Tara,dupa cum si ei de partea for se temeau, daca ar fi pornit din Tara lor sis-ar fi dus spre Ungaria, ca el sa fi trecut Dunarea si sa fi cucerit aceste Tariaductndu-le in supunerea sa, ca adica pina acuma un cutit l-a Tinut pe cela-lalt in teaca. Acum se vorbeste ca de un lucru neindoios de venirea tatarilor

" Dionisie Rally.61 In Bestellung hat.62 Adicg ping la Balcani.ea Caute, pe latinem in text." Solenne iuramentum.86 In textul publicat lipseqte aici un verb legat de aceastg alternativg: Ob dem alien

dessen sie sich gegen Ihn erbieten, also oder nicht (I), aclicg dacg angajamentele rniuopolituluifafg de domn au adeziunea lor.

" Aufs Eis gefiihrt werde.67 Stecken lassen.

71

P. 99

www.dacoromanica.ro

p. 100

P.P.

si se asigur c vor veni k putine zile k locurile acestea. De aceea chiar seva ridica tabgra poimiine si se va impinge niai aproape de granita moldo-veneascä, pentru a-i astepta acolo pe tgtari cgci acestia vin pentru un an,odatä ce au nävglit k aceastäçar. Dupg cum pot intelege de la comandant69ei69 sint dispusi a se mgsoare cu aceia dacg s-ar atinge de aceastä Dat

tabgra de la Stätesti in ziva de 30 septembrie <1597>P. S. Tocmai acum cind voiam s tnchid scrisoarea vine o slugg a domnuluila comandant i 11 vesteste cg. eri au sosit doi capugii (care dupg, cit mi se yuneslujesc in Seraiul Sultanului7° i sint slugile sale devotate i tainice) i ca vinla el, la domn, cu scrisori de incredintare la Ploiesti, dar el i-a chemat laTirgoviste unde ya fi sosit si el asta searä ca s le dea audientá acolo ...

[CATRE IMPARAT]

1597 octombrie 22, Alba lulian

100 [Despre plata soldatilor. Asa cum a raportat la 10 septembrie de pe va-101 lea Teleajenului, lipsa de bani a impiedicat sa se poatä face o plat:o..' egalä. Nu

a putut incä incheia registrele (Particular oder Musterregister) pentru ca nu sepotrivesc intoomai cei 18 000 de talen i pe carel domnii soli li pun sg fie plätitiaici la Alba Iulia, la curte"].

Hödl a venit cu banii la noi k tabgra de la Niscov72 cind plata era peterminate. L-am trimis indatg la 13 la Tirgoviste la domn ca s i se restittnebanii ce mi-i ianprumutase. Dar cum polita lui Rebenik nu ajungea pentruplata depling a domnului, ci mai rgminea o datorie de 1 500 de talen, amplecat in aceeasi zi din tabgrg impreunä cu slujbasul imperial al plätilor sol-delor73 si am mers la Alba Iulia mtndoi ca s vedem daca putem cumva sg oscoatem la capkii cu niste asemenea bani anticipati la vreun negustor (ptnä laprimirea ordinelor impgratului) cgci a amine färä o hotárire temeinicäfärä bani, mai ales in vremea de acum (?)74 la acesti oameni turbulenti76 elucru ingrijorkor si primejdios.

[Nu a primit scrisoarea impäratului care a fost datg de maistrul postei"unei slugi a domnului Si-a organizat dupg aceea- o posa' proprie.]

Obristen (= comandantul trupelor prätite de imperiali, Moise Szikely).Adicsi domnul i tntreaga drmuire.Des tiirkischen Kaisers Kammer.

77 Lassota a trebuit s mearg'a la Alba Iulia dura un supliment de bani, pentru a puteadatoria catre domn.

78 Pe Valea Buzliului, la N.V. de Verne0i.73 Der hofkriegszahlmeisterischer Diener.74 Sonderlich wenn die Zeit verhanden r = vorhanden (?) (traducere probabili).

Ungestiim. Se referX la osta0i ce trebuiau práti0.

72

www.dacoromanica.ro

[Relativ la plata intretinerii sala de doi talen i pe zi, si la cheltuielilefácute de el cu trimiterea de cureni numerosi, plätisi personal de el, cere ai se trimitä, in afaa de leafa sa, 400 de talen].

[Despre socotelile sale cu Hödl care revine si banii lui Lassota. Desprezäbava oamenilor lui Rebenik. Despre valoarea ducatilor in Tara Romaneasasi Transilvania]. Au acolo valoarea cea mai bunä, dar nu pot fi usor obvinuvicä'ci ii dosesc negustorii".

Principele Transilvaniei a plecat de aici impreunä cu nunsiul Viscontiacum eiteva zile cu sase carete si // un numär mic de cai de alárie, spregraniva Tärii Românesti, este de presupus a vor si intra in sarä. Dupä cumam auzit in mod confidensial de la o persoanä vrednia de crezare, el ar fidispus a atace" in acelasi tirilla Moldova si Bulgaria, cáci de citeva luni tisine in mod permanent pentru sine personal, o tabärä de 10-12 mii de os-tasi, in majoritate secui, comandasi de Pancratie Sennyey si asezasi deoparte,la granisa Moldovei.

Despre tätari umbla zvonul, scurtä vreme inainte de plecarea mea la ta-bärä, ca ar fi si trecut Nistrul si a Ieremia, voievodul Moldovei ar fi si po-runcit locuitorilor sá se retragá in munti pentru mai mula siguransä. Dar nucred a fi fost adevárat, ad am fi aflat ceva despre ei inainte de plecareanoasträ. Aici se spune a s-ar fi primit stiri sigure a ei ar fi voit sa apucecalea pe la Hust, ceea ce nu-mi pare, de asemenea, de crezut. [Crede a oa-menii rà'spindesc stiri dupä imprejurári asa cum vor ei].

Despre <cei doi> capugii de la Poartä amintivi mai inainte, ei nu aduc Cu

ei altceva decit pacea; si unul a plecat spre rara tátarilor, celnalt a rämas laTirgovite. Dar si impäratul turcesc a poruncit hotärit hanului tätärese si i-apus in vedere printr-un ceaus care a trecut prin Tirgoviste, sä erute Tara Ro-maneasa si sä nu o calce nicidecum. Mä tem a este numai pentru ca sa-1linisteasa pe domn in felul acesta, si apoi, cind nu s-ar mai ingriji de aces-jtea, sä-1 atace. Dar dupä cit pot sä-mi dau seama despre acest voievod (FUrst).el nu se va increde atit de usor, ci va lua bine aminte. Cáci el cunoaste demult perfidia turcilor si felul lor de a proceda alcind toate jurämintele.

[CATRE IMPARAT]

1597 octombrie 28, Alba Julia

[Se referä la scrisorile sale anterioare pentru eventuala sa justificare].Pot sä märturisese In faya lui Dumnezeu si cu cugetul curat a atIt din

cauza termenului inegal de la care incepe slujba soldasilor cit si a anticipä-

" In realitate, Sigismund era InspaimIntat de lindul tatarilor. El pretindea ca seapropie de Mihai pentru a-i da mai multa Insufle;ire acestuia, dar pare mai probabil ca

73

p. 104

P. 102

P. 103

www.dacoromanica.ro

rilor <asupra banilor> (deorece ping acuma nu a sosit nici o poli ta la vremeacuvenitg), nu am avut ping' acum dectt putina tihna deoarece a trebuit tottimpul s alerg incoace i incolo cu banii Iui Rebenik am Oath pe de-plin <soldele> nu <numai> ping la 20 [cum primise ordin] ci pe unii pinala 21, pe altii ping ieri, 27, si restul pina la sfirsitul lui octombrie cuo anticipare doar de 1 500 de talen.

p. 105 ]Nu i s-a raspuns dac . imparatul are de end sa-si meriting' trupele sausa le concedieze. Vremea e inaintatg, si el nu stie ce sa faca. S-a incurcatintr-un labirint inca si mai mare si are mai multe griji ca niciodata].

Am scris cu posta lui Hödl ramas in Tara Româneasa cum a nu-i potda nici un fel de instructiuni decit ca sa-i arate el domnului ca nu a venitinca nici o porunca din partea tmpgratului, dar ca este asteptata din zi in zi.Daca" maria sa ar si ca primiejdia din partea dusmanului nu este asa demare si c ar putea sa se lipseasca de soldatii din solda maiestatii voastre färao primejdie extrema a ;aril, atunci sa-i concedieze, dar daca acest lucru nu-1poate face, ci trebuie ca ei sa mai fie pastrati si luna aceasta, s dea Odaatunci banii pentru solda pe o lung'. Ping la dispozitiile maiestatii voastreas vrea si-1 las sg faca el aceastä plata. Daca maiestatea voastra nu armai dispune nimic in aceasta privinta as vrea sa nu fiu legat si-i restituiacesti bani, sau sa-mi poata pretinde ceva. Altminteri nu am putut facefr porunca expresa a maiestatii voastre.

p. 106 jNu are stiri din Tara Rom,âneasca. La Alba Iulia se zvoneste ca arfi daruit-o sultanului tatarilor i c ei vor porni cu neveste i copii sasi-o ocupe ... etc. si c soliile trimise la el au avut doar scopul inseleetc.]

Scurt extras despre solda lunar`ci care s-a imp'eírtit s-a plzítit la 28 sep-tembrie 1597 celor 2 000 de husari caiari fi 2 000 de pedestraii pe care V tinepe cheltuiala sa lmparatul roman pentru nobilul principe fi dornn, domnul

P. 106 Mihai Voievodul Tarii Romiinefti.Mai intii slujesc cu caii de la 22 septembrie Ora la 21 octombrie 1672

de oameni cälari socotind pe fiecare la 5 florini face 8 360 florini. Laaceasta se adauga solda ofiterilor", precum i plata" unor persoane auxiliare

era pentru a fi mai aproape de ajutorul acestuia. Vezi n Calatori, III, analiza corespon-dentei lui Visconti din acest moment.

77 Aici este vorba de alternativa ce trebuia supusa domnului i nu de un faspuns datde Mibai Viteazul care s-ar fi declarat bucuros s plateasca el solda mercenarilor impe-riali cum credea Veress. Iata pasajul din Veress (Documente, V, p. 104) Mihai s-a decla-rat bucuros a-i anticipa noua soldi ',Ina la sosirea ei, In caz a smOratail e gata sa laseoastea sa si mai departe la cltnsul" (cf. regestul din fruntea acestui document) cad la 3noiembrie Lassota amintind de demersul prescris de el lui Hödl pe ling domn declara canu a primit Inca nici un raspuns de la Hödl.

79 Haubtleut Leibsbesoldung.79 Vortlgeld.

74

www.dacoromanica.ro

care face 373 de florini, si in bani pe o lunä totul impreunä 8 733 de flo-rini.

Apoi slujesc 311 ostasi cálläri de la 1 Ora' la sfirsitul lui octombrie,socotind pe fiecare la 65 de florini, face 1 555 de florini si impreunä Cu276 de florini, solda ofiterilor si plata altor persoane, face impreura 1 831florini.

Ayoi de la 28 septembrie pinä la 27 octombrie, 985 de trabanti plä-titi, carora li se dau in fiecare luna 3 florini, face 2 955 florini. La aceasta ede socotit si solda ofiterilor si plusul de soldä a unor peroane auxiliare"face impreunä 3 178 florini.

In sfirsit slujesc de la 1 ptnä la sfirsitul lui octombrie 872 de trabantitot cu 3 florini pe luná, face 2 616 florini si impreunä cu solda ofiterilorsi cu plusul de sqldä a altor persoane81, adia 235 de florini, face pe olura intreagä 2 851 florini.

Suma totalä a slujbelor deosebite scrise mai sus din care 1 983 de hu-sari cálári si 1 857 de trabanti, face 'in total pe o lunä 16 583 florini si<in florini> renani 20 741 de florini 15 creitari adicá 1 983 de soldaticäläri, 1 857 de trabanTi sil 1 107 florini Vortlgeld" = 20 741 florini si 15creiTari.

[CATRE IMPARAT]

1597 noiembrie 3, Alba Julia

[Repetä Cu toatä supunerea intrebarea sa catre impärat. Nu a primit P. 107-108¡flea' vreun räspuns de la Hadl cu privire la hotárirea domnului].

[CATRE IMPARAT]

noiembrie 11, Alba Zulia

[Nu se poate indeajuns mira de faptul a nu i s-a comunicat ce hotä-lire a luat impäratul in privinTa mentinerii sau nu a plAii ostasilor dinTara Româneasa ].

Dar cum principele Transilvaniei a impus voievodului Tärii Roma-nesti ca impreuni cu acesti <lostasi> si cu celelalte trupe pe care le are pe11416 sines' sä treacä Durarea si sá intre in Bulgaria, si cum acest lucru nu

" Vordpersonen.l' Mt demselben und anden: Volk, so er umb sich hat (adici trupele comandate de

Moise Székely i ostaii ceilalli ai domnului).

75

p. 111

p. 112

www.dacoromanica.ro

P.

s-a indeplinit tna pink' acuma, färä Indoiará cä se va pune in miscaremai curind. Dupä cite am inteles de la domnul de Thurn82 care s-a tna-poiat iaräsi aici alaltieri impreunä Cu principele, nu este nimic mai sigurdedt c ostasii vor mai servi si mai departe si dupá tncheierea acestei luni,care tram pentru o parte din ei se i'mplineste pinä in 11 zile ¡sit care sintincá neplätiTi. i cum este de crezut cä o asemenea expeditie nu se va ter-mina chiar asa de curind i ei vor voi s primeasel plata deplinä din parteamaiestátii voastre, pentru a nu s-a fäcut nici o abzicere In numele maiestätiivoastre, si mai ales cum domnul Tárii Romanesti nu a vrut s ja asupra saplata [in conditiile sugerate de Lassota lui Hödl i comunicate i Impáratu-lui] domnul conte de Thum declarä c voievodul Tárii Romanesti esteferm hotädt s trimitä un emisar ctt de curind la maiestatea voasträ, sit cä.acela va ajunge foarte curind aici: lucru care se face cu buna stiintä a prin-cipelui de aici83. Dealtminteri voievodul nutreste de mult acest end ...

Din Moldova, inteleg de la damnul conte ea: nu se va tntreprinde nicio actiune dusmänoasä.... etc.

[CATRE IMPARAT]

noiembrie 15, Alba lulia

[Este tot MI instrucliunile cerute pentru plata ostasilor din Tara113 Romaneascä. ti declinä once räspunderel.

Alaltäieri a sosit aici Marcus Schonkabunk, un orean8 i negustorde bunk' reputatie i bunä comportare din Brasov, care a fost In iarna tre-cutä cu bätrinul ban85 la maiestatea voastrá. El va fi trimis din nou decatre // voievodul Tärii Romanesti la maiestatea voasträ, nu asteaptá aicidedt scrisoarea principelui acesta [Sigismund]. El mi-a declarat c voie-vodul a dat cu imprumiit banii pentru ostasi pe luna aceasta (asa cum vorei tntotdeauna sä fie plätiti cu anticipatie) Insä mie nu mi-a sosit incá. dela Hödl nici o stire ce si cum s-a intimplat.

Cum tnsá pentru o parte din ostasi, tndeosebi rascienii, strbii, alba-nezii i cazacii, luna lor de serviciu se incheie pe ziva de 21 a lttnii de

82 Numele e redat adesea in textele italiene sub forma della Torre. Contele Sigismunddella Torre fusese trimis in Transilvania, ca s vegheze la siguranta arhiducesei MariaCristierna i s ;in g legltura dintre Habsburgi i Sigismund Bithory.

" Pentru atitudinea sa contradictorie, vezi clatori, III, rapoartele nuntiului Visconti.84 Biirger (orean cu drept de burghezie) numele su apare in forme variate. Vezi

n. 35 0 p. 78.Banul Mihalcea, care I-a tnsotit pe Mihai la Alba Iulia, in decembrie 1596, si s-a

dus apoi ca sol la impárat.

76

www.dacoromanica.ro

fatá, nu stiu cum va continua mai departe. Caci daca voievodul nu arputea din lipsa de bani de care s-a plins el tot timpul sus si tarepreia plata pe luna viitoare, este cit se poate de sigur ca ostasii si vor fugi,din care cauza ar putea sa fie stingheritä trecerea peste Dunare i atacul inBulgaria (la care se lucreaza, dar nu s-a produs inca dupa cite inteleg). Sidaca cumva voievodul (ceea ce eu nu afirm i nici nu cred86) n-ar aveachef de loc, sau prea putin pentru o asemenea incursiune, el ar avea unmotiv destul de temeinic pentru oprirea ei i apoi pentru scuza i indrepta-tirea sa ... etc.

[CATRE IMPARAT]

noiembrie 18, Alba lulia

[Inainteaza scrisoarea lui Hödl scrisa la 6 noiembrie din tabára de laBuzáu i discuta sugestia ingenioasa a acestuia de a-1 pacali pe domn, eco-nomisind plata ye luna noiembrie pentru imparat (!)], dar trebuie sä fie cubagare de seama ca sa nu rezulte un neajuns dintr-o econornie neoportuná,mai ales a Hödl insusi raporteaz c voievodul din Moldova tine la elpe tacute pe tatari i ar intentiona s intreprinclä ceva de cum ar plecatrupa noastra. De asemenea s-ar putea stingheri prin aceasta trecerea inBulgaria.

[Asteaptá hotárirea imparatuluij. Dar cum intre timp a sosit o ordo-nantare de bani, m g-indesc s zabovesc atita cu ea pina ce imi va sosiraspunsul maiestatii voastre. Vreau sa-i scriu pina atunci lui Hödl, folosindposta yroprie i s aflu de la el mai multe informatii, cum stau lucrurilesi daca se poate yorni pe aceasta cale. Caci cred c desi voievodul a decla-rat fa fil de el ca ia aceasta plata asupra sa, el totusi prin solul sau, carea plecat ieri de aici // a cerut nu numai inapoierea acestor bani, dar vacere chiar ceva mai mult.

[Se roaga: din nou de raspuns si de ordonantarea pentru el a celor 400de talen i ceruti de el intr-alta scrisoare.]

[CATRE IMPARAT]

decembrie 10, Alba Julia

[Repetá in rezumat cele spuse la 18 noiembrie. Asteapta mereu hotá- P.rirea imparatului]. Acum in urma a plecat de aici Hödl care raporteaza P.ciar c mária sa Mihai voievodul Tárii Romanesti 1-a pus pe el sa distri-

" Totusi exista aici o insinuare macar sub forma aceasta negativa.

77

P. 116

p. 114p. 115

120121

www.dacoromanica.ro

P.

buie 51 sä pláteascá in luna precedentä in numele säti propriu si din propriisi bani87 <leafa> pentru numärul amintit de ostasi si cä are de gind cadupä implinirea lunii sä concedieze pe comandantul Moise Székely impreu-ná cu ungurii, dar sä. pästreze si mai departe pe rascieni si pe cazaci, cumva intelege maiestatea voasträ de la Hödl care va pleca de aici88.

Dupä ce, fatä de voievodul amintit, in legäturá cu imprumutul surelativ la cei 14 711 florini gata plätiti, am mai limas in urmä cu 1 473de florini, conform cu actul su <pe care i 1-am dat>in midi, acesti banifiind trecuti in registrele de pläti (Musterregistern) ale departamentului sol-delor militare (iCriegszahlamt), rn-am gindit sä. dau cu anticipatie aceastäsuma aici si si o plätesc Märiei sale", ca sä-mi pot relua chitanta mea,mai ales pentrua in ea sint specificate anume urmältoarele sume: 9 000 deducati in aur, 1 000 de talen i plini (Ganz-Taller) §i 1 200 de talen i in mo-nedä de metal (in Miinz) §i ies 416 florini mai mult decit am primit de lavoievod. Si aceasta s-a intimplat pentrucä dupä ce i-am scris acea chitan; ä lacurte, la cämara domnului pentru suma amintitä, cum i-au mai lipsit pen-tru completarea deplinä a celor 9 000 de ducati, ina 260, care fac 416florini si cum el nu avea acei bani imediat la indeminä, m-a slobozit de lael anuntindu-mä a mi-i va trimite cu slujbasul su la cvartirul meu. Darindatä dupä aceea, cum a venit vestea de la Hödl, si el a aflat a Heal asi plecat din Brasov, si cä s-a indreptat spre tabárä cu banii, lucrul a li-mas nefácut, precum stie bine trimisul sau Marcus Schenkenbunk" carese aflä acum la maiestatea voasträ.

Aveam de end sá indrept acest lucru la pima mea intilnire cu dom.nul, dar de atunci nu 1-am m,ai väzut. Dupa efectuarea plätii am plecatde la tabärá incoace, gindind a nu mä voi mai intoarce, dar impotriva

122sperantei mele lucrurile s-au petrecut altfel. and a cálätorit Hödl cu baniila domn // i-am dat un memoriu in aceastä chestiune cu &dui ca domnulsä cuprindä suma aceasta de 416 florini (pe care nu-i primisem, si carestilt trecuti in chitanta mea) impreunä cu cei 14 711 florini intr-o singuräsuma pentru care sä dea chitantä, dar nu s-a intimplat asa.

Cum in ciuda tuturor alerOturilor mele la negustorii de aici si dinCluj, nu pot ajunge la suma anticipatä de domn si deci nici achita pe domnsi nici lichida chitanta mea [roaga sä i se pläteasa suma de 1 473 de ta-

87 Ffir sich selbst, aus eignem Sack (adicä plata a fost fa'curä. deosebit din baniidomnului, dar de catre slujbasul imperial, vezi relatia lui Hödl).

" Hinausreisig. Acesta In adevär a mees la Viena Impreura si cu Lassota, ducindsi scrisori ale domnului catre Impkat. Informatiile date de cei doi plätitori au modificarIntrucitva incheierile la care ajunsese Camera Aulicg (Hof-Cammer) In privinta ajutoarelorcerutc de domn (vezi Ve r es s, Documente, V, p. 124).

" Solche Surnma dieser Orten zu anticipiern und Seiner fiirstlichen Gnaden abzuffihren.

78

www.dacoromanica.ro

leri trimisului domnului (Schenkenbunk"), dar cu garantia suficientä. ai se va inapoia cit de curInd chitanta sa].

In situatia actual á si in stadiul la care s-a ajuns cu ostasii din TaraRomfineasa, cred a acum nu va mai fi nimic de fäcut. De aceea stilthotárft, hnpreunä. cu slujbasul departamentului soldelor, sä. plecám" ci't decurind de aici, dar vreau mai tnainte sä. fiu lämurit asupra celor 5 400 deflorini rämasi incá neplätiti de catre domnul sol din plata pe o luná de18 000 de florini, si ramasi Ora acum färä vreo explicatie de la curtea deaici91. [Trimite la scrisoarea sa din 27 august]92. Va trebui inainte de ple-care ssä mai fac un drum piná la Brasov pentru a-mi ridica de acolo toatelucrurile si scriptele pe care le-am lásat acolo dud am plecat din TaraRomaneasa [Cum se va inapoia la el acasá va trimite un raport asuprabanilor cheltuiti ... etc.].

90 Wieder hinaus zu begeben.91 Curtea de la Alba Iulia de uncle scria acum Lassota.92 Vezi mai sus, p. 65.

www.dacoromanica.ro

HODL CATRE B. PEZZEN93

1597 august 10, Cluj

. . vá. fac cunoscut ... ea. am sosit la 7 au-p. 83 gust din Tirgoviste la Cluj, pregátit cu tot ce trebuie, de catre domnul Mus-

termaister Lassota, ca sá má reped indatá cu posta la Curtea imperial,dacá nu as gási aici la Cluj pe slujbasii Zahlmaisterului94 cu banii. Dar intru-cit acesti bani au sosit, trig nu &it deajuns pentru leafa pe o lunäl, cáci eusi cu domnul Mustermaister am ridicat95 pe creditul maiestátii sale 14 000 detalen i pentru ca sá putem pláti 4 000 de oameni piná. la 22 august, si sáachitám acesti 14 000 de talen i din banii pe care i-a adus cu sine slujbasulZahlmaisterului, vor mai 6:mine doar 14 000, in vreme ce noi trebuie

93 Aceste scrisori ale lui Hödl, publicate In V er es s, Documente, V, concomitentcu ale lui Lassota 0 Infitiqate aici deoparte, trebuie integrate cu gindul la locul lor inseria cronologicà a corespondemei acestuia.

" Die Zahlmeistertschen Diener.95 Aufgebracht.

80

www.dacoromanica.ro

avem pe fiece luná 18 000; vá rog prea supus s puneti sá se facá onouá ordonantare, pentru ca s ne putem ,scoate chitanva i pecetea95anoastrá, cáci a datora bani acestor oameni este o grea povará si canon.[Trimite scrisoarea lui Lassota pentru stirile pe care le cuprinde]. Vompleca n ziva de 12 cu banii n Tara Romaneascá.

95a Unsere Brief und Sigel auslesen (= auslösen) können.

www.dacoromanica.ro

82

26 Angelangt, oare: angelegen (?).97 Boza Vasar.98 Von einander lassen.

HÖDL CATRE LASSOTA

1597 noiembrie 6, Tabeira din Buzau

p. 108 . . . vá. dau de stire el am fost insárci iat" dedomn s'l iau banii pe care ti predasem si sä: má duc in tabár'l si sä plätesccu 12 000 de talen i atit ctt se va putea acopen i <cu acesti bani>: Acest lucru1-am refuzat si m-am scuzat aratindu-i el mi-ar putea aduce un neajuns,deoarece nu aveam instructiuni in sensul acesta. Atunci mi-a declarat el acrezut el maiestatea voastrá ar fi trebuit ssi pláteasa si solda pe luna noiem-brie, dar cum nu s-a fácut acest lucru, trebuie a ,patease <el> din baniisii, si eu sä. nu-1 refuz, si nici nu s-ar fi cuvenit sa fiu asa de necuviincios.Am ajuns deci cu banii sái, si nu cu ai implratului, aici in tabára care seaflä in apropiere de ttrgul Buzáu97. Domnul s-a hoelrit cu greu la aceastäplatá, dar nu a putut nicidecum sá lase pe ostasi sá se risipeasel98, si apoi

www.dacoromanica.ro

noi stim netndoios cá moldoveanuln sine / / in tainá pe tätari strinsi laolaltá P-

si asteaptá doar ca tabára noastrá sá se desfacá, avind desigur &dui sá seinfrupte cu ceva100. Ostasii nostri pleacál°' zilnic din tabára si vor mai fitrimisi 2 000 de pedestrasi la Timisoara. Artileria si tot <bagajul> au siplecat.

Incotro au plecat ungurii nu pot incá sá scriu domnului meut02. Stápinulmeu sá binevoiascá sá ia seama dacá ar mai sosi dispozivii ulterioare, s5. bine-voiascá sá le Tina' pentru el in mere tainá si atunci vom yutea economisi pen-tru maiestatea sa leafa pe o lunä.... Seaptnul meu sa nu lase pe nimenisá observe &id ne sosesc banii, pentru ca sá nu ajungá la urechile Domnului,cáci atunci as pi eau de tot, si nu asi mai fi sigur de viata mea. Stáptnulmeu sá astepte scrisoarea mea. Dacá dá Dumnezeu sá pot veni la Tirgoviste tivoi scrie staptnului meu pe larg despre toate lucrurile.

Pot sá vestesc pe stápfnul meu cá má aflu in mare primejdie pentrufiinta si viata mea. Cáci piná acum am si fácut Oki de 10 000 de talerk,mai am doar 2 000 la mine, restul <cit mai trebuie> lipseste. Strbii si cazaciinu ar vrea dectt sá mä vadá mort. Comandantullos pune si el sá fie plátitinumai cei 2 000 de pedestrasi si ungurii, ceilalti nu au parte de nimic. Amtrimis trei cureni la domn, dar tndárat nu vine nici unul.

Dupá ce voi fi plátit si cei 2 000 de talen, va trebui sá fug noaptea dintabárá, dupá ce má voi fi pregátit fireste cu cai si voi fi vorbit despreaceasta cu comandant pentru escortá; vreau sá vád ce va trebui fácut? Undenu stnt bani nu se poate face nici o platá. Trebuie sá se purceadá cu tndráz-nealá ... etc.

99 Ieremia Movilä..100 Etwas fiir die Hand zu nehmen.101 zeucht."a 1-16d1 se adreseazä lui Lassota la persoana a III-a, In semn de respect.103 Moise Székely.

109

www.dacoromanica.ro

JORIS VAN DER DOES(GEORGIUS DOUSA)

(? &spa' 1599)

*

Joris van der Does (Georgius Dousa) s-a ngscut laLeyda In a doua jumgtate a secolului al XVI-lea. Era fiul lui Than van der Does, custodeal arhivelor din acel oras si fratele generalului $i istoricului Dousa.

/ntr-o scrisoare din 1598, el di uncle informatii despre cglgtoriile sale, care auprecedat sosirea, sa la Constantinopol (In 1597). Prin 1592 a plecat in Polonia, unde astat doi ani ca sg invete limba. La Intoarcerea sa prin Germania insoteste pe fraIii IanusP. M. si $tefan, care merg la Heidelberg. Acolo cunoaste pe Marquard Freihen Consilierpalatin. Se hotgrgste sg-i traducg in limba lating o carte greceascg despre originile Constan-tinopolului. Versiunea lui e alit de bung, inch este datg la tipar de Marquard. Este apre-ciat de Ian Gruterius, si de cercur de eruditi din jurul Bibliotecii Palatine avind In frunte peP. Melissus.

Dupg un semestru la Heidelberg se intoarce cu cei doi fravi ping la Frankfurt, undeaude cg regele Poloniei trimite un sol la Constantinopol. Aleargg la Cracovia. Se opreste Indrum citeva zile la Praga, apoi la Nissa" in Sikzia. Este la Cracovia de ingltare ...

84

www.dacoromanica.ro

Descrie orasul, salinele. Dar afl c solia e intirziatá de moartea reginei Ana Jagelona,váduva regelui $tefan BAthory. Irunormintarea ei a avut loo la 8 septembrie 1596. Vezi Veress,Relationes nuntiorum... p. 251. Ca sá. treacä timpul se plimbá in Rusia" la NiepolomiceIaroslavia Iavorov unde locuieste Ioannes Felix Herburr, nepotul lui Zamoyski, fost solin Turcia in anul trecut". In sfirsit ajunge la Liov. Aici e gázduit de Simion Simonide.Affá oameni erudiçi, ca secretarul orasului, Andreas Madrowic, cu care se imprieteneste. I seoferá posibilitatea s meargá cu niste poloni i armeni piná la Gurile Durarii la Smiel"(Ismail), trecind prin Camenita, Hotin, unde stá 6 zile, Iasi ... De la Dunäre la Constantinopola mers cu corabia. Atunci a avut loc incidennd pe care I]. povesteste In relatia sa. La 6septembrie el era in aula legati Angli Constantinopoli".

Cum a ajuns el acolo si cum a musk s intre In legáturg cu ambasadorul EdwardBarton si s stea la ambasaciä sapte luni nu explicá in nici un fel. A putut vedea cumacesta oferá un azil sigur unor crestini turciti, care vor s fugá din Turcia, cum salveazápe un aurar din Transilvania, pe care un turc voia captureze sub cuvint c i-ar fi rob.Acesta scapá pentru ea' intervine Barton cu argumente sunátoare. Influenta acestuia se intindeaca o pinzá. imensä peste dregátorii Portii. La ospà'turile lui veneau sá se imbete musulmani deseamá, care trebuiau apoi transportati acasá pe sus, and apare, in sfirsit, solul polonGolski, Dousa pátrunde ca suita acestuia in palatul sultanului. Impreung cu Golski viziteazáuna dintre vestitele cisterne din Constantinopol.

La inapoiere s-a aláturat caravanei solului polo Stanislaw Golslci care, dupä impli-nirea misiunii sale, se intorcea in tará. A strábátut in aceastá továrásie toatá Peninsula Bal-canicá, Dobrogea, Moldova si Polonia; apoi de aici continuat drumul prin Germaniain Olanda. Stabilindu-se la Leyda si-a redactat relatia sa de cálátorie publicatá apoi subtitlul: Georgii Dousa, De itinere suo Constantinopolitano, Epistola, Accesserunt veteresInscriptiotzes Byzantii et ex reliqua Grecia nunc primum in lucent editae, cum quibusdamdoctorum virorum epistolis. Lugdunensis Batavorum (apud Christophorum RaphelengiumTypographum) 1599, 144 p. Lucrarea a fost editatá mai tirziu si in limba olandezá(Doordrecht, 1625). Ea red, la sfirsit, o serie de inscriptii grecesti dedicate secretarului re-gelui Poloniei Ceklinius.

Cuprinde date fárá o deosebitá importantá asupra localitátilor sträkatute. Mai inte-resante insá sint observatille sale asupra conditiilor de trai ale fáranilor din Dobrogea, precum

asupra purtärii neomenoase a turcilor fa fá de crestini, infatisatä de, autor intr-un tablousugestiv.

Prima sa trecetre prin Moldova a fost in vara anului 1597, iar a doua, la sfirsitullunii decembrie 1597 si in ianuarie 1598.

Relatia lui Van der Does este analizatá de Al. Sadi Ionescu, In Bibliografia calato-ilor straini, pp. 92-94 g de N. Iorga, In Istoria romanilor prin caliitori, ed. a II-a, Bucu-

resti, 1928, pp. 262-263.

www.dacoromanica.ro

[RELATIA PRIMEI SALE TRECERI PRIN.MOLDOVA 11

1597 [august?'

p. 16 Dupa ce am trecut la Camenita fluviul Tyras,numit de localnici Nistru, am ajuns la Hotin ... Aceasta cetate <ridicatä>pe o stinca inalfá nu este de dispreTuit; ea este p.ázitä" neincetat de o garni-zoanä de haiduci" (dupä cum sint ei numiti).

p. 17 Dupa ce ami plecat de la Hotin §i am cäTätorit §ase zile am ajuns laIa§i2, un ora § destul de populat §i de localnici §i de strálni, §i. due a fostodinioarä re§edinTa principelui Moldovei3, pe cind mai cläinuia acea cetatecare a fost distrusä' de cazaci4 Cu puTini ani in urmá. Din vama marfurilor

1 Traducerea s-a rácut dupä: textul latin public-at de G. Dousa, De itinere suo Constan-tinopohtano Epistola Lugdunensts Battavorum, 1599, p. 16 si urm.

2 lassum.3 Palatini Moldaviae.4 Cosakis. Este vorba de expedilia hatmanului cazac Loboda, care a ars In decembrie

1593 tIrgul Ia.si. Vezi G r. Ur ec h e, Letopisetul tarli Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, p. 210si N. I or g a, Acte fi fragmente, I, pp. 134-135.

86

www.dacoromanica.ro

care trec pe aici, atit spre Polonia cit si spre Turcia, rezultá cel mai marevenit pentru principe. La o depártare nu prea mare de Iasi, in satul Tutora5am vázut santurile si intáriturile6 pe care le-au ridicat acolo poloniicu cinci ani mai Inainte, in numár doar de 10 000 de osta§i au zdrobit 80 000de tátari printr-o fericitá indráznealá si printr-o vitejie si o iscusintá nu maiprejos de ale comandantului suprem Ján Zamoyski, conducátorul ostirii7 <lor>in rázboi ca i in pace. Dupá aceasta intr-un fástimp de opt zile, am ajunsla Ismail, ora § sub stápinire turceascá, asezat, dupá cum am spus, pe malulDunárii. In, timp ce ne aflam in aceastá cálátorie, mi s-a intimplat s vád multesate in care oamenii locuiau in bordeie pe sub pámint8. La Ismail este pescáriacea mai imbelsugatá in pestii cei mai buni si din aceastá cauzá ei sint foarteieftini; 1/ dintre acestia stilt pretuiti indeosebi un soi de crapi°, usor de recu- P.noscut dupá pintecele lor nemásurat; acestia sint transportati spre a fi vindutinu numai in Grecia ci §i In pártile apusene pretutindeni; iar celelalte lucruride mincare cum sint carnea sau produsele din lapte se And destul de scump.Pretul mai ales al ovázului, al orzului si al finului nu este mic; dacá cinevavrea s ingrijeascá. de hrana cailor sái, se cade s <si> aducá <furajul cusine>. Felul oamenilor din aceastá regiune e cu mult cel mai ráu; ei au ofire pctoas i vicleaná pe care nu si-o schimM. Cine stilt ei si de undeisi trag numele si originea se stie din analele lui N. V. Stanislav Samicki'°.

De la Ismail am navigat eft se poate de bine trecind prin Delta Dunä-rii in Pontul Euxin, pe care turcii 1'1 numesc Kara Deniz, adicá MareaNeagrán.

Poate ca nu ar fi räu sa arát aici ce s-a tntimplat in vremea aceasta pecorabia pe care cálátoream. Pe lingá polonii si armenii care inchiriaserá co-rabia, se aláturase cetei / / noastre nu stiu ce geambas de sclavi de neam, P.turcesc care isi luase cu el douá femei cumpárate pe bani in Moldova12<impreuná> si cu un copil ipe care se grábea sá le ducá la Constantinopol.Mai erau acolo si citiva cálugaril3 (astfel stilt numiti monahii care ii intrecpe ceilalçii prin aparenta de sfintenie si de invátáturá)"; unul dinte acestia

5 Czetczoro. Vezi pentru lupta de la Tuvora (oct. 1595) Celitori, III, Jurnalul luiZamoyski.

Pentru fortificatiile ra'cute de poloni, ven Miron Cosin, Opere, ed. P. P. Panai-tescu, p. 44.

7 Armatae pariter ac togatae militiae.9 Specubus subterraneis.9 Cyprini." Stanislai Sarnicij. Stanislav Sarnicki (Sarnicius) umanist polon, autorul lucrgrilor,

Annales polonict fi Index Tabulae sarmatiarurn, in ed. in fol, a lui Dlugosz. Historiaepolonicae libri XII, vol. II, Frankfurt, 1711.

11 Cara denis mare nigrum.52 AdicgIn regiunea ocupatg fi stäpinitg de turci dupg 1538.13 Calo gen." Sanctitatis et doctrinae specie.

87

18

19

www.dacoromanica.ro

care nu era de loc ob4nuit cu moravurile turcilor (caci era tutean) a alintata mingiiat pe copilul turcoaicei, ceea ce vazind sapinul, de indata s-a

repezit din patul su i a dat cu ciomagul in capul acestui nenorocit monahOra cind unul s-a obosit la culme tot dind cu ciomagul i celalalt tot fiindciordagit. $i in curtnd lucrul a ajuns atit de departe inch avea chiar de endsa-1 arunce pe monah in mare daca noi nu 1-am fi implorat i nu ne-am fiamestecat Cu rugaminti i lingu§iri ca si-1 mite pe acel nenorocit. Jalnic spec-tacol negre§it ni s-a parut acesta i <vrednic> sa stoarca lacrimi unui cre§tin,ca un siner musulman s aiba atita putere i cutezare, fiind de faa atitiacrqtini Kcaci eram cam in numar de 70). Dar de bunä seamä lucrul staastfel: ca acel care are de-a face cu turcii dupa cum vom povesti maiapoi mai pe larg trebuie a se Tina departe, de femeile, copiii i robii lortrebuie sa-si stapineasca nu numai mina, dar Intr-adevar i ochii i limba. Inziva a cincea de cind am plecat din Ismail, am vazut Bosforul tracic.

[CALATORIA DE INTOARCERE PRIN DOBROGEA $1 MOLDOVA]

p. 80 Din aceste trecatorii° inguste am ajuns la Bazargicl° dupa ce am pierdutpe unul dintre tovaraii nomi care se stinsese in urma unei pierden i de singe.Dupa ce ne-am departat de Bazargic nu ne-a izhindit restul drumului dupadorinta <noastra> fiindca am inceput a fim atit de hartuiti de vinturi qi dezapada.

p. 81 . . . Caci Boreun a inceput in acea zi, care era 12 decembrie, s suflé atitde violent i de furtunos, mai amestecindu-se i Cu ploaie, tacit turcii, insotitoriinotri, au fost siliti a se inapoieze in ora afara daca nu ar fi ales mai degraba

moara, dupa cite spuneau ei. i aceasa furtuna a stirnit attta ger inch nis-a parut ca sintem cu ulna, impreuna cu carele i cu caii nostri, prefacuti insloi sau mai degraba in statui de ghiata. Nenorocirile noastre erau sporite defaptul d In acea vreme trebuia s dormim afara; m-am mingliat totu§i putinca in felul acesta voi putea s vad uwr cum ingheata Dunarea peste careaveam s trecem putin dupá aceea.

Mai apoi am trecut de un tirg care este numit dupa o bala veciná 'cu elKarasul°, adica apä neagra. De acolo am venit prin cimpii foarte netede pecare localnicii le numesc Tatarskie polea"° la Babadag20, un oras odinioara

15 Angustiis. Este vorba de trecätorile din Balcani, prin care a trecut autorul tnaintede a ajunge la Provadia í Bazargic.

16 Bazarczicum.17 Boreas, adica Crivàvul.

Carasu, vechiul nume al Medgidiei.19 Adia ampia täiärascä.

Babam.

88

www.dacoromanica.ro

foarte mare, pe ctt se poate bánui dupá ruinele sale / /; dar astázi zace lapámint, dárimat de cazaci si fácut una cu trina. Plecind de aici am pornittntr-un sat Mánástirea21, care se aflá la o depártare de o mil de Dunáre;de unde, dupá un rástimp de citeva zile (cáci asteptau sá ingheve Dunárea),am :iirtrat in satul Oblucita sau Isaccea, dupá cum 11 numesc turcii. <Indatáce> Dunárea a fost acoperitá cu un strat de gheaTá, am trecut pe suprafaTainghetatá chiar in Duminica Ilierii imprejur22 ... M-am intors prin Moldovaaproape prin aceleasi locuri pe care le-am descris mai inainte; deck doar cala intoarcere am trecut peste lacul Rázoca23, trigheTat, si (cá> am strábátutorasul Husi24, populat nu numai de románi cit si de locuitori unguri ...Am ajuns la CameniTa in ziva de 6 februarie ...

21 Monaster = /an5stirea, sat, ar corespunde la M-rea Cilicu de pe apa Tajo.22 Circumcisionis Dominicae die." Lacum Rosove; N. Iorg a, Istoria romimilor prin caleitori, ed. a II-a, I, p. 262),

il identifia cu lacul Ramzin.24 Hus.

p. 82

www.dacoromanica.ro

MISIUNEACOMISARILOR IMPERIALILA TIRGOVISTE TN IUNIE 1598

In primälvara anului 1598, In urma situatiei acate denergbdarea lui Sigismund Báthory, de a renurga la principatul Transilvaniei in favoareaHabsburgilor i dc ezitgrile arhiducelui Maximilian, de a prelua conducerea rii, ail a aveade la Impgrat garantia unui sprijin efectiv bine determinat, s-a recurs la un expedient ce nuputea multumi pe nimeni. Arhiducesa Maria Cristierna, sotia pgrgsitä a lui Sigismund, a fostconvinsg sä: mai lämIng In Transilvania ping la venirea viitorului principe, i, In acest rgs-timp, autoritatea supremä avea sg fie exercitatg de ea, ca concursul comisarilor imperiali tri-misi anume pentru a primi cesiunea principatului. Acestia, care guseserg desemnati incg de la 21ianuarie pentru perfectarea Invoielii virtual Incheiate de pe atunci, erau Stefan Szuhay, epixopales de Vácz, prefect al Camerei ungare i consilier imperial, comitele Francisc Nádasdy,comite de Vasvär si de Sopron si mare comis regal al ckui prestigiu militar trebuia säinspire Incredere Intr-un moment clnd amenintarea turceascä era tot mai prezentg (dar care,ping la venirea In Transilvania, a fost Inlocuit de catre Nicolaie Istvanffy, fost cancelar(1572) al regelui Maximilian, apoi consilier regal si din 1581 vicepalatin al Ungariei)avind ca spirit conductor si specialist In chestiunile privind Imperiul otoman i vecinil

90

www.dacoromanica.ro

pe doctorul Bartolomeu Pezzen, fost ambasador la Constantinopol pîn in 1592. Cu totzorul lui Sigismund comisarii nu au fost trimisi decit la sfirsitul lui manic, la chemarea saultimativä. La 1 aprilie, totul se consumase intr-o sedintä solemnä a dietei, la care Sigismunda värsat lacrimi de induiosare, dar a dispus totodatä sä fie arestat fostul sätt favorit si can-celar, Josica, i sä. fie executat un nobil care protesta contra plecärii din ;ail a principelui!.Misiunea comisarilor, care trebuia sä fie una de moment, a cäpätat un alt caracter In urmanevenirti principalttlui interesat, arhiducele, care dupä experienta sa nepläcutä din Polonia, setemea de o reeditare a ei i acum. Aceeasi amintirc a candidaturii sale la tronul Iagelonilorinspira acuma i reactiunea trezitä in dieta Poloniei, unde se cerca ca sä se confirme solemnde cätre imperiali tratatul de la Bedzyn, prin care el renuntase la titlul si la pretentiilesale regale. Obtinerea Transilvaniei li se pärea primul pas spre proclamarea lui ca rege alUngariei, constituind o amenintare mai mult ori mai putin realä pentru Polonia, dacà nupentru siguranta ei, cel putin pentru veleiatile ei de expansiune. De aceea Zamoyski, susti-nät-or constant al Bathorestilor din Polonia, incuraja actiunea lor de redobindire a Transilvanieiprin uneltirile in secuime ale cardinalului Andrei, trecut In acest scop in Moldova, si prininterventlile la Poartä ale lui Stefan, plecat la Constantinopol. La aceste amenintäri dina-farä se mai acläuga dusmänia majoritätii nobilimii din Transilvania fatä de imperiali, invreme ce partida antiotomanä era paralizatä de lipsa stäpinului pe care recunostea.Aceastä lipsä mai putea zdruncina increderea populatiei crestine din imperiul turcesc asupracäreia se indreptase atentia Habsburgilor In anul precedent. Mai era de solutionat si pro-blema tratativelor cu hanul tätarilor, initiatä cu citeva luni in urmä de Mihai Viteazul Inunire cu Sigismund Bithory. Era nevoie de bani, de emisari, de directive si de räspundere.De asemenea se ivea si o problemä a Moldovei, bazä a uneltirilor dusmane, pe catre MihaiViteazul se aräta foarte dispus sä o atace pentru a lichida amenintarea de a fi prins introdouä focuri la iminenta venire a turcilor. $i In sfirsit, trebuiau bine definite rostul i rolulce-i reveneau chiar ltti, in noua situatie i noile raporturi cu vecinii, in care el apärea ca ocheie de boltà a intregului sistem. De aceea, prima grijä a comisarului principal, Bartolo-meu Pezzen In aprilie, dupä renuntarea solemnä a lui Sigismund, a fost sà mearga la gra-nita Tärii Romanesti la Brasov, spre a lua contact cu el si a primi totodatä jurämintulsäu de credintä cätre impärat. A fost, aladar, trimis la domn fostul plätitor imperial dinanul precedent, Flans 1-lödl, spre a-1 pofti la Infilnire. Dar Pezzen a asteptat zadarnic laBrasov patru zile (18-22 aprilie), In cursul cärora a trimis in Tara Romaneascä mai multiemisari sä stäruie ca domnul sà vinä neapärat, chiar bolnav, mäcar pinä la granitä. Acestias-au inapoiat, in sfirsit, la 22 aprilie, Impreunä si cu marele comis Radu Buzescu (iar a.cloua zi a sosit i marele logorit Teodosie Rudeanu), cu stirea cà starea domnului se inräu-tätise in cursul drumului säu de la Bucuresti la Tirgoviste si chiar atit de mult, inch a tre-buit sä se opreascä. De aceea, domnul Il roagä, cu cerul i pämintul, sà vinä el In Tara

Romaneasa Dar cum secretarul domnului, loan Racz s-a gräbit informeze pe Pancra-tiu Sennyei, ca starea domnuIui nu era de naturä a-I impiedica sà vinä pig la Brasov, siSennyei, la rindul sätt, l-a informat pe Pezzen, stäruind Impreuná cu Moise Székily ca acestasá nu treacä In Tara Romineascä, el s-a hotärit sä se intoarca la Alba Iulia. LogoRtul anui declarar, dealtminteri, cà domnul tot nu ar fi putut sä se consacre tratativelor cu co-

91

www.dacoromanica.ro

misarii mai inainte de 15 mai, intrucit obligadile sale religioase nu 11 läsau rägazul necesarpentru aceasta. Urmind deci sfatul lui Sennyei i Moise Székely, comisarul a imputernicit pejudele Brasovului, Valentin Hirschel, precum si pe Max Schenkenbekh (sau Schonkebonk),trimis In anul precedent de domn la impärat, si pe Hans Hödl s meargä impreunä casubdelegati ai säi la domn cu instructifle sale, cu o scrisoare catre acesta i cu formulajurämintului, urmind ca Pezzen s a,stepte la Alba Iulia räspunsul lor (Hurmuzaki, XII, pp.341, 343-345), care a sosit tocmai la 2-3 mai (ibidem, p. 347). Domnul ruga sä vial* un co-misar tit mai curind i stäruia mult ca acela sä fie chiar Pezzen spre a primi jurämintulsi al boierilor, daca era cu putinfi chiar In ziva de 20 mai. S'Inkatea domnului se inräutsávise ia-risi dupa oboseala lungilor slujbe de Paste, si se trimisese dupä alti medid si felceri (chyrurgos) laBrgov. Prin Hödl, Mihai mai comunica si o serie de informadi privitoare la luptele dgreutädle din imperiul turcesc, la lucräturile lui Stefan Báthory In Moldova si la asteptareasosirii iminente a solilor tätari. Pezzen, pe deplin linistit, dispune ca unul dintre comisani

porneascä la 15 mai spre Tara Româneasel d pleaci. a doua zi la curte sä raporteze des-pre cele aflate acum (Ibidem, pp. 347-348). Despre dispozidile domnului îi vorbisetul Rudeanu la Brasov, cu vreo säptäminä mai inainte, atingind in treacät i climatul denesigurantä care domnise In timpul lui Sigismund, dispus s schimbe domnii dupa obiceiulturcesc i sä. repete i fatä. de el jocul su cu Aron. De aceea, s-a näscut i oarecare nein-credere d grijä ca domnul sa nu =area: atit de departe dincolo de hotarele tärii sale.Impäcarea sa aparentä cu turcii, cärora trimis i tributul, a fost datoratä lipsei unuiajutor real din partes lui Sigismund, c5ci el era impiedicat i frinat de la planurile sale decätre intrigile fostului cancelar [acuma] intemnitat [= Josica]. Logorátul amintind deuneltirile Báthorestilor se arta gata sä-i trimitä lui Pezzen o scrisoare, despre care aflaseacesta cà ar fi fose expediatä de cardinal lui Mihai, dar care nu sosise Ina:. In concluzie,dupä rezumarea acestor informatii, Pezzen stände din nou sà vinä arhiducele i propune ca,in caz de zäbarä a acestuia, sä fie trimis in Transilvania Nádasdy cu 500 de calked si totattTia pedestrasi.

Cu toatä hotärirea lui Pezzen ca sä fie indreptat indatä un comisar atre MihaiTara Romineasc5, lucrul a mai intirziat. Pinä în vreo zece zile de la plecarea lui Pezzen,ceilalti doi comisan i au primit o scrisoare din partea judelui de Brasov Hirschel cefusese d el trimis la domn prin care acesta preciza cà domnul, la cererea cornarilor[care ii trimiseseri formula de jurämint, asa cum s-a mai spus] a räspuns scriindu-i luinu märitului doctor Pezzen ci lui insusi Valentin Hirschel, cà el nu are un termen4imitä.<obligindu4> la prestarea jurinfintului de credintä acum (se nunc in praestando fidelitatisjuramento modum non habere) atita timp cit nu va fi sosit arhiducele Austriti Maximilian sinu va fi fost asezat in domnie, dar chiar asa, el va rämine totusi in vechea fidelitate d ere-dintä la care s-a legat odatä fatä de cre,stini.

Yidele ruga pe comisad sà inainteze scrisoarea sa doctorului Pezzen care ii cerusesä nu inceteze a-i scrie spre a-1 informa. Aceastä scrisoare pare in contradictie cu invitadacomisarilor pe data de 20 mai de care aminteste raportul acestora din 2-3 mai (ibidem,p. 347). Cum Mihai ii scrisese lui Chywa" (Giovanni de'Marini Poli) la 12 aprilie pentrua-i cere informadi in legIturä cu venirea acelor comisan i In Transilvania, Intrebind i daci

92

www.dacoromanica.ro

trebuie s mearga la ei, probabil c venirea lui Pezzen la Brasov indata dupl. aceea 1-asurprins nepregatit, i acum stätea la indoiala, asteptInd lamuririle cerute. Termenele fixatede 15 apoi 20 mai ar confirma aceasta presupunere. Dar venirea solilor tatari adusi deBernardfy si G. Rat precipita lucrurile. Domnul ii anunta pe comisan i la 19 mai de venirealor. Solii tätari nu puteau astepta. Le trebuia un raspuns grabnic i totodata o suma in-semnata de bani. Vestea plecarii din principat a lui Sigismund, cu care veneau s trateze,hotarlse aproape sa se Intoarca din drum, socotindu-se inselati (ibidem, p. 351). La 27 maicomisarii primesc scrisorile lui Bernardfy i Rat si hotarasc ski schimbe planul, care fuseseca s piece numai unul din ei. Cum lucrul li se parea totusi prea gray pentru a fi tratatde unul singur, an socotit c este mai bine sa mearga amindoi. Cu o zi mai inainte, Szuhaiscrisese arhiducelui de ce mare folos ar putea fi concursul lui Mihai, care este sprijinit decazaci i de ducele de Ostrog i acum ar putea avea i concursul tatarilor, care doresc oalianta cu imperialii Mihai 1-ar putea scoate din domnie pe Ieremia, a.sezat in scaun depoloni, i ;inc in respect si pe acestia (ibidem, pp. 354-355) ... etc. Deocamdata, comi-sarul va astepta instructiunile arhiducelui, multumindu-se sa-1 mentinä pe Mihai in credintä.

Ultimele dificultati au venir din partea Consiliului Transilvaniei care s-a pronuntatcontra acestui drum al comisarilor pentru motive de traditie, de prestigiu, de oportunitatesi de securitate! Dar Szuhai a trecut peste obiectiile consilierilor, declarind lucrul gata hota-Lit, si a luat cu el si pe Gaspar Kornis si Pancratiu Sennyei, membri ai acelui Consiliu.Nu stim exact in ce moment i s-a trimis lui Ieremia Movila o scrisoare a imparatului, invi-tindu-1 sa. se alature crestinilor. Ea a fost transmisa prin grija lui Pancratiu Sennyei, careavea In para sa hotarul Transilvaniei cu Moldova. In drumul lor, comisarii primesc ras-punsul lui Ieremia catre Imparat, constInd din fraze goale, declaratii de devotament etc.,fara nimic precis, precum si una catre ei, conceputä in acelasi feb. InaintInd Imparatuluiscrisoarea ce ii era adresata, comisarii nu se pot impiedica sa o caracterizeze cu indignareca scrisa dupä instructiunile lui Zamoyski (litteras Voivodae Moldaviae a Cancellario Polo-niae arroganter praemensas), adica fixtndu-i limitele pina unde poate s mearga cu declara-tine. In aceeasi scrisoare este aratat i telul urmarit de diplomatia imperial: ramInerea(permansionem) mai departe a Transilvaniei si a Tarii Romanesti sub imparat i totodata

retinerea, sub o forma oarecare, a Moldovei, qualemcumque Moldaviae . retentio-nem, formula destul de curioas i chiar ambigua. Comisarii adaug c intruch moldoveanule cuprins de mare teama, ei vor 'avea grija ca Mihai sa nu porneasca nimic contra lui, Orapórunca expresa a imparatului. El era ded folosit ca o amenintare care si-1 neutralizeze peclientul polonilbr, incercare de a carei inutilitate erau convinsi. La 5 iunie ei soseau InTara Romaneasca.

Raportul lor din Tirgoviste, din 11 iunie 1598, a fost publicat de N. Iorga inHurmuzaki, XII, pp. 360-362, dupa ms. de la Viena, pastrat in Arhiva de Razboi(Kriegsarchiv). Transcrierea textului destul de lung nu este integrala. Editorul foloseste, pealocuri, sistemul redarii in rezumar a anumitor pasaje, alteori indica taieturile operate prinpuncte de suspensie sau etc.

'Textul a fost comentat de N. Iorga 1n Istoria romanilor, V, pp. 323-326, si deP. P. Panaitescu in op. cit., p. 145.

93

www.dacoromanica.ro

NICOLAE ISTVANFFYCATRE BARTOLOMEU PEZZEN[Raport despre solia la Tirgovistel]

p. 289 1598, iunie 10, Tirgovige

Läsind Transilvania intr-o stare destul dedupä ce s-au dat banii pentru soldatii de paii2 si a fost confir-

mat George Barbely3 drept comandant al Lipovei, am sosit in Tara Roma-neaseä impreunä cu reverendisimul domn episcop- de VAcz. Cáci asa s-a hotä-rist din cauza greutätii si a importantei tratativelor. L-am gäsit aici pe solultätar Hasan aga4 si a doua zi de sosirea noasträ am stat de vorbä cu el ingrädina cä1ugäri1or3 fiind de fa tä Mihai, voievodul Tärii Romanesti. El aräspuns in putine cuvinte, c acestea &it instructiunile hanului su: cä onceinvoialä vom fi incheiat cu Mihai Voievodul, va fi primitä de bunä si de el.

94

Traducerea s-a ficut dui:4 textul latin publicat n Hurmuzaki, III, pp. 289-290.2 Militibus praetorianis.3 Barbely sau Borbely, comandantul haiducilor liberi din Banat din 1595-1598.4 Hazanagam sau Asan Celebi.3 Horto Monachorum.

www.dacoromanica.ro

Asadar, dupa aceea atm gäsit cu cale, atit noi cit si voievodul si domniiKornis si Pancratiu care sint Cu noi, ca sä i se trimitä 10 000 de aurei hanu-lui prin acest Hasan Aga si sä-i dm pe lingä el pe un om al nostru, Mtn',cit loan Bernardfy care fusese trimis la el in iarna trecutä din porunca prin-cipelui Transilvaniei nu putea sä mai meargä din nou acolo.//

Si cum noi nu aveam aceastä sum ä de bani si nici nu puteam face rostde ea attt de iute, s-a oferit Mihai Voievodul sä se ingrijeasa el de aceasta,si indatä a si trimis dupä ea. Aceastä suma i-o vom trimite <hanului> innumele maiestätii sale cezaree, prin Ioan de Pojon care va fi dat pe lingäsolul tätar si Giurgiu Rat, emisarul lui Mihai Voievodul, in speranta pecare o socotim noi cä hanul, multumitä acestor bani precum si a altor sumemai mari ce i se vor promite, sä nu treacä in anul acesta nici marea 4i niciDunärea, ci sä räminä acasä. Aceastä sperantä ne-o dau solii nostri6 cares-au intors de la el. Si, si dacä nu va putea fi retinut chiar acasä, datä fiindnestatornicia barbarilor (ceea ce sperä totusi cei mai multi, a nu s-ar puteaintimpla) cel putin sä nu facä o pagubá prea mare sau de nesuportat <caacelea> care adesea slut suferite cu pierden i mai mari. Si chiar clacä arfi si pornit de acasä.7, (lucru care totusi nu s-a intimplat ina, dupä cum aminteles <chiar noi> aflati in apropiere), s-ar putea obtine poate de la el, casä. se lungeascä. lucnil din zi in zi, si cistigind timp, sä nu se uneascä cu, tur-cii de care se teme. Si a arätat si <trimisilor> nostri8 cicatricele de pe gru-maz si de pe picioare pe care i le-au läsat lanturile si fiarele dud a fost tinutprizonier de persi, plingindu-se a dei a suportat atitea pentru turci si adat un ajutor insemnat lui Sinan Pasa la cucerirea cetätii Gy6r, totusi seteme a in urma unor lucräturi ascunse el sä fie lipsit de viatä si de domniede catre sultanul turcilor, fie prin fortá sau prin viclesug, si chiar atit demult incit aráta limpede a s-a indepärtat sufleteste de turci. Si dacä aceastäsolie ar putea sä dea ceva roade, si acesti barbari ar putea fi smulsi de laturci, am socoti acest lucru drept foarte insemnat, dupa cum stie si domniavoasträ strälucitä. Cáci prin fortele acestora obisnuiesc turcii sä ne biruiascäde obicei, si nu prin ale lor proprii. Am trimis si in parte am si dat in daracestor soli $i sfetnicilor acestuia [ ai hanului] säbii6 si cupe si bani de aur.

Mihai VoievoduI impreunä cu boierii si si cu arhiepiscopul su a depusieri in biserica sfintului Nicolaie. asezatá afará din oras printre vii, jurámintulsolemn de credintä catre maiestatea cezaree fiind noi de fa;. Se aratá a fiinsufletit de un sentiment sincer fa; á de maiestatea sa si de crestinátate.

' Adiei Bernardfy si G. Rat, intorsi de curtnd de la han.7 Pentru a se uni cu turcii.8 Nostratibus.9 Gladios. Poate sä: lnsemne si pumnale.

95

P. 290

www.dacoromanica.ro

Se plinge miult de transilvani care 11 deposedaserg de domniel° i ti tra-taserá in chip nevrednic. Noi 1-am indemnat s spere lucruri bune si celemai bune de la clemenva maiestátii sale cezaree si de la serenisimul arhiduceMaximilian.

Scrisoarea de invoialá care a fost tntocmitá intre ni in numele maies-távii sale si in al sáu, va fi comunicatá domniei voastre strálucite. In alt felnu s-a putut face sau incheia dupá aproape sapte zile de convorbiri, tratative6 discuii. Si mai ales trebuie vinut seama de imprejurári si de moment, pre-cum si de persoane.

[Informatii despre miscárile trupelor turcesti. La Vidin a sosit un pasácu vreo 2000 de turci]. Acesta stá de veghe contra Igrii acesteia. A venitde la el la acest voievod ceausul Soliman cerind lucrátori pentru construireapodului, insä in realitate pentru a spiona. Acesta a spus in taing voievodului

sultanul nu va veni el insusi. In locul marelui vizir ucis, a fost pus Gia-rah Mehmet, de naviune ungur. Ar fi bine ca Serenisima principesállmeargä acasä, párásind Transilvania inainte de a se apropia rázboiul. [Estenevoie absolutá de venirea lui Maximilian].

Nine sau zoimiine vom pleca spre Alba Iulia unde sint multe de fácut.Suferim de lipsa de bani, i dacá Serenisimul nu va aduce o suma mare siindestulátoare, actum erit12, cáci nu se <poate> face nimic fárá bani

...Din Tirgoviste, 10 iunie 159813

p. 293 COMISARII CATRE IMPARAT14

Dupá ce am iscálit toate scrisorile catre maiestatea voastrá la vremeaprinzului, la care tátarii au fost foarte bine15 ospätati de voievod, am auzit

P. 294 de la primul lor sol cuvinte // care ne arátau ciar nu atit bunávointa stápinuluisu, ctt teama de a-si pierde domnia. De aceea sperám intru domnul

15 Qui eum principatu spoliaverant. Prin actul din 20 mai 1595 impus domnu-lui sub presiunea Inaintärii turcilor.

11 Serenissimum principem. Dei forma este masculing, aici este desemnatä MariaCristierna, care era si ea intitulatg Incä de la cäsätoria ei Princeps Transilvaniae. Ea seafla nominal In fruntea asteptarea venirli lui Maximilian.

Totul se va fi sfirsit.13 In aceeasi zi au fost date si instrucviunile solilor trimisi la han. Pe lIngä propunerile

enuntate si In scrisoarea de mai sus, i se comunica hanului cä s-ar fi aflat cä turcul clacInu va reusi sg-1 ucidä altfel, va pune sä-1 oträveasal Intr-o scrisoare secretä a comisarilorcätre han se spunea cà aflInd ei de nevoile sale bänesti Ii trimit deocamdatä din banii lorde drum 10 000 de aurei. Dacg impäratul ar fi stiut de mai Inainte de cererea lui, i-ar fitrimis mai mult (ibidem, pp. 291, 292).

14 lbidem pp. 293-294.25 I-iilarius tratatis

96

www.dacoromanica.ro

vom vedea la once prilej la ordinele maiesatii voastre. Dacá voievodulMihai ti va vedea confirmate macar pentru acest an cele tratate piná acumdupá dorinta sa, dupá aceea toate vor fi cirmuite dupá porunca maiestátiivoastre sacre sau a serenisimului Maximilian. Rugám prea supus ca in aceastáprivintá a nu se Indoiascá de loc maiestatea voastrá si a ne acorde increde-re, ceea ce am dori sá fie nteles si cu privire la conditiile care au fost pri-mite pentru supunerea acestei tári inchinate maiestátii voastre ...

Tirgoviste in Valahia transalpiná12 iunie 1598

COMISARII CATRE BARONUL WOLFGANG RUMFF16

... Ieri am fost poftiti de Mihai Voievodul la un ospät la care au luatparte si solii atari. Noi insá ne-am ingrijit ca a aducem din Brasov, pentruacest ospát atita vin ales de II Malvasia inch a le dm lor sä bea. $i dupácum l-au sorbit si s-au inveselit, primul dintre ei numit Hasan Aga carecomandá pedestrimea, a inceput a spung multe in sensul acesta, cá multu-meste lui Dumnezeu cá domnul su hanul a inceput a. se apropie de crestinisi are de end in viitor a fie de partea lor si sá-i apere, si cá once va fi fostincheiat de Mihai Voievodul, el este gata a indeplineascá. a originea sci-;nor [= tátarilor] si a ungurilor este aceiasi etc. [De aici trage speranta atratatul incheiat cu el va da roade ... Se roagá de el a obtiná de la impárata li se trimitá cit de curind rezolutia acestuia].

Cum am scris aceastá scrisoare ne-a anuntat Mihai Voievodul cá ducelipa de 3000 de flinteo necesare pedestrimii. Voievodul le va primi in con-tul banilor de soldá. [Sá interviná la impárat in acest sens, pentru ca acestaa dea dispozitii arhiducelui Maximilian].

16 Ibidem, text latin pp. 292-293. Baronul Rumff Impreung cu Trautsohn erau mi-nimii-factotum ai impgratului si conduceau toatä politica sa.

17 Pixidium sive sclopettorum.

P. 292

P. 293

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LUI STEFAN SZUHAY$1 NICOLAIE ISTVANFFY18

[Misiunea lor la Tirgovifte]

1598, iunie 11, Tirgovige

360 [Comisarii trec prin Brasov de unde trimit op. scrisoare in ziva de 3 iunie, si prin Risnov spre Tirgovistel. Am fost primitide boierii cei mlai de searra la o depártare de o zi si jumfátate de drum chiarpe culmea abruptá numitá Piatra Craiuluils unde carele se lasá jos Cu scri-petele20. Apoi in ziva a cincea, la jumátate mil de Tirgoviste ne-a iesit Inintimpinare tánárul fiu al voievodului Mihai, Pátra.cu, cu vreo trei mii decáláreti si pedestri si cu carete21 frumos impodobite in care am fost adusi.Toate acestea s-au fácut pentru máretia si autoritatea maiestátii voastre. [Laaudientá,1 impreuná cu Gaspar Kornis si Pancratie Sennyei: Am fost ascultati

la Traducerea s-a ricut dupl textul latin publicat in Hurmuzaki, XII, pp. 360-362al raportului recapitulativ adresat impäratului Rudolf al II-lea. Din declaratiile comisarilorrezu1t5 ca ei au mai scris si alte an de seam'i partiale in zilele precedente.

19 Lapidis Regni (= Regis].22 Trodea.21 rhedis.

98

www.dacoromanica.ro

[in audienfá] publica, solemn si in tacere. Au fost infatisate de noi toatepunctele privind <intreaga> chestiune, precum i acelea despre tatari, de-spre Moldovean [ Ieremia] despre Constantinus Basilius22, despre cazacidespre cele puse la cale de turci ce ne fusesera comunicate mai inainte chiarde catre Mihai Voievodul i prin scrisori i prin soli si despre care am scrismaiestatii voastre de la Alba Iulia si din Brasov.

Dupa prinz ne-am adunat numai noi intre noi intr-un loc retras al gra-dinii, t:almaci fiind secretarul roman al acestuia23 anume loan Rácz24, adicasirbul, foarte priceput in limba ungureasca si bun cunoscator al celei latine;am stat multe ore Oda: seara, ducind tratative cu privire la solia tatareasca.

Si iara.si in ziva a saptea care era dumineca, <mergind> la catedralamitropoliei cu hramul fnaltarii la ceruri a lui Hristos sub cuvintul ascultarii sluj-bei, ne-am retras in adincul gradinii si 1-am ascultat pe solul de frunte al kata-rilor chemat acolo de voievod. Acesta vorbind Cu isCUsiflÇ i foarte ye scurta oferit juramintul de prietenie i alianta hanului cu toata crestinatateaa promis cá stapinul su va pazi ceea ce se va fi hotarit de catre Mihai Voie-vodul in acest tratat in vederea pasirii la o unire vesnicá 'Mitre maiestateavoastra sacra si hanul ta.tarilor. [Se plinge" de sultan, aratind c i-a slujit,si ce si-a capatat in schimb? Sultanul I-a silit a-si ucide fratele26, factnd dinel un concurent. Sultanul sustine pe fratele mai mic al hanului. Spunehanul va iesi la Silistra, asteptind s i se dea fratele]. 5i Oda' atuncea vaastepta si el pe solii si <sa se reintoarca> de la Mihai Voievodul cu ras-punsul dorit si cu o suma de bani. Daca intelegerea cu crestinii va fi fostincheiata de Mihai dupa dorinta sufletului su [si daca turcii i-ar refuzafratele sau i fara asta <el> s-ar opri sau s-ar intoarce <inapoi>pentru bani]27. Dar mai mult ca atitai, chiar priori acest sol al su hanul indearn-

cu mare staruinta pe maiestatea voastra sa nu cedeze din nou in fata tira-

22 El se iscalea Cneaz Constantin Vasilie, voievod de Kiev si cneaz de Ostrog.23 Mihai.24 Pentru actul su de trädare i execulia sa, vezi mai jos, relatia lui Darahi in volu-

mul de fafá.25 Subiectul sublinteles aici este Gazi al II-lea Ghirai.26 Feti Ghirai, ucis In 1597.27 Textul original a fort editat cu unele pasaje rezumate, cuprinse intre paranteze

drepte, pe care le-am redat Intocmai de cele mai multe ori. Aici am adiugat dotta cuvintein paranteze ascu¡ite i dotta semne de punctualie, spre a izola cuvintele sati fiasta . Cu toate acestea mai e nevoie de unele lmuriri. Hanul uateazi clot mai urgent cucrestinii pentru a se putea intoarce contra sultanului, daca acesta nu i-ar preda frateleçinut In rezervä ca o amenimare contra sa. Solul hanului se grabeste insä sä dea asiguari

*i in cazul clnd turcii i-ar preda fratele, el tot ar fi dispus sa se opreasca din expeditiacont ra crestinilor sau chiar sä. se intoarcä acasa, pentru a se pläti astfel de banii pe care liva fi primit de la ei. Din alte comunicäri ale comisarilor se vede ca exista o scara intreagade servicii pe care imperialii erau dispusi sa le plateasca. Reclam uncle in ordine descen-

99

www.dacoromanica.ro

p.

nului turcilor, care este sperjur i firá credinTi, nespus de räzbunkor, chiarla cel mai mic prilej, pentru ca si nu pkeasci <si el> ce a pkit insusihanul. Si i-a conjurat28 pe acesti soli Bernardfy i Giurgiu RaT, pe toTi zeii,ca sä nu stie absolut nimeni in afari de Sigismund i Mihai de scrisoa-rea hanului, ale cirui cuvinte concordi In toate punctele cu scrisoarea Si cusolia lor29. De nu se va tine hanul de cuvint e de ternut pentru Transalpina,rara' prea frunwasa nespus de mgnoasg, in care nu exista nici o intg-riturg". L-a ficut31 deci pe Mihai, dup.i citäva indoialä din partea lor32, ada 10 000 de aureil ca dar din partea maiestkii voastre sacre si a sereni-simului Maximilian. Am adiugat i noi 1300 de aurei" si arme si paharede argint, cumpirate de Kornis la Cluj pe 500 de aurei". Voievodul Mihaicare a dat banii, mäcar a e schimbkor i ba se hotäriste s duci el aceastipagubä, ha v-rea s i se restituie de noi si de maiestatea voastrá, totusi k vainvoi sä fie pirtas la aceasti cheltuialä ... Cu aceastä sum ä de bani i cualte daruri trimitem inapoi pe solii tätari carora le adäugäm si pe ai nostri,pe loan de Pojon", pe Hödl plätitorul din Tara Româneasc5.34, cunoseitor allimbilor române, polone i turce, si pe acel Giurgiu Rat care fusese trimismai inainte in solie la han lar voievodului, dupä cum am scris mai Ina-inte, i-am numärat 10.000 de talen, si cum am constatat nevoia absoluti [ --,-ine-vitabilem] de bani i-am fgduit, potrivit i instructiunilor date nouä demaiestatea voastri, c Il yeti ajuta cu mijloace si de acum incolo, potrivitcu cererea lui, i chiar clindu-i mai mult i cu mai multi dirnicie cind arfi mai mare nevoie35. Asadar cum in anul trecut i s-a dat solda pentru

361 4000 de oameni // i-am promis pe anul acesta 5000 pe timpul verii, si pejumätate pentru vremea iernii. Dar el a spus, si este adevärat, c mai alesdaci ingheatä Dunirea, se poate aduce mai multi.' pagubi i vätimare<turcilor> iarna, cum nu se Tine aproape nici un ostas prin aceste locuri

dentä: 1. S5 se alieze cu crestinii i sä lupte aläturi de ei. 2. Sä räming la ei acasg- flea'incursiuni în àrile crestine. 3. Dacä star obliga¡i de turd sä meargä al5:turi de ei, atuncisä se opreasca, sä. z5.'boveascg i chiar sg se intoarcg. acasä. 4. Sä nu jefuiasel prea fiu (.)etc., etc.

25 Subiectul subinreles ma este: solul hanului.29 Aici se incheie expunerea solului. Fraza ce urmeazä este un comentariu al comi-

sarului redat tot sub formg' de rezumar, afasà de pasajele in literä cursivä, redate sub formäde excerpte.

35 Adicä de fortificarii de tip modern.31 Subiectul este solul tätar.32 A comisarilor, care In rezumatul eclitorului apar la persoana a III-a.

Fusese desemnat pentru o misiune In Tara Romineascä In 1595 (vezi Catitori, III,Indice).

Solutorem transalpinensem (9. El nu era roman, dar fusese in Tara Romlneascgin1597. Tot astfel mai 1nainte loan Racz este declarar romln.

35 Propter maiores causas.

100

www.dacoromanica.ro

/Ana la Constantinopol. Dar cind sultanul ti va aduna oastea de pretutin-deni macar cá." nu au sosit frica cei de peste mare i cei din Asia, caretotusi lupta sub comanda beglerbegului Greciei ei se vor aduna la Bodonadicá Vidin cu gindul ca daca vor putea cheme i sa-1 aduca pe han,

devasteze i s distrugl mai intii toata Tara Romaneasca, §i o data ocu-pata, sa navaleasca in Transilvania din doua parti, sa o atace i sa o cuce-reasca, tatarii <trecind> muntii de aici din Tara Romaneasca, iar turciimergind spre Cenad, Lipova, Lugos, Caransebes, Oradea etc.

Este adevarat c Mihai Voievodul in zilele din urma, eft mai era incaprincipele Sigismund in Transilvania, a trimis 5000 de talen i drept tribut,dar nici asa nu poate fi in siguranta. I se trimit porunci pe care fiind elacum sub ascultarea i legamintul de fidelitate catre maiestatea voastra sa-cra, nu trebuie s le mai trideplineasca sub nici un motiv, cum reiese dinscrisorile <insemnate>: H. I. K.

De aceea el doreste i zoreste i staruie, i coniura in numele a tot ce emai sfint, ca maiestatea voastra sacra sa-i mai plateasca solda pentru Inca5 000 de oameni, calareti i pedestrasi, in conditiile tnsemn ate in scrisoareade invoiala, sau s binevoiasca trimita soldati. El fágaduieste c dacamaiestatea voastraîi va da aerobarea in sensul acesta, si el va avea ostimai numeroase (mai ales daca tatarul nu ar veni) atunci el singur, cu aceastaarmata a maiestatii voastre i cu trupele sale de cazaci, ar fi gata sa Tinapiept in anul acesta In locurile acestea intregii forte i mase a turcilor. Inacest time vor putea fi cucerite cetatile din Ungtaria. Sau daca turcii ar ho-tart s navaleasca in Transilvania si ar putea sa atraga si pe tatari, el vaface ca ei sa nu poata patrunde in Transilvania, si atunci ar fi silititreaca Dunarea ca sa-si uneasca fortele cu turcii. Si daca se va intimplaastfel, atunci el fie ca ei ar incepe s atace Transilvania, sau c ar mergeIn Ungaria se arata gata sa treaca Dunárea i s devasteze totul cu fier

foc pe toata intinderea sau sä atace din spate pe dusman pe la Orsova InTransilvania si astfel s zadarniceasca i sa zdrobeasca silintele lor bleste-mate. Si mai spune, si este adevärat, caci ne-au mai spus-o i altiidaca domnul ar trece el insusi Dunärea cu 15.000 sau 20.000 de oameni,toate acele popoare pina la Constantinopol, satule de robia turceasca se vorporni intr-un suflet36, cum &it bulgarii, strbii, albanezii, rascienii, uniti cu eiin aceeasi credínç i vor inlatura din mijlocul lor pe turci, oriciti ar fi. Deaceea el pastreaza pe linga sine ca un fel de zalog i ca ostateci pe fiii fruit-tasilor din acele natiuni. Si mai promite c oriincotro i s-ar ordona sa por-flea. sca, va merge el insusi cu toate ostile si va fi la porunca maiestatii voas-tre. sacre sau a serenisimului arhiduce Maximilian. Are tnlesniri nespus de

. .36 In text: una in/erre (sic) auras. Creclem c trebuie corectat auras in aura

aclicä Intr-un suflet, Intr-o pornire.

101

www.dacoromanica.ro

P.

bune, care intrec tot ce s-ar putea crede, pentru a lovi pe dusman la capa-i sfisia maruntaiele. $i daca ar yrefera maiestatea voastra, el e gata &I

plece din acel loc si din domnie i sa lase Tara sa n paza maiestatii voastre,numai s i se faca rost de intretinere si de sedere intr-un loc potrivit37. [Siei38 se roaga pentru una din doua, mai bine bani decit soldati care ar veniprea tirziu. Turcul (= sultanul) nu este sigur de el §i cum ar afla adevárul,1-ar ataca pe el intii. Totusi acela (= sultanul) il tie acuma afirma Mi-hai prin tradarea i mirsavia polonilor si a lui Ieremia Moldoveanul j.

lar despre Ieremia Moldoveanul, spune a este un tnselator, un trada-tor si un om fara pic de credinTa, care nu fnceteaza o clip a sa. tot stirneasca

indemne pe dusman ca sa-1 poata Inlatura pe Mihai; se plinge de el caprimeste la sine pe toti cei ce il tradeaza33 pe el, ca el denunta dusmanuluitoate faptele i planurile sale, si solicita neincetat pe dusman contra sa,instiga pe turci sä ocupe Tara Româneasca si Transilvania si i ofera con-cursul su si al polonilor acum ca Transilvania e lipsita de un principetransilvanii taiaganind peste masura de mult asteapta prilejul de a se inchi-na turcilor etc. De aceea el" ar don i s1-1 alunge din Moldova si sa se scape deun dusman i tradator atit de rau i s restituien i s inchine Moldovamaiestatii voastre sacre. Are scrisori de la multi seniori poloni care i promitajutoare, ale caror nume in mod voit nu le dau aici, ci le trimit tnsemnatepe aceast lista. Scrisorile polone, nu numai ca. le-am vazut, dar le-am sicitit. Spune Mihai ca, numai doar de nu ar fi oprit de cave maiestatea voas-tra si de catre noi usor 1-ar tnvinge pe Ieremia i ar cuceri Moldova si ar

362 scapa de amenintarile JI polonilor etc. A marturisit ca a fost solicitat si depoloni prin unele persoane interpuse si mai ales de cancelar ca s paraseasca<pe imparat>42. $i de Josica a fost imboldit ca sa-1 sustina la dobindirea

37 Aceasta ar corespunde la punctul privind desemnarea unui loc de refugiu, preväzutsi In Invoiala cu Sigismund.

" Rezumatul acestui pasaj las ä unele nelämuriri. De pildä, cine slut ei? Am credetrebuie citit el (Mihai). In nici un caz nu poate fi vorba de comisan, si nu apare aici

alt interlocutor. Tot astfel, mai departe, se spunc tur cii nu slut siguri de el, dar 'inexcerptul din original citim: tamen eam scire illu m, acest ilium este sultanul, turcul. Altfelfraza nu are sens. Am mutat excerptul la urmä, pentru a evita o contradictie. Dupi ceMihai afirmä cä sultanul stie adevärul, nu mai are rost de a spune: aflInd acest lucruataca, aclicä daca 1-ar afla.

39 Adiel boieri pribegiti din Tara Romäneascä.4o mihai.41 Aron recunoscuse suzeranitatea impäratului. Ea a fost Inläturatä prin scoaterea lui

Aron de &Are Sigismund, In mai 1595, si prin legarea Moldovei de Transilvania. Domnulpus de Sigismund era calificat drept guvernatorul säu. Inlocuitorul lui $tefan Räzvan eravasalul Poloniei i totodatä si al turcilor! Prin alungarea lui se putea ajunge la resti-tuirea" aceasta.

42 Ad defectionem sollicitatum. Este vorba de propunerea pe care a adus-o AndreiTaranowski In anul precedent, din panca lui Zamoyski. Pentru sinceritatea acestuia din urtnivezi i biografia lui Malaspina, din volumul de faiä.

102

www.dacoromanica.ro

principatului Transilvaniei". Noi insä 1-am fIcut atent cu tot dinadinsul sänu puna la cale ceva contra Moldovei, dupa cum aveam poruncä de la maies-tatea voasträ sacra. lar el a räspuns cä nu vrea s näruie44 Moldova, nu eail dusmäneste pe el, ci alunge> pe Ierernia.

Noi totusi i-am pus in vedere in chipul cel mai hotärit sä nu se räz-bune nici pe acela. Dupä cum putem s observäm, nu este prea prudent sätratäm prin scrisoare despre o unire mai strinsä cu Moldoveanul". Cáci acelafär tirea polonilor aproape c5. nu indrkneste s deschidä nici o scrisoare.In general nu vom trata decit despre buna vecinätate i despre <!cererea> ca sänu pätrundä acolo [=-- prin Moldova] turcii i tätarii in Transilvania siTara Romaneascä si nu vom trece mai departe46. Spune Mihai csi dad aravea in Moldovean un vecin cu credintä cu care sä-si poatä uni fortele färäteamä, el ar putea face in asa fel ca nici tätarul i nici turcul sä nu fieIn stare de a pätrunde vreodatä in regiunile de pe partea aceasta a Dunärii.

Tara Romäneascä, de cum treci muntii este o tall prea frumoasä, nete-di de tot ca asezare i foarte caduroasä (?) si este mai mare ca Transilvaniasi Moldova; este nespus de mänoasä, producätoare de gene, de vinuri.Ogoarele se arä doar o data. Are ape, livezi, päduri, ogoare, podgoriitoate cele trebuitoare traiului. E imbelsugatä si in boj, porci, brmnzi, cearä,miere, unt, oi, cai, sare i in cele mai frumoase mänästiri, i indeosebi <Iceade la> Arges, de altminteri acuma devastatä de Sinan, din care cauiä numai plätesc bir sau darea pe care noi o numim contributie" decit 500 detärani.

Voievodul este de staturg inaltà, cu pärul si barba neagrä, fata si eanegricioasä i severä, sinister, reputativus, animosus47.

45 A Josika quo que stimulatum ut in adipiscendo Transilvaniae principatu eius partesfoveat. In legatura cu veleitatile lui Josica la principatul Transilvaniei exista o parere pecare o credem grqitäi, (vezi Introducerea) ca. acesta s-ar fi inteles cu Mihai caSigismund s abdice in favoarea domnului roman. Vezi, in acest sens, P. P. Pan aite s c u,Mibai Viteazul, Bucuresti 1936, p. 155. Vezi si N. I or g a, Istoria Romanilor V, p. 320,care pune la indoiala intreaga combinatie fara a starui asupra ei.

" Cupere, se subintelege cupere exturbare cum este textul dintr-o fraza precedentä, lndreptul trimiterii 40. Verbul acesta are totodata sensul a alunga si a tulbura, a dobori, anärui.

45 Conform instructiunilor primite, In legtur i Cu scrisoarea nesincerä a luí Ieremia.Insä cele aflate in Tara Romlneasa lämuresc pe comisan i cu privire la un atare demers.

Adhuc agemus.47 Tradus de N. Tonga, Istoria Ronanitor V, P. 326, crunt, doritor de glorie, mimos

iar de P. P. Panaitescu, op. cit., p. 145, om doritor de glorie 6 viteaz, omifind adjec-tivul sinister. Greutatea traducerii sta in ambiguitatea tcrmenelor. Sinister poate insemna6 o trims-ire legatä de partea stingä, socotitä aduckoare de noroc i deci favorabili, noro-coasä, de bun augur, st de asemenea poate avea si un sens diametral opus: nefavorabil,potrivnic, rua, pervers, perfid, rauvoitor, sinistru. Dar pare cu totul straniu i inexplicabilca la capatul unei dirk de seama optimiste a intelegerii incheiate cu domnul, de la care se

103

www.dacoromanica.ro

[ Solul tátar H assan Aga, om mai simplu (?)"48 spune c hanul e sä-racd precum <stnt> i veniturile sale din ogoare i podgorii si din jafuri, decele mai multe ori prin Podolia ... Are si un lac sárat unele vadurisau vämi i taxe maritime. Acelasi han, prin solul sáu, aratá multä conside-ratie lui Mihai Voievodul. [Acesta Mihai) a juratd convins de multelenoastre argumente si persuasiuni. A trebuit sä. invingem cele mai multe simai mari greutäti, cci voievodul s-a plins cu cea mai mare vehemenTä detransilvani. Abia a putut fi adus ca sä se increadä din nou in ei. Sepltnge cä a fost tmpiedicat de la once ispravá strälucitä49 . de catreaceia50 ce revendicau cu once prilej o glorie neadeváratá51; ei l-au lipsitde Tropria lui tar.a." cu cea mai mare ocarä; abia a olninut soldayentru 200 decálareti, si multe lucruri cit se poate de absurde; apoi trim, a fost pusiaräsi tu toate drepturile sale. Se temea <si acum> de procedee asemänä-toare. A fost foarte greu sä. i se poatä scoate acestea din cap. [Dupä spioniilui Mihai, nu va iesi <la räzboi> sultanul.] In regiunea Vidinului, la Cra-iova, orzul se si secerä.

P. S. Voievodul roag s i se trimitá Inapoi prin curierul nostru defatä, secretarul Camerei Ungare, scrisorile turcesti. Dintre ele unele stilt defolos cu privire la articolul despre transfugi.

asteptau servicii supraomenesti, acesta sa fie calificat drept sinistru sau crunt, dupä Indul-cirea din traducerea editorului. Am crede, mai degraba, c acest cuvint aflat indata dupatrasaturile privind aspectul fizic al domnului sa indice tot o trasaturg privind comportareasa fizic, anume faptul ca era stlngaci. In limba germana vorbita de toti dregatorii impe-riali, adjectivul corespunzator, linker, linke are i sensul mai rar, de stingacil. Caracterizareaurmatoare reputativus trebuiepusg.' in legatura nu cu reputatia" din zilele noastre,echivalenta oarecum cu faima, caci in limba lating verbul corespunzator Insemna: a socoti, aimputa (o suma), a medita, a reflecta indelung. Asupra cuvintului animosus concorda toatetraducerile care il redau cu un echivalent al adjectivului viteaz.

48 Non ingracilis.49 Omni praeclaro facinore. Probabil in campania cresting din 1595. Vezi i Cala-

tori, [II, p. 564. Mihai trebuia tinut in friu ca sa nu umbreasca gloria" inexistenta a luiSigismund. De aceea i se siseste cusur la asediul Tirgovistei, nu este consultat in consiliilemilitare, unde slut intrebatt doar cei straini de Tara, este ficut raspunzator de greutateaaprovizionarii etc. Para a mai vorbi de Insusirea victoriei de la Caluggrenl, cu care seimpaunase Sigismund.

" In text, omisie indicata prin" Gloriolam.

www.dacoromanica.ro

CONTELEGIOVAN-MARCO ISOLANO

(? dupa 1602)

Contele Giovan-Marco Isolano, °fiver in armata im-perilli din Ungaria Superioari, a fost trimis la 23 septembrie 1598, la Oradea, ca s rapor-teze despre situaTia fortkevi de acolo to preziva unui atac turcesc. Urma s porneascg unelelucritri de urgen; ä pentru reconditionarea cetkuii pe care o descrie, dind si un desert ricut la

neg. compas. Fortir. ega se afla inguntrul orgului, unde i exercita comanda baro-nul von Redem. Acesta nu avea la dispozitia sa decir mai puvin de doug mii de pedestrasi,zece piese mari de artilerie, patru piese mici, fase bombardiere, firi scule (instromenti dalavorare) cu ase sute de centenarii (chintale) de pulbere i rári necesare apiririiunei fortificatii. Affind cg dusmanul ajunsese la trei leghe depirtare, se di cuvenitulsemnal, slobozind trei piese de artilerie ca si se retragi locuitorii i sg fie retrasi cavaleriainiuntrul orgului. La sosirea turcilor in fa;a Oradiei, orisenii i-au dat foc. Fortgreavapoate rezista, turcii neavInd cu ei decir doug tunuri (Veress, Documente, V, 196-197).

In anul urmkor, in iulie 1599, Basta tl conduce pe Isolano la Oradea, urmind caacesta s preia comanda baronului Redern, numit presedinte al Consiliului de rizboi. Tri-

105

www.dacoromanica.ro

misul toscan de la Praga, Cosirno Concini, 11 declarg coraggioso prudente ... di moltostima".

I se &idea o leafg exceptionalä de 100 de scuzi pe lung, Cu 'Ina pe atha în timpulplgtindu-i-se 500 de scuzi anticipat i dindu-i-se alfti 500 pentru a se echipa

(Veress, V p. 240).Cit priveste pärerea lui Basta, ea se caracterizeazg prin acelasi fatalism manifestat in

toate actiunile sau, mai bine zis, inactiunile sale. El dec/arg, la 4 iulie 1599, cg 11 va con-duce pe Isolano la Oradea, pentru a repara cetatea pe eit se va putea. »Dar preggtirile slutafit de Infirziate, inch cu greu s-ar putea face un lucru valabil (di momento), astfel cà siPC dinguntru si pe dinafarg ea va trebui apgratä con le mani (dacg totusi Transilvania nuva fi dusmank, cki altminteri nu vgd in ce chip ar putea fi apgratä aceastg cetate"Atitudine ce se explicg mai bine tinInd seama de faptul cg, la 17 iunie 1599, Basta sfgtuiape Impgrat sä: se Impace cu Andrei Báthory, cedIndu-i chiar Oradea!

In iunie 1600, Isolano e chemat ca sà intgreascä fortgreata Satu Mare (Hurmuzaki,XII, P. 948).

Ulterior e numit la comanda cetätii Alba Regard' (Székesfehérvár). Dupg cäderea aces-teia sub turci (la 29 august 1602), chid cade si el prizonier, fiind dealtminteri rgnit, avemun ecou despre el Intr-o mentiune cuprinsg in scrisoarea mantovanului Zucconi (secretarullui Basta), dind de stire cä." nepotul lui Isolano s-ar fi turcit si cà el insu.si ar urma säfacä la fe! (Veress, Documente, VII, p. 120). In realitate, el nu s-a turcit, ci a rgmas prizo-nier, murind In captivitate la Iedicule.

Raportul ski din septembrie 1598, de la Oradea, ni-1 aratg In calitatea sa de inginermilitar priceput la fortificatii. Dealtminteri, comanda o avea atunci Redern, iar cgpitan alretkii Oradea era George Király, cel care refuzg sà primeascg in castel i cetate trupa de1600 de oameni trimisg de arhiducele Maximilian ail un ordin scris al impgratului. Cuocazia luptelor, Isolano a fost gray rgnit la fatà si la mina sting (Spontoni, Historia Trans.p. 77).

Trebuie /5murit cà situatia Oradiei era ca total specialä. Acest oras si cetate, sediu alunui comandament militar insemnat, fusese cedat lmpgratului Impreung Cu Transilvania si

toate teritoriile si posesiunile lui Sigismund Báthory. Dupg renuntarea formalg din 4 aprilie1598, Oradea impreung cu cetatea ei fuseserä ocupate de imperiali, care Isi aveau acolo o gar-nizoang asemenea celei din cetatea imperialg apropiatg Satu Mare. La re'intoarcerea neas-teptatg a lui Sigismund, doug luni dupg renuntare, el nu a mai putut reocupa si Oradeaximasä habsburgilor. De la revenirea sa In august 1598 si Ong la a doua renuntare in favoa-rea lui Andrei Bkhory, In martie 1599, situatia sa a fost destul de ambigug. O remes-au purtat negocien i cu Casa de Austria pentru anularea pur si simplu a renunfárii, sirevenirea la situatia dinainte, cu retrocedarea Oradiei. In cursul acestora s-a produsamenitarea Oradiei de cgtre turci. Sigismund a pornit cu armatg In directia orasului, dara trebuit sg se opreascä, intruch aceastä apárare de turci ar fi Insemnat i smulgerea ora-sului din mtinile imperialilor, cu care se purtau tratativele amintite. Dealtminteri cetateaa refuzat sg-si deschidg portile 5i trupei arhiducelui Maximilian pornitä In ajutorul säu,motiv1nd aceasta pe absenta unui ordin expres al Smpgratului. Cum raporturile din sinul

106

www.dacoromanica.ro

Casei de Habsburg se caracterizau printr-o instabilitate a pozitiei arhiducilor Maximiliansi Mathias, men/inuti de impärat in stare de permanentä rivalitate, arhiduccle Mathiasfiind generalisim si avind sub ordinele sale pe arhiducele Maximilian, acesta din urmä aväzut in acest refuz o jignire a sa si o stirbire a drepturilor sale. In realitate, orklenii,care profitaserä de perioada de relaxare a autoritkii, insotind plecarea principelui pentrua alunga pe preovii catolici instalali de acesta, si a relua bisericile care le fuseserä date,

se temeau de sanotiuni atit din partea acestui Habsburg, cit si din a fostului principe. Pri-mejdia turceasa li se pärea mai putin realä decit cea a ocupärii de eitre armatele unuiasau altuia. Turcii au incercat un asalt contra Oradiei, dar dupà citeva zile s-au retras inurma pornirii ploilor, care au salvat orasul (Pentru descrierea fortificaOlor, precum si a

operaliilor turcilor, vezi Spontoni op. cit., pp. 74-75.

www.dacoromanica.ro

CONTELE GIOVAN MARCO ISOLANOCATRE CAPITANUL FERRANTE ROSSI'

p. 193 (Descrierea cetätii Oradea)

1598 septembrie 23, Oradea.

Azi dimineata am sosit in aceastá cetate §iindaa dupä prtnz am fost sä recunosc fortäreata2 §i. pe didáuntru §i pedinafarä, care ca sä. zicem a§a este un haos destul de mare de cincibastioane, dar cu mult inferioarä (fortäreTii) de la GOO, atit ca märime cit §ica bunätate din toate celelalte privinte. Are bastioanele fácute in diverse fe-luri qi in cea mai mare parte neurrolute cu pämtnt, dar toate fortificate cuzid, afarä de unul care e reacut cu totul de jur imprejur cu palisadä.Curtinele4 nu au nici ele aproape nici un val5. Sarqul e destul de lat dar

' Traducerea s-a ficut dup'á textul italian publicat in V er es s, Documente, V,pp. 193-194.

2 Piazza.3 Giaverino4 Cortine.5 T errapieno

108

www.dacoromanica.ro

inegal, in unele locuri avind 40 de pasi°, in unele ceva mai mult, In alteleceva mai putin. Contraescarpa e foarte scunclä, neavind in unele locurinici dota picioare7 si in putine locuri cel mult cinci ori sase, In asa fel cáincinta este descoperia /1 in afarä piná" jos. Insä, chiar dacá aceastä fora-reatä are cusururile acestea, si ilia altele, pe care ar fi prea lung sä le arät,mi se pare cä ea poate fi apäratä onorabil citva timp, folosind unghere deretragere8 potrivite ce se pot face datoria unei imprejmuiri vechi, mai alescä e inäuntrul imprejmuixii noi (chiar dacä e färä mare insemnátate)precum si In alte feluri, 6 fiind bastioanele aproaee goale meglio s'encon-treranno li fornelli9 6 toate acestea se vor face daca se vor procura lemnelesi materialele la timp. Se poate scoate o mare cantitate din jurul santului,uncle arborii, casele, gardurile vii si grädinile ajung peste 4any de jur impre-jurul fortäretii, si daca nu vor fi indepärtate ar putea sä inlesneascI ope-ratiunile de apropiere ale dusmanului. Domnul Redern" e de pärere a oapära, cu putinä infanterie si folosind cavalerian pe care o are, terenul" careare ceva 4any si palisadä imprejur. Mine il voi vedea. Amintiti-i ilustruluidomn George's s'a," porunceascä trupei (regimentului) Preiner sä viná iute,6 sä-i trimitä o bunä escortá de cavalerie, si aceasta pentru ca sä nu rl-minä incuiatä pe din afará.14, cäci pinä in trei sau patru zile cel mult astep-täm dusmanul.

Domnia voasträ ilustrisimrá sä, ne trimitá pari, sape, tirnäcoape, si co-suri cite are in tabärä, cäci aci nu avem chiar de loc, si toatä sperantanoasträ e in ungherele de retragere, cum va tntelege domnia voasträ 6 dinscrisoare si din desen si vom avea multi oameni la lucru.

Dacä ar fi posibil de a tzrimite in grabä citiva sápátori militari" ar filucrul cel mai bun.

Desenul 1-am fäcut in grabá fárä compas. Se va putea trimite o copieregeluila.

6 Passi ...7 Piedi.8 Ritirate.9 Probabil: Se va putea mai bine face fa; ä focarelor de minare.10 Melchior, baron von Redern, diver general (Marescalchus campi).11 Et con sortite della cavaleria.12 Terra.13 George Basta, comandantul militar al Ungariei Superioare.13 Non sia serrata fuori. Adia a nu alai poatä intra dupä investirea orasului de

trupele dusmane.16 Minatori (genisti).16 Arhiducele Maximilian, fost candidat la tronul Poloniei, continua sä se intituleze

rege.

109

P. 194

www.dacoromanica.ro

p. 195 Foreareara Oradiei [in 1598]

Gabion cu parapet de piaträ, si este aproape de tot neumplut.Gabion cu parapet de piaträ cu tronierell pe dinäuntru, si nu este

gol ,i nici umplut in intregime.Gabion care are fetele lungi si e gol de tot si are ca apárare doar

valul.Gabion cu parapet de piaträ cu troniere pe dináuntru.Gabion din palisadä neumplut aproape de loc si fárá parapet.Partea din §antui care are apá.Partea din santul care nu are apä.Biserica.

H.1. Palatul in playa din fata cáruia stnt patru statui de bronz inpicioare si una ecvestrá a lui Matei Corvin19 regele Ungariei.

J. Arborii si casele stnt aproape de sari% la aceastä depärtare de jurimprejur19.

Aproape toate curtinele sint Mi.' val, sau cu foarte putin val.Fortäreata este aproape toati' inconjuratá de oras.

17 Deschizäturä In meterez pentru teava tunului.18 Confuzie cu Ladislau cer Sfint.19 Vezi figura.

www.dacoromanica.ro

IOAN DARAHI

(? dupä 1600)

Ioan Darahi sau Darai apartinea nobilimii mijlocii dinteritoriul cetätii Satu Mare. Il aflám mai intli ocupind functii in legäturä cu aceastä cetate,sub ordinele directe ale comandantului Mihail Székely, viitor comisar imperial in Transilvania'in 1600. La 31 august 1598 ja parte, din poruncä, la judecarea fostului cancelar Josica, incetatea Satu Mare, in calitate de jurat aläturi de alti sapte nobili din regiune, care au läsatpedepsirea la aprecierea Impäratului. La 9 iulie 1599 e imprumutat de Mihail Székely domnu-lui Tärii Românesti, pentru a dubla In tainä, si a inlocui la primul prilej pe secretarul delimbä maghiarä, loan Rácz, bnuiti i apoi chiar dovedit de trädarea secretelor acestuk cätreAndrei Báthory. De cieá incredere s-a bucurat Darahi la domn in slujba sa improvizatä re-zultä din destäinuirile sale cu privire la uncle artificii necesare, dar primejdioase, poruncitede domn, si de la care nu s-a dat in läturi. A participat la expeditia fulger impotriva cardi-nalului Báthory, pe care o descrie cu o bogätie de amänunte vrednicä de atentie. Insärcina-rea sa de secretar interimar i probabil si de tälmaci al domnului ja oficial sfirsit la 10 de-cembrie, dud primeste slob ozirea de plecare. Dar, intors la vechile sale rosturi la Satu Mare,sub ordinele comandantului cetätii, este trimis de acesta cu unele comunicäri la Alba Julia;

Ill

www.dacoromanica.ro

Mihai Viteazul 11 rqine in preajma sa, de la 9 ianuarie ping la 4 februarie, probabil cu in-sárciniri speciale. La 27 si 28 ianuarie, ernisarul imperial Carlo Magno, care 11 cunostea pedomn, incá din timpul campaniei de la Dunáre din 1595, si se bucura de o primire priete-neascä, Incearcá. zadamic sa-1 cearä pe Darahi, pentru a trirnite prin el scrisori comisarilorimperiali la Satu Mare, si se arati foarte nedumerit de retinerea acestuia de cätre domn.Scrisorile au trebuit &I fie expediate, asadar, cu intirziere, prin alt curier. La 31 ianuarie,Ungnad scrie din Satu Mare, märturisindu-si propria ingrijorare, ca i a lui Székely, pentrufaptul c subalternul su, Darahi (der hineingesannte diener Darai) trimis la domn de treisáptämini, nu s-a reintors i nici nu a scris nimic. Araindoi, gindind sperigi la soarta secre-tarului trádátor Rácz, executat nu de mult, se Intrebau dad Darahi, care fusese folosit casecretar nu a pátit vreo n'ipastä din cauza vreunei bánuieli. In sfirsit, Darahi reapare la 4februarie, trimis de Mihai la Dej, in intimpinarea comisarilor. El aduce lui Ungnad o scri-soare a domnului scrisá in limba maghiarä. douá zile dupä aceea (6 februarie) comisariimentioneazä din Cluj o dare de seamä a sa despre cele aflate de el, in acel rästimp in Tran-silvania, Hurmuzaki, XII, p. 680) si care privesc (?) pe maiestatea voasträ" (des DaraiRelation . . . was er die Zeit fiber in Siebenbfirgen vernumben, die vernemben Euer Majestataus Einschluss). Se subliniazäc umbra' tot felul de zvonuri pentru i contra lui Mihai si alui Sigismund Báthory (care din Polonia si apoi din Moldova pregátea o agiune în Transil-vania), mai adängind a nu lipsesc oamenii ru intemionati care ti sugereazá domnului gindurirele primejduind pe slujitorii credinciosi ai impáratului. Cum comisarii alcátuiserä rapor-tul in comun sau mai bine zis redactat de Ungnad, al eärui stil e hotárit deosebit de al luiMih. Székely, carc In vremea aceasta era g serios bolnav, avem aici foarte probabil un ecoudivergent, al célor doi comisan: Székely favorabil domnului i indignar de calomniile räspin-dite (Hurmuzaki, XII, p. 633 din 21. I. 1600), Ungnad, dimpotrivá, duvoitor, si influematsi de soaptele, i insinuárile lui Petru Armeanul contra solilor romani Stoica i Mihalcea, tri-misi la impärat, si in general a boierilor din preajma domnului. Aceastä dare de seamä(Relation) este, fa'd indoialá, una si aceea.si cu darea de seamä, dezvoltatä. reprodusá de noila pp. 117 s.u. si care este conceputá intr-un spirit identic cu cel al expunerii flcute desolii domnului la impárat in acelasi moment. Lucrul pare destul de plauzibil. Ar rezulta, deci

Székely hotáráste sá o trimità ca o dovadá a sinceritälii domnului, iar Ungnad, dupá cea formulat intrebárile cele mai insidioase, are grijä sà adauge comentariul sän plin de: insi-nuäri. Trei zile dupä aceea, cei doi comisan îi ficeau intrarea solemná in Alba Iulia.. Estefoarte probabil cä." in suita lui Mih. Székely se ala i Darahi, care nu mai e mentionat, pink-la 8 martie, cind comisarii ajunsi la Brasov unde ti precedase domnul, anuna cà Darahi egata de plecare spre curtea imperialä, dar cá domnul a dispus sá mai a.stepte douá zile, pentruca sá asiste la primirea ceau,sului de cátre domn, spre a putea da seama mai precis despreaceasta impáratului. La 9 martie e de fatä la primirea solemnä, a ceausului afad din .orasla inminarea celor 2 steaguri rosii de domnie. La inapoiere, domnul a poruncit lui Darahicomunice comisarilor sà nu-1 intrebe nimic despre aceastä intimpinare solemná, cáci el trebuiesä se supuná uzantelor mai vechi. El stie bine ce va face sau ce va lása nefácut. Darahiraportind apoi acestea, a spus cà domnul era vesel la pornirea Inaintea soliei turce.sti,dar s-a arätat foarte trist dupá aceea. Ce inseamná aceasta stiu doar Dumnezeu

112

www.dacoromanica.ro

Misiunea incredintati de /vrih. Székely Itu Darahi capki un sens cu totul deosebit,Tac i urmirim imprejuririle care au determinat-o (Hurmuzaki, XII, pp. 764 i 771).

De la venirea comisarilor se crease un climat de suspiciune, datoritg lui Ungnad. Cumrapoartele trimise de comisan i skit redactate de acesta aproape in Intregime, Mihai Székelyapirind doar uneori la sfirsith in the o frazi, ele ajung la un ton ptima i inveninatla o exploatare a tuturor aparentelor, zvonurilor, insinurilor, ristilmacirilor, mai alesdupä cirätoria pini la Brasov in care comisarii (recte Ungnad) se socoteau desconsiderande domn i dusi cu vorba de vistierul Stoica. La 3 martie lucrurile se incurcaseri intr-atit,inch era nevoie si se tragg o concluzie de bun-simt. Acest lucni '11 va face Mih. Székelycare, pärisind calea argunilor avockefii ale lui Ungnad, expune dar ea* nu mai poate fivorba de cererea unei cesiuni a Transilvaniei, sau de o tirigineali primejdioasi, ci deadoptarea unei alte formule: o confederatie Insonti de angajamente asa-zise compactata",puse eventual sub controlul papei. La sfirsitul acestui raport, Mih. Székely adaugi (p. 749)a el vrea trimitä chiar de a doua zi pe propriul su slujitor inn meinen Ebehafft (?)la Pressburg-Pojon (Bratislava) [unde se tinea dieta Ungariei Superioare (Landtag)].

Scopul acestei hotirki reiese din sarisoarea adresati de M. Székely direct, la 6 martie,consilierului Barvitius, pe care 11 roag s obtini o schimbare de atituciine a curni imperialefa; ä de Mihai, care nu trebuie impins la desperare prin incetineala i lipsa de tntelegeremanifestate ping atunci de el. Trimite acest apel prin Darahi, pe care nu-1 numeste,dar 11 desemneazi dealt' de limpede: D iser Mann von Adl pe care i I-am lmpru-mutat lui Mibai, fi care a lost de lard la lupta [contra lui A. Báthory] i c are va ;tis spuni multe lucruri domnului meu despre Mihai voclä*". CumDarahi nu a putut fi trimis indati, Mih. Székely mai adaugi un P.S., la 8 martie asi-gurind [pe Barvitius] (p. 767) ci poate vorbi in toati siguranta cu acest Mann von Adlcare este cu tofi ai sal fi cu toate bunurile sale sub supunerea lmparatului, avIndu-si casafi curtea la o mila de Satu Mare. Sa' nu se teamrs de vreo Inselare sau firetenie sau nea-devar.din partea lui. I- am poruncit sä spuni tot ce ;t je cind va fit ntrebat,sa' nu ascunda (verhalten) nimic, condisia par: de el (das bezeught er sich) ca sa' nu mearga'clam,: mai departe ceca ce va raporta. Totodat ti scrie i lui Carlo Magno in acelasi sens

lui Barvitius. La 10 martie (p. 769) ti scrie iar lui Barvitius c Darahi a mai fostrennut pentru a consemna stink (zvonurile) care circuli §i care nu pot face deck rguIn sfirsit, pleaci Darain la 10 martie la oree 10 noaptea, ductnd i scrisori ale domnuluifi unele. scrisori originale interceptare de ale lui Sigismund Báthory, care se afla instalatin Moldova de unde uneltea Cu partizanii si din Transilvania. Absenta lui Darahi se vaprelungi pia, la 3 mai, intirzierea sa datorindu-se comisarului imperial, doctorul Pezzen,pe care trebuia sg-1 insoteasci in Transilvania. Dar acesta nu se mai urnea din loc, totzibovindu-si plecarea, iar apoi cilitorind färä nid o grabi. Pe la sfirsitul lui aprilie, Mih.Székely scrie din nou in mare tainä (p. 879) unui consilier nenumit, probabi tot Barvi-tius; =kind cit riu face atitudinea lui Ungnad, care 11 scoate din fire pe domn la fieceprilej; fi cit de putin sigure slut informanile pe care le aduni. si le comunici mai sus,fa'ri à le intelege, cum se intimplä de pildi cu cele cuprinse in raportul catre impgratdin 25 aprilie. In adevir, o citire mai atenta a acestui raport scoate in evidenti dezacordul

113

www.dacoromanica.ro

total dintte cei doi comisad (pp. 869-871). Tot inceputul plin de bnuial li apartinzlui Ungnad. Apoi deodatä la mijlocul raportului intervine Székely, afirmind sus si taresinceritatea domnului i ficind udri pentru izbInda lui. Dar in partea final, Ungnadreapare, ficind iar parad ä de zel, neprecupetinduli ostenelile pentru a Intocmi o expunerea tuturor chestiunilor tratate in audienrele la domn, desi recunoaste cä lucrul este greu,pentru ca* interpretii domnului se schimbä de fiecare dad. De aceea, de fapt nu intelegemare lucru, durd cum aratä in tainä Mih. Székely. Pinä: la reintoarcerea lui Damhi esteinventat un nou curier i totodad informator al comisarilor la domn: croatul Fr. Barilovici(Bariglavitsch"), care simte de Indad pulsul i prezintä. lucrurile in sensul lui Ungnad.Chid apare, In sfirsit, Darahi la Alba Iulia (la 3 mai), este trimis in tabära domnuluila Brasov, uncle ajunge la 6 mai.

Scopul trimiterii sale fusese, pe de o parte, acela de a-i vesti domnului sosirea apro-piatä a doctorului Pezzen, aflat la o depärtare de douä: zile de drum de Casovia laintrarea lui Darahi in Transilvania, pe de alta, de a-i infältisa plingerile comisarilorimpotriva logofätului Teodosie, care nu-i läsase sä se indrepte spre Cluj si Satu Mare inintimpinarea lui Pezzen, dar mai ales dorinta de a fi informaiti de ce se petrece in tabäralui Mihai. In ziva de 11 se intoarce Darahi cu 3 scrisori, dintre care una adresad speciallui Mihail Székely, dar fill nici un rspuns la plingerile comisarilor, deck un mesaj verbalca domnul trimite pe banul Mihalcea, care va veni s vorbeascä personal cu ei. De scri-sorile erau date din 7 mai, Darahi nu a plecat de la domn declt In ziva de 9 mai,dud i-a sosit acestuia o veste rea din Moldova In legäturä dupä spusa vistierului Stoica

Cu o conspiratie a partizanilor lui Sigismund din Transilvania, si a moldovenilor. Afost mare vuet. Domnul a tunat si a fulgerat si a mlnat in grabä restul oastei in Moldova,plecind 6 el ca o furturd. Comisarii ar fi dorit ca Darahi sa-1 mai fi urmat pe domn siIn Moldova, pentru a putea primi de la el informatii mai proaspete, dar Darahi s-a

scuzat c nu mai putea s riste a fi väzut de domn In marele clocot de supärare a acestuia(904). Acelasi Darahi nu mai contenea povestind wie der Man gewiet (gewiirtet) getobt,cum a minar din urmä oastea, care rämäsese In tabärä. Expediat din nou de comisad cuscrisori catre Mihai, mai inainte de 31 mai, (dud plead spre domn Fr. Barilovici,) estetrimis din Iasi In ziva de 4 iunie i ajunge la Cluj In dimineata zilei de 12 iunie. Laintoarcere, el Intocmeste o dare de seand despre cele observate sau aflate In Moldova.Acest text färä numele celui care l-a scris poartä: totusi o insemnare destul de dad. Auto-rul e adtat a fi slujitorul dommilui Székely, plecat la 4 iunie din Iasi ... etc. Este con-ceput aproape in Intregime intr-un sens favorabil domnului. Declarantul stäruie asupraspiritului In care consided domnul tratativele sale cu turcii. Abia clad la urnd se Intunedimaginea cu mentionarea foametei din Moldova si a nemultumirii pedestrasilor poloni cares-au predat la Suceava. Ca si raportul dezvoltat tedat de noi la p. 117, intformatiile acesteafinale par a räspunde la Intrebäri precise, puse anume ca sà reiad unele trädturi nega-tive. Dar si aid mentiunea pIrjolirilor este corectad de aceea a scutirii de bir acordatàde domn. Poate cà i aici avem un indiciu al divergentei dintre cei doi comisad, reflectadIn atitudinea prudend a martorului.

114

www.dacoromanica.ro

:'..:i"--!!!", :'ti..... .;" .

`'..,1,''',- " PC v.,e.--,, .,

1 ' .1I,1 ..,,,,e. . R.t.,A,

ri ---- . -,..., - 7.-E.' ..... .-

i. o.. , ,. 4 , "h'.' ,I ,

, , A

'- 1j...' ''''. a

:I ''f . .N. i ;...Ciff,..2).

'''... k

. I'll i:Vf;

.4,..X . ', , . '1.**.. b. 1a 1......

0,r, si.... 1/ 1

' i

- ,- t './1/-. 1.': . .. ..I.i - - ,1,.. I.. , ......, ' , '',..i .;:t :',.. ,..,* -.s.., . .

-- ,. ' t.---A cum prittl .- S-.C,r.:C!', , 1.... .--' ..,_.

s---4.;z wc)-.' - --6-..---si.r.'.._, 3 1 I _. - ' --,.:-$..-_-_ _ __-- ---- '-'-..i....!.--;-;- - - - -.,::...-- - - .7.7,,,abes.,f-,,,,It..,. IKiri..._ fie:: "/Airt.T.

N.. -i Ste(it,V..1.0.1*.y.-t-,:v:44'7,.. '...;.-.:?....,r..-,r; et .E.re/.... ..; :0'...i:. s. :.

, fre-rel4ViCIF:',a f Itl.74.i .4:1- '". e"..'../.1'.., firff 0 449.e.

.. a .,/ee r ...L.:it,' .. ..mt1.-,-... i,--/... r4-14'W 5::de. ' - * ' "r 'A;

- ,,: . ...% f . ..c,4/a.6:.:,, ,V.r.../.,4-,/......,,,,,.*...

.. ,e;',.' ....;.; "`...- ',D.-7x ,-7÷.1.7 ...If., , ;&,,... ''',;,

. / / . .._ _ ...

t--, .o, g

le '' - .,

11 '' : - . ItA; '1.'211

--f ; .

\ &--...94.,.

-, v

t 4 yvi.4

:A, ....' ss .4.k."... -,,,, ,.

o.,4...-"6 .... .4 .6' %....,

4- ,...... .:° - , . .. -4 o 4- -- -,...,. -

. ,_ .., , ,.. .. , , ,,,. . ,,,--...,,r4. -. ., ' ... , ;

:',,, - , : . t''' ; -Y1 ' li ' '. 44.: ,-; ' ,,,

t4t444 , *P Id '

fL3 '1

Mihai Viteazul la 1601 (dup5, gravura lui Aegidius Sadeler) (N. Iorga,Domnii portrete i fresce contemporane, Sibiu, 1930,

pl. 74)

.

ak_11

S.

- 9

P...,, . ,... .._...4_,..K., . .1 ......0.

, , - -, ---'. -,, r;-17.--.. .- -1-.... ... ..,P1

R. ''''%,,.- ' '.,

, --1

dupa

www.dacoromanica.ro

Arbiducele i Iathias (qamp5 contemporan5)

www.dacoromanica.ro

Arhiducele Maximilian (idem)

www.dacoromanica.ro

ZAMOIS141, DE ZACANCEI-LARIVS MG/41

1 A..., ET IN X MILITIA.: Awari Aite

Hatmanul Jan Zamoyski la 1600(stampä contemporanä)

Iscälitura hatmanului

,...

IDANNESMAGNVS- POD

www.dacoromanica.ro

Stilul raportului anonim din 12 iunie se apropie de acela al celor dou5 d5ri de seam5ale lui Darahi, analizate de noi în volumul de fafá. Si de asti data informatille slut de unmare interes. Dar abia sosit, Darahi trebuie din nou s5 alerge in Moldova, la Iasi, undeafrim la 17 jume; nu stim la ce dat5 serie din Bac5u comisarilor, care primesc scrisoareala Cluj la 24 iunie. Trei zile dup5 aceea, in seara de 27 iunie, soseste la Cluj Darahi, insotitsi de Barilovici. $tirile aduse stilt inatisate in rezumat in raportul comisarilor in luminacea mai nefavorabil5 pentru domn (Hurmuzaki, XII, p. 952). Nu se precizeaz5 ce anumea spus fiecare. S-ar p5rea. msa c5. In acest duo, Darahi se arat5 mai rezervat (Hurmuzaki,XII, pp. 952-953). Se multumeste sa repete ce i-a spus domnul cu privire la purtareaimbietoare a turcilor i atarilor, regretind absenta lui Pezzen, care s-ar fi putut insinua"

cl (desigur in eventualele discutii in vederea incheierii unei intelegeri mai cuprinzátoareintre impärat i turco-t5tari).

Cu raportul scris din 12 iunie i cu ecoul mai putin precis al celar observate indatádup5 aceea, se incheie seria &I-nor de searra ale lui Darahi, precum i tirile ing5duind oreconstituire aproximativ5 a activiatii sale. In concluzie, putem fixa urmkoarele jaloane.La reIntoarcerea lui Darahi la Satu Mare, in decembrie 1599, el a o povestire a infringeriicardinalului, pe care curind dup5. aceea Ungnad o trimite lui Barvitius (la 31 dec. 1599).Era tocmai momentul chid se pregärea trimiterea la pap5 a unui emisar al impäratuluicare s5 duc5 la Roma dovezile intelegerii cardinalului cu tuncii. Ungnad ca protestant(dealtminteri r5u v5zut de pap5, care cerea inlocuirea sa din postul de Comisar imperial)era desigur bucuros sa loveasc5, dintr-o piatra, i in Cardinalul A. Báthory, i in candi-.

nalul Malaspina. Se poate ca aceasta dare de seam5 s5 Pi constituit micul raport al luiDarahy dupa minunea sa la Mihai Viteazul. Dupi eclipsa sa de o luna de la 5 ianuariepinI la 4 februarie (chid vine s'a intimpine pe comisan i la Dej) Darahi este invitat decomandantul s5u Mihai Székely sà: raporteze arainuntit tot ce a v5zut In timpulsederii sale pe ling5 Mihai Viteazul, ì anume tot ce ar putea lumina atirudinea acestuiaatît fat5 de cardinal, de poloni, de turci, etc., tit si de implcat. Acuma i se pune in fat5.un chestionar destul de steins. 11.5spunsul constituie raportul lung din volumul nostru, carecorespunde la asa-zisa des Darai Relation" din 6 febr. (Hurmuzaki, XII, p. 680). Inmanic aprilie Darahi expune lui Barvitius imprejur5rile infringerii cardinalului, folosind

pärti din raportul lung. Credem c5 este textul raportului nostru scurt. Nu stimde mult se apropie de primul text, trimis de Ungnad la 31 decembrie 1599 aceluiasiBarvitius. In sfirsit, la 12 iunie raportul despre Moldova este lurks tot ca o replic5in dialogul dintre cei doi comisan.

Rapoartele lui Darahi ofer5 4tiri unice pentru intervalul cit a slujit de secretar luiMihai Viteazul. Totodat5, urm5rirea imprejurarilor in care ele au fost scrise arunc5 o lu-midi mai vie asupra dualifitii de veden i dintre comisarii imperiali Ungnad 6 M. Székely.Daca aportul ion informativ a fost valorificat cu prisosinti Ora acuma de istorici ma-ghiari i románi, incepind cu Szamosközi i continuind cu Ion Sirbu i Nicolae Iorgacerilalt aspect al ion e dat la lumin5 acum pentru prima oar5. De asemenea, atribuirea ra-portului anonim asupra situa,fei din Moldova aceluiasi Darahi nu a mai fost sugeratàpin5 acum.

115

www.dacoromanica.ro

Pentru lämurirea unor puncte mai Insemnate din aceste texte InfAi§ate aici veziObservaliile critice, adäugate la urmä (13. 145).

Am cuprins dupä cele douä rapoarte principale ale lui Darahi scurta relatare ano-nimä despre primirea ceau§ului turc de catre domn la Brawv, aceasta fiind de fapt o darede searnä indirectä a sa dupä cum reiese din context. In sfirqit, contribuTia sa seincheie cu raportul anonim despre expedivia räzboinicä din Moldova. Spre deosebire decele douä rapoarte principale, la care notele urmeazä continuu, la aceste douä relatäri dinurmä ele sInt redate independent, spre a läsa textelor un fel de autonomie.

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEAMA CATRE MIHAISZÉKELY1

f1600 februarie sau 1599 decembriej

Write doamne cum domnia voastrá strälucitám-a trimis n ziva de 9 iulie a anului de fa; ä din cetatea Satu Mare inTara RomaneascI la strálucitul voievod Mihai impreunä cu familiarii curtiidomniei sale strálucite, Teofil Grecu2 i Gheorghe Horváth3, ptn n ziva de10 decembrie cind mi-a dat slobozire de plecare, domnia voastrá tmi cereacuma s ark tn scris cele väzute 6 auzite In tot acest timp, ceea ce voi

1 Traducerea s-a facut dupa textul latin publicat n Hurmuzaki, III, 1, pp. 427-433,adresat lui Mihai Székely, comanclantul cetatii Satu Mare. Pentru data, vezi mai jos p. 145.Observatii critice.

2 Negustor bogar purtind numele de Kiriac, vezi Veres s, Documente VII, 13, 15,interventiile sale din anul 1602 la impa..rat pentru ca s i se restituie suma de 6 800 detalen i imprumutata de el lui Mihai Viteazul pentru plata ostasilor din Transilvania in anul1599. In martie 1602 face parte din solia ltu Radu Serban la curte. S-ar putea sa fie dinfamilia lui Teodor Chiriac, care iscale,ste ca vames al Moldovei aráturi de Battista Amorosi(la 2 iulie 1597) o scrisoare catre judele Bistri;ei (Hurmuzaki, XII, pp. 308.309).

3 Neidentificat.

117

p. 427

www.dacoromanica.ro

aráta eh mai pe scurt pe cugetul meu dupá credinta ce o am façá. de dom-nia voastrá strálucitá.

Am ajuns la mária sa voievodul in ziva a zecea4 a aceleasi luni intirgul numit Ploiesti. !titre altele s-a bucurat voievoclul c <domnia voastrá>i-a trimis pe propriul su subaltern5 a cárui familie onorabilá si ale cáruibunuri se aflá sub ascultarea mAiestátii sale, <dupá cum> aflase prinscrisori de la trimisii si care erau la domnia voastr tn Satu Mare, simi-a atras atentia sä.' nu cumva sá. am vreo legáturá cu secretarul sáu5, vádit

neindoios trádátor. In jurul lui 1 august au sosit solii si de la Praga,de la maiestatea sa, Grigore Balogh? si loan Ragusanul5 i s-a bucurat descrisorile pe care i le-au, tnfátisat de la maiestatea sa si de la arhiduceleMathias, cu capul descoperit a sárutat peceTile de la amindouá scrisorile.Si dud a aflat c sufletul impáratului si al arhiducelui Mathias5 ti este atitde favorabil i cá. este láudatá statornicia lui, a declarat cu mare smerenieemotie cá va rámine totdeauna acelasi i cá el trebuie s moará sauinvingá pentru oastea crestiná.

Dupá putine zile au venit i ceilalti soli ai voievodului de la maiesta-tea sa <anume> Petru Arrneanull° si Stefan Pethneházin care in urma trá-

Decima (Cum Insg plecarea din Satu Mare fusese la 9 iulie, se vede limpedenu poate fi vorba aid de ziva a zecea, ci mai probabil a 16-a (sedecima) sau a 17-a. Vezidiscuiia din Observa;ii entice.

5 Darahi apartinea jurisdictiei cetätii imperiale Satu Mare Este foarte probabil cg afost ales dintre oamenii de incredere ai comandantului Mihai Székely, care vorbeau i romi-neste. Tot astfel si ceilalti emisari maghiari menvionari mai jos: Grigoritg" Balogh, Pethne-hazy etc. $ti-au, desigur, románe$te.

6 loan Rácz, secretarul de limbg maghiarä $i lating care se bucurase de toaa incredekeadomnului, fiind folosit ca tlmacj la venirea comisarilor imperiali la Tirgovi$te in anulprecedent. Aceleasi rosturi trebuia sg le implineascg acuma in mod tainic Darahy, ping laconfirmarea bgnuielilor domnului si la alungarea lui L Rácz.

7 Neme $ ungur in slujba lui Mihai, vezi Hurmuzaki, III, 1, p. 311 si Hurmuzaki,XII, pp. 418-419. In noiembrie 1598 fusese trimis impreung cu Marco Iovan, ragusanul, laimpgrat ducg steagurile turce$ti capturare in Bulgaria. In 1599 a fost trimis la Praga.La 20 ianuarie 1600, Ungnad observg cu acrealg cg el este tare si mare acum la dorm, $icg ar trebui cistigat prm atentii apreciate la vreo 600-700, ba chiar 1 000 de taleri(ibidem, p. 628). Acelasi comunici la 2 februarie (p. 671) cg Grigore Balogh, zis Grigoritg.(Gregurcz) a murit de o) singerare (hat sich zu Todt gebluet) pe care comisarul o sotoatesuspectg, lasind dupg. el 20 000 de talen.

Este Marco Iovan, folosit si in alte misiuni impreunä cu Gr. Balogh. Vezi siP. P. Panaitescu, Mihai Viteazul p. 150.

Fratele si succesorul Iui Rudolf al II-lea. El comanda for;ele din Ungaria Supe-rioarä. si avea un cuvint de spus in miscgrile de trupe ale impgritiei.

" Vezi biografia sa in vol-umul de fatg.Folosit in diferite misiuni de cgtre Mihai Viteazul. Vezi $i N. I org a, Istoria

lui Mihai Viteazul, I, pp. 271-274. In septembrie 1598 este trimis in solie la arhiduceleMaximilian, care in rgspunsul säu din 29 septembrie II calificà drept mare comis (egregiumstabuli praefectum) (Hurmuzaki, XII, 394). In lupta de la Selimbgr comanda o trupg de200 de begii.

118

www.dacoromanica.ro

dárii suszisului secretar fuseserá dusi mai indi la Alba <Iulia> la Cardinal sidintre care unul <anume> Stefan Pethneházi, pe chid era transportat acolo, ne-pudnd distruge sau ascunde scrisoarea arhiducelui pe care o avea la el, dincauza paznicilor, a Inghivit-o pe drum. Celálalt insá cu o siretenie uimitoarea dus scrisoarea maiestátii sale Odd' la Voievod. Odatá cu sosirea acestorsoli au venit12 i trádátorul, acela si cum nu a putut afla nimic de la einici chiar de la voievod despre cele incheiate, zdruncinat de faptul cá asocotit c voievodul ti bánuieste, a scris in aceste zile Cardinalului o scri-soare in sensul acestals: Luminate principe, solii stápinului meu au ajunsaici de la impáratul romanilor, nu stiu ce solie au adus; nu vorbeste nimiccu mine asa precum obisnuia mai tnainte. Insá cum celui ce vegheazátivine intotdeauna ajutor, luminá.tia voastr s vegheze i intr-o direcTie si Inalta, Indeosebi mns s ja seama din spre germani cá.ci eu voi lua seamaintotdeauna aici i voi fi treaz. Dar sá stie bine lurrinátia voastr c im-páratul romanilor" urzeste ceva cu voievodul impotriva <lumiratiei voas-tre> si a tárii prea scumpe. S puná de indatá sá fie prinsi oriunde vorputea fi ajunsi solii i curierii stápinului meu cáci stilt trádátori ascunsi fatáde luminátia voastr i fa tá de Tará, i sá se ingrijeascá. sá fie pedepsiTi dupácum meritá. sá-mi trimitá cit de curtnd pe un om al su de credintáprin care am de end sá-i vestesc prin viu grai toate cite le stiu despretoate lucrurile."

Aceastá scrisoare o intercepteazá voievodu115, 11 priruzle pe trádátordespoaie de toate bunurile sale. Peste citeva gptám(ini, la cererea tuturorsoldatilor si ungurii6, ti lasá s plece. In ajunul luptei fuge la Cardinal,

12 Text defectuos. Cum legatis istis advenit proditor etiam, cäci din raportul scurt(v. mai jos ...) rezultä ciar cà el nu a venit impreunä cu ei, deoarece intilnindu-i acum,cauta sà afle de Ia ei taina tratativelor purtate de ei. De inteles in sensul cä tot atuncidud au venit solii, a sosit tractitorul acela (care i-a intilnit acum). E posibil sä fie ocitire groitä advenit in loc de convenit (s-a intilnit cu ace§ti soli , .. etc.).

13 ¡Sta sententia. Formulä folositä pentru o redare din memorie a unor texte in-fäti§ate in esentä i nu ad litteram. De comparar acest rezumat cu cel din raportul scurt(mai jos p. 134).

14 Rudolf al II-lea. Vezi Hurmuzaki, XII, p. 435, Fa'spunsul imOratului trimis prinAloisio Radibrat la 4 iunie 1599, qi cel comunicar de el la 12 iulie (ibidem, 436) solilor ofi-ciali trim4i de domn. De asetnenea, räspunsul din 23 iulie dat prin Petru Armeanul. Ati-tudinea lui Rudolf era totu§i destul de nedarä i oväitoare. In acela0i timp, el se lasaatras sä intre in unele pertractäri indirecte ca cardinalul i chiar cu turcii, 4i mai dädeaminà liberä lui Basta sä hotärasei in privinta actiunii lui Mihai Viteazul in Transilvania(ibidem, 451) in unire i cu doctorul Pezzen.

15 Probabil la sfillitul lui august, deoarece la 7 septembrie Basta menvioneag faptulträdärii i graba domnului de a zori din cauza aceasta intrarea sa in Transilvanial (Hurmu-zaki, XII. p. 454).

16 Si anume, cu prilejul jutimintului depus de ei In ajunul pornirii la luptä.

119

www.dacoromanica.ro

P.

pentru care fapt 10 ja pedeapsa" cuvenitä crimei sale. Voievodul a ascul-tat scrisoarea maiestAii sale pe care o adusese Petru Armeanul precumcuprinsul solieile, dar ce va fi fost aceasta nu a destäinuit domnul nima-

Dupä ce a luat cunostintä de aceasta, voievodul nu rnai astepta vre-unalt sol 0 nici alte scrisori, ci se tot gindea la oastea19 turcilor, cit este aproa-

428 pe 0 cum ar putea el sa-i in piept, i in care // pärvi ale fárii noastrear vrea <turcii> s dea nävalá, 0 de asemenea cum ar putea 4l> sä. captu-reze sau s dea la fund ravile incärcate cu masini de rázboi i tunurice auzea <cä ar fi> la graniva turceascä.

trig cum nu putea afla nimic despre oastea germanä2° i trecuse ter-menul hotärit de maiestatea sa pentru expeditie, sr <era inconjurat> dintoate pärtile de dusmani, çi anume de transilvani21, poloni, moldoveni, turci,si in fiecare zi era solicitat de sultan si de transilvani ca s incheie olegäturä, iábovind22 in athea främtnari a mai trecut ceva timp. Cumtrecuse termenul hotärit pentru expeditie dupä ce fuseserl chemate sä. seadune la poalele muntilor23 toate ostile de toate neamurile, el primeste

17 Vezi i raportul scurt pentru amanuntele executiei secretarului teädator, I. 'Rácz.0 serie de informatu pot fi aflate i Ia Szamosközi, unde apar Insä. elemente fantasticeimprumutate rasunetului oarecum folcloric al acestui episod: vrajile mamei lui I. RáczapariTia tirzie a dulaului negru care trebuia salveze de la moarte etc.

18 Vezi rindurile lui Rudolf al II-lea din 23 iulie 1599 (Hurmuzaki, XII, p. 442) in-vitind pe domn s dea crezare spuselor lui Petra Armeanul care avea comunice Wrbalgindul Imparatului.

19 De aici incolo se trece la alt punct al chestionarului, ce poate fi reconstituit dinraspunsuri. Este vorba de imprejueárile in care Mihai Viteazul s-a vazut silit s prielkiicasteagul de domnie de la turci i sa se recunoasca vasalul lui Andrei Báthory. Amindoulaceste fapte fusesera exploatate de catre dusmanii sai i in primul rind Basta cadovezi ale necredinwi sale fafá de imparat.

20 In declaratiile sale, Darahi nu mentioneaza vestea prematura pe care ar fi trimis-odomnul lui Basta, cum ca ar fi si trecut in Transilvania, ceca ce 1-ar fi obligat pe ooman-dantul imperial sa schiteze o miscare si din partea sa, trimitind din calaretii sai silezieni laCarei (de unde i-a rechemat dupa citeva zile, chid a sosit la el vistierul domnului, de lacare a aflat cà acea intrare nu avusese loc). In mod normal, scrisoarea catre Basta at fitrebuit sa fie scrisa chiar de Darahi, daca intr-adevair a fost vorba de o scrisoare, si nucumva de o informatie verbal data de curier i gresit inteleasa. O alta neconcordantaeste cea yrivind termenul hotarit de imparat pentru expeditie. Potrivit cu Basta, domnultrebuia sa astepte un al doi/ea aviz inamte de a se mica (Hurmuzaki, XII, p. 454). Separe totusi cà fusese fixat un termer% i anume la sfirsitul lui august. Pentru toata discutiaaceasta, vezi I. Sirb u, Istoria lui Mihai Voda Viteazul, si N. Ior g a, Istoria luiMihai Viteazul, I, P. 289 cu trimitere la Hurmuzaki, XII, p. 446.

Adica fortele lui Andrei Báthory. Pentru invelegerea sa cu Ieremia MovilL venscrisoarea sa de indatorire privind angajamentul de casatorie al lui loan Iffiu, fratele. sauvitreg, cu o fiica a lui Ieremia (Hurmuzaki, XII, 437, act din 3 iulie 1599).

22 Cunctando = cistigind timp.23 Ad alpes Erau adunate la granifá 1'11cà de pe atunci forlele care aveau - fie

folosite dupä aceea la trecerea in Transilvania. Vezi mai jos compunerea lor cifrelediferitelor trupe.

120

www.dacoromanica.ro

steagul i sceptrul .trimise de impáratul turcilor24, si pe trimisii acestuiai-a retinut ping acuma25 i dei ti slobozise de plecare din Transilvania tnzilele din urmg, dar cind a auzit cá turcii din tinuturile de margine aunáválit in Tara Románeascg, i-a chemat inapoi in mare grabg si a trimischiar el in targ26 o scrisoare piing de amenintári pentru turci, i astfeltrimisii turci au fost siliti sg se intoara <la ei> cu destulá rusine dupgce au slobozit pe toti cei prinsi27 i dupg ce au pricinuit doar puling pa-.gubi románilor.

Cum despre armata germang28 nu putea afla chiar nimic, si cum aveala el pe solii turci, iar din Transilvania pe George Palaticz29, trimisul car-dinalului, care se tinea de el in fiecare zi s incheie o leggturg trainicg",nu mai putin si boierii, sfetnicii sii, cárora le si acatase toatá situatia,a gindit ca ultim mijloc <sg se arate> ca si cum ar vrea sg favorizeze peacesti solicitatori <si> mi-a poruncit s scriu o scrisoare maiestátii sale insensul acesta. Luminate impgrate am luat seama cu mare grijg la cardina-lul Báthory, dupg cum se cuvine unei slugi credincioase, dar nu gsesc nimicla el, impotriva credintei; si el si principatul lui vor sg fie supusi credinciosiai maiestgtii voastre. O rog deci, pentru ca turcul sg nu se poatg bucura deaceste frgmintári, sg-si potoleascg minia puternicg pe care o are impotrivaacestora si primeascá in mila si ocrotirea sa". Cgci el urmgrea aceasta:

24 Indatg dupa venirea sa in Transilvania, Mihai Viteazul l-a chemat la el pe ceausulvenit cu steagul de domnie al Tgrii Rominesti, pe care 11 läsase la Tirgoviste, pe linggvornicul Dumitru cel Insgrcinat cu cirmuirea ;aril dupg plecarea sa. Totodat il rugase pepasa de Silistra sg aibg grijg de targ. La Alba Iulia, de cum a sosit domnul, a eliberat peturcii aflati acolo ca prizonieri ai cardinalului, pentru a stabili relatii bune cu Poarta. Darla 21 .noiembrie el afli de intrarea a 6 000 de turd la Bucuresti, i indatg pune sä fieopriti. ceausii i turcii pe care îi slobozise de plecare din Transilvania si prin care trimiteadaruri vizirului Ibrahim si hanului tgtarilor. Ibrahim, care era comandantul armatei turcestipornite contra Ungariei, se afla la Belgrad. Tratativele lui Mihai Viteazul incepute maiIndio cu Mahmud, pasa de Vidin, au urmat apoi direct cu Ibrahim, nu firg piedici dinpartea vecinului din Vidin.

25 Huc usque detinuit. Declarantul se referg ca timp la momentul declaratiei salefgcute comisarilor Vezi i mai departe: praeteritis diebus dimiserat.

turcis . . . minis plenam epistolam in provinciam misit adicä. in 'Tara RomineascI.27 Adicä dupg ce au fost siii sg slobozeascg pe locuitorii robili de turci i dupg ce

incercarea acestora s-a soldat cu prea putine pierden pentru romani.. 28 Gcrmanico (= imperialg). Se reia firul expunerii din dreptul notei 20, fiind acum

vorba de atitudinea adoptatg fatä de cardinal.29 Gre;it: Palatini (I), corect Palaticz. Este fostul ban de Lugo§ si Caransebes din

1584. In 1595 vine in Tara RomAneascä, pentru a primi jurimintul de credintg al dornnului.El stie cu sigurantg. romineste. Tot el e acum trimis de cardinal la domn.

3° De firmo aliquo conficiendo.

121

www.dacoromanica.ro

ca sä se interpunä31 in acea treabä a cardinalului prin Palaticz i prin trimisulinsusi al voievodului. Se intocmeste scrisoarea, se bucurá Palaticz, se trimiteun exemplar cardinalului, i ca sä nu poatä avea vreo indoialä am scris-osi am subscris-o32 <chiar> la locul de gäzduire33 al acestuia, fiind si el defarä: pe aceastá scrisoare o trimite cu salvconduct prin locurile de sub stä-pinirea34 cardinalului i chiar porunoeste curierului voievodului ca sä-si unmezedrumul ctt mai iute, Insä voievodul ii ceruse acestuia sä nu treacä de Ca-sovia. Cardinalul insusi a luat seama la acest lucru <anume> c voievodul deaceea i-a trimis scrisoarea pentru ca imblinzeasa pe el si sá. afle vestidespre armata germanilor.

Dar clnd a inreles el35 prin curierul pomenit c germanii, care seaflau în orawl Carei36 din cuprinsul Transilvaniei, au pornit inapoi spreStrigoniu, a hotärit c trebuie sau sa in vingä sau s moarä pentru credinfá,si aduntndu-si soldarii i-a pus sä.-i facä jurämtnt cu torii i <astfel> elmerge 'in grabä cu toatä armata sa pe care o imparte totusi sub munr137Ora la tirgul Ploiesti. In timpul acesta soseste trimisul cardinalului, Pan-crariu Sennyey" pe care pusese <voievodul> sä fie adus in oras noapteal,si tot noaptea i-a i dat drumul ca sä" nu afle ceva despre expedirie, si pecare 11 convinge c transilvanii nu trebuie sä.' se teamä de el. Acesta <Pan-crariu Sennyey> se intoarce la cardinal cu mare insuflerire, ca dupä otreabä bine ticluitä, noi urmäm Indatä cu o iurealä uimitoare, trecem rnun-rii, amain pe neasteptate pe oamenii transilvanului ce nu se temeau de nicio primejdie, ba chiar în dietä Pancrariu Sennyey, cancelarul statuluichiar In numele cardinalului ii linisteste" (?) oficial cu privire la acel svonpe care tl auziserä, <:declarind> a de románi nu trebuie sä. se tearná, cIcitoate neinrelegerile s-au potolit, si c ei trebuie s chibzuiasa. nestingherit

31 Hoc enim Cardihalis per Palad'? (i) et etiam Vaivodae ipsius legatum contendebat,ut se interponeret negotio. Frazä cam neclarä, putind avea drept subiect fie pe cardinal, fiepe domn, intrucit cuvIntul Carclinalis are aceeali formä i la nominativ (subiect) si lagenetiv (atribut). Datoritä acestei scrisori pe care trebuia sä o dual' un trimis al domnului,macar el un duplicat a fost incredintat chiar lui Palaticz, se obvinea posibilitatea trimiteriiunui emisar propriu pink' la Basta, la Casovia.

32 Obsignavi.33 Hospitio.34 Regnum, adic Transilvania aflatl sub ascultarea sa.35 Mihai Viteazul.36 Oppidum Karolly vezi mai sus, n. 20. Aceastä retragere a cavaleriei silezie.ne

de la Carel s-a ficut cam dupä 12 septembrie. Nu putem sti exact dud s-a inapoiatcurierul.

37 Armata a intrat 'in Transilvania pe trei cal. De aceea, dupä ce e amintitä ultra'armata, se aratä cä. ea totusi s-a impärtit.

38 Era cancelarul cardinalului.39 Examinat (?) de rumore. Citire desigur gresitä.

122

www.dacoromanica.ro

la binele tärii. In ziva a doua a comitiilor" adicä la 19 octombrie ei aflädintr-o scrisoare din cetatea Brasov, vestea cea tristä c'i voievodul Mihaia trecut munIii Cu copiii, sotia si toate sculele41 sale si ale boierilor säi, darei cred totusi a lucrul poate a nu fie adevärat, si, infiorati de gravitateaunui eveniment atit de neobisnuit ei dizolvä dieta <firii> qi trimit indatäpe Moise Székely" cu 500 de cäläreti in recunoastere si in timpul acestatsi adunä oastea43, isi aseazá tabära line orasul Sebesul Säsesc44, iar iscoadalor Incremenitä de uimire, de iuteala si de multimea trupelor noastre, seintoarce In tabära lor ducind cu sine doi prizonieri pe care ii prinsese fä-dud prädäciuni45.

Se ajunge la cetatea Fäeras, unde a auzit voievodul cá. niste soldati,iesind din tabLi pentru a jefui, fuseserä adusi ca prizonieri in acea cetate <si>mi-a poruncit sä le scriu o scrisoare plinä de ameninfiri, a daca vor mai bágape viitor pe vreunul din soldatii si In <castel> // va pustii tot tinutulHerasului si chiar §i. cetatea cu fier si foc, si ca dacä au cumva prizonieridin <tamenii> säi, sä-i slobozeasa pe loc.

Toate s-au fäcut dupá spusa <sa>, ba chiar slujbasii cetätii au trimisIn tabärä un prinz" <bun> cu vin din belsug si cum mergeau toti Cu arm4ta,tnsusi voievodul a descälecat si de fa tä cu slujbasii <cetätii> el insusi sinoi care eram Intotdeauna pe line el am prinzit cu mare veselie. Toateacestea i se povestesc cardinalului asa cum s-au triti'mplat si acela se minu-neazá si amenintä47.

A doua zi este adus de sträjile haiducilor liberi" un cazac nobil cu o scri-soare pe care <cardinalul> o scrisese voievodului Moldovei Ieremia in sensulacesta:

Prea cinstite si märite doamne, ni s-a adus scrisoarea strälucirii voastresi ne bucuräm a ne scrie a va fi cu arrriáta sa la Oituz." mai inainte de aprimi noi aceastä scrisoare. Ne ruem deci ca färä nici o zäbavä sä alergeincoace ziva si noaptea cáci necredinciosul de Mihai Vodä, bizuindu-se peajutorul germanilor se si aflä in Tara noastrá. De germani sä nu se teamä

o Adicä a dietei.41 Tota supellectili.

A42 Moise Székely Acelasi care comandase corpul de mercenari unguri pr iitivi de m-pärat pentru a sluji in Tara Romaneascä 'in cursul anului 1597.

41 Cei de la conducetea Transilvaniei desemnati mai sus ca: ei.44 Zaz Sebes.41 In rapinis.44 Tentaculum (= ientaculum).47 1Miratur et minatur.42 Libero rum Haidonum, trupä neregulatä compusä, in majoritate, din bulgari, sirbi,

albanair care luptau farä ala platä. decit präzile pe care le puteau face peste Dunare." Oytoz.

123

P. 429

www.dacoromanica.ro

domnia voastrá stráluciti, cáci noi am fácut o aliantá cu maiestatea sa50. Peacel necredincios sä-1 batá Dumnezeu pentru necredinva sa, numai sá alergeIn grabá <domnia voasträ> i ziva i noaptea; ceca ce am oferit sträluciriivoastre poate fi usor de dobindit. V recomandám pe cazacul, aduckorulacestor <rinduri> càci ne este credincios. Dat ... etc.". at despre oferta decare pomeneste in scrisoare noi am inteles cá e vorba de domnia Tárii Roma-nesti51. A mai scris i altá scrisoare atre un cápitan de cazaci, i acestatot in Moldova, si cu acelasi cuprins. Chiar in ziva urmátoare a primit52 oscrisoare de la cardinal care <spunea cá> vrea sà stie pentru care cuvinta náválit in Tara sa i il ruga prieteneste sä se intoarcl in Tara Româneasapentru ca cearta dintre ei sá nu aducä.,, pieirea crestinilor. Acestuia i-a rás-puns in scris voievodul foarte pe scurt ca el nu a fácut nicidecum acest lucrudin a sa pornire, ci din porunca maiestkii sale, stápinul sáu prea milostivsi 1-a rugat sà plece lásind maiestkii sale Transilvania53, ca sá nu urmeze de aiciacea pieire a crestinilor de care vorbise.

A mai venit si capelanul prea reverendului cardinal Malaspina54, lega-tul pontifical, impreudi cu trimisul i solul acestuia55, care din Insárcinareastápinului säu vola sá-1 tncredinteze pe voievod cà existá o aliantá neindo-ioasa intre maiestatea sa i transilvarn. Acestuia i s-a ráspuns printr-o :sexi-soare In acest sens58. .

Prea reverende, am ?Tildes ceca ce-mi dati de stire despre o aliantácheiatá prin mijlocirea reverentei voastre intre maiestatea sa i Transilvan,<dar> noi <nu> am constatat acest lucru mai inainte i nici maiestatita sanu ni 1-a adus la cunostinTá57. $i nu ne-a poruncit sà facem altceva decitceca ce vedevi cä. facem <acum> 5i nu minat de vreo jignire, ci din poxpricahotärttä, a maiestkii sale. Dacá totusi am vrea sà ne plingem, poate sá-siaminteascá máritul cardinal cá de cum a preluat stápinirea58 ne-a trimis rás-puns indatá prin primul sáu sol Toma Csomortany59 ca sa plec de pe: pá-

59 Afirmalie neadevkat5. Tratativele Incercate au dat gre.s.51 Pentru Simion Movirá.52 Subiectul subInteles este Mihai Viteazul.

Ut regno resignato exeat." Vezi in volumul de fa; ä relatarea acestuia." Al lui Andrei 134thory." In istam sententiam.57 Lipseste din frazg o negaiie necesar'á cerut5 de context pe care o compledm In

parantezk <nec> nobis prius res ista constitit, nec Sua Meiestas significavit.55 Cum primum in regnum introductus esset. Alegerea sa oficiará a avut lo t la 29

martie 1599. Asadar, aceastä: comunicare ficutsá domnului a trebuit s'ä aibg loc., prinapriliemai.

Acesta avea legkuri foarte strInse cu Moldova. Despre misiunea lui la Kihai Yitea-zul vorbeste chiar domnul în scrisoarea sa ckre Ieremia Movirá. Vezi P. P. P an a i t es c u,Documente privitoare la istoria lui Mihal Viteazul (versiunea romineasa pp. 93-98). Citev'apasaje sint reproduse i in Mihai Viteazul de acelasi; pp. 152-153, si in scrisoarea catre

124

www.dacoromanica.ro

mintul meu al Tarii Romanesti, caci turcul nu ne rabda nicidecum, deoarecee foarte dusmanos fa ta de noi si nu se poate face nici o leOtura" statornicadin cauza noastra. Cu care veste, printre altele a socotit ca a bagat spaimain sufletul nostru. Apoi iarasi in niste scrisori scrise catre domnul Mol-dovei Ieremia, 6 catre un capitan oarecare de cazaci ne numeste necredin-cios i sperjur, de care cuvint de ocara61 sa fie martor insusi Domnul caredin noi doi e mai vrednic de el. Dar noi nu ne-am fi pornit" pentru aceastadaca nu ne-ar fi snit la arme credinta noastr i juramintul facut maiestatiisale. Dat . .. etc".

Fara nici o zabava. cardinalul a raspuns el insusi la toate acestea print-oscrisoare catre voievod, chemind martor pe Dumnezeu, tagaduind ca el arfi scris vreodata voievodului63 ceva despre aceasta sau ca ar fi spus cumva

acela ar fi necredincios i sperjur, dar cum el vede ca se merge catrelupta, el va infrunta toate primejdille pentru patrie intr-o cauza dreapia, síacela dintre ei care are o cauza mai putin dreapta, acela sa dea seama tna-intea judecatii lui Dumnezeu de varsarea singelui crestin, iar el atita doar seroaga ca acela sa plece inapoi".

Ultima scrisoare a acestuia a fost cea catre voievod.and si de o parte si de alta erau rinduite armatele tn linie de bataie

sufletele ostasilor aprinse pentru lupta, a pornit Malaspina intr-o noua solie,a venir la voievod si nu i-a spus altceva decit ce ti trimisese raspuns princapelan. Acestuia i-a raspuns pe scurt voievodul ca el face ce face dinporunca maiestatii sale, 6 ca el a venit cu acest scop, ca sa supura Tran-silvania maiestatii sale sau sa piarda tntr-adevar viata sa, a copiilor si asotiei 6 pe toti boierii farii sale si toate sculele i tunurile i tndeobste totce are, sau s cucereasca Transilvania si ca. el totusi tI roaga, ca s plecelasind Transilvania maiestatii sale. Iar dad, <acela> nu va voi, intructtei sustin c s-ar fi incheiat o alianta, atunci s dobtndeasca ctrmuirea Tran-silyaniei de la maiestatea sa, si el ti va socoti asa cum se cuvine <b. fisocotit> un principe credincios maiestatii sale si ti va servi intotdeauna Cutoata smerenia i ti va inapoia principatul la un <singur> semn al maiesta-tii sale.

clutele de Toscana. De asemenea, ea este mentionatg $i de cronica anonimä $i este cunoscutgde Szamosközi (Mon. Hung. hist. Script., XXVIII, pp. 269-270) Cz.omortany a participat

la lupta de la Selimbär, fiind unul dintre putinii participanyi care au reulit sg fugg InMoldova la Ieremia Movilg.

60 Stabile aliquod foedus.61 Blasphemia.62 Commoneremur (!) commoveremur).62 Ieremia64 Textul latin ar 'inggdui poate $i o altä citire, putIndu-se confunda verbele reddat

redeat. Se $tie cà textul este Ohl de gre$eli. Iatä fragmentul de frazg: . .. is rationem reddattarnen adhuc orare, ut redeat ... etc.

125

www.dacoromanica.ro

Se face un armistitiu doar pe o noapte ca sä se sfätuiascä si de o partesi de alta in treaba aceasta pentru folosul crestinätätii, i in ziva urmätoare

vinä Malaspina si ascultind cauza ambelor 01.0 s facä o impäcare.A sosit, dar se si rinduiserä de amindouä pärtile ostile de luptä si nu aavut nici un räspuns, ha chiar nki nu a putut s iasä voievodul din tabäräinainte de luptä.

Lupta s-a dat in ziva de 28 octombrie, in aceeasi zi in care veniseacolo Malaspina, si s-a purtat cu indirjire de amindouä pärtile si a fostinvins cardinalul iar dintre magnatii lui au fost prinsi Gaspar Kornis65,George Ravazdi66 i atti nobili; au cázut in luptä foarte multi nobili,familiari de ai curtii <precum> i oameni de starea cea mai de jos. Dupäluprta de la orasul Sibiu au fost adunate 3 300 si mai bine de cadavre, iardintre ai nostri nu au naurit nici un nobil sau boier. Cardinalul a fugitvroind <sä meargä> in Polonia impreunä cu 102 persoane: nobili secui,oameni de frunte din tara sa <dar a fost> de douä ori fugärit spre muntide secuii cei sprinteni"67 credinciosi maiestätii voastre i atacat intr-atitainch nici un singur cäläret dintre ei nu a putut sapa, el insusi i fratelesu loan Iffiu68 päräsindu-si caii, abia au putut sträbate munIii. In acea

65 Caspar Roonis (sic). A existat banuiala c acea capturare era voita de el, deoareceavea motive sä se teamä de cardinalul Andrei Báthory, pentru rolul jucat de el cu prilejulasa-zisului complot de la Cluj (august 1594), dud 11-ar fi sfatuit pe Sigismund sa-1 executepe Baltazar Bathory, fratele cardinalului. In acel moment, G. Kornis fusese comandant alcetatii Hust. Implicat in neimpiedicarea trecerii tatarilor, ar fi infatisat niste scrisori alelui Sigismund care s-au dovedit Insa false poruncindu-i sä-i lase sa treaca. Aceastaabilitate a fost pusa pe seama lui Baltazar. Vezi i Calatori, III, discutia din jurul relatieilui Busto.

" Randazchi (sic) George Ravazdi a fost comandantul ce ii Gherla i apoi consilieral principelui. A avut un rol de prim plan, alaturi de Iosica, In impunerea asa-zisului statutdelegatiei de boieri ai Tarii Romanesti în maiiunie 1595. La inceputul anului 1596 a fostalaturi de Bocskay, unul dintre autorii salbaticei represiuni a miscarii secuilor, inselati defagacluiala solemnä a lui Sigismund, in preajma campaniei din 1595, ca le va restitui privi-legiile lor stravechi. In iunie 1599 vine impreuna cu Nicolae Vitez la Tirgoviste cearädomnului jut-5111171nd de credinta fati de cardinal. In acest raport, Darahi nu pomeneste deuciderea ulterioari a lui Ravazdi. In raportul scurt insa afirma c acesta ar fi fost dat pemina secuilor, care 1-au rupt in bucati. In relatia oficiala a solilor lui Mihai, trimii dupäacea lupta la curtea din Praga, se foloseste o formu1a. oarecum asemanatoare: den dier Wyaalsbaldr niederhauen lasso: aceasta este deci versiunea oficialà. Exista insa i alta versiune,potrivit cäreia Mihai l-ar fi ascuns In propria sa careta pe Ravazdi care era rank, imbra-cindu-1 chiar In haine de ale sale, pentru a nu fi recunoscut de secui, care insa au sfirsitprin a-1 descoperi i ucide.

67 Agilibus Sicutis. Termen folosit in toate actele oiiciale pentru secuii ramasi invechile lor rosturi, spre deosebire de cei innobilati i trecuti in tabara adversa.

58 Era un frate vitreg al cardinalului, coboritor prin mama lor, Margareta, din SteamMailat, fostul voievod al Transilvaniei: tatäl lui loan If fiu a fost executat cu prilejulasa-zisului complot" de la Cluj.

126

www.dacoromanica.ro

victorie secuii liberi au cistigat o pradä de 20 000 de galbeni de aur, de lacardinalul insusi doar 600 de galbeni, i toate acestea in bani gata69. Cardi-nalul fnsusi a rätácit patru zile in munti cu un oarecare loan Milt670, insfirsit au ajuns la un cioban roman ce-si pästea oile, de la care a apätatputinä pline cu lapte, si acolo lingä foc, isto vit de atitea oboseli cu care nuera obisnuit, de foame, de frigul aspru, a stat sä se odihneasc1 si a ador-mit ca si cum ar fi fost intr-un loc farä prim ejdii. Prins de ciobanii romani7ia fost omorit el si Mikó. lar Mike) spunea ciobanilor ca lui nu-i pasä deviata lui, dar cá cel care zace acolo este chiar principele si pe el sä-1 crute.Romanii socotind c vor avea rásplatä de la domn l-au omorit.

Si loan. Iffiu este prins in acelasi timp, dar prin alte locuri impreunäcu niste nobili de frunte i odatá cu capul cardinalului i chiar cu alacestui cardinal ..." numit Fägäras, stilt adusi la voievod. Dar cum acestaprimise atunci vesti rele din Moldova a poruncit ca sä fie toti ucisi desecui, pástrind insä pe loan Iffiu si un copilandru nobil care este tinutacum inchis in cetatea Deva i ferecat in lanturi; acestea s-au fácut citevazile dupá. luptä.

Ca s m reintorc la cele se spuneam mai sus, indatá a doua zi dupáfuga ostilor din tabára transilvanilor, voievodul läsindu-si in urmá. armatasa a venit la locul luptei a taberei acelora, a gásit corturile car-dinalului neclintite cäci fusesera párásite in timpul noptii cu nepusá masá74.El porunceste sä fie adus i märitul Gaspar Kornis, si acolo in cortul car-dinalului, tinind sfat impreunä porunceste sä se scrie scrisori <celor din>tinuturile de margine ale Transilvaniei atit in numele voievodului cit si Inal lui Kornis in chipul acesta:

Prea cinstitilor76 voi stiti bine cum a ajuns lucrul dintre mine si prin-cipele vostru cardinalul. Vä. rugäm deci sä nu instráinati tinuturile de mar-gine de la maiestatea sa si de la principatul Transilvaniei, yeti face astfelun lucru foarte multumitor în primul rind pentru maiestatea sa, i chiarpentru noi, i vrednic de rásplatä. Dacä duceti lipsá de ceva scrieti-mi cttde repede cáci grija maiestätii sale in acest stat piná la hotärirea sa cade

69 In paratis omnia.72 loanne Miko.71 In general, izvoarele contemporane pomenesc de secui ca autori ai acestui omor.

Chiar i Darahi, in raportul su scurt redactat ceva mai tirziu, afirrn doar c5. Andrei arfi fost ucis de un cioban, fàrà alte preciz:iri. In versiunea oficialä a solilor lui Mihai laPraga este de asemenea vorba de ciobani români. Vezi i Hurmuzaki, III, 1, pp. 357 $i 359.Pentru alte versiuni vezi Veress Documente, V, pp. 356-359 j disculia lui I. Sirbu,op. cit., II, pp. 335-337.

72 Lacun'i in text.73 Lacunà in text.

Quandoquidem noctu erant in tempesta divisa (!).76 Egregii nobili).

127

www.dacoromanica.ro

In sarcina mea. Am mai auzit cg vi se datoresc multi bani din lefurilevoastre, si pe acestia Ii yeti primi de la noi, fiti bine incredintati <deaceasta>".

In acest timp judele regesc7° impreuná cu juzii scaunului i cu oráseniijurati din orasul Sibiu a venit cu daruri la voievod in cort i de la acestiaa aflat <voievodul> c voia cardinalul sa fugá in Polonia §i a nu maivrea sá-si mai incerce norocul. Se mai aduc i de la reverendul DirnitrieNaprágy77 douá <scrisori>, <scrise> in douá rinduri din Alba Iulia, cáciera detinut atunci acolo pentru marea sa credintä pe care o pgstrase fatáde maiestatea voastrá 078, in care scrisori se mai scria titre altele c dru-mul <intr-acolo> este sigur cg.d i fratele cardinalului79 auzind de infrin-gere fugise de acolo.

p. 431 Dar inainte de a fi pornit in expeditie, prima grijá fusese sá-i atragápe secui80 la credintg. S-a folosit acest mijloc81: mi-a cerut hotárit s intoc-niesc pentru el o scrisoare scrisá in numele maiestátii sale in care sg. fágá-duiasca secuilor vechile lor privilegii i drezturi municipale, asa cum le-aufost dáruite de sfintii regi ai Ungariei i inlaturate apoi de principii Bátho-resti82, i sä le fäggduiascg in numele împratului c li se vor inapoiadacá se intorc la credintá si nu ridicá armele impotriva maiestätii sale,si eu am plásmuit dupá cum cereau imprejurárile pecetea maiestátii sale siiscálitura intocmind <acestea> impreura cu Petre Armeanul <care e>zugrav. El84 a vorbit despre acest lucru cu Stefan Hamar, un secui nobil,fost altgdatá in slujba sa, care nu §tia sá scrie si care vázind peceteaiscálitura a fost convins de catre voievod. A scris si el secuilor liberi inacelasi sens in numele säu, adáogind cg rággcluiala maiestátii sale este ne-clintit i statornicg si nu poate fi pus g de loc la indoialá si cá el insusi va

78 Albert Huet." Noul episcop catolic al Transilvaniei, care Ti primeste solemn pe Mihai Viteazul

este fácut cancelar. Curind se va dovedi nesinceritatea sa.78 Greseali evidentg. Raportul nu este adresat Impäratului, ci lui Mihail Székeiy), deci

nu poate fi vorba aici de adjectivul posesiv vestrae pe lIngg cuvIntul maiestati, ci probabilar fi de Indreptat In maiestati caesareae.

79 $tefan Báthory isi incircase lucrurile de pre% pe niste care apueind drumul spreHust, unde a fost vinut izolat cu desävIrsire de catre detasamentul de cazaci trimis Inurmgrirea sa.

so Agiles Siculos.81 Tali invento. Expunerea pläsmuirii diplomei pentru secui, nu se aflg dectt In acest

raport lung al lui Darahi, in raportul su redus ea nu rnai apare de loc.82 In realitate de loan al II-lea Sigismund Zápolya, In urma rgscoalei secuilor din

1562, incurajatä de Despot Vora'. La &dui su, Stefan Báthory, viitond rege al Poloniei,a dus Meg si mai departe aservirea secuilor.

83 Curtea de la Praga as fi si trimis o diplomg in acest sens, care Msg. nu a sosita trebuit deci sä fie reconstituitä in felul acesta.

" Mihai.

128

www.dacoromanica.ro

fi cel care va solicita si va duce la bun sfirsit cauza lor inaintea maiestätiisale. Acest lucru totusi s-a fäcut in asa mare tainä, inch pinä la räscoalasecuilor nu a stiut nimeni de el in afarä de cei numiti mai sus.

Inainte de a se invoi la aceastá treata aveau cererile urmátoare, mo-tivate pe faptul c privilegiile lor nu vor fi statornice multä vreme dacänu ar fi därimate mai inainte cele douä cetäti88 aflate in mijlocul lor si deasemenea i cur-tile nobililor. Si de asemenea dacä nu ar fi mäceläriti domniilor de pärnint i mostenitorii acestora. Li se ingäduie toate i ei fägäcluiescsä Ora' credinta pe care au pästrat-o cu statornicie.

lar a doua grijä a fost cum sä insufleteascä cu nädejde pe cei dinslujba86 sa care §tiau de treaba <pus ä la cale> vorbindu-le tu fiecare zicu .cuvinte de acestea: Daa treaba va izbuti dupä dorintä, voi veti fioameni de aceia87 despre care, cind vor vrea sä. stie unii nu vor intreba captn acum: ce Lace cutare i unde este cutare, ci unde este domnia <ta> 6ce face domnia sa? V voi face oameni mari pentru credinta voasträ dacäyeti fi statornici <in credintä>". $i de asemenea i cäpitanilor i coman-dantilor säi de once neam le impärtea daruri si-si apropia sufletele lor princonvorbiri pline de voie bunä88.

Se zvonise printre soldati <c . vor avea> leafá pe patru luni in numelemaiestätii sale peste cea obisnuitä datä lor in dar de voievod daca lucrulva izbindi dupa poruna A obtinut <astfel> apoi ceca ce dorea, cci tre-zise tn ei o ap mare dragoste pentru el, incit de dragul lui nu era unuldintre soldati care sä nu ja bucuros armele chiar impotriva patriei saleiubite unde erau sotiile copiii, rudele i bunurile celor mai multi dintresoldatii si unguri. Increzindu-se in acest fapt i in multimea armatei sale,a inceput totul cu indráznealä. Avea 1 100 de cäläreti unguri si 1 000 depedestrasi, nu stiu citi soldati sirbi, cazaci 6 moldoveni, dar este sigurnumai lefegii cáläri i pedestrasi erau tn numär de 23 000. Catastiful culista lor89 a fost trimis in comitii inaintea membrilor stärilore°, unde 1-auväzut Cu totii. Pe lingä acestia avea 8 000 de haiduci Eberle1 i de aseme-nea o prea frumoasä armatá a rosilore2, dupä cum ti numesc ei i mäciu-

Vezi in Calatori. II (relatia lui Gromo), p. 322, n. 75, referitoare la cele dou'á ceatiridicate de loan Sigismund Zápolya, dupä reprimarea rscoalei dn 1562: una in ScaunulOdorhei, numitä. Székelytámadt (,,secuii au atacat"), a doua in Trei Scaune numiti Székely-binya (,,secuii se cgiesc").

" Familiaribus.87 Vos y (= ii) estis futuri." Vezi, in acelasi sens, relatia lui Valentin Walawski.89 Regestum." Regnicolarum. Sensul obisnuit al acestui termen este de locuitori cu drepturl depline,

deci de nobili sau membri ai categoriilor privilegiate.Liberos Haidones.Rosonum.

129

www.dacoromanica.ro

casii93 obstei boierilor incä citeva mii, ale cäror arme erau doar mäciucile94läncile, dar totusi erau c1ri. Apoi iaräsi in Transilvania erau secuii

sprinteni"95, arora intotdeauna le-a arätat dragoste asculta pe totidud isi spuneau päsurile cu capul descoperit i Ii ocrotea bucuros impotrivatuturor pixisilor in pricinile lor drepte, precum face si acuma.

Dupä izbinda sa glorioasä a intrat in Alba 4Iulia> in ziva de 1 noiem-brie dud prima sa grijä a fost sä imbärbäteze sufletele desnäclájduite alemembrilor stärilor. De indatä i-a chern(at in Dietä96 pe ziva de 20 a ace-leasi luni, in orasul Alba Iulia pentru ca sä se sfältuiascá despre bineleobstesc, linistea i däinuirea statului, iar pIn atunci ca fiecare magnatnobil sa alerge dt poate xnai iute sä se lege cu jurämint fatä de maiestateasa si de domnul voievod. Lucrul s-a indeplinit cu cea mai mare insufle-tire si grabä. Formula jurämintului in limba obisnuitä97 era astfel: Eucutare i cutare°8 jur pe Dumnezeul cel viu care este tatál, fiul i sf. duh,

voi fi credincios i cu dreptate fatä de maiestatea sa impäratul roma-nilor precum si de voievodul Mihai, guvernator in Transilvania, voi fidusman dusmanilor99 lor, i prieten al prietenilor <lor> i once a auzicare ar fi impotrivä, voi aduce la cunostinta märetiei voastre. Asa sä

ajute Dumnezeu". Domnii consilieri dupä o másurä chibzuitä trebuiausä jure <credintä> maiestätii sale si incä i domnului voievod cu adao-sul acesta la cele de mai sus, <al> dupä jurämint, asa ca in anul dinainte,numele lor erau iscälite de ei intr-un act si intärite cu propria lor pecete.

A chemat si pe secuii sprinteni" si pe toti fruntasii <primipilii">or, pe care i-a silit si pe ei la jurárnint fa tä de maiestatea sa, fatä de

sine si de voievodul Pátrascu, fiul säu. La rindul su si el le-a jurat lorii va pästra statornic i intotdeauna in libertatea"° ce le-a promisIndatä le trimite in fiecare din scaunele lor <drept> cäpitani, care

p. 432 sä. fie in fruntea ion, pe soldatii si incercati, dintre ostenii cu platä<anume> pe amintitul Stefan Hamar, George si Grigore Make), StefanDemes, Petru Székely, Albert Mar6czi <si> altpor nobili de frunte02 princare li se cere cu hotártre ca o parte din obstea secuilor sä-si faca rost de

93 Machkas.94 Baculi (1).98 Agiles sich los." Dieta de la Alba Julia de la 20 la 28 noiembrie 1599." Vulgari (adicä nu intr-o limbä savantä, ci n cea vorbitä).98 T (= talis) et T (= taus).

Hortium = (hostium) eorum hortis (= hostis).100 libertate (adicä in privilegiile anterioare). Dealtniinteri el clä acte de confirmare

a privilegiilor secuilor din Kizd (la 3 noiembrie 1599) si celor din Odorhei la 28 noiem-brie. (V er es s, V, 268-269).

Vezi lista lor si la Szamosközi, op. cit102 Alias (I) (= alios).

130

www.dacoromanica.ro

cai i sí fie calareti; cealalta sa-si faca rost de pustilos i sa fie intotdeaunacu desavirsire gata ca indata ce se va da porunca s poata porni pe locfara nici o zalava.

Dupa depunerea juramintului din partea tuturor starilor i treptelortarii el d scrisori de ocrotire tuturor nobililor ce vin sa-1 roage, i oraselor

satelor impotriva vexatiilor soldatilor porniti pe jaf.Cele ce s-au Ficut in Dieta.'" pot fi gasite in rinduielile publice ale sta-

tului, <cit priveste> cirmuirea statului a urmarit mai inainte de toate cavoievodul sa le faca' lor juramint, ceea ce a dobindit destul de greu. Formulajuramintului in aceste cuvinte nu o stiu doar din auzite ci am fost eu insumide fafä. cind a depus juramintul in mijlocul membrilor starilor in sensulacesta'°5. Eu Mihai, voievodul Tarii Románesti, guvernatorul maiestatii saleimparatul pentru Transilvania, jur pe Dumnezeul cel viu care este tatal, fiul

sfintul duh, S106 pe maica domnului, S, pe cei doisprezece apostoli, S, pecruce si pe sfintele daruri c eu voi pastra statul in vechile drepturi i obi-ceiuri, in toate rinduielile <si> daniile de la sfintul rege Andrei al Ungarieipina acuma, in afara de daniile principelui Sigismund, voi ingadui in stat con-fesiunea catolica, cea luterari i cea ariana".

Am auzit ca in toata Transilvania se pune staptnire de catre toti pe cetatisi pe once fel de intarituri. Daca sint 4chiar> bate ocupate nu stiu, dar stiusigur c foarte multe au fost ocupate pe cind eram acolo, si in toate, si celeocupate acuma dintiilm i acelea care fusesera de mai inaintel" ale principilor<Xransilvaniei> el a pus capitani románi, si de asemenea i in tinuturile demargine.

A pus sa fie ingropat cu mare solemnitate In timpul Dietei trupul cardina-lului impreuna cu capul care fusese adus de secui cu doua saptamini inainte deaducerea trupului, intr-un mormint de argint pe care il facuse cardinalul cu5 000 de florini pentru ra'masitele lui Baltazar'Bkhoryi". A fost de fatä. chiarsi stralucitul voievod.

Nu am bagat de seama la voievod nimic <ce ar fi fost> impotriva cre-dintei <sale> fa; a de imparatil.°. Toate poruncile sale mi le-a dat farsasfialá.l" i dei m tia c facusem juramint maiestatii sale, s-a multumit cu

103 Sclopetos.104 s_ar párea c i aici ca si in cele ce urmeazI se ylspunde la punctele precise ale

unui chestionar.los In istam sententiam.106 S <ignum> india semnul crucii.soi Noviter.los Praefuerant.109 Fratele cardinalului, executat in 1594, din porunca lur Sigismund, tri urma asa-zisului

complot al magnatilor.no Vezi mai sus, n. 104.lu ,Audacter.

131

www.dacoromanica.ro

P.

acest <juranatnt> si nu m-a silit niciodata jur credimg lui. Daca a.$ fivazut un semn oricit de mic, l-as fi facut cunoscut maretiei voastre potrivitcredintei i supunerii mele. Totusi cum capitanii de la tinuturile de marginede la Hustn2 i Chioarall3 s-au plins adesea prin scrisori c stilt indenmatistaruitor de donanul capitan general la predarea cetatii, si nu stiu ce sa faca,si nu ar fi bucurosi sa fie instrainata de Transilvania, am auzit c atuncis-a pans amarnic i s-a suparat si am auzit de la el aceste cuvinte: Ce maifac aceia aici? De ce nu tnceteaz s istoveascal14 bietul norod? Dar de cevor sa desparta tinuturile de margine de Transilvania? Oare nu stiu eidaca domnul meu prea milostiv mi-ar porunci acest lucru doar printr-o sin-gur eu pe data le-asi yreda lor nu numai Tinuturile de la margine,dar chiar toatg Transilvania? Caci eu <si> Transilvania <si> Tara Roms-neasc i toate <impreuna> sintem ai maiestatii sale, si imparatul face cevrea cu ce e al sg.u, ba chiar daca ar vrea astfel maiestatea sa, a preda-ochiar unui tigan, dar sa bage de seama a fie lucrul spre folosul crestinata-Ill". Am auzit si de la domnul cancelar Dimitrie Naprigy ca a aflat acelasilucru chiar din gura insasi a domnului voievod. In multe rinduri am vorbitcu domnul cancelar despre stralucitul domn voievod, dar nu am putut aflala el nici cea mai mica umbra de necredinfg"5. Imi amintesc chiar ea' mi-apus in vedere sa fiu intotdeauna pe linga el, caci chiar daca nu stiu eu cumjura transilvanii el cunoaste firea lor, nu trebuie s li se dea nici o crezare"°.

Chiar in clipa cind mi-a dat drumul sa plec mi-a spusl" aceste cuvinte:Eu vad ca acesti nemti banuiesc credinta mea, dar"8 de ce fac ei aceasta,nu stiu; oare pentru faptul ca am primit steagul <de domnie> de la turci?Oare nu se gindesc ca asa era lucrul mai socotit, caci trebuia s trec din poruncamaiestatii sale in Transilvania, si daca nu as fi primit steagul, turcii si departea cealalta moldovenii ar fi pustiit 'Tara Romaneasca, iar eu cinestie? nu as fi putut s cuprind Transilvania. Acuma tnsa, slavá Domnului,

433 maiestatea sa II are si Transilvania sub supunerea sa i poseda si Tara Roma-neasca feria de pustiire, i daca mi-ar da voie, dupg cum am vestit ye ma,iestatea sa prin boieri, fi dau n ming maiestatii sale si Moldova fara trudaintr-un rastimp de paisprezece zile.

Sultanul turcilor nu a cucerit aproape tot pamintul pe altá cale, decit

in Pn k decembrie, cetatea Hust fusese Tinuti de dpitanul Blasiu Szab6, care tratapredarea ei imperialilor.

113 Keovar.114 consumere.its Ne mkimam quidem coniecturam de infidelitate aliqua iudicare in co potuimus.110 Nam ipse, etiiam si nescio qualiter iurent Transylvani, nihil ipsis credituruns, scit

naturam eorum.Subiectul este: Mihai Yiteazul.

no Aut (= autem).

132

www.dacoromanica.ro

cg, a fkut aliantg cu unul din dusmanii si ping ce 1-a invins pe celálaltdupá infringerea acestuia s-a intors iargsi cu armata impotriva celui dintii".Si atunci ridicind ochii spre cer a jurat cu evlavie119 a nu va fa,ce niciodatänimic impotriva credintei si a lumii crestine.

Autoritateai" pe care si-o revendicg pentru el in Transilvania, de aicise poate deduce dacg este din vointa lui, cci in scrisorile de danie se adauggaceastg mica clauzg: Si de altminteri acest principat al Transilvaniei fiindsupus prin armele noastre puterii i autoritkii noastre, se stie cg. a trecut prinluptg asupra noastrá i deci a dreptului nostru de dgruire. De asemenea totdreptul nostru suverani21 dacä cumva ... etc. ..."

Dar §i. intr-o scrisoare oarecare confirmatg de strälucitul voievod lacererea tinutului Fggäras122 &id am vgzut partea aceasta (ztedinciosii nostrisupusi") mi s-a pgrut c ar fi impotriva autoritátii maiestätii sale <ti> cums-a intimplat s'ä duc niste scrisori spre iscglire la domnul cancelar123, 1-amintrebat in taing cum s-a fkut acest lucru, dacä a fost cumva cerut de vole-vod, aci nu mi s-a spus nimic despre aceasta, si nu as vrea s scriu <acestecuvinte>: mi-a spus c nici chiat lui nu i s-a cerut nimid, i cá. dupg pgrereasa nu ar trebui sa se adauge acest lucru in scrisoare, dar cg in aceste tulbu-rgri, cancelaría a fost si ea destuf de hgrtuitgi diecii scriau im'prgstiati princase"; de aceea noi am arátat intocmai unele ca acestea125, i deoarece nuam observat c s-ar fi aprobat un alt fel de a se redacta scrisorile, sau c arfi unul mai bun, am semnalat <Ilucrul> pentru ca s binevoiascá sg ja mgsuriin aceste privinte. Acestea pe care le-am väzut eu insumi in aceste sase lunila strglucitul domn voievod, si nu le-am auzit de la altii, pot sg, le intgrescpe de-a intregul domniei voastre Cu toatg siguranta.

Unil sluggloan Darahi mp. ( manu propria)

1" .5ancte.120 Jurisdictionem . etc. Aici iáspunde La alt punct din chestionar.121 lus nostrum regium.122 Pertinentiae Fogaras. (Este vorba de teritoriul ce sine de cetate.)

Naprágy.124 Dominibus (= in domibus).122 Talla.

133

www.dacoromanica.ro

[DARE DE SEAMA ANIONIMA]126

11600, martieapriliclin

Prea strälucite doamne, trimis de stäpinulp. 423 meu, märitul comandant <al cetkii> Satu Mare 127a, am fost qase luni la

strälucitul domn Mihai Voievodul, fiind de façä. la lupta <care> s-a dat la126 Traducerea s-a fäcut dupä textul latin publicat n Hurmuzaki, Rh, pp. 423-429

care se aflä publicat i n Monumenta Comitialia Transylvaniae, IV, pp. 332-336).Autorul acestui text anonim este L Darahy, dupä cum rezultä dintr-o comparatie chiar sumarácu textul raportului su iseálit a cärui versiune e redatä mai sus.

127 Data intocmirii acestui raport poate fi fäcutä pe cale de deductie. La 31 decem-brie 1599, comisarul Ungnad trirnite din Satu Mare secretarului imperial Barvitius la curteo naratiune despre infringerea cardinalului scrisi de un martor ocular care a slujit saseluni pe ling domn n calitate de Canzeleischreiber% In rnartieaprilie 1600 I. .Darahyeste trimis de Mihai Székely la Barvitius, pentru a-i descrie lupta cu cardinalul i a-ivorbi de Mihai Viteazul intr-un mod care sà punä capät insinuàrilor i btrfelilor coleguluilui M. Székely David Ungnad. Se pune Intrebarea daa textul nostru este cel trimis la31 decembrie 1599 de Ungnad sau este vorba de o declaratie rácutä, n martieaprilie 1600,direct de Darahy lui Barvitius. Pentru ultima solutie ar pleda Insemnarea de pe verso, cumcà autorul acestui raport nu era un om de And, ceea ce coincide cu cuvintrie lui M. Szé-

134

www.dacoromanica.ro

Sibiu128 in ziva de 28 octombrie; despre cele ce le-am vazut eu insumi, potsä ark stralucirii voastre acestea: Patru zile inainte de lupta cardinalul avoit sa trimita printr-un oarecare nobil cazac moldovean doua scrisori voievo-dului Ieremia in Moldova, acesta <insa> a fost prins de ostasii stralucituluidomn voievod si dus inaintea voievodului impreuna cu scrisorile pe care le-amtalmacit eu. Erau pe ungureste cu cuprinsul acesta: Write stapine, am pri-mit scrisorile mariei voastre si ne bucuram ca ne scrie ca va fi la Oitut maiinainte de a primi noi aceasta (scrisoare). Pe acel necredincios §i. sperjur deMihai il va pedepsi Dumnezeu dupa voia sa. Acela increzindu-se in ajutorulnemtesc, a navalit in Tara noastra, nestiind ca noi avem alianta cea mai hota-rita cu maria sa imparatul. Rog deci pe maria voastra sa alerge ziva si noap-tea in ajutorul nostru: acuma va putea dobindi usor ceea ce i-am rága"cluit(acest lucru 1-ami inteles noi ca ar fi cu privire la Tara Romaneasca). Pecazacul acesta i-1 recomand cad ne este foarte credincios. Dat... etc.". Si altascrisoare scrisa pe latineste cu mina sa cu acela§i cuprins era adresata unuicomandant al cazacilor tot in Moldova. In ziva urmatoare a sosit capelanulprea reverendului domn Germanico Malaspina123 legat <papal> in Transil-vania cu scrisorile lui de incredintare, cu aceastá comunicare ca stapinul sau,prea reverendul cardinal a incheiat o alianta hotarita intre maiestatea sasi cardinal si de aceea nu stie §i se mira pentru ce cuvint a navalit stralucitulvoievod in Transilvania. Acestuia el nu i-a raspuns nimic din gura, ci lacomunicarea aceasta a scris o scrisoare legatului pontifical: Intrucit prea reve-renda voastra domnie vrea sa stie In temeiul carei autoritki am intrat cuostile mele in Transilvania, sa stie ca nu am facut-o din imboldul meu, ciacest lucru mi-a fost cerut de maiestatea sa stapinul meu prea milostiv, sanu creadl luminkia sa ca" am facut-o pentru vreo nedreptate <suferitä demine>, dei am indurat foarte multe, dintre care una era ca acel cardinal decum a sosit in Transilvania mi-a trimis raspuns cu primul su emisarm ca saplec din Tara mea transalpina in Transilvania <in> locul <ce> mi-1 va arata<el>, caci turcii nu ma vor rabda pe mine <ce le sunt> cel mi mare dus-man, si ca din cauza mea nu se poate face nici o legatura statornicl intreturci si Transilvania". In ziva urmatoare, i s-a adus131 o scrisoare de la car-dinal 4n care acesta ia de martor pe Dumnezeu ca nici nu i-a trimis acest

kely din scrisoarea sa clue Barvitius din 6 martie Diser Mann von Ad!." (Hurmuxaki,XII, p. 767). Aceeasi expresie e folositi si in scrisoarea din 10 martie (p. 769).

iva Mihai Székely de Kövend. Pentru toate referinrele, din acest raport vezi mai SUSnotele la textul raportului lung al lui Darahy.

129 Lupta de la Selimber.129 Vezi mai sus Darahi, raportul lung, si de asemenea biografia si rclalia lui Malaspina

din volumul de fall.iso Toma Csomortány. De comparat accst rezumar, In care emisarul nici nu e numit,

cu textul din raportul lung.131 Lui Mihai Viteazul.

135

www.dacoromanica.ro

raspuns prin vreunul din emisarii si i nici nu ar fi scris ceva din toateacestea voievodului Ieremia. Prea stralucitul domn voievod raspunde in scriscardinalului, luind si el martor pe Dumnezeu i ti trimite copia scrisorilorinterceptate ca sa se incredinteze ca au fost interceptate. In ziva urmatoare,

cind nu mai erau decit doar la o mila mica de Sibiu, unde era asezatatabara cardinalului, acesta ne-a intimpinat cu oastea pe picior de razboi,astfel ca ostile amindoror partilor se aflau fa; a in fafa; Malaspina ti rein-noeste comunicarea sa, este ascultat de voievod <Care> ti raspunde pe scurtca nu stie nimic despre <vreo> alianta, i daca vrea si-1 convinga sä. facadovada cu scrisoarea maiestätii sale. Si daca <acela> nu va vrea s creadael a pornit expeditia in Transilvania din porunca maiesatii sale, el ti vadovedi aceasta cu scrisoarea maiestatii sale. L-a rugat i pe cardinal.132 prinmiilocirea aceluial" pentru a nu se varsa singele crestinilor ca lasindprmcipatul pe seama maiestatii sale sa se duc i s dobindeasca de la maies-tatea sa cirmuirea acelui principat, iar el'", cum va vedea scrisoarea i po-runca maiestatii sale, ii va restitui principatul i chiar foarte bucuros. Pentrutratative ulterioare se face un armistitiu de o noapte; voievodul /1 a mai

P. 424 raspuns la cererea staruitoare a legatului ca el nu va fura <hoteste> Tarapentru maiestatea sa, ci o va lua cu armele. Insa in acea noapte135 cardinalulsi-a mutat tabara la Sibiu. In ziva urmatoare el se inca.era cu voievodul.Tabára cardinalului, in locul unde era asezata, era aparata din spate de zidu-rile orasului, dintr-o parte de tolastini si de aceea lupta s-a purtat cu efectnehotarit, dar totusi cu indirjire i. de o parte i de cealalta. Lupta a inceputcam la ora a noua si a tinut doar patru ore, totusi in toata ziva aceea tabaratransilvana, respinsa catre Sibiu, a ramas cu corturile pe loc i apoi in timpulnoptii s-a risipit.

In doua rinduri oastea voievodului a fost pus a pe fuga din flanculsting, dar au fost prinsi de catre ai nostri consilierii cardinalului <anume>Gaspar Kornis, George Ravazdi; Kornis a fost salvat, Ravazdi a fost datsecuilor liberi si a fost rupt în bucati. Dupa luptä au fost ridicate trei miiceva de lesuri, in afara de cei care s-au prIpadit imzreuna cu cardinalul.Acesta cautind scapare in fuga, atunci dud a incercat sa treaca spre Poloniacu 102 nobili de frunte i apropiati de ai sai, a fost recunoscut i atacat dinnou de secui i in cele din urma a fost decapitat in mumii secuesti de uncioban136. Cadavrul lui a fost dus la Alba <Julia> si ingropat cu cinstetr-un sicriu de argint pe care 11 ridicasel" cu mare cheltuiala pentru ramasi-

136

132 Andrei Báthory.133 Malaspina.194 Mihai Viteazul.135 De aici incepe o descriere a luptei cu amgnunte, care nu se afl n raportjul lung136 De comparat cu versiunea adoptat In raportul lung.132 Andrei Báthory.

www.dacoromanica.ro

tele lui Balthazar Báthory. Tot acel secret care era intre maiestatea sa sivoievod fusese trádat cardinalului Cu citeva luni inainte de lupa de secretarulvoievodului, anume loan Rácz138, in urma cárei trádári au fost adusi laAlba <Iulia> solii máriei sale Petru Armeanu1139 <si> Stefan Pethneházi,dintre care acesta, cum nu a putut a ascundá in vreun chip oarecare din cauzapaznicilor o scrisoare cu pecetea cea mare ce crede el cá va fi fost chiar amáritului arhiduce Matia4 a inghitit-o, iar celálalt a dus voievodului<scrisoarea> maiesatii sale uimitor de bine ascuna. Cum secretarul nu putusesti nimic despre acestea, zdruncinat de cele intimplate, a scris cardinalului oscrisoare in sensul acesta pe care a interceptat-o voievodul:

Luminate Doamne, solii ilustrului mieu sapin au sosit, nu stiu ce vor fiadus; cu mine nu vorbeste nimic; dar cum celor ce vegheazá le vine ajutorm,nimic nu e mai nimerit decit ca luminátia voastrá a vegheze intr-amindouIpártile: si Incoace, din spre cei din Tara Romaneascá, cit si incolo, cáci impl-ratul si saptnul meu au impreura o intelegere neindoielnicá'41. Sá puná sáfi prinsi de indatá oricind si oriunde ar putea fi gásiti trimisii si curieriisapinului meu: Grigore Balogh142, Petru Armeanul, Stefan Petneházi, loanZékely'43, Mathias Pribek, cáci ei sint trádátorii cei mai tainici ai luminátieivoastre si ai Transilvaniei, si si-si trimitá la mine pe un credincios al suprin care sá-i pot vesti toate cu incredere".

