“Cine nu învață tot timpul, Se învață minte”

ADELA PETRE

C A I E T U L Ș C O L I I D E V A R Ă

T R A D I Ț I IB U Z O I E N E

ȚESUTUL LA GHERGHEF VERTICAL - CONFECȚIONARE OPINCI - INCONDEIEREA OUĂLOR, CA LA BUZAU - CUSĂTURI - ÎMPLETITURI - CROȘETAT -

Material realizat de ANTREC Buzău, cu sprijinul Consiliului Județean Buzău

1

3

Tehnica încondeierii ouălor, ca la BuzăuLa Buzău, ouăle se vopsesc în general în culoarea roșie, ouăle încondeiate fiind realizate tradițional în alb și roșu. În satele de munte, gospodinele vopsesc ouăle și în culori naturale, folosind foi de ceapă, sfeclă roșie sau frunze de nuc.

Se degresează ouăle, se fierb și se lasă la răcit. Se scriu cu ceară, cu ajutorul condeiului. Ceara de albine se topeşte într-o cutie pe aragaz.Se scufundă în vopsea, se dă ceara jos la o lumânare sau la aragaz. Celor pline li se dă luciu cu grăsime, cele goale se pot lăcui.

Motivele specifice Buzăului: calea rătăcită, rădaşca, frâul calului, frunza de stejar, foaia căpşunii, fierul plugului, pieptănul, firul înnodat, racul, colțul mistrețului, floarea Paștelui, cercelușul, coada rândunicii, spicul de grâu sau motivele religioase- crucea, cununa de spini, pocalul.

Ioana Matei Meșter popular de la Vintilă Vodă- Niculești, încondeiază de 45 de ani. Participări la: Festivalul de Artă Populară “Lada cu Zestre”- Piatra Neamț, Târgul meșterilor populari - Iași; Evenimente ANTREC în județul Buzău (Zilele Monteorului, Înțărcatul mieilor- Varlaam, Parada Gospodarilor- Săpoca, Drumul Muntelui- Chiojdu, Festivalul Cârnaților de Pleșcoi- Berca, Căsuța cu pridvor- Sărbătoarea pensiunilor buzoiene, Monteoru); Simpozionul internațional de artă populară „Adela Petre”; Germania, Simpozionul “Lumea fragilă a sfinților”;

5

Tehnica macramé sau împletituri în sfoară ori tapiserie înnodată

Coșuleț:Se taie 8 fire de iută de aproximativ 4m (de 4 ori mai mari decât lucrarea finală);

Se dau în două şi pe snopul de fire se lucrează agăţătoarea cu nodul plat (de preferat);

Se formează 16 fire din care rezultă 4 braţe ale coşuleţului a câte 4 fire;

Pe fiecare braţ se lucrează combinaţii de nod plat cu zone nelucrate sau nod spiral, bile de lemn sau alte materiale naturale.

Lungimea braţului este de minim 40cm ;

Când braţele sunt egale se formează adăugând câte un nou fir (de aprox.1m) dat în două pe câte 2 fire (ale unui braţ). Se formează astfel 8 braţe noi, care vor fi lungi de maxim 20cm;

Se regrupează 2 fire ale unui braţ cu 2 de la braţul vecin şi se realizează un nod (plat de exemplu). Apoi firele revin la braţul iniţial şi se mai lucrează 20-25cm;

La sfârşit de formează o bară de noduri plate (sau spirală) cu toate firele, alegând ca lucrătoare 2 din cele 32 de fire, restul sunt nelucrătoare;

Se taie firele la final să fie egale;

Coşuleţul este bine să nu fie mai lung de 1 m;Se poate pune ca decor o farfurie de ceramică în interior, un ghiveci cu flori, etc.

Daniela Voicu, absolventă a Facultăţii de Textile şi Confecţii 1991. A învăţat să coasă din clasa a IV-a. Arta populară a atras-o din totdeauna. Rezultate naţionale şi internaţionale la: Concursul “Icoana din sufletul copilului” – secţiunea Mărturii Creştine începând cu anul 2004, organizat de Patriarhia Română, locurile I, II, III; Concursul Naţional “Tradiţie şi Modernitate” - organizat de MECTS, ISJ Buzău şi Palatul Copiilor Buzău, locurile I, II, III; Concursul Naţional “Visul unui întreprinzător” - organizat de MECTS, ISJ Suceava şi P.C. Suceava, locurile I, II, III; Concursul Internaţional “Curcubeul” - organizat de MECTS, Clubul Copiilor Curtea de Argeş, locurile I,III; Concursul Internaţional “Culorile copilăriei” - organizat de Clubul Copiilor Lipova, jud. Arad în colaborare cu parteneri din Ungaria.

7

Confecţionarea opincilorDin piele groasă, se croiesc opinci după forma piciorului, lăsându-se rezerve de material în lateral, în faţă şi în spate.

Se decupează materialul (după tipar), se perforează partea din faţă (mai lată) apoi părţile laterale. În dreptul călcâiului (în partea mai îngustă a tiparului) se crestează pielea în 3 părţi egale.