Dujoá interceptarea acestora, trádátorul a fost prins si tinut inchissapte sapamini, apoi a fost lásat a plece la rugámintea tuturor soldatilorunguri pe care ti pusese sá rosteascá jurámintul de credina.

Dar din non a fugit in tabára cardinalului, cu o zi tnainte de lupa, peinserate, si I-a indemnat in toate chipurile dupá cite am auzit la luptä.Totusi a scápat din luptá, insá prins dupá putine zile, trádátorul a fost pedep-sit cum se cuvine la Alba <Iulia>. I s-au táiat amindouá picioarele de lagenunchi si amindouá bratele din coate si astfel ciuntit a zácut toatá ziva sipe seará si-a dat duhu1144.

138 Acesta slujea 0 de tälmaci. Fusese folosit si in Intrevederea dintre Mihai 0 comi-sara imperiali la Tirgov4te in iunie 1598. Si atunci a trädat, dind informavii comisarilorcu privire la accidentul suferit la domn 0 la gradul su de invaliditate din acel moment.Vera mai sus notele noastre ce Insoyesc raportul lung.

13° Vezi rela¡ia sa din volumul de faa.140 Vigilantibus subveniant iura (aforism).la Certissimas (sic) habent practscam.142 Lista emisarilor datä aici lipseste din primul raport.143 Trimis in solie impreuni cu Pribek, in septembrie 1599, la Basta (Hurnmaki, XII,

p. 456, n. 1). Pentru atitudinea sa in intrigile lui Petru Armeanul in conflict cu soliiprincipali Stoica 0 Mihalcea, vezi ibidem, pp. 865-866, 868. Trimis la doctorul Pezzen(p. 872), apoi in Moldova (894). Vezi si atitudinea sa fa; l de Basta 0 de comisan i inlegäturä cu oprirea lui Pezzen la Casovia (910, 912).

143 Pe dos: (in limba germana) Descrierea luptei dintre cardinal 0 voievodul Mhaide unul care a fost acolo si nu era un om de rind'.

137

www.dacoromanica.ro

P.

[DARE DE SEAMA" DESPREEXPEDITIA RAZBOINICA PORNITAIN MOLDOVA2]

1600 iunie 12

72 Mai inainte de a-si porni prea strälucitulMihai voievod armata sa in Moldova, a trimis la voievodul Ieremia pe doc-torul Muralto cu fratele acestuia Hector ca sä nu lase nici o piaträ. neintoarsäin scopul de a face acesta o alianvä cu Mihai voclä si a se hotà.'ri sä ridiceodatä cu aceasta armele impotriva turcilor. Voievodul Ieremia a fägkluitvinä cu tärie aceste <puncte>. Intre timp Mihai vodä purcezind in grabä a

1 Traducerea s-a facut dupa textul anonim latine publicat In Hurrnuzaki, IV., 1,

pp. 72-73.2 Textul e precedat de urmatorul titlu tradus astfel din limba germana: Dare de searnä

a slujitorului domnului Székely care a lost tritnis inapoi la 4 iunie din tirgul Iasi peungureste Iazvasar resedinra domnului Moldsovei, de nitre domnul voievod fi a ajunsaici la Cluj in ziva de 12 dis-de-dimineard. Asadar, aceasta dare de seama a fost scrisa de[Darahi] chiar in ziva sosirii sale la Cluj. Pentru o mai !Nina lamurire a elementelorgaduind identificarea noastra, stim ca. la 31 mai din Cluj, comisarii imperiali raporteazacitre Rudolf al II-lea ca au trimis scrisori voievodului Mihai in Moldova prin Bariloviei si

138

www.dacoromanica.ro

intrat in Moldova. Aflind acest lucru, Ieremia voclä a pus sä fie inchis docto-rul Muralto3 cu 174 (?) insi, i sä. fie Tinut inchis n Hotin. Dar Ieremia aluat-o la fugá, urmärit in grabä de Mihai cu cavaleria. In foarte multe locuriau fost ucisi mulTi poloni, mai ales de catre cäläretii unguri.

Ieremia vociä a ajuns la timp la Hotin <iar> Sigismund Báthorypreunä cu dpitanu16 Toma Csomortány au rimas la conducerea oastei,ales in scopul de a se putea impotrivi mai aprig cu artileria (?)6 pe la locurilemai anevoioase ale drumului si pe la poduri (ca sä nu fie läsatä in urrnäpedestrimea polonä). lar tn ziva de douäzeci i apte (?)7 mai, s-a inceput oluptä deschisä la Hotin, i in cele din urmä cu ajutorul lui Dumnezeu MihaiVoievorl a cistigat biruinta dobinditä. cu mare vitejie. Acolo a mai iibovitpatru zile Cu armata, si a Mat pentru apärare i pentru paz ä 3 000 de mun-teni 6 de moldoveni, ca sä nu iasä cumva Iererrqia voca din Hotin.

Apoi s-a dat slobozire oastei lui Pätrascu vodä8 i secuilor sä. se inapoiezela ei, iar Mihai vodä insusi, a intrat la 1 iunie in cetatea de scaun a Mol-

loan Darahi. In ziva de 12 iunie, acestia se Inapoiazä la Cluj, dupä: ce au plecat din Iasila 4 iunie. Aproape 'indatä el a mai fost trimis Inapoi in Moldova, la 17 iunie se afla laIasi. La 27, seara, se inapoia Impreunä: cu Barilovici la Cluj (Hurmuzaki, XII, 952-953)

raporta comisarilor cele väzute de el, precum i cuvintele domnului pe care acestia lereproduc in scrisoarea lor catre impärat (loc. cit.). Es hatt auch Herr Waida zum Daraivermeldt er sehe wie Turken und Tarttaren den Herrn Waida accarecirn Warum de HerrPetzen auch nit Khumb und sich mit uns im insinuire (ibidem, 953).

3 Gresit: Miraltum. Plecarea misterioasä. a acestuia pusese in mare Indoiali pe comi-sari, tulburati de soaptele lui Herberstein, dusmanul lui, care se temea de concurenTa lui laprelungirea contractului de arenclä a minei de aur de la Zlatna. Ei b5nuiau c ar fi fosttrimis de domn cu o misiune la Sigismund Báthory in Moldova, in vederea unei inTelegeriIn dauna Impäratului. In general, Muralto era Inatisat ca un dusman al germanilor, un ompericulos, un ottivitor ... etc. (Vezi i Hurrnuzaki, XII, p. 788). Despre Muralto veziP. Cernovodeanu 6 N. Vatämanu, Un medic elvetian de la curtea din Alba Juliain slujba lui Mihai Viteazul: Than Muraltus (1563-1602) In Studii i articole de istorieIX, 1967, pp. 65-79.

4 In text: XVY.5 Capitane o. Acelasi care fusese trimis de cardinalul Andrei Báthory la Mihai si-i

cearä s päräseascä Tara Romaneasca.Ut angustiis itinerum et pontibus, machinis resistere possint.

7 In textul publicar: XXY in care ultima literä pare sä fie cifra 2. (Vezi mai susn. 4, unde intilnim aceeasi literä in numärul XVY.) Asadar ar trebui chit 22. Dar cum dinalte izvoare se stie cä oastea lui Mihai ajungea 2n fata Hotinului la 28 mai (vezi IstoriaRonaniei, II, p. 987), am crede cä: In transcrierea numärului a mai fost omisä: o cifra i cätrebuie reconstituir astfel XXVY (=.- 27). Aceastä data s-ar potrivi cu socoteala celor patruzile care se mai scurg Oda la intrarea in Ia.si.

Fiul lui Mihai Viteazul luase parte la expedhie. La un moment dat fusese chiarvorba sä fie 15sat in Moldova in locul tatälui säu.

139

www.dacoromanica.ro

dovei, Iasi, iar acuma e ocupat cu impunerea jurämtntului de credintä nesträ-mutatä din partea localnicilor9 si cu inspectarea lor.

Magnmii si boierii mai de sean ä se gräbesc si se inchine lui Mihai.In ziva de 2 iunie a fost datä audientä publicä tuturor. Pe Baba Novac

impreunä cu armata sa 1-a trimis in ziva de 4 iunie spre fluviile Nistru siDurare, ca sä nimiceasa prin foc si sabie pe toti cei care nu ar vrea sä-i jure

p. 73 credintä lui Mihai Voievod //.Cind a dat audientá in ziva de 2 iunie fetelor mai de seamä, a vorbit

In primul rind cu solii turci cu fata multumitä si zimbitoare, precum amväzut chiar eu.

loan Székely" m-a asigurat a domnul voievod ar fi spus <cuvintele>acestea: Dacä domnii mei nu ar fi zäbovit atila, asi fi ocupat si cucerit cuajutorul lui Dumnezeu Ora acuma, färä nici o loviturä de tun, Timisoara,Gyula <si> Becicherecul <csici> cel de sus imi arätase calea spre aceasta.Dar dacä s-a zäbovit adta, vina nu trebuie sä mi se arunce mie, eici dinpartea mea nu a fost nici o lipsä si acum sint credincios si gata sä servescpe maiestatea sa cezaree".

In ultima zi a lunii Mai am vorbit cu doctorul Iosif" si acela trimiteprin mine in numele su räspuns domnilor comisan: Sä fie siguri de lucrulacesta: doar sä stie cum a se poarte cu domnul voievod si vor obtine tot cevor cere de la el, mos illi est gerendus12.

Umblä zvonul indeobstem a Mihai voclä a hotärit a de cum se va in-toarce din Moldova, va impresura Timisoara.

Se mai vorbestem a voievodul ar vrea sä pästreze pentru el Moldova,sä dea Tara Româneasa fiului su Pätrascu, iar Transilvania sä. o predea15impäratului roman, ceca ce doresc si cei din Transilvania16, precum mi-a spusjudele din Medias.

Ieremia vocri a pus sä. se vesteascä din Hotin a oricine 1-ar päräsi peMihai vodä si ar vrea sä slujeasa cu leal lui Ieremia, el le fägäcluieste loro leafá de zece florini pe lunä pentru ostasii cäläri, sase pentru pedestrasi siopt pentru Decurion".

9 Regnicolarum (in sensul de clase privilegiate). Pentru campania din Moldova, veziamgnunte la C. Turc u, Informatii documentare cu privire la campania lui Mimi Viteazulin Moldova in Studii", XIII, 1960, nr. 4, pp. 141-157, cu precizgrile aduse de I. Corfus,Mihai Viteazul in cercetari polone recente, in Anuarul Institutului de istorie si arheologie",Ia,si, I, 1964, pp. 176-177.

10 Curier si emisar imperial ;inind leggtura cu comisarii.11 Doctore Joseph°, neidentificat. Oare este vreo leggturà." cu acel doctor Isep, menOonat

in 1598, de Giovanni de'Marini Poli?12 Adicg probabil: trebuie sä te conformezi felului su de a fi.18 Informayie linistitoare pentru comisan.14 Vulgo.15 Assi :gnare.36 Ar fi vorba aici de sasi.

140

www.dacoromanica.ro

Sotia §i fiica lui Ieremia voda continua sä stea in Podolia din cauza (?)pradaciunilor cazacilor17.

Mihai voda a pus sa se vesteasca in Polonia a daca printr-o fntimplareoarecare Ieremia voda s-ar duce din Hotin fn Polonia, a nu fie primit nici-decum, caci altminteri a luat hotarirea nestramutata sa-1 caute oriunde ar fi.

Solia polona e asteptata din clip a in clip.Cu pedestrasii poloni din Suceava m-am intilniti° pe pamintul Moldovei.

I-am intrebat cu tot dinadinsull° daca Sigismund Báthori ar fi acolo. Ei auflit1.ft prin juramInt ca amintitul Sigismund a stat in Suceava o jumatate dean, si ca in fiece zi stralucit invesmintat se desfata cu vin §i. cu muzica.

Pedestrasii poloni se blestema pe sine ca s-au predat cu atta usurintain Suceava. Dusla ce le-a smuls2° juramintul <de credinfa> i-a trimis laLipova impreuna cu sotiile §ii cu copiii.

Daca ei si-ar fi dat seama de foametea aceasta, ar fi voit mai bine sarabde pina la urma in Suceava.

Locuitorilor tirgurilor §i mosiilor piriolite de ostasi li s-a dat o scutire<de bir> de sase ani.

17 Text defectuos: Uxor et filia Yeren2iae Voivodae per Kozakos depraed ato (I) inPodolia haeret (I).

18 Obviam sum mihi facti.18 Serio.20 Extorsis ... juramentis.

www.dacoromanica.ro

p. 54

[RAPORT ANONIM, DESPREINTIMPINAREA DE CATRE MIHAIVITEAZUL A SOLIEI TURCESTI]

1600 martie 9, Bra,sovDin Brapv in Transilvania, din ziva de9 nzartie 16001.

Azi la ora unu a sosit solia turceasc5.2 innumär de vreo sutä de insi. Solul se numeste Hurami Aga, un om bsátrin siarunt, eäruia i-au mai fost dati ca insotitori alti cinci turci de searnä. Aces-tora le-a iesit in intimpinare Mihai Voievodul cu intreaga sa cälärime innumär de 4 000, frumsos echipati la orele 8 dimineata, la o jum'átate de mil<de oras> si solul a alärit in cortegiu la mina stingä3, si pedestrimea luiMoise Szekely, comandantul in slujba voievodului, a fost asezatä de la loculde gäzduire al voievodului pina la poarta orasului pe o distantä cit indoitulunei lovituri de pusca, si toti trabantii voievodului erau imbräcati in rosu

1 Traducerea s-a fäcut dupa textul german publicat in V eres s, Documente .. ., VI,pp. 54-56.

2 Solia pentru investirea lui Mihai cu steagul de domnie 6 Cu insignele obilnuite: sabia6 m5nunchiul de pene oarecum asemänkor aceluia purtat de Aga Ienicerilor.

3 Es.e locul de cinste la orientali.

142

www.dacoromanica.ro

si alb. lar &id s-au tntilnit pe cimp voievodul i solul, au descälecat in grabäde pe caii lor i s-au intimpmat unul pe altul cu mari dovezi de cinstire. //Solul de indatä 1-a descins pe voievod de sabia sa i 1-a incins cu alta innumele impäratului sau. AcJasta este de aur curat atit de împodobit i atitde frumos incrustatä cu pietre scumpe, inch nu se vede nici un loc gol, sieste socotitä de foarte mare prey. Voievodul a mai fost cinstit i cu un mä-nunchi prea frumos Impodobit din o sutä de pene de bätlan, amestecate i cuciteva frumoase pene albe de cocor, pe care i 1-au pus pe cap4 pe cimp,pe care voievodul, cu toatä stäruinta puternicä a solului, nu a voit sa-1 poarte,ci a poruncit sä fie tinut) de unul din slujitorii si cälare5.

De asemenea doua frumoase steaguri, pe dea-intregul rosii cu horbotaunul pentru voievod, celälalt pentru fiul säu, Patrascu. Pe deasupra

doi cai frumosi, un mtnz roib de doi ani, i 1-au dus doi <rindasi> de cäpástruneinseuat, acoperit de damasc rosu, apoi un soim peste mäsurä de mindruimpodobit pe lingä alti patru frumosi <soimi?> <si> 10 caNle seamä adusi infata se. La venire au fost slobozite 12 tunuri, iar din toate turnurile <orasului>s-au tras puternic salve duble. Dupa ce solii impreunä cu voievodul au mers calarela locul de gäzduire, la rindul ski voievodul a cinstit pe 6 membri ai solieiCu bani de aur8 si pe lingä aceasta, o sutä de yersoane <din solie> au fostsolemn imbräcate8 <cu caftane de cinste> de catre oamenii voiervodului.

Voievodul la intoarcere spus lui Ianos Darahi care a fost 6 luni secre-tarul de limbä maghiarä al voievodului sit care mai este la curte, desigurtot pentru aceasta, sa ia seama la ce vor spune comisarii imperiali de intimpinareaaceea solemnä calare a sa, adäugind apoi ca s le puna in vedere c ei nutrebuie s intrebe nimic despre aceasta18. El [domnul] trebuie s faci ce secuvine potrivit cu uzanta veche. El stie prea bine ce trebuie s facä si ce sälase <nefäcut>. Susamintitul Darahi este acuma trimis afarä ca emisar"relateazäc voievodul chid a pornit intru intimpinare era foarte voios, dar

dupä ce a primit pe soli si a stat de vorbä cu ei, s-a arätat foarte trist.Ce inseamnä aceasta stie doar Dumnezeu, i voievodul.

Acel sol turcesc i-a däruit domnului Ungnad, pe care ti cunostea12 bine

4 .Angesteckt.Gleichwol nit anlegen wellen, sondern durch seinen Diener, einen zu Ross einfiihren

lassen.Mit breiten Spitzen.

7 11rme 10 .Haubtross furfuhren lassen.Guldenstiick.

9 Stattlich bekleidet.1° Noch zu Hof wol daran ist, was er wol vermein, die Herren kaiserlicben Commis-

sarien von seinen stattlichen Entgegenreiten halten werden, mit diesem ferneren Vermeldenilmen Przuhalten... etc.

Herauspostiert.72 David Ungnad fusese sol imperial la Poart5.

143

p. 55

www.dacoromanica.ro

de la Poarta, un cal prea frumos gatit (?)13. Stenchko"14 i Petru ArmeanulP. 56 au adus domnilor comisan hirtii15 si 12 patente II pe care toate le-a adresat

Sigismund Báthory celor din Transilvania. Pe aducatorul scrisorilor prinsla Bistrita". Se spune c pinatn putine zile va fi adus aici, i ara de nicio indoiala va fi bine cercetat. Copia actelor si a patentelor le trimit domniicomisan maiestaTii sale si mariei sale arhiducelui17. Cuprinsul lor trebuiefie cum ca tara trebuie sa se ridice itnpotriva voievodului18 i s'a. treaca departea sa [a lui Sigismund]. In scopul acesta el ar veni cu armata din Polo-nia ca alunge pe voievod, si de aceea ar fi bine ca de acurn tricoto voie-vodul sa ja seama la sine°.

13 Ein sch6n gespieglten Schimmel. Cum grafia este destul de nesigurä, e posibil sä nufie vorba de un cal bälan (Schimmel), ci de un taburet (Schemel).

14 Vistierul Stoica?15 Schreiben.15 Nessen.17 F. Dt. [Filrtsliche Durchlaut].19 Dem Weyda wider und Ihme Zufallen.19 Er Weyda besser vorhin Achtung auf sich geben wird.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE CU PRIVIRE LACELE DOUA RAPOARTE ALE LUIDARAHI RELATIVE LA IN'TERVALULVII. 1599-XII. 1599

Cele doua rapoarte privitoare la evenimentele pe-trecute in timpul funclionarii autorului ca secretar al domnului, cu Incepere din 9 iulie 1599,se deosebeesc intre ele, dei au un fond identic. Unult. este anonim, cerálalt poarta subscripga luiDarahi. Unul mai scurt, se sfirseste dupä. infringerea (28 octombrie) i moartea cardinalului,cerálalt se incheie cu slobozirea de plecare data de domn autorului la 10 decembrie. La ciprima vedere, cititorul ar fi ispitit s considere c raportul mai scurt ar fi cel dintii, dupacare ar fi urmat al doilea, mai complet. Dar, in realitate, lucrurile stau altfel. Raportul maicuprinzätor, care este adresat direct lui Mihai Székely g care poarta iscalitura lui Darahi,cu insemnarea m. p. (manu propria), a precedat cu vreo doua luni relaga anonimä. Inadevar, el poate fi datat muhumita mentionarii sale in raportul comisarilor (Mih. Székely,David Ungnad) din 6 februarie (vezi mai sus, noti4a biobibliografica). Dar nu e gel kite-res de observat c aceasta marturie i-a fost ceruta lui Darahi la iwala, de cum a datochii cu comisarii pe care venise intimpine la Dej (4 februarie), In drumul lor spreAlba Iulia, uncle erau asteptag sa asiste la deschiderea Dietei Transilvaniei. Este de pre-

145

www.dacoromanica.ro

supus c dupä slobozirea lui Darahi din 10 decembrie, la reintoarcerea sa sub ordinelelui Mih. Sz'ekely, el i-a raportat oral despre activitatea sa in timpul detasärii sale pe lingädomn. De ce mai era acum nevoie de aceastä nota märturie scris i subscrisä saptemini dupä aceea? Mai apare un amänunt sugestiv. In amindouä. rapoartele sale, Darahiafirmä cä a fost 6 luni In slujba lui Mihai Viteazul. Dar tot el aratä cä a fost trimiscätre el la 9 iulie, i cä a plecat de la el la 10 decembrie! Dar clupä aceea a fost retinutde Mihai la Alba Iulia aproape o lunä (de la 7 ianuarie chid fusese trimis din Satu Maresä anunte apropiata plecare a comisarilor la Alba Iulia Ora la sosirea sa la Dej, totintr-o misiune a domnului). AdäugInd acest interval celui mai lung de la 9 iulie la 10 decem-brie, ajungem la durata celor circa 6 luni arätate in cele douä rapoarte. Se confirmä decidatarea raportului ca fiind din 5-6 februarie, adicä dintr-un moment de mare tensiune,creatä In parte de intrigile tesute de nobilimea maghiarä, amplificate la maximum de spi-ritul dusmänos al lui Ungnad i alimentate de soaptele i confidentele unor soli improvizati,ca Petru Armeanul, care gäsise sä-si verse necazul impotriva celor doi soli oficiali: Stoicasi Mihalcea, In urechea atentä a lui Erich Lassota la Casovia i poate si a ahora, deunde au ajuns la cunostinta comisarilor si au fost exploatate de Ungnad, In sensul cel mainefavorabil, pentru negocierile in curs. Raportul cerut lui Darahi n preziva inträrii comisarilmla Alba Iulia capätä un sens precis. El trebuia sä. Infäliseze un bilant al sinceritätii luiMihai fa; ä de impärat. Felul cum e alatuit dintr-o povestire continua, Cu o serie desublinieri ale unor momente cruciale, urmatä de lämuriri räzlete la diferite chestiuni maiputin legate intre ele si care corespund, evident, la punctele unui chestionar, aratä ciar rostulintocmiril sale. In divergen/a de veden i dintre Székely i Ungnad, care se desenase chiarde la Inceput, cel dintli vrea sä. fixeze concret märturia pozitivä a lui Darahi. Punctele,adica intrebärile adäugate la urmä, si care pot fi reconstituite dupä räspunsuri, reprezintä,desigur, contributia lui Ungnad la limpezirea pe care el o dorea precizatä intr-un sensopus celui al colegului säu. Sublinierile lui Darahi au de scop fie explicarea motivelor lui/ilihai de a primi de nevoie steagul trimis de sultan intr-un moment dud era amenintat dintoate prile i dud armata germanä (a lui Basta) nu pornea Impotriva cardkalului Báthory,cum fusese stabilit, fie arätarea sensului adevärat al intercesiunii aparente a domnului infavoarea cardinalului, simplä abilitate pentru trimite emisarul la Casovia s afle cese intimplä ca oastea lui Basta fie, in sfirsit, precizarea intentiilor dusmänoase alccardinalui Báthory in unire cu Ieremia Movil, asa cum rezultä din scrisorile interceptatede domn, färä a uita sä. indice si interventia in extremis a nuntiului Malaspina. Un punctsenzational al declaratiei lui Darahi '11 constituie descrierea pläsmuirii diplomei imperialede restituire a privilegiilor secuilor i arätarea propriului sit' rol in contrafacerea subscrip-iiei Impäratului. Acest artificiu fusese necesar pentru c actul autentic, cerut de Mihai curtiide la Praga, Intirzia sà vinä, desi, In principiu, se acceptase ideea intocmirii i trimiterii salesi exista posibilitarea ca el sä fi fost interceptat sau distrus pe drum. S-ar putea chiar caaceastä diplomä mult asteptatä sä fi fost trimisä lui Basta impreunä cu celelalte, intocmitein vederea unei acr,iuni contra lui Andrei Báthory. Expedientul adoptat uebuie inteles ca oanticipare asupra eliberärii actului autentic de cätre cancelaria imperialä in favuarea secuilor.Este interesant de observat cà Darahi nu mai mentioneazä niciodatä, nicàieri, nici faptul

146

www.dacoromanica.ro

Insusi, nici participarea sa la el. In declaratia sa din februarie (raportul lung), el insistäasupra tainei absolute pästrate cu sträsnicie de cei putini avInd cunostinvä. de el Oradupa ridicarea secuilor. Nu stim daci la intoarcerea lui Darahi, dupl 10 decembrie, el adestäinuit acest lucru superiorului su de la Satu Mare, sau daca a ficut aceastä märturisirenumai dupl. darea In vileag a secretului de catre alii. Poate chiar de catre Petru Armeanul,pläsmuitorul pecetii imperiale, care la inapoierea sa de la impkat se oprea la 4 ianuarie laSatu Mare, neascunztndu-si spaima i disperarea de a fi fost amägit cu promisiunea zadarnicäa unor bani pe care trebuia sl-i ducl. domnului la Alba Iulia, si care nu i s-au plätit. Inlamentaviile de atunci a putut scäpa o vorb i despre acest fals. Oricum, pare probabilacest punct din raport räspundea la o Intrebare precisä: ce nu putea fi ocolitä. Cici tot con-textul aratä grija declarantului de a risipi indoielile strecurate impotriva domnului.

Raportul lui Darahi de la 6 februarie corespunde Intru totul atitudinii ferme a luiMih. Székely pentru doma. Aceeasi concordantä existä. tntre cuprinsul relatiei scurte (deprin martieaprilie) i menvinerea atitudinii protestatare a lui Mih. Székely fall. de inter-pretärile colegului sau. Pentru geneza acestui text trimitem la notiva noasträ biobibliograficä.Cum aceastä nota declaravie nu a fost supusä. cenzurii i inchizitiei lui Ungnad, lipsesc din eariíspunsurile la acele intrebári insidioase strecurate de el pentru a neutraliza efectul unormärturii socotite neoportune.

Fondul comun dintre cele douä: rapoarte °fell unele deosebiri. In raportul din martie-iunie nu se mai aminteste de suma de bani capturatä de secui de la cardinalul Bithory si dela ceata de nobili care II insotea. Amänuntele despre uciderea lui stilt mult mai sobre. Spredeosebire de primul raport, potrivit cäruia el ar fi fost ucis de ciobani romani, in acestase afirmà doar c5: a fost ucis In secuime de un cioban. Existä o serie intreagI de povestirifanteziste care au circulat atunci în aceastä privin%à. Poate cà In primul .raport autorula fost influentat si de lava produsä chiar atunci de uciderea lui Katonai (fost jude alClujului) de cätre iobagii sài romlni räsculati impotriva Impilärilor sale. Un loc importantin raport il ocupà redarea din memorie a textelor unor scrisori, fie primite sau interceptatede Mihai, fie dictate chiar de domn lui Darahi, ca secretar al säu. Aceste reproduceri stilttntotdeauna precedate de cuvintele in ista sententia, care anuntä: o redare aproximativä, nutextuará. Lucrul poate fi verificat, comparind tntre ele clouä Inflvisäri ale unui acelasi textin cele douä rapoarte. Din cauza importantei mai mari data' acestor texte, fa tä de succesiuneaevenimentelor, cronologia poate apare uneori cam confuzä. Existä o deosebire intre redareamersului negocierii tncercate de Malaspina In favoarea lui Andrei Báthory, asa cum aparela Darahi, fafá de relatarea lui Malaspina insusi si de versiunea oficialä: a lui Mihai,coxitinutä. In textul declaratiei solilor acestuia trimisi la impärav. Darahi vorbeste de un schimbde scrisori intre Malaspina si Mihai i indatä dupà aceea de un schimb de scrisori intreAndrei Báthory i Mihai, care ar fi precedat tritrevederea dintre dotan 4 trimisul papal.Despre aceste scrisori nu avem nici o altä märturie. De aceea, aportul lui Darahi e caattt mai previos.

Aläturi de textele unor asemenea scrisori mai stilt reconstituirile din memorie, de pildäa textului jur'imintului de credintä cenit de Mihai sau a scrisorii circulare adresate coman-danvilor vinuturilor de margine. Mai stnt redate si sub formä de rezumat uncle scrisori, de

147

www.dacoromanica.ro

pildá cea a lui Naprágy. Textele celor douä rapoarte publicate in Hurmuzaki oferä in unelelocuri uncle nepotriviri, datorite uneori unor greseli de transcriere, alteori chiar de formulare.Din prima categorie face parte datarea imposibilä a sosirii sale la Ploiesti la 10 iulie, dupäce a plecat de la cetatea Satu Mare la 9 iulie. Avem poate aid o transcriere gresitä a cuvin-tului [...] decima, poate: septemdedma, sau cumva o folosire a stilului vechi in uz InTara Romaneasci, in care ziva de 10 ar corespunde cu 20 din caiendarul gregorian fo-losit in Transilvania. Mai slut i alte nepotriviri datorate fíe transcrierii originalului,fie unor greseli de limbä. De pildä cuvintele cum istis legatis advenit nu corespundfaptelor, cäci secretarul I. Rácz nu a sosit o datä Cu acei soli, ci s-a IntlInit cu ei dupävenirea lor. Desigur, c verbul a trebuit sä fie convenit in loc de advenir. Am väzut) cumtrebuie explicatä o altä nepotrivire privind durata de 6 luni a sederii lui Darahi pelineg domn. Aici räspunzlitor de dezacordul constatat e insusi autorul. In redarea celordoui rapoarte, in volumul nostru, nu am pästrat ordinea din Hurmuzaki, ci ordineacronologicä in arma datärii lor mai precise.

Relatarea mai scurtä a fost publicatä si de Sandor Szilagy in Monumenta ComitialiaTransylvaniae, IV, pp. 332-336, unde este urmatä (p. 336) si de o altä relatare, scrisäpe altä foaie de hirtie, dar de aceeasi minä, referindu-se la corespondenta cardinalului,aflatä in casa unuia dintre secretarii si i datä autorului spre a vedea dacä se cuprindIn ea si lucruri secrete,

www.dacoromanica.ro

GERMANICO MALASPINA

(cca 1550? 1604)

*

Germanico Malaspina, ca si Alfonso Visconti, aparti-nea unei strävechi familii, care era mai mult o amintire a trecutului dech o realitateprezentä. Din asemenea descendenli se alatuia acea päturl privilegiatä din care se

recrutau de obicei nunlii apostolici, desemnavi in viitor purpurii romane. Numit in 1583

episcop de San Severo, el este apoi trimis ca nuntiu in Polonia, pe l'ingä regele Sigismundal III-lea Wasa. Postul acesta era cu adt mai de invidiat, cu cit papa Clement al VIII-leaurmärea cu aduri Imprejurärile si oamenii din acea tarä, unde fusese el Insusi legatpapal inainte de inälTarea sa la pontificat. Asa se explici si interesul deosebit al papei,pentru fraiii Báthoresti, crescuti la curtea fostului rege Stefan Báthory, precum si par-tinirea nemärturisitä pentru Polonia In conflictul acesteia cu imperialii, cu prilejul aca-parlrii Moldovei. In aniindoug aceste probleme, Malaspina s-a manifestat destul de intern-pestiv, merend dihcolo de endul papei, pentru simplul motiv ci el era cu totul captatde politica lui Zamoyski al drui propagandist s-a fäcut in discuTiile purtate, Cu acrealä,cu ceilalIi trimisi papali. Prin 1594, adt Malaspina, cit si nurgiul papal de la Praga,

149

www.dacoromanica.ro

Speciano, cäutau si determine o apropiere intre Polonia si imperiu, in vederea uneiconlucräri rodnice in Liga Cresting. Regele Poloniei care era i al Suediei i dincauza aceasta era adesea suplinit In conducere de cancelarul Zamoyski, ar fi fost, per-sonal, favorabil acestei idei. Dar ea era combgtuti de cancelar si de Riffle republicii,doritoare menting leggturile nesincere i precare cu Poarta, care le scutea de sacrificiile ine-rente unor rgzboaie. Cistigul cel mai mare al PoIoniei nu putea rezulta dintr-o participarela o aqiune antiotomanä, ci dintr-o a,steptare vigilenti spre a culege prada final g dupamäcinarea reciprocg a blocului crestin si a Impgritiei turcesti. Aderarea Transilvaniei laLigg i rgscoala tärilor romlne impuneau o clarificare a pozitiei Poloniei. Cáci Moldovaavea o situatie speciali în urma tratatulul ei de inchinare catre imperiu, din vara anului1594, care trezea vechile pretentii de suzeranitate ale Poloniei, mentinute intr-o formgdeghizati de protectia acordatg bisericii catolice din Moldova. Ins i aceasti situatieavea sg fie rästurnatä de confiscarea romlne de catre Sigismund Báthory (mai1595), folosind fafá de ele ocuparea lor de fapt de catre trupele maghiare de ajutor,

venirea iminentä a tuicilor, iar fa; g de imperiu, propunerile ademenitoare ale Portii:cedarea celor doui tgri romIne i recunoasterea lui ca rege al Ungarieil Metoda urmatifusese cea a faptului indeplinit. Aceeasi metocti avea sä. fie aplicatä. si de cancelarulZamoyski in privinta Moldovei, smulsg foarte curind ,,guvernatorului" lui Sigismund Báthory6 supusg unei suzeranititi combinate polono-otomane i intrucitva titare. Daci papaar fi vgzut cu satisfactie ocuparea Moldovei de cgtre o Polonie, care prin aceasta chiars-ar fi rupt de turci i ar fi intrat in Liga crestini, dobindirea acestei constituind,oarecum, o räsplatä. necesarä pentru aceasti aderare la blocul antiotoman dimpotrivg,noua situatie creatg prin transfonnarea teritoriului acesteia intr-un bastion turcesc si unloc de trecere deschis oricind tgtarilor spre lumea crestinä nu putea fi Intimpinati deckcu consternare si dojang. Conflictul acut cu principele Transilvaniei i primejdia uneiactiuni militare a acestuia, putind design/a, un rgzboi cu Polonia, la care nu ar fi pututprivi cu nepgsare impgratul, constituiau perspective înc i mai intunecate deck renun-tarea definitivg la visul integririi Poloniei in blocul crestin. In fata noilor greut.iti ivite,papa a recurs la noi negocien, trimitind in 1596 niste nuntii extraordinari i in Polonia,si in imperiu, care sä. caute si lichideze diferendul ce impiedica intregirea Ligii crestine

reia, la nivelul cel mai inalt, dialogul purtat in bung parte ping atunci, in circuitinchis, de (Inc nunrii din imperiu, din Transilvania si din Polonia, fiecare identificindu-se cu /duffle principilor (sau guvernantilor) pe Rugg care fusese acreditat. Cel mai indir-jit fusese cel de la Praga, Speciano, care judeca fr iluzii i interesele egoiste ale polo-nilor i indolenta i indiferenta impgratului fati de Ligg. Dar cel mai mult il indignausubterfugiile lui Malaspina, care declarase categoric ci putea sg asigure pe colegúl su dinTransilvania c polonii nu vor ataca Moldova (Hurmuzaki, XII, p. 177) si care .dupridesminrirea flagrantg adusg de expeditia lui Zamoyski si de instalarea lui Ieremia Movilgin Moldova, in Inc sg-si recunoasci netemeinicia informatiei dati de el, explicind even-tual cum a fost indus In croare, se fgcuse interpretul marelui cancelar polon, insusindu-sitoatli argumentarea avociteasci a acestuia, de o rea-credinti uimitoare, intr-un chip foartesuspect, si proclamase ca adeviruri indubitabile conduziile acestuia cum ci aqiunea lui

150

www.dacoromanica.ro

in Moldova fusese în folosul crestinilor, ea"ci i-a oprit pe tätari de a interveni in aju-torul turcilor in Transilvania sau in Tara Româneasc i deci lui i se datoreste retra-gerea turcilor etc .. etc .. Dar Speciano mai aflase a Malaspina ar fi zis a nu esteobligat sä asculte de cei care 11 indemnau sä se sträduiasei pentru a face pe cancelar sä.

iasä din Moldova, d numai de sanctitatea sa papa, de la care ;tia bine ce porunci pri-mise in niste scrisori pe care le avea In mInä [che teneva in mano; ibidem, p. 112]. Alteinformaii culese de Speciano ii atribuiau chiar lui Malaspina un rol activ. El insusi1-ar fi Indemnat pe rege sä nu frineze agiunea cancelarului [ibidem, p. 114]. Pe de oparte, el a dat asiguräri In numele regelui cà polonii nu se vor amesteca In Moldova,lar pe de alta, Zamoyski a pretins, la inceput, ea' regele i-ar fi poruncit sà intre inMoldova! fibidem, p. 1401.

Dadi Malaspina a fost atit de credul (and a dat asigurärile optimiste) trebuia caindatä dupä aceea sä recunoascä hotärit cä fusese inselat .. etc. Speciano ii declarainselat san cäutind a se ínsela pe sine. Altii 11 socoteau mai degrabä inselätor. El insäse refugia In abilitäti i echivocuri, in täceri prelungite fatä de ceilalyi nuntii, si inpropuneri nesincere si neserioase la Roma. Iar Visconti, la &dui säu, se aräta maiaccesibil punctului de vedere din Transilvania decit celui de la Roma, de unde veneauinjonctiuni categorice si fie oprit $tefan Räzvan de la expeditia sa in Moldova. Fatalist,dar nu lipsit de optimism, Visconti declara cä acuma nu se mai putea schimba nimic(5 decembrie 1593). La Roma pärerile erau impärtite. Secretarul papei, Minutio, se arätaconvins de spusele lui Malaspina. Cardinalul de San Giorgio, nepotul papei, care Tineatoatá corespondenta cu nuaii papali, era dispus sà accepte situavia, intrucit insusi dom-nul [Stefan Räzvan] chemase pe Zamoyski in ajutor si sä considere acest pretextca bun, cel pain in aparenfi, adäugind cà i Sigismund ar trebui sä facä la fel. [ Seri-soare de la Roma din noiembrie 1595, ibidem, p. 149]. La 8 noiembrie [ibidem, pp.160-162] Malaspina ii expunea lui Visconti mersul lucrurilor din punctul de vedere alpolonilor (!), avind grijä s'a.- se refere, la inceput, la spusele regelui care, de fapt, repetaformulele ingenioase ale cancelarului, spre a trece apoi la intreaga argumentare a acestuia.In prima parte, Malaspina reda In rezumat räspunsul regelui la interventia arhiducesei,soacra lui Sigismund si a regelui Poloniei, iar in panca a doua insäsi expunerea cancelarului,astfeI cà toati motivarea apärea expusä de douä. ori. Zamoyski explica cu cinismactiunea din Moldova fusese pornitä de el fárä.' a fi cerut asentimentul regelui din lipsà de timp (!).Dupä ce lucrul a fost consuman, regele nici nu a confirma si nici nu a infirmat celeficute de cancelar (adicä instalarea lui Ieremia Movilà in conditiile stiute), urmind caasupra acestora sà hotärascä comiviile ce se vor tine peste chew luni. Asada, pigatunci, bine inteles, Moldova räminea In situatia ei actualä. Dealtminteri Zamoyski venisechernat de .5tefan Riízvan (!) pe care 11 indemnase zadarnic sà nu plece din tali (])etc. [Vezi i declaratia cancelarului In Dieta de la Varsovia din 1596, ibidem, pp. 212-216]. Cum insä pinà la data aceasta se mai aflaserä amänunte privind conditiile realeale reasezärii Moldovei sub autoritatea turceasd, lucru care nu putea conveni nicidecumnici papei si nici Ligii crestine, Malaspina adoptä o atitudine aparear impartialä 6 invocäun dialog al sit', probabil imaginar, cu nobilii poloni, in care ultimul cuvint este al

151

www.dacoromanica.ro

acestora. Discutia se purta, pare-se, in legitura Cu pretinsa imposibilitate a Moldovei dea se apära contra turcilor. Malaspina ar fi amintit de cei 14 000 de ostasi moldoveni[valacchi"] pe care ti putea folosi Sigismund, dar si-ar fi atras replica urmatoare:Deci cu atit mai mula raminea tara [ =Moldova] fara aparare, si era inca g mainecesarl intrarea polonilor ..." Dar acum intervine un element nou, anume o scrisoarea lui Zamoyski adusa regelui de catre nepotul cancelarului, contele Herbord, i cornu-nicat i lui Malaspina (care trimite o copie lui Visconti). El nu uit s transmita§-area fantezista raspindita de Herbord c in Moldova ar fi cazut 6 000 de tatari (!),desigur pentru a dovedi c existase o primejdie real l din panca lor. Dar in cele dinurma, nuntiul trebuia s atace i punctul nevralgic, acela al restabilirii legaturii de de-penden tä a Moldovei fata de turci. Si aid va cauta s faca parada de zel i totodatade o ingeniozitate de iluzionist. S-ar parea, dupa cite scrie cancelarul, c dei domnulMoldovei va ramtne legat prin juramint de acest regat, i cu sprijin militar de la el, vaFi totusi confirmat de turc i nici nu se va ajunge la desfacerea absolutl [smembrationeperfettal a acestei täri de Imperiul otoman ..." Lucrul acesta 11 nemultumeste pe Malaspina

chiar foarte mult caci a spune c turcul va ramine doar ca aparenta fumqpolonii cu cistigul ¡la sostanzaj e un lucru care nu mi se pare ca se potriveste, si esteun lueru care da de banuit. Deci m-am ginclit s potrivesc lucrurile in asa fel ea ineventualitatea [quando) c alteta sa [Sigismund] ar putea probabil sa apere acea tari,acel doma [Ieremia] s ramina acolo farä ajutor [se subintelege: färä ajutor polon], astfelc ti va fi usor principelui s redobindeasdi [Moldova], avind în vedere c niciodataacesti domni [ =polonii] nu vor putea fi convinsi s consimta expres [la renuntare] casa nu supere pe turci i sa nu aduca vreo stirbire cauzei lor [fare prejudicio alle lororagioni]". Fraza urmatoare, despre convocarea de catre rege a sfetnicilor sii, pentrua delibera cu ei, creeaza un fel de echivoc, ca si cum ar sta in vreo legaturä Cu comb',napiie gratuite ale nuntiului, care aveau de scop doar efectuarea unei retrageri strategtcedupa identificarea sa prea fiagranta Cu politica lid Zamoyski. Combinatia de mai sus,in care nici el nu credea, era conditionata de atttia factori de nedeterminare in privintamomentului de traducere in fapt, In& se vede dar ca era doar un mijloc de a cistigatimp 6 de a-si da oarecare aparenta. de impartialitate. Retragere ca atit mai necesaricu cit papa, iesind din rezerva sa, a adresat o serie de breve regelui, cardinalului Radzivil

cancelarului Zamoyski. In noua faz a deschisä de venirea celor doi nuntii extraordinari,Malaspina continua s manevreze, pentru a duda atacarea directa a problemei Moldo-vei. Visconti ar fi spus c Sigismund n-ar mai pretinde Moldova, daci Polonia as rupelegaturile cu turcii. Dar pentru aceasta trebuia ca Polonia sä adere la LigL $i deci aceastaeste problema primordial. Pina la rezolvarea ei, cea a Moldovei trebuie s ramtnä insuspensie. Oricum, tot va fi bine pentru Sigismund. Pentru c ori Ultra Polonia in Liga,

toata lumea e mulvtunita, ori nu intra, 6 atund Sigismund îi redobindeste Moldova,tinutl oarecum in depozit pentru el, de cumnatul salt, regele Poloniei!! [ibidem, pp.216-217]. Dar lucrurile capatä un alt aspect dupä räspunsul dat de rege lui Malaspina,la alternativa propusä de Visconti: ori ski retraga trupele din Moldova, ori s incor-poreze aceast ai regatului polon. Regele observa ca o asemenea incorporare nu se poate

152

www.dacoromanica.ro

face fárg a o rupe cu turcii, i pentru aceasta e nevoie de Incuviimarea Ordinelor, cecace presupune o nou'a.: convocare a comitiilor. Doar acestea sInt in drept sg se pronume.Regele va face ce vor hotäri ele. Ping atunci nu se poate schimba nimic [ibidem, pp.223-224, raport din 19 februarie 1596].

Dupg ;inerea dietei la 14 mai 1596, Malaspina trimite la Roma o dare de seamä[ibidem, pp. 255-257] a chestiunilor discutate, precum si a propunerilor adresate demembrii ei impgratului i papei. Dintre care una a si fost acceptatg indatg de soliiacestora, anume cL ping la reintoarcerea ambasadorului polon trimis la Poartg, pentrua cerceta acesteia fafg de Polonia si de vecinii ei, sg fie pgstrat statu-quo: niciSigismund sg nu incerce nimic in Moldova [non inova cose alcune in Moldova], niciarmata polong sg nu-1 molesteze pe principe. Merit& sä. fie memionat i punctul urmgtordin darea de seamä. Avind in vedere primejdia Tgrii Romanesti i afirmapia c Mihaiinsusi pierduse ngdejdea de a se putea mentine, dacg acest lucru este adevgrat, i nicitransilvanul, nici Impgratui nu 1-ar putea apära atunci acel regat ar prelua grijaambelor fári [adicg a Moldovei si a Tärii Romano-di. Dar pentru cg nu a venit timpulde a o rupe cu turcul, ar trebui deci ca, in urma incuviinçarii comune a trnpZi-ratului §oi a regelui Poloniei, sa fie pus un nou domn in locul lui Mihai (!) i cind s-arrange oastea turceascg, sg fie pus din nou in scaun zisul Mihai, sau nu, dupg cum assocoti deputalii el este cu cale pentru binele obstesc [servitio publico]. La obiec;ia repre-zentamilor papei i ai impäratului cg e nevoie de timp pentru informarea curtilor lor,li s-a rgspuns cg este pericol dad se z'aloveste, i, asadar, solii imperiali trimit un curierexpres la impgratt Cancelarul se hotgräste s trimitg un emisar la Sigismund, pentrua incerca o impgcare Intr-o frazä final, Malaspina emite ideea cg dacg va trececancelarul in Moldova, as fi bine ca papa sà.-i dea pe lingg sine pe vreun om al sgu,nu In calitate de credincios al papei, ci de ostas, care sg fie totusi cunoscut drept de-pendent al sanctitAii sale. In felul acesta, Malaspina va putea fi informat de ordineleregelui catre cancelar si de ce va rgspunde el ...

Dar spiritul su de intrigg nu se poate xnulTumi numai cu atit, i astfel, din ini-tiativg proprie, el pune la cale asa-zisa misiune a lui Malacrida, adeväratg scamatoriecare, fgrg a aduce nimic nou, reuseste sä inviájbeascg pe cei doi suverani timp de vreunan de zile. Era ca un fel de prefigurare involuntarg a vestitei telegrame de la Ems. Mala-crida era un fost secretar al primatului Poloniei (cardinalul Radzivil) retras la Roma,de unde a fost trimis de papg In Polonia, prin noiembrie 1595, cu o Ins'árcinare minorä.Se spunea c fusese vorba sä-1 ducg pe cardinalul Báthory la papa (in leggturg cu teamalui Sigismund de manevrele Báthorestilor tn Moldova si in secuime). Alta pretindeauca venise pentru aplanarea conflictului dintre acelasi principe al Transilvaniei 6 Polonia.Manevra lui Malaspina consta In a-1 folosi pe acest agent binecunoscut al papel pentrua duce la Praga, spre iscalire, acel angajament de neinterventie in Moldova, mentionatIn darea de seamä a dietei, analizatg mai sus. Folosirea lui Malacrida crea un primechivoc. Dar instrucliunile numiului i tntreaga inscenare reuseau sa facg din el aproapeun impostor. Dei trimiterea lui fusese cu stirea regelui i oarecum intr-un mod indirect,din panca acestuia, el venea la impgrat gel nici o scrisoare de la el, ci numai cu un

153

www.dacoromanica.ro

angajament de neinterventie isalit de rege, pe care avea dea din midi doar atuncicInd ar obtine de la Impärat isalitura pe exemplarul identic, pe care sa-1 duci inapoi.Textul mai putea suferi eventuale modificäri de amänunt, daca ele ar fi fost socotitenecesare. Total trebuia fácut in cea mai mare tainä, chiar fatä de ministrii impäratului,$i in oarecare mk'suri chiar fati de ntmtiul de la Praga, Speciano, spre care ti indreptaMalaspina. Rezultatul a fost exact invers celui scontat. In fata atitor mistere, Speciano,lanuind o lucatua a lui Malaspina, sublinia faptul suspect a emisarul nu avea nicio scrisoare de imputernicire de la rege i desigur nid nu fuscse trimis de el. Dealtminteri,regele nici nu avea dreptul s ja nici un fel de initiativä sau angajament färä. incuviin-¡area prealabilä a comitiilor, i deci i acest act trebuia sà astepte viitoarea lor convocare.Impäratul, care 11 primise indatä pe Malacrida, nu a iscnit ded acel angajament, dato-ria in parte si firii sale läsätoare, dar g ambiantei create, intreaga combinatie soldin-du-se cu o Inveninare a relatiilor dintre cei doi suverani. Ina g un an dupä aceea, semai discuta cu acrealà despre aceasta. Malaspina, evitInd sà aspundä la intrebarea pri-vind imputernicirea pe care o avusese agentul trimis de el, a autat sà explice a re-gele, dei nu putea lua o initiativä de aceasa natua, putea Iona consimti la o pro-punere venitä din afarg! Acuma insà, dupä un an, polonii pretindeau ca Impäratul säfacä primii pasi, angajindu-se el mai tutti, dupä ofensa adusä. regelui! In discutia foartesugestivä dintre cei doi multi sub forma unei scrisori recapitulative (si recriminative) a Ma,laspina, adnotaa cu multä ascutime de Speciano fibidem, pp. 300-304 din 7 iunie 1597] alarui text este de un interes extrem i pentru demascarea intentiilor Poloniei cu referirela Tara Romaneascä, afam i observatia evidena a un angajament reciproc ca acelapropus impäratului nu putea profita decIt polonilor, care se aflau In posesia de fapt aMoldovei. Toatä aceastä discutie, cu argutiile i subtilitätile ei, pare a lumineze uneleaspecte ale liniei urmate mai tirziu de acelasi Malaspina in Transilvania, in augustoctombrie1599. Regäsim acelasi diplomat alunecos, cu aceleasi ticuri de conceptie si de exprimare, cuaceleasi argumentäri scoläresti, procedlnd prin alternative divizate i subdivizate, cu un fel devoiosie inventivä, in sfirsit, Cu aceleasi candide deformäri ale realialii.

In vara anului 1599, In fata situatiei insolubile create In Transilvania de venireala cIrmä a cardinalului Andrei Báthory, pionul lui Zamoyski, ctt implicatia Incheieriiiminente a unei Oki cu turcii, adevärat dezastru pentru fortele crestine papa avrut sà Incerce o actiune direca asupra noului principe. El a ales pentru aceastä mi-siune pe nuntiul din Polonia, Malaspina, care era socotit un prieten vechi al cardinalului,pe ling care il secondase pe Visconti In 1595, cind acesta Incercase zadarnic sà mediezeo 11-n13'i:care cu Sigismund Báthory. AvInd calitatea de nuntiu in Polonia, el putea bene-ficia de aceastä titulaturä, care acoperea faptul a' papa nu il putea trimite ca nuntiu inTransilvania, tntrucit nu recunoscuse Ina formal pe cardinal drept principe al aceleifäri. Asadar, de la inceput, situatia lui are un element echivoc. Deocamdatä el estenunviu-desemnat. Dar alegerea aceasta avea un mare inconvenient, de care s-a izbitMalaspina cind a ajuns la ministrii impäratului, care Indeosehi Bartolomeu Pezzenil socoteau indezirabil din cauza liniei urmate de el pinä atunci In Polonia. and ajungein Transilvania, cu oarecare zäbavä, gäse,ste tratativele cu turcii in toi. Prezenta trupelor

154

www.dacoromanica.ro

imperiale la granita determina masuri oarecum agresive din partea cardinalului. Malaspina,primit cu tot fastul de acesta, ti valorifica tot arsenalul diplomatic. Bolnav i patetic,ameninfácu plecarea imediata, chiar pe targ i muribund daca se iscaleste tratatul Cuturcii. Acesta, de fapt, nu se iscaleste din cauza pretennilor turcilor, mult deosebite desocotelile ultraopthniste ale lui Andrei Báthory. Apoi pune la cale o intilnite tatregeneralul imperial Basta si imputerricitul cardinalului, cit i incheierea unei intelegeriasemenea aceleia incercate in 1596 prin Malacrida. Palile se leaga sa nu inoveze nimicin Transilvania ptnä la terminarea txatativelor angajate prin Malaspina, cu curtea de laPraga. Dar intocmai ca in 1596, acest angajament de asta data fara nici un termenlimitativ nu era de folos deck cardinalului, care putea lungi disctqiile in asteptareaunui concurs dinafara. De fapt i negocierile cu impäratul ajunseseg la un punct mort,cind s-a produs intrarea lui Mihai in Transilvania. Misiunea lui Malaspina capata acumo interpretare sinisträ. Partizanii cardinalului i oamenii lui Zamoyski il declarau, dupäinfringerea cardinalului, perfid, tradator, vinzator. Un pamflet contemporan 11 arata dreptautorul principal al acelei infringen! Un ecou al acestei situatii razbate in mod indi.rect in darca de seama trimisa de el o luna dupa lupta de la .5elimbar. Pe de o parte,el subliniaza propria raspundere a cardinalului in dezastrul sau. Lupta s-a incins dupäce focul a fast deschis de ostani acestuia. Incercarea de mediatie a lui Malaspina a fostrefuzata, apoi inttrziata de cardinal etc. Pozina lui Mihai era foarte favorabila. El arfi putut da lupta i in ajun, tn conditii tnc i mai prielnice, dar a acceptat s parla-menteze cu Malaspina, renuntind deci la avantajele de teren pe care le avea. In noapteade dupa luptä, eind rezultatul nu era Inca hotarit (!), Mihai 1-ar fi cautat pe Malaspinapentru a reinnoi tratativele de pace (!), spre a nu mai face sa curga singele crestiniloretc ..., dar cardinalul fugise. Mihai putea si-1 urmareasca, dar el, Malaspina 1-a convinssa-1 lase neurmarit (!) Urmeaza cuvintele ce le-ar fi rostit domnul, cum ca de treiori däruit viata cardinalului. Tot el a obtinut de la domn ca ramasitele fostuluidusman sa fie inmormintate cu cinste etc. etc. Pe linga aceste inventii dictate de pozinasa destul de falsa, mai apar o serie de inflorituri i neadevaruri, intervertiri de momentesemnalate dc noi in notele critice insotind textul reprodus. Trebuie remarcat el primulraport dupii $elimbar este scris o luni dupa aceea i reflectä nu evenimentele reale, ciimaginea despre sine, care ii convenea mai mult lui Malaspina in momentul redactariilui. Surprindem parca mai multe straturi. Unul mai vechi, oarecum favorabil domnului,peste care se astern notatii ulterioare, scrise parca intr-alt spirit. Regasim i acura pe omultare inventa convorbiri (ca acelea din Polonia) si ii atribuie lui Naprágy propriile saleconsideratii. Lucrul este evident, daca se compara stilul intregului rationament purtat deacesta In textul din 1599, cu cel al consideranilor lui Malaspina din 1595 tHurmuzaki,XII, p. 145) Cu privire la Moldova, pentru care existau patru ori provincie-turceasca, ori din nou situatia anterioara capitulatiilor" lui Sigismund, ori tara anexatide Transilvan, ori de Polon ... etc ... Aceeasi constatare e valabirá i pentru termenulpus in gura lui Naprágy, cui domnul vrea sa fie prevenit" (adica intimpinat, si nulasat sa faca primii pasi) care ne duce la discutia sa din 1596, reinnoita in 1597.

Dar 6 marturilie celorlalti despre el dovedesc oarecare fantezie. Giovanni deMarini Poli

/55

www.dacoromanica.ro

pomeneste din auzite de o sceni destul de vehementá Intre Mibai Viteazul si el, despre carenu apare nid o urm în corespondenta lui Malaspina. Judechile contemporanilor asupranu slut prea favorabile. Nu numai Speciano si Visconti, cum s-a vizur, dar g cance-larul Zamoysky, a cárui politicä o servise In multe rinduri, subliniau duplicitatea sa. Intr-unadin scrisorile sale din urnil catre cardinalul Andrei Báthory, cancelarul Il indemna sá nu seincreadá in Malaspina. Mergind mult mai departe, autorul unui pamflet sub formá de scri-soare, descoperit in arhivele polone i publicar destul de recent de I. Corfus In Romano-slavica", XVII, Bucurersi, 1970, pp. 555-596, pe lingä alte inexactitáti i inventii flagrantecu privire la lupta de la Selimbár, i-a atribuit lui Malaspina un rol in miscarea trupelor car-dinalului. El 1-ar fi indemnat, in ajunul luptei, sá-si retragá armata cu o milá de pe pozitiatare pe care se afta, indreptindu-se spre tabárä, dind prilej lui Mihai sä, ocupe acel locetc. Malaspina ar fi fost de douá ori in tabára lui Mihai i ducindu-se de la el, ar fi declararcardinalului c Mihai este hotárit sl dea lupta, fi apoi ar fi plecat la Sibiu! etc. etc. Dardei inventiile cele mai grosolane abundl in aceastá brosurá de propagandá, se con-stará o mare moderatie in expresii ctrid este vorba de fostul nuntiu In Polonia. Sint ara-tate o serie de fapte implicind concluzia c5 Malaspina 1-a trádat pe cardinal, lard insa a oenunFa fali,c. Pentru o redare fidelá a desrásurárii acelei lupte, trimitem la relatiile luiDarahi i Walawski tfin volumul de fatá. Din cele spuse mai tnainte se poate vedea cl secuvine a primi cu toará rezerva afirmatille i majore si minore ale lui Malaspina,care se dovedeste un martor foarte alunecos. Textele redate In volumul de fa tä au fostcate In I-lurmuzaki, in Veress, Documente V, pp. 304-312 si in volumul acestuia Rela-tiones nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1600).

Textele anterioare misiunii din Transilvania, analizate de noi mai sus, au fost publi-care in Hurmuzaki, XII. Un lot important al comunicárilor sale din timpul nuntiaturii dinPolonia a fost publicar de Claudiu Isopescu in Ephemeris Dacoromana II" si in Diploma-tarium Italicum I. Despre el s-au ocupat In treacát istoricii lui Mihai Viteazul luind Insáde bune toate afirmatiile sale.

www.dacoromanica.ro

[RAPORT' DESPRE MISIUNEA SA INTRANSILVANIA]

1599, noiembrie 14, Alba lulia2

Am mers in tabara; cauza ce mi-a fndemnata iau o asemenea hotarire a fost: a nu se poata spune vreodata ca slujitorulapostolic nu s-a ostenit sa f mpiedice at-ha varsare de singe crestin. Am gasit°stile la o leghe de orasul Sibiu, fiind intre ele o,departare de o mila italiana;m-am dus mai frail la ilustrisimul domn cardinal Báthory si i-am aratat cauzavenirii mele si 1-am sfatuit sä dea mai multa crezare raportului pe care i-1dadea omul meu despre fortele inamicului. Domnul cardinal mi-a raspuns:Acest om de nimic se eindeste sa fuga, dar eu nu-1 voi lasa §i n-am nici o

1 Traducerea s-a flcut dupa textul italian, publicat de A. Veres s, Relatiile nuntilorpapali 'in Transilvania, in timpul papei Clement al VIII-lea (1592-1600), Budapesta, 1909,doc, 274, pp. 358-366. Textul se aflä publicat si in Hurmuzaki, III, 1 pp. 511-516.

2 Scrisoarea este adresatä cardinalului Cinzio Aldobrandini. Data este aceea a expe-dierii, redactaren ei fiind Insä anterioarä. Vezi n. 55.

157

P. 358

www.dacoromanica.ro

P.

indoialäc voi nimici aici pe acest ciinea3 si nu inceta s provoace pe Mihai4cu cuvintele c dacä nu e fiu de muiere stricatä, s iasá. la bätälie cu dinsulsau la o luptä in doi5. Dar Mihai, care astepta pe secui,`arora le däduse liber-tatea ca s poatä fi sigur de creclinta lor (punindu-i sä-i jure credintä nu) nu-mai lui ci i fiului su), i asezase oastea in loc tare, si amina Cu dibäcie ociocnire, pentru a putea fi sigur de victorie.

Se facurä citeva mid inaieräri in care se pare a ardelenii au iesit maibine, ceea ce intäri pe cardinal in pärerea lui a nu e bine ca eu sä. propunvreo impäcare; dar dupä ce lucrurile s-au schimbat putin, m-a rugat sädeschid calea unor tratative de impäcare. Atunci trecind in tabära lui Mihaiam fost intimpinat intii de 100 de sulitasi i apoi de Mihai cu vreo 1 400 de a-

Mihai se sui tn träsura6 rupa i eu fi vorbii de tot ceea ce credeam c tre-buie pentru a-1 indupleca sä. se intoara indärät, asigurindu-1 a' nu putea faceun mai mare bine crestinitätii, i c n-avea nici un cuvint s punä la indoialä

359 a domnul II cardinal si Transilvania n-ar fi supusä la aceeasi soartä ca siTara Romaneasa, i n-ar fi meniti sä fie dusmani vesnici ai turcilor,unire cu Impäratul. El räspunse c n-a venit din poftä de stäpinire, nici dinsetea ce ar avea sä verse singele crestinilor, fiind el numai cu &dui de a-Ivärsa pe al turcilor, i ca-i era de ajuns s poatä trái in singurantä in a saTara Romaneasa, in care cu o singurä aráturä, imprästiind säminta rásaregriul, ceea ce nu se intimplä in Transilvania; a impäratul crestinilor, cu 14scrisori 1-a indemnat i impins s räzbune jignirile pe care maiestatea sa leprimise de la cardinal si de la aceastä natie. La aoeasta ii räspunsei, a nu parea fi cu putintä asa ceva, dat fiind c sanctitatea sa, stäpinul nostru7 duceatratative, nu numai cu stirea ci si cu invoirea maiestätii sale impáratul, pentrurealizarea unui uniri a cugetelor si a armelor, iar cardinalul i stärile arde-lene8 consimtiserä la aceastá unire i chiar trimiseserä printr-un om anume,la maiestatea sa impäratul, conditille lor, i c eu am promis a in acesttimp maiestatea sa nu va supäi.a, nici prin sine nici prin altii pusi de el94 nici pecardinal, nici aceastä tarä si a de aceea doream sä-mi arate acestescrisori. Voievodul nu a ráspuns la aceasta decit a se jura a este asa cum

3 Iste nebulo meditatur fugam, sed ego non permittam,istic canem.

4 Mihai Viteazul.5 Ad sin gularem hortamen.

Mio cochio.7 Papa Clement al VIII-lea (1592-16

Gli Ordini (= Reprezentantii celor9 Nec per se, nec per interpositas

dezaprobaa chiar de la Inceput, pentrutratativele clt i-ar fi convenit, Malaspina alui Zamoyski csá ar fi vinovat de pieirea lui

158

et non dubito me devoraturum

00).trei natiuni privilegiare, nobilimea, secuii i sasii).personas. Datorifi acestei formule, care a fosti-ar fi ineiduit cardinalului Báthory s lungeasafost acuzat de partizanii lui Andrei si de poloniiA. Báthory.

www.dacoromanica.ro

a spus. A adgugato apoi totodatä, c i turcii 1-au indemnat s Intreprindäacest lucru i sg nu cred c dad el n-ar sta bine cu turcii, sint 20 000in spreajma Tgrii Românesti, ei n,ar fi ocupat Tara, lipsitg, cum se aflg acum, deaparare. A inceput apoi a-mi povesti cu multe jurämintell c atunci cinda aflat despre ingltarea cardinalului la acest principat, a fost foarte multumitsperind c alianta pe care o avusese Cu Sigismund nu numai cg va fi pgs-tratg, dar va mai fi lgrgitä, deoarece Tara lui i aceastä stilt atit deimpreunate i legatel2 una de alta, inch dzind una cade i ceaIalt i päs-trindu-se una se pstreaz i cealaltg; dar domnul cardinal, de indatg ce afost ales principe, trimis vorb s pgrgseascg Tara°, pentru cg nu-1 sufergturcii, si el, cardinalul, era hotärtt sg se alieze cu turcii. Si din aceastg

fiind ell4 pe de o parte hotgrit s triasc i sä moarg ca dusman alturcilor, iar pe de alta, vgzind a nu pune nici un temei, ba chiar, avea ase teme din partea aceasta, a inceput din acel ceas a se gindi sä-si intoc-meascg o armatä cu scopul fie sg. smulgä aceastg provincie din milnile car-dinalului, sau, dad 1-ar ggsi pe Domnia sa prea-ilustrg asa de puternic, inchsg. nu poatä spera in victorie, sg tread in Unsaria, in ajutorul impäratului,hotgrit sg nu se mai intoarcg in Tara sa; i ca din aceastg pricing si-a aduscu sine mama, sotia i copiii si pe toti ai sgi. A continuat apoi cuvintareasa pentru a-mi argta nevoia ce 1-a silit sä ngváleascg in aceastg targ:anume c ar fi prins niste scrisori si mi le argtä. s'g le vgd, din care s-a tn-credintat c domnul cancelar al Poloniei16 i Ieremia, domnul Moldoveicardinalul // s-ar fi tnteles intre ei sg uneascg impreung Polonia, Moldova,Tara Romaneasd si Transilvania, fiind incredintati d datoritä acestei coa-litii vor putea astepta in pace sfirsitul rgzboiului din Ungarial7 i poftindpe unguri sä meargg ye urmele lor, i sä lase (cum zicea Mihai) pe nemtise scarpine de aceasta si acest timp ei ar aduna eh mai multi bani,pentru ca fie a vor iesi biruitori turcii, fie cg vor iesi biruitori crestinii

ei sg aibg la indemtng atttea forte inch sg se poatg apgra fie de unul, fie

" Vezi textul dino Hurmuzaki, op. cit., p. 511, Soggiunse poi in questo proposito che ancoil Turco l'haveva ricercato a far questa, et che io non mi persuadessi che quando egli nonstese bene col Turco, i Turchi vicini alla Valacchia ... etc.... non l'occupassero adica acestecuvinte ar i rostite de domn! In Relationes: soggionse (persoana I), 1-ar indica peMalaspina!

11 Imprecationi.12 Subordinate et concatenate insieme.13 La provincia = Tara Romaneascá. Pentru misiunea lui Csomortány, vezi relatia lui

Darahi.14 Mihai,15 Mama domnului rámásese la mánástirea Cozia. Sotia i copiii erau in adevár cu el.16 loan Zamoyski (1541-1605) (tinea in cásátorie pe sora lui Sigisnaund Báthory,

Griseldis).17 Rázboiul inceput in 1591 §i care avea si se incheie In 1606, Cu pacea de la Zsitva-

török.

159

P. 360

www.dacoromanica.ro

13.

de altul; i c pentru a duce la sfirsitul dorit aceastg aliantg, ei nu mai aveaude invins nici o alta piedica dectt sa-1 Mature pe el din domnia TaraRomanesti, dar el, affind de aceasta, le-a luat-o tnainte, i sperä a ocupeMoldova; si acele färi pe care cancelarul, Ieremia i cardinalul doreau s leTina de o parte tn asteptare, el voia sa le tnarmeze i sg tntoarca fortele lorimpotriva turcilor; i daca imparatul i sanctitatea sa i-ar fi dat ajutor tnaceastä iarna, dud e anotimpul bun si potrivit pentru a lovi pe turci, pentruca. <atunci> stnt fära putere, el si-ar fi pus capul c In vara aceasta crestiniinu ar fi väzut fa; l de turc, i deci vaztnd eu scopurile sfintecare le urmarea, i neputind eu tagadui c toti acesti reprezentanti aiStarilor18 n-ar fi sperjuri 6 domnul cardinal n-ar fi deposedat peImparat de ce este al lui, s tndemn pe cardinal sa se tntoarca spre a-si yas-tori biserica sa. Dar eu, reseingind cu argumente temeinice 6 adevarateceea ce-mi propunea el si factndu-1 s nteleagg paguba ce ar iesi, dincauza lui, pentru crestingtate, el s-a multumit ca eu s mijlocesc o impa-care19.

S-au dat ostateci dintr-o parte si din alta, si n ziva aceea, care eraajun de sfintii Simion i luda, ostirile nu s-au rniscat din loc, iar

Mihai mi-a statornidt ora sapte dimineata pentru a lua cunostinta de pro-punerile mele.

In ziva urmatoare la aceastä ora, m gaseam la cartierul lui erasarbatoarea sfintilor apostoli Simion i Iuda2° i cu toate marile stä-ruinte pe care le faceam pentru a fi primit, mi-a aminat audienta subcuvintul (precum am tnteles) c n-ar fi de demnitatea sa ca, dupa ce cuo zi mai tnainte fusese provocat de cardinal tn felul aratat mai sus, el sgprimeasca a incepe negocien i de pace, mai tnainte de a-si pune oastea inordine de bataie si a face front oastei cardinalului. Numai atunci avea degtnd s m cheme i s admitás trateze. Dupa eft am putut tntelege, daca is-ar fi dat o mare suma de bani i daca domnul cardinal 1-ar fi asigurattndeajuns ca va face cu aceastä Tara ceea ce va gasi de cuviintä sanctita-tea sa, staptnul nostru, el s-ar fi tntors i ar fi trecut tn Ungaria21 cacia ramas foarte pe gtnduri ctnd a tnteles ca eu am faggduit n numeletmparatului ca nu va fi atacat cardinalul.

Dar prea luminätia sa22, care se conducea dupa sfatul tinerilor si nulua tn searna parerea capitanilor batrtni, de tndatä ce oastea lui Mihai s-a

361 apropiat /1 de a sa, a slobozit trei tunuri cu pierden i tnsemnate printrele Ordini.

Toatä. accastä convorbire este redatä intr-un mod destul de perfid. Este evident cäMalaspina nu I-a sfidat pe domn, yuntnd la Indoialä afirmatide sale In legkurä cu Nelegereacu Impäratul, in felul cum se lauda dupä aceea.

20 28 octombrie.il Presupunere absurdä.Cardmalul Andrei Báthory.

160

www.dacoromanica.ro

soldatii lui Mihai; acesta, provocat, porni lupta23 si la inceput cavaleriaardeleaná respinse atit de nlvalnic pe aceea a lui Mihai, cá aceasta luind-ola fugá cálcá in picioare pedestrimea ji provocá atita neorinduialá in oastealui Mihai, inch toti se pornirá pe fuga si eu care eram de fa tg vázui fugindnu numai infanteria si cavaleria, ci si carele care duceau tunurile si baga-jele lui Mihai, si chiar caii rezervati pentru el, inch putin a lipsit ca victo-ria sá fie de partea cardinalului. Dar Mihai cu cea mai mare vitejie24 siindráznealá fa tá de primejdia in care se avinta, si induplecind cu lacrimipe cei 3 200 de cazaci poloni si pe secui, care nu atacaserá incá oastea car-dinalului, si intorcind din fugá cavaleria si infanteria, putu sá reving cuatit mai usor, cu eft ai nostri n-au stiut sá foloseascá imprejurarea pentrua desávirsi victoria, pe care aproape a o si cistigaserá. Reincepind din nonbátália, fu luat prizonier Kornis25, generalul cardinalului (macar cá. unii aucrezut cá de buná voie s-a lásat prins); au mai fost luate toate steaguriledin ordinul lui Mihai au fost trimisi la mine si Kornis si steagurile, ca sále vád. Cardinalul, vázind cá. lucrurile au luat o intorsáturá rea pentru el,s-a retras cu buná chibzuialá. sub zidurile orasului Sibiu, si avind spateleapárat de zidurile orasului si punind in fa fg artileria, cu greu putea filovit de inamici, care, de cum apáreau era doboriti de artilerie. Dar orasulnu voi sa-1 ajute pe cardinal care trigea asupra oastei lui Mihai, de teamá,sá nu se dea foc suburbiilor si sá fie cumva devastate imprejurimile orasu-lui. Cu toate cá oastea cardinalului era asezatá (cum am amintit) intr-tinloc foarte sigur, cardinalul fugi totusi, in tainá, si asteptind re un dealvecin alegerea luptei, o porni in cele din urmá, cu 100 de caláreti spresecuime, cu gindul si speranta de a putea indupleca multimea de secui rä-masi acasá, sa se inarmeze si sá-1 urmeze, sporindu-si in chipul acesta armata,care nu trecea de 15 000-16 000 de oameni, pe dud armata lui Mihai seridica yiná la 45 000-50 000 de oameni, dintre care vreo 25 000 erau ostaside elita, albanezi, sirbi, unguri, cazaci si romani.

Deci, asa cum am spus, Mihai neputind vátáma26 oastea areleleara, sifácindu-se noapte, veni la mine si nestiind cá domnul cardinal fugise, máîndemná sä. gásesc un mijloc de impkare ca sä.' nu se mai verse atita singe.Si ne-am inteles ca a doua zi, dis-de-dimineatá, eu sá trec pe la cartierulcardinalului pentru a negocia pacea. Dar In zorii zilei veni Mihai la mine,spunindu-mi cá nu mai era nevoie, deoarece cardinalul fugise H.

Mihai voia sá trimitá cazaci pe urmele cardinalului ca sá-1 prindä, dareu m-a,m 'ingrijit sá. nu se faa una ca asta27. Ar fi putut tia In bucáti armlata

" Märturie nea§teptatX din partea unui spirit dumanos ca al lui Malaspina.24 Pentru descrierea luptei vezi relaviile lui Darahi *.i Walawski din volumul de favI.25 Gaspar Kornis." Far danno. ToatI aceasei afirmaIie este neintemeiatI.27 Evitai che cid non si jacesse.

161

P. 362

www.dacoromanica.ro

in debandadi a cardinalului, daca acest palatin n-ar fi fost retinut de autori-tatea stapinului nostru28, astfel inch el zise ca de trei ori a daruit sanctitatiisale singele ardelenilor, cuprinzind in cele 3 zile, ziva in care s-au dat ostateci,deoarece in noaptea urmatoare, el asezase 6 000 de archebuzieri intr-o paduredin apropierea ostirii ardelene, cu scopul de a-i ataca prin surprindere.

latinul porunci judelui regesc29 i consulilor orasului Sibiu, sa numere sis'a ingroape mortii i cu ei trimisei i eu citiva dintre oamenii mei. Nu se gásira.mai mult de 1 500 de mprti i cei mai multi erau din oastea lui Mihai30. Pecind in tabara era liniste, secuii aflind C senatorul Ravazdi31 era ranit si prins,si ca. palatinul ti pusese in trasura sa si-1 imbracase in chiar hainele sale,fiind un vechi prieten al lui, ti smulsera din trasura taiara in buca.ti32,

clocotind de ur i setosi de razbunare impotriva nobilimii acestei fári,pornira ca la vinatoare, sa puna mina pe nobilii prizonieri.

Dupa ce a cistigat atit de usor o biruinta atit de mare si a pus stapi-nire pe o provincie a carei cucerire a fost totdeauna socotita de turci si dealtii, iiu numai grea, ci aproape cu neputinta el s-a intitulat de indataguvernator i capitan general al maiestatii sale imperiale33, in aceasta pro-

A tratat apoi cu sibienii i Cu acei senatori i nobili care ti urmasera pecardinal si din care citiva se refugiasera in Sibiu, cerindu-le prestezejuramint. Dar eu, considerind pe de o parte ca era cu neputinta de a mairestabili in scaun dinastia Báthory i ca firul tratativelor pe care le trice-pusem cu cardinalul din incuviintarea stapinului nostru, era rupt cu desa-virsire, iar pe de alt.I parte, banuind di palatinul s-ar folosi de numele im-paratului numai ca sperietoare i ca de fapt el voia s pastreze pentru sineprovincia, m-am straduit din toate puterile s intocmesc lucrurile astfelinch provincia sa ramina a imparatului i tnca inainte de aceasta cautasemsi-1 conving pe cardinal sa predea indata imparatului cetatile34 care nu stiltinca In stapinirea lui Mihai35. Apoi am strins pe nobilii ce se aflau in Sibiu,impreuna cu judele regesc i consulii orasului si le-am aratat cit ar fi fost de

p. 363 rusmos II daca o provincie asa de mindra ca aceasta ar fi stapinita de un

28 papa.22 Albert Huet.3° Malaspina &I probabil acest numIr mic intentionat pentru a nu pricinui suparare

papel; dupà cronica lui Ortelius, pierderile ardelenilor erau de 2 027 de morti i aproapeloo de rgniTi í prizonieri, pe chid ale lui Mihai Viteazul numai de 200. In tabgra ardele-ni/or au fos gIsite 45 de tunuri. Cf. Ver es s, Relagile nunpilor papali, p. 362, n. 9.

Consilierul Gheorghe Ravazdi.32 Ca räzbunare pentru cruzimea cu care reprimase miscarea secuilor la inceputul anulni

1596, din porunca lui Bocskai.Governatcre et Capitano Generale di sua Maesta Casaree.

34 De fapt, cetatea Hust pct care o ocupase cardinalul, dar a refuzat s renunte la ea.55 Cetatea a primit o garmzoadg germana.

162

www.dacoromanica.ro

valah, satuindu-i 6'. fie cu mare bagare de seamä la depunerea juramintului.Dupa o maturä chibzuialg asupra acestui lucru, s-a luat hotarirea ca jura-mintul sä se facä in forma urmatoare: c vor jura credinta imparatului, iarlui doar ca unui capitan i loctiitor al impäratului, astfel inca acest jura-mint e valabil si nu e valabil38, dupa cum va ggsi cu cale impgratul,daca maiestatea sa il va declara de eapitan i locotenent al sau, va fi vala-bil, iar daca va declara dimpotriva acesti locuitori vor fi liberi.

Inainte de a depune juramintul de care am vorbit, nobilii mai sus nu-miti au Incercat sa obtina scrisori de asigurare pentru a se putea infatisa luiMihai, dar el a refuzat s le dea, spunindu-le s vinä pe cuvintul Meu, ceeace mi-a adus mare vazg ca slujitor apostolic. Palatinul a tinut s merg cu elIn acest oras, unde l-a confirmat indatg in functia de cancelar pe episcopulales, care a aprobat aceasta forma de juramint si a avut grija ca toti si-1depun n aceeasi forma.

Ajuns aici, palatinul n-a infrinat indrgzneala soldatilor" care nefiindplatiti i fiind din firea lor oameni foarte rai, au sgvirsit toate nelegiuirilece-si poate cineva inchipui si au pustiit intr-un chip ce nu poate fi aratatprin cuvinte, decit doar prin lacrimi; chiar eu le-am dat tributul meu, cacimi-au ucis un servitor, de la care au luat 600 de galbeni unguresti38. larsecuii, sumetindu-se, au omorit cea mai rniare parte a nobilimii din TaraSecuilor i cei mai buni ostasi pe care-i avea aceasta provincie. $i täranii pede alta parte (dei nicicInd n-au fost liberi, 6 deci nu pot pretinde nici unfel de libertate39) s-au rgsculat impotriva domnilor lor i i-au jefuit de totavutul.

A convocat apoi Dieta tarii" pentru ziva de 20 a lunii acesteia in carenu se va discuta frisa nimic altceva, decit cum sa se scoatá bani, ceea ce vaintimpina mari veutäti, provincia fiind cu totul secatuitä. $i deoarece con-vocarea Dietei tara este actul de cea mai inaltg jurisdictie e care-I poateexercita un principe, am facut tot ce am putut pentru a zadärnici aceastaDietä, fiind de parere ca ea ar fi in dauna maiestatii sale imperiale; propu-neam, in schimb, ca pentru nevoia grabhica de a scoate bani sl fie chematao congregatie, dar nu Dieta. Dar in timpul negocierilor am descoperit a eltine cu tot dinadinsul sa fie stgpinul acestei provincii, caci pe linda convo-carea Dietei, el imparte bunurile cui vrea el dintre romani, i exercitg toateacele acte de jurisdictie pe care le poate exercita stgpinul suprem. Dar eu,

38 Subtilitate vrednia de Possevino. Vezi Calatori, lI, pp. 585, 589, 602 $.u.37 La fel se purtau i soldavii lui Basta in comitatele exterioare.38 Suma destul de mare pentru a arunca oarecare indoialä asupra acestei afirma0i.39 Este vorba, mai intii, de secuii iobágivi prin introducerea unor nobili n miilocul

lor Çn vremuri relativ mai recente (secolul al XIV-lea §i cele urnatoare), apoi de varaniiaservili treptat din vremurile cele mai vechi i reficu0 in adevärati robi de legiuirile impusedupà r5scoalele iälignesti, mai ales cea a lui Dozsa (inceputul secolului al XVI-lea).

40 Li comitii.

163

www.dacoromanica.ro

pe cit imi sa In putinti, 41 silesc acuma si-mi spuná deschis ce crede atrebuie sä fie al impiratului si 1-am convins sä-mi promiti a inainte de pie-carea mea va face aceasa declaratie si el a fost indemnat si-mi faa aceastäfigiduiali din cauzi a eu fi spusesem: Domnia voastri ilustrisina vretisä amineti in aceasa provincie cu armati sau fill armati?41 vreti s-o ctr-

p. 364 muiti dupi obiceiul turcesc sau romanesc, ori in forma in 1/ care fusese cir-muiti pini acum? Daca rimineti cu armata, atunci, pe lingi faptul a yro-vincia nu va suporta cheltuielile de intretinere a oastei si d. v. ilustrisima vatrebui si rimineti aici, s-o cirmuiii, dupá obiceiul rominesc sau turcesc, cecace va fi un lucru cit se poate de nesuferit; sau poate voiti si rimineti aicifri. armaa, si in cazul acesta nu stiu daca yeti fi in surantä. Deci, pentrua asigura si provincia si acea parte pe care vreti si v-o pastrati pe seama dom-niei voastre, lucrul cel mi nimerit pe care 1-ati putea face ar fi si-mi I'm-pirasiti rnie ceea ce ginditi, ca si pot raporta maiestitii sale impiratuluisit sanctititii sale ceea ce i se cuvine impäratului si ceea ce vi se cuvinedomniei voastre ilustrisime".

El a trimis un om de al su la impirat si peste citeva zile a spus civrea si trimiti la curtea imperial o solie solemna, aci Ora acum a anun-tat doar victoria ctstigati.

A trimis si la sultan solie si a chemat si vie aici in mare grabá ceau-sul ce se afla in Tara Romaneasa si chid acesta s-a infitisat la audientá,Mihai i-a zis: Iati a ceca ce a dorit sultanul attta timp, ca eu, sub pro-tectia lui a pun stipinire pe Transilvania, am adus eu la indeplinire".

Asadar fiind el in sigurantä si din partea turcilor ca si din parteaimpiratului, este nevoie a se purceadä fa:a de el cu multi preficitorie42,cit mi priveste, sint de pirere a maiestatea sa imperial si scoaa de lael ceeea ce poate si prin indemnuri si cuvinte frumoase si imbunätiteasci,atit eh se poate, situaTia impiratului. Si pentru aceasta sanctitatea sa tre-buie si-1 ajute prin autoritatea sa, cu incredinari si cu unele promisiuni43,pentru ci aceasta provincie sau va fi a impiratului, si atunci se pot speraunele foloase pentru crestinitate, sau va amine a acestuia 6 atunci curindva adea in mfinile turcilor.

Eu fac tot ce pot (dei in mare taini aci daa s-ar descoperi mi-ar fiviata in mare primejdie) pentru ca ceatile a fie pistrate pentru maiestateasa imperial.

Mi staduiesc apoi a se faca confirmarea alegerii episcopului, cea a cole-giilor pirintilor iezuiti si a altor posturi catolice, si m-am ingrijit si fieconfirmati senatorii catolici In dregitoriile lor. $i cit priveste pe episcop,

164

41 V. S. ¡lima vole restare armata in questa provintia, o disarrnata?42 E necessario di simulare molta cosa.0 Aiutarlo con la sua autorita, et commissioni, et con qualche promessa.

www.dacoromanica.ro

clack' nu se trimite curind confirmarea episcopului, mi-e tearnä cä aceastácatedral va fi adusä la ritul schismaticilor; si cum episcopul numit aveade gind sä plece si a se ducä la impärat, eu 1-am oprit, indemnindu-1 säse dedice din tot sufletul acestei biserici, deoarece iábava fiind primejdioasä,nu e timpul de a se ocupa de alte lucruri". De aceea, rog pe Domniavoasträ ilustrisimäu si dati poruncá sä se faca confirmarea, acest episcopfiind bine väzut de palatin si de mult folos pentru tovi catolicii. lar dacäacesta nu va fi confirmat, atunci va numi palatinul drept cancelar pe unmirean, poate un eretic46 si sanctitatea voasträ prea luminatä stiti de citäinsemnätate este sä se pästreze in mtini catolice o demnitate ca aceea.

Palatinul a arätat multä bunävointä fatá. de religia catolicä si scirbäfa tä de eretici si in timpul din urrnä a propus mäsurile ce le-ar yutea luapentru a purcede contra ereticiloro si a cura Tara de aceasta sämintäblestematä. Dar consultindu-se cu mine, episcopul numit si cu párintii iezu-ivi, am socotit a palatinul ne-a cerut parerea in chestiunea de mai sus nudin zel religios, ci pentru a stiryi nobilimea. Noi i-am räspuns sä ia, inaceastä privintä, intelegere Cu imparatul.

Si palatinul este om färä invätäturä, inch abia ti poate iscäli numelesi nu cunoaste alte limbi in afarä de cea romaneascä si cea turceascä; dareste foarte priceput la videnii si siretenii, nestävilit de legi, nestatornic sidin fire crud, aplecat spre desfriu, dispretuitor de sfaturi, repezit si (dupäspusele mitropolitului de Tirnovo48) netemätor de dumnezeu.

Peste opt sau zece zile, palatinul isi va trimite fiul, in virstä de 12sau 13 ani, sä cirmuiascI Tara Romaneascä, si i-a dat ca sfettnici doi sena-tori catolici din Transilvania impreunä cu alti doi nobili, de unde se poateinvelege a nu prea se gindeste sä se intoara in tara aceea. Am propusbaronului Ungnad49 care a sosit ieri aici si a fost primit drept comisar alimiäratului, cu toate cä n-are scrisori si nici vreo inarcinare oficiará dinpartea maiestä;ii sale imperiale cä ar fi bine sä caute a-I lämuri pe pala-tin a nu e nici in folosul lui, nici al impäratului, nici al binelui obstesc sáincredinteze o tall amenintatä de atitia dusmani conducerii unui copil, cicsá e nevoie sä fie apäratä si condusä de palatinul insusi si, pentru a-1

44 Toata aceasta teama pentru catolicism era fara temei, Mihai fiind dispus sa-i acordetoata solicitudinea.

45 V<estra> S<ignoria> 111<ustrissi>ma.16 Este vremea cind papa protesta contra numirii lui Ungnad drept comisar ca fiind

eretic!47 Era vorba sa fie declarare religii acceptate, dupa formula aplicata in trecut in

Transilvania, confesiunea catolica, cea ortodoxa si cea luterana, inlaturind pe cea ariana sicea calvina.

18 Pionisie Rali care, primit cu toata cinstea de Mihai la curte, nu pregeta salponegreasca.

49 David Ungnad, consilier aulic si unul dintre cei doi comisan i imperiali.

165

P. 365

www.dacoromanica.ro

indupleca, sa i se promita ca oricind5° va lása Transilvania libera maies-tatii sale imperiale, va primi ca rgsplatg do4nii in Germania.

Pina acum v-am argtat, cu multa durere in inima, diferitele intim-plari petrecute in aceasta provincie; acuna trebuie, cu multg amaraciune insuflet si multe lacrimi si va dau seama despre nefericita moarte a cardina-lului si detentiunea fratelui sgu, Stefan, in 5imlau51. Domnul cardinal atrecut in secuime (cum am spus mai sus), pentru a-si spori oastea si a-siincerca inca odata norocul cu voievodul; dar taranii secui, aflind de veni-rea sa, ti intinsera o cursa52, ascunzindu-se intr-un loc foarte ingust, undenu se puteau ajuta caläretii unii pe alTii; primul rind din cei 100 de cala-reti care se aflau cu cardinalul au luat-o la fuga, ceilalti au fost nevoiti sadescalece; intre acestia era si cardinalul; cu un singur om linga sine, aluat-o la fuga printr-o padure, unde ping' la urma, a fost ucis de patrutarani ticalosi, care i-au taiat capul. Capul impreuna cu trupul au fostaduse aici si 111-falll ingrijit cu tot dinadinsul, nu numai ca acel cap sa nufie infipt pe ziduri, ci ca domnia sa ilustrisima sä fie inmormintata cucea mai mare cinste, si 1-am induplecat si pe palatin, care mi-a promis ava insati si el mortul la groapa, iar duminica viitoare sper cu ajutorul luidumnezeu ca se vor celebra funeraliile53. //

Aceia care sint de partea Bithorestilor par sa nu fie multumiti de mine,sustinind, pe de o parte, ca daca eu nu impiedecam pacea cu turcii, nu s-arfi intimplat aceasta, iar pe de alta parte se piing ca eu am spus ca impa-ratul nu-1 va supra pe cardinal attta timp cit vor dura tratativele trice-pute cu aprobarea stapinului nostru si ca palatinul a pus straje la casa measi spune ca vrea sa-mi dea o bung'. escorta ping la granita tarii. Acum matrudesc sa induplec pe palatin si-i daruiasca viata lui Stefan".

50 Ogni volta." Somlyo.52 Imboscata." Si aici Malaspina isi exagereazä sentimentele fa fá de A. Báthory, precum si propriile

sale initiative, pe de o parte,yentru cä era acuzat a fi contribuit la präpädul lui A. Báthory.pe de altd pentru cä papa aratase tntotdeauna o mare afectiune acestuia pe care 11 cunoscusein Polonia, in vremea nuntiaturii sale la curtea lui Stefan Báthory.

" Observatie identicä.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE CARDINALUL CIN-ZIO ALDOBRANDINI55

1599 noiembrie 14, Alba Julia

[Explica lunga sa tgcere] dar sa stie domnia p. 366voastra i1ustrissim cì daca nu voiam sa-mi primejduiesc viga, nu puteamface altceva decit sam abvin de a scrie. Nici acuma nu a§ putea-o face den-ar fi prilejul [plecarii] domnului Ungnad care a fost trimis de aici de catreacest palatin [ = domn] mai iute decit ar fi dorit, i banuielile la care aintrat palatinul n urma venirii acelui domn s-au tutors i asupra mea. Astfelca azi mi-a pus tn vedere de doug ori ca este nevoie de mine la Roma si catrebuie s plec ptn fn doua zile. $i cum am argtat c a don i asist la tumor-mtntarea cardinalului, mi-a raspuns din nou ca este nevoie ca eu sa plec, sigadar ma voi porni la drum peste doua zile.

Senatorii i nobilii care s-au adunat pentru dieta, au intrat la banuiala

55 Traducerea s-a fácut dupg textul italian publicat de Veress n Relationes, pp. 366-367.Aceastg 'scrisoare poartg aceegi dafg ca cea adresatg papei.

167

www.dacoromanica.ro

P.

Mihai nu vrea ca sa fie de fa ta la acea dieta trimisii imparatului sau unslujba al staptnului nostru [papa] pentru c i-ar fi propus a stirpi acolointreaga nobilime si de aceea ei sint plini de teama si de tristete. Cind Ungnadi-a spus acestui Mihai c potrivit cu dorinta sa, maiestatea sa cezaree ti porun-cise lui Basta ca s vinä cu armata sa din Ungaria Superioara in ajutorul sau,

acela se si afla la Satu-Mare, el a raspuns: As fi preferat ca ajutorul maies-367 tatii sale cezaree sa-mi fi venit la timp, caci daca pierdeam lupta // nu pier-

deam numai viata i stapinirea, dar impreuna cu mine piereau toti cei cetineau de mine. Acum cum stau in pace cu turcul, cu maiestatea sa cezareecu ceilalti vecini, i ma' aflu inauntrul acestei tari, ar fi bine ca armata impa-ratului s'a stea deoparte.

A incercat amintitul Ungnad diferite cai pentru a-1 face pe palatinse declare cu privire la determinarea autoritatii56 pe care trebuie sä o aibaimparatul in aceasta tail, dar acesta nu a vrut sa se pronunte in nici un chip;nu stiu de loc ce va face cu mine mime la audienta pe care o voi avea.

[Roagas i se trimitä de catre papa un subsidiu pecuniar care si-1 scoatadin marea lipsa. in care se af1ay7.

Imparatul a pus sa i se plateasca lui Mihai 25 000 de talen.[Intr-o nota se da un rezumat al scrisorii lui Malaspina citita la Vatican

la 20 decembrie In consistoriu ... din care reclaim urmatoarele:] Spune monse-niorul Malaspina ca se afla pe linga [domnul] roman, bine tratat i onoratCu o garda pentru apararea sa, fiind in nesiguranta din partea nobililor tran-silvani care ii atribuie lui vina venirii neasteptata a Valahului spre marea ionpaguba, din cauza promisiunilor sale cit trata cu cardinalul ca nu vor fi tul-burati ... etc. [si deci cel mai bun lucru pentru el este sa piece cit mai curind].

" Al particolare dell'autorita.57 De pus in legsituri Cu pretinsul jaf de care a suferit, fiind Ogubit cu 600 de ughi.

Vezi mai sus, scrisoarea citre papä, n. 38.

www.dacoromanica.ro

[RELATIUNE FACUTA LA CEREREALUI BASTAr

1599 decernbrie 3 1Caloviaj59

Cred a este foarte necesar ca maiestatea sacunoascä ce am discutat cu domnul tn ultima mea tntilnire i conv:orbire

cu el. Mä voi sili s amintesc totul, punct Cu punct.1i spusesem domnului cä eu cred i socot c ar fi spre folosul intere-

selor sale si al unei 1initi demne6° dacä el ar declara cit de curind i ar facecunoscut fr altä zähavá a cui ar vrea el sä fie Transilvania: a sa, sau cumvaa impäratului, i dacä ar vrea ca ea sä fie a acestuia, sau a sa, in ce fel

59 Traducerea s-a rácut dupä textul latin publicat de Veres s, Documente, V, pp.304-312.

Acest text a fost scris sub directa inspiratie a lui Basta chiar la Casovia, sediulacestuia, i este adresat, de fapt, impäratului. Mihai este acuzat de nestatornicie, este amintitjurämtntul su de credintä faiä de Andrei Báthory etc. si, in sfirsit, se ajunge la päcarul celmai mare: el este schismatic, fiu al unui ortodox, adicä al unui dusman indirjit al numeluilatin [pp. 304 ... 307].

Tranquillita ti praeclarae.

169

p. 310

www.dacoromanica.ro

[ar fi sä fie] §i in ce conditii? lar el mi-a räspuns ca vrea sä vorbeascl cumine in particular si färä sä mai fie altii de fatä, doar noi doi singuri,a el vrea (ca s m. folosesc chiar de cuvintele sale) sä-nli arate tot ceare in suflet61. Dar cind am venit la el in acea speranfä, am väzut cl acolonu este vorba de o intrevedere particular ä ci de o discutie i audientäpublicä, fiind de fa; ä senatorii transilvani i romani. De aid am inteles

omul tergiverseazä. umblä cu ocolisuri i a nu vrea sal vorbeascä cup. 311 mine de cele ce are in end; din acta orä // am hotärit sä nu mai vorbesc

cu el despre acest lucru. Dar cind m-a rugat si mi-a spus ca s mg i siinduplec pe sanctitatea sa ca sä-1 ajute cu subsidii bänesti i s intervinäpentru ca regii: i cel catolic, i cel prea-crestin62 i ceilalti principidinasti crestini dea ajutoare i subsidii, i-am räspuns ca. nu poate speravreun ajutor de la sanctitatea sa sau de la principii aminti%i, clack' el nuse intelege cu impäratul in privinta Transilvaniei i dacä nu Ii d satisfac-vie in chestiunile ce ;in de ea ... pentru cái persoana impäratului repre-zintä toatä impärätia crestinä ... etc. etc.

La aceste cuvinte, dei dupä cum am putut deduce din glasul, privireasi cuvintele sale, nu ti prea surideau cele ce ti spusesem, a räspuns totusiva trimite cit de curtnd o solie solemnä la impärat i cal el insusi se vasupune maiest'ätii cezaree. Ajuns chiar la punctul acesta63, episcopul numital Transilvaniei64, care atunci ricea pe t'a.lmaciul, mi-a spus aceste cuvinte:Praeveniri cuperet Palatinus65. Si cum nu prea inTelegeam ce vrea s spunäsi nu mä dumeream indeajuns, 1-am rugat sä-mi arate mai deschis ginduldomnului. Atunci acela mi-a spus; Cum domnul si-a expus starea, singele

viata pentru ocuparea Transilvaniei si a intimpinat primejdii, ar don i camaiestatea sa mulçumeasc i sä.-i confirme titlurile pe care si le atri-buie el insusi". lar dupa aceeam mi-a spus c dornnul a hotärit ofereimpáratului acea prin solii säi, dar dupa cum a putut el sä de-ducä &rung gindul cu urmätoarea subtilitate inserátoare siviclenie ascunsa, dupä cum ar argumenta domnu167: Tara pe care eu hotä-

Necnon etiam sese mibi (ut ipsissimis verbis utar) cum uno solo corde velle declarare.62 Adica regele Spaniei i cel al Frantei.63 Hoc ipso temporis puncto.64 Dumitru Naprigy era episco pus electus, adica nu Inca' introdus in jurisdictia sa

episcopa/a. El fusese numit cancelar al Transilvaniei.55 Domnul ar don i sa fie intimpinat (adica sa nu faca el primii pasi).66 Adica in particular, dupa audierga.67 Nu este prea 'impede daca alternativa naivà care i se atribuie lui Mihai i se dato-

reste lui Malaspina sau episcopului Naprágy. Din faptul insa ea' Malaspina crede cà intreagaproblema' s-ar putea rezoIva prin bani (vezi mai sus, n. 20) reiese cà intregul rationamentaparline lui. Ipoteza confirmata cu prisosinfa de identitatea de stil dintre aceste speculaviiat cele adresate de el la Roma In 1595, in legatura cu ocuparea Moldovei de catre Zamoyski(Hurmuzaki. XII, p. 216-217).

170

www.dacoromanica.ro

rásc sá o ofer impáratului, acesta ori o vaprimi, ori nu o va primi. Daci

áo va primi, atunci inainte de a i-o reda s a peca din ea, voi cere de lael atita bánet ctt ti va fi greu si peste mida' sa-mi pláteasca, i fi voi pre-tinde plata tuturor cheltuielilor si a tuturor spezelor fácute de mine pentruocuparea Transilvaniei voi zice a se ridicá la un milion de florini.Si dacá atunci impáratul nu va voi s primeascá Tara din cauza acestorgreutáti bánesti, si mi-o va rasa, si va voi dupá aceea /1 s trateze cu mine P.despre o legátura de alianTá, eu cred i tiu a in aceste tratative situatiamea va fi mai buná [ca a lui] i eu voi avea superioritatea din faptulimpáratul insusi a refuzat ceea ce i-ami oferit. De aceea va fi mai binepentru mine sá-i propun eu lui conditiile pe care le voi voi eu, decit sáprimesc conditiile pe care le va fi voit el. Fárá indoialác acela care vaconsidera lucrurile cu luare aminte va vedea lesne c tn aceste tratativese vor mai ivi alte greutáti si mai mari.

[Urmeazá expunerea unui sistem garantat pentru a neutraliza pe domn:tnapáratul si-i dea titluri goale avind grija. sa-1 lipseascá de once putererea15. Sint formulate 12 puncte menite sa limiteze toate dom-nului. In sfirsit este enuntat si un precept universal valabil pe care fi redlim.]

Dar mai inainte de toate, ceea ce mi se,, pare cá este necesar, eit sepoate de necesar, este cá clomnul nu trebuie sa fie intárttat decit numai dacápoate sá fie tot atunci i dobortt, cxci altminteri din douá una, sau vede

impáratul nu poate doboare i astfel fi dispreTuieste forTele, ti nesocotesteputerea si nu Tine seama de el, si din sernet se face si mai semet, sau dacáar incepe sá se teamá, va fugi la turci si se va ofen i aráta gata [si-i ajute]sá ocupe Ungaria Superioará68.

68 0 notà.' a editorului arat c textul a fost scris n grabä la cererea lui Basta, sprea fi trimis /a Praga. O copie a fost expediatä cardinalului Cinzio la Roma.

312

www.dacoromanica.ro

[PLECAREA DIN TRANSILVANIA 169

p. 368 1599 decernbrie 4, Capvia

Eu am plecat in ziva de 18 ale lunii trecutedin Alba Iulia insotit de un om al voievodului i de 400 de egläreti unguriveniti cu Ungnad i Forgacs [Sigism.] i rugat de ace§ti domni am trecutprin Sim [Somlyo] unde am reggsit pe Basta, pe guvematorul Oradiei[Paul Niary] qi mai multi colonei i alte persoane insemnate qi le-am ficuto dare de seamg cuprinzgtoare i amänuntitg" a stärii in care am lásatTransilvania.

Basta, socotind firea palatinului i felul comportgrii sale ping acum,a ajuns la pärerea c maiestatea sa trebuie s foloseascg forta pentru a-1alunga din Transilvania i nu a fost uposibil sg fie clintit de la aceastgconvingere Zicea cg nu va cere imparatului [pentru aceasta] dectt 8 Orto

e° Traducerea s-a fäcut dupi textul italian publicat de V cress Relationes, pp.368-371.

7° Copiosa et distinta.

172

www.dacoromanica.ro

de soldati. Ungnad si alti citiva erau de ala pärere, anume a nu ajungála luptá ci a se purceadá pe calea tratativelor pasnicen. Eu, pentru aimpaca pärerile unora si altora, vázind mai ales cá intre ei se nasc neinte-legeri primejdioase, sub motivul cá Ungnad72 a fost arhitectul tragedieiprovocate in Transilvania, la care Basta s-a opus intr-una, am propus sà.'

se admitä calea tratativelor, dar sá nu aminá armata la hotarele Transil-vaniei ci sá fie impina din loc" pentru a usura mai mult tratativele sidaci nu ar reusi bine aceste [tratative], atunci se va putea recurge la arme.Au trimis si unul si altul scrisoare la impárat si asteapa hoarirea sa; siUngnad a vrut sá mä insoteascä. piná aproape de orasul acesta [Casovia]pentru a patrunde mai bine starea lucrurilor eh si pärerea imea, si eu i-amdat in aceasa privina deplinä satisfacvie. [Malaspina trimite o copie arelatiunii §i a parerii sale74 spre a fi comunicate impáratului care se vabucura mai putin dupá ce le va fi citit decit s-au bucurat ministrii creduliai impáratului." // Se plinge de usurinta cu care au fost primite intrebárilesale la Viena cu privire la ofertele lui Mihai catre impsárat de a ocupaTransilvania. Dacá voiau sá. se rázbune cu ajutorul unui schismatic con-tra cardinalului, trebuiau si-1 anunte pe el ca a plece sau sá-si retragáfágáduielile acute cardinalului (!) ... etc.]

Cetatea Chioar s-a predat palatinului ... etc.// [Hust va primi o garnizoanä imperial.... etc.][Singura cale de a-1 scoate pe Mihai din Transilvania e ca Ieremia sárecurgá la tezaurul pe care 1-a tot adunat de eind se bucurá de pace, ...con la sponda de Polacchi lipsindu-1 pe Mihai de cei 3 200 de cazaci pecare li are la el].

[Pe drum a regásit carele care transportau la palatin tezaurul princi-pelui Sigismund care] dupá cum mi-a spus senatorul cáruia i-1 incredinvaseSigismund se poate urca la 100 000 de ughi. lar el [Sigismund] se aflála cancelarul Poloniei [Zamoyski] sárac, nenorocit si lipsit de once ajutor....

71 Togata trattatione.72 Ungnad se certase cu Basta Inainte de a merge la Alba Julia. Acum este redatä

acuzatia pe care i-o aduce Basta cu prilejul acestei intilniri." lmpinguasse. Termen ce nu se potriveste cu contextul. Desigur el sensul adevärat

trebuie sä fie acela al verbului latin impingere, a Impinge. Dar nu se arati incotro trebuiauimpinse trupele lui in timpul negocierilor, inainte sau inapoi. Nu se Intelege cum o asemeneamiscare, fie intr-un sens, fie In altul, ar fi favorizat negocierile, cad Mihai ar fi räspuns CuforTa la o intrare a lor In Transilvania.

74 Relatione et voto.

p. 370

P. 369

P. 371

www.dacoromanica.ro

VALENTIN WALAWSKI

(? dupa I 601)

*

Valentin Walawski, care a comandat un polc de 700 decazad din oastea lui Mihai Viteazul In lupta de la Selimbär, era un nobil polon, nepotal lui Andrei Taranowski, al cärui alt nepot, Lubieniecki, fusese trimis de acesta InTara RománeascI In ajunul atacului turcesc din august 1595. Legkurile domnului cu fostul solal regilor poloni la Poartä aveau un Indoit rost. Pe deoparte puteau ajuta la stabilireaunui contact 'hare domn 6 conducerea republicii polone, pe de alta erau foarte folositoarela näimirea de mercenari pentru domn. Andrei Taranowski pe ling alte servidi pecare le fäcea vechiului ski prieten, lua o parte activa la aceste Inrolki, recrutind voluntaride pe mosiile sale pe care li trimitea domnului sub comanda nepotilor sk. Ecoul trezitde aceste chemki a fost destul de putemic pentru ca sä se dea in Polonia o serie dedecrete, interzicInd iesirea din tarä a unor asemenea demente, precum si once adunärisau pregkiri tri vederea unor Inroad pentru tinuturi din afara hotarelor republicii polone.Totodatä era Intkitä paza la frontierä pentru a opri trecerile lor impetuoase spre tagäradomnului. Aceste mäsuri aveau sä adua o piedicä serioasä la sporirea oastei domnului.

174

www.dacoromanica.ro

Cit priveste rolul de intermediar politic al lui Taranowski, el se adresa mai ales puter-nicii partide a marii nobilimi ostile liniei urmate de cancelarul Zamoyski. Inca' dinvremea interregnului care precedase alegerea lui Sigismund al 111-lea Wasa, se produseseo sciziune insemnatä hare sustinatorii lui Maximilian de Habsburg, care a si fost alesrege, i leahta condusa de Zamoyski, care 1-a luat prizonier i 1-a silit s renunte lacoroana. Andrei Taranowski fusese unul dintre partizanii candidatului astfel Inlaturat.Dealtminteri, chiar in stnul dietei polone, Mihai Viteazul se bucura de sprijinul partideiadverse cancelarului Jan Zamoyski i politicii sale, avind in frunte pe primatul Karnkowski,Sebastian Lubomirski, Mnizech, voievodul de Sandomir i voievodul Kievului, Constantin deOstrog. Astfe/ sand Iticrurile, este probabil c eventualul concurs al lui Taranowski nuputea avea vreo eficacitate la cancelar, care de fapt conducea direct toatä politica statului,regele avind un rol mai mult formal. Dar el putea s chtige adeziunea membrilor dieteiimpotriva politicii constante a lui Zamoyski, exemplificatä prin amestecul polon in TaraRomaneasca, prin imbierea de voluntari nobili poloni de catre Ieremia Movila pentru peza-rea lui Simion Movila in locul lui Mihai. Andrei Taranowski preconiza inca.' de chiva aniadoptarea unei formule de impaciuire cu Mihai Viteazul. In iulie 1597, dupa ce Mihaiobtinuse trimiterea de trupe imperiale in Tara Romaneasca, el vine insarcinat cu o misiunetainica din panca cancelarului: anume sugestia de a renunta la ajutorul militar habsburgic,primind In schimb o trupa de 2 000-3 000 de ostasi poloni. Domnul insa a refuzat aceastaoferta. Infringerea cardinalului, omul lui Zamoyski, a insemnat, desigur, un insucces flagrantpentru acesta din urma. Dupa instalarea sa la Alba Iulia, Mihai Viteazul 1-a poftit la elpe Andrei Taranowski, stirnind prin aceasta banuielile observatorilor imperiali, In ciudafaptului cà acest nobil polon fusese unul dintre partizanii cei mai convinsi ai arhiduceluiMaximilian.

Dar de asta data Andrei Taranowski a intirziat sà raspuncla la apel, In vremece domnul il astepta nerabdator cu un cal frumos i cu zece butoaie din vinul cel mai bun.De aceea, probabil a pcanit spre el un curier platit de domn, ducindu-i o scrisoare a lui Va-lentin Walawski care continea si o chemare discreta a lui Mihai Viteazul. O luna exact dupaexpedierea acelei epistole sosea in Transilvania Taranowski, pe care Mihai avea sa-1 retina'mai multa' 'reme pe link' sine, luindu-1 cu sine Impreuna i cu comisarii imperiali indrumul sau pe la orasele Transilvaniei din luna martie. Am crede ded cà scopul principalal trimiterii curierului fusese acesta. Dar cu acest prilej se mai putea realiza si altceva:trimiterea unui fel de scrisoare circulara, care sà prearrtireasca rolul polonilor in lupta de la$elimbar, subliniind i favoarea deosebita de care ei se bucurau la domn i perspectivele stra-lucite ce se deschideau in fata ostasilor care ar veni slujeasca. Totodata, erau indicate

intentiile domnului cu privire la legaturile dorite de el cu Polonia. Se observà asemanarireale Iran povestirea luptei cu cardinalul i versiunea autorizata a desfästuirii evenimen-telor formind baza expunerii facuta de solii lui Mihai la imparatul Rudolf al II-lea., pre-cum si cea a lui I. Darahi. In textul sä.u, Walawski dsi o descriere vie a luptei de la$elimbar, staruind mai mult asupra rolului polonilor si a recompenselor primite. Abia unan dupa acest triumf, Il aflana printre cei ce se grabesc sa-si chtige iertarea cancelarului,alergind la el dupa infringerea lui Mihai In Tara Romaneasca, i pred/ndu-i o cutie cu

175

www.dacoromanica.ro

corespondenta domnului. Asupra acestor imprejuräri vezi rapoartele din volumul deprecum i lucrarea lui I. Corfus, Mihai Viteazul §i Polonii, Bucuresti, 1939. Scrisoarea

cuprinsä. aici a fost publicaa de A. Veress in Documente, vol. V, pp. 332-337, dup'äoriginalul din Muzeul Czartoryski de la Cracovia, insotitä si de o traducere romaneascä.A. Veress a mai publicat 6 o versiune germanä contemporanä a textului polon al luiWalawski (ihidem, pp. 362-366). Un fragment in versiune Iatinä se aflä cuprins intr-untext scris din inspiratia arhiducelui Maximilian inainte de 18 februarie 1600 (Hurmuzaki,XII, pp. 713-714). Este partea din scrisoare in care este vorba de favoarea arätatä dedomn polonilor si de &dui unei apropien i de Polonia. Acest text mai contine trei frazefinale, care lipsesc din cel polon folosit la redarea versiunii românesti, 6 care au fostadäugate de noi in parantezä la locul corespuniltor.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATREANDREI TARANOWSKIi

1599 decembrie 14 Turda?

Faptul a Matia2, sluga domniei voastre afost retinut aici atita vreme, nu are ala pricinä decit a la noi tu TaraRomaneascä au fost pretutindeni mari tulburäri, si ne aflam aproape lipsitide nädejde de vara noasträ. Asadar din pricina multelor pericole de la noiel nu putea pleca. Acum d'id cu ajutorul lui Dumnezeu e ceva huiste,a fost läsat de catre milostivenia sa principele, dtridu-i eiteva zeci de gal-beni cheltuialä de drum.

Cred a este nevoie sä Vi dau de stire cum ne-a mers in aceste vre-muri. La inceput in iunie am stat mereu càTári ca sä putem porni la luptäoricind, deoarece turcii au fácut l'ingä Giurgiu la Dunäre, un pod, gata

1 Traducerea s-a fácut dupá textul polon publicat de L V e re s s, Documente, V, pp.333-337, folosindu-se li traducerea româneascá (pp. 337-340) cu mica modificiri.

2 Rezultá din cele spuse cá omul lui Taranowski fusese trimis la domn Inainte de lunaiunie, deoarece $tirile trimise acum Incep din acest moment.

177

p. 333

www.dacoromanica.ro

si-1 lase peste Dunáre. Mihai Vocrá astepta cu mare bucurie ostile turcesti,voind sá se rnásoare cu ele, dar nu stim din ce priciná n-au inaintat ptrala noi. $i astfel am petrecut toatá vara asteptind pe turci in lagár, gatade luptá cáci veneau zvonuri la Mihai Vod i spionii aduceau stiri caimpáratul turcilor poruncise lui Ieremia voievodul Moldoveiaseze pe fratele su Simion in scaunul Tárii Românesti. pentru care lucrutrebuia sit fie ajutat de catre nobilii poloni cu soldati lesi. Ne-a sositveste c hatmanul de cimp3 al Coroanei polone a plecat cu oastea in aju-torul lui Ieremia pentru a pune pe Simion in scaunul Tárii Romanesti.Noi státeam in tabà."ra de pe lîng nul Buzáului, cu o parte a ostirii, iarcealaltá oaste státea ling Siret, la Czytnik"4 nu departe de Rimnic. Apoii s-a adus lui Mihai Vod tirea cum cá principele Cardinal Andrei Báthoryi-a retinut banii ce-i fuseserá trimisi de catre impáratul crestin si de catrepapá cu care el ar fi trebuit s ne pateascá soldatii. In oastea noastrá afost mare zarvá din pricin c Mihai Vodá nu avea bani cu ce sá. nepláteascá. Apoi ráposatul Báthory5 i-a oprit si a doua oará banii ce-i fu-seserá trimisi de Papa prin legatul Malaspina", cu care bani el ar fi tre-buit sá-si adune oameni i sá-si intocmeascá oastea. In aceastá vreme, Ieremiavodá7 trimise un om la Mihai Vodá ca sá lase Tara Romaneascá. in seamafratelui su, iar Ieremia avea oastea gata, ca si Andrei Báthory, care deasemenea trimisese un om la Mihai Vodá ca sá-i lase lui Tara Romaneascá,

p. faca jurImint de supusenie si s inceteze lupta contra turcilor. El //slobozi curind de plecare pe solii Cardinalului Báthory, zicinch cá Ora'ce nu-i vor arunca pámint peste ochi, nu va Inceta sa lupte cu

3 Stanislaw Zolkiewski. Vezi biografia sa n volumul de fa*4 Poate Jidenii La nord de RImnicul Sarat, dar nu asa aproape de Siret.5 Cardinalul Andrei Báthory. S-ar parea c aid este o suprapunere cu gestul lui Sigis-

mund Báthory din anul precedent. Vezi i Ver es s, Documente, V, pp. 219-220.6 Vezi biografia sa tn volumul de fa.7 Misiunea lui Csomortiny este destul de nelamurita. Asupra realitatii sale nu incape

nici o tndoiali. Indoielile 'incep cind este vorba de stabilit de cine anume a fost trimis.Legaturile strinse si constante ale lui Csomortány cu domnul Moldovei i tilcul mesajului adusindreptkesc, oarecum, interpretarea lui Walawski, c5 el ar fi fost emisarul acestuia. Dar el afost trimis de cardinal. Este probabil ca insarcinarea data lui Csomortány avea un caractermai mult particular. El trebuia sperie pe Mihai, invocind poruncile turcilor, pentru caacesta s plece din Tara Románeasca. Oficial, cardinalul ignori oarecum demersul luiCsomortány, trirnimnd curind dup5 aceasta pe deleggii si care sa-i ceara domnului jura-mintul de credinta. Asa rezulta si din scrisoarea lui Mihai catre Ieremia Movila, din 20decembrie 1599 (P. P. Panaitesc u, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,Bucuresti, 1936), Báthory a trimis mai intti pe Toma Csomortány, cu somavia de a parasiTara Romineasca, si mai aEoi doi nobili (dwoch panov) ,,ca sa fie cu dinsii asezarn'intintarim juramintul, i ca sa fim prieteni, asa cum am fost cu dinsii mai inainte" (p. 97).Vezi i N. Iorg a, Istoria Románilor, V, p. 333. In nici un caz nu a fost o actiunesimultana sau dubla, cum crede Walawski, destul de conuadictoriu.

178

www.dacoromanica.ro

turcii, deoarece a jurat impáratului crestinilor c 11 va ajuta impotrivalor", In ceea ce priveste lásarea domniei nu-mi las nimánui tara i mosia,piná ce nu má vor smulge de acolo, tirindu-má de picioare".

In aceastá vreme, Cardinalul Andrei Báthory aduná o dietá la Cluj.Mihai Vodá stia cá in aceastá dietá se vor sfátui intre ei despre el. Apoivenirä, i spioni, aducindu-i vestea c turcii au trecut Dunárea in Tara sa,cá voievodul moldovean a pornit de partea cealaltá cu oaste impotrivatárii sale si c hatmanul de cimp al Poloniei se apropia de Tara Roma-neascá cu polonii trimisi in ajutorul lui Ieremia. Dupá aceea Mihai vázindcá are vrásmasi in toate pärtile, s-a inTeles cu rotmistrii i polcovnicii po-loni care erau acum peste 4 000 pe lingä dinsul. Se strámutä. cu intreagasa oaste peste miunti in Ardeal, fárá sa fi spus ceva despre scopul suungurilor ori celorlalte neamuri, afará de poloni8. Si astfel, luindu-si cusine sotia, copiii i toate comorile pe care le avea, am ajuns in octombrieline. Brasov, pe care 1-am luat cu mestesug i dibácie9. Atunci s-a inTelescu domnii mai cu vazä. ai secuilori°, cárora le-a fkäcluit inapoierea li-bertátilor lor mai vechi rimite de la regele Matias i le-a ingáduit sá-si ucidá

asa cum mai facuserá cu ciTiva ani mai inainte si sub domnia luiSigismundu Bá.thory. Apoi toti secuii au trecut de partea lui, aducindu-sioastea lor mare la Mihai. Dupá aceea, secuii i ungurii au ocupat cu dibá-cie puternica cetate a Fágárasului. Apoi au venit lingá Sibiu. and AndreiBáthory afl c Mihai a ocupat Brasovul i Fágárasul, trimise pe nuntiulpapal, Malaspinal2, la dinsul, cerindu-i sá se retragá de bunávoie fká-duindu-i cá va primi banii trimisi de impáratul crestin si de papi p'Entrusoldgi; i-a mai fágáduit in afará de aceasta dea din chiar banii sica sá-si poatá pláti soldatii pe trei luni. Dupá care Malaspina mai sustineaca tmparatul crestinátAii i-a incredintat solia ca Mihai sä päräseasel debunávoie Transilvania. Mihai il intrebá, mns, dacá are despre aceste lu-cruri scrisori de la impärat catre el, si dud Malaspina ti spuse cá el e unnunTiu papal si c fl poate crede i fárá scrisori, Mihai ii rspunse: Petine te-a trimis sfintul Párinte sä te ingrijesti de treburile duhovnicesti,iar nu de cele vitejesti si te sfátuiesc sá-mi páräsesti tabára fárá rägaz;de nu, vei fi pázit de 200 // de pedestri 0n5. ce má voi ráfui cu vara p. 335aceasta, deoarece pe a mea mi-am pierdut-o"3.

8 AfirmaTie menitäs capteze simpatiile acestora.Adic fr luptä. Formulä foIosit i pentru ocuparea Fägärasului.

i° Sefii secuilor liberi.Este vorba de miscarea secuilor de la Inceputul anului 1596, ca urmare a cälcárii

flagrante a fägäduielilor facute de Sigismund secuilor în preajma campaniei de la Dunire.ra Pentru interventia amintitä, vezi versilmea sa din volumul de fa ä p. 157 s.u.

Walawski suprapune aici douä momente deosebite: cel al infilnirii cu Malaspina, cares-a Incheiat cu fixarea unei noi Intilniri pe a doua zi de dimineaa (care nu a mai avutloc), i cel al concedierii lui Malaspina dintr-o faz ä ulterioarä, pentru a-1 i'mpiedica

179

www.dacoromanica.ro

Dupä ce a plecat nuntiul, a venit Cardinalul14 cu °stile sale e si-aasezat talAra ling`á Sibiu, nu departe de aceea a lui Mihai Vodá. A douazi, adicä la 27 octombrie, dimineata, a si inceput asezarea ostilor deamindouä pärtile. Mihai, fit rindui °stile astfel: Mai intli impärti pe poloni tondouä corpuri pe care le-a pus pe anatndouä flancurile ostirii sale; intreele ca trup5, a treia a pus pe ungurii säi, pe haiduci (numiti Szabadlegények)cu artilerie; ca trupä a patra a asezat in dosul acestor haiduci citeva mii deostasi Cu sulite, i ca trupä a cincea a pus pe moldoveni in num'ár de 2 500la marginea acestor ostasi. Mai in spatele moldovenilor, a pus o trupä marede secui. Oastea a fost rinduitä de Mihai mnsui, dup.i care s-a asezat cucopiii i Cu sotia sa in spatele acestor osti impreunä cu 3 000 de. pedestrialesi si 2 000 de arireti. Asa stätea si Andrei Báthory, principele Transilva-niei, duiá ce îi rinduise oamenii. Dar in acest timp haiducii lui Mihaise aruncarä asupra pedestrasilor lui Báthory i, incäerindu-se intre ei, haiduciiau fost respinsi si au fost nevoiti sä se retragä. Atunci mi-a porurrcit Mihais'ä lupt cu polcul meu de 700 de alareti cazaci din Polonia. Aminaintat Cu cazacii, asvirlind tnapoi pe pedestrasii lui Báthory. Acuml amfost respins cu polcul meu de catre ostasii lui Báthory, si din ace-1st:4cauza Mihai m-a ajutat cu sulitasii si. Cind mi-au sosit ostasii lui MihaiIn ajutor, am impins tndárát oastea lui Báthory. Lui Branickils nu i-ainOduit Mihai s intre in luptä, läsindu-1 s stea pe loc cu citeva mii decazaci. Atunci o ceatä mare de unguri ai lui Báthory a aruncat iarási peoamenii lui Mihai tnapoi, asa a au inceput sä fugà". Acum, inainte casä-mi dau seama s-a repezit Mihai insusi la polcul lui Branicki i l-a ru-gar sä faca ce se cuvine unor viteji, zicind c cinstea sal° stä in puterea luiDumnezeu i in a lor cxci biruinta e in nlinile lor. Atunci am inaintat cupolcul meu dintr-o parte si domnul Branicki de cealaltä parte cu mareputere; ne-am luptat mult i in sfirsit, rupind rindurile vrajmasilor, amintrat dupä ei, in ta&ára lor. Acolo a asunat apoi semnalul retragerii.

p. 336 Mihai a poruncit pedestrimii // sale de sub comanda feciorului sL17, pre-cum si secuilor i moldovenilor si sà. se aseze in dosul taberei unguresti,se pregätea acolo de apärare. Apoi Mihai a poruncit ostilor sale s'á se asezeiarisi asa cum erau la inceput; dar inserindu-se i lästndu-se noaptea, amstat rinduiti de lupfä si au fost trimisi rànitii in tabära noastra, pentru ca

tinem in viafá, pe cei care mai aveau zile.

unelteascii Cu dusmanii lui Mihai, chid intr-adevär domnuldouä zile daca nu vrea s rämtnä prizonier. Malaspina s-asi-a continuat intrigile inainte de a se 1ntoarce la Roma.

14 Andrei Báthory.15 Nobil polon, comandind in oastea lui Mihai Viteaz

in slujba lui In anul urmätor.16 A lui Mthai.17 Nicolaie-Ntrascu.

180

i-a poruncit s plece pinäìngribit s treacä la Basta unde

ul un polc de cazaci. A murir

www.dacoromanica.ro

Ungurii nu au fost nici chid mai viteji ca atunci, cáci lupta se purtade amindouI pártile cu aceleasi arme si daca nu era sá fie cazacii mei,Mihai ar fi pierdut bátália, deoarece oamenii din partea noastrá erau chiargata sá fugál°.

La cáderea noptii, indatá ce s-a rácut intuneric a fugit Báthory dintabára sa in munti spre Moldova, iar oamtnii si au párásit indatá lagárul,duiá. dinsul. De indatá ce s-a bágat de seam c Báthory fugise, 1-au ur-marit secuii cu cetele lor. L-au ajuns din urmá intr-un sat secuiescl°, undese refugiase numai cu trei insi. Acolo a fost ránit la cap, de cineva cu oloviturä de secure. Apárindu-se i intorcindu-se intr-o parte a fost ránitla cap, la frunte i la fatá. Indatá ce a cázut, i s-a táiat capul, care atreia zi a fost dus cu ránile pe el la Mihai. Mihai a luat acest cap, a inceputsi-1 sárute plingind, iar acel care I-a adus a fost pedepsit cu moartea In fataintregii sale ostiri. Apoi a trimis dupá trupul Cardinalului. La sosire, Mihaii-a iesit inainte cu mare alai, cu intreaga sa oaste din Alba Iulia. Pe urmá,a cincea zi a insotit trupul cu cinste mare piná la mormintul din bisericamare de la Alba Iulia. El tnsusi ducea lumanarea dupá mort i I-a ingro-pat acolo.

Apoi, dupá bátálie, s-au predat indatá Sibiul i alte cetáti si orase;nobilii ardeleni au fácut jurámtnt lui Mihai, in afará de orasul si de

cetate Hust, care au primit osti nemtesti ce le-au ocupat pentru impárat.Dupá bátália cistigatá, Mihai ne-a dáruit nouá, polonilor i ungurilor, lea-fa pe trei luni deodatá pentru munca i vitejia noastrá si pe luna a patrane-a plätit banii inainte si a fácut o lege inteleaptá pentru Tntretinerea noastrá.E asa de anilostiv, cu noi, in& de se numeste cineva polon, Il dáruieste Cuceva, celui care vrea si-i slujeasc Ii d bani gata. Pe de altá partecind mergem la dinsul ne primeste pe noi polcovnicii // i rotmistrii cumare ciaste; la masa sedan cu el si nu ne priveste ca un domn ci sepoartá cu noi ca un tovarás de luptá. Aproape nu trece o zi a nu ne deanouá cite ceva din al sáu, ca haine, blánuri scumpe, cit i galbeni din careare mereu la el buzunarele pline. Nu se sgirceste cu banii si la masa in-chinä el pentru sánátatea slugilor sárace si le di chiar cu mina sa mincári,indulcindu-le bine cu galbeni.

Vä mai spun domniei voastrá ci are bani de dat soldatilor, deoarecea luat multe comori20 rámase dupá Sigismund si Andrei Báthory, careabia au putut fi cárate cu 24 de care. Acuni se pregáteste pentru iarnámeargá impotriva Timisoarei si la vará vrea s asedieze cetatea turceascá.

18 Formulare destul de ambiguI pentru a scoate n evidenfi meritele proprii i isprävilctrupei comandate de el.

29 Ulterior s-a pretins c Báthory ar fi fost ucis de romlni." Afirmalie de naturá s atragá Inrolarea ostasilor stráini in armata lui Mihai.

181

P. 337

www.dacoromanica.ro

Are de gind sg-si mgrite fata2I cu un bgrbat de seamg din Polonia si säinsoare pe feciorul su tot acolo. Vrea sg. se supuná maiestätii sale regeluiPoloniei, sg-i facg jurgmint de credinfi. Maximilian22 a trimis la el sg-ilase principatul Transilvaniei dar el n-a vrut sg facg acest lucru, zidndcl yentru aceastg Targ a curs stnse lesesc23; pe impäratul crestingtAii vreainsa sg-1 ajute cit va fi in viga impotriva turcilor, asa cum jurase altgdatg; insg lui Maximilian nu vrea sg-i lase Transilvania. Vrea sa-si trimitgsolii la maiestatea sa regele, la dietg, insg ar don i sä fie mai bine primividecit acum trei ani24. Pe mine m-a intrebat unde zgboveste domnia voastrgin vremea aceasta, &id v-a preggtit un cal frumos impodobit, impreung.cu zece vase din vinul cel mai bun. i se roagg doar de acest lucru, cadomnia voasträ sä-i concilieze25 favoarea regelui. Dat la Turda In zivade 24 decembrie26 anul 1599.

o Domnita Florica.22 Inci de la renuntarea dintli a lui Sigismund (aprilie 1598), era socotit stäpinul

legitim al Transilvaniei. Dar nici atunci si nici dupi aceea nu a iesit din inactiuneal sa.23 Afirmatie menitg sg introducg ideea unei integräri in politica Poloniei.24 Adicg in 1596. Urmeazg frazele omise din celelalte copii si pgstrate numai 'in

fragmentul reprodus In ,Hurmuzaki, XII, pp. 713-714.ut gratiam regis sibi D. V. consiliet (-- conciliet).

25 Data (24 ianuarie) nu corespunde Cu cea din textul polon (14 ianuarie), afarä dacas-ar socoti cà este dupg calendarul nou, iar cea din textul polon dupä cel vechi. In celelaltetexte nu este arátat nici un loc de expeditie a scrisorii. In colecta lui Veres s, V., p. 333,aceastg lipsä este completatg in parantezi cu precizarea Alba Iulia, cäpgtatg pe cale dedeductie. Cum Intteg acest final al scrisorii pare autentic, ar insemna cl polcul lui Walawskise afla atunci la Turda.

www.dacoromanica.ro

$TEFAN BATHAZAR

(? - dupZz' 1604)

*

Nu cunoastem amänunte biografice despre Stefan Bat-bazar. $tim doar cg era paroh de Suceava si cg a intrat intr-un conflict violent si

zgomotos cu episcopul Bernardino Quirini, Impotriva cgruia a Indreptat In martie 1604plingerea redatg mai jos. Aceastg reclamatie trebuie confruntatä cu plingerea episcopuluicatolic, unde se aratg stilul In care se desfäsurau aceste cerruri, mergind ping la bltäisi capete sparte. Faptele materiale arätate de Bathazar se potrivesc si cu alte dedaratiicontemporane, ce insirä capetele de acuzare contra episcopului Quirini: cgutarea comoriide la Suceava pentru Mihai Viteazul, judecgiile laice Cu observanvii din Bacäu si parti-ciparea episcopului catolic la procesiuni religioase ortodoxe dupg obiceiul catolicilordin Creta, de unde se tiägea episcopul, $i unde se ajunsese la anumite forme de convie-Tuire pasnicg intre crestini sub crunta apäsare a semilunei. In realitate, disciplina pe

care ncerca sä o instaureze Quirini In sinul bisericii catolice din Moldova IntImpinarezistenru parohilor, cgrora le convenea mai bine un episcop polon absenteist, care sg

nu le tulbure socotelile.

183

www.dacoromanica.ro

Textul de fa; l aduce o marturie pretioasa, adt In privinta Londitiilor generale dinMoldova unde se arata 'impede trecerea treptatä." a catolicilor la biserica ortodoxi ,dt si In privinta framIntarilor interne ale clerului catolic din Moldova, nesupus uneiautoritati unice, ci sfIsiat de certurile dintre episcop si parohi de o parte, dintre acelasiepiscop si calugarii misionad de alta, la care se mai adaugä. cenurile dinauntrul aceluiasiordin: minontii conventuali si minoritii observanti de care pomenesc nenumärate märturiidin secolul al XVII-lea. In aceasta ambianta se desfasoara si o alta luptä pentru acapa-rarea episcopiei catolice din Moldova de catre biserica polona. Anii de pastorire ai luíQuirini, si apoi ai lui Arsengo reprezinta un moment de rezistenta la tendinta cotro-pitoare a polonilor, ce aveau ski impuna In curInd episcopi nominali, a caror existentatrebuia sa complice Inca si mai mult lmprejurärile bisericii catolice din Moldova. Cerereacelor patru parohi ce iscaleau plingerea lui Bathazar, de a se numi un episcop polon,indica Inca din 1604 calea ce va fi urmata foarte curInd.

Textul lui Bathazar a fost publicat de B. P. Hasdeu In Columna lui Traian"1876, sub titlul Documente inedite din biblioteca DoriaPamfiliana din R ma relativela istoria catolicismului in Romania 1601-1606, pp. 318-320.

De Bathazar s-a ocupat si Al. Sadi-Ionescu In Bibliografia calatorilor straini, pp.105-106.

www.dacoromanica.ro

[RELATIE DESPRE STAREA CATOLICI-LOR DIN MOLDOVA]'

1604 martie 30

... Eu Stefan Bathazar, parohul de Suceava, P.In numele meu si a trei preoti de mir fiintind in Moldova, chemat de eica si. merg la Iasi pentru a scrie aceasti scrisoare, mi indrept rugitor cusmerenie catre sanctitatea2 ta si-i fac cunoscute urmitoarele despre stareaProvinciei Moldova si despre starea noastri.

Mai intii, au rimas in Moldova cam 24 de biserici parohiale de ritroman in fostele doui dieceze de Milcov si de Siret, deosebite de episcopiaArgesu1ui2, si acestea in afari de trei sau patru biserici, stau si se niruie

1 Traducerea s-a fácut dupá textul latin publicat de Hasdeu In Columna lui Traian",1876: Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma relative la istoria cato-licismului in Romlinia 1601-1606, pp. 318-320.

2 Papa Clement al VIII-lea (1592-1605).3 Printr-o ciudárnie datoritá necunoasterii imprejurkilor reale din fárile noastre de

dtre curia papal, noul episcop al Moldovei ce fusese numit in persoana lui Quirini purtatitlul de episcop de Arges.

185

318

www.dacoromanica.ro

p. 319 In curind, in parte din cauza saraciei locuitorilor apa.sati de dari foarte dese,In parte din cauza lipsei de preoti catolici, care I/ nu pot trai4 in zisa pro-vincie Moldova (dei unii au fost sfintiti de prea cinstitul episcop de ArgesIn cursul ultimilor 40 de ani), deoarece nu exista un episcop puternic caresa Tin ä: pieyt yentru ei domnului schismatic si care si-i ajute. Caci adesea nise intimpla ca pe cind ducem sfintele taine <mergind> cu caruta sau calarela bolnavii aflatori la doua-trei mile <departare>, sau cind mergem ca sabotezam copii in sate unde nu sint preoti, ni se iau cu silnicie caii de la carutade catre Eostarii" sau tabelarii"5 domnului sau ai boierilor. Si astfel tre-buie sa lasam caruta noastra pe drum, impreuna cu <toate> lucrurile, sausa tragem singuri caruta, ca sa nu se prapadeasca lucrurile. Prea cuviosul<episcop> de Arges° nu spune nici un cuvint domnului despre aceasta.

Pe linga acestea mai sintem si apasati de saracie. Credinciosii catoliciabia mai pot sa mai dea ceva. lar prea cinstitul <episcop> de Arges, caretrebuie sa ne ajute, chiar el ne-a jefuit.

Patru <dintre> biserici, adica cele de Cotnaril, Suceava8, Roman° siBaial° au niste vii la, Cotnari pe care domnul Ieremia ni le-a dat" noua pre-otilor, la cererea nobililor din Polonia.12, ca fiecare din ai nostri sa primeasca.dijma de vin a bisericii sale. Aceasta dijma a acestor biserici, pe care ne-adat-o noua de trei ani incoace, a fost ceruta de la domn de catre cuviosul<episcop> de Arges si a dobindit-o pentru sine.

De asemenea prea cuviosul <episcop> de Arges ca sa faca placuldomnului schismatic se amesteca in procesiunile publice si in ceremoniileschismaticilor, imbracat in vesminte episcopale, spre scandalul catolicilor nostri,care 'Ana' in vremurile acestea ramasesera nemolipsiti" de riturile grecesti sidespartiti de ei prin aceste ceremonii publice". El argumenteazál5 asa: ca silatinii din Creta <de sub>1° obedienta ponteficelui fac pro cesiuni impreunacu grecii; dar romanii nostril./ nu recunosc tntiietatea lui Petru pontifi-

186

4 Subsistere.5 Curen.6 Bernardino Quirini7 Cotnariensis.8 Socbaviensis.9 Romanensis.78 Baniensis.U Concesserat.22 Conducätorii de fapt ai republicii" polone.13 lmmunes.14 Et his externis ritibus inter se divisi erant.15 Causam reddit suam.18 Lacunl intregita dupX sens.17 Obiectia aparvine lui Bathazar.

www.dacoromanica.ro

celui roman, ci proclamá un alt patriarh odatá cu papal°. cá ace1ai prea cu-vios face faptele acestea fr vreun gind bun a arátat Dumnezeu cit mailimpede, cáci in mai multe rindurii° dupá terminarea acestor procesiuni afost lovit de epilepsie la masa dommului in aceeasi zi in care se ficea pro-cesiunea. Unii dintre catolicii nostri se mirä si se intristeaiä de lucrul acestaiar altii, socotind c ei nu se deosebesc cu nimic de greci2° (desigur, dacáepiscopul lor se uneste riturilor grecesti)21, trec cu usurintá la greci, párásindbisericile noastre. E. de temut sá nu treacá multi din ai nostri la schismaticidacá acest prea cuvios <episcop> al Argesului pe care domnul 1-ar retinebucuros aici ar rámine mai mult timp in Moldova.

Acelasi prea cuvios <episcop> al Argesului a invinuit de mai multe oriin fata judeckii romanilor schismatici sau a episcopilor pe fratii francis-cani observanti ai mánástirii din Bacám (care do vreo 170 de ani au ajutat pepreotii de mir si au fost o podoabá a credinTei catolice in aceastá provinciea Moldovei), de multe lucruri necuviinciose, si apoi i-a alungat cu cea maimare ocará, nu numai din mánástire, ci chiar din provincie primind <aju-torul> bratului secular al domnului schisrrratic, in timp ce toatá provincia seminuna impreuná cu noi de faptul acesta i ne Intristam ca unii ce fusesemlipsiti de ajutkorii nostri, iar credinciosii de preotii lor.

Acelasi prea cuvios episcop al Argesului uitind de starea sa sub domnialui Mihai22 cu care se unise, desbrácind haina episcopal, ca sá nu fie recu-noscut de suceveni, a venit la Suceava în haine de mirean si nu (s-a rusinatsape o comoará in cetatea Sucevei, comoará despre care auzise de la o fiicáa unui domn al Moldovei23 pe cind se afla el la Roma, iar altii dupáel sápind mai adinc temeliile turnului au näruit turnul cetkii. Recunoscutde suceveni i salutat de mine parohul sucevean, cuprins de rusine, a plecatdin nou in Transilvania.

De aceea rugám sfinTia ta s trimiti aici un episcop polon... etc.

Iasi, 30 martie 1604

Stephan Bathazar <paroh> de SuceavaLaurentius Demuth <paroh> de CotnariIacob Sasul <paroh> de Baia

Stefan Transilváneanul <paroh> al satelor secuiesti in Moldova

18 Alium Patriarham et Papam simul.19 Aliquo! ies.

Ortodoqi.Reflectie a lui Bathazar.

22 Mihai Viteazul.Probabil Maria, fiica lui Petru Schiopul, asitorit'i pe atunci Cu Polo Minio.

187

P. 320

www.dacoromanica.ro

ANDREA BOBBI DIN FAENZAZIS ANDREA DIN FORM

(c. 1540 inc. 1604)

Misionarul catolic Andrea Bobbi din Faenza, zis 6Andrea din Forli, s-a näscut in jurul anului 1540 si a murit ucis de tätari in Moldova, in 1604.

Intrind in ordinul dominicanilor, a fost trimis la Constantinopol, unde a stat in timpulpontificatului lui Grigore al XIII-lea (13 mai 1572 10 aprilie 1585).

Venind apoi ca misionar in Moldova In 1600, a cälätorit cu epiEcopul catolic de Argessi Bacäu", Bernardino Quirini, care se intorcea de la Roma cu breve de recomandare pentnileremia moNilä 6 Mihai Viteazul, (Columna lui Traian, 1876, p. 310).

Bobbi 1-a insotit pinä la Iasi, unde a ajuns Inainte de Cräciun, luind parte la primireasolemnä fäcutä. de Ierernia Movilä episcopului catolic.

La izbucnirea conflictului dintre Quirini i franciscanul observant polon Va!erian Lubieniec-ki, care ocupase arbitrar resedino catolicä din Bacäu, percepind i decima de la supusii ca-tolici, Bobbi a fost trimis de superiorul säu in Polonia unde arhiepiscopul de Liov, Than Dirni-trie Solikowski, urma sà hotärascä de partea cui este dreptatea.

188

www.dacoromanica.ro

In aprilie 1601, el se afla la Liov, de unde a inaintat la Roma raportul sad asupra situ-afiei Episcopiei catolice din Moldova.

Dupa Pasti, s-a inapoiat in fara, aducind scrisori de recomandatie din partea lui Soli-koviski pentru Bernardino Quirini.

Andrea Bobbi a murit inainte de 5 martie 1604, fiind ucis de tatari in cursul groazniceiinvazii care a pustiit Moldova, cum aminteste i Quirini In sorisoarea sa de la acea data (v.mai sus relafia acestuia, precum i Kralevski, in Revista catolica", 1915, p. 534).

De la el a ramas raportul amintit asupra starii catolicismului din Moldova, descoperit deA. Mesrobeanu in Arhiva Doria Pamphili din Roma (fondul Aldobrandini, vol. 7) si publicatìn Cercetari istorice", IV, 2, Iasi, 1928, pp. 87-90.

Pe linga aratarea critica a pacatelor clerului catolic, abatut de la canoane i tolerat to-tusi de superiorii eclesiastici, memoriul cuprinde i expunerea unei serii de masuri, menite s in-tareasca propagarea catolicismului in Moldova, prin aducerea unor calugari cunoscatori ai lim-bilor polona, german i ma.ghiara din provincia" de curind infiinfata a sf. Iacint din Polonia.

Din punct de vedere critic, trebuie insa observat c informafiile sale Ant uneori mai pufinsigure. El pomeneste intr-un ioc de manastirile dominicane din Moldova, in altul de calugarii catoliciucisi (!) de Steranifa Rares. Este adevarat c atunci dud a inceput sa-si scrie raportul nuavea decir doar trei-patru luni de cind sosise în arg. Fafa de superiorul su, Quirini,apar uncle note cam suspecte. Avind posibilitatea s scrie din Liov necenzurat deacesta, Andrea Bobbi stxecoara unele afirmafil formulate in mod nu tocmai categoricdar, prin aceasta chiar, mai, pufin controlabile. El comunica la Roma ftirea destul de curioasaa expedifiei lui Quirini la Suceava, in cautarea acelui pretins tezaur ingropat acolo. Dar Oatiaceasta poveste se intemeiaza doar pe spusa parinfilor iezuifi. din Alba Iulia. ChiaT el de-clara ca nu ar fi crezut-o de la nimeni altii. Aici insa apar unele nepotriviri intre spusele luiBobbi i cele ale lui Quirini. Acesta declara ca a plecat din Roma insotit de Andrea Bobbi. Nustim daca si cum s-au desparfit, intrucit Bobbi spune c s-a intilnit cu Quirini la Cluj, in zivade 1 noiembrie. Dar stim din corespondenta comisarilor imperiali c Quirini a sosit l SatuMare la 20 iulie. De acolo a trebuit, desigur, s mearga la Alba Iulia, unde se afla domnul.Dar cind a fost Bobbi acolo, si cind a aflat el de la iezuifii din Alba Iulia stirea pe care ored a fara a o discuta? Daca ea ar fi fost adevarata, ar fi avut un alt rasunet decit comen-tariul ironic, rostit pe romanefte, de logofatul lui Ieremia.

Acelasi Bobbi, expunind conflictul lui Quirini cu calugarul polon Lubieniecki, deza-proba aducerea acestei pricini inaintea judecäfii domnului, adaugind insa ca. nu ticdaca pira a pornit de la calugar sau de la episcop. In sfirsit, in situafia atit de criticaa episcopului catolic din Moldova fafa de pretenfiile bisericii polone, Bobbi preconizeazainlocuirea preofilor catolici existenfi in Moldova (majoritatea din ei insuravi!) prin ca-lugari ai provinciei" sf. Iacint din Polonia, ceca ce ar insemna supunerea de fapt aEpiscopiei din Moldova pretenfillor clerului din Polonia.

Bobbi a mai lasat si o scrisoare In care preamareste victoriile lui Mihai Viteazulasupra turcilor (ibidem, pp. 86-87, doc. II).

A fost folosit de N. Iorga in studiul Les grandes families byzantines et l'idée byzantine,In Bulletin de la Section historique de l'Académie roumaine", t. XVIII, 1931, p. 21 (extras).

189

www.dacoromanica.ro

[RAPORT DESPRECATOLICII DIN MOLDOVASI DESPRE EPISCOPUL CATOLIC,QUIRINI]l

1601, aprilie 12, Liov

p. 87 Cu mila lui Dumnezeu §i prin puterea bine-cuvintärii pe care mi-a dat-o tn deosebi sanctitatea sa2, am scäpat deciuma pe care am gäsit-o in Ungaria, de boala mea cea grea i de tulburá-rile stngeroase care s-au produs in vara aceasta §i. in toamna trecutá InTransilvania, Tara Romaneasc i Moldova3. Ajungind cinstitul nostru episcopde Arges fratele Bernardino Quirino la Cluj in dimineata <särbätoarei>tuturor sfintilor4 a fost gäzduit in acel oras de pärinOi iezuiti i <apoi>ne-am urmat impreunä drumul nostru §i am ajuns cu bine in Moldova, cuputin tnainte de särbätoarea Crkiunului. and monseniorul <Quirini> a

' Traducerea s-a fäcut dupà textul italian publicat de A. Mesrobeanu in Cercetäriistorice", IV, 2, Iasi, 1928, pp. 87-90.

2 Clement al VIII-lea (1592-1605).3 L'una et l'altra Valachia. "4 1 noiemblie 1600.

190

www.dacoromanica.ro

vrut sa se duca la Ieremia, domnul Moldovei, acel principe a trimis sa-1aduca de acas tn propria sa careta, a poruncit sä fie insotit de o trupánumeroasa de militie polonä din garda sa i 1-a primit in cetatea Iasi, indivanul lor public (adica in senatul lor) uncle erau v1dicii5 sat adicaepiscopii de ritul sau, .boierii6 si i altii in nutriar foarte mtare. Si dudepiscopul i-a infatisat o breva sigilata a domnului nostru <papa>, el aluat-o in mina si a admirat titulatura pecetea ei; s-a ridicat in picioare,s-a descoperit si a sarutat breva si a dus-o la cap, apoi a dat-o secreta-rului su latin7 sa o citeasc i sa. o talmaceasca si a ramas tot timpul inpicioare, Cu cuca in mina°, apoi s-a asezat i si-a acoperit capul si a spusepiscopului cuvinte frumoase: Fiti bine venit! Ce mai faceti! Ce mai facesanctitatea sa papa? Sfintia voastra yeti porunci i cirmui in voie peste toatebisericile i yoporenii catolici9 care se afla in aceasta tali a mea, potrivitcu tot ce va porunceste sanctitatea sa papa". Si incepind de atunci, dom-nul d zilnic tainuri cu prisosinta, parte in natura si parte in bani. numa-rati pentru episcop i slujitorii si i pentru tinerea a patru cai; i-a tri-mis ptn i stofa pentru ca sa-si imbrace servitorii. Domnul sä fie laudat!Sint doua lucruri care ne-au adus nume rau daca este ingaduit s vor-beasca deschis cu domnia voastra prea stralucita un batrin ca mine care atrecut de 60 de ani si care este de chemarea mea, pentru ca d<omnia>v<toastra> s aibá cunostintä de once lucru pentru once pricina ; unulmai gray este a la Alba Iulia in Transilvania, monseniorul nostru 1-ainstiintat pe Mihai domnul roman, mai inainte ca acesta sa fi fost invins

alungat din Transilvania, ca o doamna i-ar fi spus, la Roma, a s-arafla la Suceava, cetate din Moldova, o comoara <inuopata> in pamint,intr-un loc anumit. Mihai i-a dat episcopului o careta, 1/ cai i slujitoriinarmati chiar din palatul sax; nu stiu de loc, si nu vreau sa spun unneadevar, daca episcopul s-a oferit lui Mihai sa se duca la Suceava inacest scop sau daca a fost rugat de catre Mihai; ci doar ca a pornit elinsusi cu acea careta cu slujitori i c i-a pus pe oamlenii din acel oras

sape, in urma batallor pe care le dadeau acei slujitori; as crede desigurca nu din porunca episcopului erau batuti acei bieti locuitori ci din obráz-nicia slujitorilor. Dar negäsind nimic, acel episcop s-a tutors indata pedrumul <cel mai> drept cu aceeasi careta i slujitori, la Alba Iulia, laMihai. Din care cauza umblau vorbe rele in acele orase din Transilvania,pe seama noastra, a romano-catolicilor. Si daca nu mi s-ar fi povestitaceasta chiar de catre parintii iezuiti din Alba Iulia, eu nu as fi crezut-o

5 Vladichi.6 Baroni.7 Probabil Paul Lancki, care a rimas si pe imp. succesorii8 Beretta.9 Populi latini.

191

P. 88

www.dacoromanica.ro

de la mireni. Si aici in Moldova, la Iasi, in divla.nul obstesc, unde erauadunafi vladicii si lume <multa>, asteptind venirea domnului, logofatul,adica marele cancelar al ;aril°, a spus in limba lor románeasca: eu nustiam ca episcopii catolici umblau ca sa sape pentru a cauta comori".Acestea s-au facut, prea stralucite monseniore, nu mai e nici un leac si sesi irnputineaza aceste prime vorbe de rau. Al doilea lucru este ca. episco-pul si un parinte polon din ordinul su al franciscanilor reformafill numitfratele Valerian Lubieniecki12, s-au infatisat amindoi inaintea domnului lajudecata; nu stiu daca fratele l-a tras pe episcop in judecatl sau dim,potrivi, la acea cercetare <publica> in fafa domnului, la care luau partevladicii lui si boierii si alfii si eram si eu de fafa, fara ca episcopul sase fi sfatuit cu mine, nici cu altii, dupa cite stiu, asupra celor pe carevoia sa le aduca. inaintea domnului impotriva acelui frate, caci l-asi fisfatuit intr-alt fe!, cum mi se pare <ca e mai> bine in fafa lui Dumnezeudecit de a merge inaintea domnului asa in pripa si la mink. De fapt,episcopul reclama biserica, locuinfele si veniturile pe care le au acei pa-rinfi Zoccolanfi la Bacau'3, venituri care constau dintr-o casa pe care adat-o domnul, acum mai bine de un an, unui parinte conventual" numitfra<tele> Girolamo din Chic)°, dar Zoccolanfii si-au insusit-o si o sta-pinesc impreuna cu doua mori pe care si le-au fa.cut la Bacau, si stringveniturile, si in afara. de aceasta, Dumnezeu stie cum de au scos acea casadin mina fratelui Girolamo conventualul; el" zice ca le-a cedat-o17 <lor>printr-un document public ob metum cadentem in constantem virum18,

" Lupu, zis si Luca Stroici. Fiul lui Ion Stroici (care a fost vistier sub Läpusneanu siDespot, si a fost trimis de acesta ca sol la impäratul Ferdinand I), vistier, apoi marelogofät sub Petru $chiopul (1580-1591), il insoteste la plecare si rämine in Polonia. Revinecu Ieremia. Este mare logofät (1595 oct. 1610 ian. 16). Este frate cu Simion Stroici,mare vistier 1596 jul. 16 1607 jul.

11 Zuchulante (= zoccolanti, de la zoccolo = sandalä cu talpä de lemn) nume datfranciscanilor observanti dupä reforma lui Paolo Trinci.

12 Valeriano Lubinixcho. Asupra lui Valerian Lubieniecki, care a ajuns apoi episcopcatolic de Bacäu cf. relatia lui Bernardino Quirini din volumul de fatä si N. Iorg a,Studii fi documente, 1II, pp. 417-23, precum si Virginia Vasiliu: 11 principatomoldavo... in Dipl. Ital.", II.

13 Bacho.14 Adicä franciscan nereformat. Intre aceste douä ramuri franciscane existau mari ani-

mozitäti si certuri pentru zestrea ordinului.15 Girolamo da Sio :-.--- Ieronim Arsengo. Vezi biografia sa in Calatori, II.13 Expunerea este destul de confuzl. Pronumele el dmmneazI aici pe Arsengo, care

motiveazä prin teama donatia ficutä de el Zoccolantilor printr-un act public, dar invocioarecum nulitatea acesui act, intrucit exista un act de donatie anterior etc. (care va trebuicäutat la Roma). 0 altii. cauzl subsidiar ä de nulitate a daniei catre Zoccolanti ar fi inter-clictia general fácutä cälugärilor, de a. poseda bunuri lumesti. Aici este introdusä o parantezäa lui Bobbi, cäruia i se pare a numat papa ar putea da dispensa necesarä.

17 Arsengo ar fi cedat-o Zoccolantilor." De fricä. Parantezä introdusä de Quirini.

192

www.dacoromanica.ro

macar ea: mai inainte el däcluse aceastä casa fratilor si conventuali dupäcum spune'° c exista un document autentic la San Apostolo, la Roma,nu stiu <dad> in arhiva acelei mänästiri sau in a generalului lor, <dar>fratii de la San Apostolo vor fi stiind totul, färä nici o indoialá. Dar chiardacä Zoccolantii ar fi luat in chip legiuit casa din mtinile fratelui con-ventual, aceasta totusi are venituri i drepturi senioriale20, cci fratii per-cep dijmele de la acei oameni, din toate bunurile lor si le impart justitiapinä la procesele criminale exclusiv 6 mi se pare21 c pentru aceastaar trebui s aibä o deslegare anufme de la domnul nostru <papa>, dicifaptul de a detine personal <sau> i in comun <bunuri> este impotrivalegämintului lor caugäresc, in virtutea a nu stiu ckei hotkiri consisto-riale oficiale pe care a infkisat-o strälucitul cardinal Santa Severina22 sfin-tului consistoriu, chid a fost propus ca episcop acest monsenior al nostru.lar fratele23, dimpotrivä invoca <in sprijinul su> vechimea <posesiunii>,sustinind, c acel loc este al Zoccolantilor si a nu trebuie sä fie datepiscopului. Si acolo, inaintea tuturor, episcopul <vorbind> impotriva fratelui,6 acela certindu-se in parte cu episcopul ca si cum ar fi de o seamä24, auajuns la cuvinte atit de putin cucernice i dintr-o parte si dintr-alta, inchasi fi vrut s m aflu oriunde aiurea. In cele din urmä, domnul a datdovadä de mai mare tntelepciune decir cei doi pricinasi si le-a, spus astfelprintr-un tilmaciu: Acestea sint pricini de ale voastre pur bisericesti; eunu le pricep. /1 Mergeti la prea strälucitul arhiepiscop de Liov25 i s p. 89vadä i s judece acest proces. Si dupä cum va judeca el, veniti <apoi>la mine si eu voi duce judecata la indeplinire". Asa s-a sfirsit lucrul, nufärä ocarä pentru noi. Se vor duce la judecata arhiepiscopului de Liov careti va judeca dupä dreptate cum ti este obiceiul si cum mi-a spus ... etc ...

In 25 sau 2126 de orase din Moldova si Tara Româneasa locuiesc romano-catolici de ai nostri, originan i unii din Saxonia27 i altii din Ungaria, innumär de 10 600 de suflete. <Ca> preoti: <e> mai intii acel frate Va-lerian despre care imi spun fraTii si din acest oras al Liovului i arhie-piscopul insusi cä. el este apostat28 i fugit din aceastä provincie a sa dinPolonia <apoi mai este un> alt frate al ski de cälugärie Zoccolant

" Probabil Arsengo.20 Meta entrata e baronagio.21 Parantezg a lui Bobbi.22 Giulio Antonio Sant,ori cunoscut sub numele de cardinalul Santa Severina.u Valerian Lubieniecky, panca adversg, îi exptme acum contraargumentele.24 A tu per tu con il vescovo.26 Dimitrie Solikowski." Astfel in textul publicat.27 Formulare defectuoasg. Este vorba de locurile sgsesti, si nu de Saxonia din Germania." $i-a renegat adic ordinul su sau chiar legärntritul su cgluggresc.

193

www.dacoromanica.ro

fratele Girolamo" <calugar> conventual care sta cu episcopul si ti slu-jeste de vicar, astfel ca stilt 3 <preoti> catolici si cu mine acum al patru-lea. Dar cu <unii> din <acesti> catolid nu e lucru canonic. Ba dimpo-triva (sa se stie) ca stilt aici 7 preoti mireni, toti insurati. Si unii din eis-au insurat fatis, cu toata solemnitatea, dupa. ce au fost facuti preoti,si altii aveau mai dinainte sotii legiuite si au primit dupa aceea consacra-rea in toate ordinele preotesti. Si asa, de multi ani incoace, acestia avindfatis sotii, fii si fiice, celebreaza slujbe si impartasesc toate talliele bise-ricesti acestor bieti sarmani. Acesta este tot clerul din cele doua provincii.L-am indemnat pe monseniorul episcopul nostru sa se descotoroseasca detoti acesti invederati fauritori de scandal, caci Dumnezeu va avea grijasa-i faca rost de alti preoti. Mi-a raspuns a ti rabda pentru ca nu aveape cine sa puna in locul lor. Acum ma aflu aici la Liov unde am venitanume pentru a obtine scrisori de recomandare de la acest stralucit arhie-piscop cátre domnul Moldovei pentru episcopul nostru, pentru ca s-i deavenituri sigure si permanente pentru intretinerea sa ca episcop" (caci nue lucru frumos si nici cu vreo siguranta pe viitor, si se tot ducg zilnk saceara de pomana la casa domnului). El mi-a dat scrisori foarte binevoi-toare cum ca <episcopul> este foarte cucernic, si socot ca vor fi cu folos,caci fiind acel prelat al doilea sau al treilea senator al acestui stat alPoloniei, domnul Ieremia tine oricum sa-i fie pe plac si sa-i faca voia sicu atit mai mult cu cit domnul il vede cu ochi buni pe episcop.

Deoarece acel prea cinstit pärinte italian, din ordinul nostru domi-nican care mi-a fost dat la Roma ca tovaras <de muncg> in aceste fári,de atre prea reverendul nostru parinte general, a murit in orastd Caso-via din Ungaria, . . am cerut de la acesti prea cucernici pgrinti reformatiai nostri din Liov, din noua provincie a sfintului Iacint si mi-au dat un pa-rinte ... care sa-mi fie tovaras in Moldova si care va putea sluji intr-unul dinacele orase, deoarece predica liber tn limba polonä si germana, dupá ne-voile chiar ale acelor locuri. Daca totusi episcoeul nostru va voi sa seslujeasca de el, dupa cum socot, ca ar trebui sa fie foarte bucuros sa-1aiba, il va avea. Acesti pgrinti ai nostri din provincia sf. Iacint, din Rusia31au mai multi frati preoti de limba polona si germana si inca ceva maghiari,astfel ca daca monseniorul episcop ar vrea sa alunge <toat:i acea> molima"din Moldova si sa se descotoroseasca de toti acesti preoti insurati, ar putea slse foloseasca de acesti parinti ai nostri foarte zelosi pentru slujba de propova-duitori ai credintei si de peregrinanti printre neamurile <ce trebuie aduse lacredinta> etc. Si datorita vecinatatii cu Liovul si Camenita ... daca s-ar ivi

194

29 Arsengo.30 Mensa episcopalc.31 Rutenia.32 Smorbare.

www.dacoromanica.ro

vre-un scandal fereascä Dumnezeu se poate indrepta repede, ... Cu P. 90atit mai mult cu cit tncetind deocamdatä calamitätile de pinä acum, decare a pätimit Moldova g a suferit in timpul räzboaielor trecute, si<plecind> soldatii care mai stnt incartiruiti incI aici färä de nici o ru-sine, din nou vor fi locuite vechile noastre mänästiri dominicane (!) din-tre care sint in flin0. douI mänästiri de piaträ, foarte frumoase si se yinnecontenit credinciosii de noi ca sä se slujeasa <In ele>. Acum 60 deani augärii nostri din acele mänästiri au fost ucisi in <mare> partepentru ca nu voiserä sä se boteze din nou, cum voia acel yrincipe deatunci, schismatic33. Altii au fugit si pia acum au ramas in paräsire acelelocasuri. Dar ca sä spun dominiei voastre asa cum gindesc in fata luiDumnezeu", monseniorul episcopul nostru este foarte slab, de aceea dacadomnia voasträ va aproba ca acei preoti tnsurati din Moldova sä. fie in-läturati din slujbele lor bisericesti si dacä in locul lor va hotäri sä slujeasaacesti pärinti ai nostri din <provincia> sf. Iacint, domnia voastri arputea face douä lucruri pentru a aduce la indeplinire aceasta. Unul estede a pune sä cheme pe prea cinstitul párinte provincial din aceastä pro-vincie a sf. Iacint pe care 1-ati avea acolo la Roma la capitlul nostru ge-neral si sä.-i porunciti sä dea cälugäri cu asemenea insusiri si cunostinte de limbiinch sä poatä fi folositi tn Moldova si in Tara Româneasa in slujbasacrei congregatii de propaganda fide". <lar> in rindul al (loam sä scrietiepiscopului ca sä se lipseasca cu totul de acei preoti tnsurati si sä punä. Inlocul lor pe pärintii pe care 'id va da provincialul <provinciei> sf. Iacintdin Rusia. Indatä dupä cele trei zile de Paste, eu mä voi tnapoia in Mol-dova cu tovaräsul meu si cu scrisori de la monseniorul arhiepiscop deLiov ...

Liov, 12 aprilie 1601

Fratele Andrea Bobbi din Faenzadin ordinul dominicanilor

33 Stefänifi Rarq. Afirmatie neintemeiatg pe trarturii sigure contemporane ale acelocvreroi, ci pe un fond de legende, care /e-au amplificat mult, ulterior.

www.dacoromanica.ro

196

INFORMATOR ANONIM POLON

Nu se stie nimic despre autorul anonim al textuluise aratä bine chid si in ce imprejuräri regelui Poloniei. El insusi spuneTurcia, unde fusese trimis de stäpinul säu, Alexandru Chodkiewicz,

cumpere cai turcesti i, retntorcindu-se prin Moldova, a gäsit aceastä tarä ocupatdeä

Mihai Viteazul. Urmeazi o serie de amänunte privind soarta unor negustori poloni aflatiin Moldova, cit i propriile sale intimpari. Autorul stäruie asupra zvonurilor care cir-

culau printre unguri i moldoveni despre o viitoare expeditie a domnului impotrivaPoloniei. In ochii autorului, Mihai 'rea inteles cu Habsburgii spre a aseza pe tronulpolon pe arhiducele Maximilian, In schimbul pästräsii Transilvaniei. In acest sens este

interpretat ajutorul in bani trimis de Rudolf al II-lea.Zamoyski se face ecoul acestor zvonuri in declaratiile sale din sfatul de räzboi

al taberei polone, la sfirsitul lunii august 1600 (Heidenstein, Rerum Polonicarum ab ex-cessu Sigisrnundi Augusti, Frankfurt, 1672, XII, p. 356).

adresat nuca venea din

www.dacoromanica.ro

Stirile destul de disparate, adunate laolaltA de informatorul anonim, °feel un amestecciudat de adevär si de fantezie. Apar contradictii evidente. Pe de o parte, se afirmäa negustorii poloni ce se reIntorceau din Turda sau de la Dungre si se aflau In tre-cere la Smil" (Ismail) erau jefuiTi $i in bung parte omoriti de romini. Pe de alta, se

adaugg dupg aceea cg Mihai, Viteazul a indreptat pe negustori spre Trandvania, &Ind si oexplica;ie ad-hoc, anume a i-a läsat sl treacg pentru a atrage pe ceilalti negustori carese opriserä pe malul drept al Dunärii. Chiar si propria odisee a declarantului pare camsuspectg. Capturat de români, el este gata sä fie rgpus si asistg la o discutie a lor,dacg si-1 omoare sau si-1 trimitg viu domnului la Iali. Domnul aflind de acolp(cum? chid?) despre el si. despre cai, trimite dupg ei. Aici surprindem o mgrturisiresugestivg: Implinind porunca lui, m-am dus eu insumi cu caii la dinsull" Ceea ceIneiduie presupunerea cà din propriu imbold s-a grgbit de la inceput deadreptul laIasi sg-i ofere domnului caii stäpinului sgu $i propriile sale servicii. Numai asa s-arputea explica faptul mentionat de el cà se bucura de favoarea domnului, pe Bugg carese lguda cg a stat patru sgptimini, avind prilejul sg discute cu boierii de frunte maghiarisi sg primeascg destäinuiri alai mult ori mai putin reale din partea lui Gaspar Kornis.Este evident cg, la schimbarea lucrurilor, aceste alunecgri trebuiau acoperite, invocIndomorurile si jafurile cu care incepe darea sa de seamg. Intocmai ca Walawski, care se

räscumpgrg pe sine predind lui Zamoyski corespondenta lui Mihai, anonimul este gatasg facä: once declaravii, atribuindu-i domnului cuvinte auzite cu urechile sale" de naturgsi confirme propaganda cancelarului Zamoiski contra acestuia. 0 invernie incl si maigrosolang este aceea a inclemnului unui nobil mgrunt polon arse altul de a tgia gitulboierilor mad" din tara lor, Mauch domnul romin í-a spus ... cg el, domnul arevoie (!) neaparat sa porneascg impotriva Poloniei!". Fgrg a mai sublinia aici nepotrivi-rea evident:I, chiar din primele fraze, trine porunca domnului, ca el sä treacg in Tran-silvania, si faptul surprinzgtor cg a rimas pe Rugg domn patru sgptgmtni. Dealtminterisi acea poruncg de a-1 trimite in Transilvania trebuie inteleasä tot in legiturg cu expe-dierea cailor si nu cu drumul negustorilor pomeniti. Desigur a nedumeririle ridicate detext se datoresc faptului cà nu avem la indemIng deck un extras necomplet dintr-untext mai lung, asernenea, probabil, cu fragmentul scrisorii luí Walawski reprodus decancelaria arhiducelui Maximilian (vezi biografia lui Walawski.)

Raportul pgstrat in Biblioteca Zamoyski (ms. 1790, f. 93-94) a fost publicatImpreung cu o traducere In limba romang de P. P. Panaitescu, Documente privitoarela istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pp. 117-119 (text), 119-121 (trad.) sifolosit de el in lucrarea sa: Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE DIN MOLDOVA CATREREGELE POLONIEP

iunieiulie 1600

p. 120 . Fiind eu trimis de catre domnia saAlexandru Chodkiewicz, stäpinul meu n Turcia, pentru trebile domnieisale2, la intoarcere dupä ce am trecut Dunárea, am aflat c Mihai vole-vodul Tärii Romanesti a cuprins Moldova. Indatä ce aceastä veste s-aaspindit la granitele Moldovei, am väzut si am auzit omorurile ce s-aufäcut printre bietii negustori supusi ai märiei tale, care mergeau la Dunäredupä peste si alfi, care mergeau dupä alte märfuri ale lor care erau pemere, si au venit la Smil3; acestora nu numai c li s-a luat averea citáaveau dar chiar mulvi dintre ei au fost omoriti de cätre romani. Trei

I In traducerea lui P. P. Panaitesc u, Doc. privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,pp. 119-121, Cu uncle modifieári.

2 Dupi cum rezultI din context, fusese trimis de el ca si-i cumpere cai de rasadin Turcia.

3 Ismail.

198

www.dacoromanica.ro

cureni ai lui Ieremia Vodá care au mers cu mine de la Constantinopolspre Suceava cu scrisoare de la impgratul turcesc au fost prinsi si au fosttgiati chiar in fata mea. lar pe mine m-au luat in casa unui sutas moldo-vean. Acolo se satuiau unul pe altul dacg s ha omoare sau s m ducgviu la Mihai Vodg la Iasi in scaun, si a trimis dupg mine ca s aduc acolola dinsul la curte caii domniei sale, sapinului meu. Implinind porunca luim-am dus eu insumi cu caii la la dinsul. Acolo la curte a poruncit ca s fetrecuti prin faTa lui caii saptnului meu, unul cite unul, i dupg ce a alestrei cai mai buni a porundt ducg la grajdul au, iar apoi a treia zia spus si-i trimia indatä. in Transilvania. De la negustorii din Liov aluat de asemenea peste vamg dteva sute de galbeni, dei acei negustorinu aveau decit sate care cu diferite mgrfuri. Dupä. aceea a poruncit ne-gustorilor i mie sa ne ducem in Transilvania ina i s-a adus la cunostina

acele care foarte anevoie vor putea suporta marile greuati ale dru-mului in munti.

De la impgratul turcesc4 au fost la dinsul citiva ceausi, repede unuldupg altul, dar nu stiu pentru ce, cgci si-au dat solia in mina. Attta stiucà pe toti i-a trimis in grabg la hanul tgaresc°.

Dupg cum am aflat de la boierii de frunte unguri §i am inteleseu insumi in parte, trgind pe lingg dinsul patru apamini alt end nuare, decit sà meargg asupra Poloniei. De rnult ar fi trecut peste Nistru,dar i s-a dat de stire cà in Transilvania sasii au inceput sà punä la caleascoale impotriva lui. Pe lingg aceasta sosise la dinsul in Transilvania unsol cu bani de la Impgratul crestin°, din care pricing el a plecat, iar ostiri-lor lui le-a poruncit a se retra0 putin de la Nistru. Acolo nu va stamult, ci trebuie a se // intoarca in Moldova dupg ce va ingbusi aceleráscoale si va trimite inapoi pe sol si va aduna oameni mai multi dinTransilvania, Tara Româneasca si Moldova. Dupg cum vede seningtatea

ta <el> saruie ca sà poatä avea pace tadátoare pe scurt timpcu impgratul turcesc ca a nu aibg a se teme din spate de cgtre turcidin läturi de cgtre atari cind va porni impotriva Poloniei. Pentru aceastai s-au dat i bani din partea imparatului crestin ca sà poatà cherna maimulti oameni la arme. Iar el a fgggduit aceasta tmpgratului cg va asezaca rege al Poloniei pe arhiducele Maximilian7, numai ca insusi arhiduceleMaximilian cu oastea lui a vie la Cracovia, iar el de aici pe de ala parte.lar Tara Transilvaniei de la dinsul sg n-o mai cearg.

Pe acei negustori si pe mine desigur cà nu ne-ar fi läsat sà plec.gmdin Targ, si a fa'cut-o numai pentru ca sá poatg amági pe alti negustori,

4 Mehmed al 111-lea.5 Gazi Ghirai al II-lea.5 Rudolf al II-lea. Este vorba de venirea lui Pezzen, care Insä nu aducea banii atepta/i.7 Fostul candidat la tronul Poloniei dupä moartea lui $tefan Bithory.

199

p. 121

www.dacoromanica.ro

supusi de ai märiei tale, care cu citeva zeci de care s-au grit dincolo deDunäre, asa inch aceia, auzind a pe acestia i-a lisat, <sa se apuce> sgtread si ei peste Dunire in Moldova.

Dupg cum mi-a spus, märite rege, un boier ungur, anume GasparKornis, a incercat sa-1 satuiasd pe Mihai ca sg renunte la proiectele saleimpotriva coroanei, spunindu-i si argtindu-i puterea cea mare a Poloniei,atunci el i-a rgspuns: Subredg este puterea acolo unde nu este inte-legere"9.

Am auzit eu insumi cu urechile mele, eind moldovenii plingind s-aujeluit impotriva soldatilor lui yentru nedrepdtile si pdcaciunile lor denesuferit, cum el le-a rgspuns ca tot asa s-a intimplat si ardelenilor, careacum isi dscumpärä pagubele la voi, asa si voi vg yeti räscumOra pagu-bele in Tara leseasd si vg yeti putea dzbuna si pentru nedreptatile si re-lele pe care vi le-au fácut lesii in vremea lui Ieremia".

Este de asemenea acolo, milostive si prea senine ree, un polon numitZaplatinski, care merge adesea la Mihai in odaie. Odata a venit la gazdadomnului Stadnicki9, eram atunci acolo si eu, si a inceput sg spuie: Milo-stive domnule Stadnicki, sä. ne preggtim sgbiile noastre asupra Poloniei,cad mgria sa printul, stgeinul nostru, mi-a spus acuma In odaia lui ca arevoie neapgrat sg porneasca impotriva Poloniei. lar noi dad nu am dpätatrgsplatg pentru vreo slujbg de a noasträ la boierii la care am slujit, atuncivom avea platä cu mosiile lor, tgindu-le lor Our. Astfel dau de stiresi In chip indestulätor despre toate Mgriei Tale.

8 Aluzie la dezbinarea dintre partida magnatilor si cea a lui Zamoyski.9 In Hurmuzaki, XII, apar doi Stadnicki, amindoi in legältur5. cu Mihai Viteazul. In

aprilie Iurie Stadnicki trimite in Polonia un emisar la domn (p. 866). La 1 iunie, StanislavStadnic.ki vine la Mihai pe la Satu Mare, cu 300 de carireti (p. 933). In noiembriei 1600Stanislav Stadnicki si un alt cazac slut descoperi0 la Alba Iulia si gata sl fie ucisi deCsaki. Basta insä.' ii salveaiä, sperind si-i cistige pentru impirat (pp. 1077, 1102).

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA POLONADIN MOLDOVASI TARA ROMANEASCADIN 1600

Campania polong din Moldova si Tara RomâneascIdin toamna anului 1600 a Insemnat lichidarea oricgrei actiuni combinate antiotomane In sud-estul Europei. Ca si interventia polong din Moldova din anul 1595, care a frinatexpeditiei crestine de la Dungre din acel an, ea a fost opera marelui Hatman i cancelarJan Zamoyski, a cgrui politicg nu coincidea cu acea a regelui Sigismund Wasa, fiind insäcontinuarea liniei adoptate de Sigisrnund I. Se ;tie c atitudinea acestuia, in preajrna expedisieilui Soliman in Moldova, a favorizat instalarea turdlor la gurile Dungrii. Zamoyski credea

poate folosi conflictul dintre Poart i imperiu pentru a-si extinde dominatia i asupraromine. O primI reusitg. in Moldova in anul 1595, a fost urmatg de proiectarea unor

noi etape, exploatind pretenkiile lui Andrei Báthory i apoi ale lui Sigismund Báthory, de-venit din principe al imperiului un dusman al Habsburgilor si un pretendent /a propriulsu principat. Acliunea fulgergtoare a lui Mihai Viteazul dejucase aceste planuri. Campaniapolong avea deci ca scop reluarea programului intrerupt, i ducerea sa ping la limitele saleextreme. Cgci era vorba acuma si de anexarea de fapt a Tirii Rominesti prin instalare.

201

www.dacoromanica.ro

unui domn impus de poloni, moldoveanul Simion Movilg. Este adevgrat cg acest lucru adevenit posibil i datoritä unei pozitii echivoce a Movilestilor care fan de Poarti se dädeaudrept oamenii turcilor, mentin1nd inn cm IndgrItnicie leggturile lor cu Polonia. Totusi a-tunci dud Zamoyski a fortat nota, pretiniind de la domnul Moldovei un jurgmint care sirecunoascä alipirea Moldovei la stratul poron, el nu si-a putut impune vointa, i nici nu a pu-tut persista in &dui de a-1 scoate din domnie, intrucit Ieremia Movilg a ggsit sprijin la rege.Incidentul marelui hatman cu domnul moldovean nu este menTionat in nici una dintre re-lanrile lui Zamoyski, sau Zolkiewski, sau din cele scrise din porunca lor, ci doar in jurnalulde campanie al oastei polone, la Insemnarea cu data de 22 septembrie. In redarea mgrturillordin volumul de fan s-a adoptat o prczemare comung intr-o ordine dictan de continut si nude data redactgrii fiecgrui raport in parte. Seria incepe cu relatarea lui Jan Zamoyski (Hur-rnuzaki, Supliment, II, pp. 693-641, completan cu fragmente dintr-o scrisoare adresatä.nuntiului papal Claudio Rangone, in care este descrisg pe larg configuratia terenului citpozitia ocupan de fortele lui Mihai Viteazul in acea luptg. (Publican. de Veress, în Docu-mente, VI, pp. 238-242). Urmeazg relatarea anonimg, destul de apropiatg ca tema, scrisgtot in spiritul lui Zamoyski (publican de I. Corfus, in lucrarea sa, Mihai Viteazul fi Po-lonii, Bucuresti, 1938 pp. 361-363). Mai interesantg si mai vie se aran relatarea hatma-nului de cimp, Zolkiewski, publican tot de I. Corfus, in lucrarea citatg, pp. 340-344.

Chimele trei rapoarte apartin unul, mai retoric, lui Stanislaw Golski voievodul Podo-liei, care comandase oastea din, Moldova ce fusese invinn de Mihai pe malul Jijiei, un altulunui ostas de un rang mai putin insemnat, care dg, un fel de rezumat al intregului mers alexpeditiei lui Zamoyski, de la venirea sa in Moldova ping la lupta de la 15 octombrie. Deatunci incolo se succed insemngri directe, ficute la oarecare interval Intre ele: 15 oct.,21 oct., 22 oct., ping la plecarea din Tara Româneascg spre Polonia, dup'S incheierea cam-paniei. Din cauza caracterului succesiv al informatiilor vedem cg. la 22 octombrie nimeni nustia cine N a fi pus domn in Tara Romineascg, iar la sfirsitul clgrii de seamg este mentionatpe nume Simeon Movilg voievodul Tarii Rorntinelti, care este dat in seama starostelui deCamenita Ion Potocki, ca 55.-1 conducg la Tirgoviste. Avem in fatg probabil o redactarericutg din porunca lui Zamoyski, dupg datele unui jumal de campanie, la sfirsitti operatiilor.Apar o serie de informatii reale sub noianul de exagergri si de denaturgri de cifre cm privirela oastea lui Mihai. Asistgm la lichidarea fortelor sale pe care trebuise sg se bizuie pingatunci: polonii (adicg probabil in primul rind cazacii) 6 sirbii, atrasi de räggcluielile hatma-nului, moldovenii, care au pornit de capul lor peste munti spre Moldova, desigur ca sg. nufie predati de poloni lui Ieremia Movilg, care se grgbeste taie pe cei ce incgpeau pe minasa, in sfirsit, muntenii care vin la hatman in numgr destul de mic cerind mil g domn" (!)lar harmanul, care purcede ca un suveran, 'intl.* de serdarul turc si de sangiac-begul deTighina, pe care '11 trimite h Tirgoviste Cu tgtarii sai, asezind i domn in Tara Romineasci,are grijg totusi s pung actiunile sale sub garantia domnilor senatori care se aflau in vre-mea aceasta ca oastea. }Mar formule ca aceasta cu privire la rgspunsul dat lui Basta, carerevendicg in numeie impgratului crestin Tara Romineasel, Mat . prin tratat de Mihai aces-tuia,.. etc. La aceasta domnul cancelar (cgci Zamoyski era si mare hatman si cancelar) i-araspuris raspicat ca un adevarat batman dupa marea sa prevedere fi dupii parerea domnilor

20Z ...

www.dacoromanica.ro

senatori ... etc." (vezi formula de mai sus). Dar se pare cä pe linga raspunsul raspicat el atrimis un emisar al sau care sa observe situartia din Transilvania si s ja contact cu partizaniilui Sigismund Báthory din Transilvania. Este acel pan Wozuczynski, trimis aparent la Bastacu o veste oarecare".

De aceea, cInd vin la el solii acestor partizani dispusi s dea ostatici i cerindu-1 peSigismund, el nu s-a mai amestecat direct, d vazind oastea trudita §i temindu-se de multe(!) a lä.'sat totul balta 6 s-a grabit spre Moldova ...

Araindoua aceste rapoarte au fost publicate de L Corfus, op. cit., pp. 353-356;337-361 dupl niste copii aflate In bibliotecile din Cracovia si Torun. Raportul din urmapoate fi confrunitat cu folos cu cel anonim, Intocmit de pe jurnalul de campanie din zilelede 21 sept. 24 oct. publicat de Veress, Documente, VI, pp. 242 s.u. si care ocupa inseria noastra locul ultim. Aici se cuprind i unele amanunte noi, de pilda conflictul hat-manului cu Ieremia Movila, amintit mai sus. Observam si uncle neconcordante. In raportullui Kleczki este desemnat Jan Potocki, in celalalt Iacob Potocki, deii este ciar ca e vorbade unlit i acelasi.

O caracteristica a tuturor acestor rapoarte polone este tonul lor, adesea grandiloc-vent si ditirambic i exagerarea flagranta a cifrelor celor doua osti &mane sporindu-lepe ale lui Mihai, i reducindu-le pe ale polonilor, pentru a se lauda cu ispravi nemaiauzite.In acelasi chip slut aratate i pierderile ambelor parii. In redarea acestor texte au fostomi,t partile. pur retorice, fira vreun interes real.

O decriere a luptei de la Bucovel, i in general a campaniei polone din Moldova§i Tara Romaneasca facuta de Gorski, a fost publicata In limba polona In Ateneum",1892, la Listopad. La noi exista lucrarea lui Const. Zagorit: Treisprezece zile din viatamilitara a lui Mihai Viteazul, 7-20 oct. 1600. Luptele cu polonii (Bucuresti 1908) si ceaa gen. R. Roseti, publicata tn An. Ac. Rom.' Mem. sect. it., t. XII, Bucuresti, 1931.

www.dacoromanica.ro

JAN ZAMOYSKI

(1542-1606)

Jan Zamoyski, vestitul cancelar si mare barman alPoloniei care a condus mai bine de dougzeci de ani politica tgrii sale, era fiul lui Stanislaw,staroste de Belz. Ngscut la 19 martie 1542, a fost crescut 2n credinta calving. Dupg cea terminar scoala la Krasnoslaw, a fost trimis la Paris, unde a fácut studii strglucite laSorbona, 4 s-a oprit scurt timp i la curtea regelui Francisc al II-iea (1559-1560). A ple-cat apoi in Italia, pentru a studia dreptul i istoria la Universitatea din Padova, unde s-aconvertit la catolicism. In 1563 a publicat lucrarea De tenant romano, care a arras asupra luiatentia tnvgtatilor vremii. Intors in Polonia, a ajuns secretarul pentru limba lating al rege-lui Sigismund al II-lea August (1548-1572), care i-a Incredintat conducerea i organizareaarhivei Coroanei polone. In timpul interregnului ce a urmat mortii regelui, el se opune can-didaturii habsburgice i asigurg alegerea lui Henric de Valois, candidatul micii nobilimi(szlachta), prin adoptarea votului individual, egal (viritim). Face parte din solia trimisl laParis, sub conducerea lui Albert Laski, pentru a notifica aceastg alegere. Dupg fuga luiHenric de Valois (1574), el sprijing pe candidatul szlachtei, $tefan Báthory, principele

204

www.dacoromanica.ro

Transilvaniei, care avea sä se cisitoreasci Cu sora fostului rege Sigismund-August: AnaJagellona.

Ajungind mina dreapti a noului rege, a transit opozitia marei nobilimi prinprinderea i executarea lui Samuel Zborowski (1574) si apoi prin exilarea lui ChristoforZborowski (1585). Numit subcancelar in 1576, mare cancelar in 1578, mare hatman in1581, insurat cu nepoata regelui, Griselda Báthory, 1583, ce fusese petiti si de PetruCercel, Zamoyski a intrunit in miinile sale puterea civili i cea militará. In interior asprijinit reforma judiciari realizati de dietä In 1578, prin infiintarea unor tribunalecivile la Piotrkow si Lublin formate din deputati ai micii nobilimi. In exterior asustinut rizboiul impotriva Moscovitilor, terminat In 1582.

In timpul celui de al treilea interregn 1586-1587, Zamoyski a avut deinfruntat opozitia magnatilor condusi de fratii Zborowski, partizani ai arhiduceluiMaximilian de Habsburg. Apirtnd Cracovia asediati de arhiduce, Zamoyski Cu spri-jinul micii nobilimi a impus ca rege pe Sigismund \Vasa, fiul unei surori a luiSigismund August, Invingindu-1 pe arhiduce la Byczna (1588), si incheind pace cuRudolf al II-lea la Bytom si Bedzin (1588). Sub regele Sigismund al III-lea \Vasa,Zamoyski hi impune politica sa, care era de fapt cea a ultitmilor regi, privindorientarea Poloniei in rizbdiul dintre turci i Imperiul habsburgic. Lui i se dato-reste aqiunea porniti in Moldova impotriva acaparärii ei de citre Sigismund Bithoy,precum j refuzul Poloniei de a adera la Liga sfinti", pe care incerca papa Clemental VIII-lea si o infiripeze contra turcilor.

Instalarea de cátre Zamoyski a lui Ieremia Movirá in domnia moldoveani (27august 1595) in preajma expeditiei crestine contra turcilor din Tara Româneasci, aconstituit, totodati, o amenintare morará pentru Sigismund, si o frini puternici, el

fiind imobilizeze o parte din forte la hotarul Moldovei. Zamoyski infitisainsä. papei i Occidentului aqiunea sa ca fijad o realizare in folosul crestinilor, intrucita asezat un doran crestin in Moldova, in loc ca aceasta si fie cedati tätarilor potrivitcu fàgàduiala sultanului. In realitate era implinirea vechiului vis al polonilor de aocupa tirile dunárene. Pali de Mihai Viteazul, atitudinea sa a fost neincetat potrivniciincepind Inca de la cererea de ajutor adresati prin. Lubieniecki polonilor in fata iminen-

ei turcesi din iulie 1595 si Ora la campania poloni din 1600, voiti de cance-lar, desigur, i pentru a dobindi si Tara Romineasci in zona de influenti poloni, darajunsä inevitabilà odati ce cucerirea Moldovei de citre Mihai anula cistigul Polonieidin august 1595. De aceea a incercat Mihai sà propuni inchinarea celor trei ;16 Poloniei,solutie irealizabili de fapt. Un singur moment, in intervalul 1595-1600, a schitat un gestde apropiere fati de Mihai in 1597, trimitind propuneri prin Andrei Taranowski, darnumai pentru a incerca rupi de la legitura directi stabiliti cu imperialii in pri-mivara aceltdasi an. Intrat in conflict Cu regele, el se sprijini pe szlachtä impotrivamagnatilor i ii impune suveranului sà retracteze acordurile sale secrete cu Habsburgii.

In 1601 a luat parte cu succes la rizboiul contra Suediei. A fost insä inlocuit dehatmanul Chodkiewicz. Nu si-a incetat opozitia contra politicii regelui. La moartea sa,

201

www.dacoromanica.ro

la 3 iunie 1605, el era cel mai bogat proprietar funciar din Polonia, posedind 17 000km2 de pämint, 22 de orase si 800 de sate.

A avut mari merite in domeniul cultural. A reorganizat Universitatea jagellodg,aducind profesori din sträinlrate, a infiintat un colegiu Fa Cracovia si o academic laZamosc.

In volumul de fa; a au fost cuprinse doua rapoarte ale sale despre campania polonadin 1600 contra lui Mihai Viteazul (vezi capitolul despre campania din 1600).

in volumul precedent, Calatori III, au fost date fragmente din jurnalul de campa-nie al expeclipei din Moldova din anul 1595. Despre Zamoyski exista o literatura isto-rica foarte bogaa, rolul su fiind adesea determinant in desfäsurarea evenimentelor dinaceasta parte a Europei. Despre viala sa i persoana sa au scris indeosebi; Heidenstein,Vita J. Zamoycii; W. Nowodwerski, J. Zamoyski, 1898; Idem, Lata szkolne J. Zamoyski(Ami de scoalI ai lui Zamoyski), 1901; W. Sobieski (Jalnicul batman), 1904; Idemi Trybunludic sziachieskiego, (Tribunul Sleahtei), 1905; vezi i Welka ilustrowania Encyklopediapowuszecbna, t. XVIII, Cracovia s.v.

A fost cuprins de Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, pp. 87-88.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREAI IZBINDEI CISTIGATEIN TARA ROMANEASCAASUPRA LUI MIHAI,VOIEVODUL TARII ROMANESTI

1600 octombrie

.. Chid Mihai a aflat ca armata maiestatiisale regele Poloniei s-a pornit contra lui, 1-a trimis pa Baba Novak spreBuzau pentru a prinde limba. Armata maiestatii sale mergea de la Buzauspre Ploiesti2. La 12 octombrie eind aceasta a pa'rasit prima etapa dupaBuzau, acest Baba Novak s-a asezat la ping tritr-o vale ngusta ltrigasatul Naeni3 aproape de drumul pe care trecea armata regala. Mihai seafla cu tabara sa de cealalta parte a muntelui de unde a trimis trupe pe inalti-

I Traducere dupä textul polon insoOt de o versiune francez1 a lui I. Skupiewski, pu-blicat In Hurmuzaki, supliment, II/1, pp. 639-641.

2 Plocza. Cum este vorba aici de afitarea unci direclii, credem cl. nu trebuie cIutatäo numire de sat, cum ar fi, de pild'a, satul Prosca la N. imediat de Meni, ci o numiremai cunoscutä, cum ar fi cea de Ploiesti, scrisi prescurtat si gresit citit5. Cf., mai departe,cuvintele: avearn de end sii m'a' duc de acolo la Ploiefti.

3 Naieniey.

207

p. 644

www.dacoromanica.ro

P.

mile muntelui, vrind s prindä armata regalä intre dota focuri. Multi sol-dati si cazad pornind din imboldul lor s-au näpustit in defileu de undeau alungat pe dusman. Au ucis multi oameni. Soldatii au fácut aceasta färästiinta mea, dar odatä ce Dumnezeu a incuviintat acest lucru dindu-leizbindl asupra dusmanului, 1-am incuvintat i eu. Cazacii, sprijiniti apoisi pe alte trupe au atacat tn fug i tnlçimile unde se afla dusmanul, 1-aualungat i I-au fugärit pia aproape de tabära lui Mihai. Cum ziva erape sfirsite, mi-am asezat trupele pentru noapte la poalele muntelui, in satulSähäteni4. A doua zi, de dimineatá, Mihai s-a asezat cu trupele sale dupäniste ripe adinci, säpate de suvoaiele de munte ce vin primävara, chiarde-acurmezisul drumului trupelor regale polone, dar a fost iute scos deacolo. Härtuind nefncetat trupele regale, el s-a retras spre munti lingäcare ei s-au i pitit la pinda prin vii in dosul unui sant, aproape desatul Ceptura5. S-a tras asupra dusmanului de citeva ori cu tunul, nu färäde izbtadä, si cum soarele asfintea, m-am oprit in acest loc cu trupele pen-tru a petrece noaptea in timp ce Mihai, care se reträsese mai departe, s-aoprit si el pentru popasul de noapte. A doua zi (14 octombrie) s-a retrasin mare grabä in munti. Timp de trei zile trupele regale polone au duslipsá de apä, cci dei aceastä tará este veselä, mánoasá si incintätoare,are acest cusur a duce lipsä de apä. Mi-am dus deci trupele la dui. Cri-coy° si am ramas acolo o zi pentru a odihni trupele si a preeati proviziile.Aveam de end s m duc de acolo la Ploiesti de unde urma ca dupästirile ce le voi afla, sau sa-1 urmáresc pe dusman prin munti, sauintorc la Tirgoviste, capitala

645 Dupä ce, impreunä cu trupele regale am päräsit acel nu numit mai sus,indreptindu-ne spre Ploiesti, am primit vestea c dusmanul, dupá ce a oco-lit muntii, se oprise la o milá de trupele regale, intr-o pozitie tare undese mai adápostise acum dtva timp la venirea turcilor si a tätarilor si nule tinuse numai piept, dar le pricinuise i destule pierden: credea cá. apä-rat de o pozitie tare 6 cu ajutorul stratagemelor folosite contra phinilor,va putea rezista si armatei regale. Erau douá drumuri pe care se puteaajunge In locul unde se oprise du§manul, unul pe vale, de-alungul unorape §i unor ripi, trecind peste un pod 6 printr-o pádure, celálalt pe muntesi de asemenea printr-o pádure. Apele si santurile inconjurau muntii aproapedin toate pärtile. A doua zi, dupá ce m-am informat, 6 m-am sfituit cudomnii consilieri, mi-am condus trupele pe drumul de pe munte, de peináltimea cáruia putea fi bine vázutä tabára dusmanului cu trupele salerinduite de luptä. Mi-am Snchipuit ci in picture el avea trupe, curse pre-

208

4 Sachatyn.Czeptury.Krykow.

www.dacoromanica.ro

&ire i tunuri. Am pus deci mai intii si se tragä cu tunul de citeva orisus de pe munte in directia pdurii i a trupelor dusmane. Deodatä doioameni, fugind de la dusman, au ajuns la noi: erau un ungur si un mol-dovean care ne-au dat de stire despre felul i numärul trupelor aflatetn fiecare loc. Erau sapte tunuri man, i in dosul lor o infanterie nume-roasä. Am nteles c toatä stratagema se bizuia pe pädurea in care eraupregitite curse si care constituia piedica cea mai mare ce trebuiade trupele maiestätii sale. Cazacii s-au oferit s meargä. ei i sà scoatä deacolo pe dusman. Am consimtit si am poruncit sä mearg.i tot atuncio parte din infanteria trupelor regale. Citiva voluntari au mers i ei spri-jimti de ínfanterie. La dreapta erau cazacíi, la stinga infantería. Ei inain-tau spre pädure cu mare voiosie. In pädure au ajuns la o groapä foartemlàtinoas i aclînca, apäratl de infantería i tunurile dusmane. Ei auatacat cu multä putere, au trecut prin groapä inglodati pinä la briu i s-auaruncat asupra infanteriei pe care au respins-o. Toatä armata a coboritindatä de pe munte cu o insufletire vrednicä de laudä, a trecut pesteobstacole i s-a apropiat de dusman, pe care l-a atacat puternic. Trupeledusmane au fost risipite prin munti i vii. Cadavrele rimase in urma lorerau numeroase. Mi s-au adus norazeci de steaguri, celelalte au fosttrate de soldatii mai siraci ca sä-si f aci din ele cäEtusealá. Au fost cap-turare in jAdure dteva tunuri, celelalte au fost pirasite de dusrnanul fu-gind in dezordine. Sint multi prizonieri. Mihai insusi a fugit in murqi.Avea o armatá mare, compusit din unguri, romani, moldoveni, sirbi, pre-cum si poloni. Prizonierii poloni spun el era o armatä foarte numeroasä.Judecind dupi suprafata ocupatä de tabära lor si de escadroanele pe carele-am vizut, cred cà numärul soldatilor säi era mult mai mare ca al tru-pelor regale, macar a 500 de poloni il páräsiserä pe Mihai, la Brasov sise unisera cu trupele regale. $i acuma dupa luptä au mai sosit dteva zeci,

declari cà vor sà vinä i ei si se roagä sà li se ierte gresala lor.C'it despre mine eu mà port cu ei färä nici o asprime Mind sà hotäraseiasupra lor maiestatea sa i stärile republicii polone. Vor sà vinä i soldatide alte neamuri care cer asiguräri c`i nu vor fi supusi vreuneí pedepse.

www.dacoromanica.ro

[DESCRIEREA CONFIGURATIEILOCULUI DE LUPTADE LA BUCOVEL]7

p. 239 ... Pe sub rnunvii Tgrii Rominesti, pgrnintuleste moale si calcaros, cu riuri nu prea multe: din care cauzi, la venireaprimäverii murriii rigizi de multà ghiati si de si mai multä zgpadg, 11161-ziTi de soare se inmoaie, aid nastere la revärsgri repezi si la torente cese prälvglesc cu o putere ngvalnicg, säpind ripe foarte adinci cu malurilesurpate de o parte si de alta, groaznice la vedere. Acestea, datoritg inglti-mii ierburilor, nu pot fi vgzute dinainte, ci doar cind ajungi la ele, cicistnt chiar la marginea muntelui. Dupg natura locului si-a fäcut el siplanul <de luptg>. Si in ziva de duminia, la idele lui octombrie, asezin-du-si tabgra la Ngieni, dupg muntele Slenu"8, a poruncit ca o parte a oastei

7 Traducerea acestui fragment s-a ralcut dupä textul scrisorii adresate de ZamoyskinunTiului papal din Polonia, Claudio Rangone, si publicatä de V er es s, Documente, NI.pp. 238-242.

8 Slonu.

210

www.dacoromanica.ro

sa stea in ambuscade la poteci, iar o parte a a4ezat-o pe muntele Steno".Acei care pindeau potecile au fost doboriti i tiai, cei care apucaserasä. stea pe munte au fost unii, risipiti de atacuri repetate iar cei-lalti inspaimintati au fugit ptni in tabari fara a se mai opri.

In sfir0t in ziva de vineri, 'inainte de ziva a unsprezecea a calende- p. 240lor lui noiembrie, a§ezat tabara intr-un loc intarit de natura i ane-voios, pe care localnicii it numesc Bucovel. Acest loc este inconjurat demunti din spre rasarit, miazanoapte i apus, fiind deschis spre miazazi:la mijloc este un loc §es potrivit pentru asezarea taberei i pentru rindu-irea armatei pentru luptà. Aceasta parte a muntilor care se intinde sprerasarit, se orienteazi spre miazazi: are o padure foarte deasa cu mutt ste-jri i arin4, care se intinde din apus spre miazazi, §i este scaldata deriul pe care localnicii 11 numesc Teleajen (Telezion). Acesta curgind pe lingaacel toe ses se imparte in mai .multe brate formind insule imbracate in ste-jaris, i curge navalnic 'intre malurile abrupte i neaccesibile, avind o actin-cime cam Ora la pieptul unui om. Acest loc a fost astfel intocrniu denatura Inch acel care s-ar afla a§ezat aici sa nu poata fi atacat nici dinspate, nici din flancuri. i chiar din partea din fata orientata spre mia-zazi, care ar fi oferit un loc de acces dugnanului, <era> riul sinuos cumai multe ramificatii cu maluri abrupte, care trebuia trecut de cinciori de catre calareti i pedestrasi: insulele pline de tufisuri i cu rachiti eraupotrivite pentru a ascunde ambuscade, in sfirsit räsarea in fati un clingCu o latime de doua iugare 0 o lungime mai mare. Aici ob4nuia el saalerge de cite ori era atacat de turci sau de tatari, i i-a infrint 0 pe unii

pe altii cu mare mácel, ajutat de natura locului. Spre aceasta tabaraa lui aflata la o departare de cea polona de o inn% duceau doar douadrumuri, unul prin vale pe albia riului, celalalt pe sus ducea deadreptulspre partea stinga pe unde muntii se lasa spre locul ses

www.dacoromanica.ro

9 Dupä versiunea lui I363 cu unele modificäri.

1. Autorul anonim aleste fäcutä de Zamoyski ladin porunca lui Zamoyski.

15 octombrie.12 Stanislav Z6lkiewski.

212

RAPORT ANONIM

EXPEDITIA IN TARA ROMANEASCA ADOMNULUI ZAMOYSKI, CANCELAR $1MARE HATMAN AL COROANEI, INANUL DOMNULUI 16009

1600

p. 361 Dupä ce am" trimis domniei tale scrisoareaaceea de lingä Buzäu, lucrurile au mers in felul urmätor. Mai intil, du-minicä, In ziva sf. Iadvigan, oastea noasträ a ajuns pe ostasii lui Mihaisi indatä, in härvuielile purtate cu ei, lupta a fost norocoasä, adici ei, la-sind la hartä citeva mii de oameni, Intr-un loc anevoios, trimiteau lalupta cite o sutä, cite dota sute de aläreti, iar domnul hatman de cimp12 a trimisdin polcul su si mai ales din compania domnului Sieniawski 30 de cäläreTi.

Corfus, in Mihai Viteazul fi Polonii, Bucurestri, 1938, pp. 361

därii de seamä. Spre deosebire de relatia precedentii, aceasta nupersoana intii, ci este intocmitä de un subaltern, foarte probabil

www.dacoromanica.ro

Deci, toti husarii nostri erau doar citeva zeci de cilireti, iar pedestrimea Cucazacii se ridica la citeva sute si astfel ne-a fericit domnul Dumnezeu cá amrespins in buná parte acele ofteva mii de oameni ai lui Mihai. Am ucis omultime dintre ei, am luat cam 70 de ostateci, i ei au trebuit si se re- P.tragi din acel loc pe care-1 aveau foarte bine intirit pentru apärare. Dinordinul domnului hatman de eimp, comandant al acestor luptitori eradomnul Petri' Swirski, tovaräsul i slujitorul domnului Sieniawski. A douazi, adici luni, oastea noasträ a pornit mai departe si s-a intilnit indatidisdedimineatá cu oastea lui Mihai, unde se afla acum i MihaiToati ziva au avut loc ciocniri, norocoase pentru ostirea noastrieram abia 300 de ostasi, in fata cárora oameni lui Mihai s-au retras si dincapul locului au fugit mult Oda' la locul acela, unde Mihai si-a asezatoastea, de vreo zece mii13. Dupi ce am ajuns acolo, cum se insera, iarlocul era greu de trecut pentru noi, de§i ne-am asezat numai deck lingiel, n-am putut face altceva, ptni ce domnul hatman" a poruncit si se tragäciteva lovituri de tun; intre timp, oastea aceea s-a retras indatá, atit cáli-rimea cit i pedestrimea, si pe o multime din acesti oameni usor inar-mati i-au ucis cazacii. Apoi s-a lisat noaptea. In ziva de marti nu amvizut nimic, decit pe citiva oameni de-ai lui Mihai i acestia in munti,eici el insusi s-a retras cu oastea in acel loc, unde se luptase mai tnaintecu turcii i tätarii i ti zdrobise, càci acel loc ii fusese foarte prielnic pen-tru a se apira si a infringe pe dusman. Marti, miercuri i joi am avutliniste. Joi, oastea noastrá a aims la o jumátate de milá poloná15 de Plo-iesti, mosia lui Mihai, unde petrecea de obicei in toate desfitirile sale.Acolo, s-a dat de stire cà Mihai, trectnd cu oastea peste munte, s-a opritinaintea noasträ in locul acela, cum am scris mai sus, la riul numit Telearn.Acolo s-a oprit oastea lui Mihai, infirindu-si o tabäri, atit cu oameni,care erau foarte multi, cit i cu tunuri, din care avea de asemenea destule.Aflind acestea despre el, vineri inainte de a se face ziuä, adici in ziva de20 octombrie, domnul hatman a pornit cu oastea, färä a ridica tabira.Am ajuns prin piclà de-asupra otirii lui Mihai. Am gisit gata si pregä-titá pentru lupta oastea pe care o asezase intr-o parte a taberii sale, din-colo de 04:lure, din cauza dreia n-am putut vedea toti oamenii luz. Sia voit de asemenea sä foloseasd acel viclesug, cici se astepta ca noi si-iatacám tabira, iar el sä ne loveasei apoi din flanc oastea noasträ

Dornnul hatman, alegind numai 80 de ciläreti härtuitori, impreunäCu 1 000 de cazaci i Cu pedestrimea, a dat porunci sä se inceapä

13 Este flagrantä. aceastä lipsä de mäsurä In afirmgii: 300 de oameni pun pe fug10 000 de ostasi.

" Jan Zamoyski, hatman al Coroanei.16 Mila polora ese de 7 145 de metri.

213

362

www.dacoromanica.ro

p.

lupta, iar cind s-au avintat acei hirtuitori, dupi ei a mers in ajutor compania domnului Sieniawski cu domnii Chodkiewicz, si de indati ce s-auciocnit, oastea lui Mihai, oprindu-se mai Ina a Inceput si se retragä,apoi a intors spatele, astfel cä n-a putut si se mai rinduiasci. DomnulSieniawski s-a auptat cu bärbAtie ... etc.... Mihai a fost tnfrint cu in-treaga lui oaste. El insusi, s-a retras in munti, numai cu 200 de cilireti,

363 care nädijduim c ne vor cädea in min.Actiunea s-a desfäsurat sub ochii celor doi hatmani poloni. Insusi

domnul hatman a primit vreo zece tunuri, iar domnul rotmistru al nostrui°citeva tunuri foarte mari, pe care i le-au dat d-sale husarii nostri, cazaci

haiduci, i vreo zece steaguri, precum si foarte multi ostateci, pe carea poruncit domnul rotmistru ca sä fie dati domnului hatman, iar mol-dovenii lui Mihaii7 sä fie dati domnului Moldovei18. Ungurii au prins pe fiull°lui Mihai, pe care 1-au trimis ca ostatec impäratului crestin. Ei sint 8 000 lacinci mile de locul luptei, i veneau in ajutorul alor nostri. Acestia cer ca dom,-nul hatman s le trimitI lor pe Sigismund Báthory ca domn, cu 1 000 de cazacisi nädijduiesc c domnul hatman '11 va trimite acolo. Cazacii Nizovi deasemenea au luptat vitejeste de partea noastri, dei au fost ademeniti deMihai cu daruri mari. Oastea lui Mihai a fost mare: 35 000 de munteni,26 000 de moldoveni, care dupä pierderea bätäliei au cerut indurare dela domnul hatman si au dobindit-o, mai ales polonii; de asemenea i altiicare s-au umilit au fost primiti cu budávointi i cu indurare. Din companiadomnului rotmistru al nostru, a pierit numai un singur cazac, din citevasute de oameni, dei toti au luat parte la luptI DonAnul batman va mer-ge la Tirgoviste, capitala Tarii Româneqti i va a§eza acolo ca domn, innumele maiestätii sale regelui, pe fratele2° domnului Moldovei, care vatrebui sa jure pe anumite articole, date acolo de citre domnul hatmansi de poporul polon, i va fi läsat acolo cu citeva mii de poloni. Se spuneCu siguranfá ci a fost ucis fiul domnului Ligeza, stripuns cu find mari. Dom-nul Tarnowschi Gralus a fost lisat pe lingi voievodul Tarii Romanestica hatman cu citeva mii de poloni. Walawski2i, cel care a fost rotmistrupolon in slujba lui Mihai, voievodul Tarii Rominesti, a scäpat siditos,de aceea domnul hatman a poruncit si ne dam toate silintele caputem prinde; insi a venit apoi singur la domnul hatman si a adus un felde cutie cu scrisori de-ale lui Mihai si a fost primit cu multumire de dom-nul hatman i i s-au däruit pentru aceasta 1 000 de zloti

214

16 Sieniawski.17 Adicä moldovenii care luptau in oastea lui Mihai.18 Ieremia Movilä.12 Nicolaie Pätra5cu. Afirma;ie inexacta.20 Simeon Movilä.21 Valentin Walawski. Vezi relatia sa in volumul de falä.

www.dacoromanica.ro

STANISLAW ZOLKIEWSKI

(1547 1620)

Stanislaw Zolkiewski, unul dintre ascendentii rege-lui Ioan Sobieski, s-a nkscut in 1547 (si a murit In cursul retragerii din Moldovadin septembrie-octombrie 1620). Si-a fäcut studiile la Liov si in strkinktate, apoi, reintorsin Polonia, a intrat In orbita lui Ján Zamoyski, urmind in tot timpul vietii politicalui. Aceastk politick se caracterizeazá printr-o opozitie dirzä la veleitktile Habsbur-gilor de a se instala in Polonia, si prin frinarea actiunii rnagnatilor in favoarea lor.A luat parte la diferite lupte, in sprijinul regelui Stefan Báthory (1575-1586) fielkuntrice contra rksculatilor din Gdansk, fíe in afati contra lui Ivan al IV-lea. Ininterregnul din 1586 1587 a participat la actiunea lui Zamoyski contra candidatu-lui ales de partida magnatilor: arhiducele Maximilian de Habsburg, si pentru Si-

gismund al III-lea Wasa, avInd un rol determinant i'n victoria de la Byczna si captu-rarea lui Maximilian. A fost r.kspn'tit Cu titlul de hatman de clmp si apoi Cu cel

de castelan de Liov. In 1595 I-a secundat pe Zamoyski in expeditia din Moldova, sol-

datk cu instalarea lui Ieremia Movilk In domnie si cu extinderea zonei de influenti a

215

www.dacoromanica.ro

Poloniei asupra acestei acaparate cu putin inainte de Sigismund Bathory care Sc ra-llase Habsburgilor i Ligil crestine. Situatie care va angaja tot mai mult Polonia inconflictele iscate in i pentru Moldova. In anul 1596 regele Sigismund al III-lea i-a incredinetcomanda trupelor regale trimise contra fortelor cizicesti ifirinesti din Ucraina riscu-latä sub hatmanii Nalevaiko i Loboda impotriva nobilimii polone. In vara anului 1600,dui:a infringerea lui Ieremia Movilä de catre Mihai Viteazul, Zolkiewski a stäruit pelingà rege ca sà porneasci rizboi impotriva acestuia, ciruia îi atribuia gindul de aajunge rege al Poloniei (vezi raportul siu din 28 mai 1600, la I. Corfus, Mihai Viteazulfi Polonii, doc. T.XXVI). In toamni a luat parte ca barman de cimp la campania con-dusk' de Ján Zamoyski impotriva lui Mihai Viteazul. S-a distins in lupte contra sue-dezilor, titarilor etc. A awn un rol insemnat in lungul rizboi de cotxopire impotrivamoscovitilor, inceput cu expeditia falsului Dimitrie i in proclamarea efemeri, ca sprijinulboierilor triditori, a principelui polon Wladislaw, fiul lui Sigismund al III-lea drepttar. In interior, dupi moartea lui Zamoyski in 1605, i-a continuat politica de opozitiela angajamentele regelm, aliat in taini cu Habsburgii, dar dupi izbucnirea riscoalei(Rokosz) contra acestuia, a trecut de paxtea lui, invingind pe risculati in 1607. Fatide turci si mai ales fail' de främtntirile din Moldova, el nu a avut o pozitie constanti.Numit hatman al coroanei in 1613, curind dupä dezastrul lui Constantin Movili dela Cornul-lui-Sas, el frineazi actiunea condusi in 1615-1616 de Wisniowiecki i Ko-recki pentru tmnrul Alexandru Movilà, rechemind pe ostasii poloni ai acestora. Gestmotivas de el, In discursul su citre dieti (vezi Aug. Bielowski, Pisma ... pp. 301-309)de primejdia unei ofensive turcesti, care ar preface Moldova intr-un pasaltc, i ar ame-ninta i exist2nta Poloniei angajati atunci in rizboiul moscovit. Dar foarte multi con-temporani l-au atribuit unei pirtiniri a celorlalti Movilesti (ai lui Simion) dusmani aifiilor doamnei Elisabeta. (vezi i notele la relatia lui Joppecourt). In duda unor com-promisuri, ca cel de la Braha cu domnul Moldovei, Radu Milmea (12 septembrie 1616)sau cel cu turcii prin pacea de la Jaruga (1617), tratati de Zolkiewski ca mare cancelar,pe baza opririi absolute de citre contractanti a oriciror incursiuni cizicesti sau ti-tiristi, Podolia si Volinia au fost totusi groaznic devastate de titari in anii urmitori, iarZolkiewslci a fost aspru criticat de ai sài pentru moale lucrurile lui", cum zice MironCostin. De aceea probabil s-a Obit In ajutorul lui Gratiani, in august 1620, intr-unmod destul de imprudent, increzindu-se in datele trimise de acesta Cu privire la slabeleforte turcesti si la concursul moldovenilor. A executat el un ordin al regelui, cum afirmiMiron Costin? Dar total a mers foarte repede. Nu prez era timp de trimis la rege si deasteptat rispunsul. In versiunile despre campania din 1620, adunate la un loc in volumulde fati, se desprinde impresionant, figura bitrinului comandant, Incollit de dusmanibinuit de ai sài. Acolo este reclati §i scrisoarea sa de la Tutora din 24 septembrie, treizile dupi fuga din tabiri a lui Kalinowski, Korecki etc. A fost publicati de I. Codas,in anexa lucririi Mihai Viteazul.

Bun cunoscitor si al literaturii antice, Zolkiewski a Mat mai multe lucriri dinxre caremai cunoscuti este Poczatek i pro gres wojny moskiewskiej (Incepurul i continuarea ràz-boiului Moscova) ed. critici de Waclaw Sobieski, apiruti in colectia Biblioteka Naro-

216

www.dacoromanica.ro

dowa, 1920. In 1618 a alcatuit si lucrarea Pobudka do croty (Indemn la virtute). Scrierilesale au fost editate de August Bielowsld, sub titlul Pismo zbiorowe Stanislawa Zolkiew-skiego, Liov 1861. Despre viaTa fi activitatea hatmanului Zolkiewski a scris o cuprinza-toarea monogiafie Antoni Prochaska, Hetman Stanislaw Zolkiewski, Varsovia, 1927, XII+419p., unde se gasesc amanunte despre campaniile din 1600 (pp. 22-42) si 1620 (pp. 234-285),mai recent vezi L. Podharodocki, Hetman Zolkiewski, Varsovia, 1968. Pentru expedifia sa inRusia, In sprijinul pretendentului 0 falsului Tar Dimitri, exista o relatare a hapmanului,destul de recent publicata in Anglia (Stanislas Zolkiewski. Expedition to Moscow. A Memoirby Hetmen , Introduction and Notes by Jedrzej Giertycb, Polonica Publications, Londra1959, 167 13.) .

Despre Zolkiewski in leg5.tura cu Tara noastra trateaza articolul lui Iuliu Peksa,Zolkiewski fi expeditia doamnei Elisabeta Movila in Moldova in anui 1615, publicar inRevista istorica", XIII, 1927, nr. 10 11, pp. 46 53, de asemenea fi lucrarea lui I.Corfus, citata mai sus. Sadi Ionescu 1-a cuprins in Bibliografia calatorilor straini, p. 122.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA HATMANULUIZOLKIEWSKI1

1600 octombrie 20

p. 340 In urma intfirii o§tirii miriei sale regelui inTara Moldovei, oastea lui Mihai s-a tras hidatä spre principatul Transil-vaniei, unde s-a intilnit la Hg'irg cu domnul ei care, fiind amenintat deunguri §i nemti se retrIsese in acel loc. Domnul hatman2, färi si intirzie,a inaintat cu oastea spre Suceava, spre Roman §i spre Baau, cu &duide a eäuta pe Mihai, oriunde s-ar fi Osit. Si fiinda se mai auzea despreel, in vremea aceea, ei se aflä. In Transilvania, am voit s'i mergem de-adreptul spre el, pe la Trotq. Insà" deoarece drumul este foarte ingust §ipe ling5. aceasta e §i stricat, fiind de curind infundat cu trunchiuri decopaci §i infärit cu ajutorul secuilor ce in cu Mihai, ne-am intors lastinga spre calea mai larg'ä, care pornind din Tara Româneasci spre Tran-

1 Dupsi I. Corfu s, Mihai Viteazul fi polonii, Bucuresti, 1938, text polon (pp. 340344); traducerea romineasei (pp. 344-349) cu unele modifieiri.

2 Ján Zamoyski, hatman al coroanei.

218

www.dacoromanica.ro

silvania trece si prin Moldova. Mai intli am poposit la Focsani, la granitaTärii Românesti, i färä sä: intirziem de loc am ajuns la Buzan dupä citevapopasuri de noapte. Orasul acesta era mare. In el se aflau multe biserici

mänästiri, mai ales de cärämidá, arse si pustiite de tätari in cursulacestui fázboi. Mihai, aflind de intrarea noasträ n Tara Romineasc5.(intrucit in acest timp el era la Brasov, nu departe de noi i ardea i pustiaTransilvania) a pornit impotriva noasträ, pe acelasi drum pe care voiarnnoi s mergem la el in Transilvania. Noi am stat de asemenea trei zilela Buzau, pentru a ne odihni si a indestula ostirea cu hranä. si a asteptape cazacii Nizovi care aveau s vinä acolo dar, caPátind aceste vesti despreMihai, am inceput s naintäm spre el.

In ziva de 14 octombrie, simbätä, am ajuns la riul Särata. Mai intlioamenii lui, din care ni s-au arátat citeva steaguri, au inceput sä se far-tuiascä. acolo cu straja noasträ; totusi n-a avut loc nici o ciocnire mai mare.

A doua zi, adica. Duminicä dimineata, am pornit mai departe princimpie, pe sub munti, prin sesuri mari ce se intind pinä la Dunáre. Dupáce am mers cale de o mili de la pozitia noasträ, straja a zärit intre muntiicare se aflau pe partea noasträ dreaptä, oastea lui Mihai pe care el a trimis-ospre noi, dupä vesti, cu un sirb, Baba Novac, i cu $tefan Rat. Dupä cum amaflat in urmä, de la prizonieri, aceastä oaste avea 6 000 sau 7 000 de oamenia.A fost greu numai s ajungem pinä la ei, astf el cà din mila Domnului cu pu-Oda' trudä am bätut si am imprastiat oamenii acestia, cu mici pierden i dinpartea noasträ. De ai nostri dacä au murit trei sau patru oameni. Din-tre oamenii acestia au fost ucisi citeva sute4, s-a luat pinä la 100 de osta-teci, i vreo zece steaguri. Tare le-au priit muntii, lingä care seäteau cit

pädurile des; prin care ne-a fost greu urmärim. Aproape in ace-lasi timp cind au fost infriati oamenii acestia, s-a arätat o altä oaste a luiMihal, pe care el a trimis-o cu un oarecare Mtrza5, spre a se uni cu Baba No-yac; erau cu totii 1 500 de romani din Moldova. Am trimis i impotrivaacestora o parte din ostirea noasträ si am inaintat i noi, dar nici acestian-au rämas pe loc, ci au fugit la tinip; toti erau cäläri; oamenii nostrii-au gonit pidá nu departe de tabärä, unde se afla insusi Mihai. In goadáau fost ucisi Pinä la 100 sau 200 dintre ei. Dupä. aceea a trebuit sa ri-minem peste noapte nu prea departe de acolo.

A doua zi, luni dimineata, am pornit spre Mihai, care, asteptindu-se P-

ca noi sa mergem chiar pe sub munti, s-a asezat lingä o mincäturä

3 Vezi N. Iorg a, Istoria Romiinitor, V, p. 353 cifra de 2 500 de oameni. Vezi i Inraportul lui Kleczky, din volumul de fat5., cifra de 2 000 de oameni.

4 Disproportia cifrelor este5 Desigur Mirzea (din Berilesti), care a fost 6..pitan al lui Mihai Viteazul, apoi mare

spkar sub Radu $erban. A comandar. armata n lupta de la Brasov, 'in 1603... etc. VeziN. Stoiesc u, Diqiortar ..., p. 212-213. Pentru titlul complet vezi nota urmkoare.

219

341

www.dacoromanica.ro

de pimint. A inceput si faci transee si voind si astepte acolo, umpleacu pimint butoaie de vin. Dar cind a vizut ci nu venim pe drumul pecare credea el, ci pe cimpie, a lisat transeele si s-a indreptat spre munvi,retrigindu-se. Noi am inaintat dupi el. Dar santurile, care sint dese inaceste cimpii si adinci, tare ne-au impiedicat, caci tunurile au zibovitdin pricina lor, tot astfel au incurcat si infanteria, care a inaintat cu greuprin ierburile si trestiile grozav de inalte. Am ajuns totusi si zirim dus-manul; chiar la apusul soarelui au avut loc ciocniri si urmiriri intreoastea lui si oamenii nostri din primele linii. I-am trimis citeva gloante;aceste imp uscituri ne-au prins foarte bine, astfel cä s-au invälmásit; apoinoaptea ne-a impiedicat sä ducem lucrul la bun sfirsit. lar pe line aPeas-ta, fiindcä el s-a retras, a fost greu sä alergim dui:4 el ca orbul noaptea.De asemenea oastea a fugit in mare grabi; dei firi voie, a trebuit decisi riminern acolo. Mihai s-a asezat cam la o mili de noi. Apoi dupi cesi-a hrinit caii, a plecat dupi miezul nomii in munti. Noi am mers apoia doua zi la riul Cricov ca si ne putem intrema si caii si oamenii, careerau tare obositi si insetati, apoi pentru a ne odihni si a afla vesti despredu.sman. Acolo a trebuit si stim si miercuri. Joi am pornit catre Ploiesti,care este o curte pe care a clidit-o pentru desfitirile sale tilhiresti (!)Ne-am asezat numai la o mili de Ploiesti. Acolo, s-au 'intors acum aceioameni infrinti, care fuseseri cu Baba Novae si cu alte osti, pe care leasteptam; radijduia de asemenea intr-un ajutor de la turci, cici el a trimis laMehmet Gilzeldi pasa si la Poartá, pe un grec oarecare, Leca°, voind si se prefacáfavi de turci a noi ne-am fi aliat cu impiratul crestin impotriva lui, figäcluindsultanului turc si-i ajute cu credintä atit impotriva impäratului crestin cit si impo-triva noastri. Totusi nu socotesc a turcii ii vor da crezare. aci in loc de aju-tor, ei au trecut Dunirea, aducind räzboiul in Tara Romaneasci ... nu vom in-edui ina, ca ei sä. se rázboiasa cu ea si cu atit mai puvin, s-o ja in stä-pinire. Dar, intorcindu-mi la Mihai stiam a el are oaste, dupä cum amiaflat de la cei prinsi, care stilt o mulTime, inch nu stim ce sa facem Cuei, apoi si. de la polonii nostri, care au fost cu ei si care s-au predat custeagurile indatá dupä infringerea oastei, si in sftrsit, dupä cele pe carele-am vizut, oastea lui. Mihai era de vreo 40 000 ( ! ) de oameni7 ra' r 5. asocotim strinsura. S-a a.sezat apoi intr-un loc tare. Insi noi, avind incre-dere in Dumnezeu si in dreptatea lui sfintä, am pornit impotriva dusma-nului, vineri in zorii zilei sf. Woiciech si a patronului nostru; dupä ce amorinduit tabära cum trebuia, am pregátit ostirea ca pentru luptä si ne-am

0 Probabil Leca (din Citun i din Leurdeni), ginerele lui Radu Vileanu qi apropiatulBuzqtilor, care apare 'in sfatul lui Mihai Viteazul la Alba Iulia §.i Iai (1600, muneiunie si august). Vezi N. Stoicesc u, Diefionar al marilor dregatori din Tara Rornaneascafi Moldova, secolul XIVXVII, Bucurmi, 1971, p. 202-203.

7 Cifra pare exageraa pentru acest moment.

220

www.dacoromanica.ro

luat tunurile ... Cum dis-de-dimineatA ceava era deasä, dusmanul n-a pututsi ne z.ireasci, iar ceata s-a impristiat numai atunci eind am ajunschiar deasupra dusmanului. Se ateta // s venim din alti. parte, adici P.din dreapta, i tocmai acolo se pregatise ca si se impotriveasci, dar noi ne-am intors pe stinga si am ocupat un loc inalt pe munte. ... el sta cuoastea pe deal pe un loc neted, und.e ti asezase tunurile. Dar fiinda tu-nurile stiteau pe deal, au fi'cut putinä ispravi8 sau chiar de loc, cci ghiule-lele sau treceau mai departe sau nu ajungeau tinta; a trebuit asadarpunem mina pe arme. Grea a fost trecerea spre dusman prin vi i prinlocuri pripästioase. El stitea gata de luptä.' intr-un loc neted. Dar acestegreutäti trebuiau infruntate cu bärbitie cäici altfel nu puteau fi invinse.Nu stiu cum, insä nimic nu a sci.zut bárbitia iniscuti a norodului nostru.Oastea era plin d3 voiosie. Mai tnti, dusmanul presimtind din ce partetrebuia s nainteze oastea asezat pedestri-mea sa tnarmati Cu archebuzepe marginea santului adtric si a riului Teleajen. Am aruncat asupra acestei pe-destrimi infanteria noasträ si pe cazacii Nizorvi care s-au gribit <si atace>

trebuie s recunoastem d ei au slujit maiestitii sale regelui i repu-blicii in toate aceste lupte cu bärbätie Oastea intreagi i-a ur-mat repede asa cum era rinduiti pentru lupt, cu strigke si mare larmi,astfel ci am ridicat atita praf, tncit cu greu ne mai puteam recunoasteIn aceastä. prifärie. Acei care ne priveau din lituri si de pe munti, nu ve-deau decit numai un virtej de praf. Dusmanului Ii venea usor s ne atacecind treceam prin locuri abrupte, prin santuri si ripe. Trig Domnul dinindurarea sa, a cobortt o spaimä asa de mare asupra ochilor lui, inchtndat infanteria noastri impreuni cu cazacii i-a rizbit yedestrimea, iarlncierii lui, ca la 3 000, care se aflau In frunte n-au indraznit s riveas-a in ochi pe ostasii nostri, i au intors indatä spatele fr s primeasca lupta.Astfel, nu era cu putinti si-i batem decit fugind dupi ei si pe lingiacestea ai nostri erau tnannati mai veu i obositi. Caci ei stituseri pepozitie, pe chid noi, cu citeva ore miai inainte, ne aflam calare si in afaride aceasta ei fiind imbeicati mai usor le-a fost mai lesne s fugi decttnouä ca urmärirn. Au pierit totusi multi dintre ei; duEi cum se in-timpli de obicei, pedestrimea a plitit cel mai mult aceasta cinste. Intreai nostri, din mila Domnului,, nu stilt multe pierden. Totusi, cum nu poatefi altfel, au murit citiva oameni buni, intre altii ruda mea ttnärul Ligeza,fiul lui Sebastian Ligeza; era un tinir vesel, se pare sä de aceea l-a in-cercat Dumnezeu, cci nu-si cinstea tatil, cum aud; era insä demn de oviati mai lungi, fiind insufletit de o mare bärbätie i di-agoste de a slujirepublica; l-au inmormintat aici. Cici era greu de transportat in zile atitde aduroase cum sint cele de aki, deoarece este mai cald dectt la noi de

8 Este vorba de tunurile polonilor. Vezi relatarea lui Golski p. 224.

221

342

www.dacoromanica.ro

11.

Sf. Ioang. A cäzut i Blizinski, bäiat destoinic, porucinic din companiaprincipelui Mihai Wisniowiecki §ii alti citiva dintre tovará§i, apoi la fel §i

343 altii mai märunti, vreo zece oameni; stilt §i. citiva rániti. // Astfel a avutloc aceasti saviti biruintä ..

In biserica din Cracovia steagurile prusiene s-au feint, au dzut; vomavea din nou cu ce impodobi acea bisericl, dal vreo 150 de steaguri aufost aduse marelui hatman. S-au capturat vreo 30 de tunuri du§mane.

Mihai insui a fugit in munti §i am trimis dupá el pe domnul DaczbogKarnkowski cu o parte din oaste; noi am trecut cu lagärul pe locul deunde am dus oamenii la luptä. Iqteptind ve§ti de la D. Kamkowski de-spre locul unde se afla du§manul, am trimis §i in alte 'Ali ca sä aflám§tiri despre el.

Acesta este planul marelui hatman, §i pärerea noasträ a senatorilor,care ne aflám aici, A punem voievozi in Tara Moldovei §i Tara Románeas-cä, sä-i punem sá jure credintä máriei sale regelui §i republicii noastre.De asemenea sä luäm ostateci, pentru ca fiecare din acqti voievozi A deaIn fiecare an pentru vistieria republicii o suma, asemänätoare cel putinaceleia, la care se ridia a patra parte10.

Cetätile de asemenea &it acum intärite cu garnizoane de ale noastre.

9 Adicä 24 iunie.10 Cvarta.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LUI STANISLAW GOLSKI1

1600 octombrie 23, taba'ra de la Teleajen

... Sint acum sapte duminici, din ziva de 3octombrie, de cind am trecut in tara Moldovei2

Duminica trecutg, adicg in ziva de 15 octombrie, ne-am intilnit cuoastea lui Mihai sub muntii, pe ling care mergeam chiar de la granitaMoldovei, de cheva duminici prin Tara Româneascg. Oastea era de 8 000

fusese aezat tn munti cu Baba Novac pentru a ne intinde o cursä.Din pricina locurilor strimte, n-am putut sà dim piept cu oastea lui, darosta.sii nostri s-au fuggrit cu ai lui toatg ziva aceea; au ucis multi din-tre ei i i-au luat in prinsoare, iar pe urmg i-au infrint, astfel c ei au

I Dupà. I. Corf us In Mihai Viteazul 4 Polonii, Bucureqti, 1938 text polon (pp.353-354) i traducerea romineasci (pp. 354-356) cu unele modifidri.

2 Darea de seami este adresati regelui Sigismund al 111-lea.

223

p. 353

www.dacoromanica.ro

trebuit sä fugi In aceeasi zi, cu hatmanul lor, la grosul armatei, care seafli la doui mile.

A doua zi, luni apoi maryi si miercuri, nu 1-am putut ajunge din urmi dciel si-a minat oastea destul de repede spre Ploiesti, oriselul siu, unde areo curte solid construiti. Acolo la o milá dupi Ploiesti, si-a asezat curtea,intre mun0, intr-un loc foarte bine apirat, intre piduri dese si rluri, cre-And pe semne ca acolo nu-1 vom cauta. Am ajuns acolo, lingi Ploiesti,

p. 354 joi noaptea si 1/ ne-am asezat la o mili sub tabira lui.A doua zi, vineri, adici In ziva de 20 a aceleiasi luni, Mind acolo

lagirul nostru, am pornit spre el, dupi miezul noptii, Cu tovii si cilare sipe jos si am ajuns astfel dimineata prin pIcli chiar de-asupra taberei luisi ne-am asezat tunurile, firi nici o pierdere si firi si intllnim vreo pie-dici, pe un munte inalt, de care el avea neapirati nevoie. Indati ce s-aridicat ceata, ai nostri au lovit de acolo cu 10 tunuri In tabira lui, pecare el n-a miscat-o cltusi de pu%in din loc. Si deoarece muntele de undetrigeau ai nostri era inalt, noi n-am putut si-i facem nici o pagubi cutunurile3; totusi ai nostri n-au contenit si tragi, inttrziind oastea lui, canoi si putem cerceta 'intre timp atit starea locului, unde aveam si ne batem,dot si poziTia de lupti a ostirii dusmanului, care avea in linie 50 000 deoameni4. Pidurea acoperea intreaga lui oaste In partea dinspre noi, In caresi-a pus la pindi si tunurile, la o trecitoare, de care nu ne puteamapropia decIt intr-un singur loc si acela era foarte anevoios. Dar fiindciai nostri erau tare neribditori a da lupta cit mai curind, domnii hat-mani firi si se mai ocupe cu hirwielile, i-au lisat si porneasci la orele16, dupi ceasornic. 0 parte din oastea noastri a trecut minunat pestedoui ape foarte repezi si a lovit cu mare si nipraznic avint lincierii sipedestrimea, care cuprindea 130 de steaguri ale lui Mihai. Intre tiny, autrecut alte trupe din oastea noastri, care au tras si cu tunurile spre tabi-ra In care se afla insusi domnul. S-a ridicat asa mare zgomot, si atIt dedeasi era, din amindoui pirvile ploaia de impuscituri, ci nu se mai vedeaunul cu altul; scriind pe scurt, asa a blagoslovit domnul pe rairia sa ciau cizut pe loc 6 000 din oastea lui Mihai. Am luat vreo 150 de steaguridusmane, cheva zeci de tunuri si ostatici5, firi numir. Restul ostirii luiMihai s-a tmpristiat in toati pirvile, prin munTi. Polonii care au fostCu el, au trimis soli, ciztnd la picioarele domnilor hatmani, certndu-lemili si indurare. Domnii hatmani i-au asigurat de mila Miriei Sale; de

224

3 Vezi g relavia lui Zolkiewski, n. 8.4 Vezi ibidem, n. 7.5 Prizonieri.

www.dacoromanica.ro

asemenea, 0 pe Trzaska, care a predat cetatea Sucevei6 domnul Dumnezeus-a milostivit sili arate indurarea sa sfinfi 0 mare peste a§teptarea lumiiintregi, aducind un astf el de lupfätor sub picioarele m'iriei sale 0 va daDumnezeu de va ea'dea in scurt timp in mlinile noastre, chiar capul s'iu ...

In lagá'rul de la Teleajen, in ziva de 23 octombrie, anul 1600.Stanislav Golski, voievodul Tinuturilor Podoliei.

6 La intrarea lui Mihai In Moldova.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LUI BARTOSZ KLECZKY1

1600

p. 356 Mai intii intrind in Moldova, domnul hat-man2 a mers indatá cu oastea la Suceava, unde ne a§teptam sä dm luptacu oamenii lui Mihai. Am aitins la Suceava dar acolo n-am gásit pe nimenidin wirea lui Mihai, afara de 200 de oarueni inchi0 in cetate pentrua o apára; am stat acolo o sáráminá. Hatmanul nevoind sä se apuce deimpresurarea cetáTii aceleia 0 sali piardä oamenii acolo, a lásat pe domnulSzucki 0 pe fratele meu cu 350 de oameni 0 a pornit cu oastea spreTara Romaneascá. Aflind ungurii, 0-au strins wirea avind cu ei 0 cevaoaste nemTeascá, 0 au dat lupta cu Mihai in Tara Transilvaniei 0 i-au in-feint 8 000 de osta0 din pedestrime 0 citeva sute de poloni. Mihai insu0 a

1.Dup5 I. Cor f us in Mihai Viteazul fi Polonii, Bucuresti, 1938, pp. 356-359, textpolon (pp. 356-359); si traducere romineasca (p. 359 si urm.) Cu uncle modificäri.

2 Ján Zamoyski.

226

www.dacoromanica.ro

fugit la Alba Iulia, unde s-a strtns oastea in jurul lui si a lisat Transilvanialui Maximilian, printr-un fel de tratat. Guvernatorul acestei ri esteStefan Czaki.

Aflind Mihai de venirea oastei polone si a hatmanului Coroanei, atrimis la impiratul crestin, certnd ajutor impotriva polonilor si a trimiszälog pe mama (0 si pe fiul säu, Pätrascu si multe comori, pe care le-a captu-rat Moise Székely. Acesta a luat comorile si a scris despre toate acestea luiSigismund Báthory, rugindu-1 si se gribeasci s vini in Tara Transilvaniei,vestindu-i cà cea mai mare parte a tirii ingiduie venirea sa i vrea si-1 aibica dornn.

Ne-am intilnit mai tali la 15 octombrie, cu 2 0003 de oameni ai lui P.Mihai, printre care se afla i Mihai mnsui. Oastea poloni vizind acolo pehirtuitori, atit voluntarii cit i cazacii Zaporojeni au sirit asupra lorcu ajutorul lui Dumnezeu au secerat 300 dintre ei. Nevrind si mai lupteMihai s-a retras in munti, la tabira sa. A doua zi, 16 octombrie, oasteaa pornit, bine rinduitä pentru luptä, spre tabära sa care se afla la ode la oriselul lui numit Pboieti. In aceeasi zi, oastea noastri a ajuns latabära ei, la orele 3 inainte de läsarea serii. Acolo voluntarii nostri au &g-rit indat i ai lui au fácut la fel si s-au härtuit intre ei. Väzind Mihai luptaacelei ostiri i lsmnd vireo 15 steaguri de oameni i doui tunuri ca s Tina' peloc oastea, a mers cu oamenii sài in munti, la locul sàu obisnuit, unde s-aascuns bucuros in fata albiei riului, numit Bucovel. Acest loc este incon-jurat din trei pirti de huceaguri foarte dese si de munti, iar de cealaltiparte, pe unde a trecut oastea poloni, de tufisuri foarte dese. Este de ase-menea si un riu, ciruia ii spune Ploie.sti, si acolo si-a asezat lagàrul, 'hareacei munti i acest riu Ploieti. Acest loc este la juingtate de milä de oräselul

Apoi doinnul hatman dindu-si seama cl nu vrea s <dea lupta> incimp, si-a asezat tabira lingl oriselul Ploiesti si a pornit in ziva de 20octombrie cu oastea spre munti. Am ajuns din urmi ostirea lui la oreletrei din zi, dar fiindci ziva era picloasi, domnul hatman a asteptat Ora'ce s-a ridicat pida; apoi asezind tunurile pe muntele alb, a poruncit sibatä in huceagul acela, unde se astepta sä fie vreo cursä oarecare CindMihai a väzut cä tunurile au inceput pricinuiasci pierden, a poruncitsi se stringi corturile i si se retragi carele in niste munti inci mai striniti,lar el insusi, plingind (!) i-a rinduit oastea la lupti. Avea cu el 50 000 deoameni4 dupi cum spun toti polonii care se aflau cu el. Apoi, domnulhatman a poruncit pedestrimii si inainteze spre acel màràcini, iar dupipedestrime, clreçü. Indatá, pedestrimea noasträ s-a luat bine la hartä cu

3 Cifrä sporitä apoi de narator la 50 000 de oameni.Toate cifrele slut fanteziste. Din acesti 50 000 de oameni (I) ar fi rämas pe cimp

5 000 de lquri, n timp ce polonii pierdeau 4 mot*, si mai aveau pu;ini ränivi (I).

227

357

www.dacoromanica.ro

pedestrimea lui Mihai, iar intre timp luptitorii i mntririle inaintaw s-aubitut cu ei. Indati, ei (si insusi Mihai mai tritii) au intors spatele 4i astfela fost infrinti oastea lui. Au rimas pe loc 5 000 de lesuri si 4 (sic) tovariside ai nostri au fost ucii, iar stilt putini.

La 21 octombrie, dupi aceasti lupti, tabira noastri a fost asezati pelocul acela unde s-a dus lupta. S-a trimis dupi el in urmirire numai 1 000de ci1ireti5 pentru a-1 impresura, nestiind insi din capul locului incotroa fugit.

In ziva de 22 octombrie, polonii care au fost cu el au trimis s ceariindurare, iar domnul hatman a figiduit si se poarte cu mili. De asemenea,la o mili de tabira noastri, Ant 10 000 de sirbi inspiimintati la care atrimis domnul hatman, dindu-le i figiduindu-le pace. Au fost 12 000 demoldoveni, dar au plecat acum peste munti la casele lor. Muntenii, atit boieriicit i oamenii din popor, vin acum cite putini la domnul hatman, ce-rind / / mibà i domn. Odihnindu-si putin oastea, va porni la Tirgoviste,orasul de scaun al Mil Românesti; acolo va aseza si va numi cu ajutorullui Dumnezeu un domn, dar eu nu stiu Ina' pe cine, cici despre aceastanu se vorbeste. Sint de asemenea i cIteva zeci de mii de turci in TaraRomineasci, la Bucuresti, care vor de asemenea sà puni domn in aceastiTara. Domnul hatman a trimis la ei, amintindu-le atit de tratatele vechi,cit si de cele din timpul de fati; numai Dumnezeu stie ce va fi mai de-parte. Totusi, sintem mai siguri cà vom pleca de aici spre bucuria noastri

intru slava Domnului si a patriei. Sint sigur si de aceasta c i SigismundBáthory va ajunge in scurti vreme domnul Transilvaniei. E greu de stiutdaci oastea poloni va merge cu el ...

Neamtule Basta a trimis, rugind i amenintind, ca domnul hatmanpiriseasci Tara Romineasci, spunind ci printr-un tratat Mihai a lisataceasti tari miriei sale impiratului. Pe Mihai il numeste slujitor al mirieisale impiratului. La aceasta domnul cancelar i-a rispuns rispicat ca unadevirat hatman, dupi marea sa prevedere i dupi parerea domnilor sena-tori, care se aflau in vremea aceasta cu oastea 6 a trimis la el pe domnulWozuczyfiski, cu o veste oarecare. Acolo ungurii i orasele ardelenesti autrimis indati soli dind ca ostateci 7 nobili i cerind in schimb pe Báthory7.Totusi domnul hatman, vizind oastea truditi i temindu-se de multe, n-avoit si se urneasc i nici s trìmit oaste in Tara Transilvaniei.

Apoi au venit in fugi ceausi de la Mehmeds, pa si turcesc, unul intr-o

5 Au fost trimii 1 000 de cäläreti In urmärirea lui Mihai, care ar fi trebuitcu el restul de 45 COO de oameni (I).

6 Precum se tie, Basta era pe jumätate albanez, pe junikate italian. Dar aici estevorba de faptul ea* era In slujba impäiratului german, de aceea este numit neamy.

7 Sigismund Báthory. Vezi mai jos i Jarnalul de campanie p. 236.Mehtned-paa, fiul lui Sinan-paa era serdar.

228

P. 358

www.dacoromanica.ro

zi, altul in alta, mulvumind Domnului cu mare usurare, a i-a dat domnulDumnezeu biruinti asupra unui atit de puternic dusman al sultanului tur-cesc, si aritind mare cinste domnului hatman si urindu-i noroc, au spusci in intreaga lume nu se aflä un al doilea hatman asemenea lui. L-auTugat si rimini cu oastea in acelasi loe, la Ploiesti, ca Mehmed pasa lust*.si-1 poati vedea pe domnul hatman, spunind a aceasta a fost poruncasultanului ca si se vadä unul pe altul si sä puna la cale unele lucruri. Dardomnul hatman, vizindu-si oastea truditi, n-a voit si astepte si trirnivindpe domnul staroste al Camenitei9 si condua pe Simion Movilä, voievodulTärii Românesti in capitala Tirii Rominesti, a pornit cu oastea spre raraMoldovei. Din nou a venit acum, la al patrulea popas de la Ploiesti, unceaus titar trimis de sangiacul Benderului care se afli cu 7 000 de oamenila doui mile de noi, si vrea sä vadi si si aibi o convorbire cu domnulhatman. Apoi in ultima zi a lunii octombrie a venit In tabira noastriinsusi sangiacul Benderului // si a fost la domnul hatman, spunind dom-niei-sale anume a de aceea am venit aici, avind aceastä poruna de lastipinul meu, cä. unde imi poruncesti, acolo sg ajung"; domnia sa i-aporuncit: la Tirgoviste"! Ce va fi mai departe, Domnul Dumnezeu stie.

9 Jan Potocki.

p. 359

www.dacoromanica.ro

I Traducerea s-a ficut dupX textul latin publicat in Ver es s, Documente, VI, pp.242-249.

2 Cohortem.3 Vezi mai sus p. 226.

230

[DIN ZIARUL DE CAMPANIE AL UNUIPOLON DESPRE OPERATIILE DINMOLDOVA (21 SEPT. 24 OCT. 1600) SIDESPRE BATALIA DE PE BUCOVEL11

Urmeaza cele intimplate in Valahia fi Mol-.dova <in lupta> cu Mihai.

p. 242 In ziva de 21 septembrie tabära a fost mutatä de partea cealaltä, maisus de Suceava. Iar In ziva de 22 s-a pornit la drum din tabära de la Su-ceava spre Transilvania, lisind pentru asediul cetävii citeva trupe, m'idun corp2 de pedestr4 prusieni, -i, unul de cálärevi, amindouä sub comandalui Szuckis. Atunci §i. domnul a refuzat fi 5 sä presteze jurämtntul pecare i-1 Infávbase comandantul [Hatmanul Zamoyski]. Iar acel juräm1nt

www.dacoromanica.ro

cuprindea i unirea Moldovei cu statul Poloniei4 i chiar i // o alta °An-duire decit aceea care fusese pima atunci legea domnilor5 si care ar fi dusin sfirsit, la limanul tihnei <dorite>, starea atit de tulburata de furtunia Valahiei8. Acest lucru l-a jignit pe comandant si el a inceput si se gin-deasca la numirea unui alt domn.23 <sept.>. Se trece Atli Moldova.24 <sept.>. In fata tirgului Neamt este asezata tabara. Acolo se da destire c Szucki <dei> ranit7 a ucis pe cinci dintre ostasii lui Ianos Kapturi8atund dud acesta a efectuat o iesire din cetatea Suceava, lar pe ceilaltii-a rank in lupt i i-a alungat inapoi.

Se aseaza tabara dincolo de tirgul Roman8. Aici vine in fuga unroman° vestind ca. sub Alba Iulia au fost ucisi de catre unguri 30 000de ostasin ai lui Mihai, i cà el insusi a fugit de acolo in tabara fiului

In fata tirgului Bacau.Dincolo de tfrg12, riul Bistrita. In acest timp se aduc scrisorile

românilor'3 care se afla cu Ianos Kapturi in cetatea Suceava, prin carecer <s li se Ingaduie> plecarea sloboda din cetate, ceca ce se credear fi pus la cale de catre Ianos Kapturi, care ar clod sa trimita afara dincetate pe oamenii care ti consumi hrana i ti beau apa, de care se ziceca duce lipsä, pentru ca sà poata sà staruie in apararea ei. Comandantularmatelor" a ingaduit ca femeile i copiii si toti cei inapti la luptipoata iesi din cetate in siguranta. Tot acolo In tabari vin sapte trimisi aicazacilor, dintre care patru slut expediati la rege impreuna cu un emisaral comandantului pentru obtinerea stipendiului15. Doi <emisari> sint

4 Este folosit termenul de regnum Poloniae, deli Polonia Isi zicea republiel, in dudafaptului cà avea in frunte un rege.

5 Textul pare a fi defectuos tum etiam aliam quam hucus que exstiterat palatinumconstitutionem. Probabil de citit: palatinorum.

6 Termen folosit de poloni pentru Moldova. Tara Romäneasci era numitä de ei Multa-nia (=-- Muntenia).

T Saucium.8 Ostas ungur in slujba lui Mihai Viteazul; era comandantul cetätii Suceava, asediatä

de poloni.9 Oppidum Romanowe targi." Valachus, poate fi tradus aici i prin: moldovean. Ved mai departe termenul de

Multanus, folosit pentru un muntean din oastea lui Mihai." Cifrele ca de obicei stilt mutt exagerate." Post. Se opune la: ante din rindul precedent.19 Este vorba aici, foarte probabil, de populatia pasnici din oras, färä alt amestec cu

Kapturi, decir faptul cä se afla Incercuitä In orasul asediat De fapt, moldovenii de laSuceava nu aveau nici un motiv s doreasci victoria lui Kapturi contra aliatilor luiIeremia.

" Acest termen desemneadi intotcleauna pe marele hatman Zamoyski.15 Din context rezultä cà ar fi vorba de fostii cazaci din oastea lui Mihai Vitcazul,

si care se oferä acum sä tread in slujba polonilor.

231

P. 243

www.dacoromanica.ro

P.

trimisi la cazaci Cu stirea a trebuie sa se indrepte cit de curtnd spre oaste;unul a ramas ca si fie la indemlnä si si vesteasa pe cazaci eind vor trebuisi se uneasci cu comandantul; caci nici ei si nici comandantul nu vorca trupa de cazaci sa inainteze separat atit pentru usurinva aprovizionarii,ctt si pentru a evita altercaTiile dintre armate. Aceiasi trimisi ai cazacilorau raportat ca 1-au dovedit de tradare pe comandantul lor Koska", cuma ar avea o Intelegere cu Mihai, si. ca 1-au legat In lanturi 6 atuse si catoTi cazacii il duc la grosul armateil7 si a si-au pus un alt comandant,numit Hauritko", caruia i s-au trimis si din partea ilustrului comandantZamoyski daruri ca si-1 cinsteasca".30. Ultima zi din septembrie. Se aseazá tabara in faya pádurii ziseLunca Mare20. Aici sint aduse scrisori si de la Iacob Potockin, si de laMoise Székely22, care fusesera trimisil inainte din tabara de la Suceava cu

244 7 000 de oameni, // si care raporteaza a au fost foarte bine primiti de<cei din> orasul Bistriva23, si inca de alvii: si a Mihai a fost invins laAlba Julia de catre transilvani; si. ca. ei se ingrijesc din raspluterifaca in asa fel ca la venirea comandantului sa gaseases' partea cealaltaa munTilor pe care va trebui sa treaca armata, ferita de once primejdiesi intarita, cu concursul transilvanilor care pe zi ce trece se grabesc tot.mai mul0 spre tabara.

Prima zi din octombrie se trece prin padurea Lunca Mare si seaseaza tabara pe riul Bekaczin"24. Aici vin, fugind de la Mihai mai tntliKossakowski25, apoi in ziva urmatoare Kotelnicki26 cu 500 de cazaci carepovestesc ca au fost de fata la infringerea armatei lui Mihai la Alba JuliaIn ziva de 18 septembrie, de catre imperiali si transilvani sub comandalui Csaky27 si. ca Mihai a pierdut acolo 8 000 de pedestrasi, aproape 2 000de calarevi, 30 de tunuri de bronz, si tot atitea tabere28 si a a fugit In

18 Rsturnarea elpeteniei sub care serviserl In oastea lui Mihai, era °feria acum cao räscumOrare a trecutului.

17 Generalem exercitum (scris gresit: exercituum).16 Necunoscut altminteri.12 Honoraria.20 Low Wielki.21 Trimis Cu oaste In Transilvania, de unde este rechemat. Va avea un oarecare rol

si In Tara Romineascsá in sprijinul lui Simion Movirä.22 Fostul comandant din slujba lui Mihai Viteazul, trecut la Sigismund Báthory.22 In Transilvania.24 Desigur Rác'äciuni, scris Rekaczin, litera R fiind apoi confundaa cu B.22 Comandara cazac in oastea lui Mihai.26 Comandant cazac In oastea lui Mihai.27 $tefan Csaky de Keresztszeg raliat aparent lui Mihai dup5. Selimbgr, este numit de

acesta In memoriul su cätre ducele de Toscana: quel spergiuro et infame Ciacchi. Curind IItradeazi si pe Sigismund si e risp15.'tit de imperiali.

" Tonsque castris amissis.

232

www.dacoromanica.ro

graba cu greu la acel hotar, si cä de acolo si-a trimis inainte pe mama29sa cn tezaurele si toate bogatiile in Muntenia3° intr-o cetate, si ca se speraca Mihai o va urma: si ca dintre cazaci au cazut in acea lupti de la AlbaJulia 600, §i ea a fost ucis Branicki31, comandantul lor ... etc ... dar sipina acum o parte dintre ei a ramas si mai departe pe lingi Mihai.

In ziva de 3 octombrie tabara a fost mutata pe riul Trotu432 si asezatasub acel deal sub cace se zice ca au fost ucisi 100 000 de turci de catreStefan Voievodu133.

In ziva de 4 oct. pe un i alt du numit Tatrus"34.In ziva de 5 oct., la satu135 Focsani din care o jumatate apartine tarii

Moldovei, iar cealalta Munteniei, si care desparte amindoui Tarile.In ziva de 6 oct. tabara a fost asezata la Lanerestam din Muntenia

in care a ramas oastea doui zile. Aici a sosit Czarnecki, trimisul cazaciloranuntind ca vor veni a treia zi37, insa daca nu s-ar fi trimis la ei s-arfi si intors asa dupa cum si hotarisera ei.

In ziva de 8 oct,. la o mila inainte de Buzau.In ziva de 9 oct., chiar sub orasul38 Buzau, armata se cantoneaz5.30,

si In aceeas zi vine un emisar de la Iacob Potocki, din partea sa cit si<un altul> din a Starilor Transilvaniei4°, in care primul vesteste ca sesi indreapta din Transilvania spre armata", iar aceia vestesc ca Transilva-nia a si fost ocupata de germani, si multumesc pentru concursul dat laalungarea lui Mihai. Era si o scrisoare a lui G. Basta, comandantul oasteigermane care declara' ca 1-a biruit pe Mihai si cere <implinirea> inte-grata' a pactelor cu imparatul, iar catre seara acelei zile este prins unmuntean42 din oastea lui Mihai care se indrepta spre orasul Buzau, ne-stiincl ca acesta este parasit de ostasii aceluia, si neavind cunostir4 desosirea armatei noastre. Acesta <intrebat> a spus 6 Mihai este de partea

28 Este vorba de sotia sa, doamna Stanca.30 Muttantam." Care cu cazacii lui avusese un rol important la SelimVár.32 Tatrus.33 Confuzie, desigur, cu izbInda lui $tefan de la Vaslui.34 Tatrus. Vezi mai sus Insemnarea din 3 oct. Nu poate fi vorba de dota rluri nu-

mite Trotuq, aproape unul de altul. Poate a este o confuzie cu afluentul Siretului, ZabrauTi,care trece aproape de Panciu, i a eirui grafie, (probabil Zabrus) a putut fi confundatäcu cea de Tatrus.

35 Pagum Toxanii.38 Lanerest", neidentificat.37 Postridie.38 OPPid0.35 Diversatur.40 Din care erau aldtuite comiIiile Transilvaniei.41 Spre armata lui Zamoyski.42 Multanus.

233

p. 246

www.dacoromanica.ro

aceasta a muntilor, si se afla la o departare de sase mile de noi; apoi inchiar seara aceea au sosit iscoadele noastre de la Mihai afirmind cà aceastaeste Intocmai departarea lui Mihai <de noi> si ca el se indreapti tritinscatre noi. - -

La 10 oct. sint asezate tunuri de bronz in trei biserici mai inalte dinorasul Buzau, pentru a apara cu ele dmpia dinspre sud de <eventuale>atacuri neasteptate, si a putea lovi pe neprevazute flancurile du.smanuluidaca acesta si-ar aseza, in acel loc tabára cu vreun scop, si nu doar dinintimplare, Intrucit masurile se arata a fi luate cu cea mai mare preve-dere, caci dinspre sud <locul> este aparat de biserici, ca de niste inta-rituri ficute anume, dinspre nord, de riul care curge <raspindindu-se>In multe locuri, dinspre rasarit i apus de carde legate in sir.

La 11 octombrie s-a reintors Iacob Potocki care fusese trimis In grabaIn Transilvania pentru a zdrobi cum s-ar zice ascutisul primejdiilor43 si aocupa mai tntii trecatorile <dtnd acces> in Transilvania. Insa cum Csaki cutransilvanii i cu germanii II i invinsese pe Mihai i II alungase din Tran-silvania, Potocki a fost rechemat de comandantul ostilor [Zamoyski], si s-areintors la grosul oastei44 r'Omintnd insa acolo Moise Székely cu trupeleunguresti. Atunci au fost aruncati in larrturi si cinci unguri care 11 intro-dusesera pe Mihai In Transilvania, si si acum (cind fusesera primiti la noi cafugari, si chiar la masa comandantului) Ii vesteau lui Mihai toate cele ce seficeau aici.

La 12 octombrie cazacii au si intrat In1 tabara noastra, si ei il declara pemagnatii care i-au indemnat sa nu se alature lui Zamoyski ... Au venit 37de steaguri ale lor si un steag de pedestrasi, caci este unicul cuprinzindvreo 1 500 de pedestrasi. Unele steaguri au ceva mai putin sau mai multde o suta de calareti, altele, doui sute si chiar trei sute. Numarul lor trece

p. 246 de 8 000. Toate au bombarde lungi, toti II barbatii sint buni luptatori. Seimpart In aceste formatii. In frunte vin trei <formatii> urmind una dupaalta, urmeaza cea a pedestrasilor Cu 15 tunuri de bronz, corpul de trupaeste incheiat de a patra formatie subsidiara. Si oastea valaha45 este foarteunita cu noi. Dar in ce ne priveste pe noi, cazacii si lancieri si pedestrimesInt In numar de 25 000. AceastI armata este de asa fel incit ar putea ficomparati cu dreptate cu acei veterani ai lui Cezar sau Alexandru. Nu enu-mer aici pe tarani46 (?) si ca sa zic astfel pe cei Cu carele (?)47, sau alti

Quasi periculorum aciem.44 Universalem exercitum.45 Valachinus." Colones (?) Oare colonos?47 Currules. Tot acest pasaj pare defectuos redat. Tennenul acesta nu apare In glosarele

obisnuite (Banal sau du Cange). S-ar putea sä se refere aici cumva la firani rechizitionaticu carele de clue armatä. Iatä pasajul: Non ¡am numero colones, et ita dicam currules, velalium talen militem, cuius est maicni numerus, non computo Valachos ... etc.

231

www.dacoromanica.ro

osta§i de felul acesta care sint in numir mai mare qi nu îi socotesc lanumár pe valahi, cáci dacá ar fi socotiti cu totii, numárul lor ar trece de60 000. Si astfel, chiar in acea zi a venit la comandantul o§tilor un ungurde la cei asediati in cetatea Suceava, <din partea lui> Iano§ Kapturi ca sàtrateze conditiile predárii. Acestea sint hotárite cu el qi este trimis Trzy-lecki ca s ja in primire cetatea.

La 13 octombrie mergem voio§i din tabára buzoianá, pe sub tabára luiMihai, pentru c dacá Dumnezeu ne va hárázi victoria, o mare parte dinarmatá se va intorce in Polonia, dacá <insá> va fugi Mihai in Transilvania,ea îl va urmári acolo impreuná cu comandantul, iar daci nu s-ar ajunge laluptá din cauza fugii lui, atunci va ierna la Tirgovi§te capitala Munteniei,iar comandantul, lásind armata se va reintoarce in Polonia Impreuná cuosta§ii voluntari48 Armata noastrá cre§te in numár i vitejie, iar a luiMihai scade in ambele privinve: i, acuma numeroqii si ostaqi au fost re-du§i la 20 000 de oameni foarte slabi49. Despre turcii §i titarii pe carepromitea acel uria§ constatinopolitan, nu se aude nimic, dei sintem chiarapropierea Dunälrii50.

La 20 octombrie ziva sf. mucenic Maxim ... [victorie nemaipomenitáa Polonilor descriere Mihai ar fi avut 50 000 de oameni, polonii auscos in luptá doar 15 000. Au murit 3 po/oni(/)]

22 octombrie muntenii. moldovenii, sirbii §i cazacii lui Mihai ofer sá.se supuná. Vin §i: trimi§i de la Moise Székely prin care acesta anuntá cl acapturat la Bra§ov, cetate a Transilvaniei, la 6 mile de aici, pe sotia i fiullui Mihai care fugeau la impáratul cre§tin cu jumátate din tezaurele luiMihai. 51 Ii roagá pe comandant ca s intre neintirziat in Transilvania cácitoatá natiunea aceea este gata sá i se supuná, §i 14 000 de transilvania§teaptá la Brapv.

23 octombrie se ingroapá 4 000 de du§mani uci§i: se mai aduc §i acumdin diferite locuri resturi de le§uri spre ingropare, al cáror numár nupoate fi Ind. cunoscut.

24 octombrie Wozuczynski a plecat dis-de-dimineatá tntr-o misiune laStaril6 Transilvaniei, §i la G. Basta generalul oastei germane §i indatá inaceea§ <dimineatá> a plecat dupá el Sigismund Báthory. Este trimis qi unalt tol la cetatea Bucure§ti, la zece mile <de aici> la oastea turcilor carejefuie§te prin Muntenia, pentru ca sa inceteze cu devastarea OHL Dupá ceMihai a fost invins,. a fugit nu se §tie incotro cu 20 de persoane doar <rá-mase> din oastea sa

48 Voluntariis militibus.48 Lévissmorum.88 In prospect* Danubii, adieä de unde putea fi v?izutä Dunkea

235

www.dacoromanica.ro

LAWRIN PIASECZYSSKI

(? dupa 1603)

Lawrin Piaseczytiski, subcamaras de Braclaw 4i se-

cretar al regelui Sigismund al III-lea, a foss trirriis de acesta In mai multe solii la hanultataresc Gazi Ghirai al II-lea, in cursul anilor 1601-1603. Din timpul soliilor lui, de pe cindse afla in trecere prin Moldova, ni s-au pistrat trei scrisori, datate din 3 iulie 1601, 17 mai1602 si 31 ianuarie 1603, publicate de I. Bogdan in colectia Hurmuzaki, Documente Polone,Suplimcnt, 11/2, pp. 42-47, 66-67, 151-154 si 250-253, insovite de traducen i francezede I. Skupiewski. Dintre aceste scrisori primele doua cuprind informatii privitoare la eve-nimentele din Imperiul otoman si din Crimeea; ntunai a treia relatie poate fi socotita ca orelatie de calatorie in Moldova si de aceea o reproducem mai ,jos.

Mara de aceste relatii, publicate in colectia Hurmuzaki, mai exista uncle relatii din

soliile lui Lawrin Piaseczyttski, care au ramas inedite. Acestea au fost gasite in 1911, inbiblioteca de stat din Petersburg (azi Leningrad) de istoricul polon Kazirnir Pulaski. Dinnefericire, istoricul amintit nu a publicat relatiile gasite de dinsul, ci s-a mulyurnit si lefoloseasca in rezumat In articolul sat' intitulat: Trzy poselstwa Lawrina Piaseczyntkiego do

236

www.dacoromanica.ro

Kazi Gireia hana Tatar6so perekopskich (Trei solii ale lui Lawrin Piaseczyriski cätre GhaziGhirai, hanul tätarilor de Perecop), in sevista Przewodnik naukowy i literacki", Lwów,XXXIX, 1911, P. 135 si urm. (pentru care vezi P. P. Panaitescu, Cateitori poloni in ta-rile rom'ar. ze, Bucuresti, 1930, pp. 9-13, Academia Romanä, Studii cercetiíri, XVII). Dinacest arriicol pot fi minute o sumä de informatii despre Moldova si Tara Romaneascä inanii 1601-1603, in special politice, care nu se aflä in cele trei relatii publicate in colectiaHarmuzaki. Neposedind textul lor, nu le putem include in aceastä colectie deck sub formarezumativä datä de K. Pulaski. Informatiile lui Piaseczyliski impreunä cu acelea ale fuiMarc Sobieski din cuprinsul volumului de fatä aruncä o luminä necrutätoare asupra prä-aciunilos tätarilor in färile romane, in primii ani ai veacului al XVII-lea, alternind Cu aceleaale mercenarilor poloni rämasi färà cäpätti dupà alungarea lui Simion Movilä din TaraRomaneascä. Din care cauzä voiau sä se desp'ägubeascä de la fratele acestuia, domnulMoldovei, i anume in ultimä instanTä din mosia acestuia, Ustia din Pocutia. Dar bogatulIeremia trimitea plingeri i protestäri la regele Poloniei, refuzind sä pläteascä datoriile fra-telui säu. i astfel solul regelui Poloniei la tätari, in trecerea sa prin Moldova, trebuia sä:

caute solutii ingenioase unor situatii insolubile. El se simtea mai in largul lui ciad isiputea manifesta zelul fatä de rege, rácindu-i o serie de mici economii cu prilejul achitäriiunor datorii bänesti cätre hanul tätarilor, sau luind de la secretarul lui Ieremia Movilacopie de pe Insemnarea datoriei acestuia fatà de rege. Pe baza materialului publicat, Al. SadiIonescu a dat un rezumat al soliilor lui L. Piaseczyriski in Bibliografia cidatorilor strainiin tarile romiine", pp. 102-103.

Mentionäm ea* iii biblioteca Zaluski din Varsovia se pästra in secold al XVIII-lea odescriere a soliei lui Lawrin Piaseczyfiski, cf. I. D. Ianozki, Specimen catalogi codicummanuscriptorum bibliotecae. Zaluscianae, Dresda, 1752, pp. 64-65. Ms. nr. 195. Descriptiolegationis quam Laurentius Piaseczyriski succamerarius Braclaviensis Sigismundi 11f regisnomine apus Turcos obiit.

www.dacoromanica.ro

[REZUMAT A TREI SOLII ALE LUXLAWRIN PIASECZYNSKI LA GAZIGHIRAI HANUL TATARILOR DE.PERECOP]i

1601 iunie 27

Solul pornwe in iunie 1601 §i soswe la Igip. 10 la 27 iunie. Acolo e primit de Ieremia Movitä care-1 poftqte la un osp4.

Ca deobicei in semn de cinstire i se aduce solului un cal impodobit, pecare si incalece spre a merge la castel insotit de multi curteni §i capugii.Ltngi reledinta domneasci erau imirati haiduci2 cu pinti. La tntoarcere,solul e insotit de aceea§i asisten; ä ca'reia ti imparte daruri". La 8 iuliesolul, care a§tepta la Ia0 un curier din Crimeea, pleaa din ora; la 13iulie sose§te la Cetatea Alb5.. Acolo 11110 Cetatea Albá", in satele moldove-

1 Dupà: P. P. Panai t es c u, op. cit., pp. 10-13.2 Termen desemriind de obicei formatiile militare din teritoriile in hotar cu turcii, avind

o organizaiie specialb.', asemenea haiducilor liberi" din Banat, sau trupele de ostasi balcanici,sirbi, bulgari, albanezi, ca cele comandate de Baba Novac de pila. S-ar putea ca aici slaibg sensul pur si simplu de gardà: a domnului.

238

www.dacoromanica.ro

nesti pe care le Tine hanul titiresc si pe care le guverneazi in numele luisluga lui Nasyl aga, precum i in Cetatea Albi insisi, solul a vizut un marenumir de supusi ai regelui Poloniei, de curind prinsi in diferite locuri inUcraina i vmduti de titari. Sangeacul de Cetatea Alba, Husein aga, sesilea -si impiedice vinzarea supusilor regelui care este prieten al sultanuluia,dar titarii spuneau ci au scrisori de la hanul de Perecop, care le ingicluieaceasta.

La intoarcere, la 4 octombrie, e pe lacul Owidovo4, unde Nistrul sevars5. in, mare. Aici era o corabie cu pinze".

La 6 octombrie este la Cetatea Albi, la 11 octombrie la Ciubirciu,la 13 octombrie petrece noaptea intr-un sat, la 14 octombrie in cimp, la15 este la Iasi, la 17 tot acolo la domn, la 18 este ospäT la domn, la 19 uncurier t5tar venit cu Piaseczyriski e trimis din Iasi la rege.

1602, aprilie

A doua solie: aprilie 1602. La 27 aprilie este la Camenita. Solul treceprin Hotin, Chodkowcz"5, Stera'nestie, Berajani", Iasi. Aici 41 primestedomnul, iar a doua zi Or5s9 hatmanul, cu cinste". Ctteva zile dupiaceea are loc un °Ti; la domn. Tocmai atunci soseste un trimis al dom-nului care fusese la titari i spune ci acestia se pregitesc de rizboi impo-triva ungurilor, dar hanul9 e foarte riu bolnav. De asemenea se primescvesti - si din Tara Romineasci, de unde se intorsese sfetnicul domnescUrechel° care mai tnainte fusese acolo cu oastea domneascilz.

Titarii au ficut mari pridiciuni in Tara Romineasci, pe care au dis-trus-o cu totul i domnul va trimite o plingere regelui Poloniei impreunicu scrisoarea lui Ioan Potocki, starostele de Cameniva, ce se afli acolo12.Unele detasamente de titari au ficut la intoarcere pridiciuni i in Mol-dova;. dar au fost bitute de moldoveni. Aflind de trimiterea solului polonIn Crimeea, domnul Trii Rominesti, Simion, cere ca solul s mentioneze

a Mehmed al 111-lea (1595-1603).Limanul Nistrului.Poate Hudesti, raionul Darabani.

a Tfrg pe Prut.Berajani, probabil Verejani, contopit azi cu Ciulinesti, pe Prut.

8 Orysz = Väscan Oras hatman si portar de Suceava (1601 februarie 3 1607 iulie 17).9 Gazi Ghirai al II-lea." Ureki. Nistor Ureche, mare vornic al Tira de Jos (1596-1611), taiäl cronicarului.1/ Oastea domneasa ce lupta In Tara Romineasc5 pentru mençinerea n domnie a lui

Simion Movilä, fratele domnului Moldovei, impotriva druia se ridicase Radu erban (veziP. P. Panaitescu, op. cit., p. 10, n.

12 In Tara Romineasa, unde venise in septembrie 1601, sä*-1 sprijine pe Simion contralui Radu Serban.

239

www.dacoromanica.ro

P.

In solie si pradarea %aril lui de catre tatari. Tot pentru acest lucru sosestela Iasi un trimis al lui loan Potocki, anume Gorecki.

La plecarea din Iasi solul este condus de pircälabii" domnului, Avramsi Durak, care insotesc tabara solului Oda la Ciubarciu. Din acest oras.solul trimite o scrisoare de multumire domnului. Peste citeva zile sosestela Cetatea Alba, unde vede o corabie plina cu robi luati din Polonia: Ah,priveliste de plins". Aici primeste vesti nesigure el regele Poloniei a po-runcit principelui de Ostrog" si lui Iazlowieckil4 sa indeparteze pe Iere-mia voda din scaun si sa puna in locul lui pe altul, fiul lui Alexandru'5..Se poate sä fie un asemenea plan printre cazaci si de aceea solul previnepe Iremia voda.

Intr-o discutie cu turcii la Cetatea Alba, acestia amintesc solului calpolonii au calcat dreptul gintilor in Tara Romaneasca ucigind un solturc. Plead apoi spre Crimeea.

INTO ARCEREA

iulie 1602

Solul se intoarce Impreuná cu Triton", solul moldovean. Tree lima-nul cu o corabie si sosesc la 22 iulie la Cetatea Alba, la 23 in drum spreCiubarciu, la 24 pe cimp noaptea, la 25 la Lapusna, la 26 la Tutora., la27 la Iasi. A doua zi solul e pritnit de domn. Scrie liii Constantin deOstrog 6 a auzit in Crimeea ca tatarii si turcii fac mari pregatiri pentruredobindirea Moldovei si Tarii Romanesti si arata cum a fost tratat cudusmanie.

Dui:4 ce-si ja ramas bun de la domn, solul iese din Iasi la 30 iulie.La 2 august prime.ste in drum spre Hotin o scrisoare de la loan Potocki,care era la Kiebrinceni"7. Ai nostri in Muntenia stilt gata de lupti, dejacei doi Radu" si ostile nemtesti sint in tat-a. Polonii nostri se opresc Incade a da lupta, asteptindu-ma pe mine. Peste citeva zile lucrurile se vor ho-tart De la Hotin solul trece la Camenita.

12 In observaliile de la urma asupra soliei: Am aflat ca hanul de Pere-cop a fagaduit turcilor sä redobindeasca Tara Romaneasca, Moldova si

13 Constantin de Ostrog, voievod de Kiev.14 Nicolae Iazlowiecki hatman.15 Probabil un fiu al lui Alexandru cel It'iu.16 Mihail Trifan, rutlä cu Ieremial Movilä. Mare postelnic, 1602 iunic 9 1603

aprilie 20. S-a pästrat In text grafia originalului.17 Poate arniceni ling Prut.13 Radu $erban si Radu Mihnea.

240

www.dacoromanica.ro

Transilvania. Deci a trimis pe solii si Alexandru Grecul la domnul Mol-dovei si pe Gazil° bey tátarul la voievozii Tárii Romanesti si Transilva-niei. Acei soli au fost cu mine pe corabie la trecerea spre CetateaEi duc poruncá acestor voievozi sl nu ;in á pe lingá ei niciun polon,pregáteasci hanului provizii i poduri, sá fie gata cu oamenii lor ca sá seuneasci cu oastea lor. Voievodul Moldovei, chid se afla [declarantul] chiarla urdie20, a trimis acolo pe solul sáu Trifon, postelnicul sàu, cu citevavase cu talen, o careti 4i 4ase cai roibi, precum i daruri pentru mirzacica sà cistige pe han pentru dinsul, sI vie in ajutorul fratelui sáu voievo-dul Tárii Românesti21. El insusi e gata cu oamenii lui la Iai. Acest Tri-fon a spus hanului cà granitele polone slut pustii, cáci oastea este inCurlanda i cá nu putem avea incredere in moldoveni. La intoarcereamea, am spus voievodului Moldovei sà vesteasci pe rege, incotro mergehanul tátáresc, mi-a spus cá nu stie, dar cá e credincios regelui.

Voievodul Tárii Rominesti a trimis stire cá la 27 iulie a iesit dinorasul sáu de scaun indreptindu-se spre Buzáu i Siret <retrágindu-se> infata ostilor Buzestilor, care '11 urmáresc cu ajutoare germane din Tran-silvania. Se dá ca sigur cà Báthory22 va fi domn al Moldovei i cá. la Bra-sov pe lingá Gheorghe Basta se afrá i oastea nemteascá. Mi s-a spusBáthory n-a fost inchis, cum se auzise, i cá dimpotrivi, toate treburileTransilvaniei merg dupá spusa lui, iar Basta 11 cinsteste i 11 ajuti pe subminá, dar e greu sà tii adevárul".

Din relatia solului atre loan Zamoiski23: Radu124 fiul lui Mihnea25voievodul Tärii Românesti, care a fost inainte de Mihai26 vine in TaraRomâneascá cu Barovski27 4i cu nem%ii. Simion a fugit si nu se stie ces-a intimplat cu oamenii nostri, Radu a scris lui Ieremia, numindu-se pesine hospodar i voievod al Tirii Rominesti din mila lui Dumnezeucu voia cezarului28 cere sá declare indatá daa este de partea ceza-rului amenintindu-1 cá are ostire pe care n-o poate reline multá vreme.

73. Kazi bey.24 De la ordu, termen turc care Inseamnä: armaa. E vorba de armata turceascä.

Simion Movia, domn al Tàrii Rominesti (octombric 1600 iunie 1601; iulie1601 august 1602).

22 Sigismund Báthory, zvon fantezist.23 Cancelar si hatman al Poloniei.24 Radu Mihnea, domn al Tárii Rominesti (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) si al

Moldovei (1616-1619, 1623-1626). Desi s-ar prea cà aici e desemnat chiar el, din contextar rezulta eá este o confuzie 6 c5; de fapt an fi vorba de Radu $erban.

25 Mihnea Ttucitul." Mihai Viteazul.27 Editorul propune citirea: Buzestii. Am propune mai degrabà: Rákóczi (Ludovic)

participant la expedivie." Rudolf al II-lea.

241

www.dacoromanica.ro

Pa§a de Timi§oara22 e la Waradin cu Moise Székely §i alti nobili ardeleni,care vor si indepirteze pe Basta §i pe nemti din Transilvania".

A TREIA SOLIE

decembrie 1602

[mnainte de plecarea solului, regele Poloniei trimite o scrisoare hanu-lui de Perecop prin Iusth, vame§ul domnului Moldovei (7 septembrie

p. 13 1602), anuntindu-i venirea solului. La 4 octombrie regele scrie §i lui Iere-mia Movilã cerindu4 si primeasci §i s ajute pe sol. Domnul Moldoveiräspunde ci e gata si-1 primeasci §i ci solul titiresc a trecut prin Boto-.§ani].

Solul porne§te in decembrie, trimitind inainte spre Ia§i pe loan Wojnape Vasile Hrehorowicz Gregorovici] i roagä pe päralabul de Hotin,

Gheorghe din Lozian30, s ia masuri ca si fie condus la Ia§i. Solul scrie lala§i lui Emanuel Paleolog31, curtean al domnului, §i lui Lancki, pisarul dom-nului, §i prime§te rispuns de la amindoi in scris. Abia la 14 ianuarie 1603solul porne§te inainte, cici intirziaseri instructiunile regelui. La Iai soluldiscuti problema soldatilor poloni32, care luptaseri in Tara Romineasciurmind sä primeascä leafá de la Simion Movilá, dar nu primiserá nimic.Tot acolo aflase ca soldatii nemultumiti vor sa prade Ustia, care apartinelui Constantin Movilà. In adevär, la 31 ianuarie se afli ca soldatii sint laBuczacz, la 4-5 mile de Ustia. PiaseczytIki trimite la ei pe un om al lui,dar acesta fi gise§te la Ustia, unde, de altf el, nu pustiiserä. Ei trimit vorbisolului si ceari leafa ce li se cuvine de la domn. La 3 februarie sosesc lala§i trimi§ii soldatilor, spunind ca vistieria §i vitele din Tara Romäneasciau fost trecute in Moldova; deci ar putea fi platiçi. Ieremia Movili se sfi-tuie§te cu Simion, cu mitropolitu133 §i cu boierii §i ei trimit un protest laregele Poloniei impotriva pricliciunilor. Domnul Moldovei declari ci elnu are nici o indatorire fati de ace§ti soldati condu§i de Tarnowski34,care nu i- au slujit lui, iar Simion declari ci nu numai cà n-a adus averidin Tara Romäneasci, dar ci a pierdut §i cele ce i se trimiseseri 6 ajutorde citre fratele sàu, iar el abia a scipat cu viati. Domnul Moldovei tri-

29 Bektes-pasa de Timisoaxa. Acel Waradin e probabil Peterwardein.Zis si Lozonschi. Era socrttl lui Ieremia

31 Era cuscnd lui Gheorghe Lozonschi.32 Vezi mai jos, scrisoarea lui Piaseczytiski, din 31 ianuarie 1603." Eftimie mitropolit al Tärii Romlnesti.34 Comandant al mercenarilor poloni din Tara Romineasa, goniti de acolo si certiarl

plata lor lui Ieremia.

24)

www.dacoromanica.ro

mite la rege ca sol pe Ureche35 mare vornic si pe Petriceicu35 logofit aldoilea, iar Simion, pe mitropolit si pe Dann marele lui vornic i boieriimunteni care au venit cu el in Moldova; Vasile clucerul i Voicul vistierul.

Solul porneste din Iasi spre Crimeea. [Intoarcerea lipseste.]

SCRISOARE DIN MOLDOVA38

1603, ianuarie 31. lafi

Aducind la Iasi darurile date de mgria voastrg33 hanului de Perecon",dupä cum a putut intelege mgria voasträ din prima mea scrisoare dinziva de 11 ianuarie trimisg de // la Camenita, le-am dat solului hanului,Ali mirza, deoarece nu am putut face altfel; domnul Moldovei a porun-cit ca aceste daruri sg fie duse impreung cu podvoadele sale Ong la Ciu-bgrciu41, la sapte mile de Cetatea Albg. Nu le-am dat suma de 3 260 dezloti polonezi, care mi-a fost vgrsati mai inainte in acest scop, de vistie-ria märiei voastre, ci am pus in locul lor adeverinte titgresti pentru banigata, cea dintii de 500 de zloti rosii grecului Constantin42, alta de1 000 de zloti plãtiçi lui Ali mirza, a treia de 130 de zlati rosii pltii luiGian-Ahmed Celebi, toti trei trimii de ai hanului; acel sol Ali mirza atrebuit s primeascg aceste adeverinte. Si deoarece dupä inventarul vis-tieriei, se afla pe ling aceste daruri si o ceascä de argint cu doug minere,neauritg, care cintgrea doug gri'vne43 i jumgtate, am dat-o hanului tátg"-resc in locul cupei care se di de obicei, iar cele doug cupe si un vas auritin intregime au limas la mine. Dei acel sol nu avea nici o chitan; ä de lahan, am luat totusi o adeverintg indestulgtoare chiar de la Ali mirza cu

35 Nestor Ureche, tatál cronicarului, mare vornic al Tärii de Jos 1596-1617 (veziN. Stoicescu, Dictionar, pp. 332-334).

36 Toader Petriceicu, zis lokcha Petriceico, vezi Hurmuzaki, Supliment, 11/2, pp. 254257, la N. Stoicescu, op. cit., pp. 426-427.

37 Dan Danilovici, fost mare visticr al lui Mihai Viteazul pe care 1-a trà'dat. FugitIn Moldova, s-a reintors In Tara RománeascI cu Simian Mold15., mare logofát 1601 ianuarie1602 aprilie 12; mare vornic (1602 mai 1 iunie 12).

38 Dup'i textul polon publicat de I. Bogd an, in Burmuzaki, Supliment, II, 2, pp.250-253, insolit de versiunea francezá a lui Skupiewski.

Sigismund al 111-lea Wasa.4° Ghazi al II-lea Ghirai.11 Czoburczy = Ciubárciu, In apropiere de Nistru, fusese daiá de Ieremia Movilá täta-

iilor tinpreunI cu citeva sate (asa-numitele sate hánesti). Vezi Mir on Co sti n, Opere, ed.1958, p. 45.)

42 Este probabil vorba de Constantin Corniact, grec bogat, fost concesionar al vámilorMoldovei, atunci asczat la Liov, in Polonia.

.48 Grivna, unitate de másuri de un funt (= 409,99 grainc).

.243

P. 250

P. 251

www.dacoromanica.ro

garantia í asigurarea domnului Moldovei, care intru toate s-a aritat gatasä slujeasci bucuros pe märia voasträ, inch acel Ali mirza s-a legat si adat mina a clack' märia voasträ nu va voi sâ primeasei aceastä adeverinti,va aduce o adeverintä de la hanul insusi si o va trimite la vistieria märieivoastre. Dar acum nu a putut in nici un chip sä ajungä la han, din cauza dru-mului lung si primejdios spre Ungaria, acei bani, cupele i chitanta im-preunä cu inventarul le-am pregätit spre a le da la vistieria märiei voas-tre, iar deocamdatä trimit copia acelei adeverinte, scrisä in limba polonä44.

In privinta celei de a doua Insärcinäri ce am primit din partea märieivoastre citre domnul voievod al Moldovei pentru plata lefii soldatilormunteni45 i pentru pagubele fäcute in tara IY1oldovei, am dat indatä destire despre aceasta soldatilor i ei au trimis la mine pe doi tovaräsi" dinroata47 panului Tarnowski, anume pan Nicolai Zalonski si pan WoiciechWoiakowski, care nestiind nimic despre aceastä chestiune a lefii, s-au in-tors de la Hotin, in ziva de 14 ianuarie vrind sä se inteleagä impreunä cutotii i sâ vinä la Iasi cu mai multe stiri. Dupä cite am inteles din convorbi-rea mea cu acesti doi pani soldati, acea ceatà de osteni nutreste ginduri dus-mänoase impotriva domnului voievod al Moldovei, vrind sâ intre pe mosiasa de la Ustia in Pocutia care se aflä ca i fiul domnului48, supt paza märieivoastre. Asadar, deoarece acum märia voastri a intervenit in aceastä chestiu-ne, pentru care märia voastri ati binevoit sà mä trimiteti la voievod, le-amscris cit mai cuviincios sä nu facä aceasta, deoarece ar atinge demlnitateamariei voastre, ci sä fie fabdätori, pini ce mirk voasträ va lua cunostintädespre aceastä chestiune din raportul meu. Aici, la Iasi, am indeplinit incädemult aceastä solie din partea märiei voastre la domnul voievod al Moldo-vei, dar pinä acum nu a venit nimeni din partea soldatilor i chiar, mai mult,fiind instiintat domnul voievod cl ei vor sà implineasci acel end al lorde a intra la Ustia, le-am scris din nou la cererea lui si am trimis pe oslugä a mea, dar nici acum nu am mai auzit nimic de aceasta i trimisulmeu nu s-a intors

Pentru aceastä insärcinare pe care o am din partea märiei voastre,domnul voievod mi-a figäduit sä-mi dea rispunsul la plecarea mea. Deasemenea in privinta pagubelor precum si a altor imprejuräri voi da de

44 Aceasti chitan; ä a solului tätäresc s-a pgstrat si este publicatä in Hurmuzaki, Supli-ment, 11, 2, pp. 249-250.

45 Adica mercenarii din Polonia angajati de Simion Movilä ca ajute s ocupe tro-nul rani Romänesti. Fiind respins in Moldova de muntenii condusi de Radu $erban, SimionMovilä, nu a putut pläti leafa mercenarilor i aceasta a dat na.stere conflictului.

Tovaräsi se numeau soldatii i ofiterii nobili, care luau parte ca voluntari in ostilece luptau peste granitä.

47 Roatä, corespunde cu o companie, subdiviziune a polcului.48 Constantin Movilä, fiul lui Ieremia vodä, care a domnit si el mai tirziu in Moldova

(1607-1611).

244

www.dacoromanica.ro

tire prin viu grai märiei voastre, dupä ce mä voi informa cit mai temei-nic, daca sanatatea mea zdruncinatä imi va ingadui s-o fac cit de repede.

In ceea ce priveste achitarea obligaviilor domnului voievod al Moldo-vei catre m'aria voastra, inca nu mi-a dat räspuns la aceasta, dar socotescca vrea sä se achite fati de märia voastra. Pentru ca aceasta chestiune safie mai bine inveleasa, trimit märiei voastre nota pe care pisarul marieisale domnului, Lancki, mi-a scris-o mie ad si eu tnsumi m-am striduit petacute ca el sä achite datoria catre maria voasträ.

Nu stiu si scriu nimic despre hanul de Perecop si despre oastea tur-ceasca, de asemenea nici despre munteni, caci despre acestea märia voastraare vesti din alfa parte. Se pare ca fratele lui Iazicio face mult singe rausultanului turcesc si turcii au griji mare de el ...

S-a dat la Iasi in ziva de 31 ianuarie anul 1603.Lawrin Piaseczyliski subcämäras de Braclaw, secretar al mariei voastre.

49 Poate unul si acelasi cu acel Azydziei", care se ridicase in Anatolia ca un fel deef religios si seditios si se proclamase impa'rat. Sedea tu desert, de unde venea si prade.

Avea 2 000 de aderenti si ei sporeau mereu. Vezi Hurmuzaki, Supliment, II. 2. p. 45(vers. fr.).

P. 25Z

www.dacoromanica.ro

MARCU SOBIESKI

(1525-1606)

*

Marcu Sobieski, voievod de Lublin, bunicul viitoruluirege al Poloniei loan al III-lea Sobieski, s-a näscut in 1525 si a murit in 1606; a luatparte la mai multe räzboaie in Moldova, in Rusia si impotriva Danzigului. A participatla virsta de 75 de ani la expeclitia din 1600, condusä. de Jan Zamoyski, cancelarul Polo-niei, impotriva lui Mihai Viteazul. Dupä asezarea in scaunul 'aril Romanesti a lui SimionMovilä, el a comandat un corp de oaste venit in sprijinul acestuia. Fiind alungat deboierii munteni, in frunte cu Radu Serban, Simion Movilä, se retrage in Moldova. Acolososeste Sobieski cu noi trupe aduse din Polonia, in scopul de a-1 restabili 2n scaun (1602).Din aceastä vreme dateazi cele douä scrisori adresate de Marcu Sobieski regelui Polo-niel Sigismund al III-lea, la 18 septembrie si la 25 septembrie 1602, scrise din Moldovadin tabära oastei polone a.sezate pe malul Prutului. Aceste dota scrisori situ publicate deloan Bogdan, dupä originalele polone din Arhiva familiei Dzialynski din Kornik (textpolon), impreunä cu o traducere francezä de I. Skupiewski In Hurmuzaki, DocumentePolone, Supliment, II, 2, pp. 211-217 si 223-226. Ele cuprind o märturie rie despre

246

www.dacoromanica.ro

starea de plins a Moldovei, jefuita. de cetele polone infometate, calcata de hoardelehanului tatar asteptind la Roman sa vinä la el la porunca sa domnii fárilor romine gprincipele Transilvaniei si, in sfirsit, secatuitä. chiar de catre ostasii de sub ordinelelui Sobieski, pe care acesta nu ii ducea In Pocutia, spre a cruta aceasta regiune a Poloniei con-form cu porunca expresa a regelui, ci ii tinea in nordul Moldovei, unde nu fuseseradevastari pink' atuncea, impacindu-si cugetul (si consemnul primit de la rege) cu o reali-tate inevitabila, declarind a nu va fi cu putinfi sa nu ia ceva si de aici". ACeaStäsoligie era singura posibila pentru el, intrucit in Polonia praclaciunile ostasilor dadeaunastere la procese, iar in Moldova doar la protestul domnului si la rugamintea lui catreSobieski ca acesta sa plece in altä parte, caci moldovenii se aratau atit de indirjivi deaceste jafuri, Inch domnul se putea teme chiar de o ascoala. Dar, raminind totusi pe loe,Sobieski are grija. sa-i opreasca pe conducatorii cetelor de cazad de a se aseza acolosau de a trece in PoctOia, indreptindu-i spre Soroca g de acolo la ei acasä. Totodatä,sins atinse si alte doua probleme: a) situavia personala a domnului Moldovei, somat demercenarii poloni ai lui Simion Movili (alungat din Tara Romaneasca si fara mijloacea-i prati) &I implineasca el aceastä datorie, si b) banuiala ca cei doi Movila ar renun.;a laconcursul polon, urmind sa-1 foloseasca doar pe al hanului, pentru retnscaunarea lui Simionin Tara Romineasca. Toate acestea pe un fond de soapte, intrigi si banuieli. In sfirsit, osugestie ca Ieremia Vodä sa-si faci o tabära de ciseva sute de soldati (poloni fireste) caresa stea la graniTa Transilvaniei gata sa intervinä acolo oricind.

De Marcu Sobieski s-a ocupat Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, p. 104.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE REGELESIGISMUND1

1602 septembrie 18 din tabgra de pe Prut

p. 41 Prealuminate ... etc. rege2,Din scrisoarea care mi-a fost adusi etc., pria

curierul meu, am ln/eles c aceasta este voia mriei voastre3 ca eu s ankcea mai mare grije mai 11.161 de primejdia4 din partea fitarilor, apoi, peclt va fi cu putin0 si nu trec cu vederea nici iara Moldovei, nici a Munte-niei, lulnd intelegere cu panul staroste de Cameniva3... apoi ca intrarea.

I Dupä textul polon publicat in Hurmuzaki, supliment, 11/2, pp. 211-214, insotit do oversiune francezl.

2 Sigismund al 1II-lea Vasa, rege al Poloniei (1587-1632).3 UriTleaZ.i insirarea punctelor din scrisoarea regelui.

Primejdia unei näväliti a lor in Polonia.5 loan Potocki, care se afla atunci in Moldova cu altä oaste poloná, deosebitä de a lui

Marcu Sobieski.

248

www.dacoromanica.ro

mea co oastea mariei voastre In Moldova6 sa fie cu cuget curat, instiinttn-du-ma mai ales sa nu se faci nici o pridaciune i sa nu ma asez cu oast/eaIn sate, ci in tabere ... de asemenea sa pun In vedere acelor osteni care mai demolt au fost pe linga voievodul Tarii Romanestil si care au refuzat sa-si indepli-neasca slujbele si au facut o confederatie8, ca sa ramtna statornic in credinta si

indemn cu end bun arattndu-le nevoia ce este acum ca ei sa porneasca P.

cu panul voievod, Oda la orasul sau de scaun, caci ei se afla sub comandasupusenia mariei voastre, prin mijlocirea panului staroste de Camenita. La

acestea raspund mariei voastre:In ceea ce priveste primejdia din partea tatarilor, ma voi sili cu toata gri-

ja, desi fortele de care dispun pentru a-i resipinge nu sint indestulatoare... etc.Tatarii au apucat alta cale, dupa cum imi da de stire domnu16. Hanull° a por-nit spre Tara Romaneasca, de unde nu stim pe unde se va intoarce; domnulspune ca acela se va duce in Transilvania, dar acolo se stie de pe acum de vp-nirea lui si se pregitesc impotriva 101; nu cred ca hanul va porni tntr-acolo;el se fereste de trecatori.le muntilor si nu va ataca de vreme ce atdelenii sintpreveniti despre venirea lui. Mi s-a dat de stire i despre aceasta, ca daca aceastacale nu i-ar fi prielnica, vrea sa mearga la GiurOu, peste Dunare, la sedar12dar si pentru aceasta este prea ttrziu, ca poata intilni. Cind s-a hotaritporneasca pe aceasta cale a lui In Tara Romaneasca a trimis porunca la domniivoievozi ai Moldovei i Tarii Romanestio ca sa mearga cu el. A scris i panu-lui staroste de Camenita, fapt despre care desisur panul staroste a dat de stiremariei voastre, ca si el sa mearga cu el, fagaduind sa se poarte cu credinta.Maria voastra stie In ce chip s-a dat raspuns acelui curen al hanului, deci numai scriu despre aceasta. Daca oastea nu s-ar fi risipit, panul staroste avea de ends-o la inaintea ostii hanulni tataresc, cu domnul voievod al Tarii Romanesti,In Tara Romaneasca, insa fara a se uni cu tatarii, care stau de citeva sapta-

Oastea poloná intervenise pentru ridicarea in scaunul Tärii Românesti a lui SimionMovilä, fratele domnului de atunci al Moldovei, Ieremia Movila. Dupi ridicarea tärii cuBuze§tii i Radu Serban impotriva lui Simion, trupele polone se reträseseri in Moldova, astep-find o nouä incercare in favoarea lui Simion. Dar conform obiceiului, ele se purtau ca intarsi cuceritä, &it'd nwere la plingerile si protestul lui Ieremia Movilä chiar la rege.

7 Simion Movi1, retras acum in Moldova.Termen indicind, in general, constituirea unui grup de nobili sau de ostan ridican

impreunä pentru a impune anumite mäsuri hotärite de ei cu majoritate de voturi.9 Domnul Moldovei, Ieremia" Gazi Ghirai al II-lea, hanul tätarilor din Crimeea. Vezi G. M. K or t e p et e r, Gazi

Ghirai II, Khan of the Crimeea and Ottoman Policy in Eastern Europe and Caucasus1588-1399 in The Slavonic and East European Review" XLIV, 1966, n. 102.

11 In Transilvania se duceau lupte intre George Basta, generalul care conducea oasteaimperialä, i Sigismund Bithory, apoi Moise Székely.

12 Comandantul o5nrii turcesti. Oare Ghiuzelgi-Mohamed?19 Hanul tätarilor din Crimeea, Gazi Ghirai, intervenise in Tara Româneascl Impotriva

lui Radu Serban, in favoarea lui Simion Movilà, sprijinit de poloni.

249

212

www.dacoromanica.ro

P.

mini pe malul Siretului, aproape chiar de drumul ce duce in Tara Romaneas-cá, dupá cum am dat de stire máriei voastre. El starostele nu s-a putut duce,cáci ei tátaxii numai aceasta asteptau, iar oastea lor era de 20 000 si cu acestias-au bátut ungurii". Mie aceasta unire cu tátarii nu mi-a plácut, cáci aveainpentru aceasta porunca repetatá a máriei voastre, ca sá nu ne unim cu ei, precumam dat de stire despre aceasta i panului staroste. Intre timp s-au produs ciouäfapte: intti acei soldati care fuseserá mai demult in Tara Romaneascá s-au men-tinut cu incápátinare in confederatia lor, netintnd de loc seami de indemaurile-panului staroste si de ale mele si nu au vrut s meargI tnainte pira ce nu lise vor pláti banii. Apoi (chid nu mai erau bani) au vrut s incheie o invoialánumai cu Ieremia.15, fárá domnul voievod al Tárii Romanesti, ceea ce acela nua vrut, dupá cum mi-a dat de stire. Dupá, aceea s-au rupt de oaste si pornescspre Polonia. Cu acestia s-au unit i cazacii nizoivi destul de numerosi,care erau acolo ca la doul mii. Pircálabul de Hotin" imi a de stire

ei vor sá se duel la Ustia" dar domnul Moldovei nu-mi scrie nimic de-spre Ustia, ci numai se punge de faptul c ei sint o mare povará pentru TairaMoldovei si se teme ca Tara sá nu se ridice impotriva lui din pricina angara-lelor. Indatá ce a auzit despre aceasta, mi s-a cerut s trimit la ostasi tinin friu in aceastá pornire a lor, ceea ce am fácut indatá, cáci acum am trimisa doua oará la ei, mai intii dojenindu-i pentru fapta lor de a se lepáda de domnutvoievod, dupá aceea punindu-le In vedere sá nu fad prádáciunile despre caremi se dáduse de stire, intr-o tara care nu este dusmaná máriei voastre. Nicicei dintii dintre trimisii mei nu s-au intors Inc;á nu stiu dacá au ajuns la eisau au pierit pe undeva, cáci din cauza acestor tulburári moldovenii s-au gru-

231 pat In cete iar codrii sint plini de ele. Sint douá sáptimIni II de cInd am in-trat in aceastá si Inca nu am vázut zece firani; toti au fugit, mai tntii dinpricina tátarilor, iar dupa aceea din cauza acelor soldati. In aceastá Tara au loemari prádáciuni, trecerea este foarte primejdioasá. Astázi am trimis iarásicuren, dindu-le o gardá pentru siguranta lor; acela dintre. ei care se va in-toarce, va ti desigur care este dispoziTia acelor soldayi si ce ginduri au.

Panul staroste cu oamenii aceia ye care i-a adus acum pentru domnulvoievod al Tárii Rominesti i tmpreuna cu cei pe care ti adusese el acoloacumun an §i care au rámas cu domnul voievod al Tárii Romine.sti, s-a retrasla firgul Roman, asteptind trecerea hanului tátáresc. Vid cá are de endsi porneascá cu acestia, chi are cu el, spre Tara Romineascá. Eu as trimitebucuros la panul staroste o parte dintre oamenii pe care ti am aici cu mine,

14 De fapt oastea lui Radu $erban, care primise ajutor din Transilvania.15 Pentru a fi In slujba plätitä a lui Ieremia, care era domn In scaun, si nu a lui

Simion, care pierduse domnia16 Gheorghe Lozonschi, piralab de Hotin (1597-1610), socrul lui Ieremia Movilä.17 Ustia era o mosie In Polonia, pe Nistru, care apartinea familiei Movilestilor; rnerce-

narii voiau sä se duck' acolo, ca sä se despgubeasc de leafa neplätitä de Simion .Movill.

250

www.dacoromanica.ro

dar ei mi numai ca nu vor si se dud: acolo cu solda pe care o primesc, ciam avut aici, Inca de la trecerea Nistrului, destule tulburäri cu unii dintre

acum clnd yid ei c cea mai mare parte a slujitorilor pleacä de aici,nu' vo.r- si mai porneasca tntr-acolo, nici chiar daci i-ar Indemna glasuriingerelti. Maria ta sa binevoie§ti a lua cuno§tinti ca, din pacate, ar trebuischinibaIi acum so1daii, ceea ce va veni foarte greu domnilor hatmani, instarea de neascultare a oastei, caci nu vor sa meargi nici pe cincisprezecezlotiAm scris domnului voievod al Moldovei ca sa trimita la panul sta-roste pe acei oameni ai sai care sint de neamul nostru §i pe care ti are pelingá el, iar eu voi rasa In schimb aici pe atitia dintre ai mei 6'0 va trimiteel, ca s aiba grijä de siguranta lui, dar nu §tiu daci se va Invoi la aceasta.Totu§i, ma tem cä lucrul va fi de putin folos dupi ctt pot trnelege.tem ca hanul tatiresc ar intra singur acolo ca sa aduca pe domnul voie--vod al Tarii Romanoti, §i daci va izbuti cumva aceasta pentru canu rnai cheme acolo pe ai no§tri, de care s-a säturat ar vrea sa-1 a§ezesingur In scaun, ceea ce nu ne-ar veni la socoteali nici noui, nici lui Si-

caci instaurarea printr-un asemenea aprod ar trisemna o staptnire ne-sigura. In citeva zile se va aräta care este g-tndul lui cu privire la acestelucruri.

Eu stau in tabära, pe Prut, la o milä de Cernauti, avind pentruaceasta multe alte motive despre care am dat de §tire mariei voastre, darunul din cele mai mari este ca erano o povara singeroasa pentru ai no§tri;am atras asupra noastra numeroase procese, din invidie, mai ales ne-a datde gindit faptul ca indata ce capatam o hrani din cele mai modeste, maiales chid cineva lua ceva de la un §leahcic tndata se stIrnea ceartä, apoiproces, fara de care era greu sä. scipam. In acest colt de tali maria voastranu are alte domenii afara de Skala, care este aproape nimicita prin §edereamecurmata a soldatilor In trecere syre tara Moldovei. Camenita a suferit deasemenea destule, iar maria voastra ati oprit sä se ja ceva din episcopia deCamenita §i a fost nevoie sa ne procuram provizii din alte parti.

Oprindu-ma aici, mà straduiesc prin once mijloace ca sà putem traiSara' a provoca plingeri, caci fiecare se sustine pîna acum din cele aduse tn.carele sale, sau de la precupelii care vin dupa noi din ora§elele de la mar-gine; totu§i nu vom putea face altfel ca sä nu luäm ceva, §i de aici.

Domnul Moldovei imi scrie, rugindu-mä foarte mult sa plec de aici,linind seamá ca Tara este pustiitä peste tot; vazind §i eu aceasta ca §i el, a§face-o bucuros, dar nu cunosc voia mariei voastre, nici unde porunce§temaria voastra sà a§ez caci aici nu vad nici o primejdie de vreme celanul tätäräsc a trecut //. A vrea gez aici, nu departe de graniteleTransilvaniei, cad acolo se pregate§te acum cea mai mare tulburare.

...Dat in tabära de pe Prut, In ziva de 18 septembrie anul 1602.M. Sobieski, voievod de Lublin.

251

p. 214

www.dacoromanica.ro

Prea luminate rege. Printr-o persoani sigui, un striin care stä peling Ieremia, am aflat o multime de lucruri folositoare pentru paza noas-tri; pentru aceasta a cipitat o buni risplatä de la mine. Acesta mi-a datde stire Inci de acum o siptimini a a aflat c Ieremia trateazi cu hanulprin niste moldoveni credinciosi de ai si ca acesta singur, firi poloni,aseze pe Simion In scaun, vrind astfel s inläture pe ai nostri in chipulacesta putin cinstit. Si in legituri cu aceasta nu a fost sincer fati de sol-datii constituiti in confederatie, cici acolo era vorba de putin lucru i to-tusi nu s-a ajuns la vreun rezultat, lucru pe care nici starostele nu 1-abägat de seami. Acum i-am dat de stire, dar prea tIrziu. Eu insumi am aflatde aceasta abia acum o siptimtni. Totusi poate ca nu ar fi fost mai bineasa, cici daci ai nostri nu s-ar fi risipit, probabil ca domnul staroste ar fifost mai bucuros sa admitä acea unire cu hanul; i daci ar fi ficut acestlucru, s-ar fi expus unor primejdii.

Acum acela Imi spune asa: Mai tirziu te vei incredinta c ceea cespun eu este adevirat, anume ca vor trimite inapoi pe domnul staroste,iar pe domnul Simion Il vor trimite singur la sultanI8, preficindu-se caau fost nevoiti si faca aceasta de teama hanului tätiresc si asa sultanulsingur 11 va aseza In scaun si vor indepirta in acest chip pe poloni careau ajuns foarte rau vizuti de ei". Zilele acestea voi vedea ce se va intlm-pla acolo.

Noi cu totii sintem 1 200 de ciläreti si 450 de pedestrasi. Märia voas-tri trebuie si stie ca cei mai multi sint cvarciani19, iar apoi noi insineservitorii 200. Dupi ce am trecut Nistrul, i-am triznis la casele lor pe vu-luntari si pe ucrainieni.

Dupi ce scrisesem scrisoarea mea catre märia voasträ, pan Troiecki d.

trimis cincizeci de pedestrasi la oastea mariei voastre.

1602 septembrie 25

p. 223 Acum dau de stire inariei voastre, ceea ce mi-au ficut cunoscut dom-nul voie vod al Moldovei i domnul staroste de Camenita. Hanul a trirriisa doua oari la domnul staroste chernindu-I la el si asigurindu-1 prin juri-mint si-i va fi credincios. Dar domnul staroste nu s-a invoit cu aceasta,socotind ca este o tovirisie nesigurä pentru el, cu atit mai mult cu citi-am dat de stire si urmeze instructiunile miriei voastre. Hanul lisInd Inpace pe domnul staroste, a poruncit domnului voievod al Tirii Romi-

252

18 Mehmed al 111-lea.19 Cvarciani, eálà're%i in zale din oastea polonä:.

www.dacoromanica.ro

nesti sa vina neaparat la el, ceea ce a si facut, inch a plecat indatl, in ziivade 13 a acestei luni si a doua zi a sosit la el. Nu a luat cu el decit 300 deoameni de strtnsura in felul cazacilor nizovi 1/ pe nici un polon niai deseama afara de un gramätic al sau. Domnul staroste imi scrie c niciunuianu i s-a spus sa vie. A luat cu el citeva tunuri mici de cimp i cinci haco-vite pe roti. rn ziva de 15 a acestei luni era la Focsani, care se aflä chiar lagranita munteanä. Nu stiu inca cum i-a mers de acolo inainte; am doitrimisi la domn; indata ce vreunul se va intoarce, ma voi gräbi sa im-partasesc märiei voastre stirile pe care mi le va aduce. Dar vad c lucrurileacestea s-au petrecut asa precum le-am prevazut, caci indata ce am aflatde la pan Lysakowski c domnul cheama in ajutor pe hanul tataresc,indatä am inteles ca lucrurile cu greu vor fi altfel dectt asa cum s-aupetrecut. Soldatii aceia care au facut confederatie s-au oprit aici, la odepärtare de patru zile de mine. Maria voastra va intelege chiar din scri-soarea lor, pe care o trimit mariei voastre cele ce mi-a raspuns pan Tar-nowski la indemnurile mele si cele ce mi le cere el insusi, trimitind la minepe citiva tovarasi.

Gorski cazacul cu 1 200 de tovarasi ai sal a umblat ieri aici in jurulmeu i s-a asezat numai la o jumatate de mila de tabara, preficindu-seca nu stia despre mine... Acesta a venit aici cu &dui de a se duce laSniatyn, vrind sa ajunga pina la Sniatyn i in toata Pocutia". Am trimisindatä la el ea sa se Intoarc i sa se duca la Soroca, iar de acolo de laSoroca inapoi in orasele sale si sa-si imprastie ceata. El n-a vrut sa facaaceasta; a venit singur la mine cu ctteva zeci dintre cei mai de seaml dinceata lui. Atunci I-am dojenit pentru acest end al lui, fagaduindu-i cadaca nu vrea sa se duci de buna voie aiurea, o va face de nevoie. Dar s-aläsat convins i indata s-a dus de-adreptul prin padurea Bucovinei spreSoroca, fagaduindu-mi sub juramint, c daca i s-ar tntimpla s Tnearga prinsate, nu va face nici o paguba; nu stiu daca-si va tine acest juramint. Acum patru7ile, Inca inainte de acest Gorski, un alt cazac, Kutiski, tot nizov, venisesi el aici cu 1 000 de caläreti, dar acesta Mind pe ai sai la o departare detrei mile, a venit singur cu citeva zeci de caläreti la mine; am intelessi el avea de end, ca si Gorski, sa intre in Pocutia si 1-am indreptat si peacesta spre Soroca. Este de temut ca acesti tilhari sa se uneasca, si le esteusor sa gaseasca tovarasi, caci soldatii aceia care nu mai au acum slujba inTara Romineasca, trebuie si se risipeasca, iar cei din slujba acelora nu sevor duce nicaieri, decit doar tot la ei; acum multi se indreapta spre ban-dele lor. Panii din aceste pOrti, atit cei ce stilt aici in tovarasie cu mine,cit i acei din imprejurimi, imi cer ca toata aceasta oaste a mariei voastredin Ucraina sa fie mai bine asezata pentru ca sa nu se intareasca acei

20 Cu endul de a-si aseza acolo oamenii, seckuind regiunea spre a-i hräni.

253

p. 224

www.dacoromanica.ro

tilhari. Temmndu-m i eu ca i domniile lor de acelasi lucru, socotaceasta ar fi necesar, mai avind pe deasupra i motivele acestea: acele tarielm bogate si de mult nu au fost acolo soldati. Privind insa la tulburariledin Transilvania, socot cá. ar fi lucru primejdios sa nu avem soldati inapropiere. Ar fi si mai greu dad domnul voievocl al Moldovei nu ar puneciteva sute de oameni sa stea in tabara in Tara, sa. Pentru aceasta am tri-mis la el pe doi din panii rotmistri ai mariei voastre, pan Snopkowskipan Broniowski. Dar va fi foarte greu s dai drumul soldatilor aici, dcidupi cum se stie, aici, in afara de orasul Sniatyn mnsui, s-a ivit zilele aces-tea o ciuma foarte puternica teste tot in Pocutia, incepind de la Skala.

De asemenea ieri am capatat o scrisoare de la domnul referendar,care imi scrie ca in tinutul Liov i Przemisl este molinai in multe locuri

p. 225 ca ciuma se intinde mai departe // tot mai puternic. Deci trebuiewept raspunsul de la domnul voievod al Moldovei, daca nu vrea s In-cuviinteze sa se alcatuiasca acea tabara, dei eu a vrea mai bine sa nu selncuviinteze, caci aceasta tara are si asa prea multi oaspeti. In acest cazar fi greu ca soldatii nostri sa fie dusi in acele °rase pe care le-a propusmaria voastra caci domnul referendar imi da de stire ca acolo se intindeciuma. Vom trebui si-i aducem in Ucraina unde este loc si mai sadatos

unde se afla alimente din belsug, caci trebuie ca oastea sa nu se molip-seasca de duma, cad daca s-ar ivi ciuma in oaste, ar fi greu s-o mai f olo-sim la ceva. In aceasta privinta voi face asa cum voi socoti ca. este maipotrivit. Voi ramine aici pmna la intoarcerea emisarului meu pe care 1-amtrimis la Maria voastra acum o saptamina. Aici slujtorii militari stilt foartenerabdatori, aci au foarte putina hrana, afara doar de cea yentru cai;numai cu greutate si-o pot procura de pe undeva. Am putea gasi alimentedaca am patrunde in codrul linga care stam, dar am interzis aceasta cutete. 5tiu sigur ca domnul Moldovei nu va invinui oastea care este cu mineca ar fi ficut vreo pagubi.

S-a dat In tabira de pe Prut, in ziva de 25 septembrie anul 1602.

M. Sobieski, voievod de Lublin

www.dacoromanica.ro

IOAN ARGENTO

(? dup`ci 1620)

Iezuitul loan Argento este autorul indirect al relatieidrumului urmat de cei sapte iezuiti de 1* Cluj 'in 'ara amtlui 1603, In cautarea unui ;refu-giu ln Polonia, de teama prigoanei cetelor lui Moise Székely. Dar povestirea lui nu ne-aparvenit in forma initiala, d Intr-o prelucrare anonima, facutä. pentru organul de propa-gandà." Cu circuit Inchis al Orclinului: Annuae litterae societatis lent. Procedeul acesta a maifost aplicat i altädata, pentru calatoria lui Possevino, in Transilvania, sau cea a iezuitilor venitidin Polonia In Moldova in 1588 etc. Acest gen de literatura creat un stil propriu, pecare 11 regasim i aici: exagerarea greutatilor Intimpinate, sublinierea caracterului providen-tial al unor intimplari sau coincidente, reliefarea unor clemente socotite de-a dreptul suprana-turale. Pentru a Intelege Imprejurarile care au impus acea plecare, e nevoie de amintit, pescurt, rolul iezuitilor In Transilvania sub Bathoresti. Chemati stk..uitor in Transilvania detegele Stefan Bithory , al Poloniei, care îi p.istrase autoritatea suprema i asupra principa-tului Transilvaniei, iezuitii trebuiau s combata progresele arianismului si ale calvinismului.

255

www.dacoromanica.ro

Ei s-au impartit, de la inceput, in doua grupuri: unul la Cluj-Manastur i apoijurul colegiului de la Cluj, care constituia un fel de cetate de sine stitatoare celalaltla Alba Iulia pe ling tinärul Sigismund Báthory, pe care 1-au educat i dirijat ca dascali siduhovnici Ora' la alungarea lor din Transilvania din 1589. Iezuitii din Transilvania an statintr-o legatura strinsa cu Polonia, de unde le veneau cadre gata formate, care intelegeau siimpunasi In Transilvania normele i spiritul de acolo.

Moartea regelui $tefan Báthory (1587) i-a lipsit pe iezuiti de sprijinul lor de capetenie.Lovitura de stat de la Cluj din 1594 opera iezuitului Carrillo i-a readus la suprafatI. Aureusit sa se mentina si in pexioada framintarilor, legate de abdicirile lui Sigismund, ajungindsub dominatia imperialilor la vechea lor importantä. Dar foarte mind ocuparea Clujuluide catre Moise Székely a oferit prilejul unei grozave revarsari de lira acumulata de nobi-limea transilvara contra imperialilor si de sectele reformate din acest centnt al extre-rnismului religios contra catolicilor i indeosebi a iezuitilor. In ziva de 9 iunie nävaleaucetele lui Székely asupra bisericii si a colegiului iezuit, pe care le clarimau ptna in teme-lie si carau pietrele In fata caselor proprii, unde ridicau din ele movile intelese ca unfel de monument al ispravii lor.

Totodata loveau i ucideau farl teama. 'nand sacristan, de 27 de ani, piemon--tezul Emanuel Neri, a fost rapus In biserica, victima a furiei lor. Drept urmare iezuitiitiotirasc sa-si rareasca rindurile: sapte iezuiti au plecat atunci spre Polonia sub con-Jucerea parintelui Ioan Argento. Drumul trebuia facut in mare taina, din cauza sen--timentelor nutrite in tara contra lor. Singura cale posibila era cea prin secuime, regiunedealtminteri ramasa credincioasa catolicismului. De teama de a cadea in miinile dusma-

iezuitii se strecurau pe poteci anevoioase i prin paduri dese. Toate impresiile lor-sint colorate de spaima care razbate si in povestire. Ajunsi in Moldova ei sint bine primitiinca de la inceput, de catre pircalabul de la Neamt, un boier Hrisoverghi, al cirui fiu

.studiase la iezuitii din Italia §i fusese chiar in legitura Cu vestitul Possevino.Pircalabul fusese camaras al lui Petru $chiopul, colindase el insusi prin Austria,

Tiro! si Venetia unde se afla cu sotia fiii sI in anul 1592 (cf. N. Iorga, $tiri märunte.de istorie romaneasca . la Ieremia Movilä, in Revista Istorica` oct-dec.1921, P. 214). Povestitorul stiruie asupra pnimirii lor de catre domn, a cuvintarilor re--torice rostite de rector si de domn, a aflarii, in timpul popwului din Moldova, de vestea-sfirsitului providential al lui Moise Székely. Este inci' o exemplificare a grijii purtate

cer iezuitilor. Si intr-adevar constatam c in mai putin de trei luni dupa agresiuneasuferita, incuitii au fost rechemati de Basta la Cluj. El da un edict, poruncind restituireaxuturor bunurilor, iar in locul bisericii lor darimate, el le d biserica parohiala din piatamare din Cluj. Tot astfel, in locul colegiului iezuit, ei capata toate locasurile arienilorcare sint goni¡i din ora.s. Dar agitatia contra lor persista dupa aceea, in ap: forma'lima. In mai 1604, Argento este somas de senatul orasenesc s restituie portiunile din pa-mintul orasului cotropite de el. In ianuarie 1605 nu se mai permit predici decit pentru cele

ipatru confesiuni admise. Cu instalarea lui Bocskai in principat incepe sirul restituirilor impuse.El reja de la catolici catedrala de la Alba Julia (6 apr. 1605). Curind cere inapoi bise--rica si casa parohiala din Cluj. Somati de senatul clujan s predea totul, ei pleaci din Cluj

.256

www.dacoromanica.ro

(19 iulie). Degeaba ja cuvtnnil Argento, In comitiile generale de la Media', la 14 septembrie,pentru a apära pe iezuiti de acuzatiile aduse de arieni. Cci la 11 noiembrie 1606 Bocskai

decretul su contra iezuitilor, care sint siliti s plece iar in Polonia. La 10 decembrie,Argento era la Cracovia si de acolo la Olomuc (Olmiitz). Dar moare Bocskai si iezuitii revinla Cluj. Argento ja parre iaräsi la comitii, la 15 iunie 1607. Insä foarte curind urma.sul luiBocskai, Sigismund Rákóczy, il alung la rindul &ill (25 iulie 1605) si din nou Argentoapucl drumul Cracoviei. fn intervalul 1608-1613, el ajunge provincial al Austriei.

De la el a ramas o lucrare despre iezuitii din Polonia (De statu soc. lesu in repoPoloniae), tipäritä In 1620 si dedicatä lui Sigismund al 111-lea, din care ultimul capitoltrateazä despre Transilvania. Dup5 acesta a fost redactatä prelucrarea tipäritä de Veressin Annuae Litterae Societatis Iesu de rebus transylvanicis temporibus principum Báthory,1579-1613". Budapest 1921.

In aceasta versiune, in general, se observä o tendintä de a zugrävi totul In negrusi de a bänui peste tot intentii ascunse. Täranii care i-au condus pe iezuiti prin muntiii amenintau, pentru a le stoarce bani. In Moldova a:a:Liza lor e plritä cä a adus sträiniPireallabul care ii primeste cu cuvinte bune, igräbe'te cit poate plecarea lor ... etc. Mai sintsi unele exageräsi vädite: de pida, aflarea Prin päldurile Transilvaniei a acelui mare numärde capete täiate (!) si de cadavre ale unor nenorociti räpusi de lotri" sau sfisiati de fiare.Pare neverosimil ca tilharii sä fi folosit o metodä infinit mai anevoioasä de a ucide decitatItea altele, si ca fiarele sä: fi läsat dupä ele lesurile, din care trebuiau normal sä se ospä-teze. S-ar putea sä: fie exagerate i datele despre mortalitatea de ciumä din acel momentIn secuime. Argento este pomenit in termeni patetici de Spontoni In cartea sa Istoria Tran-

Trecerea sa prin Moldova a fost analizatä de N. Iorga In Revista istoricrin lstoria romanilor prin calatori.

www.dacoromanica.ro

TRECEREA IEZUITULUIIOAN ARGENTODIN TRANSILVANIAPRIN MOLDOVA IN POLONIA1

1603, iulie-august

p. 83 [Sub imperiali iezuiTii primesc tot sprijinul,arienii fug etc.]. In ianuarie vine la Cluj pärintele provincial al Austriei

P. Alfonso Carrillo insotit de doi preati. La vizitarea acestuia a fostp. 89 de favä si loan Argento din Polonia. Dar cum acesta <P. Argento> atit la pie-

carea sa din Transilvania prin Moldova, ctt si la intoarcerea prin Ungariaa insemnat2 multe lucruri vrednice a fi retinute in minte atit de el cit side tovaräsii säi, am socotit3 sä fie cuprinse aici cit mai pe scurt, si nici nu au

I Traducerea s-a fäcut dupä textul latin publicat de A. Ver es s, in Annuae LitteraeSocietatis Iesu de rebus transylvanicis temporibus principum Báthory 1579-1613" (Vesprem,Budapesta, 1921), p. 88 si urm.

2 In lucrarea De Statu Societatis Iesu in regno Poloniae, din care un capitol este con-sacrat Transilvaniei.

3 Vorbe§te autorul anonim al rezumatului Intocmit dupä relavia lui Argento.

258

www.dacoromanica.ro

putut fi scrise Ora acuma din cauza neincetatelor frámtntári ale Transit-vaniei.

Intrudt in luna iunie din anul trecut ai nostri au fost goniti4 de dujeniintirnpinau tot felul de primeldii netndoioase, párintii au hotärit ca o

parte din ei s timing', o parte sa meargá in Polonia. In felul acesta socie-tatea nici nu párásea provincia, nici nu yierdea oamenii ... etc.

Asa dar P'grintele Argento, tmipreuna cu sapte tovadsi a pornit ladrumul su care a fost lung, greu i primejdios. Lung, cáci pentru a seferi de primejdii ficeau mari ocoluri. Cáci dei telul lor era spre apus eis-au indreptat drept spre rásárit, i dupá ce au plecat la 12 iulie au ajunsla Cracovia abia la 12 august. Greu, cu adevárat, deoarece dei nu aveaucu ei cele de trebuintá au stat mai multe zile i nopti necurmat prin muntiicei mai inalti i pádurile cele mai dese care di incing Transilvania dintoate pártile, totusi sint socotiti ca fiind mai mari i mai grozavi mai alesin partea aceea. Si dei in Tara Secuilor au inchiriat cai pink' in Moldovade la táranii romani care duceau acolo gnu, totusi o mare parte din druma trebuit fäcutá cu piciorul, din cauza drumurilor si a urcusului nespus degreu i obositor. In sfirsit, primejdios dupg cum dovedeau multe capete sifesuri care se puteau vedea prin poienile acestor páduri ale unor oameni decurind räpusi de lotri, sau sfisiati de fiare. Si se zicea ca trecátoarea prin caretrebuiau sá tread mai este Mc . ocupatá de tilhari. Apoi in Tara Secuilor, inacel sat unde au poposit trei zile, mureau in fiecare zi multi oameni de ciumá.Dar acei locuitori, ca i ceilalti atit unguri dt i transilváneni nu numaicá nu fug de molipsirea ciumii, dar chiar socotesc ca mare crima dadcineva de teama ciumii s-ar fntoarce din calea ciumatilor sau s-ar feri detovárásia oamenilor loviti de aceste miolimi. Cáci ei spun cá ciuma esteo pedeapsá datá de Dumnezeu i acela ce fuge de ea se aratá a voi sáfugá chiar /1 de Dumnezeu ca lona din Biblie.

De aici se poate intelege de ce au murit atunci atit de multi dintre ainostri in Transilvania5 ... etc. ca a nu dea prilej drtitorilor invi-nuiascá de a-si fi párásit turma in primejdie ... etc.

Dar, ca s ne neintoarcem la primejdiile drumului, insisi dráusii erauniste barbari in care putin te puteai fncrede, dupá cum a dovedit strá-lucita credimá a celor care in cursul acestui drum i-au condus prin acelepáduri mari si care pentru ca s stoard bani din mfinile párintilor fi ame-ninvau foarte adesea, i putin a lipsit ca s nu-i páráseasd fntr-o noapteIn mijlocul pádurilor ... Dar au intrat totusi cu bine in Moldova. Ei abiaau ajuns la orasul Neamt6, cá. a si fost Oda cáláuza lor cá aduce in tará

4 Exturbati.5 In timpul ciumei din vara anului 1586. Vezi Calatori, III, p. 130 $i urm.6 Clvitatem Nemez.

259

13. 90

www.dacoromanica.ro

oameni necunoscuti, din regiuni supuse bánuielii din cauza rOzboiului. Acelaa rOspuns ei a adus niste preoti catolici la care nu a observat nimica räu.Piralabull cetätii a chemat la el pe pOrintele rector §i l-a intrebat multelucruri: intrebind cine este, de uncle vine, incotro merge. La acestea el aräspuns ci este italian calugOr, a merge din Transilvania la voievod.Din fericire s-a intimplat ca ptralabul s aibI un fiu care cu doux zile maiinainte sl se fi tutors din Italia jsi de la Venetia unde 41 vedea des8 pe pä-rintele Possevino si pe alti pOrinti iezuiti. Acesta a fost almaciul tatälu.i&it: care intelegea desigur limba italiani, dar nu o vorbea. DupO ce l-amai intrebat8 i alte lucruri l-a concediat pe pOrinte cu cuvinte bune,pulin dupO aceea l-a vestit cl de indatá ce va pleca de aici la voievod,dupO cum a spus c va face, va trebui s mearg i párintele impreunäcu el, si i-a figOduit c ti va da acolo sprijin i ajutor. lar el fäcea acpst lucrupentru ca pärintele sO-si gräbeascO plecarea. A trebuit totusi sO mai räminá ozi, din cauza tatibolnOvirii mai grele a unuia dintre tovaräsi, care suferea rOude ptntece din cauza neajunsurilor pe care le suferise prin páduri unde odatánu a avut nici macar apä de &lilt. In acest loc era icu putintä a se sluji labisericä intructt era un preot catolic care avea In grija sa douäcatolicii erau putini la numär i acestia erau de natiune germanä.

COci dei tara intreagä impreunä cu domnul su este stápinitä de schismagreceasal°, ea totusi nu exclude credinta romanán, ba are chiar un episcopcatolic care pOstoreste aceastO tarI ca i Tara Romaneasa. Din acest loc s-au

13. 91 dus párintii la /1 Suceava, In care oras se afla atunci voievodul Ierernia12. anda primit acesta pe párinte in audientO publica, de fa; l cu marea multimea tuturor boierilor, pärintele rector i-a arätat prin tOlmaci c deoarecenu-i mai era ingäduit Societätii Iezuitilor sä-si pästreze acelasi numOr de060 in Colegiul su din Cluj din cauza arienilor, iar in restul Tran-silvaniei din cauza Invlmelii luptelor13, a fost silit sá lase in Transilva-nia pe unii párinti, si pe ceilalti ducá in Polonia, unde Societatea poatesä-si indeplineascá slujba in libertate sub paváza ocrotitoare a unui rege14prea cucernic ... etc ... Si cá. el a apucat drumul prin tara acestui domnIeremia, nu numai pentru cá, ar fi mai sigur, ci mai ales pentru c spe-rase a prin locurile ce Ii sint supuse, el nu va fi lipsit de acea apOrare,

260

Gubernator Nicolae Hrisoverghl.8 Familiariter egerat.9 Rogasset.10 Confesiunea ortodoxä.11 Catolicä.

Ieremia Movilä domn al Moldovei.Armorum strepitus.Sigismund al 111-lea.

www.dacoromanica.ro

pe care pot s-o astepte ca un fel de drept al lor de la un domn crestinniste barbati ai bisericii ce s-au robit slujbei lui Hristosi5 etc.

Indata dupa aceasta a inceput voievodul s multumeasca cu bunavointäcl 1-au vizitat pgrintii, apoi s compatimeasca mult nenorocirea lor", in sfir-sit si fagäduiasca ocrotirea sa in cuvintele cele mai solemne": a adaugat cap.catul arienilor a intrecut once masura a räutatii, i ca. nici macar turcii nu vorajunge vreodati atit de nelegiuiti 'inch s distruga templele inchinate luiDumnezeu. De aceea parintii txebuie sa nu se intristeze, deoarece foarte cu-rind ti va razbuna Dumnezeu de dusmanii lor i ti va pune din nou in sta-rea lor dintui i c daca Moise (numele acesta 11 purta un transilvan") afost cumva 'Arta§ la crimä, se va intimpla in curind ca primeasca pe-deapsa cuvenita. Nu stiu", a spus el de unde a pornit o asa mare fur-tuna. Si chiar daca am presupune" a ea s-a stirnit din vina voastrg, va tre-bui sa primiti cu rabdare ispasirea din mina lui Dumnezeu; Msg. nelegiuireaeste atit de grea, inclt intrece once pgcat ce ar fi putut fi savirsit de voi,

atita dreptatea de sus ca sä loveasca foarte iute cu pedepsele cele mai cruntedar si cele mai drepte pe faptasii acesteias. Atunci parintele rector a rgspunsla cele ce fuseserä spuse despre Moise, cum canu poate afirma nimic deoarecepe de o parte el ar fi avut in mtinile sale putinTa de a opri rgul, si pe dealta a ocrotit Societatea inguntrul taberei sale. at priveste cauza care i-amina pe alien; la crima, nu poate fi invocatii o alta cauzg decit tot aceeape care o invocau ei insisi: veneratia excesiva a sfintei Eucharistii, i cul-tul sfintilor i al icoanelor" ,.pe care" a zis slavit i laudat fieDomnul, le vad attt de raspindite in Tara ta". A povestit cele ce le-a vgzutcu ochii c le-au savirsit arienii în bisericg tntru batjocura prea sfintituluitrup al domnului si a maicii sale prea slavite si a celorlalti sfinti, pentrucinstirea carora au obisnuit sä-i numrasca pe parinti inchingtori la idolisa-i alunge i sg-i prigoneascl cu cea mai mare cruzime. lar eft privesterazbunarea care trebuie asteptatg de la Dumnezeu, a dedarat a el si tova-räsii si ca niste crestini i oameni ai bisericii se roagg la Dumnezeu pen-tru prigonitorii Ion, i oridnd li se va da putinva ei vor fi gata s'a se into arcapentru ca sa-si dea i viata lor pentru Mintuirea acelora.

Abia a auzit domnul Ierernia cele avirsite impotriva sfintului sacra-ment i a chipurilor sfintilor, dnd deodata a inceput sa se cutremure tot si

dea lacrimile. Impreunä cu domnul toatä curtea a freingtat de indignare.Cad acest popor e foarte aplecat la venerarea icoanelor: i biserica cea mai

15 UrmeazA fraze goale, retorice, Rig nid un interes real.18 Casum.17 Amplissinds.18 IVloise Székely.19 At, dato.29 Sacrarum imaginum.

261

92

www.dacoromanica.ro

de seamä a acelui oras este zugrävitä si impodobitä peste tot pe dinäuntrusi pe dinafarä cu chipurile sfintilor. Si chiar deasupra capului voievoduluierau atirnate dupä datinä douä mici icoane aurite. lar cind s-a ajuns lacuvintele despre rugäciunile pentru prigonitori si despre preatirea sufletuluipentru a se ingriji de folosul acelora: Aceasta" a zis el este desävlrsitadragoste a aproapelui, vrednid de niste oameni ai bisericii". Si Cu acest pri-lej a povtit exemplul recent al unora care pentru nesocotirea celor dumne-zeiesti, au fost crunt21 pedepsiti de Dumnezeu. Dupa ce al mai intrebatmulte despre drátorie si despre alte lucruri, i-a slobozit pe ai nostri, dupäce mai intii i-a multumit pärintele, nu numai in numele su si al tovarä-silor care erau de fatä, dar chiar al SocietäTii tntregi care e räspinditäpe tot pämintul si care se va ruga lui Dumnezeu pentru el cum va, fi aflatdragostea sa crestinä fa; ä de noi.

Dupä ce a concediat pe pärinTi a intrebat pe secretarul ungur PetruNápoli, bärbat bun si catolic care introdusese pe pärinTi si fusese tálmaciullor: de ce erau ei atit de prost imbräcaTi22. and i-a räspuns acesta cä. ei

P. " au fost alungaTi din Cluj // aproape goi, a poruncit Indatá sä se cumperesi sä li se fad haine la toTi. Insä pentru pärinti nu s-a gäsit postav negruin tot orasul23, dei erau acolo multi negustori, dci la acea natie culoareaneagrä nu este folositä. A mai poruncit sa le dea bani de cheltuialä" cît vorrämtne acolo, si un ajutor pentru drum25 si insotitori care sä-i dud cu careleprin toatä Tara sa.

Acest domn este pätruns de credinta greceasd, altminteri din fire e aplecatcátre cucernicie, In fiecare zi merge la slujbele de la biserid, acasä. se roagäindelung, este blind, §i numai impärtäsania catolid se pare cä li lipseste;6 nici nu fuge" de catolici, uneori chiar merge la bisericile lor, si intr-una din ele chiar a tnältat un prea frumos altar cu picturi sil ornamentedeosebit de alese27. In orasul Suceava &it dod biserici catolice si un preot.Catolici tnsä aproape d nu &hit in afarä, de negustori si de ostasii poloni.Schismaticii apoi au multe biserici si multi cálugäri si preoti.

at au zäbovit pärintii timp de opt zile28 au venit din Transilvaniainformatorii cei mai siguri care au povestit cä toatä armata lui Moise afost infrintä. de Radul voievodul Tárii Romanesti si d 4nsusi Moise cutoatä. nobilimea aproape au fost ucisi. Toatä curtea a avut credinta cä

262

21 Severissime.22 In vestitu tam tenui.23 Sed pro maiori Patrum merito, pannus niger in toto civitate non est inventus.24 Sum ptus." Viaticum.28 Abhorret.27 Egregiis.28 Per octiduum. (!) (Editorul in nota 148 aratä el in text scrie gresit triduo).

www.dacoromanica.ro

aceasta a fost pedeapsa data de Dumnezeu lui Moise pentru crimele rip-tuite impotriva Societ'ätii. Cáci nimeni nu credea a el nu ar fi autorulsau pärtawl acelui sacrilegiu.

Asadar prin dämicia lui Ieremia29, precum i a nobilului comandant algairzii polone a domnului, precum i prin generozitatea altor negustori po-loni, plecind de la Suceava au ajuns la Cameniva In trei zile ...

29 Ieremia Movilä a stiut Intotdeauna sä foloseasa pe reprezentanIii bisericii catoliceIn interesul sätt, acind din unii din ei (Arsengo, Quirint) emisari ja si la Roma, cap-findu-1 pe nuruiul Visconti cu care l'ntrevinea o corespondenfl abilä, si cäutind si prinfratele säu, mitropolitul Gheorghe Movilä sä stabileascä legäturi mai directe cu Roma,ocolind preteniiile supärätoare ale bisericii polone. Asadar trecerea prin Moldova a iezui-tilor In iulieaugust 1603 In momentul and Moise Székely cädea infrtnt la Brasov, tioferea un prilej cu alit mai binevenit de a-si manifesta cucernica sa diplomapie, cu cltstia cä se vorbea la Roma de eventualitatea scoaterii sale din domnie in urma presiu-nilor lui Claudio Rangone asupra regelui Poloniei.

www.dacoromanica.ro

ALOISIO RADIBRAT

(cca 1570? dupä 1610?)

*

Aloisio sau Alvise Radibrat era ragusan, ca Giovan-ni de'Marini Poli cu care era rudg. Introdus poate de acesta In slujba imperialilor, el searatg, la inceput, destul de influentat de el. Se observi 6 la el acelasi mod de redactarea rapoartelor sale, aparent foarte favorabile domnului si cu totul in vederile lui, apoi deodatg sue-curind cite o frazä sau o Intreagg tiradg. in opozitie diametral cu cele spuse mai inainte.Am crede ded a sau se temea cg domnul ori vreun devotat al lui ar lua cunostintg de

cuprinsui raportului acest fapt putind impune o atitudine nesincerä , sau poate textulera cenzurat si corectat de Giovanni de'Marini Poli in sensul säu, prin adäugarea unoraccente negative. Vorn vedea Insä ulterior cg sentimentele reale ale lui Radibrat, cind nuera influentat de altii, 11 inclinau spre domn. In iunie 1599, el este trimis de impgrat inTara Romgneascg, intr-o misiune secretg' la Miliai Viteazul (1-lurmuzaki, XII, p. 435), cargspuns la o comunicare a acestuia in leggturg. cu problema stäpinirii cardinalului Andrei134thory in Transilvania. Din comunicgrile sale ulterioare rezultä. a a dus la Praga referintele

cele mai bune privind atitudinea si intentille domnului fall de impgrat. El este trimis din nou

264

www.dacoromanica.ro

la domn, /a care ajunge chiar a doua zi de lupta de la Selimbar [Hurmuzaki, XII, pp.518-521], pe care o descrie cu imprejurarile care o precedaserä, intr-un lung raport ,adresatarbiducelui Mathias, viitond imparat, la 29 noiembrie. Dupi mai bine de o jumatate dintext, in care este redata cu toata convingerea, versiunea oarecum oficial i a domnului,apare deodata o fraza indicind o schimbare diametral i de pozitie: Serenissimo Signor, io sondi grandissimo dubio etc. Urmeaza apoi pasaje pline de rezerva sau de banuieli, subli-nieri Cu tile, urmarind anumite acte politice ale domnului sau izbucniri furtunoase ale salecu amenintäri la adresa imparatului (9, alternind cu laudele cele mai categorice ale cre-dintei sale fa ta de imparat (si trove tanto puro et sincero verso Sua Maiestd, et capitalnemico delli Turchi .). Totul se explicä. In preajma lui se afla zelosul Giovanni de'Ma-rini Poli, venit în Transilvania putin dupa el, 0 exercitind un fel de tutela asupra lui.De pilda, Radibrat ar fi vrut A se retntoarca. la Praga impreunl Cu solii domnului, banutNlihalcea i vistierul Stoica. Dar Giovanni nu l-a llsat, cerindu-i s stea pina dupäpentru a vedea ce se va fi ihotärit acolo si care vor fi uhirnele stiri de comunicatTrebuie confruntat acest raport cu cel adresat de acelasi Radibrat la 10 decembrie docto-rului Pezzen [Hurmuzaki, III, 1 pp. 377-378] in care regasim poniuni intregi din textuldin 29 noiembrie, dar nu apare nici una dintre rezervele i insinuarde de mai sus. Aceastäobservatie este valabil i pentru raportul din 22 decembrie cave Pezzen [ibidem, pp.398-399 ptna la inceputul uhimului paragraf, chid este vorba de Giovanni i de indemnulsu de a nu pleca cu solii pentru a nu da prilej de bdnuiald domnului (I) (per non darqualche suspetto a Ill mo Voivoda ...). Frazele ce urmeaiä par a fi incarcate de subin-telesuri, pina la declaratia final a venirea comisarilor este dorita de toti perche saranolibe ratti dalli Vdacchi li quali molto miseramente li strapazano Pierderea acestei spe-

raise ar putea da nastere unui rumult (rumore), care cu greu s-ar mai putea potoli. Lega-turile dintre cei doi ragusani i identtitatea aparentä a punctelor lor de vedere fac ca eifie confundati mir-o singurä denumire, de ca'ne comisarii imperiali i familiarii lor, caredesemneaza doar ca ,,cei doi ragusani". Dar In vreme ce Giovanni-Giva se insinua pelîng domn 6 se impunea dregatorilor transilvard cu mult ifos, Radibrat, mai discretmai modest, lasa ahora politica Malta si se multumea s strInga date cis mai precise desprenurnärul ostasilor cu plati ai domnului i despre sumele necesare pentru lefurile lor. Comi-sarul Ungnad, care voia 0 el sa faca aceasta socoteall pentru sprijini cu cifre nesfir-sitele sale rapoarte negative, apeleaza la el pentru date sigure [Hurmuzaki, XII, p. 567,scrisoare din 2 ianuarie 1600]. Colegul acestuia ads de diferit, Mihai Székely, il recomandamin4trilor habsburgici cu multä caldura (ibidem, p. 605, scrisoare din 10 ianuarie dinSatu Mare). In sfirsit, la 14 ianuarie Giva, care se agita foarte mult pentru a demascamanevrele lui Bocskai, Napragy, Kornis etc. si care luase cunostinta de hIrtine si cores-

pondenta ramase de la Andrei Báthory, de care ficea mare caz, trimirte personal pe Radi-brat A le duca imparatului (ibidem, doc. din 14 ianuarie 1600). El insusi, de cum yincomisarii la Alba Iulia, incepe s joace un joc dublu, destainuindu-le unele pretinse intentiiale domnului, pe care i le-ar fi comunicat numai lui, desigur, nu pentru a le difuza in chi-pul acesta.

265

www.dacoromanica.ro

Dar socoteala lui Giva s-a dovedit gresita. Caci Ungnad este cuprins de banuiala,aflind dupa plecarea lui spre curte cu o misiune aparenta din partea domnului catre im-parat, ca el nu 11 spusese nimic despre o viitoare solie a domnului la papa, inglduindu-siunele reticente. In necazul sau contra prea importantului agent abia plecat, el il cuprindesi pe Radibrat. Cei doi ragusani" sint acuzati ca Inca de la inceput ar fi informat gresitcurtea de la Praga, declarind c Mihai abia asteapta sa vinä comisasii pentru a le predaTransilvania, spre a se putea consacra ofensivei mult asteptate contra turcilor [Hurmuzaki,pp. 724, 739]. Dar nu numai Ungnad se desläntuie contra celor doi ragusani". domnulinsusi, la inapoierea solilor sai de la Praga, aka rezultatul scontat, in izbucnirea sa fulge-rätoare nu cruta nici pe Radibrat, nici pe Carlo Magno (absenti) si nid pe comisad,despre care fapt este gata sa märturiseasca fi Petru Armeanul, care fusese atunci de fatala acea furtuna (ibidem, p. 749, scrisoare din Brasov din 3 martie 1600). Doug.' zile dupaaceea, unul dintre cei doi soli principali, vistierul Stoica vine la comisan i Cu unele

Tratativele solilor cu imparatul pgzeau pe o cale bunä ',Ina la venitea lui Alvisi".Cum a venit acesta, cum s-a stricat totul. Vistierul nu pricepe ce va fi adus eV cu sine,sau ce va fi scris cineva ...! (Ibidem, p. 755). In timpul acesta, Ungnad dimpotriva,ii acuza din nou pe rei doi ragusani" de a fi indus pe toti in croare cu declaratille lordespre gindul de renuntare al domnului. Peste doua luni si mai bine, Ungnad va aruncavina contradiqiilor i suprapunerilor ivite in tratative asupra amestecului unor agenti caRadibrat, Giva si Carlo Magno [ibidem, p. 913, rap. din 23 mai 1600 din Cluj]. Dardintre acestia, Giva murise de apoplexie in drum spre Praga, reusind prin moartea sasa-si asigure un loc de prim plan, ca victima presupusa a banului Mihalcea, care 1-ar fiotravit (!), in vreme ce Radibrat pare ca. iese din circuit. Veninosul Paolo Giorgi, alergatla Praga cu piri zeloase contra 'pi Mihai, se grabeste ski justifice tacerea sa mai vecheprin puterea persuasivä a lui Aloisio, care i-ar fi jurat cg. Mihai este credincios Imparatu-lui, amanunt avind de scop totodat 5i discreditarea acestuia. Dar Radibrat este din noutrimis in misiune la Mihai, atunci and totul este compromis prin insesi manevrele imperiali-lor. La 31 iulie, Radibrat apare in Transilvania cu daruri destinate hanului tatar, dar siacestea meschine [Hurmuzaki, XII, p. 980]. Ungnad, care avea bani la dispozitie pentninevoile Transilvaniei, tremura la ideea c i s-ar putea cere ceva si atribule toate lipsurileconstatate de domn unor manevre pentru a-i scoate acesti bani. Daca domnul socotestedarul pentru handeste insufident, nu are deck sa implineasca el lipsa! Radibrat trebuia

porneasca neintirziat la han. 5i de asta data difera in pared Cu Ungnad, care afirmaca domnul il va insela pe imparat. Radibrat este incredintat cà el va fi credincios si lucrulacesta se va vedea In curind, numai sà i se dea ce i se promite i sä fie imbunat grafr

dupa formula lui Ungnad, care reproduce declaradile ragusanului. Dar evenimentele seprecipita. Radibrat atrage atentia staptnilor de la Praga ca nobilimea 11 va rechema peSigismund. La 19 august, comisarii II trimit inapoi la imparat, cu toata iuteala, pentru acere noi instructiuni. Dupa lupta de la Miraslau, el staruie pentru sprijinirea lui Mihai[Hurmuzaki, IV, p. 266]. In timpul campaniei pentru redobindirea Transilvaniei, el sem-naleaza dorinta unor fosti ostasi sà lupte din nou sub domnul roman, in care el cordnuasa creada. Curind dupa uciderea lui Mihai, el reapare din nou, de asta data la remorca lui

266

www.dacoromanica.ro

Petru Armeanul. Amindoi star trimisi impreuna In Tara Romineasca la 8 septembrie 1601,cu scrisorl catre boierii Buzesti, catre dregatorii din divan, mitropolit etc.

S-ar parea ca. din nou se exercita asupra lui o influentä asemenea aceleia a lui GivaIn trecur. Situaiia creata in Tara Romaneasca de tutela lui Basta oferea unui intrigant detalia Arrneanului, cu nimic mai prejos defunctului ragusan, un cimp de aqiune cit se

poate de favorabil. Basta ar fi dorit s puna domn pe fiul lui Cercel, Marcu voda saupe bietul Nicolae Patrascu, umbra stearsa lipsitä de once vointa, prea finar, prea plapind,prea supus pîn i calailor tatalui &Su. Boienii reintorsi din Transilvania si Buzestii insa si-auimpus domnul lor, Radu $erban, acceptat fari entuziasm de vanitosul comandant impe-rial, care era 0 patronal infumurat al lui Petru Armeanul. Poate ca situatia aceasta explica

tonul mora dintre rapoartele lui Radibrat din aceasta perioada, a caror critica permite säse citeasca printre rinduri. S-ar parea ea in raportul din 1602" (1) este vorba de o tenta-tiva a boierilor neinfeudafi Buzestilor de a scutura dominatia lor, apelind la impäratexact in acelasi stil, in care altadata apelau la sultan, demonstrind ca tara este secatuita,iar saracimea ajunsa la mpg de lemn. Domnul trebuia ajutat contra atotputerniciei boie-rilor, dar cum? Prin trimiterea in tara a unui comandant imperial Cu 400 de archebuzieri,care sr: ascldte de 'imp-drat ladica de comandantful imperiatl 'Basta, bine inteles], si care &Ifrineze atit prea marea putere a Buzeltilor, cit i arbitrarul domnului. Aceastä masuri ar ftiinsemnat, de fapt, o neuttalizare a lui Radu $erban impreuna cu boierii din partida Bu-zestilor in folosul nu atit al partidei contrare, cit al interpusilor imperial Putem aflacine ar fi Ifost investiti cu un fel de autoritate superioara. Mai Intl vestitul aga Leca, celbanuit a-I fi tridat pe Mihai, in 1598, în unire cu turcii, 0 care 1-a tradat efectiv in 1600,in Transilvania, in unire cu Basta, pe ling care se 0. reträsese. Alaturi de el este mentionat,la acelasi nivel, vistierul Nica, grec" de neam, poate frate cu el (cum afirmä categoricA. Veress In Documente, VII, pp. 22 si 181). Arnindoi se regasesc in acea solie a luiRadu $erban la curtea de la Praga (septembrie 1603) de la care vistierul se intoarce 'Mao-bilat cu scut heraldic, intocmit ad-hoc, iar aga, cu recomandari pentru satisfacerea unorreclamafii contra lui Rák6czy, care 1-ar fi jefuit de obiecte scumpe si cu noi sperantepentru plata pensiei lui restante cam de mult. Trebuie mentionat faptul ca vistierul Nicalua.e parte la lupta contra lui Moise Székely, i deci era lucru firesc sa faca, parte din dele-ggia venita sa infatiseze imparatului steagurile capturate de la acest rebel". Dar trimite-rea lui mai avea un rosa,, care este aratat in raportul comun al lui Radibrat i Petru Ar-meanu/ cátre contele Fiirstenberg [publicat de Veress in Documente, VII, pp. 169-170sub data de sfirsit de septembrie 1603], i anume acela de a stand cu toata hotarirea(impreuna cu Petru i Radibrat) pentru obtinerea sumelor necesare platii mercenarilor,care se agitau rau i omorisera chiar patru boieri, trimisi la ei cu vorbe bune, dar fari bani.Raportuli acesta, infatisind o situatie care nu mai suferea nici o ardnare, trebuie datatindati dupä sosirea lotului al doilea de delegati ofkiali ai domnului, primul lot fiind consti-tuit de Radu Buzescu, aga Leca si Petru, Armeanul [vezi textul soliei trimisa de Rada Serban,ibidem, pp. 160-164]. Textul rezuma punctele principale ale cererilor domnului si este

conceput in acelasi spirit ca darea de seama a lui Radibrat despre luptele de la Silistrasi de la Brasov, care a trebuit, fará îndoialà, sa fie infatisata imparatului tot acum. Dar

267

www.dacoromanica.ro

in raportul adresat ulterior impgratului, de catre aceiasi Radibrat i Petru, [ibidem, PP.214-216] pe Rugg punctele stiute mai apare un element nou: propunerea de a se linstituiacea tutelg prin trimiterea acelui ofiver imperial cu 400 de archebuzieri. Propunerea estestrecuratg printre celelalte, i dei convine unele sNgeti la adresa domnului, acestea slattemperate oarectun de context. Se stgruie pentru trimiterea banilor, pentru prezentul cerutde prestigiul domnului etc. Editorul a datar aceastg scrisoare ca fiind din Cluj din iulie1604 (!). Cum aceste indicavii slat date in parantezg, ar rezulta cg el nu apar in text, ciel au fost stabilite pe cale de deduqii. Credem cg datarea este gresitg cg aceastä scri-soare a fost conceputg nu mult dupg cea de la sfirsitul lui septembrie". Ea ar reprezentadeci o a doua etapg In evoluvia poziviei lui Radibrat fail de doma. A treia este oferitgde textul din 1602" (!) amintit la inceputul acestor confruntki. El este adresat ace-luiasi Etirstenberg. Dar autorul declarat este acum doar Radibrat. Petru Anneanul nu aparein persoang, desi este evident ci tonul veninos pe care II observgra aici se potrivesteintocmai cu raportul lui Petru cgtre Basta, de la inceputul anului urmgtor. Ce s-aIntimplat tune aceste doug etape? Probabil un conflict titre Radu Buzescu si PetruArmeanul, care a stint ca odinioarg Giva manevreze pe Radibrat, inspirindu-i,desigur, dorinva de a fi el arbitrul i moderatorul boierilor mari si mici. Asada",operzitia dintre Buz-esti si boierii potrivnid lor nu ar constitui decir o parte dinmotivarea acestui ultim raport, restul rezultind din friqiunile dintre delegatii solieila Praga. Este semnificativ faptul ca, in al doilea raport, Buze.stii nu slat denunvavica factori abuzivi, ci se vorbeste doar in general de alcuni baroni care bumassai male alla poverta, iar in P. S. se completeazi lista marilor boieri in drept a primiscrisori sau daruri imperiale, cu numele banului de Craiova, Preda Buzescul Amgaunt carearatg toatg calea parcursg ping la faza din urmg, in care cei doi fravi Buzesti ajung tintaacuzaviilor celor mai categorice, iar domnul este infitisat Intr-o luming sinistrg, in teme-iul unor exemple dintr-un trecut mai indepgrtat, comun ambelor invocat ra'rg altepredzgri, pentru a demonstra nevoia unui arbitru suprem imparviall In acest al treilearaport (cel din 1602") surprindem punctul final al tmei manevre oculte, menite ra asociezesi pe ceilalti doi membri ai soliei aga vistierul la aqiunea pomitg contra luiRadu Buzescu si a domnului de catre Armeanul, ducind in remora pe docilul ragusan.Pentru a obtine adeziunea total' a celar doi boieri agreavi de curte, se recurge la unartificiu foarte subtil. I se sugereazg contelui Ftirstenberg cheme in mod special,punIndu-i sg jure credinti impgratului pentru a fi apoi niste satuitori oficiosi acreditavi pelinga domn. Urmeazg un intreg program, al/Ind a le fi transmis, pe care il sufla autorulacestui raport-memoriu, zisului conte. Aceste recomandgri finale, in preajma plecgriiboierilor amintlçi, culminau cu punerea in vedere ca Radibrat este trimis co ordine spe-ciale din panca impgratului. In felul acesta putea fi constituir dupg incheierea ambasadei dela curte, blocul celor patru delegavi din solie, contra sefului ei Radu Buzescu. Asadar, lucru-rile erau potrivite pentru a tritnite inapoi, deocamdatg, pe agg si pe vistier, cu misiuneaIon confidenvialg, in vreme ce Petru probabil i Radibrat isi prelungeau sederea laPraga. Abia pe la Inglocul lung ianuarie, Armeanul se aflg la Viena, in drum spre Tran-silvania. Aici el este aproape ajuns din unng de un curler, trimis in graba dupg el, care

268

www.dacoromanica.ro

la 20 ianuaxie 11 gaseste plecat din ajun si care trebuie s dea neaparat de el, urmärindu-1la nevoie, pina in Transilvania, la Basta. Nu rim daca Radibrat 11 Insowa In aceasta

Existi o poruncä. a camerei aulice sa se dea lui Radibrat i Petru Armeanul bardde cheltuiala pentru drumul lor spre Tara Romaneasca, dar ea poarta data de 10 ianuarie(care s-ar potrivi foarte bine), dar din anul 1606! [ibidem, p. 261]. Ar trebui controlatmanuscrisul, fiind posibila o croare de citire, mai ales daca ar fi vorba de cifre latine,unde IV se mai poate confunda cu VI. S-ar mai putea ca banii datorari mai de mult

plativi abia in 1606 (?). Radibrat i Petru Grigorovid mai apar asociari, fie prin analo-gia unor demersuri persouale foarte apropiare, fie prin dubla lor prezenfá. efectiva ca mar-tori intr-un proces politic cu substraturi mai nelamurite, ca acela al lui Marcu voda inlegatura Cu situaria lui Sigismund Bathory (februarie 1610) fie In sfirsit prin constatarilecomisarului Krausenegg, cautind a patrunde dedesubturile unos marturii contradictorii (vezirelaria lui Petru Arrneanul din volumul de fa;). Mimetismul lui Radibrat reiese din com-paratia cererii sale de rasplatä met-hag adresatä.' doctorului Pezzen cu cea a Armeanului1ndreptata catre arhiducele Maximilian [amIndoua slut publicate de Veress, ibidem, pp.172-173 si 175-176 sub data presupusa de octombrie 1603`]. Tonul lui Petru este multmai umil i insinuant, afirmariile mai pudn precise, iar predzarile, rind apar, se dovedescinexacte. El ar fi servit Casa de Austria de zece ani Incoace, si-ar fi jertfit familia,averea etc. in slujba ei, si-ar fi consumat tori bann, ar fi pierdut totul ... etc. si nu aprimit cea mai mica rasplata, deli el a lost acela care a adus Tara Romaneasca sub lm pat at!Si el a ramas sa slujeasca pe Imparat, desi regele Poloniei 11 cheama la el si i-a i scris maimulte scrisori. Il magi' prea umil pe arhiduce s intervina pentru el la imparat. Tonul luiRadibrat difera de cel al Armeanului, fiind plin de indignare, dar din spusele sale rezultaaceasta este a doua scrisoare, in care cuprinde tot ce nu a putut spune In prima. S-ar fiasteptat la raai multa favoare din partea Imparatului, dupa toate servidile i primejdiilesale. $i-a cheltuitf torii bani in serviciul imparatului, a trebuit si mai imprumute de la prie-teni pe,ntru putea continua slujba. $i-a pierdut bunuri i ucruri de ale sale, pentrucare nu a fost despägubit. Amintgre de cheltuielile sale mai vechi, cind a lost tri mis cuArmeanuf in Tara Rotnaneasca cu 400 de talen drept cheltuiala de intretinere (se refera,probabil, la misiunea lor din 8 septembrie 1601) $i conchide declartnd ca. numai Pe-zzen stie tot ce a ficut el, si mal ales acuma in urma, ce a fi cut el contra lui MoiseSzékely che altrimente non ha potuto far Radul Voievod, se non forzatamente f ar lagiornata . Se plInge de faptul ca. slut rasplatiti unii care se lauda cu merite inexistente(si láudano con fumo). Sa fie oare vorba de Vimercati care se bucura de toata favo3.readomnului?

Nu cunoastem activitatea ulterioara a lui Radibrat. II intreza.'rim doar alaturi deArmean, in februarie 1610. Imprejurarile din Odle noastre, dupa incheierea pacii dintreHabsburgi i Poartii, nu mai comportau taimiterea de asemenea agenri de informarie, delegatura, de execuyie, buni la toate, banuitori i banuiti, predicind rabdarea i izbucninddud li se predica si lor, siliri sa astepte damn i gratificatii de la cei pe care ii observa,pentru ca, in capitala lor, stpînii Impäratesti uita sa-si achite obligadile i catre uniicatre altii.

269

www.dacoromanica.ro

Textele redate mai jos au fost publicate de N. Iorga in Studii fi documente, IV,pp. 114-121, de Veress in Documente, VII, pp. 169-171; 214-216 iar ultimul din elein Hurmuzaki, IV, pp. 327-328.

Radibrat figureazä in Bibliografia cii la torilor straini a lui Sadi Ionescu. Despre el ascris §i E. Turdeanu, in studiul Quelques ragusains auprès de Michel le Brave, publicat InEtudes Roumaines, Bucurqti, 1938, P. 60 q. u.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA LUPTEIDE LA BRASOV'

1603

Dupä ce am intrat in Tara Romaneasa dinporunca maiestätii sale imperiale, n-am avut un ceas de liniste, trebuindfim mereu pe picior de räzboi dud cu tätarii i turcii impreunä, dud cu teamä.din partea Moldovei, deoarece moldovenii, fie a nu voiau, fie a nu pu-teau, precum sustineau ei, s li se impotriveasa, au läsat pe tätari in maimulte rinduri s treacä dupä voia lor in Tara RomâneascP, spre paguba

1 Traducerea s-a fa:cut dupl textul italian publicat de N. Iorga in Studii fi documente,vol. IV, pp. 114-121, dupä ms. original fost in posesiunea lui Szamosközi, cäruia ti slatatribuite notele marginale semnalate in text.

2 Tätarii actionau fie ca auxilian i ai turcilor (in luptele din Banat si Ungaria, dud serevärsau asupra Moldovei in trecerea lor nvalnic i nu Ruteau fi tmpiedicavi Cu forta decutre domnul acestei ri inchinate turcilor), fie in expediw ye seama lor, cum a fost aceeadin 1602, in sprijinul pretentiilor lui Simion Movil, soldata prin insuccesul lor la Ogretin

Teisani la 22-23 septembrie g care nu avusese incuviin¡area oficialä a lui Ierernia

271

p. 114

www.dacoromanica.ro

noastrg; i ceea ce era mai gran era cg aceastä provincie, n urrna incursiuniloratitor neamuri diferite, era stoarsä de toate bunurile i populatia, n mizerie,era siit s hräneascg acea armatg atft de nedisciplinatg, cg nici nu sepoate descrie samavolnicia ostasilor3. Din aceasti cauzg multi locuitori cu

p. 115 familiile 6 putinul lor avut au trecut unii tn Turcia, altii in Moldova // iaraltii n muntii Carpati, inch prea strälucitul domn4 se ggsea in marestrimtoare, neputtnd ridica nici o dare pentru a-si pläti ostasii. Dar acestoracu atit mai mult le crestea pofta de a face rgu. Totusi, mu1çumit ajutoruluilui Dumnezeu 6 a zodiei fericite a miaiestätii voastre imperiale i cu ulti-mele mijloace si forte ale domnului, a trecut o bung parte din iarng. Dar,intrudt Tara in regiunile joase dinspre Dungre8 era acum lipsitg de locuitori,soldatii erau nevoiti, pentru a se higni, s stea 6 sg se incartiruiascg in sa-tele de munte, destul de depgrtate unul de altul; numai cgpitanul moldo-vean Mirzea8 çi Ionascu7 tot moldovean 6 acesta, fiind singurii 'in stare sg In-dure oboseala si s lupte dupg obiceiul tätarilor, se aflau in regiunea decimpie unul aproape de Giurgiu8 celglalt in Bucuresti8. Acestia au avvi dedat mai multe lupte si totdeauna au iesit invinggtori asupra turcilor ca siasupra tätarilor. E sigur c färg vitejia lor, ar fi fost pierdutg Tara Roma-neascl.

Dupg ce a ineetat Dungreal° se lug hotgrirea de a se trece pe malul ce-Malt pentru a prada pe dusman, dar din cauza greutátii de a aduce solda-vii, aflati departe, ca si a prea multor zgpezi si din lipsá de provizii dincare cauzg nu se puteau hrgni nici caii se intirzie atit de mult inch indargdupg trecerea fluviului incepu sä se topeasc ghiaçall. Desi s-ar fi pututtrece mai !de vreme s-a tntirziat din cauza unor boieri care se aflau pelingg domn. Cu toate acestea, indatg dupg trecerea Dungrii, pornirg two-

3 Anarhia soldatimii si a haiducilor folosivi n anii Erecedemi n luptele contra turcilorera generala, punInd problemele cele mai grave i autoritatilor din Transilvania.

4 Radu Serban 1602-1611. Descrierea situatiei din Iara se refera la timpul scurs de lainstalaren efectiva a domnului, deci de la sfirsitul anului 1602 si Inceputul anului urmator.In acest rastimp, n adevir, nu putusera fi strInse

6 Nelli lochi piani ella (I) febre del Danubio (oare: pieni delle febre . .. etc.? sau treiYuiecumva cautat un alt "cuvInt referitor la configuratia locului, de pilda e latebre del Danubio?).

Marsa. Vezi N. S to ice s c u, Dictionarul marilor dregatori, p. 212. Era rnoklo-vean, poate de origine mai depärtata tataxa dupa nume. A fost unul dintre cpìtanii luiMihai Viteazul. Mare spatar al lui Radu Serban, cu care se Innidea prin sotie 1604-1610,l-a urmat In pribegie In Moldova. Ulterior a intrat tn slujba lui St. Toma, sub care ajungemare vornic de Tara de Sus, apoi de Tara de Jos 1613-1615. Revine in Tara Romaneasca,unde este mare paharnic 1616-1618.

7 lovanascho. Oare Cujba Ionascu? Vezi N. S toicesc u, op, cit.Giurgevo.Bucureste mude trecusea turcii venind pe Dunarea Inghetatä.

1° Pe margine, de o mina contemporana: la 8 februarie 1603.11 Si incomincio a disvar il diaxo.

272

www.dacoromanica.ro

triva cetatii Silistrau numitá altfel i DIrstor care era inconjurata cu unsant adinc si o palanca puternica i aparata de un numar insemnat de turci.Vära nici o teama de acestia, ai nostri &dui-a un asalt atit de inversunattmpotriva cetatii inch turcii i tatarii care se aflau inauntsu, nemai puttndrezista, o luara la fu §a printr-o alta poarta, care dadea spre Dunare. Darghiata fiind cam slaba, cei mai multi se inecara, iar chiva fugirl prin altaparte. Dintre acestia unul a fost Ahmed pasals, ginerele hanului tatarilor,barbat viteaz M lupa; altul a fost Radu voda14, fiul lui Mihnea vocla'5, care dom-nise mai inainte in Tara Romaneasca. Dupa ocuparea acestui oras16, soldalii se pu-sera se prade 1/ care pe ici, care pe colo, cad pe dt erau de viteji in lupta, pe atiterau de nesupusi disciplinei i ordinei militare, de dragul prazii; i noaptease si apropia si crestea teama sa nu se topeasca ghiata. Din aceastä pricinadomnul era foarte tngrijorat, cu attt mai mult, cu cit in acelasi timp sosiseradin Moldova citiva oameni care spuneu a nu departe de hotarele Tarii Roma-nesti se afla o tnsemnata oaste de moldoveni. De aceea domnul a fost silit a seretraga, dupa ce a pus sa se ardä mi intii tot orasul. Daca toate acestegreutati n-ar fi impiedicat &dui marinimos al domnului, s-ar fi cucerit adoua zi cetatea i s-ar fi imbogatit oastea cu prada; dar impotriva vointiilui Dumnezeu nu se poate face nimic. $i ca dovad c acesta este adevarul,la intoarcere sparendu-se ghiata s-a scufundat trasura dorrmului cu cai cutot, fiind inghitita de valuri tmpreuna cu unele lucruri i cu bánetul17 dom-nului. Si attt de mare era lipsa de alimente dt i frigul, filch drumul facutla ducere in opt zile, s-a facut la intoarcere in trei zile, pierztndu-se dincauza lipsurilor tndurate, un mare numar de cal. Dupa ce oamenii furl im-partiti dupa mijlocele de trai ale locului sä se mai tntrenveze intru-dtva, s-a hotartt sä se ja masuri de tndreptare impotriva greutatilor de asi-gurare a hranei i sa fie trimis Gheorghe Ratio cu un detasament de oaste sä

12 Silistra Dorstor ... A fost pink' in secolul al XIX-lea resedinta vilaetului Silistra.Pasei de Silistra ii era incredintatä paza Dunärii i supravegherea celor douä. fári rominesti.

Ahmat Bascia.Radul voivocta, Radu Mihnea.Mihnea voievoda = Mihnea Turcitul.

16 Term17 Argentaria. Nu poate fi vorba de argintärie, ci de banii luati, desigur, peste Dunäre

pentru plata mercenarilor..Raz Giorgi. Vezi nota lui N. Iorga în Documente nosa ... relative la Petre

$chiopul ri Mihai Viteazul (comun. la Acad. Rom. la 6 noiembrie 1898 ,,Ra; GiurOu, fostom de casa la bkrinul Iffiu ... sol de douä ori la tit-tad si de doua ori la imparat, innoiembrie 1598 si decembrie 1599, dipitan de Deva in 1599, trimis in 1600 de Mihai laSighisoara, pentru a aresta pe Gaspar Kornis, mort in lupta de la Brasov la 9 iulie 1611 inoastea lui Gabriel B&thory". Ve-zi i d e m, lstoria Romailor, vol. V. Vezi i Dictionarulmarilor drtgatori citat passim. Sub Radu Serban a fost mare comis 1602-1603. In 1604 estetrimis din Transilvania in Tara Romineascä in ajutorul domnului cu trupe de secui. Intimpul ostilitätilor dintre Radu Serban si St. Bocskai se fiiteazI in Sighisoara, de unde pradä

273

H. 118

www.dacoromanica.ro

treaca Dunärea in partile Hirsoveil°, care se aflä in fata Brilei, unul dinorasele cele mai insemnate ale Tarii Románesti, stapinit mai inainte deturci i apoi distrus de Mihai Voda. Acolo se afla o mica cetate In care seasezaseri turcii din nou; si au fost alungati si o parte din ei macelariti decatre ai nostri. i astfel, dupä ce au trecut citeva zile de la luarea Brilei, ainostri, luind un nutriar de barci, au atacat mai multe localitati i orase tur-cesti din Bulgaria si au adus un mare nurnär de robi si de vite. Dar taxi'mai tnainte trecusera Dunarea pe malul nostru dusmanii cu 300 de spahiidintre cei mai de seami ai pasalei de Silistra20, crezind cä-i vor dlistrugerepede pe ai nostri, fiind ei toti delii"21, adid viteji, dar au fost atacatinu de soldatii nostri cei buni ci de o mica ceati de strinsurä. de románi,cea mai mare parte din ei au fost mcelriçi i multi s-au inecat in Dunare.

F. 117 Turcii au fost atit de ingrozivi // inch au parisit, timp de mai bine de ozi, toati bucata de pamint ctei este de la Braila pina la mare, si Ahmedpasa s-a retras pina la Bazargic22 oras ce se afla in mijlocul acelei parti aBulgariei, care se chiami. Dobrogea23 si se intinde intre capatul muntilorBalcani2 i urile Dunirii si este locuita toata de turci si de tatari.

Ai nostri, Tinuti in loc de putinatatea barcilor, nu puteau trece Dunareain nutriar mai mare, ci au trecut In grupuri mid; pe malul Dunárii nu seaflau alti locuitori in afará de satul Daieni25, care poate fi asernánat cu unoral mare in care se adunaserá multe mii de románi26 cu familiile lor, fu-giti de tirania fostilor domni ai Moldovei i rij Románesti; ai nostri, ne-binuind c la acei firani s poatafi atita indrazneala inch s vrea s lupte

si li se impotriveasca, au debarcat in acel sat. Mardi s-au strins cudupä obiceiul ion, intr-un grup care parea o oaste anare i organizat i pri-vind de pe creasta dealurilor la ai nostri care erau jos si vázind c erauputini i-au atacar cu atita inversunare, ca ai nostri abia au avut timp sa seimbarce. $i, deoarece barcile erau facute, in cea mai mare parte, dintr-unsingur trunchi se rasturnau usor; astfel aproape 100 de oameni s-au inecatmulti au fost ucisi.

dupä cum socoteste. Intrat in slujba lui G. Báthory, ja parte la expeditia acestuia in TaraRomineascä, in ianuarie 1611 si este acut de el Ban al Craiovei". Este infrint odatä. cuacesta, la 9 iulie 1611, la Bra.sov, unde este ucis, opt ani exact dupä uciderea lui MoiseSzékely tot acolo.

1--Eir;ova. A fost ocupat . de ttupele lui Mihai Viteazul in martie 1595.tO Mahmud, pa sä de Sifistra.21 DeIli, cälärime aleasä, la turci.22 Basargich.

Dohrucies.24 Hamo.25 Daiani, pe malul Dunärii la nord de Hirsova.24 V alachi.

274

www.dacoromanica.ro

, 7;11f:.)

1.(41111":4111: T'bjC3t 41 16, 7131 ""tt

aa-

A_1164142A,K

) ,31

.3

.164 024,011

:31'-011 'Oh fill Att

Asediul Oradiei de catre turci la 1598 (Tiirkische und Hungarische Chronica, pl. 24;Bibl. Acad. R.S.R. III 25 375).

i'ir-,), :., <;,---\_____ _..-,------ '' '''

,1\k,.4...-r, t

.3:11 `lib au. at. a .... ..---(alalImo ......................_Tr........4-777=t--. 4

r,---)t,

A .0.Ek 40.(..4)«.011.11A"."-Ui

ta.4.4.ocjar 4

-Itait* fa' I A'"igebal64*-

./'0`.41**: Pbg 4,* t,k

et 1 Iiiip4reel44.4-4A 474

t'4' NM. Co N'T Ito-AcrvR.- DE R ye.rryNc cRDSA'A RADII NAN 0 B EFt. VKGLJkW1E.4LVM 1VACKI.1 BEL EG Kt? G E WEST. AN 0,

I

www.dacoromanica.ro

rS uPtra,1/ ID.D0.4C1rdmois.s 1,1*/ E.DerI JAM ar,di,r Heap!

Trofee capturare la Selimb'ár cu capul t'áiat al cardinalului Báthory(dupä Al. Randa, Pro Republica Christiana)

9 ".4t7rt"et,twowrym LisoiKolVier,r1:11Tiin" PH

www.dacoromanica.ro

I) Am& at .41

at:doo ir* 464&NI ..,..111r, I

....0.444I4..;*,ac....1...101." f"C14,rwnK

71,-

eft

.. 72.

:..... .

mg},

C

4.;AV.A0Wri.

..., ,....

, -.., ,- .

.......:..1" .,".-i--" ',,,..."---- s ' C . t --- 7-,- -it ,,:- --- 1- ....:. , s:,..... , -.77', -7,...2- ...I.,' ..."

4.,...- ;:.weir' , 4 .... ,,,,,,... , . " -- 1, .........-- .0 ...y,.....4,-'?,..:......H.1,3.--J,:,,,,,Z...-...--7,-\.,---_-::.1.;:-i.117:::::?«..

,....jor..""":'''...'::.1'esl':"."....."1":'''''''' :C:11'?..--"'...... : ;» \-/-2";-'....-:.::-'''''.1.....''' ''

. N.: ......,,,,-; ........

.-. .:. 4-, !. -

Bätälia de la Miräsläu (stampä contemporanä)(idem)

Aiim tr. /WA 15.1.0440 .104 All* 1; ....t. .1.11....A..

'4. Vowc oratIfea

it, Sif%ArtaVTUA Ai,

H

www.dacoromanica.ro

7HW 11F,.P, 0 C MAO Tr V ND Vl CT() RI Ei47SO IN Sir. 1'4. B VR.G EN G CtiEH EN tn. 14 ,4vG,v:5ti itatcì ifoi": :

rl l'At-ire"' S

A6.40.1.

-

.17,41 ST,Iri. ILL 1/4.47,Ito 14."Lis:DoutiAtn10,1fti Ro et, to. eq.,,,tio wito Lo.foloo. ,fisio.

pol."6:4v, fa.;LC 1. aopoir .4;1/2,fror.....,J .4 eold... ;r1r64.4,.. a. 44 1:.. M. 4,,,,Aj#.'1Grj,11...;jJ

Wiitzllia de la Goilsrau (stamp'i contemporanä) (dupà: Al. Randa, op. cit.)

www.dacoromanica.ro

Zon t.cC--75(tracft

igirniunOt 93,,,att{ot.i it/itDe at '.1Viti)n cl 'Z13a 170n a Li Oa T341- ia a?.cy V UT tieeorgin 00-e5 u ffctfN: I 6 o'Llar

ciNoci t.5 e;: ¡rib h;gIkk trii% '014frtf(t.,C11(Du befti:i)ci :

vn rir `,.[Çrinc Jkt J),11.0,14(tto ivt't Z';cr

elttri.401, /lisnbe(fi built)

Browrä contemporara privitoare la hat'ilia de la Goräsra'u

/

www.dacoromanica.ro

Autograf al lui Mihai Viteazul

Medalia lui Mihai Viteazul din 1600 (avers si revers)

1-z-(

LA-

"7-1/7 v

www.dacoromanica.ro

oI P--1

ikt

41/.

L

6:07714'S

-/(7 It 9' f tr /17

IsCalituri de demnitari ai lui Mihai Viteazul si al solilor primiti la el

k

www.dacoromanica.ro

DISCO V RS

Browri contemporanä asupra mo:tii lui Mihai Viteazul

\lay node de Vala9ure, apres la vicIoire able-DE LA MORT DE MICHEL.

latic par Joy & Georges Baffe 1c6tremonci Battori: rradtrit de lItalen irn-

primá Rcague en Sqqtrnbré,6 o t:

Axe- textrair "'tine levree,r; title Fric-fot du 7-6. duelit mays,cont merit pis-

.lieu/4 hoyable partqcril,ratz,,,

ÌrQ1

A PA R I S,

De l'Imptimerie dr Denys Diva!, ruci- S.

Ican.dc Beauvais, au chrual volant,

C o 1.

www.dacoromanica.ro

Abia reintorsi la Braila au aflat vestea c prea strälucitul domn Bastacerea ajutorul domnului pentru a merge contra lui Moise Székely27 careintrase in Transilvania; pe de alta parte intrasera in Tara Romäneasca3 000 de tätari. Socotiti asadar, in ce stare se gaseau atunci prea stralucituldomn i oastea lui; dar acesta, alungind pe tatari cu ajutorul lui Dumnezeu.,se grabi s trimita cit mai repede in Transilvania, in ajutorul ilustrisimuluiBasta pe Vareas Kis28 si pe loan Ciungul29 cu 1 400 de oameni, toti buni pedes-trasi i calärasi, care trecura apoi de partea lui Moise Székely i ne prici-nuira multe pierden. A fost trimis apoi impreuna cu mine, domnul Gheor-ghe Rat, cu 3 000 de calareti sirbi, haiduci i moldoveni, cu care am trcutmuntii prin valea Teleajenului" unde fusese lupta cu tätarii in anul trecutsi am coborit in cimpia Brasovu1ui3' la satul Feldioara32. Am asteptat zi dezi stire de la prea stralucitul domn Basta, dar n-am putut primi de la el nicio stire /1 din cauzac ardelenii inchisesera trecatorile; ci numai vesti de lacapitanul Koppen33 care se afla cu garnizoana germana in Sighisoara34. Acesta1-a rugat pe preastralucitul domn Radu Voievod s Tina neaparat el insusi

cit mai de graba, deoarece ar fi prins de veste d Moise Székely venea säatace oastea noastra, care era condusa, de Gheorghe Rat si de mine, intru-cit susnumitul Moise aflase de la niste oameni din Brasov c noi eramputini. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu, se adunasera cu incetul, in jurulnostru, vreo 3 000 de secui, calari i pedestri, i dupa vreo cinci saptaminide la intrarea noastra in Transilvania, inamicul ne-a atacat, crezind c neva putea macelari pe toti intr-o clipita. Dar planul lor a dat gres; cacinu numai ca n-a iesit dupa socoteala lor, ci au fost respinsi de noi cu marerusine i cu moartea unora dintre ej.. Si poate a de data aceea s-ar fi puscapat pentru totdeauna sperantei lor, daca atunci capitanul Mirzea38 care seafla cu noi nu s-ar fi temut de intentiile secuilor; el s-a retras spre muntiiTarii Românesti, dar apoi, väzind ci secuii luptau ca oameni viteji, a trimis peMirza cel mic cu o parte din oamenii sal; tusa* acestia au ajuns preaziu. $i aceasta incaierare a avut loc vineri la 4 lidie, catre seara. Ziva ur-

27 Sékel Moisesc, fost comandant al trupelor mai mult maghiare din solda ImpIratuluitrimise In 1597 In Tara Romineasa, numit general de Mihai Viteazul dup5. cucerirea Tran-silvaniei. Trece la Sigismund Báthory în iulie 1600. Ajunge cu ajutorul turcilor principe alTransilvaniei (1602 17 iulie 1603).

" Kisc Farkasc.29 Ciuncha lannos. Cf. Studii documente, IV, p. XXIX, cu trimiterea lui Szamosközy,

care redà mtmele prin mutilus (= ciungul).30 Telesina.1 Corona.

22 -Feidwa r.Coppn.

24 Segeswar.35 Mina cel Mare.

275

p. 118

www.dacoromanica.ro

P.

mätoare, era simbätä am petrecut-o in liniste, crezind a dusmanulse reträsese cu totul. DuminicI dimineata, aclicI la 6 iulie, inainte de räsä-ritul soarelui, am plecat de la Feldioara si luind-o spre Brasov, am ajunsint-un sat ce se cherna Cristian" de unde am väzut ci inanicul inaintacu mare grabä cu &dul sä ne taie drumul care duce spre Tara Roma-neascä, crezind cá noi fugeam. Se inselau de douä ori. Cäci noi ne-am alespozitia intr-un loc ingust, avind din douä párti dealuri si dintr-o parteses si o ripä apatä de o albie de pirtu care forma un fel de parapet sistäteam astfel strinsi la un loc, asteptind voiosi pe inamic. Acesta se im-pärtise in opt cete si voia sä ne atace din toate partile, ceea ce au si acut,intocmai ca niste prieteni care ar iesi in intimpinarea altor prieteni. Dar, cumila lui Dumnezeu, care totdeauna face sä invingä dreptatea, noi, desi eram mai

119 putini, am iesit invingätori, luindu-i la goana, impreunä // cu vintul careca prin minune in acea clip ä seintorsese cum ne venea nouä mai bine, ne-incetind noi de a-i mäceläri In la la pädurea de la Codlea sau Feketehalom37,la depártare de o leghe buna de tabära noasträ, unde au ramas morli camvreo 2 000 dintre ostasii cei mai buni ai lui Moise Székely, anume aletyi de elpentru aceastä,' luptä. Intre acestia se aflau apeteniile de frunte, GheorgheMako38, generalul Mihail Imecsy" si nenumärati alti nobili din secuime si dinTransilvania. lar capetele acestor cápitani au fost trimise domnului VritiRomanesti o dat:i cu vestea victoriei. Aceasta a fost cauza principal á carea indemnat pe domn sl vinä cu toate fortele sale pentru a duce treaba labun sfirsit. Clci noi 1-am vestit cu tot dinadinsul ca in urma mortii acelorviteji, in care ti pusese toatä näclejdea Moise Székely, oastea acestuia slä-bise simtitor.