Se îndoaie materialul decupat după tipar şi se perforează cu preduceaua rotativă. Mai întâi se coase vârzogul (vârful opincii), apoi părţile laterale de la dreapta la stânga cu nojiţele, croite din aceeaşi bucată de piele sau din fir râşnit de păr de capră. Se face creţul opincii, iar din capetele nojiţelor se face întăritura (pentru a se menţine forma opincii).

Partea finală a lucrării este formarea călcâiului, prin suprapunerea celor 2 părţi laterale, apoi partea de mijloc pe exterior și perforarea acestora pentru coaserea nojiţelor de spate.

Capetele libere ale nojiţelor sunt folosite pentru înfăşurarea în jurul gleznei şi legarea spre exterior a opincilor.

Doina MușatCadru didactic la Colegiul Agricol Smeeni, dorește să ducă mai departe meșteșugurile specifice Buzăului, prin organizarea anuală a Simpozionului Internațional de Artă Populară „Adela Petre” și în cadrul cursurilor de confecționare opinci și țesături la ghergheful vertical. Este unul dintre inițiatorii Colecției etnografice a satului de câmpie (Brădeanu).

9

Confecționarea ciorapuluiPe două andrele se pun ochiurile necesare confecţionării ciorapului, respectiv 40 de ochiuri. Apoi se impart cele 40 ochiuri pe 4 andrele, una rămânând de lucru. Se realizează o manşetă din alternarea ochiurilor pe faţă şi pe dos.

Apoi se face corpul sau tureacul ciorapului din ochiuri pe faţă. La o lungime de aproximativ 12 cm se lasă 20de ochiuri pe o aţă pentru realizarea călcâiului. Se lucrează celelalte ochiuri rămase pentru realizarea labei ciorapului. Spre vârf se scad ochiurile din 2 în 2 pentru forma rotunjită a piciorului. Apoi, ochiurile rămase pe aţă pentru călcâi se lucrează până la realizarea formei. Pentru înfrumusețare, din găurele am realizat ajurul.

Ajurul se realizează astfel: Se dă firul pe deasupra andrelei, apoi se scad 2 ochiuri până la realizarea ajurului.

Componentele ciorapului:• Manșetă• Ajur• Tureac• Călcâi• Laba ciorapului

Elena StănescuÎnvăţătoare în comuna Chiojdu, lucrează de 39 de ani cu copiii și cu tinerii satului. Lucrează din pasiune şi toţi cei care vor să deprindă aceste meșteșuguri, vor avea sprijinul dumneaei.

11

Cusături și croşetatUnde oare credeţi că poate fi o relaxare deplină, decât cea la gura sobei, în nopţile lungi de iarnă, împletind ciorapi din lână, croşetând o dantelă pentru un cearceaf sau lucrând în punctul românesc (pe muşte) o ie, vărgile unei fote sau râuri pe poalele unui costum naţional?! Cusăturile realizate la acest atelier s-au realizat în punctul românesc, astfel:

Se străpunge țesătura (etamină, canafas) cu acul cu aţă şi se scoate la o anumită distanţă, în linie dreaptă, orizontală, verticală sau oblică. La a doua împunsătură, firul poate urma acul sau poate fi trecut înaintea acului.Prin felul cum aceste puncte decorative se aranjează depinde realizarea modelului ales.

Modelul se desenează pe hârtie milimetrică. După aceea, se începe lucrul pornind din diagonală şi urmărind desenul de pe hârtie.La colţuri se poate folosi oglinda pentru a vedea în perspectivă.

Colţurile se pot lega între ele prin chenare mai late sau mai înguste.Pentru realizarea cusăturii sunt necesare câteva ustensile şi materiale: foarfeca bine ascuţită, degetarul, care se pune pe degetul mijlociu de la mâna dreaptă, pentru a-l proteja de înţepături, matador, pânză topită, etamină, canafas, pânză de sac, fire din bumbac, lână, in, arnici.

La începerea lucrului, vom testa firele de aţă umezite cu fierul de călcat pe o pânză albă pentru a nu lăsa urme colorate.Pentru lucrările ce le-am realizat cu croşeta (dantelă, mileuri) şi cu andrelele (ciorapi de lână), am folosit igliţă (cârligul) şi aţă de bumbac, respectiv 5 andrele şi lână.

Elena Stănescu

13

Ia buzoianăÎn memoria Corneliei Petre

Croire:Se măsoară după o ie lăţimea spatelui (la tiv) , precum și rezerva de cusătură. Se scoate firul pentru a tăia drept, după ce s-a măsurat lungimea ei. Spatele este un dreptunghi, la fel faţa şi mânecile. Se fac găurele pe laterale şi jos. Se realizează cusăturile pe detalii (faţă, spate, mâneci). Se asamblează cu cheiţa (cusut cu acul) cu aţă la culoarea cusăturii. Se mai pot uni cu croşetul cu bătăiţă. La gât (în partea de sus a dreptunghiului) se dau 2 rânduri de eret şi apoi se aplică bentiţa deja cusută cu un element din cusătura iei.Mâneca iei este alcătuită din:• Altiță• Subaltiţă (încreţ)• Închezi (cusătura este pe diagonală), râuri

(cusătura este verticală) sau cu întregul (cusătura este de sus până jos pe mânecă).