In acest timp, noi am aflat c1 Moise ;Székely a venit la Brasov, chematde unii oräseni, care primindu-1 in tabárá, se oferirä sä-i dea tot ceea ce iitrebuia, ceea ce au dovedit apoi prin fapte, eici i-au dat anci, praf depuscä, oameni, archebuzieri, douä steaguri si provizii §i au incuviintat catätarii, turcii si ungurii sä poatä intra, dupä voia lor, in cetate. Nu totastfel s-au purtat fatä de noi; pe chid Moise Székely se bucura de bunä-vointa brasovenilor, noi ne aflam in mare lipsá, asezati ce e drept tntr-opozitie foarte tare, unde nu ne temeam cá am putea fi biruiti. Atunci,väzind cit de necesará era venirea prea stráluatului domn, m-am duseu insumi la el informindu-1 bine despre starea inamicului, pentru ca sá-si porneasa oastea cit mai de grabä spre cinstea si folosul su si priinta

36 Chirstiani.37 Kotla Feketehalont. Se dau aici ambele numiri, roman:4. g maghiarg." Wilk° Giorg, fost eipitan al lui Mihai Viteazul, trecut apoi de puma dumanului.

Cronicele brasovene vorbesc de decapitarea lui de catre Mirza. Cf. Studti fi documente, 1,p. XXXII. Vezi 4.i relmia lui Darain din volumul de fa;.

39 lemic Mihal.

276

www.dacoromanica.ro

maiestätii sale imperiale. Atunci, indatä, fig nici o intirziere, domnul cuo seamä de boieri credinciosi maiestätii voastre i cu oastea s-au pornit

lästrid tn urmi Tara Ron(aneasc i familiile lor, au trecut cu foartemari greutäti muntii, pe drumul ce duce pe la Rucár° si pe la castelulBran", iar Moise Székely dei era, tnstiintat de venirea lui, nu a indräznit

stea impotrivä, ci Infricosat de cele intimplate, stätea tn lagärul ce seafla la o leghe de Brasov, asteptind ajutoare noi de la cazaci i moldoveni,si de asemenea pe Gheorghe Borbély° // si pe Albert Nagy°, care rämä- P.sesera In urmi. El care se Manse cu aiutorul unei bune rinduiri a carelor

cu artileria ce ajungea cu tunuri man 6 mici ptnä la 25 de guri de foc,a läsat de ctteva ori pe tätari s näväleasa tasupra noasträ, dar slavaDomnului färä prea multä izhindä. Dupä sosirea Aprea strälucitului domn,Duminici la 12 iulie, ne-am odihnit doua zile, pn s soseasa bagajele,apoi miercuri, la 16 ale lunii, am iesit la luptä tntre ttrgul Rtsnov44 i sa-tul Vulcan°. Vulcanul a fost foarte räu prädat de ai nostri, dei domnulse tmpotrivea la aceasta, dar nu s-a putut impotrivi attt inch sä nu se facänici o pagubä. Joi, cu mila lui Dumnezeu, am pornit tmpotriva dusmanu-lui aflat la vreo douä mile italiene, urmind drumul spre tnältimile careinconjurl cetatea Brasovului dinspre ctmpie, cu scopul de a impiedicaaprovizionarea dusmanilor. Erindu-ne apoi mai bine seama cä era lucruprimejdios sä ne virtm tntre dusmala i cetate, mai ales a in cetate se aflamultime de oameni, adunavi din toate pärtile i putin credinciosi maiestä.tiivoastre judectnd dupi faptele väzute, ne-am tridreptat spre cimpie prinfata oastei inamice. Aceasta nu fácea altceva dectt sa tragä asupra noastráun mare num4r de ghiulele, dar cu voia lui Dumnezeu, farä a n,e pricinuiprea mare pagubä. i deoarece lagárul dusman avea in fa; ä o mica mlas-tinä formatä de un ptrtias ce-i slujea la aparare iar In dreapta o páduricesi moara de htrtie a cetätii, ai nostri, cunosctnd greutatea de a trece cu ca-valeria prin acea mlastinä, prea strä.lucitul domn a poruncit haiducilor ar-chebuzien s descalece. Acesna s-au pedestrit bucuros i trectnd cu bárbätieprin acea mlastinä au atacat dusmanul, fr s ;in ä seama de furia artile-riei i avtnd mereu cavaleria In flanc. Tabära dusmanä a fost inconjuratätritr-o clip ä dusmanii infrtnti fr s tndrzneasc s iasä din tabäräsä se batä. Numai tätarii i Bectes pasa° se aflau in cimp deschis. Dar aurezistat putin si au mat-o la fugä, si tot astfel au tnceput dupä cttva timp

Rucari.Brano. Este redatä numirea romaneascä.Barbir Giorg. Fost comandant al haiducilor din Banat sub, Sigismund Báthory.

48 Nag!, Albert dpitan de haiduci"." Tera di Rascnevo.45 A$ezat la circa 10 km vest de Brgov.44 Bectesc Bassa, Pa$a de trimi$oara.

277

120

www.dacoromanica.ro

ungurii, Cu mare ocar i frica, s fuda din tabiri In fata invingitorului;In asa fel ci din 10 000 chi fuseserä, nu cred si fi scipat 3 000. Acea cinch-

p. 121 pie se vedea plin // de morti. lar Moise Székely fugind cit putea pe uncal murg, a fost ajuns din urmi de domnul Gheorghe Rat, vice generalulnostru care l-a rugat cu toati cuviinta, sä se predea, dar Moise nu a vrutsi se predea si atunci grecul Pang, cimirasul prea strilucitului domn, atras asupra lui cu o archebuzi si in aceiasi clip domnul Gheorghe Rat,l-a stripuns cu hangerul; i s-a tiiat apoi capul, iar Gheorghe Rav i-a luatcalu147.

Becte§ pasa a fugit impreuni cu ttarii, i calul lui a fost prins. Auscipat din lupti Francisc Rhécley42 si Farkas Kiss°. Au murit multi nobili;a fost prins viu Stefan Toldio, care dupi citeva zile a murit. In Bra.sova fost prins viu Nicolae Bogi.thy51 care a murit. Apoi a fost prins sangeac-beiul de Moldova" veche52, dar gray rinit. Dupä ce s-a dat btlia, ampetrecut voiosi In ziva urmitoare, trigind cu toate tunurile capturate. larcapul lui Moise Székely trimis la Brasov, ca si se incredinteze ori-senii de moartea lui. O duceam greu in tabira noastri fiind mare lipsgde alimente, deoarece brasovenii, fnfricosati, stiteau cu portile inchisenu se fncumetau s vini In lagir i nici nu lisau pe nimeni s ne aducialimente; este adevirat c acelora care se duceau la oortile orasului ledgdeau cite ceva, mai mult de teami decit de prietenie. domnul victo-nos ar fi putut sili orasul dea tot ceea ce voia pentru a puteaarmatei solda pe care i-o datora, totusi nu a ficut-o. Si cu toate c solda-tii il hirtuiau in fiecare zi si il infruntau peste misurg. cgci voiau s je-fuiasci Brasovul, el cauta si-i potoleascg, fie cu vorbe bune, fie cu amenin-

sau daruri de vesminte frumoase acute cipitanilor de frunte. 5i pingIn clipa de fall.' el rezisti ca prin minune, ráminind mereu devotat si gatapentru a sluji pe maiestatea voastri imperiali, cum a dovedit-o prin faptelesale. Numitul domn a fmprumutat de la brasoveni 20 000 de talen.

47 Lupta a avut loc in ziva de 17 iulie 1603, ling moara de hirtie.48 Redei Ferenz.49 Kisc Farkas, care fusese trimis de domn in ajutorul lui Basta si trecuse de parteá lui

Moise Székely. Vezi mai sus, n. 28.613 La moartea sa avea 49 de am. Vezi Hurmuzaki, XII, marturia sa din 1599, despre

atitudinea sa si a celorlalti nobili in momentul reintoarcerii lui Sigismund Báthory in anulprecedent. A fost sfetnic" al lui Mihai in Transilvania. Impreuna cu Csaki, Bodoni etc. atrecut la Sigismund. A fost in Moldova si-1 aducä, apoi a plecat mer-o misiune la turci, laBelgrad 5i Constantinopol.

Bogati Michleuse. Este probabil Nicolaie Bogathi, care iscaleste In 1601 diferite ordinetrimise de Sigismund in cursul calatoriei sale din Moldova in Transilvania. Mai exista insasi un Melchior Bogathi, cu un rol mai insemnat, aaturi de St. Tholdi. Pentru amindoi, veziHurmuzaki, XII, indicele.

62 San giak di Mudana, sangeacar in Banat cu resediqta in Moldova veche.

278

www.dacoromanica.ro

53 Traducerea s-a fäcut dupa textul italian publicat de Veres s, in Documente, VII,pp. 169-171. Adresantul, contele de Fiirstenberg, era Hofmeister al impäratului.

54 Mare vistier (1602-1611) sub Radu $erban, apoi mare logorit (1611-1613) subRadu Mihnea.

56 Titlu care apare §i in textul soliei trimise de Radu la Praga, in sept. 1603 [ibidem,p. 1601

56 Qui -- adic'a' la Praga.

279

RAPORT COMUNCU PETRU ARMEANULcatre contele Friederich de Fürstenberg53 p. 169

[1603, sflr,cit septembrie, Praga]

Nu pot a m.14 abtin de a aminti domnieivoastre ilustrisime dupa cum am aratat 0 mai tnainte prin viu graiceea ce importa mai mult pentru folosul i profitul maiestatii sale cezaree.Dupa ce am plecat noi din Tara Romaneascá cu domnul vistier Nica54, pre-zidentul"55 acelei vari, pe care principele Radu Voievod a vrut trimitaimpreuna cu mine aici56, la maiestatea sa cezaree cu prilejul aducerii stin-dardelor i pentru a da oarecare satisfactie ostgilor, gindind ca pe drum

www.dacoromanica.ro

trebuia si-1 intilnim pe domnul Radu Buzescu57 <intordndu-se> cu rezol-varea favorabila58 din partea maiestItii sale, in vreme ce <domnul> ti linea

p. 170 continuu pe acei fi soldati52 cu vorbe bune cu speranta c vin banii pen-tru plata lefii lor, i dadea multe haine frumoase capitanilor lor de frunte i ofi-terilor6° pentru a opri murmurul si a potoli pe soldati, cu toate acestea nus-a putut evita ca acesti soldati sa. nu se r'gscoale í sa nu ucida patruboieri61 din cauza zabovirii soldei lor. Si au amenintat c vor face tot &safe'

cu ceilalti, daca nu vor fi plativi i vor trece apoi in slujba dusmanilor,in Moldova sau in Polonia, fiind chemati in mai multe rinduri cu fagaduialaunei solde 'flair bune. Din aceasta s-ar isca cea mai mare pagluba pentru maies-tatea sa, caci principele neavind soldati in jurul sau, nu va putea sa maifaca nici o slujba maiestatii sale si va fi nevoit s. plece din Tara Roma-neasca, intrucit turcii i moldovenii vor putea intra dupa cheful lor inacea Tara Romaneasca, deoarece nu s-ar afla nimeni care sa le stea In cale,astfel c maiestatea sa ar avea apoi mai mare trud i cheltuiala. Caci ma-iestatea sa fiind capul crestingtatii, i potrivit cu faggduiala sa, nu va putea

paraseasca pe acest principe Radu Voievod, nici pe boierii sgi. De aceeaeu rog smerit pe domnia voastra ilustrisimas ja bine seama la slujba aces-tui bun principe si de asemenea la devotamentul acelor domni boieri care,macar ca au avut multe suparari din partea soldatilor, au vrut totusi s pg.s-treze si mai departe credinta faggduita maiestatii sale cezaree. Acum aveti cel maibun prilej de a-1 putea ajuta62. Sa nu-1 scapati. Ca'ci daca s-ar face altfel, s macreada domnia voastra ilustrisim c acel principe fi boierii ar rämine foartesupärati ar putea face oarecare dezordine sä se duca' apoi sä se incbine(?) polonilor63 sau sa faca pace cu turcii i ar face-o foarte bucuros eind vädca in fiecare zi ei 41 pierd bunurile fi familiile lor. De aici ar rezulta ofoarte mare paguba pentru maiestatea sa care nu si-ar putea asigura stapi-nirea Transilvaniei, si tot ce s-a facut ping acuma cu atita cheltuialg, s-arpierde cu desavirsire64. Dar cum ar fi ajutat principele de maiestatea sa siar fi ei inzestrati cu mosii In Transilvania, dupa cum le e dorinta, de astadata i-ati lega cu lantul indisolubil al datoriei, i vor fi cu atit mai prompti

51 Busesti.59 Pensando che per strada dovesse ti ovare il signor Radul Busesti con la bona expedi-

tione da Sua Maestel adicä Cu dispoziTia de platä a banilor.Soldati = mercenari.

" Centurioni.VeZi ibidem, p. 161. Acei patru mari boieri fuseserä trimiqi la mercenarii rgsculati care

nu mai voiau s lupte, nefiind p1ti%i, spre a-i 2ndemna la slujbä.62 Hora hanno bonissima occasione di poter lo aiutare. Acest plural este o formulä de

respect, desemnind aici pe adresant; cel ce trebuie ajutat este, bine furies, Radu.Et arrendersi poi sotto li Polacchi.

64 Ameninvare care seamgng cu cea fluturatg de Petru Armeanul comisarilor in 1600,In conditii oarecum similare.

280

www.dacoromanica.ro

sa devina sclavii si vasalii makstatii sale tn once Filej dud li s-ar da oporunca pentru binele si folosul crestinatatii. Si factnd acest bine, acelorromani, maiestatea sa nu va fi nicidecum tnselata, caci vor sluji cu cel maimare devotament si cu tot sufletul, si mai ales chid vor vedea hotartt deunde pot avea banii // pentru a plati oastea. Ei se dig in aoele parti ale P.Tarii Romanesti ca un ghimpe grozave5 pentru turci si moldoveni 6 potsa impiedice multe planuri ale dusmanului 6 sa-i pricinuiasca mari pier-deri, mai ales iarna dud frigheata Dunarea. De aceea, ceea ce voiti domniilevoastre ilustrisime sa faceti, faceti la timp, flea alta zabava, ca sa ramtnamultumiti acei boierio romani si sa-si poata continua slujba cea buna, asacum au facut ptna acum. Rog pe dominia voastrá ilustrisima a ma ierte sisa ma scuze daca m-am lungit prea mult la scris si am obosit-o, dar nu potface altfel dectt sa spun <toate acestea>, stiind de ctta importanta si de ehfolos este mentinerea pentru maiestatea sa a acestei taxi si dimtpotriva, cttapaguba ar putea sa-i faca. Spertad a avem ctt de iute raspunsul tmpreunaCu o rezolvare favorabila, va doresc de la Dumnezeu numai multumire.

65 Grandissimo stecho.66 Detti Signori valacchi.

171

www.dacoromanica.ro

RAPORT COIVIUNCU PETRU ARMEANUL

p. 214 catre imparatul Rudolf al II-lea67

[1603, octombrie (?) Praga]68

... Asa cum &item datori ca servitori preadevotati ai maiestatii voastre cezaree, nu vom pregeta de a ne spune pare-rea noastra cu privire la Tara Romaneasca si la ceea ce ar putea sa fie mifolositor si mai profitabil pentru maiestatea voastra cezaree i pentru acea vara.

Mai intii, s ordone prea ilustrului domn Basta sa dea tuturor acelorp. 215 bojen i capitani care stilt in jurul lui Radu Voievod II mosii66 fr Transil-

vania, ca unii care au pus umarul si au luptat contra lui Moise Székelyau eliberat Transilvania; daca s-ar face altminteri ei ar ramtne supáratisentimentele lar s-a raci si ar tot cauta sa se indeparteze de maiestatea voas-tA ceea ce ar fi apoi si mai pagubitor, pentru ca daca de asta data nu vor

282

67 Ibidem, text italian, VII, pp. 214-216.88 Datat gmit de editor: [Cluj, iolie 1604 (!)].

Accomodarli con li beni in Transilvania.

www.dacoromanica.ro

fi räsplätiti pentru isprävile si oboselile lor, nu vor mai putea niciodaaspera ceva de la maiestatea voasträ. Dar dacä vor fi därurti Cu mosii inTransilvania, cum vor ei, potrivit cu rangul persoanei, prin aceasta i-ar legacu lantul indisolubil al datoriei si ar fi cu atit mai prompti ... etc...

Va trebui ca maiestatea voastri" cezaree sä trimita in acea tarä o per-soanä de seamä cu o trupä de 400 de archebuzieri de care Radu-Vodi siaibi. respect, iar boierii si soldavii tearnä, cäci soldatii acuma au ciVätat atitaindrizneali, inch nu se prea tem de principe §i fac mult räu säracimii dinacea tal, impreura cu unii boieri" 6 cind vine bietul norod sä se pringäla principe, acesta clä din umeri si nu stie ce a facä; dar cind o sä fie oasemenea persoanä in numele maiestätii voastre fi care sg nu depind4 deprincipen dar sä fie tinut din cheltuialä si pritit de catre maiestatea voas-trä, atunci, precum am zis, principele ar avea respect de el si s-ar punestavilä cu foarte mare folos multelor samavolnicii72 care se sävîrsesc azi infiecare zi, si principele s-ar simti in sigurantä73 si ar fi de mare folos pentruTransilvania, pentru cä i-ar sine in friu si pe turci si pe ceilalti vecini pen-tru care ar fi un ghimee grozav. Si apoi, in foarte scurtä vreme aceastätali ar fi adusä in starea cea mai bunä si ar alerga inapoi74 dinspre Turciasi dinspre Moldova oamenii" care au fugit din Tara Româneasca din pri-cina unei tiranii atit de mari. Apoi acea persoanä ar vine socoteala venituri-lor si s-ar ocupa sä vinä cit mai steins" cu putinvä &rile si veniturile aceleifiri pentru a putea pläti soldatii färä a da atita bätaie de cap maiestätiivoastre cezaree.

Maiestatea voasträ sä se sträcluiasd in anul acesta si in cel urmätor si-itrimitä lui Radu Voievod cit de mult ajutor in bani ti va fi Cu putinvä,cad in adevär are foarte mare nevoie de bani in vremiela de fafá, si sä facäIn asa fel ca acei bani sä intre in mina lui Nica vistierul, prezidentur sudin Tara Romaneasei. Totusi sä fie o persoanä din partea maiestätii voastrepe l'indi el ca sä pläteasa pe soldati, pentru ca acei soldavi a stie ji sä vadäcä stnt banii si ajutoarele" de la rnaiestatea voasträ cezaree, caci cu unfoarte mic ajutor" se va face ca acea trupä a räminá foarte indatoratáfa; á de maiestatea voasträ si sä. poatä vine piept multor forte ale Turcului §isä le pricinuiascä mari pierden i //.

70 Alcuni Baroni.71 Ii qual non abbia bisogno del Principe.72 lnsolenzia." Si assicurarebbe della persona sua.74 Concurrehbe.75 La gente. Aici, probaba, se referl la populatia fugitä din cauza därilor §i a näväli-

rilor tätarilor §-i nu la fuga unor boieri pribegind prin firile vecine.76 Et vederebbe di restringer il pitl che sarebbe possibile il tributo et le rendite di queNa

provincia per poter pagare li soldati etc.77 Li denari et aiuti. Din cele ce urmeazi s-ar pärea cä aiuti" ar Insemna gratificaTii.

283

p. 216

www.dacoromanica.ro

p. 283 Prezentul78 pe care maiestatea voasträ cezaree 11 va trimite principeluiRadu Voievod, ar fi bine sl fie trimis cu unul din servitorii sái78 cáci vaavea mai mare cinste, dupá cum cunoastem noi firea acelui popor ti. aceleitári, si se va vádi tuturor boierilor si soldatilor del indurare si cita bunä-vointä aratá si acordá maiestatea voastrg acelui principe si acelei 06, nunumai prin trimitere de ajutor in bani si trupe, ci si prin trimiterea prezen-tului. Acesta ar trebui sä fie insotit de cuvinte bune care i-ar face pe totifoarte indatorati fa tá de maiestatea voastrá cezaree. Dacá s-ar trimite acestprezent cu acesti soli ai sái, lucrul nu s-ar invedera mai de 1oct3°. Dar indatäce ar afla acesti vecini, cum ar fi Moldova si altii, cá maiestatea voastrá estecu tot sufletul pentru Radu Voievod <dindu-i> ajutor si prezente, s-ar pu-tea tntimpla sá fie ctstigati si ei, pentru eg ei sint tratati altfel de egtre ceilalti.

Rugam umil pe maiestatea voastrá sá se Indure sá scrie scrisori in TaraRomaneaseá spre folosul säu, catre marii boieri cluceru181 Radu Florescu,vornicul Dumitru82, logofátul Miroslav83, vornicul Cernica84, Radu postel-nicul88, Gheorghe Rat80, postelnicul Leca87, logofátul Barcan18.

Altá scrisoare cátre toti boierii in particolar del paese"89, dtre dpi-tanul Mirza88 moldoveanul, cátre Ionascu81, cápitanul moldovean, cátre VinzeBarbir92, cápitan al cavaleriei din Ungaria Superioad.

Aceste scrisori ce vor fi scrise catre acesti mari boieri si cápitani nu vorfi fárá de folos, ci vor ajuta mult, ca si cum li s-ar fi trimis un prezent,cáci se vor láuda ei au avut scrisoare de la maiestatea voastrg cezaree, sidad maiestatea voastrá le va trimite vreun mic dar, i-ar cistiga cu desIvir-sire. Pentru [maiestatea voastd] va fi putin, dar lor li se va párea mult ...etc ..

[iseglesc Alovigi Radibrati si Petro Armeno]

78 Se pare cg. domnul a primit ping in cele din urinä un colan, dar de o valoare muitmai mica deck acela al lui Mihai Viteazul. Nu am crede a prin prezent este desemnat steagulcare va fi trimis in Tara Romgneascg.

" Ai impgratului.so Non parera Mente. Ded nu trebuie trimis cu vreo ocazie oarecare, ci in mod special.81 In text, evident gresit: Stoika Radul Floresco Vornico (!). Punctuatia gresitä lin mai

multe /ocuri a fost corectatä de noi.82 Dumitru din Cepturi fost mare vornic in sf at apr. 1603 sept. 1604." Fost mare logorit in sfat, aprilie 1603 mai 1608.84 Mare vornic, august 1602 decembrie 1610." Iladu din Cepturoaia, dar nu mai era postelnic in 1603.86 Vezi mai sus, Descrierea luptei de la Brapv, n. 18.87 Vezi mai jos, raeortul din 1602" (!) n. 4.88 A/ fost logoat in 1601. A fost si mare vistier al lui Mihai Viteazul, dar continua

sg fie nurnit logofgt. Vezi Digionarul marilor dregatori ai rdrii, pp. 32-33.89 Probabil cu sensul de strgini de taxi, cum rezultg din context.99 Vezi Descrierea de la Brasov, n. 6.91 Ibidem, n. 7.92 Adicg VincenTiu 136rbely.

284

www.dacoromanica.ro

Prea ilustre domn", am uitat sa tnsemn sa se scrie o scrisoare catredomnul Preda Buzescu, ban de Craiova, fratele acestui ambasador domnulClucer Raclu, si toca, daca se va trimite un prezent altor boieri', sa i se facaO parte si lui.

93 111-mo Signore. Acest adaos se adreseaz.1 unui dregkor de la curte; poate lui Fiirsten-berg, care era Hofmeister.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRECONTELE DE FORSTENBERG"

¡1603, stirfit octombrie (?). Pragal"

Ar fi de mare folos ca domnia voastra ilus-trisimi si puna si-i cheme pe domnul Nica vistierul si pe domnul aga Leca"§i s'ii le ja jurämtntul de credinta catre maiestatea sa cezaree, c.I'd este foar-te necesar, oricit nu am pregeta noi sI tot repetam intr-una, totusi ar ficu mai mare temei daca ei ar auzi din gura domniei voastre ilustrisime<indemnul> ca atunci cfncl vor fi in Tara Romaneasca <si se vor afla>cu aceiasi boieri credinciosi maiestkii sale, ei si-i poati indemna97 tn nu-mele maiestkii sale, ca asa cum au rámas pina acuma in slujba maiestkiisale si a crestiditkii, tot astfel nu trebuie sa se lase de a continua si mai

" Traducerea s-a fäcut dupa textul hallan publicat in Hurmuzaki, IV, I, pp. 327-328.Adresantul este acelasi ca al primei scrisori a seriei de faya'.

96 In Hurmuzaki se dä data gresitä 1602" (!), firä nici o indicatie de loc." Vezi mai sus notele 54 s.u. precum si p. 298.97 Admonirli, Indemn Cu o nuanfä de moniviune.

286

www.dacoromanica.ro

departe cu toatä puterea lor, cci daca vor face asa, nu le va lipsi niciodatäindurarea i bunävointa maiestätii sale cezaree, ca unii care s-au sfrguit cucredintä in slujba sa, i acest lucru98 se va putea face atunci dud vor aveaaudientä la domnia voasträ

Si si-i mai facä atenti ca atunci dud vor fi pe lingl preasträlucitulRadu Voievod, indemne s deschidá bine ochii i a fie in acea tará unsingur cap, si nu nenumärate cum stnt acuma, i cä el trebuie sä-si cirmu-iasca Tara cu dreptate si nu cu tiranie, cum s-a ficut pe vremea turcilor,

ja bine seama sä se facá dreptate säracilor, i acume ei nu au partede ea, din cauza acestor doi99 frati Buzesti, adicá unul care este ban laCraiovaum iar celálalt care este aici, Radu Clucerull", are ocnele de sare, asa

toatä Tara este in mtinile lor i ei fac tot räul pe care II pot face ace-lei säräcimi, i domnul nu indräzneste s spunä nimic. La acestea s-argäsi leac daca maiestatea sa ar binevoi s trimeatä in aceastá tarä un omcu vazä, i'mpreunä cu 300 sau 400 de archebuzieri care sä. nu astepte nimicde la domnul <Tara> Radu Voievod, ci sä fie tinuti din leaf i plátitide maiestatea sa i cind domnul va sine seama de el si va avea un bunsprijin, atunci <acei> boieri i sold* care sint devotati maiestätii sale voravea mai multä sigurantä, i ceilalti care dui potrivnici vor fi tinuti infriu §i infricosavi si nu vor indräzni s facä nici o neregulä, i chiarturcii atunci, chid ar vedea cä se aflä mai puTini nem0 sau valonil°2Tara Romaneascá, mai greu s-ar porni sä. jefuiasa; <aceasta> ar fi spremarele folos al tärii i spre cinstea maiestätii sale, aci noi impre-unä cu acest domn Nica Vistierul i cu aga Leca, impreunä cu boiericare stilt 'in Tara Romaneasci, am aduce lucrurile 'in asa stare, c5" maiesta-tea sa s-ar afla multumitä, i acea biat ar ar räsufla, i în putini anis-ar reface bine; si pe l'ingä aceasta chid ar fi nevoie de un ajutor pentruacei boieri, sä nu pregete si-i ajute de indatä, cäzi domnii din Tara Ro-maneascä si Moldova obisnuiesc ca färä judecatä dupä cum se obisnuiesteprintre crestini ci <doar> pe spusa unora cu minciunile lorm sà punä

omoare pe boieri i apoi de multe ori s-au cáit <prea tirziu> asa cä.pentru acest motiv ar fi bine ca sä fie 'in Iari un asemenea om cu greutate.

98 Adicä luarea jurämintului i transmiterea directivelor continute in acea scrisoare. S-arpärea insä c paragraful ce urmeazä constituie mai degrabä o criticä acerbI a domnului §i aBuzestilor decit un program constructiv, sugerat domnului pe aceastä cale.

99 Al treilea frate, Stroe, murise in octombrie 1602 dupä duelul eau cu cumnatul hanu-lui tätar.

Kraglievo, Preda Buzescu, mare ban, august 1602 mai 1608.101 Radul Pucioro (1.) (= Cluciaro), mare clucer, septembrie 1602 ianuarie 1610.102 Tugeschi over Valoni.103 Ma il dito di altri con le bugie loro.

287

www.dacoromanica.ro

Ne ruggm de domnia voastrg ilustrisimg ca ajutorull" acordat dinindurarea sa de cgtre maiestatea sa lui Radu Voievod, si fie dat acuml"in miinile acestui domn Nica Vistierul, pentru ca impreunä cu ce vor puteacápáta din tará, s poatá pad oastea i s dea incredere i speranyä ace-lei Iäri, cum ea' intotdeauna vor fi ajutati de maiestatea sa cezareestie a au fost ajutati ping acuma.

Dacg va gási cu cale domnia voasträ ilustrisirná, atunci cind acestidomni 1i vor lua slobozirea de plecare <sä binevoiascá> s ne recomandepe noi'°5, ca sg stie cg &intern trimsi in acea targ din ordinul i poruncamaiestátii sale cezaree, i c aceasta este vointa sa, i apoi va vedea dom-nia voastrg ilustrisimg cit ne vomi strádui pentru folosul maiestátii sale,qi ne ierte daca ne-am lungit la scris, nu pentru a da sfaturi domnieivoastre ilustrisime, ci pentru ci noi cunoastem firea acestor oameninevoia care este in acea tarsi, am vrut s seinnalám acestea, i dorrinia voastrg

faceti cum vi se va párea mai bine. lar noi ráminem intritdeauna inslujba i la porunca clomniei voastre ilustrisimel" ... etc.

104 Autto conceso (0, adicg banii pentru plata ostasilor.106 Al presente.106 Se observi folosirea continul a pluralului persoanei I in aceastä scrisoare, pe care

credem cà o putem atribui impreura lui Radibrat i Petru Armeanul, ca i celelalte doul careo preced.

Scopul real al acestei scrisori este sä. infiviseze In asa fel situaiia din Tara Roma-neascä, inch s'a" justifice leacul" recomandat de autori: s obtinä de la imperiali o menyiunespeeiaIX a rostului lor in Tara Romaneascg. Partea cu a.7a-zisele indemnuri catre boieriidevotgi, ca s timing si mai departe credinciosi, este Injghebata doar pentru a introducecelelalte pretinse Indemnuri" catre domn, constituind expunerea meste§ugiti de care eranevoie.

www.dacoromanica.ro

PETRU GRIGOROVICIARMEANUL

Pupa 1560 1616)

Petru Grigorovici Armeanul, zugrav i poliglot cu ovocatie innascutä de interpret si de misit, ostas poate clndva, i negustor din fire, agentconfidential 6 sol al lul Mihai Viteazul Inca din 1595, apoi emisar al lui Basta 6 al impe-rialilor, autor partial in treacat al Cronicii lui Mihai Viteazul", ramtne totusi aproape unnecunoscut. Desi apare destul de des in documente, lumina marturiilor pare mai degrabasa-i tntunece deck si-i lamureasca fizionomia, care continua sa fie destul de echivoca, atttpentru contemporanii si, cit i pentru istoricii actuali. In documente, D. aflgrn mai alesindirect, la persoana a treia. Declaratilie sale stnt de cele mai multe ori redate de altii.Chiar 6 uncle dintre rapoartele sale mai tirzii apar tntr-o forma rezumata 6 impersonal,care le lipseste de elementul vieçii imediate si autentice. Informatifle despre el stnt destulde fragmentare. Originar din Liov, el Isi avea acolo 6 casa, 6 familia cea adevarata, chiardaca aproape de sfirsitul vietii el se va lauda cu calitatea de localnic al Moldovei, dato-rita adoptiei sale de catre boierii de aid, sub forma tmei aliante matrimoniale cu unadintre primele Aran moldovene. Nu stim cu ce prilej 6 in ce calitate a aparut mai trail

289

www.dacoromanica.ro

In Tara Romaneascä, unde 11 afam In mijlocul anultu 1595, ciad este trimis de Mihai Viteazul caemisar in Polonia, cu o Insärcinare specialä la Kiev la ducele Constantin de Ostrog; i II siduce pe Lubieniecki, purtkorul din partea domnului al unor propuneri i rugäminti inextremis. Folosirea sa pare, mai degrabä, o improvizare ad-hoc datoratä faptului cä el

insusi era din Polonia si a era cunosckor al limbilor slave. Succesul acestei misiuni aveafaca apoi din Petru Arraeanul un sol de tainä In tratative destul de complicate, cerind

pe ling un fond poliglot si o indemlnare deosebitä. Petru Grigorovici stia de acasä limbaarmean i cea polonä. La scoala din Liov a trebuit s invete i latineste. Dar el scria maiales in limba italian, ca toti membrii coloniei armene din acest mare emporiu; el aveanegotul in singe si o cunoastere destul de Intinsä a hunii orientale, care se intIlinea acolo cudrumurile spre lumea din Occident. Indeletnicirea de zugrav de icoane îl pune'a in legkuräcu lumea ortodoxä. Probabil c In aceastä calitate s-a abkut i prin rTara Romäneasea,inainte de vara anului 1595. Mai tirziu, scriind Impäratului pentru a-i cere recompense, elva pretinde in 1603 cä.' de zece ani (!) s-ar fi aflat in slujba casei de Austria. Dar acestanu este singurul neadevär din acea scrisoare. In soEile sale se manifestä un stil personalrezultind dintr-o siretenie care pkrunde tot gindul stäpinului, care il foloseste si nu pre-getä s adauge o serie de elemente, in blurb: parte fictive, atunci ciad crede c adevärull maitrebuie colorat Intr-un anume sens. Astfel, In 1598, el infloreste cuvintele domnului cätrearhiducele Maximilian, pentru a fi mai persuasiv, si tot astfel, mai firziu (In 1599), el im-plineste cu imaginatia tkerile sau reticentele impäratului cu privire la dorintele domnului,dupä cucerirea Transilvaniei. Intr-adevär, in septembrie 1598, dupä: rentoarcerea lui Sigis-mund, Mihai Viteazul trimite succesiv, la o säptämInä. distan, doi emisari la Casovia, laarhiducele Maximilian. Primal din ei, Petnehazy (primit la 25 septembrie) pentru a cerelämuriri i instructiuni, In fata noii situatii create de fostul principe, al doi1ea4 Petru Ar-meanul (primit la 1 octombrie), pentu a denunta tratativele lui Sigismund cu turcii i aIndemna la o actiune grabnicä Impotriva lui. Totodatä, cerea domnul sä" i se trimir'a odiplomä imperial de restituire a vechilor privilegii ale secuilor. Chiar de la inceput seconstata o deosebire total Intre stilul expunerii lui Petnehazy [Hurmuzaki, XII, pp.392-393], formulatä pe puncte de o mare sobrietate, i cel aI cuVintärii Armeanului, 'in

care un fel de element comico-dramatic räzbate ini scene sau imagini vii, dar poate nu chiarpe de-a intregul reale. Prima scera cu care se deschide expunerea coloratä a armeanului 11infatiseail pe domn spumegind la aflarea trimiterii de catre Sigismund a lui Ovan, catrateze pacea cu turcii, i exdamind: Sperjurul! Nu e destul c s-a arkat flea' credintäfatä de impäratul crestin, dar vrea acum s predea <dusmanului> i propria measi s-o nenoroceascä! De aceea mergi acolo 6 spune-i cä. dacä va face pace si aAianfi cudusmanii i necredinciosii, ii voi fi eu insumi indeajuns i turc i Vägin in local lor!"Lucru pe care acest Petra taw (!). Concomitent insä mai era Insärcinat s stäruiepentru eliberarea cornisarilor impärätesti i sä. nu piece Oda nu Ii va vedea slobozi. Lucrupe care 1-a realizat atunci (!). Dar totodat i cu precklere, domnul 1-a trimis la luminä-via sa [Arhiducele Maximilian], sub pretextul ea se duce In Polonia, spre a raimi cazaci, casä-i expunä situar,ia i sä se informeze de Imprejurki, pentru a sti cum sä se cäläuzeascämai bine. Si dei principele a vrut revinä pe Petru, trimitind räspuns domnului prin

290

www.dacoromanica.ro

Bodoni, domnul 1-a rrimis pe acesta de indatä tnapoi, punindu-i in vedere sä. nu-i retinatrimisul pentru c aceasta fapta ar fi in detrimentul tarilor lor. Astfel, Petru a fost lasat

plece, dar principele i-a oferit multe bogatil (!) ca spuna contra cui naimeste domnulcazaci, dar tot ce a putut scoate de la el a fost c domnul ar vrea foloseasca in expe-ditii peste Dunare. Si tot nu I-a lasat s piece pina nu 1-a pus sa scrie domnului cum cä el[Sigismund] este plin de crediirta si de sentimente bune fa ll de domn. Dar el a dat intain servitorului su o insemnare scrisä pe armeneste, cum ca. domnul are doi ochidoua urechi i ca va intelege usor ca a trebuit s serie acea scrisoare dupa cum a porunoitprincipele. Dar evident ca. acest procedeu oblic face mai putin credibila atitudinea dirza asolului in fata principelui, transmittridu-i intocmai arnenintarea lui Mihai Viteazul sau certn-du-i in mod ultimativ eliberarea comisarilor imperiali.

Abia acum se ajunge la obiectul misiunii lui Petru la arhiducele Maximilian Domnulvrea sl ;tie daca se bucura de aceeasi incredere si declara a vrea sä. ramini credinciosping la moarte, juramtntului sau. Chiar daca Sigismund va tncheia pace cu turcii, el[Mihai] nu ar cousin* niciodata la o asemenea pace. Domnul are si el legaturi cu urtiiturci i tatzri, datorita clrora poate afla once i poate face sa fie vazut cu ochi maiputin buril Transilvanul, dupa cum a i fäcut. $i deci arhiducele sa se increada doarDumnezeu i in el, dar sä se lase si sfatuit sa nu se impace cu Transilvanul etc ... Domnula ajuns destul de departe cu secuii, dar îi trebuie o scrisoare de incredintare dia parteaarhiducelui c poate s le fagaduiasca acestora vechile lor liberati .. Aid intervine odigresiune relativa la sentimentele voievodului de Kiev, 1a care fusese Petru cu vreo qaptesaptiimini mai tnainte, fa tä de arhiduce (rege posibil al Poloniei). Apoi alta digresiune, cuprivire la regele PolonieA care cu un an 'in urma voia s trateze cu Valahul o inchinare aacestuia, asemenea acelei a Moldoveanului, si care a vorbit chiar cu Petru i i-a fagaduitniste sate In Lituania, daca s-ar orienta in sensul acesta. Se revine, in sfIrsit, la subiect.Domnul a trimis lui Sigismund, claci s-ar lupta cu turcii, o oaste de 8 OM (!) de oameni,care se afla la Lugoj si care, daca ar fi chemata de arhiduce, ar trece in tabara sa. Domnultrisusi este gata sa treaca cu toata oastea sa daca 1-ar cherna arhiducele. Dar sa nu fie datuitrii In privinta ajutoarelor Vineyti, caci are multi ostasi pe care nu-i poate plati singur.$i, in incheiere, e infatisatä altä scena, corespunztnd celei de la tnceput. Chid a plecatPetru, cu douà.' saptamin' i mai tnainte de la voievod, care se afla la Craiova, acesta puntndun genunchi In pamtnt in fata lui i rididnd mtinile a jurar s in cu credinta de-a pu-ruri cttä. vreme ti va sta capul pe umeri, juramtntul pe care 1-a ficut imparatului.

Se poate constata ca miezul soliei In sine ocupa putin loc in acest mozaic de confi-dente, indiscretii, exagerari, lingusiri (folosind calea indirecta a declaratiilor mai muIt orimai putin exacte ale voievodului din Kiev) si laude de sine. Alaturi de doran, tnfatisat cugravitatea cuvenita, el nu omite sa se Infatiseze si pe sine, introductnd pe de läturi si unelement de comedie in scena dintre Sigismund i propria sa persoana, foane prezenta intoata aceasta expunere. Apar exagerari vadite. Oastea trimisä de Mihai in Transilvania nuatingea cifra aratata. Rolul pe care si-1 atribuia sie-si, in eliberarea comisarilor de pilda,nu corespunde strictei realitäti. Un lucru merita sa fie retinut. Cererea acelei scrisori impe-riale de catre Mihai, pentru a putea fagadui secular restituirea privilegiilor lor, a avut

291

www.dacoromanica.ro

urmare neasteptatä. Rmas n suspensie, ath din cauza indolentei binecunoscute, parali-zInd intregul aparat de stat habsburgic, clro i dintr-o convingere a nu s-ar putea punetemei pe secui, Intruch Bathorestii ii considera devotati cauzei lor, ea primeste o aka' rezol-vare. Insusi Petru Armeanul va plasmui pentru Mihai o falsa diploma' cu atita maiestrie,Inch a klocuit cu succes lipsa unui document autentic.

In anul urmator, citeva hmi dupa venirea lui Andrei Báthory in Transilvania, el estedin nou trimis in taini la imperiali, de ande se "intoarce aducind incuviintarea, in principiu,a acdunii contra cardinalului. Scena reIntoarcerii sale si a lui Petnehazy este descrisä deDarald. Si de astä data apare un element de comedic In amanuntele privindu-1 pe colegulsu de solie. Dupa ocuparea Tramilvaniei el este din nou indreptat spre curtea de la Praga.Dar aceasta, luind act de venirea lui, aratä c asteapta o solie compusa din marl dregätoridin Tara Romineasca si Transilvania, care a si fost trimisä neintirziat. El Insusi avea

mai zaboveasca pentru a veni cu banii asteptati de Mihai pentru platia ostasilor. Deindatä a si trimis veste domnului ca i se trimit 100 000 de florini prin el, precum si unprezent extraordinar" In valoare de 25 000 de florini (prin Carlo Magno). Dar chid a ajunsla Satu Mare si a aflat ca nu 11 asteapta nici o suma acolo si a incercat zadarnic laCasovia s obtina de la Lassota, mäcar una mai mica (30 000 de florin», a fost cuprins de

panica ark de ingrozitoare, ca lamentatii, urlete si gesturi de disperare, la care s-auadaugat i revársäri torentiak de critici la adresa noilor soli ai domnului (care nu arexprima adeväratul punct de vedere al acestuia, ci pe al unora care ar vrea ca el sä pis-treze pentru el Transilvania) si declaradi ca el este un om mort, cl va plati cu capullipsa banilor etc ... etc., inctt plriä si Mihai Székely, cäpitanul de Satu Mare care fusesenumit unul dintre comisarii imperiali in Transilvania si care 11 socotea pe Mihai omul caretrebuie, a fost cuprins de ingrijorare si s-a ktrebat daca subalternul su, I. Darahi, trimisla doma la Alba Itdia si retinut de acesta fara alte explicatii, nu va fi pätit vreo napastadin partea acestuia. De acum incolo el va fi mentionat adesea In rapoartele comisarilorM. Székely si D. Ungnad, si de cele mai multe ciri Intr-o atitudine protestatarä, submirdndaqiunea solilor oficiali, carora le opunea propriile rezultate le care ar fi ajuns el. Larindul lor, solii 11 declarau mai grijuliu de interesele imparatului dech de ale domnului, invreme ce Dionisie Rally 11 acuz c Indeamna pe Mihai s pastreze Transilvania pentrusine. In reteaua de intrigi tesutä contra lui Mihai, Petru Anneanul s-a lasat cistigat deBasta, potrivind lucrurile In asa fel, ca sä fie luat prizonier 10. Mirasläu. La primul prilejnu a sovait s loveascl In doamna Stanca, spre a-si dovedi zeha fata de noul stlipin. Daraceasta era fara iluzii în privinta lui si 11 trata cu o desconsiderare manifesta, folosindu-1ca agent si iscoadä' fa; ä de Radu $erban, dar neacordindu-i nici o Incredere si tratIndu-1 ca

sluga.Lucrul era datorat poate si manevrelor suspecte ale acestui agent imperial, care curInd

se va lasa mituit de Movilesti, pentru a ponegri pe Radu $erban si a strecura propunerile luiSimion Movila aduse de fratele sau, Iosif Armeanul. Nu stim care vor fi fost raporturile luiPetru Armeanul cu Radu $erban inainte de februarie 1604, eind e mentionat de Basta unincident al lui cu domnul. Aceasta ciocnire a trebuit sa fie de data recenta, deoarece dinseptembrie 1603, chid este trimis de domn In solie la imparat çi ping la 20 ianuarie 1604,

292

www.dacoromanica.ro

dud pleaci din Viena spre Tara Romaneasca, el nu a avut cum sa intre in conflict cu el.Supararea a putut fi provocata de propunerea privind trimiterea unor comisan i imperialicare sa pia:teasel, cu mina lor, pe soldati. Ceva mai tirziu, in iulie, acelasi Petru Armeanulimp reuna cu Radibrat aveau s propuna imparatului trimiterea unui °filer imperial cu400 de archebuzieri, iar in privinta soldelor ostasilor tocmiti de domn, efectuarea playalor de catre vistierul Nica, sub control imperial. Acest vistier facuse si el parte dintr-oa doua solie a lui Radu Serban, in 1603, la imparat, impreuna cu Radibrat. Dar chid seficea aceasta noui propunere, lucrurile se tnveninasera. Petru Armeanul, care fusese trimisinapoi de Basta in Tra Romaneasca, de unde nu mai putea pleca, dupa cum se tia si laSibiu (Veress, Documente, VII, pp. 205-206), reuseste, in sfirsit, s obtina a fi tfirnis dedomn ca sol la nunta lui Albert Huet. De acolo se repede la Cluj, Ia comisarul imperialKrausenegg, cu un nou raport despre simatia din Tara Romaneasca, mult mai gray deckcel din februarie. De asta data, domnul era acuzat, pur 6 simplu, c foloseste banii Impara-tului pentru a plati pe turci si pe titari! Comisarul Krausenegg, ramas cu intreaga grilla acestui sector in lipsa comandantului (Basta) plecat la imparat, primeste cu oarecare

revelatiile Armeanului, observind ca multe dintre faptele aratate fusesera sernnalatechiar de domn. El remarca, mai mult ca o curiozitate, perfecta concordanta dintreratiile lui Petru si cele ale lui Radibrat, subliniind totodata faptul c Vimercati, careraporteaza lucruri autentice, nu pomeneste de cele insirate aici. Ceva totusi din acuzarilelui Petru, Intarite de Radibrat, dupa cum reiese din raportul lar comun catre imparat(Veress Documente, VII, p. 214) l-a influentat pe comisar in räspunsul oarecum doje-nitor din 30 iulie catre domn, care ii scrisese la 12 si la 26 iulie, cerind cu disperare bani

pentru a rezista incursiunilor ca aceea din banatul Craiovei si care ameninta cuparasirea tarii, in eventualitatea a nu ar fi ajutat (ibidem, p. 212). I s-au trimis bani,Restul i se va trimite prin Petru Armeanul, care a lost retinut Pita acuma la Cluj mai alesde aceea. Urmeaza, insa alte raspunsurA pe alt ton, la 1 §i 2 august.

A fost oare atitudinea lui Petm Armeanul determinata de resentimente personatefa; ä de domo, sau cumva trebuie s Impingem ping la aceasta data o dedaratie destul desuspecta a fratelui lui Petru, facuta la 12 octombrie fug, comisarilor de la Cluj (Hurmu-zaki, IV, 1, pp. 396-397) si s vedem aici o intreaga campanie pomitä, cu bunä.pentru inlocuirea lui Radu Serban cu Simion

Iata ce raporteaza comisarii la acea data. A sosit iarasi din Moldova fratelelui Petru Armeanul, anume Iosif Grigorovici, i raporteaza ca. din nou stau adunati tä-tarii Nogai la Nipm, în numar de 15 000 de oameni. De asemenea, in apropierea Dunäriiar sta un pasa. turcesc, Hadder-pasa cu 1 000 de oameni [s-ar putea uni cu turciila Timisoara pentru o incursiune in Transilvania]. De asemenea, mai aduce o scrisoarede la pribegii munteni, care stilt stabiliti in Moldova, prin care acestia, aratindu-si incao data nevoile lor, staruie iarasi pentru numirea lui Simion in Tara Romaneascä. [ Scri-

soarea este trimisa In original sub litera B]. ara tii sus-zisul losif, prin fratele sag,Petru Armeanul prin viu grai c Simion se leaga ca la amintita i sperata sa inaltare,nu numai sa nu cearä de la ms. imperiala aid un ajutor bänesc, ci chiar mai deaacestuia in fiece an 100.000 de talen in mlinile guvematorului Transilvaniei. Si dud

293

www.dacoromanica.ro

raaiestatea sa al vrea si trimiti soli la Moscova, in Persia si la tätari, el se leagiocroteascä in calea lor cu bine si in siguranti. De asemenea sà trimità ajutor maiestätiivoastre de cite ori ar fi nevoie, sau chiar s meargä personal in ajutor i s primeascisteagurile de la el, $i s ;Mg' o pace de asa fel cu ttarii i turcii inch teritoriile maiestitiivoastre si nu fie atacase de ei. Si pentru mai multi siguranti, sä nu fie socotit bun

recomandat spre a fi voievod in Tara Romineasci, doar ca frate al lui Ieremia, ci

acest Simion ar mai vrea pe deasupra ca sà tini pe unul din fili sài (care slat pare-sein awair de sapte) la curtea maiestitii sale, si si cumpere pe teritoriile maiestádi salebunuri In valoare de 600 000-700 000 de guldeni."

Mai arati cà sus-zisul Hadder-pasa aduce cu sine un steag, pe care ar fi si-1dea lui Radu-Vodi In Tara Romineasci.

Nu stim cum se va fi terminat aceastä fazi a raporturilor lui Petra Armeanul cudomnul. S-ar pirea ci nu s-a mai intors in Tara Romineascá, preferind sà stea maiaproape de curte, Intr-un post de interpret. In mai 1606, continuindu-si politica de la-mentatii i redamatii din octocabrie 1603, cu patetice referid autobiograficep. 1721 el cere si fie despigubit de poloni, cáci atunci dad a fost trimis in Transilva-nia i Tara Romineasci a fost jefuit, luindu-i-se nu numai bagajele sale, dar fi scrisorileimpäratului! [op. cit., VIII, pp. 14-15]. In anul urmitor, el cere impiratului restul ba-nilor ce i se cuvin. Gata oricind sà aminteasci de sacrificale sale si speculind legiturilesale cu Orientul, unde îi purta negotul fratele silu Iosif Grigorovici, prin care pretindea fi i incercat o apropriere de sahul Persiei, marele Abbas, du,smanul turcilor, PetruGrigorovici pare, in sfirsit, desemnat pentru un rol major. Ambasadorul venedan laPraga ii raporteazi dogelui la 27 august 1607 (ded intr-o fazi urmitoare pica de laSzitvatdra) ci impiratul, inainte de a trimite un ambasador la Constantinopol, vaexpedia cu un pasaport al pasalei de Buda pe Petru Armeanul, care desi poartä acest nu-me, se crede totusi cà ar fi ragusan (!) si care sti la Praga servind de tilmaci. Daraceasti veste nu s-a adeverit. In februarie 1610, el este chemat ca martor al apiráriialituri de Radibrat, in procesul destul de tulbure al lui Sigismund Báthory si al luiMarcu Vodi.

El reapare, in mod neasteptat, in orbita päräsiti a firilor romine, in 1611. Scri-soarea sa din Roman (N. Iorga, Studii fi documente, IV, p. 144) ni-1 araa 'in termeniicei mai buni cu domnul pribeag Radu $erban pe care il säpase cu perseverentä in 1604,cit i cu tinárul Constantin Movili al Moldovei. Dealtminteri, se vede ea' raporturilesale cu aceastä erau destul de strinse, desi nu reiese destul de ciar dad anume i-afost oferiti o sotie de cátre boierii din Moldova. In general, precizia cronologici lip-seste din acea scrisoare, care se descompune In momente destul de depirtate unele dealtele, i unele firi vreo semnificatie deosebiti. (0 analizli mai aminuntiti urmeazimai departe in Observafii critice). In realitate, Petra nu avea nici o misiune la RaduSerban, dar a fost la el in speranta si-si inventeze una. lar doranul, poate fig preamari iluzii cu privire la caracterul alunecos al acestuia, a vrut tOttlfi sà extragi de lael informatii, care intetesau de aproape, i apoi sil se slujeasci de el, mai intii pentrua transmite anumite doleante sau explicatii i apoi chiar ca ernisar direct, insircinindu-1

294

www.dacoromanica.ro

Cu ultimile sale comunicari inainte de pornirea la lupta contra 1W Gabriel Báthory.Si mai .tirziu, dupa Incheierea expeditiei, domnul, care nu isi putuse valorifica victoria,nefiind ajutat da timp si care era sortit de acum Inc°lo unei situatii jalnice de domnpribeag, va trimite prin el cereri de bani catre acelasi palatin [ibidetn, p. 212] caruiaPetru ii afirma si personal ca fostul domn nu mai are decit 16 ducati. Tot el anunta.apropiata venire a acestuia la Viena, unde prezenta lui nu era dorita in momentul ce-lebrarii unei nunti impa'ratesti. In februarie 1612, el este unul dintre solii lui Radu aflatla Viena. Dar Petru Armeanul continua sa se intereseze de Moldova. In ianuarie 1612,el declara ca este nevoie de un om de credinta, care ea' meargl la Constantin Movila inMoldova si care sa se adreseze i boierilor moldoveni. Totodatä. era nevoie si de un emisarde tainä, care sa se strecoare la sasi i la secui, s introduca osta.si la unii, sa se informezede dispozitia ce/orlalti in vederea unei actiuni contra principelui Transilvaniei. Acestom credincios, priceput i discret trebuia sa fie chiar el, dupa cum rezulta din propune,rea sa. Dar foarte curind este lichidata domnia lui Constantin Movila in Moldova, iarcea a lui Radu Mihnea, care incepe acum in Tara Romaneasca, este farä legaturi Cu

imperialii, 'in care sa se poatä. insinua si el. Tot In 1612 moare i Rudolf al II-lea,stapinul din urma 'al lui Petru. Noul imparat avea metode i 'veden i diferite i altioameni in jurul sau. Dar in Moldova se produc in anii 1615, 1616.. fapte noi. Instalarea luiAlexandru Movila putea deschide iar un tirg al rocmelilor pentru emisari veniti din.imperiu sau din Polonia. Faptul ca. s-au gasit la moartea sa in casa sa de la Liov, printrealte acte i unele relative la tratativele dintre Doamna Elisabeta Movi1 i Giurgi-pasa,ar indica un amestec al su i in aceste tormeli. El este ucis In 1616 in Moldova(,, intr-oultima solie spre Orient'. [P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 208]. Acest om, carese vaitase prin 1603 ca. si-ar fi jertfit nu numai timpul, sanatatea i averea in slujbaimperialilor, dar pina si familia sa, persecutata din pricina lui, si care nu mai vrea

stie de el dar care indata, in 1604 apare in legiturile cele mai strinse si mai suspectecu fratele sau, Iosif, venit cu ofertele lui Simion Movilä, el care nu inceteaza si se

declare sarac lipit, acuma la moarte, in clipa adevarului, este dat de gol. In casa ha dinLiov, calcata de reprezentantii regelui Poloniei, se gasesc chitante pentru creante asupraimparatului, totalizind suma de 22 913 zloti, privilegiul imperial de Innobilare pentruel g fratele su acre privitoare la Mihai rämase la solul sau: privilegiul pentru dom-niaTarii Romanesti dat de Sigismund Báthory lui Mihai Viteazul, acte semnate decardinalul Andrei Báthory, scrisori ale imparatului Rudolf catre Nestor Ureche si Con-stantin Movila, actul tratativelor intre imparat i Mihai Viteazul, al doamnei ElisabetaMovila cu Giurgi pasa... etc" [ibidem, dupa actele municipale din Liov]. Arhiva perso-nal i destul de sugestiva, dar care nu inlocuieste niste memorii bogate in incidente, fiechiar i romantate ca uncle din rapoartele sale.

Mai ramine intrebarea: Ce fel de influentä a exercitat asupra oamenilor si a eve-nimentelor? Ea este conditionata de o alta: Ce temei se poate pune pe marturia. dui?

Trebuie facutá o deosebire Intre soliile precise si limitate care i-au fost incredintatepe care le-a Implinit, in general constiincios, cu unele variatii personale i acti-vitatea sa de talmaci, care scapa oricarui control. El gasea foarte natural sä omita-

291

www.dacoromanica.ro

din talmacirea sa tot ce ar fi putut supra pe stäpin, iudiferent daca prin aceasta schirnbatot spiritul unei comunicar' i. Aceasta pilactica s-a exercitat din plin in transmiterea fante-zista a raspunsului Imparatului la punctele privind dorintele lui Mihai, care ne-au parve-nit intr-o forma ciudata, naiva, aductrid parca a fragment dintr-un basm oriental. La aceastaparticularitate se mai adauga abaterile datorate fie unui interes propriu, fie unor senti-mente personale: vanitatea einitg A invidia fa; a de solii mari trimisi la tatp.árat, pecare ii discrediteaza tit poate. In sfirsit, caracterul su insinuant, ba chiar intrigant, fri-cos A lipsit de scrupule, facea din el un auxiliar foarte nesigur, mai degraba periculos.De aceea, influenta sa a fost adesea negativa.

Problema sinceritatii sale se pune mai ales cu privire la rapoartele sale desprestarea Tarii Romanesti sub Radu Serban. Nu o data slut exploatate, in mod tendentios,contra domnului niste conditii generale semnalate si In Transilvania. Este ciar ca in ri-valitätile boieresti, el se face ecoul partidei potrivnice Buzestilor. Nu este exclus ca, intimpul participarii sale la solia solemna.' trimisa de Radu $erban la imparat, sä se fiinchegat grupul Aga Leca, vistierul Nica, Radibrat A Petru Armeanul a carui existentareiese din confruntarea rapoartelor lui Petru cu ale lui Radibrat. Incidental au mai pututinterveni, in priv:nta lui Petru, A argumentele convingatoare ale lui Simion Movila co-municate prin Iosif Grigorovici. Asadar nu pot fi folosite ca absolut sigure datele oferitede rapoartele sale.

Textele relatärilor de fa/a au fost publicate in Hurmuzaki, IV, pp. 368; 404-405si in N. Iorga, Studii si documente, IV, pp. 144-149.

In istoriografia romana el ocupa un loc insemnat ca autor partial al unei cronicia hit Mihai Viteazul, cuprinsa si de Szamosközi in istoria sa. De aceasta cronica s-afolosit Mihai Viteazul la intocmirea memoriului su catre Rudolf al II-lea, precum A acelui catre marele duce de Toscana.

Despre Petru Grigorovid s-au ocupat N. Iorga in Istoria lui Mihai Viteazul qi

P. P. Panaitescu in Mihai Viteazul, iar despre cronica amintita Ioachim Craciun ADan Simonescu. Sadi Ionescu 1-a trecut in Bibliografia cilia torllor straini, pp. 81-82.

www.dacoromanica.ro

[DARE DE SEAMA DESPRE IMPREJU-RARILE DIN TARA ROMANEASCAil

1604, februarie 20, Citij

Petru Armeanul, intorcindu-se la 20 februariel1604 din Tara Románeascá la Cluj, a spus cä Radu a fIcut un armistitiucu hanul tátarilor2, plátindu-i 5 000 de bani de aur3, cu aceastá invoireca tátarii sá nu näiväleasa' in Tara Románeascá. Bizuindu-se pe aceastápacificare, Radu a pus sà* se vesteascä peste tot ca locuitorii care se adá-postiserá in mun/i de teama tátarilor, sä se intoarcá la locurile lor §i sálocuiascá in casele lor. Dupá ce s-a fácut ala, a raválit in grabá in TaraRománeascá o oaste de tátari j a dus in robie un mare numár de románi.

1 Traducerea s-a ficut dupa textul latin redactat la persoana III si publicat 'in Hurmu-zaki, IV, 1, p. 368.

2 Cum Tartarorum Chamo=Gazi Ghirai al II-lea.3 Aureorurn.

297.

p. 368

www.dacoromanica.ro

Voievodul Radu este un barbat cinstit si nu incearca nimic ce ar firiu, dar are sfetnioi fä'tarnici4 si inselatori in care nu se poate avea-credere: indeosebi un oarecare comis Leca5 ce se bucura de multá auto-ritate si avere si care capteaza prin daruri bunavointa si favoarea turcilor,si este de temut sa nu iasa cumva vreo primeidie pentru Radu si pentruacea .0118 din partea sa datorita unor intelegen tainice cu turcii.

Stoichifil si Cernica8 stilt credinciosi. Locuitorii tarii stilt storsi demad diri, cad de fiecare poartä se cere o data 60, o data 100 de florini,si se aduna multi bani, si nimic nu se foloseste pentru intretinerea armatei,ci totul se intoarce spre folosul personal9 cu toatä plingerea pe fatá alocuitorilori° a voievodul insusi si boierii prea Isi impart Ora si comorileaflate de la voievodul Mihai.

Ar fi mai nimerit sa fie trimisi cu banii hotariti de maiestatea sa nistecomisad care si plateasca Cu mina lor pe soldati, si si-i oblige pe capitanisi comandanti la juramintul de credinta fata de maiestatea sa, si sa jasearna si la alte treburi din taráll.

In toata Tara Romiâneasci. nu sint acurna peste 3 000 sau 4 000 deostasi. Ieremia, voievodul Moldovei pindeste once prilej12. Hanul täta-rilor i-a rägaduit 50 000 de oameni.

Mai se afla la hotare si rasculaTii din Transilvania, de asemenea sicazacii, alungati de curind din Transilvania dupa moartea lui Moise Székely,si care pindesc once prilej13 ...

[Credem ci nu este lipsit de interes ecoul trezit de comunicarea luiPetru Armeanul. Ream scrisoarea lui Basta din 21 februarie 1604 dinCluj]:

Eri seara a sosit Petru Armeanul, care s-a intors din Tara Románeasca,si dupa cite spune, s-ar párea ca legatura despre care era oarecare banuialaca s-ar fi incheiat intre acest domn muntean 6 cel moldovean, nu se ade-vereste, si, acelasi lucru imi scrie si capitanul Atilio Vimercati dar in puTinezile avem sa limurim totul cici m-a rugat voievodul si ma duc pink' laBrasov, unde ar vrea sa-mi vorbeasca, 6 dad va veni el insusi, asa cum

4 Consiliarios versutos.5 Komis Lekam. Este vorba, probabil, de Leca din. atun si din Leurdeni, fost comis ht

1601, apoi mare postelnic al lui Radu Serban, 16 aug. 1602 10 dec. 1610. Vezi Dictionarulmarilor dregitori, p. 208.

" Provincia (= provinciac) illi.7 Stoilaczarn = Stoica din Strimba mare logofk (1602-1608).5 Guericzam = Cernica din Skuiani, mare vornic (1602-1610).9 Privatum usurn.10 Publica regnicolarum querimonia.11 Et cetera in regno attendant.12 Ad omnem occasionem intentum esse.33 Urmeazg ;tiri privind ocuparea de catre qahul Persiei a unor cetki st4tnite de turd.

298

www.dacoromanica.ro

zice cá vrea sá faca, nu trebuie sä. ne mai indoim de nimic, cáci dacâ s-arsimTi incondeiat nu ar veni in chipul acesta in puterea mea. Si pentru cáacest armean, indemnat de vin sau de altá ceva, a vorbit fárä rost cu voie-vodul si i-a fácut supárare, am pus sá.-1 tin á aici nchis in casa, si am tri-mis indatá la domnul muntean ca sá-mi facá cunoscut punctul su de ve-dere si acest lucru 1-am fácut pentru a nu-i da munteanului nici un prilejde a se putea plinge de noi, si sper cá va rámine multumit cu acest gest"(Hurmuzaki, IV, 1, p. 369). Se constata totusi cá rezumatul dárii de seamáa lui Petru redatá mai sus nu cuprinck nimic despre pretinsa legáturá alui Radu Serban cu domnul Moldovei la care se referá Basta bizuit pe spu-sele lui Petru. De asemenea, lipseste once explicatie a incidentului de carepomeneste scrisoarea lui Basta.

www.dacoromanica.ro

[RAPORT DESPRE DOMNUL TARIIROMANESTI SI DESPRE STAREATARII ACESTUIA]14

1604, inainte de 29 iulie

p. 404 Voievodul Radu a incercat in dese rinduri s'a'fac'ä pace cu turcii, si chiar in acea vreme cind a fost ducerul Radu15 la Pra-ga, ins5. banu116, adicä fratele bun al clucerului, s-a impotrivit, si a hotärit s'a'

14 Traducerea s-a ficut dupä textul latin publicat in Hurmuzaki, IV, 1, pp. 404-405.Datarea mai precisä: a acestui text s-a fäcut in urma confruntärii sale cu raportul comisaru-lui imperial de la Cluj, Paul de Krauseneg din 29 iulie 1604 (Hurmuzaki, IV, p. 385), pe carefi relim aici: De clei-va vreme a cäutat un slujbas al curtii m. y. imperiale, anume PetruArmeanul prilejul cum ar putea sä vinä: din Tara Romaneasa la acel comisar, lucru la cares-a opus voievodul Tärii Românesti, Insä aa de mult a tot umblat s.i a tot dres (Armeanul)in& a fost trimis de voievod drept unul din solii si la Albrecht Huet, judele regesc dinSibiu, la nuntl, si abätindu-se din drumul sälti a venit la noi si ne-a destäinuit si inatisat totfelul de bänuieli, si pentru cä ar fi lucruri atit de grave, a läsat ca sä fie trecute In scris,sä i se mai tälmäceascä incä o dat, sä i se citeasa, si sli fie pus sä: le iscäleasei, dupä cumva vedea maiestatea voasträ aici la litera A. Din partea noasträ stäm la indoialä daca sä:clim crezare acestei declaratii pentru ca noi stim pe de o parte ci: acel Petru Armeanul a avut

300

www.dacoromanica.ro

amine negocierile de pace pinä. la sosirea clucerului, ca nu cumva germanii,dacä ar afla cumva de acel tratat, sä-1 retinä acolo pe fratele lui, i inacela§ timp Radu a trimis un boier la hanull7 tätarilor i i-a cerut s mij-loceasa pentru el la turci §i. sä. se lase de a mai näväli in Tara Ron3a-neascä, iar hanul 1-a tinut la ell8 pe acest boier, i 1-a fäcut atent pe Raduprin solul sä.u. Aniet Celebi'° cä a mai mijlocit pentru el §i. mai inainte pe1110 Pap de Rasgrad2° §i va mai mijloci i de acum incolo cu dragä ini-ma, numai sä nu umble cu §agä2I i si-1 insele pe el, si de cum se va in-toare clucerul sa-1 vesteascá pe el, iar ceea ce va fi poruncit acel pap, säpunä Radul sä se implineasa. Impreunä cu solul tätar, Amet Celebi, avenit §i un turc numit Moni Aga, bärbat chibzuit, respectabil prin purtä-rile §i virsta sa. lar acest sol al hanului nu avea totusi nici o insártinatesä se intilneasa cu domnul General Basta in Transilvania, dar induplecatde Radu §i. dstigat de daruri (se spune c ar fi fost 1 000 de galbeni ungu-re§ti)22 a venit la Cluj.

De cum s-a intors clucerul, banul 1-a vestit despre aceasta pe Pap. deRasgrad, §i indatä a trimis Radu la Pa g pe un boier, qi au venit la ,ban nisteturci pe care i-a primit i i-a ospätat cu cinste, i dupä tmiplinirea acestoraau adus ráspunsul de la pa, c negocierea päcii lor a ajuns acum la incheiere,

trimita la sultan23 pe unul din marii boieri Buzesti, adicI pe Radu duce-rul, sau pe ban, sau chiar §i pe Florescu24 pentru intärirea legäturii de pace

dobindirea steagului de domnie: §i In timpul ce se trata despre pace au nä-välit tätarii in Tara Romaneasei cu mare pagubá pentru locuitori. lar chid

unele ciocniri cu Valahul, si pe de alia, dupä cum aratä el cu privire la tratativele tairice pecare le-ar avea Valahul cu turcii, c acesta (domnul) incg de mai Inainte a pomenit el insusiIn repetate rinduri despre ele, si a cerut de la maiestatea voasträ voie s primeascg steagul(de la turci) pentru ca s poatg asigura mai bine (linistea pentru) aceastä ... In rindulal treilea (Petru Armeanul a declarat) c boierii, si nu domnul, domnesc i secgtuiesc tara.Despre acest lucru s-a plins indeajuns domnul insusi mai inainte. $i nici Atilio (Vimercati)nu scrie nici un cuvint despre aceasta, el care raporteazg lucruri autentice de acolo unde acglgtorit foarte curind impreung cu solía. Cu chà tgrie se referä Aloysius Radibrat la spuselelui P. Armeanul i concordg in declargii cu el, poate vedea maiestatea voastrg, de asemenea,la punctele B. si C." (Cum Petru se referä 6 la Bulgaria, autorul raportului roagi pe impgrattà dea directive cum sg se comporte. Situatia este precarg, granitele slut deschise, nu sintsoldati i comandantul lipseste. Se stie cl Basta fusese chemat de impärat la curte.)

15 Glucar Radul (=Radu Buzescu,) ginerele banului Mihalcea, ban de Craiova.16 Preda Buzescu ban.17 Gazi Ghirai al II-lea, in a doua domnie (1596-1608).18 lntertenuisse.15 Per internuncium Amet nempe Celebi.28 Ratigradensem Bassam.21 Serio ageret.22 Plungaricos aureos.23 Ahmed I (1603-1617)." Radu Florescu.

301

www.dacoromanica.ro

Radu a vrut s trimitä un sol la Constantinopol nici unul din Buzesti nua vrut sä primeasci aceastä insärcinare.

Despre starea tärii raporteaz c bietul norod este nespus de apäsat demultimea stäpinilor si de desele stoarceri si nu stie incotro a se intoarcI,

nici banii nu stilt folositi la plata ostasilor, ci mai dejrabl" intorsispre foloase particulare, si tn timpul acesta soldátimea rätaceste in totlocul si nu lasä nimic neatins. Negresit nu este domnul vinovat de räulacesta, ci boierii, dar totusi el nu e in stare su-1 indrepte. and fac tátariiincursiuni nu se gäseste nimeni care sä vrea sä. le tin ä piept, §i din cauzaaceasta se aud grele plingeri i suspine hi popor.

Domnul si-a arendat toate veniturile pe 200 000 de talen, si in fiecarelunä poporul mai este impovärat cu noi däri, astfel cl de la o pri-

p. 405 mete 100 de talen. Dacä. banii obstesti ar fi bine gospodärivi, soldatii //ar putea fi plätiti i fr subsidiul maiestätii cezaree, dupä cum ni se spune

s-a cerut de unii boieri, adia Florescu i Stoichitä. Asada" desi au bani destuipentru plata soldelor, totusi romanii scot de la maiestatea sa bani pe care"ii trimit turcilor; cäci au si trimis nu de mult pasei de Rasgrad 10 000 de gal-beni unguresti in chip de tribut, iar hanului tätäresc 5 500 de cai, i dacà nu sintcai la indeminä, atunci &it siliti supusii s pläteascä pentru fiecare cal 25 detalen, i astfel firanii se mutä in altä. parte, si de cele mai multe ori pleacä.in Turcia i in Moldova; totusi voievodul stoarce acesti bani de la nobili, ca

pläteasa ei in locul supusilor, i s acopere pentru ei biru127 i dacä eiboierii) invocä säräcia lor, li se räspunde mergi i cheamäii täranii

cere inapoi de la ei ceea ce ai dat".Asadar nobilii roagä prea plecat ca sä" fie trimis in Tara Romaneascä un

bärbat de seamä cu ceva oaste care sä cerceteze i s ja seama la totraporteze maiestätii sale despre acest ráu; eici22 dacä continuas apese poporul,tara aceasta va fi pierdutä pentru maiestatea sa si se va schimba mir-opustiet a te.

Bulgarii stilt gata sä se räscoale contra turcilor, dacá. li se va trimitearmatä din partea noastr cci turcii sint lipsiti de ostasi i nici nu au ogarnizoaná pe acolo, ci au prilejul29 a fie Mali in pace de voievod.

Petru Concoli30, cäpetenia secuilor, jupoaie i el norodul, pradä penegustorii in trecere, adunä comori, este in legIturá cu Ieremia Vodä. si ehotärit s fugä in Moldova.

25 Ab una ... 100 Taleros recipiat. [. ab una porta] Vezi p. 298.20 Quum (= quam).27 Tributum.28 In text: non (= mm).29 Verum hano (?) occasionem.39 Era apitanul scaunului secuiesc Kizd. Vezi o scrisoare a lui catre Basta cu infor-

matii din Moldova, adresafi la 1 aprilie 1604 (N. Iorg a, Studii fi documente, IV, p. 142).

302

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE IMPARATULRUDOLF AL II-LEA31

1611 finainte de 15 augustf7 Roman

Lunile trecute am plecat din Praga cu invo-irea maiesavii voastre spre Moldova, pentru niste treburi ale mele32. Cindam intrat in acea ;ara, 1-am &Ask pe domnul Radu Voievod din TaraRomaneasca, fuit la Hotin. Acel principe impreunä cu cel al Moldovei,Constantin-Voda33 au fost foarte multumiti de venirea mea, dorind sá.

discute chiar cu mine 34 cele ce nu au voit s vorbeasa cu alvii, stiindeu de athia ani stnt sluga luminältiei sale impà'ratul si sint 0.mintean alMoldovei35, credinciosul lor i ca acei principi s-au folosit si in alte rin-duri tot mereu de mine, in felurite misiuni secrete &Am maiestatea impe-

Traducerea s-a fa'cut dupa textul italian publicat n Studii fi documente, IV, p. 144Impreunä cu fratii si el se ocupa cu diferite negustorii, Slim care §i comertul cu boa.

" Constantin Movilä.84 Communichar con esso mecho.85 Patrioto di Moldavia.

303

p. 144

www.dacoromanica.ro

P.

pentru ca faca si mai mare indatorire i <dovadä de> afec-tiune, acei principi ou vrut s mi. lege de ei i s m insoare cu o <mi-reas> din acele locuri, fiica unuia din boierii lor de seamil" i sluga lorcredincloasä.

De cum am sosit la domtnul Radu Voievod, m-a intrebat cu mareafectiune de sänätatea impäratului fa; ä de care rimine foarte devotat, apoim-a intrebat ce putere avea Regeni Ianos" per suo conto fa; ä de maiesta-tea sa. Eu cunoscind acea treab i rispunsul dat de inaltul Sfat de tainäacelui Regeni, cu privire la ingäduinta ca acel principe s poatä cumpärabunuri nemiscätoare38 in acele locuri, lucru foarte dorit de el, <i-am spus>

maiestatea sa a consimtit i i-ar fi scris o scrisoare, dar fiind mult tul-burat de unele disensiuni", nu a putut face aceasta: destul ci zisul prin-cipe a fost foarte multumit alle mie parti. Apoi principele m-a intrebatdaci stiam pentru care motiv a venit la ei Cesare Gallo°. I-am räspunscä nu stiam de loc. Principele mi-a zis cä el nu a venit pentru altä pricinädeck c maiestatea sa regele Mathias41 dorea s aib prietenia i alianta lor,asa cum o avuseseri Cu maiestatea sa cezaree42 i m-au ruet ca si suplic

145 in numele lor pe m.s. cezaree // s binevoiasc s intervina pentru ei, caregele Mathias a consimtä sä continue alianta cu ei, asa cum a fost ti-nuti de maiestatea sa cezaree, lucru figäduit de Cesare Gallo in numelemaiestätii sale resesti. Si cá. asadar acei principi au jurat maiestätii salecezaree i maiestatii sale regesti si le fie credinciosi i s-si verse singelelor in slujba prea augustei Case de Austria, ca si a Crestinätätii, asa cumau fäcut ptn acum, tot astfel nu vor lipsi a face si pe viitor.

36 Un loro principale.Regeni Ianos.

38 Vezi Hurmuzaki, IV, 1, pp. 433 si 434 raportul palatinului G. Thurzo adresat con-comitent regelui Mathias si impäratului Rudolf la 2 aprilie Cu privire la intentia luí Radu,inci din anul precedent, de a cumpära tetatea Tokai pentru fiica sa. Propunere respinsä deConsiliul de riízboi la 8 mai (1611).

39 Este vorba, probabil, de fiämintärile care au Insotit preluarea de fapt a grijei impe-ijului de catre arhiducele Mathias, care s-a substituit impäratului läsat s guverneze doar inBoemia. Nu stint cit de sinter era Anneanul, intrucit, precum s-a väzut, Consiliul de fázboinu si-a dat asentitnentul.

A jucat un rol important In negocierile de politicä externa. Si mai Inainte tratase cuturcii pacea de la Szitvatörök (1606). Acum fusese insärcinat s meargä in Polonia poatetot pentru o aliantä contra lui Gabriel Báthory, ale cärui leeturi mai vechi cu rebelii polonierau binecunoscute, avind a trece la inapoiere pe la domnii români, cu care a si incheiat doultratate, primul cu Radu la 20 februarie, al doilea cu Constantin la 28 februarie (Hurmuzaki,IV, 1, pp. 429-432).

41 Adoptä titlul de rege al Boemiei si al Ungariei (1608-1613).42 Rudolf al II-lea avea o situatie destul de paradoxalä, pästfind calitatea de impärat,

dar pur nominal.

304

www.dacoromanica.ro

Domnului Moldovei i-a venit veste sigura din Constantinopol ca Ga-briel Báthory", cind a trimis pe Gabriel Bethlen" la Constantinopolpe alti oameni ai sai, a cerut de la sultan un ajutor banesc, avind lipsa debani. A cenit s i se dea autoritatea unui vizir-pasa ca sä poata trimiteporunci intocmai ca sultanul insusi, faVduindu-i si-i aduca la supunere

sa se instaptneasca in curind in toata Ungaria si Polonia, pentru carerágaduia s dea un mare tribut, mai obligindu-se s duca räzboi neincetatcu crestinii in numele lui, declarindu-i c cunostea toate fortele ce le pu-teau stringe crestinii contra lui. lar daca nu i s-ar da o asemenea putere,nu ar putea nicidecum avea vreun succes contra crestinilor. Sultanul, lacererea lui nu i-a acordat altceva, decit doar s poata cere i prini ajutorde la pap. de Timisoara si de la sangiacii de la Dunà.'re, mai clindu-imic ajutor de bani dar sultanul prevenind apoi pe sub mina pe pasade Timisoara si pe sanglacii amintitj, sa nu se increada cu totul in Báthory, ci

ramina cu ochii in patru" i sa nu faca cleat ceea ce li s-ar pareaeste cu adevärat spre slujba sa. De aceea", amintitii principi: al T`árii Ro-manesti si al Moldovei se roaga de mraiestatea sa cezaree s binevoiasca dintndurarea sa mnnscut s obçin i sa solicite de la m. s. regeasca pentrufolosul comun al crestinatatii, ca acel Báthory a fie scos din Transilvania

sä nu se dea ascultare i tnc i mai putina crezare cuvintelor sale, caciele sint pline de tnselare, ca ale unui dusman prea crud al crestinatätii. Sidaca s-ar trece lucrul sub tacere, atunci crestinatatea s-ar afla mult inselatasi mai rau bintuita, decit de oricare alt tiran.

Principele Radu Voievodul spune trimis solii la regele Poloniei 13-

ca s caute daca poate s naimeasca ostasi in Tara acestuia cu banii lui contralui Gabriel Báthory47, stiind c acel rege" este ruda i prieten cu maiestatea

45 Principe al Transilvaniei 1608-1613. Nävälirea sa n Tara Romaneascg, la sfirsitulanului 1610, a fost fgcutg färä asentimentul Portii.

" Viitor principe al Transilvaniei 1613-1629.45 Sopra di loro.48 Situatia era destul de nelgmuritä. Imperial incheiase pace cu turcii in 1606 si ajunsese

la un modus vivendi cu principatul Transilvaniei. Tratatul incheiat in februarie 1611, cu ceidoi domni, de catre Cesare Gallo, nu fusese incg intärit de rege si de impärat, desi pornit dininitiativg habsburgicä. Se mai sovgia, nestiindu-se cum ar privi turcii o actiune a celor doidomni (sustinuti in taing de imperiali) contra lui Gabriel Báthory, mäcar cà acesta ngvalisein Tara Romaneascg din propria sa initiativg. Infltisarea in lumina aceasta a atmosferei poli-tice din Turcia uebuia sä imbärbäteze pe consilierii imperiali. Dar alte ;Uri de la Poartiarata, dimpotrivä, cà turcii amenintau nu numai Moldova pentru sprijinul dat lui Rada, darsi pe poloni.

47 Leeturile acestuia cu rebelii poloni erau de naturä sä favorizeze un concurs dinpartea regelui Sigismund al III-lea, acordat domnului roman.

48 Radu $erban se scuzg in felul acesta de a fi apelat la regele Poloniei. Vezi siHurmuzaki, VIII, p. 335, stirea din Praga din 25 aprilie 1611, cum cg Cesare Gallo, Meaning

305

146

www.dacoromanica.ro

sa cezaree, trimitindu-i i ca vaca, privilegiul pe care i l-a facut maiesta-tea voastra cezaree ca stapin perpetuu al Tarii Romanesti, aratind si citde mult este Indatorat fall de m.v. cezaree, zisul Radu Voievod, pentruca s poata ei cu un asemenea ajutor sa apere mai bine Tara lor, spre fo-losul intregii crestinatati i s mearga contra lui Gabriel Báthory si a celor-lalti care au fast contra crestinilor.

Maiestatea sa cezaree va fi aflat cum cá treburile sultanului cu persa-nul merg din rau in mai rau i indeosebi acuma se afa In cea mai marecalamitate. De aceea principii acestia neincetat se roaga lui Dumnezeu casa inspire pe maiestatea sa cezaree s obtina de la crestinkate ca sa seridice contra turcului, dusmanul comun, i ca Dumnezeu s le arate calea

sá le dea tot mereu pxilejuri ca s se poata vedea in curind prabusirea to-tala a casei otomane.

and turcii acuma in urma au (fast infrimi de persan i and Muratpasa cu greu s-a salvat la Alep, ei au inventat un ambasador fictiv cumulti servitori, to0 in port persan, dind a intelege ea venea din partearegelui Persiei ca s faca pace cu sultanul. $i acesti soli au fost gazduitila Uskuder in Constantinopol. S-au facut cele mai mari pregatiri pentruprimirea lor: un pasä. a mers cu mare pompa la Uskuder ca si-i Intfm-pine. Si ei faceau aceasta din cauza marilor plingeri care se auzeau inpopor contra razboiului si de teama unei noi rascoale. Si acest lucru, cum

acel sol a fost inventat pentru motivele aratate, I-a spus fara tndoialaun boier de frunte al principelui Moldovei care a fost capuchehaie49 laConstantinopol, reintors in acele zile eind eram eu in Moldova, si era foartebine informat despre toate.

Sultanu15° ii cere tot mereu tatarului51 ca sa-si cheme oamenii la oastepentru a-i trimite in Persia, si tatarul se scuza ca. nu poate merge el insusi,dar ca va trimite 20.000 de oameni de ai si eh de curind. Si ping acum nus-a mai intimplat altceva i astfel o tot lungeste parInd ca nu prea vrea

trimita, asteptind miscarea pe care o vor face poate crestinii, din cauzadorintii pe f.are o are de a se uni cu ei. In urma data regelui

pe solii celor doi domni romani care se Indreptau spre regele Poloniei pentru a cere ajutorcontra transilvanului, i-a intors din drum, cerindu-le ski faca rost de scrisori credentionalecatre regele Mathias si sa mearga la el. La 23 mai, ei porneau spre casa, cu asigurari decontinuare a vechii aliante.

4 9 Residente.99 Ahmed 1 (1604-1617).51 Hanul tatarilor. Raporturile Portii Cu tatarii erau destul de nesigure, dind prilej In

tabIra crestina unor iluzii ca cele marturisite de Petru Armeanul.

306

www.dacoromanica.ro

Persiei32 despre asezarea Moldovei i a vecinilor si, i cit ar fi de folositoarepentru räzboaiele acestuia, trimisä de fratele meu Isep (Iosif) Grigorovici53maiestkii voastre sacre cezaree, <si trimisä> acum aproape patru ani Cu oscrisoare catre acel rege, acesta a trimis in Moldova un arhiepiscop, frateal patriarhului Armeniei, cu numele de David, care a plecat din Persia la 12august din anul trecut54 si a ajuns in Moldova impreunä cu alti sapte inso-titori, in cea mai mare tainä, in chip de negustor, pentru a trata cu acestprincipe si a se informia de chipul cel mai bun in care ar yutea sä-si con-ducä oastea pentru a o debarca in Dobrogea pentru ca acel neam dinDobrogea se tine de o secta persanä55 i apoi prin mijlocirea acelui prin-cipe ar putea sa-1 cistige pe tätar, regele Poloniei, avind pe lingä sine peunii nobili tätari, i avind zisul regese dorinta, cu ajutorul lui Dumnezeu, de ase apropia in anul ce vine, de Brusa, si de a-si face niste vase mici pentrutrecerea Mä:rii Negre in Dobrogea, spre a-i tia din toate pärtile calea turcu-lui i a-1 rupe de ajutorul tátarului.

Domnul Moldovei a tinut sfat trei zile in acest scop si din bunävointasa m-a fácut i pe mine sä iau parte la acel sfat, avind incredere in mine,precum am spus, cunoscindu-mä de ativia ani ca o slugä credincioasä a maie-stätii sale sacre cezaree, si care am in acea tali" toate rudele mele. Planul

propunerea acelui arhiepiscop se aratá a fi de o executie usoarä si <deaceea> ei au vorbit ca s informeze pe maiestatea voasträ sacra i s astepteo bura hotärtre i ceda ce ar putea s rezulte spre folosul crestinätätii.Räspunsul 11 vor astepta cit de curind, cáci acel arhiepiscop va iábovi inMoldova Oda' la Adormirea Makii Domnului58 i apoi va pleca cu cara-vana spre Constantinopol, cum a si venit. De aceea ei roaes prea smerit pemaiestatea voasträ sacra cezaree ca de dragul zelului crestin i in virtutea in-durkii sale innäscute s condescindá a se arka cu bunävointä fatá de acel rege

dea un räspuns bun si prietenos, milostivindu-se scrie, cuprilejul <cällkoriei> acestui episcop, ca s binevoiasc s trimitä inapoi //

52 Sah-Abbas cel Mare (1586-1628). Referitor la venirea unor trirnisi ai sahului sä pro-punä o acviune comuna contra turcilor, vezi i Veres s, Documente, VII, p. 288 inforrnwl,iadin Praga incä. din 10 iulie 1606, desEre sosirea in Moldova a unui episcop ortodox, trimisde ah la impärat, Cu portmc s mearga la Roma si la principii crestini indemne la luptäcontra turcului. Trimisul persan s-a oprit in Moldova, nefimd sigure drumurile din cauzatätarilor. Ambasadorul venevian, comunicind aceast tire, crede cà' acest sol a venit prea

adia duyä incheierea Invelegerii cu turcii. Asadar, venirea noului emisar in 1611 esterepetarea unei mcercäri anterioare, si nu urmarea demersului lui Iosif Grigorovici.

53 Vezi mai sus propunerile lui Simion Movilà, comunicate de el comisarilor Transilvaniei." Alli 12 Agosto dell'anno.65 Adicä secta siitä, socotitä de turci ca ereticä.56 Regele Persiei.57 Provincia.58 Adicä 15 august.

307

www.dacoromanica.ro

p. 148 i sà. slobozeasca <de la ei> pe servitorul vostru i fratele meu Isep Grigo-rovici, caci de acum incolo a sosit timpul ca el sa se intoarca la casa sa,intrucit lasat nevasta cu opt copii add, care sint foarte strimtorgide absenta sa.

Acum cit m aflam in Moldova pe ling acei principi, tataru152 a tri-mis un nobil al su ca sol la regele Poloniei, cu numele de Don Antonio,fiul unui italian, dar locuind in Tara tatarilor. Si acesta, fiind eu de fatala acel sfat al domnului Moldova, dupa ce a mai tratat i alte lucruri azis: Invoielile pentru unirea acestui principe cu maiestatea cezaree i cucrestinatatea, tratate mai inainte de catre hanul tatar care a murit" arputea sa mai fie valabile pina acum, macar ca tatal hanului de acum amurit i ca el este tidal., dar noi sfetnicii si sintem acei care am tratat-omai trail. Asadar, a zis, cu incuviintarea tuturor celor mari din TarA vomurma i acuma ca mai inainte, cu acelasi sfat i dorinta de a perpetuaunirea cu crestinatatea, i inca si mai steinsa, datorita bunavointei si in-clinatiei pe care stapinul nostru o arata si o doreste in privinta aceasta.Asadar, sirguiti-va pe linga maiestatea sa sacra cezaree, cafiu lipseasca de a-I imbratisa i Ming-Ha, legind prietenie cu acel stapin alnostru si sa ja intru aparare, caci cu timpul va fi de mare folos pentrucrestinatate." Si a zis ca ceea ce spune, nu spune fará motiv.

De aceea domnul Moldovei cu boierii si se roaga smerit de maies-tatea sacra cezaree s binevoiasc s ja in considerare aceasta chestiuneatit de important i s faca in asa fel ca tatarul sa fie tmbratisat i Mengiiat,intrucit el se sirguieste din pura si spontana sa vointá, fárá. nici un interesbanesc. Ei vor astepta cu mare nerabdare raspunsul maiestatii voastre sacrecezaree in aceasta privintá.

Domnul se mai roaga inca, in ceea ce priveste Transilvania, camaiestatea sa sacra cezaree, cu indurarea sa innascutá. sa considere mareatiranie pe care a facut-o si o face neincetat Gabriel Báthory. El nu sesirguieste numai s nenoroceasc i sa se instapineasca in cele doua pro-vincii, dar Inca de a se face stapinul absolut al Ungariei i Poloniei" in

p. 149 dauna crestiná.tatii in paguba // noastra cea mai mare si necontenit ne si-leste s ne cheltuim banii pentru a tine trupe straine; in afara de pamin-tenii62 nostri, se tin 10 000 de calareti poloni alesi63 carora li se plateste

Gianibeg Ghirai 11 (1610-1622)." Hanul fa:tar Gazi Ghirai al II-lea (1588-1608).61 Ca mostenitor aclic51 al regelui Stefan Báthory, reinviind pretentiile absurde nutrite

mai inainte de Sigismund Báthory i chiar de cardinalul Andrei. Ina' din 1607, el se pusesein leg5turi cu rebelii poloni.

62 Paesani.63 Lancie speciale. Datorieä acestor rincieri poloni, va fi cistigatà de Radu Serban lupta

de la Brasov (9 iulie 1611).

308

www.dacoromanica.ro

la fiecare trimestru 30 de florini de cglgret". De aceea ei roagg pe m. v.s. sä, binevoiascg sg. ia mäsuri i sä facl in asa fel ca zisul Bathory sä fiescos°4 din Transilvania si dacä se poate, sä fie distrus cu desgvirsire

pung un guvernator bun impreunä cu consiliul su n acea pingse va ajunge la o solutie mai bung si va fi in Transilvania un membrual prea augustei Case de Austria. In afarä de credincioasa lor confedera-tie, ei nu vor pregeta si-1 indestuleze cu ceea ce va fi necesar pentru Casasa, i noi insine95 trnpreung cu Radu voievod promitem s fim apgrgtoriiacelei tgri i sg venim in ajutorul i in folosul Casei de Austria, si ctridvor fi legate impreung aceste provincii, nu va fi nici un principe care sg-ipoatg aduce vreo vätgmare, datoritg marii puteri ce o va avea. Asada"

ia seama ssa" nu piardä. acele ;ni, rugind cu tot respectul cuvenitmaiestgtii voastre sacre cezaree, care si-a argtat Intotdeauna fa tg de eiclementa sa, ca tot astfel sg nu lipseascg de a-i avea in protectia sa side acum incolo de a-i recomanda cglduros fratelui sgu, regele Mathias.

In anii trecuti, acesti principi nu au putut ajunge ping la maiestateasa cezaree cu solii lor66 din cauza multelor tulburgri care au avut loc in aceleOH, dar ei ti pun rigclejdea in maiestatea lui Dumnezeu i cu ajutorul ma-iestgtii voastre sacre cezaree si al regelui Mathias sperg sg-si recomande cauzalor i sg-si indeplineascg datoria lor fa tg de maiestatea voastrg cezaree,asa cum sint tinuti. Si aceasta este insgrcinarea pe care o am de la aceidomni, al Tgrii Romanesti si al Moldovei, sà tratez i sà informez sacramaiestate a voastrg, eu ráminind doar pentru slobozirea acelui arhiepiscoptrimis de regele Persiei i pentru alianta cu tgtarul <asteptind> rgspuns lascrisorile principilor.

64 Cu toate cele IntImplate, imperialii purtau i acum tratative cu Gabriel Báthory.63 Constantin Movilä.66 In realitate, domnii trebuiserä, de nevoie, sà recunoascä suzeranitatea lui Gabriel

Báthory (In 1608) si de aceea Incetaserä leeáturile cu impäratul, desi au mai fost uncleIncercäri de a porni o acune contra principelui Transilvaniei.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE

despre scrisoarea din 1611

Scrisoarea trimisa din Moldova de Petru Armeanul, Inanul 1611, provoaca unele nedumeriri. Autorul aminteste de slobozirea cerutä. de el pentru apleca In Moldova, obtinuta cu cheva luni mai Inainte i d impresia ca la intrarea sa InMoldova 1-a si gäsit pe Radu Serban. Dar acesta, In scrisoarea crederniala pe care o daaceluiasi Petru, pe care 11 trimite Inapoi la Imparat, arat c Petru venise la el superioribusdiebus, ceca ce nu ar corespunde unui interval prea lung. Armeanul spune ciar ca va ramineIn Moldova, asteptInd raspunsul Impäratului ,,pina la sarbatoarea Adormirii", adica 15 august,dar el pleacä. la Imparat la 27 mai. El spune c 1-a aflat pe Radu la Hotin, dar In toatedocumentele din acea vreme noi Il gasim pe acesta In tabära de la Roman. Scrisoarea estedestul de neclara. Pare mai mult un fel de jurnal-minuta, dupa care sa redacteze ulterior maimulte comunicari deck o dare de seama dintr-un moment determinat. Se observi suprapuneri.Nu se stie cInd vorbeste autorul cu Radu i clnd cu amIndoi domnii trnpreuna, deoarece esteun amestec de singular si de plural (el, ei), convorbirea parInd sa fie suginuta Cu unul, darrugamintile i recomandarile venind de la amIndoi.

310

www.dacoromanica.ro

Care este rostul scrisorii lui Petru? El venea in Moldova pentru treburi particulare, dupapropria sa declaratie, sau pentru vedea fratii, rudele i prietenii, dupa spusa luiRadu si nu avea nici o misitme pe linga domn. Dar el i construieste ndata una dinconfidentele lui Radu, din informatille lui Constantin, din faptele diverse de la Constanti-nopol si din trecerea prin Moldova a unui emisar mai mult ori mai putin real al sahuluiPersiei, mergInd spre Constantinopol sau a unui italiano-tatar ce se Indrepta spre Polonia,cu oferte nelamurite de cooperare contra turcilor, care se puteau traduce de fapt prininsinuarea ca. tatarii ar fi dispusi sa se lase indulciti cu daruri. Asemenea invitatii con-tineau Intotdeauna si o amenintare neformulata. Rolul principal hare cei doi domni 11detine Radu. Catre acesta s-a indreptat mai 'Iraq Armeanul, facInd uitatá atitudinea sadin 1604 fata de el. In textul scrisorii, el insista asupra increderii depline decare se bucura la acegi domni, care nu vor s stea de vorba cu altii, ci numai Cu el etc. etc.Este redat dialogul cu Radu, care vrea s afle de la agentul imparatului cum stau intereselesale la curtea imperial. El intreabi de trecerea pe care o are Regeni Ianos, i aici Armeanulpricepe despre ce este vorba i ti ,c11 un raspuns mulvumitor (dar care se dovedeste inexact).Apoi 11 Intreaba despre misiunea in Moldova a lui Cesare Gallo (care incheiase cu amindoidomnii un tratat de alianta cu imperialii, contra lui Gabriel Bithory). Dar aici Armeanul nustie nimic si este informat de domn. Desi dialogul fusese doar cu Radu, acurn inter/in rugmin-çile ale ambilor domni, ca imparatul s staruie pe IMO regele Mathias ca acestabinevoiasc s ina acea alianta (pe care, de fapt, el insusi o initiase!). Asadar, wind s aflecum stau lucrurile la curte, domnul a dat el toate informatille pe care le avea. Abia daca aomis s vorbeasca de iscalitura unui tratar, lucru dealtminteri inutil, pentru ca a pomenit dejuramintul de credinti depus de el si de domnul Moldovei catre tmparat fi catre rege. Esteprobabil c sit-114a creata In imperiu, prin preluarea conducerii efective de catre Mathias,devenit rege al Ungariei In 1608, era de natura sä inspire unele nedumeriri domnilor romaril,cad nu se explica altfel ideea de a recurge in acea imprejurare, la staruintele Imparatului peJîng rege. Afara daca aceasta parte din spusa domnilor nu Ii apartine de fapt, pur i simplu,lui Petru Armeanul, sluga Imparatului, care fie ca. a sugerat-o, fie ca. a adaugat-o de la sine.In realitate, domnul intrase la mare griA, cb.'d potrivit cu tratatul incheiat, trebuia ca plat tntr-oluna sä.' fie pregatite i pornite °stile care aveau sa-1 atace pe Gabriel Báthory. Si dei la plecarealui Gallo, Radu Ii daduse un insotitor, care trebuia sa se intoarca cu confirmarea acelui tratat(macar c fusese redactat de Imputernicitul regelui), acest Insotitor nu s-a mai Tutors cuconfirmarea i asupra intregii chestiuni se lasase o tacere apasätoare. Asada, prezenta luiPetru era binevenita, pentru a se putea, prin el, interveni eventual la curte. Dar nu se pare

acesta s-a grabit s comunice imediat doleantele domni/or, multumindu-se sa le treacaIn conceptul sau scrisoarea (?) sa. In schimb, Radu, ingrijorat de tacerea aceasta prelungita,scrie palatinului Thurzó din tabOra de la Roncian [Hurmuzaki, IV, 1, p. 4331 la 4 mai, pentrua se plinge de nevenirea agentului sau cu confirrnarea asteptata. Tot atund scrie star' ilor

ordindloa- Ungariei (ibidem, p. 436). In sfIrsit, la 14 mai ii scrie lui Cesare Gallo, deterrni-nInd poate slobozirea solilor romini aflati la Praga, iar la 27 11 expediaza pe Petru, cuinstructii secrete si mesaje verbale catre palatin (adica indirect catre rege) 5i catre imparat.

311

www.dacoromanica.ro

Poate c apelul la acesta din urmi se datora mai ales faptului c mesagerul era In slujbaimpäratului. Toate celelalte interventii se adresau indirect regelui Mathias.

In scrisoarea lui Petru, acesta mai revine o dati asupra fostului domn muntean. Dupi informa-ií optimiste despre situatia precarä a lui Gabriel Báthory la turci, primite de domnul Moldo-vei, Armeanul se reintoarce iar la domnul muntean. Acesta se scuzä, tntru cltva, ei a trimis soliin Polonia, explicind ea* ei erau Insircinati s näimeascä ostasi pe banii lui, contra lui GabrielBáthory, mai adiuend a a ficut aceasta, stiind c regele Poloniei este rud i prieten cuimpiratul i c i-a i trimis sä vadä privikegiul pe care 21 are de la impärat, ca domn alTärii Románesti, incheind cu protestäri de devotament fati de cezarul germanic. Am credecä aceste scuze capiti un sens mai concret, daci le punem in leeiturä cu o stire de la Pra-ga de la 25 aprilie 1611 [Hurmuzaki, VIII, p. 335]. Trimisul venetian, foarte bineinformat intotdeauna despre situatia din imperiu i despre diferitele incereiri soväitoare de a neutra-liza primejdia lui Gabriel Báthory, mergind OA la ideea de a-1 folosi pe Sigismund Báthory(!), raporteazi ci au sosit la regele Mathias soli de ai domnilor Tirii Romanpsti i Moidovei,care fuseserd lndreptati spre regele Polvniei, pentru a cere ajutor contra transilvanului, darau fost abituti din drum de Cesare Gallo (un tale Cesare Gallo), care i-a convins s iascrisori credentiale due regele Mathias, pentru a evita ca polonii (care färä indoialä ar fialergat In ajutor) s punä piciorul in Ungaria Superioar i s provoace vreo miscare foartelesne de pornit pentru cei din acea natiune, mai ales in vremurile acestea, idnd regele txe-buia s tindä spre altceva! Conform cu incetineala greoaie a ministrilor habsburgici, soliicare si-au expus propunerile la 2 mai nu au fost sloboziti dedt la 23 mai, deci o luniaproape de la sosire, cu asiguriri c li se va continua vechea aliantä senza condescendere apiú larghe offerte per non dare occasione al Turco di attacarsi ad alcum pretesto per moles-tare l'Ongheria.

Asadar, momentul dud Radu Serban clidea acele scuze incurcate trebuie situat cam ina doua jumätate a lui aprilie. Deci, se poate reconstitui mersul Intregii desrásuräri. Dupä oluni de la tratat, 20-28 martie (daci tinem seama si de cel cu Constantin Movilä carepoarti data de 28 februarie), vizind ci nu vine nici un semn de la imperiali si mai aflindpoate si de diversele tratative habsburgice ptnä i cu Gabriel Báthory, Radu s-a hotiirk sise adreseze regelui Poloniei, dusminit, si el, de acest pretendent la tronul Poloniei. Rezultideci cui ne aflim în fata a doui convorbiri ale domnului roman cu Petru Armeanuk: prima,In perioada de asteptare, probabil pe la sfirsind lunii martie, a doua, dupui abaterea dindrum a solilor due regele Poloniei. S-ar putea chiar ca Radu si se fi aflat la Hotin(unde 11 vede Petru prima oarä) tocmai pentru a comunica de acolo mai usor cu polonii.Pare trisä sigur ci prima convorbire a fost inainte de abaterea din drum a solilor. Acestincident a provocat, färä îndoiajui, intiltirea a doua cu Arrneanul.

Panca a doua a scrisorii pare centratä In junul domnului Moldovei sau, mai bine zis,a sfatului säu, la care a fost poftit i Petru, fie pentru a lua parte la chibzuieli, cuminsinueazi el, fie ca tälmaci al acelui emisar armean al sahului, cälätorind incognito, deghi-zat ca negustor. Faptul se repeti cu prilejul trecerii dubiosului agent tätar Antonio sprePolonia. In sfirsit, slut redate cuvintele lui Constantin, arätind marile cheltuieli ficute cu merce-narii sträini din cauza ameninfárii din partea lui Gabriel Báthory i asiguririle date In

312

www.dacoromanica.ro

numele andndurora Casei de Austria (formulä comorlä pentru a cuprinde si pe impärat si perege) de a-i sta oricind In autor.

Cam acestea ar constitui osatura adeväratä a textului curios, analizat acum. Dar nulipsesc nici dovezi ale fanteziei bogate ale tälinadului. Este un intreg carnaval de soli fit-tivi plimbati de turci cu ostentatie, iar dincoace, de soli tainici persani, strecurindu-se instraie de negustori, dei slut Inalte fete bisericesti, i venind sà propunä o debarcare inDobrogea, cu conditia insä ca principele [Constantin] sä mijloceascà o cooperare a tätarilor(!) si, In sfirsit, de emisari incidentali, ca acel Antonio care, mergInd probabil dupä cäpätu-ialä in Polonia, se opreste si in Moldova cu invitatii vagi, ascultate cu luare aminte desfatul domnului la care participä ì Armeanul si care se traduc prin asteptarea morsemne concrete de bunävointä. Dealtminteri, Armeanul adresindu-se impäratului, Il roagásä-i mingiie cum se cuvine si pe persan, si pe ea'tar binevoiascä eispunclä, sa-hului, mai scriindu-i totodatä sà slobozeasä de la el pe fratele lui Petru, harnicul IosifGrigorovici, a cärui lipsä din tail era greu resinztitä de sotia lui de acasä, impreunä cu ceiopt copii care 11 ot asteptau. Dupä el, insäsi solia acelui arhiepiscop armean, frate al patri-arhului armenilor, cälätorind ca negustor, s-ar fi datorat unor informatii despre Moldova sitärile vecine, scrise de acel Iosif i trimise de impärat in Persia (!). Petru declarä cä va as-tepta in Moldova räspunsul impäratului la scrisorile domnilor romani In legkurä cu aceastächestiune, precum i räspunsul dat prelatului oriental. El insusi îi asumä o misiune inviitor, de informare si tratare cu imperialii din partea celor doi domni. Dar, in mod fleas-teptat, Petru este trimis val-vIrtej la Impärat si la palatin de catre Radu la 27 mai, adicàprobabil indatä dupä reintoarcerea solilor cu räspunsul in doi peri de la Praga.

Astfel stInd lucrurile, cum se integreaiä oare textul lui Petru in contextul datelor in-fkisate mai sus? Nu este vorba cumva, dupä cum am crede, de un fel de ciornä pentrupropriu, In vederea unui raport recapitulativ viitor, din care va extrage, poate, portiunilede acmalitate, spre a fi expuse oral cu prilejul soliei sale neasteptate la impärat? Insfirsit, cum se explicä neconcordanta semnalatä, la Inceputul acestor Observatii, intre pie-carea lui Petra de citeva luni, i expresia atit de moderatà a domnului: superioribus diebus?Faptul cà Petru clä de doMn indatä la Hotin, ar putea Indreptäti gIndul cà zäbovise laLiov, unde isi avea casa si o parte din rude (ceilalti aflindu-se in Moldova). Dealtminteri,drumul cel mai sigur de la Praga spre Moldova era tot acesta, intr-un moment in caretrecerea prin Transilvania era supusä tuturor accidentelor.

www.dacoromanica.ro

ANONIM ITALIAN[ CAMILLO CAVRIOLO? ]

(1603)

La 21 decembrie 1601 sosea la Praga, la impäratulRudolf al II-lea, prima solie, trimisg de noul pretendent al Tgrii Rominesti, pribeag inArdeal, Radu $erban. In martie anul urmä..tor, activitatea diplomaticg a lui Stroe Buzescu,conducgtorul soliei, este incununati de succes 6 imp'iratul li trunineail promisiunile scrise"prin care intärqte in perpetuo lui Radu Serban, fiilor g urma.silor sgi, principatul T'i-rii Romänesti", poruncind generalului Basta sg-i predea steagul de domnie (il stendattlo) innumele su (A. Veress, Documente, VII, p. 14). Dar aceastä poruncä s-a tradus in fapt abiadupg ce urmasul lui Mihai Viteazul §i-a cucerit scaunul domnesc 6 a cistigat stialucita biruinfg de laBrasov impotriva lui Moise Székely (17 iulie 1603). Doug. säpfiniini dupg aceasta, la 31iulie 1603, arhiducele Mathias, fratele Impgratului, ordong, la rindul slu, lui Basta sä

remia lui Radu voievod steagul de domnie pe care-I va trimite Rudolf al II-lea si po-runcim ca el sl fie predat In mod festiv de cutre trimisul tu de frunte" (Hurmuzaki, Do-cumente, IV, 1, p. 345, nr. CCXCI; A. Veress, Epistolar et Acta generalis 'Georgii Basta, II,Budapesta, 1913, p. 264). Curierul impäratului care aducea marele steag imperial" (Sten-

314

www.dacoromanica.ro

dardo Generale dell'Imperio) a sosit in septembrie 1603, in tabara lui Basta de la Deva.PentrU solernnitate, generalul a trimis la Tirgoviste pe contele Camillo Cavriolo din Bres-cia, comandant In oastea imperiala din Transilvania, care luptase alaturi de Radu Serban,Cu un an in urmä, in batalia de la Ogretin. El a ajuns la Tirgoviste tocmai in vremeacind oastea munteana. a izbutit sit respinga unul dintre obisnuitele atacuri ale tatarilor si, pecimpia dintre Dealu i resedinta domneasca, in cadrul unei fastuoase ceremonii, a dat don:t-nului stindardul imperial, confirmIndu-i In numele imparatului, autoritatea asupra conduce-rii militare (Governo Militare). Ceremonia s-a repetat In oras, In pima dinaintea palatuluidomnesc, trimisul imperial confirmindu-i domnului, de data aceasta, conducerea politicr(Governo Politico), In acelasi mod cum a fost confirmata in cimpie conducerea militara".Descrierea unei atare confirmari de catre imparatul creftin este unica In literatura privindistoria tarii noastre i totodata prezentarea festivitatilor care au avut loc Cu acest prilej,constituie cea mai veche relatare a unei ceremonii de asemenea gen la curtea domneasca dela T1rgovifte.

Desprindem din ea o pagina din istoria vie a vietii de la curtea domneasca, Cu cere-monii i intreceri militare, vinatori i ospete, care au incintat pe trimisul imperial In timpulcelor zece zile petrecute la Tirgoviste.

at despre autorul acestei relavii, adevarat jaral al soliei imperiale, el poate fi tnsusicontele Cavriolo, singurul care cunostea continutul discutiilor tainice ale trirnisului Cu RaduSerban despre care se aminteste in cuprinsul ei sau poate unul dintre insotitoriiinsemnarile sale fiind insa desigur revazute, cum se obisnuia pe atunci, de catre conducatorutsoliei. Asupra datei dud s-a desfasurat ambasada sa, V. Motogna (Razboaiele lui Radu$erban, Bucuresti, 1926, P. 37) si Tr. Mutascu (Arta militara in Tara Rom1ineascii la inceputulsecolului al XVII-lea. Rada $erban, Bucuresti, 1961, P. 131), considera, dupl. o afirma¡ie alui N. Iorga (Studii fi documente, IV, p. XLI), ca ea a avut loc in martie 1604. Dar inrealirate, Radu $erban s-a Indira atunci cu Basta la Brasov, fapt amintit in socotelile ora-sului i in cronica contemporana a judelui brasovean M. Weiss (Liber annalium, InQuellen zur Geschichte der Stadt Brass6, V. Brasov, 1909, pp. 168-169), in timp cenavalirea tatarilor, amintita la inceputul relatarii, a avut loc in a doua jumatate a luniioctombrie 1603, la 24 fi 26 a lunii, caci dupi aceea Radu $erban i boierii sal se piing laViena de nenorocirea abatuta asupra ;aril (Hurmuzaki, Documente, IV, 1, pp. 346-348,nr. COMM fi nr. urm.). Ca atare, ceremonia desfasurata dupa alungarea tatarilor aavut loc la sfirsitul lui octombrie sau inceputul lui noiembrie st. n. 1603.

E curios ca nu s-a pastrat nimic despre aceasta solie in arhivele imperiale sau intreactele ramase de la generalul Basta. Relatarea ei apare de abia in Istoria Transilvaniei, alui Ciro Spontoni, publicata la Venetia in 1638. Aceasta lucrare nu reprezinta memoralelui Basta', cum s-a afirmat adesea, ci, dupa cum se aratä în titlul cuprinzator al primelordoua carti, in ea; Incepind de la primele actiuni ale principelui Sigismund Báthory, sintpovestite acliunile militare ale lui George Basta, Impotriva acestuia si a altor inamici aiImperiului roman" (Historia della Transilvania nella quale incominciandosi dalle primeattioni del principe Sigismundo Báthory, fi narrano le militari impresi di Giorgio Basta,contro di lui, e di altri nerrrici del Imperio Romano). Din titlul intreg al cärtii rezultä

315

www.dacoromanica.ro

a fost culeasä (raccolta) de cavalerul Ciro Spontoni si notatg (registrata) de cavalerulFerdinando Donne. Editorul ei elvetianul Giacomo Sarzina, aratä la inceputul luctirii cgaceastä Istorie despre intimplgrile din Transilvania a fost scrisg de cavalerul Ciro Spontonr,dar cind a murit autorul, a läsat-o in pupillare eta", ca §i atitea alte lucrgri ale sale.Intr-adevgr, C. Spontoni (c. 1552-1610) murise de mult la data aparitiei cgrtii sale, informa datg de F. Donno. Dar intre actele culese" de el din arhiva generalului Basta saudin cele imperiale de uncle citeazg, ca si ilustrul su contemporan De Thou, scrisori alelui $t. Bocskay, ale fratikw Tommaso si Camillo Cavriolo etc. (cf. pp. 242, 285-290 etc.), seafla, desigur, si raportul soliei lui Camillo Cavriolo la Tirgoviste.

Pe Spontoni il intilnim in iunie 1605, algturi de Basta la Bratislava, trirnis de du-cele de Mantova, pe care generalul 11 informa cg: Le buone qualita del cavalier CiroSpontone son tali, ch'io non mancheró di tenerlo appresso di me, e tratarlo come con-viene al merit° delle villa sue ..." (A. Veress, Epistolae et Acta, . . . II, pp. 682-683).0 lung mai tirziu, insotindu-1 pe Basta, se afla la Viena, de unde scria ducelui despreactiunile lui Radu $erban in Tara Romaneascg (idem, Documente, VII, p. 242). Oricarear fi fost relatiile sale cu Basta, cgruia ti consacrg, de fapt Historia della Transilvania,unde-i schiteazg si biografia (pp. 336-337), este sigur cg in calitate de secretar de pro-1:esie", Spontoni a avut acces la arhiva acestuia. Este posibil ca in lucrarea cititg sg fiutilizat si opera unui al ti italian, Giovanni Beduccino din Parma, Historia di Transilvania(1) [1594-1604], rgmasä, ping azi in manuscris, cu care are multe asemsängri, si care esteanterioarg lucrärii sale, dupg pgrerea lui N. Iorga (Un nou izvor cu privire la MihaiViteazul fi Radu $erban in Anal. Acad. Rom.", Mem. sect. ist, seria a III-a., t., XII,1931, p. 94). Cum in aceasta, episodul ambasadei lui Cavriolo nu e insg redat, izvorul luiSpontoni rgmine tot relatia originalg, din actele generalului Basta.

Relatarea ambasadei lui Camillo Cavriolo a fost utilizatg de N. Iorga, Studii fidocumente, IV, pp. XLIXLII §i Via. Motogria, Ra'zboaiele lui Radu $erban, Bucureqti,1926, pp. 37-39. 0 traducere a ei a publican C. Rezachevici, Un sol imparatesc laRadu $ erban. Cea mai veche descriere cunoscuta a unei ceremonii la curtea domneasca dinTirgovige, in Magazin istoric", IV, 1970, nr. 6, pp. 84-88.

www.dacoromanica.ro

RELATAREA SOLIEI LUI CAMILLOCAVRIOLO LA RADU SERBAN1

1603 <sfirfitul lui octombrie inceputullui noiembrie>

[Basta se afla la Deva]. Dupá dteva zile asosit un curier al maiestätii sale cu marele steag imperial, si scrisori adresatelui Basta, poruncindu-i s'i trimitsá un personaj de frunte la Radu voievodulTärii Romanesti, conferindu-i prin patente autoritatea asupra conducerii ci-vile si militare, numindu-I de asemenea principe al Sfintului Imperiu rornan.Basta l-a desemnat pentru aceastä misiune pe contele Camillo si l-a trimisnumaidecit intr-acolo pentru a i le preda. [Este convocatel dieta la Deval.

In acest timp contele Camillo ti continua drumul; trecuse de Sibiu side treatoarea apropiatä de rtul Olt, si intrase In Tara Romaneascä. tndrep-findu-se spre Thgoviste, capitala tärii2, unde rezida principele Radu; si lave-

1 Traducerea textului dup.1 C. Sp ont on i, Historia della Transilvania, Venetia, 1638,pp. 244-249.

2 Citta psincipale.

317

p. 244

p. 245

www.dacoromanica.ro

legind c voievodul s-a retras catre Cimpulung si catre munti din cauzaa 30 000 de tatari, care cu putin inainte au pradat Tara, luincl o mare mul-Time de robi, si au jefuit un mare numar de vite, a trimis in graba pe capo-ralul La Motta, cu citiva soldati din garda sa la Tirgoviste, pentru a-1anunta pe Radu fara zabava de sosirea sa, si de motivuI acesteia.

Acesta3 ajunse in oras chiar in aceeasi seara, chid s-a reintors principele.N-a zabovit4 in munti; vazind c tatarii au luat-o la fuga, retragindu-se ingraba cu prada, a trimis indat in urmarirea lor o mare parte a cavalerieiromanesti, care ajungindu-i la trecerea Dunarii, a redobindit din miinile lormulti oameni, si o mare cantitate de animale si de bunuri.

Caporalul a fost introdus imediat la Radu pe care I-a instiintat despresosirea lui Cavriolo. <Voievodul> porunci unui boier3 al sat' sa se indreptecu toata grija si graba catre locul unde se afla contele, sa se puna la dispo-zivia lui, mergind cu el catre Cimpulung. Acesta era un loc hare munti, in-tr-o vale foarte strimta, fortificata nu numai de natura, dar si de voievozi,si in unele locuri extinsa <fortificatia> de catre Radu. Si acolo, ca fiind un

p. 246 loc foarte sigur, ii tinea sotia i lucrurile sale cele mai de pretll.Curierul apuca drumul <cel mai> drept pentru a-I intilni pe conte,

dar nu-I gasi; pentruca acesta prinzind limba <afla> c tatarii jefuiesc prinimprejurimi, i ti schimba drumul, apucind peste colinele vecine, printre vii

paduri, pentru a nu fi descoperit de acestia, deoarece contele nu avea fortepe lingá el pentru a le face fata in afara de treizeci sau patruzeci de cala-reti de elita valoni i cinci sau sase ofiteri riformati". Din fericire capo-ralul apuca la intoarcere acelas drum, pe care venise acestal. Intil-nindu-1, i-a spus in numele lui Radu, ca a fost trimis un boier al su peacel drum pe care venise el la inceput, daca cumva din intimplare nu aputut sa-1 intilneasca, s binevoiasca a-I astepta la o manastire, la numaitrei leghe distanta de Tirgoviste8. Au pomit impreuna tndata catre manastire,si o zi dupa aceea a sosit curierul lui Radu. Contele zabovi aici alte treizile, la rugamintea repetata astfel prin mai muiçi cureni ai voievodului, caredorea s primeasca stindardul i ambasada cu cea mai mare onoare si so-lemnitate posibila, pe care nu o putea face insa Ora la intoarcerea cavalerieisale [ ].

Sosind timpul s plece de la manastire, contele a poruncit sa. fie inaltatstindardul general si 1-a inminat locotenentului spaniol Domenico d'Erasso.

318

3 Caporalul La Motta.voievodul Radu $erban.

5 Gentilbuomo. Poate avea aici i sensul de ostg, ofi/er.6 Probabil gig comandi.7 Contele Camillo Cavriolo.

MI'nástirea Dealu.

www.dacoromanica.ro

<Stindardul> era mare, de damasc rosu aprins, atirnat la doug capete delancia auritä, brodat peste tot cu flácgri de aur; pe o parte iwa in reliefacvila imperial, avind pe cap diadema regalg, iar pe piept era inglvat uncrucifix, ale cgrui brave se intindeau de la o aripä la alta si in jos ping lacoada acvilei; de cealaltä. parte erau reprezentate stemele Sfintului Imperiu§i ale tuturor stgpinirilor Casei de Austria. Nu au inaintat mult chid a apärutmarele majordom al lui Radu, care venise calare, impodobit, cu intreagacurte <a domnului>, ca sa-1 intimpine in numele stäpinului sgu.

Puvin dupg aceea, urmindu-si drumul, au coborit intr-o cimpie mare,la marginea cgreia, in partea opus, se vedea o micg pgdure. Si iatg intr-oclipitg 1-au zgrit pe cgpitanul Attilio Vimercati; comandantul general allui Radu cu 500 de archebuzieri cäläri sub ase steaguri9 intr-o frumoasgrinduialg, ie§ind ca pentru o ambuscadá de o parte si de alta a pgduriiatnintite. Toate companiile au tras o salvg in aer plecinduli steagurile pingla pämint tnaintea stindardului: fácind apoi o miscare de retragere se a§ezargin urma tnsovitorilor lui Cavriolo formind cinci escadroane la oarecare dis-tana in afara grupului de cälgrevi. Vimercati a§ezI trei steaguri la stinga6 alte trei la dreapta stindardului; contele inainta solemn in partea stingäa stindardului si puvin in urmg <veneau> valonii si §i cortegiul. In timpce grupul nespus de nobil i demn inainta intr-o prea frumoasä rinduialg, auInceput sg se vadg cele doug aripP° de <cite> 4 000 de pedestra§i, in mijloculcgrora, ca pe un drum regal, inainta principele <Radu> pe frumosul su calde luptg, insovit de o mare ceatg de vestivi cavaleri si boierill, iar pe laturiledrumului mergeau 3 000 de agrevi din diverse trupe. //

and a ajuns Radu in dreptul contelui, a deseglecat, i descoperindulicapul a ingenuncheat tnaintea stindardului; apoi dupg ce s-a ridicat in picioare,tovi ceilalvi cälärevi care descälecaserä au fgcut la fel; in acest timp a descg-lecat si, contele, dar gel ali descoperi capul, qi prinzind capetele stindardului1-a inf4urat pe brawl sting, §i 1-a apucat de mijlocul lanciei (cgci minerulera vinut de locotenentul care a pus un genunchi la pämint) intinzindu-1 cuvirful, unde era o cruce mica de aur, spre buzele principelui. Acesta incruci-sindu-§i miinile pe piept i inclinindu-se, dupg ce a sgrutat-o de doug ori, s-atras inapoi cu smerenie, dar urmtndu-1 in aceastg pozivie Cavriolo i-a mai datsä o sgrute de doug ori. Apoi, in timp ce principele ridica stindardul, Cavri-olo i-a vorbit.

9 Cornette.10 Ale.11 Baruni.

13. 247

www.dacoromanica.ro

[Vrmeaza' discursul lui Cavriolo i raspunsul lui Radu $erban].

Au incälecat apoi in urmätoarea ordine.Inaintea tuturor veneau patru cite yatru steagurile acelei pedestrimi la

mijloc intre acele aripi de cavalerie, dupa care erau tinute alte dota stindardemari ale färii, socotite fädtoare de minuni, pe care Radu a poruncit sä fiepurtate inainte: unul de damasc alb, pe care era pictat un corb cu crucedubl i stea rosie in cioc, stind deasupra unui ienupär verde; altul de cu-loare singerie pe care era pictat un cap frumos de tinärä fecioarä cu splen-dide hieroglife12, ambele avind in mijloc stindardul general, dupä acesteaurmind tobe, trimbiTe, tambure, fluiere i toate felurile de instrumente pe carele foloseste once popor. Dupä acestea la oarecare interval veneau flaute,

p. 248 Titere, buciume i altele la fe!, inconjurind pe principe si pe conte deopo-trivä, insä acestea erau la stinga sa. Boierimea impreunä cu restul cälari-mii din suitä formau un frumos cortegiu, färä nici o ordine. Archebuzieriipedestri au tra,s una dupä alta trei salve, in chip vrednic de laticlä'4dupä ce fumul s-a ridicat, li s-a räspuns din toate tunurile Tirgovistei, intiny') ce intreae cavalerie continua alergärile i voltele la aripi. Cu aceastäordine i aträgatoare pompä s-a purces prin marea si spatioasa dmpie, spreoras, o distantä de sase sau sapte mile italiene.

S-a steins in apropierea orasului aproape tot poporul, i la vedereastindardului, ingenunchieau, särutind pämtntul, i aplectnd fruntea In semnde inchinare, actiune cu adevärat superstilioasä. In aceastä privintä päcä-tuiesc mult aceste natiuni14; ele stilt de religie ortodoia15, apropiindu-semult de ceremoniile civile turcesti (!).

Au intrat in cetate in aclamavii de fericire i bucurie pe care orkinesi le poate imagina. Ajungind in piafá, toti cäläreTii au desdlecat, repe-tindu-se ceremonia cu stindardul, pentru confirmarea conducerli politice,In acelas mod cum a fost confirmatä pe ctinp conducerea miitar. FIcindu-seaceasta, contele 1-a predat in miinile lui Radu: el 1-a imbrätisat strtns i cudeosebit respect, apoi Radu 1-a incredintat marelui majordom". Atuncicontele Camillo, cu capul descoperit, cu multä afabilitate, 1-a salutat peprincipe in numele generalului Basta, si a tuturor cäpitanilor armatei im-periale. Si-au dat unul altuia mina cu toate semnele de afectiune, i Radus-a retras in palat. Cavriolo a rätnas inconjurat de mulIi oameni, i dupä.ce boierimeal6 i cei mai de seam5.17 <dredátori> i s-au inchinat, a fost

320

12 Litere chirilice.13 Con maniera mirabile.14 Nationi, adicä15 Religione Greca.15 Nobilta.17 Principali.

www.dacoromanica.ro

insolit de ei in palat. Principele 1-a primit din nou cu alte ceremonii sicomplimente ca ambasador, si 1-a tritimpinat la poarta, retragindu-se intr-ocamera secreta cu interpretul, care era un mare boier18 si consilier al luiRadu. S-au intretinut aproape o ora, discutind probleme particulare. Pie-cind apoi contele Cavriolo, toata boierimea calare I-a insotit in tabarl,unde in diverse corpuri de gar& erau repartizati mai bine de 300 depedestrasi.

Aici petrecind timp de opt zile, era insotit in fiecare diminega cindiesea din casa de un ifrumos cortegiu. Restul zilei era destinat diferitelordistractii cavaleresti si unor placute vinatori. In a noua zi a fost invitatde principe la un ospat. Banchetul nu a avut nici un lucru care sa. nu fieregesc si de prim rang. Se aflau acolo un mare numar de boieri de fruntesi sfetnici; se auzeau din toate partile nu numai imbieri el si descarcari detunuri si pusti, sunete de tobe, tambure, trimbite si buciume; se vedeaufocuri si de bucurie si de artificii, intr-un cuvint totul era o mare veselie;s-au asezat la masa la orele cincisprezece sau saisprezece din zi, si dupaobiceiul voievodului si al tarii au zabovit pina la t orele trei noaptea.

Dimineata contele a plecat si principele i-a daruit un manunchi de600 de pene de egreta", un cal arab ales, cel mai frumos pe care il avea// in grajd; echipat si impodobit cu podoabe de aur si argint, impreuna cuo sabie si un palos minunat alit, ornate cu pietre scumpe si cu desenegravate. Fiecare din insotitorii si a fost daruit cu doua rinduri de hainebogate. Locotenentul spaniol in afara unor haine mai bogate dectt ale celorlalti,a primit un cal sprinten turcesc de mare valoare".

18 Principale Signore.18 Aeroni.

p. 249

www.dacoromanica.ro

ATTILIO VIMERCATI

(c. 1550? dupä 1604)

Nu se cunosc prea multe anignunte biografice despreacest cäpitan din slujba imperialilor, trimis impreun'i cu Radu $erban in Tara RomIneascä,la inceputul secolului al XVII-lea. $tim doar cá. intr-un izvor el este numit bgtrinul cre-monez", termen Cu o valoare destul de neprecisä, variind dupg epod i dupg optica propriea vorbitorului. Am putea presupune c la venirea sa lii Tara Romineascä, el ar fi avut vreo50 de ani. Despre originea a tira doar a era din Cremona, amánunt färä vreo semnificatieprea deosebia intr-un moment &id in jurul lui Basta era o forfotg de italieni din toas e pro-vinciile Peninsulei Italice. A luat parte la Iupta cu tätarii de la Teisani (1602), cistigindchiar oarecare glorie si fiind pomenit elogios de Ciro Spontoni in dota locuri, in lucrareasa Istoria Transilvaniei (Historia della Transilvania, Venelia 1638). Dupg victoria asupralui Moise Székely, este trimis de domn in calitate de maestro di campo" sau feldmaresalal su la Praga, sá ducg steagurile luate dusmanului in aceastä bätglie. In septembrié, sosi-

rea sa era iminenti. II reggsim apoi la Tirgoviste, la ceremonia inminärii steagului impärä-tesc, transformatä intr-un fel de investire domneasa sui-generis, cu scindarea ei in douä

322

www.dacoromanica.ro

momente: acel al conferirii puterii militare si acel al conferirii puterii civilel Ramine pelingä domn, slujindu-i si de secretar si aratIndu-i-se devotat. Rapoartele sale catre imparatconcorda intocmai cu scrisorile pe care domnul le adreseazi curtii imparatesti. Aceasta cvasi-identitate se datore.ste faptului a tot el redacta sau traducea la dictarea domnului, scrisorileacestuia. Spre deosebire de alti agenti imperiali, Vimercati nu a cautat manifeste zelulcatre Imparat lovind In domn. Pentru o integrare mai justa a atitudinii lui in dimatul tul-bure Invaluind imprejuraxile din Tara Romaneasca In momentul acesta, trebuie urmaritä,In primul rind, situatia domnului fata de Basta, expusä. la tot felul de surprize datorateunei mari instabilitati a generalului habsburgic, influentat si de seteaua de intrigi tesute injurul Valahului". Acesta era obiectul unui spionaj constant si unor interpretari rauvoitoarea gesturiilor i intentiilor sale i chiar a unui sabotaj sistematic, oprindu-i-se de pilda, Inmartie 1604 banii trimisi pentru plata mercenarilor, cu consecinte dezastruoase pentrutea /aril. Comandantul pedant si vanitos care daduse gres neincetat in Transilvania, nuputea s ierte succesul domnului roman, care amintea intrucitva de epopeea predecesoruluisu valah". Dealtmintteri, teama unei reeditari a acesteia ii stapInea pe imperiali in, fruntecu Rudolf al II-lea i cu arhiducii, fratii si. In momentul chiar cind Radu Serban repurtavictoria sa din 1603 In slujba imparatului, se porunceau masuri grabnice pentru ca nucumva el sa punä staptnire pe Transilvania pentru sine. Basta, ba insinu'a c domnul ar finesincer i primejdios, ba se exprima despre el cu un dispret superior ca despre o militatementinuta de el in lipsa unei alte solutii. Dupa oprirea atacului tataraor din 1602, care s-asoldat prin retragerea lor impreuna cu Simion Movila In postura aproape de prizon,ierraspunzator de aceasta aventura, Basta care a sosit dupa actiune, s-a grabit s subliniezevictoria se datorase unui corp de trupä imperial comandat in acea Incaierare de unul dintrefratii Cavriolo. La rindul lor, toti suabalternii i clientii si se Intrec in proclamarea acestuilucru i apar deodata mai multe descrieri ale luptei, una scrisa chiar de contele TomasoCavriolo, alta de fostul mustermaister imperial Erich Lassota ... etc. (Vezi Studii fi documente,IV, p. 131'. Indata Incep o serie de lucraturi contra domnului. Inca din timpul soliei laPraga, se pornesc soaptele la curte, g acuzatiile indirecte ale lui Petru Armeanul, fo-losindu-1 pe Radibrat pentru atestarea conditiilor vitrege ale poporului, atribuite domnului

Buzestilor. Totodata se mi strecurau informiatii despre negocierile purtate de domo cutatarii si indirect cu turcii, pentru a ajunge la un modus vivendi,, Inlaturind perspectiva unornoi atacuri ale acestora in folosul lui Simion, lucru cu afit mai necesar cu cit domnul nu seputea bizui pe mercenarii neplatiti, ba chiar trebuia sa se teama de ei. Despre aceste trata-tive raporteaza Vimercati la 25 decembrie lui Basta, care fusese incunostiintat direct dedomn, despre initiativa lui i despre propunerea de a mijloci un contact Intre tatariimperial 0 scrisoare á domnului, purtind aceea.si data, constituie un fel de dublet alacestui raport. Din unele stiri complementare ar rezulta c sugestia unei atare mijlociripornise chiar de la Basta. Dar In mod destul de curios, el se arata dispus s prezinte ati-tudinea lui Radu ca indoielnica si se grabeste s opreasca transportul de bani amiritit des-tinat mercenarilor. Mai se adaug i alte oapte. Capitanul secui Petru Concoli, careavea tot felul de legaturi, mai mult ori mai putin lamurite cu Moldova, Il informa pe Basta

Radu Serban tavea sa se inteleaga cu Ieremia Movil. Dupa alte banuieli i nedumeriri, se

323

www.dacoromanica.ro

putea afla, In sfirsit, ca era vorba de un simplu jurämtnt de pace, care nu avea de ce sialarrneze pe imperiali. Dar pe ling nesiguranta informatiilor, inexacte sau tendentiotase,sau alterate, mai intervenea un factor permanent de incertitudine, anume arbitrarul imprevi-zibil al hotarifilor lui Basta. Felul cum reactioneazi la raportul lui Petru Armeanul din20 februarie 1604 este foarte sugestiv. El se aratä neincrezator In spusele lui fi plin debanuiali fa ll' de el, dar totodata opreste darul i ajutoarele banesti indreptate spre donan,care si el este suspectat. Totul trebuia s depindä acum de Intilnirea cu domnul lia Brasov,intilnire la care se indoia ca. ar veni acesta. Dupä intrevederea care a avut insa, loc, elscrie din Fagaras arhiducelui Maximilian la 19 martie, arittndu-se, in sfirsit, convins desinceritatea domnului care insä nu trebuie Impins la disperare. L-a gasit pe domn in mare

temtndu-se ca nu cumva, in urma zvonului ce se räspindise c s-ar fi inieles cuturcii, sa nu se fi miniat Imparatul pe el. Dar l-a aflat foarte devotat catre maiestatca safi hotarit s ramina statornic in credint5, dar numai sà. aibi un ajutor Fära a mai cäutacauza prima a intregii ambiante de suspiciuni, Basta 'hi atribuie merite proprii in aceastalimpezire a atmosferei, declarind ca este bine cl a vorbit cu el pentru a opri che gl'humorinon s'ingrossassero i ca domnul sä fie impins la desperare! Dar tot el, scriind la 10 apri-lie arhiducelui Mathias, foloseste o formula caracteristica privind il Vallaccho del4z cuiconstanza io grandamente confido, purchè i suoi bujeri non lo faccino prevaricare [Studii fidocumente, IV, p. 142] rezervind adìc i eventualitatea unei defectiuni. Curind Basta Ora-seste bucuros Transilvania lasata prada amenintarii turcesti din afara i banditismului hai-ducilor" fr frîu i dezertorilor, precum i regimentelor imperiale Inraite de neplata sol-dei, fiind chemat s raporteze personan imparatului despre situatia acestei taxi. Toata greu-tatea cadea acum pe umerii comisarului imperial Cu sediul la Cluj, Paul Krausenegg, com-plet depasit de gravitatea problemelor, ajunse absolut insolubile in acest stadiu. atre el se

indreptau acum i solii tatari, Imbinali de Radu Serban, aducind conditiile unei intelegeri cuimperialii, cit si delatiunile perseverente ale lui Petru Armeanul, precum si cererile de aju-tor tot mai infrigurate ale domnu/ui (in iulie 1604).

Tratativele cu solii tatari veniti la Tirgoviste, despre care raporteaza Vimercati la 25decembrie, fusesera urmate de venirea unui imputernidt pentru negocierile cu imperialii.Domnul 11 trimite pe Vimercati impreuna cu comisul Leca, spre a-1 Insoti pe acesta sprePraga. La 12 iunie ei stilt la Viena. Dar stnt intorsi din drum in urna unei scrisori (din18 iunie) a lui Basta catre Krausenegg, caruia îi comunica porunca imparatului. Persoanaaugusti a acestuia nu trebuia s apara in uatatul cu tatarii. Acestia trebuie sa-si poartenegocierile la Cluj si in nici un caz sa nu mearga la imparat. Se invoca precedentul dinvremea lui Mihai Viteazul care a negociar numai el fi intelegerea pentru imparat. Contribu-tia anual a de 20 000 de talen destinatä tätarilor, vrebuie, de asemenea, sa fie suportata deTara Romilneasca si de Transilvania, platind fiecare cite o jumatate. La 30 iunie (1604) seincheie tratatul la Cluj. Printre cei care tl iscalesc se afla comisul Leca. Vimercati, rein-tors la TIrgoviste, este martorul faptelor descrise de el in raportul su din 23 iulie catreICrausenegg, In care portiuni intregi din text repeta pasaje din scrisoarea domnului at datade 12 iulie", fr indoiala gresit redata, neputind fi vorba de un interval atit de lung la-ve ele, i avind a fi corectatä in 22 iulie. O confruntare a celar doua texte publicate in

324

www.dacoromanica.ro

Veress, Documente, VII, respectiv pp. 207-208 g 209-211, videfte marea lor aseminare.Scrisoarea domnului mai comine, In plus, uncle am'inunte in legItua cu plecarea soluluiatar i Cu expedierea, tptodaa, a doi boieri romini Cu o misiune specialä la marele han, pecare trebuiau si-1 roage mai trimita fiul in Ungaria (in ajutorul turcilor, contraimparatului). Aceasta misiune era necesari, intrucit existau temen el pasa din Bulgaria 1-arputea retine pe solul tatar, ba chiar trimitä la Constantinopol, deoarece raporturile din-tre turci i tatari erau destul de Incordate.

Pasajele cele mai asemänatoare dintre aceste doul comunicki catre Krausenegg sin;fr mndoiai, acelea care reproduc cuvintele domnului, fie 6 intr-o forma puTin atenuata.De pildä, vorbind de cetatea Chioar, domnul jignit de zabava raspunsului exclama: Nu vomcontinua a v'ä mai ruga pentru Chioar, si e da sperare, bene, se non raccomandar la miafamiglia a Dio solo! Vimercati, in rolul su de secretar pentru limba italiana, a rradusintocmai cuvintele dictate de domn. Dar in raportul su a folosit o parafraza lipsita deascuTisul originalului. Tot astfel, cuvintele domnului, plingindu-se de zabava neexplicabili. intrimiterea banilor pentru oaste 6 izbucnind cu amaraciune: Et se la provincia [= TaraRomaneasca] sara persa, per S. M. Cesarea si perded slut redate mm-un mod mult mai neu-tru fi mai prozaic. Dar cu toate acestea, el rämine tot un ecou al domnului 5i rapoarteksale treceau, probabil, tot pe sub ochii acestuia, chiar daca nu eran dictate 5i acestea de-adreptul de el. Identiratea de cuprins hare scrisorile lui Radu Serb= 5i rapoartele lui Vi-mercati a fost atinsa in treac'ät si de A. Veress, cu prilejul pub1icnii scrisorii domnului din26 iulie, convinInd aceleasi vesti privind devastärile ettarilor (au ars Craiova etc. etc.) silipsa de soldali (putini ostasi ai lui Mirza au fugit in Moldova) si cererea ca s vita GiurgiuRa; cu haiducii sai, cit mai mulTi perstru a trece Dunarea, terminindu-se cu strietul:aiuti, per amor delle viscere di Jesu Christo, monitioni di guerra, dinari, dinari, perché de'vil-lani non possiamo havere Editorul semnalka. o scrisoare cu aceeasi data, scrisä de Vimer-cati catre comisan i cu acela,si cuprins, pe care nu a mai reprodus-o pentru acest motiv.

Dar in iulie, dud domnul nu mai stia carui sfint sa se inchine in faTa präpaduluiiminent, Petra Armeanul isi strecura otrava acuzarilor la Cluj. Comisarul buimacit, osci-leaza mai intli inste un sentiment de netncredere In armean, sporit de Increderea in rapoar-tele lui Vimercati. Dar apoi, in scrisoarea sa de la 31 iulie catre imparatul Rudolf, isi mar-turiseste Ingrijorarea cu privire la punctul cel mai alarmant din delgiunile auzite. PetruArmeanul afirma ca domnul declarä pe faTa, ceca ce scrie fi Vimercati, ca. vrea s para-seasca Tara. El se refera la scrisoarea domnului si la raportul din 23 iulie, primite pro-babil In ajun, dud 5i rgspunde la scrisoare. La 1 august rriraite un nou rgspuns, probabilla scrisoarea S.O.S. din 26 iulie, iar a doua zi ii comunicä. rezultatul Invoielilor cu marelehan. Cu acest prilej este vorba 5i de turci. Imparatul consimre ca domnul sa le plateascaturcilor tribut, dar nu ca j le cearg steag de domnie (desigur pentru ca. i se trimisese stia-gul adus cu atita ostentatie de Cavriolo). Dar domnul care se arätase gata s cheme pe se-cui, desi li se atribuiau ion devastkile 5i uciderile din regiunile de munte, çi s aducl pehaiducii lui Giurgiu Rat, care b4aserg spaima in Transilvania, mai Incearca si o. altäcale. Un raport veneTian din Praga, din 23 augus; pretinde c domnuli simfindu4e bii-nuit, a rugar s i se trimira un corp de oaste imperial. I se vor trimite din Transilvania

325

www.dacoromanica.ro

si Ungaria vreo 2 000-3 000 de pedestrasi Feress op. cit., p. 223] Motivarea aceasta ne-ar duce la propunerea lui Petru Armeanul si Aloisio Radibrat relativa la acel corp de400 de archebuzieri preconizat de ei. Dar In realitate, acum era vorba tot de chemareaunor trupe destinate apärarii tarii. Caci o aka' veste, chiar din Transilvania, din 4 sep-tembrie, semnalind eforturile lui Ksausenegg pentru plata vaionilor care se agitau, maiadauga cl Abraham Horvat a trebuit, din lipsa de bani, sa fie lasat sa piece cu haiduciisi in Tara Romineascit.

Nu cunoastem activitatea ulterioarä a lui Vimercati, nici data mortii sale. Textelece-i aparvin, cuprinse in volumul de fatä,, au fost publicate in Hurmuzaki, IV, pp. 353-3556 Veress, Documente VII, pp. 209-211. El este mentionat de Sadi Ionescu, op. cit., p.105.

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE BASTA[despre tratativele de pace intre Radu Serbansi atari]'

1603 decembrie 25, Tirgovige p. 353

A venit aici cvartirmaisterul Ludovic cu rás-punsul si porunca regelui, cum trebuie sä. má comport fn aceastá tratare apácii cu Ceausul, cárora m-am graft sá má conformez fn toate punctele //.

In ziva urmátoare a fost chemat tátarul la audientá la voievod si fi-cindu-i acesta rugáminte c5. intrucft biata tará este attot de devastatá sijefuitä. de nefncetatele incursiuni de tátari, cu atfta pierdere de suflete carerámfneau In robie vesnicá, el roagá cu supuflere pe mária sa2 sá ail:a miläde prápádul unui norod attt de fncercat si sa-1 primeasa sub ocrotirea sipacea sa, si sá nu mai lase ca pe viitor aceastá tali sá fie bintuitá de tátarisau de altii, ci sá o in in pace si liniste, ca sä. se poatá reface si reveni lastarea ei de mai fnainte, si pentru aceasta, mária sa sá se multurn¡easa fn

I Traducerea s-a fäcut dupä: textul italian publicat 'in Hurmuzaki, IV, 1, pp. 353-355.2 Hanul tätarilor.

327

p. 354

www.dacoromanica.ro

fiecare an cu un dar pe mgsura putintei unei ari attt de incercate in sta-rea ei de acum, dindu-si el cuvintul de domn si sub jurämtnt solemn im-preung cu toti boierii rii, s Ora si s pgzeascg neclintit aceastä pace sialiana Cu mgria sa.

A rgspuns atarul §i a zis: Toate astea sint bune, si tu a seui ade-värul, j a nu faci asa cumi a fgcut Mihai Voievod aladaa, faggduindmulte si apoi nepgzindu-le; i daca e asa, tu vei avea de la stäpfnul meuce vrei, si acestea ti le acord in numele su i ti dau tot ce ceri, cu acesteconditii i cu juamintul solemn de a mentine pacea".

Si a zis: Dar cu turcul, ce ai de gind s faci?" A aspuns &annulvoievod: Cu turcul voi tine bung vecinatate i prietenie la hotar, pentruca trecgtorile a fie deschise pentru negustori i ca soldgtimea a nu alergede o parte pe cealaltg a Dungrii, ficind pajubg aril, ci s primesc stea-gul de la turc i a dau tribut. Nu vreau sa fac altfel, pentru cä. eu stiltIn supunereas impgratului crestin prin obligatia mea si jurgmintul meu,de el stilt mentinut in stgenire, de la acesta am primit steagul, deci pentrunici un lucru nu vreau a ma depgrtez de maiestatea sa".

A rgspuns atarul: Tu faci foarte bine a te tii de cuvint si a nu tedesparti de Neamt, i dacg ai face altfel, stgpinul raeu nu s-ar putea in-crede in tine, iar turcul nu se tine de cuvint, este interesat i plin de inse-liciune si de aceea nu trebuie a te increzi in el".

Nu s-a vestit4 [cit de mare este] darul, dar domnul voievod trimiteCu solul su la inapoierea acestui atar 5 000 de ducati de aur, cu doug preafrumoase sube, una de samur5 si alta de lie, ca a fie date marelui han,rugindu-1 s primeasc i atita, intructt aceastg biatá targ nu poate da maimult. Solului tgtar i-a dat 1 000 de talen i si o subg de jder7.

Ceremoniile aliantei se vor face din partea marelui han la reintoarce-rea solului si la venirea unui alt sol, pe care ti va trimite incoace hanul.Acestia vor face aici ceremoniile confirmgrii <tratatului> din partea ma-relui han.

Cu privire la Transilvania i Ungaria nu s-a putut trata nimic, cgciel nu avea imputernicire de a trata din partea saptnului su decit numaidespre Tara Romaneasa in virtutea scrisorii scrise de domnul voievod re-gelui su [hanului], dar conform (per) cu scrisoarea regelui i asa curdam inteles Excelenta sa i cu mine in ceea ce priveste Transilvania5 si Un-

328

3 Dedicato.4 Non fu publicato.5 Zibelina.

Lupi cervieri.7 Martori.

Et per haver sentito S.E. et me nel particolar di Transilvania

www.dacoromanica.ro

gana, el va trata despre aceasta cu stápinul su si cll asigurári hotárite cl.marele han va tritnite un sol de mare vazá, care de nu va fi el, va fi vizirulsit!, care va trata cu noi si poate va trece la maiestatea sa cezaree, p,entru cástie cá regele su are mare dorintá9 de a intra in tntelegeren cu impáratul ger-man 0 di' asigurári hotárite cl ele" vor fi incluse.

Aratá a ti pare rau cá nu s-a scris marelui han despre aceastá cerere12pentru cá in mod sigur ar fi venit cu instructiuni depline13. M-a intrebat:cum avea de gind sá faci cu turcul? I-am spus cá [nu va face] nimica14,si el a ráspuns: Ai dreptate, cáci aceasta este o chestiune foarte grava careva trebui tratatá chiar la curtea [tmpáratului] german".

Eu nu aflu la acest om decit intentii bune si bunávoinfá, fig vreun in-teres, cáci nu cere nimio, ci zice cá doar o batistá15 dacá i s-ar da stápinuluisu tn semn de afecTiune, acesta s-ar multumi intotdeauna, ceea ce nu faceturcul, care nu este singurul, cáci si pasalele sale se aratá a fi avizi si tuariuzurpatori.

Se vede ciar a tátarull° este nemultumit cu turcul si daa s-ar putea P.

gási calea de a-i face un pocinog, cred cá 1-ar face etc.Din Tirgoviste, 25 decembrie 1603.

Da ferma sperartza.12 Confederatione.11 Transilvania si Ungaria.12 Pretentione.12 Totale recapito.14 Adica nu se va amesteca in acele tratative, inlesnind doar ini;ierea lor.15 Fazoletto.16 Hanul era supus unui santaj continuu din panca sultanului otoman, care ;inn la el

pe un frate mai mic al acestuia, ca o amenintare continua.

355

www.dacoromanica.ro

17 Traducerea s-a fIcut dup'á textul italian publicar de A. Veres s, in Documente, VII,pp. 209-211.

18 pauc.i.19 Radu Serban.20 Pigliarrano altro partita.21 Preda Buzescu.

330

RAPORT CATRE COMISARUL PAULKRAUSENEGG17[Despre situaTia din Tara Româneasa]

1604 iulie 23, Tirgovige.

p. 209 Tatarii obisnuivi nu inceteaza sä bintuieaceasta nenorocitä tarä in mid cete1-2, factndu-i pagube insemnate dci in-tra ba pe ici, ba pe colo, si uneori din mai multe párti deodatä, iar desoldatime nu se poate folosi märia sal°, caci unii nu vor sl asculte, iar alviicare merg asupra dusmanului, de cum il vad, o rup la fugä. Dar pe dea-supra ei mai spun ca. daca domnul nu le dä bani [= solda datorata] atuncivor lua alte hotärtri20. Acum trei zile banul de Craiova21 a fiesit cu ostasiisi sä dea piept cu acesti tatari, care intrasera. pe acolo prin sapte puncte.

www.dacoromanica.ro

S-a infilnit cu o ceaa def a lor de 200 de oameni, ostasii au fugit Cu tovii si I-auläsat impreunà' cu boierii si care au fost omorivi cei mai multi, i prinsibanul fnsusi a fugit [fntr-o pádure (?)] in ba1a22 Impreura Cu un slujitor23 al au.Gndi%i-v i domnia voasta la paguba cea mare care se aduce, neputtndbievii arani sä-si adune bucatele de pe cfmp, i cei care sint aflavi pe cfmpsau n casele lor, stilt dusi cu tovii n robie, i la aceasta nu se poate aducevreun leac, eici nu se poate stringe ostasi24, care färä bani nu vor a se ur-neasa din loc, si nu e o vorbá In Vint a in aptämtna trecutä dupä pornireaatarilor, domnul a iesit la lupt i ostasii nu voiau s i se aläture, i ceeace este chiar mai // ru ca aceasta el se teme a nu fie jefuit de acesti P.soldavi, cum a mai fost altädatä cind a trecut in Transilvania.

La plecarea noasta incoace25, domnia voasta ne-avi promis i asiguratc nsase zile va fi trimis secretarul roman cu cei 40.000 de talen i pentru aface o platä soldatilor, urmtnd ca restul s vinä mai apoi. Au trecut multezile de atunci Ora acum 5i nu se aude nici o veste, i nici despre vreo solie.

Dacá <dominul> i va pierde vara, atunci ea va fi pierdua pentrumaiestatea sa Impáratul, care va avea si o sporire a cheltuielilor pentru a-1Tine pe domn mmpreun i cu boierii, i vá. instiinTez cá in curtnid ei vor ple-ca cu totii26 daca nu se aduce un leac grabnic, si ei spun pe fa,vá c vorse salveze fmpreunä cu familiile lor i cu puvinul ce le-a mai amas i apoimaiestatea sa s facä ce va crede cu vara. [Viziru127 a pornit si se pare ca a

ajuns la Sofia va merge spre Oradea are vreo 50.000 de oameni ...]etc . Acumi doux zile a venit la domn un sol trimis de Ieremia, boier cuvazä, pentru a trata si a incheia pace fritre acesti doi voievozi, i totodaacere ca domnul s trimitä de aici pe unul din marii si boieri care sá pri-measeä jurämintul lui Ieremia de a päzi aceastä pace. [Vestile aduse de soldespre luptele dintre poloni i moscoviTi ...].

auceru128 Radu Florescu, reträgindu-se din casa sa la munte pentru afi la adäpostul incursiunilor tätäresti i a-i pune pe supusii säi29 s stringäbucatele, a fost atacat acum patru nopvi3° in propria sa casá de niste uci-gasi veniti din Transilvania, jefuit i omorit fmpreunä cu unii din ai sai, iastfel acesti boieri sint Cu tovii cuprinsi de spairnä, cáci saparea lor fusesela munte acum a fost ucis miseleste unul din al-mil boieri ai arii, de nearn,

22 A un pantan.23 Servitor.24 Mercenari.25 Probabil dupä: ce 1-a condus pe solul atar Oda' la comisar.

Verrano tutti diet volta sua.27 Lala Mehmed-pga (1604-1606).28 Sub Radu $erban, mare clucer 1603 aprilie 19decembrie 28.29 Vassalii = ;51ranii dependenIi.3° La 8 iulie stil vechi =-- 18 ittlie dupä: calendaruI gregorian.

331

210

www.dacoromanica.ro

ales dintr-o familie strgveche de vasali credinciosi ai maiestgtii sale de la carecredeau a vor avea ajutor si sprijin. Si se aude a acesti tilhari sint spriji-nhi de cgpitanii de secui, care nu au slujit la altceva cind au venit de aupetrecut acele ctteva zile in aceastg targ decit sá fuze si sl mine din urmgvite <din tag> si sg iscodeascg unde sint casele nobililor prin munyi, pen-tru a-i putea jefui a.sa cum au si inceput, si aceasta este a treia ispravg alor impotriva boierilor.

Ar fi timpul sg se ajungg la tncheierea tratativelor privind <clarea ce-tg;ii> ChioaruI31 pentru damn ... eici el este hotgrit sg-si scoatg toatg fa-milia <din Tarsi> si sg se usureze de aceastg grijg incredintind-o pazei ma-iestgtii divine32 dacg nu va avea un alt loc unde si-i aseze.

... in timpul acestor zvonuri negustorii nu mai umblg [prin tail, deaceea nu i-a putut face rost de penele de bitlan fgggduite. Va trebui sg maiaibg puting rabdare].

3' Chyuivar. Domnul ceruse aceastä cetate 6 prin solii säi in octombrie 1603. I se varäspunde 6 nu i se poate da deocamdatä, dar el el poate sill trimitä sotia, la nevoie, acolo.

32 Della Divina Maestà.

www.dacoromanica.ro

ANONIM CATOLIC ITALIAN

(1606)

*

Ne afläm 'in fata unui text extrem de sugestiv. Subaparenta unei däri de seamä despre starea bisericilor catolice din Moldova un fel de in-ventar autorul anonim strecoara o serie de argumente contra numirii hi Ieronim Arsengoca episcop catolic de Arges in scaunul ramas vacant prin moartea lui Bernardino Quirino.Se invoca, tri sensul acesta, lipsurile sale , insuficienta sa preetire teologid, talentul sumarginindu-se la oarecare adaptabilitate la conditiile crestinitatii aflate sub turci sinaivitatea si nestiinta sa, care 11 ficeau sä asiste, cu toatä cordialitatea, la ceremoniile orto-doxe, ca cele de Boboteaza. Totodatä stilt infitisate oarecum, tri mod neutru, g anumiteinformatii de natura sa intareasca argumentele aduse. Domnul doreste acea numire pentrua-si asigura o persoana dependenta de el. Interventia lui la Roma pentru numirea luiArsengo a fost zäbovita doar de absenta secretarului su, dar el stäruie In aceea dorinfä.Secretarul domnului (polonul Paul Lancki) se reintorsese chiar atunci din Polonia, undefusese trimis la rege, pentru a trata anumite treburi insemnate. Care anume nu se spune.Precum se 7tie, relatiile domnului cu Polonia nu au fost intotdeauna lipsite de asperitati si

333

www.dacoromanica.ro

de un fond de banuiall. In mai multe rinduri el a apelat contra polonilor din jurul su laregele insusi, a cärui politicii se deosebea adesea de cea a sfetnicilor sai. Se ridicasera maimulte chestiuni destul de supäratoare: pretenriile imperioase de plata ale trupelor de merce-nari poloni ai lui Simion, alungat din Tara Rornaneascä, cerind acum sii fie plätiti de Ieremia,reactualizarea unor datorii banesti mai vechi catre rege, suspiciunea sttrnita de folosirea con-cursului tätazilor de catre Simion, pentru a inlocui pe acel al ostasilor poloni constituitiin confederatie (vezi in volumul de fa; ä relatilie lui Marco Sobieski 6 Lawr. Piaszec-zynski), acapararea de fapt de catre poloni a cetatilor moldovene, infruntarea boierilordomnului, jafurile ostasimii polone umblind de capul ei prin tara .. etc. Dar secretarulavusese la curtea regelui si intrevederi cu nunliul papal din Polonia, care se interesa foartede aproape de pozitia lui Ieremia fall de biserica romana, indemnindu-1, somindu-i, aproape,sa se declare pe fa ll catolic in ciuda faptului ca aceasta ar putea duce la o rascoali contradornnului si clIndu-i un ragaz de dteva luni pentnt a o face. Autorul anonim cunoasteaceasta discutie purrata doar intre secretar si nuntiu. In aceste imprejurari, desigur, ca pen-tru nunriu era foarte important ca episcopul catolic din Mol dova a nu aiba veden i mailargi, co cele ale dericilor veni0 din insulele grecesti (Quirini, Arsengo), unde se ajunsesela o coexisten ta cordial intre confesiunile ortodoxi g catolica. De aceea saruie, pe toatecaile, contra numirii acestula din urmä. Putem reconstitui dialogul redat de autor in esentäsi färä a numi pe interlocutorul secretarului, ascuns oarecum dupa o formula impersonal(vezi textut relatiei, nota 51). Alegerea lui Arsengo este socotitä foarte primejdioasa. Nun-tiul ii pune in vedere secretarului si-1 convinga pe domn sä nu-1 propuna pe Arsengo chiardaca 1-ar socoti in constiinta sa vrednic de acea numire, mai adaugind, cu tohtä hotarirea,ca. si daca 1-ar propune domnul, papa tot nu 1-ar admite! La obiec;ia secretarului, ca dom-nul nu vrea un episcop polon, acelasi glas impersonal a gash solutia, ca el sa fie desemnatde-a dreptul de papa, care va trimite scrisori de recomandare catre rege si catre domn. Elva aduce cu sine o echipä intreaga de preoi si calugari invatiri si va reorganiza serios dieceza.Daca ar fi totusi ei ramina Arsengo, vor trebui trimise persoane care sa-1 vin'l in tutelä,conducindu-1 si controlindu-4 ... Urmuna, in concluzie, consideratii cu privire la schimbareapunctului de vedere (al nuntiului?) asupra numirii unui episcop polon in Moldova. Acestaar putea sa-1 Tina la datoria sa si pe domn. Dar deocamdatä pentru a-1 mulkumi pe Iere-mia ... (a carui liniste este asiguratä tot de regatul polora) s-a renuntat la aceastä soluvie.Nu stilt lipsite de interes nici precizarea ca nunriul in Polonia, in acel moment, era vestitulClaudio Rangone, cel care va determina sustinerea de catre poloni a expeditiei falsului Di-mitrie, instalat cu ajutorul lor pentru scurta vreme pe tronul tarilor, si nici ca PaulLancki obtine, nu stim precis dud, dar probabil inainte de moartea lui Ieremia, calitateamai mult onorifica de notar apostolic.

Ramine intrebarea ce cadere a putut avea autorul acestei dari de seama, care tradeazao necunoastere destul de mare a finprejurarilior din Moldova, si o iniriere atit de evidentain discutilie tainice ale secretarului cu nturtiul din Polonia. Este vorba, probabil, de un mi-sionar italian de la Propaganda. Nu stim in ce calitate a venir, cit de mult a stat in Mol-dova, si care au fost insarcinarile care i se dadusera la plecare, nici cum a ajuns sa ser-veasca punctul de vedere polon. Este oarecare asemanare a pozitiei acestui anonim cu acea

334

www.dacoromanica.ro

a tui Andrea Bobbi, cu chiva ani mai inainte. Ca gi acesta, el atribuie unor locguri cato-lice din Moldova o origine dominicang si critica prezenva episcopului catolic la ceremoniilebisericii ortodoxe, scot,ind in evidentg. pgrvile negative ale activitävii sale. Acelas Bobbi re-comanda aducerea 'in Moldova a cglugärilor din Polonia. Dar toate acestea el le scria dinPolonia, probabil sub o influenfi pe care s-ar pä'rea cg o reggsim g la autorul de fafá.

Asupra datei documentului putem ajunge la precizäri mai mari, el fiind scris inainte

de moartea lui Ieremia Movilg (20 iulie.1606).Darea de seamg, intitulatä Breve relazione delle Chiese del Stato di Valacchia di

Germania (sic), se aflg publicare In Documentele Hurmuzaki, VIII, pp. 307-309, dupgmanuscrisul original pästrat In Biblioteca Academiei R.S.R.

Este analizatä de Sadi Ionescu, in Bibliografia calatorilor srilini, p. 106 si rezumatä deN. Iorga, 'in Istoria Romani/or prin calatori, Bucuresti, 1928, 1, pp. 264-265.

www.dacoromanica.ro

1 Traducerea s-a ficut dui:4 textul italian publicat in Hurmuzaki, VIII, p. 307.5 State di Valachia di Germania (sic).5 Szocavia.4 Del rito greco.5 Fabricate di muro.i Sf. Gheorghe din Suceava.7 Sf. loan ce! Nou, martirizat de eltari 'in secolul al XIV-lea. Moastele lui au fost aduse

de Alexandru ce! Bun la Suceava.

336

SCURTAI RELATAREDESPRE BISERICILE DIN MOLDOVA2

1606

In Suceava3, oras mare si populat, foartep. 307 vechi <care este> resedinta nu numai a principilor Moldovei, ci si a mitro-

politului, care ti are astgzi scaunul acolo, se aflg peste 24 de biserici si detrangstiri de rit ortodox4 de zid5. Intr-una din aceste biserici8, care este foartemare si frumoasá pe dinguntru ca si pe din afarg, se pgstreazg tntr-o raclgde argint moastele, aproape intregi, ale unui oarecare sf. Ioan7, cg.lugár mar-

www.dacoromanica.ro

tir foarte venerat de acei schismatici, care in fiecare an, inainte de Rusalii,Iisärbätoresc ziva cu mare solernnitate i multime de oameni. In acelasi orasse gäsesc dota biserici romano-catolice8 clädite de asemenea de zid i reg.-cute de actualul domn8, impodobite cu frumoase altare i odäjdii". /ntr-unadin ele care in temeiul picturilor vechi ce se mai väd intr-insa se crede afi apartinut alugärilor dominicani, se aflä un preot de m,ir sas, nurnit Ste-fan", in cealaltä un cálugär franciscan polon, fratele Martin; acesta dinurna are grija duhovniceaseä a polonilor, iar cel dintii a sasilor ce locuiescaici.

Ia§i este un oras mare si cu viatä negustoreascä, cetate de scaun a dom-nului, are biserici de lemn <si> mänästiri de piaträ de rit ortodox12, camvreo 16 la numär; catolice nu sint decit douä, una afará, cealalfl inläuntrulorasului, cadite din lemn, mici, unte i tn päräsire.

Cotnari, oras bogat, este aproape in intregime catolic, afarä de putinischismatici si <are> numai patru biserici de rit ortodoxl3; locuitorii stntsasi i unguri, cei mai multi catolici. Se aflä in acest oras cinci biserici ro-mano-catolice, trei de zid i dota de lemn; numai in cea mai mare se afläun preot, numit Laurentiu sasull4.

Siret, fost mai inainte resedintä eiscopa1ä18, acum se mai väd doar, cumare greutate, urmele unei biserici fosta a dominicanilor.

Hirläu, oras la o leghe de Cotnari, are ctteva biserici <din care> numaiuna catolia, de zid, dar dàràpànat i färä preot; obisnuieste sä vinä une-ori, dar foarte rar, pentru a face slujba religioasä preotul din Cotnari.

Baia, oras asezat in apropierea Carpatilor; e locuit de sasi i unguricatolici, si de un mic numär de moldoveni schismatici; se aflä, aici o bisericäparohialä romano-catolicä de zid, mare §i frumoasäui, cläditä odinioarä desotia'7 unuia din acei principi catolici ai àrii i care e inmormintati aicil8.Aceastä bisericä era mai bogatá decit celelalte, dar Mihai18 a despuiat-o de

Sf. Trcime i Buna Vestire.9 Ieremia Movi1, domnul Moldovei (1595-1606).19 Paramenti: termen cu sensul inivial de obiecte de cult, dar aplicat apoi numai vesl-

turil or liturgice.Probabil Stefan Bathazar. Cf. si biografia lui, n volumul de faii.

22 Rito Rutteno.13 Ruttene.14 Lorenzo de Sassonia probabil LaurenTiu Demuth cf. mai sus scrisoarea lui

St. Bathazar.19 Aceastä episcopie apare In timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Biserica Adonnirei Sfintei Fecioare de la Baia a fost caditI de Alexandru cel Bun.Margareta de Losoncz, figura legendarä, careia i s-a atribuit introducerea catolicis-

mului In Moldova.18 Vezi inscrimia muralI din biserica de la Baia, la Bandini, ed. V. A. Urechia, p. 244

si la BaksiZ Dipl. Ital." IV, pp. 116-117.39 Mihai Vtteazul.

337

www.dacoromanica.ro

p.

odájdiile pretioase §i de argintul mult ce avea; pe vremuri ti avea preotulsu anume, dar acum nu mai are nici un slujitor; mai este una mica, dar epáráginitä.

Neamt20, oras a§ezat in muntii Transilvaniei, are o bisericá mare i fru-moasá de rit romano-catolic, administratá de un preot sas, care rareori faceslujba religioasá.

Piatra, oras in munvii sus amintiti; aici se aflä o mica bisericá de lemnfr preot.

Bacäu, oras aproape in Intregime catolic, avea mai de mult o mánástirede cálugári franciscani observanti, pe care papa Clement al VIII-lea21 odáduse ca re§edinfá episcopului Tárii Romane§ti22; astázi dupá moartea epis-copului23 este locuitá de fratele Ieronim Arsengo24, cu alti doi cálugári; semai gäsesc doux biserici catolice, una a Sfintei Fecioare Tinind de sus-numitamánástire, cealaltá a sf. Nicolae, färá preoti.

Faraoani25 care e un sat in intregime catolic, are o biseric fr preotca in multe sate din acela§i Tinut al Bacáului.

Trotu§28, a§ezat in munTii Transilvaniei, are de asemenea o bisericá roma-no-catolicá dar fail preot.

308 Roman27, oras, re§edinta unui episcop grec numit de Roman, are o bise-ricá romano-catolicIfr preot28.

Sábáuani29, sat; locuitorii stilt catolici §i are bisericá de zid, dar nu arepreot.

Hui, e re§edinta episcopului de Hui, ortodox; are o bisericá romano-catolicá unde obi§nuie§te s stea un preot sas cu numele de loan, care fusesecásátorit; mi sint biserici catolice i in alte multe locuri, dar fárá preoti.

Hotin30, are o frumoasá biseria de rit grec §i o capelä pentru catolici.Pe vremuri fusese un episcop in acea provincie §i, dupá dte se spune,

avea re§edinta in Arge§, ora § din Tara Romaneascá31, cirmuitä mai Inainte

22 Nemetz Tirgul Neamt.21 Clement al VIII-lea (1592-1605).22 Adicä de Argq §i de Bacäu dupä noua titulaturä a episcopului catolic cu resedirua,

de fapt, in Moldova." Bernardino Quirini, vezi biografia sa in volumul de fa;.24 Gieronimo Arsengo, iar mai jos e folositä forma Girolamo. Vezi biografia lui In

Cecitori, II, pp. 504-506.25 Fora jan.26 Trussino." Romulo." Rettore.

Sabbojena." Coccino.

Valachia transalpina.

338

www.dacoromanica.ro

de Mihai32, acum de Radu33, dar din cauza tulburárilor din aceste tári, caremai erau si supuse turcilor, a fost lipsitá de episcop multi ani de-a rindul.Jurisclictia episcopal á peste acea provmcie a fost atribuitá vremelnic episco-pului polon de Camenita34, in hotar cu ea, care afirmá c ar avea acte inaceastá privintá; iar timp de mai multi ani a fost ca vicar apostolic precumaratá actul recunoscut de párintele Comuleo36, care a fost acolo in vizitatieapostolicá un aludir minorit Ieronimo Arseugo din Chios36, frate obser-vant37, un om priceput mai degrab5.38,*.,pentru faptul c fusese in Turciacunostea acea 1imb, decit pentru invátatura sa. Dupá aceea in anii trecuti afost numit de catre papa Clement al VIII-lea ca episcop de Arges" Bernar-dino Quirini, de fel din Venetia sau Creta, cálugár franciscan observant caredin cauza pretentillor episcopului sus-numit" a avut de intimpinat unele greu-táti in jurisdictia episcopala. lar in ce priveste m¡ánástirea din Bacáu, careapartinuse mai inainte Zocolantilor" sus-zisului Bernardino, un cálugár Vale-rian42, polon de fel din dorinta de a o redobindi pentru ordinul sau deoa-rece din motive diferite o pierduse obtinu, sub pretextul de a cautaprocure acelui episcop venituri mai mari i inlesniri din partea domnului,scrisori de la serenisimul rege" si de la nuntiul apostolic si, increzut in spri-jinul acestora si al altora, ii intrase in cap cá. poate face once; si a ajuns*51 acolo, cá in loc s imbunátáteascI situatia prelatului, dupá cum pro-misese, il cita in f ata domnului i incepu a-1 hártui. Dar nuntiul apostolictinu <pe acesta> mereu sub ocrotirea sa i intr-atita incit nu numai1-a potolit pe episcopul de Camenita44 si a pus capát indráznelii fratelui Va-lerian, punind sä: fie alungat din Moldova", ci dupá ce sanctitatea sa a de-

32 Mihai Viteazul.33 Radu $erban (1602-1611).34 Camenes.35 Comuleo. Alexandru Komulovie, cu numele italianizat, Comuleo, a fost prima oarä in

Moldova, pe vremea lui Petru Schiopul. Vezi biografia sa in Calätori, III, p. 356.36 Vezi biografia sa in Calatort, II, pp. 504-506.37 Zoccolante, mune dat franciscanifor observanti din Bulgaria. Insä, in realitate, atit

Arsengo, cit i Quirini erau franciscani conventuali.38 In text: persona piutosto pratica di quel humori.39 Titlul complet era ... de Argel fi de Bac-du. Dar si Andrea Bobbi 11 desemneazä

doar ca episcop de Arges.40 De Camenita.43 Poi che essendo stato quel luogo prima di zoccolanti, qui detti Bernardini" Valerian Lubienecki, calugär franciscan venir din Polonia. Pentru purtärile sale si

viata sa aventuroasä vezi i relama lui Quirini, in volumul de fa. Pentru numirea sa caepiscop catolic al Moldovei, vezi st Virginia Vas ili u, 11 Principato Moldavo e la curiapapale in Diplomatarium Italicum", II, pp. 63-64.

43 Sigismund al 111-lea Vasa, regele Poloniei.44 Vescovo Carmenecense (= Camenecense).45 Valacchia

339

www.dacoromanica.ro

P.

clarat mänästirea din Bacäu resedintä episcopal, a obtinut de la acel dornn"ca s dea anual ceea ce a si fäcut de fapt asupra anumitor venituriale sale, o suma de 500 de florini, episcopului", care a murit in vremea aceea,adkä anul trecut.

Dupä moartea episcopului domnul, atit pentru bunävointa pe care o arefa tä de fratele Ieronim, pe care I-a cunoscut in timpul indelungat petrecutaici, cit i pentru a-si asigura o persoanä dependentä de el, a scris scrisori pa-pei Clement si i le-a trimis printr-un slujitor al räposatului <episcop>, nu-mind si recomandind pentru acea bisericä pe numituL frate <Ieronim>, care seafla la Roma (trimis acolo de episcopul su ca s raporteze sanctitatii saleasupra stärii bisericii sale, si mai ales pentru a ridica niste bani care, dupäcum spunea, ti fuseserä alocati de papi pentru a-1 mai scoate din säräcie)nu a fost chemat inapoi de catre slujitor, a.sa cum se credea, deoarece pie-case din Roma. Sosind la Viena, fratele <Arsengo> aflind de moartea episco-pului se gräbi <sä plece> spre Moldova; in drum, trecind prin Polonia, afost confirm,at de catre nuntiu ca vicar episcopal, pentru nevoile bietei turmerämase färä pästor.

Dupä cum se vede domnul st:iruie in dorinta promovärii numitului fratedar n-a reinnoit stäruintele pentru locul devenit vacant, deoarece secretarulsäu" lipsea de lingä el, fiind trimis la rege pentru a trata unele treburi Insem,nate.

Acurn c <acesta> s-a tntors acasà., nu mai incape nici o indoialá, dupäcite a spus acest secretar, arätindu-se bucuros pentru ridicarea in scaunul papala stäpinului nostru", a va interveni in chestiunea episcopatului, in favoareanumitului frate Ieronim50, care e ca unul ce e nestiutor si ce inchide ochii lalegäturile cu ortodocsii; si care, cum nu cunostea greseala episcopului, mergeapinä atunci impreunä cu altii la procesiunile i solemnitätile .<schismatrici> lorsi chid i s-a atras atentia, justificat spunind cä. face acest lucru pentru a-iatrage mai mult <la leva catolia> cä este> cu stirea papei care, in-trebat fiind, a räspuns ca este o minciung. Astfel alegerea lui este socotitä ca

309 putind fi foarte primejdioasä, de aceea s-a vorbit51 cu secretarul ca el sa-1

46 leremia47 Bernardino Quirini.48 Paul Lancki, polon, limas apoi in slujba lui Simion Movirá si a fiului acestuia. Dar

a trecut apoi la Constantin Movili.Papa Paul al V-lea (1605-1621).

50 Din urmarea frazei se vede bine c secretarul polon era dispus s frineze nuairealui Arsengo.

" Nu se awl cine anume a vorbit si cine a socotit ea: numirea lui Arsengo ar putea fiprimejdioasà1 Peste tot este folosita forma impersonalà: s-a socotit s-a vorbit s-aeispuns ... Am crede c subiectul real al acestor verbe este nuntiul papal din Polonia, carediscutase cu Lancki, venit cu prilejul soliei sale recente in Polonia.

340

www.dacoromanica.ro

convingá pe domnul su si se gindeasci bine, cä. <si> daci 1'1 socoate incugetul su vrednic penuu asemenea funcviune, si nu-1 propuni, pentrustiptnul nostru nu-1 va primi; i deoarece a adiugat tn tain c domnul tineCu mice pre; ca acea biserici sà nu cull sub ascultarea polonilor, i s-apuns ci va putea cere de la stipinul nostru un episcop, <fiind> sigursanctitatea sa ii va da un supus al lui evlavios, invalat si de incredere. Deo-camdatä discutiile se reduc sau la persoana care sa fie aleasi de stápinulnostru, dupi placul lui, cum a ficut fostul papi Clement al VIII-lea, saula <persoana> acestui ciluGär.

In primul caz, dar.i stapinul nostru ar trimite un episcop, acesta trebuiesà vinà Cu scrisori de recomandare citre rege i citre domn pentru capoati nu numai si se bucure de situavia pe care si-o clobindise celilalt, cisài restabileasci si si puni in ordine treburile acelei diecese complet dez-organizate i sà aduci cu sine preoti mireni sau cilugäri invitati i evlaviosipentru care, ca i pentru darea de ajutoare putinilor preoti ce se gisesc aici,

pentru ridicarea altora de aici, care cunosc limba, e adevirat cà vor trebuisi se faci unele cheltuieli la inceput, dar acestea vor fi intoarse cu nemir-ginitä dobindi ... etc., printr-un mare ctstig de suflete.

In cazul al doilea, in afari de preoti52, de care are nevoie, va fi nece-sar si se trimitá persoane inzestrate cu tnsusirile aritate mai sus, care siajute pe episcop i sà suplineasci nestiinta lui, conduclndu-1 i controlindu-1in functia lui. Domnul, care este Ieremia53, a aritat si a acordat totdeaunarespectul cuvenit pontificelui de la Roma i sfintei biserici i cu toate ci el este pefati schismatic si tine legea ortodoxi, merge totusi si la biserica romano-ca-tolici si se impirtiseste cu sfinta cuminecituri i ia parte la procesiune 6slujbele de 40 de ore; si ni s-a spus de citre o persoani foarte apropiati deel, a de fapt in mima lui crede in biserica romani, dar nu poate, fàrà pri-mejdie, s-o arate pe fati, deoarece populatia acestei fári fiind in cea maimare parte schismatici ar putea si se riscoale; astfel se pare ci asteaptä unmai bun prilej pentru a se declara pe faTi. Despre acest lucru a discutatserios, de curind, nuntiul Cu secretarul lui, aritindu-i cit de important esteca domnul si-si salveze constiinta54, sfäruindu4 incredinteze stiptnuluinostru sufletul lui bun, <precum> i aceasti chestiune si sà ja cea mai bunihotirire, i sà astepte rispunsul pe care acesta a promis dea peste citeva luni.

Altä dati s-a emis pirerea cà aceasti biserici ar putea si fie incredin-tati unui polon pentru cà acesta, prin favoarea i influenta regelui, sä.-1treze mai mult la datoria sa si pe domnul tnsusi; totusi acum, vizindu-se

52 Operai = lucrkori <in via domnului>." Ieremia Movilà moare la 10 iulie 1606.54 Ponga in sicuro la conscienza sua.

341

www.dacoromanica.ro

el nu priveste Cu ochi buni acest lucru, i gindindu-se dea cit mai multIsatisfactie cu putinfá, s-a schimbat acea päirere, sperindu-se ca ar putea s'áaibà" mari foloase n acea tali% in care domneste pacea i linistea de atitatimp, datoritä mai ales protectiei acestui regat cu toate c domnul re-cunoaste suprematia sultanului55 csáruia fi plateste i tribut.

55 In vremea aceasta era Ahmed I (1603-1617).

www.dacoromanica.ro

SIMEON DBIR LEHATI

(1584 d. 1636)

Simeon Dbir Lehati, dintr-o familie de armeni sgracidin Caffa, s-a ngscut in 1584 la Zamosc (Polonia). A primit o educatie ingrijitä, avind caindrumgtor pe invgtatul armean Hagop, din Tokat, stabilit din 1602 la Zamosc; a fostconsacrat sarçavak" (functie ecleziasticg) la virsta de 24 de ani.

In 1607 Simeon a trecut la Liov, de unde a pornit, la 15 februarie 1608, mir-o lunggagtorie, mn cursul cgreia a trecut prin Moldova (martie iunie 1608), Dobrogea si Bul-garia. A petrecut aproape trei ani la Constantinopol (septembrie 1608 iunit 1611),unde si-a desgvirsit studiile cu dascglii armeni Grigore din Cesareea i Azarie din Sasun.

In vara anului 1611 a ricut o cglgtorie in Anatolia, plecind apoi prin AdrianopolFilipopol Spalato la Venetia si Roma.

In anii 1613-1614, Simeon a intreprins o noug calgtorie in Asia Mica, in cursul cg-reia a ricut pelerinaj la vestita mgrastire Sf. Carapet din Muy. lar dupg Inapoierea sa laConstantinopol, a pornit in august 1615 intr-un nou pelerinaj, la Ierusalim, vizitind cuacest prilej nordul Egiptului si Siria. In 1618 11 gäsim din nou in capitula Imperiului Oto-man, de unde s-a inapoiat In primgvara lui 1619 la Zamosc dupg 12 ani de peregringri.

343

www.dacoromanica.ro

Ca Invgfitor la Koala armeneascg din Liov (1624), Simeon si-a consacrat o parte dinactivitate scrierii unor lucrgri care ne-au parvenit in bung parte.

Cea mai insemnati, Notele de Calatorie, cuprinde descrierea localitätilor vizitate limeanii 1608 si 1619, stgruind in deosebi asupra populatiei armenesti si ricasurilor sale decult. Simeon si-a descris impresiile de cälätorie pe loc, dar redactarea definitivä a jurnaluluisu a fost efectuatg, dupg mai multi ani, la Intoarcerea in PoIonia.

A argtat interes pentru numeroasele monumente de arhitecturg, institutiile politice,moravurile, obiceiurile si riturile religioase ale populatiilor din firile strgbgtute. Prin va-barca inforrnatiilor aduse mai ales cu privire la Orientul Apropiat, Insemnäsile iui Lehatipot fi puse algturi de cele ale cälgtorilor europeni Sanderson, Tavernier, D'Arvieux s. a.

Jurnalului sgu, Lehati i-a adgugat mai tirziu o cronicg a evenimentelor mai impor-tante petrecute in Polonia si Ucraina apuseang intre 1621-1635, presgrind-o Cu uncledate autobiografice. Aceastg a doua lucrare cuprinde descrierea expeditiei sultanului Os-man al II-lea la Hotin (1621), campania lui Abaza-pasa de Silistra (1623) si Murad al1V-lea in Polonia, incendierea Iaroslavului la 1627 si marea epidemie de ciumä, invaziiletgaresti (1628), rgzboiul ruso-polon din 1632, incursiunea regelui polon Vladislav al VII-leaIn Suedia (1635), rgzboiul turco-persan s. a.

Dei scrisg In armeang medieval, lucrarea lui Lehati nu mai reflectg totusi limba cla-sicg, ci dialectul viu, folosit in secolul al XVII-lea in Polonia, cu expresii populare si di-ferite imprumuturi din vocabularul turc, persan si arab.

Manuscrisul reunind insemnärile de cglgtorie si cronica literatului armean, pästrat laLiov, a fost descoperit de savantul Nerses Akinian 6 publicat in paginile revistei congre-ga;iei mekhitariste din Viena Handes Amsoria" in 1932-1935, apgrind apoi intr-un volumseparat, In aceeasi limbg, intitulat: Simeon Dbir Lehati, Note de caliitorie si cronica, stu-diate si editate de Nerses Akinian, Viena, 1936, 42+493 p. Lucrarea a fost reeditaa si

tradusg In limba rusa de orientalistul M. O. Darbinian, la Moscova, in 1965 (Simeon Lehati:Hymeebte sauemuu. Ilepecoa c apAturicKozo, npeOucaoeue u mamenmapttu M. O. Rap6uxusut321 [ 322] p.), fiind insotitä de o introducere, note, comentarii, indice si un rezumat inbimba englezg. Asupra Insemngrilor de ealgtorie si cronidi lui Lehati au mai scris acelasiDarbinian, Cumeort .11exaqu o cmpanax 10co-Bocmounoa avow (Cronica lui Simeon Lehatiprivitoare la fárile Europei de sud-est)in culegerea Bocmoduate ucmoiutuxu no ucmopuuHapoOoe 10eo-Bocmoguioti u IleumpaAbuoil 3eponbt Fontes Orientales ad historian: populorumEuropo MeridieOrientalis atque Centralis pertinentes , sub redaciia A. S. Tveritinova,vol. I, Moscova, 1964, pp. 253-257 si Ara Margos, 171,mau 6enevcxu om 61.4e.apacue seAtAa uaapmemacuR nItnewecmeetutuu om XVII e., Cameort ,a6tip Jlexaqu. (Note do cglgoorie refelditoarela iinuturile bulggresti ale cilgtorului armean din secolul al XVII-lea Simeon Dbir Lehati)in Hcmoputiecuu 17pea4ea", XXII, 1966, nr. 2, pp. 105-107.

ST

www.dacoromanica.ro

CALATORIE DE LA LIOV LACONSTANTINOPOL'

(1608 martie septembrie)

Deci, In anul armenilor 10572 in ziva de 15februarie in a doua säptämtnä a postului mare, tntr-o zi de luni, am pornitdin Liov, la vtrsta de 24 de ani.

Am plecat la drum cu n4te negustori anneni din Moldova.Fiind vreme de iarnä, abia dupä zece zile am putut sosi la Sniatyn, care

este un oras de hotar de unde se sfir§e§te Polonia §i tncepe Tara vlahilor3. Amstat acolo o zi. In nota zile am ajuns In orasul binecuvtntat de DumnezeuSuceava, care este orasul de scaun al domnilor din Moldova §i. In acelasitimp al episcopului armean si al celui vlah <= ortodox>. Acest ora § era

I Traducerea s-a fäcut de catre H. D j. Sir uni dupä textul armean publicat de NersesAltinian, Viena 1936, coloborat de A. Lazea cu editia rus ä a lui M. O. D a rb i ni a n,pp. 34-36.

2 1608.5 Moldova.

345

www.dacoromanica.ro

pe un podis inalt, privelistea era frumoasá <si> clima potrivitä si sánátoasá.0 apä mare curge4 in jurul orasului. In acest oras se gaseau 3-400 de casede armeni. Ei aveau trei biserici de piatrá si dotiá manástiri, tot de piatrá,afará din ora, foarte frumoase <amindouá> una in apropierea orasului5 si.cealaltá la o depártare de douá mile. Acolo era un episcop armean localnic,numit Horhannes si arhimandritul Mákártici din Hizan si un alt arhimandritpe numele de Mesrob. PopulaTia era foarte primitoare, cu frica lui Dumne-zeu si iubitoare de semeni. Am stat la ei trei luni si doul sápfärnini din cauzatovarásilor <mei> de drum.

Am auzit cá din Tara vlahilor se ducea haraciu16 la Istambul, la sulta-nul turcilor7. Cu bucurie am pornit si in trei zile am sosit in tirgul Iasi%unde am stat o luná, asteptind plecarea haraciului. La Iasi erau 200 de casearmenesti, atit ale bástinasilor cit si ale celor noi veniti. Aveau o biseriaprea frumoasá de piatrá6, preoti inTelepti si bogátasi mari.

In ziva de luni a postului Sf. Mari am pornit cu haraciul. Insotitoriiharaciuluit° erau doi armeni din Iasi, hogeaull Horhannes Keronent sihogea" Hacik, fiul lui Abram. Sa-1 ráspläteascá. Dumnezeu inrniit pe acestHacik, atit pe lumea aceasta, cit 01 in viata viitoare, pentru 61 el m-a luatIn cáruta sa si mi-a arátat o nespusá bunátate mie, nevrednicului, Ora lasosirea <noastrá> la Istanbul.

De acolo12 am ajuns in douá zile la oráselul Vaslui13. Acolo era o bi-sericá armeaná de lemn14 Cu un preot si 20 de case armenesti. Am stat acolo ozi si jumátate si m-am dus la Birlad, unde am ajuns in ziva adormirii Sf.Marii'5, si am stat acolo patru zile pentru cá, dupá obicei, haraciul räminea

' Riul Succava.5 Este vorba de bisericile Sf. Simeon (sau Turnu Row) (c. 1513), Sf. Cruce (c. 1521)

Sf. Treime (secolul al XVI-lea) §i de manastirile Hagiagadar (cu hramul Sf. Maria) (c.1512-1513) §.i Zamca (cu hramul Sf. Auxentie), sediu al episcopiei armene inca din secoluial XV-lea, pentru care vezi H. Dj. Siruni, Bisericile armene din guile romtine In Arhivaromaneasca", V, 1940, pp. 180-181 §i N. Stoicescu, Bibliografia monumentelor feudale dinMoldova (in ms.).

e Prin termenul de tezaue folosit in text se intelegea, probabil, tributul care se trimiteaanual Portii.

2 In text: Khontkar, titlu dat de armeni sultanului otoman. E vorba de Ahmed I(1603-1617).

8 la; Ba.zari.9 Biserica sf. Nascatoare, c.15clitg pe la 1395; cf. Siruni, ibidem §i N. Stoicescu, op. cit.19 Haznadari.11 Negustor.12 Din Ia. i.15 Vasloi.14 um§ menvionat in izvoarele contemporane din secolul al XVII-lea, cf. Siruni §.i

Stoicescu, op. cit.is 15 august.

346

www.dacoromanica.ro

2-3 zile in fiecare oras. In toate partile li se dadea de mincat si de bautatit oamenilor cit si animalelor.

In trei zile am ajuns la Galati, care era ultimul oras al Moldoveiw si.intrarea in tara turceasca. Pe linga acest Galati trecea Dunarea cea repede<si> de temut, mare si larga infricosatoare si inspaimintatoare, pentru multica o prapastie ce inghite oameni si bea stn&ele omenesc.

In ziva de 22 august, intr-o duminica, am trecut fluviul urias si ajun-end la malul celalalt, am intrat luni tntr-un sat cu numele Macin. Am statacolo trei zile. Aici se pla.tea vama turcilor. Pornind de acolo, In doui zilesi jumatate am ajuns in oraselul Carasu'7. In ziva de 26 august am intrat inBazargic. Orasul acesta se gasea hare doi munti tnalti. Unii ne-au spus caaceste locuri au fost odata. fund de mare; aceste cuvinte pareau a fi adeva-rate caci chiar locul arata aceasta. Acolo erau si armem. Aveau o biseri-cuta, doi preoti si un arhimandrit.<1619 primavara>

Inapoierea la Liov (1619)

Sosind in Moldova am gash ca tara era pustiita si tarsi, oameni. Deasemenea, intrind in Polonia, am vazut distrugerile si ruinele pricinuite detatari. Multe orase, comune, sate, asezari si cetati erau pustii si <aceastanu numai> de ieri si de alaltgieri, cgci tgtarii nemernici de doug-trei ori pean la rind, fgrg sg se teamg de nimeni, fgrg sg. le fie fricg de cineva, veneausi plecau, incendiau si ucideau, jefuiau si pe multi ii duceau ca robi in tara ion.

16 Bughdanat erkir (Tara Bughdanilor).17 Medjidia.

p. 242

www.dacoromanica.ro

348

JOHANN WILDEN

(1585 dupZi 1623)

*

alätorul german Johann Wilden s-a näscut la Niirn-berg, in anul 1585. A inceput sa ducg. Ina din tinerese o viasg pling de aventuri. In1604 a plecat In Ungaria spre a lua parte la rgzboiul cel lung (1592-1606) pe careHabsburgii 11 purtau cu turcii. Chiar de la Inceput, tingrul Wilden a cgzut prizonier,r'a-minind in robie turceascä sapte ani (1604-1611). In acest timp, trecind de mai multeori de la un stäpIn la alrul, a avut prilejul sg cunoascg aproape toate särile din cuprinsulImperiului otoman: Arabia, Persia, Egiptul si fireste, Turcia europeang.

La Intoarcerea spre casa, V'ilden a plecat din Constantinopol, impreunä cu o cara-vana de negustori, care venea de doug ori pe an In capital g cu mgrfuri din Polonia, si seIntorcea cu mgrfuri turcesti. A pornit spre Polonia, In iulie 1611. Drumul trecea prinMoldova, unde in area vreme domnea Constantin Movilä.

Curind dupg Intoarcerea acasä a publicat insemngrile despre cälgtoriile sale intr-o car-te, al cgrui titlu este un adevgrat rezumat a tot ce a vgzut si pgtimit. iNeue Reysbeschrei-bung eines I Gefangenen Christen. I Wie derselbe neben anderer. I Gefiihrligkeit zum

www.dacoromanica.ro

sibenden mal verkaufft vor I den, velche sich Anno 1604, angefangen, und 1611, ihr endgenommen. Darinnen aussfiihrlich zu linden, die statt, Lander und lanigreich, samt dero-selben Völcker, Sitten und Gebrauch, so vil es I in werender Reys gesehen und erfahren.Insonderheit von der Tfircken und Araber lahr 1 lichen Walfahrt von Alcairo nach Mecha,1ihren Opffern und 1 Ceremonien daselbsten: Von des Mahomets Begrabnuss zu Medina Tal 1nabi: Von den roten Meer und einer drey viertel jahrigen gefahrlichen Schif I fahrt nachGemen ins Abyssiner Land: Von Berg Synai, 1 und anderer gelegenheit etc. 1 Item von derStatt lerusalem, dess H. Grabs, des Tempels 1 Salamonis, und der Statt Damasco, Cypern,Rhodis, Wie auch der 1 vossen Statt Alcairo, und den Fluss Nilo, sampt der Egypter 1Gebrauch und Sitten. 1 Dessgleichen von der Statt Constantinopel: des Tiirckischen KayserHof 1 haltung: der Tiircken Leben und Wandel. Endlich wie er durch Poln wider inn'Teutscland kommen: samt einer Landtafel, darinnen 1 seine vornemste, Reysen. 1 In IIIunterschiedlichen Bachern begriffen. 1 Auffs fleisigst eigner Person Beschrieben und aus-gestanden 1 Durch lohann Wilden, Bargern inn Niirnberg 1 Mit einer Vorrede 1 HerrnSalomon Schweiggers, Predigers zu 1 unser Frauen daselbsten. 1 Mit Röm: Kays: Majest:Freyheit auff 10 fahr. 1

Niirnberg, gedruckt und verlegt durch Balthasar Scherffen, MDCXIII, in 40.0 a doua edivie a apärut la Niirnberg in 1623.In fragmentul foarte scurt care priveste trecerea prin Moldova se subliniazä mai ales

lipsa de siguran n ;arä, intrelinutä de veciatatea tätarilor, ca si de främintärile politicedin vremea lui Constantin Movilä.

A fost analizat de N. Iorga n Istoria Romeinilor prin calatori, Bucuresti, 1928, I,pp. 266-267, si de Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, pp. 108-109.

www.dacoromanica.ro

CALATORIE PRIN MOLDOVA1

1611

P 254 Plecind din Constantinopol2, am ajuns in pa-.tru zile la Adrianopol, dar n-am intrat in oras, ci am tras tntr-un sat tur-cesc la o milä de oras, la casa unui ceaus, care avea o curte mare, imprej-muitä cu gard inalt; in aceastä <curte>au fost bägate toate carele, vreo30 la numär. Aici am poposit o zi, apoi ne-am urmat cälätoria si am ajunsla Dunäre dupä 14 zile. Aici am fäcut popas doul zile, in cimp deschis, IMg.un sat, pinä. cind begul a incasat vama dela negustori. Dupä aceea,. am trecutDunärea in Moldova3. In prima zi, dupä ce am trecut fluviul si ne urmamdrumul, au dat tätarii peste noi i au vrut sä ne prade; dar noi ne-am in-jghebat numaidecit o tabärä de care si ne-am härtuit cu ei timp de un ceas.

350

1 Traducerea s-a fäcut dup5: Neue Reysbeschreibung, ed. din Niirnberg, 1613, p. 254.2 In iulie 1611, in toväräsia unei caravane de negustori.3 In text: Vallachien.

www.dacoromanica.ro

Si ctnd <tátarii> au vUzut cá nu ne pot dovedi, s-au tras tnapoi qi ne-amurmat drumul. A doua zi am trittlnit altä ceatä de tätari §i a trebuit sil nehiquirn §i Cu ace§tia cttva timp. Intr-un curtnt, am avut mult de furai cutätarii, ptná. am ajuns tn sfir§it, la un ora § ce se chiarra Ia§i, §i tn care seafla voievodul Moldovei4 cu o seamä de osta§i. De aici tnainte n-am maiavut nici o supurare din partea tätarilor.

La Ia§i am petrecut trei zile: aici <negustorii> au trebuit sä plUteascáiarU§i vamU5 pentru marfurile pe care le duceau cu ei. Orgul acesta nu e mare,pare mai degraba un ttrg, nu e inconjurat cu ziduri §i are tnUuntru un pa-lat pUcátos°, hi care voievodul ti Tine curtea. Locuitorii stnt romani, ru§i §ipoloni; stnt un popor tiranizat §i n-au un ceas de lini§te din partea tátari-lor. BieIli tUrani parUsesc pretutindeni satele §i se ascund prm codrii ceimari.

De la Ia§i, am ajuns dupI opt zile de drum, la CameniTa, tu Polonia.

4 Der Wallachisch Fut. Este vorba de Constantin Movirá (1607 nov. 1612 iunle).4 Vama cca mica, adici o vaml interioari.

Ein schlechtes Schloss.

www.dacoromanica.ro

GREGORIO DI NICOLO,RAGUSANUL

(stblitul secolului al XV1-leaclupií noiembrie 1611)

*

Ca 0 ragusanii mai cunoscuti cum au fost fratiide'Marini Poli si Aloisio Radlrat autorul relatiei de fatä, Gregorio di Nicalo, a fost inslujba imperialilor, folosit de ei in misiuni prin pärtile unde era nevoie de cunoasterea lim-bilor slave. In anul 1611 a fost trimis de regele Ungariei 0 Boerniei, Mathias de Habs-burg, la Constantinopol, cu o scrisoare catre sultanul Ahmed I (1603-1617). Plecat dinViena la 15 mai 1611 0 trecind prin Cracovia 0 Liov pe drumuri destul de nesigure, aajuns la 8 iunie la Camerita, unde seful pribegilor ardeleni, $tefan Kendi, stringea oastepentru a-i da ajutor lui Radu Serban, care fusese gonit din Tara Romineasa de expeditiaprincipelui ardelean Gabriel Báthory si se refugiase in Moldova, la noul su aliat,Constantin /Ylovili. De fapt scrisoarea trimisä de Mathias al II-lea de Habsburg sultanuluiuebuia sä fie in legIturg cu situatia crear de actiunea intempestivä a lui Gabriel Bithory,care nävälise in Tara Romaneascl in mijlocul särbkorilor Cticiunului (1610). Intr-adevär,in februarie urmkor, trimisul imperial, Cesare Gallo, era la Roman, unde incheia (in 1611)un tratat secret cu domnul pribeag al Tärii Rominesti 0 cu domnul in scaun al Moldovei,

352

www.dacoromanica.ro

in vederea unei colaborgri militare contra lui Gabriel Báthory. Si, in curind, in luna maipornea spre Milcov oastea de moldoveni, de cazad si de poloni pentru reinstalarea lui Radu$erban. (La formarea acestei armate contribuise i Kendi cu pribegii fugiti de urgia luiGabriel Báthory). Este vrednic de subliniat cg tot in mai pornea din Viena si purtgtorulscrisorii amintite. In Moldova el dg la curtea domnului Constantin Movia de un sol polon,ce mergea 0 el tot la Constantinopol, pentru interesele domnului moldovean la Poartg. Tre-cerea acelui sol avea sg incetineascl mult drumul emisarului imperial. De la inceput, vor-nicul Nestor Ureche, punind poate la indoialg sinceritatea acestuia din urmg, care nu puteainfltisa nici o scrisoare adresatä domnului din partea stgpinului sgu, i-a cerutnu plece decit cu o säpiiming dupg plecarea solului. Dar acesta era tinut in loc de prezentain jurul Iasilor a numeroase cete de tgtari. incercarea ragusanului de a o lua inainte s-apoticnit de aceeasi piedicg a tgtarilor. Incercarea a doua de a porni pe nestiute cu caravanade 50 de cgrute a solului a dat si ea grey, cáci vornicul a trimis indatg sa-1 recheme, Inchipul cei mai stäruitor cu putintä, i nici solul nu dorea aibá tovargs de drumpentru anumite socoteli ale sale". Care erau acele socoteli rezula din convorbirea emisa-rului habsburgic cu caimacamul marelui vizir dupg sosirea sa la Poartg, singur, cu zece zileinaintea sosirii solului polon. Cu toate acestea se aratg bgnuiala c drumul su prin Poloniasi Moldova ar fi avut de rost sg urzeasci ceva impreung cu regele Poloniei, cu domnulMoldovei i cu Radu $erban, toti trei dusrnani ai turcilor. E denuTat de agentii lui RaduMihnea cg. as fi stat multi ad în slujba lui Radu $erban, pciate pe vremea lui Radibratetc. Se Intelege deci grija lui Nestor Ureche de a impiedica pe ragusan, venit probabil cuprotestul imperialilor impotriva alunggrii lui Radu Serban de cátri Gabriel Báthory, sä sealäture solului polon trimis sa stgruie pentru tingrul domn al Moldovei. Pentru aceste Impre-jurgri vezi si I. Moga, La Contera fra Gabriel Báthory e Radu .Ferban, in Diplomatarium Itali-cum", III, pp. 42-125.

Relatia lui Gregorio di Nicolo completeazg tini1e despre starea Moldovei, bintuitgde cete de tgtari sub ultimii Movilesti in ajunul präbuskii lor. Raportul redat aici a fostpublicat in colectia Hurmuzuki, vol. IV, pp. 455-457 doc. 382.

Autorul este pomenit de Sadi Ionescu in Bibliografia cálátorilor straini la p. 107.

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE REGELE UNGARIEI SIBOEMIEI MATHIAS DE HABSBURG'

1611, noiembrie 23

[Autorul a plecat la 15 mai din Viena spreConstantinopol cu scrisorile regelui catre sultanul Ahmed, trecind prin Cra-covia §i Liov unde a zabovit 10 zile nefiind drumurile sigure. De la Lim,a plecat insotit de un eálugr franciscan spre Camenita unde a ajuns la 8iunie §i 1-a gäsit pe Stefan Kendi care strtngea oaste pentru a-i da ajutor luiRadu erban].

p. 455 Din Camenita m-am Indreptat spre Ia§i, cetatea de scaun a voievodu-lwi Moldovei2. Acesta linpreudä cu maica sa3 m-au primit 'in audientI par-ticular .i4 tocmai eind se afla acolo un sol polon ce mergea la Constantino-pol pentru treburile domnului. In acea audientá 1-am rugat pe voievod ssi

354

1 Traducerea s-a fäcut duiza textul italian publicat in Hurmuzaki, IV, 1, p. 455 6 urm.2 nand Constantin Movdi.3 Elisabeta, doamna lui Ieremia Movila.4 Hebbi doi volta (?) privata audienza.

www.dacoromanica.ro

dea pentru sluiba maiestatii sale regale o escorta de patru insi care sa mgInsoteasca pina la Constantinopol. Intrebindu-ma despre o scrisoare dinpartea maiestatii voastre regale si eu // invocind ca n-am dectt pasaportulmeu, si motivul ca solul su care se si afla la Praga, trimis de mai itainte,va fi purtatorul dorintei sale <= a regelui>, mi-a cerut sa mai astept osaptarnina pina ce va fi plecat solul polon, si dupa aceea imi va fmplinionce cerere. Dar cuan timp de sase saptamini in sir s-au aflat in jurulIasilor o multime de tatari, nici eu si nici solul amintit nu am putut plecadin acel loc §i, eu, nemaivrind si-mi mai prelungesc sederea m-am invoitCu cei patru soldati ai domnului ca sa ma insoteasca pina la Dunare, min-tindu-1 pe vornicul Ureche5, dregatorul de frunte al domnului, cu cerereaca sa-mi dea voie sa pot merge la o manastire spre a petrece acolo o sap-taming'. Deci, odata primita aceasta incuviintare, am pornit cu acei patrusoldati spre Dunare. Dar abia umblasem doua zile si jumatate &ad, scu-lindu-ma de vreme dimineata, am zarit la o departare de o mil italianade noi o multime de focuri, ceca ce m-a indemnat sa ma opresc linga opadure, rugindu-1 pe unul din cei ce erau cu mine sa se duca sa afle ce eracu acele focuri. Acesta, apropiindu-se si vazind ca erau tatari, cu maretruda s-a intors si noi cu totii impreuna stind ascunsi o zi si o noapte inpgdure, am stat de veghe i apoi ne-am tntors la Iasi. 0 saptaming dupgaceea ambasadorul sta gata de plecare cu o caravana de 50 de carute, sieu dorind sa plec cu acea caravana i-am cerut fncuviintarea sus-zisului vor-nic, care nu a vrut sa mi-o dea, oferindu-mi sa mg trimiti cu mai multasiguranta pe alt drum, dar eu nu am vrut sa ma mai incred in el, ci amplecat gra incuviintare cu acea caravana. Deci aflind vornicul de plecareamea, a trimis dupg mine un om cu scrisoarea alaturata°, care m-a silitpentru multe consideratii sa ma intorc, <cu atit mai mult cu cit> nici solulnu ma voia ca tovaras de drum pentru anumite socoteli ale sale. In sfirsitdupa patru zile, dindu-mi-se patru oameni ca sa ma insoteasca, am ple-cate spre Constantinopol, unde slava Domnului, am ajuns cu zece zile maicurind ca acel sol ...

L... La Constantinopol cere audienta la Sultan ... Caimacamul7 iltreaba cu banuiala de ce nu a venit prin Buda ci pe drumul prin Poloniasi Moldova, daca nu pentru a urzi ceva cu regele Poloniei9, cu domnulMoldovei si cu Radu Voievodul9 dusmani ai turcilor?

Agentii greci ai lui Radu Mihnea l-au denuntat la Caimacam ca ar fifost multi ani in slujba lui Radu Serban si ca a fost trimis pe sub ming la

5 Nestor Ureche supremo locotenente", &ha' mare vornic al0 Aggionta (nu e anexaa la textul de fa;).7 Mehmed Giirdji.9 Sigismund al 111-lea Wasa.9 Radu Serban, fost domn al ririi Romirmti (1602-1610).

Tárii de Jos (1596-1611).

35;

P. 456

www.dacoromanica.ro

PoartI ca iscoada, la adsapostul scrisorii regesti. El raspunde ... a daa arfi astfel nu ar fi venit pe fafa, ziva tn amiaza mare la Constantinopol,insotit de patru moldoveni, dar domnul Moldovei fiind prieten si sluea

pentru unii sit pentru a1ii ... a vrut sa-mi dea insoTitori de ai si piná"la Poarta" ...]

www.dacoromanica.ro

TOMMASO ALBERTI

(stirfitul secoltelui X171 dupä 1621)

*

Tommaso Alberti, originar din Bologna, a fost agen-tul unei case de comer venetiene, care intretinea legäturi de afaceri cu Imperiul otoman sicu Polonia.

In aceastä calitate a fost trimis, In mai 1609, la Constantinopol, uncle a stat 'Ai Innoiembrie 1612, eind a prirnit insärcinarea de a duce mai multe care eu marfl la sucursalacasei din Liov. Cu acest prilej, Alberti a sträbätut Moldova, oprindu-se Inv 15 6 20decembrie 1612 la Iasi.

Dupä implinirea misiunii sale, Alberti s-a inapoiat de la Liov cu 60 de care

incärcate cu blänuri si alte märfuri, tot pe drumul pe unde venise. A trecut astfel din nou prinMoldova, ajunend la Constantinopol, la 1 iunie 1613. Succesele dobindite au determinar pepatronii si sis-1 trimitä In cursul aceluiasi an cu un nou transport de marfä la Liov, astfelel a strälätut Moldova penuu a treia oarä. La intoarcere, a trecut prin Cracovia, Niirn-berg 6 Milan, ajungtnd la 25 octombrie 1613 In orasul &lit natal, Bologna.

357

www.dacoromanica.ro

In anul urmItor, Alberti a intreprins o noui cilitorie in Orient. A p'ir'äsit Venetia la20 aprilie 1614, ajungind la 30 iunie la Constantinopol, unde a stat sapte ani. De-abia inpritriávara anului 1621 s-a intors in Italia. La 1 august prezenta sa este atestatä la Bologna.

Alberti a Mat note de cäritorie pIstrate in Bibiloteca Universitgdi din Bologna (mg. 99).Au fost tiOrite de Alberto Bachi della Lega in Scelta de curiosia letterarie, inedite o rare ddsecolo XIII al XVIII, in Appendice alla collezione di opere inedite o rare, diretta da GiosuitCarducci sub nr. CCXXXI. Poani titlul de Viaggio a Constantinopoli Tommaso Alberti(1609-1621), Bologna, presso Romagnoli dall'Acqua.

Fragmentul care cuprinde descrierea cllkoriilor sale prin Moldova a fost republicat deN. Iorga in Buletinul Societ5di geografice romine", anul XIX (1898), semestrul II, pp.58-63, sub tidul Calit-tori, ambasadon i misionan i in prile noastre asupra tarilor noastre.

Cuprinde uncle amInunte destul de interesante despre haraciul Moldovei, numärul sate-lor, starea drumurilor i moravurile locuitorilor.

De Alberti s-a ocupat R. Ortiz, in lucrarea Per la Storia della cultura italiana in Ru-mania, Bucuresti, 1916 p. 114 si urna., precum si N. Iorga in Istoria RomJnilor prinBucuresti, I, 1928, pp. 267-270.

Este vrednic de amintit c in scaisoarea luí Vincenti, scrisg din Tirgoviste in decembrie1583, el mentioneaz1 venirea din Moldov(a in Tara Romineasci a fratilor Alberti in leg*Iturgcu niste arenzi de värni (vezi Calätori, III,

www.dacoromanica.ro

PRIMA CALATORIE PRIN MOLDOVA'

1612

Cälätorie fäcutä de mine, Tommaso Albertide la Constantinopol in Polonia adia la Liov, <mergind> ye usc.at, cumulte lucruri ale domnilor patroni <ai mei>, venetiem, adica 27 de careincärcate cu covoare, trei care de reobarbo"2, dota care cu rratase, pentrua aduce totul la sucursala lor, deschisä la Liov, eu fiind insärcinat cu pazasusnumitelor Incärckuri; acele care erau conduse toate de turd.

... La 2 decembrie, ne-am pornit, am meres de-alungul Durarii; laprlitz am ajuns la Mäcin3, sat si schelä la Dunäre, adicä. vama sau loculunde se plätqte vama la <hotarul> Turciei; am descärcat toate carel; am

i Traducerea s-a ficut dupä textul italian publicat de N. Iorg a, in Buletinul Socie-täIii geografice romine", XIX, 1898, pp. 58-63.

2 Adicä rubarbä.3 Mecina.

359

p. 58

p. 59

www.dacoromanica.ro

plätit vama, m-am descotorosit, dar cu multe greuati, de acel blestematneam al turcilor si ne-am scäpat de acei vicleni de cärutasi turci care eraucu noi; am pus toaa marfa in luntre si am trecut asile! Dunärea, päräsindTurcia; am intrat In lumea crestinä; am coborit in noaptea aceea 60 demile pe Dunäre la vale.

La 3 <decembrie> am ajuns la Galati, ora § pe malul Dutarii, sapi-nit de domnul Moldovei4.

Am desarcat márfurile din luntre si am stat in acel loc toaa zivapentru a lega mai bine baloturile si a gäsi care yentru alkoria noasta.In 4 <decembrie> am amas tot acolo; am pus sa ni se sluieascä. liturghiaIn felul románilor; ne-am sirntit foarte bine <acolo>, am gasit peste multsi bun adicä: moruni proaspeti, nisetri, pästrugä.6 in cantitate foarte maresi la un pret foarte ieftin, aproape pe nimic; mare multime de iepuri, cu5 bani6 unul; n-am gäsit gäini si alte páski, toate lucrurile fiind prädatede atari Inca de acum patru luni. La 5 <decembrie> am pornit de acolocu märfuri cu tot <si> am mers toaa noaptea la lumina lunii, pe ger.

La 6 <decembrie> am mers intr-una prin cimpiile amintite cu alacäläuzä, färä a mai gäsim sate sau cátune. Seara, ne-am oprit.

p. 60 La 7 <decembrie> am continuat drumul prin acele cimpii, pe frigmare ail sä intilnim vreun sat sau vreun atun. La 8 <decembrie> deasemenea ne-am väzut mai departe de drumul nostru; seara am ajuns laBirlad7, <care e> oras, dar <aproape> In intregime clistrus si jefuit. La9 decembrie am urmat mai departe prin acele cimpii pe frigul cel maistrasnic; seara eram in satul Zizinca8; am cinat si ne-am pornit la drum<mergind> toaa noaptea. La 10 <decembrie>, tot pe acele cimpii, amtrecut prin tirgul Vaslui6, localitate cu multe case si acolo este o bisericlsi un palat al domnului Moldovei, dar ruinat cu desävirsirei o.

lar la 11 <decembrie> am mers inainte printre munti si am continuatastfel toatä noaptea, cälätorind pe mare ger.

La 12 <decembrie> am urmat mai departe pe o mare ploaie; am in-trat intr-o lad= mare in care am petrecut noaptea, alkorind mereu pemare vint si ploaie. La 13 <decembrie>, in ziva sfintei Lucia, de asemenea

5 Bogdania.5 Luzzi.5 Soldi.7 Barato.e Zizwar = Zizinca, sat la sud de Vaslui.s Vaschi.10 Palatul domnesc din Vaslui, criclit de $tefan cel Mare inainte de 1464, a fost paräsit

de urmgii s'ai. A suferit 0 In cursul luptelor din timpul Movilqtilor.

360

www.dacoromanica.ro

am mers prin padurea amintita <rnai sus> care e foarte mare; drumurilesint foarte rele incit nici sase perechi de boi nu puteau trage o caruta; amstat toata noaptea in padurea aceea fára <sa avem> nimic de mincaretare infricosasi de lupi, care urlau grozav. La 14 <decembrie> am mers totprin padurea amintita.

Seara am iesit <de acolo> si am poposit noaptea la marginea aceleipaduri.

La 15 <decembrie> am mers pe drumuri foarte rele si am ajuns laIasi, orasul unde locuieste Domnul" Bogdaniei sau Moldovei; acest oraseste fara ziduri <de aparare> i &it acolo aproape 8 000 de case, dartoate de lemn <si> citeva biserici; unele <sint> de piatra, dar o parte<din ele> sint ruinate in urma razboaielor; palatul domnului e de piatrá

inconjurat de jur imprejur cu o imprejmuire de pari grosi. and se ducedomnul prin cetate, merge calare, insosit de 500 de archebuzieri; esteimbracat in rosu, cu buzduganul12 in mina. Orasul e foarte murdar, plin denoroi care ingreuneaza mult mersul; orasul fi aparsine <lui>. Daca se ducevreun calator s ceara adapost, once casa este datoare sa-1 primeasca;obisnuiesc acolo <sa le faca> buna primire. Femeile stilt acelea care au con-ducerea i fac toate treburile necesare in casele lor; discuta nestingheritceremonie cu oamenii, in public si in particular, ceea ce nu este un lucru oprit;cind aduc de baut sau de mincare, ele gusta mai intli din ce au adus13. andmoare sosia cuiva, acela, pentru a arata cà e vaduv, umbla citeva zile prinoras cu capul gol. In amintita sar., care are un hotar de 200 de mile, setraieste dupa obiceiurile grecesti. E foarte frig; ei folosesc sobe". In Tara sint24 000 de sate15. Tara plateste tribut sultanului; 60 000 de taleri".

Tara Româneasca plateste 100 000 de talerii7 si are in stapinirea sa24 000 de sate;18.

La 20 <decembrie>, intr-o joi, am plecat dintr-acel loc pe mare gen sizapada: am calatorit ziva i noaptea. La 21 <decembrie>, ziva sfintului

11 Stefan Toma al II--lea, in prima domnie (1611-1615).12 Mazza 'errata.13 Sono le prime a far la creden.za.14Stuffe. AdicI sobe inchise si nu sistemul cäminului deschis.15 Cifra exageratä.16 Cifra nu e departe de adevär. Vezi mai jos relatia lui Polo Minio.17 Aceastä cifrä nu poate fi acceptatä, tntrucit raportul ambasadorului venetian din

decembrie 1609 indicä suma de 35 000 de talen i (C. I. Filitt i, Din Arhivele Vaticanului,II, p. 114) iar in 1613, Radu $erban afirmä cä nu a dat Portii mai mult de 32 000 de florini(Hurmuzaki, IV, 1, doc. nr. 432, p. 506.

18 Cali exageratä. Dealtminteri se repetä mecanic cifra de la n. 15.

361

p. 61

www.dacoromanica.ro

Toma, am mers pe loc ses si am ajuns din urmg carele care plecaserg cudoug zile inaintea noasträ din Iasi.

La 22 <decembrie> ne-am urmat drumul cu susnumitele care, am trecutdui Jijiaw care era inghetat si am trecut cu carele pe ,Oiatg; seara, amajuns la Stergnesti20, tirg" mare de 2 000 de case; se afla acolo o bisericámare22, clgditg din piatrg, dar neinzestratg <cu cele de trebuintg>23: &it,in acel oras, 1 000 de soldati pe care ti tine domnul ca garnizoang din cauzapolonilor24.

La 23 decembrie am plecat la miezul noptii din acel firg; am alátoritP. 62 // pätimind rgu de frig, iar noaptea incg §i mai rgu din cauza gerului.

La 24 <decembrie> am mers pe cimp, n-am Osit de loc nici apä., nicilemne de foc pentru a ne inalzi si a adapa boii, iar pämintul era tot aco-perit de lgcuste moarte de frig tacit pgrea ca pe pgmtnt era zgpacll inghe-tatg; toate puturile si alte iazuri se ùmpluserg cu acele lgcuste care otráveautoate apele; 6 sä ne mai &dim ca acele läcuste fácuserá cele mai insemnatepagube vara trecutä, stind <ascunse> tn iarbg, nimicind toate bucatele. 11-custele erau mari si lungi de o jumätate de palmg.

La 25 <decembrie>, fn miezul noptii de Cliciun am pornit pe un mareger, si la mijlocul diminetii am avut de trecut un riu numit Pruf., dar 1-amtrecut cu mare greutate, din cauzl el era foarte umflat si pentru cg bátea siun vint puternic din miazg-noapte25 care ridica multe valuri <si pentru atreceam> Cu cai pe care ti infricosa mult, <vintul>; si ne-a trebuit toatäziva ping sg trecem.

Am petrecut foarte rgu noaptea din pricina gerului, a zäpezii si a yin-tului care <ne> biciuia fata <färg cele trebuincioase> pentru a face foc,färg vin <si> nici altceva de mincare. Am umblat toatg noaptea, pentru aputea ajunge ctt mai curtnd la Hotin. In toatg aceastg alätorie n-am statnici odatg cu carde, cu caii si boii la adgpost, ci totdeauna in cimp des-.chis.

La 26 <decembrie> s-a potolit vintul; seara am strgbgtut niste munti (!)anevoioi26. La ora a doua din noapte am ajuns la Hotin", ultimul oras al

19 Gieggia.29 Stelaneste (Jud. Botosani).21 Villa.22 Biserica sf. Paraschiva.23 non fornita.24 Pacea Cu polonii nu fusese Ina' confirmatg. Vezi tratatul in Hurmuzaki, suplimenr,

II, 2, p. 571 si urm.22 Vento da maestro. Este vorba de Crivsát." Monti cativi.27 Ciaino.

362

www.dacoromanica.ro

domnului dar ars tot si prgdat de poloni. Acolo pe malul fluviului este o ce-faluie frumoasg, aflatg in stgpinirea polonilor care lin acolo o garni-zoang ca zglog" pentru 100 000 de florini <imprumutati> domnului.

La 30 <decembrie, tritr-o> duminicg, am plecat de acolo si am trecutpe ghigg fluviul amintit; trecind in Podolia, pe malul acelui fluviu amggsit un oras numit // Braha". La prinz am ajuns la Camenita".

" Per pegno.29 Braga. Vezi clauza cu privire la trecerea de la Hotin la Braha In imelegerea moldo-

polong din 1612 (Hurmuzaki, supliment, II, p. 375, doc. nr. CXC.3° Carnignizza.

p. 63

www.dacoromanica.ro

A DOUACALATORIE PRIN MOLDOVA

1613

p. 63 La 4 mai 1613 am plecat din Camenita cu60 de care mari, fiecare car cu cite 6 cai, inarcate cu felurite märfuri, adiablänuri de samur, de dos, de iepuri31 si stofe de kermezinä32, tesäturi de mä-tase (?)33 si multe alte márfuri, yentru a duce totul la Constantinopol.S'a ne dea Domnul o alätorie buna si sá ne päzeascä de ucigasi!

La 5 <mai> am trecut fluviul la Hotin; la 6 <mai> am trecut fluviulPrut; la 7 <mai> am poposit la Stegnesti, tirg mare; in 8 <mai> ammers mai departe; la 9 <mai> am ajuns la Iasi, oras al domnului Moldovei;la 11 <mai> am pornit <de acolo>; la 12 <mai> am umblat pe drum;

31 Conigli (aici Cu valoare general pentru celelalte bl'inuri pomenite impreuna').32 Cremese (= cremisi, in limba francez'a cramoisi`, storá scump'ä, colorati cu diferite

nuante de rosu si visiniu)." In original cerbelli (= cendalli?), corectat de N. Iorga in: coltelli. Cendalul era o

tes'aturä de matase asein'in'itoare cu taftaua.

364

www.dacoromanica.ro

la 13 <mai> am trecut prin orasul Birlad si a fost o ploaie grozavá, cuvint, tunet si furturiá; la 14 <mai> am purces inainte, la 15 <mai> amajuns in orasul Galavi si acolo am descárcat marfa spre a o imbarca 'inluntre, ca sá trecem Dunárea si era ziva ináltárii. La 17 <mai> eram laMácin si am plátit <acolo> vama de intrare in Turcia si am stat piná la22 <mai>; seara, am plecat la Provadia ...

... La 21 iunie <1613> am plecat din Constantinopol; la 27 iulie, amajuns la Liov ...

www.dacoromanica.ro

MUJA! THOLDALAGI

(sfirlitul sec. XVI 1642)

*

Mihai Tholdalagi, nobil ardelean, era originar din lo-calitatea Ercea, aproape de Reghin. Se cunosc putine amanunte biografice. Data nasterii salenu a putut fi stabilita. Viava sa se confundä cu activitatea depusa de el in diferitele Insar-cinari care i s-au dat. Aproape patru decenii (1603-1639) au fost inchinate de el unor in-seminate misiuni diplomatice. A fost unul dintre principalii emisari ai lui Gabriel Bethlen siGheorghe Rákóczy I si consitierul favorit al acestuia din urma. Pentru serviciile lui impor-tante a fost räsplatit de principii arnintiti xnai sus Cu demnitati si mosii. Il gasim capitangeneral in scaunul Mures (1620) si Trei Scaune (1636), consilier al principelui si mare co-mite (prefect) de Turda.

Este folosit mai ales pentru solii la Poarta. Prima solie la care participa pleaca laConstantinopol, in 1614, sub conducerea lui Stefan Erdélyi si, in trecere prin Tara Roma-neasca, e primia Cu multä cinste de domnul ;aril, Radu Mihnea. Tholdalagi a jucat un rolinsemnat in mai multe negocien i de pace (ca de pilda, in 1625 0 1627 la Gyarmat ii

366

www.dacoromanica.ro

Szöny); in 1633 si apoi in 1636 a fost trimis la Poara, pentru a trata unele chestiuni im-portante. Moan In 1 642 si este inmormintat 'in catedrala din Alba Iulia.

A ramas in urma lui o serie de jurnale si memorii. Unul dintre memorii a fost pu-blicat de I. Mikó, sub titlul Toldalagi Mihály emlekcrata, in Erdélyi Történelmi Adatok'(Izvoare istorice) vol. I (1855, pp. 219-243). Un jurnal despre delegatia sa la Incheiereapkii de la Szöny a fost scos la luminä de F. Salamon, Kit magyar diplomata a tizenhe-tedik szeizadb61 (Doi diplomati maghiari din secolul al XVII-lea), Budapesta, 1884. In sfluit,S. Szilágyi publica in Történelmi Tár" (Magazin istoric"), 1881, un al doilea memoriu,sub titlul: Tboldalagy Mibály évk5nyve 1613-15-bol (Memoriul lui M. Th. din anii1613-15) din care reproducem mai jos partea, de altfel destul de säracI in date, pri-vitoare la itinerarul su prin Tara RomIneascä.

www.dacoromanica.ro

CALATORIAPRIN TARA ROMANEASCA1

1613

p.4 . . .

In dieta aceasta2 au fost alesi pentru conducerea soliei domnul Stefan Erdé1yi3si pe lingä el, ca membru al soliei $tefan Bethlen4, iar eu drept capuchehaiela Poartä, i in luna aprilie märia sa5 a trimis pe domniile lor la Brasov,impreunä cu Diak Mehmet6 capugibasi al puternicului impärat. $i eu amfost trimis dupä el, din Dalnic7 in Trei Scaune; si am ajuns din urmä pe

1 Traducerea s-a ficut dupä textul maghiar publicat in Történelmi Mir", 1881, pp. 1-11.2 Convocatä in 6 martie 1613, la Sighisoara.3 Nobil ardelean. Comite de Turda trick' din 1602; deOne aceastä demnitate Ora la

moartea sa (1642).Fratele lui Gabriel Bethlen, viitorul principe al Transilvaniei.

3 Gabriel Báthory (1608-1613).6 Mai tirziu pa sä de Timisoara (1618).7 Dálnok. Sat in judewl Covasna.

368

www.dacoromanica.ro

domnul Erdélyi si pe tovarásii lui la Tirgoviste, unde Radu vocIP ne-aprimit cu multä cinste si apoi ne-a lásat ssä plecám mai departe la Poartl.

Plecind din Tirgoviste, ne-am urmat drumul in felul urmátor. In pri-ma zi am mers intr-un sat nenorocit, pustiu9, care se at-a aproape la jumä-tatea drumului dintre Bucuresti si Tirgoviste; a doua zi am plecat de acolosi am mers la Bucuresti; a treia zi am plecat de acolo piná in ziuá si ammers la Giurgiu; am zábovit acolo o zi si cum Dunärea era agitatá de va-luri a treia zi (sic) am trecut la Rusciuc"; murindu-mi un cal bun la Giur-giu, am rámas in ziva aceea la Rusciuc si ziva urmátoare am prinzit laCervenvodán si am cinat intr-un sat turcesc. A treia zi dupá plecarea noas-trá din Giurgiu ne aflatn la $umla ...12

8 Radu Mihnea, in a doua domnie in Tara RomIneascä. (1611-1616).9 Probabil Giiqti.lo Oroszcsik, numele unguresc al Rusciucului.li Localitate in Bulgaria, foarte aproape de Rusciuc.12 Oras in Bulgaria.

www.dacoromanica.ro

TOMA BORSOS

(1566-1633)

Toma Borsos, nascut la 4 ianuarie 1566, la TirguMures, a fost o figur nsemnat n viata politica a Transilvaniei. A ocupat diferite func-

intre anii 1594 si 1613, ajungind notar in 1597, apoi Jude i sfetnic la Tirgu Mures(1599-1604), judecator de nu i membru al Dietei Transilvaniei (1605). In 1607 a fostales asesor judiciar i innobilat de catre principele Sigismund Rákoczy.

In 1613 Borsos fiind desemnat ca membru al soliei, trimisa la poarta de Gabriel Bát-hory, spre a evita inlocuirea lui cu Gabriel Bethlen, a trecut pentru prima oarl prin TaraRomIneasca, oprinduse la Tirgoviste (27 aprilie 1 mai 1613), unde a fost primit Cu marecinste de Radu Mihnea, desi acesta nu nutrea o mare simpatie penrru Gabriel Báthoryi, a caruicauza era de altfel compromisä la Constantinopol. Membrii soliei au izbutit s obtina de laPoarta un firman catre principe, dar straduintele lor au fost zadarnice, caci Gabriel Bethlenpornise din Adrianopol in fnmtea une ostári puternice, iar Báthory a fost rapus la Oradea(27 octombrie 1613), patru zile dupa alegerea rivalului lui de catre Dieta transilvana (23octombrie 1613).

370

www.dacoromanica.ro

i!liNSES . ,ENEIT.DESEYENTYFar'rAIVODAILErrStcigs Gq/s.

DOMINUS PROTECTOR M

Sterna lui Moise S7élsely (dupZ-1 Trachten Kabinet der Siebenbiirgen, vol. I)

www.dacoromanica.ro

:

it

k$4 %Er'%EN,.

; 4,44Jo*,

TEPH: BOTS KA1 .

Stefan Bocskay, principe al Ardealului (1605-1606) (Trachten Kabinet derSiebenblirgen vol. I, pl. 9)

www.dacoromanica.ro

Gabriel Báthory, principe al Ardealului (1608-1613) (stampä: contem-poranä) (Biblioteca Acadermei R. S. R.)

www.dacoromanica.ro

Iercmia Movilä (dupä o perdea de la mänästirea Sucevita)

www.dacoromanica.ro

Detaliu dupä perdeaua de la män. Sucevita, înfitisInd stema si ctitoria lui Ieremia Movilä.

www.dacoromanica.ro

o.

E8

)ctz

)Ci(Ç

)E

oucn

)ct<ooE

IP

www.dacoromanica.ro

"tr !

:411a LI-ACM HAelki

4;AOh1tiff(",,.

\,.* to Ilk

y.e °

/'4.ra410 .,

t! Pe,

Asa

+CM [41144W

'J

u,.,..

.. ...,.4* ,

r 4-:

........ .-'

4 I

I

. ' r. " .- "': . k ,,X

. AL.... ." 7.k...'ì ofi ,'..., I.A,i

--1;.

,' '1. Tr Cri. , f,

.. 0 j4. ' .ts 1,

4',.... -

. tril ''..' ' 31 .

"- gr . ' i,..i., ....?..\

V, ':VIe .: . V 1 ., : _,,,... 1.,.-,. '., n.,,...k . ? : , , ' . '

., .,..2. .

' ' :kti .".'1*.'_% '. ''''' ...- , rIA. imi: , n.',:ii - , - .

Iscälitura lui Radu Serban

b.&

Radu Serban (frescä de la minästilea Hurez)

www.dacoromanica.ro

'

Haiduci din sec. XVIXVII(Gravurä contemporanä)

Arcas muntean din secolul XVI(gravurä contemporanä)(Biblioteca Academiei

.

RSA.)

www.dacoromanica.ro

Borsos a ramas la Constantinopol, n calitate de capuchehaie al noului principe, pentrucare a ob/inut un firman de immire n domnie.

Regasim numele lui Borsos cu prilejul tratativelor purtate la Tirnavia cu Habsburgii(1614), in vederea recunoasterii lui Gabriel Bethlen si a unei Intelegeri tainice pentru asigu-rarea apararii ceta/ilor recIstigate de transilvani 2n urma razboiului de 15 ani dintre turciimperiali.

In 1617, In timpul celei de a doua runde de negocien i cu Habsburgii la Tirnavia,Borsos a fost iar trimis de Bethlen la pasa de Buda, poate pentru a discuta problema ce-.ta/ilor transilvane de la hotarul cu turcii sau poate pentru a se servi de el spre a face pre-siuni asupra imperialilor. Cu acest prilej, Borsos a cercetat i litigiile dintre capitanul Ora-diei i turcii de la Szolnok.

Cea mai grea misiune a lui Borsos a fost cea din 1618, clnd a trecut din nou prinTara RomIneasca, oprindu-se la Tirgoviste (23-25 aprilie 1618) si la Bucuresti (25--26aprilie). La Constantinopol, deleggia condusa de Farkas Kamuthy a fost primita foarterece, din pricina ca Bethlen nu triraisese la Poartä darurile fagaduite, nu-si achitase datoriilerestante 6 nici nu restituise cetatea Ineu. Incercairea lui Kamuthy de a determina, prinameninläri, pe turci s renunIe la 'preten/iile lor, a provocat o stare de tensiune, astfelBorsos a trebuit s depuna mari sforlari pentru a atenua Intrudtva impresia defavorabilä.creatä de seful soliei. PIna la 3 aprilie 1620, Borsos a ramas la Constantinopol ca loc-/iitor al lui Kamuthy, plecat in Transilvania (10 august 1618). In acest rastimp, Borsosa fast ajutat de solii domnului Varii Romanesti, Gavrila Movi1, anume Grama t Grecico,pentru a putea men/ine legatura cu Bethlen. Cu domnii Moldovei, Gaspar Gra/iani i RaduMihnea, Borsos a fost in relçii proaste, dezvaluind in divan inten/iile °stilt Por/ii ale celuidintli si sus-viand candidatura lui Marcu Cercel.

Dupa ce a parasit Constantinopolul (3 aprilie 1620), Borsos s-a retras din viatacompromis de relaiiile sale cu cancelarul Simon Péchy, dizgra/iat i arestat. Dar

dupa doi ani, Bethlen l-a trimis iaräsi la pasa de Buda, spre a-1 2ndemna s facI pre-siuni asupra Habsburgilor, Inlesnind astfel incheierea unei paci Intre Transilvaniaimperiali.

In 1626, Borsos a mai trecut o data prin Tara Romaneasca, fiind trimis a treia oaräla Constantinopol, spre a determina Foarta sà sprijine pe Bethlen In a treia lui campanielmpotriva Habsburgilor, i totodata a solicita sprijinul puterilor protestante, Anglia si Da-nemarca si a ob/ine recunoasterea Ecaterinei de Brandenburg ca principesa a Transilvaniei(Tholdalaghi Mihály emlékezetiil hagyott írása (Memoriile lui Nlihail Tholdalaghi) In Er-délyi Tiirténelmi Adatok", I, p. 238). Dar nu a putut realiza deck ultimul qzciecItiv, In cursulqederii sale la Constanrinopol (1626-1630).

In timpul domniei Ecaterinei de Brandenburg, care urmarea promovarea unei politiciprohabsburgice, Stefan Bethlen, temindu-se de o eventualä interventie otomana in Transil-vania, a trimis pe Borsos la pasa de Buda. Totodata, el a fácut unele interven/ii cu MihailTnoldalaghi, pentru aplanarea divergen/elor din Transilvania Intre cele doug partide nobi-liare, prohabsburgic i prootoman i evitarea unui conflict armat. Alegerea lui Gheorghe I.Rákoczy a indepartat primejdia unei protege otomane sau imperiale asupra Transilvaniel

371

www.dacoromanica.ro

Ignotind participarea lui Borsos la complotul pus la cale pentru inscäunarea lui StefanBethlen, Rakoczy i-a incredintat in 1623 o misiune tot pe line pasa de Buda, pe care adus-o la bun sfirsit.

In ptimävara anului 1634, Borsos a fost räpus de ciumä.Borsos a lásat o autobiografie, redactatä in 1614 In timpul sederii sale la Constanti-

ppol.Vita vel potius peregrinatio totius vitae Thomae Borsos de MarosSzaelyvásárhely,jurati assessoris sedis judiciariae illustrissimi principis Transilvaniae argue continui oratoriseiusdem illustrissimi principis apud fulgidam Portam Ottonzanicam, in memoriam revocarainter gravissimis negotiis et scripta Constantinopoli per ipsumet Thomam Borros in anno acreatione mundi 5573, in anno Domini Jesu Christi, 1614, in anno Mahumetis profetae 1025,publicatä de Iosif Kernény s de Stefan Kovacs in Erdélyország Történelmi Tára" (Ma-gazin istoric pentru Transilvania"), II, Cluj, 1845, pp. 15-43.

Este o crania incompkrä a evenimentelor dintre anii 1594-161/, la care autorul afost martor ocular. Cup inde îns i unele inexactitäti i denaturäri, in special cu privire ladomniile lui Mihai Viteazul, Stefan Bocskai si Gabriel Bethlen, precum i omisiuni.

Prima sa misiune la Poartä, descrisä in jurnalul sätt de cälätorie: Itinerarium adfulgidam Portam ottomanicam, se aflä publicatä de aceiasi editori, hi acelasi periodic dinacelasi an, la pp. 233-250. In afara informatiilor privind tratativele sale cu Poarta,Borsos relateazä, pe scurt, prima sa cälätorie in Tara Româneascä, i primirea sa la curtealui Radu Mihnea, pe care-I priveste cu neincredere. Relatia care cuprinde o descriere suc-cintä a Tirgovistei, a fost reprodusä de St. Szamota In Régi magyar utaz6k Eur6p1ban(alätori maghiari de odinioarä in Europa), Becicherecul Mare, 1892. Se remarcä trufiadesartä a solului i atitudinea sa plinä de dispret fatä. de romani.

In Jurnalul celei de a doua misiuni la Poartä, Borsos noteazä, in fuga i cu destulästinecie, ark faptele petrecute sub ochii sài, cit i unele observatii, lipsite de interes, arä-tindu-se preocupat, aproape exclusiv, de diferendele sale cu Farkas Kamuthi, seful soliei.Jurnalul a fost publicat cu un studiu introductiv de Emeric Mike), sub titlul Borsos Ta-más meisodik Konsttintinripolyi letivetsége 1618 cípril 18461-1620 ápril 3-ig (A doua soliela Constantinopol a lui Toma Borsos intre 18 aprilie 1618 si 3 aprilie 1620) 'in periodiculErdélyi Történelmi Adatok" (Izvoare istorice transilvane), Cluj, II, 1856, pp. 7-284.

Borsos a mai läsat un fragment de descriere a Egiptului Egiptusrôl (1619), editat deDékáni Kalman in Földrajzi Közlemények", 1908, pp. 38-103; fragmente de jurnal:Memoriale (Emlékiratók) in care descrie cälätoria sa la Buda, in 1630, publicate de GergelySamu in ,Tiirténelmi Tar", 1884, pp. 694-701 si o serie de scrisori eStre $tefan Bethlen,consilier al principelui Transilvaniei i guvernator. Au fost publicate de Emeric Mik6, subtitlul Borsos Tamois levelei Bethlen Istvcin erdélyi fejedelmi tancicsos- is gubernátorhoz1618-19 ba (Scrisorile lui Toma Borsos cätre $tefan Bethlen consilier al principelui Tran-silvaniei i guvernator) in Erdélyi Történelmi Adatok", II, 1856, pp. 285-308. Din acestvolum a redat A. Veress in Documente privitoare la isoria Ardealului, Moltdovei TariiRomanegi, 1X, Bucuresti, 1937, pp. 278-280, nr. 222, o scrisoare din Constantinopol (15noiembrie 1626), in legäturä cu intärirea in domnie a lui Alexandru Cuconul.

Testamentul lui Borsos a fost publicat In Erdélyi Muzeum", 1899.

372

www.dacoromanica.ro

Toate scrierile lui Borsos au fost recent reunite si reeditate de eátre K6cziany LászlóImpreunà cu un bogat aparat critic In editia Borsos Támása, Vásárhelytöl a Fényes Portáig(De la TIrgu Mures la Malta Poartà), Irodalmi könyvkiad6, Bucuresti, 1968.

De Borsos s-au ocupat editorii reign/or sale, adia: I. Kemény si St. Kov.ics in Lä-muririle editorilor asupra lui Toma Borsos" care preced autobiografia sa (Vita) pp. 3-14

Emerik Milt& in pp. 1-6 din fruntea Itinerariului säu apoi Grigore Samu in BorsosTamás emlékirata 1630 jan. 20-28=iki Budai követségér6l (Amintirile lui Toma Borsosasupra soliei sale la Buda Intre 20 si 28 ianuarie 1630) din Történelmi Tár" (Maga,zinulistoric"), 1884, pp. 694-708; Barts Gyula In Marosvásarhelyi Borsos Tamás élete és tör-téneti szereplése (Viata i activitatea istorieä a lui Toma Borsos din Tirgu Mures), Cluj, 1912;Bír6 Vencel, in Erdély követei a Portein (Trimisii ardeleni la Poartà), Cluj, 1921, pp. 118-121;in sfirsit, L. K6cziany, in Toma Borsos istoriograf fi diplomat in Studii de istorie", Ed. Aca-demiei R.S.R., Bucuresti, 1968, pp. 35-63.

www.dacoromanica.ro

[PRIMA CALATORIEPRIN TARA ROMANEASCA]1

1613 apriiie 27

p. 64 Am ajuns la Tirgoviste in ziva de 27 aprilie[1613]. Acolo am fost primiti Cu foarte mare cinste, cu toate cä" voievodulRadu2 nu era deloc sincer fatg de Gabriel Báthory3; multi boieni din cei mariau venit Cu toatg curtea in intiimpinarea noastrá. si ne-au condus, cu multacinste, la locuinta unde am fost ospätati Cu indestulare din grija voievodului.A doua zi, impreuná. cu domnul Balassy4 am fost condusi cu mare chiste, pecai alqi, la curte, unde 1-am intilnit pe voievod. A treia zi am fost ospà'tati

I Traducerea s-a rácut dupi textul maghiar publicat in S t. Szamo ta I, R.'egi magyarutazok Europaban, Becicherecul Mare, 1892, pp. 277-278, confruntat cu editia lui K6czianyLiszló, Borsos Tamtis, V6.stirbelyt61 a Fényes Port:fig, Bucure.lti, 1968, p. 64.

2 Radu Mihnea in a treia sa domnie (1611-1616).3 Gabriel Báthory, principele Transilvaniei, 1608-1613.3 Francisc Balassy era feful soliei.

374

www.dacoromanica.ro

In palatul lui, care se afla in aproyierea Ialomitei; eu m-am imbgtat attt detare, inch abia am ajuns la gazda, casa unui roman, si am avut ce vgrsa.

Tirgovistea este asezatä intr-un loc foarte frumos deschis; pe ltngg eacurge un riu frumos, pe care ei 11 numesc Ialomita. La marginea dinspremiazi-zi se intind vii foarte frumoase, care produc vinuri foarte bune. Este //un oras deschis, foarte mare; are foarte multe case, numai a sint case de formaromaneascg, urite, cum erau In Ardeal, in vremurile bune, cocinile(!), darlocuiesc in ele multi negustori bogati.

Am plecat din Ttrgoviste la 1 mai si am ajuns la Nicopole, ling1DunIre, la 4 mai ...

[A DOUA CALATORIE PRIN TARA ROMANEASCA]9p. 79

Din mila lui Dumnezeu, am plecat a doua oarg la Constantinopol in ca,-litate de capuchehaiea. <pgrgsind> in ziva de 25 martie 1618, cu multá amg-rgciune, casa mea iubitä, din Ttrgu Mures.

La 12 aprilie am plecat din Alba-Iulia, si in aceeasi zi am sosit In orasulnespus de urit Sebesul Sgsesc.

In 14 am ajuns la Sibiu, si acolo domnii sibieni m-au tratat cu multácinste.

In 18 am ajuns la Brasov, si acolo domnii brasoveni m-au tratat cu multgcinste si belsug.

Cind am plecat de acasá am luat cu mine, drept bani de drum, pentrucheltuielile domnului, 35 de florini.

StIpinul meu7 mi-a dat, pe chid mg Egseam Inca la Fgg-gras, 100 de flo-rini, 10 coti de stofi9, din care am pus sa mi se facg o pereche de ngdragi,restul 1-am lgsat acasg; mi-a mai dat de asemenea doug bucgti de karasie9, pecare le-am dat slugilor mele. Cind am plecat din Alba-Iulia, mi-a dat mgriasa pentru nevoile serviciului 150 de florini.

In Brasov domnii brasoveni, dupg porunca lui, mi-au dat pentru slujbg4 cai, // pe care-i cumpgraserg cu 99 de florini; au fäcut un tirg destul de p. soprost cgci dacg mi-ar fi dat mie in ming, in bani pesin, cei 99 de florini euacasg, as fi putut sg cumpgr pe ei sase cai, mai buni.

5 Traducerea s-a fäcut dupg. textul maghiar reprodus in edipia lui K6cziany László,op. cit., pp. 79-82.

6 Orator Continuus (= agent permanent).7 Adicg principele Transilvanieh8 Granatot.° Korasirt (imitatie de stofi englezeasd kersey).

375

p. 65

www.dacoromanica.ro

Cu acesti cai, mi s-a dat din partea märiei sale, o träsurä. solidi', lucratäin forma arutelor täränesti; mi-au dat patru cai, hamuri, päturi, traiste<iar>, pentru träsurä lain, secure si chiar vizitiul care mi-a adus träsura.

Cu mila lui Dumnezeu, am plecat din Brasov in 20 aprilie; in aceeasi ziam ajuns la Risnovw.

In 21 aprilie, am trecut peste munTii aceia mari si de nesuferit, peste Pia-tra Craiului" si am ajuns la Rucär12 in Tara Româneascä13.

Acolo domnul Kamuthy" a inceput <sä-si dea pe fatä> marea sa in-vidie si mi-a trimis vorbä prin Francisc J6sika5 sä nu mai trimit pe servito-rul meu inainte ca sä-mi pregäteasa gäzduire si sä nu trimit sä mi se aduaalimente la locuintä, pentru cä nu-mi clä. voie, cäci are el om pentru <pre-gätirea si> distribuirei gäzduirii si s-o astept de la acela; si de asemenea,alimente ne va trimite el din ce are la locuinta lui. Auzind aceasta, m-amdus numaidecit la locuinta lui ca sä pregätesc toate acestea din timp si cufrumosul; dar nici n-a vrut sä mä asculte, ci cauta sä mä amine, si astfeln-am putut sä.-i spun de ce m-am dus <la el>.

In 23 aprilie am ajuns la Tirgoviste si acolo el a sfirsit treaba inceputä.In adevär, a trimis vorbá in tainä, sä nu se trimitä tain din partea domnuluii6la locuintä, nici mie, nici altuia, ci numai lui, ca el sä dea nutre; <pentrucai> cuí voia, la care lucru, nemernicile tfrituri necredincioase nu ne-au datnimic <din ce ni se cuvenea>. Aceasta datoritä numai invidiei, sgirceniei siinfumurärii Clomnului Farkas Kamuthy. Cäci mai inainte, ori de cite oritreceau soli pe acolo, capuchehaile hi aveau totdeauna rosturile lor deosebite.Dar nici de la locuinta lui nu mi s-a dat nimic, si OA a treia zi am cum,-pärat toate alimentele pe bani. Intr-o zi voievodul ne-a dat un ospät bogatintr-o grädinä foarte frumoasä sub un umbrar de primävarä si i-a däruitdomnului Kamuthy un cal frumos vinät, dar celorlalti nu le-a dat nimic.

In 25 aprilie am plecat din Tirgoviste, si atita am tot autat conacul,a pinä la urmä ne-am rätácit de satul unde trebuia sä poposim si foartettrziu, aproape de miezul noptii, am ajuns intr-un sat tare säräcäcios si pus-tu. Si acolo domnul Kamuthy si servitorii lui au näscocit cä diacul Baltazarar fi luat cu el cäläuza, pentru care fapt aproape a päTit-o diacul; abia1-am putut apära dei el n-avea nici o via..

10 Rozsnfto.11 Kiralykii.12 Rukalj.13 Havasel.14 Kamuti. Farkas Kamuthy (de Szentlászló) capetenia soliei, de familie nobila ardeleana,

a lasat amintirea unui om cu minte ascutita, dar rau din fire. A ocupat multa vreme denlni-tatea de comite de Turda. A fost folosit In diferite misiuni diplomatice la Viena siConstantinopol.

15 Facea parte din solia lui Kamuthy. Altfel necunoscut.16 Alexaniiru Ilias.

376

www.dacoromanica.ro

II In 26 aprilie am ajuns la Bucuresti; cu toate c i acolo ne-a spusdin nou c ne va da de toate i s asteptäm de la el, dar cum nu puteamsä-1 credem, feciorii <nostri> au avut grijä sà aducá un cärucior de fin;pentru care lucru, si acolo mi-a poruncit numai decit sä nu-mi mai las servi-torii sä mai umble intr-o parte si alta, <ameninttnd> a nu va fi bine.I-am trimis i eu vorbä cá 1-am luat <=finul> pentru cà i eu stilt servitorulstäpinului nostru si nu rindasul domniei sale, si cà i eu trebuie sä trä-iesc. Pentru treaba asta m-am dus la el, dar in timp ce mà apropiam, a in-trat in grajd, i n-a vrut sà mai iasä ca sä nu pot vorbi cu el. In acest timpa trimis in douä rinduri poruncá servitorilor mei sä incarce din nou finul incarul din care il descärcaserä. 6 dua la locuinta lui, cäci, dacà nu-1 vorduce, va pune batä asa de zdravän cà vor fi dusi in päturä la locuintalor; cu toate acestea nu i-au dat finul, i astfel nu s-a ales nimic din asta.

In 27 aprilie am poposit intr-un sat pustiu. Acolo, a dat Dumnezeu deam scäpat de siciieli; si cum romanii erau dispusi sà ne dea cele necesare pen-tru hranä, ne-a oprit sà primim <ceva>, nu numai pe mine, ci si pe loanHázio 6 Stefan Geröfi'°; am rugat pe turcul cu gäzduirea sà ne facà rost deputin vin. Acesta s-a dus si pe cind umbla <dupá vin> domnul Kamuthyi-a trimis vorbä, cu mare minie, lui Stefan Geröfi, de ce a luat calul boieru-lui si a trimis cu el dupä vin? Stefan Geröfi insusi n-avea nici un amestec intreaba asta. Atunci aflind aceasta a trimis vorbä lui loan Házi csi de ce atrimis fárá stirea lui pe turc dupä vin, doar nu el este solul principal; <dacänu-i multumit, n-are decit> sà caute de acum inainte sä fie el solul principal.(In acest timp gazda, ce-i drept, a adus la prinz un ciubär mare de vin, dar<domnul Kamuthy> nici unuia dintre noi nu i-a dat nici o piaturä din el,ci 1-a impärtit slugilor i vizitiilor säi). Din aceastä cauzä i aceiai° au fostfoarte supärati.

!rare timp a venit vremea cinii; dintre noi pe niciunul nu 1-a poftit la masä,dectt doar pe domnul Stefan Osztroi20. In acest timp turcul care era gazdä,a adus un ciubär mare de vin, dar noi nu 1-am primit, ci 1-am trimis dom-nului Kamuthy; el insä ni 1-a trimis din nou inapoi, iar noi, foarte frumos,am impärtit vinul <intre noi> 6 1-am bäut am dat, totodatä din el, sislugilor i vizitiilor lui.

In 28 am ajuns la Giurgiu, linga Dunäre, si acolo nici n-am poposit, ciavind vase destule, am trecut Dunärea si am poposit la Rusciuc.

17 Necunoscut.18 Descendent al uneia dintre cele mai vechi familii ardelene (stinsä: in secolul al

XVIII-lea), altfel putin cunoscut.19 Adieä Ion Házi i $tefan Geröfi.28 Dintr-o familie nobiri din comitatul Hunedoara altfel necunoscut.

377

p. 81

p. 82

www.dacoromanica.ro

CHARLES DE JOPPECOURT

(sfirlitul secolului al XVI-lea dukei 1620)

*

Charles de Joppecourt era un gentilom franca dinLorena, militar de meserie, ajuns ea* serveasca tocmai In Polonia, de unde a venir In Mol-dova impreung cu prindpii poloni", adicg cu M. Wisniowiecki, sotul Chiajnei (Regina)Movilg 0 cu Samuel Korecki, viitorul so; al Ecaterinei Movilg, porniti impreung si ins-taleze in domnie pe tInarul pretendent Alexandru Movilg. Oastea strinsa de ei In mare zorcuprindea poloni, cazaci, tätari, moldoveni, 0 ping 0 un corp de 60 de gentilomi francezi,comandati de Montespin, care nu a pregetat la ananghie sg primeascg a sluji lui $tefan Tom-a al II-lea, rivalul 0 dumanul tingrului Alexandru. Nu vim daca Joppecourt fIcea parte din

acest corp sau depindea direct de principii poloni", cum pare si afirme titlul memoriuluisu tipärit. De0 el 10 incepe expunerea de la moartea lui Iezemia Movilä (1606) datatägregt de el ca fijad din 1608, iar cea lui Simion din 1611 (1) 0 schivaza In treacät 0incercarea lui Constantin Movila de a obtine ;I a tine domnia Moldovei, (1608-1611), totu0rezultg din intreaga sa povestire ca. el nu a fost de fa; a la evenimentele petrecute In primafaz a a räzboiului movilesc, pe care le-a aflat, fa'rg indoiala, de la boierii fugili din Moldova

378

www.dacoromanica.ro

In Polonia, la doamna lui Ieremia, care pregatea expeditia din toamna anului 1615. Auto-rul staruie mai mult asupra descrierii luptelor. Alaturi de unele clisee foarte frecvente in ra-poartele polone, constind din exagerarea cifrelor, fie ale luptatorilor angajati in luptä, fie alepierderilor suferite, i alaturi de vadirea unor prejudecati poate adoptate de la mercenariisau nobilii poloni, sau chiar concepute personal, cu privire la slabele aptitudini osasesti aleiaranilor, surprindem uncle marturisiri sincere, referitoare la spiritul care domnea in sinuloastei de aventurieri i mercenari, care au pustiit Era mili locurile pe unde au trecut.Asistäm la excèsele de la Birlad 6 de la Buzau, incendiate flea- motiv, la luarea in robiea rominilor (!), la uciderea salbatica a nenorocitilor moldoveni care fusesera &hi in luptade Stefan Toma si care se predau polonilor lui Alexandru Movila, dar care au fost totusicrunt miceariti. Se poate urmari lacomia de bani a mercenarilor, pretentiile lor la jaf soco-tit un drept al lor, plecarea intempestivä a polcurilor de soc, (ceea ce explica poate i gestullui Bucioc), in sfirsit se poate citi intre rInduri predarea de catre proprii ostasi naimiti deMovilesti a stapinului lor, impreuna cu toti ai sài. Unele dintre acestea mint dezaprobatecategoric de autor, dar altele sint invaluite in argumente i justificari. Figurile principale alepovestirii skit cele ale principilor poloni Wisniowiecki 6 Korecki.

Primul e pomenit cu lauda, dar se aratä ca el lasa actiunea pe searna lui Korecki. Else impune atentiei mai ales prin banuiala de oträvire care i-a insotit moartea i prin rafi-namentul sälbatic ca care a fost ucis presupusul su otravitor. Celalalt ocupa peste tot primaloc, pina la caderea sa in captivitatea turdlor. Despre aventurile ulterioare in Turcia aleacestuia care cazut prizonier In 1616, a reusit s fugä. din Constantinopol in anul urmator,este vorba in partea a doua a povestirii, care insa nu mai datoreste decir foarteputin informatiilor lui Joppecourt, i foarte mult romantarii prezentatorului acestui text,Baret. Probabil c, i aici, simburele de informatie reala despre evaziunea lui Korecki de laYedikule, (din care s-a plärnadit apoi un intreg roman), ti apartine tot lui Joppecourt. Darnu se poate sti clacl el insusi a fost cumva la Constantinopol sau a aflat ulterior amanun-tele acelei evaziuni poate chiar de la Korecki care s-a intors prin Italia, purtat Intriumf peste tot, primit de papa 6 de principii din Italia, sarbatorit i preamarit de toti,S-ar putea ca vilva stirnita de aceasta reusitä sa-1 fi indemnat pe Baret s exploateze in felulsu memoriile lui Joppecourt, precum i alte crimpeie de informatii privind participarea laevaziune a unui membru al ambasadei i arestarea drept represalii a ambasadorului francezinsu.si silit sa-si räscumpere servitorii pe bani grei (vezi biografia lui Harlay). Dar acesteecouri din urma puteau fi prinse In zbor i la Paris, in preajma curtii unde aventura nepla-cuti a ambasadorului Harlay de Sancy a trebuit si inspire multe comentarii. Nu se stiecind anume a predat Joppecourt manuscrisul su lui Baret spre stilizare i publicare. Cuminsa acel ms. cuprindea povestirea unor evenimente din anii 1608-1619 inseamna ca memo-rial nu a putut fi predat mai inainte de aceast ultimi data. Ea se potriveste destul debine Cu cea a publicarii acelui text in 1620, sub titlul: Histoire sommaire des choses plusmémorables advenues aux derniers troubles de Moldavie. Où sont décrites plusiers bataillesgagnies tant par les Princes Polonois, que par les Turcs, et Tartares: Ensemble l'évasion admi-rable du Prince Correcki des Tours noires du grand Turc, par Pinvention et assistance d'un Pad-

Composée par M.J.B.A. en P. sur les mémoires de Charles de Joppecourt Gentilhomme Lor-

379

www.dacoromanica.ro

rain, qui portait les armes durant ces troubles d la suite des Princes Polonois. A Paris, chezToussainct du Bray, MDCXX, in 8°. Cartea este dedicata contelui Chombert. Ea e precedata side citeva poezii, dintre care una intitulata: De Moldavia, variis tunuiltibus, iactata, insosia side o versiune franceza. Foarte curind dupä aceea Joppecourt insoseste (in 1620) ambasadaducelui de Angoulame. Este poate vorba de ambasada trimisa de tinarul Ludovic al XIII-leala Moscova, in 1620. Nu avem alte informasii despre el. Nu i se cunosc nici macar aniiviesii. Textul edisiei . lui Baret a fost reprodus de Al. Papiu Ilarian insosindu-1 de o intro-ducere asupra lui Joppecourt §i Baret si. de o traducere româneasca in Tesauru de monumenteistorice pentru Romiinia, vol. II, Bucuresti, 1863, pp. 5-136.

Titlul in introducerea romaneasca, redat in ortografia original, e: Istoria pre scurtua celoru mai memorabile lucrari intimplate in turburarile din urmii ale Moldovei, ande Antdescrise mai multe biitalii ciftigate atitu de principii poloni, citu fi de turci ¡i ta tari, precum¡i minunata sciipare a principelui Corecki din turnurile, negre ale sultanului, prin niscocirea0 ajutorulu unui Parisianu. Compusa de D.I.B.A. in P. dupa memoriile lui Carlu deJoppecourt nobilu din Lotaringia, care se lupta in cursul acestoru turburari pre IMO prin-cipii poloni. Paris, la Toussainct du Bray, MDCXX. (Observam ca redarea termenului degentilhomme prin nobil, cu o accepsie foarte larga in vorbirea curenta, poate da nastere launele confuzii.)

Aceasta descriere in care Baret afirma a prezinta desfasurarea evenimentelor intocmaicum le-a gasit in manuscris, el raspunzind numai de stil $i compozisie este de netnlo-cuit pentru epoca Movilestilor fi completeaza descrierea data despre aceeasi epocä. de Mateial Mirelor. Pe cind acesta isi arata simpatia pentru partida care sprijinea pe Tomsa, omulturcilor, Joppecourt prezintä situmia din punctul de vedere al partidei care sprijina pe Mo-vilesti impotriva turcilor.

In prima jumatate a carsii se da o descriere, pe scurt, a sarii, aratindu-se bogasiile ei,obiceiurile fi, pe larg, luptele la care a participar Joppecourt. Partea a doua nu mai prezinta niciun interes, pentru istoric. Se datoreste, desigur, in cea mai mare parte lui Baret, care pe temeiulcitorva date din manuscrisul lui Joppecourt insira, sub forma de roman, intimplarile princare au trecut prinyd Korecki fi sosia sa, fiica lui Ieremia Movila, cazusi prizonieri laturci fi tätari.

Relasia lui Joppecourt concorda, in buna masura, fi cu stirile reproduse de MironCostin, dupà izvoarele consultate de el citeva decenii dupa evenimentele evocare. Din aceastacauza apar la cronicarul moldovean unele suprapuneri fi confuzii. El nu stie ca Alexandrunu a fost capturat odata cu Constantin Movila in 1612, dupa infrIngerea de la Corn& lui Sas, ciIn 1616, dupa zadarnicirea propriei sale expedisii sau, mai bine zis, cea a ,,principilor polonr,cind a fost predat turcilor chiar de mercenarii tocmisi de el ca sa-i recistige domnia, MironCostin il confundä' cu ultimul frate, Bogdan, robit si el de turci °data cu Doamna Elisabeta.Iar despre Korecki crede ca era ginerele Doamnei Inca inainte de pornirea expedisiei din1615-1616. De aceea nu va fi vorba aici de o confirmare in amanunt a spuselor luiJoppecourt, pe baza stirilor cronicarului, ci invers, de o completare a cronicii cu stirile adusede acest martor direct fi participant la evenimente, cel pusin in cursul expedisiei lui AlexandruMovila. Miron Costin nu a cunoscut Scurta istorie, publicata de Barer in 1620, dupa cum reiese

380

www.dacoromanica.ro

din erorile semnalate, precum si din täcerea pästratä de el asupra unei scene atk de senzationaleca aceea a supliciului sälbatic al preotului moldovean acuzat a fi oträvit pe Wisnibwiecki lalmpärtäsanie. Apar si la Joppecourt erori, fie cu privire la evenimentele insesi din perioada1606-1615, fie la datarea gresitä a celor din 1615-1616. Este evident cä el nu are cali-tatea de manor ocular deck pentru aceastä perioadä din urmä. Are insä informatii de minaintii de la boierii fugiti din Moldova de urgia lui Stefan Toma i raliati Movilestilor.Un alt grup de informatii indirecte, dar valabile priveste lupia din 1611 dintre StefanToma i Constantin Movilä:. Ele au putut proveni 6 de la Stefan Potocki, prins atuncieliberat d:n robia turceascä in vara anului 1616. Joppecourt, retras in Polonia dupä instO-cesul expeditiei din Moldova, a putut sä. afle atunci amänuntele campaniei din 1611. PentruJoppecourt acest an constituie o limitä. Evenimentele anterioare stnt ca si inexistente.Simion ar fi murk In 1611 (!), iar despre fiii lvi nici nu se pomeneste, i deci nici despreluptele dintre Movilesti.

Din textul lui Joppecourt-Baret, am cäutat s rean numai informatiile care au alcä-tuit memoriul initial, inläturind literatura editorului din 1620.

De aceastä. lucrare s-au ocupat Sadi Ionescu in Bibliografia ceilatorilor straini, pp. 110-115Iorga in Istoria Românilor prin alatori, Bucuresti, 1928, I, pp. 275-280, precum

In Istoria Romanilor, vol. V, 1937, P. 402 si urm., dupa ce l-a folosit i in comunicarea sala Academie, In 1909, ,,Doamna" lui leremia Vodei (vezi An. Acad. Rom.`. Mem. sect.ist., seria a II-a t. XXXII, 1909-1910 pp. 1019-1078). In notele textului prezentat aici aufost puse la contributie unele lucräri referitoaxe la luptele Movilestilor, citate de noi in subsolul textu-lui, färä insä a fi vorba in mod special de textul lui Baret-Joppecourt. Face exceptie lucrarealui N. Bejenaru: 5tefan Toma 11 fi rivalitatea turco-polonei pentru Moldova, Iasi, 1926,care urmeaii pas cu pas textul francez, aducind unele corectäri de datare, dar färä adiscuta critic Insusi textul.

www.dacoromanica.ro

p. 15

382

ISTORIA SCURTASI ADEVARATA AUNOR LUCRURI VREDNICEDE AMINTIRE, INTIMPLATEIN RECENTELE TULBURARIDIN MOLDOVA'

Capitolul I. Cuprinzind situatia fi hotareleMoldovei fi felul 'in care a fost guvernaed aceasa targ, atit 'in trecut, cit fide cind este supusästapAmnirii turcefti, spre a inlesni intelegerea istoriei ce ur-meazii

Moldova se märgineste la rá.'sä".rit cu Pontul Euxin, numit cu alt numeMarea cea Mare2 sau Neagiä, la apus se m'irgineste cu Transilvania si cumuntii Carpati3, la miazsä-zi este despártia de Tara Româneasc.14 prin rtul

1 Traducerea s-a ricut dupà. textul francez reprodus de A 1. P a p iu II aria n, InTezauru de monumente istorice, II, p. 15 si urm., TinInd seama si de versiunea acestuia. Inexemplele care urmeaz5. s-a renumat la titlurile i subtitlurile capitolelor, ficindu-se excepçienumai la capitolul I, linde ele aduc unele rimuriri necesare.

2 Mer Majeur.3 Monts Carpetens.4 La Valachze.

www.dacoromanica.ro

Siret5, iar la miaza-noapte Moldova este despartita de Podolia prin duiNistru8. Tom:4 aceasta tarä se intinde ca la 120 de leghe francezei in lun-gime i 110 In lime. Mai este un riu care se cheama Prut8 i caxe imparteTara in douä parti aproape egale, dintre care, partea care se intinde spremiaza-noapte se numeste Moldova de sus, iar cea de miaza-zi este numitaMoldova de jos. Aceste doug parti sint ca doua provincii, in fruntea caroradomnul are obiceiul de a pune doi guvematori deosebiti, care se numesc inlimba rii, vornici°. Cel mai de seamá oras din principat, in care dornnulsau voievodul // ti tine de obicei curtea se numeste Iasil°, care se aflä la o p. 16departare de o jumatate de leghe de rtul Prut. Nu este inconiurat cu nici unfel de ziduri, cum nu stilt nid celelalte orase si sate ale ;aril, astfel inchcine e stapinul cfmpiei poate dupa bunul su plac, s dispunä de toatatara.

Reledinta mitropolitului ortodoxii. In acest oras isi are resedinta mi-tropolitul ortodox a carui religie i credinta nu se deosebeste prea mult de<religia> romano-catolica, afara doar de unele ceremonii, precum i prinaceea a el nu recunoaste ca mai mare al su pe sfintul nostru parinte, papa?,ci pe patriarhul de la Constantinopol. Religia catolica e libera in Moldova;asa se explica faptul c cei de religia ortodoxa nu stnt deloc impotrivareligiei catolice ì nu-i impiedica exercitiul in Moldova, dat fiind a in ora-sul Cotnari12 este un episcop13 i <stilt> calugari din ordinul sfintuluiFrancisc care administreaza tainele bisericesti in lipsa de alti preati.

Fertilitatea in grim" a cimpiilor. Cimpiile Moldovei sint foarte ma-noase i in multe locuri udate de frumoase izvoare i 14'116 care le fac foarteroditoare in grill, secara orz, ovaz, mei si fin; datoritä acestora locuitoriide la ses cresc un numar de vite de tot felul i chiar bivoli, de care se slu-jesc in loc de boj sau cai la cultura parnintului.

Bivolii as care se lac munci. De ce a fost pus bivolul15 in sterna Prii.Dealuri bogate în vinuri. Aceasta este de buna seamá cauza pentru carein sterna tarii se afla un cap de bivol purtind coroana, asa precum in ve-

Sirette.o Niestre.7 Vecbe rnasura.: 4 444 km.

La Proute.Vuornices.

lo Yas.Subtidurile apar 'in text sub forma de note marginale.Codnard.Episcopul catolic §edea la Baca-u §i nu la Cotnari.

14 bled, froment.15 Confuzie tntre bivol 6 bour.

383

www.dacoromanica.ro

16 Autorul se refetä la genul de procese din Franta, cu o procedurä formalistä, cu dosarenesfirsite i amlnäri peste aminäri. De aceea nu considerä cä pricinile judecate de voievod arfi procese.

17 Corect ar fi: care se cherna voievod . . .16 Amindota afirrngiile din aceastä frazä trädeaii o necunoastere a trecutului Moldovei.

Autorul se referä, probabil, aici la sprijinul pe care l-a avut Ieremia Movilä din panca Polo-niei, nu atit din a regelui, eit a lui Zamoyski. i acest sprijin nu a fost dat impotriva turcilor,ci doar n limitele admise de acenia. In once caz, acesta era punctul de vedere al poloniloradoptas si de Joppecourt.

384

chime egiptenii si-au ales boul Apis pe care-1 venerau pentru folosul ce li-1aducea. Se mai vad in aceasta tarsi multe dealuri foarte placute i atit debogate in vinuri inch nu este indestulata numai Moldova ci se mai trans-porta si in Podolia i in alte tari vecine.

Vin care arde. Nu pot lasa fr s amintesc c aproape de orasul Vaslui,care este asezat in Moldova de sus, au un fel de vin care se aprinde in-tocmai ca rachiul cel bun; cauza este, dupa parerea mea, ca in aceste parTise gasesc cfteva vine de pamint Imbibate cu pucioasa; i cu toate acestealocuitorii farii il folosesc fara nici o grija ca pe oricare altul, fara ca dinpricina aceasta sanatatea lor s sufere. La moldoveni se observa cu deosebiretrei feluri de tagme i anume: boierii, care sint nobili, umbla inarmaTi

P. 17 locuiesc de obicei la Tara; ceilalti stilt ori plugari, ori negustori. Cit des-pre preoti, acestia sint foarte puini, iar dregatori anume pentru imparti-rea dreptatii nu stilt deloc.

Nu sint procese16 caci ei au acest obicei vrednic de lauda de a aplananeintelegerile dintre ei prin interventia prietenilor lor sau prin judecatavoievodului, pe care-1 asculta ca pe un oracol. Acest lucru face ca poporulsa fi fost foarte fericit i linitit, inainte de recentele tulburari.

Cirmuirea din trecut a Moldovei: cui i apartinea?In ceea ce priveste cirmuirea, Moldova inainte de a fi supusa domi-

natiei sultanului, era cirmuitá in pace de un duce sau principe care secherna boier, asta'zi voievod17, ceea ce inseamna guvernator sau baliv si eraales dintre boieri. Datorita strinsei alianTe pe care o aveau cu regele Po-loniei, moldovenii se puteau impotrivi dusmanilor de toate felurile'8. Darde cind balaurul cel nesatios i dusman neimpacat al crestinatatii si-aintins ghiarele i domnia asupra ion, el le-a dat un domn dupa bunul sat'plac, mai bine zis, dupa placul pasalelor sale lacome, care de obicei se la-sa cistigate de darurile enorme ale celor care aspira la domnia acestui prin-cipat; de aici au provenit mai ales tulburarile din urma din Moldova, carevor fi descrise mai jos.

www.dacoromanica.ro

Capitolul II

Vom incepe deci aceastg istorie de la moartea lui Ieremia Movilg, in-timplatg in anul 160819, spre marea intristare a tuturor moldovenilor, pecare li cirmuise in pace si intru multumirea tuturora, timp de 14 ani. Ellgsg. trei copii de parte bgrbgteascg; cel rnai mare se cherna Constantin, aldoilea Alexandru // si cel mai mic Bogdan, toti trei incg in virstg foarte p. 18crudg, ad cel mai mare nu implinise decit opt sau noug ani". Mai avea si treifete'', dintre care pe cea mai mare o mgritase inainte de a-si da el sfirsitul,dupg prea nobilul Potocki, pe a doua dupg yrincipele Wisniowiecki, iarcea mai tingrg, cu numele Alecsandrina22 a ramas sub paza si epitropiamamei sale, doamna", care a dat-o apoi in cgsgtorie principelui Korecki,toti trei poloni si bgrbati viteji. Asa dar domnul Ieremia, lovit de boalacare i-a pricinuit apoi si moartea si pierzind once ngdejde de a mai sap.,a rugat pe principele Simion, fratele su, sg ja in midi' conducerea fárii,ping dad Constantin, fiul su cel mai mare, va ajunge la o virstg po-trivitg pentru a cirmui el insusi Tara si a se mentine <in scaun>. Simiona primit bucuros si a obtinut incuviintarea sultanului care era <pe atunci>Ahmed". Astfel a cirmuit fgrg nici o piedicg ping in anul 1611, eind atrecut din aceastg viatg in cea vesnicg29.

Capito/u/ ///

Dupg moartea domnului Simion, tingrul domn Constantin" nepotulsu, fijad lipsit de sfat bun, se Igsg, cu usurintg, incredintat de doamnamaicg-sa, a ar putea prelua fgrá. teamg. domnia Moldovei, ark' a mai as-

19 De fapt, 'in 1606, 30 iunie Datele la Joppecourt slat in general gre§ite, fiindreconstituite din memorie.

20 Cf. Hurmuzaki, IV, 2, p. 289, doc. CCLXXX.21 Ieremia a avut cinci fete, cea din urmä:, Zamfira, a murk de 'ilia, la 7 martie 1596.

Celelalte patru Chiajna-Regina, Maria, Ana $i Ecaterina au fost eiskorite cu urmsátorii nobili:Regina cu ducele rutean Mihail Korybut Wisniowiecki, Maria cu Stefan Potocki qi apoi cuNicolae Firley, Ecaterina cu Samuel Korecki 0 Ana succesiv cu Max. Pszerebski, Ion Sz.Czernowski, Vlad Mikowski i Stanislau Potocki. Pe fresca ctitorilor de la Suceviva pot ficitite numele lor: Maria Ecaterina ...

22 Numele ei era in realitate Ecaterina (vezi fresca de la Sucevka) §i nu Alexandrina.23 Elisabeta Movirä.24 Ahmed I (1603-1617).25 Moare la 24 septembrie 1607.26 Constantin domnwe, de fapt, din dec. 1607, cind a ocupat tronul dupsä lupta cu

Mihail Movilä, fiul lui Simion, care, refugiat in Tara Romaneascä, a murit in 1608.

385

www.dacoromanica.ro

tepta intárirea de la sultan, fácindu-1 sä creada cä. nici nu era nevoie dtaceasta, deoarece voievodul Simion nu drmuise decit ca epitrop27 al nepo-

p. 19 tului säti i c lucrul acesta fusese // incuviintat de sultanul care domneaatunci28. Dar daca totusi ar fi fost mai bine sfätuit, Constantin n-ar fi in-tirziat de a trimite la sultan pentru a cere întärirea <in domnie> dindu-Iobisnuitele declaratii de supunere i recunoastere.

In acest timp, un anume 5tefan28, care se afla atunci la Constantino-pol", si care prin bani i alte mestesuguri li dstigase de mult buravointaunuia din viziri, anume a eunucului Mehmed Georgianu131, care era atuncicaimacam, precum si a citorva pasale, a stiut sä se foloseasca de aceste gre-eli care a fost instiintat, dupä cum era firesc, i dindu-se in chip

mincinos, drept fiul unui domn ce räposase, <anume> Aron32, care fusesevoievod al Moldovei inainte de räposatul domn Ieremia, izbuti prin intri-gile sale sä fie admis la domnie de catre sultan. Si eind el i-a ricut cunoscutprin <mijlocirea> vizirului, a Constantin avusese indräzneala sä se insta-leze in domnie cu de la sine putere 6 cä nu vrea nici de cum a recunoascäpe sultan ca suveran al su i nici si-i pläteascá tributul anual care erade 40 000 de techini33, el <sultanul> porunci lui Husein Aga care inseamnägeneral de armatä, s plece fä.'rä intirziere in Moldova, cu mari forte armatespre a instala pe Stefan 6 a-1 proclama voievod impotriva tuturor aceloracare ar voi sä se impotriveasa34. Potrivit cu acest ordin <Husein> Agasi Stefan au plecat din Constantinopol cu o armatä de 20 000 de oamentturci, romani35 i tätari si 12 tunuri, fr a-si destänui gindul, pentru a nuda lui Constantin timpul de a cherna ajutoare si de a fi cu ochii în patru".Asadar principele Constantin neavind cunostintä. despre plecarea lui Husein-

27 DacI Simion ar fi murit in 1611 (!) inlocuirea lui Constantin In toamnä ar fiputut pärea efectul neglijentii acestuia. Dar recunoscut in ian. 1608 el s-a aliat in febr.1611 cu imperialii si cu Radu Serban contra lui G. Báthory.

" Tot Ahmed I.23 Viitorul $tefan Toma al II-lea (1611-1615; 1621-1623). Pentru trecutul su de

aventurier, vezi N. Iorg a, lstoria Romliniei, V, P. 394, unde este amintit i declaratia luiMiron Costin cu privire la locul su de ba5tinä din Tinutul Putnei.

3° El era la Poartä pre trebile fárii pe lingä capichehäi" (Miron Costia).Giirdji Mehmed-pa.5a.

32 Confuzie a autorului intre predecesorul aproape imediat al lui Ieremia i $tefanToma I (1563-1564), al cärui fiu se pretindea acest $tefan. Vezi lämuririle in documentatulstudiu al lui $tefan Gorovei, Contributii la genealogia familiei domnitoare Tonga,Revista arhivelor", serie nouä, XLIII, 1971, vol. XXXIII, nr. 3, p. 375.

33 Sequins. La fel 5i la Mir on Cost i n, op. cit., p. 58.34 Constantin Maya' fusese recunoscut de sultan. La 6 ianuarie 1608 se intitula Domn

ereditar 5i ales din mila lui Dumnezeu 5i a märiei sale impäratului turcesc ... N. I org a,lstoria Românilor, V, p. 386 unde se trimite la Studii ti documente, IV, p. LXXIII, n. 1.

33 Vallacqs." Stefan Toma a venit in Moldova in decembrie 1611, Hurmuzaki, IV, 2, pp. 330-31.

386

www.dacoromanica.ro

HISTOIRE80MMAIRE DES CHOSESPINS MEMOILABLES ADVENVESaux dermas troubles de Moldauie.

);$ font defirites pltifieurs batailles'gaignéesrant par les Princes Polonois , yue par lesruns Tartares : Enterable l'emafionadmirable du Prince Correcky des Toursnoires du grand Tun , par Pi/mention c...;,affifiance Parifien.

Comporée par M.I.B.A.en P.(hr les memoires'de Charles de toppecoum Gentil-hommeLorrain, qui porcoit les armes.durant cestroubles ala fuitte des Princes Poion oh.

A PARIS,Cllezrov.sserrtc? D V BRAY, tui S.Tatepteti

attar EriCS-meurs : Et en Ca boutiquéu Palais,cnla gallericdesprKpsuliers.

M. DC. XX.P?;!Qese obi Ay,

Foaia de titlu a lucrärii lui Charles Joppecourt

,

f/oec

www.dacoromanica.ro

Radu Voclä Mihnea si Alexandru Voclä Cuconul (des-ne de C. Lecca la1864 dupä frescele azi dispärute de la mänästirea Radu Voca din Bucu-roti) (reprcdus In vol. Bucurwi de odinioafä, Buc. 1959).

www.dacoromanica.ro

Roxandra doamna i Alexandru vodà Cuconul (idem)

^.

www.dacoromanica.ro

Lupte l'ntre turci si poloni la 1620 (dupä Borsos Tamás, Vásárhelyt61 a Fényes Portáig, Buc.1968, p. 272)

www.dacoromanica.ro

4)Cf.a.":. trr 4'7.14711e ti7,4

QmL.,to .7n,F.rati

cu.'fr"diAerh

nurng caitai raker?.

4.4".joascr214'.

tk ,

:- , ...N.

,--.-

-(7 f are/

.""t"re' ii-oofèOrr. ,

4 ' Cassclia Juts%

Gaspar Gratiani domnul Moldovei (dupä N. Iorga, Domnii romani dupiiport rete fi fresce contemporane, Sibiu 1930)

www.dacoromanica.ro

Regele Sigismund al 111-lea al Poloniei (gravurä de Giacomo Laurodin 1609) (Acad. R.S.R. stampe, GS 1/Lauro, G-1)

www.dacoromanica.ro

........,..

. f, /-r-0,. ..,, ........., ,y(

..,,...

,_ __ ....-

1,- J-411k 7.?.....i V k

Iff kj- -''

...

?...

--- f

-_,:,,,,,,,,,,,ei .

p)r,ti.tfin. FA.: Farcatir ,NyEer.i.Votlri;hititrd! Max ji Ina; lit'vniS error a ae-7 ..,

- CJI:gir es'_fik fevit no:Gatlin: sul, a1,,

Ciarriti mah'en, if.-kfcaf.1 rimn.Turciair efr. hdi, rancfrtr6-7.(3if,rialgit

Ef Vantiti; prat arfc nIrrty ,,,ccf-Pn7,'.-qi.,.. alarutIt quo:, Chrisk.rfrnfe.fib toteeri ..t, -

-EUrvo Futo;11:QaPhz-fc Snit.'

,.., ..

Osman al II-lea sullanul Turciei (gravurä de Lucas Kilian la1622) (Acad. R.S.R., stampe)

www.dacoromanica.ro

PortretulhatmanuluiStanislavZolkiewski(deseiz)

www.dacoromanica.ro

aga si a armatei sale trimisa pentru a-I alunga, decit atunci &id se aflaula trei sau patru zile <departare> de Iasi, tot ce a putut face a fostadune vreo 10 000 de oameni, pedestri i clri, cu care hotart dupa sfatullui Potocki37 sa se apere. Totusi ar fi fost cu mult mai bine pentru el dacasi-ar fi domolit insufletirea prin prudenç i s-ar fi retras in Polonia, Odacind armata turceasca ar fi plecat <din Tara>. Caci el daca s-a pripit nui-a mers bine

Capitolul IV p. 20

Acest tinar domn, prea dornic de a-si arata vitejia si a dovedi dusma-nilor si ca nu se temea de ei, desi fortele lor le intreceau pe ale lui, le-aiesit inainte pina la malul Prutului i i-a asezat tabara intr-un loc anumepe unde stia a trebuiau s treaca; el se inarmase cu sase tunuri de márimemijlocie pe care le-a asezat pe o movila care se afta acolo, parca anumepotrivitá pentru a pricinui pierden i inca de la tnceput dusmanilor. Dupaaceea a trimis in graba o trupa de 500 de calareti usor inamati spre arecunoaste pe inamic; fiind insa descoperiti, ei au fost fugariti de o ceatade 1000 de tatari ce iesisera sa-si incerce norocul si care i-au silit pe oameniilui Constantin sa se retraga in graba', vazind c lupta <dintre ei> nuera egala.

[Urmeaza somatia lui Husein catre Constantin de a parási Ia_sii pentrua putea fi inscaunat Stefan, si raspunsul lui Constantin aratind drepturilesale la domnie i fagaduiala de a plOti mai departe tributul obisnuit, de careIIusein, cistigat de Stefan, nu Tine seama.]

Capitolul V

. . . De cu seará Hussein Aga a pus de a vestit pe toti comandantii p. 21capitanii oastei sale sa fie gata de plecare a doua zi in zorii zilei,

pentru a se pregati de lupta, ceea ce s-a i facut. Oastea sa a fost rinduitade lupta pe o cimpie intinsa, in imediata apropiere a riului Prut38 in fataarmatei lui Constantin si atit de aiproape de ea inch i unii i altii puteaufi ajunsi de bataia tunului.

37 Stefan Potocki, voievodul de Braclav, sowl Mariei Movil, a cäzut atunci prizoniersi a stat inchis la Cela Sapte turnuri patru ani, pIni In iulie 1616. In august era aduslocul säti cumnatul lui, Samuel Korecki!

" La Cornul lui Sas, ling Stefänesti (19 iunie 1612) vazi i Hurmuzaki, IV, 2, pp.335-338, doc. CCCLI i CCCLIVV, Supliment I, 1, nr. 231, pp. 149-150; Mir onCostin, p. 59.

397

www.dacoromanica.ro

Constantin a incredintat toatg rinduirea armatei sale lui Potocki, careimpártit toatg cavaleria in trei corpuri si a pus in frunte corpul caza-

cilor, care stilt foarte rgzboinici i deprinsi sl se lupte cu turcii i tátarii,aceasta fiind indeletnicirea lor de apetenie. Putin mai inapoi a asezat peboierii moldoveni, care erau cam 2 500: iar al treilea corp era <alcátuit>din 2 000 de läncieri poloni si de alte neamuri, iar infanteria a fost lásatgsl apere tunurile si a fost dispusg in jurul lor intr-o mica intiiriturg carefusese ficuti Cu o zi mai inainte.

Cavaleria turceascg era mprit In rnai multe escadroane, iar in-treaga armatg a fost asezatg in semilung; la aripa3° dreaptg au fost asezati

p. 22 tätarii, la cea stingg muntenii40 1/ g citiva moldoveni. lar turcii, dupg obi-ceiul lor si-au pgstrat pe seama lor ariergarda sau centrul semilunei. Infan-teria, care era intre 9 000 si 10 000 de oameni, a fost si ea asezatg de jurimprejurul artileriei. Dupa ce amindoul armatele s-au salutat cu ctteva salvede tun trase de o parte si de alta, Potocki si-a dat seama c ai si incepeausä se cam cutremure de puterea cea mare a artileriei inamicen. Aceasta l-aindemnat s ordone corpului cazacilor sä atace pe tätari42, care se gäseau lacapitul drept al acelei semilune, si care si porniserg inainte in dezordine,nefiind obisnuiti s lupte intr-o ordine oarecare, ci in invglmaseall, tot a.saca i cazacii care s-au aruncat asupra lor cu atita furie i pornire

inch in putin timp au fost doborit-i mai mult de sapte, opt sute deoameni i tgtarii ar fi fost tgiati in bucgti, dacg nu le-ar fi alergat de In-data in ajutor, corpul muntenilor43. Vgzind aceasta, Potocki a ordonat cor-pului su de moldoveni sä iasä tnaintea acestei trupe de ajutor, ceea ce auficut cu o vitejie de nedescris. Dar chiar atunci a fost trimis din armataturceasa un nou escadron de 2 000 de cglgreti turci i alte neamuri care auculcat la pämint ceea ce mai rgmäsese din ceata moldovenilor, sleiti acumde puteri dupg lupta datä de ei tmpotriva romanilor.

[Constantin refuzä propunerea lui Potocki de a se salva pe täcute intimp ce acwia ar rezista mai departe.]

... Si au pornit amindoi in acelasi timp, cu ce le mai rging'sese dincavalerie asupra ultimului grup de intärire al dusmanului care luptasi 41 distruserg in mare parte, tnainte ca &A le poatg veni In ajutor.Vgzind acestea, Husein aga, care nu se a.steptase la aceastä desfäsurare, a

" Come.40 Les Wallacqs (Rominii din Tara Romineascg).41 VCZi i Miron Costi n, op. cit., inci 6 mai categoric.42 Ta'tarii nogai veniti impreung Cu Cantemir Mirza. Vezi si N. Ior g a, lstoria Romg-

nilor, V, p. 395 si Studii si documente, IV, pp. CI, CII pentni o versiune deosebitg.lui Cantemir, mtrzacul rebel din Bugeac ar fi luptat alkuri de polonii lui Potocki, n oastealui Constantin Movilg.

Valaqs.

388

www.dacoromanica.ro

trimis <la atac> pe $tefan, care nu s-ar fi oferit de bunI voie, fiind mieldin fire (asa cum sint de obicei sufletele crude ...)

Acesti principi vIzindu-1 pe $tefan a se apropie cu o trupI proaspItIde peste 2 000 de cIlIreti // si ci ei nu mai puteau astepta nici un ajutor P. 23de la ai lor, au fost nevoiti sl se plece fortei si sI se predea dusmanilor lor.

Prinvul Constantin a ramas in lotul tItarilor, fie a a fost luat prizo-nier de unii din ei, fie a le-a fost dat de Husein aga pentru ca preTul luide rIscumpIrare sI le Tiná. loc de soldá. Ei insä, nu s-au ales cu nimic, cIcipe cind II duceau si treceau peste Nistru, se spune a el s-a aruncat in apI,gindind cumva sá scape inot sau poate nevoind sä supravietuiasa dezastru-lui". lar eh despre principele Potocki a fost dus la Constantinopol si Tinut pri-zonier in turnurile MIrii Negre, <la cele 7 Turnuri> temnita rezervatäprizonierilor de mare tnsemnItate, unde a stat inchis si pázit Cu grije pinIIn luna iulie a anului 1617, chid a fost cerut Sultanului, de catre GasparGrgiani Croatu145 care se ocupa pe atunci Cu rIscumpIrarea sclavilor".

Capito/u/ V/

Vestea acestei bItIlii pierdute de catre Constantin si prinderea sa, ainspäimintat atit de tare pe moldoveni si pe tcni prietenii si, inch nineninu a indrIznit sa se impotriveascI puterii sultanului, astfel a Husein agaa putut sI-si indeplineasa insIrcinarea sa, proclamind pe $tefan voievoddomn al Moldovei, in orasul Iasi47; isi slobozi apoi o parte din armatI,chiar si pe tItari, iar el s-a inapoiat la Constantinopol, si voievodul $tefanabia s-a vázut pus in scam ... // si a si plInuit sl omoare pe cei mai mulviboieri, precum si pe cei mai puternici din Tara, atit pentru a au lnptat CuConstantin in contra sa, cit si din cauza neincrederii neincetate ce aveafa;. de ei, acestia fiind cei mai in InIsurI de a pune piedid planurilor saletiranice ...

44 N. Iorg a, Istoria Romanilor, V, p. 395, n. 2.46 Gaspar Grayrani Create (!) = viitorul domn Gaspar Gratiani.16 Dup.a: cronicarul otoman Kialib Celebi, reprodus de Naima (Tarik, ed. a IV-a,

Istanbul, 1866, p. 176), d, ra'cea aceasta in chip de negot. Vezi si Wenner von Crailsheimcitat de N. Iorga In Doamna lui leremia Vodel, p. 26, n. 3.

47 De fapt, Stefan Toma fusese inscgunat incä din 20 noiembrie 1611, &id Constantintrebui sit' fuga in Polonia; Stefan Toma era in targ in decembrie al aceluiasi an; dupiaceasta a urmat nävälirea in targ a lui Constantin, cu ajumare din Polonia, in iunie 1612 sidezastrul de la Cornul-lui-Sas. Vezi si iraon Costi n, op. cit., p. 60 si eventual N. C.Bejenar u, $tefan Tonga al II-lea fi rivalita.tea turcopolonii pentru Moldova, Iasi, 1926,p. 13 (care nu adaugä nimic la spusa lui Joppecourt).

389

p. 24

www.dacoromanica.ro

A inceput deci cu boierul Botosan42, fratele doamnei, vacluva lui 'ere-rnia, ye care 1-a tras cu neomenie in Teapa impreuna cu inca doi boieri deseama, ca §i cum ar fi fost tilhari invederati, i neajungindu-i acest macel

curind dupa aceea a pus sa fie ridicati dintr-o data 75 de boiericarora talat pe loc capul", fara sà ierte pe nici unul, cu toate staruin-Tele puse de neamurile lor, ca au uneltit impotriva lui, deinu avea nici o dovada.

Aceste cruzimi, departe de a inspaimtnta inimile celorlalti boieri, asacum ti tnchipuise Stefan, dimpotriva Ii indirjira din ce in ce mai mult, iarcitiva dintre ei se rasculara pe fata in contra lui la inceputu15° anului 1615

atunci desigur ca 1-ar fi prins i s-ar fi razbunat pentru cruzimile luiar fi eliberat Tara care nu ar fi fost atit de pustiita cum a ajuns mai tirziu,daca ni ar fi fost el ajutat de orlsenii din Tasi51, pe care i-a rugat sa-1ajute in aceasta imprejurare, prornitindu-le scutire de once dari, daca arface-o. In urma acestei fagaduieli, acesti nemernici, alegind mai degrabaeistigul ion deck mintuirea i binele obstesc se pusera in slujba tiranuluiinarmindu-se, îl urmara: care pe jos, care eálare si se luptara vitejeste cuboierii care venisera sa-1 atace pe Stefan in Iai. Dîndu-si seama boieriidusmanii stnt mai puternici rieck ar fi putut banui, dupa ce au dat o luptausoara s-au retras cum au putut52, i multi dintre ei au fost pnini, iar ti-ranul i-a omorit cu singe rece, sau i-a tras In teapl pentru a baga groaza

p. 25 In ceilalti. //

Capito/u/ VII

Boierii care au scapat din aceasta infringere, stiind prea bine ea nu sepot astepta la nici o mil din partea lui Stelan care era foarte razbunator

prin urmare la nici o siguranta In Mcildova eft timp va domni el, se ho-tarirä sl mearga la doamna, vaduva lui Ieremia, care eind primise . vesteaprinderii fiului ei Constantin fugise in Polonia. Aceasta principesa, aflinddin gura boierilor ticaloasa ctrmuire a lui Stefan si ca majoritatea moldo-

45 Pkrascu urednic de Botosani, cf. N. Iorg a, Studii fi documente, XVI, p. 347.49 Vezi Miron Co sti n, pp. 51, 60.55 In toamna acelui an (N. Iorg a, Istoria Românilor, V, p. 401).51 $tefan Toma sprijinit domnia pe mica boierime, orkeni si fa'rani si nu pe

marea boierime. Cronicarii vremii 21 araii bun cu skkimea si aspru cu boierii, pe care nu-iiartä mai ales pentru jafurile ce fkuserI firii In timpul minoritkii lui Constantin Movili.Cf. Matei al Mirellor in Tesauru de Monumente istorice, I, p. 338.

52 Lupta s-a dat 2n marginea Iailor 2ntre fintIna lui Pkuraru si viile de pe dealuri.(M iron Cost i n, op. cit., p. 62). Vezi si V. Motogna, Domnia India a lui StefanTomfa, dupg izvoarele ungurepi, In Revista istoricà", XI, 1925, p. 80.

390

www.dacoromanica.ro

venilor erau doritori sä scuture jugul tiraniei sale si a 'in locui lui <Stefan>ar fi dorit mult sä aibä. domn pe Alexaindru, deoarece isi aminteau de purtareabunä a tat:alui lui, räposatul domn Ieremia; toate acestea, la care se adaugápofta de a domni in numele fiului ei, au indemnat-o53 mai intti pe ea si apoisi pe Alexandru dei nu era decit doar de 15-16 ani sä foloseascä: a,cestprilej. Au impärtásit asadar acest plan principelui Wisniowieckim ginereledoamnei si principelui Korecki", doritor hid de atunci sä se asätoreasci cufiica cea mai ttnärä. Acestia se oferirä foarte bucurosi sä-1 tnsoteascä peprincipele Alexandru in Moldova si sä se ocupe ei de conducerea armatei.Indata ce au luat hotärtrea intre ei, au pornit toti sä adune ostasi in toatepärtile unde aveau trecere, astfel cä in mai putin de douä luni56 au pus pepicioare si au adunat 10-12 000 de oameni, atit pedestri cit si cäläreTi, partepoloni, parte cazaci si transilväneni57. Afl'ind aceasta, voievodul Stefanadunä si el cit a putut, moldoveni, tätari si munteni, din care a alatuit oarmatä de aproape 20 000 de oameni, pe care a asezat-o in imprejurimileorasului Iasi, unde se hotäri sä astepte neclintit pe principii poloni. // P. 26

Capitolul VIII

Armata principelui Alexandru, care inaintase aproape doul leghe decetatea Camenita in Podolia, era tinutä in loc de a trece Nistrul caredesparte Moldova de Podolia deoarece se temea de cetatea Hotinului, incare se afla o puternia garnizoanä de moldoveni cu tunuri, pentru a päzitrecerea peste acel riu. Dar spre norocul principelui Alexandru, apitanul

53 In realitate, doamna pregätea Inca dinainte expediria din Moldova. Joppecourt datindgresit Infringerea boierilor (vezi mai sus, n. 50), crede cl venirea acestora a determinar por-nirea intregii actiuni. Vezi si N. Iorg a, Doamna lui leremia Vodei in An. Acad. Rom., Mem.seq. ist. seria a II-a, XXXII, 1909-1910, p. 20 s.u.

" Mihail Wisniowiecki, staroste de Obruci, scowl Reginei, fiica lui Ieremia Movilä.55 Samuel Korecki, viitorul so % al Ecaterinei, fiica lui Ieremia Movilà, pe care Joppecourt

o numeste Alexandrina, probabil dup5.* fratele ei Alexandru." Exagerare väditä, Wisniowiecki 6 Korecki tricepuserä pregtirile Ina din iunie 1615;

cf. Hurmuzak i, IV, 1, pp. 350-51, doc. CCCLXXIVV; Supliment, I, 1, pp. 164-165,doc. CCLIVVI.

57 Joppecourt nu pomeneste aici de corpul de francezi comandar de Montespin, men-rionat mai departe in cursul povestirii. S-ar pärea c5. el face o deosebire intre participanriigentilomi si ceilalri ostasi cu leafä. Cheltuiala cea mai mare pare sä fi fost fäcutä de SamuelKorecki care, potrivir cu Joppecourt, a jucar si mai apoi rolul principal In operariile mili-tare din Moldova. Aceste näimiri s-au fäcut ail sprijinul dregkorilor poloni, constienri deriscurile unui nou dezastru ca la Cornul lui Sas. Pentru atitudinea hatmanului St. Zolkiewski,vezi Iuliu Peksa, Zolkiewski fi expeditia doamnei Elisabeta Moviti in Moldova in anal1615-1616 in Revista istoria", XIV, 1928, nr. 1-3, pp. 46-53.

391

www.dacoromanica.ro

cetatii59 fiind foarte nemultumit de cruzimile voievodului Stefan, a trecutdin a sa pornire de partea lui Alexandru, impreura cu ostasii si i i-a adusCheile cetatii, pe care a pus-o In intregime in slujba lui, astfel inch armata atrecut usor in Moldova, si in semn de bucurie, s-au tras ctteva salve detun ...

Capitolul IX

Toate aceste pregatiri i dispozitii s-au rácut din luna iunie piná la 15octombrie 161659, eind principele Alexandru pornit armata de la Hotin

p. 27 spre a merge la Iasi; totusi in aceastä prima zi n-a tnaintat deck // patru le-ghe. Dar chid au ajuns cam la o jumatate zi de Iasi, principele Alexandru atrimis 800 de cazaci, alesi dintr-un numar mai mare, pentru a se duce sárecunoasca cum arata armata dusmanului. N-au mers prea departe si s-autntilnit cu 1 500 de tätari trimisi de Stefan ca s faca recunoastere i sa. deaceva atacuri impotriva polonilor. Cu toate c`a acesti cazaci erau in numarmult mai mic, totusi vazind c tatarii erau In dezordine, s-au repezit peneasteptate asupra 'or cu attta furie, indt pe cei mai multi i-au infrint iar peceilaln i-au pus pe fuga; apoi dupa ce si-au indeplinit misiunea i-au raportatprincipelui Alexandru ca armata lui $tefan putea sa tot fie de vreo 15 000 deoameni, dar ca cei mai multi erau oameni adunati din Tara, care nu erau de-prinsi ca ei cu mestesugul razboiului çi a veneau mai mult de nevoie dectt, devoia lor, Inch nu trebuie sa se teama crea tare de ei

Chiar in aceeasi zi s-au infatisat citiva trimiçi ai moldovenilor ina-intea lui Alexandru fr tirea ilia a lui Stefan, pentru ca s afle de la elcare era &dul lui si sa-1 roage sa se indure de Tara Moldovei, amenintatasa fie in curtnd secatuita cu totul daca tulburarile i rázboaiele ar urma maideparte. La acestea principele a raspuns ca nu este endul lui de a asupriMoldova, ci de a scipa de tirania lui Stefan, a.sa precum, fusese chemat safad de catre un insemnat numar de boieri, care se dusesera sa-1 caute pingIn Polonia si care ti asiguraser c aceasta era dorinta tuturor moldoveni-lor ... Va cirmui cu aceeasi blindete ca raposatul domn Ieremia

p. 28 // ....Trimisii s-au tnapoiat foarte multumiti de acest raspuns, pe carevestindu-1 pretutindeni, au facut pe multi moldoveni viia sa se alaturearmatei principelui çi sa-1 ajute in aceastá imprejurare.

In ziva de 9 octombne, principele Alexandru a mai inaintat cu armatasa cam trei leghe si s-a oprit pe o cimpie foarte frumoasa unde se gásea siapa buna de baut pentru armata sa

3n

59 Pircälabul de Hotin Petru.59 Corect 1615.

www.dacoromanica.ro

Capito/u/ X

In acelasi imp s-a trimis din nou un detasament de cazaci a recu-noascl asezarea arrnatei inamice; sli: s-a raportat ci acea armaa se afla informatie de lupa si a avea douazeci de tunuri ce sateau gata de a intrain acviune, fapt care nu l-a scos mult din fire pe principele Alexandru, deoa-rece cu citeva zile mai inainte comandantul artileriei lui $tefan ti trimisesevorbg, asigurindu-1 a in cazul cl se va ajunge la lupa, ti va cruta oamenii cit vaputea mai mult, dorinta lui fiind sg-1 serveascg pe principe si de a se az-buna cu acest prilej pe Stefan, care aiase pe un cumnat al sau, pe o bänuialg.neintemeiatä, ¡much era nevinovat ... 1/ p. 29

Voievodul $tefan voind sg recunoascä, pentru a doua oarg armata prin-cipelui Alexandru, a trimis 1 200 de tatari si 200-300 de moldoveni.Acestia fiind zgriti de departe, deoarece se ggseau in &rip deschis, princi-pele a pornit impetriva lor 500 de cazad si 400 de lgncieri poloni. Tátariivazindu-i sau prefgcut la inceput cg se retrag ca a tridepgrteze putin citeputin pe dusmani de tabgra lor. Si cind au fost cam la o leghe depgrtare,s-au oprit, socotind cg cei care-i urmgreau nu vor avea indrazneala a seintilneascg cu ei. Dar s-au inselat cgd polonii si cazacii, care stiu mai binea se batä dectt a umble cu viclesuguri, au ravglit cu attta furie asupra a-tailor, inch pe o parte din ei iLau macelgrit si n-au sapat decit 500-600,care s-au retras in tabgrg, bggind spaima si in ceilalti. Si dimpotrivg oasteaprincipelui s-a insufletit si mai mult si sporea din zi in zi ...

Capito/u/ X/

In ziva a zecea a aceleiasi luni, cind a voit principele Alexandru saiiimpingä si mai aproape armata de tabgra inamicg, avangarda sa a fost opriade un detasment de 1 000 de cglgreti care ocupaserg in noaptea din ajun otrecgtoare foarte ingustä, dintre un lac si o mlasting, pe unde stiau ca tre-buie a treacg armata polonilor. Aceastg piedicg a fost Ina reyede inatu-rata, prin sfatul dat de citiva moldoveni sg se trimitä niste cálareti pe o // P. 30cgaruie necunoscua dusmanilor, ce puteau fi loviti astfel pe neasteptate dinspate, mai inainte de a fi in stare a-i zgri, mulamitg unui climb la adäpos-tul cgruia cei trimisi s-ar putea strecura <nevgzuti>, pentru a ajunge chiarIn locul uncle rezistau dusmanii. $i ducerea la tndeplinire a acestei strata-geme a fost incredintaa tot cazacilor, care au pomit in toaa graba cu cttivamoldoveni drept calguze. $i dad au ajuns la 50 de pasi de dusmani, alla fie vIzuti, au pus a se sune <de atac> din niste fluiere <=buciume>pe care le folosesc ei in loc de trimbite si, in acelasi timp, ra'rg a roai facevreo recunoastere a inamicului, au si ngvglit asupra lui. $i la aceasta au fost

393

www.dacoromanica.ro

ajutati numai bine de avangarda lor care se afla tinutä. in loc de cealaltäparte. Acest atac a fost atit de crunt, fuck din acea mie de aläreti nu s-aututors n tabära lor mai mult de 50, ca s adua vestea pátaniei lor neno-rocite.

Capito/u/ X//

Dupä ce armata principelui Alexandru a inläturat cu bine aceastäpiedic i s-a apropiat pinä la o bätaie de tun de tabära lui $tefan, principeleWisniowiecki a fost de pärere sä. se faa din carele de povar i din alteleun fel de intäriturä, de jur imprejur, pentru a se afla peste noapte in maimultä siguran i spre a se putea folosi, la nevoie, de aceastä ingrädire ca deun fort, nefiind n imprejurimi, Ora la o depärtare de zece leghe, nici unloc unde s-ar fi putut retrage. Stefan, prinzind de veste, a pus sä se tragäctteva lovituri de tun asupra acestei intärituri, omorind citiva soldatinind alti citiva. S-a räspuns indatä din tabära principelui cu &elm lovituri

p. 31 de tun // care insä n-au fäcut mare ispravä, din cauz c s-a Mat noapteapentru a nu aveau decit opt tunuri simple si de calibru mic.

O yarte din noaptea urmätoare a fost foIositä de Wisniowiecki ca sä-siimbärbateze ostasii, arätindu-le ¡rare altele a nu trebuie sä se teana väzind

inamicii lor sint mai numerosi decit ei, aci cei mai multi nu erau decitniste oameni din topor i tärani prea putin struniti pentru luptP° si care n-auluat parte niciodata la vreo bätälie, asa dupa cum au putut i ei sä-si deaseama din cele citeva ciocniri care avuseserä loc i In care ei au invins intot-deauna pe inamici, cu toate a nu au fost egali ca numär

Capito/u/ X///

A doua zi, li octombrie61, abia rásárise soarele la orizont si au si in-ceput de o parte si de alta sä se rmnduiasc i sä se pregäteasa pentru luptä,

P. 32 i tn acest timp // au avut loc ctteva ciocniri i inaieräri, care mai toates-au sfirsit cu bine pentru Alexandru Acesta incredinteazá comanda lui

60 Des brutaux et paysans mal instruits el la guerre, adica nu erau seldati de m,eserie,ca mercenarii carora li se adresa.

Lupta se di la Tatarani, comuna Tautesti, iinutul Iasi, nu la 11 octombrie 1616,cum afirma Joppecourt (care, de altfel, foloseste stilul vechi), ci la 22 noiextbrie 1615. Cf.Mir on Co sti n, op. cit., p. 62; scrisoarea lui Korecki din Iasi, 10 decembrie 1615, publicatain ,,Történelmi Tár", 1880, pp. 487-488; cf. 6 rdaTia lui Alexander in volumul de fa,p. 418 pi.; amanunte la A. G o lima s, Lupta decisiva de la nitareni Fi capitularea daraba-nilor deasupra Tautegilor, [Iasi], 1935.

394

www.dacoromanica.ro

Wisniowiecki care observind a Stefan avea cavaleria impärtitä in trei cor-puri sau escadroane si a acel al tätarilor era cel mai inaintat, a ales pecazaci ca sI dea piept si sä. lupte cu ei, ceea ce era o misurä foarte inteleaptl,cäci si unii si altii merg la atac nestingheriti de vreo armurä, ci purtinddoar niste cojoace de oaie, de urs, de lup sau de alte sälbäticiuni, cu care searatä cit. mai fiorosi cu putintä. Si nu in nici o ordine in luptele lor, incare se aruna nävalnic, scotind strigäte infiorätoare pentru cei nedeprinsicu ele; si dacä <se intimplä> ca escadronul lor sä fie risipit, doar arareorise mai adunä. din nou, ca s'a." se intoara la atac.

Läncierii poloni, numiIi in limba lor husari, constituiau al doilea corpdin oastea lui Alexandru, si erau cam in numär de 1 500 <de oameni> bineinarmati si comandati de principele Korecki. Au fost asezati la aripa dreaptäavind in fatà un corp de cavalerie <dusmanä compus din> tátari, munteni simoldoveni care ajungeau cam la 3 000 de oameni. Infantería ungarä, care puteaavea cel mult 3 000 de oameni, a fost asezatä la mijlocul armatei principe-lui Alexandru impreura cu tunurile care au fost suite pe o mia ridiaturäpotrivitä. La aripa stingä se gäsea restul cavaleriei comandate de principeleAlexandru <Movilä> si de Wisniowiecki cumnatul säu. lar bagajele eraucam la 100 de pasi in spatele infanteriei tnä.untrul imprejmuirii <de cärute>unde poposise armata in noaptea din ajun. Tiranul Stefan, dupä ce si-a I'm-pärtit intreaga sa armatä in mai multe escadroane, a inceput catre ora 9dimineata, sa tragä cu tunul asupra armatei lui Alexandru care si-a datseama indatä cä intr-adefvär comandantul artileriei lui Stefan se tinea de cu-vint, eici cele mai multe ghiulele // treceau peste capul oamenilor sái, färäa-i vätäma. Bizuindu-se pe aceasta, a ordonat cazacilor sä porneascä prirnulatac in contra grupului de t.ätari care inaintaserä si care in scurt timp aufost täiati 'in buati. In acelasi timp, a fost aruncat un corp de cavalerieusoará de 2000 de cäläreti asupra infanteriei maghiare62 care päzea tunurile. Ceeace s-al Indeplinit cu atita insufletire, inch In scurt timp parte din aceastä infan-terie a fost culcatä la pämint, iar restul a depus armele. Astfel el oamenii luiAlexandru au cucerit user tunurile lui Stefan.

In timpul acestei lupte, tiranul dindu-si seama a infanteria sa era aproapede infringere si c5. tunurile sale erau deci pierdute, a scos inainte intr-ajutor aldoilea corp de cavalerie despre care am spus a era alcätuit cam din 3 000 demunteni si moldoveni care ar fi recucerit desigur tunurile; dar märinimosul prin-cipe Korecki Cu läncierii si poloni, le-a täiat calea si i-a lovit cu atita furie incit mai mult de jurnätate au rimas pe locul de luptä, iar restul a fost risipit.Acestui corp i-a urmat tridatä un altul.

62 Dintr-o scrisoare a lui $tefan Toma rezula a domnul astepta ajutorul ungurilor luiClernent Reldi si Francisc Milt& V. Mot ogn a, art. cit., p. 85, Doc. IV, din 13 noiem-Lrie 1615.

395

p. 33

www.dacoromanica.ro

[Korecki atunci se retrage cuminte spre tabära sa cäci oameniierau asa de obositi ca nu mai erau in stare sä lupte färä a se fi odihnit mai

Alexandru cu Wisniowiecki dau atacul cu cavaleria] ... Si au atacat cuo insufletire cu atit mai mare cu dit li se spusese a acolo se aflá si voievn-dul Stefan, fapt care s-a dovedit neadevärat. Totusi acest zvon le-a fost defolos, deoarece i-a Indirjit si mai mult la luptä, care a tinut peste un sfertde ceas, in care timp prmcipele Korecki a avut rägaz s räsufle i &Ili aduneciTi a putut din oamenii si spre a le veni in ajutor celor care lutau i erauaproape istoviTi; chiar si principele Alexandru care era in mare cumpäna. Cindzu insä a se apropie acest ajutor neasteptat, el si oamenii si s-au inviorat din

p. 34 nou // iar dusmanii si-au pierdut cumpätul in asa mäsurä, inch toti care rnairämäseserl In viatä s-au imErästiat In dezordine, la fug-ä. lar $tefan,fricos din fire63, nevoind sa alerge tnaintea loviturilor, se reträsese impre-unä cu restul infanteriei sale neintratä trick' in luptä si se prefácea c voiamai degrab s moarä In luptä. dectt sä o ja la fugä. Väzind insä ce s-aales din aceastä din urmä lupt i c numita cavalerie era cu totulse hotärt de Indat s scape si el cu fuga, ark' sä fi dat o singurä lovituräde spadl, in toatä aceastä bätälie. Väzind acest lucru infanteria, care ar maifi fost in stare säl-si incordeze puterile In luptä, deoarece räminea in numárde aproape 4 000 de oameni odihniti, ra'rä sä mai incerce nici o impotri-vire, s-a predat trivingltorului; si au inceput Cu totii s strige intr-un glas:Träiaseä Alexandru, domnul Moldovei". Dar soldatii acestuia erau atit deindtrjiti la luptä. inch nu puteau fi opriti sä nu-i omoare chiar si pe aceiacare se predau64, pinä dud s-au auzit trimbitele sunind pentru a-i multumilui Dumnezeu, acolo pe loc, pentru victoria pe care i-o dase principeluiAlexandru impotriva oriarei yrevederi omenesti, intrucit invinsii erau cumult mai numerosi dectt invingatorii.

Capito/u/ XIV

Chiar in ziva victoriei, care a fost cistigatä catre orele zece-unsprezecedimineata, principele Alexandru ti ficu intrarea in ora.sul Iai, avind peling sine pe principii Wisniowiecki si Korecki. Indatä dueä acestia urmausaizeci de cälarevi francezi complet tnarmati, al cäror capitan se numeaMontespin, si care däduserä mari dovezi de tärie i vitejie in aceastäluptä.

o Apreciere oarecum infirmatá de descrierea luptei. Odatä ce cavaleria lui era distrusä,infanteria nu mai putea rezista unei eventuale sarje a cavaleriei dusmane. Dealtminteri, el nuse putea bizui nici pe oamenii säi, care erau gata sii-I aclame pe Alexandru

64 Joppecourt caut s scuze, intr-un fel foarte neconvingtor, aceasa faptä incatifica-bili once ostas.

396

www.dacoromanica.ro

Cavaleria polon i boierii // moldoveni urmau dupä ei de-a valmaiar cazacii, mai lacomi de pradO decit de un loe de cinste, au intrat ulti-mii dintre toti clre%ii, purtind ina cojoacele lor urite la vedere i aproapetoate pätate de singele dusmanilor, lucru cu care se mindreau. In urrnO de totvenea infanteria impreura cu artileria i cu toate convoaiele. Trecerea tuturora durat mai bine de trei ceasuri.

Cind s-a apropiat principele de castel, au inceput s rásune tn semn debucurie toate trimbitele, buciumele i tobele impreunä, urmind tot astfel timpde o jumOtate de ceas. Lar principele Alexandru urmat de cei mai mari coman-danti ai armatei sale, a intrat intr-o salO mare, frumos impodobita, in care seafla pe un loc mai inalt un scaun domnesc tmbrOcat in catifea purpurie. Peacesta a luat el loc 6 acolo a fost salutat i proclamat de atre toti marii demni-tari apoi de catre boieri sau nobili: domn i voievod al Moldovei65, <titlu>pe care nu voise sa-1 primeasa pida' atunci. Dupä amasa proclamare,Alexandru a poftit la cina pe cei mai de frunte ca sä: se inveseleasca impreunOcu el. In chipul acesta au petrecut o parte din noapte. Apoi, fiecare s-aincartiruit cum a putut mai bine in orasul care era pOräsit de toti locui-toril säi.

Capitolul XV

In ziva urmOtoare, aflind domnul Alexandru a mai multi dintre locui-toril de frunte ai Iaior fugiserä in muntii i pOdurile tOrii, a.steptindtul acestor tulburäri, a trimis citiva boieri la ei ca pofteasa sä: se in-toara fOrO nici o fria la casele lor, 6, ea s le faca loc, a pus de a iesitdin oras o parte din armatä de s-a asezat la 2-3 leghe imprejur, iar o miecinci sute // pedestrasi i cinci sute de cOlOreti, au fost trimisi sub comandaprincipelui Korecki la Vaslui, aci pe acolo fugise Stefan si <tot pe acolo>putea s se reintoara in Moldova. at despre artilerie, o parte a fostmisO in Polonia si o parte a fost dusä. in cetatea Hotinului, care este ca unfel de arsenal al tOrii.

In -acelasi timp, domnul Alexandru stiind bine a nu este mai mic . glo-ria de a stäpini decit cea de a cuceri, a adunat pe cei mai mari si mai price-puti boieri ai curtii sale spre a se satui cu ei asupra celor ce trebuiau fäcutepentru a rämtne mai departe in stOptnirea acestei domnii cucerite de curindcu tiul sähiei. S-a hotarit intre altele c trebuie trimisi neintirziat soli-lasultan spre a-i arOta c domnul Alexandru n-a avut niciodatO de gindsO ridice armele tinpotriva maiestätii sale, nici s scoatä Moldova de subascultarea sa, ci a el a fost cäutat tocmai din Polonia, de catre boierii Mol-

" La 22 noiembrie 1615, ziva victoriei asupra lui Stefan Toma.

391

p. 35

p. 36

www.dacoromanica.ro

dovei si chemat sä facä aceasta din cauza nemaiauzitelor cruzimi ale voie-vodului Stefan, care hotärtse sä nimiceascä in intregime boierimea acesteiTäri, omorind f Irá* mili un mare numár de boieri si ina dintre cei mai de

13. 37 frunte, ark' sä.-i fi dat nici un motiv intemeiat ... //Solii lui Alexandru trimisi la Poartä, ocolind pe la Buda, sint reTinuTi

de Pasa din Buda" si trimisi apoi la Bräila, lui Stefan, care ii taie intr-osearä dupä cinä si le aruncä lesurile in Dunäre. El ar fi räsplätit pe pasäcu 45 000 de galbeni.

Capitolul XVI

Apoi Stefan, avind 4 000 de munteni pe ca,re ti trimisese in ajutordomnul Tärii Romanesti, numit Mihnea67 si adunind tot ce mai rämäsese dinoastea de mai inainte, a apucat iar drumul Moldovei. Aflind acestea, domnulAlexandru, trimise pe principele Korecki cu 6 000 de cäläreTi parte polonisi parte cazaci, la Tecuci", care este un oras de graniTä destul de bun spre

p. 38 a-i atine calea. lar el insusi // a limas la Iasi impreunä. cu Wisniowiecki si curestul armatei sale pentru a-si apära Tara si a tmpiedica tulburärile ce s-arface in folosul lui Stefan, care mai avea inca legäturi pe acolo. Si intr-ade-vär, citeva zile .mai tirziu, Domnul a fost instiintat cä. locuitorii din Orhei,un Tinut al Moldovei cu un inconjur de vreo 15-16 leghe franceze, s-auräscu1at69 si s-au unit cu o ceatä. numeroasä de tätari pentru a veni sä-1atace, stiind bine cä principele Korecki impreunä cu o parte din armatapolonä era prins cu treburi in aka'. parte. Domnul Alexandru nu a astep-tat ca räsculaTii sä vinä sa-1 impresoare in ora-sul Iasi, ci a trimis in intim-pinarea lor pe Wisniowiecki, cumnatul säu, cu citi oameni a putut aduna,atit pedestri ctt si cäläreti. S-au intilnit la numai douä leghe de oras si maiintli au avut loe cheva incäieräii destul de vii, apoi Wisniowiecki impreunäcu cäläretii si foarte bine tnarmati, s-a näpustit asupra tátarilor cu atitafurie inctt mai mult de jumätate din acestia au ramas doboriti la pärnint, iarceilalTi au fugit sau au fost luati prizonieri impreunä. cu toTi bietii orheienicare au fost adusi in orasul Iasi in chip de triumf. Numärindu-se mot-0i, s-augäsit <de o parte> 800 de tátari si de alte <nearnuri>, lar dintre poloninumai 50 de morti si cheva sute de rániti.

Primind indatä. vestea acestei izbinzi, domnul Alexandru s-a bucuratnespus de mult si inalecind impreura cu compania de francezi, singura trupä

16 Kadezade Ali-pasa.67 Radu Mihnea, in prima domnie din Tara Romaneasel (25 septembrie 1611 au-

gust 1616).68 Ticouhc." Vezi Golimas art. cit., p. 11 si Hurmuzaki, Supliment, II, 2, p. 391.

398

www.dacoromanica.ro

pe care o pästrase lingä el, a pornit in inttmpinarea lui Wisniowiecki care seafla doar la un sfert de leghe de Iasi, spre a-1 felicita pe el impreura Cu totiai lui pentru buna izbindä pe care o cistigase asupra dusmanilor. Dupä sävir-sirea acestora cu mii de inchiraciuni si de imbrätisäri dintr-o parte si din alta,domnul aruncat privirea asupra bietilor orheieni care erau minati cao turma de oi i i s-a fácut asa min.' de ei, tnctt i-a trimis inapoi clupä cei-a pus sä-i jure credintä, racrájduind c aceasta va sluji pentru a readucesub ascultarea sa si pe cei care ti mai erau inca potrivnici //

Capito/u/ XV//

Dupá ce domnul Alexandru i-a multumit lui Dumnezeu pentru aceastänota i neasteptatä victorie si a pus sä tragä in semn de recunostintä toatetunurile pe care le pästrase, a trimis un boier la Tecuci la principele Koreckipentru a-i duce aceste vesti bune, de care acela a fost foarte bucuros. Acum eratocmai prins cu finduirea ostasilor si pentru a iesi inaintea lui Stefan, carese intorcea in Moldova cu trupele pe care i le trimisese Mihnea Vodá, asacum am spus mai sus. Intilnirea avu loc tntr-o cimpie ce se márgineste deo parte de riul Siret, care desparte Moldova de Tara Româneasa El auinceput sä se härtuiascä de o parte si de alta incä. de la ora zece dimineatasi au tinut-o tntr-una On . cáltre amiazä, cu sorti deopotrivä. Aflind insäprincipele Korecki c Stefan s-ar afla in mijlocul unui corp de cavaleriecare se gäsea la o depärtare de vreo dota sute de pa.si de el, si-a intärittrupa cu ina 400 de gerbey"" foarte bine inarmati i comandati de uncäpitan foarte viteaz de al cärui nume nu-mi mai amintesc i, impreura cuei, a pornit in goanä asupra acelui corp i 1-a izbit cu atita putere, incit1-a silit sä se retragä inapoi cu mai bine de o sutä de pasi, dar totusi mailuptind Inca% astfel incit rezultatul era ina foarte indoielnic. Tinind seamade aceasta, unul dintre cäpitanii acelui principe care conducea o companiede 500 de cäläreti usor inarmati, a alergat in ajutorul acestuia intr-unmoment atit de potrivit, inch $tefan i cu aläretii care ti mai rämäseseriau fost siliçi sä o ja la fugä, fijad urmáriti mai mult de o leghe, iar ceirämasi in urna erau täiati in bucäti.

Totusi $tefan a ajuns pe o inältime impreura cu corpul pe care-I Os-trase // mal mult pentru apárarea lui dectt pentru luptä. Dupä ce s-a ina-poiat din urmärirea dusmanilor, principele Korecki puse sä fie numärati

70 Gerbeys, adicä mercenari, dupä context. In versiunea rominä, Insotind textulMauna" lui Papiu Ilarian, se dä cuvintul in aceastä formä, fara nici o tálmäcire satiexplicatie.

399

p. 39

P. 40

www.dacoromanica.ro

morçii dintr-o parte si din alta si s-a glsit a din partea lui Stefan rämä'se-será' pe cfmpul de lupa aproape 3 400 de oameni, afarä de iániti si deprizonieri, iar din partea sa doar 350 de oamenill.

Capitolul XVIII

Chiar in ziva victoriei, care era 12 noiembrie", principele Korecki s-aintors cu cea mai mare parte a oastei sale la Tecuci, unde a adus multuntidlui Dumnezeu si a läsat oamenii si s`á se odihneasei dota-trei zile: apoi, cumincepuse sà" se facI foarte frig, asezat ostasii s ierneze In orasele Tecuci,Birlad", lirgul Roman74 i Vaslui" i s-a intors numai cu 150 de eäläreçila Iasi unde a fost primit de principele Alexandru si de tovi boierii curviicu cinstea si lauda cuvenitä meritelor i vitejiei sale.

Doamna, care se afla incä in Polonia, fiind instiinTatä de toate acestefericite izbinzi, s-a intors la Iasi si a adus cu ea pe principele Bogdan, celmai tirar fiu al ei si pe domni/a Alexandrina" fiica sa care nu era incamäritat:i. Ar fi greu de inchipuit cite ceremonii i complimente s-au fácutde o parte si de alta la sosirea lor in Iasi. Au fost numai ospeve i petreceri,atit publice cit i particulare. Au inceput sä se duck" tratative de ckátorie

p. 41 intre principele Korecki i domnita Alexandrina.... //[Trimiterea unui sol la domnul Tárii Romanesti. Arestarea lui la Buzlu.

Se primesc solii cu tispunsuri linistitoare din partea principelui Transilva-niein si a domnului Uni Romanesti].

Capitolul XXI

p. 44 DupI ce a ascultat pe solul lui Mihnea si a aflat rUpunsulprincipelui Transilvaniei care i s-a adus tot atunci, principele Alexandru

adunat sfatul spre a vedea ce e de fäcut in aceste imyrejurki. S-a ho-tkit s fie slobozitä toat:i pedestrimea i parte din ckacime, dupl cese vor da citeva daruri, i li se va multumi pentru bunele i prácutele lorslujbe, rugindu-i s rlmtn`i prieteni ai domnului care ti va instiinta &Id vaavea nevoie de ei. Dupä aceasta, fiecare s-a retras in Tara sa, pentru a petrece

71 Pierderile fiind adic n proportie de 1/10." In realitate, lupta de la Tecuci s-a dat In ziva de 24 ianuarie 1616.

Berlade.Romanatirgou.

75 Vasseloye." In realitate Ecaterina. Vezi mai sus, n. 55.77 Gabriel Bethlen (1613-1629).

www.dacoromanica.ro

restul iernii si nu au ramas pe l'higa domn dectt 5 000-6 000 de oameni,care au stat la Iasi toata luna decembrie, traind foarte bine, caci cu toaterazboaiele i stricaciunile pricinuite de armate, era hrana din belsug, mai cuseama vite, care erau atit de ieftine, in& se putea cumpara un bou cu cinci-sprezece bani78 si o oaie buna cu doi bani; este adevarat c aceasta se datoramarilor pregatiri care se facuserä in credinta c trebuia intretinuta pesteiarna toatä armata in sus-numitul oras Iasi //.

Copito/u/ XX//

Principele Wisniowiecki, care era de religie ortodoxa, pregatindu-sesi se imparta.seasca de Craciun, dupa datina lor, preotul care-i slujea deobicei drept duhovnic, s-a lasat cumparat cu bani de catre dusmanii luia otravit piinea nedospita pe care o intrebuinteaza ei in loc de ostie; prin-cipele primind-o astfel, putin dupa aceea s-a imbolnavit foarte rau i du-rerile i s-au intetit intr-atit incit a murit a doua zi, dupa, chinuri cumplite.

Iuteala si violenta acestei boli urmate de moarte au trezit banuialaacest principe ar fi fost otravit in felul in care am aratat. Asadar au pusmina indata pe acest preot grec, care a marturisit de la inceput ca era viimeat

csi a fost indemnat la aceasta de dusmanii mortului.Cum aceastä crima era cu atit mai mare si mai ingrozitoare, cu cit

fusese savirsita de un om al bisericii care a folosit o taina atit de sfintäpentru a oträvi un principe iubit de toata lumea pentru virtutile lui rare,si mai ales de principele Alexandru, cumnatul lui, pentru care era un ade-varat epitrop i indrumator, de aceea faptasul a fost curind supus unorchinuri cumplite i indelungate i anume: s-a pregatit anume un scaunmare, de sirma pe c4.e a fost asezat acel criminal si dupa ce a fost binelegat din toate partile s-a facut foc de jur imprejur la asa departare,incit mai bine de 12 ceasuri dupa aceea a fost auzit scotind strigateinfioratoare i vaittndu-se cu desnadejde de durerile de nesuferit pe care leindura inainte de a muri //

Capito/u/ XXII/

Cit se mai afla inca- toata curtea principelui Alexandru in doliusi in jale, din cauza acestei nenorociri cumplite i neasteptate, s-a inapoiatiscoada care fusese trimisa in Tara Romaneasca spre a afla ce se petrece la

" Sois, moneda märuntä, al cärei nume se pästreazä. pinä azi, In cuvIntul sou", cu ovaloare de 5 centime.

401

p. 45

p. 46

www.dacoromanica.ro

P.

Mihnea. Aceastg iscoadg a raportat cg. sosise acolo un pa, numit Iskender",cu o armatg mare si puternica, pentru ca a aseze iar in domnie pe $tefan,care se afla de asemenea acolo si le cerea necontenit sg porneascg oastespre Moldova. $i ca un inceput, a trimis inainte 400 de cglgreti, ca sgsurprindg orasul Birlad, unde yrincipele Korecki hi lgsase o parte dinoameni in garnizoang peste iarna. Acestia insg netinind paz g bung. au fostluati pe neasteptate si in cea mai mare parte mgcelgritt sau rgpusi in altchip". ...

.... Dar indatg ce a aflat principele Alexandru de aceastg pierdere,a trimis 400 de cazaci pe care fi oprise pe Rugg el. Acestia s-au grgbit intr-atita inch dupg trei zile au ajuns pe la rgsaritul soarelui in sus-numitul

47 Oras // Birlad, care nu era intgrit cum nu slut intgrite nici celelalte orase aletgrii, si dupg ce i-au dat foc din mai multe pgrti, au silit pe oamenii lui$tefan sg iasá afarg si pe mgsurg ce ieseau ii mgcelg.reau, iar cei care seinapkinarg sg nu iasg. au fost arsi de vii, asa incit din cei 400 nu au scg.patdecit cinci sau $ase oameni care au dus trista stire stgpfnului lor. Acesta afost adinc mthnit, deoarece ei erau aproape singurii ostasi ce ii mai rá-mgseserg.

Capito/u/ XXIV

In acelasi timp chid acei cazaci au fost trimisi in aceastg expeditie,principele Korecki, vend sg. rgzbune infringerea oamenilor ai, a luat cu el2 500 de cálgreti alesi si a pornit in grabg spre Vaslui temindu-se cg oameniipe care-i lgsase in garnizoang. acolo sg nu fie cumva de asemenea loviti peneasteptate. Pasa, aflind acest lucru de la unii oameni din partea locului,a trimis acolo pe fiul su in virstg de 12-13 ani, si i-a dat ca indrumgtormai bgirin un cgpitan turc, foarte priceput, cu 7 000 de oameni, socotind

79 Post beilezbei de Agria (Egger, Erlau), a fost numit beilerbei de Bosnia $i desemnatca serdar In locul lui Ibrahim-pap betivul (Sarhos), dupä ce acesta a fost tnvins In Moldova,de mercenarii lui Alexandru Movilä (1615). El a venit (1616) cu trupe din Bosnia, Sirmiu,Semendria, Kruseva6 si Silistra. Dupä victoria sa $i capturarea Movilestilor a fost numit vizir.In 1620, fiind beilerbei de Oceakov ,este numit valiu de Silistra, desemnat ca serdar contraräscoa/ei lui Gratiani $i a expeditiei polone conduse de Stanislav Zolkiewski. Are sub comandasa pe hanul Crimeii Geanibec Ghirai, beilerbeiul de Rumelia $i cel de Vidin, beiul de Nicopoletc. La 20 septembrie $i la 7 octombrie biruie oastea polonä. El fusese protectorul lui GratianiInainte $i dupi numirea acestuia ca domn. (I sm ail Ham i Dani$men d, Cronologia co-mentará a istoriei otomane, In 1. turca, vol. III, Istanbul, 1961, pp. 263, 266-267, 277-278.)

80 Taillez en pieces, ou quoy que ce soit. (Vezi relatia lui Alexander" In volumulde fatl.)

402

www.dacoromanica.ro

acesta ar fi un bun prilej ca fiul su dobindeasci faimá. PrincipeleKorecki, instiintat de citiva moldoveni de acest lucru si mai afrind c dus-manii trebuiau s soseasci dis-de-díminea; i c erau siliti neapirattread pe un pod de lemn ce se afli peste riul care curge de-a-lungul ora-sului Vaslui, si-a asezat oamenii n asa fel incit s nu-i poatä descoperidusmanii, cici o parte din ei erau <ascunsi> in oras si altä parte dupi unmic deal din apropierea orasului.

Indatá ce turcii au trecut peste podul amintit, doui escadroane auinceput s iasi din oras si au atacat avangarda turcilor cu atita putere //, inch i-autrecut aproape pe toti turcii prin ascutisul sbiei i printre altii pe tnsusi co-mandantul trupei. Lucrul fusese cu atit mai usor de ficut cu eft turcii umbla-ser toati noaptea ca s ajungi in acel loc in zorii zilei i erau pejurnitate amortiti de frig. Ceilalti turci, care nu apucaseri inci si treadpodul, auzind zgomotul acestei infricosate alarme nu au indräznitinainteze ci s-au intors, temindu-se poate si nu piar i cumva i fiul pasalei,cum piense comandantul lor. Principele Korecki i-a urmirit pia la un satcare se afla la o depirtare de patru leghe de Vaslui omorind sau luindprizonieri pe tovi intilnea in drum.

Printre cei prinsi se afla unul care spuse ci e ruclä de aproape cupasa. Acesta a fost adus in fata principelui Alexandru, care 1-a primitfoarte bine. [Turcul e trimis la pa si cu o scrisoare, dar fári nici un re-zultat.]

Capitolul XXV

Chiar in ziva acestei victorii, principele Alexandru trimisese principeluiKorecki un ajutor de 1 500 de oameni, dintre care a dus 800 intr-un tirgcare // se afla la o depirtare de numai sase leghe de Tecuci, unde se gáseanumitul pa si cu Mihnea i cu grosul armatei lor, care era inca de vreo25 000 de oameni. Acesti 800 de oameni care erau in acel tirg, in loe s steade paz, nu ficeau altceva decit si se imbetci" batá joc de locuitoriprin tot felul de jigniri, rusinindu-le sotiile i fiicele. Oamenii au hotiritse räzbune, i in acest scop au chemat in ajutor citiva boieri din partealocului i toti impreuni si-au potrivit asa de bine timpul, inch au täiatgitul la toti acesti nemernici pe chid dormeau, cea mai mare parte din eifiind beti .

" Vezi §i relatia lui Alexander.

403

p. 49

13. 48

www.dacoromanica.ro

Capitolul XXVI

La 23 februarie 161782 principele Alexandru si-a intrunit sfatul celmare83 la care au asistat doamna, mama sa, principele Korecki si tali boierfide frunte si cäpitanii, pentru a hotärt daca era bine s'a mai räminá in orasulIasi, si s-a hotärit sä se retragä la Hotin care se afla la o depärtare de 35de mile franceze, fiindcä era cetatea cea mai tare si mai bine inzestratäa iarii, <pe linga faptul ea> se depärtau de dusmani si se apropiau dePolonia. In urma acestei hotIriri, principele Alexandru a plecat din Iasichiar de a doua zi si in patru zile a ajuns la Hotin pe cel mai cumplit ger cese poate inchipui. Indata ce au sosit au incartiruit infanteria in oras si ca-

p. 50 valeria in satele din imprejurimi //, afarl de boieri si de compania defrancezi care a fost cartiruita si ea tot in oras. Dupä aceasta, numitii principiau trimis nobili in toate pärtile la prietenii si confederatii lor, spre a-i in-dupleca sä le vinä in ajutor si in acelasi timp s-a dat ordin sä se faca proviziide alimente si de toate cele trebuitoare pentru hrana armatei.

Inclatä ce a fost instiintat pasa de aceastá retragere a plecat cu Mihneasi cu $tefan la Iasi, cu tot frigul, care era asa de ingrozitor inch multi ausi murit pe druan. Din care cauia nu au mers mai departe pia ce nu s-amai incälzit putin vremea.

Catre inceputul lunii martie domnul Tyszkiewicz84 a sosit la principeleAlexandru si a adus cu sine 3500 de cazaci foarte dirzi si dupa citeva zilea sosit domnul Potocki, nepotul celui prins in prima luptä descrisä de noisi care a fost dus prizonier la Constantinopol. Acesta a adus o trupä de1500 de cäläreti poloni foarte bine fnarmati. Au mai venit insä si din alte¡al-0, astfel inch la sfirsitul acestei luni armata domnului era de 10 00012 000 de oameni, atit pedestri eh si cälärevi.

Capitolul XXVII

Principele Alexandru a trimis o trupá. de 1 000 de aläreti impreuracu compania sa de francezi cäläri pentru a recunoaste armata dusrnanuluicare era in drum spre Hotin. $i &ad s-au oprit sä mänince la o jumätate

p. 51 de leghe de // $tefanesti85, unde se aflau tätarii lui Mihnea, au fost väzuTisi inconjurati indatä din toate pärtile, at:it de acei tätari, cit si de o trupärnare de turci si, dei se pima 6 nu se poate tine piept unei multitni

404

82 Corect: 1616.83 Conseil général." Tischevich." Esta panocha.

www.dacoromanica.ro

atit de mari, totusi soldatii lui Alexandru i cáláretii francezi care eraudeprinsi sá fie tntotdeauna biruitori au luptat cu multá bárbátie, vendmai bine a moarä dedt sá se predea ca niste miei, fárá sá fi dat dovadavitejiei lor. Aceastä luptá a tinut de la ora 10 piná in noapte si din toatáacea trupá nu au scäpat decit 12 <oarneni> i anume: 7 poloni si 5

francezi; toti ceilalti au fost omoriti sau prinsi. Printre prizonieri se aflacápitanul acestor francezi, numit Montespin, pe care voiau s1-1 trimitáimpreuná cu ceilalti la galerele sultanului; dar Stefan 1-a scutit de aceasta,In urma fágáduielii pe care i-a fácut-o Montespin ca-i va face buná slujbaIn viitor.

Capito/u/ XXVII/

Aceastä infringere a imbárbátat pe acel pa sá <Iskender86> si pe Stefandar nu si pe Mihnea, care stiind cä. principii 11 asteptau la Hotin foartehotáriti a se apára, amintit c un anume italian care se ocupa cuprezicerea viitorului, Ii spusese odinioar c dacá se va incáiera vreodatä.cu polonii, viata //ti va fi in primejdie. S-a prefácut, dupá sfatul cancelarului" 13.

su si al comandantului tntregii armate numit Spätarul Leca88i,, cum cä ar fiprimit stiri de la un loctiitor al su c in Tara Romaneasa a sosit un numärmare de tátari, care pustiau totul i, sub acest pretext, si-a luat limas bunde la pa sá s-a tntors acasá, lásindu-si toti ostasii in armatá in afara de100 de cáláreti pe care si i-a pástrat spre a-1 intovárási. Indatá ce <Mihnea>a sosit in Tara RomaneascI, Stefan i-a scris cá a cistigat o bátälie impotrivapolonilor, In care au rärnas pe cimpul de luptá 6 000 de oameni si a luat unmare numár de prizonieri pe care trebuia trimitä sultanului. Totul nuera dedt o curatä minciunä näscocitä pentru plácerea de a-si bate joc deMihnea i pentru a-1 face si-i parä rau cá a plecat fárá sä fi luat si el partela aceastä ispravä. Si intr-adervár Mihnea s-a necájit asa de tare, inch aporuncit sá se taie capul logoatului su i spátarului Leca pentru ca-idáduserá acest sfat rä'u, invinovátindu-i c aveau intelegeri tainice cu polonii,macar c nici nu se gindiserä <la una ca asta> ...

Vezi n. 79.87 Son chancelier, adicä logoritul säu. Nu poate fi vorba de Vintilä din Corbi, sau

Corbeanu, mare logoat din 30 aprilie 1614 pinä in 8 belie 1616 i pe care 11 afIm apoimare vomic in 1618, murind tocmai in 1624.

-88 Spatarleca = Leca mare spätar (1614 ianuarie 7 1616 februarie 24). Vezi N. S t oc es c u, Dictionar al marilor dreeitori , pp. 202-203.

405

52

www.dacoromanica.ro

Capito/u/ XXIX

Catre sfirsitul lunii martie, pasa <Iskender> impreunä cu acel Stefan si cuun principe tätar numit Monoza"89 au hotätit sä inainteze cu toata armatalor, care era de 20 000 de oameni, asupra Hotinului si dud au fost la doualeghe numai, au poposit o zi, pentru a da rägaz oamenilor lor sä se odihneascäpuTin. In acest timp principii si-au asezat armata in linie de bätaie pe un mit

p. 53 ses, care se afla doar la un sfert de leghe de Hotin // si au läsat in cetate1 000 de cáläreti alesi, care trebuiau sä fie comandaTi de principele Korecki.Ei fäcuserä aceasta dinadins, bänuind a turcii se vor aseza hare cetate siarmata principilor, astfel a la o nevoie, acestia <= polonii> sä nu se poatä.retrage in cetatea, tare era socotitä de neinvins. Ei au scos din cetate opttunuri pe care le-au asezat intr-un loc intärit a,nume, si care era putinimpädurit, ceea ce le-a fost de mare folos. In cetate au mai ramas destule tunuripentru a o apära, dacá cumva ar fi fost impresuratä. <de clusmani>.

Pe de altä parte, pasa, care credea a ii si Tine pe principi la cheremulsäu, aci fusese instiintat a ei nu aveau nici jumätate din numärul oamenilor säi,isi porni armata sa intr-o bunä ordine in zorii zilei. Aceasta a ajuns lingäHotin catre orele sapte, oprindu-se puTin pentru a avea timp sä recunoasaarmata principilor apoi s-a dus sä-si aseze tabära hare aceastä <armatä>si cetate, asa cum se preväzuse, oamenii si fiind asezati de cátre comandant,in ordinea in care aveau sä lupten. Tätarii, care aveau o poftä grozavä säse räzbune pe cazacii de care fuseserä infrinti in mai multe intilniri, s-aurugat si fie läsati in frunte, ceea ce li s-a ingäduit. Si indatä ce au inceputsä sune trimbitele, ei au inaintat intr-acolo unde zäriserä corpul cazacilor,arä sä se fereasa nicidecum de tunurile care erau asezate chiar in parteaaceea, dar nu se vedeau deloc. lar chid au väzut principii c5. dusmanii eraudestul de aproape pentru a fi in bätaia tunului, au tras cu atita indemtnareasupra lor cu tunurile inarcate cu ghiulele ferecate91 inch au fost daTi pestecap mare parte din tätari inspäimintindu-i si pe ceilalTi. Väzind aceasta,cazacii s-au aruncat asupra lor cu atita pornire, 'inch i-au täiat in buati; apois-au retras indatä. catre armata lor, deoarece väzurá venind spre ei un altescadron de munteni si de moldoveni care alergau in ajutorul tätarilor, darprea tirziu, aci pinä atunci se si terminase cu ei. Domnul Tyszkiewicz, cu

89 Poate Mirza (-_.= titlu dat nobililor tätari)." Cu privire la luptä vez i informariile indirecte din scrisoarea din 8 aprilie 1616, a lui

Stanislav Tarnowski catre Osolinski, In Hurmuzaki, Supliment, II, 2, pp. 398-399." Ballet ramees (Ghiulele legate inapreunä printr-un lam sau o barä. si care se foloseau,

de obicel,, pentru a därIma catargele coräbiilor).

406

www.dacoromanica.ro

trupa sa de 1 500 ping la 1 600 de cáläreti bine inarmati, a pornit impotriva// acelui escadron care inainta destul de hotgrtt contra tunurilor principilorsi s-au luptat multg vreme ping a se poatá vedea de partea cui va fi izbinda.De aceea comandantul armatei turcesti a mai trimis in ajutorul a lor si otrupg de 3 000 de turci. Si tot astfel si din partea principilor, a inaintat unalt escadron de cazaci si de moldoveni, care nu luaserg incg parte la luptg.si care s-au näpustit cu ad:La avint i bärbgtie, in& i-au silit pe turci sä seretragg mai bine de 100 de pasi. Atunci principele Alexandru a inceputstrige: Haideti, tovargsi, iatä-i pe &Ismaili haidem asupra lor cubgrbátie i izbinda va fi a noastrg". Spunind acestea a pornit cu tot restularmatei sale si a poruncit totodatä a se tragg doug salve de tun ca semnalpentru principele Korecki ca s iasg. din Ho= si s ravgleascg asupra arier-gardei turcestr, asa cum se inteleseserg dinainte. Dar acesta nu asteptase acestsemnal, ci i inaintase peste 300 de pasi, de teamg ca lupta a nu se mintuiefgrg el sau a nu fie acolo la nevore. Pasa observind aceastg stratagemg pecare nu o bänuise, precum i neizbinda tuturor acelora pe care Ii trimisese inIupt i faptul cä. era atacat si din fa tä si din spate, a inceput sg-si piardlcumpätul si trimitind inca un escadron de turci sr de muntenr, in numar deaproape 2 000 de cglgreti, pentru a-i intgri pe ai sai, s-a retras in tabgrgimpreung cu Stefan care era tot atit de infricosat ca si el si Cu restulcavaleriei sale turcesti ca s vadg care va fi sfirsitul btliei, färä a mailua insg parte la ea. Nu s-a vgzut niciodatg o luptg mai inverunat i niciceva mai ingrozitor dectt ce s-a putut vedea timp de doug ore cit a tinutacest indoit atac, cgci pe Bugg' faptul cg tot väzduhul dimprejur era intunecat defum des, amestecat cu focurile archebuzelor i tunurilor, se auzeau strigäte, saumai bine 7is urlete inspäimintgtoare din partea turcilor, care si-au pierdutcele din urmä insufletirea vgzind cg nu le rnai vine nici un ajutor.

[De teamä sg nu se reculeagá dusmanii i s porneascä la un nou atac//, principii si-au adunat oamenii i i-au mai tinut pe loc in asteptare citvatimp inainte de a le da slobozire sg prade92] dusmanii se retrggeau Ingoanä incredintati tot timpul c principii &it pe urmele lor. 5i acestia i-arfi urmgrit desigur dacg nu si-ar fi dat seama cea mai mare parte din oa-menu i caii lor aproape nu se mai puteau tine pe picioare pentru marile lorsilinte de a tot tia si pune pe fuga un numgr atit de mare de dusmani aicgror rnorti treceau de 12 000, färg a mai socoti rniii i prizonierii93.

92 Nu se prea intelege ce anume locuri sau grupuri erau sä fie supuse acestui jaf Ingg-duit. Oare regiunea din jurul Hotinului, care fusese ocupatg de ngvälitori?

93 Este o contradictie flagrantg intre pomenirca slobozirii de a präda din fraza prece-dentä i justificarea faptului cg nu, a fost lama& du§manul din cauza extenugrii osta0lor luiAlexandru. Este ciar c odatä. ce s-a dat voie sg se prade nu mai putea fi vorba de nici ourmärire a dusmanului. Cifrele pierderilor inamicului grit fanteziste.

407

P. 54

P. 55

www.dacoromanica.ro

Capitolul XXX

p. 56 [Domnul se fntoarce la Hotin uncle se celebreazi asatoria domniteiAlexandrina" (=Ecaterina) care se afla acolo impreura cu doamna. Ofi-ciaza chiar mitropolitu194. Nunta are loc in duminica urmatoare carea fosta doua zi dupa izbinda"]99.

Capitolul XXXI

Pe chid principii fncepeau sa se bucure de roadele victoriilor lor, de careaveau a fie in curind lipsiti, yasa i blestematul de Stefan sosira in orasulIasi de unde, nefiind in destula siguranta, au plecat indata ca s scape, unulintr-o parte si altul in alta. Pasa <a plecat> spre Constantinopol iar tira-nul fn Tara Romaneasca la Mihnea, care era singurul su sprijin. Dar maiinainte de a iesi din Iasi, nemai sperind sa se mai tntoarca vreodata acolo,acest pacatos a poruncit s i se dea foc din mai multe parti, astfel incit din22 000 de case din care era alcatuit <orasul> nu au mai ramas intregi nicimacar 600. Afrind principii despre aceasta, la fnceputul lui aprilie, au pornitindati catre acest oras, pe care vazindu-1 atft de pustiit, au hotarit si-1urmareasca pe Stefan pfna in Tara Romaneasc i s Incerce si-1 smulgachiar si din bratele lui Mihnea, spre a-i cere socoteala si a-1 pedepsi dupacum merita. Potrivit acestei hotariri, chiar de a doua zi au pornit spre TaraRomaneasca si au trebuit s treaca rful Siret, dincolo de care se afla unfirg mare96 fn care Mihnea avea o garnizoana de 400 de oameni pentru pazahotarelor sale. and au ajuns principfi fn acest tirg, cei 400 de oameni vrurasa se apere, dar au fost repede tnvini i macelariti fr s scape nici unul, darlocuitorilor acelui erg, nu li s-a facut nici un neajuns, pentru c ei nu s-auimpotrivit deloc si-1 urau i ei pe Mihnea pentru asupririle pe care le sufe-reau din partea garnizoanei lui. Dupa ce s-a odihnit armata num,ai trei orefn acest tfrg, a fost pornita mai departe si a fnaintat cit mai iute spre orasulBuzau", unde se aflau atunci Mihnea i nemernicul de $tefan, care nu se

p. 58 gindeau decit la petreceri. Cfnd a ajuns armata // pe o cimpie mare i des-chis a care se afla la o leghe de Buzau, a fost vazuta de niste localnici care

" Le Patriatche, Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei (1608-1617).95 Nu cumva de citit aici douzieme (= a 12-a zi) deck deuxieme (a doua), pentru care

s-ar fi folosit expresia: le lendemain? Dupä Joppecourt, cäsätoria s-a ficut In aprilie 1617";de fapt, In aprilie 1616, lupta decisivä de la Hotia s-a dat la sfirsitul lui martie .1616.Hurmuzaki, IV, 2, p. 356; Supliment, II, 2, pp. 398-399; AL Sadi I onesc u, op. cit.,p. 111, n. 3 si 113 n. 3 si 4.

" Probabil Rimnicul Särat.97 Bonza.

408

www.dacoromanica.ro

au alergat si-1 tristiinteze pe domnul lor, spuntndu-i s fuga eh mai repede,deoarece ei au vazut venind armata polonilor, care se afla foarte aproape deacel oras. Tocmai atunci se wza Mihnea la masa i Il poftise §i pe Stefan

prtnzeasca cu el, iar masa era bine tnarcatä cu mtncaruri de carne, deiera vineri, obiceiul ;aril fiind sa se mantnce carne In toate zilele, tnceptnddin ziva de Paste ping la Inältare.

Principele Mihnea a fost ap de speriat de aceasta sosire neasteptatá aprincipilor, inch a alergat el singur la grajd §i a tncalecat pe primul cal ce-iiei In cale, MI sa mai qtepte sä fie tn§euat, i astfel a pomit pe drumulTtrgovigii, urmat de foarte putini din oamenii sii, dintre care unul i-a datcalul lui, care era ceva mai bine echipat. lar ctt despre Stefan, trwundulisingur calul, fara sski mai atepte oamenii, a fugit singur catre Nicopole98.

Capitolul XXXII

Sosind principii la Buzau fära <sä tritImpine> nici un fel de tmpotri-vire, au fost foarte necgjiti ca nu au mai ga'sit acolo pe Stefa,n, care era sin-gurul scop <al venirii> lor, i c domnul Mihnea, caruia ei nu voiaufaca nici un rau, fusese $i el cuprins de spaima. Totu§i faptul acesta nu i-atmpiedicat sg se geze la masa i s petreaca la ospatul la care nu fuseserapoftiti. II Aceasta le-a prins foarte bine, fiindca erau cu totii flämtnzi dincauza drumului lung pe care 11 facusera, fara sa se odihneascl deloc.

Atunci a sosit i armata care a pradat99 mai tntti oraqul, fara ca princi-pii sä poatg tmpiedica aceasta i nici chiar necinstirea mai multor femeifete, ceea ce dupa toate socotelile pare sg fi fost adevarata cauza a tuturornenorocirilor pe care le-au Indurat mai apoi principii. Ba chiar unii dintresoldati, amintinduli de incendierea I4u1ui, au dat foci" i aici la cttevacase; dar principii au dat ordin sa se stingg tndatá <focul> pentruca nuaveau nki un cuvtnt sg-I lase sä arda, deoarece nici Mihnea, nici munteniilui nu aveau nici o ving In acel foc (de la ci numai Stefan, ap cum amarätat mai sus.

In timpul ctt au stat principii la Buzau pentru a-si mai odihni trupa,mai multi boieri pamtnteni, dornici de a scutura jugul domniei lui Mihnea

" Pentru felul in care a fost dus de turci la Poarta la 1 august exista ;tin contradic-torii. Dupa tradi;ia culeasa de Mi r on Costi n, op. cit., p. 63, el ar fi fost luat n obezidin. Tara Romlneasca", dar Wenner v. Crailshaim (vezi mai jos, n. 117), aflat atunci laConstantinopol, afirma cL ar fi fost dus cu cinste, primit de suhan, i apoi revinut darnu arestat fiind supus la Intrebäri asupra comonlor pe care si le-ar fi adunat în TaraRomaneasca.

" Autorul recunoaste excesele comise, dar cautas spele de once raspundere pe principi.OO Aceeasi observatie.

409

p. 59

www.dacoromanica.ro

care se purta räu Cu ei, au venit la principele Alexandru i l-au rugaträmtnä In Tara Româneascä, fägäcluindu-i ca toatä boierimea ti va da as-cultare.

[La refuzul lui ti roag s tngäcluie trecerea prin Moldova a fostuluidomn Radu Serban101, eind va veni sä-si redobtrideasci domnia, izgonindu-1pe Mihnea].

p. 60 Capitofiii XXXIII

[Mihnea se opreste la Ploiestii02 In fuga sa spre Ttrgoviste i trimite unsol la Alexandru pentru a afla cauza venirii sale. Alexandru ti Inapoiazäargintäria lui luatä ca praca].

Capito/u/ XXXIV

Inainte de a pleca din Buzäu, principele Alexandru a trimis pe panTroianosky cu 2 000 de cäläreti urmäreascä pe stefan prin locurile peunde fugise. Dar nu l-a putut prinde, pentru c apucase s i treacá Duda-rea impreunä Cu sotiam sa i cu o suitä foarte mica. In acelasi timp o trupäde 1 500 de tätari, affind csá polonii urmáreau pe $tefan numai Cu 1 000 decäläreti i c erau foarte obositi de drumurile lungi pe care le fácuserä,le-au iesit tnainte ca atace. Dar n-au izbutit asa cum nádájduiseti. Inmai putin de un sfert de ceas au fost Infrinti. Peste 400 <de dusmani> auramas pe cimpul de luptä i ceilalti au scäpat fugind In aceeasi parte deunde veniserä; iar dintre poloni au cäzut cel mult 24 sau 25 §i au fost 14-niti vreo 50104.

Capitolul XXXV

p. 62 Principii eind au luat impreunä hotärtrea de a se retrage din TaraRomaneascä, mai Inainte de a pleca au poruncit tuturor chitanilor si solda-

101 Ali-pasa de Buda anuntase generalului Sigismund Forgics c sultanul Sc opunea caRada Serban s obtin5. libe/1 trecere prin Transilvania spre Tara Romaneascä. Hurmuzaki,IV, 1, pp. 69-570, doc. 488, 18 mai 1616.

102 Playa.103 Doamna Elena.104 De observat cá: toate aceste cifre par mult exagerate i aici ca i in darea de searni

asupra celorlalte incaierari povestite.

410

www.dacoromanica.ro

flor, sub pedeapsa cu moartea, sá. nu ja cu ei vreun román105, fie bgrbat fiefemeie, fiindcg aflaserg cg mai multi dintre ei luaserg <prizonieri> cu gin-clul cu ei, spre a cere apoi un pret de riscumpgrare106. Dupg aceeaau pornit la drum si nu au ajuns prea departe cind au si aflat cà." locuitoriidin Orhei se rgsculaserg din nou i luaseri armele nevoind sg-1 recunoascgde domn pe Alexandru i nici sg-i plgteascg tributul obisnuit ping nu le vaargta cg este intgrit de sultan. Principele Korecki a fost trimis impotriva lorcu 5 000 de oameni. Sosirea lui i-a inspiimintat in asa mgsurg tncit s-au su-pus fgrg nici o impotrivire. .Acest principe, nevoind sí stea degeaba, a asediatora. sul i fortgreata Cetatea Albg(!)1°7, asezatg pe riul Bie(?)108 care era ocupatgde tgtarii de la Perecopo°. In acea fortgreatg se afla o garnizoaná de ieniceri

inai multi boieri moldoveni, care se refugiaserg acolo. Acestia s-au apgratvitejeste si au fgcut mai multe iesiri din cetate, omorind poate 300 din oa-menii principelui. El insusi era si fie prins daci nu i-ar fi sgrit in ajutorpan Tyszkiewicz Cu trupa sa.

Capitolul XXXVI

[ Schimbindu-se marele Vizir, Stefan Toma e luat prizonier la Brilla decatre Ibrahim pasa // i dus la Constantinopol, unde se turceste"°. Noul vizirIi scrie lui Alexandru ci va fi lgsat netulburat in Moldova].

Capitolul XXXVII

[Mihnea e numit de catre turci domn al Moldovei. Iskender pasa deSilistra vine la Tirgoviste // spre a-1 insoti. in TvIoldova. La Iasi doamna,incredintati c turcii vin sg-1 recunoascg pe Alexandru, interzice sg se co-menteze in alt fel venirea acestora].

los Vallacqs aici se referä la românii din Tara Romaneasa.loo Sistem foarte asemänätor cu al tätarilor.101 Bialigrout.los Bohou.109 Tartares Preocopites (!).110 Vezi mai sus, n. 88. Indepärtarea lui era urmarea necesarä a inlocuirii caimacanului

Giirdji Mehmed si a schimbärii temporare a politicii PorTii fafi de Polonia b care se dervinovä--vise de once amestec in expedilia lui Alexandru Movilä. rechemase cazacii din oastea lui,care se mai afla in räzboi cu Moscova, dusmana Portii. IncercIrile de pace cu aceasta auclurat din 1615 pta.' in 1619.

411

p. 64

p. 65

p. 63

www.dacoromanica.ro

p. 66 Capitolul XXXVIII

[ Marcie hatman Zolkiewskim chtigat de familia lui Simion Movilá.recheana in Polonia pe cazacii aflayi in Moldova].

Cazacii care depind de regatul Poloniei si care tree bucuros departea celor care le fäsaduiesc mai mult, au inceput a se rzviiteasc i s5."

spunä in gura mare ca dacä nu li se vor da banii indatä, se vor retrage inTara lor, tinind ascuns faptul c erau chemati in ala parte. färä a maiastepta mult, intr-o dimineaa in zori, vreo 8 000 de oameni au plecat luindcu ei o multime de boj, oi i alte vite, impreuni cu toate präzile ce mai fl-cuserä cu prilejul izbinzilor dinainte Dupä pilda lor, hatmanul (!) Mol-dovei numit Bucioc112, fie ca fusese §i. el cistigat, sau csi se temea de aceasa

p. 67 armaa puternicá ce nävälea asupra lor, s-a retras si el in ascuns /1 laMihnea si a mai ademenit si 2 000 de cäläreti, care 1-au urmat. Faptul acestaa strecurat pe drept cuvint indoiala in armata principilor

Copitolul XXXIX

[Radu Mihnea Ii scrie lui Alexandru Movilä indemnindu-1 a treaci inPolonia inainte de venirea sa la Iasi].

Atunci domnul Alexandru adunat din nou sfatul la 25 iulie pentrua vedea ce era de fäcut. Nu s-a putut hoar? frig ,nimic din cauza marei nein-telegeri ce domnea tntre ostasi, cea mai mare parte dintre ei cerind a fieplätiti pentru slujba din trecut, cáci altfel nu vor mai lupta. Ei voiau in felulacesta s acopere dorinta lor de a se retrage <din luptä>. In acest timp,atarii, care formau avangarda armatei domnului Mihnea, s-au aproyiatasa de tare, inch intr-o zi i-au fugärit pe oamenii lui Alexandru ptna laIasi; ceea ce i-a hotärtt, in sfirsit, pe principi porneascä armata cátre

Ill Acesta dezaprobase, oarecum platonic, once amestec al polonilor in luptele din Mol-dova. Dar pornirea marii expeditii turcesti, comandatä de Iskender-pasa, i indreptatä contraPoloniei a determinar luarea unor mäsuri categorice, explicate de Zolkiewski In dietä, sprea evita un räzboi cu turcii. In articolul lui Iuliu Peka (vezi mai sus, n. 57) se aratäZolkiewski fusese acuzat de Osolinski si de alti magnati c ar fi frinat acviunea lui AlexandruMovilä, avind el instqi legäturi cu familia dwmanä a lui Simion Movil.. Pentru ecouri insensul acesta vezi 6 materialul contemporan, publicat de Vir ginia V asiliu in Diplo-matarium Italicum", II, in anexa lucrärii 11 Principato moldavo e la curia papale tra1606-1620.

112 Costea Bucioc era mare vornic al Tärii de Jos (1616 august 15 octombrie 13;1617 mai 12 1620 iulie 20). Era socotit in august 1616 drept ,,unul din instigatorii tulbu-rärilor din Moldova", prin aducerea lui Alexandru Movilä. Sub Gaspar Grat,iani a comandatoastea acestuia contra turcilor. A fost tras In eapä de Iskender-pga (septembrie 1620). VeziN. St oic esc u, op. cit., p. 347 sub forma: Beicioc Coste.

412

www.dacoromanica.ro

Hotin. Dar acest lucru nu s-a putut face in asa mare tainä inch sä nu afletätarii, i pentru putea lovi din urmä au strähätut de-a curmezisul orasulIasi. Acolo se afla George Potocki, nepotul aceluia care fusese prins impreuracu COnstantin. Acesta, dupi ce s-a luptat vitejeste cu ttarii // i dupä ce a p. 68omorit pe mai multi dintre ei chiar cu mina lui, a fost sträpuns de o sageatäcare l-a omorit pe loc. Pan Tyszkiewicz, instiintat de acest atac, a alergat cu otrup-i* de cazaci pe care ti retinuse si a nivälit cu atita furie asupra acelortätari, inch 800 din ei au cäzut pe loc i toti ceilalti au fost tmprästiati.Tiupul lui Potocki, recunoscut printre morti, a fost adus la artn,atä i imbäl-sämat

Capitol ele XL-XLIll

[ Ciocniri turco-tätare cu Korecki line Cotnari. Nimicirea trupei p. 69-7:trimise de Radu Serban rvenind sä se uneasca cu Alexandru. Ränirea luiKorecki. Duelul dintre un turc si un polon].

Capitolul XLIV

Intre timp, trädátorul Bucioc care, dupä cum am spus, 1'1 päräsise pe p. 73domnul Alexandru, impreunä cu o trupä de 2 000 de tätari i de moldoveni,pe care ti ademenise, gäsi mijlocul de a o lua tnaintea armatei polonilor side a-i tia calea tntre Cotnari si orasul Botosani care se aflä la o depärtarede sase leghe unul de altul. Munteniin3 i transilvänenii, condusi de generalullui Mihnea, i-au Inchis drumul i dinspre cimpia care se afla pe dreapta, iargrosul armatei turcesti venea din spate; astfel c5. nu le mai räminea polonilordecit s ocoleascä pe partea sting5, unde se afla o pädure mare destul depriolnicä pentru o retragere cu acoperire

Capitolul XLV

Cind principii au väzut c stilt inconjurati de un numár asa de mare dedusmani, din toate pärtile, afarä de una singurä, se chibzuirä sä-si facä zidde apárare din carele i cärutele lor cu bagaje, hotärtti sä se apere pinä inpinzele albd, desi nu se aräta nici o cale <de mintuire>, intrucit ei nu erauclecit 5 000-6 000 de luptätori impotriva a 22 000--23 000 <de oameni>,pe putin. E adevärat csá ei 41.4 sperau c principele <Radu> $erban i dom-

113 Valacqs

413

p. 74

www.dacoromanica.ro

nul Bos Js-114 le vor veni in ajutor, caci de fapt acestia se aflau doar la douäzile departare i aduceau cu ei 10 000-12 000 de oameni.

[Dusmanii oferá polonilor libertatea de a se retrage nestingheritip. 75 sind pe domn cu ai s5.1. La refuzul lor // ei trag asupra lor cu tunurile Mar-

cate cu ghiulele ferecate deosebit de ucigkoare]. Panul Tyszkievicz, dtndu-siseama ca atita timp cit va rämine in acest loc inchis nu va putea sap demoarte, sau cel putin de captivitate, s-a hotärit s ja cu el 500 de caläretipoloni, din cei mai viteji, i sä-si croiasa drum cu ei fortind trecerea printreescadroanele dusmane [Korecki nu poate pleca cu ei din cauza rsänilorsale°. Incearcä sä-si schimbe hainele i sä se ascundä, läsind pe dusmani säcreada a a plecat si el cu cei 500 de poloni. La fel face si domnul. Dar laun nou atac al turcilor i tätarilor, polonii se predau i dau turcilor pe domnimpreunä cu toti ai säi].

p. 76 Cap itolul XLVI

Dupä ce turcii au mai tras citeva lovituri de tun si au rästurnat // maimulte din carele care slujeau drept apärätoare, au pornit un escadron de tätari

altul de turci, s atace din douä pärti tabära polonilor. Acestia, väzindnu mai era, chip de impotrivire, au depus armele, strigind cu glas tare a sepredau. Dusmanii se bucurarä mult, aci nu urmäriserä. decit sä-i caytureze peprincipi Principii Alexandru si Bogdan au fost predati Impreuna cu mamalor lui Iskender pasa, care i-a dus la Constantinopol, unde curind apoi s-auturciti16.

114 Le seigneur Bossy, färä altä explicatie sau mentiune in restul textului. Poate Rossy.115 Adevärul pare sä fie el acei poloni s-au gIndit doar la ei, si nu si-au arätat dinainte

intentia de a päräst tabära. Toatä motivarea rämlnerii lui Korecki e doar o justificare poste-rioarä a acestui fapt. De altfel, polonii rämasi In urmä la atacul urmätor s-au gräbit sä-1predea pe domn Impreunä cu top ai sii, adicä tocmai asa cum li se ceruse de dusman Inschimbul crutärii lor. Lucrul acesta transpare limpede printre rInduri. Cäci ba se spune ea'principii s-an deghizat, sperind astfel scapel ba a au fost predati de poloni.

116 Vezi N. I or g a, art. cit. (Doamna lui leremia Voclii, P. 26/1044, n. 3), spicuiri dinInsemnärile unui nobil german din suita trimisului german Czernin, venit cu Gratiani laConstantinopol, Adam Wenner von Crailsheim (Ein Ganz neuer Reysebuch Niirnberg,1622, p. 59) care a putut vedea cum a fost adusä la seraiul Impärätesc Doamna cu cei doifii ai ei. Ea ar fi fost primitä In mod onorabil si de sultan. Acelasi martor aminteste dealti doi prizonieri de seamä adusi In fiare: Budovski (= Potocki) i Korecki. Primul a fostdäruit lui Gratiani, care i-a cerut o mare sum ä de bani drept räscumpärare si 1-a eliberat.Pentru al doilea se tocmea trimisul german, dar nereusindu-se rumic, el a tesit printr-o manevrä(gespielte Practic) a ambasadorului francez Harlay, care a fost apoi arestat i retinut citvatimp.

414

www.dacoromanica.ro

..ALEXANDER"

(sfirFitul secolului al XVI-lea 1634)

*

Alexander, sau Alexandre, Intruclt numele sätt apareIn forma latina Alexander", era un gentilom elvetian, avind prin 1615 un frate in slujbaimpäratului Cu rang de capitan. El Insusi trebuie sa fi fost un militar de meserie din tagrnaacelor soldats de fortune", care isi eltitau norocul In expeditii militare prin iari straine,fara preferinte pentru cutare sau cutare stapIn care ii platea. Nu se cunosc pe lIngI exis-tenta acelui frate alte amanunte declt fapul ca Alexander a murit In timpul rkboaielor polo-nilor cu rusii Incheiate prin pacea de la Polianowska (1634) aproape doua decenii dupacampania din Moldova. Mai stim ca. era cavaler al ordinului Sfintului MormInti din Ierusa-lim, care nu trebuie confundat cu acela al cavalerilor de Malta cu care a Incercat zadarnicpapa Inocentiu, al VIII-lea sa-1 contopeasca. In 1496, papa Alexandru Borgia s-a declararmare maistru al Ordinului, situatie pastratä. de toti papii urmatori.

In 1615, el a fost martor si participant la luptele din Moldova ale lui Alexandru Mo-vila sprijiiiit de Mihail Wisniowiecki si de Samuel Korecki contra lui Stefan Toma al

415

www.dacoromanica.ro

II-lea. Nu stint in ce imprejurari i cind anume a obtinut elverianul Alexander aceastä dis-tinctie papalä. Alexander a trimis o scrisoare unui principe polon, descriind in amanuntinfringerea lui Torna, precum i evenimentele care au urmat pinà dupa data de 29 ianua-rie 1616.

Scrisoarea redactata in limba latina se pästreaza. in manuscris la Biblioteca Narionaladin Paris (ms lat. 17 789, f. 154 v°). A fost publicatä de N. Iorga in Acte Fi fragmenteI, pp. 52-55. Este precedata de urmatoarea insemnare in limba franceza:

Scrisoarea lui Alexander, gentilom elvetian, cavaler al Sfintului Mormint din Ierusa-lim, mort in acea rara [=Moldova!], care are un frate, capitan In Austria, In serviciul Im-päratului, scrisa unul magnat polon, asupra infrIngerii lui Toma, uzurpator al Moldovei,de catre palatinul Alexandru <Movila>, ajutat de prindpele Korecki, cumnatul sau si deprincipele Wisniowiecki, care a murit dupi aceee. Acest text aduce oarecare completarela reletia lui Joppecourt, referitoare la lupta dintre Alexandru Movilà i $tefan Toma.Autorul nu da numele locului unde s-a dat batalia decisivI de la Tatareni, Unga Iasi. Inschimb indica data bataliei: 22 noiembrie 1615, ce difea de cea mentionata de Joppecourt(11 noiembrie), eft si de cea din izvoarele brasovene (16 sau 20 deembrie). Fata de ama-nuntele date de Joppecourt, textul sau este destul de sara.c in informatii. UrrnInd stilulobisnuit al rapoartelor ofiterilor sau solilor poloni, autorul ii impodobeste povestirea cufloricele retorice i mitologice i adopta totodata i tonal lor läudaros. Nu se arati nicilocul, ilia data scrisorii i nici persoana adresantului. Dupa continut se vede ca data esteposterioara celei de 29 ianuarie 1616. Ea ar fi deci anterioarä hotaririi din 23 februarie aMovilestilor, de a se retrage din Iasi, spre hotarul Poloniei. Prin urmare, ar fi putut fitrimisä din Iasi. Dar din inceputul scrisorii nereprodus in textul de fata rezultà.' cà autorulIsi Implineste o promisiune mai veche, de a povesti evenimentele petrecute in campania dinMoldova. S-ar parea deci ca nu este vorba de o scrisoare propriu-zisa, ci de o compo-zitie, care a adoptat aceasei forma. Cum nu avem deck fragmentul redat in Acte F frag-mente, nu putem id de ce povcstirea se opreste la 29 ianuarie 1616 cind aventura dinMoldova s-a terminar abia dupa &elm, luni de la aceasta daa. S-ar putea oacre sa fievreo legatura titre reintoarcerea lui Korecki din captivitate i evocarea rolului s'au de

due cavalerul elvetian?Vilva stirnitä de fuga sa din inchisoarea turceasca (la 23 noiembrie 1617), precurn

triumful reintoarcerii sale in patrie prin Italia si Germania, sarbatorit de papa, de prin-cipii italieni etc. au determinar, probabil, i interesul unui Baret (prin 1620) pentru poves-tirea lui Joppecourt i, poate, hotartrea lui Alexander', martor al unor episoade din Moldovasa-si depene amintirile. Un element de datare ofera si a doua cadere in captivitate a luiKorecki (dupa 20 septembrie 1620), care nu i-ar fi putut ramine necunoscutä autoruluinostru. Deci pot fi indicate aceste date extreme: 29 ianuarie 1616 si sfirsitul toamnei din1620.

Ch privestc calitatea de cavaler al Seintului Morn:tint este oare o simpla coincidentäfaptul ea' prin martie 1619 se instituia la Viena un ordin de cavaleri ca o militie cree

416

www.dacoromanica.ro

tina" cu trei trepte (mare cruce, comandor si cavaler), acestia din urmi fiind in numirde vreo 2 000 din Germania, Polonia Ungaria. Acest ordin a foss recunoscut de papi,dar exclusiv pentru lumea germanica si franceza, färä vreun arnestec in Italia. Printremembrii importanti erau si Radu Serban, si Nicolaie Patrascu, si Homonai. Un rang defrente aveau si membrii prin procuratie. Printre acestia se afla si ducele Korecki (veziTh. Ho lb a n, Un plan de cruciata din initiativa romiineasca, in Revista istorici",1935 p. 105). Se poate ca tot atlunci si fi capatat si Ordinul Sfintului Mormint, prezidatde papa, o nouä actualitate.

Scrisoarea lui Alexander" a fost mai pulin folosia in istoriografia romana, cu ex-ceptia articolului lui Aurel H. Golirnas, Lupta decisiva' de la Tatareni fi capitularea dara-banilor deasupra Tautettilor, 22 noiembrie 1615, Iasi, 1930, pp. 13, 16-18. Este menvio-nati de Al. Sadi Ionescu in Bibliografia cala torilor straini, p. 115.

www.dacoromanica.ro

[RELATIE1 DESPRE INFRINGEREA LUISTEFAN TOMSA

1615

P. 52 La 21 noiembrie <in anul> 16153 de la nas-terea Domnului, dupsi ce ne-am asezat tab'ära la douä mile4 de orar, s-aivit catre searà" dusmanul cu care velitii nostri6, amestecayi cu francezi7 auavut citeva ciocniri8, dar nu singeroase.

Traducerea s-a fäcut dupä textul latin publicat de N. Ior g a, In Acre fi fragmente,I, p. 52 ;.u.

2 $tefan Toma al II-lea, domn al Moldovei in prima sa domnie (1611-1615).3 In text 1515 (gresit).4 Mila polonä avea 7 145,99 metri. Itämtne totusi posibil ca scriitorul sträin sä se refere

la vreuna din muele din Occident.5 Iasi.

Boieri cf. si Tiktin la velit (boier) Niste veli;i poloni din avangardä". Pentru etimo-logie Tiktin trimite la analogia dintre velites i magnati.

7 Gallis permisti (= permixti). Vezi la Joppecourt prezenla corpului de francezi coman-dat de Montespin.

Hastiludia. Este vorba de o luptä cu sulita de un caracter mai mult cavaleresc.

418

www.dacoromanica.ro

Ei ocupä inältimea de unde, la sosirea noasträ, ilustrul comandant deslvit amintire, principele Wisniowiecki9 socotise c trebuiau respinsi, ceeace principele Koreckil° nu a gäsit de loc c ar fi potrivit.

A doua zi In zori urcind tnáltimea In mar s fortat cu tntreaga oaste,am inaintat cu steagurile uniatilor desfäsurate, in cea mai bunä rinduialä,drept asupra dusmanului care se afla la o milä depärtare de oras.

Pärea c cerul i táriile luptä pentru voievodul nostru Alexandruli asacum poetul Claudian a spus odinioarä despre impäratii Honoriu i Teo-dosiu. Linia stingä o tineau ostasii zaporojeni care s-au impotrivir tata-rilor12 ce voiau s atace oastea noasträ din spate; pe acestia i-au pus pefugä, luindu-le i dota steaguri, iar uupele13 de sirbi si de francezi ai domnuluiLack i ai principelui Korecki au nimicit indatä prima litnie de 200 de pe-destra§i unguri i romani, i chiar de cäläreti, ca pe o turma färä. apárare.

Urmind situgii tot mai grele pentru $tefan Toma, acesta s-a ginditscape cu fuga la Focsani, dupä ce a pierdut 1 500 din <ostasii> si ; ma5i-nile. de räzboi pe care le adusese In luptä si care nu-si impliniserä de locrostul cuvenit in slujba sa, au cä.zut toate in mtinile noastre.

In timpul acesta, $tefan Toma, dupa ce a fugit vreo sapte mile, zdrobitde durere si de obosea1ä. s-a ospätat la o drciumä cu cupe mari de bluturlumplute peste mäsuräu pentru a sterge ingrijorarea cugetului si a alunga onceamäräciune" si pe oriunde trecea, se ruga cu foc de supusii si sä. nu calcejurämintul de credintä pe care i-1 däcluserä, indemnindu-i s porneascä ingrabä spre piduri impreunä cu boierii, spre a nu ajunge la cheremul dus-manului biruitor, aci s-ar putea ca adunindu-si noi puteri, sä se ciocneascáiar cu dusmanul cu mai mult noroc.

In timpul acesta principii'5 inträ in oras", lasä soldatii infometaviinsetati sä se refaa timp de 15 zile cu darurile <zeitei> Ceres i ale luiBachus; i odatä reacuti, Ii trimit pentru iemat in diferite regiuni aleModovei.

9 Viskenvesky. Mihail Wisniowiecki, staroste de Obruci, era cumnatul lui AlexandruPcntru amánunte vezi i relatia lui Joppecourt, n. 22.

10 Samuel Korecki, viitorul so; al Ecaterinei11 Alexandru Movilá (1615-1616). Lupta s-a dat la Tätkeni, lingá Iasi. Vezi A ur el

H. Go/i m a s, Lupta decisiva de ra Teltareni fi capitularea darabanilor deasupra Tauteitilor,Iasi, 1935.

12 Numio sciti de catre autor.13 Vexilla (steagurile de ostasi).14 In text: maioribus ad tumullentiam (?) en usque poculis.15 Korecki i Wisniowiecki partizanii lui Alexandru Movilá.16 laj.

419

www.dacoromanica.ro

lar principele Toma atent la acestea, autind sä-si atrag tn toatechipurile pe principii vecini, pe al Tärii Romanestir7 iFe al Transilvanieil°,fi tndeamnä prin once mijloc s ia parte la luptä ca sa nu aibä de suferit.Gabriel Bethlen° s-a dat de partea acestuia, dupä eh am putut afla de latrimiii si catre principi. Dar voievodul Radu20, temtndu-se sä nu pä-timeascg si el la fel, <si> aductndu-si aminte de zicala: Chid arde pere-tele vecin e n joc si al tgu" a tmbrätisat cauza principelui fugar21.

In timpul acesta principii afl c doug unitäti care iernau la Tecuci22stnt greu härtuite de atacuri dusmane. Spre a Indrepta aceste neajunsuri,principele Korecki a hotärtt s plece acolo un grabä cu ctteva unitäti. Pecind soldatii nostri <ajunsi> tn locurile pline de bunätätile pämtntului,s-au tnfruptat cam des din prea dulcile daruri ale ducelui Bachus, dusmanulcare ti asezase tabgra la 7 mile de acolo, a trimis 600 de tätari ca si-iatace pe ai nostri tn zori de zi 6 acestia au pgtruns punä la comandament,dupä ce au pus pe fugä sentinelele de paz ä din afara orasului. Laviolentul atac al acestora au tinut piept cam 30 de soldati ping sg. soseasa<si> ceilalti soldgi la acest ospät23. Aici s-a ilustrat, ca i tn alte deseimprejurgri, rara vitejie a principelui Korecki care fácind din noapte zi,la auzul zarvei neobisnuite, s-a aruncat pe calul pe care-1 avea la indemtnätotdeauna tnseuat, i cu sabia scoasá s-a ngpustit cu atit avtnt asupra dus-manului, inch tätarii au iesit din tabára noasträ mai repede dectt s-ar crede,Cu putine pierden i attt pentru noi ctt i pentru ei.

In timpul acesta un nobil polon ce fácea atunci de strajá calare, cre-ztnd c totul e pierdut, a dat pinteni calului si a gonit cu attta stgruintäinch a doua zi spre amiazä a intrat In oras24, cale de 25 de mile polone.Sosirea lui a speriat destul de tare pe voievodul Alexandru, pe principeleWisniowiecki si pe ceilalti osteni care rämäseserä pentru apárarea orasului.El le-a raportat c principele Korecki finpreunä cu oastea lui au fost

cu totul. Principele Wisniowiecki, ascunztndu-si durerea cu mtndrie(asa cum se cuvine oricärui sef de oaste) a tnconjurat cetatea cu tunuri, aasezat masinile de räzboi tn locuri potrivite, spre a primi cu cei mai bunisorti de izbindä pe dusmanul <ce era> a.steptat din zi un zi. Boierimeamoldoveang pätrunsä de aceste zvonuri false, tmpreura cu alti locuitori, au

17 In text: Moldaviae. Confuzie frecventa la poloni.1° Gabriel Bethlen (principe 1613-1629).19 Acesta stätea In expectativa, declannd ca va face voia sultanului, i cerind stiri

bistritenilor. Vezi Hutmuzakt, XV, pp. 864-865, doc. din 3 dec. 1615.20 Radu Mihnea, domn al Tani Rominesti Intr-a treia domnie (1611-1616). Joppecourt

arata c Radu Mihnea a trimis lui $tefan Toma 4 OCO de oameni in ajutor.$tefan Toma.