Se scoate firul de la margine 1,5 cm şi se tiveşte dublu lângă firul scos. Nu începi să coşi modelul până nu ai tivit bucata de material. Ca sa-ţi fie mai uşor, inainte de a se coase ajurul, fixează tivul cu bolduri şi însăilează pânza tivului. Firul se scoate doar pe 3 laturi şi se tiveşte. Rămâne oarbă partea de la gât. După ce se fac toate tivurile se începe ajurul.

Ajurul este cusătura decorativă de fixare a tivului şi de formare a unor găurele simple. Cum se face: se iau 5 fire în ac, se bagă acul prin buclă şi apoi pe marginea tivului.Modele de ajur: oarbe, simple, duble şi zig-zag.

Vopsitul în broci. Broci – plantă de la Bisoca cu care se vopsea lâna în culoare grena. Din păcate, aproape că nu mai există în zonă.

15

Tehnica țesutului la gherghef verticalGhergheful este compus din: 2 stâlpi verticali, 2 suluri care unesc stâlpii verticali, pene în partea de sus, cu care se fixeaza stâlpii și sulurile, 2 suluri rotunde: sulul „vargă”, pe care se urzește și sulul „rost” cu care se alege rostul.Materia primă cu care se urzește este bumbacul pescăresc. În funcție de dimensiunea lucrării, se urzește fie pe toată lungimea gherghefului, fie pe bucăți.

Ne facem un model pe caiet de matematică și trecem la lucru.Pasul 1. Punem ghergheful pe o masă. Urzitul se începe din stânga. Se pune un fir de bumbac în două și se trece prin rostul închis și apoi prin rostul deschis. Se leagă de ambii stâlpi. Grupăm pe fire de câte 4 la margini. După aceea, dăm baza cu același bumbac de urzeală, cam 2 cm.Rostul deschis = când introduci mâna prin rostul „ales”Rostul închis = când alegi firul din spatele sulului „rost” în fațăSfat de la doamna Adela: Urzeala se realizează de către o singură persoană, pentru că tensionarea firelor se face după greutatea corpului.Pasul 2. Se ridică sulul „rost” la partea de sus a gherghefului. Se potrivește urzeala, astfel încât toate firele să fie grupate câte 4, la distanțe egale.Pasul 3. Se pleacă de pe stâlpul drept cu rostul deschis, se leagă de stâlpul stâng și se pleacă cu firul pe rostul închis. Se leagă firul de stâlpul drept, cu nod feston.Pasul 4. Se aleg firele pe primele 2 rânduri ale bazei, baza însemnând 6 inserțiuni ( 6 dus, 6 întors). Baza urzelei se numește „bătătura”.Sfat de la doamna Adela: Pentru a se ondula frumos printre firele de urzeală, firul trebuie sa vină în formă de arc.

Modele de țesături: dungătura, rombul, mărgelușele, zig-zag. Acestea sunt modele de bază (modele de scăzătură la punct sau la fir). Mai există și modele florale: spicul de grâu, bobocii de trandafir, măceșele etc.

17

19

Sunt bădiță ani de-atunciText și muzică: Adela Petre

Sunt bădiță ani de-atunciCând în satul dintre munți

Veneai din Bâsca pe josAltă dat’ de la Chiojd

Veneai să jucăm chindiaAtunci când înnoiam ia

Ia cu altiță albastrăȘi maramă de mătase

Du, dorule, glasul meuPeste deal, peste pârăuDu-l în capu’ dealului

Pe apa SărățeluluiDu-l în capu’ satului

Valea Sibiciului

Cele trei generații ale familiei PETRE- Adela, Cornelia și Cristina, au readus în atenția iubitorilor de etnografie

și folclor elementele de unicitate ale Buzăului.

Doamna Adela Petre, născută la 10 iunie 1929 pe Valea Sibiciului, creator popular de mare valoare, recunoscută la nivel internațional pentru autenticitatea țesăturilor în păr de capră, dar și a cusăturilor specifice

Buzăului, pe piesele de port, ștergare, fețe de masă.

ANTREC Buzău aduce mulțumiri cadrelor didactice care s-au implicat cu mult drag în acest proiect de relansare a meșteșugurilor buzoiene: Doina Mușat, Elena Stănescu, Dana Voicu, Maria Drăghici, Elena Mocanu, Carmen Băhneanu, Elena Gornățeanu.Totodată, doamnei Adela Petre, îi mulțumim și îi acordăm întregul nostru respect pentru încurajarea continuă a meșterilor populari buzoieni, precum și a tinerilor care vor să-i urmeze calea.Nu în ultimul rînd, transmitem prețuirea noastră Ioanei Matei, meșter popular unic în România, pentru bunăvoința de a transmite secretele artei încondeierii și tinerilor din satele buzoiene.

Foto: Dan Palcu, Cristina Partal

Design: MZC - Mozaic Zarand Consult

Material realizat de către ANTREC Buzău, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Buzău, în cadrul proiectului „Școala de vară a tinerilor meșteșugari”- 2011