" Vezi Joppecour t, cap. XXV.23 Ad idem jentaculum."

420

www.dacoromanica.ro

atacar pe slujitorii ostenilor nostri (care rämäseserl la Birlad cind stápiniilor au plecat cu principele Korecki la Tecuci) si au trimis pe lumea cea-tala% cam vreo sutá. E, de necrezut ce mare neajuns ne-a adus nota acestiepure25 <fricos> cáci a impins la ráscoalä un foarte mare numár de mol-doveni care pina atunci erau de partea noastrá. Dacá nu s-ar fi intimplatacest neajuns oastei, expeditiile ar fi fost terminate in intregime.

Ostasii poloni insetati de faina si de glorie, tot atit ca neamurile bar-bare, de cum s-a inserat, au mers toatä.' noaptea sub conducerea principeluiKorecki, care nutrea un gind !Tare; In sufletul su, ca s poatä lua parte adoua zi la ospávul tátarilor. Cind era la o depártare de o jumátate de filiade tabára dusmanilor, cu dota ore fnainte de revársatul zorilor, aflinddusmanii nu stiu din ce intimplare de sosirea lui, incálecind in grabá si-aucáutat scáparea In fuga; dar si ai nostri in goaná i-au ucis pe unii mai 21-bavnici in tabla, pe altii, <ce Incercau sL treacá riul> i-au silit s soar-bá din plin bNutura neptunicá. Voievodul Stefan Toma, care-si asezasetabára dincolo de riu, s-a refugiar in orasul turcesc Bráila. Dar la 24 ianuarieimpreunä cu voievodul Radu Mihnea, pástrind In lagár 2 000 de cáláreti,a trimis din Tecuci 3 000 spre a ataca unitAile noastre care iernau laBirlad".

Dar oastea noastrá i-a primit a.sa de cinstit çi prietenos incit a aruncatIn iad 40 de tátari si turci, lutndu-le cinci steaguri, dupá ce a ucis si pe fiulunui pasan.

La 29, ianuarie, dupá ce principele Korecki a trimis dota unitáti din orasin alte párti pentru a respinge cu mai mula indráznealá incercárile nával-nice ale unui dusman neobisnuit de puternic, <el> s-a gindit s trimitäinapoi la <turci>28 pe un prizonier turc de sean á prins in ultima lupa;acesta s-a legar prin multe legárninte bune si drepte a nu <mai> tulburepe voievodul Alexandru Movilá in lupta sa dreapa. Se crede c principeleWisniowiecki care sátul de toate dat sufletul spre durerea nespusIa intregii armate, a fost rápus prin otravá, duiä cum cred si eu,puterea oträvii a pátruns repede in adtncul inimii, dupl ce i-a inflamat sii-a astupat eitlejul28.

Cglgretul polon. Autorul povestirii minimalizeazg insuccesul suferit, punIndu-1 .peseama unor imprejurgri intimplgtoare. In realitate, panica se datorase apropierii turcilor, larpurtarea osta5ilor poloni provocase atacul moldovenilor. Vezi Joppecour t, op. cit.

26 Vezi textul lui Joppecourt tn volumul de fa;.29 Cuiusdam Bascalis.28 Ad suos la ai si. Vezi ibidem, cap. XXIV, unde se spune c acest prizonier a fost

trimis la pa qg Cu o scrisoare.29 Textul se opreste brusc aici, fárá nici o lgmurire a acastui fapt.

421

www.dacoromanica.ro

WILLIAM LITHGOW

(1582 dupa 1645)

alitorul scolian William Lithgow, fiul negustoruluiJames Lithgow, s-a n'iscut in anul 1582, In orasul Lanark din Scotia.

Era croitor de meserie. Dupa o aventurg In urma careia s-a ales cu urechileLithgow a Orisit Anglia, Inainte de 1609, pomind de finlr s cutreiere lumea. A viiitat mai¡nth' Germania, Boemia, Elvetia iTärile de Jos, de unde s-a dus la Paris, iämlnInd acolotimp de 10 luni. La 7 martie 1610 a pIrlsit capitala Frantei, cu destinatia Roma, iar deaici a drumetit la Napoli, Loretto si Ancona. iar In urmi la Venetia; a vizitat apoi coastaDa'ma/jet insulele Corfu si Parras si a ajuns pe uscat Ora la Atena. ImbarcIndu-se pe ocorabie spre Creta, a sträbätut mai Intl Arhipelagul, poposind, In sfir sit, la Constiniinopol.Dupl. o sedere de trei luni pe malurile Bosforului timp In care a cunoscut i pe preteri-dentul la scaunul de domnie al Moldovei, Stefan Bogdan, aapostit la resedinta ambasado-rului englez Lithgow continu at peregrinlrile, lulnd drumul Levantului, trecInd pe laSmima, Rhodos, apru, Tripoli si Alep; a pornit apoi intr-un pelerinaj In Palestina; In to-väräsia unor negustori armeni, pa ruta Damasc, Nazaret, Tyr, ajungInd la Ierusalim la 5

422

www.dacoromanica.ro

aprilie 1612. A vizitat cu acest prilej i asezirile de la Jericho, Emaus, Bethleem i tirmurileMrii Moarte, celebrInd sitbItotile Pastelui la Ierusalim. La 12 mai 1612 a pleeat sprtCairo, a zirit piramidele i sfinxul 6 s-a imbarcat la Alexandria, luind drumul intoarceriispre casi. Dupi peripetii datorate unor intilniri neplicute cu corsarii barbaresti, peregrinulscotian a ajuns in Malta, apoi la Neapole i, in sfirsit, la Nisa, de unde, stribitind Franta,s-a inapoiat in patrie. Aici el a fost prezentat la curte regelui Iacob I, reginei Ana si prin-tului mostenitor Carol, cirora le-a diruit relieve aduse din ,,Tara Sfinti".

A cloua serie a cilitorillor lui Lithgow a inceput in septembrie 1614, chid a debarcatla Ostenda, in toiul luptelor dintre printul Mauriciu de Nassau si generalul Spin°la; respec-tat de catre cei doi adversari, cilätorul a fost chiar cinstit Cu omenie de Spinola, 6 ospitatin tabira sa, fiind lisat s piece in Germania; prin Köln, Heidelberg si Niirnbergtind Elvetia si Peninsula Italia, Lithgow a ajuns in Sicilia, unde s-a imbarcat penttu Africade nord. A vizitat de data aceasta orasele Tunis si Alger, bucurIndu-se de protectia unttipitan de corsari englez, renegat, Ward 6 de aceea a tovar4ilor sii. Reintors In Italia, intre-prinzitorul scotian a parcurs in sens invers drumul urmat lainceput, indreptindu-se spre Viena.De aici a coborit Dunirea ping la Komom si a stribitut Moravia, Transilvania i nordulMoldovei, de unde, dupl. mai multe peripetii, a luat calen intoarcerii prin Polonia, Gdakisksi Stockholm, In cursul cilitoriei sale pe Dunäre, scotianul s-a imprietenit cu Gaspar Gra-tiani, viitorul domn al Moldovei, care insotea ca interpret pe sohd turc ce se inapoia laConstantinopol. Drumet neobosit, Lithgow a mai Intreprins si o a treia cálitorie, vizitlndIrlanda, in 1619 lar in anul urmitor Spania. Aici a intimpinat multe vicisitudini. Intern,nitat i torturat ca spion la Malaga, a fost apoi extridat 6 Inchis in Anglia, de guvernullui Jacob I (aprilie 1622); a suferit dirk nou o detentie si in timpul lui Carol I, dupi publi-carea insemnirilor sale de cilärorie, in care destiinuia suferintele indurate in inchisorilespaniole. Dupi eljberarea sa in 1627, Lithgow s-a relators la Edinburgh. Timp de 10 ani, .,e1n-a .mai cltorit niciieri, dar in mai 1637 si-a pisit pentru ultima dati Tara. Dupg ocilitorie in Olanda, s-a reintors definitiv in Anglia. Asisti la izbucnirea revolutiei. Din 1645i se pierde urma. Se pare ci ar fi murit la Lanark.

Lithgow a 15saz cueva poezii, cit i unele lucrrì asupra evenimentelor comemparaneca: A True ancA Experimental Discourse upon the Begining Proceeding and Victorious Event ofthe Last Siege of Breda, Londra, 1637, The Present Surveigh of London and England'sState Londra, 1643 si An Experimental and Exact Relation upon that Famous andRenowned Ssege of Newcastle, and that Victorious Battel of York or Marston Moor',Edinburgh, 1645.

Poeziile sale tipirite mire 1618 si 1640 au fost reunite si republicate de dr.James Maidment, la Edinburgh, in 1863, sub titlul: Poetical Remains of William Lithgow.

S-a gait cunoscut mai ales prin insemnärile sale de cilitorie. In 1614 a publicat oscurtä dare de sean i a cilitoriilor sale, reftpirite In 1616, intr-o a doua editie, asazi foarterarä. In 1632 a publicat prima editie completä a cilitoriilor sale sub titlu: The TotalDiscourse of the Rare Adventures and Painful Peregrination, of Long Nineteen Years Travaylesfrom Scotland, to the Most Famous Kingdomes in Europe, Asia and Africa ... Inprinted asLondon by Nicholas Okes. A fost republicaa in mai multe editii, la Londra (1640, 1682) 6

423

www.dacoromanica.ro

Edinburgh (1778 si 1814), reprodusa partial in Hakluytus Posthumus or Parchas HisPi!grimes, vol. X, Glasgow, 1905, pp. 447-492 sub ¡dui: Relations of the Travels ofW. Lithgow a Scot, in Candy, Greece, the Holy Land, Egypt other 'Parts of the East.

In 1910 0 apoi in 1928, lucrarea a fost reeclitatä cu uncle abrevien, de B. L Lawrence,&pa editia princeps din 1632, sub titlul: Rare Adventures and Painefull Peregrinations incolectia ,,.The Travellers Library".

A fost tradusä in limba olancleza sub titlul: Willem Lithgouws neggen-thien jaarigeLane-Reyse ayt Schotland nade vermaerde deelen des Werelts, Europa, Asia ende Africa, Amstel-dams Iacob Benjanim, 1656.

Un fragment al acestei versiuni cuprinzind relatia critoriei lui Lithgow in Transilvania,Moldova a fost tradus de N. Iorga i publicat in Studii si documente, vol. XXIII, pp.

459.-463, impreunä cu panca privind sederea pretendentului Bogdan Sasul, care-si ziceaStefan Bogdan Despot, la Constantinopol in casa ambasadorului englez Th. Glover, la acarui plecare a foss nevoit sä se turceasca.

Relatia lui W. Lithgow cuprinde unele informatii generale despre aspectul regitmilorvizitate i despre bogä'tiile lor, staruind asupra vicisitudinilor intimpinate ath in ;Wala-chia" care pare sa fie mai degrabi Valahia (Vallassko) din Moravia deck Tara Ro-maneasca, judecind dupi itinerarul parcurs ctt si in Moldova. Unele afirmatii, ca ceaprivitoare la limba vorbiti de tmgurii din Transilvania cea latini (I) cit si laexistema in Moldova a unui boier protestant (I), Starhuldsg, stirnesc oarecare nedumerire.Dupä o analiza atenta a tuturor stirilor privitoare la peregrinarile autorului rezultäc textultrebuie folosit cu prudenta.

Date asupra lui Lithgow se gasesc In Dictionary of National Biography, vol. XXXIII,London, 1893, pp. 359 361. Despre calItoria sa prin partile noastre s-au ocupar M.. Beza,English Travelkrs in Rumania in vol.: Papers on the Rumanian People and Literature, Lon-don, 1920, p. 21 si N. Iorga, A History of Anglo-Roumanian Relations, Bucharest, 1931,pp. 21-22. Este mentionat de D. Ciurea in Considération sur la littérature historique etghographique des XVIIXVIII siècles. (Essai de classification), in Revue Roumaine d'histoireg,1971, nr. 5, p. 824.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA CALATORIEI PRINTRANSILVANIA SI MOLDOVA'

1616

Strábátind acum toatá Tara2 pira la Grans fitot astfel pina' la Catterad"4 in Walachia", am gásit Tara atit de acope-

' Traducerea s-a ficut dupä lucrarea lui L it h g o w, The Totale Discourse of theRare Adventures and Painefull Peregrinations of Long Nineteene Years Trauayles, fromScotland, to the most Famous Kingdomes in Europe, Asia and Africa ..., London, 1632,pp. 416-418.

2 Ungaria.3 Grana.4 Pentru discutarea acestui nume vezi mai jos Observatille critice asupra textului.5 Vezi tot acolo discutia despre strania trecere din Valahia", In Transilvania prin

Tokaj (!). 0 solutie ingenioasä a fost incercatä prin identificarea acestei Valahii cu localitateaVallasko din Moravia, unde sInt amintiti documentar valahi In secolul al XVI-lea (cf.A.Karel, Sur la population de la Valachie morave et les quelques rapports d ranthropologiede la Roumanie, Brno, 1933). 0 altä solutie mai arbitrar ä a fost cea a editorului din 1928,care a suprimat din text partea referitoare la Gran si Gatterad, subliniatä de noi, pentru aidentifica astfel Walachia' cu Tara Romineasa.

425

p. 416

www.dacoromanica.ro

P.

ritä de päduri i acestea pline de ucigasi (cad am fost jefuit in aceste Ti-nuturi i abia am scäpat cu via,* trick am fost silit s m intorc la TokajIn Ungaria superioar i, de acolo, tntr-o zi am intrat in Transilvania.

O descriere a Transilvaniei:

Aceastá Tarä este asa de inconjuratä de munti Inahi si de netrecut in-ch nu sint decit cinci treatori pentru a pätrunde in ea, ceca ce o facefoarte puternicä si de necucerit. In interior se aflä o vale bogatá sau odmpie de 30 de mile° lungime si 6 mile lime, impodobitä cu sase orasefrumoase. Cel ,mai de seamä dintre ele este Brasovur, apoi Alba Iuha° siSibiu°. In interior povirnisurile muntilor se inaltä lin chiar pinä la virfceca ce face ca Tara sä fie artoas i pacutä ochilor i pämintul sä fie celmai bine rinduit, in compunerea sal°, din Europa. aci pe cimpia incunu-natä de munti nu creste dectt gnu, secará, orz, mazáre i fasole. Si pejumätate din dealuri sau pe poalele lor sint numai vii si sate nesfirsite iarspre înlIimile inconjurätoare cele mai depärtate se aflä numai päsuni pentruvaci, oi, capre i cai i desisuri de duri. Si este astfel orincluitä. inch fie-care regiune indestuleazä pe cea.lalta cáci cei din sate" indestuleazá cele-lalte douä pärti Cu alimente si acestea la rindul lor le indestuleaiä cu vinuri,vite, unt i brinzä; ele schimbä intre ele toate cele de trebuintä, dupä. nevo-ile lor.

Aici am gäsit pretutindeni o populatie foarte indatoritoare i priete-noasä si am auzit oamenii de rind vorbind adeseori latineste si tot astfel facIn mod obisnuit, toti. ungurii".

Locuitorii de aici sint toti protestanti, cit despre voievodul sau princi-417 pele lor, Gabriel Bethlen", nu 1-am väzut, dci // zäcea bolnav de febrä la

Alba Iulia. Aceastä provincie este un principat liber i totusi se aflä intr-oanumitä privintä sub autoritatea sultanului.

Dar acum, päräsind aceastä Tarä cretin i trecind prin pasul de- miazá-noapte al dealurilor zise de la hotarul de miazä-noapte (?) sau muntii nor-

6 mila ungara este de 8 354 m, cea germana de 7 420 m, pe cind mila engleza are 1 854m sau 1 609,32 m. Autorul se refera evident la mila

7 Crornestate.9 Juliastrad. (!)

Hermestat. Orasele nu s'int amintite n ordinea asezärii geografice.10 The best mixed soyle.11 In editia din 1928: They of the Walley.

Afirmatie pe care o mai intilnim din &id n cind la autorii de descrieri, care nupurced de la o observare directa a lucrurilor, ci de la folosirea vreunui text anterior ne-controlat.

13 Principe al Transilvaniei (1613-1629).

'426

www.dacoromanica.ro

dici", am intrat in Moldova unde, ca urare de bun sosit, am fost in-conjurat, in mijlocul unei gaduri de pe hotar de sase ucigasi // unguri i P.moldoveni; scapind cu viata dupi multe rugaminti, mi s-au furat saizeci deducati unguresti de aur" i toate vestmintele mele turcesti, lastrulu-ma golde tot, decit doar mi s-au dat inapoi patentele mele, hirtiile i scrisorilepecetluite.

Dupa ce au facut aceasta, pentru mai marea lor siguranfa, m-au dusla o parte §i cu trupul gol mi-au legat steins mijlocul cu curmei de tei" deun stejar i bratele tot astfel la spate, jurindu-se c daca voi cherna inajutor sau le voi stinjeni planurile inainte de apusul soarelui, se vor intoarce

ma vor ucide, dar mi-au fagaduit sa-mi dea drumul atunci.Dar facindu-se noapte i ei uitindu-m, am ramas aici pina la ziuä cu

mare frica de lupi si de mistreIi. Atunci, cu voia lui Dumnezeu, am fostliberat de niste ciobani care, imbricindu-ma cu un suman de al lor lung

vechi i clindu-mi de mincare, unul din ei m-a dus la cinci zile de acolola domnul tinutului, baronul de Starhulds" (!) un protestant (!) moldovean,la care am petrecut cincisprezece zile. Si aici am fost despagubit cu prisosintade toate pierderile mele prin darnkia lui i a rudelor i prietenilor lui dinvecinatate. Si n-au voit s ma lase sa patrund mai adinc In Tara, pentruturcii sint banuitori fa; l de straini, dat fiind ca au smuls ;ara numai de putintirnp de la un principe crestin, cu care am stat la Constantinopol", in casalui Sir Thomas Glower, ambasadorul19. Am ascultat de sfaturile boierului

aductndu-i toate mulIumirile cuvenite pentru grija lui binevoitoarede mine, am fost trimis Cu o csairáuzä care m-a condus doua zile printr-oparte din Podolia, regiunea cea mai de sus a Poloniei, în hotar cu partitetataresti

Borean Borger (?) (--= Border ?) or North mountaine.Threescore Hungar Duccats of gold. In secolul al XVII-1a, pe la 1640, ughiul costa

200 bani, adicg un leu si 80 bani (G h. Ghibgnesc u, Surete avoare, IV, 251;lit ti, Arhiva, 38, 53, apud G h. Z a n e, Economia de schimb in Principatele Romiine, Bucu-resti, 1930, p. 122).

16 Wooden ropes.17 Neidentificat. Probabil o confuzie Cu denumirea de staroste echivalentg cu pircglab,

care presupune tinerea sub autoritatea sa a unei cetati insemnate a ;Ira. Mult mai frecvent seintilneste acest termen la poloni.

18 Nu poate fi vorba aici cleat de pretendentul $tefan Bogdan, fiul lui Iancu Sasul,domn al Moldovei (1579-1582), protejat al ambasadorului Anglie, despre care Lithgow amin-teste In prima parte a memoriilor sale (pp. 140-141). Asupra relatiilor pretendentului cucurtea regará englez i ambasadorii britanici la Poartg,, Lelo si Glover, vezi, In special,Elvire Georgescu, Le sijour d'un prince moldave a la Cour de Jacques I-er roid'Angkterre, In avfélanges de l'école roumaine en France, Paris, XII, 1934, 1-ire panic,pp. 3-32.-

19 Ambasador al Angliei la Poartg (1606=1611). Cf. N. Iorg a, Studii i documente.XXIII, pp. 459-460, unde a redat in traducere fragmentul din relatia lui Lithgow, privitoarela protecpa oferit5 de acesta lui Stefan Bogdan.

127

418

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE

Insemarile lui Lithgow despre Transilvania nu oferädecit locuri comune 0 generalitävi: mai puvin dectt ceca ce ar revine cineva dupä: citireaunor descrieri geografice, ca cele ale geografilor italieni din pragul secolului al XVII-lea de pila. Autorul pomeneste de 6 orase bogate (cu giondul, desigur, la cele 7 orase",ades pomenite in legIturä Cu numele Transilvaniei: Sieben (!) Virgen), dar nu menvioneazädecit trei din ele, 0 intr-o ordine ciudatä. Despre locuirori stie doar cl vorbesc latinelte

a ar fi protestanvi (informalii necomplete, putind fi culese tot din carvi), dar nu paresä fi observat deosebirile etnice dintre ei, 6 nid existenva limbilor navionale vorbite, de-sigur, mai frecvent decit latina amintitä. Atirnarea Transilvaniei de turd este menvionatäintr-o formä mult prea neprecisä, färä nici o tangenvä cu realitävile locului 0 mornentului.Despre Valahia 6 valahi, el §-tie doar cä: ace4tia din urmä sint ucigasi" (!). El ar fi fostjefuit de ei 0 abia a scäpat cu viava. .kezarea geograficä a acestei Valahii (din care seajunge in Transilvania trecind prin Tokaj!) a dus la ipoteza a ar putea fi vorba de Valahiidin Moravia (!). In felul acesta drumul lui Lithgow prin Tokaj ar fi devenit plauzibil. Dar

428

www.dacoromanica.ro

explicatia este foarte puyin convingitoare. Lucrul este cu atit mai ciudat cu cit rimine fap-tul c aceead pitanie a autorului In aceasti enigmatici Valahie" se afli repetati §i am-plificati in cealalti Valahie, Moldova! Si acum apare aceeasi neprecizie geografici. Eamintit pasul de miazinoapte al dealurilor zise Borean Border', sau i Mundi Nordici (!).Si aid aventura lui Lithgow oferi multe ciuditenii. El insusi umbli in port turcesc (I),venit totusi din Transilvania. Tilharii ii iau hainele, dar ii restituie patentele i scriso-rile sale atunci dud Il leagi gol de un copac (!)... etc. Salvat de ciobani, el este dus laseniorul tinutului, baronul de Starhulds (!), care era un protestant moldovean (!) Pentrua ajunge pinä la el, a umblat o cale de cinci zile (!). Nu a putut cunoaste mai bine tara(si de aceea bineinteles nici nu o descrie), pentru c baronul 1-a indemnat sii plece, expli-cindu-i c turcii slut binuitori caci au zmuls fara numai de scura weme de la unprincipe cregin, fi anume chiar de la aceta at care statuse Lithgow in casa ambasadoruluiGlover. Dar, in realitate, acel pretedent nu a domnit niciodati, i Lithgow putea fi inmsur s tie aceasta. Ce sens are afirmada ci turcii au zmuls Moldova de la un principecrestin, cci domnii Moldovei, indiferent de inclinatilie lor, au continuat si fie crestini.Numirile slut si ele destul de sugestive: Gatterad (?), Iuliastrad (!) (probabil prin analogie cuCronstadt i Hermannstadt, ar fi de citit Juliastadt I), baronul de Starhoulds (!)... Gatterad,sä: fie oare derivat printr-un fel de metagrami din acel Targorod, ce apare pe harta Mol-dovei asa-zisi a lui Reicherstorfter de la sfirsitul secolului al XVI-lea? $i Starhoulds sivini de la Staroste? Termenul este foarte frecvent la poloni, unde dealtminteri existaunobili protestanti, ceca ce a putut sugereze autorului aceasti tea'situri suplimentari abaronului amintit. Cit priveste valoarea informativi a relatiei lui Lithgow, constatämeste nula. El stiruie asupra unor pretinse aventuri sau pçanii, pentru a inlocui descrierealocurilor pe care nu le-a väzut. Inainte de Transilvania, el nu a dat decit de piduri plinede ucigasi. Dupi aceea asisderea. La mijloc este descrisi (!) Transilvania, Cu aceea vale saucimpie lati de 6 mile (de circa 12 km) si lungi de 30 mile (circa 60 km; pe care incapcam greu cele sase orase frumoase, care pini la urmi gut trei. Urmeazi impirtirea reliefuluiin cimpie, deal si musite, cu aritarea cu totul inutilä a produselor lar firedi. Pe principeleGabriel Bethlen nu 1-a putut vedea la Alba Iulia, pentru ch. acela zicea de friguri.

Aceste citeva exemple din multe altele care videsc inventivitatea autorului, ne-ar in-demna asezim alituri de cipitanul John Smith, cvasicontemporanul sau, firl ca el säatingi .totusi propordile Cu adeväxat mirete ale creadilor acestui neobosit niscodtor deaventuri ametitoare.

www.dacoromanica.ro

ACHIM DE HARLAY-SANCY

(1581-1646)

Achille de Harlay-Sancy, fiul lui Nicolas de Harlay-Sancy din familia vestitului Achille Harlay, s-a näscut In anul 1581.

A ficut studii juridice i teologice, ajungind episcop de Lavaur. Dar In urma mortiifratelui su (1601) a renuntat la cariera ecleziasticI pentru- cea militar. A luat parte lacampaniile din Italia, Germania, Flandra 0 Anglia. In 1611 a fost numit ambasador la Con-stantinopol, Intr-un moment clnd influenta Frantei in Orient a suferit mult de pe urmaasasinärii lui Henric a/ IV-lea (In 1610). In 1614, el a Incheiat cu Poarta o capitulatiemai putin favorabilä Frantei ca cea anterioarä. CurInd (1616) s-a produs un incident, care adeterminat rechemarea sa In 1619.

E vorba de evadarea lui Samuel Korecki din Inchisoarea celor $apte Turauri (YediKule), cu ajutorul unui secretar al ambasadei Frantei, fapt de pe urna druia Sancy a fostInchis de turci (vezi Hurmuzaki, IV, 2; pp. 369-372 raportul bailului venetian Almoro Nanidin 8 decembrie 1616) 0 constrIns sä pläteasel suma de 18 000 de pia7tri ca räscumplrare

430

www.dacoromanica.ro

a subalternilor lar comertul exercitfat de crestini in Imperiul otoman a fost supus unortaxe arbitrare.

Sancy a plecat din Constantinopol, la 11 februarie 1619, Impreuna Cu ambasadorulprincipelui Transilvaniei Gabriel Báthory. Dupa o calätorie anevoioasa prin Bulgaria, afost silt sa se opreasca mai multe zile ping' poati trece Duarea, acoperia de sloiuri.AjungInd 'in Tara Romaneasca, a fost foarte bine primit la Tirgoviste, de Gavrilas(1618-1620), pe care il cunostea din timpul sederii sale la Constantinopol. Dui:a un scurtpopas, Sancy urmat calatoria, trecInd In Transilvania.

Intors in Franta, a intrat in Ordinul Oratorienilor. A fost insarcinat de Richelieu cudiferite misiuni. A facut parte din suita tinerei regine Henrietta-Maria, fiica lu Henric alIV-lea, la plecarea ei In Anglia (1625).

A murk la 20 noiembrie 1646.Sancy a fost un erudit de seama si un colectionar pasionat, lasInd o bogata colegie

de manuscrise orientale, pästrate in Biblioteca Nationala din Paris. A scris insemnari decalatorie, din care s-a reprodus fragmentul privitor la trecerea sa prin Tara Romineasca(1619), In colectia Hurmuzaki, Supliment, I, 1, p. 185, doc. 283. Cuprinde stiri impresio-nante despre pustiirea %aril de eitte tatari, cit i despre indatorkile impuse domnului de catresultan (echipare de vase, livrare de furnituri etc.):

I se atribuie: Relation des persécutions que Les ecclésiastiques franvais attachés el lareine eAngleterre éprouvèrent de la part du Duc de Buckingham, in Mercure" 1626 si

Discours d'un vieux courjtisan désintiressé sur la lettre que la reine-mère du roi a écrite aS. M. après étre sortie du royaume, Paris, 1631.

Amanunte asupra lui Sancy se gasesc In Le Wassor, Histoire de Louis XIII; Recueildes pikes curjeuses pour la difense de la rein-mère; P. Jacob, Traité de bibliographie, 1626,p. 134; Gabriel Tongas, Les relations de la France avec l'Empire ottoman durant la pre-mière moitiè du XVII-e siècle et l'ambassade 4 Constantinopole de Philippe de Harlay, Comtede Chy (1611-1640), d'après des documents inédits, Toulouse, 1942, pp. 10-14.

Pentru calatoria sa de la Ragusa la Constantinopol cu prilejul ocuparii postului deambasklor, a se vedea Le voyage de Monsieur de Sancy Ambassadeur pour le Roy en Levant,fait par terre depuis Raguse jusques a Constantinople Pan 1611. Escrit par Monsieur Le Fevrel'un de ses secrétaires (Archives des Affaires ttrangères, Turquie, Mémoires et documents,vol. VI., 1611-1619, f. 20-43 v°) publicat partial de Bistra A. Cvetkova, Eau's Open=tramenuc sa 6zneapacumeu6aArsaucKume semi om XVII B, In lissecmus ma narutuR Apxu6 Iowa"IV, 1968, pp. 127-138. La noi e mentionat de Al. Sadi Ionescu in Bibliografia calato-rilor straini, p. 116.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE DIN TIRGOVISTE

1619 martie Tirgovigel

p. 185 Am nimerit aici o vreme foarte asprä, cughea i zäpadä si am gäsit Tara Intreagä pustiit i prädatä de tätari,. careIntorcindu-se de la armata din Persia, goi i präpäditi, ciutau a se refacá2trecerea lor prin tärile de la Constantinopol Ora la Durare. Acest lucru i-aingrozit asa de mult pe acesti bieti locuitori, inch am gásit satele pustiiteam fost nevoit s ocolesc mult pentru a gäsi adäpost i hranä. Sultanul3 tri-rnisese un capugibast ca infrfneze, dar ei nu 1-au lua,t tn seam i, ame-ninvindu-1, 1-au alungat, prädind de fafá cu el pe bieii oameni i stordndu-le

I Traducerea s-a ficut dupa textul francez al scrisorii catre Puysieulx, publicat inHurmuzaki, supliment, I, 1, p. 185.

2 Se sont voulu savoir (?) et remectre.3 Osman al II-lea (1618-1622).

432

www.dacoromanica.ro

bani de ráscumpárare4, necinstindu-le sotiile si gpindu-le cftiva copii. Iatgcum ingrijeste sultanul de supusii sái.

Trecind Dunárea am venit in Tara Romineascá8 si am fost primit cucinste de domnul care o cirmuieste8 si pe care-1 cunoscusem mai dinainte, laConstantinopol. El m-a poftit cinci zile la curtea sa care-i destul de nápástuitá,resimtindu-se de vecinátatea turcilor. Acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, plecde aici, pentru a trece in Transilvania si a-mi urma mai departe drumul cucea mai mare grabá cu putintá.

... Chiar acum i-a venit acestui domn poruncI din partea sultanului sáechipeze citeva vase pentru a le adáuga la flota de mare impotriva caza,cilor.Nu i s-a poruncit sá stringá ostasi pentru a servi la armata de uscat, ceca cear insemna cá, 6 vor cauta anul acesta s5. adune materialele necesare pentruconstruirea fortáretei7 de la Nipru8, despre care fac at:ha caz de citiva aniincoace. $i construirea ei vor amina-o pentru anul viitor, ceea ce s-ar puteadatora incetinelii // si guvernárii atit de prudente a acestui vizir8. Ca urmare P.Iskender pasa trimite vorbá aicì cä. va fi in curind la Silistra, un erg asezatpe celálalt mal al Dunárii, si sá i se pregáteasa toate cele ce-i vor fi de tre-buintá pentru intretinerea casei sale 6 a oamenilor si. In aceastá privintá,el va fi ascultat si fárá zábavá, cáci acesti bieti domni stilt sclavii sclavilorsultanului.

Din Tirgoviste, la 14 martie 1619

4 Rançonnantz.5 Valachie.5 Gavril Movilä (iulie 1618 iulie 1620).7 Ar putea sä fie vorba de cetatea AsIan Horod, ridicatä de turci la Nipru. Vezi

Miran Costin, p. 65.8 Boristenes.9 Iskender, sau Skender Pascha. Fost beilerbei al Bosniei, apoi al Oceakovului, vali de

Silistra, serdar contra lui Gratiani In 1620. Pentru functiile sale vezi In volumul de fa;ärelatia lui Joppecourt, n. 81.

186

www.dacoromanica.ro

GIOVANNI-BATTISTAMALBI (MONTALBANI)

(1596-1646)

Dintre scrierile de propagandä. din secolele XVI si

XVII, privitoare la lupta contra turcilor, o varietate foarte rIsp.inditä este aceea a asa-ziselor.Zeitungen`, gazete in Germania sau Avvisi" in Italia, constInd de obicei dintr-o scurtäprezentare geograficä i istoria urmati de ultimele ecouri politice sau buletine militare depe teatrul de Iva . Un asemenea avviso" este acela aflat lntr-o versiune italianä, dupä unoriginal german, si cuprins Intr-un manuscris inedit, analizat de N. Iorga In comunicarea sala Academie in 1899, i publicar In Analele Academiei române", seria a II-a, t. XXI, extras,Pp. 40-43. Manuscripte din Biblioteci straine relative la Istoria Ronanilosj. Titlul säu este:Vera relatione et avviso de Moldavia Qualmente il serenissimo sublime nato Principe etSignore il signor Gasparo Gratiani Principe di Moldavia, duca di Naxia et signor di Paroil sodetto fertile e abondantissimo Principato della serving torchesca iiberato ha. Tradottadalla lingua tedesca nella quale fu scritta, e inviata a Viena dal signor Giov. Battista Malbi

Montalbani] segretario di detto principe de verbo ad verbum dal medesimo originale. Lasfirsitul textului se citeste o notiiä enigmaticä, evident, posterioari: Questo 6 stato verificato

434

www.dacoromanica.ro

li 3, 4 et 5 di Setternbre sino alli 28 del sudetto nel 1620. Urmeaza apoi lamuritea: Stara-pata ire Viena di Austria, da Georgio Ghelbbar, in Lambe! Pursen, Anno 1620. Superiorumpermisus.

Asadar, aceasta Relatiune adevarat" a fost scris i apoi tradusa din limba germanade catre Giov Battista Malbi , care a trimis-o la Viena, unde a fost tiparitä. Brosura ger-mana tipariti nu este cunoscuta. Copia manuscrisa a versiunii italiene este urmatä de o asa-zis incheiere (Ibidem, pp. 43-53) ( . . . Segue il fine... etc.) care insa nu continua acel text,ci constituie o ampla expunere a factorilor care au detenninat politica ofensiva a Portii In1619 si efectele acesteia asupra domniei vietii lui Gaspar Gratiani, precum si o prezentarea expeditiei polone din 1620. Dar textul nu se opreste aici, ci continua cu expeditia sulta-nului Osman al II-lea In Moldova, in 1.621, incheiata In toamna acelui an. Este mentionatäsi intoarcerea din ambasada la Poartä a solului polon. pentru Intarirea padi, Krzystof Zba-raski, Intoarcere care a avut loc tocmai in 1623. De fapt este vorba de o lucrare indepen-denti de acea Vera relatione", careia ii este asociatä doar artificial prin cuvintele Segueil fine della sudetta espositione e Pesita di detti motivi case o leaga de testa prim. N. ',Iorgaa demonstrat c autorul Malbi.` este de fapt Giov- Bat. Montalbani, unul dintre secretarii luiGratiani, forma Malbi datorindu-se unei abrevien paleografice. Despre acest Montalbani secunosc uncle date biografice dintre care o bung parte i se datoresc probabil chiar lui.

S-a nascut in 1596 ca fiu al unui gerrnan si al unei italience. 5i-a facut studiile Jfra

Pisa, Padova si Parma, obtinind doctoratul in filozofic i in cele doua drepturi" (civil sicanonic). A calatorit 2n Germania, Polonia si Imperiul aroman. La Constantinopol I-a cu-noscut pe Gaspar Gratiani, pe care 1-a insotit la Viena, in cursul tratativelor cu imperialii(1615). S-a intors, probabil, cu el la Constantinopol, In 1616, secondindu-il poate in actlivi-tatea sa rentabila de negociator pentru rascumpararile de prizonieri crestini de seama ai Portii.Dupa numirea lui Gratiani ca domn al Moldovei (1619), Montalbani I-a urmat in aceastaTara, ajungind dupa afirmatiile sale pircalab de Galati. De asemenea ar fi foss folositde doom ia tratativele secrete cu principii crestini din Germania si Polonia. Alaturi de Gra-.

s-ar fi aflat in tabära polona de la rrutora. Dupá dezastrul crestinilor si fuga zadar-nica a lui Gratiani, ar fi fugit prin Tara tatareascit' In Polonia, de unde s-ar fi inapoiat inItalia.. Dar Insasi prezen;a lui alaturi de domn, la Iasi, si la Tutora pare destul de indoiel-nici la o cercetare mai atenta a celor douii versiuni date de el, pentru acelasi moment. Inprima dintre ele Vera relatione .te vadesc lacune 6 confuzii surprinzatoare: de pilda,nu se spune nimk despre arestarea ori uciderea ceausului venir si-1 mazileascä pe Gratiani.

mazi/irea este Cu totul omisa, domnul hi face pregatirile si iese din Iasi, mergindcon la solita maiesta (cu alaiul obisnuit), insotit de 500 de calareti si de garda sa de 500de pedestrasi croati, germani, unguri poloni In tabara sa. Este o transpunere a intrarii luiin tabara polona de la Cäinari. Aici este introdusa, intr-o forma mult schimbata, informatiadespre .uciderea turcilor. Turcii care erau in Tara au mers impreuna (insieme) la tablrä. Peacestia a pus pe principele si-i prinda de vii. Restul, toti erau 2n Molclova au fost uciside furia poporului si asa au path cei care incercau cu Inseläri s piardä pe doinn". SI fiecumva voitä aceasta infatisare a lucrurilor, uecerea lui Gratiani de partea polonllor ne-trebuind s apara ca o masura impusa de mazilirea sa?. In asa-zisa incbeiere mai tirzie incidentul

435

www.dacoromanica.ro

ceausului este, dimpotrivä, mult amplificat i romantat. Observam insa aläturi de acestereticente posibile si o necunoastere realä a imprejurarilor. De fapt strit doui momente dis-tincte. In realitate, Grariani si-a pus mai trail tabara proprie la Tutora cind asteptat peceaus, s-a dus apoi indata la tabara polonilor afiati atunci la Cainari, venInd apoi cu eila Tutora. Despre oastea polonilor, de asemenea, Malbi are informatii foarte slabe, sau maibine zis inexistente, afirmind ca ea era comandati de Samuel Korecki si de cumnatulacestuia, $tefan Potocki! Nu mai vorbim aid de felul in care este romantata fuga din ta-&ra a lui Gratiani, unde, de asemenea, apar lacune neasteptate. Am crede, asadar, c inmomentul luptei de la Tutora Montalbani nu se afla in tabarel. A fost el cumva la Hotin,unde i trimisese Gratiani lucrurile mai de prq, si de unde a putut s fuga 'in Italia, o-data cu Annibale Amati, care a predat cetatea polonilor? Sau era cumva la Viena,alcatuind acolo acea Vera relatione, care ridica 6 ea o problemä de autenticitate si dedatare? Ne-am putea chiar Intreba daca aceasta a fost Intr-adevär tipärita, cum pretindeautorul? II regsim destul de curind la Constantinopol, mentionat in august 1621 debailul venetian Giorg,io Giustiniani (N. Iorga, op. cit., p. 29), ca Insarcinat cu o mi-siune secreta (!) din partea viceregelui Neapolului, constind in negocien cu turcii Innumele regelui Spaniei (!), dar a-Aid aparent doar sarcina de a rascumpara niste robicrestini. Coinciden ta destul de sugestivä pentru fostul auxiliar al lui Gratiani, care Inca din1616 se semnalase prin asemenea Indeletniciri. Este vrednic de observar c In partea adoua a manuscrisului lui Malbi" este vorba cu tot dinadinsul de viceregele Neapolului(Don Pedro Giron, duce de Ossuna) in legätura cu un prizonier turc al acestuia, cumnat almarelui vizir Ali, (Halil) care se interesase foarte de aproape (la tnceputul anului 1620)de eliberarea sa, bizuindu-se pe sprijinul gratuit al trimisului imperial, contele Mollart.Potrivit Cu Malbi, täraganelile acestuia ar fi avut consecinte politice incalculabile,determinindu-1 pe marele vizir si nu porneasca Inca un räzboi contra imparatului, ci s atacemai degraba Polonia, dupa nereusita sa de a dezlantui o agresiune contra Venqiei, caci tre-buia neaparat pornit un razboi pentru a nu fi banuit de mituire din panca crestinilor. Nuar fi exclus ca Montalbani, initiat mai inainte In asemenea tranzaqii, sa fi reluat el acuma,In sens invers, vechea negociere, tratind direct, dar &saes, in numele ducelui, acea ras-cumpärare in beneficiul acestuia, oferind adica elibereze in schimbul unei sume impor-tante, Bailul Giustiniani mentionase in raportul sau cà Moltalbani era foarte bine platitde vicerege. Acelasi Giustiniani afirma tot acolo ca Montalbani ar fi servit in tinerete co 200de oameni sub proveditorul venetian Andrei Paruta (ibidem). Dar daca anul nasterii saleeste corect redat (1596), atunci 2n 1621 Montalbani nu avea deck 25 de ani! Tot Giustinianimai da i celelalte date biografice, pe care le cunoastem despre acest personaj; narionali-tatea tatalui si a mamei, pxecum i calitatea lui de fost secretar pentru limba latinä a luiGratiani. Aceste informatii nu provin ele cumva din propriile declaratii ale lui Montalbani,acute poate direct bailului in vederea vreunei capatuiri? Cad In cele din urma, II afl5mtrimis de Siniorie in Creta, unde moare in 1646. In cursul vietii sale destul de aventuroase,el fusese i in slujba ducelui Victor Amedeu de Savoia.

Montalbani este autorul unei lucrari despre Imperiul otoman, care s-a publicar chiarIn timpul vietii sale sub titlul:

436

www.dacoromanica.ro

De Moribus Turcarum Cammentarius, Roma 1625 6 1636 tip. Faccioni, sau sub acelade Rerum Turcarum commentarius, authore Ioanne Baptisa Montalbano, Bononiense, Leyda,1630, in volumul colectiv Turcici Imperii Status seu discursar varii de rebus Turcarum aeirui editie a s-a Nip'ärit In 1634, la Leyda, sub titlul: Turcici imperii Status; acceditde regnis algeriano atque tunetano commentarius. 0 a treia editie a dat Cuspinianus inDe turcarum origine, Leyda, 1654. Sint cuprinse i informa,tii privitoare la fárile noastre.A mai Mat 6 alte lucrri, printre care cifám: Annales ab anno 1600 usque ad prasentemdiem; Supelex aciti cum discursi bus et aplicatione exemplorum nostri aevi; Grammaticaturcica

De Montalbani s-au ocupat:Leone Alaccio In Apes Urbanae, P. Orlandi in Notizie degli Scrittori bolognesi, Fantuzzi inNotizie degli Scrittori bolognesi, Bologna, 1788, VI, pp. 53-55 si N. Iorga in Manuscriptedin bibliotecile straine, p. 105 q.u., Istoria roma nilor prin cl7itoni, Bucuresti, 1928, I, pp.297-298.

www.dacoromanica.ro

RELATIE $1 INFORMATIEADEVARATA DESPRE MOLDOVA'

1620

p. 40 In ce fel prea inaltatul principe fi dornn,Domnul Gaspar Gratiani3, principe al Moldovei, duce de Naxos3 fi donin deParos4 a eliberat de robia turceasca susnumitul principat, roditor fi nespusde inbelpgat. TradusZi din limba germana 'in care a fost scrisa fi trimisa

1 Traducerea s-a Ficut dupä textul hallan publicat de N. Iorga in Manuscripte dinBibliotecile striiine relative la istoria rornanilor in ,,Analele Academiei Romine", Mem. seq.ist., seria a II-a, t. XXI, Bucuresti, 1899, P. 40 (extras). Fraza cace urmeazI fAce partedin titlu.

2 Gaspar Gratiani, domn al Moldovei (1618-1620).i Naxia.4 Paro. Gratiani a dpitat, la inceputul anului 1617, ducatele de Naxos si Paros ca

räsplatä pentru serviciile aduse Poqii in 1615, Cu prilejul tratativelor diplomatice duse cuimperialii la Viena.

438

www.dacoromanica.ro

la Viena de dornnul Giovanni Battista Mal bis, secretar al numitului dorm:,cuvint cu cuvint chiar dup4 original.

Marele, mänosul i imbelsugatul principat al Moldovei se märginestedintr-o parte cu Dunärea, Cu Turcia, oclia cu Serbia° si Bulgaria, de altacu Transilvania, iar de cealaltä parte se märgineste cu Podolia care estesupusä coroanei polone, a patra parte se märgineste spre räsärit Cu tätarii,cu Marea Neagra i cu Durarea. De Turcia, adici de Serbia' si Bulgaria odesparte Dunarea, largä de trei mile si mai bine; de Transilvania, un Ian;neintrerupt de munti abrupti; de Podolia, Atli Nistru7 adtric si la% de unpätrar de milä; de tätari, vasta intindere de cimpii deserte i cetatile tä-tarilor (!) anume: Cetatea AlbP, Oceacov° ì Tishina° stäpinite de turci.Sint 76 de ani de ctrid <aceastá regiune> se afla sub stäpinirea turceasa,<locuitorii ei> fiind crestini de rit ortodox si avind o limbä coruptá <din>:

italianä i rusa. <Acestia> au suferit mari räutäti, asupriri i tiraniidin partea turcilor, astfel c toatä lumea indeobste se plingea, inältind sus-pine spre cer, deoarece turcii luau cu sila cele necesare traiului lor, dupácum obisnuiesc sä facä in toate tärile i locurile sapinite de ei.

Schimbä pe domnii tärii ca pe toti ceilalti, deseori si la intervale scurte,pentru a primi daruri, ba chiar pentru a fi plátiti de cei ce le urmeazä, de-oarece dregätoriile se cumpr i cei care fac cheltuieli cautä sä se despä-gubeasa pe seama bietilor supusi; de aceea desele lor schimbäri aduc mareasupxire i säräcire pentru supusi.

A fost un domn al Moldovei, predecesor" al numitului domn Gratiani,un tiran grec, numit Stefan Tornsa° care bucurindu-se de ocrotirea turcilorcu care avea strinse legäturi, a pus de a täiat, // numai dintre boitri vreo342, färä a mai socoti oamenii de rind, pentru a le lua overlie°. S-a men-tinut trei ani i junatate" in domnie, autind Cu ajutorul turcilor s im-piedice acea çar sä se alieze Cu polonii i Cu unguni. In cele din urnii a

5 Malbi e, fara indoiali, o prescurtare paleografica nedescifratä cum trebuie, dupaM <ont> alb<an>i.

Autorul confunda aici hotarul Tarii Românefti cu cel al Moldovei.7 Nester.

Akerman.In text Pxia, lectura groita pentru Oxia", Ozia", cum era numit de cronicari

Oceacovul. Cf. N. Iorg a, op. cit., p. 40.-/0 Bender.

De fapt antepredecesorul su.12 Stefano Tonsa.33 Este vorba de taierea boierilor din 20 septembrie 1615. Cf. N. Ior g a, op. cit.,

g41,n. i scrisoarea lui Gabriel Bethlen din 5 noiembrie 1619, publicati de V. Motogna

traduceye In Revista istorica", XI, din aprilieiunie 1925, pp. 83-84, doc. II.14 In realitate a domnit aproape 4 ani (din decembrie 1611 pina la 20 noiembrie 1615).

439

13. 41

www.dacoromanica.ro

P.

fost inlaturat de o rascoara neprevazuta15 Cu aiutorul polonilori° carora leera mare dusman, macelarind pe multi din el, n alte imprejuräri, cindacestia tncercaser s intre in Mo1dova.

Acum, atit domnul cit i poporul sint asupriti flea a se tine sedmi detratate si de juramintul sultanului care a fagaduit tuturor domnilor Moldovei

Tarii Romanesti, printre altele, sa-i confirme in domnie pe timpul .vietiilor si a mostenitorilor lor; cu toate acestea nu-si respecta cuvintulrämintul pentru a nu-1 lasa sa se înbogeasc i s poata duce razboi im-potriva sultanului cum a facut chiar 6 Gratiani, domnul pornenit mai sus.Acesta, care este in scaun acum, de natiune croata17, a cumpárat cu banil°prin merite, numitul principat. Datorita pacii pe care dimpreun cu. altioameni de seama a incheiat-o intre imparatul Mathiasi° i sultan20, a primitnumitul principat pe viata o pentru urmasii sai, fiind confirmat de treisultani, sultanul Ahmed I, sultanul Mustafan i sultanul Osman22. Totusi,In ciuda motivelor juste arätate mai sus, tributul a fost marit23 din vbintasilnica a tiranilor turci.

... Pe linsa acestea, cum impáratul turcesc, sultanul Osman (II) a pussa' se vesteasca razboiul contra regelui Poloniein, la stäruinta ambasadorilordin Boemia25, Silesia si Moravia cu concursul 6 ajutorul lui Gabriel Báthory,principele Transilvaniei, iar acel principe Gratiani folosind multe argumente

temeiuri sfituia sa nu se porneasca acel razboi, invocind multe si diversemotive, pentru care acest rázboi ar fi fost fara indreptatire, caci Turcul aveao pace perpetua cu statul polon, confirmatä din vechime de catre toti perind cu juramint si pact, totusi cind Turcul a vazut prilejul bun ce-i vine dela crestini si de la räscoala eretkilor, nu a stat la indoiala daca sa se folo-

42 seascá // de el. I s-a poruncit asadar principelui Gratiani, s porneasca el cel

u In toamna anului 1615, boierii i slujitorii se ridicarä impotriva lui Toma. Luptas-a dat la marginea Iailor. Räsculatii au fost Invinsi si 75 de boieri au fost ucisi de Toma.

18 Tomsa a fost invins la Tätäreni (12/22 noiembrie 1615) de armata polonà'. sub co-manda lui Mihail Wisniowiecki, care voia 5'1 punäl In domnia Moldovei pe Alexandru Movilä.Infrint din nou 1îng Tecuci (24 ianuarie 1616), Toma s-a retras in Tara Romlneasci. Vezirelatia lui Joppecourt din volumul de fa.

Pentru originea lui vezi N. Iorg a, op. cit, p. 30.18 Internuntiul impäratului Mathias la Constantinopol, Ludwig Mollart, ar fi cheltuit

sume mari pentru numirea lui Gratiani ca domn al Moldovei, vezi Had jdji Khalif a,Fezleke-i tarikh, II, P. 399, Hurmuzaki, IV, 2, p. 376, doc. 407. 16, februarie 1619.

12 Mathias (1612-1619).20 Ahmed I (1603-1617). Este vorba de pacea de la Viena din 14 iulie 1615 confir-

marl solemn in mai 1616.21 Mustafa I (1617-1618).22 Osman al II-lea (1618-1622).n Vezi i relatia lui Polo Minio din volumul de fa;.24 Sigismund al III-lea Wasa.

Aceasta se räsculase contra impäratului.

440

www.dacoromanica.ro

dintii ca vecin de hotar, razboiul contra Poloniei. insá principele Gratiania facut tocmai dimpotriva. Convocind" ee toti boierii de sea,ma si pe totisfetnicii de taina, le-a declarat c ar fi pacatul cel mai greu i atragind pe-depse i °stride tára de iertare, daca ei ca crestini ar porni razboi contracrestinilor. Asadar, cu totii s-au hotarit s tmplineasca din toate puterile lorporuncile clomnului lor, daca acesta s-ar asigura de concursul i ajutorul sta-pinitorilor i principilor crestini, asa cum s-a i asigurat, trimitind indata solila regele Poloniei, la marele cancelar" i la altis mari dregatori i maiestatiisale cezaree, imparatul (Ferdinand al II-lea). Si in timpul acesta se prefaceaf afá de sultan si de celelalte mariri, dar porunci ca si mai departe sa fie pre-gátiti cei 10 000 de soldati calare alatuind trupa sa obisnuitá, punindu-le ta-bara lîng nîul Prut, spunindu-le turcilor a <face aceasta> pentru a punepiedica si a inchide trecatorile din lata ducelui Samuel Korecki si a lui Ste-fan Potocki, capitanul de Potok, cumnat cu acesta i comandant al oasteipolone. Dar marele vizir Hali pasa, care fusese Capudan pasa al intregii ar-mate de mare, vreme tndelungata28 a poruncit lui Iskender pasa, inspector ge-neral al celor trei principate care platesc tribut sultanului, adica Moldova,Tara Románeasca si Transilvania, ca sa ja bine aminte i sa fie cu oichii inpatru asupra acestui principe Gratiani, aratindu-se cu mare prefacatorie prie-ten bun al domnului. lar acela [domnul] se prefacea si el fata de ei, pentrua nu-si da pe fata gindul su inainte de vreme, macar ca se pregateal cu ar-mata, poruncind sa se ia dispozitii pentru construirea unor poduri peste Nis-tru pentru ca polonii s poata veni In ajutor, potrivit cu invoielile incheiatemai inainte. Dupa aceea, domnul a iesit din Iasi, orasul de scaun i resedintadomnului aflat la 120 de mile departare de cetatea insemnata a Hotinuluisi de cetatea Camenita din regatul Poloniei si a trimis multe provizii, arti-lerie, munitii i alte lucruri de pre; in acea cetate Hotin; i astfel a purcespersoana la tabara sa, cu maretia obisnuita, insotit de 600 de soldati" calaresi de 500 de pedestrasi din garda sa, de neam croat, german, maghiarpolon. Turcii care erau mn Tara s-au dus impreuna la tabára. Pe acestia apus domnul prinda vii. Restul, toti cîçi erau in Moldova §i la hotare aufost ucisi de furia poporului. Asa au fost rratati acei ce incercau g aveau deend s doboare pe domn.

Dupa aceasta toll locuitorii alergau bucurindu-se i binecuvintindu-I peacest domn Gratiani ca i-a slobozit de cruda tiranie a paginilor, dusmaniituturor crestinilor. Si acesti locuitori se aratau foarte ascultatori la toate

26 In realitate, Gratiani nu a convocat, in prealabil, pe boieri inainte de a trece laacliunea ireparabill a uciderii ceausului.

22 Zolluewski." Celebi-Ali-Pasa, mare vizir, 23 dec. 1619 9 martie 1621. Fost amiral (capitan

paya). (Dup4. o noti a autorului.)26 Soldati ordinarii, adici din oastea permanendi.

441

www.dacoromanica.ro

poruncile sale, si asteptind ajutorul polonilor, potrivit cu inTelegerile inche-iate mai inainte pentru a se apära de atotputernicia i forta i bogävia turci-lor. Se ande c acestia pregätesc o mare armatä contra domnului Gratiani,aruia sä se indure Dumnezeu däruiasa izbindái

Aceasta este situatia verificatä din 3, 4 si 5 septembrie pinä la 28 dinaceeasi lunä a anului 1620.

Tipäritä la Viena in Austria de George Gelbhar in Lambel Pursen, inanul 1620 cu voia superiorilor.

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA POLONILORIN MOLDOVA IN 1620

Una dintre consecintele nepreväzute ale indelungatu-liii cl;ntre Sfinta lig i Imperiul otoman (1593-1606) si a aqiunii lui Mihai Vi-teazul, a constituit-o detasarea Moldovei de sub stricta suzeranitate a Pox tii i intr-oa dpua faz ä intrarea ei in sfera de gravitgie a Poloniei, in timpul Movilestilor, ca pre;al neutralitkii pästrate in timpul conflictului de catre regele Sigismund al 111-lea, aflat subtutela partidei antihabsburgice a atotputernicului cancelar Zamoyski. Dupä pacea de la Zsit-vitorok, Tara Romaneascä 0 Transilvania au reintrat, treptat, sub dominatia turceasa intimp ce Moldova a rämas, mai departe, steins legatä de poloni. Poarta eliberatä depovara räzboiului suginut impotriva Casei de Austria g a aliatilor ei nu a mai avutde ce sä tolereze imixtiunea atit de fkig a polonilor in treburile Moldovei 0 a hotkitpunä capät. O primä mäsurä a alckuit-o mazilirea Movilotilor i inlocuirea lor cu Stefanal II-lea Toma (1611), izgonit insä de Alexandru, fiul al doilea al lui Ieremia vodä, cusprijinul nobililor din Podolia in toamna anului 1615. Interven0a militarä a unor trtipede mercenari recrutati IA Polonia a stirnit insä iritarea Poryii, care trimilind o oaste in

443

www.dacoromanica.ro

Moldova, comandata de Iskender-pasa, lichideaza partida Movilestilor in lupta de la Dric-sani (3 august 1616), ca un prim pas spre un conflict serios cu Polonia.

Rivalitatea polono-turca pentru Moldova se accentueaza dupa 1618, dud indepartareaImperiului habsburgic de la treburile orientale prin antrenarea sa in Razboiul de 30 de ani(1618-1648), tn Apusul Europei, i sfirsitul indelungatului conflict al Poloniei cu Rusia(1619) lasa mtna libera adversarilor sä se infrunte.

La 4 februarie 1619 Poarta numeste ca domn al Moldovei pe Gaspar Gratiani, utilizarca dragoman in negocierile cu imperialii, in 1615, si care se bucura, totodatä, si de 'lucre-derea influentului pasa Iskender. Dar odata instalat in domnie, Gratiani trece in tabäraantiturceascä. Cum s-a ajuns aici a aratat N. Iorga in comunicarea sa la Academie (Ma-nuscripte din bibliotecile straine relative la istoria somanilor, 1899). Nu a fost atIt o ini-tiativa proprie, ctt unnarea inevitabili a situatiei generale a Europei orientate. Un tratatsecret unea pe Habsburgi cu regele Poloniei (1613). Ei ar fi putut constitui impreuna unbloc puternic antiturcesc, de care trebuia tinut seama. Pe de alta parte, politica Portii tischimba brusc chiar acum orientarea. De unde Gratiani fusese trimis pentru a porni tratativetainice de pace cu Polonia lucru executat Intocmai acuma, dupa adoptarea de caneturci a unei politici räzboinice, sfortarile sale apareau Intr-o lumina suspecta. PrincipeleTransilvaniei, Gabriel Bethlen, denunta la Poarta gIndurile tradatoare ale domnului Mol-dovei, catre care se indreapti un firman de mazilire (sept. 1620). I se atribuie, intrealtele, intentia de a uni sub autoritatea sa cele trei fäsi: Moldova, Tara RomineascaTransilvania.

El se retrage in nordul ;aril, aperind la ajutorul armatei polone, care a trecut Nistrulsub comanda hatmanului Stanislav Zolkiewski. Intre timp intra in Moldova o ostire turco-tatara foarte numeroasa, sub comanda lui Iskender-pasa, de Silistra, ce aducea cu sine penoul domn Alexandru Ilias. Trupele moldo-polone au coborit Prutul spre a da lupta cuturcii, dar au fost inconjurate de inamic, superior in numar si armament, in tabara de laTutora si supuse unui asediu necrutator (17-20 septembrie). Spre a nu fi cu totul deci-mati, polonii încearc s iasa din incercuire i keep sä se retraga cu mari pierden sprePodolia, 'in timp ce Gratiani, fugit din tabära, este ucis la 21 ale lunii de boieriihatmanul Septilici i postelnicul Goia, care tl tnsoliserl tri fuga. Ramäsitele infrinte aleoastei lui Zolkiewski au ajuns la Nistru, la 6 octombrie, dar nu pot trece fluviul deckprea putini ostasi, fiind macelarili de turci i tatari, in invalmaseala pierind Insusi hat-manul.

Existä mai multe märturii privitoare la nefasta expeditie. Majoritatea textelor au labaza un jumal de campanie oficial asemanator celui tinut de polo* in expeditia dinMoldova la 1595. Prima din aceste relatari anonime din seria de fati red ä pe larg succe-siunea evenimentelor trine 3 septembrie si 6 octombrie 1620. Autorul a participar la expeditiein calitate de otean de husari, izbutind sa scape cu viata in imprejuraTile pe care le-apovestit. Simpla expunere a faptelor Era nici un artificiu este de un mare dramatism.Peste jurnalul de campanie cu insemngri sobre si precise se asteme o povestire vie, scottnd'in relief cite un amanunt semnificativ. Cind expeditia a pasit pe pamir' nut strain, steagulde matase rosie chinezeasca s-a rupt si a fluturat deasupra oastei Cind a intirrat Gaspar

444

www.dacoromanica.ro

Gratiani In tabara polona, primit in sunetele trimbitelor i tobelor i in bubuitul tunurilor,au zburat lamstele i s-au läsat pe tabara iar seara a dat o ploaie de nu se mai puteasta in cort. Inrreaga descriere e de un adevär zguduitor. Asistam la demoralizarea din ta-bara. Disciplina a disparut. Oastea se 'Imparte In grupuri care ii cer, ba chiar ii impun,lui Zolkiewski s trateze ca turco-tatarii. Tratative zadamice dintru inceput. In fatameldiei se pierde once omenie sau onoare militar. Calarimea pretinde sa fie IKsata saraseasca restul expeditiei, gonind calare spre patrie, In loc s insoteasdi convoiul de cärute

infanteria. Cei mai hotariti in acest sens sint Pan Kalinowski si Samuel Korecki. Auplecat ei oare impreuna ca Gratiani (cum pretinde un izvor)? Sau l-au prevenit ei c vafi predat turcilor de catre oastea polong (cum pretinde un alt izvor oarecum paralel)? S-ar;rea ca. el a plecat ca buna stiinta a lui Zolkiewski. Nu era nevoie si fie ra'cut atent laprimejdia raminerii sale in tabari, unde era socotit vinovat de cumpana oastei polone.Amintirea epilogului de la Dracsani mai era incl. vie in Moldova.

Relatarea anonima poate fil confruntata cu textul corespunzator al lui Miron Costin.Totul se suprapune perfect, caci letopisetul polon folosit de cronicar a urmat pas cu pasjurnalul acestei campanii din 1620.

O alta versiune din seria de fata este cea oarecum indirecta, a unora care, dezertindde Ja datorie, s-au grabit sa se intoarci acasa. Aici fantezia cauta sà acopere realitateasä inventeze evenimente sau incidente.

.Faptul ca exista mai multe rapoarte despre dezastrul din 1620 este destul de sugestiv.Pare probabil ca ele corespund unei anchete asupra imprejurarilor i incidentelor retragerii,caci se punea problema raspunderii pentru pierderile suferite. Vedem cà In primul raportdin seria noastra este pus accentul pe comportaren ostaseasci a lui Zolkiewski in fawa tut-buratilor din tabara provocare de anumite elemente aratate pe nume. Insu.si hatmanul, inscrisoaren sa c'a'tre rege, scrisa dupl prima destrar- nare din fata Prutului, condamna actiunealui Kalinowski si Samuel Korecki, fara Insä a-1 numi. Dezertarea cazacirnii avea el seproduca In ultima faza.

Descrierea retragerii este un document valabil In sine, chiar fara integrarea sa in im-prejurarile istorice date. Sint tablouri si scene de o mare vigoare. Pentru istoria Moldovei seimpune Indeosebi momentul sosirii domnului in tabara polonä, indicat muh mai sobru Incronica lui /vEron. Costin. Fatä, de aceasta nu apar elemente esentiale noi. Si plecazea luiGratiani, i prinderea lui Bucioc sint infätisate la fel. Dar ceca ce constituie aportul esentialal acestui document este calitatea sa de marturie imediata a starii de spirit a polonilordin expeditie fail de moldoveni, precum si a dezafectiunii acestora fall de oaspetii aduci-tori de prapäd. Pentru poloni localnicii ant tea-dated" atund chid li se impotrivesc, satuide prädaciunile si silniciile la care fusesera supusi an de an In viata si In arvutul lor. Tez-tul acestei rnarturii, redactat in limba polona, s-a pastrat intr-o copie contemporana, pu-blicati de loan Bogdan in Hurmuzaki, Supliment, II, 2, pp. 490-509, insotitä de o tra-ducere In r. franceza a 1u1 I. Skupiewski cu unele omisiuni i greseli.

Lupta de la Tutora a mai Scut obiectul si altor doua descrieri anonime, datorate unorostasi poloni, care au fugit din tabara inainte de ultima fazä a retragerii lui Zo/kiewskispre Nistru. Ele nu sint complete, ci dau numai o imagine despre inceputul campaniei.

445

www.dacoromanica.ro

Ambele pästrate numai in copii in acel manuscris au fost publicate tot de I. Bogdanin Hurmuzaki, op. cit., pp. 474-478, cu traducen in 1, francezä de I. Skupiewski,

Despre nefericita campanie din 1620, din sursele polone se mai pot citu: o scoisoare ahatmanului Zolkiewski insusi, scrisä in tabka de la Tutora, unde se afla incercuit,, la 24septembrie, cu o descriere a luptelor date in acea zi, urmate noaptea de fuga din tabiri,dud o mare parte dintre ostasii poloni s-au Inecat in Prut sau au fost prinsi i in sfirsiv,márturia lui Jakowski, participant ca otean la expedide, avind la baza relatiei sale totdatele unui jurnal de campanie, dupä cum rezulltä din text. Ark copia scrisorii lui Zo1kiew-ski, cit i relatarea lui Jakowski au fost publicase in limba polora de I. Bogdan, in amin-titul volum din colectia Hurmuzaki, pp. 478-479 g 482-485, cu rraducerile francezeale lui Skupiewski. De Jakowski s-a ocupar 6 Sadi Ionescu in Bibliograliapp. 119-120.

Dezastrul de la Tutora peceduit apoi prin räzboiul d pacea. de la Hotin din1621 a pus capät infruntkii dintre poloni i turci, in avantajul acestora din urtnä.Prin indepärtarea Movilestilor si a lui Gratiani, Poarta redobindit dorninatia nestin-gheritä asupm Moldovei; inaturind astfel consecintele indepärtate ale marii ridcri.. arid-otomane din vremea lui Mihai Viteaczul.

Pentru a compara veridicitatea informadilor oferite de izvoarele polone privitoare lacampania lui Zolkiewski 'in Moldova la 1620, este oportun i consultarea relatkilor cro-nicarilor turci Ibrahim Pecevi si Kara Celebizade Abdul Aziz efendi (la M. GubogluM. Mehmet, Cronici turcelti privind rlle romrine: Sec.XV mijlocul sec. XVII, Extrase,vol. I, Bucurefti, 1966, pp. 521-522 si 555), relatarea anonimä armeano-kipciald din1620-1621 (ed. E. Schiitz, Budapest, 1968, pp. 42-49), precum i märturia contempo-rani a lui Radu Mihnea (cf. I. Minea, O scrisoare a lui Radii Vodc-i Mihnea despre dezas-trul polon In Moldova in anul 1620), in Cercetäri istorice", VIIIIX, 1932-1933, nr. 1,pp. 230-231 ca i letopisetul lui Miron Costin (Opere, ed. P. Panaitescu, Bucurqd, 1958,pp. 68-75).

Alte amänunte privind desfkurarea ltptelor dintre poloni si turd la 1620 se afläcuprinse i In scrisoarea patriarhului Chiril Lucaris, pe care o vom examina separat, incuprinsul volumului de fatä.

www.dacoromanica.ro

JURNAL DE CAMPANIE

INTRAREA1 IN MOLDOVA APANULUI STANISLAV ZOLKIEWSKICANCELAR $1 HATMAN MAREAL COROANEI POLONIEIIN ANUL DOMNULUI 1620

1620

3 6 4 septembrie2. Toatá ostirea a trecutNistrul la Podbyty3, prin vad, attt a noasträ, ctt i a cazacilor pedestri,In numär de 2 000. Acolo, la urmä a trecut Nistrul domnul cancelar cäruiai se adusese un bac i i s-a spus sä sag, dar domnul cancelar a spus acestecuvinte: Fereascä Dumnezeu s umblu cu acest bac, dud caláretii mei autrecut prin vad, asa voi face si eu dupá Dupä aceea a trecut Nistrul,

. 1 Dupg textul polon publicat n Hurmuzaki, Supliment, II, 2, pp. 490-509, inso;it deo traducere francezg.

.2 Datele polone sint dupg calendarul gregorian, adoptat de catolici in 1584. 0 con-fruntare a celor din documentul de fatä cu acelea aflate la Miron Costin trebuie s Ongseama de aceasta. Sint unele menTiuni paralele, la care datele concordä perfect, de exemplu,2 septembrie st. v. = 12 septembrie st. n.; 7-8 septembrie = 18 septembrie. Sint insg altele,la care difererna este mai mare. Fiind vorba aid de un jurnal de campanie, exista prezum¡iaca datele sale Sint mai exacte.

Lingg Soroca.

447

p. 4911

www.dacoromanica.ro

In vad apa era mai adincá deck burta calului, si a cercetat toatá tabára,care etra asezatä indatá la malul Nistrului, abia atunci a descálecat,steagul de mátase chinezeascá rosie al cetei panului Malinski s-a rupt; era

p. 491 atunci o zi frumoasá /I i deloc \Tint si a zburat foarte sus, pe deasupra tabereimultä vreme incoace i ncolo si a cázut pe cornil panilor Strus. Hatmanula pornit cu oastea, lásind Soroca la doua mile spre stinga si am stat cutabära la trei mile de Nistru. In acest timp a sosit veste c domnul Moldovei4a primit soli de la sultan5 care i-au dat o scrisoare, ca s meargá cu ei laPoartä8. Atuncil, domnul, luind scrisoarea de la ei, <le>-a spus: del ce spuneti

viu la Poartä cu voi? Oare impáratul vostru nu mi-a spus s iau aceastästápinire i <acum> nu vrea sa-si viná cuvintul? Nu voi merge'. larscrisorile acelea care ii fuseserä. aduse de la sultanul turc le-a rupt i le-aaruncat pe jos. Si land din buzunar altá scrisoare, a spus: Aceasta o aln eude la milostivirea sa cancelarul cel rnare al Coroanei Poloniei care vine cuoaste mare aici in Moldova si-mi dä. aceastá stápinire, i astfel nu voi mai facenici o sluibä sultanului vostru". Si domnul foarte miniat a poruncit moldo-venilor sai ucidá pe turci, atit pe cei care veniserá din partea sultanului,cit i cei ce locuiau pe lingá dinsul7.

Domnul Moldovei a intrat in tabárá in acest chip: mai intli panTyszkiewicz (care venea din Polonia spre tabára noastrá si se intilnise cu elIn Moldova la douá mile de Nistru), cu oamenii sii, avind atunci 400 decazaci, iar pedestrasi 200, iar dupá pedestrimea lui pan Tyskiewicz urmapedestrimea domnului in numár de 1008, dupá pedestrime, halebardierii luicu bárbi lungi, In numár de 17, iar dupá ei insusi clomnul Ee un cal rotat,frumos impodobit, hamurile de pe el erau largi de o iumatate de palmá,de argint aurit bátut cu pietre scumpe, seaua persana, de catifea rosie,arcul selei era de argint aurit, acoperámintul calului era de catifea rosie,cusutá cu aur, scárile mari, late de cinci degete, de argint aurit. El insusi eratmbrácat cu un caftan lung piná la picioare de .brocart de argint albastru,peste care avea o mantie scurtá de catifea rosie, cáptusitä cu samur, si peste

4 Gaspar Gratiani (1619-1620).5 Osman al 1I-lea (1618-1622).

Scena care urmeazä concordä In Iinii mari cu stirile trimise din Varsovia la Roma decatre nuntiul papal. Pentru o versiune mai senzationalä vezi mai jos, In anexa, povestirea /uiMaIbi (Montalbani), care seamänä. Cu o scena similarä din relatia lui Sivori despre PetruCercel. Vezi In volumul de fa tä biografia lui Montalbani.

Pentru Imprejurkile mazilirii lui Gratiani, vezi in afarä. de Miron Costin i relatärilecronicii anonime armeno-kipciake privind räzboaiele turcopolone din 1620-1621 (AnArmeno-Kipobak Chronicle on the PolishTurks Wars in 1620-1621 (ed. E. Schiitz), Buda-pest, 1968, pp. 42-45).

9 Si la Miron Costin, i la Montalbani afläm cifra de 600 de oameni adusi de domnin tabärä. Probabil c acea sutä mentionatä In Descrierea" aceasta polonä se refea lanumärul de ostasi care au defilat In alaiul domnului si nu la numärul osta.silor adusi de el.

448

www.dacoromanica.ro

aceastg o ferezie9 de catifea rosie cgptusitg Cu blang de sobol cu un gulerlung pe care se vedeau fluturi de argint. In cap avea o cáciulä de catifearosie cgptusitg cu blang de sobo!, la sea atirna un buzdugan de argint aurit.In jurul lui mergeau pe jos 6 scutieri cu cizme galbene de safian, lmbr&açi Incaftane rosii cu falduri lungi i cu tichii de atlas galben, avind in vid cite

stea de argint, erau mncíni cu briie largi de argint de care atirnau 6tolbele, iar in mina cealaltä vineau cite un ciocan incrustat cu argint.

Acolo le-au ieit in intimpinare ai nostri la un sfert de milg: paniihatmani amtondoi'°, panii polcovici, panii rotmistri, toti tovargsii"" foarteimpodobiti, strälucind de aur si de argint. Apoi mergind spre tabgra noastrgunde erau destásurate steagurile i praporele, domnul Moldovei mergea lastinga, iar domnul cancelar la dreapta. Cind au intrat In tabgrg, s-a sunatacolo din trtmbite, s-a bgtut din tobe i s-a tras cu tunul. Descglectnd,domnul Moldovei s-a dus s asculte liturghia In cortul domnului cancelar. Inacest timp au zburat lácustele i s-au läsat toate peste tabárá. In aceeasi ziseara a fost o ploaie asa de mare incit nu am putut sta In corturi'2.

II 8 <septembrie>. Acolo am serbat liturghia nasterii maicii domnuluisi in aceasi zi domnul Moldovei a fost ospgtat solemn de domnul cancelar.

9 <septembrie>. Am pornit din acel loc i ne-am oprit intre dealuricare se numesc Delidolinal3, la 4 mile, si am stat la prinz, apoi am aners3 mile mari pe rtul Prut.

10 <septembrie>. Am mers peste dealuri mari si am fácut 2 mile.11 <septembrie>. Dupá 2 mile de mers s-a fácut ziu i ne-am oprit

intre dealurile care se numesc Delidolina. Acolo a defilat in faya cancelaruluioastea lisonilor" in numgr de 1 700, in fruntea lor era cgpetenia <lor> panRogawski.

12 <septembrie>. Abia s-a fácut ziug si am mers 4 mile printre dealu-rile care se numesc Delidolina i seara am sosit la Tutora, in anturile desavia arnintire ale panului Zamoyski15, indatg lingg Prut.

9 Haing de deasupra, fr brtu, folositA in Polonia veche.9° Zolkiewski i Koniecpolski.

Nobilii osteni din steagurile de ealgreti.Sublinierea acestor semne rele Insotind venirea in tabgrg a lui Gratiani apartine

probabil unui alt moment, posterior aceluia al descrierii de mai sus, care se incheia, probabil,cu mentiunea despre /iturglua din cortul lui Zolkiewski.

13'Nume compus din Dolina vale si numirea piriului Delea care trece de la Chis-cgreni, Pirliti etc. si se varsgin Prut, la Ungheni. Aici este desemnatg intreaga aceastg valedeluroasg.

Cazaci din Lituania. Nume dat initial mercenarilor vestitului condotier lituanianAlexandru Lisowski, cunoscut si din rgzboiul moscovit. Ei luptau in diferite campanil aleHabsburgilor, in Boemia, Ungaria i chiar Italia, fiind vestiti pentru vitejia i pentrujafurile lor.

15 Pentru descrierea campaniei conduse de el in 1595 contra tgtarilor ai a inseäungrii luiIeremia MoviI, vezi Clatori, III. Jurnalul de campanie al acestei expeditii din Moldova.

449

P. 492

www.dacoromanica.ro

P.

14 <septembrie>. S-a dat porund si se innoiasci vechile sánturi,dindu-se in seama fieciruia che <o parte de> trei coti de fiecare cal.

17 <septembrie>. La risäritul soarelui s-a tras cu tunul in tabranoastritn semn de alarmi.

18 <septembrie>. Un ecos dupä rásáritul soarelui oastea turceasei s-aivit pe deal nu departe, in fata taberei noostre; altá caste titireasci a sositpe dealuri, nu departe, de corturile turcesti. Dupi aceea la pi-1'11z, au inceputdin amindoui pirtile s ias hruial i dupi-amiazi le-a mers destul de bine<ostasilor> nostri, atund au sosit destul de multi titari i turcii au intratin lupti. Si domnul cancelar a poruncit ca fiecare polcovnic cu polculsi stea in tabiri sub arme, §i in aceastä tabäri erau 4 porti, iar domniipolcovnici erau de asemenea patru; erau acestia: pan Balaban staroste de

Winnica'pan Kalinowski staroste de Camenita, pan Straz staroste de Haliciu,

cneazul Korecki; a poruncit ca fiecare polcovnic s stea cu polcul lui la poarti,lar polcul era de 500 de lincieri c1ri sau mai mult, afara de cazaci. In acesttimp dusmanii au inceput s. atace cu mare inversunare tabära lisovtilor(care sedeau la capitul taberei noastre, la mina dreapti, indati deasupraPrutului). Lisovtii au fost respinsi de multimea tátarilor, Ora ce le-a venitin ajutor steagul de cazaci al panului strajnica16 Ujazdowski din polculpanului Balaban staroste de Winnica, care a iesit din tabiri cu mare avin. tstrigit. $i acum panii polcovnici ai nostri au incepfut s iasä din tabiri cupolcurile lor, iar pigtnii vizind aceasta s-au tras inapoi. Dupi aceea a cizutseara i lisovtii s-au asezat in tabira noastri.

19 <septembrie>. Domnul cancelar a dus toati oastea" impotriva cortu-rilor turcesti, alcituind inainte de prinz dota tabere mici de care, pe lanuiletaberei noastre. Dar nu s-a ajuns la lupti si nu a fost chip a dai cu lanrea,eici era un san; larg, in care se asezaseri mai bine de 1 000 de ieniceri.Dincolo de acest sant, nu departe de tabira lor, stäteau turcii in ordine; erautrei polcuri mari. Si astfel vazind ai nostri aceasti cursi, polcovnicii /at panulcancelar ne-au poruncit si nu purcedem mai departe, sacotind c ar putea

ne duci asupra dusmanului printr-un loc mai bun, ocolind acel sant.Dar nu era clipa potrivia,cci dusmanul ne pusese mina in grumaz si pelingi aceasta era pentru noi departe ca s ocolim acel i daci am fivrut s pornim din acel loc, s-ar fi putut ivi mare invilmisealä intre noi toti,

dusmanul s-ar fi putut folosi de acea imprejurare impotriva noasträ. Noi493 am stat deci multi vreme degeaba. Intre timp ttarii (necrezind cá. // am putea

si le sam s-au adunat in mas i ne-au atacat dintr-o parte la aripa

16 Dregätor polon, Insärcinat Cu paza unei ceeiti i care este sub ordinele palatinului.17 Pentru efectivele lui Zolltiewski, vezi Mir on Costi n, op. cit., p. 69. Pentru.

acestea i alte anfánunte, vezi: An Armeno-Kipchak Chronicle . , pp. 45-49.

450

www.dacoromanica.ro

dreapti, iar moldoveniii8, fugind de la noi i trádind pe domnul lor carese afla la noi, ne-au lovit Cu un strigát mare la aripa stingä, insä cuajutorul lui Dumnezeu, n-au putut face nimic nici ints-o parte, aci pedes-trimea acoperitä de care a tras cu pustile j Cu hacovitele19. Dusntanu1,väzind deci ca-i este greu s spargä oastea noasträ, s-a retras rusinat de pelatura care era bine intäritä cu care. Atit tgtarii dt i moldovenii, urcindu-se apoi pe deal si privind mult timp oastea noasträ, i tntelegind c noi nuputem sa trecem mai departe peste sanT catre ei, au aruncat mai indi de pedealurile acelea o multime de sägeti, incit intunecased lumina <soarelui>,iar apoi s-au lovit cu ai nostri cu mare putere, aproape orbeste. Unulimpingea pe altul, cum se mtná vitele; de voie de nevoie au trebuit s lupte,de vreme ce erau tmpinsi de la spate si mai ales s-au näpustit asupra steaguluihatmanului de cimp20, care se afla in frunte. De inclatä ce a fost ucis stegarul,pan Boczkowski a luat steagul si sub acelasi steag au fost ucisi porucicul Stan,pan Karnkowski, pan Fredro i multi altii. Tot acolo a fost lovit steagularchebuzierilor nemti, ai panului Dinofn si el Insusi a primit douá lovituri; totacolo a dzut pan Wrzesc, rotmistru de husari, cu 12 tovaräsi"22; de asemeneapan Krzystov Kostocki, rotmistru de cazaci, care a dzut tntre ei ucis, tot acoloa fost ucis Owakov, rotrnistru de cazaci. Dupä aceea, a venit steagul panuluiTyszkiewics i dupä el alte steaguri, atit de husari, dt si de cazaci. Väzindaceasta dusmanul, adid tätarii i moldovenii, acum foarte sabiti, au inceput

fugä in chip viclean, vrind s ne atragä spre acel san; in care se ascunse-sera ienicerii, iar dincolo de acel sant stäteau polcurile turcesti, precum am scrismai'sus. Ai nostri i incepuseräs goneasa dupi ei, dar väzind aceastä cursi,au strigat ca sä ne opreascä pe loc. Deci, ai nostri oprindu-se in ordine,domnul hatman a poruncit s ne retragem spre santuri, dci se läsase seara.In timp ce ai nostri se reträgeau spre santuri, tätarii i moldovenii au lovitdin nou, täind multä pedestrime i punind mina pe tabära cea mid, pe care oapära pedestriinea impreuná cu 6 tunuri i citeva hacoviTe. Atunci au dzutvreo 2500 de pägtni, iar dintre ai nostri au dzut 100, mai ales din pedestrime.Mulvi dintre ai nostri au fost rniçi i loviti de gloante, printre care: pan

" Gratiani nu-si declarase dinainte intentiile, ci pusese ;ara în fata unui fapt indeplinit.Dar efectivele foarte slabe ale polonilor erau cople$ite de nurnärul turcilor i mai ales altätarilor. Trezirea a fost tot ant de cruntä pentru moldovem in fata pieirii inevitabile, cit

pentru polonii incercuiti in tabärä. Reactiile au fost oarecum similare. Trebuie totusi sem-nalat faptul cä relalia lui Jakowski, avind la bazä acela.si jurnal de campanie (vezi coinci-denm perfectä a datelor i insemnärilor), nu meglioneazi acest atac (?) al moldovenilor (vezimai jos, o, 469). E probabil ei el s-a märginit la rspingerea acelora din tabätä, care arfi vrut sä le opreascl plecarea.

19 Un fel de bombarde mid obuziere." Stanislav Koniecpolski.

Denhoff, polcovnic german In armata22 Vezi mai sus, n. 11.

45!

www.dacoromanica.ro

Z6lkiewski staroste de Robieszow, pan Luca Z6lkiewski23, pan Balabanstaroste de Winnica, pan Malinski i altii multi.

20 <septembrie>. S-a fácut sfat ca s ne retragem sub formä de .tabäri<de care>, dar ping. seara n-au izbutit s alcituiascä aceasti tabiri; dar uniitotusi si-au indeplinit dorinta lor, cáci indatá ce a inceput si se innopteze,<cum> stäteam pe valurile de apásare, ei tndatä au sirit in Prut, i anume:starostele de Camenita, domnul Moldovei cäci pielea lui era in joc fiulvoievodului Podoliei, Tyszkiewicz, Bucioc24 i foarte multi altii dupi ei.Unii s-au 'inecat, iar altii trectnd Prutul inot, au cizut In miinile dusmanilor.Si anume s-au inecat acestia: domnul Moldovei25, starostele de Camenita28,fiul voievodului Podoliei i alii foarte multi. Dupä ce au trecut Prutul, l-auprins pe Tyszkiewicz si impreuni cu el pe Bucioc. lar pan Odrzywolski cu panChmielecki27 i cu un grup mare oameni au trecut dincolo de tabira

p. 494 turceasci, unde au cizut peste straja turceasci: unii au scipat //, altii aupierit. In acest timp in tabára noasträ, la doux ceasuri din noapte, era omare Invlmeal i tulburare, cäci unii dintr-ai nostri räspindiserä zvonuleal domnii hatmani ar fi trecut rtul pe un bac cu un mic grup de oameni si arfi plecat spre Polonia. Si astfel ai nostri, nestiind nimic sigur despre cele ce sepetrec in tabärä, s-au repezit cu totii spre Prut, 'inch au ramas in tabáränumai carele i ceva pedestrasi", care, dupi ce luaserä tot ce voiserä, au inceput

deshame caii de la drute. Dupä ce toti ai nostri au ajuns la Prutnestiind incotro s apuce i vizind ci multi dintre ei se inecaseri, iar altii caretrecuserä inot azuserá in miinile dusmanilor vizind c sint päräsiti,alergau incoace i incolo cáTári firä vreun rost. Peste citva timp a venit i panKazanowski28, ca si-i roage in numele domnului cancelar29, si se duci inspatele valurilor de apärare. Intre timp tátarii alergau (strigind: hala, hala).Deci intorcindu-se in tabárá cu pan Kazanowski, au inconjurat corturiledomnilor hatmani, vrind s vadá clacä <el> este sau nu <acolo>, elci nuaveau incredere. Atunci a iesit dornnul hatman si a spus: Vi rog pentruDumnezeu, s mergeti inapoi la valurile de apirare". Apoi stergindu-siochii, a spus din nou: Si fereascä. Dumnezeu ca eu s v pärisesc, asa cumcredeti voi. Dui nu credeti, atunci din fiecare steag de osteni sä. alegeti un

23 Luca Z6lkiewski, fiul hatmanului Stanislav Z6lkiewski." Costea Bucioc, mare vornic al Tirii de Jos. Miron Costin ti deplinge soarta si 11

pomeneste Cu intristare ca un spirit ponderator si un om de omenie.29 Pentru soarta lui Grapani, vezi in anexä discutarea textelor lui Malbi (Montalbani)

Jancovié, pretinsi martari directi i participanti activi ai plecärii sale tainice din tabärapolonä.

" Kalinowski." Hmielecki, comandant de cazad." Comandant de cazad.29 Stanislav Z6lkiewski.

452

www.dacoromanica.ro

.tovaras» care si m'a pazeasca". Atunci s-au linistit putin; aceasta tulburarea tinut mai bine de patru ceasuri in timpul noptii.

21 <septembrie>. Ai nostri vazind ca se inecase o mai mare parte dinostire decit cea care piense in lupta, 1-au sfatuit pe domnul cancelar sainceapa oarecari tratative Cu dusmanul. Dar domnul cancelar, vazind caacele tratative erau zadarnice, deoarece dusmanul stia tot ce se petrece intabara noastra de la cei ce trecusera Prutul inot si fusesera prinsi de dusmani,vrind totusi sa faca intru totul pe voia ostirii si pentru linistirea sufletelortulburate, a inceput negocien. Deci a trimis la Iskender pasa pe pan Druibic,iar in acest timp s-au ivit ostile turcilor, tatarilor si moldovenilor nu departede tabara noastra. Erau asa de multi inch nu-i puteam cuprinde pe toti Cuprivirea. Totusi ai nostri stateau de paz a pe valuri, inarmat4 avind fiecareo chivara., iar in mina* o carabina sau muscheta. Si ei se infrateau cu ai nostri,spunind: Imi esti frate, hi sint frate". lar noi de asemenea vorbeam Cu ei,caci stateau foarte aproape de tabara noNstra si se apropiau de ea cu incetul:Tu nu te apropia de noi, caci vei pieri", <spunea> fiecare dintre <ostasii>nostri, aratindu-le carabina sau muscheta. De asemenea unii dintre ai nostri,care stiau ttuyeste, vorbeau cu ei, ieseau, ti dadeau buna ziva, ti d'adeaumina), beau rachiu cu ei, iar tatarii ne cereau de-ale mincarii, vrind sa afledaca avem ceva. Dei ai nostri aveau foarte putin, iar altii aproape nimic,le aruncau totusi peste sant, unii brinza, altii piine, iar altii carne de cal, pecare ei le luau si <ne> multumeau.

Deci cind pan Druibic a ajuns la ei, acestia ne-au cerut sa lasam pe loctn tabara toate, atit caii de oaste, cit si carele si tunurile, si &I plecam pe jos.Pe linga aceasta, ne mai spuneau glumind cu noi caci le dadea mina ságlumeasca stiind ca multi oameni ai nostri pierisera (unii se inecasera,altii fugisera, altii cazusera in miinile dusmanilor): V-ati ratacit pe aici,vá' vom calauzi pina la Camenita: Iskender pasa va rnerge dupa voi, iarGalga sultanu13° inaintea voastra". Deci domnul cancelar vazind a nu vaiesi nimic din aceastal, i-a lasat in pace si n-a mai facut nimic. Insa dusmanulse apropiase de tabara noastra, prefacindu-se ca vrea s'a trateze cu noi, ca sapoata privi din toate partile // cum sa ne poata infringe. Au Vázut insa ca era P.

greu sa inceapa. ceva impotriva noastra, caci valul de apárare era 'Malt si4anTul adtric de o lancie; ne-au lasat in pace si au plecat fara s'a faca nimtiCsi tragind asupra noastra cu arcul, iar noi de asemenea am tras intr-insii cupustile. Scurt timp dupa aceasta Iskender pasa a trimis din nou la noi, casa-i dam 30 000 de zloti rosii, <spunind> Noi ne vom retrage de linga voisi vom merge in Ungaria, caci nu am fost trimisi aici de stapinul nostru

30 Titlu purtat de fratele imediat urm5tor al hanului fitarilor. Aici e vorba de DevletGhirai, sultan, fratele hanului tätar. Vezi Naima, Tan/eh, p. 180.

453

495

www.dacoromanica.ro

sultanul ci <am venit> in ajutorul lui Gabriel Bethlen"3' La aceasta<propunere> domnul cancelar a primit a le dea 10 000 de galbeni. Apois-a lasat seara. In aceeasi zi, dimineata, Inainte de a incepe nepcierile, 1-autras in teapa pe Bucioc32, pe care moldovenii il predasera atarilor si I-auasezat pe o mmHg nu departe de qarrçurile noastre, spre a-1 vedea i noi.

22 <septembrid>. Timp de trei zile, Eagtnii vi-au adunat lesurile de pecimzul de lupt i alckuind din ele doua gramezi mari, a sasea zi dupalupta, vineri, au postit i i-au facut acolo liturghia lor. Apoi au tras spresanturile noastre cu tunurile pe care le aveau i cu pustile ienicerilor.

23, 24, 25 <septembrie>. A plouat ziva i noaptea.27 <septembrie>. Oastea turceascl s-a retras in alti parte spre Nistru

s-a oprit la o mili de tabara noastra.28 <septembrie>. Noi am ingropat trupurile alor nostri cazuti in lupte

si care se inegrisera de pe urma ploilor.29 <septembrie>. Au venit cálketi de la lskender pasa, ca sl incheiem

tratative i s ne invoim sa le dm 20 000 de galbeni, dintre care clomnulcancelar a sus c acorda numai 15 000. Ei nu au primit aceasta i voiausa plece fára nici un rezultat; ai nostri insá., Indoindu-se de soarta noastra,au vorbit cu domnul cancelar oferindu-se singuri sa-1 ajute la aceasta, adicasa dm in acest scop restul care ni se cuvenea din solda unui callret pe unsfert de an. Atunci domnul cancelar a primit s le dea 20 000 de galbeni,pentru ca lucrurile sa fie asezate temeinic i sa se faca pace intre noi: eiurmau s ne dea33 doua pasale, Cantemir34 vi Mis Mirza, in schimb noi ur-mam &I le dm pe voievodul de Wroclaw si pe pan Malinski. Cu aceste<propuneri> s-au dus la Iskender pasa. Dupa aceea, s-au aratat in scurttimp doua steaguri, care <fiind> aproape de santurile noastre ne-au trimisdin nou vorb, zicind c pasalele stint gata sa vie la noi, numai noi s dmcei 20 000 de galbeni, pe care Ii fagaduisem. La aceasta, ai nostri au raspunsca Nu vi le putem da de indata, caci nu-i avem aici, dar yeti capata osta-teci de ai nostri; iatá cei care stnt gata a mearga la voi, pan Potockipan Malinski". Aflind atunci aceasta, pág-inii au spus clatinind din cap:De pe urma acestor tratative nu va iei nimic, daca nu ne dati <banii>pe loc". Din nou le-au oferit ai nostri, mai ales domnii hatmani, polcovnici,

31 Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei (1613-1629), se afta pe atunci n dusmIniecu Habsburgii din Austria, participInd, ca adversar al lor, la fizboiul de treizeci de ani.

32 Dupg Miron Costin, el ar fi fost dus legat la turci, de cgtre finul su, la care serefugiase.

33 Ca ostateci pentru cei doi tmputerniciti poloni, veniti s trateze.Cantimur, Cantemir Mfrza, conductor al tgtarilor rgsculaii contra hanului Crimeii,

stgptnea Cetatea AIb i Chiba si in general Bugeacul, avtnd leggturi strinse cu Silistra. Elpustieste în fiecare an Moldova si Tara Romineascg. Pentru veleitgtile sale de independentgeste ucis de turci.

454

www.dacoromanica.ro

rounistri, tot ce aveau; argint, postavuri scumpe captusite Cu blanuri desobol i alte lucruri scumpe, facind din ele o grännada mare. Nu au voitsi au plecat fr nimic. Dupa aceea, n scurt timp au venit iar <trimisi>de la Iskender pasa, poruncind ca nici unul sa nu ndrzneasc s iasa dinsanyuri far tirea lui, adica a lui Iskender pasa, cad pe unul ca acestava porunci taie sau trag tn eapa. Atunci ai nostri au intelespaginii au facut toate acestea dinadins ca sg afle daca noi sintem statornici.Totusi nu au izbutit, cad domnul cancelar vazind la ce se ajunge cu acestenegocien, i toatä oastea convin&du-se despre aceasta, insusi cancelarul ahotarit s plecäm in chip de tabara de care, cäci nu se putea altfel.

/ / 30 <septembrie>. In ziva sfintului Mihai, cu trei ceasuri inainte delasarea serii, am pornit din santuri in chip de tabärg de care ...35 <rinduitäde> cneazul Korecki36 in acest chip: mai intli a adunat toyi caii nostriimpreunä, dupä aceea carele cu tezaurul mergeau in jurul cailor, iar pelat <erau> sase care si in lung 100, ca in cimp deschis carele s treacape toatä lätimea, iar unde era loc putin sau trecerea rea ele sa se intindlin lungime; mai erau si 200 de boj. Pe care incarcasera bucati de lemn,acoperite cu pinzä, pentru ca tabara sa se arate astfel mai mare. Iar noiIn jurul carelor, mergeam in urmatorul fel: inainte, in fava, mergeau cincitunuri rnici i citeva hacovite, iar pe linga" ele mergea pedestrimea polona Innumär de 200 i cea nemteasca din Forensberg In numär de 10037. Dupaacestia, cinci tunuri mici 6 citeva hacovite; pe lined' ele inainta pedestrimeapolonä, in numar de cinci sute si cea nemçeasc In numär de 50, Cular pe de laturi mergeau steagurile de husari si de cazaci, in trei rinduri;noi mergeam pe jos pe ling:a care, fiecare dintre noi Tintnd in mîn saupe umár o carabinä sau o muschetä.". Si tnainte de a iesi din santuri, ne-amjurat sg ne apäram <luptind> pe jos, iar cine ar indrazni s incalece,afara de bolnavi sau räniti pe unul ca acela aveam porunca sa-1 uci-dem38. Dupa ce am iesit bine din santuri, pagtnii au coborit indata de pedeal, unii au navalit asupra sanwrilor pentru a präda, pentru c lasasemacolo citeva corturi i citeva care, iar altii alergau pe dealuri, departe denoi, strigind hala, hala". Atunci am trecut foarte greu peste r1u33 (eraceasul unul din noapte), coborind coasta repede a dealului, am trecut apaprin vad, unii ping' la brill, altii pina la git. Acolo, s-au impotmolit inmil multe care ale noastre cu caii. Intre timp, pgInji isi ficeau rugaciunealor. Abia am iesit din aceastä trecere rea a riului, am pornit mai departe tot

35 Lacunä in text.Fratele lui Samuel Korecki.

37 a niemieckiei 100 z forensberkowy.as Pentru a Impiedica eventuale dezertgri.

Loc identificat de Miron Costin, p. 73, ca fiind In dreptul satului Scumpia. Pemoderne, acel piriu poartä numele de Girla Mare.

455

p. 496

www.dacoromanica.ro

p.

dealungul Prutului", iar in acest timp páginii se ocupau de pradá, cáciatunci multe care ale noastre se impotmoliserl in mil.

i <octombrie>. Indatá ce a rásärit soarele, ne-am oprit pe Prut (!)la o depärtare de douá mile. Acolo páginii, färá sä. ne dea o clipä. derágaz ne-au atacat indatá, si turcii mai ales voiau in acelasi timp sa rupátabára pe la spate cu láncile. Dar pedestrimea nemteasa cu pustile si cuciteva tunuri mici, pe care le aveau cu ei, s-a ingropat intr-un sant, care eraacolo, nu departe de Prut, unde fiind ai nostri atacati <cindva>, fácuserä.acel san; sau unde fusese vreodatä o cetate. Acolo oastea turceascä fiindfoarte aproape de acel sant <dar nestiind de el> s-a apropiat la o depär-tare de o loviturá de pusa, iar nemtii atacindu-i iute, au inceput sá tragácu pustile. Dupá aceea, neizbutind <turcii> ci dimpotrivä suferind maripierden, printre ai lor, s-au retras cu rusineusi i-au asezat tabára pe dealurinu departe de tabära noastrá. lar la noi, in acest timp a mincat fiecare ceavea si mai ales carne de cal; dar neavind cu ce s-o frigem, am fost nevoitisä. ardem ceva printre care si citeva corturi si s-o frigem la focul acesta. Dup5aceea urma sä. pornim tocmai catre searä, dar un moldovean a fost prinsnu departe de tabára noasträ; el ne-a spus cá dusmanul ne-a pregátit o cursä,a acut un san% mare, in care a asezat ieniceri si a pus citeva tunuri pe

497 unde urma sä trecem. Si astfel a trebuit sä asteptám pinä s-a intunecat / /bine si in loc de a o lua la stinga, ne-am indreptat spre dreapta si astfelam ocolit acea cursä.

Abia s-a fácut ziuá si ne-am oprit la marginea unui iaz, cu un ceasinainte de a se lumina de ziu5.. Acolo, oastea turceascá, nedindu-ne timp säräsufläm, ne-a lovit indatä cu toatá puterea, dind asalt timp de citevaore, dar a trebuit sä: se retragá cu pierden. Si väzind hotárirea noasträ,pe care isi clädeau seama cá nu o vor, putea infringe si avind in urmalor ajutoare mari, pe care le asteptau in fiecare ceas, ca sá nu ne lase sáplearn intre timp, Galga sultan a trimis vorbä domnului cancelar sä in-cheie negocierile pe care le incepuserä la Tutora. Desi ei o fáceau in chipprefäcut, totusi acesta a trimis la ei pe pan Druibic.

2 <octombrie>. Galga sultan avind la el pe Druibic, le-am trimisvorbá ca sä ni-1 trimitá inapoi pe Druíbic; ne-au ráspuns cä-1 vor trimite,dupä ce Galga sultan -se va satui cu Iskender pasa. Insä cit a tinut sfatullor, ne-au atacat din toate pärtile, de dimineata 'Asá seara. Cu ajutorullui Dumnezeu insä nu au avut nici o bucurie, ci dimpotrivä, vázind ei cálau pierden i mari, <cäci> le-am luat si dota tunuri, cu care ne pricinui-

40 Gresea15. In loc de Rata.41 Acest ultim succes al convoiului in retragere ar coincide cu alineatul 29 din Miron

Costin. Dar in realitate lesii" erau departe de a se simIi fárl nici o grij5, tare si sernervi",c5ci erau sleivi de puteri.

456

www.dacoromanica.ro

sera mult räu de pe un deal mare de dincolo de iaz. Pedestrimea nemteascämergind cu pustile sub zägaz cu mare iutealä, s-a repezit la cei co erau pe11110 tunuri, mai ales ieniceri, i-a nimicit trägind cu pustile lutndu-lecele dousi tunuri. Si astfel datoritä acestei mari infringen i a acelora, ainostri au cäpätat incredere, inch in cele din urmä chiar unii au iesit dintabärä impotriva lor; insä domnul cancelar, väzind aceasta, a iesit el insusidin tabära dupä ei i le-a poruncit sä se intoara inapoi. Totusi n-au trimisinapoi pe pan Druibic. Dupä ce ne-am odihnit putin, am pornit catre searächiar impotriva corturilor turcilor, care au fost nevoiti s ne lase s trecem.

' 3 <octombrie>. Cu dotiä ceasuri inainte de ziuä ne-am oprit la du,lingä un sat ars de pägini (cäci peste fot oriunde mergeam, ziva i noaptea,din toate pärtile ardeau si se preficeau in cenuse satele, ariile, stogurile defin, gardurile, chiar i iarba). Acolo insä ne-au läsat in pace, dar nu aveamce minca; am fost nevoiti s täiem caii slabi, care ne mai rämäseserä si astfelsí ne hränim cu carne de cal, pe care o täiam in bucá'ti ce le infigeam insägeti, din cele ce le adunaseräm de la tätari, cu care trägeau in noi, i dupäaceea frigind <carnea> deasupra fumului, o mincam. Indatä la sosirea serii,am pornit la drum, iar päginii se tineau prin imprejurimi; de departe,tätarii mai ales, abia asteptau s punä mina pe carele care se impotmoleaula trecerea noasträ prin vaduri.

4 <octombrie>. Era vrernea prinzului, eind ne-am oprit pe riulslut,pe cimpuri uscate, pline de läcuste, pe o cäldurä mare si ne era foarte greu

din pricina marsului si a soarelui si a fumului cu care ne inäbuseauginii. Cu atit mai mult, cu ctt nu puteam avea ap i trebuia s-o luäm dinbälti si asa o beam. Foarte multi cai au cräpat atunci de sete i dud neopream, mincau pämtnt. Dupä aceea, catre searä, &id urma s pornim maideparte, ne-au lovit cu mare putere turcii dinapoi i tätarii din läturi, larai nostri începuser s slbeasc in fata turcilor, insä a venit yedestrimeanemteascä cu pustile i i-a risipit, inch au fost silii sä se retraga cu rusine,fr s facä nimic. Dupä aceea, la un ceas din noapte, am pornit mai de-parte si am dat tridatà.' de o trecere grea, unde pgtnii ne-au luat multecare, ce se impotmoliserä in mil.

5 <octombrie>. Odatä cu räsäritul soarelui, am trecut dui Räut; // P.

acolo pägtnii au räpit iaräsi multe care de ale noastre. La prinz ne-amoprit pe un riu, unde tätarii arseserá un sat mare si citeva curti mai bune,unde pgînii ne-au läsat in pace, iar noi ne-am odihnit. Ne-am hränit maiales cu varzä, cäci s-a intimplat s Osim o grádinä mare nu departe detabära noasträ. Abia am väzut-o, i aproape toatä. oastea a nävälit acolo;a mincat varza Cu cotoare Cu tot, incit a limas numai pämintul negruastfel au mincat-o unii crudä, altii inalzind-o in chivere impreura Cu çarneade cal in fumul de pe focul de märkini, eici nu aveam lemne.

457

498

www.dacoromanica.ro

Seara am pornit si am mers toad noaptea, Cu mari pierden, did mulIioameni istoviti de mers, de foame si de somn, in timpul acestor dota noptisi doul zile, lesinau, altii mersgind in sonm, cädeau ca morti de oboseall sivoiau mai bine sä doarmä si sa ca.& in miinile pägtnilor, cleat sä se desteptesi sä se scoale. Asa au fast cele trei nopTi (din urna), si. au fost cele maigrele.

6 <octombrie>. Abia s-a ficut zit:a si pägtnii ne-au atacat din toatepärtile lingä satul ars, si am fi vrut mai bine sä ne oprim lineä, acel satcare ardea, dar era foarte greu, deoarece ienicerii trägeau asupra noasträdin pustile lor de pe o =via, pricinuindu-ne grele pierden, astfel a atreburt sä mergem mai departe. Totusi dei pornisem, paginii nu ne-au datpace; ne atacau cu totii din toate pártile si am fi fost bucurosi sä ne oprimla vreo apä, dci toatä oastea era atunci istovia, dar nu se afla nici oapä. A trebuit a umbläm toatá noaptea; de o säptäminä. mergeam pestedmpuri uscate si pe lingä. aceasta era si o cäldurá mare; insä n-am pututgäsi nidieri apä. Intre timp s-a läsat seara si ne-am oprit lingk' o arie,niciunul dintre ai nostri nu-si mai simTea picioarele si nu putuserám aflanicäieri apä. Aprindeam tocmai focurile cind phinii ne-au atacat cu mareinversunare, vazindu-ne aproape sleiti de putere, inch am fost nevoiti sästingem focurile si sä pornim mai departe spre Nistru, care se afla la odepartare de dota mile bune. Dupä ce ne-am urnit din acel loc a inceputsä se rupä tabära, ad niciodatä. nu umbla talara in ordine in timpulnoptii, pe cind in timpul zilei mergea ceva mai bine. Pricina risipirii .deatunci a taberii a fost aceasta: cind am plecat de la Tuvora titre detasa.mentele de cazaci erau multi tilhari. Mai ales cazacii ucrainieni" cum sim-yeau cä cineva are argint, haine scumpe sau altceva la drutä, indati ce seficea noapte, sau daca se intimpla o trecere grea prin vaduri, sau cind tre-buia sá coborim un deal abrupt cu carele, atunci rästurnau carele si furautotul. Dupa aceea, cei carona li se prädaserä carele, se duceau la domnulcancelar si-i spuneau totul. Domnul cancelar le rispundea: Dupä ce vomajunge la Nistru, atunci ti vom cauta pe toTi", cäki si. lui si multor rotmistrili se furase mult argint. Aceia aflind aceasta, se vorbised intre ei, spuntnd:Dad au sä ne caute pe toti la Nistru, mai bine sä fugim noi singuri dintabiri spre Nistru". Deci, abia au trecut de aria pe care o arsesera pägtnii,si cazacii au si fugit din tabärä pe cai, precum am scris mai sus (aceastaa fost la ceasurile dota din noapte), indreptindu-se spre Nistru, dci eicunosteau bine locurile din Moldova. Dupä aceea, unora dintre ai nostrili s-a pärut cä hatmanii au plecat pe drumul cel mare spre Nistru" si s-a

42 Se face deosebire intre acesti cazaci si ceilalvi. Zaporojenii erau cei mai indrizne0,dar si cei mai eradainici.

43 S-ar parea a s-a repetat si aici scena din noaptea fugii lui Korecki, Kalinowski etc.

458

www.dacoromanica.ro

produs o mare invalmasealá. intre ai nostri si s-a stirnit o mare zarvä intabara. Dusmanii bagind de seama a unii dintre ai nostri fugisera din tabarasi ca. tabara se rupsese in citeva parti, ne-au lovit pe la spate, <cu> maristriOte si cu toata // puterea. Au luat indata tunurile, care se aflau inurma. Ai nostri nu putura sa le Tina piept, caci aproape toti erau lesinatide oboseala; si vazind ca au cazut multi dintre noi <si> auzind pe Lineaaceasta ca pe unii ti omoara si ti leaga, in mijlocul vaiecarelilor si striga-telor alor nostri ne-am dus citiva la hatman sa. ne sfatuim ce sa facemde acum inainte; unii strigau: Sa mergem pe drumul mare", iar domnulcancelar voia si mergem in chip de tabara. Insä ai nostri au strigat ca acurneste greu s-o mai intocmim, caci ritarii patrunsesera in tabara. Atunci in-signa care era deasupra cortului cancelarului a fost aruncati jos (era ocaciulá cu pene de strut in virf). Atunci s-a spus ca domnul cancelar a plecatin mod sigur, si s-a produs alta invalmaseala si intre ai nostri. Unii credeauca toti au pierit, altii ca tatarii erau stapini pe tabara. Nestiind ce sa begau trebuit sa se risipeasca; unii s-au indreptat spre Camenita si acestias-au pierdut aproape toti altii spre Buchasz, la vadul prin care intrasemin Moldova. Intr-acolo se indreptara cei ce nu voiau sa inoate, mai alespanii hatmani, polcovnici, rottnistri si multi altii. Cind au ajuns la acelvad, tatarii si turcii se si aflau acolo; toti cei ce se apropiau, cadeau tumiinile paginilor. Acolo si. domnul cancelar, nedindu-se prins acelor pagini,s-a aparat barbateste impotriva lor eh a putut; mai intti a omorit doi tatari,dupa aceea fiind inconjurat de o multime de idusmani, a cazut in mijlocullor. Noi insa citiva mergind spre Moghilew am razbatut printre cetele tata-resti; esam cu tofii impreuna trei sute de calareti sau mai putin, din dife-rite steaguri. Deci ajungind la Nistru, citiva au pornit spre orasul Moghi-lew, dar unii s-au inecat, iar pe altii i-a luat apa. lar noi care ne arunca-sem in apa dupa dinsii, vazind aceasta, ne-am tutors, dar in timpul In-toarcerii noastre multi din ai nostri s-au inecat acolo. Ne-am urcat atuncipe un deal inalt care era in apropierea Nistrului si ne-am aparat impotrivapag-inilor strigind la tirgovetii din Moghilew; a ne arate unde este vadulpeste Nistru, ceea ce tirevetii ne-au fagaduit, dar numai dupa ce se valumina de ziva, insa pina la ziusa mai erau doua ceasuri, iar pina atunciveneau t:Itarii j moldovenii, impotriva carora a trebuit sa ne apaiam. Indatace s-a lurninat de ziva, a venit la noi un taran moldovean, care stia cevaruseste; ai nostri vazindu-1, i-au spus sa ne arate vadul, faranul ne-a spussa mergem dupa el si ne-a dus pe maluri abrupte deasupra Nistrului indirectia Camenifei. Apoi unul dintre ai nostri a spus: Desigur a acestaran ne duce la dusmani". Deci toti l-au ascultat pe acesta si s-au dus dinnou acolo, undc statusera pe dealul din fafa orasului Moghilew, cum amscris rnai sus si inca' am lasat acelui taran opt cai. Acolo au navalit asupranoastra moldovenii, vrind si ne prinda, dar ne-am aparat impotriva lor,

459

P. 499

www.dacoromanica.ro

dupà aceea unii dintre tovaräsii nostri au mai dat un cal pe care-I aveauacelui aran si I-au rugat sä ne arate vadul. Insä intre timp moldoveniise depärtaserä de noi, eaci in dreptul nostru era un mal pe care nu seputeau urca, färä a-si rupe gitul. Dupä aceea, cind s-au apropiat aceimoldoveni, fáranul s-a Mat spre Nistru, iar noi dupä el, in vreme ce mol-dovenii trägeau cu arcul asupra noasträ; acolo au fost loviti de sägetidoi dintre ai nostri, dar färä primejdie. Atunci am trocut inot Nistrul, daracolo ne-au intimpinat 30 de tilhari, care ne-au luat tot, numai pe noine-au läsat in viatä. Ajungind la Moghilew rämäsesem foarte putini dintretoti chi fusesem <la Inceput> si dupä ce ne-am odihnit acolo trei zile,am pornit mai departe, unii pe jos, altii cäläri ... etc. Trebuie s'a. intelegemcä sub fiecare steag, attt de husari, cit de cazaci erau numai trei sau celmult. opt tovaräsi". Aceste steaguri care au fost in Moldova sint insiratemai jam. Astfel am petrecut de la sfintul Martin45 pinä la serbarea puri-fitärii46, cind ni s-a plätit solda. In februarie in anul 1621 ni s-a datnou'a, celor ce mersesem cu tabära pinä la Nistru, husarilor, cite 30 de zloti,iar cazacilor cite 20 de zloti, celorlalti, in dar cite 10 zloti de cal de husar,iar in dar 11 zloti, dar nu racea cit oboselile noastre. Sä fi dat Dumnezeuca acea tarä a Moldovei sä se fi präbusit, inainte ca sä fi intrat noi acolo,aci acolo I-au pierdut capul, udindu-I cu singele lor, oameni alesi si insem-nati, atit hatmani, cit si polcovnici, rotmistri si soldati bätrini, iar altii auazut In robie; niciodatä Coroana Poloniei nu a suferit o infringere atit demare si de rusinoasä.

44 In aceastä copie lipsqte lista amintitä.45 11 noiembrie.46 2 februarie.

www.dacoromanica.ro

ANONIM POLON47DESCRIERE INDIRECTA

1620 septembrie 23. Camenita

Dau de stire despre lupta ostirii noastre cupáginii: Abia am luat loc astázi in biserica parohialä. pentru a ne ocupade lucrärile dietei <si> a venit un cazac al starostelui de Camenita si peurmä o slugä a cneazului Korecki, si indatä dupä aceea treizeci de persoanediferite. Fiecare dintre ei, intrebat deosebit, a fost intr-un cuget asupra fap-tului a ,hanul tätäresc impreunä cu Iskender pasa au venit sub Tutora joi48,dar nu au atacat cu toata oastea <ci> au navälit sub tabärä numai citevasute, cu care ai nostri au dat lupte de hártuialä, dar nu au putut prindelimbä. Au adus numai capul unui turc; l-a cunoscut domnul <Moldovei>

41 Dupä textul polon, publicat in Hurmuzaki, Supliment, II, 2, pp. 474-478 insotit deo trad. fr. Este vorba, precum se poate vedea, de o descriere indirectä, culeasä din guraacelor 30 de insi Inazoiati din expeditie inainte de 23 septembrie, in vreme ce grosul trupeise mai lupta Cu greutati nesfirsite ina si la 6 octombrie.

48 17 septembrie.

461

www.dacoromanica.ro

P.

care a spus ca este un dregator de la Tighina. Domnul Moldovei a dat citeo suta de zloti rosii moldovenilor i strbilor si pentru fiecare prizonier,<ce 1-ar in fatisa> totusi nu au putut s prinda nici unul.

Vineri dimineata, adica la 18 septembrie, a sosit oastea paginilor si auinceput sa se arate polcurile" cele mari. Ai nostri au iesit impotriva lordin §anturi cu o tabara mica <alcatuita de o> tarte din pedestrime cucazaci i husari; s-au dat numai lupte de hartuiala mult mai pagubitoarepentru pagini decit pentru noi.

Simbata, 19 septembrie la prinz, a iesit cea mai mare parte din oastesi cu artileria i cu pedestrimea iarasi in forma de tabara s-a dat o luptacare a tinut pina la caderea serii. Din mila lui Dumnezeu urmarea afost buna, lesuri dese de pagini zaceau <pe cimp>. In aceasta noapteoastea s-a intors la santuri, destul de îmbrbtat i bucuroasá de aceastalupta cu izbinda asupra dusmanului.

La 20 septembrie inainte de prinz, dumineca, hatmanii au asezat oasteain linie de bataie alcatuind bine tabara pedestrimii. Domnul hatman decimp a luat aripa dreapta, iar stinga cneazul Korecki50. Dupa aceea auatacat pagtnii cu mare strigat, fiind in numar i in putere; se spuneerau pina la o suta de turci. Ai nostri s-au purtat barbateste, pedestrimeadin tabara a pricinuit mari pierden i dusmanilor si mai ales nemtii, carorali se aduc mari laude, ca i cavaleriei nemtesti; acolo a fost o ciocnire in-versunata de amindoua partile. Dupa aceea ienicerii impreuna cu turcii auatacat puternic aripa dreapta a husarilor, care neputind sustine atacul, s-auretras in santuri; cazacii nestiind despre acest lucru au sustinut pina' in noapte,impreuna cu pedestrimea, atacul dusananilor, cu mari pierden, caci putiniau ramas din <cei> 2 000 de oameni ce iformau pedestrimea. Noaptea a des-partit pe cei ramasi i in cele din urrna ai nostri s-au nitras in santuri, faráa fi biruiti cu totul.

Domnii hatmani i domnul Moldovei vaztnd <ca s-a facut> un maregol in cofre", c foarte multi <osta4i> sint rniçi, impuscati de ieniceri,

aproape toti <oamenii s'ira> inspaimintaji i nemai avind nici o nadejdesau putinta de izbincia, au hotartt .sa parseasca tabara cu care si corturicu tot, iar santurile sa rambla impodobite cu steaguri, focurile sla fie aprinse,fara sa se dea de stire dusmanului; chiar in acea seara indata, doannii hat-

475 mani au trecut cu barcile peste // Prut, iar oastea tnnot; ti calauzeaudornnul Moldovei i Bucioc prin padurea de fagi" (bucovina") spre Snia-

49 Termen polon folosit aici pentru unitgtile turcesti.Erau doi fravi Korecki in oastea polong, Samuel, ginerele lui Ieremia Movili, si un

frate al sgu. Dupg Miron Costin, p. 73, acesta din urrnga avut un rol mai insemnat in luptade la Tulora.

Urmeazá o versiune fantezistg, menit s ascundg dezertarea rusinoasä a celor intorsimai devreme.

462

www.dacoromanica.ro

tyn52. De atunci nu avem nici o stire despre ei; toti au näclejde in Dum-nezeu csá vor scäpa din aceastä luptä

Din Camenita 23 septernbrie 1620. // p. 476

Relatia a doua53Iskender pasa a venit vineri 18 septembrie i s-a asezat la o milä

de Tutora; a trimis citeva mii de tätari spre oastea noasträ. Hatmanu154 ascos din tabärä atitia cazaci chi a socotit de nevoie j s-au urmärit uniipe altii incoace i ncolo Oda.' seara. Cätre seará, chid s-a intunecat, au prins

cäci <hatmanul> fágácluise 200 de talen pentru aceasta. A spus55 ea'dacá toatá oastea nu este de 120 000, atunci desigur &it mai multi i nici-decum mai putini, dar nu au venit incä toti, cäci unii au venit abia joivineri, al:0i au sosit in timpul noptii i ienicerii in numär de 40 000 ausosit vineri.

Au atacat dupä aceea simbätä, inainte de prinz, dar nu s-a arätattoatä ostirea. <Hatmanul> alckuind o tabärä de care, a iesit cu oasteaimpotriva lor. Abia atunci Iskender-pasa a poruncit tuturor sä se arate;ochii nostri nu-i puteau cuprinde. Astfel milostivirea sa a pornit imyotrivalor cu tabära, cu care a si dat lupta la o depärtare de douä aruncaturi dearc de santurile noastre. Pasa a asezat oastea, alcátuind fruntea cu sulitasiturci i ieniceri. Chiar dud erau s inceapá a se incaere au sárit i tátariiau acoperit frontul turcilor. $i a fost o luptä aprigä, atit de singeroasä,inch lesurile alor nostri cädeau peste lesurile tátarilor i aceasta a tinutmult timp; dei frontul era intins, totusi lesurile adeau uncle peste altele55.Dupä aceea <turcii>, väzind cá. au pierden i mari, au särit cu totii si aupornit impotriva noastrá cu mare návalä. Dupä aceea aripa dreaptä a ta-bzrei de care a hatmanului de &rip cu 500 de pedestrasi nu a mai putut

sustinä atacul; <dusmanii> le-au rupt <rindurile> si au mácelärit pe-destrimea; <oamenii> s-au apärat cu sabia, dar au fost nimiciti si au pier-dut tunurile; intre timp, la aripa stingä se mai bäteau cu inversunare, apois-au amestecat intre ei asa de mult inch se mäceläreau unii pe altii57. Sineputindu-se impotrivi unui num'ár atit de mare, ai nostri s-au retras subfocul pustilor in santuri i astfel s-a oprit lupta; ai nostri au intrat iar insanturi, <dusmanii> s-au asezat la un sfert de mil in jurul trupelornoastre.

52 Pure inveniii in scopul arkat mai sus.53 Cuprins n acelasi manuscris.54 Stanislaw 261kiewski.

Prizonierul adus de cazad." Exagerare väditä.57 Pare de asemenea pmin credibil.

463

www.dacoromanica.ro

A doua zi, duminicá, ai nostri pázeau numai tabára iar toate steagu-rile le-au asezat pe valuri. De asemenea oastea cealaltá nu s-a retras, citnainta tncet, adun'ind de pe ctrnp cadavrele din oastea lor; ai nostri de ase-menea ingropau pe ai lor.

P . 477 Domnii hatmani au poruncit // dupá aceea sá se ja másuri ca oasteasá aibá gata cáruvele pentru a iesi 'in chip de tabárá de care. Se pare cáindatá ce va cádea intunericul vor iesi ...

www.dacoromanica.ro

58 Dupä textul polon, publicat de I. Bogdan In Hurmuzaki, Supliment, II, 2, p. 478,insoOt de o traducere francezä.

59 Neidentificat.88 18 septembrie 1 620.el 19 septembrie.62 Rycerstiva.

465

COPIA SCRISORII DE LA DOMNUL p. 478CANCELAR AL COROANEI CATREREGE, CU DATA DE 24 SEPTEMBRIE,DIN TABARA DE LA TUTORA59

1620 septembrie 24, Tutora

Dau de stire märiei tale, despre sosirea sulta-nului Serbasza59 pe care-1 asteptam, din clivä In clip ä <si> despre caremäria ta ai fi avut cunostintä, dacä cealalta scrisoare a mea ar fi ajuns.Acum o säptämtnä au sosit sultanul Galga si Iskender pasa si s-au asezataici, sub tabära <noasträ>. A doua zi, vineri60, am avut de furd cu ei,si din fericire, seara, din mila domnului, i-am alungat de pe ctmpul deluptä. Aceastá hártuialä intre noi a Tinut ping In amurg, cînd ne-am Intorssi noi si ei In taberele noastre. Insä strnbäta" la cererea tuturor cavalerilor62,

www.dacoromanica.ro

am iesit in cimp, la lupa deschisä63, cu oastea in ordine de hataie; amdat lupta cu ei in cimp deschis. Aceastä luptä a tinut in chip nehoaritbase ore, de la prinz pira in noapte; astfel ei s-au dus la corturile lor, iarnoi ne-am intors in tabära noasträ. Aveam nädejde c vom putea luptasi mai departe cu mai mare putere, impotriva dusmanului, dar a doua zi,adicä duminicä, o mare parte dintre oamenii nostri, fugind din ostire, ne-autricurcat treaba. Nu numesc deocamdatá pe nimeni64, cäci singuri se vorda in vileag acolo a)cei ce ne-au päräsit in chip asa de josnic. Ina mäindoiesc c vor scäpa multi, aci au trecut Prutul innot noaptea i multis-au innecat si o mare parte au fost ucisi sau prinsi de dusmani, care i-auatacat acolo, in päduricea de dincolo de riu. i acesti oameni ri i färäminte au tulburat ostirea, inch pufin a lipsit ca intreaga oaste a se fi puspe fu gä in chip rusinos i primejdios. Impreunä cu hatmanul de &nip siCu cifiva rotmistri, care au rimas pe linga noi, am rqinut prin saruintanoasta oastea si sam aici pe locul nostru unde ne afT= mai aproape de

p. 179 dusrnan decit Varsovia de Uiazdow65. Sultanul Galga si Iskender /i pasa auo oaste mare, mai bine de 60 000. Prizonierii pe care i-am luat spun cái vorfi 100 000; pornisea deadreptul cätre tinuturile republicii66, iar noi le-amaiat calea, punindu-ne viata in cumpänä pentru aceasta i vom face simai departe ce se cuvine unor slugi credincioase ale märiei tale i unor fiibuni ai patriei, pentru mai marea noasta stalucire.

Preväzind toate acestea, am scris de citeva ori máriei tale despre aceastäprimejdie, ca s binevoiesti a te gindesti la ajutorarea si la intregirea ostiriiAcum vremea aratä c aceasta este o nevoie grabnicä, despre care sintsigur c märia ta isi aminteste. In <tot> acest timp ne vom purta dupáobiceiul nostru cu dragoste de patrie <infruntind> once impotrivire prinonce mijloc.

Domnul Moldovei s-a dus cu acei fugan i ai nostri67, nu stiu daa auputut azbate sau nu.

Asa stau, in imprejuarile de fatä, lucrurile noastre, nu voi zábovivestesc märiei tale, ce se va mai intimpla dupä aceea.

S-a dat in tabára, <Maria> cu santuri, la Tutora, in ziva de 24 sep-tembrie, anul 1620.

Stanislaw Z6lkiewski, cancelar i hatman al coroanei. Post-scriptum:Sint printre noi cifiva aniti, pe care de asemenea nu se cuvine päräsim;

Aperto mane .

64 Este vorba de Kalinowski si Korecki.65 Cartier márginas al Varsoviei.66 Republica feudal á a panilor poloni. Expeditia avea, n adevár, ca scop ultim ataca-

rea Poloniei.67 Vezi mai sus n. 25.

466

www.dacoromanica.ro

starostele de Winnica, panul Denof, panul Malinski §i nepotul unui rotmis-tru §i fiul meu, räniTi de focuri de puFI, dar nu cu rani periculoase; sevor vindeca.

[Adäugat de altcineva68, mai firziu]. lar dupá aceastä scrisoare, dupäplecarea mea, s-au adus §tiri despre hatmanul mare prin cämära§ul hatma-nului, cum cä muntenii cu turcii au biruit oastea regelui Poloniei §i au prinspe amindoi hatmanii. Au adus §i prodamatille, ca indatä ce se face a douachemare, sä incalece cu toTii. Aceasta s-a petrecut astázi.

68 Probabil aduegtorul scrisoarei.

www.dacoromanica.ro

JAKOWSKIRELATIA DESPRE EXPEDITIADE LA TUTORA69

1620 octombrie 24

p. 482 . . . Domnia voasträ", titi ce a indemnat pedomnii hatmanin ai nomi sg porneascg In Moldova ap de repécle §i pe nea-teptate cu aproape tovi ci tenii. Dar pricina cea mai insemnatg pentru aceastaa fost domnul Moldovei care ne-a asigurat a dacg. venim repede pesteNistru, nu vor veni ogi ap de mari la Iskender pap, care era slab färgele (precum §i e).

Deci la 3 septembrie, oastea a trecut Nistrul la Podbity i la 4 sep-tembrie domnul a ucis pe turcii care veniserg sa-1 ia la Poartg.

69 Dupä textul polon publicat de I. Bogdan in Hurrnuzaki, Supliment, II, p. 482urm. însoTit de o trad. fr. Fa; a de relaTia primului anonim polon, aceasta de fa; ä estemai necompletä, mentiunile se räresc dupä ziva de 20 septembrie.

70 Subcämärapil de Belz aruia Ti este adresatä rela0a de fatä.71 Gaspar Gratiani (1619-1620).

468

www.dacoromanica.ro

La 6 septembrie domnul a venit la oastea noasträ la ainari72, deunde am pornit la 9 septembrie si ne-am oprit la Tutora, tn transeelecele vechi. Ai nostri se gindiserä sä porneasa de la Cäinari73 deadrepmlspre Tighina si Cetatea Albä impotriva locurilor unde räficesc tätarii, dardomnul cancelar74 s-a indreptat din anume motive spre Tutora, ca sä intä-reasa pozitia domnului in capitala sa si sä atragä un numär de moldoVenide partea sa.

La 17 septembrie au nävälit sub tabärá citeva sute de tätari, cu careai nostri au purtat härtuieli §1 nu au cistigat mare lucru, ci s-au intors. Eiau fäcut sä vorbeasa doi prizonieri; dar multi dintre ei au fost täiati.A doua zi, abia a räsärit soarele si a sosit avangarda, cu care ai nostriindatä au dat lupte de hártuialä; iar oastea phinilor a venit aproape incursul intregii zile. Iskender pap s-a asezat pe acel loc, unde stätuse odi-nioarä75 hanu176; nu departe de el era Galga sultan. Luptele // de härmialäs-au purtat toatá ziva, ai nostri au dobindit izbinda., iar seara ai nostriaproape a alungaserá pe pägini de pe locul de luptä; au pierit multi oamenide ai lor §i dintre cei mai de seamà.', intre care si sangiacul de Tighina.

19 septembrie. Domnul cancelar, adia marele hatman, a scos oastea laluptä in ziva de 1877. Toatä oastea noasträ urma sä fie acoperitä de tabäraformatä din care, dar prin nepriceperea celor arora le fusese incredintatacest lucru, a fost acoperitä abia fruntea, iar restul ostirii a stat descoperit.In partea dreaptä a stat polcul hatmanului de cimp si al domnilor cance-lan, in partea stingä cneazul Korecki, domnul staroste de Camenita Kali-nowski si Chmielecki. Credeau a päginii vor da lupta in fa;, dar ei aulovit pe ai nostri din spate. Totu§i roatele de cazaci s-au luptat bine cu eisi de trei ori au respins atacul lor. In cele din urmä, s-au indreptat im-potriva steagurilor de husari, care erau asezati toti in cerc si s-au amestecatasa de mult cu ei, inch nu puteau sä dea cu läncile, insä urnindu-se dinloc au apucat pustile si armele albe si au respins pe págini. De asemeneaau dat un mare atac in fatä, unde stätea räposatul pan Dinof [Denhof] sihatmanul de cimp, care li s-au impotrivit bärbäteste. Dar totusi dupä aceeafiind respinsi din loc pinä departe, au fost siliti sä päräseasa tabára de care

72 Kainarg = Ciinari sat, raion Drochia R.S.S.M.73 In copia polorig: Skaimier umyslil byl do naszych na koczowiska tatarskie prosto ku

Tegini, Bilgrodu. In traducerea francezà, a lui Skupiewski, Skaimier este trecut ca un numepropriu de persoan'i. De fapt, e vorba tot de satul Ciinari.

74 Stanislaw Zcilkiewski, care cumula demnitätile de mare batman qi de cancelar.75 In 1595, in intilnirea dintre poloni qi tätari, de la Tutora.76 Gazi Ghirai al II-lea. Pentru redarea acestor operatii, vezi Calatori, III, jurnalul

lui Zamoyski.77 Aici este probabil o grocarg in textul copiei polone, lego Mosc pan cancterz to'iest

batman wielki o 18 woisko do potrzeby wywiodt.

469

P. 483

www.dacoromanica.ro

P.

pedestrimea. Pedestrimea s-a aparat multä vreme; ai nostri79 au vrut deciteva ori salveze, dar aceasta era cu neputinta din pricinapaginilor si din cauza slabiciunii alor nostri si mai ales a cailor istoviti.La cealalta aripa ai nostri au dus-o mai bine, caci acolo nu a fost o navalaatit de mare si toata tabara de care, precum i tunurile au fost aduseAstfel i unii i-au respins pe ceilalti i aceia pe acestia Ora ce s-a facutnoapte neagra; noaptea a curmat lupta nehotarita, dei paella s-au silitmult s impinga pe ai nostri spre Prut. Paginii au suferit pagube mari,dupa cum au mgrturisit ei lnii ca vineri i simbata au pierdut trei miide oameni; dintre ai nostri n-au cgzut mai mult de 30079, printre caremulvi argati, care minau carele taberii90. Numai intr-atita au izbindit pagtnii,

ne-au luat citeva pusti si, peste zece steaguri, tns i ai nostri au luatciteva tunuri tatäresti.

20 septembrie. Mind ai nostri a e greu s respinga pe pagini, maiales pentru c pierdusera multi cai i pedestrimea suferise mult, domnii hat-mani au hotarit s porneasca spre Nistru cu tabara de care. Insa cei cevoiau sa-si vula casa cit mai repede au declarat ca. nu vor sa mearga cutabara legata, ci s treaca Prutul Mari, netinind seama nici de bolnavi,nici de pedestrime, nici de atitia fii de nobili, care urmau sa fie lasati pradamacelului sau sa fie prinsi de dusmani. Asile!, abia a inceput sa innopteze,ca au si strigat: la santurir i ei cu domnul Moldovei au pornit sprePrut. Ints-acolo au plecat 3 000 de oameni, dintre cei mai alesi, dintre careabia vreo suta au mai vazut Polonia, catre care se grabeau asa de bucu-rosi, caci cei mai multi s-au inecat, pe altii i-au tgiat moldovenii i tatarii,altii au ajuns in tnchisoare. As vrea ca Domnia ta sá afle de la altcinevacine a facut inceputul unei fugi asa de rusinoase. Domnul cancelar a incer-cat si tratative cu Galga sultan, fiind indemnat de soldati, dar dupg cumam putut observa, au fost intotdeauna zadarnice; numai atita au fost defolos c soldatii, care erau zdruncinati dupa fuga fratilor, si-au recapatatcumpatul.

In ziva sfintului Stanislavn s-a hotarit ca s purcedem in forma de ta-484 13rä legatg. In ziva sfintului Mihai.92, seara, am iesit din transee. Acolo //

paginii au inceput tndat s ne inconjure, s traga cu pustile, sa dea luptede hartuiala. Noi am pornit deadreptul spre lagarul lor. Ei au fost siliti

iasa din corturile si din bordeiele tataresti; toata noaptea ne-au urmaritping. in zori.

470

79 Cavaleria.79 Disproportie frecvent n rapoartele polone.8° Adici un fel de rIndasi de grajd necombatanti." 27 septembrie (dupä calendarul gregorian polon).8* 29 septembrie.

www.dacoromanica.ro

In ultima zi a luí septembrie, ne-au táiat calea si ienícerii; au intärito movilä, ceilalti stäteau in coasta noastrá. Cu un mare strigät au pomitimpotriva noastrá. Cind acestia au fost respinsi, ienicerii au päräsit movilaläsind si niste tunuri mici, pe care insä ai nostri nu le-au luat. Ne-am opritnu departe de acolo si am stat toatä ziva; indatä ce a venit seara am pornitspre Mohilew; odatá cu ziva ne-am depärtat de Prut.

1 octombrie. Mi se pare ea' abia atunci Galga sultan si-a adunat altaoaste a sa, cäci nu erau asa de mulTi in ajun. Indatá ce noi ne-am opritputin la un iaz, ne-au ajuns din urmá päsinii; ei au atacat tabára de careCu un mare strigät, cäutind pe unde sä, patrundä, dar din mila lui Dumne-zeu, dusmanul a fost infrint peste tot; pedestrimea noasträ i-a gonit foartedeparte de tabárá si au adus in acel loc douä tunuri mici (ceea ce ni s-aintimplat numai cu acest .Erilej). Am innoptat acolo, pentru a Galga sul-tan se prefácea cä ar voi sa termine tratativele incepute la Tutora si spentrunoi merita sä ne arätám inselati, ad avearn si noi nevoie de odihna. InsäIn zori au atacat iaräsi tabära cu toatä puterea lor, ceea ce a tinut Orala prinz. Neobtinind nimic, s-au retras cu pagubä si s-au oprit pe drumla o jumátate de milä de noi. Ina seara, noi am pornit spre tabära lorsi au fost siliti sä ne lase trecerea liberá.

3 octombrie. Cu un ceas inainte de zia, ne-am oprit, iar ei, de ase-menea, dupä noi. In acea zi, turcii au dat numai lupte de härtuialä, darfárá folos: au pierit multi ieniceri si din ceilalti. Cu o orä tnainte desearä am pornit. Insusi Iskender pasa si Galga sultan cu curtea lor ne-auatacat, insä. s-a värsat singele lor si eind au azut mai multi dintre ceimai de seamá, atunci atit turcii cit si tätarii s-au intors. Am umblat toatänoaptea si. nu ne-am oprit dedt la prinz, poposind un ceas sau douä. Siintocmind tabära, am pornit la drum. Aceasta s-a intimplat in ziva sfin-tului Frandsen, cind abia am pornit si päginii au nävälit din toate pártileasupra noastrá. Turcii cu 1 500 de oameni ne-au lovit pe la spate, vrind sä.ne spargä tabära, insá au fost respinsi in mod &pros si au pierdut pe multidintre ai lor; mai intii au fost respínsi la o movila, apoi au fugit si de acolo.Aceastä luptä a tinut cam trei ceasuri. Dupä aceea, s-a innoptat si noi ampornit la drum, iar päginii dupä noi. A doua zi s-au legar mai putin denoi. Mud hranä cailor, dupi &elm ceasuri am pornit la drum. Ina Innoaptea aceea, la 5 octombrie, s-a ivit foamete mare printre noi, cici desíam fi putut sä ne mincám caii, nu era unde si cu ce sä-i frigem. Mai alesnesomnul ne chinuia mult, unii acleau ca morti, altii isi pierdeau mintile,altii voind a doarmä, se urcau in cáruve si läsau locuri goale in tabärä.

Dimineata, aclicä la 6 octombrie, am ajuns la o apä, dar nu stiu dece nu ne-am oprit pe malul ei, si eu cred cà aceasta, ne-a phubit, cáci desi-

83 4 octombrie.

471

www.dacoromanica.ro

13.

gur cg era nevoie ca sä se odihneaseä oastea asa de obositä. atit de luptesi de foame, si mai ales de nesomn. Dar am zornit spre Nistru, fà.'rá

sä. ne odihnim, nu stiu din sfatul cui. Pieirea noastra va fi fost din aceastälipsä. de odihng a noastrg de o zi i jumkate si de doug nopti. Si cumergeam mai departe, cu atit oastea slgbea, cgci s-a mai adgugat la neajun-surile cele dintti o sete nemaipomenitä. Si atunci a venit noaptea In care

485 am pierdut totul, cgci, precum am spus, // lipsa de somn a tulburat mm-tea oamenilor j ei aveau nevoie de odihng, dar setea ti trggea ctt mirepede catre Nistru. Si in aceastg tulburare, autoritatea hatmanilor nu se maiputea impune cum si noaptea inlgturg rusinea faptei. Deci si ucrainienii84,care furaserg multe din lucrurile noastre, erau bucurosi s fuga si au iesitdin mijlocul nostru noaptea, fgrg pricing, desi nimeni nu-i ataca, si au ng-vglit spre Nistru, lgsind lucrurile i tunurile. Atunci au sosit pgtnii, aurgsturnat carele, au prins pe slugi si pe cei care rämIseserg acolo. Cea mai(mare parte din casta a ajuns ping la Nistru. Unii au scgpat, dar cei maimulti dintre ei s-au inecat, iar pe altii, i-au predat träidgtorii85 moldovenipgenilor peste Nistru.

Am pierdut pe domnii hatmani, domnul cancelar a pierit, hatmanul decfmp a fost predat de moldoveni lui Iskender pasa. Pan Strus, starostelede Rubieszow, pan Luca Z6lkiewski al nostru, erau la Nistru. Despre sta-rostele de Winruca nu stiu dacg a pierit sau dacg a fost prins. Dintre rot-mistri86, care, atunci la sfirsit, nu mai erau decit zece, au scgpat numaidoi cazaci. Pan Dinof [Denhoff] primind citeva gloante, a pierit. Oastea cglg-retilor imp1gtosati87 a scgpat, aproape färg cai, färg arme si zale; dintre li-sovti88 au scgpat ceva mai putin decit jumgtatea. Oastea dusmang. era de150 000 dupg cum spun ei tnii. Noi dud am venit la Tutora, abia dacäau mai venit 8 000 dintre lisovtii din Ucraina iar acum, dud am plecat, nuerau mai mult de 5 000, dar aceastg oaste se va tmplini repede.

84 Cazacii de sub comanda lui Hmeleki i Kazanowski.85 Rgbdarea moldovenilor fusese lung. Ina din primii ani ai veacului, Ieremia declara

regelui Poloniei c excesele ostasilor poloni Indirjiseri pe moldoveni, care au trebuit si fieamenintati cu moartea, daci ar ucide cumva pe vreunii dintre acestia. $i JoppecourtAlexander" .pomenesc de purest' -ile polonilor in Moldova sivirsind jafuri, robiri de locuitoripasnici, siluin i ucideri.

comandarqi de roate.Kvarcina, cavaleria grea Imbrcat n zale.Vezi mai sus, n. 14.

www.dacoromanica.ro

CHIRIL LUKARIS

1572-1638

*

Chiril Lukaris s-a näscut la Herakleion, in Creta,la 1 noiembrie 1572.

A urmat studii de teologie si filozofie la Venetia si Padova intre anii 1587 si 1593,sub conducerea unchiului säu, patriarhul Alexandriei Meletius Pigas (1590-1601) si a cre-tanului Meletius Blastos, ajungind chiar rector al scolii grecesti din Constantinopol.

In 1594 a fost trimis ca syncellos" la cneazul Vasile din Ostrog, unde a condusscoala de teologie si de limbä greacä. Avea misiunea de a film actiunea iezuitilor, careurmäreau supunerea bisericii ortodoxe curiei papale. Lukaris a intretinut relatii si cu Bi-serica ortodoxii din Liov, ctitoria domnilor Moldovei Alexandru Läpusneanu si IeremiaMovilä.

In 1595 a fost consacrat diacon de Meletius Pigas, a drui traditie a urmat-o. Dupl.o cälkorie prin Olanda, Germania 0 Elvetia, a fost insärcinat pill in 1599 cuvicariatul bisericii ecumenice, iar In calitate de hierokeryf a fäcut o cälätorie In Ru-sia Micä.

473

www.dacoromanica.ro

A asistat la sinodul din Brzesk, unde a fost impusg preotilor rusi, supusi regeluiPoloniei, unirea cu Roma.

Rudenia sa cu Meletius Pigas i-a inlesnit alegerea ca patriarh al Alexandriei (16011620). (Hurmuzaki, Documente, XIV, p. 723, doc. DCXCVII; B. P. Hasdeu, Arhiva istoricaII, p. 196, nr. 338.)

Cu sprijinul domnului Tárii Rominesti, Radu Mihnea (1611-1616), pe care 11 cu-noscuse in tinerete la Venetia, unde acesta crescuse sub supravegherea Marioarei Vallarga,sora doatnnei Ecaterina, bunica domnului, Lukark a fost numit vicar al bisericii din Constan-tinopol (1612), pe care a administrat-o, obtinInd chiar pentru scurt timp scaunul patriarhal(octombrie 1612). Intimpirand tnsä opozitia episcopilor de Palaiokastron, ThesalonicLarissa, precum si a unui fost mitropolit de Mesembria, Lukaris, dupg alegerea lui Timoteial II-lea (1612-1620), s-a retras in Tara Roma'neascg (1613), la Radu Mihnea, pe cacel-a urrnat In Moldova (1616-1619), inapoindu-se cu acest domn la Bucuresti, in 1620.

Datoritg sprijinului agentului diplomatic al Statelor Generale ale Olandei la Constan-tinopol, Cornelius Haga, pe care il cunostea incg din 1602, Lukaris a fost numit, pentrua doua oarg, patriarh de Constantinopol (nokmbrie 1620-12 aprilie 1623) tocmai cindse afla in Tara Româneascg, unde Radu Milmea fusese repus In scaun.

In cursul calgtoriilor sale in Germania si In Olanda, Lukaris intrase in relatii cuprotestantii i Cu calvinii. Intretinea legturi i cu calvinii din Transilvania, sprijiniti deprincipele Gabriel Báthory (1613-1629). De Indatä ce a ajuns In scaunul patriarhal acgutat s introducl uncle reforme in spirit calvin si a trimis tineri greci s studieze InAnglia. Cu sprijinul agentului englez care juca un mare rol la Poartä, a adus din Anglialitere grecesti, confectionate chiar la Roma, pentru infiintarea unei tipografii de care voiasg se foIoseasc in actiunea sa impotriva iezuitilor. Acestia 'insg i-au distrus presele. Darapucase s publiee tratatul lui Meletius Pigas Impotriva papei.

Sustinuti 4 de ambasadorul francez la Constantinopol, de Cézy, iezuitii obtinurä. exi-!area sa vremelnicä. la Rodos, in aprilie 1623, dar tn urma interventiei ambasadorilorAngliei i Olandei, Lukaris a fost repus in demnitatea sa, la inceputul lui octombrie 1623.

In 1628, in cursul celei de a treia pgstoriri a lui Lukaris (22 decembrie 1622-4octombrie 1633), s-a tipgrit la Geneva un catehism al credintei ortodoxe ce i-a fost atribuit.Cartea a provocat discutii vii, din cauza unor pasaje de influentg calving. lar iezuitiiau folosit moartea lui Radu Mihnea (1626) pentru a deslgntui persecutia din 1627-1628.Denuntat ca fiind hi relatii secrete cu cazacii, dusmanii Imperiului otoman, ale cgror raiduride jaf ajungeau ping sub zidurile Constantinopolului, Lukaris a fost acuzat de trgdareexilat in insula Rodos (octombrie 1633). S-a retntors îns i cu sprijinul lui CorneliusHaga a fost repus hi scaunul patriarhal (11 octombrie 1633). Dusmanii si nu s-au dattrig bgtuti si a urmat o serie de intrigi tn cursul cgrora Lukaris a fost din nou depus

exilar (25 februarie 1634), apoi rechemat i Inscgunat pentru a cincea oarg (aprilie 1634martie 1635). In martie 1637 a fost relnscgunat pentru a sasea i ultima oarg. Fiind dinnou acuzat de uneltiri contra sultanului Manned al N-lea, a fost din nou destituit (17 sau18 iunie 1638) si exilat. Nu se stie clad a fost ucis chiar pe vasul care trebuia duci

474

www.dacoromanica.ro

spre o destinatie necunoscuta sau daci a murit in urma relelor tratamente la care a fostsupus in vreun castel de pe malurile Marii Negre.

Chiril Lukaris a facut doua calatorii in Tara Romaneasca. In prima, din anii 16141615, Inaltul ierarh patroneaza o serie de actiuni menite sL intareasca influenta Patriarhieidin Alexandria In viata religioasä a principatului muntean; astfel, el primeste le 26 iunie1614 Inchinarea ctitoriei Buzestilor de la Segarcea catre sediul su patriarhal din Egipt;hotaraste, la 4 septembrie, ca egumenii de la manastirea Bistrita sa fie alesi dintre calugariidin lacas, iar In acelasi an, 1614, intare§te inchinarea mänästirii sf. Troitä (Radu Voda)din Bucuresti catre Alexandria ortodoxa; in sfirsit, la 19 mai 1615 este martor la actulprin care Radu voda Mihnea intareste patriarhiei stapinirea manastirii Stanesti.

A doua calatorie a lui Lukaris In Tara Româneasca a avut loc în anul 1620. Cu acestpriIej, el este solicitat de diferiti boeri (Ghica fost aga, Sima unchiul lui Leca Spatarul,Theodosia vaduva lui Andrei logoatul, Balea postelnicuI din Rusi s.a.), care fac apel lamalta sa autoritate, spre a le solutiona Iitigiile de proprietate pentru stapinirea unor mosiiIn ianuarie, 9 martie, 5 si 9 mai; la 14 octombrie, el primeste de la Radu Mihnea, pentrupatriarhie, veniturile vämii de la Ocna Mare. Pentru toate acestea vezi Documente privindi>toria Romaniei, B veacul XVII, vol. II. pp. 287, 301, 321-322, 351-352, 390; vol. IIIpp. 456, 482, 489, 497, 516, 521, 597; vol. IV, pp. 120 6 453.

Cu ocazia acestei a doua calatorii in Tara Romäneasca, Lukaris a scris o scrisoare,pe care ambasadorul olandez Cornelius Haga a trimis-o in traducere, in limba olandeza,Statelor Generale. Alcatuita la 20 septembrie 1620, cind polonii erau la Tutora, ea cu-prinde uncle stiri interesante despre razvratirea lui Gaspar Gratiani i despre lupta dataintre poloni 6 turci.

Lukaris este autorul mai multor opere teologice mult discutate, dintre care cele maiinsemnate sint: Confessio fidei graece et anglice, Londini 1629; Confessio Christiane Fidelcui adjuncta est gemina ejuscliem Con fessionis Censura synodalis, una a Cyrillo Berrhaeensi,altera a Parthenio Patriarhis istidem Constantinop <olitanis> pervulgata Omnia gr. et lat.,Londra, 1645.

Privitor la Chiril Lukaris, a se vedea indeosebi cuprinzatoarele monografii ale luiGh. Arvanitidis, 1Cvpaoç 6 Aouxecpig (1572-1638), Atena, 1939, 6 G. Hatziantoniu,Protestant Patriarch. The Life of Cyril Lucaris (1572-1638) Patriarch of Constantinople,London, 1962, iar ca studii speciale mentionam loan Mihaicescu, Les idées calvinistes dupatriarche Cyrille Loukaris In Revue d'histoire et de philosophic religieuse", Strassbourg,1931, pp. 506-520, Nicolae M. Popescu, Chiril Lukaris fi ortodoxia romana ardeleanain Biserica ortodoxa roman'i", LXIV, 1946, nr. 7-9, p. 431 si urm. M. I. Manoussakas,'ET avexacrrog p.vcrruch MaiXoypextpia voì KvpiX,Nou Aouxcipeo4 rcpk -r6v 'AyyXov rcpearicyr)no iv

Kcovo-ravrtvoun641, Sir Thomas Roe 1625-1628. Corespondenta secreta inedita a lui ChirilLtikaris cu ambasadorul Angliei la Constantinopol Sir Thomas Roe (1625-1628) Inrreccygiva .ros O BucpatrrcvoXoracot; Euve8pfou ChaauXovix% 12-19 Asrptidoo 1953, vol. II, Mena,1956, pp. 533-543.

475

www.dacoromanica.ro

Pentru c51ätoriile lui Lukaris fa Tara Romaneascsá vezi Sadi Ionescu, Bibliografia cal'si-torilor striiini, pp. 120-122, N. Iorga, Istoria ronulnilor prin ailatori, I, Bucuresti, 1928,pp. 74-75 si L Pulpea-Mmureanu, Legaturile patriarhiei din Alexandria cu tarile rorniineIn Studii teologice", seria a II-a, VIII, 1956, n. 1-2, p. 64 si urm.

www.dacoromanica.ro

$TIRI TRIMISE DIN TARAROMANEASCA DESPREIMPREJURARILE DIN MOLDOVAI

1620 dupa 20 septembrie

Copie. Traducerea unei piri ce mi2 s-a tri- p. 178mis de catre patriarhul de Alexandria3, care se afrci acum in Tara Romaneascala curtea principelui Radu Voievod4.

Dupa ce s-a räisculat Gaspar voievod5 irnpotriva turcilor s-a dus laHotin si a dat de stire polonilor c Iskender Pasae era singur, ca s vinä:

ajute pe el. Asculdndu-1 n aceasa cerere s-au dus acolo domnii polonicare sint insiraIi mai jos:

Dupg traducerea extrasului In limba olandezg a scrisorii trimisg de Lukaris ambasa-dorului Olandei, la Constar.tinopol, publicatg de N. I or g a, in Studii fi documente, IV,p. 178.

2 Adnotare a ambasadorului Olandei.3 Chiril Lukaris.

Radul Vaivoda = Radu Mihnea.5 Gasparo Vaivoda GraTiani.6 Scander-papa. Vezi mai sus, relavia lui Joppecourt, n. 81.

477

www.dacoromanica.ro

Z6lkievski7, ginerele su care era hatmane; fiul sáti, Zamoyski8; palati-nul de Camenita, Kalinowskil°; Koreckill si multi alti pani, cu o armatá de40 000 de oameni viteji, si venind in Moldova intr-o localitate numitá Tu-

F. 179 Tora12 si asezindu-si acolo tabára g si intárindu-se, au trimis 5 000-6 000de oameni pentru a-1 ataca pe Iskender Pasa, iar restul oastei, in numár deaproape 15 000-30 000 (?) de oameni a limas in tabárá. Acei 5 000-6 000au ajuns in fata lui Iskender Pasa care venea impotriva lor impreuná cusultanul, fratele hanului13. Turcii erau 10 000, tátarii 30 000 de oameni"si in urma lor mai erau Ina multi altii. S-au luptat impreuná, si: acei5 000-6 000 au fost bátuti, dintr-o data.; apoi sosind la santurile polonilor,acestia fiind foarte speriati si cuprinsi de mare fricá au stat aici mai multIn intárituri si in santuri.

Gaspar voievod foarte supárat de aceasta a fugit noaptea cu moldoveniip. 180 care erau la el, dar táranii15 i-au oprit si. i-au ucis. Pe unul, anume Bucioc

l-au prins viu si l-au adus lui Iskender Pasa care a poruncit sá-1 traga inteapá.

Calul pe care cálárise GaTar voievod a fost de asemenea adus lui Isken-der Pasa, care a dáruit aducatorului 200 de galbeni, poruncind sá se cautesi capul domnului, intre morii.

Acei pani poloni, fiind impresurati In tabára lor si rábdind mare foamesi lipsá de toate cele, au tinut felurite sfaturi, unii fiind de párere sá fuga,ceea ce nu s-a gásit Cu cale, alIii au crezut cá trebuie sä tr,ateze cu turciica sá ingáduie oamenilor sá iasá numai cu armele; ceea ce a primit bucurosIskender Pasa dar fratele hanului n-a vrut sá ingáduie aceastal° si astfelei rámtn In santuri de se luptá.

La 13 septembrie stil vechi au plecat de la Iskender Pasa oamenii careau adus aceste stiri si polonii erau atunci in santurile lor. Iskender pasaa scris lui Radu voievod, Domn al Tárii Romanesti ca sá viná la el cit mai

7 Zolchotschi, vezi biografia sa in volumul de fa;, precum si &rile de searra asupraCampaniei din 1620, pp. 443-472. Era mare cancelar si batman al Coroanei.

8 Koniecpolski. Era hatman de cimp.e Zamoschi. Fiul lui Ján Zamoyski.113 Cullinoschi.11 Samuel Korecki, ginerele doamnei Elisabeta, fugit din inchisoarea Yedikule, in toamna

anului 1617 (28 noiembrie).12 Tzitzora.13 Devlet Ghirai, fratele hanului 6anibek Ghirai al II-lea.14 Cifrele nu corespund cu cele din relatiile precedente.16 Inexact. Pentru sfIrsitul säu, vezi mai sus, Campania polora din Moldova din 1620,

n. 25.16 Vezi tot acolo In Jurnalul de Campanie pp. i 53-455, unde apare in chip vädit

duplicitatea tu -cofitarilor.

478

www.dacoromanica.ro

iute cu tabára sa si mi se pare a va si trimite oastea pedestrá, citá a strins-o,dar vodá nu se va duce el fnsusi.

Se spune cá. au venit atit de multi tátari 'inch nu este de crezut cá po-lonii sá poatá scápa.

Aceasta este adevárat si sigur, 20 septembrie, 162017.Hotin este o cetate .... la granita Nistrului, catre Podolia.Zolkiewski este cancelarul si marele hatman al Poloniei.Zamoyski este fiul vestitului cancelar Zamoyski.Korecki este acel care a fugit acum doi ani din turnurile Märii Negre.Tutora este un loc nu departe de Iasi, capitala Moldovei, asezat intr-un

ses frumos unde cancelarul Zamoyski, in vremea lui18 a avut o mare luptáCu hanul.

Bucioc este unul din boierii cei mai fnsemnati din Moldova care autinut cu Gaspar voievod.

17 UrmeazI note acläugate de autorul insemnärii.18 Se referä la camvania din 1595.

www.dacoromanica.ro

Patricianul venetian Polo Minio, fiul lui ScipioneMinio, dintr-o familie foarte veche, s-a insurat la 28 noiembrie 1600 cu Maria, fiica luiPetru $chiopul i vkluva lui Zotu Zigara (Hurmuzaki, XI, pp. 563-564, nr. 692), aviaddin aceastä ckkorie un fiu, Teodor-Stefan.

Polo Minio si-a reprezentat sotia in procesul pentru mostenirea averii fostului domnal Moldovei, mort in exil la Bolzano. Iar dupä moartea fiului acestuia, $tefan voclä, laInnsbruck (22 martie 1602), Minio s-a dus in Tirol pentru a-si revendica mostenirea(ibidem, pp. 549-550, 553-554, 558-559), pe care guvernul austriac voia insu-seascä. In ciuda conventiei l'ncheiate de Minio la Innsbruck, in septembrie 1605, sotia sa,domnita Maria, nu si-a cäpätat partea nid in februarie 1614.

In 1604-1605, Minio a ficut o cälkorie tn Orient, pentru ca s recupereze sumelede bani depuse de Petru $chiopul la Constantinopol, Ierusalim i muntele Sinai. Nu aajuns aproape la nici un rezultat. Dimpotrivä, cum turcii eran foarte bänuitori, Minioa cäzut pradä calomniilor räspindite de creditori, care-1 acuzau de spionaj. Cu mare

480

POLO MIMO

(sfirfitul secolului al XVI-lea dupa 1620)

www.dacoromanica.ro

greutate a izbutit s scape din inchisoare sä se intoarca la Venetia, in martie 1605,in suita ambasadorului ducal si fostul bail (Hurmuzaki, XI, p. 565, n. 1). In numelesotiei sale, el intenteaza un alt proces carnarasilor Gheorghe si Aslan, rude cu Petru $chio-pul, pentni banii dcpusi de acesta la manastirile din Levant (An. Acad. Rom.", Mem.sect. ist., seria a III-a, t. X, 1929, p. 122).

In mai 1609, Minio a fost numit consilier la Cefalonia (N. Iorga, Studii fi docu-.mente, V, pp. 644-645).

Dupä. 11 ani a facut o calatorie in Transilvania si Moldova, pentru a-si lua sotiacare se dusese sa-si revada Tara 6 sä: se ingrijeasca de ctitoria lui Zotu Zigara, manästirea1-11incea, cit 6 de a lui Petru Schiopul, sf. Saya. In timpul sederii sale in Moldova,Minio a intrat in legatura cu boierii mai de seama 6 a punn astfel culege informatiisigure si de o insemnatate vaditä cu privire la venitiuxile militareale celor doua tari romane, cit si la politica antihabsburgica a principelui Gabriel Bethlen,de un asa mare interes in aceasta faz l a razboiului (de Treizeci de ani).

Aceste stiri au fost cuprinse intr-un raport care este, in acelasi timp, o expunerea situatiei generale (staruind asupra tärilor romane i indeosebi Transilvania, tot accentulcazind asupra lui Gabriel Bethlen) si o propunere de a tocmi din tarile romane cavalerie pentruslujba republicii. Pastrat in Arhiva din Viena, a fost publicat in colectia Hurmuzaki, IV, 1,pp. 596-600 sub titlul: Scrittura presentata nell'Eccelso Collegio dal Nob. E. Polo Minio

16 ottombre 1620, letta nell'Ecc. Senato a 9 nov. 1620.A fost analizat de N. Iorga in Istoria romanilor prin calätori, I, Bucuresti, 1928,

pp. 293-297.Informatii despre Minio se gäsesc la N. Iorga, in studiul Foaia de zestre a unei

domnite moldovene din 1587 fi exilul venetian al familiei sale, in An. Acad. Rom.'Mem. seq. ist., seria a t. VI, 1926, p. 234 si urm. i In Ospiti romeni in Venetia,1590-1600 Bucuresti, 1932, pp. 147 i urm., i la N. Banescu in Acte privitoare la urmatiilui Petru Voda Schiopul, M. Acad. Rom". Mem. Seq. ist., seria a X, 1929, p. 122si urm.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL DESPRE CALATORIAPRIN UNGARIA, MOLDOVA $ITARA ROMANEASCA1

1620, octombrie 20

p. 596 Cea mai insemnatg räscoalá Impotriva caseide Austria a fost aceea din Ungaria, dnd Gabriel Bethlen2, principele Tran-silvaniei, a fost chemat de calvini si luterani sg ja coroana acelui regat,deoarece prin aceasta imp.'ratul Ferdinand3 a ajuns in anul trecut, in marestdmtoare, fiind respins ping la porvile Vienei4, cetate unde avea de ase-menea nenumgraTi dusmani. A fost o adevgratg minune a a putut scgpa

1 Traducerea s-a fácut dupá textul italian publicat in Hurmuzaki, IV, 1, pp. 596-600.3 Gabriel Bethlen, domneste filtre 1613 si 1629.3 Ferdinand al II-lea, impärat (1619-1637), rege al Ungariei (1618-37) si Boemiei

(1617-37). SituaTia descrisI este aceea de la inceputul rázboiului de treizeci de ani, dupäridicarea cehilor.

4 In noiembrie 1619, Viena a fost asediatI de 62 000 de ostasi ai lui Gabriel Bethlen,de 15 000 de maghiari si de 10 000 de cehi.

182

www.dacoromanica.ro

.din acest gray impas, a fost intrucitva ajutat numai de regde Poloniei5, cum-natul säu, care i-a ingäduit lui Gheorghe Homonnay8, un ungur, s conducáun mare numär de cazaci din regatul su trecind mai sus de7 CasoviaUngaria, asa inch Bethlen, temindu-se si; nu fie atacat din spate, se hotärtsä se retragä la Pojon8.

Aceastä; miscare nu numai c dädu nou curaL cehilor, dar a mai acutca aceia care erau cu inima indoitä, soväitori, sa ia o atitudine hotäritä

astfel se ivirä in Austria, in Moravia, in Silezia i n posesiunile libere8nenumärati dusmani ai maiestätii sale. Bethlen se folosi cu multá iscusinfáde aceastä situatie läsind, pe de o parte, sä se inteleagä cä. ar aduna trupepentru a ajuta pe impärat, iar pe de aka' parte, trimise n tainä, Ee MarcuVocal° tn Boenua s ncheie o intelegere prin care cehii li fagäduira o sumade 100 000 de scuzi" i toate acestea s-au fácut Cu invoirea turcilor, careti dau foarte bine seama cit este de importantä pentru ei dezbinarea Ger-maniei; cäci astfel ei strit asigurati din partea aceasta impotriva unui rázboi,de care se tem atila, si in acelasi timp nädäjduiesc ca datoritl acestor tul-buräri s poatä pune piciorul in Ungaria de sus, ceea ce, de altfel, se poateintimpla, dacä divina Providentä nu-i impiedieä.

Bethlen a pätruns cu mult noroc in Ungaria, MI a intimpina vreoimpotrivire, a pus stápinire pe cetätile Satu-Mare12 i Tokaji3 si pe orasulCasovia" si pe aproape intregul regat15, afarä de castelul din Pojon18, undese aflä coroana sub paza palatinului Forgács17; a mai scos din luptä pegeneralul Andrei D6csy", pe care l-a trimis prizonier in Transilvania incetatea din Vágáras, unde a si rnurit; era acelasi care acum patru ani, m-a

5 Sigismund al 111-lea Vasa (rege 1587-1632), avea o politici proprie de favorizare acatalocismului si de apropiere de Habsburgi, n sensul unei actiuni antiotomane absolut opusepoliticii traditionale polone din tot secolul al XVI-lea.

6 Nobil din Ungaria Superioark pretendent la tronul Transilvaniei.7 Dalla parte di sopra.8 Possonia Pressburg, Bratislava).

Nelle terre franche, adicà bucurindu-se de privilegii speciale.10 Fiul lui Petru Ceicel, pretendent la tronul Tàrii Romäne$ti si al Moldovei, inca din

1607, pentru care vezi N. I o r g a, Pretendenti domnefti in secolul al XV I-lea, Bucuresti,1898, p. 63, n. 3 si mai ales A. V e r es s, Documente ..., VIII, Bucuresti, 1935, pp. 24,27-29, 50, 72-89, 150, 182, 191, 192, 300, 301.

11 Pe lingä acestia, Frederic al V-lea, regele Boemiei räsculate, mai protnite Inci200 000.

18 Sachomar.13 Ora; 1i cetate in Ungaria Superioarä.14 Cassovia, resedir4a comandantului Ungariei Superioare.15 Cucerise toatä Ungaria nordicä.16 Spre deosebire de oras, care fusese ocupat de el la 14 octombrie 1619.17 Forgaz. Sigismund Forgács (1565-1621) a fost cäpitan general al Unzariei Superioare

si, din 1618, palatin al Ungatiei.Doci, cäpitanul suprem al Ungariei Superioare, cu sediul la Ca.sovia, care, atacatä

prin surprindere, a ca7ut In miinile lui Bethlen, impreura Cu comandantul ei.

483

www.dacoromanica.ro

p.

p.

luat prizonier la Satu-Mare. De atunci, Bethlen a facut tot ce i-a sta.t inputinta ca s puna mina pe coroanä etc ...

597 Cit prive§te fortele sale armate, el are in Transilvania, cam la 8 000de soldati cu leafá, in cea mai mare parte calari 0 mai poate recruta inUngaria alti 12 000. Este 'in virsta de vreo 40 de ani, fara copii, nu-i preasanatos, are un singur frate putin apt pentru a guverna un popor19, 0 peacesta nici ardelenii nu-1 vor de principe, cu toate staruintele lui Bethlen.Nu este prea iubit in Transilvania, deoarece cirmuiqte cu mijloace tiranice,dei acum se fere§te sá le -alai foloseasca; ci dimpotriva, se silwe cit poate

cUtige bunavointa ungurilor. Era un simplu nobil, dar dintre cei mai deseama §i cei mai bogati din aceasta Tara. A dobindit domnia in 1613, chidturcii l-au alungat pe Gabriel Báthory", al cárui trimis21 la Poutá era el,0 a dus negocierile cu atita indeminare, inch turcii i-au dat lui domnia.

In timpul din urma pierduse cu totul increderea turcilor í daca nuizbutea aceastá mi§care a sa, care le folosea lor atita, Iskender pasa, gene-ralul celor trei provincii22, avea ordin folosind vreo imprejurareprielnica; dar el" prinzind de veste, calatorea cu multa grij i tntot-deauna cu o garda sigurä, indt ordinul n-a putut fi dus la indeplinire.Pe cind facea pregatiri i stringea truEe ca s intre in Ungaria, lucra atitde ascuns, mai raspindind i zvonul ca voia sa. dea ajutor imparatului,putini 0-au putut da seama de adevaratele lui intentii, inainte de a trecela fapte.

Se mai straduia s citige bunavointa24 domnilor Moldovei i Tarii Ro-mane§ti, vecinii sai, tratInd cu ei prin solii de mare cinste", i in deosebi

598 Cu principele Gratiani", de care se indoia cel mai mult, de aceea i-a datun imprumut de 5 000 de techini27, macar c dupa plecarea lui, Gratianin-a pregetat s incerce atit la Poarta cit 0 in provincie", Cu ajutorul citorvanemultumiti sa se aleagä el domn. Ajungind acest lucru din timp la urechealui Bethlen, acesta a luat masuri de prevedere 0 a fost cuprins de anta uraimpotriva lui, tndt de atunci a inceput urmáreasca fara incetare, §i a

14 $tefan Bethlen, numit guvernator dupi moartea fratelui su, a refuzat tronul, ca apoiincerce sà-1 ocupe Cu armele de la Gh. Rákoczy L

20 Gabriel Báthory (1608-1613).Capuchehaia.

22 Adiel Transilvania, Tara Romineasei si Moldova, date In grija acestui valiu alSilistrei.

Bethlen.24 Rendersi ben effetti affetti.

Onorevole." Gaspar Gratiani, domn al Moldovei (1619-1620).27 In text: C-ni.22 Transilvania. Despre Gratiani vezi in anex'l textele lui /valbi i Iancovie.

484

www.dacoromanica.ro

trezit la turci atita neincredere in el, inch ca urmare a acesteia, Gratiania pietdut domnia Moldovei ... etc.

Pasa din Buda29, si cel din Timisoara39 au ordin ca, la once chemarea lui Bethlen sä meargä in ajutorul lui; el insä nu se va sluji de aceste aju-toare, decit dacä ar fi silit de nevoia cea rnai cumplitä; cu toate ca stä inledaturä necurmatä cu ei, se fereste sä-i lase sä se apropie; mai de grabä se vaingriji si se va multumi sä i se dea in ajutor citeva cete de tätari,deoarece nu se teme de ei cä ar putea si-i ocupe din cetäti, cum arface turcii, cäci tätarii slujesc numai pentru a räspindi groaza, si a face in-cursiuni si jafuri si nu pentru a se aseza statornic in vreun loc. Stie sä sefacä pretuit si temut, si de aceea este socotit ca un om puternic. Este calvin,cu toate cä in Transilvania stint mai multi luterani, unitarienim si anabap-tisti32 dedt calvini; intre acestia domneste cea mai mare dezbinare, macarcsi acum sint uniti cu totii, dar daca ar cädea cumva Casa de Austria s-arivi, firá indoialä, mari neintelegeri intre ei.

Veniturile lui33 din Transilvania se ridia la 300 000 de techini; dinMoldova si Tara Romaneascä se scoate mai mult, cu toate a aceste fári sintcu mult mai särace si mai putin locuite, din cauzá a acolo sarcinile se pundupä bunul plac al domnului, pe cind in Transilvania erincipele ti axe contri-butiile sale bine definite, pentru care mai trebuie sa pura si multä iscu-sintä34 fa; ä de locuitori. Poate aduna pinà." la 15 000 de osteni si chiar maimult, cind o cer nevoile färii, care e foarte bine tntäritä de la natura, fiindinconjuratä in intregime de munti inalti cu putine trecätori prin ei; de aceeaeste foarte usor de apärat. Tara are in cuprinsul sätz multe cetäti de ceamai mare importantä; si acolo se aflä pe lingl altele, sapte orase35 foartefrumoase, locuite de o colonie de sasi, care se bucurä de multe privilegfi side o jurisdictie a lor proprie, sub ascultarea principelui. Provincia esteplinä ca un ou, nu numai de orase frumoase, precum am spus, ci si decastele si sate; are pozitii minunate si din cele mai frumoase pe care le-acrear natura.

De aceea, acest principe se poate mentine mai usor decit cei din TaraRomâneascá si Moldova, care se gäsesc in cimp deschis, färä cetäti sau locuride refugium, dar situatia acestora e mai departatä de subiectul nostru, dei

n Nakkas Hasan-pasa.3° Deák Mehmed-pasa.31 Ariani. Astäzi cunoscuti mai ales sub numele de antitrinitari sau unitarieni. In Tran-

silvania se mai gäsesc cam 60 000-70 000 de suflete.32 In text: Sabbatary. Pentru aceste secte cf. Rev, ist. rom.", III, 1933, p. 431 si urm.n Ale lui Bethlen." Destrezza.36 Pentru confuzia dintre ,,sieben Bilrgen si numele de Sibenbiirgen vezi Calatori I.36 Turcii, dupä cum se ;tie, nu permiteau sä se construiascä fortificatii pe teritoriul celor

douä principate.

485

www.dacoromanica.ro

P.

are totusi o legatura cu acesta. Domnul Moldovei are un venit de vreo350 000 de techini37 mai mult sau mai putin, dupa cum stabile§te domnulo suma mai mare sau mai mica, 0 anul trecut, cind m-am oprit in aceaTara, stiu c Gratiani a scos reste 400 000 de techini. Poate cherna la oastepina la 10 000 de arca0 calari, care sint trupa cea mai viteaza din aceapa', i sint datori sa-1 slujeasca pe domn Ara alta rasplatä decit uneleprivilegii de care ei se bucura obi§nuit; are numai 500 de osta0 cu plata,atit pede§tri cit i calari, care alcatuiesc garda sa. Plate§te la Poarta untribut de 58 de pungi de aspri38 care fac 58 000 de scuzi. Gratiani, pentrua-0 mari meritele, a mai adaugat la tribut de buna voie Inca 6 000 de scuzi,caci inainte fusese numai de 52 000. Aceasta dare impreuna cu alte pe§che-quri cu plocoanele de fiecare zi catre paple, se ridica impreuna Oda' la150 de pungi. Aici vin i plena turci nenumarati, i toti storc aceasta tara.

De la o vreme incoace, a pus sultanul un pa §a mai mare38 la CetateaAlba", atit ca s in in felt' aceste provincii, cit si din pricina cazaciloru;locul i a§ezarea sint potrivite pentru acest scop, deoarece se afla la mijloc0 este in hotar cu tos' §i nu departe de gurile Dunarii, ceea ce nu face decit

impovareze 0 mai mult aceste provincii, deoarece sub pretextul c arclädi fortificatii i alte nascociri, vrea s i se mai dea 100 000 de techini pean 0 chiar mai mult.

Domnul Tarii Romiinqti poate conta pe un venit de 250 000, stors inacela0 fel; din acesta plate§te la Poarta un tribut de numai 33 de Fungi0 este supus acelora0 vexatiuni, totu0 Tara Romäneasca nu este expusa ad-tor prime jdii ca Moldova, 0 atit dornnul eh i locuitorii traiesc in maimare lini§te. Moldova este mai bogata, acolo negustorii i boieriin chtiga

599 Cu mult mai mult. Tara Románeasca poate ridica 8 000 de soldati, ase-menea celor amintiti mai sus, dar nu tot atit de viteji, i aici locuitorii sintmai credincio0 si mai statornici. Din aceste provincii Serenitatea voastráar putea s recruteze o buna trupa de cavalerie, precum am mai aratat pelarg intr-un memoriu dezvoltat din iulie 1617, intrucit in 15 zile pot ficu u§urinta condusi prin Vidin 0 Bosnia la Spalato43; despre acest lucru

C-ni.38 Aceastä cifrä e foarte apropiatä de cea indicatä de firmanul din 1620, prin care se

spune c noul domn, Alexandru Ilias, era obligat s pläteaseä potrivit obiceiului strävechi decincizeci i sase de ori o sutä de mii de accé drept baraciu" (Buletinul Comisiei istorice",XIII, pp. 13-16), adicä 56 de poveri de aspri. V. M. Ber z a, Haraciul Moldovei fi TariiRomiinelti in sec. XVXIX in Srtudii fi rnateriale de istorie medie, II, 1957, pp. 18-19.

39 Bassa Generale. Vezi mai jos p. 491.40 Moncastro.41 E per respetto din Cosachi.43 Baroni.43 Azi, Split, in Iugoslavia. Port la Adriaticä; in secolul al XVII-lea in stäpinirea

Venetiei.

486

www.dacoromanica.ro

am cäutat Cu toatä sirguinta sä mä conving Cu proprii mei ochi pentru a-miservi patria. Nu va fi nici o altä greutate de intimpinat in aceastä privintädecit obtinerea pasaportului care, se poate capta cu puvine daruri 6 chiarpästra, si sä spunä oricine ce o vrea impotriva acestor lucruri, dar acestaeste adevärul 6 aceastä afacere s-ar face cu mult mai puTinä cheltuialä debani si de timp, de cum s-a fácut cu olandezii, precum am arätat pe largin acest memoriu.

Cei trei principi n-au decit de cistigat din faptul ck. turcii s'int in ilz-boi cu crestinii. S-ar putea ca yentru a scäpa de atitea sarcini si de teamade a fi inläturgi din scaun, sa se räscoale, si sä facä o diversiune indräz-neavä, cum s-a intimplat si in räzboaiele trecute, si de aceea impäratul sipolonii se folosesc in cea mai mare mäsurä de acest fapt44, instigl si intre-%in pe refugigi, cum fac acum in Polonia cu fiii lui Simion-voca45 si cumau acut in trecut cu Radu Serban, voievodul Tárii Românesti, mort decurind, iar acum cu Pätrascu46, fiul vestitului Mihai Voievod.

44 Ne Ian° grandissimi capitale." Fiji lui Simion Movili, anume Petru, viitorul mitropolit de Kiev, Moise (viitorul domn

al Moldovei), loan Pavel §i alt Pecru.46 Nirolae P5trascu, domn nominal al llrii Românesti (1599 XI 1600 IX).

www.dacoromanica.ro

ANONEVI POLON DIN 1621

*

Retragerea dezastruoasä a expeditiei lui Zolkiewski,in firma Infringerii de la Tutora, in toamna anului 1620, nu a Insemnat 4 lichidareaconflictului turco-polon, mentinut viu de incursiunile tkarilor si cazacilor ce creau un vesnicclimat de räzboi nedorit in realitate nici de turd, nici de poloni. Izolarea Poloniei si

pierderile ei din 1620, l-au confirmat pe finärul sultan Osman al II-lea (abia scäpat detutela dregkorilor sk) in hotkirea sa de a conduce personal, in anul urmkor, o mareexpeditie impotriva Poloniei la care trebuiau sä-si dea concursul si domnii români. Acesträzboi, in ciuda pregkirilor turcesti, s-a mkginit doar la asediul cetätii Hotin, tinutä depoloni. Ea constituia piedica cea mai sigurä contra unei invazii turcesti a Poloniei. In schimb,tätarii au pustiit Podolia. Dar räzboiul propriu-zis a fost doar un duel spectaculos sub

ochii sultanului, de o parte, si ai mostenitorului regelui Poloniei, principele Vladislav, vii-torul Vladislav al IV-lea, de cealaltä. Comanda polonilor o avea insä. octogenarul CarolChodkiewicz, ce tinea locul de hatman al coroanei. Campania nu s-a terminat prin victoriauneia dintre pkti, ci printr-o pace rnillocitä de agentul grec Batista Vevelli, indreptat

488

www.dacoromanica.ro

spre poloni de Radu Mihnea, domnul Tárii Romanegi. Acesta, ca i domnul Molcrovei,Alexandru Ilia$, primise porunc s vin Cu oastea fárii in tabara sultanului. Situatiadorrtnilor in asemenea Imprejurari era foarte precara. Despre ponosul lui Alexandru Iliasa scris Miron Costin. Cistigatorul din urmi. a fost Radu Mihnea, pretuit $i de turci,si de poloni, multumiti s puni capat razboiului. In tabara polona se ivise o epidemicdz care a murk $i batrInul hatman. Totodata bintuia si o molima intre cai. Ostasii dinLituania voiau s plece acasa. Ceilalti rabdau cu greu conditille existente. Razboiul de apa-rare circumscris la $anturile unei cetati nu oferea posibilitati de prada sau macar de apro-vizionare cu japca dupa inspiratie. lar turcii nu izbuteau sa chtige o victorie necesarapentru prestigiul sultanului Inainte de termenul de slobozire a oastei. Degeaba fusese che-mat 6 pa$a de Buda, care a murit aici. Vestea apropiera regelui Poloniei in fruntea uneiarmate a determinat reluarea negocierilor de pace, care au decurs destul de repede, reve-nindu-se la situatia dinaintea aventu-rii lui Gratiani. O marturie din tabara polona reclaunele aspecte din timpul acestui razboi. Doctunentul este destul de curios, constind din in-semnari oarecum disparate In intervalul de la sfillitul lui iulie (st. n.), clnd tabara se

mai afla Inca în Pocutia i pina la 22 august, la care se adauga redactarea fragmentaraa instructiunilor de pace (deci inceputul lui octombrie).

Ind din primele insemnari este vorba de nemultumirea osta$ilor poloni, carora nu lise ingacluia sà cutreiere in voie Tara. In schimb, cazacii zaporojeni amenintau /a$ii 6 rä-peau citeva sute de vite. Cu mai multa rinduiala ar fi putut captura 6 multi arment $iboieri moldoveni adunati la un iarmaroc! Hatmanii trimiteau i grupuri mai mici in re-cunoagere. Tinarul boier Lupu Bucioc, fiul marelui vornic tras In teapa de Iskender-pasa,In anul precedent, plecat cu un rotmistru de cazaci in rccunoastere spre Suceava, s-a intorsCu un boier capturat intr-o prisaca.

Dar, In curind, marele batman a pus capat acestor raite. Irremnarile de jurnalpastrate fragmentar, par sa apartina unui text consacrat mai ales consemnarii de informatiiobanute pe diferite cài. Indata' dupa a$ezarea taberei, este trimis fära nici o zabavä laIa$i, dupa informatii ungurul Tekeli (Tököli), care servise mai de mult in oastea turceasd$i care era acum rotmistru de cazaci. Acesta se intoarce peste trei zile, aducind cu el unsingur moldovean, mare negustor, om iscusit (viclean"), vechi cunoscut al sau, care dauncle informatii, despre oastea turceasca i despre starea cailor, de soi prost i obositi dedrum. Aceasta informatie se Incruciseaza cu alta, adusa de un spion al lui Krystof Zba-raski, venit de la oastea turceasca aflati la Tutora $i care a prins ceva despre dorintazadarnica a domnului Moldovei de a fugi (adid de oastea polona, dupi cum este inter-pretata stirea, care Insa mai poate fi tilcuita i altfel). Se ivesc i unele gre$eli: de exemplu,i se atribuie lui Alexandru Ilia trimiterea lui Vevelli 'in tabara polona, and initiatorulacestui demers fusese Radu Mihnea. Apar si unele ciudatenii, multumita caracterului spo-radic si eteroclit al Insemnarilor. Dar carui fapt se datoreste acest caracter? Dad estevorba de o culegere de diferite informatii despre oastea turceasca, despre domni etc.,atunci ce rost are includerea argumentarii hatmanului Cu privire la locul de gezare altaberei? Tot astfel, ce rost are includerea celos doua puncte din negocierile de pace? Singuraexplicatie as fi ca se Inregistra oarecum automat tot ce fusese adus la cunostinta celor

489

www.dacoromanica.ro

din tabärä. Cu stabilizarea celor dota tabere (polonä $i turco-fitarä) dispärea nevoia dea culege informatii de genul acelora mentionate in text. De fapt jurnalul" propriu-zis nutrece de data de 22 august, mentiunea despre punctele principale ale pkii fiind un adaosoarecum sträin textului. Acest text a fost publicat de I. Bogdan in Hurmuzaki, SuplimentII, 2, p. 446--470 cu o traducere francezä a lui I. Skupiewski, cu data gresitä 1619 inloc de 1621. Lacunele acestui text fragmentar isi pot afla oarecare completare In naratiuneape zile a campaniei turco-polone din 1621 publicatä de ... Mesrobeanu in DiplomatariumItalicum III, pp. 225-235.

www.dacoromanica.ro

FRINTURI DE JURNAL DE TABARAIN CAMPANIA POLONILORDIN 16211

16212 augustseptembrie

Ceasnicul coroanei a venit ca martor In p. 466tab'Sra de la Skala3; acolo a venit din partea domnului Moldovei Alexandru4,un italian, Baptista Veveli5; avea scrisori de la Husein pasa de la Bialo-grod6 si de la capugi-basi 6 de la Insusi domnul, catre hatman, Carol Chod-

1 Traducerea s-a fgcut dupg textul polon, publicat de I. Bogda n, In Hurmuzaki,supliment, II, 2, ro. 466 si urm., Insotit de o versiune francezä. a lui Skupiewski.

2 In textul din Hurmuzaki gre*: 1619 (f) Evenimentele descrise se petrec In 1621.3 Mc:lie a regelui Sigismund al 111-lea \Vasa, In Pocutia.' Alexandru Ilia$, domo al Moldovei (1620-1621). Pentru atribuirea mediatiei, vezi nota

urmätoare.6 Batista Veveli era grec, nu italian, fiind originar din Creta; In realitate fusese trimis

de domnul Tärii Romänesti, Radu Mihnea (vezi Miron Costi n, op. cit., pp. 80-83.Amänunte In An Armeno-Kipchak Chronicle... , pp. 66--69. A fost ucis de Oran,' moldoveniIn räscoala din 1632 (M. Costi n, op. cit., p. 92).

6 Vezi mai sus p. 486 cu trimiterile 39 si 40.

491

www.dacoromanica.ro

kiewicz care arätau c doresc pace. Acest Veveli a fost retinut pinä la so-sirea voievodului de Vilna. Totu§i Nur ed-Din sultan7, fratele mai tinär alhanului, care rätäcea prin Moldova, a trimis cetele sale in tinuturile Re-publicii8 s prade §is ja ostateci (-- prizonieri), spre a afla unde esteo§tirea; dar aceste incursiuni au dat gre§, cä'ci n-au dobindit nimic, ci dim-potrivä päginii au pierit Ora la unul.

1 August: am primit in tabärä hotártrea marelui hatman8 sä. trecemNistrul §i s ne a§ezäm tabära pe cealaltä parte a lui, la Hotin §i acolo

ne intärim in 4anTuri. A avut loc o mare dezbatere §i multi au socotitpentru aprovizionarea armatei este mai sigur §i mai potrivit sä nu ne

departäm de Camenita §i de granitele noastre Marele hatman a adusinainte patru argumente: intii vointa Märiei sale regelui de a trece granita;al doilea s crufärn ye locuitorii no§tri; al treilea, i se pärea mai potrivitlocul pentru a da batália cu moldovenii, cáci folosind anumite stratageme,socotea cä am putea da lupta acolo unde vrem noi, iar nu unde vrea du§-manul, cxci alesese pentru tabärä un loc foarte potrivit §i astfel intocmitca sä silim pe du§man s incheie pace; al patrulea argument, cel mai in-semnat, era cá se auzea de venirea cazacilor zaporojeni i c ace§tia erauhotäriti sä nu vinL.. dacä nu vom trece Nistrul; ei nu erau incredintaticä oastea noasträ se indreaptä Impotriva turcilor, cäci la astfel de oameni

P. 467 bänuielile se trezesc u§or /I I. Soldatii Insä cirteaut° impotriva acestei <simple>treceri dupä care hatmanii nu trebuiau s intre mai adinc in Tara du§manilor, cinumai sä se opreasa la Hotin.

12 august. Tr' acea zi au venit scrisori tainice de la Semperk", dinMoldova, prin care el clädea de §tire hatmanului c sultanulu se aflä incäpe ceralalt mal al Dunärii, c podul i se rupsese, iar citeva tunuri azuseräIn apä; in oastea lui era mare foamete lipsind hrana §i pentru cai §i pentruoameni, Mai scria i c domnul Moldovei fugise din Ia§i, temindu-se decazacii zaporojeni, cci ace§tia räpiserä el:Ova oameni chiar de la curtea lui.Ceata lor13 s-a tutors pinä. la oräFlul Soroca, dincolo de Prut. Nu aveaurInduialä §i au läsat sä. scape multi armeni §i boieri moldoveni care se adu-naserä la un iarmaroc. Indatä ce au prins de veste de venirea lor, moldo-venii au fugit din orä§el, la tätari; cazacii ar fi putut s dobindeasa un

7 Sultan, titlu ce se clàclea fratelui mai tidär al hanului tkarilor.° Reczypospolita. Este vorba de republica feudali a panilor poloni.

Marele hatman era in 1621 Carol Chodkiewicz, care moare in timpul expeditiei dela Hodn.

'° Pentru c'd nu existau astfel perspective de prac15..11 Mai departe In text Szemberk, sol polon trimis pentxu tratative de pace cu turcii si

cu moldovenii.12 Osman al II-lea (1618-1622).12 A cazacilor.

492

www.dacoromanica.ro

succes mai mare. Totusi au capturat citeva sute de vite. Un slujitor alpanului Smolikowski si un porucinic de cimp au fost aniti cu focuri depuscá.

Din porunca marelui hatman, pan Kopicinski rotmistrul de cazaci siBucioc", un filar boier moldovean, s-au dus spre Suceava; au ajuns la douämile dincolo de Prut, pentru a face o recunoastere; si au spus a turcii nuintrasea in Moldova; nu au väzut pe nimeni si s-au tutors in tabärä nu-mai Cu un boier moldovean, pe care 1.1 prinsesea tntr-o prisacá. Marelehatman a oprit a se mai trimitá cete in Moldova si s-a supárat pe hatma-nul de cimp pentru a trimisese inainte o ceaa cu Lipnicki. Unii intelegeaucä s-a dat aceasa poruncä din pricina lui Szemberk ce fusese trimis pentrua duce tratative de pace, ca nu cumva acesta a pläteascä cu capul saufaa de turci sau de moldoveni acele incursiuni ale noastre. Altii erau depärere a fusese indemnat la aceastä interzicere de Pätrascu, fiul lui Si-mion, fostul domn al Tärii Românesti15, care pästra nádejdea nesträmutaacä. moldovenii se vor preda, si c5. Tara nu va fi pustiitä. Pe de ala parteostasii se plingeau cä. erau opriti sä. adua alimente din tara dusmanä, cIciei, fiind lipsiti de bani, sufereau de foame.

La 19 august. In sfirsit toaa oastea s-a adunat de cealaltä parte aNistrului, sub Hotin si s-a asezat tabära. Din mila lui Dumnezeu au intratveseli ... in Moldova, avind deplinä incredere in Dumnezeu cä. din milasa ti va opri acum minia pe care o revärsase asupra poporului nostrui6 inaceastä tali' si cá va asterne peste oasele fratilor nostri morminte de pägini.Indatá ce s-au asezat, cu totii sub cetate, chiar in acel ceas hatmanul de cimpa trimis la Iasi In Tekeli17, un ungur, rotmistru de cazaci, om Cu suflet deviteaz, pentru a face o recunoastere a ostilor dusmane.

La 20 august. A venit un spion al cneazului mare comis18, care se in-torcea de la oastea turceascá si a spus cä: sultanul a ajuns acum in Moldovasi c5 el se aflä nu departe de Tutora. La Tutora a gásit pe domnul Moldo-vei cu oastea sit cu citiva atari si ceva oaste din Rumelia care alcätuiaavangarda sultanului; s-a gräbit sá ajungi la domnul Moldovei, pentru canu cumva acesta sl fuga de teama ostirii noastre19.

14 Lupu Bucioc, fiul lui Costea Bucioc, fostul mare vornie al Tärii de Jos, tras in teapäde turci in 1620.

15 Este vorba de viitorul mitropolit al Kievului, Petru Movilä, fiul lui Simion Movilä,fost domn al Tärii Romäneqti (1600-1602) qi al Moldovei (1606-1607) §i care la aceastiidatä era pretendent la domnia Moldovei.

15 Aluzie la Infringerea suferitä in anul precedent.17 Acelai care va fi trimis in solie de pace In Turcia, In anul urmätor (1622, din care

s-a Inapoiat in 1623); vezi relatia lui Twardowski din volumul de fa;.15 Krzystof Zbaraski (1580-1627), mare comis al coroanei.19 Cf. §i An Armeno-Kipchak Chronicle ... , pp. 53-55.

491

www.dacoromanica.ro

p.

La 22 august Tekeli s-a tutors chiar din preajma Iasilor, si a spusnu a vázut deloc osteni in aceastá parte, adicá la Iasi; a adus un singurmoldovean, mare) negustor; se cunostea de la prima vedere ca este un om

468 viclean; era un bun cunoscut 1/ al sáti cu care avusese de mult legáturi,incá de cind Tekeli slujea la turci. Acesta a spus a domnul Moldovei,tnspáimintat de cazaci, care ti fugáriserá odatá chiar straja sa, a fugit dela Iasi, la oastea sultanului. Dar dupá aceea, unindu-se cu domnulRomânesti2° s-a dus la Tutora cu avangarda oastei sultanului si a rámasacolo. Acest negustor a vindut si berbeci in tabára turceascá. A spusIn aceastá parte se aflá o oaste turceasa, dar are cai foarte prosti si obositi.

1 Septembrie. Instructie pentru marii soli pe lingá sultanul turc21.<Punctul> 7 Domnii Moldovei sá nu se amestece i sá nu mai tulbure pacea

dintre aceste douá ri atit de mari, asa precum au fácut mai inainte unii domni,ci ei sá fie oameni cuminti, pasnici i sá respecte vechile obiceiuri i tratate.

[Urmeazá' punctul referitor la restituirea de cátre Poloni a Hotinuluiocupat in cursul anului precedent].

20 Radu Mihnea in a patra domnie (1620-1623) in Tara Româneascä.Mediatorii päcii din partea Poloniei au fost Stanislaw Zorawinski, casteIan de Betz,

si Jacob Sobiecki, voievod de Lublin, cf. An Armeno-Kipchak Chronicle ..., p. 75. Nego-cierile päcii au inceput chiar de la 19/29 septembrie 1621 (ibidem), iar incheierea tratatuluide la Hotin a avut loc la 9/19 octombrie (ibidem, pp. 76-79).

www.dacoromanica.ro

SAMUEL TWARDOWSKI

(circa 1600-1660)

*

Cunoscutul poet polon din secolul al XVII-lea, Sa-muel Twardowski, s-a näscut prin anul 1600, In Lutynia din asa-zisa Polonie-Mare'(Wielkopolska). Si-a fäcut studiile Intr-un colegiu iezuit din Kalisz.

In 1622 a Insotit ptra la Constantinopol, ca secretar, pe ducele Krzystof Zbaraski(1580-1627), mare comis al coroanei, trimis de regele Poloniei Sigismund al III-lea Wasa,ca sä Incheie pace cu turcii.

In 1633 a intrat 2n slujba familia Wisniowiecki, rudä si mostenitoare a ducelui deZbara qi a luat parte la expeditia Impotriva turcilor. S-a retras apoi in satul säu dinPodolia, Zarubince, dar nävälirea cazacilor l-a silit sä. se retragä In Polonia-Mare'. Intimpul räzboiului din 1655, dintre Polonia i Suedia, a trecut de la suedezi la regele loanCazimir.

Twardowski a murit In 1660.

495

www.dacoromanica.ro

A descris calatoria din 1622, la Poarta, intr-o lucrare in versuri, intitulata: Przewaznakgacya Idnie Oiwieconego xiazecia Krysztofa Zbarazkiego od najaArne yszego ZygnzuntaIII Krola Polskiego y Szwedzkiego do naypoteznieyszgo soltana cesarza tureckiego Mur-ta/y... (Prea mareata soliei a prea stralucitului duce Cristofor de Zbaraz, trimis de Si-gismund al 111-lea, regele Poloniei i Suediei, catre prea puternicul sultan Mustafa, impa-ratul turcesc), care a fost publicata' in mai multe editii (Cracovia, 1633, 1639; Wilna1706, 1861).

Partea privitoare la calatoria prin Moldova si Tara Romaneasca a fost tradusapublicar de P. P. Panaitescu dupa editia din 1706 in Catiitori poloni In pile rorniine,Bucuresti, 1930, pp. 15-21.

Relatia lui Twardowski inaugureaza pentru secolul al XVII-lea seria unor asemeneadari de sean, axate pe trufia nedesrrantitä a marilor soli poloni, preocupati indeosebi deimpunerea unor noi umilinte domnilor Moldovei, care îi primeau In trecerea lor dispre-çuitoare. Solia ducelui Zbaraski, de la sfirsitul anului 1622, trebuia s consfinteasca paceaincheiata la Hotin, ta octombrie 1621, intre sultanul Osman si mostenitorul regelui polon,care asistase personal la luptele purtate In jurul Trimiterea soliei solemne cu daruricatre sultan care va fi un altul decit cel care incheiase pacea constituia una dintreconditiile acelui acord. Cum celelalte conditii prevedeau unele restituiri destul de amarepentru orgoliul poloni/or, nu se pusese prea mare graba la trimiterea ambasadei extra-ordinare figaduite. Insusi Stefan Toma Ti scrisese regelui Poloniei, la 14 iunie, staruindpentru trimiterea mai grabnica a soliei (Hurmuzaki, supliment, II, 2, pp. 522-524). Casi in privinta pacii incheiate (provizoriu) in 1621, omul lui Radu Mihnea, Batista Vevelli,a fost si de asta data insarcinat sa poarte raspunsurile de la Poarta in Polonia si inverspentru a netezi calea solutionarii definitive a conflictului abia potolit. Dar In Moldova,unde domnea Stefan Toma al II-lea, dusman al lui Radu Mihnca, a carui umbra' se in-tindea tot mai sigur asupra domniei moldovene, trecerea lui Vevelli a trezit banuielidomnul a gasit cu cale sa-1 inchida. Acest gest a oferit solului polón primul prilej de araspunde cu ifos cuvintelor in aparenta blajine ale domnului. Acestea aveau de fapt unsubinteles foarte apropiat de sensul cuvintelor rostite cu chef de emisarul tatar, intilnitapoi de el la ospatul domnesc de la Iasi. Observarn c toata relatia lui Twardowski seinvirteste in jurul persoanei vanitosului duce de Zbaraz la a carui porunca intocmestedarea de seama. Ducele este ca un Titan (!) in vestmintul su de aur, inconjurat de ceidin escorta luí stralucind ca niste lumini pe cimp. and se intilneste solul cu domnul, 11foryeaza pe acesta intinda el mai lint mina (!). Luxul desantat al acestei solii cudesfrinate de tot podoabe i cu zburdate cheltuiale" a indignat dupi citeva decenii simtulde msur i decenta al lui Miron Costin, care amintea de legenda creata In jurul ei cuacele potcoave de argint semanate pe ulitele Tarigradului i cu gestul insolent al soluluila Divan. Cu domnul Moldovei raporturile solului au fost aparent corecte. Vedem c aceleafronturi ricute domnului, de care pomeneste Miron Costin (p. 86), nu agar' inelementele pastrate in darea de seama (vezi mai jos, n. 12, la textul lui Twardowski). $inu este mentionaa expres nici atitudinea adoptata de domn dupa aflarea numirii protec-torului su ca mare vizir, tocrnai dud 11 petrecea pe sol la iesirea acestuia din Iasi. Dupa.

496

www.dacoromanica.ro

versiunea lui Miron Costin, el ar fi bombanit contra solului, ar fi intors inapoi gloatele'date acestuia i s-ar fi grabit sa plece, fara lua ramas bun, si sui trimitä inaintea luiporunca prin taie obroacele". Dar ceva din toate acestea se poate Intrevedea inscena redata de Twardowski. Ducele catadicseste sa-1 laude pe noul mare vizir caiscodeasca pe domn (!) Dar acesta pe semne ca s-a aratat destul de imbufnat, pentru aindreptäti reflegia lui Twardowski ca era pacat sa-ti pierzi vremea". 5i deodata, in moddestul de neasteptat, solul l-a fi rugat pe domn s riu se mai trudeasca (petrecindu-1 maideparte) procedeu destul de neobisnuit, cate acopere poate faptul cui domnul se g gra-bise sui ja o asemenea hotarire. Fata de Moldova si moldoveni polonii din solie nutrescsentimente de nelncredere si de dusmanie. Twardowski, medittnd asupra trecutului, nu seopreste numai la amintirile dureroase ale luptei de la rrutora din 1620, ci evoca 6 dez-astrul lui Ioan-Albert din Codrul Cosminului. In schimb trecerea prin Tara Romaneascaeste arátata cu incIntare i Induiosare. Total este bine si frumos. Maladle Teleajenului stiltbogate in harbuji. Arnintirea lui Mihai Viteazul, neinvins de toti deck doar de poloni,mäguleste mindria nesatioasa a acestora. Intfinirea cu domnul, ceremoniile cu iz de since-ritate, darurile reciproce, despartirea emotionata si la urma privirea de la hotarul raialeiGiurgiului spre intinsul Dunarii contrasteaza cu dispozitia din timpul trecerii prin Moldova.Surprindera o marturisire in treacat cui drumul cel mai drept pentru solie nu trecea prinTara Romaneasca, dar a fost ales pentru nevoile de aprovizionare. In realitate, inca dela plecarea din Polonia, trecerea pe la Radu Mihnea constituia un punct esential al pro-gramului soliei. Solia ducelui de Zbaraz ocupa o bunä parte din capitolul 10 al letopi-setului lui Miron Costin.

Un rezumar al soliei lui Twardowski se afla In lucrarea lui I. Niemczewicz, Zbidrpamietników historycznych (Colectie de memorii istorice) II, Varsovia 1822, p. 300 si urm.

Twardowski a mai scris i doua cronici rimare despre cea mai dramatica perioada asecolului al XVII-lea: Wladislaw II (1649) fi Wojna domowa z Kozaki i Tatarij, Moskwa,potym Szwedami i z Wegry (Razboiul civil cu cazacii i tatarii, cu Moscova, apoi cusuedczii i ungurii) Kalisz 1681.

'A mai scris o satira cam greoaie, de o constructie artificiala: Satyra na twarzRzeezypospolitey, (Satira la adresa republicii nobiliare) 1640, si doua opere literare: Daphnisdozewem bobkozvyna (Daphnis preschimbata in Dafin), Lublin, 1638, 6 Nadobna Pas-quitlina (Frumoasa Pascalina), Cracovia 1655.

De Twardowski s-a bcupat G. Korbut In Literatura polska I, pp. 531 i urm.

www.dacoromanica.ro

498

DESCRIEREA1 SOLIEIDUCELUI CRISTOFOR DE ZBARAZ2

1622

p. 15 Acum ne3 odihnim la Cameniva Podoliei.De acolo ne indreptäm spre Nistru la o mi1ä4 depärtare. Aproape de malulmoldovenesc este castelul frumos al Hotinului, care se vede pe o stinauria0, de care se sparg valurile Nistrului, dui care coboarä repede dinmunTii CarpaTi. Aici intreaga solie frumos rinduitä ti aseazä tabära. Lamijloc sint corturile mai ridicate ale ducelui; pe maluri in ordine, sirurileinfanteriei unguresti.

1 Dupä P. P. P a n ai t esc u, Caltori poloni 'in prile rosniine, pp. 15-21, cu unelemici modificäri.

2 Pentru amänunte asura lui Cristofor de Zbaraz (1580-1627) comis al coroanei, veziNiesieck i, Herbarz Polsks, X, Leipzig, 1845.

3 Din solie fie= parte si Samuel Kuszewicz, care a läsat o descriere latinä a soliei,intitulatä Narratio legationis Zbaravianae et rerum apud Othomanos anno 1622 gestarum,Danzig, 1645.

4 Mi/a polonä avea 7 145,99 m.

www.dacoromanica.ro

Ma%inal: A trebuit sä avem mereu tabära asezatá in acest chip din pri-cina tilhariilor moldovenilor5 si turcilor.

Seara trecem prin taberele päräsite de anul trecut8 unde cu greu nefacem un culcus grozav prin iarba neumblatä; odinioarä cimp de luptä, iarazi cuib de tIlhari.

Si ina se mai pot vedea in acele sanTuri atitea trupuri, atitea oaseinálbite si altele mai vechi care se fac cenuse; toate läsate pradá fiarelor.

A doua zi, cind zorile diminetii au alunet bezna pornim la drum. Maiintii pornesc la drum carele; ne-a fost dat sa trecem prin tabära turceascä.Si aici, pe cimp, trupurile pe jumätate putrezite si osemintele se prefac incenuse. Peste o orä trecem Prutul prin vad. Din sus de Stefänesti7, 31 vedempe domn8 venind cu douI regimente alese de moldoveni, cu caii gltiti cade parad.

Intilnirea cu 5tefan Toma voievodul Moldovei

Domnul insusi, in haine strälucite, se apropie calare pe un cal arab siducele se indreaptä spre el, asezindu-si oamenii intr-un alai frumos8. Cafta-nul lui aurit sträluceste pinä departe; dupä el e purtatä in virful unei sulitecuca cu pene de cocorw. and se intilnesc, domnul priveste dirz pe ducedrept in °chi; nu vrea si-i dea 1/ mina cel dintii, dar si ducele are grijä sä p. 16

nu i se qtirbeascà' deannitateall. De trei ori caii lor se ating, pinä ce In sfirsit,strunindu-si calul, domnul intinde mina, ceea ce face si ducele.

Marginal: Un moldovean ne spunea mai tirziu: Nu stiu cum s-aintimplat, cä domnul a avut un cal nestrunit". Dar e mai probabil a pri-cina era trufia lui; cind insä a väzut pe duce stind nemiscat la un pas deel, a fost nevoit sä-i dea mina, lucru de care a fost supärat, desi si-a ascunssupärarea in täcere. Dupä aceea, au vorbit prieteneste prin elmaci. Domnul1-a intrebat de ce a Intirziat asa de mult, de ce n-a trecut mai de vremecátre prea strälucita Poartä. Doreste ca aceastä cárátorie sä fie cu cinstesi pentru el si pentru intregul popor polon. La aceasta, ducele a räspuns pescurt: cä In aceste vremuri tulburi nu era chip sä. incepi tratative de asa

5 Atitudinea dusmänoasä a autorului se datorege dezastrului polonilor prin aceste locuri,In anul 1620.

5 Aluzie la luptele dintre poloni si turci, care au avut loc in 1621, ling. Hotin.7 Stepanowiec.8 Stefan Toma al II-lea, in a doua domnie (1621-1623).9 Solul avea o suitä de 300 de oameni cäläri, fill pedestrasi pe lingä carke co avea

si pän in vezetei imbräcati cu ursinice (= catifea) ... la hamuri tintele si la haiduci cepragi(= firet) de argint". (M iron Costi n, p. 86).

10 Este vorba de duce. Vezi descrierea sa la intilnirea cu Radu Mihnea, p. 503.li Aceastä grijä este constantä la toti soliii poloni pinä in preajma impartirii Poloniei.

499

www.dacoromanica.ro

mare insemnkate. Si Veveli12, trimis de mine la turd, nu stiu de ce a fostoprit din drum la Iasi".

Färä a mai zäbovì multä vreme13, se intorc cu suita csátre locul undeeste aceastä tabärä. In corturile ducale era pregkitä masa cu diferite bäuturi

dulceturi. and se aseazä acolo domnul cu suita sa moldoveneascä, esteprimit Cu descárcki de armä, i cu sunete de trimbitä.

Dupä o c,pnvorbire. färä insemnkate cu solul, pornim Cu toti impreunä,trecein peste multe cimpii i ajungem la Ureche14, unde se väd santurile dinvremea regelui Albert°, mormintele pline de arme märturie a puterii de odi-nioarä. a Poloniei bogate. Intristati ne odihnim acolo pe malul Jijiei albastre.Valurile ei tulburi, obosite de ploi i zäpezi, poartä Oda' azi singele aceleitinerimi vii, care a fost nevrednic nimicitä impreunä cu Potockin3 adumcitiva ani. Domnul insä, care nu putea rábda oboseala unei nopti sub .terulliber, s-a intors seara la Iasi, ca sà poatä slobozi pe Veveli din inchisoare

poatà pregki pentru a doua zi merinde si o primire cuviincioasä.Marginal: Pinä acum ne-au dat foarte putine merinde, din pricinä ca

P. 17 boiul de anul trecut a pustiit Tara //. and soarele alungä norii de pe inäl-timi, ne Indreptäm spre Iasi. Nu departe stätea iaräsi domnul usor inarmat;deasupra lui filfiia steagul verde irnpärltesc cu semiluna otomar4 si alt. steagrosu, al tärii Moldovei, cu capul de bour.

In jur stau cäläri doisprezece boieri. Domnul e imbräcat intr-un caftansträlucitor (asa e obiceiul intotdeauna la moldoveni sà umble cu caftanul,dei era vreme bura) i trimbitele sunä. Ziva e frumoasä. Ai nostri induri aurite stnt ca niste lumini pe cimp i solul este ca un al doilea Ti-tan ... Astfel amestecati cu moldovenii inträrn in oras, unde inttlnim omultime nenumäratä. Intilnim pe Batista Veveli, si pe un spion al lui Can-temii17, purtind in semn de prietenie o ramurä de ,dud. Marginal: atest

12 Constantin Batista Veveli din Retino (Creta), negustor si diplomat grec, fusese trimisde poloni la Constantinopol pentru a pregki incheierea tratatului de la Hotin (9 octombrie1621). De acolo se intorsese la Iasi, pentru a duce poruna domnului Moldovei impotrivaeiruia uneltea s dea voie ducelui de Zbaraz s treacä; spre Constantinopol.

15 Arra'nuntele date de Twardowski aduc un corectiv cronicii lui Miron Costin cä.Iesindu-i Stefan Vodà o milà de loc inainte cu cueva gloate, in cark'i cu sine solul nu1-au poftit, nice au primit sä: hie la masa lui $tefan Vodà, la ospAu" cà'ci vedem ea' sidomnul, si solul erau amindoi càlàri, deci nu mai era vorbg de caretä, iar In privinta ospà'tu-lui, el a avut loc in corturde din tabä'ra ducelui la intimpinarea solului de eitre domo maisus de Steanesti. lar la sosirea la Iasi, solul este din nou asteptat de domo, care 11 osp5.teaiaistealucit impreung cu membrii soliei.

14 Satul Proselnici lingà Medeleni (jud. Iasi), care era al lui Nestor Ureche.15 Este o croare, deoarece infr1ngerea lui loan Albert (1497) n-a avut loc pe drumul

str'alitut de solie (de la $tefa'nesti la Iasi), ci in Codrii Cosminului.16 Contele Stefan Potocki, staroste de Felin, care sustinuse pe Constantin Movilg la tronul

Moldovei, era el insusi ginerele lui IeremiaCantemir-bei, càpetenia tä:tarilor din Bugeac.

500

www.dacoromanica.ro

emisar sau spion al lui Cantemir fusese la Iasi, de cum a aflat acesta desosirea noastrá. La turci se obisnuieste sá se aducá flori sau ramuri de copaci.

Dupá ce impreuná cu ducele ne-am asezat la locul de gázduire, domnulne dá un ospá; máre; cu bucate din belsug. Mai frith Inchinám i paharelese ridicá. pline cu vin auriu.

Dis-de-dimineatá, dornnul face cunoscut solului asteaptá la el si-itrimite in dar o sabie auritá si o bucaa de brocart, ascunzindu-si astfel cuviclenie ura 10°. Mai intii ne trimitem carele inainte spre pádurea Bucovineio,iar solul se indreaptá spre curte, palatul de odinioará al voievodului

astázi o adeváratá ruina pe dinafari. In sal, zidurile sint imbrácatein draperii urite, si in ganguri stau trabanti tngrozitori la infkisart. Dinaceste ganguri se urcá scári spre o sail luminatá, unde muzicantii domnuluicintá o melodie noua si se aud sunete discordante. Pe mesele acoperite cufete de masa frumoase se insirá in talere de argint gustári reci din belsug,precum i mincári calde, destul de rele ca gust si ca savoare, afarl depastrama de vac i cea de berbec20. Acestea numite abuchte" i bastram"slut afumate j uscate la soare. $i cea de carne de vacá. cea de carne deberbec sint vestite in Moldova. Domnul arátat insä bunávointa porun-cind &I se aduc i vin vechi de Tokaj. Fetele se imbujoreazá, fruntile seînfierbînt i Ora' la sfirsit citiva cad pradá vinului. Chid se aduce desertul,se Incheie i ospAul. Ducele intilneste atunci pe emisarul lui Cantemir,care-i spune c dacá aceastá solie de pace /1 ar mai fi intirziat tnc, atunciCantemir ar fi petrecut bairamul la Varsovia. (Bairamul are loc in iulie,tine patru sáptámini, este o mare sárbátoare la ei). La aceasta ducele aráspuns: In adevár drumul este cam lung, dar stápinul tu sá nu se asteptevreodatá ca un rege polon, monarh atit de puternic, sá incheie o pace derob cu Poarta Otomaná. De altfel, s-a putut vedea bine la Hotin cine aramas stápin pe cimpul de luptá. $i dacá. acum crudul Cantemir s-a asezatla Istru, 11 va gási stápinul meu chiar si la Silistra". (Istrul este Dunáreape care este asezatá Silistra, capitala lui Cantemir2'). Nevrind el sá. vor-beascá mai mult cu acel tkar grosolan, ne-am grábit spre, cai. Lásind pestinga nefericita Tutora22 intrám in codrul de fag"23 treeind prin

" Toatä descrierea care urmeazsá vädeste starea sufleteascä a polonilor citä vreme maierau vii resentimentele lor pentru dezastrul incercat de ei in Moldova, in 1620.

19 Numire datä de poloni pädurilor de fag. Aid este vorba de pädurea de pe drumulspre Scinteia.

29 In text: abucbte i bastram.21 Se instalase in capitala vilaietului i resedinta pasei de Silistra.22 Aluzie la lupia polonilor la Tutora (1620)." In text: bucovinä cu intelesul de pädure de fag, spre deosebire de pädurile de stejar

numite dumbravä". Unneazä exclarnatii pline de url contra moldovenilor, In legkurg, desi-gur, cu amintirea pierderilor polonilor prin acele locuri, in 1620. Vezi mai sus, n. 18.

501

p. 18

www.dacoromanica.ro

locuri abrupte i stincoase i hirtoape grozave. Dm pinteni cailor i sosimla Scinteia" loc de ad5post al tilharilor din acele parti. Acolo ne ajungeiar din urm5 domnul cu boierii lui.

Dimineata cind pornim pe cimp, soseste un curier25 din Constantinopolcu scrisori, unele de la Suliszewski" catre duce, altele de la Djan Mirza27Ismailiteanul catre Toma. Agentul nostru la Poart5 ne face cunoscut cà.' afost numit mare vizir, Giirgi Mehmed29, eunuc b5trin din serai.

Ducele iscodeste pe domn observ5, ca s afle cum este acest nouvizir, cáci el stia bine, incá de acasá, de la Batista Veveli c Toma se men-vine in aceastá taxi cu sprijinul lui. De aceea a inceput s5.-1 laude si s5-1vorbeascá de bine, dar era p5cat s5-vi pierzi vremea cu aceasta. Abia str5-b5.tuse Phoebus cu carul su cerul pe jum5.tate i ducele 1-a i rugat

P. 19 domn s nu se mai trudeasc i s puie cap5t oboselilor sale /1 s-a doveditindeajuns de indatoritor catre rege i catre el. Deci domnul foarte fericitde vestile aflate, ti intoarce calea spre Iai i noi ne indrepam tabára spreVaslui; a doua zi lsm in urrn5 Birladul i trecem peste Siret, cáci drumulnostru trebuia s treac5 prin Tara Romaneasel pentru o aprovizionare maiusoar5, macar ci peste cimpii era drumul mai drept. Granita dintre acestedou5 fári romanesti o formeazá un piriu mic29 care curge pe la Focsani, ora-e1 muntenesc, unde Ii g5sim pe sp5taru1° trimis inaintea noastr5 de Radu,

domnul acelei ri31. (Amindou5 aceste 0632 stilt cunoscute de scriitori subnumele de Moldavia, una Cisalpina", unde sint muntenii, ceala1t5 Ulte-rior", uncle stnt moldovenii33, sp5taru1 este hatmanul lui Radul domnul mun-tenesc). Sp5tarul ne aratá bucuria domnului su de a ne primi i iubirea luipentru poporul polon. Aceasta s-a dovedit prin primirea preg5tirile ce itastgnau pe duce chiar in acea seará, dei domnul era bolnav. Ne asezImtabara chiar in acel loc, la Focsani pe o cimpie minunat5. C5tre miaz5-zi(sic!) se v5d muntii s5lbatici ai Transilvaniei. De dimineafá pornim de acolospre Tecuci"34 apoi spre Rîmnic, or5sele mici din Tara munteneasa pe

24 Skintei, cam la jumatate drum spre Vaslui.25 Kalauza.28 Stanislav Suliszewski, sol polon la Foarta.97 Gian Mirza, demnitar tatar.28 Giurgi Mehmet, mare vizir din decembrie 1622 pina In februarie 1623.29 MilCOVUL3° Necula Catargi, grec mare spatar In Tara Romaneasca (1620 septembrie 17 1624

august 29). Frate cu Ienachi Catargi, socrul lui Alexandru Mg. Trece apoi in Moldova, undeocupa dregatorii, das revine de mai multe ori In Tara Romaneasca. Vezi N. Stoicesc u,op. cit., p. 369.

Radu Mihnea, domnul Tarii Romlnesti.32 Afirmatie gresita. Se face o confuzie cu numirea de Valahia data de poloni Moldovei." Wolosza." Confuzie vadita. Este vorba de Plaginestii de mai firziu, numit odinioara Tirgul

Cucului, care este la jumatatea drumului intre Focsani i RImnic.

502

www.dacoromanica.ro

unde, precum se stie, curge Teleajenul, fatal lui Mihai Vodä. (Acolo a fost elzdrobit de hatmanul Zamojski35 de slävitä amintire). Pe malurile lui e omare boatie de harbuji3° i pepeni. (Harbujii, care in Italia se numescmellon di aqua", sting setea). Aici, pe cind zorile cu raze aurite se ridicädin patul lor de trandafiri, soseste fr zThavä de la Gherghita logofitu137frumos invesmintat cu suita sa ne vesteste cá" domnul ne asteaptä la odepärtare de o mil. Deci ai nostri- incalecä. Pe o cimpie frumoasä, la ojumätate de mil ä de Buzäu stä, inconjurat de cercul frumos al boierilormunteni fruntasi, domnul culcat intr-o lectic, bolnav de reumatismul luiobisnuit. In fa:va lui stä. tineretul usor inarmat, precum i osteni acoperiticu platose de fier; pe laturi stau 1ncierii rinduiti sub douä steaguri.fruntea lor stä fiul domnului38 i cei doi hatmani3° i lingl ei ceausii impä-rätesti i postelnicii cei mari40 dintre care unul poartä o vargä de argint,altul una de trestie i in ordinea in gardä. Copiii de casa poartä. arme sisint imbrácati in haine impodobite cti aur, Tot astfel sint i ai nostri, gätitiin haine de parada i caii impodobiti: ducele cu mindra lui coroanä sub unmänunchi urjas de pene, in haine aurite, isi poartä vesel calul su cel mindru.S-au intilnit asadar unul in carea // celälalt calare. Dupä mai multe cuvintede multumire domnul isi aratä cu tärie si gravitate bucuria c poate vädiinaltului sol vechea lui iubire fatä. de regele Poloniei. De aceea, dei greubolnav, s-a sirguit si nu a pregetat iasä inainte spre a-i face cinste.Ducele spune c ti pare räu de oboselile domnului, dar ii multumeste pentrucurtenia lui, care dovedeste sinceritatea simtämintelor sale, lucru pe care nu-1va uita niciodatä. Dupä aceea, au urmat alte cuvinte curtenitoare, unul fiindcalare, celälalt in lecticä, pe cind gärzile41 amestecindu-si rindurile, 11 incon-jurau din toate pärtile. Astfel, au pornit inainte, trecind Buzäul prin vad.Buzäul este un riu repede care coboarä din muntele Tavula42, din Carpati,curgind nävalnic la vale la Buzäu, tirg vestit odinioarä.

De dimineatä yornim de acolo si mergem pira' la Gherghita, läsindin frunte garda timará', mai vioaie. Acesti tineri fac tot felul de jocuri räz-boinice i lupte i insusi soarele ride de bucurie privind la jocurile lor. Domnul

35 In lupta de la Teleajen, 20 octombrie 1636 Garbuzy.37 Papa din Greci (= Greceanu), marele

Pentni dreggtoriile ocupate de el incg sub Radudomnie n 1631 si 1632, vezi N. S t oi c e sc u,

38 Alexandru Coconul, mai firziu domn al(1629-1630).

39 Adicg spgtarul i vornicul? Sau simplgd o i hatmani.

Poate postelnicul i marele armas.41 Adicg cca a soiului polon i cea a domnu42 Corect: Tezla.

00.

logoat, 1619 ianuarie 6 1623 mai 28.Serban i pentru rolul su in luptele pentruop. cit., pp. 192-193.Tgrii Romanesti (1623-1627) si al Moldovci

croare, rezultlnd din faptul c polonii au

lui.

503

p. 20

www.dacoromanica.ro

se Intoarce apoi spre curtea lui si ducele de asemenea se duce in tabárä cucitiva boieri pe care ti primeste Cu muzia si fi cinsteste dupä cuviinfá. (Du-cele ti ospäteazä sub cort moldoveneste). Catre semi se aduce ducelui o pe-reche de cai turcqti cu seile aurite, amindoi aidoma ca infäti.sare $i podoabe.E un dar al domnului, pe care ducele 11 primeste cu bucuria cuvenitä si-idäruieste si el din partea lui douä pusti lungi lucrate la Lyon din lema deabanos incrustate cu aur, adäugind si asigurarea simtämintelor sale si oferin-du-i serviciile sale. In afarä de daruri cIpätám provizii alese si din belsug:boj, peste de Dunäre, intre care douä stiuci si 15 crapi mari de Dunäre. Amavut si gäzduire foarte bunä, unde ne-am odihnit, obositi tare, dupä ce ambut vin si am mincat peste präjit. A treia zi pornim mai departe si domnulporneste cu noi pinä Ia malurile vesele ale Aului Naspali"43, peste care setrece pe un pod de piaträ. Acolo asezindu-se in cerc sub frumoasele bro-carturi de Diarbekir, cei doi eroi ti iau ramas bun dupä multe cuvintefrumoase si abia isi retin lacrimile din cauza dragostei ce nutresc unul pentrualtul. Asadar domnul s-a intors, iar noi pornind inainte am ajuns la Afu-mati, tirgul de odinioarä al lui Mihai Vodä44, stäpinitor care ar fi ramasneinvins de n-ar fi incercat puterea Poloniei. Trecem apoi de Bucuresti, orasvestit al Tärii Românesti, trecem peste Ruffle Neajlov si Cálniste45 si ajungemla alugäreni, unde in ostroave a zdrobit Mihai Vodá 100 000 de turci46.

p. 21 Trecem apoi // piriul $erpätesti47, granita Tärii Romanesti. Hotarul odi-nioarä era la Dunäre, dar azi din pricina certei a doi frati, fii de domn48,Giurgiul si Bräila sint päzite de sträji turcesti. (Cert'indu-se cei doi frati,fii de domn, unul din ei ca sä capete domnia a dat turcilor acest mal alDunärii, unde se aflä Giurgiul si celelalte cetävi). Acolo, urcindu-ne pe undeal, vedem in vale Dunärea, care curge repede si latä. E 14'111 cel mai maredin Europa; izvoräste din muntii Elvetiei43 si se varsä in Pont. Pe ape se vädostroave mänoase cu iarbä deasä, unde stau cocori cu pene albe. Tipete sigemete de lebede se ridicä din intuneric ...

D2 o parte §i. de alta, cresc dese culturi de harbuji aurii si peste totroiesc bärcile pescarilor. Unii prind stiuci la zägazuri, altii prind pesti maricu undita, iar al:0i pescuiesc din bärci usoare .. .

43 Desigur Ialomita, peste care se afla un pod bun".44 Mihai Viteazul48 Niezul y Kielniste.46 Cifrä exageratä anume, pentru a ridica 0 mai sus biruinta ulterioarä a polonilor.47 Serepka. Despärtea raiaua Giurgiului de Tara Româneascä.48 Fiji lui Radu cel Mare, Vlad Vintilä de la Slatina 0 Paisie, care cedeazg. turcilor, In

1545, drept räsplatä pentru ajutorul dat, oraqul Bräila 0 regiunea Inconjurätoare, transfor-matä In raia.

44 In realitate din Germania, din muntii Pädurea Neagrä.

f04

www.dacoromanica.ro

Indreptindu-ne privirea in aturi, vedem Giurgiul pe o stincI inaltä cao movilä. Cind ne apropiem, straja impäräteascä a azapilor, pedestrai u§orinarmaTi (tntrebuintati numai pentru apärarea i atacul cetätilor), trag cutunul, dupä aceea §i cadiul din Giurgiu ne iese in intimpinare cu o multimede oameni. Dupá ce solul i-a bucurat pe acwia cu prezenta sa, d'id se ivesczorile, ne grálim sä. apucäm vislele i caicele repezi ne duc in zbor la Rus-ciuc pe malul bulgäresc.

www.dacoromanica.ro

ANEXA I

TEXTE ORIGINALE

www.dacoromanica.ro

BO3BPALLIEHHE BO abBOB

IlpHexais B MOJIAaBHI0, H y1314,4eJI cTpaHy pa3opeHHoil H 6e3JI10,11,H011. TOMO TaK »re, Hble3mtaH B nOJIMIly, H ysme.n pa3pymeHas H pa3Hammbi, upw4HHeHxbie TaTapamm. MHoro ropopm3, cell AepeHeab,IIOCBJIKOB H xpenocTeft 6bIJIH 6e3JI10,11,HbI, H (9TO He TOJIbK0) Bliepa H He Tpe-Tbero Alill, 1460 HegecTmsbie TaTaptil mia-TpH pasa B roA no,apHA, HHKoro HecTpaulach H He 605ICb, I1pHX0AHJIH H yX0,1tHJIH, cHcHra.nH H yansam, rpa6Hau,a Ilp0II14X yBOAHJIH B IIJIBH B CB010 cTpaHy.

www.dacoromanica.ro

ANEXA II

MARTURII INDIRECTE

www.dacoromanica.ro

JOHN SMITH

(1579-1631)

*

apitanur John Smith s-a näscut In ianuarie 1579,in Lincolnshire, fiind fiul lui George Smith, fermier Instärit al lordului Willoughby, si amurit la Londra, la 21 iunie 1631, purtind titlul de amiral al Noii Anglir, conferit deCompania Vesticä pentru Virginia de Nord. Conform memoriilor din 1630, el insoteste

pe fiul al doilea al lordului amintit In Franta. Concediat dupä dota luni, colindä prinFranta si Tärile de Jos, mai intii ca mercenar, in solda lui Henric al IV-lea, apoi in astatelor olandeze. Dupa o sedere in Scotia se intoarce in Anglia unde tot dupá spusele sale

träieste in mijlocul pädurilor, citind pe Machiaveli si pe Marcus Aurelius. Pentru anii1600-1609 nu avem alte date biografice decit povestirile sale din 1624 si 1.630.

Potrivit cu acestea, trece din nou in Franta e jefuit, se imbarcI pe un vas cu pelerinil,in drum spre Locurile Sfinte.. E anmcat de acestia in mare, salvat de eipitanul de corabie,La Roche, care il ja la bordul slit asista la o luptä cu o corabie venetianä, in sfirsit,debarcä la Antibes si porneste sä vizitae Italia, ajungind, in cele din urmä, la Venetia,

513

www.dacoromanica.ro

si de acolo la Graz, de unde incepe un nou episod al mentoriilor sale, anume cel legatde imprejurärile din Transilvania si Tara Romaneasci (1601-1603).

Contele Meldrich una dintre figurile principale, desi fictive ale memoriilor pentruanii acestia il intilneste la Graz, 11 ja cu el la Viena si apoi In expediriacontra turcilor, unde Smith se acoperä de glorie. Dar curind slat iar trimisi impreunä, pen-tru a da ajutor generalului G. Basta, Impotriva principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory,intors de curInd din Polonia. Insi Meldrich, avind motive personale de nemultumire, Isi

convinge trupele sä-i dea ajutor lui Sigismund contra turcilor (!!!?), in loc de a-i da autorlui Basta contra lui Sigismund. ObtinInd de la Sigismund Incuviintarea de a porni o cape-di;ie de pradä contra turcillor, Smith ia parte la aqiunea de la Zarkain" sau Zarkam'si de la Regan in Transilvania". In cursul acestor actiuni s-a luptat, în treirInduri, in duel singular, cu cite un comandant turc, pe care 1-a doborit sub ochii admi-rativi ai celor doul armate. Ilustratiile contcmporane, insolind textul, Infätiseazä desigurdupa indicatiile autorului o luptä cavalereascä Intre doi cavaleri in armuri aproapeidentice, Cu coiful impodobit cu pene de strut, armura turcului mai fiind Meg preväzutäco un fel de aripi deasupra umerilor. Mai tirziu, Smith, impreunä cu Meldrich si o pleiadäIntreagä de figuri, pe cit de ilustre, pe atit de necunoscute cititorilor, slut trimisi in aju-torul lui Radu Serban, atacat de Ieremia (!) numit domo al Tärii Rominesti. Sintdescrise cu mare lux de amänunte sarjele de cavaierie date chid de unul din adversari, cind decealalt In defileul Oltului unde se afla totusi o cimpie (!) Ingäduind asemeneaisprävi. Numirile geografice slut folosite rnai mutt formal. De exemplu, autorul creeaz1impresia c ,,Rottenturm i Verestorony" am fi doug ntuniri deosebite. Numele coman-dantilor dusmani slut i ele insirate cu tot atita fantezie, cu cuvinte de laude pentruvitejia lor. Dar tonil se terminä cu un mäcel general si soarele incremene,ste de perfidialui Basta si a imperialilor, care trimiseserä cu bunä stiinfi la pieire pe toti comandantiidevotati lui Sigismund. Cad in luptä unul dupá altul i scapá doar Meldrich, autorulfiind gäsit In stare aproape muribundä printre morri. E vindut ca sclav la Axopotis`trimis de comandantul turc frumoasei Tragabigzanda la Stambul, unde I! asteaptà alte aven-turi. In sfirsit, dupl o serie de peregrinäri de la Nalbrif pe Don, prin tinuturi si locali-täti Cu nume ciudate, autorul nimereste lar la Hermanstad", unde a gäsit asa multi prie-teni buni, cà nici nu s-ar mai fi despärtit de ei mäcar cà lipsea de acolo acea icoanäa vitejiei (Mirrour of virtue) printul lor (= Sigismund) de nu ar fi trebuit sä se

Intoarcl in patrie, dar izbuteste totusi sä treacl pe la curtea acestuia la Lipswick inMisenland i obvine de la el, In decembrie 1603, o diplomä de recunoastere a meritelorsala si de inobilare, insotitä de 1 500 de ducati de aur. Nu-1 vom mai urmäri In aven-turile sale ulterioare In Spania i Maroc Inainte de a ajunge la cele din Virginia,la a cärei colonizare a luat efectiv parte (1605-1609). Aici se situeazä vestita saaventuri care i-a adus o celebritate universalä i necontestatä timp de vreo douà veacurisi jumätate. E vorba de episodul dramatic al prinderii lui de cätre indieni si al salväriilui de la moarte de Care Pocahontas, fiica regeluil Virginiei Powhattan. Aceastä.

chipurile din 1607, nu e povestitä. de Smith, in relavia sa anonimä din 1608. Atrue relation", ci abia In 1616, Intr-o peritie adresatä reginei Angliei pentra eliberarea

514

www.dacoromanica.ro

I

I.

AA°. .4

;.,?,

r ,k

4 IA:

h

-., :*4.f..,:.

t.

A

Sterna lui Toma Borsos (raprodusä dupà Borsos Tamás, V ásárhely-t61 a Fényes Ponáig, Buc., 1968, p. 160)

www.dacoromanica.ro

The Tot4I1 Difcburfe:-Of the Rare Aduenture:s, and pamefull

Peregrinátions of long ninetc'ene YCares.Tra-Alayles,from Scpr L A Pi I', to the'tnort Fissaus

0 Kintidoures in Eyler , Ldfis , and .

, AfFR/C4,.P.erfited by three deare bought .Voyages,

in Slitueig binf of Fort), eight Kingdowl oncientandisjutclernc ; twenty onê Rei. pub lickeS , vu,

gifriutt Pristifitiiits , sroi I:PO4xxdred114.4,,

.

- the particular Naities wbércof, art DcfcribcdioraCti Argument of thc tat, Dh1íon (4 ibis

Hit fö V ; And it 4Ifa diuidedlhrcc Bookis two wIlexcof4 new

ncr hcrettkvic Publifiord.

1Phirtin è Cothlayned, in eita8 Relitioti,ofshitPolicics GQ4CIfireCta tlt

iltIO thftvcrs, Paten( net nd Pcoplc.

ertwo.from gireersror,

BY WILLI. AM LI TI4GOVV,"Strs.-9nsie.

1 tftpixtcti by ivit4d.1.- vies! 103g.Crrs!Friolie,ve,.

_t

,

Tor the' until the gtirtt43 s Tarturcf. i4c itaired,by.ths44 Of 4,16e./44,4 r .s. it

thence ot hi4 i,Jt1 z,144Vt4ccilevolt. ti.03 Nwv.,.-r7,

Foaia de titlu a cärtii lui William Lithgow (dupä lucrarea saed. London, 1623, Bibl. Acad. I 5116)

S

www.dacoromanica.ro

"B)3(jrn Eisropr.,1 mt. rld#4,042.

r2s bein (kite of a Feauct at /ilia/P.4d Tai$ Pr itIkee afree Principality,and notwltitflan.iirg 4t.thetent irt (I me

.efpeaito the authority of the Ts. it*. Put non, hsimeft this R ritgious COuntry. and c rotfing t hc N )1agie of the Eithsca1le4 8ortAn Iferscr,ct N tth u.i.ainc,I cntred in /40/dowie ; where for my vu ekorite Mcnid() of a bordet-Wood,1 was hefer wtth fx mord wt,

Prinderea lui W. Lithgow in Moldova (idem)

9

www.dacoromanica.ro

4

0., V. .4 ,err1)

. - (1 Thr,íz: ,lre th: 1..lrICS. Aar giew tlirTace;lut tliofi..

,J77,,t j'hc.it, tins 6-racc an-,1 Qlofy, bry. hie,- bee' : , /".N.( fli,. jai re-.1).ifioames and _FOkle. Overthr..,,ves ,, ,, 1

0.r." Sali-iN et i , in i ic A. c i p.i 1 1 i:_jd by th.eL),2,-._-:--.2,-/.11 til_lk is' rhy Sfir;t;and tr it- C;loty aflyii:;.So,thou art 13n,217,-c wit/10,44:4ra Cridia With in_ _ . ..... . -

Portretul c5pitanului John Smith (dupà ed4ia operei sale, vol. II,p. 80; Bibl. Acad. II 1940 80)

www.dacoromanica.ro

THEtfRUE TRAVELS,ADVEN TYRES)

ANDOBSERVATION'

.Captaine 1.011:k'SM ITI1, ' ''.. ' -::/Insirope, afia:c....4(rica, and e"Imerica, from Ana

Polnirti, I 5 9 3. co t 6 1 9.

ills Accidents and Sea-fights in die Straights;his Serviceand Stratagem, ot warrc in fiungoria,7:ranfilTrant'a, W ullatbia, ad

t...*tott uto.atgaintl the Turks, and Tiro his truce, Englecombatsbetwixt' the Chrelito Atrnie and the Torte:.

After how he was rakers ['droner by the Turkf, told for a Slave, km intoluruna;h s defer iption of the Tutu% their ffrange tn.'nocrs md euflonies of

Dias, 8/Ming., Warm, Featis Ceremonies anti

Aee,Citing ; how het fit. the Rahaw of,(444 in

fcfcarrd, 1-mrker 2nd 13,wy,th

. Tognher with a continuation of hisgeneral] HiflOry of Viigini,c,Souratto-Iles, Aar Etof.lawd, and their proceedrqs, lince 16:4, 4Q this

potent 1#19; as allá of the new Plaorationsot the greatR ivet the AIN. L., the fits of V.Chribobn, Anpuo

and 144441 In the weft ladirs.

All written by aduall A toktiurs, whok namesyut1I.fl linde kng the Knot),

LONDON,Printed by I. H. for Thomas SLuer, and are co bee

kid at the Bici, Bible in Grime Arbour. t 630.

1,5.3f"

Facsimiltd foil de titlu a eirtii sale (idem, vol. II, p. 112)

F

www.dacoromanica.ro

gy( 11.)14N M1 1.11...1ttNI.= I KM' ...1;

I-AR-rots tpe isToRy t

Itt0 olio( o4-It (41 -ititt Fttantrtiri :1;,a TV1t 13..tti I (AWOL/v. 7-

, .

a SM rT :ore t4, (IASI I AW

'MA

!131 RVA l,.C,,f 'rimer*

,St.1.0 1H IMASI 1.41C

et.

11(1'1,

Plan sii din cuprinsul lui John Smith, cprezenlInd aventurile sale in Transilvania

ol

A'rè'.1.14,, '."" te".{.\ 7'4 44"kt

r4#'Likt,L,

4 4

/3()Nevemv 1. :; t -

-

, _tit I:, L. INV:"

4

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Ff rIS R.,

I.

Su.,-4,1",

'r L.;

IN if'

Kr..

;

*IA

Maria fiica lui Petru $chiopul, sotia lui Polo Minio (re-producere dup5 N. Iorga, Ronianii fi grecii de-a lungulveacurilor, Bucurepi, 1921)

www.dacoromanica.ro

acestei indiene luate prizonierg de catre englezi i inut ca un fel de ostatic. Episoduleste apoi reluat i cuprins in istoria Virginiei The General History of Virginia, New Eng-land and the Summer Isles (1624) i apoi iargsi in memorille publicate de Smith in 1630:The True Travels, Adventures and Observations of Captaine John Smith, Sometimes Gover-flour in Those Conntryes and Admiral of New England.

Aceastg ciudgienie a desteptat bgnuieli asupra Intregului incident si a inspirat o seriede reconsidergri critice a relatiilor lui Smith, combgtute, la rindul lor, de sustingtoriiSmith. Trebuie observat cg, in general, aventurile senzaTionale povestite de autor i indeosebi cele in leggturg cu odiseea din Europa central g sud-estia sint privite Cuscepticism (cf. declaratia editorului ediTiei din 1907 a memoriilor, precum 6 a autoruluinotei din Enciclopedia britanicg: Multe aventuri pe viata fi pe moarte («desperate») poves-tefte el neconfirmate de marturide contemporane fi puse la indoiald de unii critici mo-derni). Acestea, in bung' parte imaginare, au fost povestite de el in mai multe etape.Cele din Ungark, Transilvania fi Tara Romgneascg (in titlu e pomenia fi Moldova)au apgrut mai Intli prin 1624 In voL VIII al colectiei de pelerini (Pi!grimes) a luiPurchas, sub forma unui extras dintr-o carte inexistena datoratä unui autor tot atit deireal: Francisco Ferneza. Ulterior, in 1630 textul mult amplificat 6 modificat a fost inclusIn memoriile publicate de Smith sub titlul The true Travels ... spre deosebire de cel

iniTial din Purchas intitulat doar The Travels ... färg accentuarea unei veridiciati supe-rioare. Cum la plecarea sa din Virginia la 1605 el se intitula apitanul" John Smith,färg a se sti prea bine in ce tail tsi cistigase acest grad, povestirile sale din 1624 61630 aveau de sigux scopul de a fimuri in sensul cel mai favorabil acest punct. Darexplicatiile sale, departe de a face luming, aduceau noi valuri de intuneric. Se intrevedea.sadar fi un alt scop: acela de a mentine perdeaua de umbel, ficind s joace la supra-fate ei caleidoscopul unor aventuri necontrolabile. Trebuiau acoperiTi vreo 8-9 anii,invocind peripetii nedatate fi nedatabile pentru a ascunde ce fusese aievea. De aceease succed naufragiile fi peripetiile, lungile cglgtorii, rezumIndu-se adesea la o lisa nesfirsiade localiati vizitate. In versiunea din 1630, se °feel un vag indidu cronologic: 3-4 anidupg incheierea pg'cii din Franta Smith se hotgaste s mearg s lupte contra turcilor inUngaria. De aici incep aventurile care ajung a se repete oarecum mecanic. Avem o serie de stra-tageme sau invenTii ale lui Smith, care se soldeazä toate prin cucerirea in conclitii asemgnätoarea mor ceaTi din mlinile turcilor. Duelul dintre autor campion al crestinfor cu cam-pionul turcilor se mai repetg Ina de doug ori, Erg deosebiri prea mari. Salvarea lui se data-reste mai intotdeauna unei protectii feminine: Tragabigzanda la Constantinopol, domina Ca-lamata in Tara tgtgrasa . etc ... apot Pocahontas in Virginia. Unul dintre procedeelefolosite consta mir-o insirare ameTitoare de nume de personaje fictive, prinue care sestrecoarg i mentiunea unor nume reale, menite sà dea autenticitate numelor de fanteziece ar fi zadamic cgutate In izvoarele contemporane. Aceeasi observatie este valabilä fipentru numele geografke generos revgrsate asupra povestirii. Anumite telaturi arati hm-pede o necunoastere a locurilor unde pretinde cà, ar fi fost i s-ar fi luptat(Vezi Obs. Crit.) La vremea &id pretinde autorul ea' s-ar fi aflat in Transilvania, situatiarealg era urmgtoarea: partea de rgsgrit cu Bistrita, Media' i Sighisoara era 'in saptnirea lui

515

www.dacoromanica.ro

Sigismund Báthory, care mai asedia si Sibiul, Clujul. Basta se Inchisese -la De, asteptindajutoare. Moise Székely, venit de la Timisoara, lupta si el pentru Sigismund, contra luiBasta si a lui Radu $erban. Sigismund se infitisa acum ca omul turcilor, aliat cu tätarii

polonli ce-1 sprijineau pe Simion Movilg. La Brasov a primit solemn steagul de domnietrimis de turci. Dar apoi, în februarie 1602, incheie un prim arrnistitiu cu imperialii, urmInddupg alte sovgieli noua sa abdicare, de care aminteste si Smith, dar in culori false.El a folosit intensiv istoria turcilor a lui Richard Knolles, The General Histoy of theTurks, ed. nota din 1622 (care tmprumutg mult din textul altor lucräri: de pildäversiunea francezg a lui J. A. de Thou, Histoire Universelle sau Michel Baudier,Inventaire de Mistake générale des turcs, Paris ed. noug din 1620) si tot astfel 6brosura si harta lui Theod. de Bry, (Pannoniae Historia chronologica, Frankfurt 1596). Aputut de asemenea cunoaste la Purchas i textul si gravurile lui Hieronymus Ortelius,Chronolo gin ed. 1615, precum i volumul lui Ciro Spontoni Attioni de'Ré dell Ungaria.,tipgritg la Bologna, in 1602. De acolo a cules si informatia despre Impodobirea cu aripia portului unos luptgtori turci etc. Pentru luptele din Tara Romlneasca din anul 1602,vezi mai jos Observatii Critice.

Apar si elemente reale dar atIt de schimbate, Inch cu greu ar mai puteafi recunoscute. Lucrul cel mai sugestiv pentru inventivitatea lui Smith este faptulin memorii acme': luptii (data pe malul Oltului! la Rottenturn) se termina cu un m'iicelgeneral fi total din care no scapa decit doar Smith, In conditii destul de grele, cInd inrealitate lupta de la Teisani s-a soldat prin retragerea tatarilor.

Dar inventivitatea aceasta se manifesta si mai vadit In asa-zisa diploma data deSigismund autorului, in care totul este fals, IncepInd chiar cu titlul pretinsului emitentsfirsind cu pecetea sa, fára a mai pomeni de continut.

A murit In anul 1631.In afarg de memoriile intitulate: Calatoriile adevarate ale lui John Smith, mai avem

de la el o serie de lucrari In legatura ca Virginia, Noua Anglie si cu arta navigatiei: A TrueRelation (1608). A Map of Virginia 1612. A Description of New England 1616. NewEngland's Triales 1620. The General History of Virginia, New England and the SummerIsles 1624. An accidence for all young seamen 1626. A sea grammar 1627.

Principalele reeditari moderne sInt urmatoarele: J. Smith, Works ed. Edward Arber,Birmingham 1884; Travels and Works, ed. Arber Cu o introducere critica a lui A. G.Bradley, Edimburgh, 1910, The General Historie of Virginia, New England, The SummerIsles together with True Travels, Adventures and Observations, and A Sea Grammar,2. vol. Glasgow, 1907 (editia folositg de noi). Despre el s-a scris foarte mult. Gam:A. Bradley, Captain John Smith, London 1905; Ed. K. Challerton, Captain John Smith,London 1927; Bradford Smith, Captain John Smith, Life and Legend, Philadelphia 1953.

Veracitatea spuselor sale asupra Virginiei a fost serios pus g la Indoiala in lucrarica ale lui Kroff Notes and Querks 1890, Alex. Brown Genesis or the United States(1890), E. D. Neill History of the Virginia Company of London. Ea a fast afirmata,dimpotrivg, de: Ch. Pointdexter Captain John Smith and his Critics (1893), J. FiskeOld Virginia (1897), A. G. Bradley Captain John Smith (1905). E. K. Chatterton, 1927.

516

www.dacoromanica.ro

Pentru pozitia lui Philip Barbour, The three WorkIs of Captain John Smith(Boston 1964) vezi Obs. Crit. El anunl'i *i o editie completli a lui J. Smith ingrijitl de elsi de Lawrence W. Towner.

La noi a fost tradusg pariial. poiliunea privind luptele din Tara Romineasel de catreM. Beza, care a publicat-o 'in RomInul" (1912), fiind apoi republicatl de N. Iorga inNeamul românese literar din 1912, cu unele scurte note si indreptiiri, MI basil a se ocupade restul textului sau a lua o atitudine in problema autenticiatii. Faptul ei nu l-a cuprinspe John Smith in volumul respectiv al Istoriei romanilor prin caPitori arafi ciar punctulde vedere la care s-a oprir. Relavia lui J. Smith a ficut g obiectul une scurte comuniclrila Institutul de istorie a regretatului I. Totoiu.

Concluziile schitate aici se tntemciazà. pe un studiu inedit de M. Holban, The truthabout the True adventures of Captain John Smith in Transylvania and Vallachia.

www.dacoromanica.ro

CALATORIILE, AVENTURILEOBSERVATIILE1 CAPITANULUIJOHN SMITH

p. 138 [Acum dupá moartea lui Mihai voievod alTárii Românesti, turcii au trimis pe unul, Ieremia2, sá le fie voievod saudomn, a cárui asprá tiranie sfidátoare a fácut poporel sI se rázvráteascátmpotriva lui, asa ei a fost constrtns sà fugá la granivele Moldovei, iar Basta3,din partea impáratului a proclamat n locul lui pe Radu4. Dar Ieremia,gtnd laolaltá o armatk' de 40 000 de turci, tátari i moldoveni, s-a Intorsin Tara Româneasci. Radul, nefiind Ina tn stare sá stringá o asemenea ar-

Traducerea s-a ficut dupl. textul englez publicat sub titlul: The True TravelsAdventures and Observations of Captain John Smith, Sometimes Governour in Those Countryesand Admiral of New England (1630) §i retipärit In ediTia operelor complete a lui Smith,datä la luminä la Glasgow, In 1907, pp. 95-300. Am cuprins jn paranteze textul din1630, care poate fi comparat cu cel din 1624. Vezi n. 9.

2 Ieremia confuzie cu Simion3 Busca. In textul din 1624: Basta.4 Lord Rodoll = Radu $erban.

518

www.dacoromanica.ro

maa, a fugit in Transilvania la vechiul prieten Basta, care, chibzuind binela aceastá treabá, i cit ar fi de bine pentru propria sa siguran; s aibáTara Romaneascá supusI impáratului, sau cel putin <sá dea> ] o intrebuintarecelor rámasi din vechile regimente ale lui Sigismund5 de a cáror márinimie6

sinceritate se indoia foarte mult, [le-a trimis cu Radul s cucereasa TaraRomaneascá sub conducerea vitejilor cápitani7 contele Meldrich, contele Vel-tus, contele Nederspolt, contele Zarvana, domnul Bechlefield, seniorul9 Bu-dendorfe, i incá multi altii de mare rang si strálucire, cei mai buni prie-teni i aliati pe care ii avusese principele9, acestia cu 30 000 de ostasi auinaintat dealungul riului Olt, la strtmtorile de la Rebrinke"1° pe unde auintrat in Tara Romaneascá, punindu-si tabára la Razall, Ieremia stind laArges12 si-a tras armata in vechea sa tabárá de pe cimpia de la Petesket3 pecare a intárit-o cu cele mai mari silinte avind de end sá se apere pia ce-iva mai veni ajutor de la Hanul tátar din Crimeea14. Radul a zdrobit multegrupuri mid care veneau asupra taberei sale, si in timpul noptii el puneasá. fie zvirlite capetele celor ucisi dealungul santului dusmanilor. Sapte dinaducátorii15 lor au fost prinsi i Ieremia a poruncit sá fie jupuiti de vii.Dupá aceea a atirnat pieile lor pe prájini cu hoiturile i capetele lor peniste pari aláturea.

Sigismund Báthory care renuntase incl. o dat5 la Transilvania in favoarea impIratu-lui, dar care mai avea destui devotati ostili Imperialilor.

6 Greatnesse and True Affection. Vezi textul din 1624.7 Numele insirate sint toate fanteziste. Vezi Observ. Critice.

The Lord Budendorfe. Nu apare deloc in versiunea din 1624.9 Basta astfel st5pin pe Transilvania, a scos pe toti crestinii din aceste regimente

vechi ale lui Sigismund, de a ciror putere i sentirnente adevarate se indoia foartemult, <punindu-i> sub conducerea lui Radu voievodul Tärii Romanesti, gonit de Ieremia,cel pus de turci. In aceast5 armat5 de 30 000 de oameni a intrat i clpitanul Smith,care pIstrindull aceleasi posturi ca mai Inainte sub nobilul su colonel, a avut atri-butii variate i numeroase dealungul fiec5teia din inaier5rile primejdioase (care ar fiprea lung s fie povestite in parte) mai inainte de a se fi putut ajunge a-1 atrage peprincipele Ieremia in lupta in care (precum s-a notat) 2 000 de morti z5ceau pe cimp, sila unul g la altul, Ins5 Ieremia a fugit, 6 Radu a repurtat izbinda, i prin aceastarecistigat iar domnia.

Putin dup5 aceea Meldrich a fost trimis Cu 13 000 de oameni . .. etc. [corespunde apoi Cutextul versiunii a doua, vezi mai jos p. 321, dup5 asterisc]. Din Purchas, His Pilgrimes, cap.VIII, p. 333.

1° Munk.Raza. Vezi Caiatori I, p. 283, loc, »Rem' (Titireci) lîng Ocnele Mari.

12 Argish. In realitate Tirgoviste.Pitesti.

14 From the Crym Tartary. Gazi Ghirai 11 (1588-1608).25 Porters. Inventie purg, care nu apare in nici un izvor contemporan.

519

www.dacoromanica.ro

BATALIA DE LA ROTTENTON160 STRATAGEMA FRUMOASAFOLOSITA DE SMITH

Radul, nestiind cum sl atragg pe dusmanla luptg, [si-a pornit armata, arzlnd si prktnd totul pe unde trecea, si s-atntors iar la Rebrinke" noaptea, prefgeindu-se a fuge la vestea sosirii tálta-rilor din Crimeea, ceea ce a Infacgrat attt de mult pe turci, siguri deizbîndg, inch 1-au tndemnat pe Ieremia sg-i urmeze impotriva vointei sale.Radul, vgzInd cl i-a reusit lucrul pus la cale asa cum dorise, a rinduit astfeltreaba: ajungtnd la defileuri si-a pus in ordine de luptg armata, care fuseseurmgritg aproape doug zile cu hgrtuieli continue la ariergardg, si care acum,tntorctndu-si faTa spre dusman, a fost atacat cu furie de 3 000 de haiduci"17

16 = Rotenturm (Tumul Rosu). La Purchas: Rotenton in the Valley of VerestHorne. Prima jumatate din acest capitol lipseste la Purchas, la care apare doar stratagemalui Meldrich cam din dreptul trimiterii 22. Dealtminteri la Purchas naratiunea este continuaf *Ara aceasta Impartire in locul acesta.

17 Hydukes. Despre acestia vezi si relatille lui Radibrat s'i Vimercati din vol.de fa;.

520

www.dacoromanica.ro

de munteni si de moldoveni, sub comanda a trei colonei: Oversal, Dubrassi Calab18 ca sa-i ;in l in loc pina la venirea celorlalti. Veltus si Nederspoltcu armata lor le-au tinut piept cu atita barbatie pina ce a venit SangeaculHamesbegl° cu alti 6 000 de oameni intr-o sarjá noua carora i-au facut fa;aMeldrich si Budendorfe cu vitejie asa mare ca. parca de ei singuri attrna vic-toria. Caci erau mai degrabá ca niste lei turbati de& ca niste oameni; calullui Meldrich fiind ucis sub el turcii s-au repezit, crezind ca 11 pot prindepe Meldrich, dar el incalecInd din nou pe alt cal a ucis crede-se chiar cumina lui pe vajnicul Sangeac. Dupa aceasta, retrágindu-se trupele lui, autrecut in fruntea ostilor cele doua mindre pasale Aladin2° si Zizimmus. AtunciVeltus si Nederspolt, dupa ce au rasuflat si si-au unit trupele cu Becklefieldsi Zarvana, au atacat21 cu o Indrazneala atit de uimitoare aripa stinga aarmatei lui Zizimmus, incit i-au dat pe toTi peste cap, si Zizimmus Pasa afost prins, dar a murit indata de ranile primite. Ieremia vazind acum catoata armata lui Radul inainteaza, si neavind incotro, a trecut in frunteaariergardei imbarbatind intr-atita pe soldati prin pilda sa, inch Radul nu amai fost asa de sigur de victorie. In acest macel atit de stngeros inch nicinu mai era loc de stat decit peste cadavre, iar in mai putin de o ora erauasa de amestecate impreuná, de parca fiecare regiment 1-ar fi cautat anumepe celalalt regiment dusman, vestitul Aladin a lasat in acea zi un numeglorios de pe urma vitejiei sale; si multi dintre vrajmasi au deplins moarteasa dupa biruinta care, din acea clip, a fost a lui Radul. Se zvonise ea siIeremia ar fi fost ucis, dar nu a fost asa, ci el a fugit Lcu restul armateiin Moldovad lasind pe cimp 25 00022 de morti de amindoua par*. §i astfela fost iarási in domnie Radul, si Tara Romaneasca a ajuns supusa impa-ratului.

Darsnu a avut mult iagaz sa-si aseze noile rosturi §i au i venit stiria unele regimente" de tatari ratacitori jefuiau partile dinspre Moldova.Meldrich cu 13 000 de oameni a fost trimis impotriva lor; dar cind au aflatca era insusi Hanul tatarilor cu cei doi fii, cu o armata de 30 000 de oamenisi ca Ieremia, care scápase, cu 14 000 15 000 de oameni, sta la yindá spreLanganaw23, Radul s-a retras la Rottenton unde era o garnizoana puternicl

19 Nume fanteziste, ca toatä. povestirea. Pentru descrierea luptei, vezi scrisoarea luiT. Cavrioli dupi Obs. crit.

19 The Zanzache Hamesbeg. Poate o reminiscentä a numelui lui Ahmed pasa, ginerelehanului tItar, mentionat la Silistra in 1603.

20 The two proud Bashawes, Aladin and Zizzimmus. Personaje fictive.21 Charged. ToatI lupta e Infätisat5. ca o succesiune de sage de cavalerie.22 In versiunea initialä erau doar 2 000 de mortri.23 Langanaw (.--Cimpulung?). Toate aceste date stilt fanteziste.* Semn care aratä a de aici 1ncolo textul este comun cu cel din Purchas.

521

www.dacoromanica.ro

a lui Radul. Dar ei erau attt de tncoltiti din toate pártile, de aceleinfernale, ¡nett nu puteau tnainta destul de iute, fiind siliti sl se incaere

cu iscoadele, cu jefuitorii si cu micile cete24 care le tot ieseau tn cale. Dartntr-o noapte printre celelalte dui:4 ce si-au croit drum printr-o padure, cusilinte nemaipomenite, taind copaci25 tmpotriva celorlalti, pentru a le opritrecerea, au tnttlnit pe neasteptate tntr-o ceata groasa dis-de-dimineata 2 000

p. 141 de oarneni incarcati de prada, i vreo 200-300 de cai si de vite; cei malmulti din ei au fost UCi i altii prinsi. Acestia le-au spus unde sta dositIeremia, astepttndu-1 pe hanul tatarilor, care nu era departe.

Meldrich, avtnd de end s forteze trecerea, a fost Invatat de englezulSmith cum sa foloseasca o stratagema nostima pe care a dus-o la indeplinireastfel: caci punind 200-300 de trunchiuri aprinse26 in vtrful sulitelor i atactndpe dusman noaptea, au dat foc trunchiurilor care s-au aprins cu asa flacaratnctt acestea au zapacit nu numai caii lor, dar si pe pedestrasi, 1 cu prilejulacestei ciocniri tnflacarate proprii lar cai au luat-o tnapoi in fuga cu o marefurie, tnctt au rasturnat prin violenta lar pe Ieremia cu armata sa, i aceastafara nici un fel de pierdere, vrednica de a fi pomenitá din partea lui Meld-rich. Dar ei nu s-au flit mult cu aceasta victorie, caci pe ctnd erau la treileghe de Rottenton, tátarii s-au napustit asupra lor asa crunt, Cu aproape40 000 de oameni, indt s-au vazut siliti sau s lupte sau sa fie taiatibucati, daca ar ncerca sa fuga. Aici Basta si-a Implinit dorinta, caci de cums-au ivit razele soarelui si-a desfasurat i tatarul steagurile21, iar la prtnza mai zabovit soarele putin privind la tmplinirea unei tnselari tiranice simtrsave, ptná ce pamtntul a rosit udat de stngele celor cinstiti, iar soareles-a ascuns de, rusine in fata unei privelisti asa de miselesti etc.28.

24 Scouts, forragers and small parties that still encountered them. Adgugat In1630.

28 Cuting trees thwart each other to hinder their passage. (Doar n textuldin 1630).

" Trunks with wilde fire. In amlndoug versiunile.22 De aici incolo textul diferg. La Purchas lupte cu acest numir inegal,

clnd aproape 30 000 au fost ucii. Contele linpreung cu vreo 1 500 de oameni au scipat,doar restul a pierit cu totul, sau a cizut in prinsoare, dupl. cum istoria la care vitrimit, va argta pe larg timpul, locul, comandamii principali, Impreung cu felul i ordi-nea luptelor.

28 Urmeaiá: It was a most brave sight to see the banners and ensignes streaming inthe aire, the glittering of armour, the variety of colours, the motion of plumes, theforests of lances, and the thicknesse of shorte !weapons, till the silent expedition ofthe bloudy blast from the murdering Ordnance, whose roaring voice is not so sooneheard as felt by the aymed at object, which made among them a most lamentableslaughter.

522

www.dacoromanica.ro

NUMELE ENGLEZILOR CARE AU FOST ()MOM IN LUPTADE LA ROTTENTON, 51 CUM A FOST LUAT IN PRINSOARECAPITANUL SMITH SI VINDUT CA ROB

In valea Veristorne29, intre 11'111 01t3° si muntele Rottenton, a fost aceaciocnire singeroasg in care au pierit cei mai multi si mai buni prieteni aiPrincipelui Sigismund.

Meldrich, rinduindu-si cit a putut mai bine cei 11 000 de soldati ai sila poalele muntelui, in flancul su si in fata sa, a infipt acolo niste pariascutiti, intgriti prin ardere la un capgt, si plecati impotriva dusmanului, catrei batalioane de sulite, pentru care de asemenea au fost sgpate mici gropi3'.Printre acei pari a fost rinduitá pedestrimea cu porunca de a se retrage duds-ar ivi prilejul. Tharul, asezindu-si spre cel mai mare fotos al su pe cei40 000 de oameni ai sái, I-a insgrcinat pe Mustafa pasa sg-si inceapg lupta,cu un mare striggt al tuturor si cu steagurile desfasurate, in bátaia tobelor siIn semnalul trimbitelor si oboiurilor32.

Nederspolt si Mavazo cu regimentele lor de cavalerie le-au iesit inaintevitejeste si i-au silit sg se retraga. Tharul Begolgi33, cu escadroanele sale ceintunecau cerul cu nenumáratele lor sggeti in zbor, a fost intimpinat cu ovitejie asemángtoare de catre Veltus si Oberwin, si acest mgcel singeros atinut mai bine de un ceas, ping ce multimea fárg seamgn a tgtarilor a sporitat:it de mult, inch s-au retras dupá escadroanele (?) Ion de parí", cum fuseseporunca, Tgtarul fioros, socotind cg ar fi mai prejos de el sg astepte asade mult timp victoria, si-a urmat mai departe atacul cu masa trupelor sale;dar a fost lucru minunat sg vezi cum se prgbuseau la pgmint printre aceipari cgláretii // si caii, iar trupele in dezordine erau asa de decimate, ?twitcrestinii au scos un striggt puternic: Victoria, si cu cinci sau base piese decimp asezate pe coasta muntelui au pricinuit mari pierden dusmanului, careisi continua lupta cu atita indirjire inch Meldrich, vgzind cg nu e nici oputintg sg pgstreze superioritatea multg vreme, si-a adunat mica sa oasteintr-un singur corp, hotarit in acea clip sg forteze trecerea sau sg moargIn aceastá incercare; si astfel in grosse (?) a dat un atac general, si timp

29 Adicsi Turnul Rosu (Veres=rosu). Este numirea localitiiii si nu a unei väi.30 Altus. Confuzie intre o luptä anterioarä de pe aceastä vale si cea de la

Teisani.31 As three battalion of Pikes, amongst the which also there was digged many small

holes. Vezi textul lui T. Cavriolo.32 Trompets and howboyes sounding.33 Numire fantezistä poate compusä din Beg si Oglu." Within their squadrons of stakes.

523

p. 142

p. 143

www.dacoromanica.ro

P.

de mai bine de o jumätate de orä si-a deschis drum inaintea sa35, ping cegrosul trupelor hanului Crimeei, impreunä cu doug regimente de turci 4j

de ieniceri, le-au intrecut asa de tare numgrul, inch au fost infrinTi. Pe in-serate contele cu 13 sau 14 sute de cgläreti a trecut innot unii s-auinnecat, toTi ceilalti au fost ucisi sau prinsi. i astfel pe aceastä cimpiegeroasg zäceau aproape 30 000 de trupuri, unele färg. cae, fr brave si färgpicioare, toti täiati murind ei acolo au aratat lumii c pentruasa de putine vieti atarii Crimleni au plgtit un pre; care niciodatg nu afost a$a de ridicat.

Dar acum Tinuturile Transilvaniei si ale Tárii Românesti (supusg. impg-ratului) i Sigismund acel viteaz principe, supusul i pensionarul su", i ceamai mare parte a nobilimii, viteji cäpitani i soldati, au ajuns prada cruduluiturc nimicitor, pe citä vreme dacg impgratul ar fi fost tot atit de dispus si-1ajute pe el, ca si pe acele trei armate comandate de trei cgpitani atit de me-rituosi ca Mihail, Basta si el insusi, i dacá aceste trei armate s-ar fi unitimpreung impotriva Turcului s judece oricine ce fericire ar fi fost pen-tru tntreaga crestingtate cáci sau ar fi fost recuperatg Bulgaria, sau celputin ar fi fost el37 alungat din Ungaria unde a scos mult mai multe lucruride la Impärat, decit a scos acesta din Transilvania38].

In aceastg fatalg luptä in care Nederspolt, Veltus, Zarvana, Mavazo,Bavell i mulvi alti conti, baroni, colonei i cápitani, neinfricati cavaleri

soldgi si-au aflat moartea, amintesc de numele compatrio-144 tilor nostri care au fost pe linga el in acele // isprgvi glorioase, si care si-au

sfirsit zilele cu aceeasi hotgrtre neclintitg ca cei mai buni luptätori pentruHristos i evanghelie, i anume Bastersfield39, Kardwicke, Thomas Milemar,Robert Mullineux, Thomas Bishop, Francisc Compton, George Davi-son, Nicholas Williams, si unul John, un scotian, au fácut tot cese putea face omeneste, i and nu au mai putut face mai mult, si-aulásat acolo oasele lor ca mgrturie a spiritului lor. Numai stegarul Carleton

sergentul Robinson" au sapat, dar Smith zgcea printre trupurilecelor mgcelgriti, ,gemInd de trudä si de rgni, cu altii aflaçi i ei cu sufle-tul la gurg pina ce a fost descoperit de jefuitori mnca in viatg, siväzind ei dupg platosa i hainele sale cà pretul rgscumpgräsii sale le-arprinth mai bine decit moartea sa, 1-au dus in prinsoare impreung cu multi

35 Made his way plaine before him. In realitate tätarii s-au retras.39 His subject and pensioner.37 Turcul,38 De aici incolo avem pasajul paralel din Purchas (cap. II) cu unele deosebiri, de

pildä Balchelor in loc de Bastersfield, apoi Milemay, Mullynax, Roger in loc deFrancis Compton ... scotianul in loc de: un scotian.

39 In Purchas: Zarnava.4° Vezi Obs. crit.

524

www.dacoromanica.ro

altii. L-au tratat bine pinä s-a támáduit de ráni, iar la Axopolis" 41 au fostcu totii vinduti ca robi intocmai ca vitele intr-un iarmaroc, unde fiecarenegustor inspectind membrele si ränile lor, punea pe alti robi sá se ja laluptä cu ei ca sá le incerce puterea. El a cazut in lotul Pasei Bogall carel-a trimis de indatä la Adrianopol, si de acolo la Constantinopol la fru-moasa sa tiitoare ca sä-i fie rob. In cete de cite 20 de robi ferecati In lanturilegate de itul lor au defilat in Marele Oras unde au fost predati stápinilorlor deosebiti, iar el a fost predat tinerei Charatza Tragabigzanda (etc.).

Este apoi trimis de aceasta fratelui ei Timur, pasa de Nalbrits. Maltratatde acesta el il omoará si fuge prin deserturile Circasiei la Aecoplis unde astat la guvernator ptná ce a fost trimis cu un convoi la guvernatorul dinCaragnaw care i-a dat un salvconduct spre Letch, Donka, in Cologoske, si deaici la Berniske si Uewgrod in Siberia prin Rezechica pe riul Nipru in mar-ginea Lituaniei. De aict a fost dus cu multá buravointá in acelas fel prinCoroski, Duberesko, Duzihele, Drohobus si Ostrog in Volonia, Saslan si LascoIn Podolia, Halico si Collonia in Polonia, si astfel l'irá' la Hermanstat inTransilvania.

41 De observat cà. In ràficirile sale ultetioare prin desertul Circasiei", el este osp'Itatde guvernatorul de la Exopolis" (In Purchas) sau Aecoplis" (versiunea din 1630), aclicl:variante ale numirii din Axiopolis culeasI din c5rvi si valabirá pentru o vreme multtrecutä.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE

O apreciere criticä a aventurilor lui John Smith laTara RomAneascg nu este posibilg fgrg o privire generala si asupra celor din Ungaria siTransilvania, povestite In capitolele precedente si care nu au fost cuprinse in extrasulredat in volumul nostru din cauza caracterului lor absolut incredibil. Dm totusi un rezumatsumar dupg ele pentu o mai bung intelegere a intregului.

Sint necesare unele observmii preliminare. Asa-zisele aventuri din 1601-1602 au fostexpuse abia dupä doug decenii si mai bine. Publicarea lor s-a ficut în clouà etape cuo sporire considerabilg a textului. Spiritul in care a fost elaborati chiar si versiunea initialgreiese ciar din titlul anunfind ispravile sale in rgzboaiele impgratului, impotriva turcului,stratagemele sale subtile, luptele vitejefti, aplausele <cistigate>, ridicarea sa 'in grad ficinstea <de care se bucura>,. Titlul pretinsei lucrgri din care ar fi fost extrasg poves-tirea diferg de la o prezentare la alta. In cea din seria de vpelerinig publicatg dePurchas (His Pilgrims, vol. VIII) in 1624, se menTioneazg Raboaiele din Transilvania,Valahia fi Moldova scrise de un invglat italian Francisco Femeza, secretar al princi-

526

www.dacoromanica.ro

pelui Sigismund Báthory, iar in textul din memoriile din 1630, Transilvania a fost into-cuitä prin Ungaria ;i s-a mai lämurit ca textul ar fi fost tradus de Master Purchasa.Dar mai difera si cifrele in mod flagrant. In Purchas numarul crestinilor c'l zuti Inlupta Cu tatarii este de 2 000, in memorii el a arescut la 25 0001... Moise Székely vinela Regalia Cu 4 000 de luptatoril si 24 de tunuri (Pur). iar in textul al doilea cu 9 000de oameni si 26 de tunuri! In schimb, la Olimpachg annata lui ICizell are 20 000 deoameni (Pur.) iar in memorii scade la 10 000! In sfirsit, memorille infatiseaza aceastranie diploma a lui Sigismund Báthory din 9 dec. 1603 (I) certificad de crainiculcoroanei Garter" la 19 august 1625, adicä Cu vreun an dupä publicarea textuluidintli.

Ce a determinat difuzarea acelor aventuri" in 1624? Relators din Virginia intoamna anului 1609 In conclitii foarte indoielnice, discreditat de fostii di tovarasi decolonizare, acuzar de uneltiri pentru a prelua puterea, de Intelegere cu regelea indigenPowhattan, de intrigi In stud coloniei etc. etc. arestat o prima dad inca din cursulcalatoriei spre Virginia, si gata a fi arestat din nou rind päraseste In sfirsit aceastaasezare intr-un mod destul de echivoc, semänind mai mult a fuga, Smith nu a mai reusitsa obtinä a fi trimis inapoi. Speranta sa de a-si muta cimpul de activitate in NouaAnglie s-a dovedit desard. El porneste o campanie sustinuta de propaganda pen-tru colonizarea lumii noi, fireste dupa planul du. Dar in martie 1622 sosesc vestidezastruoase din Virginia. Indigenii au macelarit in masa pe colonisti si au distrus cul-turile lor. Indad Smith redacteaza un fel de plan oferindu-si servicilie si schirind un programde actiune. Tot atunci se grabeste sii scrie pe nerasuflate o istorie a Virginiei (A GeneralHistory of Virginia . . .) impartid in dou'i parti care au fost predate simultan la doi tipo-paf; pentru a nu pierde nici o clipa. Drept härti a folosit unele existente, inlocuind numelede pe ele cu altele, in bunä parte fanteziste. Obtine pentru carte patronajul ducesei deLennox. 0 parte apreciabila din continut e reprezentad de descrieri anterioare si e imprumutadde-a gata din materialul colectionat de Hakluyt si monopolizar la moartea acestuia decontinuatorul säu, Samuel Purchas. John Smith, care 11 cunostea Ind din 1611, ajunsese, nuse stie In ce conditii, sa-1 ajute la pregatirea pentru tipar a acestui fond. Injghebad in 1622,Istoria oferitä spre subscriptie printr-un prospect din anii 1623-24, apare in 1624 insotitade versuri panegirice" pentru Smith, indreptate totodad contra unor invidiosig saudetractori ai lui. Se simte bupiratia sa. Printre semnatari se numara Purchas algturi de ceidoi supravietuitoria ai luptei din Tara Romaneasca, Robinson si Carleton. Acesta amintesteca. 1-a avut comandant pe Smith tn Transilvania. (Doar aceste versuri si mentionarea ki decatre Smith tn epilogul luptei contra tatarilor constituie singurele indicii, nu tocmai convinga-toare, ale existentei sale). In felul acesta se stabilea o punte titre trecutul glorios al lui Smithdin rimpul luptelor sale cu turcii care 11 ridicase la o treapti superioarä de gentilom cublazon dobfndit in razboi, ferindu-1 de umilintele incercate de el din parren tovadsilor decolonizare, care apartineau aproape toti unei categorii mai favorizate. Dar atestarea acestordoi necunoscuti nu era suficienta. Si astfel asisdm si la fenomenul invers al introduceriiaventurilor lui Smith in seria de pelerinia a lui Purchas, into niste fragmente relative laocuparea Agriei in 1596 si la uciderea sultanului Osman in 1622. Infiriparea textului lui

527

www.dacoromanica.ro

Ferneza a avut aceeasi zoclie ca Istoria Generala a Virginiei. In felul acesta se rotunjeaapologia eroului din lumea nottä.

Aventurile lui Smith se desfa,soara in trei OW: Ungaria imperial, Transilvania si TaraRomineasta. Cele din Ungaria sint copiate dupa descrierile cunoscute ale campaniei crestinepurtate la Kanizsa si Alba Rega1. Cu multa prudentä el s-a ferit de o lumina' mai directaasupra sa, preferind s apara peste tot ca secundul lui Meldrich cäruia ti acordi primul loc.Cum operatille de la Kanisza erau foarte bine cunoscute, a gäsit mai ingenios sä povesteascio actiune cu total original: despresurarea glorioasä (dar fietiva) a cetatii Olimpach (sauin mem. din 1630: Olumpagh) adica Limbach de jos, din apropierea Kaniszei. Unelemomente mai importante din asecliul Kaniszei au fost transpuse de el la Olimpach. Nulipsesc de "aici nici comandantii principali mentionali In Istoria universala a lui J.A. deThou, sau In Actiunile regilor Ungariei datorate lui Spontoni, anume Herberstein, guvematorul,,Slavoniei i Madrucci comandantul oastei spaniole, care intimpinä pe cititor inca dinpragul extraselor din Femeza sub numele de Ebersbaught si de Meldrich. Acesta insä, subpana lui Smith, pierde once contact cu realitatea si devine o figurä pur fiEtivä, case it vapatrona In aventurile Inchipuite din Transilvania si Tara Romaneasca. La Olimpach Smith1'1 invata pe comandantul artileriei imperialllor, Kizell, cum sä corespundä prin semnaleluminoase cu Ebersbaught asediat de turd, spre a porni un atac combinat, precum si o altastratagemä menitä a distrage atentia turcilor. Acestia stnt siliti s depresoare cetatea, iarSmith e rasplatit i inaintat cäpitan a 250 de soldati sub comanda colonelului Meldrich.

[Dar Inca Inainte de campanie acelasi Ebersbaught li recomandase lui Kizell i acestalui Meldrich, cu care s-a dus la Viena, unde Indata a fost facut capitan a 250 de soldmi!!!].In cronologia foarte confuza a lui Smith, acestea s-ar fi petrecut dupa capitularea Kaniszei.Dar ea a avut loc tirziu toamna (1600) si se stie c turcii nu porneau actiuni militare inpragul iemii. Urmeazä povestirea isprävii de la Alba Regalä din toamna anului 1601.Colonelul Meldrich, informat de niste crestini fugiti din cetatea tinuta de turci, ti Iasi peSmith (Pur.) sau, in versiunea a doua, 11 pune s arunce In cetatea asediata vase de pärnintumplute cu materii explozibile. Fraza despre cucerirea orasului de atre ducele de Mercoeurde generalul Russworm pare sä implice ca victoria se datora in bunä mäsurä acestui fapt.Ba chiar in versiunea a doua, sporita cu dottä capitole copiate in bunk' parte dupi Knolles(dar cu destule inventii proprii), Meldrich a fost acela care 1-a luat prizonier pe Hassan pasasi 1-a dus ducelui de Mercoeur!!! Urmeaza scenariul aventurii din Transilvania. Laincheierea campaniei din Alba Regala, Mercoeur îi imparte armata i trimite 6 000 deoameni sub Meldrich ca ajute pe Basta contra lui Sigismund Báthory In Transilvania.Povestirea devine a.cum de-a dreptul uluitoare. Meldrich in loc si-1 ajute pe Basta contralui Sigismund, ii ajutä pe acesta contra ttkrcilor! (Vezi mai sus notita introductivä la J.Smith). Trupa lui se preschimbä intr-un fel de ceata de mercenari. El insusi evolueaza. Aflämca el este un nobil din Transilvania (!), cu socoteli i razbunari proprii pe care le satisfaceprin acte de cruzime dupä cucerirea misteriosului ,,Regal1 in Transilvania, cucerireprecedaa de actiunea dusä intr-o regiune greu de loCalizat numita Zarkain (Pur.) sauZarkam (mem.). Citäm: Contele facind multe incursiuni in Tara Zarkain (Land of Zarkain)prin Muntii StIncosi, unde locuitorii slnt parte turci, parte fatari, parte evrei, dar cei mai

528

www.dacoromanica.ro

multi bandi(i, renegag fi oameni de soiul actesta, pe care uneori II fugärea (forced) incimpiile de la Regall, unde se afa un oras bine intarit de la sine, nu numai cu oameni 6fortificavii, dar chiar atit de bine inconjurat de munvi, e cu o treea'toare atit de anevoioasi,Inch in toate aceste räzboaie nu se facuse Impotriva sa niel o tentativä cu vreun folos".Meldrich vine cu 8 000 de oameni sa-si instaleze tabara in fava orasului din care locuitoriiexecuta o iesire care se soldenä cu 150 de morvi. Dar contra orasului vine si Moise Székely,locotenentul principelui cu 4 000 (sau 9000!) de calarevi si pedestrasi fi 20 de tunuri (Pur.)

care In versiunea a doua se urea la 9 000 de oameni fi 26 de tunuri. Se fae pregatiricare in mai bine de o luna. Turcil care stapineau orasul, rtcleau de aceasta incetineala

ca e cum s-ar fi temut ca ar pleca crestinii inainte de a da asaltul (!) au trixnis oprovocare catre oricare din capitanii oastei <crestine,> aun ca in dorinta de a distra pedoamne ... !!! seniorul Turcbasi (Turbashaw) [sau Turc pasa] provoaca pe oricare dincapitanii comandind o companie, care s-ar incumeta <si vina> sa se lupte Cu el pentrucapul saua (who durst combate for his head). Capitanii crestini trag la sor; si Smith este celales. In fava unui public numeros privind de pe zidurile orasului, in frunte Cu doamneleamintite, Smith invinge fi ucide pe Turbashaw", oferind capul acestuia generalului MoiseSzékely care il accepta Cu bunavointa". Urmeaza un al doilea duel cu Grualgo, prietenullui Turbashaw doritor sa-1 razbune, care isi pierde si el capa si 'in cele din urma Smitheste acela care trimite un cartel de provocare. Invingator a treia oara, el se inflvisena cucele trei capete infipte pe land fi este primit solemn de Moise in cortul su de comandan;care 11 imbräviseaza, ti däruieste un cal frumos, bogar inseuat, un iatagan cu o cingatoare*dorind 300 de ducavi, lar Meldrich il 'Malta la gradul de maior (?) al regimentului su(sergeant major of bis regiment], rang despre care nu se mai pomeneste nimic dupi aceea!In sfirsit se ja orasul cu asalt 6 zidurile stilt crunt impodobite cu capete de tutrci, ca orazbunare mult asteptaa de Meldrich. Apoi a devastat Varatzo", Solmos" si Kuprouka."unde se retrasesera ramasitele acestui cuib de tilhari, care au lasat 5 000 de morti macarca si el a pierdut cam tot atitia si toata. prada fi 2 000 de prizonieri (majoritatea femeifi copii) cu care s-a intors la Esenberg", nu departe de palatul principelui, unde si-a asezattabara". Principele vine In inspecvie, aflä de ispravile lui Smith la 'Olimpach", laStolewisenberghe" (adica Alba Regala) cit fi la Regan' $j ii confera un scut nobiliarcu trei capete de turd, daruindu-i portretul su <sub forma de medalie?> de aur (hispicture in gold) 6 o pensie anual a de 300 de ducati. Din cele =atom rezuleii ciar c'dSmith nu cunoftea nici locurile fi nici imprejurarile din Transilvania. Existenta misteriosuluiRegall se explica poate printr-o confuzie lime cele doua Albe: Alba Regali fi Alba Iulia.Smith se refera deci la Alba Iulia despre care are idei extrem de neelare. Pentru el este un ora;cu garnizoana turceasa (!) si cu locuisori care les sa se lupte cu crestinii (1). Acest otraseste cucerit de la turci de catre miticul Meldrich si de Moise, locotenentul lui SigismundBáthory (acelasi Sigismund care primise steag de domnie de la turci fi astepta ajutor de laei contra imperialilor!). Dar se stie ca Moise a ocupat Alba Iulia contra lui Basta in timpultratativelor acestuia cu Sigismund pentru perfectarea renunvärii sale la Transilvania. S-ar puteaca asociatia lui Moise cu Alba Julia sa se datoreasca tocmai acestui fapt inregistrat gresitsi neinveles bine. Dar s-ar mai putea ca sa nu fie vorba de o confuzie real a a autorului, ci de

529

www.dacoromanica.ro

o incercare de a crea confuzie in mintea cititorului. Inca din 1614 el botezase o localitatedin lumea noul insemnatä pe o hartä ingtisatä de el cu destulä fantezie: Cele trei capetede turci. lar härtile sale, Incepind cu cea a Virginiei din 1612 fluturau sterna sa cutrei capete de turd. Ar insemna a el Ii iatribuia Inca de pe atunci un scut nobiliardobindit in luptele cu turcii. Poate ei nu ajunsese înc la näscocirea atit de fanteristä aintreitului dud, ci se filea, in general, Cu fapte de arme din cursul campaniei räsunitoare dela Alba Regalä, condusä de ducele de Mercoeur, cele trei capete simbolizind poate treilupte deosebite. Trebuia deci ca isprava sa s5. evoce, fie chiar Intr-o formä trunchiatä,numele de <Alba> Regal<l>. Materialul infoTmativ pe care l-a gisit la Purchas i-aputut da ideea construirii unui mit mai substantial si situärii actiunfi intr-un lac mai pulinluminat de istoricii timpului i intr-un moment mai putin deterrninat. Este interesant de obter-vat el in aventurile din Ungaria eit 0 din Tara Romineasen inventia imita I plagiazgrealitatea redatä de istoricii consultati, in vreme ce in aceastä Transilvanie inchipuitä,fictiunea precede ingormatia. Smith foloseste de predilectie istoria lui Knolles. $i de astadatä recurge la ea pentru Transilvania, dar expunerea e scindatä pe douä planuri deosebite.Päräsind fictiunea, firul povestirii urmeaz1 destul de aproape explicatille lui Knolles privindpertractirile dintre Basta si Sigismund, care constituie puntea spre noul decor situat acum inTara Romaneascii. Constaam ei in versiunea instalarea in domnie a lui Radu$erban este tratatä In mod foarte general si sumar, si numai cind e vorba de lupta cu ttarii, apar stratagemele i incidentele dramatice, In vreme ce In versiunea a doua apar dela inceput o serie de episoade imaginare d de personaje noi. Este un 1ntreg Toman Cu ineá-

atrocitäd, ambuscade si urmäriri, care se leag de episodul romantat al tuptei Cu tä-tarii prezent inc d in versiunea întîi. Dealtminteri, de-a lungul unei jumätäti de capi-tol avem un text comun. Dar aläturi de amplifiedrile i romanfirile evidente apar d uncleelemente noi, de pild5. mentionarea Intärjrii taberei ca pari ascudti, macar c mersul ope-radilor din text nu se potriveste Cu lupta de la Ogretin Teisani povestitä de Cavriolo,participant activ la ea. Cum se explieä faptul ea* aceastä luptn terminatä in realitate curetragerea tätarilor, este infälisati aici drept cea mai singeroasä Infringere? Räspunsul poatefi aliar la istoricii folositi de Smith. In adevär, Knolles (op. cit. p. 1144) pomenede de vic-toria lui Rada 5erban asupra hti Ieremia, pe care li alungä din domnie, i mal mentioneazafoarte pe scurt d victoria repurtatä curind dupä aceea asupra tätarilor. Dar mai departe,la p. 1165 urmindu-1 pe Michel Baudire (Inventaire .) cu privire la incursiunile tätarilordin anul urmätor (1603), Infitiseazä acele lupte drept un adevärat dezastru pentru romani!Smith isi insuseste acest punct de vedere. Deznodämtntul propus de Knplles ti convenea,mäcelul final culminind cu pretinsa sa cadere in roble d cu rätäcirile sale ulterioare Ii in-gäduia sä lase in umbrä un interval destul de lung si s exploateze situada inchipuitä de elr.,introducind in textul su o descriere a vigil tätarilor dupä raportul lui Rubruq (din sec.XIII) d relatarea mai recentä a lui Broniowski (sf. sec. XVI). Ambele se aflau printre ma-terialele lui Hakluyt, ajunse in lotul lui Purchas.

Asadar, elementele stind la baza naratiunii pot fi impartite in reale fi fictive. Cele din-eli constau in: a) frinturi de informatie culese prin istoriile contemporane i folosite, fie camodel de imitat4 fie ca umpluturä pentru a da oarecare pondere textului, i a-i conferi mai

530

www.dacoromanica.ro

multä credibilitate; b) Imprumuturi masive din descrieri autentice, ca cele referitoare la tä-tari; c) stiri mai haotice prime din zvon public si culese fie din auzite, fie din vreunul dinacele avvisi" räspindite mai ales la Venetia pe baza unor sugestii de la Praga, sau pur sisimplu auzite direct de la vreunii din soldaVi valoni care au fäcut parto din trupele luiBasta. Smith pretinde a fi servit In Tärile de Jos inainte de epopeea sa din LJngaria etc.,dar in realitate nu dam nici un punct fix In cronologia sa, care se fereste de once ele-.mente de datare. Unde se gasea el in timpul acelor rataciri fictive prin Rusia fi Germaniadin 1602-1604? aci prezenta sa atestatá de pretinsa diplomä a lui Sigismund Báthory nurezistä unei priviri critice. In sfirsit, tot reale stilt si härtile folosite pentru a da un fel deautenticitate fictiunii, precum vom vedea analizInd elementele fictive. Acestea stilt floartediverse: 1) texte apocrife ca pretinsa carte a miticului Femeza sau diploma falsi atribuitälui Sigismund Báthory; 2) localitafi inexistente ca Tara Zarkain si orasul Regall din Tran-silvania; 3) personaje imginare, ca fabulosul Meldrich, inventar pentru a patrona aventurilelui Smith, sau ca pleiada de comandanti turci, tätari sau crestini cäzuti la 4,Rotenton'. Din-tre acestia din urmä, grupul de credinciosi si prieteni ai lui Sigismund Báthory se caracterri-zeazli prin nunziri aparfinind Transilvaniei. Lucru relevat (de Phil. Barbour) ca fiind 'in

sprijinul autenticitätii lor, cu o trimitere la harta lui Théod, de Bry. Dar acest amänunt nedä: tocmai cheia procedeului lui Smith. AfIlnd pe acea hartä din 1596 denurnirile tn formägermanä ale unor localitäti: Nederspolt, Obervinz, Budendorf, Veltus (Waltz), el face dinacetre nume de comunitäti säsesti nume nobiliare maghiarel Aläturi de acesti corgi si baronimai apare si nobilul Zarvana (in Pur.) sau Zarnava (in versiunea a doua), poate o redarea numelui de Szaszvaros (?) sau un nume inventat ca cele ale unor alti nobili pomeniti o-datä cu ei: Bavell si Mavazo, de pildI. Tot pe harta lui de Bry afläm si numele Reb-nyk, Argish, I.angenaw, Veresthom, Rothenthurm ... In sfirsit, stratagema folositä contra tä-tarilor seamänä cu cea povestitä In textul Insotind harta lui de Bry (Pannoniae HistoriaChronologica) p. 194 ca folosità tot contra tätarilor fn 1594. (Am mai cita aici si harta din(Chronologia lui Hieronymus Ortelius ed. din 1615, unde aflänt forma Peteske folositä. deSmith in versiunea a doua); 4) Ispravi fi stratageme inchipuite. Am väzut cI Smith Isi atri-buie un rol secundar sub aripa lui Meldrich, cu o singtui exceptie In duelul de la Regall,unde el este cel ce apare pe planul 'Mtn si ocupä toatä scena. Inventia duelului este perfectconturatä de la Inceput si se repetä fittocmai fi fn versiunea a doua. Se observä uneori unfel de progresiune,/ de pildl in capitolul despre Alba Regalá sau in cel despre instalarea luiRadu $erban tn domnie. In versiunea din Purchas, In amtndouä cazurile arfjäm doar o enun-tare foarte vagä si generala, dezvoltatà apoi in versiunea a doua. Sttatagemele si inventiilelui Smith pot fi demistificate in oarecare misurä. Corespondenta prin semnale luminoase sistratagema de la Olimpach ar fi fost Imprumutate din cartea lui Vannocio Biringuccio,Pirotechnia, tradusä: de Whitemore si publicatä aläturi de Arta raxboiului a lui Macchiavelli,cunoscutä de Smith Incä din anii uceniciei sale. 0 altä lucrare cunoscutä ulterior de el aputut inspira unele din inventiile povestite de el fn 1624 si 1630, anume cartea lui Wil-liam Bourne, Inventions or devices. Very necessary for all generals and captains etc. (Lon-dra, 1578). lar invemia vaselor de pmint umplute cu materii explozibile ar putea sä, de-curgä din memiunea folosirij unor ,,pots I feu' tn acviunea de la Buda din acelag an, in

531

www.dacoromanica.ro

Inventaire de Phistoire générale des Turcs de Michel Baudier (Edifia a doua este din 1620).(Vezi Barbour, op. cit.) Despre stratagema din 1594 povestitä in brosura lui de Bry a maifost vorba mai sus ...; 5) Denaturari i romantari istorice. Cea mai flagrantä din toate esteinfglisarea lui Sigismund Bithory ca purtind luptä Cu turcii in 1602! Tot ark de fantezisteant i stratagemele lui Radu Serban contra lui Ieremia" precum i atrocitgtile atribuite celardoi domni in acel capitol. Despre Tara lui Zarkain a imai fost vorba. S-ar putea ca autorul sä fiavut in vedere unul din centrele haiducilor" care pärgsindu-si rostul lor de lupdtori contraturcilor, prädau populatia Transilvaniei, purtindu-se ca niste banditi. Aceastä fazg culmineazgin anul 1604. Este momentul corespunzind descrierii lui Smith dupg Knolles a prgpgduluiTransilvatilei datorit lor; 6) Erori. Simian Movilg este confundat cu Ieremia In mod con-stant. Dar aceastg croare apartine i lui Knolles i chiar uneori participantilor la campa-nie, care stiau cg trupele lui Simion erau plitite de Ieremia. Smith mergind i mai departe,11 infiiisead pc Ieremia luptind in persoand contra lui Radu, cu mare vitejie. O altg eroareeste mutarea luptei cu dtarii de la Teisani la Turnu-Rosu!

Care e stadiul actual al problemei autenticiatii aventurilor lui Smith in rasaritul Eu-ropei? Dupg L. Kropf care 'in periodicul Notes and Queries" din 1890 declarä intreaga po-vestire o purl fictiune, neend hotgrit prezenta lui in Transilvania i Ungaria, Ant. Szerb inarticolul Captain John Smith in Transylvania publicat In 1940 in revista Hungarian Quar-terly", desi mai pi:4in absolut in formulare, se arad foarte sceptic privind autentidtateamaterialului prezentat. In tabgra adversä, Bradford Smith in Captain John SMith: his life andlegend, Philadelphia, 1953 si Laura Polanyi Striker, fie algturi de el in lucrarea citatg, fiein diferite atticole din 1957, 1959, 1962, inceard o apgrare a lui Smith 6 din acest punct devedere. Tot algturi de ei trebuie asezat si Phil. Barbour (The three worlds Captain John Smith,Boston, 1964) care pledead pentru auentidtate in duda unor constatäri pe care calla säle reducä prin argumente. Este un fel de dialectici intre afirmatilie sale din text si discu-Iiile sale din note. Dealtminteri i titlul unui articol precedent Fact and fiction in CaptainJohn Smith's True Travels in New York Public Library LXVII (1963) pare sä indicepÓziia sa. Dintre aceste luciiri nu am avut la indeming decit volumul The three worldsIn care s'int redate i concluziile autorilor citati ma, sus. Am crede ci au fost ocolite punce-le principale constituind cheia insgsi a problemei: 1) Existenta lui F. Ferneza. Se face oapropiere de Ferneza-Farnese (!) si se declad cä in vremea aceea erau unii membri ai acesteifamilii în Ungaria, luptind Cu turcii (!) i cg se ;tie cg Sigismund Báthory avea multi ita-lieni în slujba sa (on his staff). In concluzie, se considerg si mai departe deschisä aceasdchestiune. A r fi fost preferabil sä se porneascä de la existenta realä a italianului GiorgioTomasi, fost secretar al lui Sigismund Báthory, care publicä in 1621 la Venetia o carteDelle guerre et rivolgimenti del regno d'Ungaria et della Transilvania con successi d'altreparti segutti sotto l'imperio di Rodolfo e Mathia Cesan: sino alla creatione in imperatoredi Ferdinand° Ii Archiduca d'Austria. Dad Smith a fost in adevär la Graz, cum pretinde, aputut sg-1 cunoascg acolo unde era secretar al nuntiului apostolic intre 1602 si 1606. Dupgacest model real a fost desigur creat Fr. Femeza al drui nume a putut fi fabricar dupgacela al cäpitanului de vas spaniol Francisco Fernandez, care incearci o recunoastere inapele bgiii Chesapeake, asa dupg cum Meldrich a putut proveni de la Madrucri, care s-a

532

www.dacoromanica.ro

retras in 1601 de la asediul Kaniszei cu ramäsitele trupelor sale, la Graz unde le-a concedist.O bunä parte din ele proveneau din riffle de Jos. Smith a putut avea unele ecouri la Graz.Data venirii sale aici este voit neclara., dar ar putea coinpide cu toamna anului 1601. Estesugestiv rolul iezuitilor englez i irlandez de la Graz care l-au pus in /egatura cu .,Ebers-baught i ,,Meldrich" (Madrucci?). In versiunea din 1630 acest moment es,te precedat detrecerea lui Smith la Roma pe la faimosul iezuit englez Parsons, care ducea o lupta necru-tatoare contra preodlor catolici din Anglia care refuzau sa-i recunoasca autoritatea, arestind

sechestrind pe delegadi acestor clerici veniti s protesteze la papa si inventind falsi emi-sari ai acestora care 'ea' abunde in sensul su (Vezi de Thou, op. cit., IX, p. 434). Nu esteexclus ca Smith sa fi fost amestecat Intr-un fel oarecare in aceste intrigi. Exista perioadeintregi din activitatea sa din 1596-1606 asupra carora prefer s taca. De pilda, sedereasa in Irlanda (cind? i del vreme?) amintiti de unul din adversarii sai din Virginia, care i-aaruncat in fata ci a facut acolo pe cersetorul clandestin (it was proved to his face thiat hebegged in Ireland like a rogue without a license) (Barbour, op. dit., p. 145). Insula la careSmith nu a raspuns nimicl Sederea In Irlanda si tangenta cu iezuitii deschid perspective noiasupra lui Smith. 2) Autenticitatca diplomei lui Sigismund Báthory este discutata doar dinpunctul de vedere al unora din numirile ce apar in titlul emitentului, färä a se intreba dacainsusi faptul acordarii unui asemenea document este verosimil. Dealtminteri, tot titlul estefantezist: Sigismund Báthory, Dei gratia dux (!) Transilvaniae, Walachiae et Vandalorurn (!!!),comes Anchard, Salford, Growenda [Corect, 'inainte de abdicare tidul suna: Nos Sig.D. gr. Transilvaniae, Moldaviae, Walachiae transalpinae et sacri Rom. Imperii princeps,partium regni Hungariae dominus, aurei velleris eques et siculorum comes. lar in niste di-plome minore date in iunie 1602 in preajma renunfärii din urma, avem forma: Nos S. D. gr.Transilvaniae et sacri romanii Imperii princeps (Veress VII, 46, 47).] Se accepta decitextul i traducerea Vandalorum prin Moldavia (!) i Lesprizia i Misnia prin. Lipswick inMisenland (Leipzig). Dar Sigismund primise drept resedinta castelul de la Leitmeritz InBoemia. Sa fie aceasta explicatia acestei numiri? Se emite ideea cà documentul a tfost deterio-rat din cauza indoiturii sale si a fost reconstituit la citire din memorie, cu ajutorul poste allui Purchas sau al gravorului Vaughan (?) i chiar al crainicului regal! Astfel s-ar fi ajunsla formele Meldrich in loc de Modrusch (!), Anchard in loc de Ecsed (!) i Growenda in locde Grosswardein (!!). Dar ce rost ar fi avut numirea de Ecsed ciad Sigismund apartinia ra-murii de Somlyo si nu de Ecsed? De ce forma germana de Grosswardein intr-un text latio?Si ce rost avea in titlul lui Sigismund? Despre Salford nici macar nu se cauta vreo explicatie.Se accepta si natura hibrida a documentului (diploma de innobilare i totodata circularacatre toti vecinii dea lui Smith libera trecere pe la ei). Se accepta i dubla contradictiedintre afirmada lui Smith ea a fost cumparat ca rob de pasa Bogall i trimis la Adrianopol,

apoi la pasa de Na/britz pe care 1-ia ucis, i cea din diploma cà ar fi fost capturat la18 noiembrie (!) 1602 de pasa din Cambia (a Domino Bascha electo (!) ex Cambia regionisTartariae) de la care a fugit (deci nu 1-a mai ucis?). Dar dupà toata aceasa argumentare vinesi o marturisire a unei mar nedumeriri, cind in document Meldrich este numit i HearicVolda! (Henrici Volda comitis de Meldri, Salmariae et Peldoiae) caci William Henri Voldasau Faldo era numele unui elvetian sau olandez venit in Virginia, pe care Smith il acuza

533

www.dacoromanica.ro

de uneltiri Cu indigenii si de trgdare (Ist. Virginiei, cartea III, cap. XI, pp. 84-86, ed.Glasgow 1907) unde 11 numeste insg William Volday, insä In alte izvoare el este numitHenry Volda sau Faldo (Barbour, op. cit., p. 460 nr. 3) clnd se mentioneazI cl a murk defriguri in 1610. Acuzarea foarte neclarg a lui Smith este poate in legturg cu faptul cg elinsusi fusese acuzat de uneltiri cu indigenii contra colonistilor ! Aceaseg completare senza-tionall a numelui lui Meldrich rgsturna identificarea cu unul din contii Modrusch (Modru-sa) din familia Frankopan. In acest moment existau cel putin doi Frankopani, George

Niculae care s-ar fi potrivit ... dar o identificare specificg" nu e nici posibilg niciimportantgg (!). Dar aceasta nu impiedicg transformarea lui in Modiusch i lämurireaera un protestant convins. Se porneste de la postulatul cg toti luptsátorii crestini mentio-nati de Smith &Ira din Slovenia 6 inruditi tntre ei. Astfel este identificat i Ebersbaught"cu un posibil (!) Eibiswald din Slovenia. Un tabel genealogic condensat" lucrat la Graz,demonstreazg alianyele matrimoniale dintre famililie Kollnitz, Eybiswald, baronul Kiazeletc. Si aici credem cä s-a pomit de la premise gresite i c numele comarfdantilor principalipästrate 6 in istorilie contemporane ale lui de Thou, Spontoni, Hier. Ortelius, Knolles G, To-masi oferä indicii mult mal sigure Toate 11 pomenesc in mod constant pe Herberstein laasediul Kaniszei, iar trei dintre ele: (ale lui de Thou, Spontoni 6 Ortelius) amintesc si deMadrucci. Locul taberei sale este insemnat pe gravura din Hier. Ortelius Chronologia ed.1615 a asediului Kaniszei, reprodusä deahminteri si de Barbour dupg H. (hulls OrteliusRedivivus ed. 1665. Nici data luptei cu tätarii nu este Indreptatg, nu 18 noiembrie ci 22-23septembrie. In sfitsit nu se pune niciodatä intrebarea cum de textul lui Femeza (!) are atiteaImprumuturi din istoria lui Knolles? si cum de diferg atita versiunea din 1624 de cea din1630? 3) Suprapuneri nerelevate datorate Inseilgrii impreung a unor fragmente deosebite. De pildg a)fuzionarea luptelor de la Turnu Rosu si de la Teisani, b) suprapunerea manifestgrilor luiSig. Báthory -din perioada sa antiotomang cu cele din lupta sa Cu imperialli, ajunglndu-sela absurditatea flagrantg a luptei sale contra turcilor in 1602 (!) c) orasul Regall (AlbaIulia?) luat cu asalt de la turci de catre Moise Szekely in 16024 cind dimpotrivä acestaaliat Cu turcii ocupä Alba Iulia la renumarea lui Sig. d) Moise dupg cucerirea or)asului Re-gall pomeste in continuare contra turcilor (!) i pradg Varazo" Solmos", i Kuprouka".Dar despre Soimu.s stim cà fusese cedat de acelasi Moise Szekely turcilor pentru a le distigabungvointa. A fost recucerit de crestini. e) Neobservindu-se greseala preluatg de Smith de laKnolles i Baudier cu privire la pretinsul dezastru al rominilor la Teilsani, se incearei oexplicaiie Cu referire la ultima luptg a lui Smith in Ungaria =-. Tara Romineascg) tre-buie subliniat cà aceasta a fost numai o hiquialg (a skirmish)... si deci nu a fost memio-natä in izvoarele celelalte (!) 4) Identificgri de locuri. »Tara Zarkain" sau Zarkam" arfi $eica Mare pe motive geografice i fonetice (1) (ibidem, p. 140). Urbs Regalis" dindiploma ar avea in sprijinul sgu expresia lui Szamoskózi: Alba Iulia Transilvyniae urbscea a lui Reicherstorffer (martar al evenimentelorl!) declarind: Alba Iulia fuit cram regiaDaciae regum (Alba Iulia a fost odinioarg capitula regilor daci <din antichitate>). 5. Atitudinealap de intreitul duel de la Regan". Se declarg cg povestea desi infloritä. (dressed up) ar aveaun fond adevgrat, cäci Inca din 1614 Smith ar fi numit un grup de insule din Noua Ang,lie

534

www.dacoromanica.ro

Cele trei capete de turci". In ciuda unor scäparari de ironie in povestirea scenei, adevarulfaptelor este acceptat. Sint invocate ispravi similare amintite de Szamoskdzi. Am crede

modelul lui Smith trebuie cautat in vestitul duel al lui Stroie Buzescu cu ruda hanuluitatar la Teisani. Dei Cavriolo in raportul ssätt nu pomeneste nici un cuvint despre acestepisod, au ajuns totusi ecouri la curtea de la Praga, unde fusese de curind Stroie ca sol aldomnului. Au mai existat i diferite avvisi", ca acela trimis de la Graz la curia romana(rezumat de Veress VII p. 83) si care pare sa corespunda intocmai unui text pastrat inIstoria Transilvaniei a lui Spontoni. Se observa acolo o completare a nargiunii copiate duparaportul lui Cavriolo. Este descrisa si o lupta pentru ocuparea unui deal si este povestiti cuadmiratie isprava vitejeasca a lui Stroie. E posibil ca aceastä informatie sa fi fost trimisape alta cale decit pe aceea a rapoartelor lui Basta (in sensul lui Cavriolo) i anume sa fi fostindreptata de domo prin Vimercati, ale carui nelntelegeri cu Cavriolo razbat in textulacestuia. O particularitate comuna acelui avvise de la Graz 6 textului lui Spontoni esteafirmatia transmitatorului anonim italian al acestei stiri ca. Stroie ar fi fost un descendentisle vestitilor Srozzi din Florenta. Nu stim pe ce cale ar fi putut Smith lua cunostinta de-spre acest text. Oare la Graz prin intermediul lui G. Tomasi, secretarul nuntiului papal?Sau cumva chiar din materialul strins de Spontoni i zacind expus suturar intimplarilor IAA' lapublicana sa titrzie mult dupa moartea so.? Un ms. necomplet purtind In titlu numele lulBeducino, mort in 1610, cu un text foarte asemanator, aflat In colec-tia Academiei R.S.R. afost descoperit la Londra unde a putut eventual fi cunoscut de Purchas i Smith. Dar spredeosebire de textul lui Spontoni, el nu cuprinde in acel loc pasajul despre duelul lui Stroie,ci doar mai departe o mentiune despre golul lasat In sufletul domnului de pierderea acestuia.Dar tot la Spontoni ne duce si un alt pasaj despre lupta lui Moise Szekely cu imperialiii subochii ora.senilor din Alba I:Ilia, privind ca la o intrecere cavalereasca sau un tumir! Apro-piere sugestiva cu decorul duelului de la Regall, ,,la vittoria fu nobile, tanto piu per esserseguito il combattimento inaspettatamente in faccia d'una citta i cui habitanti, e giovanni,e vecchi, et vergini et donne co' figli in braccio dalle somita delle muse, come se giostra, otorneo mirassero, stavano agiatamente osservando l'ardire, e'l valore de' combattentr Si

iat i textul din Spontoni: S-a intimplat in aceasta lupt c unul din cei mai de seamaboieri români, arzind de dorinta gloriei, iesind si el din truism calare pe un nobil cal arab,s-a aruncat luptind asupra ginerelui Marelui Han, un thar de o vitejie admirata care 11

provocase la lupta dreaptä, si a fost rindul tatarului increzut sa-si piarda, capul retezav deloviturile nespus de putemice ale viteazului rom'an, spre adinca mihnire a Marelui Han si aintregii osti tataresti. El trebuia sa-i urmeze la domnie daca nu i se curma firul infioarea virstei. In aceasta imprejurare neInfricatul Stroie nu si-a dezmintit visa straveche,cad el era dinue acei adevarati Suozzi care la näruirea republicii florentine s-au mutas inTara Romaneasca Va trebui poate cercetatä. cu ateltie perioada de hibernare a materia-

lului Istoriei lui Spontoni pentru a putea urmäri in trecut mentiunile semnalate. Asadar, asupralui J. Smith nu mai exista dubii, chiar daci se mai incearca pledoarii i explicatii ca el

535

www.dacoromanica.ro

nu a pretins s scrie o istorie, ci doar n4te memorii (Barbour op. czt). Dar mat ramine de depistatprovenienta unora dintre informatii privitoare de pH& la localitatea Raza (pe care Barbour ocrede Brezoi!, dar care ne duce la acel Retz (=Titireci) mentionat de Dernschwam saucele referitoare la luptele lui Radu Serban, la episodul lui Petra Concoli- care a inspirat pa-sajul corespunzà.tor din povestirea lui Smith ... i care se datoresc poate ecoului povestirilorsoldatilor valoni ai lui Basta.

www.dacoromanica.ro

TOMASO CAVRIOLO CATRE AMBASA-DORUL VENETIAN LA PRAGA PIERODUODO1

1602 octombrie 2 din tabara de ling'ii Brafov"

Potrivit cu cele scrise de mine in ultima mea scrisoa-re din vecinatatea Mediasului am plecat din tabara venind &A ne cantonam dincolo deBrasov, ling una din trecatorile spre Tara Romaneasca pentru a da insufletire si ajutorlui Radu voievodul2 care se afla Cu tabara sa la 40 de mile italiene de tabara noasträ,insa dincolo de munti spre Tara Romaneasca, <uncle> se asezase 'hare dota dealuriintr-un loc destul de nefavorabil, intrucit frontul era foarte intins si nu observase o caleläsata in spatele su. Awlar, inaintind hanul tatar impreuna cu Simian, fratele lui 'ere-mia, cu un nurnar de vreo 40 000 de tatari si ceva moldoveni si cazaci, neavind cleat 300de pedestra0 si doua mici piese (de artilerie) de fier, inaintind, cum zic cu aceste forte

1 Traducerea s-a facut dupa. textul italian publicat in Hurmuzaki VIII P. 253-254.2 Radu Serban. Cu toate stirile emanind din tabara lui Basta si aici se observa

tendinta de a minimaliza rolul domnului si al romanilor, nementionind nici duelul luiStroie Buzescu cu capetenia tatarilor a carui faima l-a inspirar ark- indoiala pe JohnSmith in rnemoriile sale.

537

www.dacoromanica.ro

pina la 60-70 de mile italiene de tabara lui Radu, acest voievod, care nu avea solda;;decir doar din aceste pari, adica. munteni, unguri, moldoveni i slrbi (razziani) Impreuni co3 000 de secui i 1 000 de lanci din Transilvania, pe care ilustrul Basta le Indreptase spre elsub comanda lui Marcu voievodu13, a expediat Indata cu cea mai mare graba pe doi boieride seama catre ilustrul Basta certndu-i ajutor, i cerindu-ml anume si pe mine, ceea cem-a mirar, ett neav1nd calificad de natura s'a m'a' faca si merit a fi chemat s'a conduc ooaste; dar auzind aceasta ilustrul Basta m-a Indemnat lndati si mi-a poruncit s pornesc,dlndu-mi s comand cele patni companii calad ale Valonilor vechi", printre care estesi aceea a fratelui meu4, si le comanda acum unul numit Varlein din Liège (Liegge),pe deasupra celor 6 companii calad tot de valoni, care la tnceput erau de infanterie, avIndeu una dintre acestea, pe care nu o comanda nimeni, pe celelalte 5 le comanda unul numitBoavrici, tot din Liage, i apoi Inca 3 companii de cavalerie din regimentul <fost colone-lului Flanz, care a murit i pe care 11 comanda acum unul numit Ovelic, si este acela carea fost trimis in urma incoace cu niste steaguri, astfel c puteam cu aceste 13 companii sa.am 1000 de calareti, i astfel In ziva de 19 din luna aceasta am plecat <dupa ce> ilus-trul Basta a scris voievodului ca s faca s fiu ascultat de catre toti acei boieri5 intocmaica persoana sa propria, si pe deasupra a mai scris i In parte ofiterilor mentionatif mai sus_Am sosit In tabag cu aceste trupe In ziva de 20, si voievodul Impreuna cu toata boieri-mea a venir Inaintea mea la 3 mile italiene, primindu-ma cu cea mai mare dragostecinste. Cum am sosit am vizitat locul unde era asezata tabara, si am gasit multe imper-fectiuni, printre altele faptul ca era dominar din toate Orille, dar primind asiguraridusmanul nu avea artilerie mare, nici infanterie decit pu;in i fära experienta, nu amfost de parere sa se mute din loe pentni c aceasta nu s-ar fi putut face decit dmnd inapoi,si, si asa, inamicul 1naintase atit, inctt ar fi trebuit aproape sa se execute o retragere In pre-zenta sa, istiti cIt este de vatamatoare o asemenea operatie, i mai ales cu o soldatimesperiata cum era aceasta dupa ce 2 000 de t'atad risipisera 8 000 dintre acestia Cu zecezile înainte de sosirea mea acolo, si acestia mersesera s'a atace un pose sub comanda unuiungur7 numit Petru Concoli, si au fost tnfrImi, 2 000 au ramas morfi pe cimpul de luptasi 800 au fost prizonieri astfel c reluind sirul spuselor mele, am aratat c acelloc poate fi pregatit pentru a sine piept doar cavaleriei si de lndata m-am s'irguit sa punsa se faca o transee in faya (alta fronte) care putea s aiba o latime de 600 de pasi, in-trucit ei nu pusesera sa faca la Inceput decit o transee de 20 de pasi în fata artile-riei, si cum nu se putea muta terenul mm-un anumit loc mai st1ncos i-am pus sa. ingrami-deasci acolo un numar de carute, i totul a fost terminat in ziva de 22, si de o parte side alta a acestui front erau cringuri care Intinzindu-se acopereau cele doua flancuri, ara-

3 Fiul lui Petru Cercel, pe care ar fi vrut Basta sa-1 puna domo in Tara Romaneasca,tnainte de impunerea lui Radu Serban de catre Buzesti.

4 = Camal°.5 Capi = capetenii.

Un quartiere.7 In realitate secui.

538

www.dacoromanica.ro

a mai acläuga cg fkInd eu insumi o recunoastere csálare in jurul cvartirelor pentrua inspecta totul, am gäsit în spatele nostru la o depärtare clt o bätaie de tuno cale de acces a dusmanului de 300 de pasi deasupra unui deal pe care s-arfi putut lesne sui tätarii i oricare si si pe aceasta am pus sä o Inchidg. Cu tran-see, punIndu-1 pe Marcu voievodul s stea de paz g In acel loc cu cei 3 000 de secui i 1 000de ckgreti amintili. Dula ce au fost duse la implinire toate acestea, In ziva de 23 intr-oluni la orele 6 dimineata a apärut marele han cu toatä oastea sa: i desi eu il rugasempe voievod sä nu base sä treacg nimeni ca si se härtuiasa <cu tätarii> Cu mate acesteaa iesit cine a vrut, si mai ales läncieri unguri; 6 inchipuindu-mi dezordinea care era säse nascä am asezat junatate din cavaleria pe care o adusesem Cu mine in partea dreaptä,jara cealaltä in stInga transeei, la o depärtare de 50 de pa0, In afara locului incercuit<cu transee> poruncindu-le a nu Inainteze declt dacä inamicul ar veni asupra lorca sä se incaiere. lar eu m-am postat Inaintea uneia din aceste trupe, i astfel fkindu-setoatä ziva mari Inckerki, i ai nostri folosind cit se poate de bine 4 pies, adicilfalconetes pe care le distribuisem dealungul transeei potrivit cu Inältimea, la oree 22 el9s-a hotärit sà atace Cu toate fartele, i fugärindu-i pe acei unguri care iesiserä,veneau în faia noasträ la galop, iar noi, sustinlndu-i pe fugari Cu focul artilerieirezistind din noa in trei 4r:dud i-am respins Cu mari pierden i printre ai ion i putinäprintre ai nostri. Nu pot sà vä spun decit atit: c'S nidodatg nu am vgzut la un locatIta cavalerie 6 nu am auzit atItea strigke si nu am vgzut un asemenea fel de a lupta. Inchipul acesta ne-au ;inut in aqiune de la orele 6 dimineata pinä noaptea tîrziu. AsadarväzInd neorInduiala de luni, am fost la voievod, si nu nunaai cg 1-am rugat din nousä nu lase pe nimeni sä iasä din transe; dar am si protestat cu toatä cuviinta, astfelcä in dimineata urmätoare, de marti, voievodul s-a Ingrijit sä nu iasä nimeni,apkind inamicul la aceeasi orä ca luni i neväzInd pe nimeni in loc deschis <alla cam-pagna> vg asigur cg nu Oa ce 55. facä, i defila ca 0 cum ar fi mers in procesiunecu strigkele sale obisnuite de Allah, si In douà rInduri lama cä: vrea sä reInceapä, dar nuchiar sà i atace, apoi väzInd cg nu poate face nimic, la oree dota dupä-amiazg s-aretras cu totul, poposind chiar in ziva aceea la o leghe depktare de noi, si din zi in zi se totretrage, si se spune cg se va retrage spre Silistra, cetate de partea cealala a Dungrii,arkInd prin aceasta a se indreaptä spre casä. A avut pierden i foarte mari, i prizo-nierii afirmä el a pierdut mai bine de 5 000 de oameni, morti i räniyi, Si printre altiia fost ucis un cumnat al ski al cärui les a poruncit sä-1 aducg. <cu ei> i pune sl fiepurtat intotdeauna inaintea <oastei> pe un cal acoperit cu covoare, bocindu-1 neincetat.Si mai spun cä 1-a fäcut prizonier pe Simion, 6 cä-1 trimite sultanului4 zicInd a a fostInselat 6 cä a primit aceastä pagula din cauza acestui Simion. Dintre ai nasal nunarulcelor morti 6 räniti ar fi de vreo 4-500. Mai rämlne de spus cl ilustrul Basta, Indatäce i-a sosit stirea, a venit spre noi Impreung cu colonelul Prainer g 500 de moschetari,

Tunuri mici.9 Hanul.

io Tgtarii.

539

www.dacoromanica.ro

§i au ajuns pulin dupä ce s-a retras inamicul. Numkul oastei voievodului, färä oameniinomi putea fi, de 8 000 de pedestra.7i §i 6 000 de cllgreti tali e quali"). In concluzie,Dumnezeu a condus aceastá treabI i prudenta ilustrului Basta, cgd firsi ajutorul <säu>erau frinp", i acest lucru l yeti auzi .0> de la altii ... [A primit scrisoarealui Pietro Duodo impreunä cu multele leacuri trimise, tocmai cind era eälare i ncins

de lupfä n prezenta multor tätari ... etc. El i multumete, dar acum fratele su s-ainsgnätosit ...].

Speditissimi, probabil de citit: spedatissimi.

www.dacoromanica.ro

G.-.B. MONTALBANI

FRAGMENT DESPREGASPAR() GRAMM'

... Vázind Hall Pw2, marele vizir cá im-pl'rávia turcilor care era indreptatá cu totul spre rázboi, dar care se afla instare de pace incá de doi ani3 nu se putea menTine in situaTia aceasta fáráprimejdia unei mari ráscoale, ale cárei semne se §i. manifestau, s-a gindit s.1-idea de lucru in vreun rázboi in afara graniTelor sale ... Din considerente per-.sonale nu poate Incá declara rázboi Impáratului4. Incercarea sa de a crea un

I Traducerea s-a fäcut dupä textul italian prezentat de N. Iorga In comunicarea de laAcademia Romini Manuscripte din Biblioteci Straine relative la lstoria Romaniei. Extrasdin An. Acad., XX, 1899, II, pp. 27-53. Versiunea de faä. dupä pp. 43-51 apagineaa-zisei ancheieri", legate artificial de prezentarea mult mai succintä intitulatä Vera relationeet aviso... (pp. 40-43), redatä in corpul volumului nostru la pp. 438-442.

2 Mare vizir fost capudan-pasa.3 Adia de la fncheierea päcii din urmä cu impäratul cre,stin.4 Ferdinand al II-lea de Habsburg.

541

p. 43

www.dacoromanica.ro

conflict cu VeneTia pentru a se rázbuna de pirile venevienilor5, dä gres sinu-i mai rOmtne decit a porni contra Poloniei, folosind ca pretext incursiu-nile cazacilor care nu au fost oprite de tot, potrivit cu pactul incheiat deIskender Pasa° cu marele hatman Zolkiewski7. Unele din aceste incursiuniasa-zise cäzicesti, am fi fost datorate chiar unor oameni ai lui Iskender, dinporunca lui! ... In aceste imprejurOri, operatiile de räzboi ale Turcului° con-

p. 44 tra polonilor mergeau cam slab, pentru cá turcii se temeau // de PrincipeleGratiani, ca sä nu se ridice contra lor si sO se alOture polonilor. De aceeaHall, marele vizir a hotOrit sO-I scoatO in erice chip din domnie si sO-1lipseascá de viatä, dacI ar putea. Iskender pasa se socotea si el infruntatpentru cä principele Gratiani dezvOluise multe din inselOciunile sale la Poartä:si de aceea impreunä cu Gabriel Bethlen° uneltea contra lui, intOritindu-1pe vizir ca acesta sO ajungO la o hotOrtre definitivI. Principele Gratiani cu-nostea toate aceste lucräturi, cOci tinea necontenit iscoade la Poartä si lacurtea lui Iskender pasa, care 11 informau zi de zi de once hotOrire siconsfätuire a turcilor. De aceea, pentru a avea mai la indeminä pe oameniisäi de curtel° 6 pe soldatii din garda sa obisnuitO, s-a preficut a vrea sl seducä la Tail la viratoare si astfel la sfirsitul lui august a iesit din Iasi, orasulde frunte al Moldovei si resedinta sa, 6 intinzInd corturile la o depärtare deo leghe, s-a apucat sá adune cel mai mare numär de ostasi ce era cu putintI;si nici nu ii era greu, pentru a Moldovenii, nestatornici din firen se grObeaude peste tot sl vinä. [la Iasi] unii pentru negoT, altii ca sO-1 vadä si sá-1ajute pe principe, si altii ca sO se tinä de prietenii lor care aveau vreotreabO cu principele astfel cá in scurtà vreme el avea in jurul säu vreo5 000 de oameni.

Tocmai atunci Iskender pap., pentru a dobindi glorie si merit in ochiisultanului, a trimis o trupO cu o scrisoare la un emir, rudá: a sa, care stäteade mai multO vreme la principe, ca sO-1 serveasa chipurile, poruncindu-ica sä atace pe neasteptate pe principe cu toti turcii ce se aflau la Iasi si

8 Este vorba de o animozitate acumulatä de reclamatiile republicii pe un interval de20 de ani de activitate pe mare sicare nu determinä deci incidentul creat cu bunä stiititä. deHall, In 1620, pentru a provoca un räzboi. Acel incident s-a soldat cu gltuirea interpretuluivenetian Marco Antonio Borisi de catre turci si cu o intreagä campanie de imbunare aacestora prin daruri de cätre bailul Almoro Nani, zädärnicind astfel planul marelui vizir.

8 Vezi mai sus, relatia lui Joppecourt, nota 79. Dupä campania contra lui AlexandruMovilä, comandantul turc ajunge la un modus vivendi cu hatmanul polon. El a fost unuldintre sustinätorii luí Gratiani la obtinerea domniei.

7 Vezi mai sus, biografia acestuia, p. 204.8 Osman al II-lea, sultan al turcilor 1618-1622.9 Principe al Transilvaniei, ales si rege al Ungariei.10 I cortigiani.li Adicä In raportul lor cu domnii, numiti, ca In cazul de fa* de atre parazitii sulta-

nului, si fatä de care nu erau legati decir de eventuale interese trecätoare.

542

www.dacoromanica.ro

dad nu ar putea sa-1 prinda, atunci sa-1 amoare; i hick' Cu vreo Lunamai inainte, sosise de la Constantinopol la Iasi un ceaus [urmat] de multiturci veniti pe rind sub aparenta de negustori i cu aceeasi porunca, dar carenu indraznea sa se demaste. Sfatuindu-se turcii, emirul, ruda cu Iskenderpasa a incalecat ca sa se apuce sà infaptuiasca impreuna cu multi alti turciceea ce i se poruncise contra principelui, care trata prin curier cu regelePolonieii2 incheierea unei ligi cu acea Republica'18 în vederea razboiului vii-tor cu turcii, si in rastinap, pregatea14 traducerea in fapt a planurilor sale.Acesti turci erau in numar de vreo saizeci, sau ceva mai multi, dar ei sebizuiau pe faptul de a-1 lua pe nepregatite si pe prezenta unei garzi de arche-buzieri turci numiti segmei"18 in numar de vreo 200 care ii primeau soldade la principe i erau pe linga el totdeauna. Principele a fost vestit cà veneauspre corturi multi turci calare, dar el a hotarit s'a nu-i astepte pina ce ajungla corturi, ci incalecind in graba', a poruncit tuturor oamenilor sai de curtede a-1 urma tndata i sà faca intocmai ce vor vedea ca face si el. Apoi aporuncit capitanului sa.u, Marino Resti18, un nobil ragusan (care refuzind sàmearga cu Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei contra imparatului, seretrasese in Moldova) ca sà despartá pe ostasii turci de cei crestini, numin-du-1 totodata capitan general al intregii trupe straine care se afla in slujbasa. Sosind acei // turci care veneau Cu emirul, 6 aflindu-1 pe principeiese calare 6 ca intreaga sa trupa este in formatie [de lupta]17, s-au zapacit6 descalecind 6 emirul, atit în semn de respect cit i pentru ca trebuiavorbeasca i spunindu-i principele emirului ca sà vorbeasca, stind astfel, acestavrind infatiseze o scrisoare a lui Iskender Pasa indreptata catre principe,scrisa cu multa dragoste s-a zapacit> de frica si de prea mare grabai-a inminat-o pe aceea pe care i-o scrisese Iskender lui, cuprinzind ordinulde a-1 prinde sau ucide pe principe. Acesta citind acea scrisoare, stind a§acalare, i descoperind limpede inselaciunea lui Iskender pasa, a spus deodataemirului care se si dumirise de greseala sa dind scrisoarea aceea in locul celei-lalte: Ce treaba este aceasta 6 in chipul 'asta? Tradatorilor! La iuteala s'a

fie legati 6 despuiati"18. Ceea ce fiind indeplinit intr-o clipá de cátre croati6 unguri, a pus sa fie citita in fata poporului scrisoarea tradatoare a luiIskender pasa 6 cum toti strigau ca aceia sa fie ucisi, principele nu a vrut18

Sigismund al 111-lea Wasa.13 Polonia era o republid", avInd n frunte un rege.

Prenzeva l'essecutione de i suoi pensieri.15 Astfel in text. Desigur, seimeni.16 Acesta ocupi si In restul povestirii un loc de prim plan, dei o parte dintre

ce-i ant atribuite par mai putin verosimile.17 Tutta la gente in postura.18 Et spoglino (adicä: sä fie dezarmati).19 Versiune fantezistä.

543

p. 46

www.dacoromanica.ro

[sa-i ucida] ci a expediat detndata, cu tributul anual de 40 000 de techinipe un aga care sosise in Moldova de citeva zile in acest scop, trimitind ina-poi si pe toti acei archebuzieri turci pe care Ii avusese pina atunci in gardasa, dindu-le la toti prea bogate vesminte i bani, sub cuvint c trebuiau

slujeasca la paza tributului pina la Constantinopol, zictnd aceste cuvintecatre agá': Vedeti citi dusmani avem, luati-i pe acestia drept gardg, pentruca a nu trimita Iskender pasa ca sa mi se fure banii i lucrurile i apoi

dea vina pe mine." $i a scris in scrisoarea sa catre sultan, cà neputindsàsatisfaca lacomia lui Iskender pasa, i descoperind multe din inselatoriilelui, s-a trezit cà ti este dusman i ca a trimis ostasi ca ucida, dar prinvoia lui Dumzeneu care ocroteste pe nevinovati, <acela> nu 6.-a ajuns sco-pul sau totusi dacà insusi sultanul ar fi cerut capul sau, el ca sluga <sa>cea mai ascultátoare s-ar fi grabit pina la Constantinopol ca sa ofere,dar faya de Iskender pasa, care e un sdav josnic, el va apara foartebine; d. cinstea sultanului cere ca <sa nu se ingáduie ca> un dregator rausà intrerupa slujba <datorata> stapinului sau, dar ca el totusi fi trimite tri-butul anual obisnuit ca semn al credintei sale statornice20. Sosiserá la Con-stantinopol stirile trimise de Iskender pasa, cum cg principele Gratiani, ma-celarind multi turci s-a rasculat, si se si astepta ca sa se trimitá ordine sol-datilor ca sà porneasca contra lui, cind a apárut aga cu ceilalti turci, fricar-cat de daruri si de promisiuni; asadar turcii de la Peana vazind tributul

cunoseind bine inselaciunile lui Iskender pasa, despre care aveau parereacea mai proastá, au inceput sà incetineasca pregatirile si mai ales fiindcaacei turci veniti din Moldova laudau i yreamareau credinta principelui simarinimia sa fata de otomani21. In acest rastimp, principele a trimis in grabaIn Polonia ca sa ¡ase de buna voie Moldova in mlinile polonilor22, cenadun salvconduct pentru sine, lucrurile sale si tovarasii sài, ca sa se poataduce acolo unde ar prefera; si a trimis unele lucruri de ale sale cu postel-nicul sau23 spre Hotin, cetatea principala din Moldova si in hotar cu Polo-

p. 47 nia, unde comanda in calitate de capitan signor Annibale Amati, gentilom ¡-din Pistoia", slura veche i credincioasa a principelui. Polonii au primit ofertaMoldovei cu privire la care nu avusesera alte tratate mai inainte, dar nuau vrut dea salvconduct prindpelui, ci au vrut ca el sa ramina caconduca razboiul din Moldova contra turcilor, fagaduindu-i 80 000 de oa-meni in ajutor; de aceea, rechemind in graba pe postelnic cu lucrurile, s-a retras

Pentru relatarea scenei cu capugiul, vezi i Hurmuzaki, IV, 2, p. 387, declaratia din24 sept. 1620.

21 Pura. inventie.22 De comparat cu relatarea mult mai drzie a lui Iancovié, redat n volumul de

fa;, p. 538 s. u.23 Suo maestro di camera, m. Postelnic era Gola, vezi n. 48. Dar e poate vorba de

m. majordom, G. Amati, v. n. 47.24 Pistorese.

544

www.dacoromanica.ro

intr-un loc numit Tutora25, intárindu-se dupá obiceiul din Europa, avind spa-tele intors spre o mlastingadinc, flancul sting spre o pádure foarte deasá,lungá de trei zile de drum si latá de una. Aici, adunind pe toti acei locui-tori le-a fágáduit tuturor libertate i usurarea clárilor" si ale oricáror alteimpovárári, numai s ráminá credinciosi contra turcilor. $i cum Moldoveniiau si ucis pe citi turci ce se aflau in tará pentru negot cáci acestia nu staupentru altceva in Moldova si au mai jefuit i lucrurile lor, i deci par-ticipau i ei la vinovátie <pentru cele fáptuite>, nu a fost greu tragá.la implinirea gindului sáu. i astfel, in scurtá vreme a strins impreuná vreo40 00027 de oameni. Polonii, solicitati i ei, au venit in numár de vreo 8 000sub conducerea cancelarului i hatmanului Zolkiewski28 trezind speranta cáin curInd ar fi sá soseascá nespus de multi ostasi. Principele voia.29 sá serepeadá in grabg. la malul Dunárii ca s oereascá trecerea turcilor simeargá ptng. la hotarul din spre Marea Neagra ca copleseascá. pe Isken-der pasa inainte a se intári acesta, i &I le taie i calea re Moldova siPolonia, punind in Akerman, Oscia3° si Bender o garnizoana de valoni caresosiserá cu hatmanul si care numára vreo 800 de oameni in solda polonilor.Hatrnanul Zolkiewski nu a voit de loc s consimtá la aceastá hotárire, civoia ca s astepte venirea trupei celeilalte ce spunea c ar fi fost trimisá dinPolonia. In felul acesta s-au irosit zadarnic vreo cincisprezece zile In ta-bárg. Pe cind se petreceau acestea, Iskender pasa vázind c nu-i vin ajutoa-rele sperate de la Poartg, s-a hotárit s stirneascá pe Galga31 sultan si peAladin sultan32, unul hanul tátarilor i celálalt fratele su. Asadar acestia,din firea lor lacomi de jaf i dusmani inversunati ai polonilor, la primulsemn de rázboi contra acelora, au plecat din Trapezunt (!) i unindu-sela Oxia34 cu Iskender pasa, au venit cu 60 000 de oameni in Moldova con-tra principelui i a polonilor, tábárindu-se la o depártare de douá mile simai bine de acestia, cutreerind tot locul deschis i prádind oriunde puteau.Aceasta a fost cam pe la mijlocul lui septembrie. Atunci vázind Moldovenii

ajutoarele promise din Polonia intirzie i cá polonii cu spusele lor in-tortochiate dádeau prilejul sá nu prea fie socotiti vrednici de crezare, auinceput s plece, mai Intii unul cite unul, apoi s fugá atis, astfel ca Isken-

25 Suzzera.26 Sollevamento de i tributi." Cifrä. nerealä.28 Sulceschi. Pentru campania sa din Moldova, vezi ma? sus,29 Afirmgie contrazisä de datele reale ale acelei campanii.

Oceakov.Titlu purtat de fratele hanului.

32 Hanul de amnci nu se numea Aladin.33 Trabisonda (!)34 Vezi n. 30.38 Pentru o datare exacta., vezi mai sus, relgiile campaniei.

pp. 443-472.

545

www.dacoromanica.ro

der pasa a fost pe deplin informat de citä armatá era in tabára si de pla-nurile si gindurile lor. Atunci apropiindu-se tkarii de sanTuri, au fost res-pinsi cu mare macel de catre valoni si de ceilalti soldati ai principelui, inar-mati cu a rchebuze3° si au avut pierden i afit de mari inch nu au mai in-draznit sä iasa la loc deschis, ci au inceput un fel de asediu. Acuma oastea

p. 48 principelui a si fost / / redusa la vreo 10 000 de oameni, fárä de poloni,care din zi in zi se aratau mai potrivnici37 planurilor principelui, dar el nus-a tulburat niciodatä de aceasta, iar cäpitanul Marino Resti iesea tot me-reu, aproape in fiecare zi cu trupa sa de croati si unguri, ajutati intot-deauna de valoni si de alti archebuzieri, mergind sa se incaere la loc deschiscu tatarii; si de aceea se da ca sigur ca in acele 15 zile au murit mai binede 40 000 de tátari38, in timp ce polonii stateau mereu deoparte in tabäralor ca sa priveascä. Urmind lucrul astfel ctteva zile, si pe fiecare zi princi-pele fiind tot mai lipsit de provizii si de oameni dar totusi Iskender pasanu indraznea ilia sä-1 atace intr-o dimineatä, foarte devreme, acesta atrimis un trimbitas la tabara polonilor vestindu-i a daca. i 1-ar da viu inmiinile sale pe principele Gratiani Voda, el le garantcaza o pace siguracu sultanul si nu ti va supra, ci ti va lasa sa plece liberi in Polonia lacasele lor. Polonii auzind aceasta, au inceput sä vrea sä treacá in partea<taberei> unde erau moldovenii pentru a prinde si a da in miinile turcilorpe principe, dar afrind aici o impotrivire foarte puternicä, s-a nascut untumult care a fost potolit de comandanti. In toiul acestora, hatmanul po-lonilor Zolkiewski statea, asteptind prilejul de a-I putea preda <turcilor>33.Pe cind lucrurile ti urmau cursul in felul acesta, la Poarta nu se fáceanici o pregátire contra principelui, socotindu-se ca fapt sier a toate fuse-sera lucr5.'turi de ale lui Iskender pasa. Au trimis totusi un alt principenumit Alexandru voievodu140, coboritor din principii Valahiei, dar näscutIn Grecia, care mai fusese alungat odata chiar de catre romani din princi-patul lor unde statuse doi ani <dispunind> ca acesta sä via in Moldovacu un capugiu41 ca sä-1 lipseasca pe voievodul Gratiani de principat si sa-1puna pe el in locul lui si sa porunceasca celuilalt sa meargä la Poartá. Pecind se intimplau acestea, intr-o dimineata, Septilici42, hatmanul oastei din

36 Furono con grandissima strage rubbati da Valloni et altri soldati del Principe con gliarchibuze.

37 . . . Contumaci alli disegni del Principe.38 Toata aceasta tesatura de fapte si cifre nu corespunde realitatii.39 Quomodo eum traderet.40 Ilias.41 Capi Aga.42 Septilicio, mare hatman 5 mai 1620 dec. 1620. In 1619 fusese Bernard Borisi. Infor-

marea despre parasirea lui Gratiani de catre hatman este In contradictie, cum observa siN. Iorga, cu rolul care i se atribuie acestuia in uciderea Iui Gratiani in timpul fugii Iui.

546

www.dacoromanica.ro

Moldova a intrebat pe principe daci ti d voie" s meargi cum obisnuiasi in alte di ssi hirtuiasel pe titari incierindu-se cu ei principeledindu-i voie, deindati ce a iesit din intantura, a aruncat la pimint steagulmare" si a fugit, dudnd cu el o buni. parte din oaste, unii <au fugit>incoace, altii tncolo. Acesta tulburtndu-se deodati, si mai temindu-se si deperfidia lui Zolkiewski" a inceput si se sfituiasci cu cipitanul Marino Resti,cu Bucioc, vornicul Tirii de Sus", cu signorul Giov. Amato din Pistoia (tata!signorelui Annibale care era cipitan i castelan de Hotin) si care avea slujbade mare majordom47 prim sfetnic si secretar al principelui, cu Goia" marelesiu postelnic, i cu altii, de hotirirea pe care trebuia si o jape toti inclinati s fugi, a hotirtt sä: treaci dincolo de mlastinirefaci oastea de partea cealalti i apoi sà purceadi, zotrivit Cu momentulsi cu situatia ce se va ivi. Dupi ce a fost rostiti hotartrea principelui, aufost de indati sparte sipetele de bani" din care fiecare a luat dt a vrut,din care cauzi, impovarati de o greutate <prea> mare, macar c aveaucai buni i c apa nu era prea repede, s-au inecat In mlastina pe care oformeazi un du numit Prutul. Se tntreceau, care mai de care si treaci maitntti acea apa. Ultimii au fost zrincipele i cipitanul Marino care niciodatinu s-a depirtat de el, cit a trait. Prinzlnd ttarii tndati de veste despreaceasti fugi" au inceput deodati sà intre in tabirá si si jefuiasci tot ceputeau, astfel cà primii titari au ficut o pradi buni. and coborau princi-pele i cipitanul Marino pe un povIrnis syre mlastini ca si o treaci, prin-cipele nu a voit nicidecum la cobortre sa descalece, dei cipitanul Marinoti strigase pe limba croat s descalece, c ar ajunge jos mai bine si maiiute pe acel povirnis atit de anevoios, ci el mergea cilare de-a curmezisulpantei, intordndu-se dnd la dreapta, clnd la stinga, pIng cind au ajuns

" Scenä inventata pe de-a Intregul ca i, ceva mai sus, oferta turcilor trimisä printr-untrompetist.

44 11 stendardo generale.0 In realitate, Zolkiewski a fost foarte bucuros s piece Gratiani din tabr i i-a dar

tot concursul, Intelegind primejdia lui. Totodatä scäpa de cirtirea trupelor, gata sä-si cumpereo eventuala salvare prin predarea domnului care le chemase In tarä.

46 Giudice supremo della superiore del paese.47 Maggerdomo maggiore, Giov. Amato lipseste din Dictionarul marilor dregatori.48 Mare postelnic (28 martie 1620 12 iulie 1620). Nu stint data exacta a uciderii

sale din porunca lui Alexandru Ilia.s. Observäm c marele hatman Septilici apare In Dicgonarulmarilor dregatori cu aceastä calitate pinä In decembrie! (vezi mai sus, n. 42). Sä fie cumva odeosebire intre rolurile lor, Goia fiind osIndit ca ucigas al domnului su, iar Septilici, maitirziu, ca trädätor al lui? Singurul izvor pentru soarta lor comuna este cronica lui MimaCostin, scrisä mai multe decenii dupä eveniment. Vezi i versiunea lui Jancovié.

Amanunt destul de neverosimil.Pentru o versiune realä, vezi mai sus, relatärile campaniei din 1620. Toata poves-

tirea ce urmeazä este o broderie fantezista cu detalii inventate, pentru a da impresia clautorul a fost de fa tä la Intreaga desfasurare infitisatg.

547

p. 49

www.dacoromanica.ro

amindoi la piciorul dealului, unde vrind cápitanul Marino a incalece, calulau nu a voit sä stea locului. Astfel s-a pierdut mult timp yinä ce au sositatarii. Si acum i principele se afla si el in ala' incurcaturä, pentru c'áiapa sa nu voia nicidecum sä, intre in apä, si de aceea a fost silit s ja uncal prost51 al unui scutier al au care se afla acolo din intimplare,

acestuia iapa, s-a apucat s treacä cu bine mlastina. Cápitanul Marinoajuns din urmá de tätari i väzindu-se ca i dat pieirii, nu a vrut sä sepredea, ci luptind vitejeste in timp ce mai venea un alt mare numär detätari, dupä ce a ucis sapte sau opt din ei, a pecetluit cu moartea sa viteazg

nobilä toate celelalte fapte de arme ale sale. Tätarii gäsind iapa princi-pelui care putea fi usor recunoscua dupä valtrapul säu impodobit cugiuvaere i dula, seaua prearaa de peruzele au crezut ci a murit inecatin mlastira sau cà a fugit in haine schimbate trednd prin mijlocul. lor, 6astfel, färä, a incerca sà treacä apa, s-au apucat sä.-1 caute i a jefuiascgonce lucru. lar Zolkiewski in timpul acesta, avind <de intimpinat> uninceput de azvatire printre ostasii säi, a apucat a se indrepte in bunä rin-

p. 50 duialä spre Cameniva52 unde // avea de gind sà treacä Nistrul (pe maluldruia e situaa cetatea Cameniva pe o stincä goalá) si a se intoarcg inPolonia, punindu-si ngdejdea in Iskender pasa, prietenul au, invoit in tainäcu el53, cà acesta 1-ar risa a se intoara inapoi fàrà vreo vätämare. 'Madiau inceput urmáreasa de departe, dar nu 1-au atacat de loc de citatunci cind a fost la o depärtare de trei zile. Ajunsi aici, ostasii sài vázin-du-se aproape de hotarul lor au inceput cu un zor nebun sà fuel 6 a seagite in dezordine, incit el a fost nevoit sä se suie intr-o carea descoperitä6 sà dea roatä in jurul ostasilor sgi ca a-i revinä i sá-i potoleascä.Tätarii care-1 urmäreau de departe 1-au recunoscut foarte bine a el era cl-pitanul, dar atita vreme dt oastea inainta in ordine, nu au indaznit a oatace; i astfel, un atar alergind in goani i-a retezat dintr-o lovitua capul,care se t'Alta deasupra caretei. Zolkiewski odatä mort, s-a produs o dez-ordine grozavä si fuga nebunä a tuturor, astf el a atarii, ca lupii printreoi, inhävau acum pe acesta, acum pe acela; pe puvini din ei i-au ucis, pentrucä puvini se impotriveau, dar au fost cu totii capturavi i vinduti in diferitelocuri, dupg obiceiul tätarilor. Favg de Moldoveni au sävirsit atarii cruzimimai mari, cind au cutreerat toaa vara, pentru cä nu este ingáduit ca acestiaa fie vinduvi in Turcia. A sosit la Hotin vestea infringerii domnului si amorvii sale. Atunci54 tovi Moldovenii au inceput a se satuiascg sà predea

51 Un roncino. In felul acesta cauta s explice faptul ei a fost gà'sit5 iapa principelui,ceea ce crea prezunnia c domnul ar fi pierit.

52 Cameniz. In realitate se indrepta spre Soroca." Atitudinea autorului fa; de Zolkiewski nu se desminte." Aceste acuzalii trebuiau s justifice aciiunea lui Annibale Amati.

548

www.dacoromanica.ro

cetatea turcilor si a li-1 dea legat <in miinile lor> pe signor AnnibaleAmati, cápitanul acelei ceati, sou s1-1 si omoare, si furtnd banii al si lu-crurile pe care i le trimisese in pástrare signor Giovanni, tatál au, a fugide acolo, párásindu-si postul. Din care cauzá nenorocitul a fost constrins,din prevedere contra planului lor, a trimia a cheme trupa lui Kalinowski,genera155 al Poloniei si castelan de Camenita; acestora, ca reprezentanti airegelui Poloniei le-a dat in primire acea cetate, si dupä aceea cu mare greu-tate a obtinut si de la acestia, voia de a pleca si de a duce cu sine lucrurilesale; care pira a poaa ajunge in Italia i-au fost dijmuite de o sua de ori,inch abia de a putut a se salveze pe sine, cu putin echipament5° si bani,de rapacitatea acelor seniori poloni prin posesiunile cárora trebuia a treaci,si <desi> fusese onorat cu un pasaport de toaa frumusetea cltre curtearegelui, piná in cele din urmá s-a descurcat si el cum a putut57. Dar prin-cipele care trecuse apa, urmat de putini tovarási de drum, s-a retras cuGoia, postelnicul su romin58, §i incá cu alti patru in muntii tárii sale ceo despart de Transilvania in larvae Brasovului, fárá a se putea intelege cescopuri avea, odaa ce Gabriel Bethlen ii era dusman, iar trecerea prin Un-garia piná la impárat, nu era numai grea, dar chiar cu neputinta. Aici astat rátácind o zi si o noapte, in cursul cáreia, pe cind dormea, a fost ucisde Goia, marele su postelnic, la o depártare de trei zile bune de drum delocul unde se intárise lingá acea mlastiná. Dupä ce a fost risipitá si captu-rata oastea poloná, si inapoiaa la vata cea moldoveaná, a sosit AlexandruVodä trimis de sultan in locul principelui Gratiani. Acesta a incercat pecit a putut mai bine a imblinzeascI pe turci, care sub cuvint cá Moldoveniise rázvrátisea, se inversunau contra celor mai bogati, ca sá-i despoaie. larcind i s-a infátisat Goia impreunI cu un altul si au afirmat cá 1-au ucis //pe Gratiani, intrebtridu-i Voievodul unde erau giuvaerele acestuia, si ei §o-Váind, Voievodul Alexandru, pus la cale si de Voievodul Radu al TáriiRomanesti, bun catolic59 si prieten8° al principelui mort Gratiani, a pus aE se taie capul, drept asplati a tadárii lor fa; i de stápinul lor firesc.

Iskender pasa exagerindu-si actiunile proprii, a dat indati de stire Portiicele intimplate, atribuindu-si siesi ceea ce fusese realizat de vitejia tátarilor;dar cum in acelasi timp Aladin Sultan, hanul atarilor a dat sean vizirilorde toate cele petrecute cu adevárat si i s-a aspuns arátindu-i-se cele anun-

" In realitate, Kalinowski fusese in tabgra de la Tutora de unde fugise §i el impreung.cu Samuel Korecki, In noaptea fugii lui Gratiani.

" Con pochi arnese e danari.57 Ma del resto la lace al meglio che puote." Vallacho, adicg moldovean." Radu Mihnea. Acesta nu era catolic, dar crescuse intr-un mediu catolic." IancoviZ pretinde cg. ar fi fost chiar rudi (I) Cu el.

549

P. 51

www.dacoromanica.ro

Tate la Poartä de Iskender pava, care i räpeau gloria acelei acTiuni, GalgaSultan, fratele hanului, mtmat de falsitatea acestui om, l-a injunghiat cupropria sa min5.61 n mijlocul unei täceri uimitoare din partea otomanilorcare ti urau de moarte si care i-1 desemnaserä chiar ei.

(Urmeazä o prezentare a asa-zisului räzboi al Hotinului din 1621 §i omentiune a ambasadei lui Cristofor Zbaraski din 1622-1623).

Informavie neconfirmatä. de m'irturiile contemporane.

www.dacoromanica.ro

IOAN JANCOVIC

(? dup'ii 1655)

Nu cunoastem pe autorul Vigil lui Gratiani deckdin spusele sale, din care putem reconstitui figura unui om destul de aventuros sau poatemai degrabä de läudäros. 0 parte cel pulin din isprävile pe care si le atribuie in cursulcampaniei din 1620 sint curate inventii. Despre robia sa la tätari 0 la turci, i despreperegrinärile sale ulterioare la Cairo, Damasc i Moscova nu putem avea nici o sigurantäabsolutä. Dealtminteri Viata lui Gratiani a fost scrisä pare-se la cererea lui I. Orsitiuscare invocä leggturi din trecut Intre bunicul su si Gaspar Gratiani si care este autorulversiunii latine care ne-a parvenit.

Compatriot al lui Gratiani i ructi Cu fosta stiiptra la care sluiise, tinärul Gaspar,Jancovi6 Intilneste apoi la Viena in cursul soliei acestuia, i 11 insoteste apoi la Constan-tinopol i in Moldova, de unde este trimis, in repetate rinduri, la impäratul Ferdinandal II-lea Cu misiuni de mare tainä. Cum insä relatarea sa cu privire la Gaspar Gratianieste plinä de afirmatii foarte dubioase, este probabil cl. arnänuntele pe care le d despresine sint tot atit de putin sigure. Este desigur curios cä evenimentele din 1620 slut poves-

551

www.dacoromanica.ro

tite de acest martor abia in 1655. El are insä grij s sublinieze c5." textul iler a fostscris n grabä (raptirrd) i s adauge c daci apar nepotriviri intre spusele sale si ale

altora, cititorul sä fie atent la cele afirmate ca väzute chiar de cätre martor, deosebindu-lede cele auzite de la All. In sfir§it, autorul nu s-a inspirat dupa alte scrieri, i nici nua Imprumutat de colo i de colo, ci a scris atit cit a putut s cuprind i sir' retina Inmemoria sa, ja cererea unui prieten devotat'. Dar märturia lui nu a parvenit In formaei ci versiune latinä datoratä acelui Orsitius, care o 'inching impäratuluiFerdinand al 111-lea. El declarä cä a smuls cu mari ruOminti cäpitanului Jancovie, de-

votatul om de aproape al lui Graviani aceastä micà povestioarä aqa cum este ea (hancqualiscun que est narratiunculam). Ea a fost publicatä n Hurmuzaki, Supliment, II, 3, pp.62-69.

www.dacoromanica.ro

VIATA LUI GRATIANI1

[Originea qi antecedentele lui Gratiani piala dobindirea domniei. Atitudinea sa dupä aceea. El cauta in tot felul si-1frineze pe sultan de la un räzboi cu tm,päratul. Dar sultanul Osman, doritorde campanii, hi pune in gind sä se masoare cu polonii. Gratiani §tiind binecl un atare räzboi s-ar purta in Moldova, indeamnä pe poloni a se pre-gäteasel §-i säli uneascä fortele cu ale sale ...2 Gratiani a trimis 30 000 debani de aur cätre hatmanul de atunci3 al Poloniei spre a näimi cazaci in

1 Traducerea s-a fácut dupä textul latin publicat in Hurmuzaki, Supliment, II, 3, pp.62-69. Dupi rezumarea paginilor 62-64, urmeazä versiunea romaneascá a paginilor 64-68.

2 Aici se produce o confuzie qi textul sare la campania din anul urmátor (a.,a-zisulrázboi polonoturc de la Hotin din 1621, la care au participat hatmanul Carol Chodkiewicz,§i principele mo§tenitor Vladislav al Poloniei). Se reja apoi firul, povestind oarecum campaniadin 1620, ca un prolog al celei din 1621.

3 Stanislaw Zolkiewski.

www.dacoromanica.ro

slujba lui i s ving, oda cu oastea polong. Gratiani avea 20 000 de sohdati4 sub drapel cu care astepta sg se uneascg fortele polonilor. El promitepolonilor, in caz de victorie, anexarea i incorporarea celor trei principate5,cu singura conditie ca el sg domneasc in toate trei, cit va trli].

Ajuns sg fie bgnuit i suspectat, el a fost silit s poarte dzboi cu turcii,si a poruncit ca toti turcii care se aflau in Moldova sg fie ucisi. Dupg ce

p. 65 s-au implinit acestea, sosesc i polonii, precum s-a spus, cu // 12 000 decglgreti impreung cu pedestrasi. Vgzind aceasta, oastea lui Gratiani careconsta din 20 000 de oameni s-a risipit aproape in intregime, neavind spe-ranta a. el ar putea sg se mgsoare cu fortele turcesti, cu o trupg atIt deputin numeroasa. Numai noi, care eram legiunea pretoriang" am dmas6cu Gratiani. In aceastg situatie, iatg cg vine Iskender, pasa de Silistra cu30 000 de turci i fratele regelui tgtar, sultanul Galga cu 80 000 de tgtari.In prima zi, asadar, ne-am hgrtuit si am doborit pe multi turci i atari.Negresit acestia se luptau cu noi de-a valma si aproape in dezordine. Noitnsg ti Intimpinam in linie de bgtaie bine rinduitg. Dar In ziva urmátoaredud s-au ivit zorile iau apgrut turcii uniti cu tgtarii rinduiti intr-o linielargá de bgtaie, armata noastrg intr-atit a incremenit de spaimá in fata uneiarmate atft de amenintgtoare, inctt s-a inceput sá se vorbeascg de tratareaunei conventii tntre pgrti. Turcii i apoi i tgtarii, printre alte conditii stg-ruiau mai mult asupra acesteia: ca polonii sg fie obligati s1-1 predea peGratiani viu in miinile turcilor, ca unul din sfaturile cgruia s-au aprinsprimele scintei ale acelui rgzboi. Si in adevgr, acest lucru despre Gratianise trata intre turci i poloni si s-ar fi si ajuns aproape la traducerea sa infapt, dad doi cavaleri poloni de rangul intii (numiti Kalinowski i Potocki)7nu 1-ar fi vestit in taina pe Gratiani de pericolul extrem si aproape inevitabilce-i ameninta viata. Asadar, a doua zi dupg lupta amintitg, de cum s-alisat umbra noptii, Gratiani s-a sculat cu pretorienii si i fasindu-si tottezaurul5 in tabara de la nul Prut impreung cu cgrutele i bagajele, a in-cercar sg tread acel riu <Prutul>. Acesta, ce e drept, nu e nici foarte lat sinici atit de adinc inch sg nu poatg fi trecut prin vad, dar avea acest neajunscá din cauza malurilor inalte i abrupte, sg fie foarte anevoioase i intrarea

4 veziMontalbani.

5 Afirmatie nedovedia prin nimic sigur.6 Autorul pretinde a fi fost tovatisul nedespktit al domnului, dar, ca i Montalbani,

siirprindem in relatie o searnä: dc nepotriviri.7 Confuzie vgclitä. a autorulut care il numeste pe Potocki in loc de Samuel Korecki,

ctl care a fugit n adev.ár din tabärg impreunä: cu Kalinowski. Eroarea provine din faptulPotocki i Korecki erau insuravi cu fitce ale lui Ieremia Movil i ea' arrandoi au fast

Ja momente diferite prizonieri ai turcilor. Dar o asemenea greseali pare greu de explicatla un participant direct la acele evenimente.

De comparat cu versiunea lui Montalbani.

554

cifrele reale date de participaraii la campanie, precum si cele exagerate ale lui

www.dacoromanica.ro

iesirea din el. i in vremea aceasta, din amindoua pártile riului, de pestetot ne atacau turcii i tatarii, inch pierdusem nadejdea de a putea treceriul. Caci i acei doi baroni poloni care ti destainuisera lui Gratiani pri-mejdia in care se afla, si care fugisera odata cu el, intrind in du, au pieritinghititi de ape9, i al:0i din ceata noastra, foarte multi, ori s-au scufundat,sau daca vreunii au scapat din apa, au incaput pe mina tatarilor. Caci

desigur putea fi trecut prin vad in mai multe locuri, insa in timpulnoptii cei care se rataceau de vad, erau silii sau s inoate, sau sa sedea la fund, iar altii care ieseau din apa picau in gloatele de tátari. Gratianiasadar, dupa ce a trecut apa, socotind cu luare aminte pericolul din toatedirectiile, s-a intors din nou prin dui° cu foarte putini oameni, cad nu mairamaseseram decit 35 de calareti: din tot numarul acelora care impreuna cuel, parte am trecut inapoi prin vad, parte am inotat i astfel, in cele dinurma, cind nu mai rámà.'sese nici un alt mijloc" am fost siliti s ne expunemcapetele nu atit primeidiei de moarte, eft mortii insasi grozav de prezente.Ne poruncise insusi Gratiani ca s ne legam la cap cu stergare12, in felulturbanelor turcilor, iar mulTi din noi cunosteam limba turd si in felul acestavorbind turceste am trecut prin toata' tabara turcilor tatarilor13. Ziceam<tuturor> cá Graviani a disparut fugind i ca. noi am fost trimii chiar inacea noapte, cit mai iute, ca sa-1 urmarim. Insa putin dupa aceea, tatariidescoperind inselarea, ne urmaresc i ne ajung. lar noi uneori intorcindu-nespre ei, ne-am luptat Cu urmaritorii, caci ei se aflau tnc tn numa'r mic,

noi ne pusesem nadejdea piná aici in caii nostri care erau de soi foartebun. Asadar, pin sa se fac ziu, ne-am luptat a treia oará (!) cu turciitatarii //. In cele din urma trisa, predominind multimea i caii nostribind, dintre cei 35 de calareti ce fusesem in cursul acelor trei incaerari, peunii i-au ucis turcii, iar pe ceilalti i-au capturat de vii. Insusi Gratiani, doarcu patru insotitori a scapat la granita Transilvaniei intr-un loc sigur undenu mai avea a se teme de turci si de tátari. Acolo asadar, pe un muntecare domina firgul Trotus, intr-o padure deasa, a descalecat foarte obosit

asezindu-se si-a aplecat capul pe trunchiul unui copac si a adormit. Insacei care scapasera cu viata impreuna cu Gratiani erau oameni de frunteprimii dregatori ai curtii sale: un $eptilici14, comandantul ostilor, Goia, mare

9 Korecki, precum se *tie, a fost dus a doua oarä prizonier la Constantinopol. Toatäpovestirea care urmeail este datoratä unei fantezii destul de obosite.

Amänunt de-a dreptul absurd. De ce a trebuit sä treacä de douä. ori rtul, pentru areveni de unde plecase, rämlne o tainä pentxu oricine.

Nullum amplius superesset consilium.Sudariis. Nu se aratä de unde aveau facl rost de acset articol.Afirmatie In spiritul celei subliniate de noi n n. lo.

14 Vezi i relatarea lui Montalbani, n. 48.

555

p. 66

www.dacoromanica.ro

postelnic° si Nicolitäl° dvornic sau regni gubernator, iar al patrulea eraun soldat de rind°. Dar in acest timp, cit se odihnea Gratiani, toropit desomn, amintitii dreditori au stat la sfat, ce s-ar intimpla ... si se tot in-trebau de ce ar trebui ei, de dragul unui om stain <de tali> sä-si párä-seascä patria lor, casele lor, sotiile si copiii lor. Dupa discutii intr-un senssi in altul, pärerea lui Septilici comandantul si a lui Goia, marele postelnica fost cä trebuie sá. fie ucis Gratiani si dus capul su viitorului su urmasla domnie, ce a si venit dupä aceea foarte curind in Moldova, si care senumea Alexandru. Auzind acestea Nicolitä dvornicul a räspuns: once ar fifost Gratiani, fie sträin sau pämintean, el a fost totusi domnul si stäpinulnostru. Voi stiti ce faceti, eu imi pästrez miinile mele curate de singele luisi nici nu voi sävirsi aceastä färádelege ca sä ridic mina asupra stäpinuluimeu. Si dupä ce le-a spus acestea, i-a läsat si a plecat 0,18.) Ei insä, inspiratide un duh räu, au sävirsit ceea ce plänuiserä si 1-au lovit pe bietul Gratianicare dormea si i-au dus capul täiat urmasului aceluia, Alexandru. PrincipeleAlexandru a primit pe acesti ucigasi cu fata veselä si cu suflet binevoitorosi dupi putine zile a chernat la Iasi sfatul obstesc al boierilor moldoveni20.Acolo, dupä ce s-au tratat alte treburi ale statului, a inceput principele infaba stárilor tärii21 sä expunä si sä aminteascä toatä treaba cu Gaspar Gra-tiani (care ii era si predecesor si rudä)22 si cum dupä ce pronia cereascäil smulsese din miinile tätarilor si turcilor, el nu a putut totusi sä scapedin miinile celor mai de aproape <dregkori> ai säi, adia a acelora pecare el insusi ii imbogátise cu milostivirile sale si pe care el insusi ii ridicaseatit de sus, dindu-le averi si cinste, cum nu se putea mai mari in principatulsäu. De aceea, asadar, dacá acesti paricizi au indräznit sá-si ucidä tilhärestesi in chip nelegiuit, in timpul somnului, pe domnul lor care le fIcuse atitabine, §i de ace3a binemeritase de la ei in gradul cel mai inalt23, ce credintäsi de ce fe! (immix principele Alexandru) voi putea eu astepta de la ei,aid nu le-am acordat pinä acum nici o favoare? Dupä ce si-a sfirsit cu-

15 Curiae praefectus.16 Apare in Dictionarul marilor dregatori

al '1"5rii de Sus (28 sept. 1615 12 iulie 1620).17 Miles gregarius.18 Toati discutia destul de neverosimilg culmineazg

a marelui vornic care pleacg, spglindu-se personal pe miinidormind cu capul pe butuc.

la Animo benevolo.28 Publica optimatum Moldaviae comitia.21 Regni ordinibus termen care nu se potrivqte cu sfatul boierilor,

intrau alte stgri, ci cu diferitele diete de tip feudal occidental.22 Patrini. (Termen care nu apare nici in diorionarele limbii

latinii tirzii.)23 optime de ipsis meritum.

556

ca Nicoarg, Nicoritg, Baltag, mate vornic

clasice,

in care nu mai

nici in es:manic

Cu aceastg demonstratie platonicgde ce vor face ceilalti cu domnul

www.dacoromanica.ro

vintarea, i-a osindit sl fie ucisi cu suplicii rafinate. Asadar, suszisilor Septilicisi Goia, care il lovisera pe Gratiani li s-au ciuntit mai intii bratele de lacot si picioarele de la genunchi, apoi trupurile astfel trunchiate si ilia.' viiau fost aruncate in rtu sub stratul tare de gheata24. lar capul si trupul luiGratiani care a fost gasit in acea padure, au fost prohodite solemn si in-grop ate cu cinste in biserica tirgului Trotus.

Acesta a fost sfirsitul vigil. lui Gaspar Gratiani, barbat marinimos sidesavirsit si vrednic de o soarta mai buna. Acela pe care natura il zidiseca sa domneascl, a avut norocul ca sa fie o pilda a nestatorniciei omenesti...

... Insa cauza unui sfirsit atit de nenorocit se pare cl a fost In primulrind // dorinta prea vehementa a lui Gratiani, pe care se silea din toateputerile si cu toata caldura sufletului su a o declara intregii crestinatati,de a pune frill tiraniei mahometane sau de a-i scadea cinstea, inch pentruacest scop nu a sovait sa cheltuiascá. un mare tezaur, tot trimitind scrisoricontinuu catre imparatul Ferdinand al II-lea25 si din Constantinopol si dinMoldova si sa trezeasca impotriva sa ura turcilor iar in cele din urma sa-siexpuna chiar principatul si propria sa viata primejdiei atit de mari a pieirii.Si totusi Gratiani nu ar fi trezit atit de fatis si de iute ura turcilor, dacaintr-o imprejurare oarecare, un ministru al curvii regesti nu ar fi declarat zumare imprudenta unui sol oarecare turcesc ca scrisorile rebelilor din Boemia26solicittnd ajutorul turcilor fusesera interceptate de Gratiani si trimise impa-ratului. Lucru care de altminteri a fost amintit §i de alti scriitori27. Eu tris,care am tnsemnat cele de fata, am fost totdeauna partasul nedespartit alsoartei lui Gratiani din vremea in care a pornit de la Viena la Constanti-nopol si pinä' in noaptea aceea din urma in care fugind, ne-am luptat detrei ori cu tatarii, cind si eu am fost prins in incIerarea a treia. Eram ne-gresit si compatriotul cel mai de aproape si camerieru128 luí Gratianus siacela 'in care avea mai mare incredere. Cind m-a vazut in cursul ultimeisale solii la Viena si a nteles a eu eram nepotul Margaretei Tabiano (tnslujba careia fusese el odinioara), m-a dus cu sine la Constantinopol. Apoim-a trimis din Constantinopol si din Moldova (dupa cum s-a aratat) inrepetate rinduri cu scrisori catre sacra Maiestate a imparatului romanilorFerdinand al II-lea, in care arata si insemna tot planul si pregatirea turci-

24 Sub concretam glaciem. Dar dacä. execuTia lor a urmat destul de aproape de uciderealui Gratiani, cum de era riul inghetat in acel moment? $i daca au trecut siteva luni, cumde i-au mai putut duce capul noului domn?

25 Imparat 1619-1637.26 In prima faz i a razboiului de 30 de ani.22 Ar fi interesant de urmarit acele marturii pentru a vedea in ce masura au intluençat

pe autorul acestei povestiri. Indatä insa. se grabeqte sa afirme prezenta sa continua pe 'TinaGratiani.

" Cubicularius

557

p. 67

www.dacoromanica.ro

lor i tgtarilor, mai acläugind in special insgsi scrisorile pe care rebelii im-pgratului le trimiteau la Constantinopol, dintre care el (cit era la Constan-tinopol) pe unele le tglmgcea, iar apoi, cit a domnit in Moldova, le inter-cepta. Si acestea, dei se stie cl au fost amintite si de altii, macar cl foartesumar, pe lingg multe alte intimpari tragice ale lui Gratianus, acest lucrumai trebuie spus, c eu eram acela care ti duceam acele scrisori. Iar eu, dupgce am ramas doi ani in captivitatea tätarilor (in care am trgit fr piine,intrucit tatarii nu o folosesc, eliberat cu ajutorul lui Dumnezeu, m-am re-intors mai trail la Constantinopol, apoi am fost dus la Cairo si la Damasc

iarási la Constantinopol, i purtat de feluritele vicisitudini ale soartei, amsträbgtut Valahia29, Podolia si Lituania si am ajuns la Moscova, de unde,In sfirsit, prin Danzig" si prin Germania m-am inapoiat in patrie. Iardacá ar vrea s tie cineva care a fost sfirsitul acelei osti polone desprecare am amintit mai sus, acest lucru va fi argtat aici pe scurt. Dupg fuga,asadar, i uciderea principelui Gratiani, polonii s-au retras spre patrie timp.de 8 zile, pgstrind ordinea in rinduri, pentru ca turcii i tkarii sä nu lepoatg face vreo pagubä insemnatg, fgrá ca i ei, la rindul lor, sg fie vátg-mati. Iar cind s-a ajuns la fluviul Nistru la hotarul Poloniei, atunci s-ainteTit zvonul in armat c ar fi poruncit comandanyii3' principali ca eipärgseascg oastea j s fugg. Acest murmur primind tot mai multá putere,intreaga armatá, in timpul noptii, stricind i pgrgsind taberele, s-a risipitcare incotro inch de indatä turcii 6 tätarii ii prindeau ca pe niste pui.Acolo, täindu-i-se capul, a pierit insusi hatmanul Zolkiewski, iar ceilalti co-mandanti rämasi i dreggtori de frunte au cäzut in captivitate: Korecki,Kuniecpolski, Zolkiewski cel fink, fiul hatmanului susnumit, Strusiu, Bala-ban, Tiskevic si ce mai rgmásese din numeroasa nobilime polong, i chiartntr-atit, inch din 12 000, abia au scgpat 500.... [Povestirea se incheie cuuciderea lui Korecki la Constantinopol

29 Se poate traduce qi prin Tara Româncasc i prin Moldova, dupg obiceiul polon." Gedanum.31 Pentru originea debandadei din urmg, vezi relatiile campaniei in volumul de fatg.

www.dacoromanica.ro

ANEXA III

DESCRIERI GEOGRAFICE

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFI ITALIENI

TARILE ROMANE DESCRISE DE TREIGEOGRAFI ITALIENI LA SFIR$1TULSECOLULUI AL XVI-LEA $1 INPRAGUL CELUI URMATOR

Descrierile lui Lorenzo d'Anania, Giovanni Boterosi Giovanni Antonio Magini, macar c stilt scrise separat de fiecare in parte, constituietotusi o opera comunä, nu in sensul unei munci duse laolaltä, ci in cel al unor imprumu-turi care îi leaga indisolubil impreuna. Desi nu apartin aceleiasi generatii, ei alcatuiesctotusi o trinitate, un fel de sistem de vase comunicante in care vedem cum se combinamaterialul bogat, compilat de Botero g Magini cu informatiile lui d'Anania mai sarace,uneori i gresite (dar preluate intocmai de continuatori), ele dovedind un interes viu pen-tru realitate, chiar cind se abate prin lumea nevazuta a spiritelor elementare prezentein mineIe din Transilvania. Aceeasi curiozitate ce nu se multumeste s repete ce au spusaltii mai inainte se Indreapta spre misteriosul Trescorte, sau Trescorto, aflat nu departede Tirgoviste, de unde se scoate acel bitum sau ceara mineral a folosita de locuitori lafacerea luminarilor. Este interesant de subliniat faptul c, in 1520, solul venetian Fran-cesco Massaro semnala ezistenya in Transilvania a unei asemenea ceri minerale, folositatot la luminari [Ceitori, I, p. 167].

561

www.dacoromanica.ro

Dacä pozitia lui d'Anania fa tä de ceilalti doi este de o claritate perfectä privindaportul säu, problema devine mult mai complexä clnd este vorba de pozitia reciproci a luiBotero si Magini fa tä de alte elemente comune aflate la ei. La prima vedere s-ar credeeg este suficientä simpla invocare a datei primei aparitii a lucrärilor In cauzä. pentru adetermina succesiunea lar fireascä. Dar si Relatiunile Universale ale lui Botero (ed. I dinVenetia) i Geografia Ptolemaica a lui Magini (In prima ei redactare latinä) apar laVenetia In acelasi an, 1596. Ulterior (1598) avea sä aparä tot acolo si versiunea italianä,intitulatä Geografia, cioé Descrittione Universale della terra. Se mai poate acaugaeditia a doua a lucrärii lui d'Anania, l'Universale Fabbrica del Mondo overo Cosmografiaväzuse lumina tot acolo, in 1582. Editia a treia va urma tot la Venetia, in 1596. Aladar,numai analiza textelor va putea oferi un räspuns valabil, cu conditia insä a cerceta si

editiile imediat urmätoare ale lui Botero, nu numai cea din 1596. Cum editia I din Venetia1596 nu se aflä In Biblioteca Academiei, s-a folosit editia din Bergamo, datind tot din1596. La Biblioteca Academiei exista editiile urmältoare cu cotele lor: Bergamo 1596, II12 612; Venetia 1597, II 339 385; Milan 1598, II 354 201; Venetia (Angeliero) 1599, II378 313; Brescia 1599, II 381 641. Urmärind primele editii, se poate constata cä: au inter-venir curInd in text schimbäri esentiale. Textul initial este alcgtuit din fragmente Impru-mutate sau inspirate din scrierile lui Bonfiniu, Reicherstorffer, Enea Silviu Piccolomini siindeosebi Giovanni Lorenzo d'Anania cu privire la Tara Româneascä si Moldova. De laacesta sint imprumutate, de pildä, informatiile despre catranul izvorind de lingä Trescorto,apoi despre TIrgoviste, Bräila i aceastä localitate, In sfirsit despre orasele Moldoveiprintre care elm In,sirate si Varna si Oceacovul. Dupä aceastä prima forma a texmlui urmä-rit pe editia de la Bergamo din 1596 asistäm la o prefacere atestatä de editia din 1598de la Milan si care nu constä numai In uncle adaosuri la editia precedentä, ci reprezintào restructurare a Intregului text pe baze noi. Acum apar si o serie de elemente din com-pendiul lui Possevino despre Transilvania, de exemplu cele despre calitatea rea a apei dinTransilvania, viciatä de alaun si mercur, despre vinul care clä calculi renali etc. Esteadevärat cg aceastä operä a lui Possevino a rämas nepublicatä, dar ea se pästra In arhivaCongregatiei De Propaganda Fide' de la Roma, in serviciul dreia se afla i Botero, cäruiadeci ti era accesibilä.

Mai tirziu, In partea a treia a Relatiilor consacrate stärii catolicismului in diferitetäri, case a apärut tocmai In 1611, desi textul este anterior mortii papei Clement (t 1604)

cuprinde chiar pärti reflectind situatia din 1594 (!), stilt folosite ping' si date dinrapoartele adresate Congregatiei De Propaganda Fide" si, poate si din raportul anonim atri-buit de noi lui Comuleo, redat In Ceiitori, III p. 200 s.u.

Aladar, textul lui Botero creste cu timpul, Intocmai ca cel al Cosmografiei lui Se-bastian Minster, care continug sä se dezvolte i dupä moartea acestuia. Fatä de eclectismullui Botero, pus in slujba universalismului catolic 1i Imprumutind date din diferixe izvoare

diferite momente, descrierea lui Magini este mai sobrä i tnai omogenä. Ne referim lacea a Transilvaniei, cgci pentru cea a celor doug Valahii", adicä Moldova si Muntenia,

562

www.dacoromanica.ro

ambii autori sint tributari lui d'Anania i textele lor se suprapun destul de bine. Magid folo-seste si el drept canava pentru partea istorica Chorografia Transilvaniei a lui Reicherstorffer,devenit o autoritate si un clasic. Aflam si la el acel amestec de reminiscente antice si dereferiri la actualitate, de pildä cind este vorba de iobagirea secuilor sau &id este pomenitexemplul lui Sigismund Báthory, in legatura. cu introducerea dreptului ereditar in fa-voarea principilor Transilvaniei. Dar toata panca aceasta istoriS este doar o introducerela infalisarea bogaiiilor Transilvaniei. 0 mare abunden; a de note explicative oferäturi de referinte mai putin necesare, la Ptolemeu sau Reicherstorffer (sau chiar de com-primate, de preferinta din Chorografie) citeva observatii de un mare interes, cum sintacelea despre eresurile, riturile i obiceiurile pästrate din vremuri stravechi de populatiaromana. Prezenia acestor note lumineaza intrucitva problema raporturilor dintre Relatiilelui Botero si Descrierea universala a lui Magini. Exista la acesta din urmä, In rnijloculunei fraze din corpul textului su privitoare la romani, o insirare a unor practici decla-rate pagine, dar care sint mai degraba magice (delusioni, indovinamenti, incantesimi) dupacare urmeaza mentionarea juramintelor pe Jupite) (= Zeus) fi pe Venus, in sfirsit, semna-larea obiceiurilor lor la Inmormintari si la nunti. Dot:a note pline de miez completeazaaceasta enuntare. (Subliniem c textul lui Magini este din 1596.) Nu exista nimic asernä-nator la Botero in primele sale editii inainte de cea din Milan. Abia In aceasta poate figäsit un reztunat destul de lipsit de relief: Romanii sint ortodocsi, dar con molte usuanzebarbare, massime nelle sepolture e ne matrimonii: Giurano ancor hoggi perGiove e per Vener e. Inseamna deci c dupa redactarea dintli (a editiilor din 1596si 1597), Botero a luat cunostinta de textul lui Magini din 1596, cu care si-a sporit pro-priul text, fleind i alte modificari. Probabil ca el lucra foarte iute, fara a avea timpulai indrepte inadvertentele ivite pe parcurs. In felul acesta se explica si unele schimbari desens ale textelor imprumutate de el. De pildä, din fraza lui d'Anania despre Transilvaniacare are trei feluri de locuitori, in afara de unguri care constituie nobilimea fi care se

poarta' ca stapini (signoreggiano) anume> secuii, românii sa,sii, Botero, omittnd dingreseala pasajul despre unguri, scrie: Acolo Ant trei feluri de locuitori: secuii, rorrainii

safir. A revenit ulterior asupra acestei fraze in edíiile de la Milan 1598 si Brescia 1599.0 alta denaturare a rezultat din fraza lui d'Anania care critica pe romani pentru c inloc sa se mindreasca cu limba lor care atesta originea lor pe jumatate latin, ei folosescIn biserica limba slavonä, iar la scris slovele slavone. El ii declara: di natura moltoinstabili et sdegnosi con l'idioma che dimostra loro origine. Aceasta frazaeste preluata in mod creator astfel: I popoli sono d'animo instabile et sdegnoso, amici delletaverne et dell'otio, habitano poveramente".

Mustrarea stirnita de indiferenta vinovata a romanilor pentru latinitatea lor se schimbaIn aceasta redare intr-o caracterizare generala negativa, facuta intr-un spirit räuvoitor.

Dar ce este 6 mai curios este ca i Magini foloseste aceastä fraza in acelasi fel, cusimpla deosebire ca la el se constati o departare Inca si mai mare de termenii folositide d'Anania si un ton mult mai acerb ca acel al lui Botero. Razbate un fel de naduf:

563

www.dacoromanica.ro

Per il pii, i Valacchi sono instabili, iracondi (!) applicati alla crapula et all'ocio e poveri...Aceastä constatare, aläturi de suprapunerea perfectä observatä 'in mai multe locuri ale des-crierii Moldovei 0 rarii RomInegi, readuce intrebarea dintii, privind prioritatea dintretextele lui Botero 0 Magini, atunci chid este vorba de o inueagä parte comunä, care nuapartine lui d'Anania, cum este pasajul privind comervul din Moldova. Au folosit cumvaamIndoi un text pe care noi nu 11 cunoa.gem, sau a.,a cum s-a Intimplat Cu jurämintelepe Jupiter g Venus este vorba de un imprumut intre ei? Si In cazul acesta, cine, 0de la cine a Imprumutat? Intrebare la care, in stadiul actual, nu avem incä räspunsul.

www.dacoromanica.ro

GIAN LORENZO D'ANANIA

Teologul i cosmograful calabrez Gian Lorenzod'Anania s-a näscut Jn localitatea Taverna si petrecut o bunä parte din viatä la Nea-pole, sub protectia arhiepiscopului napolitan Caraffa. A scris pe lingä lucräri de teologie,de un caracter destul de superstitios: De natura daemonum, De substantiis separatis,altele de un caracter mai mult retoric: De Fortuna; Contra Haebreos, o lucrare de cos-mografie" sau cunogtere a lumii, tipäritä mai intii la Neapole in 1573, sub titlul La Uni-versal Fabrica del Mondo dell Eccell. M. Lorenzo Anania della Cittl di Tavetna Cosmo-grafo et Teologo, 'dove s'ha piena notitia de i Costumi, Leggi, Citta, Fiumi, Monti, Pro-vincia, et Popoli del Mondo. Con l'autoritti de i Superiori. In Napoli appresso GioseppeCaechy dell'Aquira MDLXXIII. 0 a doua editie sporitä a apärut la Venetia in 1582 subtitlul: Luniversale Fabrica del Mondo overo Cosmografia ... divisa in quatro Trattati nequali distintamente si misura il Cielo et la Terra et si descrivono particolarmente le Pro-vincie, citta, Castela, Monti Mari, Laghi, Fiumi et Fonti. Et si tratta delle Leggi et Costumidi molti Popoli, de gli Alberi, et dell'Herbe, e d'altro cose pretiose, et medicinali, et de

565

www.dacoromanica.ro

l'Inventozi di tutte le cose, di nuovo ornata con le figure della quattro parti del Mondoin Rame Et dal medesimo autore con infinite aggiuntioni per ogni parte dell'operaampliata.

Un exemplar al acestei editii a fost adnotat de Torquato Tasso. Aceasta editie nudifera de editia urmatoare, tot din Venetia, din anul 1596. Un exemplar se afla la Biblio-teca Academiei sub cota II 271137. Foaia de titlu absolut identica are aceeasi infatisare,doar singura deosebire c in loc de cuvintele presso il Muschio se afla apresso AndreMuschio etc ... con Privilegio in Venetia presso il Muschio, MDLXXXII.

Nu cunoastem izvoarele folosite pentru partea privitoare la tarile romane, in care,alaturi de unele erori i confuzii manifeste, aflam prima mentiune a acelui bitum" ceesneste din parnint la Trescorte. Toata aceasta parte a fost însuit i inclusa de geo-grafii italieni de la sfirsitul aceluiasi veac, G. Botero si G. A. Magini in lucrarile lor.

Cu toate aceste imprumuturi, caracterul lucrarilor acestora fa ta de a lui D'Ananiaramine mult deosebit. E destul sa se compare credulitatea acestuia, manifestata in para-graful despre spiritele. elementare sau terestre, ce pazesc comorile din pamint, i atitudinealui Magini, pomenind de eresurile populare ale românilor.

Tot la D'Anania afam o descriere sumara a stemei Moldovei.Textul Cosmografiei a fost analizat din punctul de vedere al informatiilor privind

Nara noastra de catre Claudiu Isopescu, in lucrarea sa, Notizie intorno ai Ronzeni nellaletteratura geografica italiana del cinquecento din Bulletin de la Section historique de 'Aca-démie Roumaine", t. XV, Bucuresti, 1929.

www.dacoromanica.ro

1 Traducerea s-a flcut dupä textul italian publicat in edivia din Venevia din 1596.2 Bassi.3 Sgettar.

567

p. 13$

SISTEMUL UNIVERSAL AL LUMII, p. 137

SAU COSMOGRAFIA1

Transilvania, mai intti numitä Dacia, a fostvestitä datoritá regelui Decebal; astIzi poartä acest nume din cauza multi-mii de ,páduri care fiind rarnificári ale Pädurii Hercinice, o inconjoarä dintoate partile; seamänä §i ca pozitie si ca märime cu Toscana, este peste mä-surä de bogatä 'in argint si 'in once alt metal 1/. In minele sale apar adesea,ca un lucru vrednic de mirare, niste spiridusi dintre aceia care se numescsilfi pämintesti si de jos2, care in timp ce se prefac a ajutä pe lucrätori,ba cu risete, ba cu cuvinte, si se aratä chiar cä invirtesc rovile, ;in funiile,scurg3 apa si fac slujbe de acest fe!, i'si indeplinesc (dei aceasta nu se vedede loc), &dul lor cel 'Ili, näruind printr-o dreaptä judecatä a lui Dumnezeu

www.dacoromanica.ro

minele unde pier ingbusiti nenorocitii muncitori; si mai sint si altii (cäcisint demoni de mai multe feluri, dupg cum afirma cei invgtatipreung Cu mai marii lor) dar toti care <se arati pe> dinafarg cg dau aju-tor, si nu fac nici un rgu extrinsec, pe didautru nu inceteazg sg vatgmedacg nu sint opriti neincetat. Si despre ace§tia pretind unii scriitori, care gre-wsc insg, cl acwia si-ar astepta mintuirea, dar ei sint cu totii dusmanii luiDumnezeu, cu voinva de a face eau', cum spun teologii. Aceastá targ aretrei feluri de locuitori, pe ling unguri care stilt in fruntea trebu-rilor si care domnesc ca stapini: secuii, románii si sasii; primii doi vgd deagriculturg si de vite, ultimii duc o viatg orgseneascá6; dintre acqtia, ceimai buni luptgtori si mai viteji stilt ungurii, dar ¡rare ei e puting dragoste,cgci se deosebesc mult ca obiceiuri si grai, fiecare din ei servindu-se de alsgu; dar toti in general stilt criticati pentru cruzimea lor si pentru uneleobiceiuri6 tgtárgsti. Acolo se aflg orasele Baia Mare7, Bistrita8, Cluj') si Turda§i acolo se obisnuieste tntre so; si sotie vinovati de adulter, sg-si taie capulunul altuia tnaintea" judecgtii; §i mai apoi Oradia", Alba Iulia12, Se-.besul Säsesc13 si Sibiu114, capitala lor unde sade principele lor (!) pe careacestia 41 numesc voievod; apoi mai sint: Medias16, Brasov16, Clausenburg17§i printre populatia iazigg18 Fäggras12, Mergenbure si Coronas"21(!) ...

... Valahia22 ... I-a dat acest nume, azi corupt, Flaccus trimis acolo deSenat cu niste coloni pentru a opri avintul atitor neamuri barbare, si carea limas acolo, caci era mare amenintare din partea aceea, de unde maiapoi a urmat daruirea imeeiriului. Aceastä targ se tntinde spre nord ping inPodolia, si spre mare 'Ana la Tartaria minorg"23, atingind in stinga Tran-

568

4 Nel termine mala.Vivino civilmente.Rid Tartareschi.

7 Bagna.2 Bestritia.9 Colo.zoar.10 Avanti la giustizia.11 Varadino.12 Alba Giulia.n Sansebes (!).14 Sibinio.15 Meges.15 Brasovia.17 Clausemborgo (vezi mai sus Colozoar).le Tra i popoli giazizi." Foco ras.22 Mergernborgo.21 Adici Bra4ovu1, care apare mai sus sub numele de Brasovia.22 Valachia. Autorul cuprinde sub acest nume §i Tara Romineascg. §i Moldova." Adici Bugeacul.

www.dacoromanica.ro

silvania si in dreapta Marea Neagrg. Se imparte in douä pgrti: una care esituatg MI6 Transilvania, e numitä Valahia superioarg si Transalpina 6cealalti care se aflä in mare parte spre mare, ei o numesc Valahia inferioargsi Moldova, cu care se hotáráste Basarabia si Sibia"24. Toate aceste douImari regiuni sint mgnoase in grine si vite, si rnai ales in oi si boj, care senasc acolo mai mari ca in once altä parte a Europei25. In prima din elecare merge de-a lungul Dungrii ping' la insula Brailei" si la dui Prut27si la Oina"28 nu se mai ggseste alt oras Tara fiind populatä in tntregimede sate, in afarg de Tirgoviste" unde isi are resedinta voievodul sucare pe IMO plata tributului cave sultan, este dator inainte de a se inco-rona cu coroana" de aur, sl se ducg el insusi la Poartg sg sgrute piciorulsuzeranului31 su si Brgila32, astgzi cu ernizoang turceascg, precum siTrescorto33 care este important pentru el, caci acolo in imprejurimi izvo-rgste un f el de bitum din care fac romanii lumtngrile cele mai bune si careard ca ceara, avind si mirosul acesteia, macar a stilt negre. Dar cealaltä<tail> care pgstreazg numele riului Moldova, este mai mare si mai bogatgIn pgsuni, cuprinde In regiunea mgrii Varna (!) lingg Chilia" care este unadin gurile pe care le face Dunárea, oras de mare trafic comercial, vestit prinvictoria lui Murad" contra impáratului Sigismund" 6 a regelui Vladislav,si apoi Moncastro si Occazzonia37, cea dintil sub poloni (?) dar acum substápinire turceascg. Inguntru stilt Birlad, Tirgul Roman, Iasi, Cotnari si Ho-tin38, cetate foarte putemicg si Incg Suceava" unde isi are capitala celglaltvoievod" care dei este tributar sultanului, nu este dator la incoronarea saa primeascg coroana la Poartg, ci de a da pentru rgzboi un anumit numgrde cglgreti. Dar in ce priveste obiceiurile romanilor, acestea se potrivesc intru

24 Probabil Serbia, dInd acest nume si Bulgariei." Boli din Moldova erau foarte pretuivi si se exportau in Germania si Italia.25 Isola Bardana.27 Hirasso.28 Neidentificat." Tergovista.30 II cerchio d'oro.31 Suo prencipe.n Brahila.33 Dupa N. Iorga, ar fi vorba de Tirgsor.54 Licogomo.35 Amoratte. Este vorba de binecunoscuta lupel de la Varna 1444, in care a pierit regele

Vladislav al Ungariei si Polonid." Eroare. Acesta murise de clviva ani. Este aici o suprapunere cu demente de la

Nicopol.37 Oceakov." Barlavia, Tergo (I) Romano, Chiassi, Cutinari et Coccima ..." Succhiavia.o Un' altro Voivoaia, adicä voievodul Moldovei.

569

www.dacoromanica.ro

toate cu grecii41 in domeniul religiei si de aceea se aflä.' sub autoritatea pa-triarhului de Constantinopol, dar nu oficiazä slujbelei bisericesti pe greceste,cum se face in toatä Grecia, ci se folosesc de limba strbeasa asa cum seslujesc si de slovele lor. Din firea lor sint foarte nestatornici° si disprevui-tori ai limbii care dovedeste originea lor, ea fiind peiumätate latinä, folosindsi limba slavonä care e oarecum comuna in toate parTile acestea; sint destulde räzboinici, incalecä cu toTii pe cai cärora le cresteaiä närile, si care) inchipul acesta, °rich ar fi de impovärati, rabc11 o zi intreagä de drum färäa se obosi. Ei poartä drept stemä un cap de bouro impodobit cu o coroanä,impreunä. cu o sulitä si o stea deasupra. Acesti räzboinici se Váci adeseamerend impreunä cu °stile turcesti, pradind in timpul campaniei aläturi detätari prin Tärile dusmane, färi a le päsa a aceia sint crestini uniti Cu elprintr-o attt de puternicá. legäturä dumnezeiascá.

41 Adicä cu ortodocsii.42 Afinnatie circumscrisä de context.43 In text: un bue, adicä bou.

www.dacoromanica.ro

GIOVANNI BOTERO

(1533 sau 1540-1617)

Giovanni Botero s-a näscut la Bene Vogicnna inPiemont prin 1533-1540. Intrat de tinir in Ordinul iezuitilor din Turin, l-a päräsit inaintede a-si fi pronunvat jurämintul definitiv.

In 1576 a fost chemat de cardinalul Carlo Borromeo la Milan ca secretar. !rareanii 1584 si 1586 Botero a Indeplinit la Paris o misiune secretä, pe care i-o Incredintaseducele de Piemont, Carol Emanuel I. Inapoindu-se la Milan, Botero a rämas citva timppe lingä tinärul Federico Borromeo, viitorul arhiepiscop (1595-1631) pe care l-a insotitintr-o cälätorie la Roma. Din acest moment (1586), timp de 14 ani, Botero a cälätoritprin multe täri ale Europei din insärcinarea specialä a congregatiei de Propaganda Fidespre a cerceta starea catolicismului.

In 1599, el se inapoia la Turin, chemat de ducele Carol Emanuel. A murit in acestoras la 27 iunie 1617.

Botero a avut o activitate neobositä in sluiba ofensivei religioase catolice. A scrisluairi de cugetare politicä i chiar socio-economia de un mare räsunet, cum sint: Della

571

www.dacoromanica.ro

ragione di Stato, apärutä la Milan in 1583, si Cause della grandezza e magnificenza dellacitta publicatä In 1589. In prima, teltánd teza lui Macchiaveli, condamnä crirna politidin slujba statului, neadmitind-o decit in a credintii! In a doua stäruie asupra factoriloreconomici de progres, dovedindu-se un precursor al gindirii stiintifice. Tot in slujba uni-versalismului catolic a conceput o descriere a ;Irilor Europei i Americii, intitulatä Relazioniuniversali. Dupä prima editie completä (Venetia 1596) au mai apärut alte 17 edita (si 3traducen i in limba ladra) Cu insemnate adaosuri 6 modifidri. Lucrarea se imparte in 5pärti: prima cuprinde o descriere geografid a tärilor cunoscute; in partea a II-a se ex-pune situatia politid a farilor mai insemnate, partea a III-a se ocupä de credintele reli-gioase, iar in partea a V-a, apärutä. in 1611, se aratä. modificärile intervenite in evoluTiapolitica a diferitelor state in primul deceniu al veacului al XVII-lea.

De Botero s-au ocupat:P. Orsi, Saggio biografico e bibliografico su G. Botero, Moridovi 1882 si acelasi in Re-vista geografica italiana", 1896, fasc. VVII; C. Cioda, La vita e le opere di G. Botero,Milano 1895; Cimbali, La Sapienza politica di G. Botero (Nuova Antologia", 1 martie1896); A. Magnaghi, Le relazioni universali di G. Botero e le origini della Statistica e delAntropogeografia, Turin 1906. lar la noi, intre ali, R. Ortiz, Per la storia della culturaitaliana in Rumania, Bucuresti, 1916 si Claudiu Isopescu in Notizie ..., pp. 58-62. DeiBotero nu a dlátorit pe la noi, a fost inclus de Sadi Ionescu in bibliografia dlätorilorstdini, pp. 77-81 si de N. Iorga In Istoria romanilor prin cala tori, pp. 217-228.

Existä si o traducere româneasd a fragmentului despre Tara Romäneasd, Transilvaniasi Moldova, publicatä in Arhiva Societätii Stiintifice i Literare din Iasi" V (1849)pp. 666-669. Dar o comparatie de aproape cu textul original aratä c in unele locuria fost substituita o forma personará de naratiune la persoana mntîia celei impersonale lapersoana a treia, din textul original, schimbindu-i-se astfel cu totul sensul, i dind nastereideii gresite c5; autorul ar fi cälätorit pe la noi.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA TRANSILVANIED

Provincia pe care anticii o numeau Dacia,cuprinde astäzi Transilvania, Tara Romaneascä. si Moldova. Transilvaniaeste foarte bogatá in aur, argint, metale, sare din ocne, cai foarte buni, vite

grine. Vinurile nu sint atit de bune ca cele din Ungaria. Muffle carä aurcurat in bucävi groase uneori cit un deget; cu toate acestea locuitorii nu-sidau multä ostenealä pentru autarea lui. In plcluri se aflä bouri2, boj i caisä1batici3. Apa este rea deoarece convine foarte mult Amin i argint viu

de aceea, produce usor colici i sciatiel; si din aceeasi cauzä vinurileproduc calculi la bäsicä si la incheieturile mtinilor i picioarelor. Nu e un

Trdducerea s-a ficut dupi edisda din Bergamo: Le relationi universali di GiovanniBotero Benese 1596, I, p. 162 s.u.

2 Un.3 Inforrnaçie fantezistl.

573

p. 162

www.dacoromanica.ro

P.

P.

tinut prea sanatos din cauza multimei de mine si a mercurului, mai ales cálocuitorii nu sint prea cumpatati la mincare si Mutua' si ciuma face adeseoriravagii nenorocite4. Pe la izvoarele riului Mures5 locuiesc secuii6, poporaspru si crud care nu cunoaste deosebiri de nastere7. Sint considerati caurmasi ai hunilor8. Transilvanenii vorbesc o limba foarte apropiata de ceaungureasca6. Dar la fel ca si in Ungaria, in Transilvania traiesc in orase

163 multi germani, mai ales sasi, care vorbesc // limbi deosebite. Astfel a acolosint trei feluri de locuitori: secui, romani, si sasi, acestia adusi dupacum sustin unii, de Carol cel Mare10. Princip ele Transilvaniei poate mo-biliza o oaste de 10 000 de pedestri si 40 000 de calari si are un venit de300 000 de scuzi. Orasele cele mai insemnate sint: Alba Iulia, Cluj, Bistrita,Sibiu, Hundrubechiun si apoi dincolo de riul Olt, Fagaras si Brasov12. Si-biul este cel mai tare, Bistrita cel mai frumos, Clujul cel mai populat dintreorase.

Descrierea rárii Romanelti fi a MoldoveiIesind din Transilvania pe la hotarele tarii Severinului (unde se vad

si astazi urmele podului lui Traian) se intra in Vallachia numita de turciCarabogdana18 pentru ca produce gnu negru. Se intinde de aici ... pina laMarea Neagra. Se imparte in doua tari, adica Valahia mica si Valahia mare;

164 cea mica se numeste Tara Româneascan, cea mare Moldova .... cea dintiise apropie de Dunare, aceasta din urma de Marea Neagrá si cuprinde tottarmul care se intinde de la delta Dunarii ... si cea dintii este in partemuntoasa; aceasta din urma este un tinut ses si roditor, dar este riu gos-

4 Vezi textul, cum apare de aici inainte in editia de la Milan din 1598; p. 186:Transilvania este locuita de patru ngiuni, de romani, de secui, de sasi si de unguri. Romanasint de origine italiana; locuiesc prin munti si in paduri; urmeaza ritul ortodox, dar aumulte tradivii barbare, mai ales la Inmormintari si casatorii. Jura inca si astazi pe Jupitersi Venera ...".

5 Marisio.6 Siculi.7 Non conoscono differenze di sangue.4 Vezi relatia lui Verancsics din Calatori, I.

Si la Reicherstorffer este o constatare identicg privind vorbirea dacilor" fi a panoni-lor (ibidem).

lo Pentru asezarea sasilor in Transilvania, vezi relatia lui Possevino (ibidem).11 Centocolli.12 Ste fanopoli.13 Carabogdana (= kara Bogdan) nume dat de turci Moldovei (= Bogdania neagra)

se confunda cu kara boldan (grill negru). Autorul cuprinde in Valahia si Moldova, siTara Romaneasca.

14 Transalpina.

574

www.dacoromanica.ro

podgrit15 cáci fiecare cultivá locul pe care 11 vrea (atita belsug de pgmint estesi atit de rara e populatia care se las incg destul de mutt pe tinjealá) numai

nu-i fi luat altul inainte. Cum lipsesc aici copacii, fac foc cu paie15cu balegá de vite. Boii slut foarte mari, de acolo se scoate un numár

foarte insemnat de asemenea boj pentru tárile vecine. Are riuri care continaur si nu le lipsesc nici mine de aur i de argint, dar de teama turcilor nule dau atentie17. Numele Moldovei vine de la un riu care trece prin ea Orace se varsg in Haluta" i curge ping la Nistru de-alungul narii18. Are15 orase, in care ca i in tirguri, mai locuiesc sa,si fi unguri, dar domnulscoate 100 000 de scuzi13 mai mult de la cei dintti decit de la acestia din urnala dijma din cearg si din miere, bunuri care se apreciazác ajung la 2 000 000pe an. Tara Románeascl nu are alte orase decit Tirgoviste20, unde locuiestedomnul, i Brgila i Trescorto"21. Celelalte stilt sate si firguri. In Tara Ro-máneascg a domnit Vlad Dracul22, om priceput la arme care s-a luptatmultg vreme cu Murad23, sultanul turcilor; in aceste rgzboaie, acela a luatcu sine atita lume c Tara a ramas aproape pustie. Aproape de Trescorto"izvoráste un fel de catran24 negru, care miroase a cearg; din el se fac lumi-ngri foarte bune. Dar Moldova are diferite orase: Varna, Moncrasto (!),Ocazzonia"25; i, in interior, Birladu126, Cotnari27, Cocima" i Suceava,unde este resedinta domnului su.

In Tara Románeascg este o mina' de sare tare ca marmura, de o cu-loare care bate in vioriu; /I dar care, frîmat i pisatá cu grijá, se facealbg de tot. Poporul are o fire nestatornjc i dispreTuitoare. Negotul constain grtne i vinuri care se exportá in Rusia si in Polonia; in piel de bou,abl, eeará, miere, plosci de iidlcing de tei, pretuite pentru frumusejea vi-nelor; pastramg de vitá, legume, unt pentru Constantinopol. Trece pe aici

15 Mal tenuto. Pricina adevärati era lipsa de siguraniä, din cauza deselor incursiuni aleturcilor.

15 Stoppie (tizic). Acest mod de incälzire este propriu popoare/or stepei.17 Non vi attendono.15 *Confuzie fntre 0/t ;i Sire; care In realitate curge paralel cu Nistrul Ong la Marea

Neagrä.19 Scudi.

Ternovizza.21 Socotit de N. Iorga a fi localitatea Tirgsor.22 Dracola Vlad Dracul, domn al Tärii Rominesti

Amuratte Murad al II-lea, sultan otoman24 Bitume.25 Confuzie evidentä.

Barlania.Cutinari.

575

P. 165

www.dacoromanica.ro

vinul tamtios28 sau malvagia " 2° de Candia spre Polonia si Germania, dincare domnul scoate mari venituri. Ocupatia de capetenie a locuitorilor estecarausia30. Dupá limbá dovedesc ca se trag din romani pentruci pastreazalimba latina' dar mai corupta ca noi, italienii. Numesc calul callo", apaapa", ptinea pa"31. Pentru cultul divin folosesc limba slavona care, pentruslavi, e ca i toscana pentru italieni. Sultanu132 numeste pe voievodul TariiRomanesti, adicá pe guvernatorul, a cárui domnie dureaza de obicei putin,caci din cauza vexatiuni1or33 turcesti ei stilt goniTi adesea la cererea celuicare ofera o suma mai mare de bani, sau strit ucisi de locuitori din cauzadarilor peste m'asura de mari. Domnul plateste turcilor 70 000 de ducatipe an, dar pentru a ctstiga domnia, unul a platit 300 000 afara de ceeace dà vizirului i celorlalti dregatori ai sultanului, care le sug singele. Dom-nul Moldovei nu este atit de supus turcilor, dar ti plateste totusi tributti trisoTeste in razboi cu un mare numar de calareti, care stnt foarte nume-rosi tn Moldova34 i sint puternici i neobositi. Dokmnul Moldovei poate

p. 166 aduna 3 000 de archebusieri si 25 000 de calareti. 1/ lar domnul Tàrii Ro-manesti 1 000 de pedestrasi si 10 000 de calareti.

Mentiuni despre Tara Romaneasca fi Moldovap. 160 In Tara Romaneasc535, la Ttrgoviste, oras de scaun38, se numara 1 000

de case de romani de rit ortodox37, 22 de sasi catolici38 de limba germanä'si maghiara. Au doua biserici, una a sf. Francisc mäcar cà ruinata, alta asf. Maria; dar din lipsá de preoti catolici se slujesc de un luteran. Asa sepurcede i la ampulung38, oras cu 900 de case dintre care 40 sint alesasilor catolici 6 tot ap la Rimnic4° unde se numara 20 de case de sasicatolici. Domnul Moldovei (provincie care odinioara era supusa mitropolitu-

" Moscadello.Nume dat vinului de Monemvasia, celebru

felul acesta de vin, produs tn insulele grecesti; inmalvoisie, in cele engleze malmsey.

3° Adia din punctul de vedere al acestui comer;;la vetturra.

31 Chiamtmo il cavallo, callo; ?aqua, apa; il pane, pa".32 11 turco.

Vanie (= avanie)." Vallachia, aici cu sensul de Moldova.35 Vallachia. Textul care urmeazi se afli in partca" Targovisti, terra maestra.

Greco.38 Latini.88 Campolungo.48 Rimnico.

576

tot evulizvoarele

mediu. Numele s-a extins lamedievale franceze e numit

Pessercitio ptincipale de i naturdi e

a III-a, cartea I p. 160.

www.dacoromanica.ro

lui din Chiev41, si acum rämtne ca si neatirnatä) se aratä gratie ajutoarelorprimite de la romano-catolici destul de binevoitor fatä de catolicii care lo-cuiesc acolo si fatä de cälugärii franciscani care pästreazä acolo unele rämä-site de catolici. In anul 1588, cardinalul Aldobrandino, asts zi pap#42, careera atunci legat apostolic in Polonia, a trimis in Moldova doi alugari iezuiticärora Petre voievodu143 le-a figäduit sä restituie biserica si parohiile pecare le avuseserä mai inainte catolicii. Moldova are cam 15 orase si multetirguri si sate locuite in parte de unguri si: de sasi, dar mai mult din aceiadecit din acestia, dar si unii si altii sint la fel de lipsiti de carte si invä-täturä religioasä. Bästinasii folosesc limba ruteara" si ritul ortodox; dar nurecunosc totusi pe patriarhul din Constantinopol45. Aceastä provincie a fostoträvitä räu de Despotul din Samos" care a fost fácut domn in timpul luiSigismund August, regele Poloniei47 dupä gonirea lui Alexandru". Acesta adat // ereticilor si schismaticilor casele si bisericile catolicilor.. . . . . . . . . .

Voievozii" Moldovei, Tärii Romanesti si Transilvaniei se mentin inprincipatele lor prin forta vie a darurilor; si se muta in fiecare zi cei dinTara Romaneasca si din Moldova pentru a scaunul se cri celui care °fellmai mult, si pentru ca acesta sä se poatä mentine se istovesc locuitorii sise distrug.provinciile .. .

Turcu ;in seama si se tem, parca, de armele polone, aci au fost pro-vocati in diferite imprejuräri de acestia si sub Henric" in räzboiul pe careloan regele Moldovei"51 l-a purtat impotriva turcilor, in care s-au luptatmulti cavaleri ai acelei natiuni ...

Pe de altä parte, polonii nu numai a nu au incercat, dupä Vladislav52nici o expeditie impotriva turcilor, dar nici macar n-au ajutat pe moldo-veni si pe munteni, aligii lor.

41 Chiovia. Afirmatie neintemeiatä.49 Clement al VIII-lea (Ipolito Aldobrandini) cardinal (1585-92) si apoi papa (1592-1605).13 Petru Schiopul, doma al Moldovei (1582-91). Pentru misiunea catolicä de atunci, vezi

Caitori, III, p. 277 $. u." Este vorba aid de limba bisericeascä: slavona.45 Afirmatie neintemeiati." Despot, domn al Moldovei (1561-63).42 Sigismund al II-lea August, rege al Poloniei (1548-1572)." Alexandru Läpusneanu, domn al Moldovei (1552-1561).49 Textul care urmeazi se aflä in aceeasi lucrare a lui I. Botero, partea a II-a, cartea

d IV-a, p. 209." Adicä. in vremea lui Henric de Valois, rege al Polonici (1573-1574).52 loan Votlä. cel Cumplit (1572-1574).52 Vladislav al VI-lea, regele Poloniei (1434-1444) si al Ungariei, pentru care era

socotit al II-lea, mort in expeditia de la Varna.

577

p. 219

p. 161

p. 209

www.dacoromanica.ro

578

GIOVANNI ANTONIO MAGINI

(1555-1617)

Giovanni Antonio Magini s-a näscut la Padova la14 iunie 1555. A studiat la Universitatea din Bologna, unde a ajuns profesor de astronomie,fiind preferat lui Galileu, ale cärui teorii le combätea. In 1599 a fost chemat la Mantoya.A fost invitat de Kepler sä colaboreze la o nota culegere de efemeride astronomim Ce-lebru ca astronom si matematician, cu o serie de lucräri care 11 puneau atunci la nivelulmarilor si contemporani, el a ajuns pe aceastä cale ocolia la opera sa esentialä, si anume:Geografia lui Ptolemeu.

A murit la 17 februarie 1617.Teorfile sale astronomice au fost de mult depäsite; 'in schimb valoarea sa ca geograf

si cartograf a grins indiscutabilä.Geografia ptolemaia la care a lucrat 6 ani cuprinde si o descriere bogatä a tärilor

romine, redactatä, desigur, prin 1593-1594, deoarece mentioneazI intelegerea tainicä: a

lui Aron vodä 6 Mihai Viteazul Impotriva turcilor. Descrierea Transilvaniei din comen.tariul lui Magini se intemeiaz5, In bunä parte, pe informatille dobindite de la un transil-

www.dacoromanica.ro

vanean, Giovanni Ertilio' sau Hortyliog care si-a facut studiile la Padova (1586-1595).Harta Transilvaniei executata de Girolamo Porro constituie un progres fa; a de halite luiGastaldi, fiind si mai bogatä in numiri geografice.

Magini e primul care pomeneste de unele obiceiuri si crezuri populare in legatura cununtile si inrnormintarile la romini.

Geografia ptolemaica, apartna in limba latina, la Venetia, in 1596, cu 64 de harti(din care 37 erau noi), minunat executate de G. Porro, a foss tradusl in limba italiana deLeonardo Cernati sub titlul Geografia cioa Descrittione Universale della terra partita inclue volumi §i tiparite tot la Venetia in 1598.

In 1608 Magini a mai publicat o liana generala a Italiei, dar nu a mai apucatsi dea Atlasul Italiei la care lucra de multi ani. Acesta a aparut ca opera postuma, in1620, bucurindu-se de o mare pretuire.

De Magini s-au ocupat: A. Favoro, G. A. Magini In Gli scienziati italiani (Reper-torio bibl, diretto da R. Miel, I. Roma, 1921, pp. 101-111); R. Almagik Padova e¡'Ateneo Padovano nella storia della scien.za geografica in Revista geografica italiana",XIX, 1912, p. 472 s. urm.

N. lorga a analizat descrierea tarilor romine de Magini in ,,Revista istoricag, XI,1925, pp. 111-114 sub titlul 0 descriere a fiírilor son:line pe vremea lui Mihai Viteazul.In 1939, Marin Popescu-Spineni a publicat: Giovanni Antonio Magini fi Tarile Roma-nefti in secolul al XVI-lea in Revista geografica rominag, vol. II, fasc. I, 1939, articolcuprins apoi In volumul sau: Geografi din secolul XVXVI, 1942.

Claudiu Isopescu a comentar descrierea Transilvaniei in studiul sau, citat mai inainte,pp. 69-83, fari sa observe imprumuturile sale din Lorenzo d'Anania, nid elementelepe care i le-a Imprumutat, la rindul säu, Botero.

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFIA SAUDESCRIEREA UNIVERSALAA PAMINTULUP

p. 113 y° . . . Galienus2 a pierdut Dacia duiá dota se-cole, din care cauz'á, cu trecerea timpului i vicisitudinile lucrurilor, locuitoriiromani au decsázut si si-au alterat limba lor bine slefuità", drept care nu aumai fost numiti romani3 de,si acest mane se mai pastreazrz la ei, ci Vàlahi4.

Traducerea s-a fäcut dupa editia ita1ian, intitulata Geografia cioé Descrittione Uni-versale della Terre4 Venetia, 1598 a lucrarii latine Geografia ptolemaica, Venetia, 1596. Textuleste compus dintr-o parte introductiva istorici si una descriptivä a bogatidor naturale aleTransilvaniei, urmata de o scurta descriere a Moldovei i rárii Romanesti. Pentru a evitaunele repetitii, intrucit partea introductiva' se inspira din Reicherstorffer, folosit si de Botero,ea a fost redati partial 'in masura In care aducea elemente originale. S-a procedat la fel siCu notele autorultu.

2 Imparat roman, care a precedat cu citiva ani pe Aurelian.8 Vezi Reicherstorffer n Calatori, I, p. 210, dupä Ene a S ilviu Pic c olomi n

op. cit., p. 472.4 Nota aut. TContesta etimologia Flaccus-Valah. Aceasta denumire se apropie foarte mult

de cea data de slavi italienilor]. In nota irnediat urmatoare aflarn alt ecou al Chorografiei:

580

www.dacoromanica.ro

[Urmeazä caracterizarea lor imprumutatä lui Reicherstorffer, vezi Calatori1, pp. 208, 210, 220 cu unele ingrosäri ale trásäturilor ca de pildäcea privitoare la casele lor, care nu stnt de eiaträ., nici impodobite,romanul se multumeste s stea in case de välatuci (di paglia) i sa triiascI

munti si in codri.]Religia lor este cea greacä schismaticä., desi5 (?) ei recunosc drept cap

al confesiunii lor pe patriarhul din Constantinopol. Pe deasupra, ei mai aumulte lucruri in comun cu päginii, cum Ant eresurile (delusioni), ghicitul,descintecele, jurämintele pe Jupiter6 (-- Zeus) si pe Venus, pe care o nu-mesc sfint5.7, modul in care purced la inmorrnintäria, la luarea in asä-torie° a sotiel si la läsarea ei, i altele la fe!. Dar destul despre acestea[Urmeazä pasajul despre sciti" ( secui) care nu se depärteazä de textulChorografiei (ibidem, p. 209) pe care insä lb aduce la zi, indicind schimbä-rile sociale care au pus capät egalitätii din trecut]. Legile lor sint deose-bite de ale celorlalti i conditiile lor grit deosebite, fiind asemenea celor aleelvetienilor. Dar ele au inceput sa se schimbe Cu trecerea timpului, ckiprintre ei stilt azi, ca printre celelalte natiuni, nobili foarte bogati i cufoarte mare vazä care i-au preacut pe ceilalti in iobagi ai lor'°. [0 notädespre scrierea secuilor, care nu se aflä mentionatä in corpul textului, seapropie de un pasaj, inedit pe atunci, al lui Verancsisn care vorbeste tugde crestäturile pe räboj si nu de niste litere de carte. Pasajul urmätor despresasi este tributar lui Reicherstorffer, care e redat in rezumat i completat

(ibidem, pp. 222-223). Principalii locuitori ai acestei natii locuiesc in valea de la Sarmi-segetuza) ale cärei ruine slat ingropate in spini i märäcinisuri), precum i in locurilevecine i sint socotivi mai prietenosi decir romani". Aici au fost legate impreunäpasajul despre locuitorii din regiunea Orästie i cel despre romanii de la Varheli" Sarmi-segetuza) care scot la ivealä obiecte pretioase din vechile ruine. Nota trad.]

5 Se bene. Folosirea acestei conjunctii adversative nu se potriveste contextului, undear fi fost de asteptat, mai degrabä: deci, decir dei.

Adicà intärirea spuselor prin invocarea: Zäu (Zeus).7 Sfinta Vineri. Despre identificarea ei cu Venus ar fi de discutat. Am crede cä

aceastä sanctificare trebuie pusä in leeturä cu fenomenul observar si la alte dota zile alesäptäminii: sfinta Miercuri i sfinta Durninicä, precum i cu personificarea särbätorilor: celetrei Rusalii pentru cele trei zile ale särbätorii, Mos Ajun i Mos Gerilä etc.

Nota aut. Ei dau din plin mortilor lor hranä i imbrlaminte, In credinta cà acestiapat sä sufere de foame g de sete in drumul lor ping sui ajungä in rai, sau in alt loc care le

destinat.9 Nota aut. Ei rapesc pe tinerele fecioare in felul sabinelor, fi indata ce le-au rdpit

Jecioria le iau de sotie. Se despart de sopii färZi nici o consideratie (Rifiutano le consortisenzci alcun riguardo).

s 1° Mai departe, se declarä cui secuii au in comun (cu sasii i cu ungurii) la religione,la disciplina e le buone arti" (desi in 1596 se produsese o räscoalä singeroasä a acestora).

11 Vezi Cãltori, II, p. 412. Nota aut. Literele ion seamänä cu ale abisinienilor, aleevreilor si ale sirienilor, i ei le scriu in felul acestora de la dreapta la stinga. In bibliotecamarelui duce de Florenta se aflà o carte scrisä cu asemenea litere.

581

www.dacoromanica.ro

apoi de note rezumind 'Atli din acel text. Uneori i se mai adaug i ele-mente in plus. De pildä, cind e vorba de bilciul säptäminal de la Brasov,la care alearg5.' secui, romani, armeni fi greci" (Reicherstorffer), se spuneacum: vin astäzi turci, arabi, armeni, greci, valahi, italieni si poloni". Par-tea despre unguri este cea mai puvin inchegatä, lipsind de altminteri si dinChorografie. De aceea poate, autorul e dispus sä o lase pe seama istoricilor.El se mulTumeste sä declare cä autoritatea ungurilor este mai mare ca acelorlalti, pentru cä. din rindul lor stilt inälTati principii fárii i magistratii,ajungindu-se chiar oarecum la sistemul dinastic prin alegerea lui SigismundBithory in timpul vieii tatälui säu. O foarte rapidä insirare a sapte °raseIn Transilvania la care se mai adaugä Oradea, incheie aceastä parte intro-ductivä lipsitä de strälucire12. Urmeazá, descrierea propriu-zisä].

Asadar Transilvania, precum s-au spus, nu este numai bogatä in preafrumoase orase, ci este imbelsugatä si in toate celelalte lucruri de trebuintäpentru traiul oamenilor, cum ar fi griu13, vin", fructe15, vite16, caii cei mai

Cronologia este destul de nesigura, de exemplu, notele aut. 8 si 16, din textul orig.clt si textul relativ la prioritatea venirii sasilor sau a ungurilor. Cit priveste antichitatea, inafara de mentionarea lui Ptolemeu de trei ori cu privire la Zeugma (Cluj), la cele 24 deorase din care nu au mai ramas decit 5 si la situarea localitatii Salina In apropierea Turdei(notele orig. 14, 15, 18), restul se rezuma la identificari fanteziste. Aiudul (Egnedino) si-arfi luat numele de la Via Annia, care se mai vede si azi (nota orig. 19); Clujul (Claudiopol)a fost intemeiat de greci, apoi de romani, care I-au n,umit astfel, iar unii sustin ca. insusiimparatul Claudiu i-a dat acest nume (nota orig. 14). Aceeasi formula' usor dubitativä Inso-teste si evocarea lui Erman, intemeietorul Sibiului capitano generale de Grecia.

13 Nota aut. Acolo creste in fiecare an griul in asa mare belsug, incit nu numaiumple grinarele, dar se si conserva ani, parte In gramezi foarte inalte, parte In gropisubterane ... etc ... Mai sint anumite locuri din Transilvania unde daca se seamanasecara ea degenereaza 'In grit'. Produce zarzavat de tot felul, dar nu di nimic altcevapentru hrana oamenilor in afara de mei, de griu triunghiular, de naut si de bob.

14 Nota aut. Nu e mai putin imbelsugata in vin ca in grit'. In ea se afla un tinutnumit de germani Vuinlarez (!) (=Weiriland), iar de unguri Borfold, adica %ara vinului.

locurile in care se produce vinul cel mai bun sint acestea: Alba Iulia, Deva, Aiud,Birtelbino" (= Ghirbom). Jienuscioa (= Penes?), care are un vin ce nu e mai prejosde cel din Venosa in Italia.

15 Nota aut. Produce o mare cantitate de fructe, ca si de alte lucruri, insa ii porto-cale, rodii, lämli care uneori pot fi gasite In gradina magnatilor care le cultiva mai degrabade placere decit din utilitate, prune de Damasc, ca sa nu pomenim de alte <specii>, degutui, de cirese dulci si frumoase, ce pot fi comparate cu cele marosticane din Italia,de pepeni galbeni si de prea alesii pepeni verzi ai lui Galenus, pe care poporul îi numesteanguris (=harbuzi), Desi varza (le brassiche) poate fi aflatä, indeobste oriunde, eu nuam observar deck aici specii de o marime extraordinara i de o culoare stranie. Ele stritin regiunea aceasta de culoare azurie si de asa märime, inch le intrec pe cele mai marialbe obisnuite.

16 Nota aut. Mulvimea vitelor care stnt exportate In fiecare an in Italia, In Austriasi in anumite alte locuri din Gerrnania atesta belsugul de pasuni. ¡mi amintesc, i martorimi este Bonfiniu (!), ci se cumpara cindva aici un bou foarte mare pe un florin.

582

www.dacoromanica.ro

alesii7, pásäri si pesti. Apoi metale, adia aur12, arginti°, cupru2° (di ramedi bronzo") cositor, plumb, argint viu2', ()Tel, fier22, antimoniu, cinabru,

sulf23'vitriol, sare24, cel nobil condiment al bucatelor, pisasfalt25, ames-

tec de päcurä si de bitum, astfel cä, fie zis färä supärare, usor intrece Ta-rile celelalte.

In Transilvania se aflá izvoare termale felurite, cele de la Geoagiu(Iogiesi") si de la Oradea, acestea calde, celelalte reci. Si tot astfel izvoarede ape minerale (acetose") care au para gust de vin, st mai tisnesc i alteape, care putin timp dupa ce au tisnit, se Impietresc. 5i stnt de asemenea

17 Nota aut. Sint foarte bine dezvoltavi si se clunpärä pe 1 000, 1 500 si 2 000 de flo-rini. Dar de soiul acesta exista in diverse locuri.,

15 Nota aut, Acolo se taie brazde (?) (,,glebe") i bucOti din aurul cel mai pur, din-tre care unele sInt adt de pure, inch nu mai e nevoie de nici o separare <prin topire>si pot fi usor prelucrate în once scop, altele sint amestecate cu alte metale i acestea aunevoie de purificare. Locurile unde se sapä aurul stilt ,,Sclate" [= Schlatten, numele ger-man pentru ceca ce inseamnO bale (,,separatura") de metale, Rlul domnilor` [co-rect: al Doamnelor = Baia Mare], Lapus (Lapo"). Dar In afarä de aceasta este destulde cunoscutä bogätia in aur a acestei taxi dupi medalia lui C. Caton. Foarte adesea sesapál din pOmtnt asemenea medalii In Transilvania in Sculattin (!), care e numit deunguri Zulakna" care este poate Zermizirige lui Ptolemeu, precum la Kimili` (?),la Dominurdz"**(?) si In cheva alre locuri.

* Corect: Zalatna, numele maghiar pentru Zlarna, forma germanä Sculattin fiind otranscriere gresitO pentru Schlatten. Numele In realitate este slav si vine de la Zoloto=aur(Nota trad.).

** Poate o redare defectuoasi a numirii Rivulus Dominarum. Vezi mai sus. Doam-nele" erau reginele Ungariei care aveau in apanajul lor minele de aur din acea regiune(Nota trad.).

13 Nota aut. In locurile amintite se sapä <si> argin; dar in minele de la Offea"[ = Ofenberg, Offen Bánya, Ofenbaia, azi Baia de Aries] i Radna" (Rodna) se producenumai argint.

20 Nota aut. Acolo unde se gOseste arami, se aflä i argint i aur.21 Nota aut. De jur imprejurul minelor de argint se aflä aceste patru lucruri.22 Nota aut. El se obyme de o calitate foarte bunä intr-un tinut numit Cyk (Ciuc)

desi se mai produce g In alte locuri. Dar fierul se produce in TräscOu [azi Rimetea] si laHunecloara.

23 Nota aut. Sulful i antimoniul se genereaz1 In minele de aram5. Mai sInt totusi silocuri care produc numai antimoniu. Cinabrul i argintul viu provin din minele de aur.

24 Nota aut. Este asa mare belsug de sare, care se sapä acolo, inch foarte usor in-destuleazä i alte fári. Sarea nu este neagrO, ca aceea din Polonia, si se aflä de trei feluri:

strivezie i cristalinä, <sau> albà (candido) dar nu durä, <sau> cenusie, dar cindeste pisatä devine alba ca neaua. Din ea se scoteau mari taxe (Gabelle) pinä la 300 000 deflorin', cum aminteste Ascanio Centorio, in cartea a doua a Raboiului din Transilvania, 93.Nu pot intelege de ce se mai vindea <sare> si la ocne, cind se producea asa mult pentruprinape si acea producIie (rendita) se stringea in fiecare an Intr-un oras numit Lipova.

25 El se scoate intr-un loc nu departe de orasul Bistrita. Si nu mi voi apucadiscut dacO este bitum sau vreun soi oarecare de rOsiná.

583

www.dacoromanica.ro

sivoaie care dupá ce au izvorit acoperá lemnele (i legni") si celelalte lucruriusoare pe care le ating Cu o crustä pietroasä. Acolo mai este si asa marebelsug de miere (mele) in& s-a observat a in afarä de cea obisnuitä, locui-torii au mai gäsit si una de un soi deosebit din care fac o bäuturäcare poate tnsela si, pe cunosatori care o socotesc drept vinul celmai generos sau drept vin de Malvasia. Ea are codri mari si päduri nesfir-site in care se aflä zimbri, bivoli, elani, capricorni", cerbi de o márimeimensä, risi, jderi, toppi di ponto" (?) ursi deosebiti de cei obisnuiti, iepurialbi, in sfirsit pásäri de munte si de pädure, vulturi, soimi26 de o specierarä, cu pelerina (a pellegrina) si Inca päsäri care nu stnt de pradä, fazani,potirnichi de douä feluri, päuni sälbateci, gäini, cocosi de padure si greude domesticit, destul de deosebiti de ceilalti.

Aici se mai aflä si pásäri de apä, dintre care mai mari sint lebedele,sau sturzii, si onocrotalii, care intrec in marime pe cocostirci. Nu lipsescierburile cele mai alese27, cum ar fi lästndu-le de o parte pe celelalteil raupontico", centaureea mare, de dota feluri: gentiana maximä Cu florigalbene si purpurii, rädäcina Rodia" [Cu miros de trandafir], assiatiopontico perfetissimo", gli Apii di Bellonio", Zibanotida prima" a lui Teo-frast si sofranul (il croco) care rásare peste tot. Mai sint si niste muntivecini cu Valahia cisalpina (?)28 si cu Moldova din care picurä agaric" siterebint29 si trei riuri navigabile, Oltul [Aluta], Muresu13° [Morosso] i So-mesul [Samo] dintre care cele dota dintii ti trag obirsia din muntii se-cuiesti, iar acesta se aruncá de a dreptul in Tisan fi aceasta se varsä directIn Durare32. Al treilea care este Somesul, numit de Germani si unguri Timis,izvoräste din muntii [alpi] Calata, se varsä de asemenea in Tisa. Aici semai aflä de asemenea si alte &xi: Tirnava [Chicel] mare si cea mid, Sebe-

26 Nota aut. Este un soi de soim diferit de toate celelalte, si Cu greu depkseste mk-rimea unui uliu. Este o prea aleas k paskre de vinktoare, dupä care nä:zuiesc mult magnatiisi nu cred a se aflk in alte locuri. Douk din aceste pkskri pot usor rkpune once pasäredo pradk, oricit de mare ar fi, ea vulturii, sturzii OD (tordi), lebedele. De aceea, pe bunkdreptate, sultanul vrea ca in fiecare an sä.' i se duck' de acestia in dar, cind i se trimitetributul din Transilvania.

27 Nota aut. Spun unii a s-ar fi gksind si ghimbir, lucru pe care eu inck nu 1-amVkzut; totusi nu il cred imposibil, pentru ck unii munti vecini ca Valahia Cisalpink (!)slot singuri Mali sk produck perpetuu lacustre". (?)

28 Desigur gresealk in loc de transalpink (N. trad.).29 Nota aut. Nu picurk la drept vorbind din arborele numit terebint, ci dintr-o

specie anume de zadk (lance) si nu e mai prejos terebintului din Cipru.30 Nota aut. Numit de geografii amid. Marote o Maro.37 Nota aut. Tisa se nage in Transilvania, nu departe de cetatea (!) numitä Mara-

mures.32 Nota aut. Aceasta nu se mai numeste Dunärea, ci Istrul.

.584

www.dacoromanica.ro

§ul [Saboso], Criu1, U. Chrisolorea33, Streiu134 [la Strigio]. Din acestea,ultimele trei poartg artme [raditure] si bueiti de aur pur in greutate de7035 de drahme. In aceste riuri si in celelalte numite mai tnainte se aflä.'pestii cei mai buni i variaTi, cum ar fi accipenser"-u136 mare 6 mic, linul(?) [tina" = tinca?] de trei feluri, pgstrgvul, lampreta de riu, pestii la-custri"37, somnul, mreana38 [il barbonea], Tiparul [murena] de o specie rarg,pgstrgvul [truta] alb si negru, svirluga (gobio) cu solzi i fr solzi, si alvi<pesti> Cu totul necunoscuti.

Nu mai spun nimic despre Tiparul obisnuit, despre sturioni, bibani(perci), toni33 care se gig acolo de o mgrime nemaiauzitg. In aceasti re-giune nu e lipsg de bglti i lacuri, care sint intotdeauna imbelsugate Cu pestiicei mai grozavi.

83 Nota aut. Numit de unguri Aranios [=Aries] si de germani Lorens (?).34 Nota aut. Azi se numeste Sargetia (!)35 Nota aut. Mimele mici slut comune i aparlin <de drept> cui le ia.36 Nota aut. Nisetrul (?) (accipenser") este lung, foarte plin la trup i In asa fe!

Inch täiat in doua, <carnea lui> pare a fi <a unui> porc gras. Carnea lui se säreazasi se pune in vase foarte mari si se mäninca indeoesbi in tirnpul postului mare. Un altuleste de forma rotunda, circulara, pe care locuitorii il numesc al sfintei fecioare. Este unaltul care creste de douä palme, dar de cele mai multe ori 11 afli de o palmä. I se zicecarasul cu solzi de aur. Locuitorii ii zic acestuia Kores, iar aceluia Vuerfrauenkores (?).Ai nostri ii numesc carpioni, dar nu cu dreptate, caci nu se gäsesc carpioni deck In laculGarda.

[Dupa cum rezultä. din nota autorului, este vorba de o familie de pesti din carefac parte si nisetrul, care e peste de mare i este intr-adevar de proportii mari, i pastrugacare e peste de Dunäre i de mare si are corpul lung si subtire, deci nu corespunde descrieriidin text, si cega, peste de apa dulce, dar care de asemenea, nu corespunde deserierii.Nota trad.].

37 Nota aut. Uneori pot fi gäsiti acesti <pesti> lacustri la <o distan; a de> zeceobroace*, In locuri subterane, unde stau cei ce nu mai pot de loc s pluteasca In apa, ca

alti pesti care se ascund in märuntaiele pämintulni, de ande nu sint vazuti facindu-sidrum prin apa, ci pe uscat, cu multa truda.

* 114`a'surà de suprafata socotita dupa Intinderea insämIntata cu continutul unui obroc.

38 Nota aut. Acesta este pestele numit de germanii care stau In Transilvania akare,de unguri meniali, adica penele cerului, i nu pe nedrept, c5ci are o savoare foarte deose-bità i diferà de pestii pe care saxonii septentrionali ii numesc Quippen.

39 Acestia stilt insä pesti de mare! Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CELE DOUA VALAHII,ADICA MOLDOVA$I TARA ROMANEASCA(TRANSALPINA)1

Aceastä taxi a Valahiei, pe care unii o nu-mesc Flacia, alvii Valagnia, este intre Dunäre si dui. Tira si intre Transil-vania si Marea Euxinä sau Neagrä. Aceasta, cum am spb.nai inainte indescrierea Transilvaniei, fäcea parte din Dacia. Dar azi, se imparte in Vala-hia Mare si Valahia Micä.

Valahia Mare se intinde pinä la Marea Euxinä, si ai nostri o numescMoldova, dar turcii ii zic Carabogdania, adicä, Bogdania Neagrä sau regiu-nea lui Bogdan cu griu negru2; care rodete cu imbelsugare pe pämintul ei.Acesta este ses si bogat si tn alte produse decit acest fel de grit], dar este

586

I Ibidem In capitolul Del Imperio turchesco, pp. 197 §.i 197 vo.2 Confuzie frecventg intre Bogdan §i boldan care Inseamn'i gilt' pe turceqte.

www.dacoromanica.ro

lipsit de locuitori, i lipsit de copacis. De aceea se foloseste la foc balegavitelor. Are belsug de cai foarte buni obisnuiti s duca la oboseala, si maieste bogat i in boj foarte mari, si in mine de aur si de argint pe care nule exploateaza de teama turcilor. Si mai sint riuri care poarta aur, dintrecare cel mai insemnat este 14111 Prut, pe care unii Il numesc Berut si carese considera a fi dui Gierasso" (= Hierassus) al luí Ptolemeu. Cetatea4Suceava este cetatea de scaun a voievodului iar orasele5 mai insemnate s'intVarna6, Ocaczonia (!) Birladul7 Cotnari i Cocina". In Moldova se aflamulti armeni, evrei, unguri, sasi i ragusani care detin tot negotul. Caciacestia stilt cei ce exporta griul i vinul in Rusia si in Polonia si tot astfeltrimit piei, cerge, ceara miere, pastrama de vita, unt, legume la Constan-tinopol. Chiar i vinul grecesc, care se transporta din Creta in Polonia siIn Germania, trece in intregime prin aceasta Tara. De aici voievodul scoatevenituri mari din taxe ... etc.

Valahia Mica este numita Transalpina (Tara Romaneasca) i totodatade unii si Muntenia, dar grecii ti spuneau Valahia. Asadar ea este aceea carein mod obisnuit este desemnata prin numele de Valahia. Ea se intinde de-alungul TIrmului Dunarii, fiind aspra e malamente habitata".

Inteinsa se afla orasul Tirgoviste, resedinta a voevodului. Celelalteorase ale sale stilt Braila i Trescorto. Nu departe de ele se scoate dinpamint un fel de bitum, din care se fac luminari, foarte bune, asemeneacelor de ceara. In restul acestei regiuni populaTia locuieste In sate.

In toata Valahia8 se afla ocne cu sare albastrie, tare ca marmora darctrid este zdrobita devine alba. Aici mai stilt si multe mine de fier.

Romanii sint in majoritate nestatornici, aspri, cu inclinatie spre chef sitinjala, i saraci6. Ei locuiesc in case facute din lemn i paie (= valltuci)date pe deasupra cu lut i acoperite cu stuf care se gaseste acolo din belsug.

Valahiao a fost tributara regelui Poloniei. La razboi ea trimitea50 000 de calareTi (!) si se 11.16:visa plina de toate bunatatile dar acum dato-rita lungilor razboaie cu turcii a ramas pustie. A ajuns tributara turcului

3 La fel si la Botero (vezi n. 16). Aceste uiskuri apartin mai degrabg unor regiunide stepä, ca Dobrogea, de pildä, dar nu At totusi in dezacord cu mä;rturia unui mareotanonim din Moldova cam prin 1588. (Vezi Catiitori, III, p. 368.)

Citta di Zuccavia.Le terre mutate.Tot la Botero uebuie cIutate si Vaina si Oceakovul.

7 Barlavia.S-ar putea s fie vorba aici de amindou'i

9Srcia aceasta se datora conditiilor vitrege ale asez'irii fárii in calea tuturorlirilorsi nu unei indolente invocate de cei care, sand mai la ad'äpost, Isi puteau injghebagospoarii i agonisi bunuri, privind cu dispret la ceilalti.

79 Aici Moldova.

587

www.dacoromanica.ro

tri anul Domnului 146111 si a stat sub ascultarea sa piná in anul de fatáin care amindoi voevozii, adicá cel al Valahiei Marin i cel al celei Mid.°s-au inteles in tainá cu impáratul Romanilor contra turcului14.

" Data e gresità..12 Aron Voc15..13 Mimi Viteazul.19 Tinind seama de faptul ca nu este pomenità campania crestina din 1595 si eà mai

este vorba de o leg'iturà a domnilor celor dou'a: t5ri cu imOratul si nu cu Sigismund, careatribuit ambele àri In mai 1595, am crede cä. aceastä: descriere trebuie situati in 1594.

www.dacoromanica.ro

SUPLIMENT LA VOLUMUL

CALATORIA LUI IEREMIA AL II-LEA,PATRIARH DE CONSTANTINOPOLIN TARA ROMANEASCASI MOLDOVA'

1588

Ci, cind au venit in Tara Româneasclatuncea, i-a primit Domnul Mihnea Voevod. Se intimplase a fi bolnavi-a fkut Patriarhului o primire minunatá Doamna, mama lui, pentru cá. erá

1 In versiunea lui N. Iorga din Hurmuzaki XIV, pp. 83-86 a textului grecesc allui Ieroteu din Monembasia publicat dupg 33L6),tov i&ropmòv, ed. din 1786, pp. 453 si urm.Acest text a fost omis din CaTitori III in care a fost inclusg scrisoarea patriarhiceascg. alui Ieremia al II-lea datg la trecerea sa prin Bucuresti de la Moscova spre Constantinopolin octombrie 1591. Descrierea din textul de fa sä aparsine cglgtoriei spre Moscova din 1588.Autorul ei, mitropolitul Ieroteu de Monembasia, l-a insosit pe patriarh in drumul su mos-covit atit la dus cit si la intors, intocmind si o dare de seamg. aprobat i insusitä depatriarh. Desi avem de a face cu o relatare indirectä, ea are intreaga valoare a uneia

Pentru date asupra patriarhului Ieremia al II-lea vezi biografía sa in Cilitori IIIpp. 297-299. Persoanele amintite in descriere sint: Mihnea turcitul, mama sa EcaterinaSalvarezzo, Petru Schiopul, sosia acestuia, Maria Amirali i Vlad, fiul lui Milos, Insuratprecum se sae Cu Velica, fiica lui Ivan Norocea si a domnisei Stana, fiica Mircioaier,adicg a doamnei Chiajna.

589

www.dacoromanica.ro

din Galata, si fusese surgunitá la Rodos2 cu chir Ieremia, Si erá i cumátrucu Mihnea Voevod, pentru c i-a botezat fiul. Dupá aceia au venit i inMoldova, numai cat cu multá ostenealá, din pricina frigului celui peste má-surá3. $i i-a primit prea-cucernicul Petru Voevod in chip de minune si deuimit. Si Ji-a dat buc`átari s li gáteasc5, oameni pentru toatá supravegherea,pentru cai, pentru fan, pentru lemne. Mergel deci adese ori i insus laPatriarh, i li fIca toatá randuiala i cinstea ce se cuvine, la toti, si eráom dulce la cuvant, sever la purtári, Indemánatec la fapte. Stià limbaturceascá, cea greceasc i cea romaneascá, pe toti îi odihniá in tot chipul,mai ales cá, erá milostiv cat se poate, fa; á de robi, de sáraci, de mánás-tiri, de biserici, de preotii de acolo si stiáinii, asa incat once om se miracum in locuri ca acestea s'a putut gási unul cu o astfel de fire, márini-moasá, i foarte intelept i foarte drept in judecátile lui. $i nu numai acestedaruri le awl, dar er i foarte incercat la once mestesug, si la litere, 4i-ipliceá de oamenii invátati, intrebá in tot chipul despre astronomie, des-pre zodii i alte lucruri suptiri. Ii pláceá mult de cantáreti i avel un preotcu mestesug, tndemánatec; si era si la toate celelalte ale lumii meter, sitoate le orandua el, si pentru aceasta erá i strasnic, si se temeau de el $iboierii si tot poponi14. A fácut deci i mánástire la locul ce se zice Galata,in fa; á cu Iasul. $i mesterii erau nestatornici si au pus temelia ei inteunloc ráu, si au asezat temeliile bisericii si ale zidului ei de jur imprejur,s'a stricat atata muncá, atata cheltuialá, atata zugrávealá. alte lucruri fru-moase. El nu s'a lásat, ci a fácut altá mánástire, in loc tare, si a fácut-ominunatá, si a sfintit-o, si a dáruit pe Mitropolit, pe arhiereii ce se aflauacolo si pe toti preotii dupá randul lor. Acest om erà vrednic s stápa-neascá, nu nurnai in Moldova, ci si in Constantionopol. Tatál lui erá dinvechii Domni ai Tárii Romanesti, ziceau Mircea i lui tátane-su,Mihnea, i aveau din mosi i strámosi Domnia. Deci tatál acestuia, Mircea,a fácut fii buni pe acestia: Alexandru Voevod, Milos Voevod5 si pe acesta,prea-cucernicul Petru Voevod. $i, Alexandru a avut Tara Romaneascáa fácut pe Mihnea Voevod. lar Milos Voevod a ráposat si a lásat fiu peVlad Voevod, i [acesta] a murit tanár, la un an dupá ce s'a insurat [1587;mort 1589] i, dupá ce a luat Domnia, a mai tráit 20 de zile, i i-a párutfoarte ráu lui Petru Voevod, si din lucrurile lui n'a luat nimic, ci le-a datmila la mánástiri, la arhierei, la sotia lui sit la robii lui. Si, cand s'anáscut Petru, maicá-sa a vázut acest vis. Mai inainte náscuse un fiu foarte

2 Exilul la Rodos apartine anului 1584.3 Era In iarna anului 1588.4 Pentru alte amänunte vezi si N. Iorga, Contributii la istoria Munterfiei, In: An.

Ac. Rom. mem. sect. ist. t. XVIII (1896).5 Pentru care si fiul, Vlad, Insurat cu o nepoatä de fiicä" a Mircioaii, vezi Contri-citate, pp. 2-3, 68, 88 si tabla la vol. XII.

590

www.dacoromanica.ro

frumos, si peste putin acesta mud. Deci maicá-sa planse, ca una ce eráiubitoare de copii si miloasá. Si, inteuna din nopti, vede cum vine un omstrasnic, in vesmant alb si-i spune: Ce plangi? Ce te intristezi si versi atatealácrámi? Si-i arátá un copil in scutece. Si-i spune: Iea-ti fiul care plinge. $iea, cum deschise fasele si vázii, se maniè si zise: Nu e acela copilul mieu;al mieu era alb, frumos, indemanatec, si acesta nu e ca acela. Si-i spunecel cu vesmant alb: Nu stii ce vorbesti; acesta e frumos, acesta te vacinsti numai sa-1 ingrijesti". Si zárnisli si nIscu pe prea-cucernicul PetruVoevod. Si a luat el sotie prea-inteleaptá, cinstitl si de neam bun, si aufácut feciori si fete. Si cand a venit la Constantinopol [1579], au murit toti,si a rámas numai o fatá, frumoasá, si ave á cele mai mari daruri, intelez-ciunea cea mai inaltá, si ,ta carte bulgáreascá [= slavonq si greceasca,si in fiecare zi ceta acaftistul si slujba Bisericii. Si la bátra.nete a náscutsi un fiu foarte frumos si cuminte si 1-a botezat Mitropolitul Anastasie,si i-a pus numele Stefan. Il iubiá deci mult. Si turcii, din lácomia lorde bani, spuserá Domnului Petru Voevod sà facá pe fiul sáu Voevod, cáci arebun prilej. $i a pregátit astfel. $i, fiind incl numai un copil de sase ani,i-au adus steagul din Constantinopol si a fost incununat Stefan Voevod,Domn a toatá Moldova. Si s'a fácut cheltuiala panl la 300 de yoveri deaspri la al Antiohiei, la al Ierusalimului si la alti multi, pentru ca au venittoti in Moldova. Si nu s'a impovárat cumva, ci-i umpleá de daruri, cubucurie si smerenie, si se mirau toti de márinimia si de cheltuielile lui. Decia voit si sá márite pe fiicI-sa, si au cerut-o multi boieri din partea loculuisi din Constantinopol, dar el n'a vrut, ci awl in Curtea lui un tanár mi-nunat, anume Zotu, frumos la chip, suptire la trup, la vorbá indemánatecsi dulce, cuminte si cinstit, fecior in viata lui, credincios la lucrurile stá-panirii, pentru cá de multe ori 1-a pus la incercare, dar niciodatá nu 1-agásit la ceva citus de putin viclean. Si erl. din Ianina, din párinti de neambun si de ispravá de acolo, §i erl dupá tatá Tigará si dupá mamá Apsará,nobili si unul si altul, si, pentru cá erá intelept si de folos la toate si pentrua stiá carte turceascá si greceascá, 1-a oranduit Spátar si dupá aceia Vistier,si i-a dat si pe fata lui cea prea-inteleaptá si prea-cuminte de satie, si acununat-o, si au fácut nunti si veselie. Si a cinstit dumnealui Zotu pe multi,si locul de nastere, si rudele, si prietenii. Si eii numele ei Maria, iar dupáobiceiu i se zice Doamna Maria, si au petrecut in iubire si cinste, si cucopiii lor.

www.dacoromanica.ro

SZANTO (ARATOR)1

DESPRE TRANSILVANIA2

1600

p. 593 Transilvania, odinioarà numitä Dacia a fostun ducat si o provincie supusä regatului Ungariei i adusä la credinta noas-trä catolicä cu 600 de ani Jn urmä de catre regele stefan. Dar chid s-auluptat intre ei pentru coroanä arhiducele Ferdinand al Austriei si princi-pele Transilvaniei au fäcut din ea un stat aparte3. Tntrece n märime toatäBoemia si Moravia, este Inconjuratä de jur 'imprejur de munti si de päduri,

Pentru biografia lui pinä la prima alungare a iezuhilor 'in 1588, vezi II.De asemenea, Cinatori, III, pentru rapoartele sale pe ami 1585-1588, inainte i dupàmarea ciumi din Transilvania.

2 Traducerea s-a facut dupk' textul latin De Transylvania, cuprins n Brevis et SuccintaDescriptio quo tempore et qua occasione haereses in Ungariam et Transylvaniam fueruntinvectae publicat n Archly des Vereins ftir siebenbiirgische Landeskunde", 1884,p. 593 s.u.

3 Regnum.

592

www.dacoromanica.ro

de unde dobindit j numele ca sa fie numita de unsuri Transilvania.Caci dincolo de aceste paduri este sesul cel mai intins pina la Buda. A fostsocotita intotdeauna partea cea mai intarital a regatului Ungariei despre careobisnuia s spuna neinvinsul rege Matei: Domnilor uneri, aparati cu sirgTransilvania, cad daca o yeti pierde va fi pierduta toata Ungaria, dar dacao veti pastra yeti mai putea redobindi Ungaria pierduta [Incercarile za-darnice ale turcilor, ale lui Ferdinand i Maximilian prin arianul GasparBekes de a o cuceri ...].

Transilvania era imbelsugata in toate cele de trebuinta oamenilor:vin, pasuni, vite, mine cu tot felul de metale ca aur, argint, fier, plumb,arama, argint viu i mai ca nu e munte sub care a nu se ascunda cevametal; si de aceea stramosii nostri nu degeaba îi ziceau vistieria Transil-vaniei. Ea cuprinde in sine foarte multe dealuri cu podgorii, un numarde munti de sare din care, intocmai ca din cariere, cu putina munca sesapa cantitati uriase de cea mai buna sare, praseste cai de rasa, padurileei stnt pline de tot felul de sálbaticiuni.

Trei riuri aurifere, adica ducind cu sine nisip cu fire de aun, ies dinTransilvania curgind spre Ungaria: Crisul alb si Crisul negru, apoi Somesul.Mai are Inca alte 5 sau 6 riuri din care unele isi croiesc drum in TaraRomaneasca, iar altele in Ungaria. Trei feluri de neamuri5 locuiesc In Tran-silvania: ungurii care stnt stápinii provinciei°, sasii i romanii. Sasii au fostalungati in anul domnului 800 din Saxonia de catre Carol I ce! Mare)7pentru ca se lepadaserá. de religia catolica pe care o primisera. Cautindu-silocuri noi de a.sezare au venit in Polonia si s-au rugat de unguri cale lase un loc de asezare aici. Acestia le-au dat o parte muntoas i nero-ditoare a Transilvaniei pe care ei cu mare truda au cultivat-o si au ridicatin ea 7 frumoase ceta.ti tnconjurate cu ziduri, dupa care numesc germaniiTransilvania: Siebenbure. De la ei primesc transilvanenii mijloace banestipentru purtarea razboaielor.

Romfinii au fost odinioará colonii de ale romanilor i vorbesc o limbaitaliana stricata, sint oameni aspri i rustici9, sint pastori de oi, locuiescin munti i paduri i sint iobagii nobililor unguri. In asezarile de seamain cetati locuiesc ungurii din Transilvania, dintre care unii sint arieni sautrinitari"°, altii sabatari, care in loc de duminicl serbeaza simbáta caevreii, altii luterani, altii calvini, altii catolici. Sasii &it toti luterani,

4 Fortissima.5 Cele trei natiuni privilegiate ar fi trebuit ssi cuprinclä pe secuii omisi aici.

In textul publicat: pauriciae (?) = provinciae.7 Virere gresitä foarte räspIndità n aceast'al vreme.

In realitate, numele vine de la Cibin = Seben. La origine: Sebenburg.9 Silvestres." Corect: antitrinitari sau unitarieni.

593

594

www.dacoromanica.ro

ei au adus mai intti secta luteranà" in Transilvania. Romanii sint schismati4de credinfi greaa (=-- ortodoxa) si in de patriarhul de Constantinopol,si nu au putut niciodatá fi aMtuyi de la credinya lor schismaticä. nici 4eeretici, nici de catolici ... $i toate aceste erezii" de mai sus au fost adusein Transilvania In acelasi timp ca si in Ungaria si cu acelasi prilej dupamoartea regelui Ioan, care s-a luptat pentru coroana regatului, adia injurul anului 1540, 1541 . . . etc.

p. 596 [Despre imprejur'Irile politice care au dus la desfiinvarea episcopiilorTransilvaniei si a Oradiei, despre cei rsámasi credinciosi catolicismului, de-spre secui. Despre introducerea luteranismului In Transilvania, si despre pro-gresele calvinismului si arianismului 12 etc ...].

" Sectele protestante.12 Schernä; oarecum asem5nä'toare cu cea a unor capitole din Transilvania lui Pos,evino,

r'imasi precum se stie nepublicatà. Ora In secolul nostru.

www.dacoromanica.ro

ADDENDA ET CORRIGENDA

In vol. III, p. 289-290, s-a publicat textul cäläto-riei lui William Harborne, dupä versiunea tipäritä de Richard Hackluyt, The principalnavigations, voyages, traffiques and discoueries of the English nation, vol. II, Londra,1599, p. 289-290. Consideräm necesar a reproduce din nou acest text in 1. englezäsi In traducere romanä dupä raporul original al lui Harborne inaintat lordului can-celar al coroanei in decembrie 1588 si pästrat la Public Record Office, State Papers Foreign,Turkey, dos. 97/1, f. 156 (xerocopie obtinutä prin bunävointa lui David B. Funderburk, dela Universitatea din South Carolina, S.U.A.), deoarece prezintä uncle diferente fa tä de

versiunea apärutä in Hackluyt, alcätuja dupä o copie ce consinea modificäri arbitrare, eroriomisiuni. Din pricina stärii proaste de conservare a documentului original, editorul din

1599 a omis tocmai un amänunt de mare importan tä pentru intelegerea privilegiului comer-cial acordat de Petru $chiopul negustorilor englezi la 27 august 1588 si anume faptulcä. acestia au beneficiat de dreptul de a pläti numai 3% din valoarea märfurilor desfä-cute, spre deosebire de localnici sau de ceilalti comercianti sträini care priteau 120/o.

595

www.dacoromanica.ro

TEXT

I depatted from Constantinople with 30 persons of my suite and famulie the thirdedaie of Auguste, passing through the Contries of Thracia, Romania, the greate Wallachiaand Moldavia, where arriving the 4th of September, I was accordinge to the Gran<d>S<ignor> his commandem<en>t verie courteouslie entertayned by Peeter his possityvePrince, a Greike in profession, w<i>th whome was concluded that Her Ma<gestie's>subiects there trafickinge shoulde paie but three upon the h<undreth> ..1 XIII" w<ich>so well his owen subiects as all other nac<i>ons annsweare; whose letters to HerMag<es>tie be extante ...

TRADUCERE

Am plecat de la Constantinopol cu 30 de persoane din suita mea si servitori in atreia zi a lui August, trecind prin Tinuturile Tracia, Romania, Valahia cea mare [TaraRomaneaseil si Moldova, unde am ajuns la 4 septembrie. Potrivit finnanului sultanuluiam fost primit foarte curtenitor de Petru, domnul &iu legiuit, de religie ortodoxä, cucare s-a Incheiat Intelegerea potrivit areia supusii raajestä;ii sale care fac negustorie acolonu vor pläti decit 3% ...2 12% dupl. cum plätesc atit supusii lui eh si <negustorii de>toate neamurile celelalte; scrisorile sale catre majestatea sa grit in fiintä si acum ...

1 Documentul este rupt. Lipseste un cuvint-douä, poate nor sau not the"?2 Completäm prin supozitie: nu" sau si nu".

www.dacoromanica.ro

REPERTORIU CRONOLOGIC

*

1 Carlo Magno venit In Transilvania prima oará In 1594 rap. 1596, 16002 Bernardino Quirini venir In Moldova 1597 rap. 15993 Eric Lassota In Tara Româneasca 1597 iulie4 Joris van der Does. Trece prin Moldova 1597 aug-ust?5 Comisara imperiali la Tirgoviste In Tara Romineascá 1598, iunie 5-136 Contele Isolano in Transilvania, 1598, septembrie 237 loan Darahi soseste in Tara Româneascá In 1599, rap. februarie 1600 i apraie, este in

Moldova in iunie8 Germanico Malaspina In Transilvania 1590, noiembrie 14

9 Valentin Walawski in Transilvania 1599 decembrie10 $tefan Bathazar Moldova prezent la Suceava In 1599 rap. din 160411 Andrea Bobbi Moldova, sosit in 1599, rap. 160112 Anonim polon Moldova 1600 iunieiulie13 Campania poloná In Moldova 1600 octombrie

597

www.dacoromanica.ro

14 Piaszeczinski In Moldova 1601, iunie 2715 Marku Sobieski In Moldova 1602 septerobrie15 bis. Tommaso Cavriolo In Tara Romaneasa 1602 septembrie16 Iezuitul Argento Trawilvania Moldova 1603 iunie17 Aloisio Radibrat venit In Transilvania 1599; In Tara Romäneasei, rap. 1603 oct.18 Petru Armeanul In Tara Romineasci Ind. din 1595, rap. 1603 oct.; In Moldova. 161119 Anonim italian (Camillo Cavriolo?) Tara Româneascä. 1603 oct.20 Attilio Vimercati Tara Romaneasca 1603, decembrie21 Anonim italian despre starea bisericilor catolice din Moldova, 160622 Leha0 In Moldova 1608, 161123 Wilden In Moldova 1611, iulie24 Gregorio di Niccolo din Ragusa trece prin Moldova 1611 noiembrie25 Tommaso Alberti prin Moldova, 1612,, decembrie, 1613, mai26 Tholdalagi prin Tara Româneascä 161327 Toma Borsos prin Tara Romaneasei 1613 aprilie28 Charles de Joppecourt Moldova (1615-1616)29 Cavalerul elvetian Alexander, Moldova (1615-1616)30 William Lithgow prin Transilvania? si Moldova? 161631 Harlay de Sancy, Tara Româneascä. 1619 martie32 Giovanni Battista Montalbani In Moldova 1620 sept (?)33 Campania polonä din Moldova 1620 septembrie34 Chiril Lukari Tara Rom'aneasei 1620 dup'á sept.35 Polo Minio, Moldova 1620 octombrie36 Jurnal de campanie polon din ilzboiul din 1621 Moldova37 Samuel Twardowski prin Moldova 162238 John Smith, Transilvania, Tara Româneascä. (1602)?39 Ieremia al II-lea In Tara Româneasei si Moldova, 1588

www.dacoromanica.ro

A

Abbas cel Mare, tahul Persiei, 306, 307, 309;Infringe pe turci, 306; incercare de aliantäCu tiitarii, 307, 309.

Abram, tad' lui Hacik, 346.Adjudeni, loc. In Moldova, vizitat de Bernar-

dino Quirini, 42.Adrianopol 12, 18, 350, 525.Aeropolis" loc. fictivä, 525.Afumaii, loc. In Tara Romaneasci,

INDICE*

tiani, 389; ti Gazi Ghirai, II 306, 329;ti Mathias de Habsburg, 354; --. ti Ie-

remia Movila, 342; confirma numirea luiSimion Movila In Moldova, 385; pacea dela Viena cu Mathias de Habsburg, 440.

Ahmed pasa, ginerele hanului tätar, 273;participa la lupta de la Silistra, 273; seretrage la Bazargic, 274.

504. Aldcerman v. Cetatea Alba.

Ahmed I, sultan otoman, 301, 346, 355, 386; Aladin pala (?) participant fictiv la lupta0 Gabriel Báthory, 305; ti Gaspar Gra- de la Rebrinke, 521.

lndicele a fost aleatuit de Beatrice Marineseu de la Institutul de Istorie N. Iorga. Introdu-cerile, observatiile critice, textele originale in limbi strline, marturiile indirecte precum gi descrlerilegeografice au fost incluse In acest indice.

599

www.dacoromanica.ro

Aladin sultan (?), hanul tätarilor (l), siIskender pasa, 545; i Poarta 534;poloriii 545.

Alba oras 11, 14, 15, 19, 20, 50, 62,63, 65, 66, 69, 72-78, 96, 99, 119, 128,137, 157, 167, 172, 191, 227, 375, 426, 568,574; arsenal 22; dieta de la (1599),130, 163, 168; intrarea lui Mihai ViteazulIn 227; Inffint la 232; fuga la

227; °stag ai lui Mihai Viteazul ucisiling 231, 233; InmormIntarea lui An-drei Bithory la 136.

albanezi 76; Mihai Viteazul i 12, 101.Albert (loan), rege al Poloniei 500.Alberti Tommaso, negustor italian, trece prin

Moldova 359-363; (1613), 364-365;Biog. 357-358.

Aldobrandini Cinzio, cardinal de San Geor-gic), rapoarte dike 47-50, 50-54,157-166; 167-168.

Aldobrandini Ippolito, cardinal v. Clement alVII1-lea.

Alep, 306.Alexander (Alexandre), gentilom elvetian; re-

latie despre Infringerea lui Stefan Tomsa,418-421. Biog. 415-417.

Alexandria v. Lukaris Chiril.Alexandrina, domnita v. Movill Ecaterina.[Alexandru Coconulj, fiul lui Radu Mihnea,

503.Alexandru Greca!, solul hanului tätar la Iere-

mia Movilä, 241.Alexandru domnul Moldovei, 376; in-

locuieste pe Gaspar Gratiani, 534, 541, 546;si Osman al II-lea 549; i Radu

Mihnea, 494, 549; i Baptisto Veveli,491; Poarta 546; pedepsirea boieri-lor Goia si Septilid, 549, 556, 557.

Alexandru Leipusneanu, domn al Moldovei,577.

Alexandru al II-lea Mircea, domn al TäriiRomänesti, 590.

Alexandru ce! Räu, domn al Tärii Rominesti,240.

Ali Mirza, solul lui Gazi Ghirai al II-lea,243, 244.

Amati Annibale, din Pistoia, comandant alCetätii Hotin, 544, 547, 549.

Amati Giovanni, tall lui Annibale, secretaral lui Gaspar Gratiani 547, 549.

Ame: Celebi, solul lui Gazi Ghirai al JI-lea In Tara Romineascä si Transilvania,243, 301.

600

[Amirali Maria] sotia lui Petru Schiopul,588.

Amoroso, Giovanni Baptista, vistiet al luiPetru Schiopul, 37.

Anania, Gian Lorenzo d', teolog i cosmo-graf italian; descrierea geograficl 567-570.

Anastasie, (Crimeea) mitropolit, 408, 591.Andrei din Poni, cälugär dominican, 50, 51.Antiohia, 579.Antonio, emisar al tätarilor In Moldova si

Polonia, 308.Apsara, 579.Arabi, 582.Argento, loan, iezuit, trece prin Moldova

258-263. Biog. 255-257.Arge,r, resedintä episcopalä catolicä, biserici

din 47, 49, 185, 186, 338; mänästiredevastatä de Sinan pasa, 103; BernardinoQuirini episcop de , 33, 187, 190, 339.

armeni, 87, 567, 582.Armenia patriarh al 307.Aron

Vodii'domn al Moldovei, 386; si

Rudolf al II-lea, 568.Arsengo leronim (Geronimo, Girolamo,

ronimo) din Chios, 192, 193, 338, 339;si Al. Comuleus, 51; si Valerian

Lubienecki 51; o Bernardino Quirini,38, 51; vicar apostolic la Bacilli, 46, 47, 49.

Asia, 101.[Asian Horodj cetate ridicatä de turci la

Nipru, 433.Austria (Casa de Austria) 80, 304, 319, 442,

483, 485; g Constantin Movill 309;Radu Serban, 309; räscoala din Ungaria

Impotriva 482.Avellana Guido, secretarul ducelui de Man-

tova, 11.Avram, pIrcllab, 240.Axopolis" loc. ( !)

525.

Badabag, loc. In Dobrogea, 88.Baba Novae, 140, 207, 220; lupte cu polonii,

219, 223.Bacau, oras, 37, 192, 218, 231; biseriei ca-

tolice, 47, 49, 51, 187, 338, 339; resedintäepiscopalä, 36, 37, 338, 339; tinut, 338.

Baia, oras, 38, 186, 337; Iacob sastd, parohde 187.

Baia Mare, oras, 568.

in Tara Romineasck

www.dacoromanica.ro

Balaban, staroste de Winnica, participi lalupta de la Tutora (1620) 450, 452; pri-zonier la turd, 558.

Balassy Francisc, solul lui Gabriel Bithoryla Poartä, primit de Rack Mihnea, 374.

Bakani, munti, 274; trecitori, 88.(Ballina Teodor), ernisar bulgar la Alba Ju-

lia, 12.Balogh Grigore, emisar al lui Mihai Viteazul,

118, 137.Baltazar, diac, 376.Barbir Vinte, v. Borbély Vincentiu.Barcan, logofät In Tara Romineascl, 284.Barovski, 241 v. 0 Rik6czy Ludovic.Basarabia, 569.Basta Gheorghe, general In arrnata imperialä,

18, 109, 168, 241, 242, 282, 522, 524;Amet Celebi, 301; - 0 Camillo Ca-

vriolo 317, i Tommaso Cavriolo 537-540;Germanico Malaspina, 169, 172; -

Mihai Viteazul 17-19; -í Petre Ar-meanul, 297, 299; o Radu Serban, 275,298, 299, 317, 320, 518, 519; - 0 Rudolf alII-lea, 172; - 1i Attilo Vimercati 327-329; - 0 Jan Zamoyski 228, 233, 235;

Tara Romaneasci, 228, 519, 537-5.40.;comandant al Ungariei Superioare, 109.

Basterfield, luptätor englez (fictiv) la Rotten-tom (Turnul Row), 524.

Balhazar Stefan, misionar franciscan In Mol-dova, 185; paroh de Suceava, 187. Biog.183-184.

Báthorefti, dinastie, 162, 166.Báthory Andrei, cardinal, principe al Tran-

silvaniei, 23, 24; - 1i Germanico Ma-laspina, 135, 158-160, 168, 179; §iMihai Viteazul 121-125, 134-136, 178;-i Ieremia Movili, 123, 124, 134, 135,159; Ioan Rácz 119, 137; oprege ba-nii trimi0 de Rudolf al II-lea 0 Clement alVIII-lea pentm plata oastei, 178; comoriluate de Mihai Viteazul de la 22; con-voadi dieta de la Cluj, 179; lupta de Selim-bär, 122, 161, 180; fuga, moartea 0 in-mormintarea, 126, 127, 131, 136, 166, 181.

Báthory Baltazar, fratele lui Andrei -, 131,136.

Bufihory, Gabriel, principele Transilvaniei, 306,375, 368; Ii Aluned I 305; 0 Ga-briel Bethlen 484; i Delk Mehmed,485; - o Constantin Movilä, 305, 308,309; i Radu Mihnea, 374; i Radu

Serban, 305, 306, 308, 309; intervine Inconflictul turco-polon, 440; pierde domnia,484.

Báthory Sigismund, principele Transilvaniei,62, 95, 101, 131, 173, 181, 228, 235, 519,523, 524, 582; 0 Toma Csomortany139; -Ii Mihai Viteazul, 139, 145, 159;

Ierernia Movilá, 139; - ;i PancratiuSennyei 65; -* 1i Moise Székely 227;Sigismund de la Torre, 76; nuntiul Vis-conti 73; - 0 Bulgaria 73, 75; - 0 Un-gana, 11; i secuii 179; la Suceava141; oaste 11, 12, 139; bolnav 13.

Báthory $tefan, de Somlyo, fratele lui AndreiBithory, acuzat de trädare de ditre MihaiViteazul 17, 19; la Simleu, 166.

Bavel, participant englez fictiv la lupta dela Rottentorn, 254.

Bazargic In Bulgaria, 88, 274, 347.Bechlefield, participant englez fictiv la lupta

de la Rebrinke, 519, 521.Becicherecul, loc. in Banat, 140.Becte; (Bectese-Bassa), pap de Timipara,

242; participä la lupta de la Bra§ov (1603),227; fuga lui 278.

Begolgi" comandant (fictiv), tiitar la Rotten-tom, 523.

Bekaczin" v. Ráciiciuni.Bekes Gaspar, 593.Belz, subcämära., de 468.Bene loan, preot catolic la Trotu$, 39.Benedict, preot catolic transilvänean, 42, 43.Bender, v. Tighina.Beograd v. CetateaBerejani (probabil Verejani), lupta pe Prut,

239.Bernardfy loan, sol imperial la Gazi Ghirai

al II-lea, 95, 100; la Hasan aga, 100.Bernardo Nicolo, teolog, 34, 36.Berindesti, localitate in Moldova, 42.Berniske, 525.Berut v. Pm:.Bethlen Gabriel, principele Transilvaniei, 426;

uneltote contra lui Gabriel Bithory §i ob-tine domnia 484, 549; 0 Stefan Beth-len 484; - o Ferdinand al II-lea, 483,484; i Gratiani Gaspar, 484, 485;Iskender pa.5a, 487, 542; i Nakkas Ha-san pa.5a, 485; 0 Osman al II-lea 454;es. §i Gheorghe Hommonay 483;Alexandra Movilä 400; i Stefan Toma,420; 0 Marino Resti 543; 1i Polo

601

www.dacoromanica.ro

602

lui Mihai Viteazul capturatä de Moise Szé-kely la - 276; jude de - 24; lupta dela -- (1603) 271-278; oaste nemteascäla - 241; ocupat de Mihai Viteazul 179;pazi la 21;

Bratislava (Pojon), localitate 95, dieta im-perialä din 15; retragerea lui GabtielBethlen din - 483.

Broniowski, rotmistru, trimis al lui Marcu So-bieski la Ierernia Movilä, 254.

Brusa, 307.Saida, ora, 274, 275, 367, 398, 575, 587,

cedati turcilor, 504, 569; 5tefan Toma pri-zonier la 411, 421.

Buchasz v. Buczacz.Bucioc Costea, mare vomic al Tärii de Jos

(Moldova), partizan al lui Gaspar Gratiani,479, 547; cäläuze§te (i) oastea polcrnä inretragere, 462; trece de partea lui RaduMihnea, 412; prins §i predat turcilor, 452,478; moartea sa 454.

Bucioc Lupa, fiul lui Costea, 493.Bucovel, riu, tabära lui Mihai la - 211,

227; lupta de la - 210, 213, 214, 230-235.

Bucovina (numirea datä de poloni pidurilorde fagi), 253, 501.

Bucuresti, ora-5, 235, 272, 369, 504; TomaBorsos la 377; turcii la 228.

Buczacz (Buchasz) localitate lingà Ustia, 242,451.

Buda, cetatea, 355, 593; Kadezade Ali pa§ade ^- 398; Nakkas-Hasan, pa§a de - 485.

Budendorfe, comandant fictiv in lupta de laRebrinke 519, 521.

Bug, riu 411.Bugeac (Tartana Minor), 568.Bulgaria si bulgarii, 12, 22, 77, 101, 274,

439, 524; §i Mihai Viteazul, 69, 70,71, 75, 77; §i Sigismund Báthory, 73,75; Mitropolitul Dionisie Rally din - 71.

ora, 63, 77, 82, 207, 211, 233, 234,241, 400, 408, 410, 503; descriere, pus-tiit de titari 219; riu 178, 503.

Baze,rti Preda, ban de Craiova, 285, 330,331; - §i Petru Armeanul 287, se opunenegocierilor dintre turci i Radu Serb= 300,301; - §i pa§a de Rasgrad, 301.

Buzescu Rada, clucer, 280, 300; - §i PetreArmeanul, 287; sol la Rudolf al II-lea,285, 301.

Buzesti, fratii, 287; familie 301, 302.

Minio 482-485; -- §i Poarta, 484, 485,542; - §i Tara Romäneasci, 484; pItrundeIn Ungaria, 483; asediazi Viena (1619),482; i calvinii §i luteranii din Ungaria,482; i cehii 483; - o turcii 483-485;misiune la Constantinopol, 305; oaste, 484;venituri, 485.

Bethlen, &elan, membru al soliei la Poattä,368, 484.

Bistrila, ora', cetate In Transilvania, 21, 145,232, 568, 574.

Birlad, ora.5, 346, 360, 365, 400, 502, 569,575, 587; oaste polonä la 402, 421.

Blizinski, osta§ polon, 222.Boaurici, comand. valon, 538.Bobbi Andrea, din Faenza, misionar catolic

in Moldova, 195, raport 190-195; - Ber-nardino Quirini 194. Biog. 188-189.

Bocskay Vetan, guvernator al Oradiei, 11, 14;§i Mihai Viteazul, 17-19.

Boczkowski, participant la lupta de la Tu-tora, 451.

Boemia, 440; Marcu Vodä trimis de GabrielBethlen In -- 483; rebeli In - 542; 592.

Bodon v. Vidin.Bodoni ($tefan), nobil din Transilvania, o

Mihai Viteazul, 23.Bogall" pap., personaj fictiv, 525.Bogathy Nicolae, 278.Bogdania Neagri v. Moldova.Borbély Gheorghe, comandant al haiducilor

liberi din Banat, §i Mihai Viteazul 277;cornandant al Lipovei, 94.

Borbély Vincentiu (Vinte Barbir), capitm alcavaleriei din Ungaria superioari, 284.

Bonos Toma, solul lui Gabriel Báthory laPoarti, cälätor prin Tara Româneasa (1613,1618), 374-377. Biog. 370-373.

Bosfor, 88.Bosnia, 19, 23, 486.Botero Giovanni, geograf italian, descrie cele

trei täri romine 573-577; biog. 571, 572.Boto,rani, ora', 242, 390.Braclaw, subcinfira§ de - 245.Bran, trecitoare, 277.Brankki, comandantul unui polc de cazaci in

oastea lui Mihai Viteazul, 180, 233.Brasov, ora', 61, 76, 78, 79, 97-99, 123,

142, 209, 219, 275, 277, 298, 368, 375,376, 426, 549, 568, 574; bilciul siptäml-nal din 582; cimpia 275, familia

www.dacoromanica.ro

C

Caitnacamul v. Mehmed Giirdji.Cairo, 558.Calab, comandant fictiv in armata lui Iere-

mia ( !) Movilä, 521.Calata (munti), 584.Camenisa, 86, 194, 239, 240, 243, 263, 351,

354, 363, 364, 453, 459, 461, 463, 492, 498;cetate, 391, 441, 548; episcop de ..... v. Vo-lucki Paul al II-lea; episcopie 251; starostede -, v. (Kalinowski, Jan Potodd), La-wrin Piasecczynski la - 239, 240, 549.

Candia (Creta), 34, 576.Canternir Afirza, cipetenia tätarilor din Bu-

gear, 500, 501; ostatec la poloni 454; -0 Cristofor Zbaraski 501.

Carabogdania v. Moldova.Caragnav, guvemator, 525.Caransebes, ora', 101.Carcuu (Medjidia), 88, 347.Carkton, englez fictiv participant la lupta

de la Rottentom, 524.Carei, oral, 122.Carol cel Mare, 574, 581.Carpa/i, munti, 272, 337, 382, 498, 503.Carrilo, Alfonso P., iezuit, 258.Casa de Austria v. Austria.Casovia (KosiCe) ora' in Slovacia, 22, 70,

122, 173, 194, 483; sediul lui Gh. Bastala - 169, 172.

Catargi Necula, grec, mare spätar in TaraRomineascä, 502.

Catbonay Mihail, jude al Clujului, 15.[Cavriolo Camilla] solia la Radu Serban

317-321. not. introd. 314-316.Cavriolo Tommaso, in lupta de la Tei§ani

(1602), relatie 537-540.Cjinari, localitate in Moldova, 469.Calnilte, riu, 504.Cillugreni, lupta de la --. 504.Cazaci, 76, 83, 89, 239, 393, 397, 398, 402,

406, 407, 412, 433, 455, 460, 483, 486,542, 553; ^- din Lituania 250, 449, 450,455, 472; -- ucrainieni, 458, 472, 492-494; incendierea Igului 86; mercenari inoastea lui Alexandra Movilä, 391, 392, 395;In oastea lui Mihai Viteazul 20; in oas-tea polonä 447, 451, 462, 463, 469; Inoastea lui Potodci 388; - oastea lui Tysz-kiewcz 404, 448, plan de inliturare a lui

Ieremia Movilä, 240; --' g J. Zamoyski233, 234.

Cehi, 483.Celebi Ali Pasa (Halil pala) mate vizir

(1619-1621), 441; - §i Ferdinand alII-lea 541; - g Gratiani, 441, 527; --.. oPolonia 527; - g Venetia 527.

Cenad, 101.Ceptura, sat, 208.Cernavoda, localitate 369.Cernaut, localitate, 251.Cernica din Silcuiani, mare vomic, 284, 298.Cetatea Alba (Beograd, Akkerman), 64, 238,

239, 241, 243, 439, 469, 486, 545, 575;- asediatä de Korecki ( 0 411; Pala de -v. Husein; turci la - 240. V. g Mon-castro.

Chiev v. Kiev.Chi/Ja, 569.Chioar (Keovar), cetate, 173, 332.Chios, Ieronim Arsengo din - 46, 51, 192,

339.Chmielecki v. Hmielecki.Chodkiewicz Alexandru, nobil polon, 198, 214.Chodkiewcz Carol, mare hatman polon, in

campania din 1621, 492, 493; - ;i Huseinpala, 491; ^... §i Petru Movilä, 493; - gOsman al II-lea 492; -, g Baptisto Veveli49.

Chodkowcz (Hudegi?), 239.Circasia, deserturile - 525.Cisalpina v. Tara Ronaneascri.Ciubiírciu, localitate, 239, 240, 243;Cimpulung (Langanaw) 318; Ieremia ( !) Mo-

vilä la - 521; sag catolici in -- 576.Clausenburg v. Cluj.Clement al VIII-lea (Ippolito Aldobrandini,

cardinal), papá, 53, 193, 341, 563; ra-poarte citre - 45, 55, 185, 190; - §iMihai Viteazul 21; --, g Malaspina 157,169; -, §i Moldova 577; --. §i IeremiaMovilä 340; - g Bernardino Quirini 33,44, 339.

Cluj (Klausenburg), oral, 20, 21, 67, 78, 80,100, 258, 260, 262, 297, 298, 301, 568,574; dieta de la - 179.

Cocima" Cocina" (probabil Hotin), 575,587.

Codlea (Feketehalom), 276.Collonia", localitate in Polonia ( !), 525.Cologotke" (?), 525.

603

www.dacoromanica.ro

Comisan i imperiali (1598) v. Szuhai i Ist-vánffi; (1599-1600) vezi Székely MihaiUngnad.

Compton Francisc, luptitor englez fictiv laRottentom, 524.

Cotnuleo Alessandro, legat papal, In Moldovasi Tara Româneasci, 47, 49, 339;Ieronirno Arsengo 51; -- si Valerian Lu-bienecki, 52-54.

Concoli Petru, cipitanul scaunului secuiescChezdi, 302; i tatarii (1602), 538.

Constantin (Corniact?), negustor grec in Po-lonia, 243.

Constantin Vasile de Ostrog, palatin de Ru-sia g voievod de Kiev, 99.

Constantinopol, 23, 34-37, 63, 64, 87, 101,302, 305-307, 350, 354-356, 364, 365,375, 383, 386, 389, 411, 427, 432, 433,502, 525, 543, 544, 557, 558, 581, 587, 589,590, 591; patriarh de v. leremia al II-leaciilitori la 345, 359; solii lui Ieremia Mo-vid la -- 119; Stefan Potocki, prizonierla --, 389, 404; Stefan Toma la 386;produse exportate din Tara RomäneascäMoldova la -- 575, 577.

Coi-ni; Gaspar, membru al Consiliului Tran-silvaniei, fost cipitan al Hustului, 100;

Mihai Viteazut, 23, 95, 98, 99, 127, 200;prizonier in lupta de la Selimidr, 116, 126,136; zvon despre moartea sa, 15.

Coronas v. Brajov.Coroski", (?) 525.Cotnari, localitate, 383, 569, 575, 587; Lau-

rentiu Demuth, paroh de 187; Petru Elman,invätitor la scoala din 40; vizitat deBernardino Quitini, 39; biserici catolice In

186, 337; viile de la -- 186.Cracovia, oras, 52, 119, 222, 259, 354; epis-

cop de v. Bernard Maciejowski.Craiova, localitate, 104, 285, 287, 330.Creta, 186, 339, 587 (v. si Candia).Cricov, riu, 208, 220.Critnca, Anartasie, v. Anastasie mitropolit al

Moldovei.Crimeea, 238-240, 243; han tätar de 519,

520, 523.Cristian, localitate in Transilvania, lupa. ca

Moise Székely (6 iulie 1603), 275.(Cristierna Maria), arhiducesä, sotia lui Si-

gismund Báthory, 96.riu, 585.

Cristi/ Alb g Negru, 593.

604

croaji, in garda lui Gratiani, 441; In trupalui Marino Resti, 531.

Curlanda, 241.Csriki Pelan de Keresztszeg, guvernator al

Transilvaniei, 23, 227; Mibai Vi-teazul 232, 234.

Csomortány Toma, emisar al lui Ancirei. Bá-thory la Mihai Viteazul 124, 135;:Sigismund Báthory, 139.

Curtea imperialá v. Austria.Czarnecki, sol al cazacilor la Jan Zamdyski,

233.Czytnik (neidentificat), 178.

Dacia, 567, 573, 580, 586, 592.Daiani v. Drlieni.Dalnic (Dálnok), localitate In Transilvania,

368.Damarc, 558.Daniel 39din. Transilvania, preot catolic la Cot-

arDanilovici Dan, mare vornic in Tara Roma.-neascä, solul lui Simion Movilä la Sigis-mund al Ill-lea, 243.

Danzig (Gdansk), 558.Darahi loan, nemes din Transilvania, sub or-

dinele lui Mihail Székely, i Mihni 117134, 143; rapoarte cltre Mihai Székely117-133, 138-141; dare de seami ano-nimi atribuid lui 134-137; descrielupta de la Selimbir 126, Biog. 111-416.

David, arhiepiscop, emisar al sahului Per-siei In Moldova, 307, 309.

Davison George, luptätor englez fictiv In lup-ta de la Rottentom, 524.

Ddieni (Daiani) localitate In Dobrogea, ro-manii de la 274.

IDedk Mehmed] pa.sa de Timisoara, 386,485.

Decebal, 567.Delidolina" (topic la Prut), 449.Demes $tefan, cipitan In oastea .lui ,Mibai

Viteazul, 130.Demuth Laurentius, paroh catolic la Cotnari,

187.Denhoff (Dinof), polcovnic in armata. polonä,

In lupta de la Tutora 467, 469; , moare,451, 472.

www.dacoromanica.ro

Despot (loan), domn al Moldovei (1561-1563), 577.

Deva, cetate, 127; convocarea dietei la -317.

Devkt Ghirai, fratele hanului Ganibec Ghi-rai al II-lea, (Galga sultan), 0 GasparGratiani, 539; i Iskender pa.5a, 456,466, 469, 471, 545, 550; i polonii 453.,471, 478, 545, 554; la lupta de la Tutora451, 452, 461, 465, 469, 470, 478;St. Zolkiewski, 456, 467, 470, 471, 478.

Diarbekir, 504.Dinof v. Denhof.Dirstor v. Silistra.Dobrogea, 274, 307; cilitoria lui Van der

Does prin 88.Dócsy. Andrei, comandantul Ungariei supe-

rioare, prizonierul lui Gabriel Bethlen, 483;0 Polo Minio, 484, 485; moare, 483.

Does, van der ^- (Dousa) Joris, cälätor inDobrogea i Moldova, 86-88. Biog.84-85.

Donrka" (!), localitate, 525.Drohobus" (!) localitate, (fictivä) in Vali-

nia, 525.Druibic, nobil polon, sol la Iskender pa.;a,

453, 456, 457.Duberesco" (!), localitate, 525.Dubras", comandant fictiv in armata lui Ie-

remia Movilä ( !), 521.Dumitru, vomic in Tara Rornineascä, 284.Duniirea, 12, 22, 34, 66, 68-71, 75, 77,

87-t-89, 95, 100, 101, 198, 200, 219, 235,249, 272-274, 281, , 305, 328, 347, 350,355,. 359, 360, 365, 369, 375, 377, 398,410, 432, 433, 459, 486, 492, 501, 504,

' 545, 569, 584, 586, 587, armata lui BabaNovac la 140; pod la 177, 178;turcii trec ^- 179, 220; delta 87, 574.

Duodo Piero, ambasador venetian la Praga537, 540.

Durak, pircilab, 240.Duzihele" (!), 525.Dzierzek Christofor, sol al lui Sigismund al

Wasa In Moldova, 53, 54.

E

&red, in Ungaria, 19 v. si Bithory dejEftimie] mitropolit al Tärii Romine0i, 242;

sol la Sigismund Báthory, 243.

Eltnan Petre, transilvänean, invätätor la Cot-nari, 40.

Elvetia, muntii 504.Englezi, participanti fictivi la lupta de la

Rottentom, 522.Erasso, Domenico d', locotenent spaniol din

garda lui Camillo Cavriolo, 318, 321.Erdélyi Stefan, comite de Turda, conducto-

tul soliei trimise la Poartä de dieta din Si-ghisoara, 368; i Radu Mihnea, 369.

Europa, 426, 504, 545, 569.Evrei, 587.

Faenza, Bobbi Andrea, din - 195.Faraoani, sat catolic din tinutul Baciu, 338.Fdgiirar ora, cetate, 24, 61, 123, 127, 375,

483, 568, 574; Mihai Viteazul la - 218;ocupat de secui i unguri, 179; tinut, 133.

Fedro, nobil polon, 451.Feketehalom, v. Codlea.Feldioara, localitate, 275.Ferdinand I, rege al Ungariei i implrat, 592.Ferdinand al II-lea, impärat, rege al Boemiei,

;i al Ungariei; si Gabriel Betblen 482-484; - si Gaspar Gratiani, 441, 553, 557,

i Hall pap., 541; si polonii 487;ajutat de Sigismund al 111-lea Wasa 483;arhiduci, 580, 581.

Feti Ghirai, fratele lui Gazi Ghirai al II-lea,66, 99.

Figtt, Stefan Nicolae, transilvänean, 46.(Filip al Ill-lea) regele Spaniei i Mihai

Viteazul, 21.Flaccus", 554, 568.'Flacks v. Valahia.Florescu Radu, clucer in Tara Romilneascä,

284, 301, 302, 331.[Florica], fiica lui Mihai Viteazul, 182.Focrani, ora;, 233, 253, 502; fuga lui Stefan

Toma la 419; oastea lui Jan Zamoyskila 219.

Forgrics (Sigismund), palatinul Ungariei, 172,483.

Forli, Andrei din cillugär dominican din50.

Forensberg, pedestrimea nemteascä din -, 435.Francezi, in oastea lui Alexandra Movilä, 396,

398, 404, 418, 419.Fiirstenberg, Friederich, conte, raporteazI cätre

279, 286, i Petre Armeanul, 296.

805

www.dacoromanica.ro

Galata, minästire construitä de Petre Schio-pul, 590.

Galati, ora § in Moldova, 347, 360, 365.Galga, sultan, vezi Devlet Ghirai (1620)Galienus, Impirat roman, 580.Gallo Cesare, emisar imperial In Moldova,

304.(Canibek Ghirai al II-lea), han al titarilor

din Crimeea, 478; 5i Ahmed I, 306.Gotterad, 425.Gazi Ghirai al II-lea, hanul tätarilor din Cri-

meea, 252, 302, 308, 521, 522; -- 5i Iere-mia Movilä, 241, 298, 519; 5i SimionMovilä, 253; i Maimed al III-lea, 99;-- 5i Ahmed I, 306, 329; i Mihai Vi-teazul 66, 95, 104, 199; - 5i LawrinPiaseczynski, 238, 239, 242; í loanPotodci, 249, 252, 253; -- 5i Rudolf alII-lea, 99, 100, 329; -- 5i Radu Serban297, 301, 327, 328; 5i Sigismund alIII-lea Wasa, 242, 243; -- 5i Tara Romi-neascl 249, lupta de la Tei5ani (1602), 537,539; intentii de a pomi spre Ungaria, 66;participi la lupta de la Rottentom, °L.524; bolnav, 239.

Gelbar George, 442.Geoagiu, localitate In Transilvania, izvoare

termale la -- 583.Germania ,ri germani, 166, 241, 441, 455-

457, 462, 483, 558, 576, 584, 587.Gar* Stefan, nobil din Transilvania, 377.Giarah Mehmet, vizir, 96.Gierasso (Hierasus), v. Pm:.Girolamo v. leronim 4r:env.Giurgiu, oral, 177, 272, 249, 369, 377, 505;

cetate cedatä turcilor, 504.[Girla Mare], riu, 455.Glover, Sir Thomas, ambasador al Angliei la

Poarti (1606-1617), 427.Goia, mare postelnic, 5i Gaspar Gratiani

547, 549, 555, 556; moartea sa, 549, 557.Golski Stanislaw, voievodul tinuturilor Po-

doliei; 225; raport cätre Sigismund al III-lea Wasa 223-225; descrie planul deluptä contra lui Mihai, 224.

Gorecki, sol al lui loan Potocki la Ia§i, 240.Gorski, cazac nizov, 253.Gran (Grama), 425 v. i Estergom.Gratiani Gaspar, domn al Moldovei, duce de

Naxos 5i Paras, 438, 439, 461, 468, 479,

606

541, 557; - 5i Alexandru Ilia5, 546, 549,556; 5i Giovanni Amati, 547; 5iGabriel Bethlen 484, 485, 542, 549;Ferdinand al II-lea, 441, 553, 557, 558; --loan Iancovie, 553, 558; - 5i boierii mol-doveni (Costea, Bucioc, Goia, $eptilici), 451,547, 549, 555-557; - 5i cazacii Zapo-rojeni, 492, 494; 5i polonii (Kalinowski,St. Potodd, Sigismund al III-lea Wasa, Sta-nislav Zolkiewski), 414, 441, 442, 448, 449,462, 469, 477, 542-547, 553, 554; sirebelii din Boemia, 542; - 5i turcii (Ah-med I, 389-441, Halil pa5a, 542, Isken-der Pa-5a, 441, 542-546, Mustafa sultan,440, Osman al II-lea, 440, 441, 448, 542,544, 553), 389, 440-442, 448, 468, 477,484, 486, 494, 542-546, 553, 557; par-ticipä la tratativele dintre imperiali 5i turci440; la lupta de la Tutora 493; infrint548; - pierde domnia Moldovei 485; -fuge din tabira poloni, 462, 466, 470, 478,547, 548, 554, 555, 558; moartea sa 452,478, 548, 558; lnmormintat la Trotu§, 557.

Grecia ,ri grecii, 87, 101, 546, 570, 582.Greceanu Papa, mare logofit, 503.Grecu Teofil, negustor, 5i Mihai Viteazul,

117.Grigore XIV, papä, 33; ^- 5i Petru Schiopul,

35.Grigorovici 1sep (losif), fratele lui Petru Ar-

meanul, 306, 308.Grigorovici Petre v. Petre Armeanul.[Griselidis], sora lui Sigismund Báthory, so-

tia lui Jan Zamoyski, 13.Gürdji Mehmed-pa.5a v. Mehmed Gfirdji.Gyár, cetate in Ungaria, 95, 108.Gyula, cetate, intentia lui Mihai Viteazul de

a ocupa 140.

Hacik, negustor, 346.[Haga Cornelius], ambasadorul Olandei la

Constantinopol, v. 5i Chiril Lukaris,477.

Halil pa5a v. Celebi Ali pata.Haliciu, v. staroste de - Straz, 450,Halico" (In Polonia), 525.Haluta" (confuzie Cu riul Siret?), 575.llamar Stefan, nobil semi, 130; i IVIihai

Viteazul, 128.

www.dacoromanica.ro

Hamesbeg, sangeac (Ahmed PaSa?) partid-pant fictiv la lupta de la Rebrinke, 521.

Harlay-Sancy, Achille de 432; primit deGavril Movilä, 433. Scrisoare 432-433.Biog. 430-431.

Hasan aga (Asan Celebi) sol tätar, 104; --si comisarii imperiali, 99; -' si Mihai Vi-teazul, 94, 95, 97, 99.

Hauritko", comandant de cazad, 232.Hdzi loan, sol. transilvan, 377.Henkel Lazarus, negustor din Viena, 66.Henric de Valois, rege al Poloniei, 577.Hermanstat v. Sibiu.Hirasso", v. Prut.Hizan, arhirnandritul Mäkirtid din -- 346.MrLiu, oras, 337.Hirsova, oras, 274.Hmielecki (Chmielecki), comandant de cazaci,

In lupta de la Tutora 469, 452.Hommonay Gheorghe, pretendent a tronul

Transilvaniei, - si Gabriel Báthory 483;-- si Ferdinand II 483.%

Jail Johann, plätitor de solde al imperiali-lor 67, 79; la Alba Iulia, 69; -- si ErichLassota 62, 68, 69, 70, 72-78; 82, 83; -si Rudolf al II-lea 62; - si Mihai Vi-teazul, 72, 74, 78, 83; raport cite B. Pez-zen 80; trimis in solie la tätari, 100.

Honoriu, Impärat roman, 419.Horhanes, episcop armean din Suceava, 346.Horvdth Gheorghe, neidentificat, -' g Mihai

Viteazul, 117.Hotin, cetate, 86, 140, 141, 239, 244, 250,

338, 364, 391, 392, 397, 441, 479, 498,501, 548, 550, 569; Alexandru Movilä la- 404, 408, 413; Annibale Amati, coman-dantul cetitii 544, 547, 549; Gaspar Gra-tiani de - 477; Gheorghe din Lozin pIr-cilab al cetätii, 242; pIrcilab de - Petru,392; Lawrin Piaseczynski la - 240; RaduSerban, fuge la - 492; tabära poloni,492, 493; restituitä de poloni, 494; arsäsi prädatä de poloni, 362, 363; lupta dela -- 139, 406, 407.

Hrehorowicz Vasile, sol polon In Moldova,242.

[Hrisoverghi], pircilab de Neamt, 260.Huet Albert, judele orasului Sibiu, 162; -

g Mihai Viteazul, 128.Hundrubechiu, localitate in Transilvania, 574.huni, 560.

Hurani aga, sol turc, - si Mihai Viteazul,142, 143; e- si Ungnad, 143, 144.

Hussein aga, sangeacul de cetatea Alhä, 239,387; - si Constantin Movili, 386-389;- si $tefan Toma, 386-389; '-- si Bap-tista Veveli, 491.

Hust, cetate, 70, 73, 132, 173; ocupatä detrupe imperiale, 181.

liu,ri, 39; resedintä episcopalä, 338.

I

lacob, cilugär polon, 48-49.lacob sasul, paroh de Baia, 187.lalomila, rlu, 375.Iancovie loan, relatarea despre Gaspar Gra-

tiani, 553-558. Biog. 550-551,lanina, 579,la!), oras, 35, 45, 46, 49, 50, 86, 87, 187,

01, 192, 238-245, 346, 351, 355, 364,387, 389-392, 397-401, 404, 411-413,418, 419, 493, 494, 500-502, 542, 543,569, 590; fuga lui Alexandra Ilias din -492; intrarea lui Alexandru Movilä in -396; intrarea lui Mihai Viteazul In -- 140,199. Wisnioviedd la - 420; cetate descaun 354, 361, 383, 441, 479, 542; bise-rici si mänästiri 337; incendiat 408, 409;descrierea - 361, 383.

lazid, (poate Azydziei?) rebel turc, 245.Iazlowiecki Nicolae, hatman polo, 240.Ibrahim pa,ta, mare vizir, ,--, si Mihai Vitea-

zul, 21; - g 5tefan Tomsa, 411.lerentia, al II-lea patriarh de Constantinopol,

cälitoria In Tara Romineascil g Moldova,589-591; - §i Mihnea Turcitul, 589, 590;- si Petre Schiopul 590; -*" si EcaterinaSalvarezzo, 589.

lerusalim, 579.Mitt loan, nepotul lui Andrei Báthory; --

si Mihai Viteazul, 23; Inchis la cetateaDeva, 126, 127.

Imecsy .Mihail, In oastea lui Moise Székely,moartea sa, 276.

loan (I. Zapolya), regele Ungariei, 582.loan, preot catolic la Husi, 39, 338.loan Ciungul, comandant trimis de Radu Set--

ban In ajutorul lui Gh. Basta, 275.loan Ragusanul v. lovan Marco.loan Vodel cel Viteaz, domn al Moldovei, 577.[loan Zipolya] g Transilvania, 592, 594.

607

www.dacoromanica.ro

Ion, ostean din Transilvania, 41.lonascu (Cu/bii?), cäpitan moldovean, 272,

284.losif, doctoral in Moldova, 140.¡ovan Marco (loan Ragusanul), solul lui

Mihai Viteazul la Rudolf al II-lea, 118.Isaccea (Oblucita), 89.Iskender paja, fost beglerbei al Bosniei, apoi

al Oceakovului 405, 408, 433, 465, 468,478; si Costea Bucioc, 478; ^- si Ga-briel Bethlen, 484, 452; i Devlet sul-tan 456, 461, 463, 466, 469, 471, 478,545, 549, 550, 554; g Gaspar Gratiani,441, 477, 542-546; i Koniecpolski 472;

Radu Mihnea 403, 404, 411, 478;si Alexandra Movilä, 403, 406, 407;Poarta 544-546; si Stefan Tomsa, 402,404; i Zolkiewski tratative, 453-455,542, 548; si cele 3 tiri romine, 441;

polonii, 453, 455, 461, 546 In luptade la Hotin, 406, 407; In lupta de la Tu-tora, 461, 463; omorit de Devlet sultan550.

Ismail, oras, 87, 83, 198.¡solano, Giovan Marco, conte, comandant im-

perial, raport citre Ferrante Rossi la Ora-dea, 108-110. Biog. 105-107.

Istanbul, 346.Istru v. Dunarea.Istminffi Nicolae, vice palatin al Ungariei, co-

misar imperial la TIrgoviste, i Hasanaga, 94; rapoarte cätre: Bartolomeu Pezzen,94-96; Rudolf al II-lea, 96, 98-104;Wolfgang Rumff, sol In Tara Romineascä,94-96; v. si Ieremia Movili, 103; v. siMihai Viteazul, 94-100, 103, 104. Not.introd. 90-94.

Italia ji italieni, 55, 260, 503, 549, 571, 580,581, 582.

Iusth, vamesul lui Ieremia Movilä, 242.

Jakowski, S., in armata polonl, participant lalupta de la Tutora, relatia despre expeclitiapoloni In Moldova (1620) 468-472.

Jijia, Hu, 362, 500.John", englez, participant la lupta de la

Rottentom", 524.Arica Francisc, membru In solia poloni con-

dusii de Kamuthy Farkas, 376.

608

Jósica Stefan, secretar si cancelar al lui Sigis-mund Báthory, 65, 102.

joppecourt, Charles de ^-, memorial lui382-387. Biog. 378-381.

(Kadezade Ali) pasa de Buda, 398.Kalinowski, staroste de Camenita, 549;

Gaspar Gratiani 554; participant la expe-ditia polonä In Moldova, 450, 469, 478;moartea sa, 452, 555.

Kamuthy Parkas, sol transilvän. la Constan-tinopol, 376, 377.

Kapturi ¡anos, comandant in slujba lui Mihai,la Suceava, 231, 235.

Kara Deniz v. Marea Neagrii.Kardwicke, englez participant fictiv la lupta

de la Rottentorn, 524.Karnkowski Daczboc, magnat polon, 222, 451.Kazanovici, comandant de cazaci, 452.Kazi bei, sol tätar, 241.Kendi .te fan, rebel transilvan, i Radu Ser-

ban, 354.Keronent, Horhanes, negustor armean, 346.Kiebrinceni" (Clmiceni lingä Prat?), 240.Kiev, 577.Kis Parcas, comandant In oastea lui Radu

Serban, 275, 278.Kleczki Bartosz, raport comandant polon la

Bucovel, 226-229; fratele siu, 226.(Koniecpolski Stanislav) hatman de cimp, in

expeditia polonä in Moldova (1620), 478;si Gaspar Gratiani, 449; lupta de la Tutora,451; päriseste tabära poloni 462, prins deturci, 467, 472, 558.

Koppen, cipitan imperial in Sighisoara, 275.Kopicinski, rotmistru de cazaci, 493.Korecki, cneaz, fratele lui Samuel, 461, lup-

tä la Tutora (1620), 450: 462, 465, 469.Korecki Samuel, rnagnat polo, sotul Ecaterinei

Movilä, 385, 398, 400, 408, 441;Alexandra Movilä, 391, 399, 400, 403,404; sprijinä planurile Elisabetei391; i Tyszkiewicz, 411, participant laexpeditia polonä in Moldova (1616), 478;/upte la: Hotin, 406, 407; Tätirani, 395396, 419; Tecuci, 399, 400, 420, 421; Vas-lui 402, 403; i turcii 421; asediaziorasul i fortäreata Cetatea. l) 411;infringe revolta orheienilor, 411; expeditia

www.dacoromanica.ro

In Tara Romineascl (Siret, Buzau), 408,409; se retrage din Tara Româneascä 410;la Iasi, 396; fugit din inchisoarea Edicule478; prizonier din nou 558.

Kosko, comandant al cazacilor, --. si MihaiV iteazul, 232.

Kossakowski, comandant cazac in oastea luiMihai Viteazul, fuge la poloni 232.

Kotelnicki, comandant cazac In oastea lui Mi-hai Viteazul, fuge la poloni, 232.

Krausenegg Paul, comisar imperial in Transil-vania (1604); --, si Petre Armeanul 300302; si Attilio Vimercati (1604), 330332.

Krzystov Kostocki, rotmistru de cazad 451.Kutiski, cazac, g Marcu Sobieski, 253.

L

La Motta, caporal din garda lui CamilloCavrioIo, 318.

Lack, participant la lupta de la Tätäreni, 419.Lala Mehmed paja, vizir (1604-1606), 331.Lanerest (neidentificat), tabära poloni (1600)

in Muntenia la 233-Langanaw y. Cimpulung.Lancki Paul, polon, secretarul lui Ieremia Mo-

vilä, 191, 242, 245, 340. i

Lasco" (in Podolia?) 525.Lassota von Steblau, Erich, mustermaister"

imperial, In Tara Romineascä, si Jo-hana Hödl, 62, 73, 74, 76, 77, 79, 80-83,

si Josica, 65; si Mihai Viteazul, 6266, 68, 70, 76-78; si banul Mihalcea63, 68; rapoarte eltre Rudolf al II-lea,61-79; si Andrei Taranowski 64;g oastea imperialä 61; la Alba Julia siBrasov, 61, 72. )3iog. 56-60.

Laurensiu, preot catolic la Cotnari, 337.Laurentiu (Demuth), paroh la Baia, 38.Ldpusna, loc. 240.Leca, comis in Tara Romineasck 284, si

Mihai Viteazul, 220; --. si Radu Mihnea,405; si Radu $erban, 286, 297, 298.

Lehasi Simion, cälätor armean in Moldova,345-347. Biog. 343-344.

Lepnicki comandant polon, 493.Letch", 525.Levant, 33.Liège 538.Ligera Sebastian, nobil polon, 221, 214.

Liov, loc. 190, 194, 345, 347, 354, 359, 365;arhiepiscop Solikowski loan Dimitrie de ,193, 195; negustori din 199; ciuml la

254.Lipova, 100, 101, 141; comandant al orasu-

lui George Borbély, 94.lisovti V. cazaci.Lithgow William, cälätor scotian in Transil-

vania si Moldova, 425-427. Biog. 422424.

Lituania, 525, 558.Lozonski Gheorghe, pircilab de Hotin, 242.

250.fLosonrz, Margaretal, figura legendarä, 337.Lubieniecki Valerian, calugär franciscan din

Polonia 49-52; --' si. Ieremia Movilä 47,52, 192; --. si Bernardino Quirini, 47,51-53, 339; si Sigismund al III-lea

Wasa, 339.Lublin, voievod de -- v. Sobieski Marcu.Lucdcesti, loc. 42.Luceni, loc., 42.Ludovic, cvartirmaistru in armata imperialä,

327.Lugoj, loc. 101.(Lukaris Chiril), patriarh de Alexandria

(1601-1620), scrisoare citre ambasadorulOlandei la Poarti, 477-479. Biog. 473476.

Lunca Mare, pldurea 232.Lysakowski, nobil polon, 253.Lyon, 504.

M

Maciejowski Bernard, episcop de Cracovia,48.

Itlagini, Giovanni Antonio, geograf italiandescrie tärile minarle 580-588; biog. 578,579.

Magno Carlo, milanez, trimis imperial laMihai Viteazul, 17; --. §i G. Avellana, 11;raport eltre Rudolf al II-lea 20-24;Mihai Viteazul, 14-16, 19, 22, 23; -- siDimitrie Naprágy 24; ...... si Petre Armeanul19, intrevedere ai. mitropolitul Rally, 20;si miscarea bulgarilor 12; scrisori cätre co-misad imperiali 14, 19, 20; sugestii contraopozantilor din Transilvania, 15. Biog. 11 o.

609

www.dacoromanica.ro

Máko George (Grigore), comandant In oastealui Mihai Viteazul, 130, 276.

Malaspina Germanic°, nuntiu papal in Polo-nia 180; si trimis papal in Transilvania180; - §i Andrei Báthory, 126, 136, 157,158, 168, 178, 179; - si Cinzio Aldobran-dini (rapoarte), 167, 168, 172, 173; - SiGh. Basta 172; - §i Clement al VIII-lea(rapoarte) 157-166, 168-171; -- *i Ru-dolf 169-171; 173; - si Mihai Viteazul,124, 125, 135, 136, 158-160, 163-165,167-171, 173, 179; -. gi Paul Niary 172;- si Ungnad 165, 173; acuzat de duplid-tate, 168. Biog. 149-156.

Malbi", v. Montalbani.Malich, Gaspar, curier al lui Rudolf al II-lea,

16.Malinski, nobil polon, 448; participant la

lupta de la Tutora 452, 454, 467.Malvasia, vin de - 97, 584.Marcu Vodä, fiul lui Petru Cercel, mijlocitor

intre Gabriel Bethlen si cehi, 483; in luptade la Teisani, 537, 599.

Marea Neagra (Pontul Euxin, Marea ceaMare), 87, 307, 382, 389, 439, 479, 504,545, 569, 574, 575, 586.

Maria, fiica lui Petre Schiopul, sotia lui PoloMinio, 187, 591.

Marini Poli, Giovanni de', emisar imperial,scrisoare catre comisad, 19; rapoarte citreRudolf al II-lea 15-19; raport comun cuCarlo Magno, 15-19; - si Mihai Vitea-zul 15-19, 22; - si Petre Armeanul 19;--* §i Rally mitropolit de Timovo, 20.

Mar6t-zi Albert, cipitan In oastea lui MihaiViteazul, 130.

Martin, cilugir franciscan polon, 337.Masai (Corvin), rege al Ungariei, 110, 593.Mathias de Habsburg, arhiduce, fratele lui

Rudolf al II-lea, rege al Boemiei §i Unga-riei, Impárat, 440; - §i Ahmed I 354, 440;- si Constantin Movili 304, 309, 355; siGregorio de Nicolo 354; - si Mihai Vi-teazul 118, 137; - si Radu Serban 304,309; libertiti acordate secuilor, 179.

Matia, sluga lui Tamowski, 177.Matias, paroh catolic la Iasi, 49.Mavazo", participant fictiv la lupta de la

Rotten torn 523, 524.Maximilian al II-lea, Impirat, 593.Maximilian, arhiduce, pretendent la tronul Po-

610

loniei, 22, 109; -` si Mihai Viteazul, 96,97, 100, 182, 199, 227.

Miicin, localitate In Dobrogea, 347, 359, 365.Mikartici din Rizan, arhimandrit armean,

346.Media,r, oras, 140, 568.Mehmed al ¡II-lea, sultan otoman, 104, 252;

--* si Gazi Ghirai al II-lea, 73, 99; SiMihai Viteazul, 12, 21, 72, 73, 101, 102,120, 199; - si Ieremia Movilä 199; v. siSigismund al III-lea Wasa, 239; -... si ti-tarii 101.

Mehmed Giirdji, caimacam, apoi mase vizir,502, - si Grigore di Nicolo, 355;Stefan Toma, 386, 502.

Mehmed Giizeldi pala, 220.Mehmed paya, fiul lui Sinan pasa, 228, 229.Melchior, cilugir franciscan, 40.Meldrich", participant fictiv la lupta de la

Rottentom, 519, 521, 522, 523.Mergenburg, 568.Mesrob, arhimandrit armean, 346.Mic,runesti, localitate In Tara Romilneascii, 70.Mihai Viteazul, domn al Mil Romanesti,

46, 162, 163, 167, 241, 274, 298, 328, 337,339, 518, 524; familie 17, 24, 98, 487;pretinse comori 34, 187, 191; titluri, 21,162; portret, 22, 103; - ,ri boierii: Nitavistierul 296; In slujba sa loan Darahi,117-134; Gaspar Komis 95, 98, 99, 127;Kosca 232; loan Racz 118, 119; loan Zeles-tei 24; V. Wolawski 214; luPte la Selim-bit* (1599), 122, 161, 180; in campaniadin Moldova 138, 139; la Alba Julia (1600)232; la Bucovel (1600), 207-209, 213,214, 221, 224, 227, 228, 503; relatii cu:albanezii 101; bulgarii 12, 71, 101; (Dio-nisie Rally 71); Casa de Austria 76, 173,(Gh. Basta; 17, 18, 22, 96, 97, 100-102172, 227, 228); arhiducele Mathias deHabsburg 118; Rudolf al II-lea 15-19,21-23, 66-68, 71, 76, 95-98, 100-102,104, 118, 120-122, 131, 132, 137, 140,158, 160, 164, 168, 171, 182, 199, 227,228, 568; slujbasi imperiali, Johann HMI

78, 82; Erich Lassota 62, 64, 68, 70,78; Moldova 120, 214; intrarea in Iasi

(1.VI/1600) 139, 140, 199; (leremia Mo-vili, 23, 69, 83, 102, 138, 139, 160, 178);Polonia 102, 120, 200, 227, 504 (Sigis-mund al III-lea Wasa, 23, 207; Jan Za-moyski 102, 160, 207-209; 213, 221, 224,

www.dacoromanica.ro

227, 228, 503; lupte Cu oastea polonä 211,212, 219, 220, 233; negustorii din Liov199); ragusanii 101; cu Sf. Scaun (ClementVIII, 67, 68, 71, 160; G. Malaspina 124,125, 135, 158-161, 165, 167, 168-171,179); cu slrbii 101; cu titarii 63, 68-70,

101 (Gazi Ghirai II, 66, 68, 95, 199;Hurani aga 142, 143) cu Transilvania(Andrei Bithory, 24, 121, 122-125, 134-136, 158, 160, 161, 178, 180; SigismundBáthory 75, 104, 139; Stefan Hamar 128;D. Naprigy 128; Mathias Perusith 63; Pan-aatie Sennyei 66, 67, 95, 98, 99, 122; Mi-hai Székely 117, 118; Moise Székely 63,78, 235; Ungnad 165, 167; intrarea in Albalulia (1.XI.1599) 130; jurimintul dieteiTransilvaniei 131; nobilirne 168, 181; sasi199; secui 128-130; 158, 179, 218); cuturcii 12, 63, 70, 95, 96, 101, 120, 121, 159,164, 170, 220, 504 (Mehmed al 111-lea 72,

164, 168, 199; Mehmed Giirdji 220;Murad al III-lea 34); soli si emitan i laHasam aga 94, 95, 97, 99, 100; N. Ist-vanffy 94-99, 103; Prancisc Jósica 102;Carlo Magno 14-19, 20-24; loan Szé-kely 140; Stefan Szuhay 97-99, 103; emi-sari si trimisi de N. Leca, 220; PetreArmeanul 19, 119, 120.

Mihail, cilugär franciscan, 50.Mihakea, ban, 63, 67, 68; sol la Rudolf al

II-lea 16, 76.Mihnea al II-lea (Turcitul), domn al Tärii

Rominesti 241; i patriarhul Ieremia589, 590.

Mika loan, In slujba lui Andrei Báthory, 127.dioceztl, 185; riu 502.

Milemar Thomas", englez participant fictivin lupta de la Rottentom 524.

voievod, fiul lui Mircea, 590.Minio Polo, patrician venetian, cisitorit Cu

Maria fiica lui Petru Schiopul, raport decilátorie, 482-487, propuneri de recmtareaostasilor din tärile romAne 486, 487; siGabriel Bethlen, 484, 485; i StefanBethlen 484, 485. Biog. 480-481.

Mircea Voievod, tatäl lui Petre Schiopulal lui Milos voievod, 590.

Miroslav, mare logofit In Tara Româneascil284.

.M1rza cel Mare" (din Berilesti?), fost dipi-tan al lui Mihai Viteazul, mare spätar alTárii Rominesti, 219, 272, 275.

.M1rza cel Mic", In oastea lui Radu Serban,partidpä la lupta de la Bra.sov (1603),275.

Mina Djan, Imailiteanul, demnitar tätar, 502.Mirza .Mir, titar, 454.Manuistirea, localitate in Tara Romineascä 89.Moghilev, ora.s, 459, 460, 471.Moldova (Bogdania Neagrä, Carabogdania,

regiunea lui Bogdan", »Tara Vlahilor",Valahia Mane) si moldoveni, 21, 35, 37, 41,

passim; hotare 382, 439; situatia so-dalä, drmuire 383, 384; orase, sate 43,

575; cornett de tranzit 587; propagandlcatolici (relatiri despre - 185-187, 190;biserici In - 336-342; raporturi Cu Sf.Scaun 563; cllitori i descrieri in (loanArgento 258); Giovanni Botero, 560-563;patriarhul Ieretnia 591; William Lithgow,425; Chiril Lukaris 477; Giovanni Anto-nio Magini, 566; Polo Minio 482, . 486;Montalbani 438-442; Lawrin Piaseczynslci,243-245; Bernardino Quirini, 36, 45, 46;Alberti Tommaso, 364-365; Van der Does,86, 88; Johann Wilden, 350; cuPolonia 34, 231, 384, 587 (planurile luiJan Zamoyski 222); i titarii, 12, 34,240, 271; (incursiuni ale tätarilor), 50,63, 239; si Transilvania (SigismundBáthory 73); i Turcia 361, 384, 486,576; si Tara Roraineascii (Mihai Vitea-zul 21, 22, 102, 138-140).

Moldova, Hu, 231, 255, 261, passim.Moncartro (Moncrasto" ( ?),), 569 V. si

CetateaMoni Aga, sol tätar In Tara Romineascii, 301.Monoza, principe tätar (poate Mirza?), par-

ticipi la lupta de la Hotin 406, 407.Montalbani (Malbi") secretarul lui Gaspar

Gratiani; relatare despre Moldova, 438-442. Despre Gratiani, 526-535. Biog.434-437.

Montespin, comandantul companiei de genti-lomi francezi liz lupta Movilestilor 396,405.

Moravia, 440, 483, 593.Moscova, moscoviti 331, 558.Alexandrina domnita v. Movilei Ecaterina.Movilii Alexandru, fiul lui Ieremia Movilä,

domn al Moldovei, 385, 392, 393, 401;proclamat domn 397; si Ahmed I, 397,398; si Gabriel Bethlen, 400; - siIskender pa.sa 403; i S. Koredci, 391,

611

www.dacoromanica.ro

395, 396, 398, 399, 403, 404, 420; PiRadu Mihnea, 400, 410, 412; "- 0 StefanPotocki 404; 0 Stefan Tonma, 394, 395,402, 408, 421; Troianosky, 410; "-

Tyszkiewicz, 404; i Mihal Wistilo-wieckii 391, 395, 396; 398, 399, 414; 0.-

turcii, 411; k Tara Romineasci,408-410; intratei In Tali 396; lupte laHotin, 406, 407; la Stefiine;ti, 404, 405;la Tititani, 394-396, 419; la Teettei, 399,400; ".6' ;i boierii tnoldoveni, 391, 392;

boierii munteni, 409, 410; täscoala or-heienilot, 411.

Movild Bogdan, fiul lui Ieremia MovIll, 385,400.

Movild Chiajna (Regina), Mca lui letemiasotia ducelul Mihail Korybut Wis-

niowiedci, 53, 585.MoviIli Constantin, fiul lui Ierettia Movilä

domn al Moldovei, 242, 306, 356) 585, 390,413; famine 385, 386; relafii 0 Casade Austria 309 (Mathias de Habsburg, 304,309, 355; Rudolf al II-lea, 304, 507-309);

Husein Aga, 381, 389; soli la ^-(Gregorio di Nicolo) 354, 355 (Petru Ar-meanul), 503, 507; i Radii Serban 303;

;i Sigismund al III-lea Wasa 244; -Stefan Toma, 387 (bitälia de pe Prut,

387-389); rolul lui Stefan Potocki, 387,588; i tätarii, 308.

Movilá Ecat erina (Alecsandrina") fiica luiIeremia Movilii, sotia lui Samuel Korecki,385, 391, 400, 408.

Movild Elisabeta, doamna, 385, 390, 400, 411;In Polonia, 390, 391; pritne;te In au-

dientä pe Grigorio di Nicolo, 354, 355.Movilá Gavril, don al Tärii Romane;ti,

Harlay, 433; ". ;i Osman al II-lea 433.Movild Gheorghe, fratele lui reremia, mitro-

polit al Moldovei, 37, 41, 43.Movild lerernia, domn al Moldovei, 40, 48,

103, 125, 136, 140, 178, 199, 200, 214,242, 254, 302, 340, 386, 391, 501, 537;confundat cu Simion, 518-523; famine,53, 141, 385; tezaur, 175; ;i bisericacatolica, 186, 331, 341; (Ion Argento,260-263; Valerian Lubienicici, 47, 48, 52,192, 193; Bernardino Quirini, 35, 36, 43,47, 48, 58, 191-193; Solikowski, 194;Visconti, 13); 'R'ri itnpetialii, 99 (coiti-sarii Istvanffy i Szuhai, 103); i Po-lonii, 34, 35, 186, 252 (Sigismund al I/I-

612

lea, 52, 241, 245; Jan Zamoyski, 159, 230,231; St. Zolkiewski 178; problema merce-narilor poloni, 242, 244, 250); - 1i Tran-silvania (Andrei Bathory, 123, 124, 134,135, 159; Sigismund Bithory 139); "Tara Rortaneasci, 252, 298; (Mibai Vitea-zul, 23, 69, 83, 99, 102, 138-140, 178,179; Radu Serban 241i 298, 299, 531, 518-523); -i titarli 73, 77, 83 (GaziGhitai al II-lea, 241, 249, 252, 253, 298,519); ^1- g turcii 518 (Ahmed I 542;Mehmed al 111-lea 199); etnisari fi soli la

Aletandrit Gtecul 241; Lawrin Pia-seczynski, 238-241, 244; Marcus Sobieski251; moartea sa, 385.

Mot);ld Maria, fiica lui letettia, sosia lui Ste-fan Potocki, 385.

MovilJ Petro (Pättasms), fiul lui Simioti 1-,vlitorul mitropolit al KievUlui, 493.

Movild Simion, dorm al Titii Romine;ti,239; epitrop ( ?) al lui Constantin i- 385,386; familie 412) 487; instalareit ca doomal Tárii Romitte;ti 214; -1 1i Gazi Ghiraial II-lea, 249-251, 253; ^.1. 0 Jan Potocki229, 250; Sigismund al 111-lea, 239,242, 243; A- St. Zolkievski 412; fuga dinTara Romineasci, 241; - ;i turcii, 178;-i mercenarii poloni, 242, 250; mort385; in lupta de la Teisani, 537-540.

Mullineux, Mullenax" Robert, englez parti-cipant fictiv la lupta de la Rottentom 524.

Murad al II-lea, sultan otoman, 569, 575.Murad al 111-lea, sultan otoman, 34.Alurad pasa, 306.Muralto Than (Mutaldo), medicul lui Sigis-

mund Báthory, 62, 138, 139.Murals° Hector, fratele lui loan 138.Mustafa I, sultan otoman, 440.Mustafa pala, participant fictiv la lupta de

la Rottentorn, 523.Mures, riu, 574, 584.

N

Nagy Albert, cäpitan de haiduci, 277.(Nakkas Haran) pqa de Buda, 485.Nalbrits", localitate fictivil, 525.Napoli Petru, secretar ungur al lui Ieremia

Movili, 262.Nápreigy Dumitru, episcop catolic de Transil-

vania Ij cancelar al Principatului, Ph.

www.dacoromanica.ro

Than Darahi, 132, 133; g Carlo Magno,24; i Mihai Viteazul, 15, 128, 133,170; i Germanic° Malaspina, 170; su-gestii de 1nläturarea sa, 23.

,,NasPall", riu (poate Ialomita), 504.Nasyl aga, 239.Naxos, duce de e- v. Graliani Gaspar.Nâieni, localitate 207, tabära lui Mihai Vitea-

zul de la 210.Neajlov, riu, 504.Neanst, localitate, 38, 231, 259, 338.Nederspolt", conte, participant fictiv la lup-

ta de la Roftentorn, 519, 521, 523, 524.Newgrod", localitate (fictivi) In Siberia,

525.Niary Paul, guvematorul Oradiei, 172.Mica, mare vistier in Tara Romineascl, in

solie la Praga, 279, 283, 294-296.Nicoarei (Nicolig), mare vornic ai Tärii de

Sus (Mold.), 556.Nicolae Peltrarcu (Pätrasc-u Vodä), fiul lui

Mihai Viteazul, 21, 140, 165, 183, 231;Hurani aga, 143; i arhiducele Maxi-

milian, 22; ^..* si Rudolf al II-lea, 22, 214,227; i comisarii imperiali, 98; sisecuii, 130, 158; participt la lupta de laHotin, (1600), 139; portret, 22,

Gregorio di , ragusan, In slujbaimperialilor, raport cite Mathias de Habs-burg, 354-356; si Giirdji Mehmed,355; i Elisabeta Movili, 354. Biog.352-353.

Nkopole, localitate, 375, 409.Nipru, rlu, 433, 525.Nistru (Tyra:, Tira), rlu, 12, 72, 73, 86, 140,

199, 239, 251, 252, 383, 389, 391, 439,441, 447, 448, 454, 458-460, 468, 470,479, 492, 493, 494, 548, 558, 575, 587.

o

Oblucita v. Isaccea.Oberwin", luptätor fictiv, participant la lup-

ta de la Rottentorn, 525.Oceakov" (Occazzowia, Oscia, Oxia),

545, 569, 575, 587.Odrzywolski, nobil polon, 452.Oina", neidentificabil, 569.Oituz, 123, 134.Olandezi, 486.Olt, rlu, 31, 519, 523, 574, 584.

439,

Oradea (Varadino), oras, cetate, 11, 101, 568,582, 583; episcopie, 582; raportul lui Gio-van Marco Is°lano asupra cetätii , 108110.

Orbei, tinut räscoala locuitorilor din 129,398, 411.

Orsova, localitate, 101.Orikr Vas can, batman si portar de Suceava,

239.Oscia v. Oceakov.Osman al II-lea, sultan, otoman, 432, 433,

492, 493; si Gabriel Bethlett, 454;si Alexandru I1ia, 494, 549; 5i GasparQratiani, 440, 448, 542, 544, 553; SiÇavril Movilä 433; i Sigismund al 111-lea Wasa, 440; polonii, 494, 542, 553.

Qstrog, Constnntin de, - voievod de Kiev,240, 525.

Osztroi .Ftefan, sol transilvan la Poarti, 377.Ovelic, comandant valon, 538.Oversal", cornandant fictiv In armata lui

Ieremia (1), 521.Owic (Limanul Nistrului), lacul , 239.Owakov, rotmistru de cazaci, 451.Oxia v. Oceakov,

Palatirz George, solul lui Andrei Bäthory laMihai Viteazul, 121, 122.

Paleolog Emanuel, curtean al lui IeremiaMovilä, 242,

Panel, cämira.5u1 lui Radu Serban, omoariipe Moise Székely, 278.

Paolo Giorgi, ragusan, 12.Paros, domn de v. Graliani Gaspar.Paul al V-lea, paps'', 340.Plidurea Hercinicä, 567.Piitrascu, urednic de Botosani, 390.Perecop, tätari de Perecop -0 411; han de

, 238, 240, 242, 243, 245.Pernice Luciano (La/iba), ragusan, trimisul

lui Mihai Viteazul la Rudolf al II-lea, 67.Persia, 306, 307, 309, 432.Perusitb Mathias, cipitan transilvan, 61, 63.Petervaradin (Waradin), cetate, 242.Peteske", v. Pitesti.Pethneházi &elan, emisarul lui Mihai Vitea-

zul la arhiducele Mathias si Rudolf at II-lea, 118, 119, 137.

613

www.dacoromanica.ro

Petriceicu Toader, logotit al II-lea (Mold.),sol la Sigismund al III-lea Wasa, 243.

Peire, pircilab de Hotin, 392.Petre Armeanul (Grigorovici), agent confiden-

tial ;i sol al lui Mihai Viteazul apoi emi-sax al lui Gh. Basta 0 al imperialilor, 17,128, 284; i Gh. Basta, 298, 299; darede seami 297-299; i Mihai Viteazul,16, 19, 118-120, 137; 0 ConstantinMovilä, 303, 307; i Radu Serban, 282,283, 295, 296, 300-304; rapoarte citre:contele de Fiirstenberg, 279-281; 294-296; ICrausenegg, 300-302; Rudolf al II-lea, 282-285; 303-309. Biog. 289-296.

Petru chiopul, domn al Moldovei (1582-1591), 34, 577, 579, familie, 590; -"papa Grigore al XIV-lea, 35; 0 Ieremia al11-lea patriarhul Constantinopolului 590,591.

Pezzen Bartolomeu, fost ambasador la Con-stantinopol, consilier imperial, 199; scri-soare catre comisarii D. Istvanffy i Szuhai,16; rapoarte de la Hödl i Istvanffy, 80,81, 94-96.

Piaseczynski Lawrin, subcarnira; de BracIaw,secretar al lui Sigismund al 111-lea, 239,240, 242, 243, 245; i Landci, 242;emisar la Gazi Ghirai al II-lea, 238-243;

Ieremia Movilä, 239-241, 244; -0 Emanuel Paleolog, 242; - 0 Jan Za-moyski, 241, 242; primit de Viscan Ori;,239; i solii mercenarilor poloni (Woia-kowski i Zalonski), 244. Biog. 236-237.

Piatra, localitate, 338.Nata Craiului, 98, 376.Pistoia (Pistorese), 532, 544.Pitesti (Peteske), localitate, 519.

localitate, 118, 122, 207, 208, 220, 229,410; soli turci la 72, 73; tabära luiMihai V. ;i J. Zamoyski lîngä - 224, 227.

PoorOa, 244, 253; ciuma 254.Podo/ja, 558, 568.Polonia ti polonl, 23, 34, 36, 48, 50, 53,

passim; relatil Cu: Ferdinand al II-lea, 487,Moldova 34, 231, 384, 412, 459, 460, 545:575, 576, 587 (Gaspar Gratiani, 529; Ale-xandru Movili, 397; Elisabeta Movilä, 400;Jeremia Movilä, 34, 35, 186; Stefan Tom;a,362, 363, 393, 439, 440); cu Transilvania(Gabriel Bethlen, 308); cu Tara Roma-neasci (Mihai Viteazul, 102, 120); cu tii-tarii 34, 239, 347, 410, 451, 453, 457-

614

459, 470-472, 479, 492, 530; cu turcii,368, 456, 467, 471, 478, 483, 500-502,563.

Pontul Fuxin v. Marea Neagra.Possevino Antonio, 260.Potocki George, nepotul lui *tefan, in

ajutorul lui Alexandm Movi 404; moar-tea sa, 413.

Potocki loan, staroste de Camenita, 240, 250;-i Gazi Ghirai al II-lea, 249, 250, 252,253; i Simion Movili, 229, 239; scri-sorile catre Sigisznund al III-lea Wasa, 239;

Marcu Sobieski, 248; i mercena-rii din Tara Romaneascii, 250.

Potocki lacob. comandant polon in campaniadin 1600, 233, 234.

Potocki Pefan, voievod de Braclaw, starostede Felin, sotul Mariei Movila, 385, 413,441, 454, 500; 0 Constantin Movila,

participi la lupta de pe Prut (1612),prizonier, 388, 389, 404; riscumparat

de Gaspar Gratiani 389; confuzie Cu Sa-muel Korecki, 554, 555.

Praga, curtea de la - 118, 282, 286, 303,355, 537; soliile lui Radu Serban, la279, 300, 301.

Preiner, colonelul 539-540; regimentullui 109.

Provadia in Bulgaria, 365.Prut (Hierasus, Berut), du, 248, 251, 254,

362, 364, 383, 387, 441, 449, 453, 456,462, 466, 470, 471, 492, 493, 499, 54-7,554, 569, 587; lupta de la -, 387-389;zvon despre Inecarea lui G. Gratiani in -,452.

Przemisl, cituna la -, 254.Puysieulx, adresant al lui Harlay, 432.

Quirini Bernardino, episcop catolic de Argel0 Baca', 34-37, 40, 42-44, 53, 54, 176,187, 190, 338; raPoarte catre CinzioAldobrandini 47-54; Clement al VIII-lea,33-34, 44-47, 55, 339; 0 AndreaBobbi 190, 194; 0 Valerian Lubieniecki,47, 49-53, 192, 193; i Mihai Vitea-zul, 34, 187, 191; i Gh. Movilä, 37,

www.dacoromanica.ro

43; i Ieremia Movili, 35, 36, 47, 48,51, 190-193; -i Dimitre Solikowskii51, 194; Ji Paul WoluCki, 51; moarteasa 340. Biog. 29-32.

Raab (Gyôr) cetate in Ungaria, 70.Rabeniek -Hans (Rebenik), negustor al Curtii

imperiale, 69, 72-74.Racz Gheorghe v. Rai Gbeorghe.Racz loan, secretarul lui Mihai Viteazul, 99,

118, 119; '-i Andrei Báthory, 119, 137;loan Darahi 118, moartea sa, 120,

137.Radibrat Alomo, ragusan, in slujba imperia-

lilor, 284; i Gh. Basta, 275; -Radu Saban, 280-283; rapoarte ciitre: con-tele de Fiirstenberg, 279-281; Rudolf alII-lea, 282-285; descrie luptele de la Bra-sov (1603), 271-278; de la Silistra,273. Biog. 264-270.

Rada (din Cepturoaia), fost postelrilc, TaraRomineasci, 284.

Rada ce! .Mare, domn in Tara Romineasci,fiii lui 504-

Rada dtlihnea, domn al Tärii Rornânesti, g alMoldovei, fiul lui Mihnea al II-lea Turci-tul, 240, 241, 355, 40; relaii cu boierii:Costea Bucioc, 412; Leca spätarul, 405; -impotriva sa, 409; lupte: la Silistra, 273;Cu Radu Serban, 410; fuga la Tirgovisfe;relatii: Cu imperialii (Rudolf al II-lea,241); cu Moldova (Gaspar Gratiard, 534;Alexandra Ilias, 494, 534; Alexandru .Mo-

400, 410, 412; Stefan tomsa, 398,399, 404, 408, 420, 421); cu patriarhia dinConstantinopol Lukari, 477); cutätarii, 404; cu Transilvania (Gabriel Bi-thory, 374); c-u turcii, 411 (Iskender pa.sa,403, 404, 478, 479); solii la -: StefanErdely, 369; Zbaraz, 502-504.

Rada Paisie, domn al Tirii Rominesti, 504.Rada 4.erban, domn al Tärii Românesti, 240,

339, 487, 521; familie, 332; relafii internecu boierii: Leca 298; Nica vistierul 279;Wm la Rottentom, 522; cu Simion

318-523, 537-540; incendiazi Silis-tra, 273; cu Radu Mihnea, 410; trece cuoaste in Transilvania (1603), 277; cu MoiseSzékely, 262; tratative cu imperialii pentru

cetatea Chioar, 332; intentia de a cumpiracetatea Tokai, 304; - g plata oastei 272,280, 281, 330, 331; imprumuti, 20 000talen de la brasoveni, 278; fuga la Hotin,303; fuga In Transilvania, 518; relalii ex-terne ea: Casa de Austria, 309 (Gh. Basta,275, 298, 299, 320, 518, 519; Koppen,275; Mathias de Habsburg, 304, 309; Aloi-sio Radibrat, 276; Rudolf al II-lea, 277,279, 280, 282-284, 295, 296, 304-306,309, 317, 518); Moldova (Alexandra Mo-vilä, 410; Constantin Movili, 303; IeremiaMovilä, 241, 298, 299, 331; Polonia (Sigis-mund al ¡II-lea Wasa, 305); Transilvania(Gabriel Bithory, 305; Stefan Kendi, 354);titarii 327-329, 537-540; (Gazi Ghiraial II-lea, 297, 301, 328); turcii, 30, 301,328, 555; soli si emisari la CamilloCavriola 317-321; Petre Armen-ad, 302-304.

Ragusani, 507, i Mihai Viteazul, 101,587.

Ragusa, oras, 12.Rákoczy Ludovic (?) 241.Rally Dionisie, mitropolit de Tirnovo i Mi-

hai Viteazal, 20-22, 71; intrevedere cuCarlo Magno si Giovanni de Marini Poli,20.

Rangone Claudio, nuntiul papal, in Polonia,210.

Rasgrad, pap. de - 301, 302.Rai Gbeorgbe (Báez, Rat Giurgiu), coman-

dant de obste, 273, 274, 284; emisar laGazi Ghirai al II-lea, 95, 100; trimis inajutorul lui Gh. Basta, 275; participant lalupta de la Brasov, 275, 276; i MoiseSzékely, 278.

Raf .$tefan, cornandant al .oastei lui MihaiViteazul, 219.

Ravazdi Gheorghe, consilier transilvan, ucisde secui, 126, 136, 162.

Raza, poate Ret2 (Titireci?), 519.Nadu's( (Bekaczin) riu, 232.Räzoca (Ramzin?), lac, 89.Rebrinke" y. RImniculRegeni larsos, 304.Rhédey Prancisc, nobil, participant la lupta

de la Brasov (1603), 278.Resti Marino, nobil ragusan, si Gabriel

Bethlen, 543; si Gaspar Gratiani, 543,546, 547; participant la lupta de la Tu-tora, 546; moartea sa, 548.

615

www.dacoromanica.ro

Rezechica", localitate fictivä, 525.Ritnnicul Vilcii, oras, 178, 502; lupta de la

,,Rebrinke", 519, 520; sasi catolid la576.

Rimov, localitate, 98, 277, 376.Robieszow, staroste de , 452, 472.Robinson", englez participant fictiv in Jupta

de la Rottentorn, 524.Rhodos, 590.Rogawski, dpetenia oastei cazacilor lisovyi,

449.Roma, 34, 36, 37, 46, 49, 51, 52, 167, 187,

191, 193-195, 340, 341.Roman, oras, 42, 218, 303, 400, 569; ar-

mata polonä la - 231, 250; resedinyä epis-copali, 338; bisericl catolick 186.

români, 554, 560, 571, 581; credit*, obi-ceiuri, 555, 567, 582.

Rossi, Ferrante, cipitan In armata imperialä,108-110.

"Rottentom" v. TurnuRucar, localitate, 277, 376.Rudolf al II-lea, impärat, - si Aron Vodä,

568; i Gh. Basta, 172; - si AndreiBáthory, 178; i Gazi Ghirai al II-lea,99, 100, 329; - i Mihai Viteazul, 15-18,22, 23, 74, 95-97, 100, 101, 118, 120-122, 158, 160, 168, 199, 568; - si Con-stantin Movilä, 304, 307-309; - si N.Pätrascu, 22, 214, 227; - Radu241; - si Radu Serban, 277, 282-284,295, 296, 304, 309, 317, 518; - g Si-gismund Bithory, 524; i comisarii dinTransilvania (C. Ungnad g M. Székely),14; si Polonia, 64; - 6 secuii, 130;

cetäyile de graniyä din Transilvania.,22; - si Tara Romineascii, 519, 521, 524;rapoarte cite .15-19, 20-24, 61-79, 96-97, 98-104, 169-171, 173; 282-285;303-309;

Rumelia, 493.Rumff IF., baron, ministm imperial, 97.Rusciuc, 369, 377, 505.Rusia, 194, 195; export de grille i vinuri

din Moldova In - 575, 587.

S

Samos, 563.(Salvarezzo Ecaterina), doamna, mama

Mihnea al II-lea Turcitul, 589.

616

Santorio, Giulio Antonio, arhiepiscop de SantaSeverina, 33, 43, 47, 51, 53, 193.

Sarnicki, Stanislav N.V., urnanist polon, 87.Saslau" (in Podolia), 525.sasi, 337, 485, 554, 574, 575, 587; cato-

lici 562; - i Mihai Viteazul, 199.Satirgi Aiehmed pala, comandant turc, 64.Satu .Mare, localitate, 19, 22, 118, 134, 484,

cetate, 117, 134, 483; - ocupat de GabrielBethlen, 483.

Saxonia, alungarea sa.yilor de a:tie Carol .elMare (!) din - 593.

Sabduani, (firg), localitate 141 Moldova, 42,338.

localitate In Moldova, 208.Särata, riu, ciocniri Intre oastea lui Mihai

Viteazul si a lui J. Zamoyski, 219.Scinteia, localitate In Moldova, solia con-

dusä de Zbaraz la - 502.Schenkerbunk, Schonkabunk Marc, negustor

din Bra.yov, si Erich Lassota, 76; emi-sar al lui Mihai Viteazul la Rudolf al II-lea, 76, 78, 79.

Sebesul sasesc, localitate, 123, 375, 568, 585.secui, 332, 554, 570, 571, 574, 582; -

Sigismund Báthory, 179; -- si Mihai Vi-teazul, 18, 19, 179, 218, 128-130, 158;

si N. Pätrascu, 130; - In lupta de laBra.yov (1603) contra lui Moise Székely,475; in lupta de la Hotin (1600) 139.

Semperk (Szemberg), sol polon, 492, 493.Sennyei Pancrafiu, membm in consiliul Tran-

silvaniei, si Andrei Báthory, 122; -Sigismund Báthory, 65, 66, 67, 73;Mihai Viteazul, 66-67, 95, 98, 99,

122; i Moise Székely, 66, 67; -Moldova, 12.

Serbaszo" (0, sultan, tätar, neidentificat,465.

Serbia, 439.Sibia (Serbia?), 569.Siberia, 525.Sibiu (Hermanstat) loc., 128, 136, 157

162, 179, 180, 181, 317, 375, 426, 525, 568,574; lupta de la ^- 126, 134, 161.

Sieniawski, comandant polon, In lupta de laBucovel (1600), 212-214.

Sighisoara, localitate, 275; dieta de la - 368.Sigismund II August, regele Poloniei, 577-Sigismund al III-lea Wasa, regele Poloniei,

lui 240, 250, 260, 330, 340, 483, 492, 534,555; 0 Gaspar Grayiani, 441, 543; -

www.dacoromanica.ro

si Ferdinand al II-lea 483; - si GaziGhirai al II-lea, 242, 243; i Mannedal III-lea, 239; - i Mihai Viteazul, 64,182; i Ieremia Movilä, 52, 241-245,340; -i Simion Movilä, 239, 242; -si Osman al II-lea, 440; -Ii Radu Serban,305; i turcii, 355, 501; i titarii,239, 307, 308; si catolicii din MoIdnya,52, 339; scrisori i rapoarte catre - 198-200, 223-225, 243-245, 248-254, 465-467; oastea, 207, 251, 467.

Sigismund, impärat 569.Silezia, 440.Silistra, oras, cetate, 99, 273, 433, 501, 539,

554; ocupare si incendiere, 273; pasa deIskender, 411; Mahmud pa si de

274.Sinan paja, mare vizir, 95; manästirea Ar-

ges devastatä de 103.Siret, oras, flu, 178, 241, 249, 339, 383,

408, 502; dieceza atonal de e- 185, 337.slrbi, 76, 83, 419, 462; - i Mihai Vitea-

zul, 22, 101, 228.Skala, mosie a regelui Sigismund al III-lea

In Pocutia, 251, 491; ciurnä la ''` 254.Siena (Slonu), munte, 210, 211.Ismail (Smil), negustori poloni la 198.Smith John, capitanul" - biog. 513-518,

pretinse aventuri In Transilvania si TaraRomaneasca. 518-525.

Smolikowski, nobil polori, participant la luptade la Tutora, (1620), 493.

Sniatyn, oral, 253, 345, 462; duma la254.

Snopkowski, rotmistru polo, 254.Sobieski lacob, voievod de Lublin, mediazi

pacea de la Hotin (1621), 494.Sobieski Marca, voievod de Lublin i Je-

remia Movilä, 251, 252; -Ii loan Po-tocki, 248, 252; raport citre Sigismtmd248-254; i mercenarii poloni, 250, 251;-- i Gorski cazacul, 253; i Kutiskii253. Biog. 246-247.

Sofia, oral, 331.Solikowski Dimitrie, arhiepiscop de Liov, 51,

193-195.Somer., riu, 584, 593.Soliman ceauful, sol tore la Mihai Viteazul,

96.Somlyo, v. .Fimleu.Soroca, relate, 253, 448, 492.Spalato v. Split.

Split, port la Adriatica, 486.Stadnicki, nobil polo, 200.Stan, porucic, participant la lupta de la Tu.

tora, 451.Stanca, Doamna sotia lui Mihai Viteazul, 233.Starhulds", baron" (Mold.), 427.Sategi, localitate, Tara Romineasca, tabara

de la -, 69, 72.Stenchko (Stoica) i comisarii iinperiali, 145.Stoica din Strimba (Stoichitä) mare logoat,

298, 302.Straz, staroste de Haliciu, participant la lupta

de la Tutora, 450.Streiul, riu In Transilvania, 585.Strigoniu (Esztergom Ungaria), localitate, 122.Stroici Luca, mare iogofät, Moldova, 192.Strus, staroste de Robieszow, participant la

lupta de la Tutora, 448, 472, 558.Suceava, oras, cetate, de scaun, i mitropolie,

35, 40, 41, 43, 47, 50, 185, 187, 191, 199,218, 235, 260, 263, 336, 493, 569, 575,587; ocupatä de Mihai Viteazul, 235; Si-gismund Báthory la 141; asediata de po-loni, 231; oaste polona - 226; tabära po.lonä la - 230, 232; biserici catolice, 41,186, 262, 337; descriere, 345, 346.

Suceava, riu, 346.Suliszewski Stanislav, sol polo la Poarta,

502.Swirski Petra, comandant polo, 213.(Szabo Blasiu), capitanul cetatii Hust, 132.Szeintd St. Descrierea Transilvaniei, 592-593;Székely loan, curier i emisar imperial la

Mihai Viteazul, 137, 140.Székely Mihai, clipitan de Satu Mare, comi-

sar imperial In Transilvania, 14, 19, - siMihai Viteazul 117, 118, 134,; rapoartelelui Ioan Darahi cite el 117-133; 138-141.

Székely Moise, slujeste pe rind lui Sigismundapoi lui Andrei Báthory, Mihai Viteazul,pe care II tradeaza i iir Sigismund. In1597 comandä regimentul de unguri plä-titi de imperiali, trimili lui Mihai /n 'raraRomaneascä. In 1602 se ridica contra luiBasta si este recunoscut de turci ca prin.cipe al Transilvaniei. Cade la Brasov (1603),61, 66, 72, 83, 234, 261, 276, 277, 282,298; Sigismund Bithory, 227; siBelctes pa.sä de Timisoara, 242; - si Gh.Borbély, 277; i Mihai Viteazul, 63,78, 123, 142; si Albert Nagy, 277;

627

www.dacoromanica.ro

§i Jan Zamoyski, 232, 235; /upta de laBra.5ov (1603), 262, 263, 275, 276; fuga

moartea lui 278.Székely Petru, comandant polon In campa-

.nia din 1600, 226, 230, 231.Szuhai, Stefan episcop de Vácz, comisar im-

perial, la Tirgov4te, 94, 97; i MihaiViteazul, 98, 99, 100, 103, 104; i Iere-mia Movila, 103; rapoarte catre: Rudolf alII-lea, 96-104; Wolfgang Rumff, 97.

$eptilici, mare hatman, 1i Gaspar Gratiani,546, 547, 555, 556; moartea sa, 557.

Serpiitesti, piriu, 504.$imhiu (Somlyo), 19, 166, 172.$mil v. Ismail.$iria (Világosvir), capitan de -, 24.$tefan, fiul lui Petru Schiopul numit voie-

vod" de catre turci, 34, 591.$tefan I, regele Ungariei, 592.Stefan polonul, preot catolic la Roman, 42.Stejan, paroh catolic i capitan al militiei

poIone, 40.$tefan (Bathazar?) preot catolic in Suceava,

40, 337.Stefan Transilviineanul, preot catolic al satelor

secuieW din Moldova, 187.'tejan cel Mare, 233.

$tefart Rama, domn al Moldovei, 34.Stefane,rti, localitate In Moldova, 239, 362,

364, 499; lupta de la 404, 405.Ste-jai/it' Rare,r, domn, 195.$umla, localitate In Bulgaria, 369.

Tabiano Kárgareta, 557.Taganowski, Andrei, sol? polon, ofera merce-

nari poloni, 64, 65; scrisoare catre - 177-182.

Tarnowski Gralus, hatman, 214, 242, 244,253.

Tatarskie polca" (cimpia tatirasca), 88.Tartana minor v. Bugeac.Timateni, localitate In Moldova, 42.Tätari, 12, 13, 62, 63, 69, 70, 73, 83, 87,

.97, 250, 271, 277, 278, 308, 327-329, 350,

618

351, 360, 387, 393, 395, 398, 406, 411,412, 419, 421, 432, 439, 450, 454, 457,463, 470, 478, 485, 492, 493, 518, 521-523, 546-549, 555, 556; §i Moldova45, 46, 50, 239, 271, 355; - 11 polonii,12, 34, 248, 249, 347, 410, 413, 420, 421,459, 479, 548; - incursiuni In Transil-vania, 50; i turcii 95, 240, 271, 457-459, 554; - 1i Tara Romineasci, 46, 50,

72, 239, 261, 275, 297, 302, 518, 330,405, 537-540; pregatiri de räzboi contraungurilor, 239; passim,

rdtiireni (com. Taute§ti), lupta de Ja- 394-396, 419, 440.

Tavula v. Tezla.Tecuci, ora, 502; lupta de la - 421, 398,

399, 400.[Tei§ani] lupta de la -, 537-540.Tekeli, ungur, rotmistru de cazaci, 493, 494.Teleajen, flu, vale, 72, 211, 213, 275, lupta

de la 221, 223, 225, 503.Tezla (Tavula), munte, 503.Tholdalagi Mihai, nobil ardelean, capuchehaie

la Poartä, 368; calitorie In Tara Roma-neasca (1613), 368, 369. Biog. 366-367.

Thomas Bishop", englez participant fictiv lalupta de la Rottentorn, 524.

7'hurn Sigismund (della Torre), conte, 76.Tighina (Bender) cetate, 66, 229, 439, 462,

469, 545.Timif (denutnire datä de germani i unguri

Some§ului), 584 (v. 1i Some,r).Timisoara, cetate, 83, 140, 181, 305.Timur, pa§a de Nalbrits", 525.Tira, v. Nistru.Tisa, riu, 584.Tiscovie, v. Tyskieivicz.Tirgovifte, oral, i cetate de scaun, 61, 68,

73, 80, 83, 94, 96, 97, 208, 228,229, 235, 317, 318, 320, 327, 329, 330,374-376, 433, 409, 410, 411, 569, 575576. 587; soli, comisan i cilatori: CamilloCavriolo, 320; la Stefan Erdély, 369;J. H5d1, 72; N. Istvánffy l St. Szuhai,98-104; E. Lassota 66; Harlay de Sancy,432; Zamoyski, 214; biserici catolice, la- 562.

Tirgu-Murq, ora, 375.Tirnovo, mitropolit Rally de 20, 165.TIrnava Mare 1i. Micá, riuri, 584.

www.dacoromanica.ro

Tokaj, oras i cetate in Ungaria superioark426, 483; vin de 501.

Toldi Stefan, nobil, sfetnic" al lui MihaiViteazul, 278.

Tomta Stefan, domn al Moldovei, 360, 361,397, 405, 418-421; familie, sotie, 410;prizonierul lui Ibrahim pasa, 411; ocrotitde turci, 439; relatii Cu boierimea, 389-392, 439; ajutat de oräseni 390; lupte cuAlexandru Movilä, 392, 394-396, 399,400, 402, 404-407, 410, 419, 421, 440;

cu Constantin Movili, 387; - la Hotin,406, 407; - la Stefinesti, 404, 405; -la Tätärani, 395, 396, 419, 440; la Te-cuci, 399, 400, 440; fuga sa, 396, 408,409, 419; se refugiazi la Billla, 421; tel.dat 392, 393; Intoarcerea in Moldova, 399,500, 502; relaiii Cu Polonii, (362, 363,439; i Korecki, 399, 400; si Zbaraz,499, 500-5020 cu Transilvania (GabrielBethién), 420; Cu tätarii (Mina Djan Is-mailiteanul, 502); Cu turcii (Ahmed I, 386;Husein aga, 386, 387, 389; Iskender pasa,402, 404; Kadezade Ali pap., 397; Meh-med Giirdji, 386, 502); cu Tara Romi-neascl (Rada Mihnea), 398, 399, 404, 405,408; 420, 421; Cu ungurii, 439.

Toscana, 567.Traian, podul lui 574.Tragabigzanda Charada'; personaj fictiv; 525.Transilvania (Dacia Siebenluirg") hotare, 22,

17-3, 251, 555; munti 338, 502; bogitii,559, 571-573, 581; cetäti, 22, 131;- na-tiuni din ^- 593; introducerea luteranismu,lui, 582; descrisl de Giovanni Botero, 573,574; de W. Litbgow, 425, 426; de PoloMinio, de Szántó, 592-594; intentiile luiMihai Viteazul, 19, 140, 227; fuga lui RaduSerban Iti- 519; intrarea lui Moite Szé-kely in - 275; ocupatä de germani, 233;StriIe 233, 235.; Mlburiiri in 190,199, 254, 259; -i titarii, 50, 63, 70,241; -i turcii, 135, 241, 563; passim.

Trapazunt (Trabisonda) in Asia Midi, 545.Tatrus Trotut.Tatrus" y.Trei Scatine, cetate din 129, 368.Tretrorto" (poate Tirsor?), loc. 569, 575,

587.Trifan Mihai (Trifon), mare postelnic in

Moldova, 240, 241.Traianowski, comandant polon, 410.

Traiecki, nobil polon, 252.Trota; (Tatrus), oras, riu, 39, 218, 233, 338,

555, 557.Trzaska, comandant polon, predä Suceava

Mihai Viteazul, 225.Trzylecki, emisar polori, 235.Tarda Turcii (Poarta otomani), 12, 21, 34,

36, passim. Relaiii ca: imperali, 440, 483,524, 542, 568; cit Moldova, 486, 545, 562,566, 563; (Gaspar Gratiani, 477, 484, 485,546,. 555, 557, 558; cu Alexandru546, 549; cu Ieremia Movilä, 69, 342; CuSimion Movili, 385, 518; Cu Stefan TomSa,386, 387, 389, 402, 404, 439); ca Per-sia, 306; Cu Polonia, 355, 368, 456, 467,478, 500, 502, 563; cu Transilvania, 135,241, 563; (Cu Gabriel Báthory, 305, 440,485; Cu Gabriel Bethlen, 483-485, 542);ca tätarii, 95, 240; 306, 329, 549, 550,554; ca Tara Rcitnálneascä, 121, 223,,.228,235, 240, 301, 361, 486, 562; (Cu MihaiViteazul 21, 23, 63, 70, 73; 95, 96, 1*1211' 178; cu Radu Mihnea, 403, 404; 411,478, 479; Cu Radii Setban, 300, 301, 08,555); itiptet la Hotin, 406, 407; Prat, 388;Silistra, 273; Stefinesti, 404, 405; Titáraiti,395, 396, 419, 440; Tutora, (1595), 87:(1620), 450-452, 461, 469, 554.

Turda, oras, 117, 182, 568.Turnu Rom (Rottentom" Veristorne");

520-523.Twardowski Samuel, descrie solia ducelui de

Zbarazi 498-505. Biog. 495.-497.T'3;ras v. Nistru.Tyszkiewicz (tiscovie); nobil polott, comin-

dant de oaste, 464,,406, 411, 413, 448,-451,prins de turci, 42.; 558.

Tara RomOnearcif (Cisalpina, Muntenia, Trans-alpina, Valahia Mica), 12, 21, 24, 34-36,44, 46-47, 49-51, 65, 66, 73-77, 79,81, passim, comer, 575, 576; tulburäri In

34, 177; descrisä de: G. Botero, 360---363; de comisarii imperiali 103; de Ma-gini, 586-589; cllitori In Toma Bor-sos, 374-377; Ieretnia a/ II-lea patriarhulConstantinopolului, 589-590; Chiril Luka-ris, 477; Polo Minio, 486; Mihai Tholdalagi,368, 369; rapoarte despre Petre Ar-

619

www.dacoromanica.ro

meanul, 282, 294, 295, 297-299; AttilioVimercati, 330-332; Relatii cu imperialii(Gh. Basta, 519; Rudolf al II-lea, 280, 281,521, 524) ; cu Moldova (retragerea lui Ale-xandru Movilä si a prihcipilor poloni din- 410; cu Ieremia Movili, 135, 298; fugalui Stefan Tomsa in 408) ; cu polonii( Jan Zarnoyski), 211, 222; Cu Transilvania(Andrei Báthory), 135; cu tätarii, 50, 63,70, 239-241, 249, 271, 297, 330, 331; Cuturcii, 121, 223, 228, 240, 301, 361, 486.575.

Tara Secuilor, 163, 259.Tara Severinului, 574.(Tigara) Zotu ginerele lui Petru Schiopul,

591.Tutora, loc., 456, 458, 463, 466, 469, 471,

472, 478, 479, 501; 545; lupta de la - (oct.1595), 87; lupta de la (1620) 450-452,461, 469, 531, 539, infringerea polonilor, 452,455, 467, 470-472; retragerea polonilordupi lupta de la - 455-468; Alexandru

CuIlial oastea la 493; Lawrin Piase-czynski la descrierea luptei de la -461-464; Jacowski despre expeditia de la~468; scrisoarea lui Zolkyewski din tabärade la -, 465.

U

Ucraina, 239, 254, 472.Uiazdow, cartier mirginas al Varsoviei, 466.Ungaria si unguri, 46, 63, 71, 128, 159,

160, 190, 193, 194, 244, 258, 305, 328,337, 425, 427, 453, 484, 524, 549, 554,559, 573, 574, 575, 581, 582, 587; cetäti,101; regat, 580, 581; - superioarä. 17,36, 171, 426, 483; armata lui Gh. Bastadin 168; si Gabriel Bethlen, 308,483, 484; cazacii condusi de Gh. HommonayIn - 483; cilitorid lui Polo Minio in -4182; räscoala impotriva Casei de Austria din- 482; Dieta imperialä. din 23; mer-cenari in trupele lui Marino Resti, 531; inoastea lui Stefan Tomsa, 419, In armata luiMoise Székely; in armata polonä, 498.

Ungnad, David, comisar imperial, 22, 167,172; i Gh. Basta, 173; i Huraniaga, 143, 144; si Carlo Magno, 14, 19;

si G. Malaspina, 165, 173; -i Mihai

620

Viteazul 165, 167, 168, 173; scrisoare citreRudoff al II-lea, 173.

Ureche Nestor, mare vornic al Tirii de Jos,(1596-1611), 239, 243, 355, 500.

Ustia, mosie in Polonia pe Nistra ce apar-tinea Movilestilor, 242, 244, 250.

Ujazdowski, nobil polon, 450.Uskunder, 306.

V

Vdcz, episcop, de - Szuhay Stefan 94.Valahia v. Tara Româneascii.Valahia mare v. Moldova.Valonii, participanti la lupta de la Teisani

(1602), 537; la cea de la Tutora in slujbapolonilor, 545, 546.

Varlein din Liège, comand. valon, 538.Varna, 575, 587; victoria de la -, 569.Varsovia, 466, 501.Vasile clucerul, boier muntean in slujba lui

Ieremia Movilä, 243.Vaslui, localitate, 42, 346, 384, 397, 400, 403,

502; lupta dintre S. Korecki i turci iingä.- 402-403; palatul domnesc din - 360.

Vatican, 168.Veltus" participant fictiv la luptele de la

Rebrinice i Rottentom, 519, 521, 523, 524.Venetia, 34, 260, 339, 542; senatul venetian,

raportul lui Polo Minio cätre - 482-487.Verancsics, 570.Veristorne" v. Turnu Ro,ru.Veveli Baptista, negustor grec i sol., 491,

492, 500, 502.Vidin, localitate, 96, 101, 104, 486.Viena, 16, 18, 173, 340, 354, 439, 442, 557;

cetate, lupte lingà (in 1619), 482.Vilna, 492.Vimercati clpitan imperial in slujba

lui Radu Serban, 298; - si Camillo Ca-vriolo, 319; rapoarte citre: Gh. Basta,327-329; Paul Krausenegg, 330-332.Biog: 322-326.

Visconti Alfonso, nuntiu papal in Transil-vania, 73; i Mihai Viteazul, 12; -"Ieremia Movilä, 13; i miscarea bulga-rilor, 12.

Vlad Voievod, fiul lui Milo, numit domnefemer al Tirii Românesti, 578, 587.

Vlad Dram', domn al Tirii Românesti, 575,577.

www.dacoromanica.ro

Vlad Vinti14, domn al Tärii Romanesti, 504.Vladislav al VI-lea, regele Poloniei si al Un-

gariei, 569, 563.vistier, sol muntean la. Sigismund al

III-lea, 243.Vulcan, localitate in Transilvania, 277.

Waradin v. Petervaradin.Walachia v. Valahia.Walawski Valentin, rotmistru polon in slujba

lui Mihai, 180, 181, 214; scrisoare catreAndrei Taranowski, 177-182. Biog. 174-176.

Wilden Johann, Cara:tor german, cälitoria prinMoldova, (1611), 350, 351. Biog. 348-349.

Williams Nicholas, englez participant fictivla lupta de la Rottentom, 524.

Winnica, staroste de 450, 452, 467, 472.Wisniowiecki Mihail, staroste de Obrud, so-

ul (Chiajna), .Movi/I 53, 222, 285,394, 420; 0 Alex. .Movila, 391, 395,396, 398, 399, 419; comandi armata luiAlexandru, Movilä, 396; risculatii

. din Orhei, 398; moartea lui 401, 421.Woiakowski Woiciech, sol al mercenarilor,

poloni, 244.Wajna loan, emisar polo, 242.Wolucki, Paul al II-lea, episcop de Camenita,

51.Wozuczinski - sol polon la Gh. Basta, 228,

235; trimis la Starile Transilvaniei, 235.Wroclaw, voievodul de -, 454.Wrzesc, rotmistru de Husari, 451.

Zalonski Nicolai, sol al mercenarilor poloru,244.

Zamoyski Jan, cancelar al Poloniei, 218, 228,229, 234, 449, 479; - si Andrei Bithory159; - ;i Sigismund Báthory, 13, 173,214; i Gh. Basta, 228, 233; i GaziGhirai al II-lea 229; PS. o cazaCul Hauritico,232; i Mihai Viteazul, 23, 64, 102,207-209, 213, 218, 226-228, 235, 503;

leremiaMovila,159, 230, 231; -

Simion Movill, 214 - i loan Potocki,234; i Bernardino Quirini, 46; scrisoarecatre Claudio Rangone, 210; - 1i MoiseSzékely 235; - si Walawski, 214;Zollciewslci, 218-2-22; - o Moldova, 222,229; - o Transilvania, 13, 235; -Tara Romineasci, 211-214; 222; lupta dela Tutora (1595), 87; lupta de la Bucovel,207-209; 213, 221; - i cetatea Su-cevei, 231, 235, fiu, participant la expedi-tia polonä in Moldova (1620), 478, 479.Biog. 204-206.

Zaplatinski, mercenar polon in Moldova, 200.Zarvana", participant fictiv la lupta de la

Rottentom i Rebrinke, 519, 521, 524.Zbaraz Christofar de - (Zbaraski), comis al

Coroanei Polone, 493, 505; ambasada laConstantinopol a lui - (1622-1623), 550;descrierea soliei de catre Twardowski, 498-505; - i Radu Mihnea, 502, 504; scri-soarea de la Stanislav Suliszewslci, 502; -o Stefan Torna, 499-502; ^- s't BaptistaVeveli, 501;

Zelestei loan, capitan al Sidei, in slujba luiMihai Viteazul, 23, 24.

Zizitnmus", pa;a, participant fictiv la luptade la Rebrinke, 521.

Zizinco, localitate in Moldova, 360.Zlatarich leronirn, bosniac, inchis de Mihai

Viteazul, 19, 23.(Zorawinski Stanislaw), castelan de Betz, 494.Zolkiewski Luca, fiul lui Stanislav, 452, 467,

472, 558.Zolkiewski Stanislav, hatman de (Imp, apoi

cancelar §i mare batman al Coroanei, sta-roste de Robieszow, 213, 447, 452, 457,

466, 479; -` si Galga sultan, 456,457, 470; o Gaspar Gratiani, 441, 448,449, 545-547, 553; í Iskender pasa,453-455, 463, 542, 548; i Koniec-polski, 462, 464; i Ieremia Movili,178; Simion Movili, 412; scrisoareacitre Sigismund al 111-lea, 465-467; -cazacii, 231-234; participi la expeditia pe-long din Tara Romäneasci, (1600), 218-222; conduce oastea poloni In lupta de laTutora (1620), 447-460, 478; lupta dela Tutora, 450, 451, 463; se retrage, 451,548, i oastea polonä (tulburari), 466,469, 548; fuga, anima i moartea sa, 452,

467, 472, 548, 558. Biog. 215-217.Zotu v. rigara (Zata).

621

www.dacoromanica.ro

Ca si In volumul precedent distingem si in acestadoul faze in pregitirea materialului. Limuririle dateatunci rimin valabile si acum. Mentionim aici d prinfaza I se intelege elaboratea §i definitivarea lucririi Incadrul Institutului de Istorie, iar prin faza II, pregitireaultimi inainte de publicarea de fati, comportind muncafoarte complexi de integrare a unor texte uneori diver-gente sau disparate in cadrul unei structuri unitare, lo-

gice i coerente. In faza I fiecare text se bucura de unfel de autonomie. In faza II el devine un element din-tr-un ansamblu care impune o viziune noui si o trataremai largi. S-a avut In vedere totodati situarea mirtu-riilor j evenimentelor in contextul lor istoric concret siviu. Se va putea aprecia importanta acestei ultime etapeurmirind lista de fati.

In faza I s-a lucrat precum urmeazi (t = text, b =biog.).

I. TOTOIU I

Malaspina t. partial 10 p. b. (I. forma)

Wilden t. b.

Piaszeczynski (dupi Cil. pol. de P.P.P.)t. partial 5 P. b. partial

Tholdalagi t.

Borsos t. b. (I forma')

Radibrat t. partial 8 P. b. partialAnonim italian 1606 t. b. partial

Joppecourt t. trad integr. ap. crit, partial b. prima

formiTwardowski dupi Cil. poi. t. ap. crit. b. (I. forma')

Polo Minio t. ap. crit. b. (prima formi)A fost de un mare ajutor de asemenea in multiple

domenii, atit datoriti posedirii limbii maghiare i celei

italiene, cit i cunoasterii temeinice a bibliografiei Transil-vaniei i Ungariei i in general a istoriei noastre/

si-a dat concursul sub forma de revizuiri, sugestii, Im-bogitire a aparatului critic al textelor etc.

623

www.dacoromanica.ro

624

I P. P. PANAITESCU

Este prezent atit prin textele publicate de el si cu-prinse aici In volum, dt i prin controlul efectuat asupraunor versiuni indirecte din Hurmuzaki Supliment II 1

si 2, text polon Insotit de traducerea francezä a lui Sku-piewski. A fost consultat adesea atit in legiiturä cutorii, cit i cu probleme de istorie a Romanilor.

Cum la controlul textelor ce urmeazä am apelat si laajutorul binevoitor al colegului lije Corfus, ream aicilista lor comuni:

Zamoyski, scris din Carnpania polonä 1600Anonirn polon din Campania poloni 1620Zolkiewski scris Campania polonä. 1620Jakowski rap. din Campania polonä 1620Jurnalul de Campanie din 1621

M. M. BULGARU, faza I

Van der Does (Dousa) t. b.B. Quirini t partial b. partialA. Bobbi t. b. partialAnonim italian 1606 b. partialLeiati t. (trad. din 1. rusk' de tov.

ChiscA) b.Tommaso Alberti t. b.Borsos b. (cu concursul

lui I. Totoiupentru biblio-grafia ma-

Lithgow t. b. partialA. de Harlay Sancy t. b.

G. B. Montalbani t. partial b. partialJakowSki t. b. (I formä)Ch. Lukaris t. b.Anonim polon 1621 t. b.Polo Minio b.Twardowski b.J. Smith t. partial 4 p.Botero t. b. partialMagini t. partial 2 p. b. partial

www.dacoromanica.ro

M. M. BLTLGARU, faza a II-a

Contríbuie la completarea biografillor luí ZamoyskiZolkiewski pe baza unor ample versiuni din enciclopediipoi. din care am retinut elementele ce se puteau acordacu punctul de vedere al realititilor rominesti.

Borsos, compl. t., b. reficuti dupi ultimele lucran í ma-ghiare (traduse de colegul Vekov, cimia ii datorimtumiri).

A. de Harlay-Sancy complet la b. (vezi g P. Cernovo-deanu).

Ch. Lukaris completan i la b. mult imbogititi (%ezi

P. Cemovodeanu).Contributii diverse la ap. critic, in iegituri cu infor-

matii din cronicile turcesti, din Miron Costin etc. comple-tiri bibliograf ice. Interesante excerpte din calatoria luiWenner von Krailsheim la Constantinopol, ca element dereferinti, dar necuprins In cadrul mai Ingust al cfilito-rilor In tärile noastre.

M. HOLBAN

625

faza ICarlo Magno t. b.

Bern. Quirini t. partial11 p. b. part.

faza IIcompl. text b. nouä,

b. Obs. crit.cornpl. criticib.

Lassota i Hödl t. b. compl. la text b. nouiSzuhay i Istvinffy t. b. compl. la text b. nouiContele Isolano t. b.

I. Darahi t. b. compl. text b. noui;Obs. crit.

V. Walawski t. b. completirit. Bathazar t. b.

Campania Poi. 1600

Zamoyski t. b. Nota intr. comuni. pt. totcapitolul

anonim polon t. b. Zamoyski b. noui partialZolkiewslci t. b. Zollciewski b. noug partialB. Kleczki t. includeri noidupä Corfus , b. fragm. Zamoyski

www.dacoromanica.ro

626

Go!ski t. dupi Corfusb.

I. Argento t. b.AI. Radibrat

t. partial 10 p. b.Petru Armeanul t. b.

Vimercati t. b.Greg. di Nicolodin Ragusa t. b.joppecourt, revizuirea sti-lizarea si selectarea textu-lui, completäri la ap. crit.Alexander (t.) compl.ap. crit. b.

Campania poi. din 1620 (v.

jurnal de CampanieAnonim polonScrisoarea lui Zolkiewski

Anexa

Szánt6 t.

J. Smith t. partial 5 p. b.Botero b. partial (partea criticil privind detectarea

imprumuturilor reciproce: d'AnaniaBoteroMagini, de-monstrarea cl B. nu a fost In titile noastre).Magini t. (Transilv.) 6 p. b. partiald'Anania t. b.

M. HOLBAN, faza a II-a

Pe lingä sporirile indicate pe marginea tidurilor dinfaza I mai sint

Germanico Malaspina t. partial 7 p. b. (reflcuti critic)A. Bobbi b. completare criticiAnonim polon 1600 t. dupä P. P. b.

Campania polond 1600 faza IINot. intr. pentru tot capitolul

Piaszeczynski t. partial 2 p. completare b.

lupta de laBucoveljurnal decampanie an.

ref icuticompletäri, b. flea

completiri, b. anal.Obi. crit.-

b. reficuti

compl.

si faza II, mai jos)

t. (stilizare ap. crit) b.t. b.t. b.

www.dacoromanica.ro

Anonim Italian 1606 b.Lithgow Obs. critice

Twardowski b. reficutä partialMontalbani (MaIbi) t. partial (completare la ap. crit.)

b. noui.

/Maud

J. Smith prezentare critici a textului dupi celedoug editii din 1624 g 1630 b. noui, Obs. crit.

Tornmaso Cavriolo t.Montalbani t. (sflritul lui Gratiani)Iancovici t. despre Gratiani b.

Geografi italieni

Notitii comunä critica despre imprumuturile reciproce,izvoare.

Magini, t. (Transilvania) trad. selectivä b. partialSupliment la vol. III.Cilkoria patriarhului Ieremia H (dupa versiunea luiN. Iorga) t. note.Am revizuit intregul material al acestui volum 1i am

facut aproape toate corecturile.

P. CERNOVODEANU

A controlat g Imbogitit aparatul critic §i bibliografiatextelor din volum. In special a adus completäri pre-tioase la:

Lehati ap. crit. §i biog. dupä editii mai recenteLithgow ap. crit. g biog.Harlay-Sancy complet. la biog.Lukaris complet. documentari a activitätii pa-

triarhului In T. Rom. §i aducerea lazi a bibliografiei.

627

Campania polond din 1620

Aprecierea critica a textelor cuprinse §i completiri laprezentarea istoria din Notita introductivä comuni pen-tru acest capitol (vezi. P. Cemovodeanu: Imbogitisea apa-ratului critic la texte)

Jurnalul de campanie din 1621 - b. noui,

www.dacoromanica.ro

Campania polond din 1620 A facut prezentareamomentului istoric in Notita introd. comuna pentru acestcapitol, redactati actun.

A contribuit la sistematizarea biografiilor lui Zam. oyskiZolkiewski in faza II.A semnalat textul anonim polon din 1599 publicat in

Romanoslavica (mentionat In volum la aparatul critical lui Malaspina, In legltura cu rolul salt la Selimbar).

Anexi Text original (engl.) HareborneText original (1. rusa) fragm. Lehati In ver-siunea luí A. Lazea

A avut un rol deosebit In pregatirea ilustratiilor pen-tru voltun i dirijarea alcatuirii Indicelui.

Mihordea, Alexander" t.C. Rezachievici Anonim italian (1603) despre Rada

Serban (Camillo Cavriolo) t. b.Beatrice Marinescu, de la Institutul de Istorie Nicolae

Iorga a intoctnit Indicele la acest volum.

www.dacoromanica.ro

Introducere V

CARLO MAGNO

biogra fie .. 1

text 11

observaiii critice 25

BERNARDINO QUIRINI

biografie 29

text 33

ERICH LASSOTA

biografie 56

text 61

CUPRINS

629

www.dacoromanica.ro

JORIS VAN DER DOES

630

biografietext

COMISARII IMPERIAL!LA TIRGOVISTE

Notit5 introductiv5text

CONTELE G.-M. ISOLANO

biogi afietext

IOAN ',ARAM

biogra fietextob ervatii critice

GERMANICO MALASPINA

biogra fietext

VALENTIN WALAWSKIbiografíetext

$TEFAN BATHAZAR

biografietext

AMORFA BOBBI

biografietext

INFORMATOR ANONIM POLON

NotitO introductivOtext

CAMPANIA POLONA IN MOLDOVA

Notitä introductiväJan Zamoyski, biografie

text

(1600)

90

196

204

8486

92

105

108

111

117145

149157

174

177

183

185

188

190

198

201

206

www.dacoromanica.ro

Anonim, expeditia lui J. Z. text 212St. Zolkiewski, biografie 215

text 218St. Golski, text . 223Bart. Kleczki, text 226Jurnal de campanie 230

L. PIASECZYNSKI

biografie 236text 238

MARCU SOBIESKI

biografie 246text 248

ION ARGENTO

biografie 255

text 258

ALOISIO RADIBRAT

biografie 264

text 271

PETRU GRIGOROVICI ARMEANUL

biografie 289

text 297

observatii critice 310

ANONIM ITALIAN (1603) (CAMILLO CAVRIOL0?)

Notiti introductivii 314

text 317

ATTILIO VIMERCATI

biografie 322

text 327

ANONIM ITALIAN (1606)

Notitä introductivä 333

text 336

SIMEON LEHATI

btiografie 343

text 345

631

www.dacoromanica.ro

JOHANN WILDEN

biografie 348text 350

GREGORIO DI NICOLO DIN RAGusA

biografie 352

text 354

TOMMASO ALBERTI

biografie 357text 359

Milim THOLDALAGI

biografie 366text 368

TOMA BORSOS

biografie 370

text 374

CHARLES DE JOPPECOURT

biografie 378

text 382

..ALEXANDER'

biografie 415

text 418

lArILLIA_M LITHGOW

biografie 422

text 425

observaiii critice 428

ACHILLE DE HARLAY-SANCY

biografie 430

text 432

G.-B. MONTALBANI

biografte 434

text 438

CAMPANIA POLONILOR IN MOLDOVA IN 1620

Notiti introductivä 443

Jurnal de campanie 447

632

www.dacoromanica.ro

Anonim polon. Descuere indirectä 461Scritoarea /Ili Zolkiewski 465Relatarea lui Jakowski 468

CHIR1L LUKAR1S

biografie 473text 477

POLO MINIO

biografie 480text 482

SAMUEL TWARDOWSCHI

biografie 495text 498

ANEXA I texte originale

Lehati 507

ANEXA ll Nrärturii indirecte 509

JOHN SMITH

biografie 513text 518observatii critice 527

TOMMASO CAVRIOLO

text 537

IVIONTAL13ANI

text 541

IOAN IANCOVICI

biografie 551

text 553

ANEXA III Descrieri geografice 559

GEOGRAFI ITALIENI

NOti/5 comuna 560

GIAN LORENZO D'ANANIA

biografie 565

text 567

633

www.dacoromanica.ro

GIOVANNI BOTERO

biografie 573text 577

MAGINI

biografie 578text 580

SUPLIMENT LA VOL. III

Cirätoria lui Ieremia al II-lea In Tara Romaneascà si Moldova (1588) 589

Szánt6 Despre Transilvania (1600) 592

Repertoriu cronologic 597

Indice 599

Lista autorilor 623

REDACTOR: ILEANA CURTOVTEHNOREDACTOR: FLORICA WEIDLE

COLI DE TIPAR: 41,50+40 PÁG. PLAN$E.TIRAJ: 2700 EX.INDICI PENTRU CLASIFICAREA ZECIMALA:BIBLIOTECI MARI 9(R) BIBLIOTECI MICI 9(R).

INTREPRINDEREA RomoRAFicA CLUJ, STR. BRASSAI Nr. 5-7.REPUBLICA SOCIALISTA RomANIA. COMANDA Nr. 614/1972.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro