caietele culturadata

caietele culturadata Volumul 1 / 2020dinamica sectoarelor culturale și creative

Coordonatori: Carmen Croitoru, Anda Becuț Marinescu

2

institutul național pentru cercetare și Formare culturală (incFc)Bulevardul Unirii nr. 22, etaj 2, Sector 3, cod poștal 030833, București Tel.: 021 891 91 03 | Fax: 021 893 31 75 | www.culturadata.ro

editura universul academicSplaiul Unirii, nr. 6, bl. B3A, etaj 4, Sector 3, București | Tel: 0722 777 996 email: [email protected] | www.universulacademic.ro

Coordonatori: Carmen Croitoru, Anda Becuț MarinescuAutori: AnalizaeconomicăasectoarelorculturaleșicreativedinRomâniaînperioada2015-2018: Cătălin Dărășteanu Studiuprivindnevoiledeformareșinoileocupațiidindomeniulculturii: Cristiana Lotrea și Iulian Oană Tineriișicreativitatea: Ioana Ceobanu, Veronica Hampu și Pavel Codreanu Redactor: Bogdan PăliciTehnoredactare computerizată: Aurora PădureanuCorectură: Radu Vasile și Cristina AndreiDesign grafic: Cătălin Toma

ISBN Editura Universul Academic: 978-606-9062-45-6ISBN Editura Universitară: 978-606-28-1175-4ISSN 2537 - 5121ISSN-L 2537 - 5121

Caietele Culturadata volumul 1 / 2020. Dinamica sectoarelor culturale si creative

cuprins

1. Analiza economică a sectoarelor culturale și creative din România în perioada 2015-2018 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

2. Studiu privind nevoile de formare și noile ocupații din domeniul culturii . . . . . 49

3. Tinerii și creativitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

Analiza economică a sectoarelor culturale și creative din România în perioada 2015-2018Autor: Cătălin Dărășteanu

Cuprins

1. Obiectivele studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2. Metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

3. Rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

3.1 Valoarea adăugată brută (VAB) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133.2 Cifra de afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143.3 Profitul net . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183.4 Forța de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233.5 Indicatori de eficiență economică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

4. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

5. Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Anexa 1. Indicatorii economici de sinteză 2015 (lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Anexa 2. Indicatorii economici de sinteză 2016 (lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Anexa 3. Indicatorii economici de sinteză 2017 (lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Anexa 4. Indicatorii economici de sinteză 2018 (lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

9Obiectivele studiului

1. Obiectivele studiuluiPrincipalul obiectiv al prezentului studiu îl reprezintă

analiza sectoarelor culturale și creative (SCC) din punct de vedere economic și social (din perspectiva ocupării forței de muncă în aceste sectoare). Analiza are în vedere modul de evoluție a acestor sectoare în perioada 2016-2018, pentru care există cele mai recente date financiare disponibile în acest moment. Studiul se încadrează în linia cercetărilor Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), care au obiectivul de a studia evoluția SCC în mod continuu și prin folosirea ultimelor date și informații financiare disponibile.

Cele mai relevante studii realizate de institut în domeniul cercetării contribuției sectoarelor SCC sau industriilor bazate pe copyright la economia națională sunt:

1. Contribuția economică a industriilor bazate pe copyright în România, realizat de către Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii (în prezent, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală), avându-i ca autori pe Cătălin Dărășteanu, Delia Mucică, Rodica Pârvu, Valentina Vasile și Gheorghe Zaman, publicat în anul 2008 la Editura Fundației Pro;

2. Contribuția economică a industriilor bazate pe copyright la economia națională pentru perioada 2006-2009, realizat în cadrul Proiectului „Promovarea antreprenoriatului în domeniul industriilor creative”, proiect cofinanțat de Fondul Social European în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Studiul a fost realizat de către Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii (în prezent, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală) în anul 2010.

3. Copyright și creativitate, realizat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, acoperind perioada 2011-2015, avându-l ca autor pe Cătălin Dărășteanu, studiu publicat în anul 2017.

Cele trei studii acoperă perioada 2002-2015, cu excepția anului 2010, pentru care nu au existat date concludente la data elaborării lor. Ca atare, prezenta cercetare continuă această perioadă de timp, adăugând încă trei ani de evoluție. Comparația se va face și cu anul 2015, respectiv ultimul an de analiză în cadrul studiului Copyright și creativitate.

2. MetodologieCele trei studii menționate anterior folosesc metodologii

relativ diferite din punctul de vedere al definirii sectoarelor sau industriilor culturale și creative. Astfel, primele două studii utilizează metodologia WIPO, în care există patru categorii de industrii bazate pe copyright:

• Industrii CORE• Industrii INTERDEPENDENTE• Industrii PARȚIALE• Industrii NEDEDICATE

Odată cu elaborarea Cărții Albe a Sectoarelor Culturale și Creative din România în anul 2016, a fost adoptată o altă definire a acestor sectoare sau industrii, respectiv cea a ESSnet on Culture1. Aceasta a fost utilizată în cadrul celui de-al treilea studiu, aducând totodată în analiză și o altă serie de indicatori.

Reunite sub sintagma de sectoare culturale și creative, subdomeniile culturale și creative au fost grupate pe domenii și funcții în cadrul Raportului ESSnet Culture al Eurostat, în

1 ESSnet- CULTURE Final Report, 2012.

10 Metodologie

încercarea de a intersecta activitǎțile culturale cu activitǎțile economice statistice prin utilizarea codurilor CAEN în concordanțǎ cu abordarea UNESCO.

Pornind de la aceste abordǎri, în acest document vom utiliza o definiție a sectoarelor culturale și creative bazatǎ pe modelul ESSnet Culture, dar adaptat la condițiile specifice din România și în acord cu viziunea strategicǎ pe care o propunem în acest document. În acest demers este necesară luarea în considerare a progresului tehnologic care duce la schimbări în societate, economie și practici culturale.

Modelul propus este de tip ecosistem și se bazeazǎ pe genul proxim și diferența specificǎ dintre domenii având în vedere funcțiile culturii și creativitǎții, dar ținând cont și de modul de organizare a domeniului (public sau privat) și de tipul stakeholderilor (artist, ONG, firmǎ sau instituție publicǎ). Potrivit modelului propus în acest document, sectoarele sunt de trei tipuri: culturale, creative și transversale și reunesc 11 subdomenii, după cum urmează:

1. Arhive și biblioteci2. Patrimoniu cultural3. Meșteșuguri și artizanat4. Artele spectacolului / artele interpretative5. Arhitectură6. Carte și presă7. Arte vizuale 8. Audio-vizual și media9. Publicitate10. TIC11. Cercetare Aceste 11 sectoare pot fi încadrate în patru mari categorii:I. Primele trei subdomenii sunt caracterizate de activitǎți

culturale și artistice non-industriale și sunt grupate sunt sintagma generalǎ de culturǎ și arte.

II. Următoarele trei subdomenii au ca rezultat expresia culturalǎ și sunt considerate sectoare culturale.

III. Următoarele două subdomenii sunt orientate pe principiul funcționalității, dar au o dimensiune culturalǎ și sunt considerate sectoare creative.

IV. Ultimele două subdomenii, denumite sectoare transversale, se bazeazǎ pe creativitate și inovație, sunt orientate spre funcționalitate, dar sunt folosite în special ca suport pentru celelalte subsectoare2.

Această definire a SCC va fi utilizată și în cadrul prezentului studiu, asigurând continuitate în timp a indicatorilor analizați. Lista de coduri CAEN este prezentată în tabelul de mai jos.Tabelul 1. Domeniile de activitate ale SCC

Nr. Categorie SCC CAEN

1 Arhive și biblioteci 8542 – Învățământ superior universitar

8559 – Alte forme de învățământ n.c.a.8560 – Activități de servicii suport pentru învățământ9101 – Activități ale bibliotecilor și arhivelor

2 Patrimoniu cultural 9102 – Activități ale muzeelor

9103 – Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic9104 – Activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale

3 Meșteșuguri și artizanat 1320 – Producția de țesături

1411 – Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele1419 – Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii n.c.a. 1420 – Fabricarea articolelor din blană1431 – Fabricarea prin tricotare sau croșetare a ciorapilor și articolelor de galanterie1439 – Fabricarea prin tricotare sau croșetare a altor articole de îmbrăcăminte

2 Cartea Albă pentru Activarea Potențialului Economic al sectoarelor culturale și creative din România, 2016.

11Metodologie


1511 – Tăbăcirea și finisarea pieilor; prepararea și vopsirea blănurilor1512 – Fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie și a articolelor de harnașament1520 – Fabricarea încălțămintei1629 – Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite2041 – Fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere2042 – Fabricarea parfumurilor și a produselor cosmetice (de toaletă)2313 – Fabricarea articolelor din sticlă2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și a altor produse pentru construcții, din argilă arsă2341 – Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc și ornamental2349 – Fabricarea altor produse ceramice n.c.a.2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei2550 – Fabricarea produselor metalice obținute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor2599 – Fabricarea altor articole din metal n.c.a. 3109 – Fabricarea de mobilă n.c.a.3212 – Fabricarea bijuteriilor și articolelor similare din metale și pietre prețioase3213 – Fabricarea imitațiilor de bijuterii și articole similare3220 – Fabricarea instrumentelor muzicale3291 – Fabricarea măturilor și periilor3299 – Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a.

4 Artele spectacolului

7430 – Activități de traducere scrisă și orală (interpreți)9001 – Activități de interpretare artistică (spectacole)9002 – Activități suport pentru interpretare artistică (spectacole)


9003 – Activități de creație artistică9004 – Activități de gestionare a sălilor de spectacole9321 – Bâlciuri și parcuri de distracții9329 – Alte activități recreative și distractive n.c.a.9412 – Activități ale organizațiilor profesionale

5 Arhitectură 7111 – Activități de arhitectură6 Carte și presă 1811 – Tipărirea ziarelor

1812 – Alte activități de tipărire n.c.a.1813 – Servicii pregătitoare pentru pretipărire1814 – Legătorie și servicii conexe1820 – Reproducerea înregistrărilor4761 – Comerț cu amănuntul al cărților, în magazine specializate4762 – Comerț cu amănuntul al ziarelor și articolelor de papetărie, în magazine specializate5811 – Activități de editare a cărților5812 – Activități de editare de ghiduri, compendii, liste de adrese și similare5813 – Activități de editare a ziarelor5814 – Activități de editare a revistelor și periodicelor5819 – Alte activități de editare

7 Arte vizuale 4778 – Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate7410 – Activități de design specializat7420 – Activități fotografice8552 – Învățământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice etc.)

8 Audiovizual și media

2680 – Fabricarea suporților magnetici și optici destinați înregistrărilor4763 – Comerț cu amănuntul al discurilor și benzilor magnetice cu sau fără înregistrări audio / video, în magazine specializate5911 – Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune

12 Metodologie


5912 – Activități de post-producție cinematografică, video și de programe de televiziune5913 – Activități de distribuție a filmelor cinematografice, video și a programelor de televiziune5914 – Proiecția de filme cinematografice5920 – Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală6010 – Activități de difuzare a programelor de radio6020 – Activități de difuzare a programelor de televiziune6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației6391 – Activități ale agențiilor de știri7722 – Închirierea de casete video și discuri (CD-uri, DVD-uri)

9 Publicitate 7311 – Activități ale agențiilor de publicitate7312 – Servicii de reprezentare media

10 TIC 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator5829 – Activități de editare a altor produse software6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client)6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe6312 – Activități ale portalurilor web

11 Cercetare-dezvoltare 7211 – Cercetare-dezvoltare în biotehnologie

7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie7220 – Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste

Indicatorii analizați în studiul de față sunt prezentați mai jos. Sursa datelor o reprezintă situațiile financiare anuale, respectiv www.listadefirme.ro, Borg Design. Suplimentar, pentru analiza contribuției SCC la PIB/VAB național au fost utilizate datele Institutului Național de Statistică disponibile pe platforma TEMPO Online: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table.

• Valoarea adăugată brută;• Cifra de afaceri;• Profitul net;• Numărul mediu de angajați;• Productivitatea muncii – raport între mii lei cifră de

afaceri per angajat;• Rentabilitatea comercială – raport între profitul net și

cifra de afaceri;• Gradul de îndatorare – raport între total datorii și total

cifră de afaceri;• Activele imobilizate.

Cifrele sunt exprimate în lei sau mii lei, după caz, iar sursa datelor o reprezintă bilanțul contabil și contul de profit și pierderi ale companiilor care activează în domeniile de activitate menționate în tabelul de mai sus. O provocare a reprezentat-o stabilirea ponderii activității meșteșugurilor și artizanatului în totalul activității unor sectoare de activitate incluse în această categorie. Această dificultate este generată de faptul că nu există un cod CAEN separat alocat acestor activități. Pentru a avea o continuitate cu precedentele studii, s-a adoptat o valoare de 9% a factorului de corecție sau ponderare pentru toți indicatorii specificați mai sus, cu excepția valorii adăugate brute, unde acest sector a fost scos din analiză pentru a nu denatura rezultatele obținute.

13Rezultate

3. Rezultate

3.1 Valoarea adăugată brută (VAB)Valoarea adăugată brută este un indicator cheie de

performanță deoarece arată contribuția industriilor SCC la economia națională, mai precis la Produsul Intern Brut (PIB). Datele utilizate sunt cele ale Institutului Național de Statistică (INS) oferite pe platforma TEMPO Online. În procesul de culegere și procesare a datelor au fost întâmpinate unele dificultăți, în sensul că au existat o serie de coduri CAEN pentru care nu au fost găsite date. Motivul pentru aceasta constă în faptul că dacă un anumit cod CAEN include doar un număr limitat de companii, atunci VAB-ul nu poate fi afișat din motive de confidențialitate. Următoarele coduri CAEN s-au regăsit în această situație:

• 9102 – Activități ale muzeelor• 9104 – Activități ale grădinilor zoologice, botanice și

ale rezervațiilor naturale• 1820 – Reproducerea înregistrărilor

Strict din punctul de vedere al sectorului privat, primele două sectoare au o contribuție redusă deoarece marea majoritate a activității se derulează în sectorul public, în instituții care nu întocmesc bilanțuri contabile și conturi de profit și pierderi. În ceea ce privește a treia activitate, se poate bănui că înregistrează valori reduse, mai ales că în cadrul acestui CAEN mai activează un număr redus de companii. Analizând baza de date Borg Design, există în total 82 de companii înregistrate care în anul 2018 au realizat numai 37 mil. lei, dintr-un total SCC de 61 mld. lei (vezi secțiunea următoare). În concluzie, se poate afirma faptul că aportul acestor industrii la total VAB al SCC este nesemnificativ (evident, cu referire strictă la metodologia utilizată în cadrul acestui studiu, care se referă aproape în totalitate la sectorul privat).

Un alt lucru important de menționat este cel referitor la sectorul Meșteșuguri și artizanat. Având în vedere faptul că aceste activități nu au alocate un cod CAEN distinct, aportul lor este foarte dificil de cuantificat. Pentru ceilalți indicatori s-a utilizat un factor standard de corecție de 9%, în concordanță cu studiile anterioare. Cu toate acestea, pentru actualul studiu și indicator VAB, pentru a nu denatura contribuția la PIB, s-a ales renunțarea la includerea acestui sector în calcule. Astfel, rezultatele obținute pot reda o dimensiune mai corectă a contribuției SCC în termeni de VAB și PIB la economia națională.

Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ele se referă la intervalul de timp 2015-2017 și reflectă cele mai recente date existente la momentul redactării acestui studiu (datele pentru 2018 nu sunt încă disponibile). VAB pentru SCC este calculat la costul factorilor de producție.Tabelul 2. Evoluția VAB și PIB în perioada 2015-2017 (mld. lei)

Indicatori 2015 2016 2017

Total VAB SCC 23,3 26,1 32,7

PIB național 712,7 765,1 857,9

VAB național 626,6 686,4 776,6

Tabelul de mai sus indică o evoluție pozitivă a indicatorilor menționați. VAB pentru SCC a crescut de la 23,3 mld. lei la 32,7 mld. lei, respectiv o creștere cu 40%, un rezultat economic absolut remarcabil. Contextul macroeconomic a fost unul pozitiv, având în vedere și creșterea anuală a PIB-ului României în această perioadă.

Din punctul de vedere al ponderii VAB SCC, aceasta s-a calculat în raport atât cu PIB, cât și cu VAB național. Contribuția SCC la economia națională a fost una în creștere atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi. Astfel,

14 Rezultate

ponderea VAB în PIB a fost de 3,8% în 2017, în creștere de la 3,3% în anul 2015. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că PIB include nu doar VAB-ul, ci și impozitele nete (impozite minus subvenții). Așadar, o altă abordare a fost aceea de a împărți VAB pentru activitățile culturale și creative la VAB național, datele pentru nivelul național fiind oferite de INS. Se remarcă în acest caz că ponderea în anul 2017 a fost de 4,2% față de 3,7% în 2015.

Cea mai mare pondere este dată de sectorul IT (1,8% din total VAB în 2018), în timp de Arhitectura, Publicitatea și Activitățile de difuzare programe radio TV contribuie împreună cu 1,3% în VAB național în 2018.Figura 1. Contribuția economică a SCC la PIB și VAB național

2015 20172016

3,3% 3,4% 3,8%3,7% 3,8% 4,2%

% PIB % VAB

Trebuie făcută o precizare referitoare la aceste rezultate. În cadrul studiului UNESCO3, ponderea VAB SCC în total VAB național pentru anul 2016 a fost de 3,14%, în timp ce în cadrul acestui studiu este de 3,8%. Diferența este dată de metodologiile folosite, respectiv codurile CAEN folosite în analiză. De exemplu, în cadrul analizei SCC sunt incluse codurile IT: 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client), 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației, 6203 – Activități de management

3 UNESCO Culture for Development Indicators, Romania’s Analytical Brief and Technical Report, INCFC, 2019.

(gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul și 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației. Acestea nu se regăsesc în metodologia CDIS a UNESCO. Pe de altă parte, în cadrul CDIS se regăsește CAEN 6110 – Activități de telecomunicații prin rețele cu cablu, cod care nu se regăsește în metodologia SCC. Deși diferența de rezultat este semnificativă, ambele studii indică o contribuție ridicată a industriilor creative și culturale la economia națională.

3.2 Cifra de afaceriCifra de afaceri SCC și-a continuat trendul ascendent

înregistrat și în perioadele anterioare, pe fondul creșterii economice la nivel național și al fructificării tendințelor de creștere a consumului la nivelul populației țării. Față de 41,5 mld. lei în anul 2015, SCC au atins o cifră de afaceri de 61,0 mld. lei în anul 2018. Evoluția cifrei de afaceri a fost una pozitivă pentru fiecare an analizat. Astfel, cifra de afaceri a crescut cu 147% comparativ cu anul 2015, demonstrând potențialul deosebit al acestor industrii. Ritmul anual mediu de creștere a fost de 114%, fiind relativ constant, cu cea mai mare creștere înregistrată în anul 2018.

Figura 2. Cifra de afaceri (mii lei)

2015 20182016 2017

41.591.97245.461.468

52.859.31661.067.809

15Rezultate Din punctul de vedere al structurii cifrei de afaceri pe

subsectoare SCC în anul 2018, se remarcă de departe sectorul IT, care domină cu 41,5% din total. Ponderea este aceeași cu cea din anul 2015, unde se înregistra tot 41%. În volum însă, sectorul IT a cunoscut o creștere spectaculoasă, de la 16,8 mld. lei în anul 2015 la 25,3 mld. lei în anul 2018 (o creștere cu peste 50% în 3 ani).

Figura 3. Ponderea SCC în total cifră de afaceri, 2018

Arhive și biblioteci

Cercetare

Patrimoniu cultural

Meșteșuguri și artizanat

Artele spectacolului

Arhitectură

Carte și presă

Arte vizuale

Audio-vizual și media

Publicitate

IT

1,5%

0,1%

3,6%

3,6%

2,6%

10,6%

8,1%

10,4%

14,8%

41,5%

3,3%

Pe locul secund se situează Publicitatea, cu aproape 15% din total, urmată de Carte și presă și Audio-vizual și

media, cu valori de peste 10%. Aceste ponderi sunt similare cu cele înregistrate în 2015, deci nu au avut loc evoluții spectaculoase din acest punct de vedere. Ce se remarcă în schimb este creșterea în termeni absoluți a cifrei de afaceri a acestor subsectoare. De exemplu, Publicitatea înregistra în anul 2015 o valoare de 5,3 mld. lei, în timp ce în anul 2018 aceasta a fost de 9,0 mld. lei (aproape o dublare).

Contribuția nesemnificativă a subsectorului Patrimoniu cultural se explică prin faptul că majoritatea activității se înregistrează în instituții diverse din sectorul public, inclusiv aparținând unităților administrativ-teritoriale, în timp ce prezenta cercetare ia în analiză doar societăți comerciale.

Concentrarea cifrei de afaceri în SCC

Această analiză a fost efectuată și în studiul precedent și are în vedere dacă anumite sectoare ocupă o pondere foarte ridicată în total sau dacă cifra de afaceri este relativ uniform repartizată în cadrul SCC. Pentru acest scop se vor alege două rate:

• CR4 – rata de concentrare 4, respectiv ponderea primelor 4 coduri CAEN în total;

• CR8 – rata de concentrare 8, respectiv ponderea primelor 8 coduri CAEN în total.

Analiza s-a efectuat pentru anii 2015 și 2018 și a avut ca scop identificarea tendințelor înregistrate în structura cifrei de afaceri din acest punct de vedere. Deși graficul de mai sus este edificator la nivel de subsectoare, respectiv se observă dominanța clară a sectorului IT, la nivel de coduri CAEN se pot observa și alte detalii.

În anul 2015, CR4 a fost de 51,2%, iar CR8 a fost de aproape 70%, ceea ce denotă o concentrare foarte mare a primelor 4 și, respectiv, 8 coduri CAEN în totalul cifrei de afaceri. În cadrul CR4 apar două coduri CAEN din sectorul IT, dar și două coduri CAEN din Publicitate și Arte vizuale (mai precis, comerț).

16 Rezultate

Tabelul 3. CR4 și CR8 în cifra de afaceri, 2015

CAEN Domeniu Categorie SCCCA

(mii lei)6201 Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client) IT 9.604.5187311 Activități ale agențiilor de publicitate Publicitate 4.887.6426202 Activități de consultanță în tehnologia informației IT 3.701.0544778 Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate Arte vizuale 3.083.657

CR 4 51,2%1812 Alte activități de tipărire n.c.a. Carte și presă 2.703.5615829 Activități de editare a altor produse software IT 1.935.7946209 Alte activități de servicii privind tehnologia informației Audio-vizual și media 1.443.4346020 Activități de difuzare a programelor de televiziune Audio-vizual și media 1.417.122

CR 8 69,2%TOTAL CA 2015 41.591.972

Lucrurile nu s-au modificat substanțial în 2018, atât din punctul de vedere al concentrării cifrei de afaceri, cât și din punctul de vedere al codurilor CAEN care formează CR4 și CR8. CR4 conține aceleași coduri CAEN ca în 2015, în aceeași ordine. O modificare se produce la nivelul CR8, unde în anul 2018

locul activității 6020 – Activități de difuzare a programelor de televiziune este luat de 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe. Concluziile sunt similare ca în 2015, respectiv o concentrare foarte mare a primelor 8 coduri CAEN în totalul cifrei de afaceri SCC (aproape 70%).

Tabelul 4. CR4 și CR8 în cifra de afaceri, 2018

CAEN Domeniu Categorie SCCCA

(mii lei)6201 Activități de realizare a software-ului la comanda (software orientat client) IT 14.956.301

7311 Activități ale agențiilor de publicitate Publicitate 7.743.520

6202 Activități de consultanță în tehnologia informației IT 5.067.998

4778 Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate Arte vizuale 4.001.071

CR 4 52,0%

1812 Alte activități de tipărire n.c.a. Carte și presă 3.543.699

5829 Activități de editare a altor produse software IT 2.739.003

6209 Alte activități de servicii privind tehnologia informației Audio-vizual și media 2.109.093

6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe IT 1.999.378

CR 8 69,0%

TOTAL CA 2018 61.067.809

17Rezultate

Topul subsectoarelor SCC în funcție de cifra de afaceri

Topul subsectoarelor SCC este dominat de 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă, cu 15 mld. lei, activitate care își menține locul încă din anul 2011.

Figura 4. Top 15 cifră de afaceri, 2018 (mii lei)

6201 - Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client)

4762 - Comerț cu amănuntul al ziarelor și articolelor de papetărie, în magazine specializate

7311 - Activități ale agențiilor de publicitate

6202 - Activități de consultanță în tehnologia informației

4778 - Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate

1812 - Alte activități de tipărire n.c.a.

5829 - Activități de editare a altor produse software

6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației

6311 - Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe

7219 - Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie

5911 - Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune

7111 - Activități de arhitectură

7312 - Servicii de reprezentare media

6020 - Activități de difuzare a programelor de televiziune

9329 - Alte activități recreative și distractive n.c.a.

14.956.301

7.743.520

5.067.998

4.001.071

3.543.699

2.739.003

2.109.093

1.999.378

1.894.854

1.700.118

1.569.123

1.295.695

1.014.942

1.013.292

749.606

18 Rezultate

Față de anul 2015 nu se înregistrează modificări spectaculoase în acest top, ci doar creșteri substanțiale de volum al cifrei de afaceri. Cea mai mare creștere se înregistrează

pentru 5911 – Activități de producție cinematografică, video și programe de televiziune, pentru care cifra de afaceri a crescut cu 163%.

Tabelul 5. Modificări ale cifrei de afaceri 2018 comparativ cu 2015 pe subsectoare SCC

SUBSECTOR CA 2015 (mii lei)

CA 2018 (mii lei) % modificare

6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client) 9.604.518 14.956.301 55,7%

7311 – Activități ale agențiilor de publicitate 4.887.642 7.743.520 58,4%

6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației 3.701.054 5.067.998 36,9%

4778 – Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate 3.083.657 4.001.071 29,8%

1812 – Alte activități de tipărire n.c.a. 2.703.561 3.543.699 31,1%

5829 – Activități de editare a altor produse software 1.935.794 2.739.003 41,5%

6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației 1.443.434 2.109.093 46,1%

6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe 1.282.384 1.999.378 55,9%

7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie 1.034.702 1.894.854 83,1%

5911 – Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune 646.367 1.700.118 163,0%

3.3 Profitul netProfitul net a avut o evoluție ascendentă în cadrul

intervalului de timp analizat, crescând de la 3,6 mld. lei în anul 2015 la 7,7 mld. lei în anul 2018. Creșterea este una deosebită, respectiv de peste două ori în 2018 față de 2015, demonstrând potențialul deosebit de profitabilitate al acestor sectoare.

Figura 5. Profitul net (mii lei)

2015 20182016 2017

3.638.6434.464.215

5.927.855

7.788.095

Profitul net a cunoscut o creștere anuală permanentă. Dacă în perioada 2011-2015 acesta a avut un an în care tendința a fost negativă (2012), în intervalul 2015-2018 situația nu s-a mai repetat. Evident, acest lucru a avut loc pe fondul contextului economic pozitiv pe care îl parcurge economia națională. Începând cu anul 2017, creșterile anuale de profit au depășit 30%.

Figura 6. Creșterea anuală a profitului net (%)

2015 20182016 2017

0%

23%

33% 31%

19Rezultate

Ritmul de creștere al profitului net a fost superior celui al cifrei de afaceri. Graficul de mai jos reflectă acest lucru. Ritmul de creștere este comparat cu anul 2015. Se observă că în anul 2018, acest ritm este de 214% pentru profitul net, cu mult mai mare față de cel al cifrei de afaceri, de 147%. Acest lucru se datorează creșterii ratelor de profitabilitate. Astfel, dacă rata medie a profitului pentru primele zece sectoare a fost de 17,5% în 2015, în anul 2018 aceasta a crescut la 29,7%. Aceste aspecte vor fi prezentate mai pe larg în cadrul secțiunii privind rentabilitatea comercială.Figura 7. Ritmul de creștere a cifrei de afaceri și al profitului

net față de 2015 (%)

2015 20182016 2017

100% 109%127%

147%100%123%

163%

214%

cifră de afaceri profit net

Din punctul de vedere al subsectoarelor, cele mai mari valori absolute se înregistrează în sectorul IT. Acesta atinge 3,2 mld. lei în anul 2018, cu 72% mai mult decât în anul 2015, și contribuie cu 41% la totalul profitabilității SCC.

Cele mai mari ritmuri de creștere se înregistrează în sectoarele Artele spectacolului, cu 412% mai mult în 2018 față de 2015, respectiv Audio-vizual și media, cu 396% în 2018 față de 2015. Creșteri foarte mari s-au înregistrat și pentru următoarele sectoare:

• Arhitectură: 279%;• Publicitate: 240%;• Arte vizuale: 232%;• Arhive și biblioteci: 232%.

Tabelul 6. Structura profitului net pe sectoare SCC în 2015-2018

Nr. SUBSECTOR 2015 2016 2017 2018

1 Arhive și biblioteci 88.078 120.392 172.185 203.924

2 Patrimoniu cultural 18.559 19.558 22.277 26.639

3 Meșteșuguri și artizanat 80.365 96.405 89.858 91.319

4 Artele spectacolului 95.456 141.900 266.989 392.976

5 Arhitectură 153.679 195.698 319.475 429.076

6 Carte și presă 382.973 451.087 554.133 830.082

7 Arte vizuale 192.710 247.566 369.350 447.762

8 Audio-vizual și media 243.037 544.389 688.425 962.288

9 Publicitate 432.637 616.177 830.978 1.040.123

10 IT 1.878.930 1.978.072 2.529.371 3.226.720

11 Cercetare 72.219 52.972 84.815 137.186

TOTAL 3.638.643 4.464.215 5.927.855 7.788.095

Ponderea celor 11 sectoare în total SCC arată dominanța sectorului IT (41%). Pe locurile următoare se situează Publicitate (13%), Audio-vizual și media (12%) și Carte și presă (11%). Celelalte sectoare dețin pondere redusă, sub 10%.

Figura 8. Structura profitului net pe sectoare SCC în 2018

5%6%

11%

6%

12%

13%

41%

6%Artele spectacolului

Arhitectură

Carte și presă

Arte vizuale


Publicitate

IT

Altele

20 Rezultate

Concentrarea profitului net în SCC

La fel ca în cazul cifrei de afaceri, această analiză s-a efectuat și în cadrul studiului precedent, utilizându-se ratele de concentrare CR4 și CR8 (vezi secțiunea Cifra de afaceri) pentru modul de calcul. Se vor compara anii 2015 și 2018 pentru a surprinde evoluțiile intervenite în această perioadă.

În anul 2015 se observă o concentrare foarte mare a profitului în cadrul primelor coduri CAEN, cu CR4 de 54,3% și CR8 de 77,0%. În tabelul următor putem observa că predomină codurile IT, cu un volum foarte mare al profitului.

Tabelul 7. Concentrarea profitului net pe sectoare în 2015

CAEN Domeniu Categorie SCC Profit (mii lei)

6201 Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client) IT 937.126

7311 Activități ale agențiilor de publicitate Publicitate 393.424

6202 Activități de consultanță în tehnologia informației IT 368.322

1812 Alte activități de tipărire n.c.a. Carte și presă 276.723

CR 4 54,3%

6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web IT 276.204

5829 Activități de editare a altor produse software IT 262.742

7111 Activități de arhitectură Arhitectură 153.679

4778 Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate Audio-vizual și media 134.666

CR 8 77,0%

TOTAL profit 2015 3.638.643

În anul 2018 se observă o scădere a concentrării profitului atât la nivelul CR4, cât și la nivelul CR8, ceea ce reprezintă o creștere a ponderii profitului în cadrul celorlalte activități; astfel, apare o ușoară echilibrare a sectoarelor SCC din punctul de vedere al acestui indicator. Codurile CAEN din cadrul CR4 sunt aceleași ca în 2015, inclusiv poziția lor. Se

observă creșterea volumului profitului pentru toate acestea. În schimb, apar modificări la nivelul CR8. Dispare din acest top un cod CAEN din sectorul IT (6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web) și apare un cod din cadrul Audio-vizual și media (5911 – Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune).

21Rezultate

Tabelul 8. Concentrarea profitului net pe sectoare în 2018

CAEN Domeniu Categorie SCC Profit (mii lei)

6201 Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client) IT 1.714.897




CR 4 49,0%



5911 Activități de producție cinematografică, video și de programe TV Audio-vizual și media 416.264


CR 8 70,2%

TOTAL profit 2018 7.788.095

Topul subsectoarelor SCC în funcție de profitul net

Graficul de mai jos indică cele mai profitabile sectoare SCC în anul 2018 din punctul de vedere al volumului exprimat în mii lei. Se observă valoarea foarte mare înregistrată de 6201

– Activități de realizare a software-ului la comandă, cu peste 1,7 mld. lei. De asemenea, o valoare foarte bună se observă pentru 7311 – Activități ale agențiilor de publicitate, cu peste 900 mil. lei.

22 Rezultate

Figura 9. Top 15 profit net 2018 (mii lei)












8559 - Alte forme de învățământ n.c.a.

9329 - Alte activități recreative și distractive n.c.a.


1.714.897

918.358

598.061

582.486

473.621

429.076

416.264

332.056

272.479

213.419

169.309

129.236

121.765

112.037

23Rezultate

Comparativ cu anul 2015, se observă o creștere foarte mare a profitului, pentru unele sectoare de peste 100%. Cea mai mare rată de creștere s-a înregistrat pentru 5911 – Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, respectiv 211,6%. La polul opus se situează 6311

– Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe, cu o rată de creștere a profitului de numai 20,2% în 2018 față de 2015. Profitul cumulat al acestor zece sectoare a fost de 3,0 mld. lei în anul 2015, în timp de în 2018 acesta s-a apropiat de 6,0 mld. lei, practic o dublare în numai trei ani.

Tabelul 9. Modificări ale profitului net în 2018 față de 2015

SUBSECTOR Profit 2015 (mii lei) Profit 2018 (mii lei) % modificare

6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client) 937.126 1.714.897 83,0%

7311 – Activități ale agențiilor de publicitate 393.424 918.358 133,4%

6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației 368.322 598.061 62,4%

1812 – Alte activități de tipărire n.c.a. 276.723 582.486 110,5%

5829 – Activități de editare a altor produse software 262.742 473.621 80,3%

7111 – Activități de arhitectură 153.679 429.076 179,2%

5911 – Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune 133.605 416.264 211,6%

6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe 276.204 332.056 20,2%

4778 – Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate 134.666 272.479 102,3%

6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației 98.436 213.419 116,8%

3.4 Forța de muncăOcuparea în cadrul SCC a cunoscut și în această perioadă o

evoluție pozitivă, cu creșteri anuale ale numărului total4 de salariați. Figura 10. Numărul total de angajați

2015 20182016 2017

206.881 217.401 234.884 244.943

4 Numărul total de angajaţi este preluat din situaţiile financiare de sinteză ale companiilor, respectiv poziţia Numărul mediu de angajaţi al perioadei.

Anul 2015 era primul în care numărul total de angajați SCC depășea cifra de 200.000 de persoane. Trendul s-a menținut și în 2016-2018, atingând un maxim de aproape 245.000 de persoane în anul 2018. Creșterea este de peste 18% în 2018 comparativ cu 2015, demonstrând potențialul acestor sectoare de a atrage forță de muncă creativă.

Ponderea numărului angajaților SCC în totalul economiei naționale a avut un trend ușor crescător. Deși nu s-au înregistrat evoluții spectaculoase, această pondere a crescut de la 4,5% în 2015 la 4,8% în 2018. Economia națională a avut o evoluție bună în această perioadă, demonstrată de creșterea anuală a numărului de salariați. Merită remarcat faptul că în 2018, numărul total de angajați a depășit 5 milioane de persoane.

24 Rezultate

Tabelul 10. Angajarea în SCC comparativ cu economia națională

2015 2016 2017 2018

Salariați SCC 206.881 217.401 234.884 244.943

Salariați TOTAL NAȚIONAL 4.611.395 4.759.419 4.945.868 5.068.063

% SCC / NAȚIONAL 4,5% 4,6% 4,7% 4,8%

Cu toate acestea, graficul de mai jos indică o evoluție superioară a SCC comparativ cu nivelul național, cu 2-4% mai mult. De asemenea, trendul arată un decalaj în creștere, superior sectoarelor SCC. Cea mai ilustrativă situație este cea din anul 2017, an în care numărul de angajați SCC a crescut cu 8% față de anul precedent, comparativ cu economia națională, unde creșterea a fost de 4%.

Figura 11. Dinamica ocupării forței de muncă SCC vs național

2015 20182016 2017

100%

105%

108%

104%

100%

103%104%

102%

salariați SCC salariați total național

În studiul precedent s-a realizat o comparație a angajării în SCC comparativ cu o serie de ramuri de activitate ale economiei naționale, respectiv industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și hoteluri și restaurante (turism). Principala modificare în cadrul acestui studiu este

reprezentată de faptul că turismul a avut o dinamică superioară atât față de SCC, cât și față de celelalte ramuri analizate. Categoria Hoteluri și restaurante a avut un ritm anual de creștere de 113% în 2016 și 112% în 2017. Aceasta este consecința creșterii cererii de servicii turistice în România, corelată cu o creștere a investițiilor în acest sector. Industria prelucrătoare și Comerțul cu amănuntul au în continuare o dinamică inferioară SCC.

SCC continuă să angajeze în continuare mai multă forță de muncă decât turismul, respectiv 245.000 de persoane comparativ cu 180.000 de persoane. Ritmurile superioare de creștere ale turismului sunt explicabile prin deficitul de forță de muncă corelat cu creșterea cererii pentru asemenea servicii. Figura 12. Dinamica numărului mediu de salariați în diverse

sectoare ale economiei naționale

2015 20182016 2017

100%

105%

108%

104%

100%

102%

104%

101%100%

104%

104%

103%

100%

113% 112%

106%

SCC Industrie prelucrătoare Comerț Hoteluri și

restaurante

Situația ocupării pe sectoare SCC este prezentată mai jos.

25Rezultate

Tabelul 11. Structura numărului de angajați pe sectoare SCC în perioada 2015-2018

Nr. SECTOARE SCC 2015 2016 2017 2018


2 Patrimoniu cultural 509 470 376 431



5 Arhitectură 7.922 7.784 8.494 9.027

6 Carte și presă 27.696 25.593 25.986 25.597

7 Arte vizuale 16.790 16.575 17.369 18.407


9 Publicitate 20.638 19.939 21.743 21.738

10 IT 80.100 88.823 101.623 108.335

11 Cercetare 6.763 12.839 12.420 12.542

TOTAL 206.881 217.401 234.884 244.943

Cel mai mare număr de angajați este în IT, sector în care începând cu 2017 activează mai mult de 100.000 de persoane. Sectorul a cunoscut o creștere consistentă, respectiv +35% în 2018 comparativ cu 2015. Cea mai mare creștere se înregistrează totuși în sectorul Cercetare, mai precis +85%, în special începând cu anul 2016, când se depășește pragul de 12.000 de angajați.

Ca și în precedentele studii, cel mai mic număr de angajați este în sectorul Patrimoniu cultural, respectiv 431 de persoane în 2018. Evident, cifrele sunt puțin relevante, deoarece datele se referă doar la societăți comerciale și sunt preluate din situațiile financiare de sinteză ale acestora. În cazul patrimoniului, cea mai mare parte a activității se desfășoară în instituții publice, multe dintre ele aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale, pentru care raportarea datelor nu se face la Registrul Comerțului. Ca atare, datele de mai sus nu includ aceste informații, care ar da adevărata dimensiune a acestui sector.

Cu excepția Meșteșugurilor (unde există probleme de cuantificare corectă), singurul sector care înregistrează

scădere este Carte și presă, de la 27.696 de angajați în 2015 la 25.597 de angajați în 2018. Variațiile sunt nesemnificative în perioada 2016-2018. Una dintre potențialele explicații pentru această scădere este declinul sectorului de presă scrisă pe fondul dezvoltării mediului online.

Concentrarea forței de muncă în SCC

Analiza concentrării forței de muncă în sectoarele SCC a fost realizată folosind, din nou, ratele CR4 și CR8. În anul 2015, CR4 a fost de 45,0%, iar CR8 de 62,8%, indicând o concentrare mare la nivelul acestui an. Și în cazul concentrării forței de muncă predomină codurile CAEN din sectorul IT. Cel mai mare număr de angajați este înregistrat pentru 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă, respectiv peste 49.000 de angajați, reprezentând 23,7% din totalul angajaților SCC.Tabelul 12. Concentrarea forței de muncă SCC în 2015

CAEN Domeniu Categorie SCC

Nr. angajați




4778 Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate Arte vizuale 12.001

CR 4 45,0%


6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web IT 8.821



CR 8 62,8%

TOTAL ANGAJAȚI 2015 206.881

26 Rezultate

La nivelul anului 2018 se înregistrează o creștere a concentrării, cu CR4 egal cu 48,5% și CR8 egal cu 66,6%. Din nou, cifrele arată că cel mai mare număr de angajați este dat de către sectorul IT. Pe locul 1 se menține CAEN 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client), cu 27,8% din total.

Comparativ cu anul 2015 se produce o schimbare la nivelul CR4, unde locul 4778 – Comerț cu amănuntul al altor bunuri

noi, în magazine specializate este luat de 1812 – Alte activități de tipărire n.c.a. La nivelul CR8, locul 7111 – Activități de arhitectură este luat de 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie. Acest lucru poate fi parțial explicat prin apariția diverselor programe naționale și europene de finanțare a activităților de cercetare-dezvoltare, multe dintre proiectele finanțate necesitând crearea de noi locuri de muncă.

Tabelul 13. Concentrarea forței de muncă SCC în 2018

CAEN DomeniuCategorie

SCCNr. angajați





CR 4 48,5%


7219 Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie Cercetare 11.812

6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe IT 10.328


CR 8 66,6%

TOTAL ANGAJAȚI 2018 244.943

Topul subsectoarelor SCC în funcție de numărul de angajați

Pe primul loc se situează 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client), cu 68.284 de angajați, urmat de 7311 – Activități ale agențiilor de publicitate, cu 20.284 de angajați, și 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației, cu 17.671 de angajați.

În cadrul acestui top se regăsește o activitate din categoria sectoarelor transversale, neregăsite în metodologiile standard de analiză, respectiv 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie. Acesta ocupă locul 6, cu 11.812 angajați. Primele 7 poziții din acest top absorb peste 10.000 de angajați fiecare.

27Rezultate

Figura 13. Top 10 sectoare SCC ca angajare











68.284

20.444

17.671

12.428

12.144

11.812

10.328

9.908

9.027

8.091

Se observă că toate sectoarele din top 10 au înregistrat creșteri în anul 2018 comparativ cu anul 2015. Sectoarele 6201 și 6202 au cunoscut creșteri de aproximativ 40%. Cea mai mare creștere s-a înregistrat însă pentru 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie, respectiv +80%, sau de la 6.562 de angajați în 2015 la 11.812 angajați în anul 2018.

Creșteri mai mici au avut loc pentru 4778 – Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate (+1,2%), 1812 – Alte activități de tipărire n.c.a. (+3,7%) și 7311 – Activități ale agențiilor de publicitate (+5,2%). Se pare că aceste piețe tind spre un echilibru din punctul de vedere al forței de muncă.

Tabelul 14. Modificări ale numărului de angajați în 2018 față de 2015

SUBSECTOR Angajați 2015Angajați

2018% modificare

6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client) 49.095 68.284 39,1%

7311 – Activități ale agențiilor de publicitate 19.441 20.444 5,2%

6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației 12.525 17.671 41,1%

28 Rezultate

SUBSECTOR Angajați 2015Angajați

2018% modificare

1812 – Alte activități de tipărire n.c.a. 11.987 12.428 3,7%

4778 – Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate 12.001 12.144 1,2%

7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie 6.562 11.812 80,0%

6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe 8.821 10.328 17,1%

5829 – Activități de editare a altor produse software 8.081 9.908 22,6%

7111 – Activități de arhitectură 7.922 9.027 13,9%

6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației 6.462 8.091 25,2%

3.5 Indicatori de eficiență economică

Indicatorii de eficiență economică analizați în acest studiu sunt:

• Productivitatea muncii: ca raport între cifra de afaceri exprimată în euro (sau mii lei) și numărul mediu de angajați;

• Rentabilitatea comercială: raport între cifra de afaceri și profitul net;

• Gradul de îndatorare: indicator de solvabilitate, ca raport între total datorii și total active;

• Dinamica imobilizărilor totale: reflectă gradul de investiție de la an la an.

Productivitatea muncii

Productivitatea muncii reflectă câte unități monetare vânzări sunt obținute prin utilizarea unui angajat. În cazul de față reprezintă raportul dintre cifra de afaceri în euro sau mii lei și numărul mediu de angajați. Pentru cifra de afaceri exprimată în euro s-a utilizat cursul de schimb euro/leu afișat în ultima zi de tranzacționare bancară anului. Acest curs este afișat zilnic de către Banca Națională a României (www.bnr.ro).

Figura 14. Productivitatea muncii (euro/angajat)

2015 20182016 2017

44.676 46.049 48.29653.456

Productivitatea muncii a înregistrat o creștere substanțială în această perioadă, de la 44.676 euro/angajat în 2015 la 53.456 euro/angajat în 2018. Ritmul de creștere a fost unul mai rapid în 2018. Per total, creșterea a fost de aproape 20% în 2018 față de 2015.

29Rezultate

Tabelul 15. Productivitatea muncii pe sectoare SCC

EVOLUȚIA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII (€ / NR. ANGAJAȚI)

Nr. SUBSECTOR 2015 2016 2017 2018


2 Patrimoniu cultural 28.079 26.841 36.028 38.280



5 Arhitectură 28.044 28.946 30.179 37.270

6 Carte și presă 43.326 47.003 47.766 54.104

7 Arte vizuale 47.827 50.380 53.477 57.352


9 Publicitate 57.993 74.677 77.319 89.158

10 IT 46.786 44.631 45.883 50.121

11 Cercetare 34.701 28.447 32.942 34.814

MEDIA SCC 44.676 46.049 48.296 53.456

Cele mai productive sectoare în această perioadă au fost Publicitate, cu aproape 90.000 euro/angajat, Audio-vizual și media, cu 73.000 euro/angajat, și Arte vizuale, cu 57.352 euro/angajat. Valorile au fost în creștere anuală, fapt de altfel

valabil pentru toate sectoarele SCC, cu excepția Cercetării. Valori mai mici ale productivității se observă pentru Arhive și biblioteci, lucru care se explică prin volumul mai redus de cifră de afaceri generat de asemenea activități.

30 Rezultate

Figura 15. Top 10 sectoare SCC privind productivitatea muncii (mii lei/angajat)

5913 - Activități de distribuție a filmelor cinematografice, video și a programelor de televiziune



5914 - Proiecția de filme cinematografice


9002 - Activități suport pentru interpretare artistică (spectacole)

9412 - Activități ale organizațiilor profesionale

5920 - Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală


6203 - Activități de management a mijloacelor de calcul

1.767

1.001

743

468

455

445

395

379

353

329

La nivel de activitate CAEN, în topul productivității muncii se află 5913 – Activități de distribuție a filmelor cinematografice, video și a programelor de televiziune, cu 1.767 mii lei/angajat, 7312 – Servicii de reprezentare media, cu 1.001 mii lei/angajat, și 5914 – Proiecția de filme cinematografice, cu 743 mii lei/angajat.

În cadrul acestui top se regăsește un singur cod CAEN din sectorul IT, respectiv 6203 – Activități de management a mijloacelor de calcul, cu 353 mii lei/angajat. De asemenea, codul CAEN de comerț (4778) se află pe ultima poziție din top 10, cu numai 329 mii lei/angajat.

Comparativ cu anul 2015, codul CAEN 5913 își menține poziția. Se produce o rocadă între 5914 – Proiecția de filme cinematografice și 7312 – Servicii de reprezentare media, acesta din urmă urcând pe poziția a doua, cu o creștere a productivității muncii de 140%. Majoritatea celorlalte coduri CAEN se află în creștere, cu excepția 6203 – Activități de management a mijloacelor de calcul, a cărui productivitate este constantă.

31Rezultate

Tabelul 16. Evoluția Top 10 productivitatea muncii în 2018 față de 2015

CAEN2015 2018

EvoluțieMii lei Poziție Mii lei Poziție

5913 - Activități de distribuție a filmelor cinematografice, video și a programelor de televiziune 1.260 1 1.767 1

7312 - Servicii de reprezentare media 416 3 1.001 2

5914 - Proiecția de filme cinematografice 444 2 743 3

5911 - Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune 225 16 468 4

9002 - Activități suport pentru interpretare artistică (spectacole) 120 23 455 5

9412 - Activități ale organizațiilor profesionale 272 11 445 6

5920 - Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală 273 10 395 7

7311 - Activități ale agențiilor de publicitate 251 13 379 8

6203 - Activități de management a mijloacelor de calcul 349 4 353 9

4778 - Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate 257 12 329 10

Rentabilitatea comercială

Rentabilitatea comercială a înregistrat valori generale bune și în creștere. Aceasta a crescut de la 8,7% în 2015 la 12,8% în 2018, pe fondul îmbunătățirii profitabilității companiilor comerciale SCC în această perioadă. Creșterea s-a înregistrat pentru fiecare an de prognoză, așa cum se observă în graficul de mai jos, urmând un trend ascendent linear.

Figura 16. Rentabilitatea comercială

2015 20182016 2017

9%10%

11%13%

32 Rezultate

Cea mai mare productivitate comercială s-a înregistrat pentru 9103 – Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic, cu 35,7%, și 9003 – Activități de creație artistică, cu 35,6%. Primele 10 activități

înregistrează valori foarte bune, de peste 24%. Acestea sunt activități culturale și creative care au pus foarte bine în valoare calitatea resursei umane utilizate.

Figura 17. Top 10 sectoare SCC rentabilitate comercială

9103 - Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic

5911 - Activități de producție cinematografică video și de programe de televiziune

9003 - Activități de creație artistică

1811 - Tipărirea ziarelor

5912 - Activități de post-producție cinematografică, video și de programe de televiziune

7220 - Cercetare dezvoltare în științe sociale și umaniste

9412 - Activități ale organizațiilor profesionale

9001 - Activități de interpretare artistică (spectacole)


7430 - Activități de traducere scrisă și orală

36%

36%

31%

31%

30%

29%

27%

27%

25%

24%

În anul 2018, CAEN 9103 se situează pe primul loc, urcând o poziție. O creștere foarte mare se înregistrează pentru 1811 – Tipărirea ziarelor, cu o valoare de 31,3%, urcând nu mai puțin de 16 poziții. În top 10 apare 5911 – Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, cu o

rentabilitate comercială de 24,5%, urcând 32 de poziții față de 2015. Tot în top 10 își face apariția și 7111 – Activități de arhitectură, cu 27,3%, ceea ce înseamnă un nivel foarte bun al indicatorului pentru acest domeniu.

33Rezultate

Tabelul 17. Evoluția top 10 rentabilitate comercială în 2018 față de 2015

CAEN2015 2018

Evoluție% Poziție % Poziție

9103 - Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic 30,4% 2 35,7% 1

9003 - Activități de creație artistică 19,3% 6 35,6% 2

1811 - Tipărirea ziarelor 12,6% 19 31,3% 3

5912 - Activități de post-producție cinematografică, video și de programe de televiziune 19,3% 7 31,1% 4

7220 - Cercetare-dezvoltare în știinte sociale și umaniste 53,7% 1 30,2% 5

9412 - Activități ale organizațiilor profesionale 20,2% 5 29,0% 6

9001 - Activități de interpretare artistică (spectacole) 14,2% 12 27,4% 7

7111 - Activități de arhitectură 15,4% 11 27,3% 8

7430 - Activități de traducere scrisă și orală 16,9% 10 24,8% 9

5911 - Activități de producție cinematografică video și de programe de televiziune 2,1% 42 24,5% 10

Gradul de îndatorare și evoluția activelor fixe

Gradul de îndatorare este un indicator de solvabilitate al firmelor și reprezintă raportul dintre total datorii (atât cele pe termen lung, cât și cele pe termen scurt) și total active (imobilizate și circulante). Cu cât nivelul său este mai scăzut, cu atât starea de sănătate a companiei sau a unui sector este mai bună. În general este considerat bun un grad de îndatorare de 60%.

Din graficul de mai jos se observă faptul că a existat o tendință de reducere a gradului de îndatorare de la 60,4% în 2015 la cca 50% în 2018. Acest nivel este foarte bun, arătând un grad mare de independență a companiilor. Tendința din acest interval de timp o confirmă pe cea înregistrată în perioada 2011-2015, când valoarea indicatorului a scăzut de la 65,2% în anul 2011. Această valoare permite companiilor mai multă putere de negociere sau posibilități de atragere de fonduri, inclusiv diverse împrumuturi de pe piețe de profil.

Figura 18. Gradul de îndatorare

2015 20182016 2017

60%53% 53% 50%

O analiză la nivel de sectoare indică totuși discrepanțe între acestea în ceea ce privește solvabilitatea. De exemplu, cele mai mari valori sunt înregistrate pentru Artele spectacolului (66,3%),

34 Rezultate

Publicitate (64,5%) și Artele vizuale (64,2%). Niveluri bune sau foarte bune au fost obținute de Arhitectură (52,9%), Patrimoniu cultural (45,7%) și Arhive și biblioteci (38,4%).

Figura 19. Gradul de îndatorare pe sectoare SCC

Arhive și biblioteci

Cercetare

Patrimoniu cultural



Arhitectură

Carte și presă

Arte vizuale


Publicitate

TIC

38%

46%

54%

66%

53%

61%

64%

56%

64%

45%

15%

O ultimă parte a analizei se referă la evoluția activelor imobilizate. Aceasta reflectă gradul de investiții în cadrul SCC. Acestea au avut o evoluție pozitivă, respectiv de la 12,5 mld. lei la 18,7 mld. lei. Creșterea medie anuală a fost de 15%.

Figura 20. Evoluția activelor imobilizate (mii lei)

2015 20182016 2017

12.550.08215.992.719 17.224.516 18.717.217

Figura 21. Structura activelor imobilizate pe sectoare SCCArhive și biblioteci

Cercetare

Patrimoniu cultural



Arhitectură

Carte și presă

Arte vizuale


Publicitate

TIC

473.422

53.639

942.594

1.224.766

838.673

2.350.320

965.302

2.444.867

1.108.363

3.877.979

4.437.293

35Concluzii

Structura activelor imobilizate pe sectoare arată discrepanțe mari la nivelul anului 2018. Cele mai mari valori se înregistrează în domeniile Cercetare și TIC. La polul opus se află Patrimoniu cultural și Arhive și biblioteci. La Patrimoniu cultural situația este explicată prin faptul că sunt reflectate doar societățile comerciale, în timp ce

cvasimajoritatea activității se derulează în instituții publice, neincluse în această bază de date. Valoarea relativ redusă în Arhitectură se explică prin faptul că acest sector se bazează în mare măsură pe resurse umane și necesită investiții reduse.

4. ConcluziiSectoarele Culturale și Creative din România au

cunoscut o evoluție economică pozitivă în perioada 2015-2018, cu creșteri semnificative sau chiar substanțiale ale indicatorilor de performanță de la an la an. Dimensiunea pieței serviciilor culturale și creative a depășit 61 mld. lei (peste 13 mld. Euro), în timp ce numărul total de angajați s-a apropiat la 245.000 de angajați, cu o rată medie anuală de creștere de 6%.

Astfel, Sectoarele Culturale și Creative reprezintă în ansamblu un mediu atractiv, oferind posibilități de dezvoltare a competențelor antreprenoriale și de atragere a forței de muncă.

Profitabilitatea s-a aflat și ea pe un trend ascendent, iar ca atare profitabilitatea a crescut, ajungând în medie la 12,8%. În același timp, gradul de îndatorare a scăzut sub 50%, în timp ce investițiile în active imobilizate au depășit 4 mld. euro.

Din punctul de vedere al valorii adăugate brute, SCC au înregistrat 32,7 mld. lei în anul 2017, în creștere foarte mare, respectiv de 40%, față de 23,3 mld. lei în anul 2015. Aceasta reprezintă 3,8% din PIB-ul României sau 4,2% din total VAB național.

36 Anexe

5. Anexe

Anexa 1. Indicatorii economici de sinteză 2015 (lei)

CAEN Cifră de afaceri Profit net Total datorii Număr total angajați Active imobilizate

1320 506.502.792 11.149.882 412.317.566 2.790 785.881.023

1411 85.306.487 4.323.346 53.850.572 1.147 36.584.701

1419 562.708.431 45.591.160 290.708.079 9.455 225.623.389

1420 6.777.884 141.179 9.699.398 107 3.692.755

1431 135.392.980 3.086.095 94.742.163 1.047 97.617.879

1439 518.428.325 22.253.491 312.165.629 8.890 360.387.961

1511 145.922.490 2.841.048 112.522.737 573 63.131.288

1512 525.844.156 16.102.578 335.696.588 7.308 227.746.971

1520 4.174.990.059 190.314.563 1.495.407.177 43.268 904.228.334

1629 509.765.146 5.838.930 596.351.670 4.635 413.372.801

1811 134.186.434 16.861.663 50.207.073 858 100.240.631

1812 2.703.560.562 276.723.363 1.800.938.503 11.987 1.529.097.680

1813 115.700.274 8.293.251 63.707.412 679 38.644.186

1814 73.541.029 7.079.676 37.592.189 888 23.087.443

1820 47.753.010 1.050.949 42.363.257 238 9.186.314

2041 544.398.492 30.617.879 367.114.945 1.738 367.198.597

2042 423.510.091 49.202.783 107.816.428 1.633 336.512.061

2313 330.327.592 19.833.751 280.024.464 1.367 415.959.276

2332 575.292.457 20.320.104 511.314.639 1.712 735.229.584

2341 286.838.324 4.717.533 159.695.768 3.375 190.163.238

2349 115.782.596 7.302.905 64.645.902 1.238 69.387.721

2370 337.123.363 25.059.671 268.299.997 2.551 183.874.753

2550 1.790.366.272 72.192.446 943.878.679 4.416 746.239.214

2599 864.212.753 31.386.764 583.705.222 6.039 414.519.597

2680 464.935 -427 408.082 7 7.107

3109 6.976.312.227 262.875.392 3.194.825.551 48.464 2.798.871.207

37Anexe


3212 156.177.791 8.678.104 74.463.369 1.229 40.346.368

3213 17.832.627 1.916.083 16.941.850 209 4.728.883

3220 69.512.349 6.966.291 25.593.483 767 44.116.004

3291 91.444.857 4.810.419 34.430.362 588 46.237.476

3299 534.313.982 45.419.773 254.576.698 4.000 172.983.159

4761 416.934.965 15.629.152 296.971.474 2.054 141.480.493

4762 617.857.165 12.667.556 296.597.076 3.694 98.786.223

4763 20.988.884 207.800 22.262.765 127 6.058.371

4778 3.083.656.502 134.666.406 1.594.442.852 12.001 657.619.930

5811 545.640.475 34.231.850 391.879.127 3.018 123.675.415

5812 11.274.532 2.122.330 7.410.849 110 7.104.185

5813 409.440.075 5.241.528 424.762.324 2.432 100.677.684

5814 244.846.552 44.521 286.839.773 1.166 100.917.805

5819 79.061.376 3.026.663 46.627.056 572 33.515.557

5821 181.964.709 14.470.490 19.042.091 621 39.767.463

5829 1.935.794.438 262.742.130 517.999.887 8.081 289.721.791

5911 646.366.901 13.604.691 824.345.725 2.870 593.258.338

5912 42.744.866 8.238.325 14.582.490 142 7.971.105

5913 225.523.233 -15.331.554 220.216.516 179 63.727.277

5914 246.282.612 7.067.007 219.183.191 555 138.516.483

5920 120.934.604 13.075.420 86.242.955 443 26.826.388

6010 141.043.516 -3.352.832 218.796.368 643 33.519.935

6020 1.417.122.436 82.077.385 1.266.085.019 4.187 771.499.222

6201 9.604.517.514 937.125.984 2.420.140.685 49.095 1.044.474.222

6202 3.701.054.112 368.321.777 1.338.635.716 12.525 440.618.572

6203 338.207.484 36.943.739 141.422.442 968 36.716.261

6209 1.443.433.939 98.436.200 762.705.592 6.462 497.490.442

6311 1.282.383.966 276.203.630 443.324.956 8.821 631.503.519

6312 158.431.795 20.066.096 71.767.601 957 21.670.532

6391 22.581.058 2.128.504 14.598.798 188 4.272.191

7111 999.750.185 153.678.924 915.824.293 7.922 609.104.948

38 Anexe


7211 0 0 0 0 0

7219 1.034.701.687 60.742.953 535.274.125 6.562 1.071.622.779

7220 21.357.823 11.476.526 17.965.651 201 10.367.598

7311 4.887.642.382 393.423.591 2.919.018.114 19.441 787.170.587

7312 498.246.292 39.213.581 409.143.117 1.197 86.380.695

7410 347.628.520 38.213.917 201.006.116 2.272 82.474.744

7420 132.174.792 12.955.364 126.741.136 1.817 64.673.690

7430 185.553.502 28.930.582 71.952.758 1.592 32.359.337

7722 1.718.309 -57.216 3.751.774 29 886.019

8422 4.326.156 879.487 2.254.833 49 3.170.686

8542 0 -153.433 1.374.927 0 24.776

8552 50.088.199 6.874.130 29.482.900 700 6.568.539

8559 554.964.942 68.158.083 383.493.884 4.829 194.468.079

8560 26.115.317 4.416.788 19.509.647 290 9.676.534

9001 153.022.660 21.801.116 107.577.559 878 36.533.055

9002 141.626.114 18.880.360 85.915.636 747 30.612.454

9003 111.968.862 21.656.872 69.557.216 938 37.827.358

9004 16.848.530 -1.547.702 108.939.474 152 79.519.048

9101 104.541.887 14.777.410 58.249.561 1.065 65.888.693

9102 2.285.604 309.287 11.408.259 33 10.886.031

9103 60.662.704 18.459.551 27.994.395 442 31.023.576

9104 1.367.004 -210.025 752.577 34 124.119

9321 26.315.125 -2.303.248 77.607.639 289 42.147.937

9329 387.935.597 7.598.167 983.553.817 4.557 773.019.864

9412 2.178.364 439.530 464.197 8 281.238

39Anexe


CAEN Cifră de afaceri Profit net Număr total angajați Active imobilizate Total datorii

1320 567.798.648 27.691.885 2.754 763.376.591 434.309.655

1411 50.885.932 4.037.999 947 23.993.057 39.917.745

1419 587.449.788 50.879.192 8.128 228.278.488 275.071.976

1420 7.596.093 794.443 97 3.273.364 9.176.503

1431 141.019.607 2.795.541 1.186 131.096.100 109.662.057

1439 544.301.557 21.436.499 7.999 318.080.663 316.680.023

1511 122.935.176 4.169.122 464 57.844.542 91.758.185

1512 547.428.973 24.251.853 6.707 224.233.105 396.484.194

1520 4.011.275.230 195.637.685 34.338 838.100.816 1.436.300.665

1629 515.967.512 11.822.363 4.160 376.805.847 536.487.032

1811 92.614.589 17.058.601 632 87.775.402 30.400.780

1812 2.962.699.518 317.841.055 12.017 1.387.451.138 2.065.728.289

1813 102.426.615 10.577.839 597 41.354.970 56.486.832

1814 69.747.902 8.788.227 821 18.472.009 35.977.889

1820 46.570.478 2.141.100 148 7.862.765 34.613.249

2041 944.488.556 43.914.087 1.636 307.053.351 387.890.499

2042 418.729.014 34.321.593 1.544 356.899.584 122.317.292

2313 345.883.077 30.915.374 1.094 391.162.020 256.277.982

2332 632.311.757 35.523.004 1.804 720.542.332 549.441.566

2341 300.922.984 14.079.303 2.916 215.446.600 178.549.036

2349 6.345.912 99.035 122 3.291.778 3.587.423

2370 287.966.744 4.320.959 2.488 186.075.774 289.620.238

2550 1.951.920.252 131.974.626 4.719 778.687.847 917.341.725

2599 1.001.268.992 51.153.289 5.952 469.042.284 619.370.739

2680 0 0 0 0 0

3109 7.233.665.554 311.860.851 48.160 2.616.986.385 3.013.104.633

3212 139.581.997 15.770.999 1.372 49.576.397 97.075.408

3213 19.906.108 2.362.978 216 5.475.104 16.357.294

40 Anexe


3220 72.479.070 5.143.083 759 42.270.454 26.189.087

3291 97.786.748 4.556.119 605 44.366.381 36.873.005

3299 544.890.386 41.655.306 3.916 185.684.182 241.248.540

4761 439.293.296 17.835.076 2.073 139.980.492 320.929.558

4762 554.403.710 20.649.767 2.850 87.041.856 246.680.062

4763 27.075.944 829.282 101 5.489.279 19.696.818

4778 3.194.999.236 157.658.198 11.563 526.621.941 1.504.463.212

5811 556.805.626 48.647.136 2.733 120.277.931 412.183.512

5812 8.974.159 56.169 102 8.429.220 6.570.878

5813 308.127.103 11.701.687 2.009 84.356.201 157.082.025

5814 259.894.160 -11.981.735 1.088 97.278.434 223.457.930

5819 61.120.090 7.772.147 523 27.437.682 40.745.183

5821 179.925.195 18.309.776 601 39.052.155 18.161.562

5829 2.249.769.402 294.169.568 8.855 300.177.214 509.611.267

5911 1.401.615.665 246.246.462 3.385 1.109.617.549 1.066.291.447

5912 40.569.386 11.214.194 170 9.020.039 10.893.376

5913 238.028.158 8.824.428 141 8.742.368 213.333.910

5914 302.041.489 41.493.472 482 142.739.788 169.870.298

5920 150.051.336 21.873.735 451 28.408.395 101.605.623

6010 110.060.522 23.857.261 718 37.920.959 149.875.874

6020 737.818.315 59.618.180 3.106 283.007.209 611.627.340

6201 10.059.602.293 1.026.335.680 53.977 1.285.867.122 2.756.672.105

6202 3.892.565.968 434.284.174 14.215 503.763.256 1.465.067.593

6203 346.561.035 37.069.860 1.000 44.132.995 208.516.097

6209 1.429.920.093 94.264.244 7.262 491.584.529 729.568.154

6311 1.421.130.291 178.988.012 9.908 709.742.140 537.447.733

6312 198.930.091 25.984.475 1.267 28.112.602 126.191.202

6391 20.022.623 -1.154.736 212 3.880.597 12.838.047

7111 1.023.181.620 195.698.282 7.784 528.727.539 829.733.619

41Anexe


7211 85.104.788 5.754.594 529 104.141.288 48.273.959

7219 1.543.533.792 41.696.119 11.774 4.354.626.478 814.925.150

7220 29.905.243 5.521.478 536 12.330.402 19.319.438

7311 5.825.683.230 555.329.569 18.594 780.839.718 2.917.506.329

7312 935.940.548 60.847.039 1.345 86.312.054 499.365.758

7410 381.639.356 57.372.420 2.319 76.652.459 185.951.782

7420 150.102.123 22.124.756 1.846 67.213.819 124.063.531

7430 191.669.315 37.884.549 1.563 35.335.776 74.165.676

7722 1.777.905 252.209 25 902.884 3.388.807

8542 155.493 0 4 471.895 32.734

8552 65.285.909 10.410.395 847 10.483.520 31.981.419

8559 477.390.713 95.810.907 4.088 336.731.709 331.796.519

8560 39.487.676 7.108.185 393 8.708.792 18.054.112

9001 177.705.113 26.139.557 891 42.066.166 98.572.945

9002 228.095.648 35.464.096 808 38.292.120 103.733.138

9003 98.725.129 23.605.659 861 28.503.896 62.129.298

9004 15.974.836 1.593.951 86 2.729.364 7.033.567

9101 128.602.924 17.472.513 1.301 72.067.596 60.915.980

9102 1.475.503 -28.266 23 11.602.999 11.594.967

9103 54.905.455 19.503.320 436 35.438.959 44.657.618

9104 906.106 82.691 11 621.867 878.960

9321 34.199.430 -1.857.492 389 42.625.870 88.310.917

9329 605.954.376 18.416.314 4.967 809.114.401 1.009.548.657

9412 2.168.624 653.814 7 191.626 317.393

42 Anexe



1320 653.347.153 34.457.471 2.849 779.097.721 492.366.938

1411 53.661.235 2.989.834 872 24.765.753 38.029.149

1419 605.803.577 43.426.516 8.173 232.580.853 299.192.933

1420 8.844.300 1.031.203 107 3.440.406 9.158.720

1431 135.494.877 -1.010.382 1.108 125.642.246 114.961.033

1439 542.563.113 11.235.276 8.068 300.170.694 302.693.596

1511 126.177.242 6.089.938 388 55.859.529 96.762.257

1512 641.359.843 28.811.229 7.280 259.830.146 404.096.744

1520 4.303.167.724 217.733.843 34.062 850.292.850 1.480.425.406

1629 581.767.082 26.663.233 4.161 387.310.479 543.796.078

1811 100.878.857 21.470.786 649 97.972.559 27.664.137

1812 3.161.790.255 388.706.026 12.294 1.386.054.560 2.238.755.023

1813 104.867.604 13.858.966 626 39.277.178 55.858.710

1814 76.977.171 8.957.716 861 24.856.765 44.183.056

1820 45.162.695 752.251 141 13.422.780 39.547.480

2041 939.600.757 38.824.665 1.664 331.045.981 414.163.175

2042 476.347.006 35.949.102 1.661 362.246.404 126.777.511

2313 348.776.328 55.768.644 1.124 355.873.054 224.353.363

2332 657.553.300 62.459.844 1.797 738.034.548 546.537.603

2341 329.673.863 10.383.553 2.964 217.317.960 186.021.126

2349 7.456.954 168.810 123 3.442.214 3.954.528

2370 308.122.859 14.809.836 2.388 192.207.383 325.294.986

2550 2.375.153.776 64.916.548 5.138 974.082.443 1.253.198.664

2599 1.118.281.319 52.962.677 6.161 478.360.382 678.009.744

2680 0 0 0 0 0

3109 7.614.513.384 208.638.185 48.104 2.787.768.671 3.220.606.783

3212 159.508.974 16.160.019 1.436 55.158.390 105.375.760

3213 22.315.415 3.569.218 220 6.690.779 18.199.799

43Anexe


3220 72.925.514 6.373.154 764 44.394.926 29.983.643

3291 109.861.855 5.020.735 583 45.998.080 39.342.545

3299 581.192.418 50.990.910 4.062 187.236.851 257.293.706

4761 469.096.101 17.163.052 2.180 150.785.177 323.275.767

4762 656.855.660 22.632.673 2.843 91.504.994 264.139.436

4763 28.845.055 434.721 107 6.080.011 21.102.340

4778 3.594.102.060 238.257.433 11.991 602.348.540 1.654.815.147

5811 541.564.934 48.781.761 2.649 119.307.476 435.811.959

5812 8.852.328 1.039.241 84 7.916.360 6.775.102

5813 272.974.793 -15.882.069 1.946 63.054.023 142.918.331

5814 268.256.143 34.448.617 1.182 121.648.728 224.898.520

5819 76.549.245 12.204.306 531 31.497.504 50.264.368

5821 206.194.414 21.338.890 659 33.941.027 18.884.054

5829 2.806.260.002 319.640.967 10.544 348.983.415 830.756.120

5911 1.569.001.220 333.461.625 3.453 1.277.311.046 992.420.276

5912 51.780.921 16.970.477 161 9.603.034 10.489.563

5913 252.540.701 13.464.455 177 9.810.960 174.712.692

5914 339.791.720 47.888.343 504 141.330.772 158.622.313

5920 169.909.327 31.167.371 435 31.835.672 112.706.319

6010 122.280.830 1.404.830 717 40.603.418 157.786.922

6020 788.598.574 41.741.676 3.221 265.181.834 566.445.303

6201 12.323.269.877 1.404.283.542 62.093 1.699.201.341 3.520.298.158

6202 4.433.686.172 482.910.667 16.458 625.459.109 1.425.644.422

6203 384.156.847 47.228.602 1.078 50.919.000 212.210.968

6209 1.760.387.291 152.647.789 7.353 485.842.455 812.421.793

6311 1.695.441.707 255.166.847 10.536 758.782.327 672.244.874

6312 262.270.684 46.030.165 1.333 34.778.140 152.938.698

6391 21.896.797 1.759.908 205 3.510.997 13.248.087

7111 1.194.454.377 319.474.548 8.494 638.841.705 1.011.474.416

44 Anexe


7211 82.558.949 3.770.910 531 106.743.603 50.185.041

7219 1.789.946.347 74.522.574 11.534 4.271.036.927 1.037.089.182

7220 33.991.423 6.521.159 355 12.202.868 21.563.120

7311 6.753.188.093 750.213.113 20.359 854.789.663 3.163.193.314

7312 1.080.428.528 80.764.601 1.384 99.088.635 519.311.560

7410 460.816.563 76.640.421 2.461 95.047.507 228.794.172

7420 192.220.895 37.153.017 1.974 79.477.258 143.218.153

7430 217.164.435 49.896.929 1.591 36.496.192 76.018.719

7722 1.464.309 255.698 17 927.681 3.057.326

8542 180.773 -84.381 4 517.922 222.959

8552 81.023.361 17.298.737 943 17.949.019 38.953.232

8559 564.843.744 134.737.925 4.381 347.582.679 361.757.367

8560 56.743.577 16.888.936 422 10.616.646 23.871.540

9001 215.317.549 61.289.912 1.024 53.989.620 114.360.405

9002 351.360.302 39.092.126 837 55.832.567 144.537.766

9003 114.501.457 31.486.963 831 30.245.028 62.895.354

9004 20.346.619 -2.846.328 81 2.840.035 12.686.391

9101 145.120.365 20.642.517 1.381 81.401.523 65.732.205

9102 1.851.989 -48.819 25 11.552.795 11.664.831

9103 59.910.860 22.054.089 340 38.056.043 32.319.601

9104 1.359.354 271.379 11 665.308 791.881

9321 37.996.371 -4.548.911 447 45.525.334 101.970.879

9329 755.544.126 91.319.890 5.366 878.146.168 1.044.323.931

9412 3.129.499 1.298.638 7 226.430 338.775

45Anexe



1320 736.546.197 15.203.129 2.994 767.551.895 515.017.024

1411 56.141.447 5.314.355 800 24.539.371 35.115.164

1419 653.878.972 35.008.135 8.173 260.420.486 314.839.358

1420 9.742.562 2.312.472 107 3.762.324 8.588.924

1431 114.503.126 -4.039.002 981 117.900.421 103.233.310

1439 570.523.640 18.578.988 7.314 270.097.240 286.323.818

1511 158.854.221 10.213.397 438 55.190.367 101.642.272

1512 681.265.375 38.104.796 7.480 265.323.242 334.628.522

1520 4.302.975.680 185.850.166 34.225 919.396.799 1.544.208.358

1629 658.983.310 31.564.367 4.333 427.398.637 579.971.257

1811 121.097.613 37.947.718 607 150.658.090 30.217.065

1812 3.543.698.634 582.486.284 12.428 1.497.735.798 2.806.332.300

1813 100.289.927 12.012.391 568 37.206.819 51.008.627

1814 80.212.037 15.606.763 819 32.654.811 48.094.793

1820 37.054.063 327.298 141 7.697.718 39.183.319

2041 1.011.639.940 48.528.467 1.725 407.749.282 442.642.725

2042 514.604.170 36.299.241 1.681 354.365.590 136.908.452

2313 453.441.619 55.015.075 1.052 350.000.429 188.890.977

2332 727.458.330 111.841.896 1.801 757.977.866 522.956.137

2341 350.200.302 13.362.109 2.847 216.919.480 189.227.263

2349 8.525.267 410.704 123 3.920.948 4.435.245

2370 356.909.333 26.983.760 2.404 210.290.284 357.536.287

2550 2.728.030.741 -15.003.728 5.483 1.273.930.185 1.677.682.577

2599 1.245.058.532 58.806.316 6.196 510.819.300 765.361.430

2680 0 0 0 0 0

3109 7.887.951.488 256.367.719 46.372 2.898.482.049 3.269.434.946

3212 174.857.973 17.041.757 1.510 70.209.995 116.538.512

3213 24.091.648 3.620.847 220 8.752.518 19.805.510

3220 87.830.591 10.146.542 758 42.803.706 29.359.706

46 Anexe


3291 113.822.674 7.798.879 553 50.822.725 37.336.307

3299 604.000.190 45.330.451 3.884 204.645.006 281.251.147

4761 555.447.407 30.141.341 2.184 187.434.612 365.429.166

4762 749.606.093 27.325.745 2.840 100.044.835 285.930.482

4763 29.730.082 1.084.954 102 5.914.040 19.886.074

4778 4.001.070.555 272.478.600 12.144 674.530.873 1.701.023.293

5811 639.891.851 79.993.958 2.587 111.872.571 436.489.897

5812 10.042.335 -627.633 83 6.752.061 7.391.469

5813 259.225.551 2.467.500 1.753 55.944.834 146.503.676

5814 270.976.837 25.129.566 1.028 124.376.255 166.978.566

5819 91.468.991 17.271.297 559 37.941.303 55.932.397

5821 232.860.415 31.875.736 740 28.559.833 22.716.831

5829 2.739.002.589 473.621.414 9.908 355.668.275 630.810.227

5911 1.700.118.393 416.263.715 3.632 1.284.698.775 1.048.189.415

5912 55.645.485 17.330.731 187 10.850.567 13.198.045

5913 277.495.326 22.156.089 157 6.159.410 182.394.095

5914 346.775.061 47.895.057 467 139.239.489 164.598.064

5920 191.343.568 32.122.454 484 41.891.247 121.242.516

6010 147.145.515 33.930.125 831 39.993.429 134.340.238

6020 1.014.941.798 111.791.082 3.188 278.832.431 582.754.735

6201 14.956.300.715 1.714.897.165 68.284 1.975.713.313 3.768.793.523

6202 5.067.998.204 598.061.425 17.671 642.873.044 1.725.457.990

6203 439.537.953 63.772.882 1.246 79.463.511 234.248.410

6209 2.109.092.750 213.418.564 8.091 552.884.620 949.552.503

6311 1.999.378.094 332.055.736 10.328 823.224.548 721.890.913

6312 328.606.486 76.208.943 1.404 51.939.881 174.085.414

6391 19.060.646 2.076.252 164 4.082.538 14.907.267

7111 1.569.122.537 429.075.731 9.027 838.673.495 1.151.949.106

7211 94.324.354 10.881.138 489 107.960.197 53.758.811

7219 1.894.854.461 112.037.447 11.812 4.314.872.086 896.011.776

7220 47.242.417 14.267.523 241 14.460.552 23.015.683

47Anexe


7311 7.743.519.883 918.357.985 20.444 986.479.479 3.380.630.915

7312 1.295.695.188 121.764.580 1.294 121.883.691 564.057.996

7410 578.850.244 106.926.700 2.739 143.678.600 287.241.235

7420 236.575.770 44.096.125 2.391 124.708.761 172.003.777

7430 234.446.659 58.044.772 1.555 43.244.601 76.503.333

7722 2.185.973 445.951 20 856.643 2.787.109

8542 175.672 -2.652.400 10 15.506.670 19.863.600

8552 107.117.706 24.260.581 1.133 22.383.574 44.835.517

8559 695.763.120 169.308.671 4.847 353.276.797 433.052.546

8560 60.137.221 13.172.460 508 15.960.873 29.668.201

9001 285.757.507 78.275.526 1.108 75.251.126 143.707.788

9002 461.205.734 71.492.298 1.013 86.788.351 207.434.583

9003 145.685.312 51.864.123 871 33.424.186 68.531.724

9004 20.589.437 3.209.449 68 3.517.933 13.314.157

9101 158.016.579 24.095.315 1.273 88.677.192 63.484.596

9102 2.117.432 35.244 22 11.532.797 11.740.003

9103 73.483.532 26.220.760 397 41.331.964 36.109.289

9104 1.347.004 383.117 12 774.442 601.780

9321 46.762.545 -179.750 429 47.095.959 50.914.602

9329 1.013.292.375 129.235.889 5.696 935.255.086 1.134.703.249

9412 3.560.175 1.033.446 8 188.386 388.790

Studiu privind nevoile de formare și noile ocupații din domeniul culturiiAutori: Cristiana Lotrea și Iulian Oană

Cuprins

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

2. Obiective și metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

3. Nivelul de cunoaștere a legislației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

4. Necesitățile în materie de formare – Cunoștințe și abilități concrete . . . . . . . . . . . . 66

5. Criterii de selecție a cursurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

6. Surse de informare privind cursurile de formare profesională disponibile . . . . . . . . 75

7. Percepții asupra pieței de formare și a sistemului de învățământ . . . . . . . . . . . . . . 76

8. Eventuale impedimente privind formarea continuă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

9. Ocupații noi în domeniul culturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

10. Caracterizarea participanților la studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

11. Evaluarea locului de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

12. Reorientare profesională și competențe digitale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

13. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

14. Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

15. Referințe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

53Introducere

1. IntroducereDe foarte multe ori, în încercarea de a defini munca, putem

cădea în capcana de a o exprima prin modalitățile sale de manifestare, și anume activități specifice în care majoritatea oamenilor suntem prinși. Însă orice demers analitic presupune ieșirea din contextul subiectiv și tratarea obiectului cunoașterii într-o manieră în care să permită caracterizarea sa mai generală și discutarea implicațiilor care reies din acest demers. La nivel general, munca este definită ca „o activitate umană continuă ce are ca scop producerea de bunuri și servicii”1, putând fi analizată din perspectivă ecologică (relația cu mediul natural), tehnologică (modalitatea de utilizare a instrumentelor de lucru), instituțională (mediul organizațional și modalitățile de organizare a muncii) sau culturală (variații introduse de multitudinea valorilor sociale)2. O altă definiție a muncii este aceea de „activitate umană care este direcționată către un obiectiv, intenționată sau instrumentală, și creează valoare la nivel social”3. Puse la un loc, toate aceste tipuri diferite de muncă creează structuri de muncă, ce reprezintă „tipare de activități de muncă ce sunt determinate în manieră multiplă de procese sociale, economice, politice, tehnologice și culturale”4.

Indiferent de definiția utilizată, observăm că pe tot parcursul istoriei schimbările societale au atras după sine ori s-au datorat unor schimbări survenite în modul în care oamenii și-au desfășurat activitățile de muncă. Spre exemplu, în perioada industrială inventarea și începerea utilizării pe scară largă a ceasului a condus către raționalizarea muncii,

1 G Spittler, ‘Work: Anthropological Aspects’, ed. by Neil J Smelser and Paul B B T - International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences Baltes (Oxford, 2001), 16565–69.

2 Spittler.

3 National Research Council, The Changing Nature of Work: Implications for Occupational Analysis (Washington, DC: The National Academies Press, 1999), 22, doi: 10. 17226/9600.

4 Ibidem

trecându-se de la o orientare bazată pe sarcină (eng. task orientation) către o orientare bazată pe timp (eng. time orientation), în care disciplina temporală delimitează în mod concret granițele dintre muncă și celelalte activități de pe parcursul unei zile5.Acest fapt, în schimb, a condus la crearea distincției dintre timpul privat și timpul de muncă, distincție inexistentă pentru oamenii perioadei premoderne, ale căror activități erau preponderent agrare, fără o structurare temporală foarte rigidă6.

În contextul actual, majoritatea discuțiilor s-au mutat către zona tehnologică și impactul pe care automatizarea îl poate avea asupra locurilor de muncă. Unul dintre cele mai citate articole din ultimii ani, The future of employment: How susceptible are jobs to computerisation?7, atrăgea atenția că în Statele Unite 47% dintre 702 ocupații analizate sunt în pericol de dispariție, pe termen mediu, ca urmare a modului în care se dezvoltă algoritmii de inteligență artificială. Iar în momentul de față sunt publicate din ce în ce mai multe articole, atât științifice, cât și de presă, care analizează problema locurilor de muncă.

Bineînțeles, astfel de studii au limite în ceea ce privește rezultatele analizelor prospective, dar anumite probleme pe care ele le ridică nu trebuie ignorate. În primul rând, ce înțelegem prin „dispariția” unor locuri de muncă se poate referi atât la eliminarea lor completă de pe piață, cât și la modificarea modului în care o anumită activitate se va desfășura. Acest fapt

5 E. P. Thompson, ‘Time, Work-Discipline, and Industrial Capitalism’, Past & Present, 38, 1967, 56–97.

6 Eviatar Zerubavel, ‘Private Time and Public Time: The Temporal Structure of Social Accessibility and Professional Commitments’, Social Forces, 58/1 (1979), 38–58.

7 Carl Benedikt Frey and Michael A Osborne, ‘The Future of Employment: How Susceptible Are Jobs to Computerisation?’, Technological Forecasting and Social Change, 114 (2017), 254–80.

54 Introducere

ne trimite la cel de-al doilea punct, și anume cerința de noi aptitudini pentru profesii deja existente. După cum menționau și autorii studiului anterior evocat, elemente precum inteligența socială sau inteligența creativă – i.e., ceea ce un algoritm nu poate suplini – sunt caracteristici cheie în ceea ce asigură „supraviețuirea” pe termen lung a unei profesii.

În ceea ce privește domeniul cultural, în mod specific, putem observa că și aici parcursul istoriei a venit cu o serie de schimbări. Industriile creative (sau economia creativă) au început să aibă o pondere din ce în ce mai mare în economia generală, fapt care indică existența unei dinamici interne care vine cu noi nevoi de adaptare la mediul economic, politic, social și cultural per ansamblu. Astfel de nevoi au fost identificate și de către Comisia Europeană, care la 27 noiembrie 2018 a adoptat Planul de lucru pentru cultură 2019-2022, ca parte a Noii agende europene pentru cultură, aducând ca justificare faptul că „sectorul cultural este din ce în ce mai mult o sursă de creare a locurilor de muncă și contribuie atât la creșterea economică a Europei, cât și la calitatea vieții cetățenilor UE”8.

Motivația dată de Comisia Europeană pentru identificarea nevoilor de formare profesională în domeniul culturii este următoarea: „Pe măsură ce sectorul cultural evoluează și se schimbă, același lucru se întâmplă și cu aptitudinile necesare indivizilor activi în acest sector. Nevoile educaționale și de instruire create de aceste schimbări pot fi întâmpinate de un sector educațional ce recunoaște schimbarea cerută”9.

Asemenea argumente justifică necesitatea studierii nevoilor de formare în sectorul cultural. În România, sectorul cultural și creativ a cunoscut o creștere accentuată. Numai între 2012 și 2016 numărul de firme care activează în acest sector, în mediul urban, a crescut de la 46.826 la 69.846 – o creștere de aproximativ 49%.

8 Comisia Europeană, “Strategic Framework - European Agenda for Culture,” accesat pe 5 ianuarie 2020, https://ec.europa.eu/culture/policy/strategic-framework_en.

9 Comisia Europeană, “Changing Skills,” accesat pe 5 ianuarie 2020, https://ec.europa.eu/culture/policy/cultural-creative-industries/skills_en.

Graficul 1. Evoluția numărului total de firme din cadrul SCC în perioada 2012–2016 (mediul urban)10

2012 20162013 2014 2015

46.826 51.29555.949

60.96369.846

Număr firme

O asemenea creștere nu trebuie ignorată nici în relație cu dimensiunea ce ține de nevoile de formare culturală. Deși „inteligența creativă” poate asigura un succes în viitoarea piață a muncii, este important să amintim că acest sector nu este susținut doar de către persoanele care creează conținut cultural (actori, muzicieni, producători etc.), ci și de personalul administrativ sau de educație.

În studiul vitalității culturale în mediul urban11, la nivelul a 46 de orașe din România (municipii reședință de județ și / sau cu mai mult de 50.000 de locuitori) scorul obținut pe dimensiunea care a măsurat gradul de dezvoltare al industriilor creative este corelat cu prezența resurselor umane specializate la nivel de municipiu. După cum a fost observat, corelația este una pozitivă, variația unui scor putând fi explicată în proporție de aproximativ 38% de variația celuilalt (vezi Graficul A1 din Anexe, coeficient R2). În cazul relației dintre ponderea la nivel de municipiu a resurselor umane specializate și scorul general de vitalitate culturală obținut de un oraș regăsim același scenariu, doar cu o corelație mai puternică. Gradul de

10 Iulian Oană et al., Vitalitatea Culturală a Orașelor Din România - Ediția 2018, ed. Carmen Croitoru, Anda Becuț Marinescu și Iulian Oană (București: Universul Academic, 2019).

11 Oană et al.

55Introducere

similitudine dintre distribuțiile scorurilor de vitalitate culturală a unui oraș și resursa umană specializată în domeniul culturii, fie ea existentă (personal deja angajat) sau potențială (elevi și studenți în instituții de învățământ cu profil artistic), este de aproximativ 67% (vezi Graficul A2 din Anexe, coeficient R2).

Un alt fapt de care trebuie să ținem cont este că noțiunea de „capital uman” a devenit indispensabilă în discuțiile referitoare la muncă, atât în ceea ce privește nevoile indivizilor, cât și în cee ce privește nevoile organizațiilor sau chiar ale țărilor. Capitalul uman are diverse accepțiuni în literatura de specialitate, în funcție de nivelul de analiză și contextul utilizării sale. Recent, în 2018, Banca Mondială a lansat Proiectul privind Capitalul Uman și odată cu acesta și Indexul Capitalului Uman, menționând:

„Prin îmbunătățirea competențelor, a sănătății, a cunoașterii și a rezilienței – capitalul lor uman – oamenii pot fi mai productivi, flexibili și inovativi. Investițiile în capitalul uman au devenit din ce în ce mai importante pe măsură ce natura muncii a evoluat ca răspuns la schimbarea tehnologică rapidă.”12

Astfel de interese de cercetare la nivel mondial trag un semnal de alarmă referitor la schimbările care au loc pe piața muncii, dezvoltările ce urmează să apară și nevoia de personal calificat și calificabil.

Indexul capitalului uman dezvoltat de Banca Mondială, ia în considerare trei componente: 1) supraviețuirea (probabilitatea de supraviețui până la vârsta de cinci ani), 2) educația (numărul probabil de ani de școală și scorul de competențe în acord cu testele PISA) și 3) sănătatea (proporția de copii de 15 ani a căror speranță de viață este de minimum 60 de ani). Împreună, aceste trei elemente, prin media lor geometrică, oferă o imagine generală cu privire la potențialul de capital uman care este așteptat în viitor la nivelul fiecărei țări.

Graficul 2 arată scorurile obținute de România pe cele trei componente, comparativ cu media globală (calculată la

12 World Bank, “The Human Capital Project” (Washington, DC, 2018), 2, https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/30498.

nivelul a 157 de țări). După cum se poate observa, România este aproape de media globală, indexul de capital uman având un interval de variație între 0,29 și 0,88 (intervalul teoretic fiind între 0 și 1). Cu un scor general de 0,6, interpretarea este următoarea: un copil (român) născut în 2018 va avea un grad de productivitate în muncă de 60% comparativ cu standardul teoretic, adică un copil complet educat și sănătos13. Bineînțeles, după cum avertizează și experții Băncii Mondiale, media la nivel de țară ne dă doar o idee generală și ascunde variația internă (diferențe între bărbați și femei, diferențe date de mediul de rezidență, de statusul socio-economic al familiei etc.). Însă astfel de date arată că la nivel general piața muncii din România va continua să aibă un deficit de forță de muncă pregătită pentru nevoile actuale și viitoare.

Graficul 2. Indexul de capital uman și componentele sale constituente

Componenta de supraviețuire (A)

Scor index de capital uman (A × B × C)

Componenta de educație (B)

Componenta de sănătate (C)

0,97

0,63

0,92

0,57

0,99

0,66

0,92

0,60

Media globală România

Sursa datelor: Banca Mondială; calcule proprii

La nivel individual, perspectiva econometrică conceptualizează capitalul uman prin referire la cunoștințele și competențele pe care oamenii le au, prin intermediul cărora

13 World Bank, 23.

56 Introducere

pot avea diverse beneficii pe piața muncii14. În general, astfel de cunoștințe au corespondent în calificările formale pe care oamenii le dețin (ani de școală, diplome obținute, programe acreditate de formare profesională etc.). Prin urmare, capitalul uman, spre deosebire de capitalul economic, este un bun ce nu poate fi separat de posesorul său / posesoarea sa. La nivelul organizațiilor, capitalul uman reprezintă „competențele și talentele ce au relevanță directă pentru succesul unei companii sau al unei ramuri specifice”15.

Similar, sociologul francez P. Bourdieu, în încercarea sa de a dezvolta o teorie a modului de acumulare a capitalurilor – economic, social și cultural –, aduce în discuție o serie de elemente dintre cele menționate anterior. În accepțiunea lui Bourdieu, capitalul cultural reprezintă „simboluri, idei, gusturi și preferințe ce pot fi utilizate în mod strategic drept resurse pentru acțiunea socială”16. Mai departe, capitalul cultural este teoretizat sub trei forme: încorporat (eng. embodied; face referire la anumite reflexe corporale, de limbaj etc. ce sunt obținute prin socializare), obiectificat (obiecte culturale deținute) și instituționalizat (acreditări, diplome care atestă educația formală a individului)17. În ediția 2018 a Barometrului de Consum Cultural a fost explorată o astfel de relație, rezultatele evidențiind că persoanele cu studii postliceale și universitare au o probabilitate mai mare de a considera că participarea la activități culturale le-a fost utilă pentru locul de muncă18.

După cum poate fi observat, conceptele de „capital uman” și „capital cultural instituționalizat” fac referire la 14 Gary S Becker, Human Capital: A Theoretical and Empirical Analysis, with

Special Reference to Education (University of Chicago Press, 2009).

15 OECD, “Lifelong Learning and Human Capital,” 2007, 2, http://www.forschungsnetzwerk.at/downloadpub/OECD-Letter-LLL.pdf.

16 “Cultural Capital,” n.d., doi:10.1093/oi/authority.20110803095652799.

17 Pierre Bourdieu, “The Forms of Capital,” in Cultural Theory: An Anthology, ed. Imre Szeman and Timothy Kaposy (Malden, MA: Wiley-Blackwell, 2011), 81–93.

18 Iulian Oană, „Accesul La Cultură Și Beneficiile Asociate”, în Barometrul de Consum Cultural 2018. Dinamica Sectorului Cultural în Anul Centenarului Marii Uniri, ed. Carmen Croitoru și Anda Becuț Marinescu (București: Editura Universitară, 2019), 119–147.

aceleași elemente. Critica pe care sociologul francez o aduce perspectivei econometrice este faptul că nu ia în considerare elemente extra-individuale și anterioare persoanei prin care capitalul cultural instituționalizat (i.e., capitalul uman) poate fi transmis de la o generație la alta, viziunea economică asupra educației fiind exclusiv individuală19. Altfel spus, oamenii nu există într-o lume în care constrângerile structurale nu-și pun accentul asupra potențialului de acumulare a capitalului uman.

Indiferent de perspectiva teoretică abordată, o anumită idee este comună: cunoștințele și competențele deținute de o persoană au un impact în procesul de stratificare prin diferențieri de status social, diferențiere făcută în funcție de ocupație (la care are acces prin capitalul uman pe care îl deține).

Datele Eurostat arată că în România, în intervalul 2011-2018, numărul angajaților în sectorul cultural a crescut cu aproximativ 20%. Raportat la numărul total de angajați (din toate sectoarele economice), creșterea este de la 1,4% (2011) la 1,6% (2018). În ceea ce privește nivelul educațional, observăm că pe parcursul celor opt ani a existat o creștere de 32,5% a angajaților cu studii superioare, fiind în tot acest interval într-un trend crescător (vezi Graficul A3 din Anexe). Așadar, există în sectorul cultural o creștere a capitalului uman pe componenta de educație.

Însă trebuie să reținem că simpla deținere a unui set de cunoștințe, aptitudini și talente nu este îndeajuns pentru a ne referi la capitalul uman al unei persoane, întrucât perspectiva ar fi una relativ statică. Sigur, capitalul uman presupune și existența acestui pachet de atribute, însă dezideratul principal este punerea în acțiune a cunoștințelor astfel încât munca să fie mai productivă, deopotrivă pentru angajat, angajator și beneficiar. Astfel, perspectiva devine una dinamică, fiind centrată pe dezvoltare și productivitate.

În strânsă legătură cu conceptul de capital uman se află și noțiunea de învățare pe parcursul vieții (eng. lifelong learning),

19 Bourdieu, “The Forms of Capital.”

57Introducere

care a ajuns să descrie procesul prin care se face acumularea de cunoștințe și competențe în noua lume a muncii.

Denumită ca economie a cunoașterii sau capitalism al cunoașterii (eng. knowledge economy / capitalism)20, piața muncii din economiile dezvoltate nu mai pune accentul pe capacitatea oamenilor de a desfășura activități fizice, ci de a rezolva probleme, în cadrul sectorului de servicii, prin capacitatea intelectuală. Însă societățile contemporane mai sunt caracterizate printr-un atribut: de mare viteză (eng. high-speed society). În modernitatea de mare viteză asistăm la o „accelerare” tehnologică, a schimbării sociale și a ritmului vieții personale, ce are la bază „motoare” economice, structurale și culturale21. Așadar, și piața muncii începe să fie caracterizată de aceleași atribute, relația oamenilor cu ocupațiile lor devenind mai dinamice sau chiar instabile. Alte moduri de a caracteriza lumea contemporană trimit către aceleași concluzii. Z. Bauman22, spre exemplu, a denumit-o „modernitate lichidă”, făcând referire la schimbările permanente care au loc în societate.

Dacă predicțiile făcute de anumiți economiști referitoare la dispariția unei proporții însemnate a locurilor de muncă sub impactul inteligenței artificiale pot fi considerate ca exagerate, modul în care sociologii tind să descrie realitățile contemporane ne arată că nu este exagerat să considerăm, cel puțin, că natura ocupațiilor se va schimba. Dovadă pentru importanța sporită a procesului de învățare pe parcursul vieții este Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, adoptat de Consiliul Uniunii Europene. Documentul pune accent pe următoarele competențe: 1) alfabetizare; 2) 20 Mike Savage and Roger Burrows, “The Coming Crisis of Empirical

Sociology,” Sociology 41, no. 5 (ianuarie 2007): 885–899, doi:10.1177/0038038507080443.

21 Hartmut Rosa, “Social Acceleration: Ethical and Political Consequences of a Desynchronized High-Speed Society”, în High-Speed Society: Social Acceleration, Power, and Modernity, ed. Hartmut Rosa și William E. Scheuerman (University Park, PA: Pennsylvania State University Press, 2009), 77–111.

22 Zygmunt Bauman, Liquid Modernity (Cambridge: Polity Press, 2000).

multilinguale; 3) domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică); 4) digitale; 5) personale, sociale și abilitatea de a învăța cum să înveți; 6) cetățenești; 7) antreprenoriale; 8) conștientizare și exprimare culturală23.

Graficul 3 arată cum a evoluat între 2013 și 2018 rata de participare a angajaților din toate sectoarele în procesul de învățare pe parcursul vieții. La nivelul Uniunii Europene nu avem o creștere sesizabilă pe parcursul celor șase ani, ea fiind una de 0,4% (11,%, în 2018, - 10,7%, în 2013). La nivel de țară, însă, România înregistrează o scădere de la 2% la 0,9%, decalajul față de media europeană crescând de la 8.7%24 la 10.2%25.

Graficul 3. Evoluția ratei de participare la programe de educație și formare profesională

– angajați cu vârste între 25 și 64 de ani

2013 20182014 2015 2016 2017

10,7% 10,8% 10,7% 10,8% 10,9% 11,1%

2,0% 1,5% 1,3% 1,2% 1,1% 0,9%

Media UE (28 țări) România

Sursa datelor: Eurostat

Prin urmare, studiul de față a avut ca scop identificarea modalităților de creștere a capitalului uman al angajaților din sectorul cultural prin procese de învățare continuă. Date

23 Consiliul Uniunii Europene, “Council Recommendation of 22 May 2018 on Key Competences for Lifelong Learning (Text with EEA Relevance)”, Official Journal of the European Union 61 (2018).

24 Diferența calculată dintre rata medie europeană (10.7%) și cea înregistrată de România în 2013 (2%)

25 Diferență calculată dintre rata medie europeană (11.1%) și cea înregistrată de România în 2018 (0.9%)

58 Obiective și metodologie

precum tipul instituției în care sunt angajați, vechimea în muncă și la locul de muncă actual sau felul în care se raportează față de organizație cu privire la prospecte de creștere salarială și avansare sunt esențiale. Însă ele trebuie completate cu informații referitoare la nevoile pe care acești angajați le au în

materie de cursuri pentru dezvoltare profesională, modalitățile de informare cu privire la cursuri și ce bariere întâmpină aceștia în accesarea diverselor programe pentru acumularea de noi cunoștințe sau aprofundare.

2. Obiective și metodologieStudiul de față se bazează pe un chestionar încărcat pe

Google Forms, completat online de respondenți în perioada 15 iulie – 15 noiembrie 2019. Au fost colectate 826 de chestionare, dintre care, în urma procesului de validare, au fost păstrate 818 răspunsuri. Studiul a pornit de la aproximativ 2.560 de contacte de persoane care activează în instituțiile publice de cultură (biblioteci, muzee, instituții de spectacol, centre culturale din spațiul urban), rezultând, așadar, o rată de răspuns de aproximativ 32%. Chestionarul a fost trimis atât persoanelor aflate într-o poziție de execuție, cât și reprezentanților de instituții care l-au diseminat către personalul din subordine.

Luând în considerare maniera în care au fost colectate datele, eșantionul poate fi descris ca unul de conveniență. Eșantioanele de conveniență, după cum le spune și denumirea, cuprind persoane care nu au fost alese după o anumită regulă de eșantionare, ci care, datorită unor anumite circumstanțe, au avut o șansă mai mare de a fi cuprinse în eșantionul final. Din acest motiv, eșantioanele de conveniență sunt caracterizate ca neprobabiliste. Un eșantion este considerat probabilist dacă fiecare individ din populația vizată (i.e., numărul total de persoane) are o șansă egală de a fi inclus sau exclus din eșantion sau dacă, pornind de la o populație care este deja cunoscută, este stabilită o regulă clară de eșantionare. Astfel de reguli sunt necesare pentru a nu avea grupuri sub- sau suprareprezentate și a face ponderările aferente, pentru a calcula marja de eroare a eșantionului și pentru a afla nivelul de încredere. În final, eșantioanele probabiliste sunt folosite pentru a trage concluzii (i.e., a face inferențe, generalizări) la nivel de populație.

Considerăm astfel de mențiuni necesare din mai multe considerente. În primul rând, rezultatele trebuie interpretate la nivel descriptiv și exploratoriu, fără a trage concluzii care să se aplice exhaustiv sectorului cultural. În al doilea rând, faptul că un eșantion este neprobabilist nu anulează scopul unei cercetări. Există diverse situații în cercetarea socială în care populația pe baza căreia s-ar putea construi un eșantion nu este dinainte cunoscută, iar eșantioanele neprobabiliste reprezintă o necesitate empirică. În al treilea rând, numărul de respondenți cuprinși în acest studiu este unul relativ consistent, astfel încât analizele să poată genera ipoteze pentru cercetări viitoare sau reflecții pertinente cu privire la scopul cercetării noastre.

În funcție de tipul instituției, eșantionul cuprinde în cea mai mare proporție angajați din cadrul bibliotecilor (32%), fiind urmați de personalul centrelor culturale (17%) și apoi de angajații muzeelor și ai instituțiilor de spectacol (15%)26. Luând în calcul regiunea de dezvoltare în care locuiesc respondenții, observăm că cei mai mulți aparțin regiunilor de dezvoltare Sud-Est (18%), București-Ilfov (17%) și Nord-Vest (17%). La extrema cealaltă se află regiunea de dezvoltare Vest, care acoperă doar 5% din eșantion27. Distribuția de gen arată că eșantionul este unul compus majoritar din femei – 68%, bărbații având o proporție de 30%, iar 2% dintre respondenți nu au specificat niciuna dintre cele două categorii. Chiar dacă eșantionul este unul neprobabilist, ținând cont de numărul mare de contacte 26 Pentru distribuția completă a respondenților în funcție de instituția în care

lucrează, vezi Graficul A4 din Anexe.

27 Pentru distribuția completă a respondenților în funcție de instituția în care lucrează, vezi Graficul A5 din Anexe.

59Obiective și metodologie de la care s-a pornit și numărul de răspunsuri primite, putem presupune că domeniile în care activează respondenții sunt cele pe care literatura le caracterizează ca genizate – i.e., domenii în care proporția unui gen este semnificativ mai mare sau absolută.

Dată fiind diversitatea ocupațiilor și a instituțiilor în care lucrează respondenții, chestionarul a fost unul generalist, creat pentru a acoperi diverse puncte comune. Referitor la secțiunile chestionarului, acestea au cuprins:

¾ date generale despre instituția în care persoanele sunt angajate (ex., număr de angajați);

¾ date generale despre respondent (ex., vechimea pe piața muncii, vechimea în instituția actuală, tipul de contract deținut etc.);

¾ o secțiune dedicată nevoilor de formare (ex., tipuri de cursuri necesare, ce caracteristici ar trebui să aibă un curs pentru a fi ales, principalele modalități de informare, potențiale bariere în participarea la cursuri de formare profesională, adaptarea la tehnologie, evaluarea noilor ocupații apărute în instituția în care lucrează etc.);

¾ o secțiune dedicată evaluării instituției angajatoare (ex., satisfacția cu privire la programul de lucru, remunerație, condiții și volum de muncă, posibilitatea de a avansa etc.)

Pentru a vedea cum caracteristicile care țin de capitalul uman al respondenților pot contribui la modul în care aceștia au răspuns la întrebările adresate, următoarele întrebări au fost utilizate ca predictori în unele analize ce urmează a fi prezentate28:

• Educație, măsurată ca ultimul ciclu de studii absolvit;• Gradul de cunoaștere a limbilor străine. În acest

caz, persoanele din eșantion au fost întrebate câte limbi străine cunosc, precum și nivelul la care se poziționează pentru fiecare limbă menționată

28 Pentru statisticile descriptive asupra variabilelor în forma lor numerică și categorială, vezi Tabelul AT1 din Anexe.

(1 – de bază, începător; 2 – mediu, conversațional; 3 – avansat, tehnic). Variabila ce a rezultat este un indice compus din produsul numărului de limbi cunoscute și media gradului de cunoaștere a acestora, ce a fost recodificată în două categorii: cei cu scoruri sub media eșantionului și peste media eșantionului.

• Competențe digitale. Pentru indicele de competențe digitale, variabilele utilizate fac referire la gradul în care respondenții consideră că pot pe cont propriu să: a) trimită un e-mail; b) instaleze un program pe calculator; c) lucreze în pachetul Microsoft Office; d) lucreze cu cel puțin un program specific domeniului în care activează. Toate întrebările au fost măsurate pe o scală de la 1 (Dezacord total) la 5 (Acord total). Răspunsurile la fiecare întrebare au fost adunate, rezultând, astfel, un indice sumativ ce a fost recodificat, similar competențelor lingvistice, în două categorii: cei cu scoruri sub media eșantionului și peste media eșantionului.

Caracteristicile enumerate au fost utilizate ca elemente explicative pentru opiniile sau comportamentele exprimate de către respondenții care au răspuns la chestionarul nostru. De asemenea, trebuie să menționăm faptul că am ales să nu construim un indice de capital uman (i.e., să combinăm cele trei variabile într-una singură) deoarece gradul de corelație dintre aceste caracteristici nu este foarte ridicat, deși variabilele sunt corelate pozitiv29. Luate separat, aceste trei caracteristici îndeplinesc criteriile de „validitate intuitivă” (eng. face validity) și „validitate de conținut”, însă nu ar îndeplini criteriul „validității de construct”. Altfel spus, indicatorii utilizați au consistență teoretică pentru a fi puși sub umbrela conceptului de capital uman, însă empiric nu sunt asociați îndeajuns de puternic pentru a măsura aceeași dimensiune a conceptului.

Un alt aspect pe care trebuie să îl aducem în discuție face referire la opțiunile de analiză. Pe lângă analizele descriptive, bazate pe distribuții ale procentelor, am ales să realizăm și

29 Pentru corelațiile dintre indicatorii de capital uman, consultați Tabelul AT2 din Anexe.

60 Nivelul de cunoaștere a legislației

o serie de analize inferențiale (e.g., corelații sau regresii). În mod normal, astfel de analize sunt realizate pentru a trage concluzii despre populație pe baza eșantionului (presupunând o distribuție probabilistă a respondenților). Noi le-am ales pentru celelalte proprietăți pe care le au, și anume capacitatea de a vedea intensitatea asocierii, direcția asocierii (pozitivă

sau negativă), precum și posibilitatea de a ține anumite caracteristici sub control atunci când ne uităm la impactul unei variabile asupra alteia. Așadar, atât rezultatele analizelor descriptive, cât și cele inferențiale trebuie interpretate la nivelul eșantionului și al răspunsurilor valide obținute, fără a face generalizări dincolo de acest univers al cercetării.

3. Nivelul de cunoaștere a legislațieiFormarea profesională reprezintă o formă de educație

continuă, ulterioară pregătirii formale (studii liceale, universitare sau postuniversitare) ce are drept scop îmbunătățirea performanțelor angajatului la locul de muncă, precum și creșterea competențelor pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestuia prin intermediul noilor cunoștințe dobândite. Legislația în vigoare, cu preponderență cea a ultimelor decenii, cunoaște mai multe accepțiuni ale termenului, referindu-se la acesta atât ca la un drept, cu recompense și contravenții specifice, cât și ca la un domeniu profesional, referindu-se îndeosebi la piața de formare profesională. Cu toate că legislația națională reglementează modul de funcționare a pieței de formare prin numeroase modalități- precum legi organice, ordonanțe de Guvern sau ordine de ministru, pricipalele două surse legislative utilizate în cadrul prezentului raport sunt Codul muncii și Ordonanța nr. 129/ 2000 (cu modificările și completările ulterioare).

În consecință, un prim demers al prezentei cercetări a fost identificarea nivelului de familiaritate a respondenților față de prevederile legale actuale; mai exact, cât de mult cunosc legislația națională privind formarea profesională. Pentru a simplifica procesul de completare a chestionarului, dar totodată fără a sacrifica nivelul de calitate a informațiilor, am optat pentru chestionarea respondenților cu privire la legislație în general, pornind de la premisa că situațiile concrete (precum dreptul angajaților de a participa periodic la cursuri, deconturi – acolo unde este cazul –, dreptul la concediu de studiu etc.) vor fi luate

în considerare implicit în momentul completării chestionarului. Astfel, majoritatea respondenților declară că sunt

familiarizați cu prevederile legislative, aceștia declarând că știu relativ bine (31%) sau oarecum (30%) legislația. Doar 11% dintre respondenți declară că știu foarte bine legislația, în opoziție cu un procent apropiat (8%) de respondenți care susțin că nu cunosc deloc legislația privitoare la formarea profesională.Tabelul 1. Nivelul declarat de cunoaștere a legislației

Număr de cazuri ProcenteNu cunosc legislația 68 8%Cunosc foarte puțin legislația 159 20%Cunosc oarecum legislația 239 30%Cunosc relativ bine legislația 246 31%Cunosc foarte bine legislația 88 11%

Total 800 100%

În cazul participanților la studiu care lucrează în biblioteci, cei mai mulți dintre aceștia declară că au un nivel potrivit (31%) sau relativ bun (28%) de cunoaștere a legislației în vigoare.

Angajații din muzee, de asemenea, în majoritate, susțin că au un nivel potrivit (39%) sau relativ bun (32%) de cunoaștere a legislației, în timp ce majoritatea angajaților din teatre cunosc legislația într-o măsură relativ bună (36%).

Angajații din centre culturale și opere declară, de asemenea, că nivelul de cunoaștere a legislației pe care îl dețin

61Nivelul de cunoaștere a legislației

este unul potrivit (30%, respectiv 18%) sau relativ bun (36%, respectiv 22%). Cu toate acestea, angajații din opere, spre deosebire de angajații din alte tipuri de instituții, consideră în cea mai mare măsură că nu cunosc legislația națională cu privire la formarea profesională.

Nu în ultimul rând, angajații din primării sau alte instituții culturale în afara celor menționate susțin, în majoritate, că au un nivel relativ bun (28%, respectiv 29%) de cunoaștere a legislației.

Tabelul 2. Nivelul declarat de cunoaștere a legislației, în funcție de instituția în care activează respondenții

Bibliotecă Muzeu Teatru Centru cultural Operă Primărie Altele Total

Nu cunosc legislația 7% 5% 14% 4% 24% 8% 8% 9%

Cunosc foarte puțin legislația 25% 15% 17% 17% 22% 11% 27% 20%

Cunosc oarecum legislația 31% 39% 21% 30% 18% 38% 23% 30%

Cunosc relativ bine legislația 28% 32% 36% 35% 22% 28% 29% 31%

Cunosc foarte bine legislația 9% 10% 11% 14% 15% 15% 8% 11%

Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Legislația națională face referire, de asemenea, și la obligația instituțiilor publice de a facilita participarea la cursuri de formare profesională a angajaților.

30 Din rațiuni de ordin estetic, dar și metodologic, în cadrul prezentului studiu sunt prezentate doar acele informații care, în urma analizelor efectuate, s-au dovedit a fi semnificative din punct de vedere statistic.

Important! Dat fiind faptul că eșantionul utilizat în cadrul prezentului studiu nu este unul reprezentativ, datele trebuie interpretate cu precauție, evitându-se inferențele la nivel național30.

Câteva dintre prevederile legale includ: Ordonanța nr. 129/2000 (cu modificările și completările

ulterioare – selecție):ART. 12 Pentru realizarea formării profesionale a propriilor

salariați, angajatorii vor consulta organizațiile sindicale sau, după caz, reprezentanții salariaților în vederea elaborării planurilor de formare profesională în concordanță cu programele de dezvoltare și cu strategiile sectoriale și teritoriale.

ART. 4 Formarea profesională a adulților are ca principale obiective: a) facilitarea integrării sociale a

indivizilor în concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu necesitățile pieței muncii; b) pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creșterea competitivității forței de muncă; c) actualizarea cunoștințelor și perfecționarea pregătirii profesionale în ocupația de bază, precum și în ocupații înrudite; d) schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacității de muncă; e) însușirea unor cunoștințe avansate, metode și procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; f) promovarea învățării pe tot parcursul vieții.


Astfel, prezenta cercetare și-a propus identificarea măsurii în care drepturile angajaților privind formarea profesională sunt respectate în instituțiile în cadrul cărora aceștia activează. O parte din rezultate sunt conforme așteptărilor, dar există și rezultate surprinzătoare.

Majoritatea respondenților susțin faptul că instituția oferă cursuri angajaților (72%) și sunt consultați cu privire la oportunitatea participării la cursuri (72%), iar cursurile în cauză sunt potrivite atât pentru nevoile instituției (78%), cât și pentru ale angajaților (76%).

Aproximativ 15% dintre respondenți susțin că instituția în care lucrează nu pune la dispoziția angajaților niciun curs de formare profesională. Este important să precizăm că din aceste rezultate nu ar trebui să se înțeleagă faptul că instituția nu își asumă rolul de furnizor de formare, ci că

formarea profesională a angajaților nu pare să facă parte din obiectivele instituției în cauză sau nu reprezintă o prioritate pentru aceasta, susțin respondenții. Mai mult decât atât, 17% dintre participanții la studiu declară că în instituțiile unde lucrează, angajații mai degrabă nu sunt consultați cu privire la oportunitatea participării la cursuri, iar dacă totuși li se oferă această posibilitate, 11% dintre respondenți declară că aceste cursuri nu sunt potrivite nici nevoilor angajaților, nici nevoilor instituției.

În același timp, cele patru întrebări au generat procente similare în rândul persoanelor care nu pot exprima o opinie concretă, procentele variind între 13% (pentru întrebarea „Instituția dvs. pune constant la dispoziția angajaților cursuri de formare / perfecționare?”) și 11% (pentru întrebarea „Cursurile puse la dispoziția angajaților sunt potrivite nevoilor instituției?”).

ART. 50 (1) Pe perioada în care participă la programe de formare profesională finanțate de angajatori, salariații primesc drepturile salariale stabilite potrivit contractului individual de muncă pentru program normal de lucru. (2) Angajatorii suportă cheltuielile de deplasare pentru participarea la programele de formare profesională, dacă aceste programe se desfășoară în altă localitate decât cea în care salariatul își are locul de muncă.

ART. 51 Salariații care, la cererea angajatorului, participă la programe de formare profesională pe o perioadă de cel puțin 3 luni încheie cu acesta acte adiționale la contractele individuale de muncă, prin care sunt stabilite drepturile și obligațiile după absolvire.

Tabelul 3. Drepturi privind formarea profesională

Instituția pune constant la dispoziția angajaților

cursuri de formare / perfecționare

Angajații sunt consultați cu privire la oportunitatea

participării la cursuri

Cursurile puse la dispoziția angajaților sunt potrivite

nevoilor angajaților

Cursurile puse la dispoziția angajaților sunt potrivite

nevoilor instituției

Dezacord total 6% 9% 6% 6%

Dezacord parțial 9% 9% 6% 5%

Nici acord, nici dezacord 13% 11% 12% 11%

Acord parțial 31% 23% 28% 24%

Acord total 41% 49% 48% 54%

Total (nr. cazuri) 782 786 760 761


Referitor la cunoașterea legii, opinia despre cine ar trebui să finanțeze cursurile și cine este principalul beneficiar al cursurilor de formare, indicatorii de capital uman acționează ca factori doar în primul caz – cunoașterea legii (mai multe detalii, în Tabelul X1 din Anexe). Gradul de cunoaștere a legislației naționale privind formarea profesională crește odată cu educația respondenților (29% studii liceale comparativ cu 54% studii doctorale). De asemenea, persoanele ale căror competențe digitale sunt peste media eșantionului au declarat într-o proporție mai mare că au cunoștințe relativ bune sau foarte bune despre prevederile legale asupra formării profesionale (46% vs 31%).

a) Instituția pune constant la dispoziția angajaților cursuri de formare / perfecționare;

În continuare, studiul și-a propus să analizeze strategiile de formare existente în cadrul instituțiilor în care lucrează respondenții, în funcție de profilul socio-demografic și profesional al acestora din urmă31.

Analiza de corelație efectuată sugerează faptul că există o asociere foarte puternică între oferta de cursuri pe care instituția o are în vedere pentru angajații săi și consultarea acestora cu privire la participarea la cursuri32. De asemenea, datele arată faptul că, în instituțiile unde angajaților li se pun constant la dispoziție cursuri de formare / perfecționare, angajații au o tendință mai pronunțată de a considera că oferta de cursuri este utilă, atât lor33, cât și instituției34.

În plus, cu cât instituția este mai preocupată de nevoile de formare ale angajaților, cu atât satisfacția acestora din urmă față de locul de muncă pare să crească35.

31 Dat fiind faptul că eșantionul utilizat în cadrul prezentului studiu nu este unul reprezentativ la nivel național, am optat pentru includerea în raport doar a corelațiilor semnificative statistic ce au o valoare a coeficientului Pearson mai mare de 0,2 unități.

32 (r=.8***)

33 (r=.73***)

34 (r=.68***)

35 (r=.4***)

b) Angajații sunt consultați cu privire la oportunitatea participării la cursuri;

În ceea ce privește opinia angajaților cu privire la oportunitatea formării profesionale, persoanele care manifestă un nivel de satisfacție mai ridicat referitor la locul de muncă36 sunt cele care afirmă că instituția pune preț pe opinia lor atunci când vine vorba de participarea la cursuri.

c) Cursurile puse la dispoziția angajaților sunt potrivite nevoilor angajaților, dar și instituției;

Atunci când este studiată percepția asupra utilității cursurilor – atât pentru persoană, cât și pentru instituție –, analizele de corelație realizate sugerează faptul că mai degrabă persoanele cu un nivel mai ridicat de satisfacție față de locul de muncă37 consideră că formarea profesională pusă la dispoziție de către instituție este într-adevăr utilă.

Astfel, cursurile puse de către instituție la dispoziția participanților sunt utile, consideră majoritatea respondenților. Cu toate acestea, am dorit să identificăm opinia participanților la studiu cu privire la principalul beneficiar al acestora. Respondenții au fost rugați să precizeze care consideră că este beneficiarul principal al formării profesionale, variantele de răspuns fiind „mai degrabă instituția” și „mai degrabă individul”. În opinia majorității oamenilor, formarea continuă pare să fie utilă mai degrabă angajatului (56%) decât instituției (44%). Tabelul 4. Formarea continuă, în opinia respondenților, este utilă mai degrabă:

Număr de cazuri ProcenteAngajatului 440 56%Instituției 347 44%

Dacă cei mai mulți dintre angajații din biblioteci (21%) consideră că formarea continuă este benefică mai degrabă angajatului, în celelalte tipuri de instituții există diferențe procentuale foarte mici între cei care consideră că formarea

36 (r=.44***)

37 (r=.42***, respectiv r=.35***)


este utilă mai degrabă angajatului și cei care consideră că formarea este utilă mai degrabă instituției. Spre exemplu, în

teatre, muzee sau centre de cultură, diferențele procentuale sunt extrem de mici, uneori doar de ordin zecimal.

Tabelul 5. Formarea continuă est utilă mai degrabă instituției / angajatului, în funcție de tipul instituției în care activează respondentul


Angajatului 21% 8% 8% 9% 2% 4% 4% 56%

Instituției 11% 7% 7% 9% 4% 3% 3% 44%

În plus, întrebați fiind cine ar trebui să suporte costul eventualelor cursuri la care respondenții ar participa, majoritatea acestora susțin că instituția este responsabilă de acest aspect, alocarea de fonduri în acest sens putând fi realizată atât din fonduri proprii (73%), cât și din fonduri europene (25%). Mai puțin de două procente dintre respondenți consideră că angajații ar trebui să fie cei care suportă costurile cursurilor sau terțe persoane, prin donații. Tabelul 6. Responsabilul pentru costul aferent cursurilor

Număr de cazuri Procente

Instituția, prin fondurile proprii 557 73%

Instituția, prin fonduri europene 192 25%

Angajații, fiind direct interesați 7 1%

Terțe persoane, fizice sau juridice, prin donații 7 1%

Total 763 100%

Un alt rezultat interesant al studiului este acela că, deși majoritatea respondenților consideră că formarea profesională este utilă (atât instituției, 78%, cât și angajatului, 76%; rezultate prezentate pe larg în Tabelul 3), cei mai mulți respondenți consideră că, totuși, principalul beneficiar al cursurilor de formare profesională este angajatul (56%).

Tabelul 7. Responsabilul pentru costul cursurilor, în funcție de principalul beneficiar al acestora

Angajatul Instituția

Instituția, prin fondurile proprii 40% 35%

Instituția, prin fonduri europene 15% 9%

Angajații, fiind direct interesați 1% 0%

Terțe persoane, fizice sau juridice, prin donații 1% 0%

Total 56% 44%

Cu toate acestea, cum se face că respondenții consideră, în primă etapă, că formarea profesională este mai utilă instituției (78% instituției vs 76% individului), iar la câteva întrebări distanță, tot în majoritate, respondenții consideră că mai degrabă individul beneficiază de pe urma participării la cursuri? Este aceasta o contradicție? Dacă da, cum anume poate fi explicată?

Fără a avea pretenția că putem oferi un răspuns exhaustiv acestor întrebări, noi considerăm că răspunsul este unul care cuprinde mai multe dimensiuni.

Pe de-o parte, cele două întrebări privitoare la utilitatea cursurilor măsoară aspecte diferite, astfel că este de așteptat să obținem răspunsuri diferite. Dacă primul set de întrebări se referă la utilitatea cursurilor pe care instituția le oferă (în speță, aplicabilitatea lor la locul de muncă și potrivirea lor cu nevoile angajaților), întrebarea referitoare la beneficiarul principal pune accent pe cunoștințele propriu-zise dobândite în urma cursurilor.


Astfel, angajații folosesc cunoștințele la locul de muncă, însă pe termen lung, ei sunt beneficiarii principali ai informației.

Pe de altă parte, întrebările referitoare la drepturile de formare ale angajaților au suferit ceea ce, în sociologie, poartă denumirea de „efect de listă”. Concret, acest lucru se întâmplă atunci când respondenților le sunt adresate mai multe întrebări relativ similare (în cazul de față, dacă instituția pune la dispoziție angajaților cursuri, dacă aceștia sunt consultați, dacă respectivele cursuri sunt utile instituției și angajatului) și astfel apare tendința de a răspunde din virtutea inerției. Acest efect este unul nedorit, tocmai pentru că respondenții parcurg mai repede întrebările, fără garanția că răspunsul este cel care reflectă realitatea, are o rată relativ mică de incidență și nu este specific niciunui domeniu sau ramuri de cercetare. Altfel spus, atunci când respondenții nu se regăsesc suficient în întrebările care le sunt adresate, există riscul ca aceștia să ofere același răspuns pentru toate întrebările în cauză.

În cazul prezentului studiu, acest efect este validat de numărul de răspunsuri pozitive alocate fiecărei întrebări. Dacă prima întrebare („Instituția pune la dispoziția angajaților cursuri de formare / perfecționare”) a obținut acordul a 72%, cea de-a doua întrebare („Angajații sunt consultați cu privire la oportunitatea participării la cursuri”) a primit răspuns afirmativ de la 72% dintre respondenți. Mai mult decât atât, a treia întrebare din acest set („Cursurile puse la dispoziția angajaților sunt potrivite nevoilor angajaților”) a obținut răspunsuri pozitive din partea a 76% dintre cei intervievați, în timp ce ultima întrebare din set („Cursurile puse la dispoziția angajaților sunt potrivite nevoilor angajaților”) a generat o rată de aprobare de 78%.

Mai mult decât atât, această discrepanță este explicată și de modul de construcție a eșantionului. Acesta, nefiind unul reprezentativ la nivel național, are o marjă de eroare mult mai mare față de un eșantion reprezentativ. Astfel, diferența de două procente existentă între răspunsurile pozitive acordate celor două întrebări care măsoară percepția asupra utilității cursurilor poate fi anulată dacă eșantionul suferă modificări, spre

exemplu dacă în eșantion sunt incluși mai mulți respondenți de gen masculin sau care lucrează în instituții mai slab reprezentate în acest studiu, cum ar fi operele sau primăriile.

Nu în ultimul rând, cele două tabele de mai jos prezintă distribuția răspunsurilor cu privire la utilitatea cursurilor în funcție de principalul beneficiar. Astfel, putem observa faptul că majoritatea respondenților (56%) consideră că angajatul este beneficiarul principal al participării la curs, indiferent cât de util este perceput a fi cursul. În plus, trebuie avută în vedere și alocarea bugetară a fiecărei instituții pentru formarea personalului. Astfel, dacă la nivelul instituției se identifică nevoia de a forma personalul pentru un anumit tip de activități, există posibilitatea ca aceste nevoi să nu se suprapună cu nevoile de formare din acel moment ale respondenților, rezultând astfel diferența procentuală dintre cele două seturi de întrebări. Tabelul 8. Utilitatea cursurilor pentru angajați, în funcție de principalul beneficiar


Dezacord total 54% 47%

Dezacord parțial 45% 55%

Nici acord, nici dezacord 64% 36%

Acord parțial 54% 46%

Acord total 56% 44%

Total 56% 44%

Tabelul 9. Utilitatea cursurilor pentru instituție, în funcție de principalul beneficiar


Dezacord total 59% 41%

Dezacord parțial 56% 44%

Nici acord, nici dezacord 50% 50%

Acord parțial 59% 41%

Acord total 55% 45%

Total 56% 44%

66 Necesitățile în materie de formare – Cunoștințe și abilități concrete

4. Necesitățile în materie de formare – Cunoștințe și abilități concrete

Un alt obiectiv al prezentei cercetări a fost identificarea tipului de curs la care respondenții ar fi interesați să participe. Astfel, majoritatea participanților la studiu declară că și-ar dori să participe la cursuri de perfecționare (96%) sau de specializare (89%), iar aproape două treimi dintre respondenți doresc să participe la cursuri de calificare (64%) sau de inițiere (61%)38. Tabelul 10. Respondenții consideră că le sunt necesare cursuri de:

Da Număr de cazuri

Perfecționare 96% 784

Specializare 89% 781

Calificare 64% 765

Inițiere 61% 730

Cu toate că răspunsurile încep să se nuanțeze atunci când sunt introduse în analiză și alte criterii, precum tipul instituției în care respondenții activează sau regiunea de dezvoltare în care locuiesc, o concluzie importantă este constantă: respondenții manifestă o necesitate clară de îmbunătățire a cunoștințelor prin participarea la cursuri.

În toate tipurile de instituții studiate și în toate regiunile în care acestea se află, se constată că respondenții declară că formarea continuă reprezintă o necesitate.

38 Din considerente de ordin estetic, cercetătorii au preferat să prezinte rezultatele celor patru întrebări într-un singur tabel, astfel că procentele menționate anterior sunt calculate individual, din totaluri distincte; în consecință, suma procentuală a acestora nu este 100%.

Astfel, cei mai mulți dintre participanții la studiu (64%) consideră că au nevoie de cursuri de calificare, în fruntea clasamentului situându-se angajații din biblioteci (20%), centre culturale (12%) sau teatre (9%). În același timp, respondenții care consideră că nu le sunt utile astfel de cursuri lucrează mai degrabă în biblioteci (13%), muzee (6%) sau teatre (6%).

Astfel, se poate constanta o discrepanță în răspunsuri. Cum se face că angajații din biblioteci, spre exemplu, se află atât în fruntea clasamentului celor care declară că au nevoie de cursuri de calificare, dar și în fruntea clasamentului celor care declară că nu au nevoie de cursuri de calificare? Răspunsul este unul care cunoaște mai multe dimensiuni.

O primă explicație rezidă în faptul că respondenții care activează în biblioteci sunt cei mai numeroși în eșantion, având astfel o probabilitate mai mare față de angajații din alte instituții de a fi printre cei mai numeroși, chiar și în categorii de opinie diferite.

În plus, bibliotecile reprezintă instituțiile în care lucrează cei mai mulți respondenți cu studii liceale (38%)39, dar și cei mai mulți angajați cu facultate (40%)40 sau masterat (25%)41. Prin comparație, muzeele sunt instituțiile cu cei mai mulți angajați cu studii doctorale (48%)42. Astfel, datele arată faptul că bibliotecile sunt instituții eterogene din punctul de vedere al nivelului de pregătire a personalului, iar nevoile de formare profesională sunt creionate în consecință.

39 35 din 92 de respondenți.




67Necesitățile în materie de formare – Cunoștințe și abilități concrete

Tabelul 11. Respondenții consideră că le sunt necesare cursuri de calificare, în funcție de tipul instituției în care lucrează:


Nu 13% 6% 6% 5% 3% 2% 1% 36%

Da 20% 9% 9% 12% 4% 4% 6% 64%

Total 33% 15% 15% 17% 7% 6% 7% 100%

Mai mult decât atât, respondenții care declară că le sunt necesare cursuri de inițiere lucrează mai degrabă în biblioteci (21%), centre culturale (11%) sau muzee (9%). În același timp, datorită numărului crescut din eșantion de respondenți care lucrează în biblioteci, în acest tip de instituție se regăsesc, de

asemenea, și cei mai mulți dintre cei care declară că nu le sunt utile cursurile de inițiere, mai exact fiind vorba despre 12% dintre respondenți, spre deosebire de alți 18% (procente cumulate) care declară același lucru și activează în teatre, centre culturale sau muzee.

Tabelul 12. Respondenții consideră că le sunt necesare cursuri de inițiere, în funcție de tipul instituției în care lucrează:


Nu 12% 6% 6% 6% 3% 3% 2% 39%

Da 21% 9% 8% 11% 4% 3% 5% 61%

Total 33% 15% 14% 17% 7% 7% 7% 100%

Dacă datele prezentate anterior arată faptul că instituțiile cercetate diferă în ceea ce privește nivelul actual de pregătire profesională a angajaților, o caracteristică comună tuturor tipurilor de instituții în care lucrează participanții la studiu este dată de necesitatea pe care aceștia o exprimă cu privire la formarea profesională continuă. Mai exact, persoanele care doresc să participe la cursuri de perfecționare ar dori să participe și la cursuri de specializare43, calificare44 sau inițiere45,46.

43 (r=.52***)

44 (r=.28***)

45 (r=.26***)

46 În același timp, nicio asociere între nevoia de cursuri de specializare și alte criterii de segregare a respondenților (precum genul acestora, vârsta, nivelul de educație, vechimea în muncă sau nivelul general de satisfacție cu locul de muncă) nu s-a dovedit semnificativă statistic.

În plus, în ceea ce privește tematica cursurilor de interes, cei mai mulți dintre respondenții care au formulat un punct de vedere în acest sens susțin că și-ar dori să participe la cursuri de comunicare (21%), de management (16%) sau cursuri de pe urma cărora să dobândească cunoștințe în domeniul legislației / scrierii de proiecte (13%), în timp ce 13% dintre respondenți consideră că le sunt utile cursuri în urma cărora să obțină cunoștințe tehnice / IT. De asemenea, 7% dintre respondenți doresc să urmeze cursuri de conservare sau reabilitare.

Pe de altă parte, 30% dintre respondenți fie nu au putut preciza cu exactitate competențele pe care ar dori să le dobândească în eventualitatea participării la cursuri, fie răspunsurile lor nu au putut fi încadrate în categoriile menționate anterior.


Tabelul 13. Cunoștințe / abilități concrete pe care respondenții le vizează

Număr de cazuri Procente

Management 124 16%

Comunicare 166 21%

IT / Tehnic 101 13%

Legislație / Scriere proiecte 104 13%

Conservare / Reabilitare 55 7%

Incert 114 15%

Diverse 116 15%

Total 780 100%

Întrebarea formulată în cadrul chestionarului a fost una deschisă, adresându-le respondenților invitația de a menționa principalele trei competențe sau abilități concrete pe care vizează să le obțină ca urmare a participării la cursuri. Ulterior, răspunsurile participanților au fost grupate în cele șapte categorii menționate anterior, iar în continuare prezentăm o selecție a răspunsurilor libere date de respondenți.

Dintre respondenții care doresc cursuri de management, cei mai mulți lucrează în biblioteci (4%) și centre culturale (4%). Cursurile de comunicare par să fie mai degrabă utile în instituții precum biblioteci (9%), centre culturale (4%) sau muzee (3%), în timp ce cursurile de IT / tehnice sunt cel mai des menționate de respondenții ce activează în biblioteci (7%).

Cursurile de legislație sau scriere de proiecte sunt dorite mai degrabă de angajații din biblioteci, teatre sau centre culturale (9%, procente cumulate), în timp ce cursurile de conservare sunt menționate cu preponderență de către angajații din muzee (3%).

În plus, 4% dintre respondenții ce lucrează în biblioteci nu pot preciza cu exactitate ce curs doresc să urmeze, iar cele mai eterogene alegeri în materie de cursuri sunt făcute de către angajații din teatre (4%).

1. Cursuri de management: management de personal, organizare, planificare, gestionarea situațiilor de criză, coordonare, management de proiect, abilități de negociere;

2. Cursuri de comunicare: creativitate, marketing cultural, abilități de lucru în echipă, discursuri (public speaking), limbi străine, relații publice, relaționare cu persoanele dificile, comunicare în social media, advocacy;

3. Cursuri IT / tehnic: utilizarea generală a calculatorului, Excel, baze de date, web design, Tinread, editare foto-video, Unimarc, operare lumini-sunet, inginerie de sunet, Docpat, Photoshop, programare;

4. Cursuri de legislație / scriere de proiecte: legislație în general, achiziții publice, contabilitate, accesarea fondurilor europene, audit, resurse umane;

5. Cursuri de conservare / reabilitare: conservare, reabilitare, arhivare, evaluare bunuri, curatoriat;

6. Incert: În această categorie, respondenții fie au precizat răspunsuri vagi (precum: „doresc un curs de specializare”, „un curs în domeniul în care activez”, „noutăți legate de domeniul de activitate”, „cunoștințe vaste privind activitatea desfășurată aferentă postului”, „o mai mare deschidere din partea profesorilor privind secretele meseriei”, „determinare, echilibru, stăpânire de sine”, „cunoștințe minime”), fie menționează faptul că momentan nu pot preciza tipul de curs pe care l-ar dori sau nu au nevoie deloc de cursuri.

7. Diverse alte opțiuni: „cunoștințe pentru eradicarea corupției sistemice” (citat respondent), paleografie, expertiza în artă decorativă, magazioner, pirotehnie, ateliere de creație, canto, mișcare scenică, regie, lutierie, coregrafie;

69Necesitățile în materie de formare – Cunoștințe și abilități concrete

Tabelul 14. Cunoștințe vizate, în funcție de tipul instituției respondentului


Management 4% 3% 2% 4% 1% 2% 1% 16%Comunicare 9% 3% 3% 4% 1% 1% 1% 21%IT / Tehnic 7% 2% 1% 1% 0% 1% 1% 13%Legislație / scriere proiecte 3% 1% 3% 3% 1% 1% 1% 13%Conservare / reabilitare 1% 3% 1% 1% 1% 0% 7%Incert 4% 1% 2% 2% 2% 1% 2% 15%

Diverse 3% 3% 4% 2% 2% 0% 0% 15%

Total 32% 16% 15% 17% 7% 7% 7% 100%

Datele mai arată faptul că preferințele pentru un anumit tip de curs variază nu doar în funcție de tipul instituției în care respondenții lucrează, ci și în funcție de vechimea acestora în muncă. Participanții la studiu au fost rugați să precizeze de câți ani sunt activi pe piața muncii, iar ulterior, pentru simplificarea prezentării datelor, anii menționați au fost grupați în mai multe categorii, după cum sugerează tabelul de mai jos.

Atât persoanele cu vechime în câmpul muncii de 11-20 de ani, cât și cele cu experiență de 21-30 de ani (procente cumulând 10%) susțin că doresc să urmeze cursuri de

management. În același timp, atât cursurile de comunicare (8%), de IT / tehnice (4%), cât și cele de legislație / scriere proiecte (5%) par să fie menționate mai degrabă de către persoanele care au 21-30 de ani de vechime. În schimb, cursurile de conservare / reabilitare (3%) sunt mai degrabă preferate de participanții cu 11-20 de ani vechime.

Cei mai mulți dintre respondenții care nu pot preciza tipul de curs pe care doresc să-l urmeze au cel puțin 10 ani de vechime (12%, procente cumulate), în câmpul muncii.

Tabelul 15. Cunoștințe vizate, în funcție de vechimea pe piața muncii a respondenților

Sub 10 ani 11-20 de ani 21-30 de ani Peste 31 de ani Total

Management 3% 5% 5% 3% 16%

Comunicare 4% 6% 8% 3% 21%

IT / tehnic 1% 4% 4% 3% 13%

Legislație / scriere proiecte 2% 5% 5% 1% 13%

Conservare / reabilitare 2% 3% 2% 1% 7%

Incert 3% 4% 4% 4% 15%

Diverse 4% 4% 4% 3% 15%

Total 19% 31% 32% 18% 100%


În plus, am dorit să observăm cum anume variază preferința pentru un tip de curs în funcție de vechimea respondenților în instituție. În mod similar datelor prezentate anterior, respondenții au fost rugați să precizeze de cât timp lucrează în instituție, iar ulterior au fost construite șapte intervale de vechime, pornind de la numărul de ani menționați.

Astfel, persoanele care ar dori să participe la cursuri ce le sporesc sau dezvoltă abilitățile manageriale au mai degrabă sub doi ani de experiență (4%), iar persoanele care doresc să-și

îmbunătățească abilitățile de comunicare au mai degrabă 11-15 ani vechime în instituție (5%). În același timp, persoanele din această ultimă categorie de experiență (11-15 ani) sunt cele care doresc să urmeze și cursuri din domeniul tehnic / IT (3%).

Nu în ultimul rând, persoanele care nu au putut preciza tipul de curs dorit au sub 2 ani experiență (4%), iar persoanele care au menționat alte cursuri în afara categoriilor prezentate anterior au mai degrabă 3-5 ani experiență în instituție (4%).

Tabelul 16. Cunoștințe vizate, în funcție de vechimea în instituție a respondenților

Sub 2 ani 3-5 ani 6-10 ani 11-15 ani 16-20 de ani 21-25 de ani Peste 26 de ani Total

Management 4% 3% 2% 3% 2% 1% 1% 16%

Comunicare 5% 3% 2% 5% 2% 3% 2% 21%

IT / tehnic 1% 2% 1% 3% 2% 2% 2% 13%

Legislație / scriere proiecte 3% 4% 1% 2% 1% 2% 1% 13%

Conservare / reabilitare 1% 1% 1% 1% 1% 0% 0% 7%

Incert 4% 1% 2% 2% 2% 1% 2% 15%

Diverse 3% 4% 2% 3% 2% 1% 1% 15%

Total 21% 17% 11% 19% 12% 10% 9% 100%

Datele mai arată faptul că, indiferent de nivelul de educație formală a respondenților, cursurile de comunicare rămân cea mai populară opțiune (21%), pe ultimul loc în preferințe clasându-se cursurile de conservare / reabilitare (7%).

În același timp, respondenții absolvenți de facultate sunt cei mai numeroși atunci când sunt rugați să precizeze tipul de curs

dorit, indiferent de tipul acestuia. O posibilă explicație constă în faptul că absolvenții de facultate sunt cei mai numeroși în eșantion, reprezentând 48% din totalul respondenților. Pe ultimul loc din punctul de vedere al reprezentării numerice se clasează absolvenții de studii liceale (11%).

Tabelul 17. Cunoștințe vizate, în funcție de nivelul de educație formală a respondenților

Liceu Facultate Masterat Doctorat TotalManagement 1% 8% 5% 2% 16%

Comunicare 3% 10% 6% 2% 21%

IT / tehnic 2% 7% 3% 1% 13%

Legislație / scriere proiecte 1% 7% 4% 1% 13%

71Criterii de selecție a cursurilor

Liceu Facultate Masterat Doctorat TotalConservare / reabilitare 1% 3% 2% 2% 7%

Incert 2% 7% 5% 1% 15%

Diverse 1% 7% 4% 2% 15%

Total 11% 48% 30% 11% 100%

Capitalul uman al respondenților conduce, într-o oarecare măsură, către răspunsuri diferite atunci când este adusă în discuție tipologia cursurilor de formare profesională. Analizele au evidențiat că persoanele cu nivel de educație mai scăzut simt o nevoie mai mare de cursuri de calificare sau inițiere. Cursurile de perfecționare sau specializare sunt privite ca necesare indiferent de nivelul de educație. Același tipar a fost observat și în cazul distribuțiilor în funcție de competențele lingvistice. În schimb, competențele digitale nu creează diferențe între preferințele pentru un anumit tip de curs (mai multe detalii, în Tabelul X3 din Anexe).

Indicatorii de capital uman utilizați nu diferențiază doar între tipurile de cursuri la care respondenții vor să participe, ci și în funcție de cunoștințele pe care vor să le dobândească. Analizele au evidențiat că respondenții cu studii universitare (licență, master și doctorat) doresc în mai mare măsură

cursuri de management, iar persoanele cu studii doctorale, în particular, doresc să participe la cursuri de conservare / reabilitare. În schimb, persoanele cu studii liceale au menționat în mare măsură nevoia pentru cursuri de comunicare sau IT (tehnice). Competențele lingvistice diferențiază în mod evident preferința pentru cursuri de management (dorite în proporție mai mare de cei cu competențe peste media eșantionului) și de comunicare (dorite în proporție mai mare de cei cu competențe lingvistice sub media eșantionului). În mod interesant, competențele digitale nu diferențiază foarte mult în ceea ce privește nevoia pentru cursuri tehnice, de IT, dar, la fel ca în cazul celorlalți doi indicatori de capital uman, s-a observat că persoanele cu competențe digitale peste medie au menționat într-o proporție mai mare cursurile de management (mai multe detalii, în Tabelul X4 din Anexe).

5. Criterii de selecție a cursurilorÎntrebați fiind care este durata optimă a unui curs de

formare profesională, cei mai mulți respondenți (40%) au declarat că acesta ar trebui să dureze cel puțin 1 an, spre deosebire de o altă treime dintre respondenți (32%), care afirmă că un curs n-ar trebui să dureze mai mult de 2 luni. În același timp, 28% dintre participanții la studiu consideră că durata optimă a unui curs este cuprinsă între 2 luni și 1 an.

Tabelul 18. Durata optimă a unui curs

Nr. cazuri Procente

Cel mult 2 luni 251 32%

Între 2 luni și 1 an 222 28%

Cel puțin 1 an 312 40%

Total 785 100%

72 Criterii de selecție a cursurilor

Dat fiind faptul că angajații din biblioteci sunt cei mai numeroși în prezentul studiu, acest lucru poate explica și faptul că majoritatea respondenților care consideră că un curs ar trebui să dureze cel mult 2 luni (12%) sau cel puțin 1 an (13%) activează în biblioteci.

Pe de altă parte însă, cei mai mulți dintre respondenții care consideră că un curs ar trebui să dureze între 2 luni și 1 an lucrează mai degrabă în centre culturale (6%).

Tabelul 19. Durata optimă a unui curs, în funcție de instituția în care lucrează respondentul


Cel mult 2 luni 12% 4% 5% 5% 2% 2% 1% 32%

Între 2 luni și 1 an 6% 4% 5% 6% 2% 2% 3% 28%

Cel puțin 1 an 13% 8% 5% 6% 3% 2% 3% 40%

Total 32% 16% 15% 18% 7% 7% 7% 100%

Pe lângă componenta de cercetare cantitativă, prezentul studiu cunoaște și o componentă calitativă, obținută în urma a două întâlniri de lucru (denumite în limbaj sociologic „focus-grupuri”) cu reprezentanți ai diverselor instituții de cultură sau persoane fizice autorizate din domeniul culturii.

Astfel, putem identifica o serie de aspecte pe care întâlnirea cu reprezentanții instituțiilor le-a conturat:

• Pentru a fi atractive, cursurile trebuie să aibă o componentă practică, iar cunoștințele dobândite să aibă o aplicabilitate imediată;

• Limbajul utilizat la cursuri trebuie să fie adaptat la nivelul de pregătire al cursanților, iar conceptele abstracte trebuie explicate cât mai clar;

• Modul de transmitere a informației este la fel de important precum informația în sine;

• Oferta de cursuri trebuie să cuprindă atât cursuri de sine stătătoare (pentru persoanele care au deja o bază, dar care doresc cunoștințe suplimentare), cât și pachete de cursuri;

• Durata optimă a unui curs depinde de tema acestuia, participanții menționând preferința atât pentru cursuri intensive, cât și pentru cele de lungă durată, care pot fi urmate după programul de la locul de muncă;

• Principalele modalități de informare privind oferta de cursuri sunt reprezentate de internet, târguri specializate, dar mai ales de experiența anterioară cu furnizorul de cursuri;

• Participanții la studiu au declarat faptul că ar prefera să primească informații privind ofertele de cursuri, atât în domenii pentru care manifestă interes la momentul în cauză, dar și cursuri pe care să le aibă în vedere pentru viitor;

• Reputația furnizorului de cursuri este un criteriu foarte important în opinia respondenților;

• Unul dintre impedimentele întâmpinate de către respondenți în participarea la cursuri este dat de costul foarte mare al acestora, astfel încât, fără sprijinul financiar al instituției, participarea la cursuri se dovedește a fi extrem de anevoioasă.

De asemenea, participanții la discuțiile de grup consideră că un curs care să dureze cel mult câteva luni este cel mai recomandat, iar în funcție de programul pe care îl au la locul de muncă, ar opta fie pentru un curs intensiv, fie pentru unul care are loc de două ori pe săptămână, dar care durează câteva luni. (actriță, p.f.a.): Și eu cred că depinde foarte mult [n.n.: durata

unui curs, de tema acestuia]... de exemplu, cursul pe care eu

73Criterii de selecție a cursurilor

l-am făcut, de această tehnică alternativă teatrală, a durat zece săptămâni, [n.n.: cursul avea loc] o dată pe săptămână. Nu a fost mult, a meritat categoric. Pe noi, actorii, e greu să ne aduni mai mulți într-un loc, și atunci dacă ar fi fost în fiecare zi, avem programe foarte diferite, ar fi fost probabil mai complicat. Dar cred că depinde foarte mult de curs. Dacă e ceva care mă interesează, mă duc oricât, și trei luni, și șase luni dacă e ceva ce răspunde nevoilor mele.

(reprezentant instituție de patrimoniu): Depinde de cât de atrăgător e cursul. La mine, spre exemplu, depinde și de lunile anului. Eu în perioada asta sunt foarte dornică să fac cursuri, deci de prin septembrie până prin aprilie dacă se poate eu pot face cursuri. În lunile de vară este mult mai mult de lucru la servici și atunci este mai complicat să gestionezi un curs care este, să zicem, de două ori pe săptămână sau chiar de trei ori, deși eu aș prefera un curs care să fie de trei ori pe săptămână și să fie undeva de... două luni.

(reprezentant bibliotecă): Depinde și de complexitatea domeniului. Acum, dacă mă întrebați așa rapid, aș zice că prefer cursurile mai condensate, adică să mă duc, să învăț, să termin repede și să vin să aplic pentru că cele mai multe cursuri își au rădăcina într-o nevoie identificată la locul de muncă. Și atunci, am nevoie să mă duc, să îmi rezolv nevoia, să vin cu rezultatul și să îl aplic.

(reprezentant muzeu): E vorba și de timpul pe care îl avem noi la dispoziție. Dacă e un curs după serviciu, prefer de unu, maxim două întâlniri pe săptămână, că, dacă ar fi zilnic, nu cred că aș face față pe o perioadă mai lungă. Sau să fie mai condensat să îmi iau liber de la serviciu pentru o săptămână sau două.

(reprezentant bibliotecă): Două, că atâta permite Codul muncii.

(pictoriță, p.f.a.): M-ar interesa un curs de trei luni, cu prezență de două ori pe săptămână, cu un rezultat [n.n.: ininteligibil, probabil „temeinic în domeniul”] fotografiei, Photoshopului. Cu siguranță participarea la cursuri de formare profesională

este o decizie care necesită atât un amplu proces de decizie, cât și o serie de adaptări pe care oamenii trebuie să le aducă programului lor de zi cu zi pentru a putea să își continue formarea profesională, iar acest lucru să nu afecteze activitățile curente importante. Astfel, cursurile capătă o importanță și mai mare, dat fiind faptul că un curs, în opinia majorității respondenților (68%), trebuie să dureze cel puțin două luni.

Astfel, se impune necesitatea identificării principalelor criterii pe care un curs trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat util. Respondenții consideră că o importanță extrem de mare o au chiar cunoștințele dobândite în cadrul cursurilor (98%) sau reputația furnizorului de cursuri (94%).

Procente similare privind nivelul de importanță se înregistrează și în cadrul altor criterii, precum durata (87%) sau prețul cursurilor (86%), dar și limba (85%) și locul de desfășurare a acestora (84%).

Respondenții consideră, de asemenea, că este importantă și participarea colegilor la respectivele cursuri (67%), însă, raportat la informațiile prezentate anterior, prezența colegilor pare să fie cel mai puțin important criteriu de care participanții la studiu țin cont în momentul alegerii cursurilor.

74 Criterii de selecție a cursurilor

Tabelul 20. Criterii de selecție a unui curs

Deloc sau puțin important Indiferent Destul sau foarte important Nr. cazuri

Cunoștințele dobândite în cadrul cursurilor 1% 1% 98% 804

Reputația furnizorului de cursuri 3% 3% 94% 800

Prețul cursurilor 5% 10% 86% 780

Durata cursurilor 4% 9% 87% 797

Locul derulării cursurilor 6% 10% 84% 800

Participarea altor colegi la cursuri 14% 19% 67% 801

Limba în care se desfășoară cursurile 6% 10% 85% 802

Mai mult decât atât, prezentul studiu a măsurat și relația existentă între criteriile anterior amintite pe care respondenții le consideră importante și profilul socio-demografic al respondenților.

Astfel, cunoștințele dobândite în cadrul cursurilor sunt importante pentru acele persoane care consideră că și reputația furnizorului47, prețul48 sau durata cursurilor49 sunt importante.

Reputația furnizorului de cursuri pare să conteze pentru acei respondenți care consideră că și participarea colegilor la curs50 constituie un criteriu important pentru alegerea programului de formare profesională.

În același timp, persoanele care consideră importantă limba în care se desfășoară cursurile au mai degrabă un nivel mai scăzut de educație formală51, nu vorbesc limbi străine52, dar au totuși un nivel mai ridicat de satisfacție în legătură cu locul de muncă53.

47 (r=.21**)

48 (r=.23***)

49 (r=.22***)

50 (r=.23***)

51 (r=.-20***)

52 (r=.23***)

53 (r=.19***)

Felul în care este privită durata pe care ar trebui să o aibă un curs diferă, la rândul ei, în funcție de indicatorii de capital uman, în special pentru categoriile „cel mult două luni” și „cel puțin un an”. Așadar, respondenții cu studii universitare (în special cei cu studii doctorale) tind să prefere cursurile a căror durată este de cel puțin un an, în detrimentul celor care durează cel mult două luni. Rezultate similare au fost obținute și pentru caracteristica ce ține de competențele lingvistice, astfel încât persoanele situate peste media eșantionului au o probabilitate mai mare de a menționa o durată de cel puțin un an (44%) comparativ cu respondenții situați sub media eșantionului (38%). În ceea ce privește competențele digitale, s-a observat că persoanele al căror scor a fost sub media eșantionului au pondere mai mare în a considera „cel puțin un an” durata optimă a unui curs (mai multe detalii, în Tabelul X5 din Anexe). Referitor la criteriile de selecție a cursurilor de formare, caracteristica pentru care indicatorii de capital uman au creat diferențe este „limba de predare”, importanța acestui aspect scăzând odată cu creșterea nivelului de educație, a competențelor lingvistice și a celor digitale (mai multe detalii, în Tabelul X6 din Anexe).

75Surse de informare privind cursurile de formare profesională disponibile

6. Surse de informare privind cursurile de formare profesională disponibile

Întrebați care sunt principalele mijloace de informare utilizate, respondenții au menționat cu preponderență internetul (95%), urmat de broșuri / pliante (25%) sau de târguri de specialitate (10%). Procentele menționate sunt obținute din raportarea fiecărei întrebări la numărul total de respondenți, astfel încât procentele nu sunt menite să însumeze 100%. Tabelul 21. Mijloace de informare

Da Nr. cazuri

Internet 95% 779

Târguri 10% 82

Broșuri 25% 203

Altă variantă 7% 761

În plus, pe lângă cele trei variante prestabilite de răspuns, respondenților le-a fost oferită posibilitatea de a preciza și alte mijloace de informare, acele mijloace pe care aceștia le folosesc des sau pe care le consideră legitime. Alte surse de informare, exact cum au fost precizate de către respondenți, sunt: „TV, mass-media, serviciul metodic al bibliotecii județene, oferta de la furnizor, diverse proiecte cu fonduri europene pentru dezvoltarea resurselor umane, participare directă, networking, conferințe, colocvii, adrese la instituții, colegi, cursuri.”

Dacă respondenții care au completat chestionarul susțin mai degrabă că sursa principală de informare este internetul, participanții la focus-grupuri se informează de la cunoscuți, furnizori de cursuri în care au încredere, dar și folosind internetul: (reprezentant muzeu): Eu cred că dacă vrei să faci un curs,

chiar te informezi și îl cauți. Eu așa am aflat de unele cursuri, de la cunoștințe, prieteni... Am fost recent la cursul

de fotopoetică și aveam prieteni care făceau poze foarte frumoase, expresive, și atunci am zis „unde ați învățat?” și mi-au explicat că la cursul cutare și m-am dus. [n.n.: Găsește cursurile pe site-urile furnizorilor] că, din ce știu eu, nu sunt foarte mulți.

(actriță, p.f.a.): Eu mărturisesc că nu știam de existența acestui centru [n.n.: INCFC], eu de obicei caut pe Google dacă mă interesează ceva. Din păcate, eu stau foarte prost cu timpul, dar caut dacă mă interesează ceva. De exemplu, am căutat la UNATC, mă interesează masterele, în fine, vreau să reiau și masterul pe care l-am abandonat, sau poate să încep altul, dar, tot așa, a trebuit să intru pe site, să caut, să mă uit acolo, [...] e greu să ajungi la informații. Mi-aș dori să mă informeze cineva, să fie publice...

(actriță, p.f.a.): Da! Pe mine m-ar interesa și cursuri din alte domenii pentru că meseria noastră nu e suficientă și atunci aș vrea să fac alte lucruri.

(reprezentant muzeu): Într-un newsletter d-ăsta pot să fie informații despre un curs la care probabil nu m-aș fi gândit niciodată.

(reprezentant bibliotecă): Eu întâi îmi identific nevoia, apoi încep să caut. Acum am început să cunosc furnizorii prin prisma atribuțiilor mele de serviciu, dar înainte nu-i știam, căutam la liber pe Google „curs domeniul x” și începeam să sun și să întreb, să trimit mailuri, să intru într-o corespondență ca să aflu informații și dacă, într-adevăr, cursul mi se potrivește.

(pictoriță, p.f.a.): Eu am căutat pe Google. M-am uitat la review-uri, pentru mine sunt foarte importante. Întâmplător, am întâlnit la expoziție la Romexpo, era o expoziție de mobilier, și erau acolo și niște oferte pentru cursuri de design interior.

76 Percepții asupra pieței de formare și a sistemului de învățământ

Privind sursele din informare despre cursurile de formare profesională prin prisma indicatorilor de capital uman, am observat că ponderea respondenților care utilizează internetul crește odată cu educația. O observație interesantă este că indicatorul de competențe digitale nu diferențiază utilizarea internetului, explicația fiind că internetul este, oricum, cea

mai utilizată modalitate de informare despre cursuri (95% din totalul respondenților). În ceea ce privește gradul de cunoaștere a limbilor străine, analizele au evidențiat că acest indicator nu diferențiază între preferințele pentru informare ale persoanelor participante la studiu (mai multe detalii, în Tabelul X7 din Anexe).

7. Percepții asupra pieței de formare și a sistemului de învățământ

Întrebați fiind dacă, în opinia lor, sistemul actual de învățământ corespunde cerințelor de pe piața muncii, majoritatea respondenților (81%) au susținut că acest lucru nu se întâmplă, spre deosebire de doar 19% dintre respondenți care consideră că școala românească pregătește temeinic persoanele pentru cerințele de pe piața muncii. Tabelul 22. Sistemul de învățământ corespunde cerințelor pieței muncii

Nr. cazuri Procente

Nu 526 81%

Da 123 19%

Total 649 100%

Majoritatea celor care consideră sistemul de învățământ ca fiind insuficient pentru formarea profesională a unei persoane activează în biblioteci (22%), centre culturale (15%) sau muzee (13%). Cu toate acestea, angajații din biblioteci sunt cei mai numeroși în eșantionul de cercetare, astfel că proporția răspunsurilor oferite de aceștia poate fi influențată și de acest aspect.

Tabelul 23. Sistemul de învățământ corespunde cerințelor pieței muncii în funcție de tipul instituției

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

l

Nu 22% 13% 13% 15% 6% 6% 6% 81%

Da 8% 3% 3% 2% 1% 1% 1% 19%

Total 30% 16% 16% 18% 7% 6% 7% 100%

Ulterior, respondenții au fost rugați să precizeze dacă, în opinia lor, piața actuală de formare (traininguri, cursuri) acoperă nevoile de formare existente pe piața muncii. Dat fiind faptul că 27% dintre respondenți nu au răspuns la această întrebare, datele trebuie analizate cu precauție.

Piața de formare pare totuși mai adaptată nevoilor de pe piața muncii în comparație cu sistemul de învățământ. Cu toate acestea, 72% dintre respondenți consideră că oferta actuală de traininguri și cursuri nu acoperă nevoile existente de pe piața muncii.

77Percepții asupra pieței de formare și a sistemului de învățământ

Tabelul 24. Piața de formare acoperă nevoile existente pe piața muncii

Nr. cazuri Procente

Nu 431 72%

Da 170 28%

Total 601 100%

Angajații din bibliotecă, prin prisma suprareprezentării din eșantion, se află atât în fruntea clasamentului celor care susțin că piața de formare este inadecvată nevoilor pieței muncii (18%), cât și în fruntea celor care consideră că totuși piața de formare acoperă nevoile din piața muncii (11%). Tabelul 25. Piața de formare acoperă nevoile existente pe piața muncii, în funcție de tipul instituției

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

lNu 18% 13% 13% 13% 6% 5% 5% 72%

Da 11% 4% 4% 4% 1% 2% 2% 28%

Total 29% 17% 17% 17% 7% 6% 7% 100%

Nu în ultimul rând, am dorit să identificăm măsura în care respondenții consideră că sistemul de învățământ, dar și piața de formare corespund nevoilor existente pe piața muncii, ținând cont de profilul socio-demografic al respondenților.

Persoanele care consideră că sistemul actual de învățământ nu pregătește indivizii pentru cerințele de pe piața muncii sunt mai degrabă persoanele care consideră că nici piața de formare nu este suficient de cuprinzătoare54 și care au un nivel general mai scăzut de satisfacție în legătură cu locul de muncă deținut.55

54 (r=.66***)

55 (r=-.21***)

În același timp, respondenții care consideră că oferta actuală de cursuri nu acoperă nevoile existente pe piața muncii au mai degrabă un nivel general mai scăzut de satisfacție în legătură cu locul de muncă deținut.56

Mai mult decât atât, aproximativ 45% dintre respondenți declară că, de la începutul carierei până în prezent, au participat la 1-3 cursuri de formare profesională, în timp ce aproximativ 28% susțin că au participat la 4-7 cursuri până în prezent. Totodată, 16% dintre respondenți au participat la cel puțin șapte cursuri de formare profesională, spre deosebire de 12% dintre participanți care susțin că, de la începutul carierei până în prezent, nu au fost la niciun curs de formare. Tabelul 26. Numărul de cursuri la care au participat respondenții, de la începutul carierei până în prezent

Nr. cazuri Procente

Niciun curs 96 12%

1-3 cursuri 364 45%

4-7 cursuri 226 28%

Peste 7 cursuri 132 16%

Total 818 100%

Datele arată faptul că angajații din biblioteci sunt cei mai numeroși, astfel că aceștia se află în topul clasamentului de participare la cursuri de formare, o bună parte dintre aceștia participând la 1-3 cursuri până în prezent (12%), spre deosebire de angajații din centrele culturale (3%), care se află în fruntea clasamentului celor care nu au participat la niciun curs de formare profesională de la începutul carierei până în prezent.

56 (=-.22***)

78 Percepții asupra pieței de formare și a sistemului de învățământ

Tabelul 27. Numărul de cursuri la care au participat respondenții, de la începutul carierei până în prezent, în funcție de tipul instituției

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

l

Niciun curs 2% 2% 2% 3% 2% 0% 1% 12%

1-3 cursuri 12% 9% 7% 8% 3% 3% 3% 45%

4-7 cursuri 11% 3% 4% 4% 2% 2% 1% 28%

Peste 7 8% 1% 2% 2% 1% 2% 1% 16%

Total 32% 16% 15% 17% 7% 7% 7% 100%

Analizele de corelație efectuate indică faptul că persoanele care au participat la mai multe cursuri sunt mai degrabă persoane cu vechime mai mare în câmpul muncii57, iar datele mai arată faptul că numărul de cursuri nu este asociat58 nici cu nivelul de educație formală a respondenților, nici cu nivelul general de competențe lingvistice sau digitale sau cu numărul de dificultăți pe care aceștia susțin că le-ar întâmpina în eventualitatea participării la cursuri.

Aceste rezultate sugerează faptul că există o probabilitate ridicată ca drepturile angajaților din domeniul culturii să fie respectate de către managementul instituțiilor, mai ales atunci când vine vorba despre formarea profesională. Totodată, în opinia participanților la studiu, cursurile eficiente sunt cele care acoperă și dimensiunea practică a temelor studiate.

Felul în care respondenții s-au raportat la sistemul de învățământ, în general, sau la cursurile de formare, în particular, diferă, într-o oarecare măsură, în funcție de capitalul lor uman. Dintre cei trei indicatori folosiți, nivelul de educație și competențele lingvistice sunt caracteristicile unde diferențele au fost cele mai clare. Astfel, gradul celor care au

57 (r=.30***)

58 În mod semnificativ statistic

fost de acord cu afirmațiile „sistemul actual de învățământ corespunde cerințelor de pe piața muncii în domeniul culturii” și „piața actuală de formare (traininguri, cursuri) acoperă nevoile existente pe piața muncii în domeniul culturii” scade pe măsură ce cresc nivelul de educație și gradul de cunoaștere a limbilor străine (mai multe detalii, în Tabelul X8 din Anexe).

Relația dintre numărul de cursuri la care au participat și capitalul uman al respondenților nu este una solidă, neexistând astfel diferențe concrete în funcție de educație, cunoașterea limbilor străine sau utilizarea calculatorului. Deși poate suna contraintuitiv, acest lucru nu este un motiv de îngrijorare, ci dimpotrivă. Cursurile de formare profesională reprezintă una dintre metodele de acumulare a capitalului uman, iar faptul că există o tendință de participare similară (indiferent de educație, competențe lingvistice și digitale) reprezintă un semnal bun, de nediscriminare a angajaților (mai multe detalii, în Tabelul X9 din Anexe).(reprezentant muzeu): Mie mi-a plăcut cel mai mult cursul unde

am învățat să coordonăm voluntari, pentru că tot ce am învățat acolo am învățat prin joc și a fost foarte interactiv.

(reprezentant bibliotecă): Mie mi-au plăcut cursurile unde erau foarte bine îmbinate aspectele teoretice cu cele practice, în care existau foarte multe aplicații practice și, de asemenea, erau îmbinate activitățile de predare – în care formatorul explica, iar noi luam notițe – cu activitățile de interacțiune și joc. Un exemplu ar putea fi cursul de Marketing online și gestionarea rețelelor de socializare, unde fiecare informație transmisă își găsea un studiu de caz, o aplicație practică, efectiv eram puși să aplicăm ceea ce ni se preda. Și un alt exemplu de „așa da” a fost cursul pe care l-ați organizat voi aici [n.n.: INCFC] de staff management. Fiecare informație transmisă era adusă cumva către noi, atât către zona publică, dar și către zona de privat.

(reprezentant instituție de patrimoniu): Eu am făcut la un moment dat un curs de management de proiect cu o domnișoară de la ASE, o tânără lectoriță care era așa, ca

79Percepții asupra pieței de formare și a sistemului de învățământ

domnișoara [n.n.: arată către comoderatoare], la început de drum, dar care a reușit să ne capaciteze. Noi eram nu așa tineri ca ea, dar dornici de a învăța. Am făcut grupe de lucru și era interesant că fiecare grup de lucru își făcea un anumit proiect, a doua zi de curs, se schimbau proiectele între ele și tu trebuia să ghicești, aveai anumite date și indicii – să le spui celorlalți cum ai vedea tu și tot așa. Până la urmă ieșea un proiect al fiecăruia – asta se întâmpla cinci zile la rând – și au ieșit niște proiecte... Știu că cineva din grupul respectiv a aplicat cu proiectul respectiv și a câștigat [n.n.: finanțare], și nu la AFCN, cred că a fost un pic mai dezvoltat și a mers pe conservare, restaurare, pe fonduri norvegiene. Ne-am bucurat, dar cel mai tare cred că s-a bucurat domnișoara respectivă – îmi cer scuze, acasă am caiețelul cu numele ei, dar a fost extraordinar. Era vara la mare cursul. Nu o să credeți, dar ne duceam la cursuri, să nu întârziem. Alți colegi mergeau la plajă, iar noi eram cu cinci minute, șapte minute înainte... A fost extraordinar, cred că a fost în 2015.

(reprezentant bibliotecă): Sunt utile cursurile care reușesc să ne scoată cumva din zona de confort. Fiecare dintre noi deține acolo, în sertărașele creierului, resurse nebănuite și mi s-a întâmplat, mai la începutul carierei, am participat la un curs de scriere proiecte. Mi se părea ceva imposibil să scrii proiecte, mai ales ca eu veneam din mediul privat, lucrasem într-un departament de comunicare și nu prea știam despre proiectele astea cu fonduri nerambursabile. Mi-am dat seama că a fost foarte important începutul acela de care mă temeam foarte tare, care m-a destabilizat un pic, pentru că nu mă simțeam confortabil acolo, aveam senzația – cred că era și o realitate – că eram persoana cu ce mai puțină experiență din grup, dar rezultatul a fost unul bun. În același timp, un curs se poate dovedi greu de parcurs

atunci când informațiile teoretice nu își găsesc un echivalent în practică, iar lectorii nu reușesc să capteze atenția și interesul cursanților.

(actriță, p.f.a.): Eu cred, răspunzând și la întrebarea anterioară, că este foarte importantă componenta practică la un curs. Bine, mie mi se pare că asta lipsește cu desăvârșire școlii românești, de la clasa pregătitoare până la doctorat, și anume aplicabilitatea lucrurilor pe care le învățăm. Și noi, actorii – bine, la noi e mai simplu, la noi e „pe făcutelea”, adică vrei, nu vrei, trebuie să le faci –, dar în alte domenii, cum a fost și la master, venind dintr-un domeniu profund artistic, fără cunoștințe prea detaliate în domenii conexe, cum ar fi marketing, pentru mine, teoria era pur și simplu ca o poezie abstractă. Fără aplicabilitate practică, mă uitam ca la televizor, pentru că nu dețineam limbajul necesar.

(reprezentant instituție de patrimoniu): Eu am făcut un curs de formator, aici în București, nu mai știu firma. În fine, am luat diploma, dar a fost extrem de greu, am zis „frate, totuși, trecusem printr-o facultate, printr-un master, printr-un doctorat...” Eu n-am înțeles nimic din acel curs. Sincer! Dar m-am dus... Lectorița cred că știa foarte multe, dar nu știa... Frate, ești formator, tu ar trebui să... încearcă să pui altfel... Pentru că mai erau și tineri. Deci dacă eu, care mai aveam totuși ceva în spate, nu am înțeles nimic, și nu doar eu, am zis, „hai că poate sunt eu într-o perioadă când sunt mai bătută în cap și nu înțeleg nimic”, dar nu! Cred că trei sferturi din cei prezenți la curs nu... [n.n.: au înțeles]. Nu reușea să ne capaciteze, și culmea era că, în același timp, a mai fost un lector pe care probabil că dacă l-aș fi văzut undeva pe stradă – acum sunt rea – și mi-ar fi spus cineva că este lector nu aș fi crezut. Eh!, vreau să vă spun că era o diferență de la cer la pământ, numai că era mai important ce trebuia să facem cu acea doamnă [n.n.: și nu puteau participa la ambele cursuri]. Am zis că trebuie să mai reiau anumite chestii... Din când în când mă mai apucă la servici... Mai ales că am zis că am predat și eu anumite chestii, și la facultate, și zic: „Măi, cum Dumnezeului nu reușesc să înțeleg ce încearcă doamna respectivă să îmi spună?” Sunt cam abstracte... Eu nu m-am dus să învăț abstractul, că abstractul îl știu și pot să-l iau din cărți singură, vreau să mă ajuți să îmi pun bazele.

80 Eventuale impedimente privind formarea continuă

8. Eventuale impedimente privind formarea continuăÎntrebați care ar fi principalele dificultăți cu care s-ar

confrunta în eventualitatea participării la cursuri de formare profesională, cei mai mulți respondenți (45%) declară că programul încărcat de la locul de muncă reprezintă dificultatea principală. Pe locul al doilea se clasează sacrificarea timpului liber petrecut cu familia (32%), motiv imediat urmat de faptul că participarea la cursuri nu ar duce la o creștere salarială (27%), precum și faptul că perspectiva unui examen reprezintă un factor de stres (16%). În același timp, 11% dintre respondenți consideră că sacrificarea timpului liber pe care l-ar fi petrecut odihnindu-se, călătorind sau dezvoltându-se personal ar fi afectat de o eventuală participare la cursuri59.

Cu toate acestea, 13% dintre respondenți reclamă faptul că prezența la astfel de cursuri le-ar condiționa păstrarea locului actual de muncă. Acest ultim argument este extrem de important, întrucât, dacă într-adevăr aceste lucruri se petrec în instituțiile de cultură, litera legii ar fi în mod cert încălcată; în schimb, spiritul acesteia ar fi respectat – datorită faptului că se pune accent pe creșterea nivelului de calificare a personalului. Tabelul 28. Dificultăți în participarea la cursuri de formare profesională

Da

Program 45%

Timp – familie 32%

Salariu 27%

Examen 17%

Condiționare 13%

Timp liber 11%

59 Procentele menționate sunt obținute din raportarea fiecărei întrebări la numărul total de respondenți, astfel încât, procentele celor șase întrebări nu sunt menite să însumeze 100%.

Pentru majoritatea respondenților din biblioteci (24%), programul de la locul de muncă nu reprezintă un impediment în a participa la cursuri, însă acest aspect este problematic pentru majoritatea angajaților din celelalte instituții, precum centre culturale (9%) sau teatre (8%), precum și pentru respondenții care au un nivel mai ridicat de educație formală60. Tabelul 29. Dificultăți în participarea la cursuri de formare profesională în funcție de tipul instituției

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

l

Nu 24% 8% 7% 8% 3% 3% 2% 55%

Da 8% 8% 8% 9% 4% 3% 4% 45%

Total 32% 16% 15% 17% 7% 7% 7% 100%

Majoritatea respondenților care consideră că sacrificarea timpului petrecut cu familia nu reprezintă un impediment în participarea la cursuri lucrează în biblioteci (21%), centre de cultură (13%) sau muzee (11%). Tabelul 30. Dificultăți în participarea la cursuri în funcție de tipul instituției (Timp – familie)

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

l

Nu 21% 11% 9% 13% 5% 6% 4% 68%

Da 11% 5% 6% 5% 2% 1% 3% 33%

Total 32% 16% 15% 17% 7% 7% 7% 100%

Perspectiva stresului aferent studierii pentru un examen nu reprezintă un impediment pentru majoritatea respondenților 60 (r=.22***)

81Eventuale impedimente privind formarea continuă

(83%), procentele celor care consideră totuși examenul un impediment fiind extrem de mici, raportate fiind la totalul răspunsurilor pentru fiecare instituție în parte. Tabelul 31. Dificultăți în participarea la cursuri în funcție de tipul instituției (Stres- examen)

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

l

Nu 25% 13% 13% 15% 5% 6% 7% 83%

Da 8% 3% 3% 2% 1% 1% 0% 17%

Total 32% 16% 15% 17% 7% 7% 7% 100%

Faptul că participarea la cursuri – și deci obținerea unor competențe suplimentare – nu ar duce la o creștere salarială reprezintă un impediment mai degrabă pentru angajații din biblioteci (9%), chiar dacă mare parte dintre angajații din acest tip de instituție nu consideră lipsa creșterii salariale ca fiind un factor descurajator (23%).

În mod similar, nici angajații din alte tipuri de instituții nu consideră lipsa creșterii salariale ca fiind un impediment privind participarea la programe de formare profesională. Datele arată faptul că acest motiv este invocat mai degrabă de către respondenții cu un nivel mai scăzut de satisfacție generală cu locul de muncă61. Tabelul 32. Dificultăți în participarea la cursuri în funcție de tipul instituției (Salariu)

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

l

Nu 23% 10% 12% 12% 5% 4% 5% 73%

Da 9% 5% 3% 5% 2% 2% 1% 28%

Total 32% 16% 15% 17% 7% 7% 7% 100%

61 (r=-.22***)

Nu în ultimul rând, deși majoritatea respondenților din toate instituțiile declară că locul de muncă nu le este condiționat de participarea la cursuri, acest lucru se întâmplă totuși pentru 4% dintre angajații care lucrează în biblioteci și 3% pentru cei care lucrează în teatre. Tabelul 33. Dificultăți în participarea la cursuri în funcție de tipul instituției (Condiționare)

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

l

Nu 28% 14% 12% 15% 6% 5% 6% 87%

Da 4% 2% 3% 2% 1% 1% 1% 14%

Total 32% 16% 15% 17% 7% 7% 7% 100%

De asemenea, participanții la focus-grupuri au menționat o serie de posibile dificultăți cu care s-ar confrunta în eventualitatea participării la un curs. Printre cele mai des menționate constrângeri le putem aminti pe cele financiare, de timp sau care țin de oferta limitată de cursuri.

Dintre cele șase posibile impedimente care i-ar face pe respondenți să nu participe la cursurile de formare profesională (program, timpul dedicat familiei, timpul liber, stresul examenelor, salariul sau condiționarea), indicatorii de capital uman diferențiază cel mai concret în cazul programului pe care îl au oamenii, mult mai evident decât în cazul celorlalte componente care țin de timp: timpul liber și timpul cu familia. Odată cu creșterea nivelului de educație, programul (și prin extensie teama de a nu reuși să-și ducă la capăt obligațiile de muncă) are o importanță din ce în ce mai mare, fapt care a fost observat și pentru ceilalți indicatori de capital uman – persoanele cu competențe lingvistice și digitale peste media eșantionului au o probabilitate mai mare de a considera programul un posibil impediment pentru participarea lor la cursurile de formare continuă (mai multe detalii, în Tabelul X10 din Anexe).

82 Eventuale impedimente privind formarea continuă

(reprezentant instituție de patrimoniu): Când am auzit că este așa [n.n.: instituția nu dorește să suporte costurile cursurilor pe care doresc să le urmeze angajații], am zis: „Măcar jumătate- jumătate” și mi s-a zis: „Dar de ce îți trebuie ție? Tu ai predat muzeologie, marketing cultural și îți trebuie [n.n.: curs de] curator?”, și zic: „Da, îmi trebuie, dar de fapt nu neapărat că îmi trebuie, că până la urmă, cum a zis [n.n. numele moderatorului], îți trebuie și acea diplomă, dar poate mai învăț ceva”. Nu sunt bani pe chestia asta, noi nu facem neapărat expoziții, deși, în ultimii ani – și acum, să mă laud puțin, pentru anul trecut am luat o medalie de la Președenție pentru tot ce am făcut anul trecut cu mausolee, cu câmpul Mărășești – ce a însemnat, de fapt, expoziții. Or, dacă eu mă pot simți și mai bine... Nu știu, o să mai încerc și la anul.

(reprezentant muzeu): Asta pentru că, uneori, la locul de muncă faci și unele lucruri care nu sunt prinse în totalitate în fișa postului și de care ai nevoie.

(reprezentant bibliotecă): Departamentul nostru chiar susține formarea profesională atât timp cât programul respectiv se află în planul de formare. La noi, la final de an, se întocmește planul de pregătire profesională pentru anul următor. Evident că fiecare curs din plan trebuie justificat, adică persoana care aplică trebuie într-adevăr să îl aplice în activitatea practică, eventual să aibă în fișa de post sarcini care să justifice cumva nevoia de formare și, evident, atâta timp cât cursul există în planul de formare și este buget pe formare, se susține pregătirea profesională.

(reprezentant muzeu): E și o constrângere în funcție de buget. Noi, de exemplu, nu am avut anul acesta buget aproape pentru nimic, și atunci cei care au fost la cursuri au fost cei care aveau cumva prioritate, să zic, de exemplu restauratori, deci care erau cumva vitali pentru instituție; a fost o selecție în cadrul unei ședințe în consiliul de administrație.

(actriță, p.f.a.): Pe domeniul meu, sau pe domeniile care mă interesează pe mine, nu poți ști de dinainte dacă merită investiția sau nu. E cumva ca un blind date, nu știi… Mai ales dacă nu ai referințe, nu știi dacă cursul răspunde cu adevărat nevoilor tale. Cel puțin eu am problema asta, mai ales având și dezamăgirea școlarizării anterioare, mă întreb întotdeauna dacă chiar răspunde nevoilor mele și învăț ceva sau e doar încă o hârtie, niște bani dați. [n.n.: Ar ajuta] review-urile, un demo... și eventual finalitatea cursului – diploma să fie recunoscută de Minister, să o poți folosi cu adevărat.

(reprezentant bibliotecă): Contează foarte mult și experiența formatorului, nu neapărat CV-ul, dar măcar o prezentare...

(pictoriță, p.f.a.): Mi s-a părut foarte interesantă oferta de pachete de cursuri, la un preț substanțial mai mic. Impedimentul a fost fereastra de timp în care se desfășoară. În rest, mi s-a părut cea mai avantajoasă formulă. De exemplu „fotografie începători”, „avansați” și „Photoshop” parcă era a treia variantă în pachetul de trei. Pentru un freelancer este complicat și faptul că el se ocupă și de contabilitate, și de efectuarea lucrărilor în sine, ceea ce îi ocupă mai mult decât un program întreg de lucru, de opt ore, și este foarte greu să încadrezi și un curs – doar unul foarte... doar unul care promite foarte mult.

(reprezentant instituție de patrimoniu): Îmi cer scuze, să nu credeți că vreau să monopolizez discuția. Deci am două proiecte care se termină. Unul este de la AFCN și unul a fost al INP-ului și am ajuns să fac și chestii de achiziții publice, asta în condițiile în care noi nu avem așa ceva. Și atunci am zis: „Mă apuc și fac un curs de contabilitate-achiziții și îl fac cap-coadă, că oricum eu fac referate de plată, eu fac licitare de oferte...”

83Ocupații noi în domeniul culturii

9. Ocupații noi în domeniul culturiiPentru a identifica măsura în care instituțiile din domeniul

culturii se adaptează la schimbările ce au loc în societate, atât din punctul de vedere al competențelor angajaților, cât și din punctul de vedere al evoluției tehnologiei, respondenții au fost întrebați dacă în instituțiile în care activează au apărut ocupații noi.

Doar un sfert dintre aceștia (26%) susțin că în instituțiile în care activează au apărut astfel de ocupații, ulterior respondenții fiind rugați să precizeze cum se numesc (sau în ce constau) ocupațiile în cauză. Ocupații noi apărute în instituții, conform participanților la studiu: arhivar, consilier juridic, critic literar, curator, consilier de etică, arheolog, administrator, educator muzeal, fochist, fotograf, ocupații în departamentele de marketing sau achiziții, IT-ist, PR, referent, restaurator, sociolog, responsabil GDPR.

Cu toate acestea, se impun două precizări extrem de importante. Pe de-o parte, se constată o confuzie a respondenților cu privire la noile ocupații, în sensul că acestea sunt confundate cu eventuale noi posturi ce s-au deschis în instituție și care există în Codul COR de cel puțin câteva decenii (spre exemplu, profesii precum: arheolog, jurist, contabil). Pe de altă parte, întrebarea mai sus amintită a fost una dintre întrebările care au generat printre cele mai mari rate de non-răspuns, 29% dintre respondenți nerăspunzând la această întrebare. Astfel, rezultatele referitoare la acest subiect trebuie interpretate cu precauție. Tabelul 34. Ocupații noi apărute în instituție

Nr. cazuri Procente

Nu 431 7%

Da 148 26%

Total 579 100%

Notă: Rezultatele ce urmează a fi prezentate în acest subcapitol sunt calculate din totalul respondenților care au declarat că în instituțiile în care lucrează au apărut ocupații noi.

Majoritatea acestora consideră că noile ocupații acoperă în mare măsură (39%) sau chiar în totalitate (30%) nevoile instituției. Alte 18 procente dintre respondenți nu pot aprecia gradul de utilitate a noilor ocupații, în timp ce 13% dintre respondenți consideră că noile ocupații sunt inutile din acest punct de vedere. Tabelul 35. Noile ocupații acoperă nevoile instituției

Nr. cazuri Procente

Deloc 5 4%

În foarte mică măsură 12 9%

Potrivit 25 18%

În mare măsură 55 39%

În totalitate 42 30%

Total 139 100%

Mai mult decât atât, aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) consideră că noile ocupații îi ajută pe angajații din alte posturi să aibă un volum mai redus de muncă, în timp ce 30% dintre respondenți consideră că acest lucru nu se întâmplă. În același timp, 21% dintre respondenți nu pot aprecia măsura în care noile ocupații diminuează volumul de muncă al celorlalți angajați.

84 Caracterizarea participanților la studiu

Tabelul 36. Noile ocupații ajută angajații din alte posturi să aibă un volum mai redus de muncă

Nr. cazuri Procente

Deloc 22 16%


Potrivit 30 21%



Total 141 100%

În plus, în timp ce 74% dintre respondenți consideră că noile ocupații asigură un nivel mai ridicat de calitate a activităților aferente, 14% declară că nu pot aprecia, iar 12% (procente cumulate) dintre participanții la studiu consideră că nu există nicio modificare a calității muncii datorate noilor ocupații. Tabelul 37. Noile ocupații asigură un nivel de calitate mai ridicat al activităților aferente

Nr. cazuri Procente

Deloc 8 6%


Potrivit 20 14%



Total 139 100%

La fel de interesant este și faptul că o distribuție similară a opiniilor este întâlnită atunci când respondenții sunt chestionați cu privire la eventualul nivel superior de calificare profesională pe care îl presupun ocupațiile noi. Aproximativ trei sferturi dintre respondenți (74%) sunt de acord cu această afirmație, în timp ce 17% declară că nu pot aprecia, iar 9% dintre respondenți sunt de părere că noile ocupații nu presupun un nivel superior de calificare profesională.

Nu în ultimul rând, respondenții au fost întrebați dacă din instituțiile în care aceștia activează au dispărut ocupații ca urmare a utilizării calculatorului. Ocupații dispărute din instituție ca urmare a utilizării calculatorului sunt: casier bilete, responsabil catalog tradițional, copist partituri, custode, dactilograf, legător carte, mânuitor carte, arhivar. Tabelul 38. Noile ocupații presupun un nivel superior de calificare profesională

Nr. cazuri Procente

Deloc 5 3%


Potrivit 24 17%



Total 143 100%

10. Caracterizarea participanților la studiuÎn continuare, am dorit să observăm, dincolo de aspectele

profesionale sau socio-demografice, cum se autocaracterizează participanții la studiu. Din rațiuni de simplificare a procesului de completare a chestionarului, i-am rugat pe respondenți să precizeze măsura în care consideră că li se potrivesc șase trăsături de personalitate. Astfel, pentru fiecare trăsătură,

respondenții au avut la dispoziție o scală cu cinci variante, aceștia putând alege orice variantă de la „Deloc” până la „În totalitate”.

Întrebați fiind în ce măsură se consideră persoane competitive, 79% (procente cumulate) dintre respondenți consideră că dețin această calitate în mare măsură sau în

85Caracterizarea participanților la studiu

totalitate. 18% dintre respondenți consideră că sunt persoane competitive într-o proporție moderată, spre deosebire de 3% dintre respondenții care declară că nu posedă deloc sau posedă, dar în foarte mică măsură această calitate.

Dacă 84% (procente cumulate) dintre respondenți se consideră empatici în mare măsură sau în totalitate, doar 12% consideră că posedă această calitate într-o proporție moderată, în timp ce 4% dintre respondenți se consideră în foarte mică măsură sau chiar deloc empatici.

Majoritatea respondenților (87%, procente cumulate) se consideră persoane foarte sociabile, iar 11% consideră că sunt sociabili într-o proporție moderată. Disponibilitatea către

învățare continuă este un alt aspect care îi caracterizează pe participanții la studiu, 97% (procente cumulate) dintre aceștia declarând că sunt în mare măsură sau chiar în totalitate persoane dornice de a învăța lucruri noi.

De asemenea, respondenții consideră într-o proporție mare că sunt persoane care pun preț pe corectitudine și pe meritocrație (97%, procente cumulate). Majoritatea respondenților se consideră, de asemenea, persoane deschise oricăror provocări profesionale (93%, procente cumulate), iar mai puțin de un procent dintre aceștia nu consideră deloc că dețin această calitate.

Tabelul 39. Caracterizarea participanților la studiu

Competitiv/ă Empatic/ă Sociabil/ă Dornic/ă să învețe lucruri noi

Prețuiește corectitudinea

Deschis/ă oricăror provocări

profesionaleDeloc 1% 2% 0% 0% 0% 0%

În foarte mică măsură 2% 2% 1% 0% 0% 0%

Potrivit 18% 12% 11% 2% 2% 7%

În mare măsură 47% 40% 36% 26% 20% 34%

În totalitate 32% 44% 51% 71% 77% 59%

Total 100% 100% 100% 100% 100% 100%

În ceea ce privește autoevaluarea pe care și-au făcut-o participanții la studiu, în cazul tuturor celor șase caracteristici există majorități consistente atunci când adunăm procentele din categoriile „în mare măsură” și „în totalitate”. Dintre indicatorii de capital uman, educația diferențiază în mod observabil pentru caracteristicile „competitiv/ă” – care crește odată cu educația – și „sociabil/ă” – care scade

odată cu educația. Gradul de cunoaștere a limbilor străine nu diferențiază între respondenți, procentele fiind aproape similare. Pe de altă parte, competențele digitale marchează diferențe clare pentru caracteristicile „competitiv/ă” și „deschis/ă provocărilor profesionale” (mai multe detalii, în Tabelul X11 din Anexe).

86 Evaluarea locului de muncă

11. Evaluarea locului de muncăUn alt obiectiv al prezentului studiu a constat în evaluarea

locurilor de muncă. Întrebarea a fost una deschisă, lăsându-le respondenților libertatea totală de alegere a variantelor de răspuns. Ulterior, s-a constatat existența a șapte categorii principale de răspunsuri.

Motive de apreciere a locului de muncă (selecție):

1. Stabilitatea: predictibilitate, liniște, prestigiul instituției, siguranță, seriozitate, libertate de decizie;

2. Programul de lucru; 3. Mediul de lucru: ambient plăcut, sarcini de specialitate,

mereu provocator, aproape de casă, „sunt înconjurată mereu de cărți”, umanism, aerisit, mediu intelectual;

4. Domeniul: activitatea de cercetare, specificul instituției în sine, provocări creative, proiecte, munca cu oamenii, munca cu copiii, „nu există monotonitate”, „obiectul muncii: piesele de patrimoniu”, publicul;

5. Diversitate: dezvoltare personală, incitant, interesant, diversitate, dinamism, dezvoltarea gândirii critice, dezvoltarea inteligenței emoționale;

6. Colegii: colectivul, colegii, echipa, colectiv tânăr, profesionalismul colegilor, eficiența, munca în echipă, conducerea, socializarea, profesionalism, spirit de echipă;

7. Pasiune: „fac ceea ce îmi place, iubesc meseria mea”, posibilitatea de a învăța lucruri noi, „tradiția, legătura cu marile valori ale artei actuale, oportunitatea de perfecționare permanentă”, cercetarea numismatică, posibilitatea inițiativei, „dragostea pentru folclorul românesc și pentru copii”, „cunosc oameni noi, ajut la păstrarea tradiției”, relațiile cu publicul, „aplauzele spectatorilor pentru o piesă reușită”, „subiect inedit, lucrul cu supraviețuitori”, complexitate.

Rezultatele arată faptul că majoritatea răspunsurilor date de respondenți se înscriu în categoria motivelor care țin de pasiunea față de activitatea propriu-zisă (51%), iar pe locurile următoare, la mare distanță procentuală, se situează interacțiunea cu colegii (16%), dar și domeniul în sine (13%).

Motivele cu caracter mai degrabă pragmatic, precum mediul de lucru, programul și stabilitatea cumulează 16%, în timp ce diversitatea sarcinilor reprezintă un motiv de apreciere a locului de muncă pentru 4% dintre respondenți. Tabelul 40. Motive de apreciere a locului de muncă

Nr. cazuri Procente

Stabilitatea 34 4%

Programul 27 3%

Mediul 66 9%

Domeniul 102 13%

Diversitatea 34 4%

Colegii 123 16%

Pasiune 404 51%

În plus, respondenții au fost de asemenea rugați să precizeze trei motive pentru care manifestă nemulțumire față de locurile lor de muncă. Întrebarea a fost, asemenea celei anterioare, o întrebare deschisă, ulterior răspunsurile fiind grupate în categorii.

Motive de nemulțumire față de locul de muncă (selecție):1. Nu este cazul: „nu mă nemulțumește nimic”, nimic

momentan, „nu am nemulțumiri, îmi place totul”; 2. Salariul: salariul mic, suprasolicitarea, salariul la limită; 3. Programul: „program încărcat doar pentru anumite

persoane”, „programul lung al repetițiilor pentru premiere”, program încărcat, „program un pic haotic”;

4. Condițiile de lucru: stres, starea clădirii, „socializarea

87Evaluarea locului de muncă

cu clienți frustrați”, infrastructura, birocrație, „lipsa fondurilor pentru achiziția de carte”, spațiul, „lipsa cursurilor de formare profesională”, spații insuficiente, „lipsa de transparență, părtinirea, lipsa de dialog”, monotonia, „faptul că trebuie să învăț singură”, orgolii, dependența de autoritățile locale, imixtiunea factorului politic, praf, volum imens de lucru, distanța mare față de domiciliu, lipsa locurilor de parcare, limite legislative, lipsa resurselor digitale;

5. Management defectuos: dezorganizare, „neasigurarea tuturor condițiilor de SSM”, „existența factorilor de risc de îmbolnăvire profesională”, „atitudinea managerului care desconsideră eforturile personalului, atitudinea managerului care îndepărtează colaboratorii”, nepăsarea, „faptul că muncesc în fiecare weekend și [n.n. sunt] nevoită să fac și altceva decât prevede fișa postului”, „nesimțirea, invidia și piloșii”, mediocritatea, blazarea, management precar, comunicare deficitară, dreptul [n.n. inexistent / redus] la opinie, „managementul lipsit de viziune”, decizii abuzive, lipsa de solidaritate, „amestecul politicului în managementul instituției, ceea ce duce la disfuncționalități în desfășurarea activității și a relațiilor din cadrul colectivului”, „în mod obiectiv prezint nu doar trista, ci sinistra realitate din muzeu: deoarece în funcții de conducere au fost promovați doar protejați de către foști / foste, iar noii șefi sunt doar niște incompetenți, suntem instituția [n.n. ai cărei] șefi de secție doreau să scoată din țară obiecte de patrimoniu public FĂRĂ documente pentru că nu știu legislația, suntem muzeul în care șefii și-au angajat neamurile [...], suntem muzeul în care nici azi nu luăm sporuri pentru că

membrii Consiliului de Administrație și managerul nu știu ce au de făcut pentru că sunt incompetenți!”

Astfel, majoritatea motivelor de nemulțumire vizează condițiile de lucru (34%) sau managementul deficitar (27%), respondenții acuzând astfel lipsa de transparență, competență sau interes din partea managerilor pentru majoritatea situațiilor dificile de la locul de muncă. Tabelul 41. Motive de nemulțumire față de locul de muncă deținut

Nr. cazuri Procente

Nu este cazul / Nu sunt motive de nemulțumire 220 27%

Salariul 63 8%

Programul 29 4%

Condițiile de lucru 273 34%

Management deficitar 219 27%

Total 804 100%

Condițiile de lucru reprezintă principalul motiv de nemulțumire față de locul de muncă identificat de către respondenți, indiferent de tipul instituției în care aceștia activează, cu excepția angajaților din opere care consideră, în majoritate (35%), că managementul deficitar este principalul motiv de nemulțumire.

Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre respondenți (27%) susțin că nu au motive de nemulțumire față de locul de muncă. În același timp 8% dintre respondenți care susțin că nivelul salarial este nesatisfăcător, iar 4% dintre respondenți se declară nemulțumiți de programul de muncă.


Tabelul 42. Motive de nemulțumire cu locul de muncă în funcție de tipul instituției

Nu este cazul Salariul Programul Condițiile de lucru Management deficitar Total

Bibliotecă 35% 5% 2% 35% 24% 100%Muzeu 16% 9% 4% 37% 35% 100%Teatru 26% 7% 7% 32% 29% 100%

Centru cultural 26% 10% 4% 34% 26% 100%

Operă 19% 10% 12% 25% 35% 100%Primărie 32% 9% 2% 38% 19% 100%Altele 30% 11% 0% 33% 26% 100%Total- ponderea fiecărui motiv

de nemulțumire: 27% 8% 4% 34% 27% 100%

Adițional întrebărilor deschise prezentate anterior, respondenților le-a fost adresat un set de întrebări care au o scală de răspuns unitară (scală ce conține variante de răspuns de la 1 = complet nemulțumit/ă până la 10 = complet mulțumit/ă).

Astfel, programul de lucru este mai degrabă satisfăcător pentru 85%62 dintre respondenți, 11% dintre aceștia consideră că programul este relativ potrivit, iar 4% dintre respondenți se declară nemulțumiți de programul pe care îl au la locul de muncă.

Remunerația este un motiv de mulțumire pentru jumătate dintre participanții la studiu (49%), în timp ce 35% dintre aceștia declară un nivel mediu de satisfacție, iar 18% dintre respondenți se declară nemulțumiți re nivelul salarial.

62 În ceea ce privește prezentul paragraf, cât și pe următoarele patru, procentele prezentate sunt procente cumulate. Procentul specific fiecărei unități din scală poate fi consultat în Tabelul 43.

Relația cu colegii este satisfăcătoare pentru 81% dintre respondenți, 15% dintre aceștia au o părere moderată, iar 4% dintre participanți consideră că relația cu colegii este una nesatisfăcătoare.

Relația cu superiorii ierarhici este satisfăcătoare pentru 79% dintre angajați, potrivit de satisfăcătoare pentru 14% dintre aceștia și nesatisfăcătoare pentru 8% dintre respondenți.

În mod similar, majoritatea respondenților se declară satisfăcuți de prestigiul ocupației (83%), fișa postului (77%), de volumul de muncă (73%) sau de condițiile de lucru (64%).


Tabelul 43. Nivelul de satisfacție

Programul de lucru

Remunerația Relația cu colegii

Relația cu managerii

Condițiile de lucru

Fișa postului Prestigiul ocupației

Volumul de muncă

1 Complet nesatisfăcut/ă 2 8 1 3 5 2 1 2

2 2 0 3 1 1 2 2 0 2

3 3 1 3 1 1 4 1 2 3

4 4 1 4 1 2 5 2 1 3

5 5 4 11 4 4 5 4 4 5

6 6 2 9 3 3 7 6 2 4

7 7 5 15 8 7 9 8 8 9

8 8 16 19 18 15 16 21 15 21

9 9 16 13 23 21 19 21 22 21

10 Complet satisfăcut/ă 53 17 40 43 29 35 46 32

Total (nr. cazuri) 797 784 800 792 805 797 792 797

Următorul pas în cercetare l-a constituit compunerea unui indicator care să măsoare satisfacția generală, pornind de la setul de opt întrebări amintite mai sus.

Astfel, în funcție de nota pe care respondenții au dat-o nivelului de satisfacție cu fiecare dintre cele opt criterii, valoarea minimă a noului indicator a fost 8 (în cazul în care un respondent acorda nota minimă, 1, satisfacției cu programul, remunerației, relației cu colegii și managerii, condițiilor de lucru etc.), iar valoarea maximă a fost 80 (în cazul în care respondentul nota cu notă maximă, 10, fiecare dintre cele opt criterii prezentate mai sus).

Valoarea medie a satisfacției generale privind locul de muncă a fost 65, valoarea minimă a fost 14 (niciun respondent nu a notat cu 1 cele opt criterii), iar valoarea maximă a fost 66 (niciun angajat nu a fost complet mulțumit de toate cele opt criterii).

Graficul de mai jos (denumit în limbaj de specialitate „box-plot”) arată valoarea medie63 (linia îngroșată din mijloc) a satisfacției privind locul de muncă pentru fiecare tip de instituție. Astfel, cu cât linia mediană este mai jos, cu atât nivelul de satisfacție este mai scăzut.

Se observă faptul că cel mai scăzut nivel mediu de satisfacție se înregistrează în muzee, iar cel mai ridicat nivel mediu se înregistrează în biblioteci. Teatrele, centrele culturale și operele par să aibă un nivel mediu de satisfacție foarte similar.

63 În realitate, valorea este cea mediană, însă, din considerente de simplificare a prezentării datelor, am optat pentru utilizarea interșanjabilă a celor două măsuri ale tendinței centrale.


Graficul 4. Distribuția nivelului de satisfacție față de locul de muncă, în funcție de tipul instituției în cadrul căreia activează respondenții

Bibliotecă AlteleMuzeu Teatru Centru cultural Operă Primărie0

90

10

20

30

40

50

60

70

80

Dacă în cazul graficului anterior diferențele dintre tipurile de instituții analizate erau relativ mici, în cazul categoriilor de experiență în piața muncii diferențele sunt mult mai clare. Rezultatele arată faptul că cel mai scăzut nivel mediu de satisfacție este înregistrat în cazul persoanelor aflate la început de carieră (care au sub 10 ani de activitate), nivel care crește odată cu înaintarea în vârstă.

Astfel, persoanele care au cel puțin 30 de ani de experiență în câmpul muncii au cel mai ridicat nivel mediu de satisfacție față de locul de muncă. Punem acest lucru pe seama faptului că înaintarea în vârstă tinde să aducă cu sine și urcarea pe scara ierarhică (fapt asociat cu mai puține conflicte generatoare de stres), dar și pe seama faptului că nivelul de cunoștințe dobândite poate permite o atitudine generală mai relaxată și un pachet salarial mai atractiv.

Graficul 5. Distribuția nivelului de satisfacție față de locul de muncă, în funcție de experiența respondenților în câmpul muncii

Sub 10 ani Peste 31 ani11–20 ani 21–30 ani0

90

10

20

30

40

50

60

70

80


Nu în ultimul rând, se pare că cele mai fericite persoane sunt acelea care declară că nu au niciun motiv marcant de nemulțumire față de locul de muncă, indiferent de vechimea în instituție a acestora.

În opoziție cu acestea se află persoanele care sunt stresate de programul de lucru, această categorie de respondenți având cel mai scăzut nivel mediu de satisfacție. Mai mult decât atât, condițiile nefavorabile de lucru și managementul deficitar par să întrețină niveluri similare de satisfacție ale angajaților.

Graficul 6. Distribuția nivelului de satisfacție față de locul de muncă, în funcție de motivele de nemulțumire identificate de respondenți

Nu este cazul Management deficitarSalariul Programul Condițiile de lucru0

90

10

20

30

40

50

60

70

80

De asemenea, atunci când sunt luate în considerare și regiunile de dezvoltare, se constată faptul că cel mai scăzut nivel mediu de satisfacție este întâlnit în regiunea Nord-Est, iar cel mai ridicat nivel mediu de satisfacție se înregistrează în regiunea Sud-Est. Angajații din București-Ilfov se află și ei în topul clasamentului privind nivelul de satisfacție.


Graficul 7. Distribuția nivelului de satisfacție față de locul de muncă, în funcție de regiunea de dezvoltare în care locuiesc respondenții

Nord-Vest VestCentru Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia București-Ilfov Sud-Vest Oltenia0

90

10

20

30

40

50

60

70

80

Majoritatea respondenților (80%) activează în instituții în care angajarea, pentru orice funcție, se face doar pe baza competențelor candidatului. În același timp, un procent îngrijorător (12%) de respondenți consideră că nivelul de pregătire nu este criteriul principal în funcție se care se fac angajările în instituțiile în care aceștia activează. Tabelul 44. Angajarea în cadrul instituției, pentru orice funcție, se face doar pe baza competențelor candidatului

Nr. cazuri Procente

Dezacord total 45 6%

Dezacord parțial 45 6%

Nici acord, nici dezacord 63 8%

Acord parțial 154 21%

Acord total 432 59%

Total 739 100%

În mod similar, 78% dintre participanții la studiu susțin că, în instituția în care lucrează, posibilitatea de promovare este accesibilă tuturor angajaților, în timp ce 12% dintre respondenți consideră că promovarea se face în mod preferențial la locul lor de muncă, iar 10% nu pot exprima o opinie în acest sens. Tabelul 45. Posibilitatea de promovare este accesibilă tuturor angajaților

Nr. cazuri Procente





Acord total 431 58%

Total 749 100%


Mai mult decât atât, aproximativ jumătate dintre respondenți (44%) au declarat că în instituțiile în care activează există angajați care sunt dezavantajați, obținând venituri mai mici față de alți colegi cu competențe și îndatoriri similare. Cu toate acestea, 35% dintre respondenți nu au oferit un răspuns acestei întrebări, ceea ce impune interpretarea cu precauție a rezultatelor. Tabelul 46. Cunosc cazuri în care doi angajați din același departament, cu aceeași vechime și aceleași competențe, au salarii diferite

Nr. cazuri Procente





Acord total 172 32%

Total 531 100%

Deși majoritatea respondenților (81%) declară că se simt confortabil să discute cu superiorii ierarhici atunci când apar probleme la locul de muncă, 10% dintre angajați resimt mai degrabă disconfort în inițierea unor discuții cu managerii privind problemele de la locul de muncă. Tabelul 47. Mă simt confortabil să discut cu superiorii ierarhici atunci când apar probleme la locul de muncă

Nr. cazuri Procente





Acord total 428 55%

Total 784 100%

Respondenții care se simt confortabil să discute cu superiorii ierarhici despre eventualele probleme care apar la locul de muncă sunt mai degrabă persoanele care au un nivel general mai ridicat de satisfacție privind ocupația64.

Întrebați fiind dacă la locul de muncă pe care îl dețin există posibilitatea avansării pe scara ierarhică, majoritatea respondenților au răspuns afirmativ (61%), cu toate că un număr relativ mare de persoane (18%) nu au dorit să răspundă la această întrebare. Astfel, datele trebuie interpretate cu precauție. Tabelul 48. Existența posibilităților de avansare în cadrul instituției

Nr. cazuri Procente

Nu 261 39%

Da 413 61%

Total 674 100%

Datele mai arată faptul că oportunitățile de avansare sunt prezente mai degrabă în biblioteci (20%), muzee (11%) sau teatre (10%). Tabelul 49. Existența posibilităților de avansare în cadrul instituției în funcție de tipul instituției

Bibl

iote

că

Muz

eu

Teat

ru

Cent

ru

cultu

ral

Ope

ră

Prim

ărie

Alte

le

Tota

l

Nu 11% 6% 5% 8% 3% 4% 3% 39%

Da 20% 11% 10% 9% 4% 3% 4% 61%

Total 31% 17% 15% 18% 7% 7% 7% 100%

În plus, datele evidențiază faptul că oportunitățile de avansare sunt accesibile mai degrabă persoanelor care lucrează în instituții ce au un număr mai mare de angajați65

64 (r=.40***)

65 (r=.24***)


și care, datorită culturii organizaționale și profilului ocupației, au, în general, un nivel mai ridicat de satisfacție privind locul de muncă66.

Întrebați dacă instituția în care activează se confruntă cu probleme financiare, majoritatea respondenților au oferit răspunsuri afirmative. Problemele în cauză se manifestă prin dificultăți în întreținerea / modernizarea infrastructurii (69%), dificultăți în a face față unor cheltuieli neprevăzute (68%) sau dificultăți în achiziționarea de aparatură / programe pe calculator / materiale (63%).67 Tabelul 50. Dificultățile întâmpinate de instituție

Da Nu Nr. cazuri

Dificultăți financiare în întreținerea / modernizarea infrastructurii 69% 31% 608

Dificultăți în achiziționarea de aparatură / programe pe calculator / materiale 63% 37% 641

Dificultăți în a face față unor cheltuieli neprevăzute 68% 32% 566

Cu toate acestea, există și instituții care nu se confruntă cu niciuna dintre dificultățile menționate anterior. Astfel, pornind de la datele existente, a fost creat un indicator cu patru categorii:

a) respondenți care declară că instituția în care lucrează nu se confruntă cu nicio dificultate din cele amintite;

b) respondenți care menționează o singură dificultate din cele trei amintite;

c) respondenți care menționează două dificultăți din cele trei amintite;

d) respondenți care menționează toate cele trei dificultăți. Astfel, se constată că, în instituțiile care nu se confruntă cu

nicio dificultate financiară, angajații au un nivel general mediu

66 (r=.23***)

67 Dat fiind numărul relativ redus de răspunsuri, datele trebuie interpretate cu precauție.

mai ridicat de satisfacție, spre deosebire de celelalte instituții, unde nivelul mediu de fericire scade odată că multiplicarea numărului de dificultăți financiare cu care se confruntă instituția. Graficul 8. Distribuția nivelului de satisfacție față de locul de muncă, în funcție de numărul de probleme cu care instituția

se confruntă, în opinia respondenților

Niciuna TreiUna Două0

90

10

20

30

40

50

60

70

80

Nu în ultimul rând, nivelul mai ridicat de dificultăți financiare pare să fie specific mai degrabă instituțiilor în care nivelul general de satisfacție este mai scăzut68.

Modul în care persoanele din eșantion s-au raportat la locul lor de muncă și la instituția în care lucrează diferă în funcție de capitalul uman pe care îl dețin. Întrebați de principalele motive pentru care își apreciază locul muncă, majoritatea respondenților au menționat pasiunea pentru ceea ce fac. Competențele lingvistice și digitale nu diferențiază semnificativ ponderea răspunsurilor, însă au fost observate diferențe în ceea ce privește stabilitatea și relația cu colegii, menționate

68 (r=-.31***)

95Reorientare profesională și competențe digitale

de persoanele cu studii liceale, și domeniul sau diversitatea, menționate în pondere mai mare de cei / cele cu studii doctorale (mai multe detalii, în Tabelul X12 din Anexe). De cealaltă parte, a nemulțumirilor, cei trei indicatori de capital uman au evidențiat problema „managementului deficitar”, procentul celor nemulțumiți crescând odată cu educația și cu gradul de cunoaștere a limbilor străine (mai multe detalii,

în Tabelul X13 din Anexe). Cu toate acestea, intenția de a se reorienta către un alt loc de muncă în domeniul în care activează este foarte mică în rândul participanților la studiu, nefiind diferențe semnificative date de educație, cunoașterea limbilor străine sau competențele în utilizarea calculatorului (mai multe detalii, în Tabelul X14 din Anexe).

12. Reorientare profesională și competențe digitaleÎntrebați dacă intenționează ca în următoarele șase luni

să schimbe locul de muncă, doar 6% dintre respondenți au răspuns pozitiv, iar un procent și mai mic de respondenți (3%) au declarat că intenționează ca în următoarea perioadă să schimbe complet domeniul de activitate.

Rezultatele mai arată faptul că mai degrabă persoanele cu un nivel general mai scăzut de satisfacție privind locul de muncă69 sunt cele care intenționează să își găsească un loc de muncă nou în următoarele șase luni. În plus, aceleași criterii îi determină pe respondenți să ia în calcul și orientarea către un domeniu nou de activitate. Tabelul 51. Intenția de reorientare profesională

Da Nu Nr. cazuri

Intenționați ca în următoarele 6 luni să căutați alt loc de muncă în domeniul în care activați?

6% 94% 692

Intenționați ca în următoarele 6 luni să schimbați complet domeniul de activitate?

3% 97% 702

Tehnologia este din ce în ce mai prezentă în viața cotidiană a oamenilor, începând să devină indispensabilă chiar și la locul de muncă. În acest context, prezentul studiu și-a propus să identifice în ce măsură respondenții sunt familiarizați cu tehnologia. 83% dintre respondenți consideră că locul lor de

69 (r=-.25***)

muncă nu este amenințat de dezvoltarea tehnologiei, în timp ce alți 10% nu pot exprima o opinie în acest sens.

Totodată, majoritatea respondenților (68%) consideră că tehnologia ar trebui să fie utilizată mai mult în domeniul sau în instituția în care aceștia activează, dat fiind faptul că majoritatea respondenților se descurcă să trimită singuri un e-mail (98%), să lucreze în pachetul Microsoft Office (94%) sau într-un program specific ocupației (9%) sau să instaleze un program pe calculator (83%). În plus, 72% dintre respondenți susțin faptul că le-ar fi utilă participarea la programe de formare profesională online.70 Tabelul 52. Competențe digitale

Dezacord total sau parțial

Nici acord, nici dezacord

Acord parțial

sau total

Nr. cazuri

Consider că poziția mea in domeniu / instituție este pe cale de dispariție din cauza tehnologiei

83% 10% 7% 83%

Consider că tehnologia ar trebui folosită mai mult în domeniul / instituția în care activez

15% 17% 68% 15%

70 Procentele menționate au fost calculate din efective diferite de respondenți, astfel că prezentarea acestora nu a fost realizată astfel încât procentele să însumeze 100%.

96 Reorientare profesională și competențe digitale

Dezacord total sau parțial

Nici acord, nici dezacord

Acord parțial

sau total

Nr. cazuri

Mă descurc să trimit singur/ă un e-mail 1% 1% 98% 1%

Mă descurc să instalez singur/ă un program pe

calculator9% 8% 83% 9%

Mă descurc să lucrez singur/ă în pachetul

Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint etc.)

3% 4% 94% 3%

Mă descurc să lucrez singur/ă în cel puțin un program pe calculator

specific domeniului în care activez

2% 4% 94% 2%

Mi-aș dori să particip la programe de formare

profesională online14% 14% 72% 14%

De asemenea, datele mai arată faptul că respondenții care au un nivel mai ridicat al competențelor digitale (pot instala programe, știu să trimită e-mailuri, cunosc pachetul Microsoft Office) sunt aceia care mai degrabă au o vechime mai mică în câmpul muncii71 și cunosc cel puțin o limbă străină72.

Relația dintre tehnologie și locul de muncă al respondenților prezintă, pe alocuri, diferențe introduse de caracteristicile de capital uman. Astfel, teama că tehnologia ar putea să ducă

71 (r=-.21***)

72 (r=.30***)

la dispariția locului lor de muncă scade odată cu nivelul de educație. De asemenea, dorința de a utiliza într-o mai mare măsură tehnologia în domeniul lor crește pentru respondenții cu studii doctorale și pentru cei ale căror competențe digitale sunt peste media eșantionului. În plus, persoanele cu competențe digitale mai mari au exprimat într-o pondere mai mare dorința de a accesa programe de formare profesională online (mai multe detalii, în Tabelul X15 din Anexe).

În ceea ce privește competențele digitale ale persoanelor din eșantion, a fost observat că majoritatea au răspuns pozitiv (parțial de acord și total de acord) pe cele patru variante din chestionar – a trimite un email, a instala un program pe calculator, a lucra în pachetul Microsoft Office și a lucra cu un program specific domeniului lor de activitate. Cu toate acestea, indicatorii de capital influențează modul în care aceștia răspund. Așadar, a ști să instaleze un program pe calculator, să lucreze în pachetul Microsoft Office și să lucreze cu un program specific domeniului lor de activitate sunt competențe ce prezintă grade mai mari de incidență la respondenții cu nivel de educație universitară și post-universitară, spre deosebire de cei cu educație liceală. Acest fapt este confirmat și de distribuțiile obținute pe indicatorul general de competențe digitale, format din acești itemi specifici. Altfel spus, persoanele cu competențe digitale peste medie au avut o pondere mai mare a răspunsurilor pozitive pe cei trei itemi (mai multe detalii, în Tabelul X16 din Anexe).

97Concluzii

13. ConcluziiStudiul de față a pornit de la ideea că formarea continuă

și adaptarea rolurilor de muncă sunt o necesitate pe piața forței de muncă a societății contemporane, analizând cazul particular al angajaților din instituțiile publice de cultură, întrebările vizând atât aspecte individuale, cât și instituțiile sau relația angajaților cu instituțiile în care activează. Rezultatele obținute sunt de folos în a indica anumite linii de acțiune din zona de conducere atunci când sunt luate decizii cu privire la formarea profesională a resursei umane – caracteristicile personale ale angajaților, posibile impedimente pe care aceștia le resimt, nivelul de expertiză pe care îl au; toate acestea sunt aspecte importante atunci când vine vorba de cursurile puse la dispoziția angajaților.

Referitor la nevoile de formare profesională, majoritatea respondenților au fost de acord că programele și cursurile la care au participat le sunt de ajutor atât lor, cât și instituției, percepându-se ca principalul beneficiar. Cu toate acestea, opinia cvasiunanimă este că instituția angajatoare este cea care trebuie să faciliteze participarea la programe de formare profesională, prin suportarea cheltuielilor aferente. Ca tip de cursuri, majoritatea și-au exprimat dorința pentru cursuri de „perfecționare” sau „specializare”. Altfel spus, există o dorință (sau nevoie) mai mare de consolidare a cunoștințelor existente decât de acumulare a unora noi (i.e., cursuri de „calificare” sau „inițiere”). La nivel de cunoștințe specifice, au fost identificate ca teme principale „managementul”, „comunicarea”, cursurile cu componentă tehnică sau de utilizare a calculatorului și „scriere de proiecte”. Dintre acestea, primele două au avut cea mai mare pondere. Bineînțeles, fiecare persoană are resurse de timp limitate în desfășurarea activităților de zi cu zi. Ce trebuie remarcat este că cel mai mare posibil impediment în a participa la cursuri este „programul încărcat de la locul de muncă”, cu toate că majoritatea s-au declarat satisfăcuți cu programul pe care îl au. Pe locul doi este „sacrificarea timpului

liber pe care l-aș petrece cu familia”. Astfel, apare întrebarea cu privire la modul de organizare a acestor cursuri și care sunt obligațiile angajaților pe perioada desfășurării lor, pentru a nu fi văzute ca o supraîncărcare.

La rândul ei, relația cu tehnologia nu este privită într-o notă negativă. Cei mai mulți dintre respondenți nu simt că postul lor poate fi înlocuit prin metode tehnice, automatizate, aproximativ două treimi considerând, dimpotrivă, că tehnologia ar trebui utilizată mai mult în domeniul în care lucrează. Așadar, pericolul tehnologiei și al reprofesionalizării nu este, în acest caz, motivul pentru înscrierea la cursuri de formare profesională. Însă și aici rezultatele trebuie interpretate cu precauție, deoarece se bazează pe părerile subiective ale respondenților, care pot avea un corespondent mai puternic sau mai slab în realitate. Faptul că cineva nu își consideră locul de muncă amenințat de tehnologie nu înseamnă că nu există probabilitatea ca acest lucru să se întâmple.

În ceea ce privește noile ocupații apărute, mulți respondenți au avut probleme în a distinge între conceptele de ocupație și post, fiind menționate și ocupații care nu sunt noi. Trecând peste confuzia terminologică, faptul că la întrebarea „În ultimii trei ani, în instituția dvs. au apărut ocupații noi?” au fost înregistrate aproximativ 74% de răspunsuri negative (din totalul răspunsurilor valide) și aproximativ 29% non-răspunsuri (din totalul eșantionului) trimite către o serie de concluzii și posibile ipoteze. În primul rând, putem afirma că la nivelul instituțiilor cuprinse în eșantion nu au apărut ocupații noi. Chiar dacă avem în calcul confuzia de termeni (ocupație / post), putem prezuma că respondenții ar fi raportat eventualele schimbări sau adăugiri de personal din instituție. În al doilea rând, întrebarea nu răspunde la o alta, și anume dacă în ultimii ani au apărut noi nevoi în cadrul instituției. În cazul în care aceste noi nevoi sunt existente, apare întrebarea: cum sunt ele acoperite? Prin formarea angajaților existenți? Bineînțeles,

98 Concluzii

există și posibilitatea ca în cazul instituțiilor (publice) de cultură cuprinse în eșantion să nu existe o dinamică prin care să apară nevoia unor competențe (și ocupații) noi, ci doar îmbunătățirea celor existente.

La nivel substanțial, studiul nostru a avut ca scop explorarea relațiilor dintre capitalul uman prezent și capitalul uman potențial. Altfel spus, am urmărit cum resursele de capital uman pe care le au respondenții (nivel de educație, competențe digitale, competențe lingvistice în alte limbi decât româna) pot influența acumularea de noi cunoștințe prin participarea la cursuri de formare profesională. Rezultatele analizelor au evidențiat atât diferențe, cât și asemănări între angajații din instituțiile publice de cultură când au fost comparați pe fiecare dintre indicatorii de capital uman.

Diferențele și asemănările trebuie însă interpretate cu atenție, având în minte scopul general al studiului nostru, care se bazează pe ideea de formare profesională continuă / învățare pe parcursul vieții. Spre exemplu, faptul că persoanele cu nivel de educație mai ridicat cunosc mai bine legislația națională (cel puțin la nivel declarativ) poate fi un aspect problematic, întrucât poate duce la blocarea oportunităților celor cu nivel de educație mai scăzut, precum și la eventuale situații de necunoaștere a drepturilor pe care le au atunci când le este impusă participarea la anumite cursuri. Alte rezultate trimit către interpretări mixte. Faptul că educația, cunoștințele de operare a calculatorului sau capacitatea de a comunica într-o limbă străină (cel puțin) nu diferențiază între numărul de cursuri la care au participat până în prezent poate fi interpretat și într-o cheie pozitivă și în una negativă. Pe partea pozitivă, putem afirma că nu există o discriminare între angajați în accesarea acestor cursuri. Indiferent de competențe și grad de specializare, fiecare persoană are dreptul de a învăța pentru a activa în continuare în domeniul său. În cheie negativă, rămâne de investigat dacă gradul de participare la cursuri este asociat cu capacitatea instituțiilor de a pune la dispoziție asemenea facilități. Nu în ultimul rând, există și situații îmbucurătoare. Faptul că aproape toți respondenții

se consideră „dornici de a învăța lucruri noi” sau „deschiși oricăror provocări profesionale” reprezintă o atitudine potrivită pentru noua piață a muncii ce pune accent pe flexibilitatea resurselor umane către acumularea de noi cunoștințe sau, uneori, reprofesionalizare.

Principalele rezultate:

¾ Majoritatea respondenților, indiferent de tipul instituției în care activează, declară că au un nivel mediu sau relativ bun de cunoaștere a legislației naționale privitoare la formarea profesională;

¾ Dacă instituția pune constant la dispoziția angajaților cursuri de formare / perfecționare și ține cont de doleanțele acestora cu privire la formarea profesională, cresc șansele ca angajații să aibă un nivel mai ridicat de satisfacție privind locul de muncă;

¾ Majoritatea respondenților consideră că programele de formare puse la dispoziție de instituțiile în care lucrează sunt utile atât lor, cât și instituției, însă individul este beneficiarul principal al cursurilor. În plus, majoritatea respondenților apreciază că instituția este cea care ar trebui să fie responsabilă de costul aferent cursurilor;

¾ Cele mai importante cunoștințe pe care participanții la studiu vor să le dobândească în urma formării profesionale vizează domenii sau competențe precum management, comunicare, scriere de proiecte sau competențe tehnice specifice postului deținut;

¾ Preferința pentru un anumit tip de curs nu pare să fie asociată niciunui nivel de experiență profesională, aceasta fiind generată de nevoile existente la locurile de muncă ale respondenților;

¾ În opinia participanților la studiu, un curs de formare profesională ar trebui să dureze cel puțin două luni;

99Concluzii

• Pentru a fi atractive, cursurile trebuie să aibă o componentă practică, iar cunoștințele dobândite să aibă o aplicabilitate imediată;

• Limbajul utilizat la cursuri trebuie să fie adaptat la nivelul de pregătire al cursanților, iar conceptele abstracte trebuie explicate cât mai clar;

• Modul de transmitere a informației este la fel de important precum informația în sine;

• Unul dintre impedimentele întâmpinate de către respondenți în participarea la cursuri este dat de costul foarte mare al acestora, astfel încât, fără sprijinul financiar al instituției, participarea la cursuri se dovedește a fi extrem de anevoioasă;

¾ Printre cele mai importante criterii pe care respondenții le au în vedere atunci când doresc să participe la un program de formare profesională se numără cunoștințele dobândite, reputația furnizorului de cursuri, prețul și durata acestora;

¾ Principalul mijloc de informare la care apelează participanții la studiu pentru oferte de formare profesională este internetul;

¾ Respondenții consideră în majoritate că nici sistemul de învățământ, nici piața de formare profesională nu corespund cerințelor existente pe piața muncii, această opinie fiind întâlnită mai ales în rândul respondenților care au un nivel mai scăzut de satisfacție față de locul de muncă;

¾ Principalele impedimente pe care participanții la studiu declară că le-ar resimți în eventualitatea în care ar participa la programe de formare sunt programul încărcat de la locul de muncă, sacrificarea timpului liber petrecut cu familia sau pentru dezvoltarea personală, dar și faptul că participarea la cursuri nu ar atrage nicio creștere salarială;

¾ Un sfert dintre respondenți afirmă că în instituțiile în care lucrează au apărut ocupații noi ca urmare a dezvoltării tehnologiei, iar acest lucru a dus la o creștere a calității activităților, precum și la o scădere a volumului general de muncă;

¾ Participanții la studiu se consideră persoane empatice, competitive, care prețuiesc corectitudinea și sunt dornice să învețe lucruri noi;

¾ În ceea ce privește evaluarea locului de muncă, respondenții apreciază stabilitatea, programul, mediul de lucru sau faptul că sunt pasionați de activitățile pe care le au; în schimb, consideră că ar trebui îmbunătățite aptitudinile de conducere ale managerilor, programul de lucru, precum și remunerația.

¾ Per total, majoritatea respondenților se declară satisfăcuți cu locurile de muncă pe care le au, în topul clasamentului situându-se angajații din biblioteci, teatre și centre culturale, nivelul de satisfacție crescând odată cu vechimea în muncă a angajaților, dar scăzând odată cu înmulțirea dificultăților pe care instituția le întâmpină;

¾ Majoritatea respondenților își doresc ca tehnologia să fie integrată în mai mare măsură în activitățile pe care le desfășoară;

¾ În ceea ce privește competențele digitale și lingvistice, majoritatea respondenților știu să efectueze sarcini cel puțin de bază pe calculator (spre exemplu, trimiterea unui e-mail, utilizarea unui program specific ocupației etc.) și cunosc cel puțin o limbă străină;

100 Anexe

14. AnexeGraficul A1. Corelația între gradul de dezvoltare al industriilor creative și al resurselor umane specializate

-1.0 1.5-0.5 0.0 0.5 1.0

Scor resurse umane specializate

-1.5

3.0

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

Scor

indu

strii

cre

ativ

e

-1.5

3.0

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

Scor industrii creative

101Anexe

Graficul A2. Corelația între ponderea resurselor umane specializate și scorul general de vitalitate culturală a orașului

-1.0 1.5-0.5 0.0 0.5 1.0

Scor resurse umane specializate

-1.0

1.5

-0.5

0.0

0.5

1.0

Scor

vita

litat

e cu

ltur

ală

-1.0

1.5

-0.5

0.0

0.5

1.0 Scor vitalitate culturală

Graficul A3. Evoluția numărului de angajați în sectorul cultural în funcție de educație – frecvențe absolute

2011 20182012 2013 2014 2015 2016 2017

52,662,8 60,1 62,2 62,6 66,2 69,9 69,7

64,6 69,156,2

68,3 63,5 67,5 71,2 71,3

117,2131,9

116,3130,5 126,1 133,7 141,1 141

Educație terțiară Educație primară și secundară Total

Sursa datelor: Eurostat

102 Anexe

Graficul A4. Tipul instituțiilor cuprinse în eșantion

32,2%Bibliotecă

15,5%Muzeu14,9%

Teatru

17,2%Centru cultural

6,7%Operă

6,6%Primărie

6,6%Altele

0,2%Nespecificat

Graficul A5. Distribuția respondenților în funcție de regiunea de dezvoltare

16,8%Nord-Vest

12,8%Centru

12,5%Nord-Est

18,3%Sud-Est

8,6%Sud-Muntenia

17,1%București-Ilfov

8,9%Sud-Vest Oltenia

5,0%Vest

Tabelul AT1. Statistici descriptive asupra indicatorilor de capital uman

Caracteristici pentru capitalul uman

Statistici descriptive

Minimum Maximum Mod Mediană Medie Abatere standard

Răspunsuri valide

Non-răspunsuri Total

Educație(1 = studii liceale;

2 = studii de licență; 3 = studii masterale; 4 = studii doctorale)

1 4 2 Nu se aplică

Nu se aplică

Nu se aplică 815 3 818

Competențe lingvistice 0 13 Nu este cazul 1,2 1,7 2 818 0 818

Competențe lingvistice – 2 categorii

(0 = sub media eșantionului; 1 = peste media eșantionului)

0 1 0 Nu se aplică

Nu se aplică


Competențe digitale 5 20 Nu este cazul 20 18,5 2,3 772 46 818

Competențe digitale – 2 categorii

(0 = sub media eșantionului; 1 = peste media eșantionului)

0 1 1 Nu se aplică

Nu se aplică


103Anexe

Tabelul AT2. Corelații între indicatorii de capital uman

Educație Competențe lingvistice Competențe digitale

Educație 1 0,148** 0,240**

Competențe lingvistice 0,148** 1 0,140**

Competențe digitale 0,240** 0,140** 1

Note tabel: Coeficienții de corelație din tabel reprezintă scoruri de tip Spearman. Praguri de semnificație: *** p < 0,001; ** p < 0,01; * p < 0,05

Tabelul X1. Cunoașterea legii și opinii despre finanțarea și beneficiarii cursurilor de formare profesională. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman

Indicatori de capital uman Categorii

Cunoașterea legii privind formarea profesională Surse de finanțare a cursurilor Beneficiarul cursurilor de

formare

Scăzută Bună Externe (instituționale) Personale Angajatul Instituția

Nivel de educație

Liceu 71% 29% 98% 2% 59% 41%

Studii de licență 60% 40% 99% 1% 57% 43%

Studii masterale 55% 45% 99% 1% 54% 46%

Studii doctorale 46% 54% 100% 0% 54% 46%

Competențe lingvistice

Sub media eșantionului 59% 41% 99% 1% 56% 44%

Peste media eșantionului 57% 43% 99% 1% 56% 44%

Competențe digitale



Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Categoriile pentru „cunoașterea legii” au fost construite prin reducerea răspunsurilor „nu cunosc”, „cunosc foarte puțin” și „cunosc oarecum legislația” în categoria (cunoaștere) scăzută, iar răspunsurile „cunosc relativ bine” și „cunosc foarte bine legislația” în categoria bună. Exemplu de citire: 71% dintre respondenții cu studii liceale au o cunoaștere scăzută a legislației naționale privind formarea profesională.

104 Anexe

Tabelul X2. Relația dintre angajați și instituție raportată la cursurile de formare profesională. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Instituția pune constant la dispoziția angajaților

cursuri de formare / perfecționare

Angajații sunt consultați cu privire la oportunitatea

participării la cursuri

Cursurile puse la dispoziția angajaților sunt potrivite nevoilor

angajaților

Cursurile puse la dispoziția angajaților sunt potrivite nevoilor

instituțieiDezacord Acord Dezacord Acord Dezacord Acord Dezacord Acord

Nivel de educație

Liceu 26% 74% 26% 74% 15% 85% 13% 87%Studii de licență 30% 70% 29% 71% 26% 74% 22% 78%Studii masterale 27% 73% 29% 71% 23% 77% 22% 78%Studii doctorale 25% 75% 24% 76% 22% 78% 24% 76%


Sub media eșantionului 26% 74% 27% 73% 22% 78% 19% 81%

Peste media eșantionului 33% 67% 32% 68% 28% 72% 27% 73%


Sub media eșantionului 30% 70% 30% 70% 24% 76% 19% 81%

Peste media eșantionului 27% 73% 27% 73% 23% 77% 22% 78%

Note tabel: Gradul de acord pentru variabilele de pe coloane a fost calculat prin recodificarea răspunsurilor: Dezacord total, Dezacord parțial și Nici acord, nici dezacord în categoria Dezacord, și Acord parțial și Acord total în categoria Acord. Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 74% dintre respondenții cu studii liceale sunt mai degrabă de acord cu afirmația „Instituția pune constant la dispoziția angajaților cursuri de formare / perfecționare”.

Tabelul X3. Tipologia cursurilor necesare. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Considerați că vă sunt necesare cursuri de … ?(% Da)

perfecționare specializare calificare inițiere

Nivel de educație

Liceu 96% 91% 73% 75%

Studii de licență 95% 89% 63% 63%

Studii masterale 97% 88% 66% 58%

Studii doctorale 97% 88% 54% 48%


Sub media eșantionului 96% 89% 66% 63%

Peste media eșantionului 96% 87% 59% 55%

105Anexe


Considerați că vă sunt necesare cursuri de … ?(% Da)

perfecționare specializare calificare inițiere


Sub media eșantionului 97% 90% 66% 63%


Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 96% dintre respondenții cu studii liceale consideră că le sunt necesare cursurile de „perfecționare”.

Tabelul X4. Tipuri de cunoștințe vizate. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Tipuri de cunoștințe față de care au interes

Management Comunicare IT / tehnic Legislație / scriere proiecte

Conservare / reabilitare Altele

Nivel de educație

Liceu 8% 23% 18% 13% 6% 32%










Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 8% dintre respondenții cu studii liceale au menționat că ar dori să participe la cursuri de management.

Tabelul X5. Preferințe pentru durata cursurilor de formare profesională. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman

Indicatori de capital uman CategoriiDurata optimă a unui curs

Cel mult 2 luni Între 2 luni și 1 an Cel puțin 1 an

Nivel de educație

Liceu 35% 30% 35%Studii de licență 33% 26% 41%

Studii masterale 31% 30% 39%

Studii doctorale 26% 33% 41%

106 Anexe

Indicatori de capital uman CategoriiDurata optimă a unui curs

Cel mult 2 luni Între 2 luni și 1 an Cel puțin 1 an

Competențe lingvisticeSub media eșantionului 34% 28% 38%

Peste media eșantionului 27% 29% 44%

Competențe digitaleSub media eșantionului 31% 25% 44%

Peste media eșantionului 33% 30% 37%Note tabel:

Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 35% dintre respondenții cu studii liceale consideră că durata optimă a unui curs este de „cel mult 2 luni”.

Tabelul X6. Caracteristici de selecție a cursurilor. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman

Indicatori de capital

umanCategorii

Caracteristici de selecție a cursurilor (% „destul de important” sau „foarte important”)

Cunoștințele dobândite

Reputația furnizorului de cursuri

Prețul cursului Durata Participarea

altor colegiLimba de predare

Locul de desfășurare

Nivel de educație

Liceu 99% 92% 83% 94% 75% 93% 89%

Studii de licență 97% 93% 88% 87% 71% 88% 85%

Studii masterale 99% 96% 85% 85% 61% 82% 79%

Studii doctorale 99% 99% 82% 87% 60% 75% 89%


Sub media eșantionului 99% 94% 86% 87% 69% 90% 83%

Peste media eșantionului 98% 97% 85% 87% 61% 70% 87%




Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Procentele prezintă ponderea persoanelor care au considerat criteriile menționate ca fiind „destul de importante” sau „foarte importante”. Diferența până la 100% este dată de respondenții care consideră aceste caracteristici ca fiind „deloc importante”, „puțin importante” sau cărora le este „indiferent”. Exemplu de citire: 83% dintre respondenții cu studii liceale consideră prețul cursului o caracteristică destul de / foarte importantă atunci când se gândesc dacă să urmeze un curs sau nu.

107Anexe

Tabelul X7. Sursele de informare despre cursurile de formare profesională. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Surse de informare (% Da)

Internet Târguri Broșuri Altele

Nivel de educație

Liceu 88% 11% 23% 9%




Competențe lingvisticeSub media eșantionului 95% 10% 25% 7%


Competențe digitaleSub media eșantionului 92% 9% 30% 9%


Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 88% dintre respondenții cu studii liceale au declarat că utilizează internetul pentru a se informa despre cursurile de formare profesională.

Tabelul X8. Adecvarea sistemului de învățământ și a cursurilor de formare profesională la cerințele pieței. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman

Indicatori de capital uman Categorii Considerați că sistemul actual de

învățământ corespunde cerințelor de pe piața muncii în domeniul culturii? (% Da)

Considerați că piața actuală de formare (traininguri, cursuri) acoperă nevoile

existente pe piața muncii în domeniul culturii? (% Da)

Nivel de educație

Liceu 29% 35%

Studii de licență 21% 35%

Studii masterale 13% 20%Studii doctorale 19% 23%

Competențe lingvisticeSub media eșantionului 21% 31%

Peste media eșantionului 15% 21%

Competențe digitaleSub media eșantionului 20% 30%

Peste media eșantionului 19% 28%Note tabel:

Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 29% dintre respondenții cu studii liceale consideră că sistemul actual de învățământ corespunde cerințelor de pe piața muncii în domeniul culturii.

108 Anexe

Tabelul X9. Gradul de participare la cursurile de formare profesională. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Număr de cursuri

Niciun curs 1-3 cursuri 4-7 cursuri Cel puțin 8 cursuri

Nivel de educație

Liceu 12% 46% 31% 11%








Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 12% dintre respondenții cu studii liceale nu au participat la niciun curs de formare profesională.

Tabelul X10. Impedimentele privind formarea profesională continuă. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Impedimente (% Da)

Program Timp familie Timp liber Stres examen Salariu Condiționare

Nivel de educație

Liceu 28% 30% 11% 17% 25% 19%




Competențe lingvisticeSub media eșantionului 42% 32% 10% 17% 27% 13%


Competențe digitaleSub media eșantionului 36% 31% 12% 25% 25% 17%


Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 28% dintre respondenții cu studii liceale consideră programul un posibil impediment pentru participarea lor la cursurile de formare continuă.

109Anexe

Tabelul X11. Autoevaluarea respondenților. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Caracteristici (% „în mare măsură” sau „în totalitate”)

Competitiv/ă Empatic/ă Sociabil/ă Dornic/ă să învețe lucruri noi

Pune accent pe corectitudine / meritocrație

Deschis/ă provocărilor profesionale

Nivel de educație

Liceu 75% 79% 91% 93% 98% 94%










Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Procentele reprezintă ponderea persoanelor care au răspuns „în mare măsură” sau „în totalitate” la fiecare dintre caracteristicile menționate. Diferența de până la 100% este reprezentată de proporția respondenților care au răspuns „deloc”, „în mică măsură” sau „potrivit”. Exemplu de citire: 75% dintre respondenții cu studii liceale se consideră „în mare măsură” sau „în totalitate” persoane competitive.

Tabelul X12. Motive pentru aprecierea locului de muncă


Stabilitatea Programul Mediul Domeniul Diversitatea Colegii Pasiune

Nivel de educație

Liceu 10% 5% 8% 8% 2% 18% 49%

Studii de licență 3% 4% 10% 12% 3% 17% 51%

Studii masterale 3% 3% 6% 16% 5% 17% 50%

Studii doctorale 4% 1% 9% 14% 8% 6% 58%







Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 10% dintre respondenții cu studii liceale au menționat că își apreciază locul de muncă prin prisma stabilității pe care le-o oferă.

110 Anexe

Tabelul X13. Motive de nemulțumire față de locul de muncă


Nu este cazul Salariul Programul Condițiile de lucru

Managementul deficitar

Nivel de educație

Liceu 44% 11% 1% 33% 11%

Studii de licență 29% 8% 3% 32% 28%

Studii masterale 24% 8% 5% 36% 27%

Studii doctorale 10% 5% 6% 40% 39%

Competențe lingvisticeSub media eșantionului 30% 8% 4% 33% 25%

Peste media eșantionului 19% 8% 4% 35% 34%

Competențe digitaleSub media eșantionului 30% 6% 4% 32% 28%

Peste media eșantionului 25% 9% 3% 36% 27%

Note tabel: Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 39% dintre respondenții cu studii doctorale au declarat că managementul deficitar este una dintre principalele nemulțumiri pe care le au la locul de muncă.

Tabelul X14. Posibilități de avansare și intenții de reangajare

Indicatori de capital uman Categorii În instituția dvs. există posibilitatea de

a avansa pe scara ierarhică? (% Da)Intenționați ca în următoarele 6 luni să

căutați un alt loc de muncă în domeniul în care activați? (% Da)

Nivel de educație

Liceu 54% 2%

Studii de licență 59% 6%

Studii masterale 66% 8%

Studii doctorale 65% 5%

Competențe lingvisticeSub media eșantionului 62% 6%

Peste media eșantionului 58% 8%

Competențe digitaleSub media eșantionului 62% 4%

Peste media eșantionului 61% 7%Note tabel:

Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Exemplu de citire: 65% dintre respondenții cu studii doctorale au menționat că în instituția în care lucrează au posibilitatea de a avansa pe scara ierarhică.

111Anexe

Tabelul X15. Perspective asupra tehnologiei. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Perspective asupra tehnologiei (% „acord parțial” sau „acord total”

Consider că poziția mea în domeniu / instituție este pe cale

de dispariție din cauza tehnologiei

Consider că tehnologia ar trebui folosită mai mult în domeniul /

instituția în care activez

Mi-aș dori să particip la programe de formare

profesională online

Nivel de educație

Liceu 16% 68% 68%Studii de licență 9% 65% 71%Studii masterale 4% 69% 77%Studii doctorale 1% 76% 67%

Competențe lingvisticeSub media eșantionului 9% 68% 70%

Peste media eșantionului 4% 68% 77%

Competențe digitaleSub media eșantionului 10% 58% 58%

Peste media eșantionului 6% 73% 79%Note tabel:

Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Procentele reprezintă ponderea persoanelor care au răspuns „acord parțial” sau „acord total” pe fiecare dintre caracteristicile menționate. Diferența de până la 100% este reprezentată de proporția respondenților care au răspuns „dezacord total”, „dezacord parțial” sau „nici acord, nici dezacord”. Exemplu de citire: 16% dintre respondenții cu studii liceale consideră că poziția lor în domeniu / instituție este pe cale de dispariție din cauza tehnologiei.

Tabelul X16. Tipuri de competențe digitale. Distribuții în funcție de indicatorii de capital uman


Tipuri de competențe digitale (% „acord parțial” sau „acord total”

Mă descurc să trimit singur/ă un

e-mail

Mă descurc să instalez singur/ă un program pe

calculator

Mă descurc să lucrez singur/ă

în pachetul Microsoft Office

Mă descurc să lucrez singur/ă în cel puțin un program pe

calculator specific domeniului în care activez

Nivel de educație

Liceu 92% 76% 83% 85%

Studii de licență 99% 81% 94% 95%Studii masterale 100% 88% 96% 95%Studii doctorale 98% 87% 96% 96%




Peste media eșantionului 100% 100% 100% 100%Note tabel:

Procentele au fost calculate în funcție de indicatorii de capital uman. Procentele reprezintă ponderea persoanelor care au răspuns „acord parțial” sau „acord total” pe fiecare dintre caracteristicile menționate. Diferența de până la 100% este reprezentată de proporția respondenților care au răspuns „dezacord total”, „dezacord parțial” sau „nici acord, nici dezacord”. Exemplu de citire: 92% dintre respondenții cu studii liceale consideră că se descurcă să trimită un e-mail.

112 Referințe

15. ReferințeBauman, Zygmunt. Liquid Modernity (Cambridge: Polity Press, 2000).Becker, Gary S. Human Capital: A Theoretical and Empirical Analysis, with Special Reference to Education (University of Chicago

Press, 2009).Bourdieu, Pierre. “The Forms of Capital” în Cultural Theory: An Anthology, ed. Imre Szeman și Timothy Kaposy (Malden, MA: Wiley-

Blackwell, 2011), 81–93.Comisia Europeană. „Changing Skills” accessat pe 5 ianuarie 2020. https://ec.europa.eu/culture/policy/cultural-creative-industries/

skills_en.„Cultural Capital”, n.d. https://doi.org/10.1093/oi/authority.20110803095652799.Comisia Europeană. „Strategic Framework - European Agenda for Culture” accesat pe 5 ianuarie 2020. https://ec.europa.eu/culture/

policy/strategic-framework_en.Consiliul Uniunii Europene. „Council Recommendation of 22 May 2018 on Key Competences for Lifelong Learning (Text with EEA

Relevance).” Official Journal of the European Union 61 (2018).Frey, Carl Benedikt și Michael A. Osborne. „The Future of Employment: How Susceptible Are Jobs to Computerisation?” Technological

Forecasting and Social Change 114 (2017): 254–280.National Research Council. The Changing Nature of Work: Implications for Occupational Analysis (Washington, DC: The National

Academies Press, 1999). https://doi.org/10.17226/9600.Oană, Iulian. „Accesul la cultură și beneficiile asociate” în Barometrul de Consum Cultural 2018. Dinamica Sectorului Cultural în

Anul Centenarului Marii Uniri, ed. Carmen Croitoru și Anda Becuț Marinescu (București: Editura Universitară, 2019), 119–147.Oană, Iulian, George Matu, Veronica Hampu și George Dinu. Vitalitatea Culturală a Orașelor din România - Ediția 2018, ed. Carmen

Croitoru, Anda Becuț Marinescu și Iulian Oană (București: Universul Academic, 2019).OECD. „Lifelong Learning and Human Capital”, 2007. http://www.forschungsnetzwerk.at/downloadpub/OECD-Letter-LLL.pdf.Rosa, Hartmut. „Social Acceleration: Ethical and Political Consequences of a Desynchronized High-Speed Society” în High-Speed

Society: Social Acceleration, Power, and Modernity, ed. Hartmut Rosa și William E. Scheuerman (University Park, PA: Pennsylvania State University Press, 2009), 77–111.

Savage, Mike și Roger Burrows. „The Coming Crisis of Empirical Sociology” Sociology 41, no. 5 (ianuarie 2007): 885–899. Spittler, G. „Work: Anthropological Aspects” ed. Neil J Smelser și Paul B. B. T. - International Encyclopedia of the Social & Behavioral

Sciences Baltes (Oxford: Pergamon, 2001), 16565–16569. Thompson, E P. „Time, Work-Discipline, and Industrial Capitalism.” Past & Present, no. 38 (1967): 56–97. http://www.jstor.org/

stable/649749.World Bank. „The Human Capital Project” (Washington, DC, 2018). https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986C/30498.Zerubavel, Eviatar. „Private Time and Public Time: The Temporal Structure of Social Accessibility and Professional Commitments.”

Social Forces 58, no. 1 (septembrie 1979): 38–58.

Tinerii și creativitateaAutori: Ioana Ceobanu, Veronica Hampu și Pavel Codreanu

Cuprins

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

2. Cadru teoretic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

2.1 Tinerii în context internațional și național . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1172.2 Tinerii în statistici demografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1182.3 Generația NEET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1192.4 Șomajul în rândul tinerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1202.5 Exemplul Cehiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1212.6 Soluții la problemele tinerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1212.7 Situația tinerilor din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1222.8 Tinerii NEET din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1242.9 Creativitatea ca soluție în și în afara organizațiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1262.10 De ce este nevoie de încurajarea tinerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1282.11 Tinerii antreprenori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1302.12 Inițiative din mediul privat pentru tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1322.13 Statistici privind tinerii creativi din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

3. Potențialul tinerilor creativi. Oportunități și impedimente în dezvoltarea unei afaceri bazate pe creativitate și produse creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

3.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1353.2 Practici de timp liber ale tinerilor – Profilul tinerilor din eșantion . . . . . . . . . . 1353.3 Creație și creativitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1373.4 Creativitatea ca sursă de profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

4. Creativitatea ca afacere. Analiză calitativă realizată în rândul tinerilor antreprenori . 151

4.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

4.2 Metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1514.3 Experiența profesională a tinerilor creativi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1524.4 Încurajarea creativității . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1524.5 Începutul afacerii creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1534.6 Promovarea afacerii creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1544.7 Produsele afacerii creative și vânzarea acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1564.8 Cine sunt clienții afacerilor creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1574.9 Profitul tinerilor creativi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1584.10 Relația dintre tinerii creativi și spațiile creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1594.11 Dificultăți și impedimente ale tinerilor creativi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1604.12 Situația actuală a tinerilor creativi din România și susținerea antreprenoriatului . . 1624.13 Pașii de urmat pentru un tânăr creativ care își dorește să-și dezvolte o afacere . . 162

5. Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking . . . . . . . . . 163

5.1 Istoria spațiilor creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1635.1.1 Experiența profesională a fondatorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1635.2 Activitatea spațiilor creative (hub-uri și coworking) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1655.3 Promovarea spațiilor creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1665.4 Relația tinerilor cu spațiile creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1675.5 Dificultăți și impedimente ale spațiilor creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1685.6 Perspectivele de dezvoltare ale spațiilor creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1695.7 Parteneriate, colaborări ale spațiilor creative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169

6. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170

7. ANEXĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

8. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

117Introducere

1. IntroducereStudiul de față și-a propus să contureze o imagine a

relației tinerilor cu creativitatea și să evidențieze capacitatea acestora de a dezvolta o afacere bazată pe produse sau servicii creative. Am considerat important să plecăm de la o descriere sociologică a categoriei tinerilor, ne-am propus să surprindem care sunt principalele lor probleme în prezent, la nivel internațional, dar și la nivel național. De asemenea, ne-am propus să identificăm modul în care programele de încurajare a creativității în rândul acestei categorii ar putea să devină un mecanism cu ajutorul căruia să fie soluționate cel puțin o parte dintre problemele acestui segment de populație, considerată încă o categorie vulnerabilă peste tot în lume. În acest sens am identificat o serie de programe și strategii internaționale menite să încurajeze tinerii și activitățile lor, dar și o serie de probleme cu care aceștia se confruntă.

Fiind o categorie vulnerabilă care intră adesea în conflict cu unele unele structuri sociale, decidenții europeni au considerat, mai ales în ultimii ani, că tinerii au nevoie de o atenție specială din punctul de vedere al agendei de proiecte, inițiative, politici etc., care să le fie adresate în mod particular și care în final să reducă sentimentul de anomie al tinerilor și să-i ajute atât să-și atingă mai ușor obiectivele personale, cât și să devină cetățeni care să genereze la rândul lor profesii și activități economice, care să aducă dezvoltare pentru viitorul societății. Considerăm

că este foarte important să fie dezvoltată creativitatea în rândul tinerilor, pentru că, într-o mare măsură, viitorul societăților și bunăstarea oamenilor sunt strâns legate de capacitatea de a transforma creativitatea în produse, servicii și bunuri. Capacitatea de a face lucrurile diferit și de a genera noi idei și soluții la problemele actuale ale omenirii este foarte mult legată de capacitatea oamenilor de a educa și a explora potențialul nelimitat al creativității. Dintre toate categoriile de vârstă, tinerii sunt cei care pot cel mai ușor să genereze idei noi, să devină agenți ai schimbării. Studiul nostru este unul exploratoriu, însă am identificat o serie de aspecte foarte importante ce ar putea ajuta la generarea unor soluții pentru tinerii care-și doresc să pornească sau au deja o afacere cu produse sau servicii creative. Având în vedere tendințele de la nivel global, trecerea la noi modele de educație este extrem de necesară, în special în raport cu competențele și aptitudinile de care au nevoie generațiile viitoare pentru a găsi soluții noi, inedite și mai bune pentru viața oamenilor. Chiar dacă multă vreme creativitatea nu a fost încurajată sau a fost considerată mai degrabă apanajul artelor și al artiștilor, în prezent creativitatea este vitală în toate domeniile. Creativitatea nu mai este privită ca fiind un act uman strict dedicat artelor sau creațiilor culturale, ci este esențială în toate domeniile, având un potențial de dezvoltare nelimitat.

2. Cadru teoretic

2.1 Tinerii în context internațional și național

În cadrul acestei secțiuni vom discuta despre problematica tinerilor, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Tinerii reprezintă una dintre cele mai importante „resurse” ale unei națiuni, dar totodată sunt și una dintre cele mai vulnerabile categorii ale societății. În cadrul mai multor studii și cercetări făcute de Organizația Națiunilor Unite cu scopul realizării unor programe de dezvoltare a nivelului de bunăstare al omenirii, s-a constatat că, de cele mai multe ori,

118 Cadru teoretic

tinerii sunt asociați cu violența, sărăcia și diverse boli1. Acest aspect demonstrează faptul că această categorie socială este privită mai degrabă sceptic de societate și este de multe ori tratată ca o categorie generatoare de probleme sau conflicte. Din această perspectivă, tinerii nu sunt văzuți sau nu au fost văzuți multă vreme ca un ca fiind o categorie socială care să aducă beneficii pentru comunități sau pentru societate, în raport cu celelalte categorii de populație sau cu instituțiile, ci mai degrabă sunt identificați ca o categorie generatoare de probleme și care necesită soluții.

Fiindcă nu există o definiție unitară, este dificil să dăm o încadrare generală pentru a stabili ce persoane intră din categoria tinerilor. Acest aspect este foarte important, definițiile folosite pentru a descrie tinerii contează, dar trebuie să ținem cont de faptul că există diferențe culturale în ceea ce privește intervalul de vârstă în care pot fi încadrați tinerii. Atunci când vorbim despre tineri într-un cadru mai larg, ei reprezintă un grup social format din persoanele între 18 și 35 de ani. Conform legislației2 din România tinerii sunt cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. De asemenea, sunt folosite uneori și criterii precum diverse tipuri de activități care sunt considerate a fi specifice tinerilor, astfel încât să putem folosi categorii, dar vârsta este caracteristica tinerilor cel mai ușor recognoscibilă Dar nici acest criteriu nu este unul folosit constant, pentru că, spre exemplu, în unele zone ale lumii tinerii sunt considerați ca fiind acele persoane care au vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Organizația Națiunilor Unite folosește această categorie de vârstă când utilizează termenul de tineret, chiar dacă în implementarea unor programe se întâmplă uneori să folosească termenul și pentru persoanele de până în 35, 16 sau 29 de ani, iar în altele - pentru persoane între 18 și 30 de ani. În România, ca și în multe din statele Uniunii Europene, sunt considerați tineri cei cu vârsta cuprinsă între 18 ani și 35 de ani. 1 http://hdr.undp.org/en/content/youth-and-vulnerability-global-perspective

- UNITED NATIONS DEVELOPMENT PROGRAMME. „What’s the Problem? Youth and Vulnerability in a Global Perspective”. – accesat la 17 iunie 2019.

2 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/73834 -Legea nr 350/2016 (legea tinerilor) - accesat la data de 20.11.2019.

Într-un sens sociologic, tinerii reprezintă: „Persoanele care se află în perioada de tranziție dintre perioada de dependență din copilărie și perioada de independență, de la maturitate”3. Fiind o perioadă de permanentă adaptare și transformare în viața tinerilor, în care intervin foarte multe schimbări, nu putem vorbi de un grup social demografic omogen. Tocmai datorită acestor diferențe există în prezent numeroase dezbateri în legătură cu vârsta până la care un om ar trebui să fie considerat tânăr. În această lipsă de consens cu privire la stabilirea segmentului de vârstă al persoanelor care se încadrează în categoria tinerilor, o parte dintre organizațiile mondiale care se ocupă cu problematica tinerilor susțin că există inechități în a compara un tânăr de 18 de ani cu unul de 35 ani, din mai multe puncte de vedere, cum ar fi, de exemplu, dependența de familie a tinerilor, libertatea economică, mobilitatea profesională sau educațională etc. Însă nu putem ignora nici argumentele pe care le aduc cei care susțin menținerea vârstei de până în 35 de ani pentru a defini tinerii. . Aceștia folosesc argumentul economic și problemele cu care se confruntă tinerii după ce își termină studiile. Atunci când încadrăm o persoană tânără în categoria adulților, îl punem într-o poziție ce implică inegalități, în care cealaltă categorie de vârstă (peste 35 de ani) are de partea ei experiența în activitate sau munca pe care o practică și un alt nivel de stabilitate economică. Prin urmare, tinerii sunt mai degrabă un grup ce este definit prin prisma aspectelor biologice, decât a celor sociale, având în vedere diferența majoră care există între o persoană de 18 ani și una de 35 de ani, mai ales din punctul de vedere al statutului socio-economic.

2.2 Tinerii în statistici demograficeÎn continuare vom prezenta o serie de statistici cu privire la

tineri din punct de vedere demografic și din punct de vedere al impactului tinerilor asupra societăților la nivel mondial. Spre exemplu, statisticile prezentate de Organizația pentru

3 https://unevoc.unesco.org/home/TVETipedia+Glossary/lang=en/filt=all/id=9, site-ul UNEVOC-UNESCO - accesat la 13 iunie 2019

119Cadru teoretic

Cooperare și Dezvoltare Economică oferă o serie de date care se referă la numărul tinerilor în perioada 1970 – 2018, care arată cum de la an la an, a avut loc o continuă descreștere a numărului tinerilor. Dacă în 1970, din totalul populației aveam 28,4%4 oameni tineri, acum ultimele statistici ne arată că mai avem doar 17,7%5 tineri. Acest lucru se datorează îmbătrânirii populației din statele vestice. Numărul tot mai scăzut al tinerilor ne dezvăluie o realitate îngrijorătoare. La nivel global ne confruntăm cu îmbătrânirea populației, în special în statele dezvoltate și mediu dezvoltate. Creșterea nivelului de trai, liberalizarea pieței muncii, creșterea vârstei medii la care oamenii aleg să facă un copil a adus mai multă bunăstare, dar a dus și la scăderea nivelului natalității. Aceste scăderi ale populației au atras după sine numeroase probleme sistemice (lipsa forței de muncă, scădere economică, presiune pe bugetul național din cauza numărului mare de persoane în etapa de retragere de pe piața muncii și a numărului mic de angajați etc.) care și-au pus amprenta asupra societăților.

Există însă și regiuni în care populația a continuat să crească. Dacă urmărim harta interactivă generată de experții de la UNESCO ce prezintă o serie de date demografice, printre care și rata de creștere a populației, observăm că regiunea africană sub-sahariană are cea mai mare rată a natalității din întreaga lume6. O regiune ce cuprinde state foarte sărace și cu foarte multe probleme, dar cu o continuă creștere a populației. Motivele creșterii populației sunt date mai ales de nivelul scăzut de trai care nu asigură educația necesară pentru planificarea unei unui viitor educațional sau profesional. De asemenea, pentru părinții din statele în care protecția socială este foarte scăzută din cauza sărăciei, este important să aibă cât mai mulți copii pentru a se asigura că măcar unii dintre ei le vor acorda sprijin în absența oricărui ajutor din partea autorităților statului.

4 https://data.oecd.org/pop/young-population.htm -Site-ul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

5 Ibidem

6 https://population.un.org/wpp/Maps/ - Site-ul UNESCO. Perspective ale creșterii populației 2019. – accesat la 19 iunie 2019.

2.3 Generația NEETÎntr-o lume cu conflicte politice și sociale, cu revoluții și

schimbări, tinerii par a-și găsi greu stabilitatea. Piața globală a muncii solicită din ce în ce mai mult lucrători care au calificări profesionale și specializări foarte clar definite. Din acest motiv, lipsa accesului la educație și la profesionalizare este o problemă majoră pentru noile generații. Majoritatea tinerilor cu probleme în ceea ce privește accesul la educație trăiesc în țările în curs de dezvoltare. Circa 20%7 din totalul tinerilor nu se regăsesc nici în învățământ, dar nici pe piața muncii. Acest lucru înseamnă că acești tineri, în cele mai multe cazuri, pot spera în viitorul lor doar la o carieră ce nu necesită o calificare profesională sau nu își vor putea găsi deloc un loc de muncă.

Lipsa educației și lipsa accesului la educație sunt problemele pe care tinerii le întâlnesc încă de la cele mai mici vârste. Mulți tineri din întreaga lume trăiesc în situații foarte dificile, fiind în poziția în care nu au acces la educație sau au acces la o educație precară. Pentru că nu reușesc să se adapteze regulilor societății, tinerii sunt adesea în pericolul de a fi marginalizați, iar consecințele sunt problematice pentru societate, tinerii fiind categoria socială cea mai expusă la acte de infracționalitate și violență. În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, care sunt un model al democrației, unde oportunitățile de dezvoltare pentru tineri sunt numeroase, aproximativ 60% dintre suspecții de crimă sunt tineri sub 30 de ani, iar 40% dintre victimele omuciderilor din Statele Uite sunt, de asemenea, persoane tinere8. Soluțiile oferite de autorități în asemenea situații se adresează combaterii efectelor, dar nu și cauzelor, investițiile în educație fiind an de an printre cele mai mici din toate domeniile.

Pe fondul unor situații sociale dificile și care nu au fost gestionate corect de către factorii decidenți, a apărut categoria de tineri cunoscută ca ”NEET”. Termenul „NEET” (Not in

7 https://www.un.org/youthenvoy/youth-statistics-education/ - Youth Stats. Education. Office of the Secretary General’s envoy on youth.

8 https://www.un.org/youthenvoy/juvenile-justice/ - Statistici ale tinerilor. Justiția juvenilă. – accesat la 21 iunie 2019

120 Cadru teoretic

Education, Employment, or Training) este folosit pentru a descrie tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program de învățământ sau de formare. Acest concept a fost utilizat pentru prima dată în discuțiile de la nivel european, în contextul Strategiei Europa 2020 și a inițiativei „Tineretul în mișcare”. Conceptul a vizat inițial persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani, pentru ca ulterior această definiție să cuprindă tinerii cu vârsta de până la 29 de ani. În prezent, 14% din populația în vârstă de 15-29 de ani face parte din categoria NEET9.

Uniunea Europeană luptă pentru combaterea acestei probleme, prin asumarea și promovarea politicilor sociale ce susțin tinerii care se află în zona de risc. În prezent reducerea numărului tinerilor ce se află în această categorie este unul dintre obiectivele Comisiei Europene, care, cu ajutorul Consiliului Uniunii Europene, a pus în aplicare, începând cu anul 2013, programul numit Garanții pentru Tineret. Această inițiativă își propune să garanteze pentru toți tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani accesul la oferte bune de ocupare profesională, la educație continuă, la ucenicie sau la stagii de formare, în decursul a patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încheierea etapei de educație. Introducerea acestei Garanții pentru tineret în statele membre ale Uniunii Europene a contribuit la îmbunătățirea situației, reducând numărul persoanelor NEET10.

Îmbunătățirea situației după aplicarea unui program de sprijin acordat tinerilor demonstrează că tinerii sunt interesați de viitorul lor și își doresc o educație mai bună, un loc de muncă mai bun și un viitor sigur. Ceea ce înseamnă că, dacă tinerii nu vor fi ignorați de autorități, situația precară în care se află s-ar putea îmbunătăți, iar tinerii s-ar putea transforma dintr-o categorie care cere soluții într-una care oferă soluții.

2.4 Șomajul în rândul tinerilorÎn următoarele rânduri vom prezenta una dintre cele mai mari

consecințe a lipsei de educație în rândul tinerilor. Sărăcia este 9 https://www.eurofound.europa.eu/ro/topic/NEETs - accesat la 21 iunie 2019

10 Ibidem – accesat la 21 iunie 2019

principalul pericol al secolului XXI. Dacă urmărim pe o hartă a lumii11 observăm că 156 de milioane de tineri din țările în curs de dezvoltare trăiesc în sărăcie deși sunt angajați și muncesc12. Majoritatea dintre ei se plasează sub limita de jos a sărăciei, fiind nevoiți să supraviețuiască cu doar 1,25 USD pe zi13. Plata lor cu salarii sub minimul necesar duce la menținerea stării de sărăcie și aprofundarea incertitudinii în care se află tinerii. Însă ceea ce face și mai dificilă situația tinerilor este lipsa de alternativă.

Pierderea unui loc de muncă, ar putea însemna intrarea în șomaj pentru foarte mult timp, deoarece în strânsă legătură cu sărăcia avem și problema șomajului. Rata șomajului este foarte mare în rândul tinerilor. „Între 1997 și 2017, populația tânără a crescut cu 139 de milioane de oameni, în vreme ce forța de muncă tânără a scăzut cu 35 de milioane de oameni. Această dinamică se reflectă într-o scădere a ponderii tinerilor din totalul forței de muncă la nivel global, de la 21,7% la 15,5%”14.

Țările care s-au confruntat cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor în anul 2018 sunt: Africa de Sud, Libia și Swaziland15. Conform sursei citate, la nivelul Uniunii Europene, Grecia se confruntă cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de 39,74%, urmată de Spania - cu 34,37% și Italia cu o rată de 32,22%. În partea de jos a clasamentului se poziționează Germania, care este liderul Uniunii Europene, cu o rată a șomajului de doar 6,18% și Republica Cehă, cu o rată a șomajului de 6,73%.

11 https://worldpoverty.io/index.html - accesat la 21 iunie 2019

12 https://www.un.org/development/desa/youth/wp-content/uploads/sites/21/2018/12/WorldYouthReport-2030Agenda.pdf - „Tinerii și Agenda pentru Politici de Dezvoltare Durabilă 2030”. Raportul Global pentru Tineri al Organizației Națiunilor Unite. Pagina 2.

13 https://www.un.org/youthenvoy/hunger-poverty/ –accesat la 21 iunie 2019

14 https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/publication/wcms_598675.pdf International Labor Organisation. Global Employment Trends in 2017.

15 https://www.theglobaleconomy.com/rankings/Youth_unemployment/ - accesat la 21 iunie 2019

121Cadru teoretic

2.5 Exemplul CehieiCum a reușit Cehia să rezolve această problemă delicată

a tinerilor? Deși Cehia nu este o țară cu o varietate de resurse naturale și nici cu o populație foarte mare, are una dintre cele mai mici rate a șomajului (cea mai mică, după Germania) în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, depășind economii puternice ca cea a Marii Britanii sau cea a Franței. Criza economică din 2007 a lovit dur în cele mai vulnerabile categorii din toată comunitatea europeană, printre ele numărându-se și tinerii. Astfel, rata șomajului - ca peste tot în lume - crescuse și în Republica Cehă, iar în rândurile tinerilor, în perioada 2007-2010, ajunsese de la 12% la 23%16. Chiar dacă această țară a resimțit puternic efectele crizei economice globale, ea, a reușit să combată efectele crizei economice în rândul populației tinere, prin politicile propuse de guvern.

Guvernul ceh a înțeles că pentru a primi rezultate cât mai bune trebuie să acționeze prin schimbări ale sistemul de învățământ și formarea profesională, prin programe de specializare pe tot parcursul vieții, programe de recalificare specifice și chiar migrație economică pe termen scurt17. Cehia a demarat programe de incluziune socială imediat după criza economică globală, ceea ce i-a oferit teren de manevră pentru schimbările pe care și le dorea pentru rezolvarea problemelor existente. Astfel, în primii ani de redresare de după criză, guvernul a modificat Codul Muncii, care îmbunătățea anumite aspecte ale pieței muncii. Soluția pentru a ajuta tinerii a fost proiectul național al Cehiei: „Educă-te pentru dezvoltare”(Educate yourself for growth)! Prin acest proiect s-a dorit atât dezvoltarea companiilor care urmau să se dezvolte prin creșterea numărului de angajați și creșterea productivității, cât și ocuparea forței de muncă și calificarea acesteia. Proiectul presupunea acordarea unor subvenții de stat firmelor ce angajau tineri, pentru a le ajuta să suporte

16 Pavel Janicko. Youth Employment in the Czech Republic. Praga, Editura Friedrich Ebert Stiftung, 2012. Pagina 5.

17 Ibidem. Pagina 10

salariile noilor angajați pe perioada instruirii. Propuneri pentru rezolvarea problemei șomajului au venit și din partea societății civile. Aceasta a susținut: combaterea muncii ilegale, sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții a științei și tehnologiei pentru a se asigura că Republica Cehă nu va rămâne în urma altor țări din UE, din punct de vedere economic și social. Toate aceste schimbări pe piața muncii din Cehia au fost gândite pe termen lung și începute în 2010-2012; ele își fac efectul abia acum.

Implicarea societății civile în politicile de combatere a șomajului în rândul tinerilor a fost vitală în Cehia și poate fi un exemplu de bune practici pentru întreaga lume. Politica guvernamentală în domeniul șomajului în general și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor se bazează în mod specific pe ideea că șomajul este mai mult sau mai puțin rezultatul a prea mult „confort” sub formă de securitate socială pentru șomeri, care astfel „nu sunt motivați” să găsească locuri de muncă și nu sunt interesați să se angajeze la locurile de muncă oferite de piața muncii.”18

2.6 Soluții la problemele tinerilorÎn acest capitol am analizat prioritățile mai multor țări în

ceea ce privește situația socială a categoriei tinerilor. Uniunea Europeană, prin programele sale, pune accent pe categoria tinerilor. Multe state membre ale Comunității Europene adoptă la nivel național propunerile venite de la Bruxelles. Uniunea Europeană propune în permanență programe ce au drept scop susținerea tinerilor și oferirea de ajutor acestei categorii a societății. Un asemenea program este „Strategia pentru Europa 2020”. Lansată în 2010, strategia Europa 2020 se concentrează pe tineri și se axează pe o serie de obiective, printre care reducerea părăsirii timpurii a școlii, creșterea numărului de persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar și elaborarea unui pachet cuprinzător de

18 Pavel Janicko. Youth Employment in the Czech Republic. Praga. Editura Friedrich Ebert Stiftung. 2012. Pagina 18

122 Cadru teoretic

inițiative politice pentru educație și ocuparea forței de muncă19. Alături de acest program mai regăsim și Strategia Uniunii Europene pentru Tineret 2019-2027, prin care liderii Europei încearcă stimularea implicării cât mai active a tinerilor în viața civică și democratică a comunității:„Erasmus+ 2014-2020”. Acest program conține un capitol specific privind tineretul, pentru care s-au alocat aproximativ 2,1 miliarde de euro. Unele dintre obiectivele sale specifice sunt: „Îmbunătățirea nivelului competențelor și abilităților cheie ale tinerilor și promovarea participării la viața democratică a Europei și a pieței muncii, a cetățeniei active, a dialogului intercultural, a incluziunii sociale și a solidarității, promovarea îmbunătățirii calității muncii tinerilor.”20. Succesul programului este dovedit și de faptul că pentru Erasmus 2021-2027 bugetul programului a fost dublat, ceea ce înseamnă că tot mai mulți tineri vor putea beneficia de experiența studierii într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cât și, în unele cazuri, de accesul la o instituție de învățământ cu prestigiu. Prin aceste programe se urmărește oferirea unei autonomii tinerilor. Se dorește crearea oportunităților ca ei să poată deveni mai independenți, prin oferirea resurselor necesare pentru a ajunge factori care pot schimba societatea în mai bine. Se dorește ca tinerii să nu mai resimtă limitări din punctul de vedere al accesului la noi informații, la alternative de educație, din punctul de vedere al mobilității educaționale și profesionale. Unul dintre rezultatele acestor eforturi poate fi implicit o libertate mai mare în gândire și viziune, dezvoltarea imaginației și a creativității. Se dorește ca membrele Uniunii Europene să implice în mod activ tinerii, organizațiile de tineret și alți organizatori de activități pentru tineret în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor care afectează viețile tinerilor la nivel local, regional, național și European.

Noile politici europene se bazează în primul rând pe dialogul cu tinerii și identificarea problemelor acestora pentru ca politicile să reflecte nevoile lor concrete. Astfel că, în urma

19 http://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/141/youth - accesat la 30 iunie 2019.

20 Ibidem

acestor programe ale Uniunii Europene, s-a reușit conturarea unei generații de tineri europeni, datorită programelor de mobilitate realizate în interiorul Uniunii. Această categorie de tineri duce cu ea experiența acumulată în diferite regiuni ale comunității europene, aducând know-how și plus-valoare comunității locale din care fac parte.

2.7 Situația tinerilor din RomâniaDupă 1989, România s-a confruntat cu una din cele mai

dificile perioade din epoca postmodernă. Criza politică și cea economică au dus într-un final și la o criză demografică. Tot mai mulți români văd emigrarea ca fiind cea mai bună soluție și șansă pentru a-și putea sprijini familiile și de a-și oferi lor și familiilor un viitor lipsit de sărăcie. Această alegere este dificilă atât pentru cei care pleacă, dar și pentru cei ce rămân acasă. Emigrarea multor membri ai familiilor este o soluție financiară pe termen scurt, dar generatoare de probleme pe termen lung. Situația economică grea și plecarea a tot mai mulți părinți de lângă copiii lor minori, au făcut ca România să aibă un trend ascendent îngrijorător al fenomenului de abandon școlar. După anii 1990, problemele s-au înmulțit, lipsa educației în rândul tinerilor afectând grav toate domeniile din societate.

Din punct de vedere politic, guvernele au încercat soluționarea acestor probleme sociale, însă situația în care se află România în acest moment, în ceea ce privește tinerii, și problemele cu care se confruntă aceștia denotă cât de gravă a fost situația și cât de mult a degenerat din cauza soluțiilor inadecvate găsite la nivelul politic. Una dintre legile ce se referă la tineri este Legea 350/2006, care prevedea mai multe aspecte care urmăreau să îmbunătățească situația prin sprijinirea și îndrumarea tinerilor în vederea participării active la viața economică, educațională și culturală a țării21, dar, din cauza implementării precare, rezultatele nu au fost dintre cele așteptate. Nu au fost gândite și propuse programe

21 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=66109 Site-ul oficial al Camerei Deputaților. Legea Tinerilor

123Cadru teoretic care să stimuleze tinerii să își continue studiile, nu s-au creat oportunități pentru deschiderea unor afaceri, iar sectorul de tineret a fost subfinanțat. Categoria socială a tinerilor beneficiază de programe europene de sprijinire odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Directivele europene privind tineretul au schimbat mult situația din România, dar fără a rezolva în totalitate problemele cu care se confruntă tinerii români.

Tinerii sunt o categorie socială vulnerabilă peste tot în lume, iar România nu este o excepție. Acordarea unei atenții sporite acestei categorii este indispensabilă pentru noi. La fel ca multe state din Europa, România se încadrează în lista statelor europene care înregistrează un „spor natural negativ”22 începând cu anul 2015. Ca majoritatea statelor central și est europene, România este afectată atât de îmbătrânirea populației, cât și de exodul masiv care fac ca țara să piardă o mare parte a populației. Conform Institutului Național de Statistică din România, în 2018, țara noastră înregistrează valori negative ale sporului natural, care, conjugate cu migrația internațională, indică faptul că populația rezidentă a țării s-a diminuat în perioada 2014-2017, cu 272 mii persoane23. Efectul asupra economiei, asupra dezvoltării și asupra societății, în general, este major. Carența demografică produsă de cele aproape 300 de mii de persoane a dus la stagnare și a dus la o criză a forței de muncă. Așa s-a produs un decalaj între generații; o parte din oamenii cu experiență s-au pensionat, iar cealaltă parte, de asemenea muncitori profesioniști, au ales să muncească în alte state.

În urma acestor situații demografice care au creat o serie de probleme sociale și economice, agendele publice duc discuțiile din ce în ce mai mult în zona speranței în noua generație. Provocarea este însă legată de faptul că primele valuri de generații care vin acum sunt reprezentate de copiii 22 https://population.un.org/wpp/Maps/ - Site-ul UNESCO. Perspective ale

creșterii populației 2019. – accesat la 19 august 2019

23 Institutul Național de Statistică. România în Cifre. Pagina 10. http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_breviar_statistic_2018.pdf - accesat la 21 iunie 2019.

care au trecut prin perioade dificile din punct de vedere social și economic. Primii ani după integrarea României în Uniunea Europeană nu au adus doar aspecte pozitive pentru tinerii din România. Acest lucru a făcut ca mulți dintre ei să abandoneze studiile și să rămână fără posibilitatea de a se angaja în funcții care să le permită un trai decent.24 Potrivit ultimului raport Eurostat, România se află în top 3 țări membre ale Uniunii Europene cu probleme din acest punct de vedere. Spania - cu 18%, urmată de Malta - cu 17%, se confruntă cu cel mai mare procent de tineri care abandonează sistemul de învățământ sau programele de formare profesională, iar ”podiumul” este completat de România cu 16%25. Dacă în ultimii ani abandonul școlar a mai scăzut, în perioada 2006-2016, trendul a fost unul ascendent, numărul tinerilor care au ales să abandoneze școala crescând cu aproape un procent.

Cauzele abandonului școlar sunt multiple. Acestea sunt legate de multe ori de aspectele financiare, dar nu numai. Din cauza costurilor pe care le are un părinte cu educația copiilor, mulți tineri preferă să renunțe la studii, unele dintre situațiile acestea fiind chiar sub influența și cu acordul familiei copilului. Motivul financiar este completat de lipsa înțelegerii multor părinți a utilității școlii. Astfel, din lipsa unei motivații, mulți părinți participă activ la acest fenomen de abandon școlar al tinerilor, în special acele familii care provin din medii sărace, unde utilitatea copilului pe termen scurt e mai mare dacă renunță la școală și ajută familia cu treburile gospodăriei.26 Evident, aici există și o responsabilitate a statului care este încă incapabil să impună părinților să permită copiilor accesul liber la educație, mai ales că acest drept este fundamental oferit prin Constituție. În acest sens, Uniunea Europeană, prin cooperarea pentru atingerea obiectivelor în domeniul Educației (cadrul ET

24 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title= File:2018data_Early_school_leavers-02.jpg – Raportul Eurostat cu privire la abandonul școlar 2018.

25 Ibidem

26 Muscato, Christopher, “Child Labor in Developing Countries.” Study.com, https://study.com/academy/lesson/child-labor-in-developing-countries.html 17 August 2016.

124 Cadru teoretic

202027) propune mai multe soluții pentru a îmbunătăți situația educației la nivelul întregii comunități europene: creșterea eficienței și calității educației și formării, promovarea învățării pe parcursul întregii vieți și stimularea creativității, inovării și spiritului antreprenorial la toate nivelurile. Un obiectiv foarte important pentru instituțiile europene este ca ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu școala să se reducă sub 10%28.

2.8 Tinerii NEET din RomâniaCu părinții plecați peste hotare și rămași în afara

învățământului, tot mai mulți tineri din România se încadrează în categoria NEET. Categoria NEET a ajuns în atenția instituțiilor europene și există deja directive ce își propun diminuarea fenomenului. România, însă, nu a excelat la acest capitol, categoria crescând de la an la an. În 2018, procentul tinerilor care nu sunt nici pe băncile școlilor, nici nu lucrează și nici nu urmează o formare profesională a crescut la 21%29 după ce în 2017 nivelul era de 19%30.

Însă problema acestor tineri este problema tuturor. O mare parte din aceștia sunt susținuți de părinți. În cealaltă extremă față de părinții care susțin abandonul școlar, există și categorii de părinți excesiv de protectori. Din cauză că părinții se comportă mult prea protector cu copiii lor, fenomen social specific mai degrabă perioadei postmoderne, mai întâi ajung să facă parte din categoria NEET, pentru ca mai apoi să nu mai

27 https://ec.europa.eu/education/policies/european-policy-cooperation/et2020-framework_ro - Cooperarea pentru atingerea obiectivelor în domeniul Educației (cadrul ET 2020)

28 https://ec.europa.eu/education/policies/european-policy-cooperation/et2020-framework_ro - Cooperarea pentru atingerea obiectivelor în domeniul Educației (cadrul ET 2020)

29 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Statistics_on_young_people_neither_in_employment_nor_in_education_or_training - Statistics on young people neither in employment nor in education or training -accesat la data 26 iunie 2019

30 Ibidem

facă nimic pe viitor pentru a ieși din această zonă. Părinții oferă sprijin excesiv acestor copii și încearcă să-i ajute, stimulând rămânerea lor într-o zonă din care vor trebui profesionalizați sau chiar reprofesionalizați mai târziu, deoarece dependența excesivă de mediul familial are mai multe efecte ce nu sunt benefice.31 Pe de o parte acești tineri nu reușesc să-și deprindă nicio capacitate profesională reală și practică, iar pe de altă parte societatea este privată de capacitățile acestor tineri, în cele din urmă ajungând să reinvestească în etape noi de educare și profesionalizare a acestor tineri, care, odată intrați în etapa adultă a vieții, devin mai greu de gestionat.32 Fără asistență din partea statului nu vor rezista foarte mult și atunci vor trebui ajutați prin ajutor de șomaj, strategii care pe termen lung nu reprezintă o soluție sustenabilă.

Este o adevărată problemă pierderea unei generații, care în timp va crea dezechilibre sociale și economice, pe care statul nu le va putea administra la fel de eficient ca în cazul în care s-ar implica acum mai mult pentru găsirea unor soluții pentru tineri. Este foarte important ca în politicile ce se implementează să se ia în considerare concluziile unuia dintre primii cercetători ai acestei probleme, profesorul universitar Galez Howard Williamson33, care spunea că pentru a rezolva această problemă este foarte important să se țină cont ca tinerilor să li se ofere perspective profesionale cât mai sigure, altfel interesul acestora va fi unul foarte scăzut34. Tinerii refuză să mai fie integrați de societate, tocmai din cauza unor oportunități nesigure sau inexistente, care îi fac să își piardă încrederea în instituțiile statului. Odată pierdută încrederea în capacitatea statului de a interveni în problema lor și de a-i ajuta, este foarte greu a se mai ajunge la ei. Acei tineri ce ajung

31 https://www.pear-tree.ca/the-effect-of-over-protective-parenting-on-child-potential/. The Effect of Over-Protective Parenting on Child Potential. Paul Romani

32 Ibidem

33 Gareth Rees, Howard Williamson & David Istance (1996) ‘Status Zero’: a study of jobless school‐leavers in South Wales, Research Papers in Education

34 Ibidem

125Cadru teoretic

în zona NEET sunt o categorie vulnerabilă, fiind mai predispuși să ajungă într-o zonă gri a legii, ei fiind nevoiți să găsească alte soluții decât cele legale (salariu, burse de merit etc.) pentru a se întreține. Prevenirea acestui fenomen este cu atât mai importantă cu cât, în timp, acești tineri, fără pregătirea necesară, ajung să muncească în cel mai bun caz ca muncitori necalificați, pe salarii foarte mici. Salariile foarte mici înseamnă menținerea lor în zona sărăciei, iar în România încă nu au fost identificate prea multe soluții viabile pentru a combate sărăcia în rândul tinerilor.

Creșterea numărului de tineri din categoria NEET este o problemă ce necesită soluții cât mai rapide. Având în vedere că trendul a fost unul negativ, problema necesită alte soluții decât cele găsite până în 2017. În acest sens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a accesat fonduri europene pentru perioada 2014-2020 pentru a încadra în muncă circa 20.000 de tineri NEET35. Cel mai important proiect de activare și mobilitate pentru tinerii NEET în acest moment este denumit Actimob 1 și are ca scop stimularea ocupării a 1.200 tineri NEETs șomeri înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO) cu rezidența în regiunile Centru, Sud-Est și Sud Muntenia. În continuarea acestuia, proiectul ”Actimob 2 RMPD Alternativ, Activare si Mobilitate tineri NEET” își propune asistarea de specialitate, în vederea integrării pe piața muncii, a 17.449 de tineri până în 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu sunt cuprinși într-un program de formare36.

O problemă majoră a soluțiilor implementate de stat în perioadele anterioare a fost inconsecvența acestora, renunțându-se de multe ori la ele din cauza lipsei de surse financiare. Lipsa continuității în proiectele dedicate tinerilor care fac parte din categoria NEET face doar să crească

35 https://legislatiamuncii.manager.ro/a/25312/noi-proiecte-de-integrare-a-tinerilor-neet-pe-piata-muncii-ce-implementeaza-autoritatile.html - Proiecte de integrare a Tinerilor NEET pe piața muncii

36 https://legislatiamuncii.manager.ro/a/25312/noi-proiecte-de-integrare-a-tinerilor-neet-pe-piata-muncii-ce-implementeaza-autoritatile.html- Proiecte de integrare a Tinerilor NEET pe piața muncii

numărul șomerilor în rândurile acestora. Șomajul în rândul tinerilor este o problemă foarte strâns legată de gestionarea problemelor tinerilor NEET. După ce părăsesc sistemul de învățământ, aceștia nu sunt suficient de pregătiți pentru a intra pe piața muncii și treptat intră la categoria șomerilor. Deși diminuarea numărului tinerilor neangajați revine în special guvernelor naționale, Uniunea Europeană a luat multe inițiative pentru a combate acest fenomen. Decidenții de la Bruxelles au hotărât ca cele 6 miliarde de euro alocate pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru perioada 2014-202037 să fie investiți în perioada 2014-2015. Aceste acțiuni subliniază importanța pe care liderii politici europeni o acordă generației tinerilor. La nivelul Uniunii Europene avem o scădere a numărului șomerilor în rândul tinerilor cu 189.000 de persoane în perioada noiembrie 2017 – noiembrie 201838, ceea ce înseamnă că soluțiile identificate în ultimii ani au fost eficiente și trebuie continuate. Una dintre cele mai cunoscute inițiative pentru a combate șomajului în rândul tinerilor la nivelul Uniunii Europene este „Garanția pentru tineret”39. Această inițiativă reprezintă un angajament al tuturor statelor membre în vederea garantării pentru toți tinerii cu vârste sub 25 de ani a faptului că primesc o ofertă de muncă, învățământ continuu, ucenicie sau stagiu în termen de patru luni de când au devenit șomeri sau au părăsit educația formală. O altă măsură este susținerea Corpului european de solidaritate40, care permite tinerilor să facă voluntariat și să lucreze în proiecte de solidaritate în Europa.

La toate aceste programe au avut acces și tinerii români. În 2015, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a aprobat fonduri pentru Garanția 37 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/youth-employment/ -

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

38 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/youth-employment/ - Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

39 http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/ 20190612STO54312/ reducerea-somajului-ce-face-ue – Reducerea șomajului. Ce face UE? – site-ul oficial al Parlamentului European

40 Ibidem

126 Cadru teoretic

pentru Tineret în valoare de 470,4841 milioane de euro, 343 de milioane din acestea venind de la Comisia Europeană. În România programul a avut aceleași obiective ca în întreaga Uniune Europeană. În anul 2018 situația șomajului în rândul tinerilor s-a îmbunătățit puțin comparativ cu anul 2017. Dacă în 2017 erau 20% de tineri șomeri, în 2018 numărul acestora a scăzut până la 16%42. Totuși, așa cum am menționat în secțiunile anterioare, unul dintre factorii care au dus la îmbunătățirea statisticii șomajului în România a fost exodul masiv al tinerilor spre statele occidentale. Pentru că pe lângă toate statisticile pozitive, în România nivelul de trai al tinerilor nu s-a îmbunătățit, tinerii în continuare sunt o categorie foarte vulnerabilă.

2.9 Creativitatea ca soluție în și în afara organizațiilor

Schimbările din societatea contemporană sunt privite ca un lung șir de beneficii aduse de tehnologie și de toate descoperirile ce ne-au făcut viața mai ușoară. Totuși, chiar dacă înțelegem utilitatea tehnologiei, nu putem să nu menționăm și faptul că odată cu dezvoltarea tehnologiei, lumea s-a schimbat și în mod mai puțin pozitiv. În primul rând, primele tehnologii au fost implementate în domeniul industriilor mari. Oamenii au fost înlocuiți cu aparate ce făceau munca în locul lor. Oamenii s-au dovedit treptat a fi tot mai puțin eficienți în comparație cu mașinăriile care reușeau să facă munca mai rapid, mai ieftin și fără greșeli. Pentru prima oară în istorie supremația umană este contestată de altcineva - sau mai bine spus de altceva. Oamenii care au înțeles acest lucru nu doar că și-au păstrat locul de muncă, fiind imposibil de înlocuit de mașini, dar au

41 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/3765-garantia-pentru-tineret-cel-mai-amplu-program-de-combatere-a-somajului-in-randul-tinerilor-din-ultimii-25-ani-8-aprilie-2015 – Site-ul oficial al Ministerului Muncii

42 https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9477410/3-09012019-AP-EN.pdf/1f232ebb-1dcc-4de2-85d1-5765fae86ea8 – Eurostat. Euro area unemployment. Publicat la 1 ianuarie 2019

devenit și printre cei mai importanți angajați. Creativitatea le-a permis și le permite oamenilor să își creeze propriile oportunități, aceștia fiind mai puțin dependenți de ceea ce le oferă societatea. Cu toate că există tot mai mulți tineri care aleg să își dezvolte pasiunile, în loc să-și găsească un loc de muncă stabil care să le ofere o oarecare siguranță, problemele cu care se confruntă generația lor îi fac pe mulți să renunțe la libertate în favoarea siguranței oferite de un venit primit regulat, pentru o activitate de cele mai multe ori rutinieră.

Explicarea creativității este într-un proces continuu de schimbare și ajustare. Creativitatea nu a fost întotdeauna considerată un atribut al omului. În Evul Mediu creativitatea era considerată un atribut al divinității. Mai târziu, în preajma secolului XVI, oricine știa și stăpânea un meșteșug sau formula/rețeta prin care era creat un obiect sau produs era considerat un creator. Ulterior în istorie (în jurul secolului XIX) creativitatea a început să fie legată de arte, artiști și filosofie, dar cercetătorii sau inventatorii, de exemplu, nu erau considerați creatori.43

Abia în perioada modernă (la mijlocul secolului XX) creativitatea și calitatea de creator au fost considerate atribute tipice ale fiecărei ființe umane, indiferent de zona, domeniul sau modul de manifestare.44 Sunt aproximativ 60 de ani de când specialiști în psihologie sau alte științe umaniste au început să studieze în profunzime procesele cognitive și ce anume influențează creativitatea la oameni. În decursul ultimilor 90 de ani au existat o serie de perspective noi asupra definiției creativității. În tabelul de mai jos sunt prezentate o serie de definiții ale unor autori care au studiat această calitate umană. Ceea ce putem concluziona din aceste definiții este că, cu cât a fost mai aprofundată cercetarea conceptului de creativitate, cu atât oamenii au înțeles că de fapt creativitatea este una dintre caracteristicile care a dus la dezvoltarea umanității, la nivel macro social și indiferent de domeniu. Scoasă din sfera unei

43 Jurgita Baryniene, Berta Dauknyte, European Integration Studies, Creativity as the Main Factor for Organizations‘ Success: Theoretical Approach, Kaunas University of Technology, 2015, EIS 9/2015

44 Ibidem

127Cadru teoretic

trăsături considerată a supranaturalului, creativitatea a fost înțeleasă ulterior ca o condiție necesară evoluției societăților umane, iar astăzi înțelegem și vorbim despre creativitate inclusiv ca despre o sursă ce potențează dezvoltare tehnologică și robotică sau creștere economică. 45 46 47 48

Autor An Definiție creativitate

G. Wallas 1926 Creativitatea este principala forță a evoluției umane45

T. Amabile 1996 Creativitatea înseamnă crearea a ceva nou și util in orice domeniu46

A. Petrulytė 2001

Creativitatea – se referă la predilecția/ înclinația unui individ către o compoziție nouă, originală sau inovatoare și către conceperea practică sau mentală a ceva.47

R.Tickards și F. Xu 2007

Creativitatea este procesul prin care oamenii sau grupurile generează idei, care sunt noi si utile pentru oamenii sau pentru colectivul care le generează, la fel de mult pe cât sunt de utile și altor membri și pentru domeniul lor de activitate.48

În ultimii ani observăm faptul că organizațiile sunt din ce în ce mai interesate de dezvoltarea și stimularea creativității în rândul angajaților, înțelegând beneficiile economice foarte mari pe care le poate aduce acest nou mod de abordare cu privire la munca și activitatea angajaților. Vechile modele de muncă, specifice perioadei industriale, sunt înlocuite de modele care încep să pună accentul mai degrabă pe calitatea muncii și pe unicitatea ei, decât pe volumul de producție. Inovația este bazată pe creativitate, dar mai ales pe capacitatea oamenilor de a-și dezvolta creativitatea, astfel încât rezultatele să ducă la dezvoltare și implicit la creștere economică în societate. Însă, deși

45 Jurgita Baryniene, Berta Dauknyte, European Integration Studies, Creativity as the Main Factor for Organizations‘ Success: Theoretical Approach, Kaunas University of Technology, 2015, EIS 9/2015, p 238.

46 Ibidem

47 Ibidem

48 Ibidem

oamenii sunt în mod natural creativi și manifestă creativitate în viața de zi cu zi, acest atribut uman trebuie educat, astfel încât să producă inovații vandabile și eficiente din punct de vedere economic. Creativitatea este un proces ce se poate încuraja sau în egală măsură descuraja, în principal, în etapa de educație a tinerilor. Sistemele de educație care reușesc să încurajeze creativitatea la tineri cel mai mult sunt acelea care au reușit să elimine sau să diminueze modelele educaționale care promovează ‘cultura’ răspunsului corect unic49 și au făcut loc alternativelor de exprimare în rândul copiilor și al tinerilor. Aceste noi modele de educație încearcă să reducă educația realizată sub emblema răspunsurilor corecte sau greșite și să lase loc creativității și unicității în educație printr-un grad mai mare de libertate. Eliminarea rigidității din procesele de educație este cea mai bună soluție pentru a încuraja și educa creativitatea tinerilor, care mai târziu vor fi adulți activi în organizații și vor putea crea plus-valoare pentru societate.

În ceea ce privește creativitatea în România, până în 2016 nu a existat o legislație specială care să reglementeze inițiativele tinerilor creativi. Cu excepția unor mici segmente, realizarea unui cadru pentru politici publice care să sprijine sectorul creativ a apărut ca inițiativă în 201650. Scopurile principale ale aceste inițiative au fost: crearea unor premise pentru facilitarea accesului la finanțarea bancară și non-bancară; încurajarea unei colaborări sistematice mai ample între rețeaua instituțiilor culturale publice și cea a organizațiilor private; evidențierea potențialului economic și social al sectoarelor culturale și creative”51. Prin aceste politici s-a încercat transformarea sectorul cultural și creativ într-unul productiv, prin explicarea importanței acestuia și prin crearea colaborărilor între entitățile publice și private. Sectoarele culturale și creative sunt de fapt o mare oportunitate pentru România. Punerea creativității în

49 Ibidem

50 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016, p.. 5

51 Ibidem.

128 Cadru teoretic

prim plan pe agenda publică a României ar determina creșterea numărului de angajați, a profitului și a productivității muncii. Lipsa de interes din partea autorităților face ca România să piardă oportunitatea de a-și schimba poziția din stat care importă bunuri cu valoare adăugată în țară exportatoare a acestui tip de bunuri. Această stagnare afectează România din punct de vedere economic și nu numai.

2.10 De ce este nevoie de încurajarea tinerilor

În acest moment, asistăm la o emigrare masivă a tinerilor români spre occident. Motivația plecării acestora este apropiată de cea a părinților lor.. Deși în acest moment tinerii aleg să plece pentru a trăi în state cu un cadru instituțional mai bun, mai stabil, pentru servicii de învățământ și medicină mai de calitate și pentru posibilitatea de a-și începe o carieră bazată pe sisteme de evaluare și evoluție meritocratică52, motivația economică rămâne principalul incentive pentru emigrarea acestora. În acest caz, care sunt soluțiile României pentru a-și păstra tinerii acasă?

Din punct de vedere legislativ, România a făcut eforturi, însă insuficiente, pentru a găsi soluții pentru tineri. În cele ce urmează, studiul nostru se concentrează pe capacitatea creativă a tinerilor și pe beneficiul utilizării potențialului lor pentru a genera soluții la provocările viitoare. Lumea este într-o continuă schimbare, iar din ce în ce mai multe din meseriile trecutului dispar. Foarte multe specializări profesionale au putut fi preluate de roboți, computere sau softuri și multe dintre meseriile trecute nu mai sunt de actualitate din perspectiva nevoilor economice și sociale ale populației. Soluția pentru a construi o economie sustenabilă și eficientă este legată de capacitatea umană unică de a fi creativi. Dar pentru ca creativitatea să devină o resursă care să genereze soluții, produse, servicii sau satisfacerea unor nevoi,

52 Corina Chirvasiu. EMIGRAREA TINERILOR ROMÂNI. http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2002/CORINA%20%20CHIRVASIU%20art16.pdf -. Pagina 5

aceasta are nevoie de mai multe elemente care-i condiționează eficacitatea. Este nevoie de educație care înglobează politici de încurajare a dezvoltării și cultivării creativității la tineri, încă de la cele mai mici vârste; este nevoie de programe care să faciliteze accesul tinerilor la resurse digitale și electronice, și, nu în ultimul rând, este nevoie de programe care să ofere sprijin financiar și un cadru legislativ încurajator pentru ca acei tineri care au o idee inovatoare să o poată susține și în realitate.

În 2016 s-a făcut prima cercetare mai amplă în acest domeniu în România. Rezultatul cercetării a fost Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. În această lucrare, autorii pornesc de la definiția sectoarelor culturale și creative folosită de Regulamentul UE privind instituirea programului „Europa creativă” (2014–2020: „toate sectoarele ale căror activități sunt bazate pe valori culturale și/sau expresii artistice și alte expresii creative, indiferent dacă aceste activități sunt orientate sau nu către piață și indiferent de tipul de structură care le realizează și de modul de finanțare a structuri respective.”53. Libertatea de a crea este mare. Domeniile în care își găsesc loc activitățile creative sunt vaste și, mai ales în România, neexplorate. Potențialul pe care îl are industria creativă este enorm. Revoluția digitală ne-a făcut pe toți mari consumatori de audiovizual. Majoritatea dintre noi avem un televizor, telefon, un calculator sau o tabletă pe care vizionăm, știri, filme sau alte materiale video sau pe care ne jucăm sau citim. Din cei 7 miliarde și jumătate de oameni existenți pe Pământ, 5 miliarde54 folosesc telefonul mobil și 4 miliarde55 folosesc internetul. Toate aceste date indică faptul că există

53 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016. Pagina 16 apud Regulamentul UE privind instituirea programului „Europa creativă” (2014–2020) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32013R1295

54 https://www.smartinsights.com/wp-content/uploads/2018/02/DIGITAL-IN-2018-001-GLOBAL-OVERVIEWpng.png - Internet World Stats – datele despre internet. Cercetări Google și GSMA Intelligence -datele despre telefoanele mobile. – accesat la 27 iunie 2019

55 Ibidem

129Cadru teoretic

cerere pe piață. Având în vedere cererea, înseamnă că există loc și pentru oferte, dacă piața consumă tot ce se produce din acest punct de vedere. Din cauza capacității pieței de a consuma cantități foarte mari de produse, trebuie promovat potențialul de creștere pe care aceasta îl oferă tinerilor. Produsele sectoarelor creative pot schimba societățile în bine. Eliberarea Potențialului industriilor culturale și creative56 arată despre sectoarele culturale și creative că: au potențial de creștere inteligentă, contribuie la crearea de locuri de muncă, au rol de incluziune socială, stimulează inovarea, ajută la dezvoltarea societăților informaționale cu efecte de spillover, stimulează crearea de conținut și de produse mai diversificate și mai sofisticate57. Toate acestea înseamnă potențial de dezvoltare economică.

În ultimii 30 de ani, societatea civilă din România a devenit din ce în ce mai implicată în viața publică. Aceasta a dus la o deschidere mai mare a statului spre inițiativele private. Astfel, numeroase programe și inițiative private și-au făcut locul printre cele publice și au contribuit major la creșterea implicării cetățenești în toate domeniile.

Domeniul creativității este un domeniu dificil de reglementat, iar dacă vorbim de tinerii creativi, e și mai dificil. Creativitatea și tinerii au nevoie de mai puține constrângeri, de libertate și de un cadru legal care fie să ajute, fie să nu le pună piedici oamenilor în ceea ce vor să creeze. Pentru că procesele birocratice s-ar putea să descurajeze unele din aceste persoane, mai ales că tinerii creativi care sunt printre cele mai non-conformiste categorii. Tocmai de aceea, inițiativele ce aduc o viziune liberă și desprinsă de vechile mecanisme sociale de muncă (program rigid, activități repetitive, lipsa posibilității de intervenție sau inițiativă în procesul și etapele muncii) sunt îmbrățișate cu o mai mare deschidere de către tinerii creativi.

Dintotdeauna producătorii s-au străduit să găsească nișa pe care să o ocupe cu un produs la care s-a adăugat 56 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă

pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016, pg. 17

57 Ibidem

plus-valoare pentru maximizarea profitului. Acum produsul brut este imaginația tinerilor, iar produsul final este creația pe care o prezintă societății. Încurajarea afacerilor și a activităților de antreprenoriat în zona industriilor creative în rândul tinerilor este un câștig din toate punctele de vedere. Tinerii se dezvoltă, cresc, își descoperă adevărata vocație și își valorifică potențialul, iar în timp dezvoltarea sectoarelor creative poate fi soluția la o paletă mare de probleme și nevoi ale societății.

Pe parcursul prezentării problemelor cu care se confruntă tinerii, vorbeam despre lipsa locurilor de muncă. În plus, în strânsă legătură cu aceast aspect, menționam și despre tehnologizarea locurilor de muncă și scăderea numărului lor, tot mai mulți oameni fiind înlocuiți de roboți (de văzut cazurile lucrătorilor din industria producătoare de autovehicule). În aceste cazuri, sectoarele creative pot fi soluția. Zeci de mii de noi locuri de muncă au fost create în perioada 2009-2015. Astfel din 2009 până în 2015, s-au creat 44.507 de noi locuri de muncă. În doar cinci ani s-a ajuns la 206.88158angajați în sectorul creativ. O cifră care oferă societății imaginea unor soluții și alternative pentru dezvoltare culturală și economică. Dacă beneficiul în sfera economică este evident, trebuie să accentuăm și beneficiile din zona culturală și socială. România a avut de câștigat de pe urma de domeniul creativ IT, iar dezvoltarea acestui sector în România a dus la o dezvoltare a forței de muncă tinere din România și transformarea ei într-o masă de resursă umană tânără și profesionistă pentru giganții TIC din occident. Guvernul României a înțeles potențialul acestei ramuri a economiei și, prin ordinul comun al mai multor ministere Ordinul nr. 217/4172/1348/835/2015, privind încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator59 cei din industrie au beneficiat de scutirea de la plata impozitului pe venit. Astfel în scurt timp, TIC a devenit sectorul cu cea mai mare contribuție la

58 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016, pagina 17

59 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016,Pagina 47

130 Cadru teoretic

economia națională și cu cele mai bune performanțe economice, inclusiv în perioada crizei financiare60. Scutirile de impozite de care a beneficiat această categorie au stimulat angajările, iar deschiderea statului către acest domeniu și ajutorul oferit tinerilor angajați din industrie au făcut din România un jucător important pe piața serviciilor software, calitate pe care România nu o deține în foarte multe alte domenii.

2.11 Tinerii antreprenoriLa nivel internațional există mai multe studii care au avut

ca scop identificarea tendințelor privind antreprenoriatul în rândul tinerilor. Spre exemplu, un studiu realizat în anul 201661 pe deținătorii de afaceri mici au identificat că doar 16% dintre totalul celor care au o ales calea antreprenoriatului sunt persoane sub 35 de ani. Cei mai mulți dintre cei care au pornit o afacere proprie au 50 de ani și peste. Lipsa de experiență și lipsa resurselor financiare sunt principalele motive pentru care tinerilor le lipsește încrederea pentru a începe o afacere proprie. Un studiu62 realizat în statele membre UE în anul 201463 a conturat care sunt principalele bariere pe care oamenii le identifică privind o inițiativă de antreprenoriat. Lipsa suportului financiar, procedurile administrative complexe și frica de eșec sunt principalele bariere identificate64.

Un studiu realizat la nivel național în anul 201665, de Consiliul Național al IMM-urilor a identificat faptul că în

60 Ibidem.

61 THE STATE OF SMALL BUSINESS IN AMERICA. Babson College, 2016. Pagina 8, https://www.yumpu.com/en/document/read/56232886/the-state-of-small-business-in-america-2016

62 THE GALLUP ORGANIZATION, Flash Eurobarometer 283, Entrepreneurship in the EU and beyond, Direcția Generală pentru Comunicare a Comisiei Europene (coord.), 2010, p. 70, p. 75

63 https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/flash/fl_283_en.pdf (publicat în 2010)

64 Ibidem

65 The White Charter of Romanian SMEs in 2016, National Council of SMEs from Romania.

România situația în cazul vârstei persoanelor care dețin o afacere proprie este puțin diferită. Există mai multe persoane tinere, sub 35 de ani, care dețin o afacere proprie. Una dintre posibilele explicații este legată de inițiativele și programele Uniunii Europene care au avut ca scop încurajarea mobilității profesionale a tinerilor, dar și implicarea acestora în diverse programe care au constat în schimburi de experiențe și deschiderea perspectivelor pentru generația tânără.

Printre acțiunile întreprinse pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă tinerii, identificăm: lansarea unor apeluri pentru finanțarea start-up-urilor ce aparțin tinerilor și programe precum „Investește în tine” (program ce asigura tinerilor împrumuturi de la 40.000 de lei la 60.000 de lei fără dobândă, garantate de stat). Prin programul „Investește în tine” s-a urmărit creșterea ocupării și mobilității de muncă în rândul tinerilor, îmbunătățirea tranziției de pe băncile școlii spre locuri de muncă, susținerea potențialului de creștere economică prin creșterea nivelului de calificare în rândul tinerilor, stimularea tinerilor pentru a investi în propria persoană și sprijinirea persoanelor ce urmează forme de învățământ profesional dual66. Învățământul profesional dual este o formă de învățământ adresată elevilor care au absolvit învățământul obligatoriu și destinată obținerii competențelor necesare pentru intrarea pe piața muncii. Stimularea formei de învățământ profesional dual este benefică, pentru că ea vine atât în sprijinul tinerilor care, în urma absolvirii, obțin o meserie, cât și în sprijinul antreprenorilor care se confruntă cu lipsa forței de muncă specializată. „Investește în tine” este important pentru tineri pentru că are dobânda 0%, experiența împrumutului fiind una pozitivă pentru tinerii ce nu sunt nevoiți să returneze sume de două sau trei ori mai mari decât cele împrumutate. Pe lângă banii obținuți, tinerii obțin și experiența unui credit, dar fără greutățile pe care le resimt atunci când fac împrumuturile de la bancă cu dobânzile aferente creditului luat. Programul are ca axe prioritare: educația, cultura, sănătatea, sportul și locuințele.

66 http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Prezentare_Credite_tineri.pdf - Site-ul oficial al Guvernului României. Programul „Investește în tine”

131Cadru teoretic

Un alt domeniu pe care statul român a încercat să-l stimuleze și - prin aceasta - să ajute tinerii a fost antreprenoriatul prin programul Start-Up Nation. Start-Up Nation67 este un program prin care Guvernul României și-a propus stimularea mediului de afaceri din țară. Programul urmărește înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, oferind tinerilor posibilitatea de a accesa până la 200.000 de lei nerambursabili. Banii sunt oferiți de către stat și pot fi folosiți atât pentru înființarea, cât și pentru dezvoltarea unei afaceri. Astfel au fost inițiate o serie de programe și proiecte care vizează crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității companiilor.

Programul Start-up Nation a avut ca obiectiv: ”creşterea numărului întreprinderilor şi a locurilor de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologiiinovativatoare Prin acest program se acordă un ajutor de minimis unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari întreprinderi mici şi mijlocii”.68 La program au participat 33.514 de persoane care se aflau la prima afacere și pe care statul i-a susținut financiar pentru a-și deschide întreprinderea.

Pe lângă finanțarea afacerilor, statul a mai finanțat programul „Investește în tine”. Programul „Investește în tine” presupune acordarea unor credite fără dobândă garantate de stat persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 26 de ani cu posibilitate de accesare și de către persoanele între 26 și 50 de ani, cu condiția ca aceștia să fie prinși într-o formă de învățământ. Banii erau oferiți pentru dezvoltarea tinerilor și investițiile acestora în viitorul lor.69 Acest program a oferit tinerilor din România posibilitatea de a investi în dezvoltarea personală - o investiție de obicei evitată de către români. Mai mult, posibilitatea înscrierii la unele cursuri a oferit multor tineri

67 http://www.imm.gov.ro/mmaca/antreprenoriat-si-programe-pentru-imm/ - site-ul oficial al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

68 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectbugetdestat2019/Raportbuget2019.pdf. Pagina 5

69 http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Prezentare_Credite_tineri.pdf - accesat la 28 iunie 2019

oportunitatea de a deveni calificați în anumite domenii pentru a putea face mai ușoară tranziția de la liceu la facultate și de la facultate pe piața muncii. Efectele generate de aceste programe vor putea fi sesizate în următorii ani, pentru că sunt programe gândite pe termen mediu și lung.

Pe lângă programele oferite de guverne, tinerii au identificat soluții creative pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Una din soluții sunt hub-urile creative. Ele reprezintă ”organizații care utilizează spațiul sau infrastructura lor pentru crearea de rețele, dezvoltare organizațională și de afaceri în cadrul sectorului cultural și creativ”70. Constatându-se că acestea sunt un adevărat succes și că tinerii sau ONG-urile se alătură hub-urilor, au apărut și multe susțineri financiare din sectorul public. În acest moment există și în România hub-uri susținute strict de persoane private, dar și susținute din bani publici, prin diferite apeluri pentru proiecte ce au ca scop dezvoltarea sectorului industriilor creative prin crearea infrastructurii de susținere, necesară pentru creșterea interacțiunii dintre tinerii creativi. Aici vorbim de tineri artiști, antreprenori, IT-iști, freelanceri, start up-uri, companii etc. Existența spațiilor de co-working ajută foarte mult la colaborarea tinerilor din diferite domenii. Acestea permit un contact permanent între lumi ce par foarte diferite, dar care în timp au demonstrat că pot ajunge la rezultate bune dacă reușesc să colaboreze. La începuturile sale, domeniul tehnologiei informației (IT) nu putea fi asociat în nici un fel cu design-ul, însă, odată cu trecerea timpului, web design-ul a devenit o normalitate atât de banală, că aproape nu ne putem imagina partea de IT fără ideile creative oferite de artiști pentru site-uri; același lucru se poate spune și despre programele pentru calculator, jocurile video și multe altele ce au transformat industria IT.

Aproximativ 200 de hub-uri creative au fost analizate de echipa „European Creative Business Network” în cadrul programului „Parteneriatul UE în Cultură și Creativitate” de

70 https://www.culturepartnership.eu/en/article/kreativnie-habi-missiya-i-potrebnosti. Creative Hubs, Mission and needs - accesat la 28 iunie 2019

132 Cadru teoretic

susținere a contribuției culturii la dezvoltarea socio-economică în cele șase țări ale Parteneriatului Estic. Concluziile71 în urma analizei arată că spațiile de co-working își propun să facă legătura între întreprinderi, economii și comunități. Majoritatea hub-urilor ajută liber profesioniștisă lucreze mai eficient, să fie conectați social și mai productivi, susțin economia locală de creație, investesc o parte dintre veniturile lor pentru a-și transforma clădirile proprii, dar și clădirile vecine în spații dedicate artelor. Pentru a putea funcționa în totalitate, hub-urile au nevoie de foarte multe ori de ajutor.72 Domeniile principale în care este nevoie de sprijin sunt: managementul, îmbunătățirea serviciilor oferite, precum și marketing și branding. Sprijinul este esențial, atât legislativ cât și financiar. Toate hub-urile73 au nevoie de investiții. Aproape jumătate dintre toate centrele europene sunt organizații non-profit, peste un sfert dintre ele sunt finanțate parțial de către guvern, iar sub 10 procente dintre ele lucrează ca parte a unei structuri universitare. Hub-urile sunt structuri ce vin în ajutorul societății și aduc plusvaloare în statele în care activează. Însă pentru ca ele să poată ajuta tinerii talentați, au nevoie de mai multe programe de sprijin din partea statului. Ajutând hub-urile, statul se poate ajuta pe sine, pentru că ele sunt structurile ce ajută la eradicarea șomajului printre tineri, conectând angajatori și angajați, dar și viitori parteneri din domenii diferite care au interese comune. Hub-urile creative ce se concentrează pe tineri ar putea fi un prim pas pentru o mai bună incluziune a tinerilor în societate, pentru reducerea inegalităților sociale în rândul tinerilor, pentru reducerea numărului de tineri care sunt în afara locurilor de muncă ce aparțin instituțiilor sau companiilor, dar, cel mai important, pentru creșterea capacității de a implica acești tineri în procesul de producție și muncă al societății.74

71 https://www.culturepartnership.eu/en/article/kreativnie-habi-missiya-i-potrebnosti . Creative Hubs, Mission and needs - accesat la 30 iunie 2019

72 Ibidem

73 https://www.culturepartnership.eu/en/article/kreativnie-habi-missiya-i-potrebnosti . Creative Hubs, Mission and needs - accesat la 30 iunie 2019

74 Ibidem

O analiză amplă pentru a măsura dacă programele și-au atins scopurile și au avut un efect pozitiv asupra problemelor pe care tinerii le întâlnesc în prezent se va putea face în câțiva ani, când efectele acestor inițiative vor fi cuantificabile.

2.12 Inițiative din mediul privat pentru tineri

În 2013 a început în România o amplă campanie în susținerea creativității. Campania „Manifest pentru Creativitate”75 a fost îmbrățișată de numeroși artiști locali, care au vorbit despre creativitate și importanța acesteia în viața lor ca artiști, încercând astfel să fie un model pentru tinerii care-și doresc să înceapă afacere pornind de la ideile proprii. Gândirea în tipare la nivel global distruge creativitatea copiilor. Impunerea unor anumite comportamente de către adulții ajunși în funcții de decizie poate sufoca creativitatea copiilor, care în timp ajung să facă parte din sistem fără a-și mai manifesta creativitatea în vreun fel.

În România, în ultimii ani, parteneriatele public-privat au susținut inițiativele creative mai mult decât în trecut. Astfel, unul dintre programele recente ce au avut la bază un parteneriat public-privat a fost „Diaspora Start-Up”76. Programul a fost gândit pentru tinerii creativi plecați în străinătate, dar care își doresc să revină în România. Diferența față de „Start-Up Nation” este că, pe lângă faptul că programul a fost dedicat cetățenilor români plecați în străinătate, îi obliga pe cei înscriși în program să vină cu o propunere de afacere în mediul urban și cu specific non-agricol. Pentru a avea acces la cei 40.000 de euro, tinerii și-au înscris planurile de afacere la unul din cele 32 de ONG-uri care s-au implicat în program pentru o selecție cât mai bună, o bună redistribuire a banilor și pentru a se putea monitoriza buna implementare a ideilor creative. Minusul acestui program a fost solicitarea experienței în domeniul în

75 https://www.youtube.com/user/manifestcreativitate - Canalul de youtube „Manifest pentru creativitate”- accesat pe 10.09.2019

76 http://diaspora-start-up.ro/ - Programul Diaspora Start Up.

133Cadru teoretic

care candidații doreau să-și deschidă afacerea.77 Mulți tineri care fac, spre exemplu, pictură doar din pasiune, nu puteau demonstra printr-o diplomă că au suficientă experiență pentru deschiderea unui atelier, ceea ce a creat anumite impedimente pentru unii candidați. Pe de altă parte, un aspect pozitiv a fost cursul obligatoriu de antreprenoriat oferit de ONG-urile partenere tuturor celor înscriși în program.78

O altă inițiativă venită în susținerea tinerilor creativi este platforma digitală „Startarium”79. Startarium și-a început activitatea în 2016 sub denumirea de „Orașul Antreprenorilor” și este locul unde se întâlnesc atât antreprenorii cu experiență, cât și cei aflați la început de drum. Pe platforma Startarium tinerii au posibilitatea de a învăța, de a-și testa cunoștințele și de a obține finanțare pentru ideile lor. Pe lângă programul de mentorat, platforma mai pune la dispoziția utilizatorilor cursuri online, interviuri cu antreprenori români de succes, networking și o facilitate foarte importantă pentru dezvoltarea business-urilor – o platformă de crowfunding.

Oamenii creativi depun eforturi nu doar pentru a se face cunoscuți, dar și pentru a dezvolta comunitatea oamenilor asemeni lor. Filiala din România a celor de la International Advertising Asociation a creat Hub-ul „Creativity4Better”80, prin care și-au propus apropierea de comunitatea de marketing din România. La conferințele lansate de hub-ul creativ sunt invitați profesioniști în marketing din întreaga lume, dar și lideri ai acestui domeniu de la nivel local. Aceștia le vorbesc tinerilor și îi învață practic ce i-a ajutat să ajungă în topul antreprenorilor și să concureze pe piață cu companii puternice. Tinerii au ocazia să discute și să învețe de la cei mai experimentați decât ei în cadrul evenimentelor create de hub, acestea fiind experiențe unice, pe care nu le pot obține prin intermediul școlilor sau al universităților.

77 http://diaspora-start-up.ro/detalii-inregistrare/

78 http://diaspora-start-up.ro/detalii-instruire/

79 www.startarium.ro – Platforma Digitală Startarium

80 https://www.creativity4better.com/ - Hub-ul Creativity4Better

2.13 Statistici privind tinerii creativi din România

În ceea ce privește situația actuală din România, există foarte puține statistici care să prezinte situația reală a tinerilor care desfășoară activități creative. Universitățile și instituțiile cu profil educațional (de ex.: facultățile de artă) sunt singurele care ne pot oferi o perspectivă asupra numărului de potențiali tineri (luând în considerare numărul absolvenților) care ar putea desfășura activități economice sau ar putea dezvolta o afacere în această direcție. Însă nu deținem date statistice, spre exemplu, despre numărul de tineri care activează în sectoarele culturale și creative, dar care nu dețin în mod necesar și o afacere care să funcționeze conform cu legislația în vigoare (SRL, PFA etc.). În acest sens avem în vedere importanța majoră pe care o pot avea structurile de tipul hub-urilor, spațiilor de co-working, incubatoarelor de idei etc., în încercarea de a crea o statistică, cel puțin cu privire la numărul tinerilor care intenționează sau își doresc să înceapă o afacere, ori sunt la început de drum cu o afacere bazată pe produse sau servicii creative. Având în vedere că există mulți tineri creativi, care își promovează munca și își vând produsele muncii lor în spațiul virtual prin intermediul rețelelor de socializare, este posibil ca pe o mare parte dintre aceștia să fie foarte dificil să îi includem în viitorul foarte apropiat în vreo statistică sau raportare.

Dar pentru tinerii creativi care aleg să-și promoveze munca în acest fel, acest tip de comercializare este mai degrabă un avantaj. Relația directă dintre cumpărător și producător poate simplifica foarte mult procesele birocratice, creează un sentiment mai puternic de angajament din partea celui care oferă produse, se rebalansează relația dintre consumator și producător. Dintr-odată, cel care cumpără, dar și creatorul/ artistul nu mai sunt actori anonimi, ci sunt individualizați, iar acest lucru încurajează pe viitor tinerii creativi. Pe lângă acest aspect pozitiv, există și o serie de aspecte colaterale mai puțin benefice: acești tineri și activitatea lor sunt greu de urmărit și gestionat, situația lor nu este în nicio evidență a statului – nici la statistica tinerilor

134 Cadru teoretic

angajați, nici la statistica celor care sunt în șomaj. Chiar dacă această categorie de oameni produc plusvaloare atât prin produsele și serviciile lor creative, cât și din punct de vedere economic, și chiar dacă produsele lor sunt creative, vorbim despre bani și venituri mai degrabă într-o zonă gri a legislației.

Dezvoltarea și încurajarea tinerilor pentru a întemeia o afacere legală ar trebui să dizolve o parte dintre aceste probleme, dar pentru acest lucru este nevoie de o serie de politici care să încurajeze tinerii creativi, îndreptate în special către ușurarea poverii legislative, pentru ca tinerii să nu resimtă această povară ca pe un impediment atunci când pornesc o afacere.

Asigurarea de programe speciale de dezvoltare și finanțare pentru tinerii creativi și ameliorarea condițiilor legale și administrative pentru pornirea unei afaceri pot fi inițiative cu multe avantaje: încurajarea drepturilor de autor, încurajarea

brevetelor și a certificatelor de invenție, acreditarea produselor și a inovațiilor, care, fiind înregistrate, pot deveni pe termen lung vandabile pentru export. Tinerii sunt categoria socială cu cel mai mare potențial de manifestare a creativității, iar cadrul politic, prin deciziile politice și legislative, poate încuraja sau descuraja tinerii creativi. Dar beneficiile pentru societate nu sunt doar economice, ci privesc și exprimarea culturală a tinerilor, viziunile și ingeniozitatea lor. Tinerii contribuie la viața culturală, iar accesul la resurse financiare și un cadru ce le-ar putea încuraja munca pot aduce beneficii imense pentru dezvoltarea societății. Ideile și imaginația au nevoie de susținere pentru a putea devenii creații și inovații. Așa cum am menționat și în capitolele anterioare, există o mulțime de beneficii în încurajarea creativității și a afacerilor bazate pe creativitate dezvoltate de tineri.

135Potențialul tinerilor creativi

3. Potențialul tinerilor creativi Oportunități și impedimente în dezvoltarea unei

afaceri bazate pe creativitate și produse creative

3.1 IntroducereStudiul de față își propune să identifice situația tinerilor

creativi din România printr-o serie de analize statistice. În cadrul acestui raport vom prezenta principalele rezultate ale cercetării cantitative exploratorii cu privire la potențialul creativ al tinerilor, tipurile de consum cultural, activitățile creative practicate, percepția tinerilor asupra creativității și asupra dezvoltării unei afaceri bazate pe creativitate și potențialul creativității de a deveni o sursă de profit.

Datele colectate ne indică existența unui potențial creativ ridicat, dar în același timp și existența multor impedimente și lipsuri în ceea ce privește susținerea creativității sau a inițiativelor antreprenoriale pentru tineri. Astfel, sistemul educațional ar putea avea un rol important în dezvoltarea și încurajarea creativității tinerilor prin crearea de politici sau programe în acest scop. Referitor la inițiativele antreprenoriale ale tinerilor, dezvoltarea unei afaceri presupune dificultăți chiar înainte de înființare din cauza condițiilor fiscale, legale sau financiare considerate nefavorabile de către tinerii antreprenori.

Rezultatele studiului susțin necesitatea elaborării unor politici sau inițiative publice și private ce ar putea susține dezvoltarea creativității și a antreprenoriatului în rândul tinerilor.

Scopul etapei cantitative a fost acela de a identifica practicile creative ale tinerilor, modul în care este percepută creativitatea de către aceștia și potențialul pe care îl poate avea creativitatea ca sursă de profit în România. Metoda de eșantionare utilizată a fost cea neprobabilistică, de

intenționalitate, specifică studiilor exploratorii. Eșantionul studiului a cuprins tineri cu vârste între 18 și 35 ani care au studiat sau studiază în domeniile creative și tineri care au activități legate de creație sau creativitate, ca hobby sau ca afacere proprie. Pentru a atinge obiectivele studiului, în perioada mai – noiembrie 2019 a fost diseminat un chestionar online cu un set de 26 de întrebări închise și deschise, în diverse grupuri și asociații cu legături directe cu creativitatea sau creația (asociații de artă, pictură, arte plastice, tehnologie, informatică, artă digitală, design etc.). La finalul perioadei de colectare a datelor au fost colectate 150 de chestionare completate care au fost analizate prin statisticile de tip descriptiv și prin analizele de contingență.

3.2 Practici de timp liber ale tinerilor – Profilul tinerilor din eșantion

Majoritatea activităților de timp liber realizate de tineri fac parte din categoria activităților culturale sau de divertisment, astfel că cele mai ridicate procente sunt înregistrate pentru frecventarea diferitelor evenimente culturale (teatru, expoziții, cinema, concerte etc.). Peste 90% dintre respondenți participă în timpul liber la astfel de activități. Participarea la evenimente culturale este urmată de practicarea diverselor hobby-uri, acestea fiind o activitate preferată pentru 91% dintre respondenți. Activitățile de relaxare sau divertisment sunt, de asemenea, preferate de tineri: 88% dintre ei își petrec timpul liber ieșind în oraș, iar 87% ascultă muzică sau vizionează filme ori seriale în timpul liber. Lectura este o activitate preferată

136 Potențialul tinerilor creativi

de 82% dintre tineri, iar activitățile sportive sunt practicate în timpul liber de 53% dintre tineri, în timp ce voluntariatul este practicat de către 52% dintre aceștia.

Graficul 1. Activități realizate în timpul liber de către tineri [Dintre următoarele activități ce îți place să faci în timpul liber]

Să merg la diverse evenimente culturale(teatru, expoziții, cinema, concerte)

Să fac voluntariat

Să mă ocup de hobby-urile mele

Să ies în oraș (cafenea / restaurant / mall / parc etc.)

Să ascult muzică

Să mă uit la filme sau seriale (la TV, pe calculator etc.)

Să citesc (ficțiune, non-ficțiune etc.)

Să fac sport (mers la sală, alergat în parc etc.)

94%

91%

88%

87%

87%

82%

53%

52%

În analiza noastră am identificat un nivel ridicat de utilizare a internetului în rândul tinerilor. Folosirea rețelelor de socializare și vizionarea conținuturilor creative (materiale foto/video cu scop de divertisment, educativ sau cultural) reprezintă activitățile cel mai des realizate: 98% dintre respondenți utilizează internetul în aceste scopuri. Aceste activități sunt urmate de cele culturale: 94% dintre tineri utilizează internetul pentru a căuta informații despre evenimente și produse culturale. În ceea ce privește activitățile de divertisment, 92%

dintre tineri utilizează internetul pentru a asculta muzică sau radio online, 90% - pentru a cumpăra diverse produse și 89% - pentru a viziona filme sau seriale online. Aceste activități sunt urmate de cele educaționale, astfel că 85% dintre tineri folosesc internetul pentru a citi cărți, manuale, articole etc. Aproximativ 80% dintre respondenți urmează cursuri sau tutoriale online sau citesc bloguri sau vizionează videobloguri. Din aceste date mai rezultă și faptul că tinerii accesează internetul pentru o multitudine de activități, fie culturale, fie educaționale sau de divertisment.Graficul 2. Utilizarea internetului [Folosești internetul pentru

următoarele scopuri]

Pentru utilizarea rețelelor de socializare

Pentru a citi / viziona bloguri / videobloguri

Pentru a viziona conținuturi creative

Pentru a căuta informații despre evenimente și produse culturale

Pentru a asculta muzică sau radio online

Pentru a cumpăra diverse produse

Pentru a viziona filme sau seriale online

Pentru a citi cărți, manuale, articole etc.

Pentru a urma cursuri sau tutoriale online

98%

98%

94%

92%

90%

89%

85%

79%

77%


3.3 Creație și creativitateÎn ceea ce privește percepția tinerilor despre ce înseamnă a

fi o persoană creativă, datele evidențiază faptul că imaginația este considerată a fi cea mai importantă abilitate a unei persoane creative, astfel că 96% dintre tineri sunt de părere că folosirea imaginației este strâns legată de creativitate. Această percepție este urmată de capacitatea de a combina idei și concepte noi într-un mod inovator, astfel că 95% dintre tineri consideră că această capacitate este o altă trăsătură a persoanelor creative. Creativitatea văzută ca fiind capacitatea de a avea idei noi și originale în general și a aplica soluții inedite la situații din viața de zi cu zi înregistrează, de asemenea, procente ridicate, astfel că 93% dintre tineri asociază creativitatea cu ideile noi, originale și inedite.

Pentru 76% dintre tineri, capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole este considerată a fi o altă caracteristică a persoanelor creative. Procente mai scăzute, de sub 70% se înregistrează în cazul celorlalte activități, cum ar fi punerea în practică a ideilor personale și realizarea diverselor lucruri în mod diferit față de alte persoane. Din aceste date reiese importanța dată de către tineri creativității, ideilor originale și modului în care aceste idei pot fi aplicate în situații cotidiene. În același timp, datele pun în evidență faptul că punerea ideilor creative în practică și un mod de a face lucrurile diferit față de alte persoane nu reprezintă condiții obligatorii pentru a fi considerat o persoană creativă.

Graficul 3. Ce înseamnă creativitatea pentru tineri [La ce consideri tu că se referă ideea de ”a fi creativ”?]

Să-mi folosesc imaginația

Să fac lucrurile în mod diferit față de ceilalți oameni

Să am capacitatea de a combina idei și concepte noiîntr-un mod inovativ

Să am idei noi, originale în general

Să aplic soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi

Să am capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole

Să îmi pun ideile în practică

96%

95%

93%

92%

76%

70%

68%

Referitor la percepția tinerilor despre propria persoană în raport cu capacitatea de a fi creativ, 62% dintre respondenți consideră că sunt persoane creative într-o foarte mare măsură, iar 25% dintre aceștia se consideră persoane creative în mare măsură. Este interesant de observat faptul că o mică parte dintre persoanele care întreprind activități specifice creației și creativității se consideră persoane creative doar în mică măsură.

Dintre acei tineri care se consideră persoane creative în foarte mare măsură, am identificat ce reprezintă pentru ei noțiunea de a fi creativ în general. În primul rând, pentru acești tineri a fi o persoană creativă se referă la capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole. În al doilea rând, a fi creativ se referă la a avea idei noi și originale în general, iar în al treilea rând creativitatea se referă la capacitatea de a pune propriile idei în practică. Din perspectiva tinerilor creativi,


a fi creativ se referă mai puțin la capacitatea de a aplica soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi. Graficul 4. Măsura în care tinerii consideră că sunt persoane creative [În ce măsură consideri că ești o persoană creativă?]

57%

39%

3% 1%

În foarte mare măsură

În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

Cu privire la importanța creativității pentru dezvoltarea personală, majoritatea tinerilor sunt de părere că aceasta este foarte importantă. Astfel, 57% dintre tineri consideră că această abilitate este importantă într-o foarte mare măsură în dezvoltarea personală a tinerilor, iar 39% dintre aceștia sunt de părere că creativitatea este importantă în mare măsură. Se observă din aceste date importanța sporită pe care tinerii o atribuie creativității în dezvoltarea lor personală.

Graficul 5. Importanța creativității pentru dezvoltarea personală a tinerilor [Cât de importantă consideri că este creativitatea pentru dezvoltarea ta personală în general?]

57%

39%

3% 1%


În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

Pentru tinerii pentru care creativitatea este un element foarte important pentru dezvoltarea lor personală în general, a fi o persoană creativă se referă în primul rând la capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole, la a avea idei noi și originale în general și la a avea capacitatea de a pune ideile în practică.


Figura 1. Percepția tinerilor creativi raportat la ce înseamnă a fi o persoană creativă

Să am idei noi, originale în general

Să îmi pun ideile în practică

Să am capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole

Să fac lucrurile în mod diferit față de ceilalți oameni

Să am capacitatea de a combina idei și concepte noi într-un mod inovativ

Să-mi folosesc imaginația

Să aplic soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi

În continuare sunt prezentate părerile tinerilor în legătură cu diferite aspecte legate de creativitate. Din datele rezultate se evidențiază în primul rând faptul că tinerii consideră creativitatea ca fiind o abilitate importantă și utilă într-o multitudine de situații, astfel că 95% dintre tineri consideră că aceasta poate fi folosită în orice domeniu, chiar și în cele tehnice. În ceea ce privește percepția asupra afirmației că orice persoană poate fi creativă, procentul este mai redus; astfel, 58% dintre tineri sunt de părere că oricine poate fi

creativ. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că creativitatea ar putea fi învățată la școală (45%). Cel mai scăzut procent se înregistrează în cazul percepției privind faptul că creativitatea este o abilitate înnăscută. Doar 29% dintre tineri sunt de părere că acest lucru este adevărat. Aceste rezultate pun în evidență importanța atribuită creativității în orice domeniu, nu doar în cel artistic și, în același timp, tinerii sunt de părere că aceasta este o abilitate ce ar putea fi învățată și dezvoltată, lucru ce dovedește interesul și


preocuparea tinerilor în ceea ce privește dezvoltarea acestei abilități în cadrul sistemului educațional sau al diverselor inițiative ce au la bază domeniul creativ.

Graficul 6. Procentul tinerilor care sunt de acord cu următoarele afirmații legate de creativitate [În ce măsură

ești de acord cu următoarele afirmații referitoare la creativitate în general]

Poate fi aplicată în orice domeniu, chiar și cele tehnice

Este mai degrabă o abilitate înnăscută

Orice persoană poate fi creativă

Poate fi predată / învățată la școală

95%

58%

45%

29%

Cu privire la legătura dintre educație și creativitate, rezultatele arată faptul că tinerii consideră că instituțiile de învățământ sprijină dezvoltarea creativității doar într-o mică măsură. În același timp, 91% dintre tineri consideră că creativitatea este o abilitate ce ar trebui dezvoltată în școli, iar 66% dintre tineri sunt de părere că există mai multe șanse de a fi creativi în afara sistemului de învățământ. În ceea ce privește încurajarea creativității elevilor sau studenților de către profesori, doar 26% dintre tineri afirmă că au fost sau sunt încurajați să-și dezvolte creativitatea. Procentele cele mai scăzute se regăsesc în cazul oportunităților de dezvoltare a creativității din cadrul acestor instituții; astfel, doar 18% dintre tineri afirmă că școala le-a oferit șansa de a fi creativi și de a-și dezvolta creativitatea. Din aceste rezultate se observă faptul că sistemul educațional, prin politicile și programele dezvoltate pentru tineri ar trebui să contribuiemasiv la dezvoltarea creativității elevilor sau studenților și că tinerii și-ar dori ca acest lucru să fie posibil, dar că la momentul actual tinerii consideră că creativitatea lor nu

este încurajată îndeajuns în cadrul sistemului de învățământ și că sunt șanse mai mari de a-și exprima și de a-și dezvolta creativitatea în afara acestor instituții.

Din punctul de vedere al percepției privind nivelul la care sistemul educațional/ școala încurajează creativitatea, studenții și elevii sunt cei care consideră în cea mai mare măsură că școala le încurajează creativitatea. Tendința este însă ca pentru tinerii care devin angajați sau sunt liber profesioniști această percepție să se schimbe. Odată intrați în câmpul muncii sau fiind în postura de a-și crea o afacere proprie, tinerii nu mai evaluează în aceeași măsură faptul că școala le-a încurajat sau le-a susținut creativitatea atunci când erau elevi sau studenți. Din rezultatele analizelor noastre în care am corelat nivelul de educație cu procentul celor care consideră că școala este în principal responsabilă cu educarea creativității, am constatat că tinerii cu nivel de educație medie și peste medie consideră în cea mai mare pondere că școala este principala entitate care ar trebui să cultive creativitatea în rândul copiilor.

Graficul 7. Procentul tinerilor care sunt de acord cu următoarele afirmații referitoare la legătura dintre

creativitate și educație [În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații referitoare la legătura dintre

creativitate și educație?]

Creativitatea este o abilitate ce ar trebui dezvoltată în școală

Școala îmi oferă (mi-a oferit) oportunitatea de a fi creativ

În România, elevii / studenții au mai multe oportunități de a fi creativi în afara școlii / facultății

Profesorii din instituția unde învăț (am învățat) încurajează (încurajau) dezvoltarea creativității elevilor / studenților

91%

66%

26%

18%


Referitor la interesul pentru participarea la diverse programe destinate să încurajeze manifestarea creativității (cursuri, workshop-uri, conferințe, tabere etc.), acesta este în general unul ridicat; astfel, 71% dintre tineri afirmă că și-ar dori să participe la un astfel de program. Dintre tinerii care nu au fost interesați să participe în trecut la astfel de inițiative, 24% dintre aceștia ar dori pe viitor să participe, iar 5% nu au fost interesați și nici nu ar dori să participe la astfel de inițiative. Din aceste rezultate reiese faptul că majoritatea tinerilor creativi doresc să participe la inițiative menite să sprijine creativitatea și, în același timp, rezultatele dovedesc importanța pe care ar putea să o aibă astfel de inițiative ca sprijin pentru manifestarea creativității tinerilor, având în vedere și faptul că tinerii consideră că abilitatea de a fi creativ nu este încurajată în cadrul sistemului educațional și că șansele de a fi creativ sunt mai crescute în afara instituțiilor de învățământ.

Graficul 8. Interesul pentru participarea la programe destinate să încurajeze manifestarea creativității [Ai fost

vreodată interesat să participi la programe/ cursuri care să încurajeze manifestarea creativității?]

71%

24%

5%

Da

Nu, dar mi-aș dori

Nu, dar nici nu mi-aș dori

În continuare vom prezenta activitățile creative practicate de către tineri în ultimele 12 luni. Cele mai ridicate procente sunt înregistrate în cazul realizării fotografiilor: 80% dintre tineri au făcut fotografii în ultimul an. În ceea ce privește activitățile creative realizate pe calculator (ex.: design grafic, ilustrație digitală, editare fotografii, muzică etc.), 67% dintre tineri au realizat astfel de activități în ultimul an. Peste jumătate dintre respondenți au realizat în ultimul an activități ca desenul sau pictura, scrierea sau învățarea unor soft-uri care i-ar putea ajuta în activitățile lor. Activitățile creative manuale sunt practicate de 45% dintre tineri, aceste activități fiind urmate de practicarea unui dans, interpretarea muzicală (canto sau instrument muzical), apartenența la o producție de teatru sau realizarea unui film sau a unui documentar, activități ce înregistrează procente de sub 40%. Din aceste rezultate se observă preferința tinerilor pentru activitățile ce implică o componentă digitală sau una vizuală și în același timp se observă dorința de îmbunătățire prin învățarea diverselor soft-uri digitale. Se mai observă că activitățile cele mai populare sunt cele care au o accesibilitate mai mare în rândul tinerilor, fie ca resurse de timp, materiale sau de învățare și că popularitatea acestora scade pe măsură ce trebuie investite mai multe resurse în aceste activități.


Graficul 9. Practicarea unor activități bazate pe creativitate [În ultimele 12 luni ai practicat vreuna dintre următoarele activități, fie singur, fie alături de un grup sau în cadrul unui curs?]

Ai făcut fotografii

Ai făcut un film / documentar etc.

Ai făcut activități creative pe calculator (design grafic / ilustrație / editare fotografii / muzică etc.)

Ai desenat / pictat

Ai scris (poezii / povești / scenete / eseuri etc.)

Ai învățat soft-uri care să te ajute în activitatea ta (la școală, la muncă)

Ai avut activități creative manuale (realizare bijuterii, obiecte handmade, îmbrăcăminte etc.)

Ai făcut parte dintr-o producție de teatru (actorie, light / sound design, regie etc.)

Ai practicat un dans

Ai cântat (la un instrument / canto)

80%

67%

57%

56%

53%

45%

38%

35%

35%

28%

Motivele pentru care sunt practicate activitățile de creație și creativitate sunt mai degrabă personale și mai puțin influențate din exterior, sau care ar implica o componentă socială sau una de apreciere din partea altor persoane. Pentru 93% dintre tineri, exprimarea ideilor și a sentimentelor prin activitățile realizate este considerată principalul motiv pentru care practică astfel de activități. Posibilitatea folosirii imaginației este pentru 91% dintre tineri un alt motiv pentru care practică activități creative, iar 89% dintre tineri practică astfel de activități pentru motive de relaxare. Dorința de a

crea ceva original este pentru 86% dintre tineri un motiv de practicare a activităților creative, iar 84% dintre tineri practică astfel de activități din dorința de îmbunătățire a propriilor aptitudini. Practicarea activităților creative ca refugiu față de viața de zi cu zi este pentru 67% dintre tineri un alt motiv al practicării lor. Ocazia de a petrece timp cu alte persoane creative și sentimentul de apreciere din cadrul unui grup înregistrează procentele cele mai scăzute, pentru sub 65% dintre respondenți acestea fiind motive pentru care practică activități de creație și creativitate.


Graficul 10. Motivele practicării activităților de creație și creativitate [Care sunt motivele pentru care practici activitățile de mai sus?]

Pentru că pot să-mi exprim ideile și sentimentele

Pentru că mă face să mă simt apreciat în cadrul grupului de prieteni / familiei / școală / colegi / etc.

Pentru că îmi pot folosi imaginația

Pentru că mă relaxează

Pentru că am dorința de a crea ceva original

Pentru că vreau să le îmbunătățesc

Pentru mine este un refugiu față de cotidian

Pentru că este o ocazie de a petrece timp cu oameni care sunt și ei creativi

93%

91%

89%

86%

84%

67%

64%

52%

În ceea ce privește participarea tinerilor la diverse inițiative menite să sprijine creativitatea și creația, procentul cel mai ridicat se regăsește în cazul tinerilor care au participat la diverse concursuri (în mediul online sau offline); 63% dintre tineri afirmă că au participat cu ideile sau creațiile lor la astfel de inițiative. Conferințele, workshop-urile sau seminariile pe diverse subiecte de profil au fost frecventate de către 56% dintre tineri, iar 53% dintre respondenți au participat la festivaluri cu ideile sau creațiile lor. În același timp, 33% dintre tineri au participat la expoziții, iar 32% dintre aceștia au dezvoltat diverse proiecte din finanțări sau au primit grant-uri. Participarea la alte inițiative, precum

acceleratoarele de idei, târgurile naționale, campaniile de crowdfunding, târgurile internaționale sau saloanele de inventică înregistrează procente mult mai reduse, sub 20% dintre tineri afirmând că au participat la astfel de inițiative.


Graficul 11. Participarea la diverse inițiative destinate să sprijine creativitatea și creația [Ai participat vreodată cu

ideile/ produsele/ creațiile tale la...]

Concursuri (online / offline)

Saloane de inventică

Conferințe / workshopuri / Seminarii

Festivaluri

Expoziții

Proiecte de finanțare / grant-uri

Acceleratoare / incubatoare de idei

Târguri naționale

Campanii de crowdfunding

Târguri internaționale

63%

56%

53%

33%

32%

20%

20%

12%

11%

3%

În ceea ce privește apartenența la un grup sau o asociație de tineri creativi, 51% dintre tineri afirmă că la momentul actual nu fac parte dintr-un astfel de grup, iar 49% dintre aceștia aparțin unui astfel de grup.

Graficul 12. Apartenența la un grup/ asociație de tineri creativi [În prezent faci parte din vreun grup/ echipă/

asociație de tineri creativi?]

49%Da51%

Nu

3.4 Creativitatea ca sursă de profitReferitor la importanța creativității în dezvoltarea

profesională, 72% dintre tineri consideră că această abilitate este foarte importantă în dezvoltarea profesională și 26% dintre tineri consideră creativitatea ca fiind destul de importantă în parcursul profesional. Procentele cele mai scăzute se înregistrează în cazul tinerilor care consideră creativitatea ca fiind în mică măsură importantă sau deloc importantă în dezvoltarea profesională: doar 1% dintre aceștia sunt de această părere. Faptul că un procent ridicat de tineri acordă o importanță sporită creativității în dezvoltarea profesională pune în evidență importanța oferită de tineri acestei abilități în parcursul profesional.

În cazul tinerilor care consideră că este foarte importantă creativitatea pentru dezvoltarea lor din punct de vedere profesional, cei mai mulți respondenți consideră creativitatea ca fiind în primul rând capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole, capacitatea de a pune ideile în practică și


capacitatea de a aplica soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi. Pentru acei tineri care consideră creativitatea mai puțin importantă pentru dezvoltarea lor profesională, creativitatea se referă în principal la capacitatea de a-și folosi imaginația și la capacitatea de a avea idei noi, originale în general. Ceea ce putem sublinia pe baza datelor prezentate mai sus este faptul că pentru acei tineri care au o activitate profesională ce înglobează constant și creativitatea este mai degrabă important caracterul practic al activităților lor creative. Pentru tinerii pentru care creativitatea este mai puțin importantă pentru dezvoltarea lor profesională, aceasta se referă mai degrabă la imaginație și la generarea de idei originale în general. Pentru cei din urmă este mai puțin important să aibă rezultate imediate de pe urma activităților lor creative.

Graficul 13. Importanța creativității în dezvoltarea profesională [Cât de importantă consideri că este creativitatea pentru dezvoltarea ta profesională?]

72%

26%

1%1%

Foarte importantă

Destul de importantă

Nu foarte importantă

Deloc importantă

Referitor la măsura în care tinerii consideră creativitatea ca fiind o potențială sursă de afacere, 56% dintre tineri consideră că aceasta ar putea fi o potențială sursă de afacere în foarte mare măsură, în timp ce 37% dintre aceștia afirmă că ar putea fi într-o mare măsură. Procentul cel mai scăzut se înregistrează în cazul tinerilor care consideră că creativitatea nu ar putea fi o potențială sursă de afacere, 7% dintre tineri fiind de această părere.

Dintre acei tineri care consideră creativitatea ca fiind o sursă de a dezvolta o afacere, cei mai mulți definesc creativitatea ca fiind în primul rând capacitatea a rezolva probleme și de a depăși obstacole. În al doilea rând, creativitatea reprezintă capacitatea de a pune ideile în practică, iar în al treilea rând reprezintă capacitatea de a identifica soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi. Graficul 14. Măsura în care tinerii consideră creativitatea ca fiind o potențială sursă de afacere [În ce măsură consideri

creativitatea ca fiind o potențială sursă de afacere?]

56%37%

7%


În mare măsură

În mică măsură


În ceea ce privește dezvoltarea unei afaceri proprii, 79% dintre tineri afirmă că s-au gândit la un moment dat să își înființeze o afacere proprie, în timp de 21% dintre tineri nu au luat acest lucru în considerare. Dintre acei tineri care au luat în considerare să dezvolte o afacere bazată pe idei sau produse creative, cei mai mulți dintre ei au participat frecvent cu produsele sau idele lor la târguri naționale, la campanii de crowdfunding și la târguri internaționale. Mai rar au participat la acceleratoare/ incubatoare de idei, festivaluri sau conferințe/ workshop-uri/ seminarii. Cel mai rar sau deloc tinerii creativi au participat la concursuri online sau offline, la expoziții sau la saloane de inventică.

Graficul 15. Ideea dezvoltării unei afaceri proprii [Te-ai gândit vreodată să dezvolți o afacere din propriile tale

activități de creație și creativitate?]

79%Da

21%Nu

În schema de mai jos sunt prezentate principalele activități creative realizate de tinerii care au declarat că au luat până în prezent în considerare ideea de a dezvolta o afacere din propriile activități de creație și creativitate. Observăm că activitățile de creație manuală, cele bazate pe utilizarea de instrumente din mediul virtual și digital sau cele din aria artelor vizuale sunt mai atractive pentru tineri. Mai puțin atractive sunt activitățile ce intră în aria culturii scrise, însă acest rezultat nu este o surpriză dacă avem în vedere nivelul scăzut de interes pentru lectură la nivelul populației în general. Cele două realități sunt în oglindă și se influențează. Tinerii care ar dori să întreprindă activități specifice culturii scrise știu că nu există o piață pe care produsele lor ar deveni competitive cu alte tipuri de produse culturale, iar atâta vreme cât cererea pentru produsele sectorului de cultură scrisă este scăzută, atunci nici orientarea tinerilor pe viitor nu va crește.

Nu același lucru îl putem spune despre acele produse sau servicii din zona sectorului creativ de IT sau producție video sau fotografică, unde cererea mai mare întărește șansa unui tânăr creativ de a dezvolta o afacere de succes.


Figura 2. Principalele activități creative realizate de tineri

În general, în ceea ce privește situațiile în care se regăsesc tinerii la momentul actual, datele pun în evidență faptul că mai mult de jumătate dintre respondenți s-au gândit la idei pentru afaceri și ar dori să le dezvolte cât mai repede. Astfel, 58% dintre tineri au deja idei de afaceri pentru viitor, iar 47% dintre tineri doresc să își dezvolte o afacere, dar nu dispun de suficiente resurse (materiale, financiare, de timp etc.). În același timp, 38% dintre tineri fac parte dintr-un grup sau o asociație care au înființat deja o afacere sau se află în procesul a o

dezvolta. Un procent de 37% dintre tineri se află pe piață cu produsele și ideile lor doar în mediul online, iar 34% dintre tineri nu își promovează în niciun fel ideile și creațiile. Procentele cele mai scăzute se înregistrează în cazul celor ca au deja afaceri proprii (27%) și al celor care nu s-au gândit că ar putea obține profit din activitățile lor de creație sau creativitate (21%). Din aceste date reiese interesul și implicarea tinerilor în activitățile lor de creație și creativitate și dorința acestora de a avea pe viitor o afacere din aceste activități.


Graficul 16. Situațiile în care se regăsesc tinerii creativi în prezent [În care dintre următoarele situații de mai jos te

regăsești în prezent?]Am o idee de afacere pentru viitor

Nu m-am gândit că aș putea să obțin vreun profit din activitățile mele de creație și creativitate

Îmi doresc să dezvolt o afacere cât mai repede, însa nu am suficiente resurse

Fac parte dintr-un grup / asociație / colectiv de persoane care dezvoltă / au o afacere

Momentan îmi promovez munca singur/ă doar în mediul online (un site propriu)

Nu-mi promovez creațiile în niciun fel

Am o afacere pe cont propriu

58%

47%

38%

37%

34%

27%

21%

Graficul 17. Motivele pentru care munca creativă ar putea fi o potențială sursă de afacere [Care sunt motivele pentru care consideri că munca ta putea fi o potențială sursă de afacere?]

Ideile / produsele creative pot aduce îmbunătățiri unei idei / unui produs deja existent

Ideile / produsele creative sunt mai apreciate în ziua de astăzi, decât erau în trecut

Există o piață dezvoltată unde ideile / produsele mele și-ar găsi consumatori

85%

82%

67%

În ceea ce privește motivele pentru care tinerii consideră ca activitățile lor creative s-ar putea transforma într-o potențială sursă de afacere, 85% dintre aceștia consideră că ideile sau produsele lor ar putea aduce îmbunătățiri unui produs deja

existent, în timp ce 82% dintre tineri sunt de părere că există o piață dezvoltată pentru ideile sau produsele lor. Procente mai scăzute se regăsesc în cazul tinerilor care consideră că ideile sau produsele creative sunt mai apreciate în ziua de astăzi decât erau în trecut, 67% dintre aceștia fiind de această opinie. Aceste rezultate indică faptul că tinerii au studiat deja piața existentă și cunosc lucrurile ce le-ar putea aduce succes și recunoaștere pe piață.

În general, principalele impedimente ce ar putea surveni în dezvoltarea unei afaceri se referă la condițiile fiscale și legislația ce nu încurajează antreprenoriatul sau resursele necesare înființării unei afaceri. Astfel, în ceea ce privește lipsa sau insuficiența condițiilor fiscale favorabile pentru tinerii antreprenori, 83% dintre tineri sunt de părere că acestea sunt impedimente în dezvoltarea unei afaceri din cauza taxelor și impozitelor prea ridicate pentru înființarea unui start-up, a unei afaceri proprii. Pentru 82% dintre tineri lipsa resurselor (de timp, financiare, materiale etc.) este o altă dificultate ce îi împiedică să își dezvolte o afacere, iar pentru 81% dintre tineri, legislația ce nu încurajează antreprenoriatul este considerată a fi un alt impediment.

În ceea ce privește educația precară în domeniul antreprenoriatului, 79% dintre respondenți consideră acest lucru a fi un alt obstacol în dezvoltarea unei afaceri. Faptul că oportunitățile pentru tinerii creativi la început de drum sunt insuficiente, reprezintă o altă piedică pentru 67% dintre tineri, alături de lipsa politicilor sau a programelor pentru tinerii antreprenori. Lipsa stabilității profesionale în ceea ce privește proiectele constante, clienții stabili sau desfacerea pe piața actuală este considerată a fi un alt impediment pentru 63% dintre tineri, iar veniturile care nu ar fi constante reprezintă un alt obstacol pentru 62% dintre tineri. Procente mai scăzute, de sub 55%, se înregistrează în cazul tinerilor care nu sunt dispuși să își asume riscul de a înființa o afacere proprie, teama de insucces în ceea ce privește produsele sau realizările proprii, accesul insuficient la resursele legate de înființarea unei afaceri sau potențialul real pe care l-ar avea afacerea și lipsa abilităților de promovare sau marketing. Teama că propriile idei nu sunt


originale și nu ar avea succes, alături de lipsa sprijinului din partea altor persoane înregistrează cele mai mici procente, doar

35% dintre tineri considerând aceste lucruri ca fiind impedimente în dezvoltarea unei afaceri proprii.

Graficul 18. Principalele impedimente în dezvoltarea unei afaceri personale [Care consideri că sunt principalele impedimente pentru a dezvolta o afacere personală?]

Lipsesc sau sunt insu ciente condițiile scale favorabile pentru tineri

Nu m-ar susține nimeni în acest demers

Nu am resursele necesare

Legislația nu încurajează antreprenoriatul pentru tineri

Educația precară în domeniul antreprenoriatului

Nu sunt destule oportunități pentru tinerii creativi la început de drum

Lipsa politicilor / programelor pentru tinerii antreprenori

Nu-mi oferă stabilitate profesională

Nu consider că mi-ar asigura un nivel de venit constant

Nu sunt pregătit să-mi asum un risc pentru a face un start-up

Îmi e teamă de faptul că produsele / realizările mele nu vor vandabile

Nu am acces la su ciente informații despre cum aș putea să fac asta

Nu știu dacă are potențial real ca afacere

Nu am abilități de promovare / marketing

Îmi e teamă că ideile mele nu sunt originale / că nu voi avea succes

83%

82%

81%

79%

67%

67%

63%

62%

55%

55%

52%

51%

51%

35%

35%


Printre inițiativele considerate a avea un impact pozitiv asupra dezvoltării antreprenoriatului în România, programele și politicile guvernamentale pentru start-up-uri sunt considerate de 92% dintre tineri a fi importante. Pentru 87% dintre tineri, workshop-urile și programele de mentorat sunt considerate a avea un impact pozitiv asupra antreprenoriatului, iar 83% dintre tineri consideră că programele de pregătire/ instruire sau formare pe diverse teme din zona industriilor creative ar veni în sprijinul antreprenoriatului. De asemenea, incubatoarele și hub-urile creative ar putea avea un impact pozitiv, părere susținută de către 80% dintre tineri. Aceste rezultate relevă faptul că orice inițiativă ce ar veni în sprijinul antreprenoriatului românesc ar fi binevenită pentru tineri, care doresc să fie sprijiniți în pornirea unei afaceri. În același timp, datele pun în evidență faptul că tinerii ar dori în primul rând să se poată baza pe ajutorul și sprijinul acordat de stat prin programele guvernamentale în ceea ce privește pornirea unei afaceri proprii, susținerea creativității și a antreprenoriatului.

Graficul 19. Inițiative considerate a avea un impact pozitiv asupra dezvoltării antreprenoriatului [Ce inițiative crezi

că ar avea cel mai mare impact pozitiv asupra dezvoltării antreprenoriatului în România pentru tinerii creativi?]

Programe și politici guvernamentale pentru start-up-uri

Incubatoare / hub-uri creative

Workshop-uri / programe de mentorat

Training-uri pe diverse teme din zona industriilor creative

92%

87%

83%

80%

Cu privire la sursele de finanțare considerate a avea un impact pozitiv asupra inițiativelor antreprenoriale din România, 94% dintre tineri sunt de părere că fondurile europene ar fi o sursă de finanțare cu impact pozitiv. În același timp, programele guvernamentale cu finanțări nerambursabile

pentru start-up-uri sunt considerate a avea un impact pozitiv de către 92% dintre tineri. Referitor la parteneriatele între tinerii creativi și companiile private sau publice, 91% dintre tineri sunt de părere că acestea ar putea fi o altă sursă importantă de finanțare. Sponsorizările ar putea contribui în mod pozitiv asupra inițiativelor antreprenoriale, 86% dintre tineri susținând această părere, iar campaniile de crowdfunding sunt considerate a fi alte surse importante de finanțare de către 73% dintre tineri. Procentele cele mai reduse se regăsesc în cazul creditelor bancare cu dobânzi speciale, aceasta fiind considerate a avea un impact pozitiv doar de către 44% dintre tineri. Rezultatele pun în evidență faptul că aproape orice surse de finanțare ar avea un impact pozitiv asupra inițiativelor antreprenoriale din România.

Graficul 20. Sursele de finanțare considerate a avea un impact pozitiv asupra inițiativelor antreprenoriale [Ce surse de finanțare crezi că ar avea cel mai mare impact pozitiv

asupra inițiativelor antreprenoriale în România?]

Fonduri europene

Credite bancare cu dobânzi speciale

Programe guvernamentale cu finanțări nerambursabile pentru start-ups

Parteneriate între persoane tinere creative și companii private sau publice

Sponsorizări

Crowdfunding

94%

92%

91%

86%

73%

44%

151Creativitatea ca afacere

4. Creativitatea ca afacere Analiză calitativă realizată în rândul tinerilor

antreprenori

4.1 IntroducerePrin raportul de față ne-am propus să explorăm care

este potențialul creativ al tinerilor din România, care sunt principalele activități creative ale tinerilor, care sunt problemele și dificultățile în afacerile creative ale tinerilor și potențialul real al creativității de a genera venituri, în percepția tinerilor antreprenori. Principalul scop al studiului este de a oferi decidenților politici o imagine despre tinerii antreprenori cu afaceri bazate pe creație și creativitate, în vederea unor inițiative ce ar putea susține sau încuraja tinerii pe viitor.

4.2 MetodologieObiectivul etapei calitative a studiului a fost culegerea

de informații detaliate ce au ca scop înțelegerea profundă a anumitor elemente, motivații, atitudini, idei ale grupurilor relevante pentru cercetare. Pentru atingerea obiectivelor cercetării au fost realizate 10 interviuri semi-structurate cu tineri antreprenori ce dețin propriile afaceri bazate pe produse sau servicii creative. Nouă dintre aceștia dețin afaceri ce presupun produse lucrate manual și unul dintre aceștia deține o afacere ce presupune produse digitale. Câteva dintre limitele acestei cercetări exploratorii se referă la dificultatea identificării antreprenorilor de pe teritoriul țării; ca atare, a existat un singur caz din cele zece în care un antreprenor se află în afara capitalei. În același timp, a existat dificultatea de a identifica afaceri ce au produse digitale, astfel că predomină în această cercetare afacerile

ce au ca obiect principal produsele de artizanat. Studiile viitoare ar trebui să încerce identificarea mai multor tipuri de tineri antreprenori, din mai multe regiuni de dezvoltare ale României.

În cadrul acestei secțiuni vom prezenta o serie de date despre activitatea spațiilor dedicate activităților creative din România. Ne-am propus să identificăm care este profilul de activitate al acestor spații, care sunt principalele evenimente pe care le găzduiesc și care este rolul lor existent sau potențialul pe care îl pot avea pentru comunitate și tinerii creativi. În acest sens am realizat o serie de interviuri semi-structurate, care au avut ca principal obiectiv înțelegerea activității spațiilor creative de tip hub sau spațiu de coworking. Au fost realizate zece interviuri, cu fondatori sau angajați ai spațiilor creative (hub-uri și spații de coworking) din șapte regiuni de dezvoltare ale României, după cum urmează: trei interviuri cu reprezentanți ai unor spații din regiunea de dezvoltare București-Ilfov, două interviuri din regiunea de dezvoltare Centru, un interviu din regiunea de dezvoltare Vest, un interviu din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, un interviu din regiunea de dezvoltare Nord-Est, un interviu din regiunea de dezvoltare Sud – Est. Informațiile pe care le-am colectat subliniază existența unui potențial creativ ridicat, a unei cereri pentru astfel de spații în continuă creștere, a unui număr crescut de inițiative ce vin în sprijinul tinerilor antreprenori, dar am identificat și o serie de probleme în special de natură birocratică, administrativă sau financiară.

.

152 Creativitatea ca afacere

4.3 Experiența profesională a tinerilor creativi

În următoarele rânduri vom descrie pe scurt care este în general traseul profesional și educațional al tinerilor care la un moment dat aleg să înceapă o afacere cu produse sau servicii creative. Experiența profesională a celor mai mulți tineri antreprenori intervievați este variată, de la studii în domeniul artelor și științelor sociale, la economie sau științe exacte. O mare parte dintre tinerii intervievați au lucrat o perioadă de timp în domeniul pe care l-au studiat, iar în câteva cazuri aceștia nu au lucrat niciodată, dar au făcut voluntariat.

”Voluntariatul m-a ajutat destul de mult pentru cum să gestionez o echipă, cum să faci un proiect, cum să cauți parteneri și da, am mai avut, așa, la un moment, dat niște job-uri din astea part-time, să vând carduri și d-astea, dar nu pot să zic că am învățat așa multe.” (Tânăr creativ, animație digitală)

4.4 Încurajarea creativitățiiO mare parte dintre cei intervievați consideră că familia

și sistemul de învățământ sunt cele mai importante entități pentru conturarea parcursului tinerilor și în special pentru dezvoltarea creativității copiilor. Un copil care este expus către artă în familie va avea mai multe șanse de a-și exprima creativitatea sau de a alege un parcurs profesional în domeniul artistic. Pe de altă parte, familia nu oferă întotdeauna susținere în ceea ce privește înclinația spre artă a unui copil. Pentru că la nivelul percepției generale activitățile artistice încă sunt considerate ca nefiind la fel de profitabile precum alte activități ce s-ar putea transforma în viitorul unui tânăr într-un traseu profesional sau într-o carieră de succes, există situații în care tinerii au declarat că însăși familia le-a descurajat la un moment dat creativitatea și înclinațiile artistice.

”Părinții mei m-au încurajat de mică să caut tot felul de lucruri și am fost la diverse ateliere, cursuri pentru copii și îmi plăcea să scriu și să desenez, doar că la desen nu am avut răbdare să învăț foarte mult, în schimb la scris am tras mai tare. Mi-a plăcut și fotografia, am făcut puțin experimente în fotografie, am cântat un pic la pian, am făcut și partea asta de muzică, dar făcând așa, din toate câte puțin.” (Tânăr creativ, animație digitală)”De când eram mică îmi plăcea, nu mă lăsa maica-mea la mașina ei de cusut, dar [ea] fiind la serviciu ziua, căutam prin casă tot felul de haine pe care să le tai ca să pot face hăinuțe la păpuși și când venea de la serviciu și vedea ce făceam, nu se supăra niciodată, adică se supăra pe moment, dar și-a dat seama ca asta vrea să fac în viață, mă lăsa să tai ce voiam eu și să fac ce vreau.” (Tânăr creativ, modă)”genul acesta de orientare a copiilor spre creativitate este înăbușită de către părinți de [când sunt copiii] mici.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)În ceea ce privește posibilitatea dezvoltării creativității

în timpul studiilor, majoritatea tinerilor intervievați sunt de părere că școala nu i-a ajutat foarte mult în vederea dezvoltării creativității, dar pe unii dintre tinerii intervievați școala i-a ajutat să înțeleagă mai multe aspecte legate de gestionarea unei afaceri - competențe tehnologice sau digitale, spre exemplu, sau i-a ajutat să deprindă diferite abilități practice.

”Creativitatea nu, dar tehnic m-a ajutat facultatea, acolo am avut prima oară un curs unde am învățat exact ce înseamnă croitoria, m-a ajutat, mi-a și plăcut super-mult, la examene veneau colegii să copieze de la mine. Pe partea tehnică, da, și faptul că aveau atelier de croitorie iar a fost un plus.” (Tânăr creativ, modă).”Am părăsit ambele domenii, dar de-a lungul timpului mi-au adus multe beneficii, ca exemplu, background-ul de informatică care mă ajută la administrarea site-ului […] Psihologia îmi folosește în relația de zi cu zi, în relația cu


clienții, fie la telefon, fie live la vreun eveniment.” (Tânăr creativ, bijuterii)”Mi se pare că talentul nu vine din facultate. Skill-ul acela pe care îl ai nativ să gătești, să colorezi, să faci goblenuri, să construiești, să schițezi, să faci orice. Ăla îl ai nativ. Poate în facultate îl dezvolți, înveți istoria, înveți ce s-a întâmplat până atunci. Deși mi se pare că astea cumva încurcă. Pentru că tu când intri într-un flow creativ nu o să stai să te gândești din ce curent istoric vine sau cine a mai făcut chestia aia. E absurd, o faci că simți.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)”Facultatea de arte a fost mai mult un liant între ceea ce fac efectiv la ceramică (partea tehnică,) pentru că acolo l-am cunoscut pe colegul meu, cu care facem [sic!] echipă de atunci.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din ceramică)

4.5 Începutul afacerii creativeMajoritatea tinerilor antreprenori nu au pornit cu o

idee concretă de afacere, ci mai mult cu o dorință de face lucruri bazate pe creativitatea lor, cu idei pentru diverse obiecte ce s-ar putea materializa la un moment dat. Aceste idei s-au născut în general în perioada studiilor, iar în anumite cazuri dorința de a crea a pornit din liceu.

”Încă din liceu am meșterit diverse lucruri, nu aveam bani de buzunar pentru zdrăngănele sau alte chestii, dar mi le făceam singură din diverse, dar nu m-am gândit la asta ca o sursă de venit până mult mai târziu.” (Tânăr creativ, bijuterii artizanale)În primă fază, tinerii nu au acordat importanță ideilor pe

care le aveau, în general datorită locurilor de muncă pe care le dețineau și la care nu erau pregătiți să renunțe sau pentru că încă își urmau studiile. În majoritatea cazurilor, tinerii au demarat afacerea după ce au renunțat la locul de muncă sau au început să creeze diverse lucruri ca hobby sau activități de timp liber sau pentru a dărui cadouri celor apropiați. De asemenea, persoanele apropiate au avut un rol important

în începerea afacerii pentru cei mai mulți dintre tineri, prin încurajarea și susținerea lor morală, cel puțin.

”M-am apucat să pictez în ultimul an când am lucrat, am avut așa o revelație că trebuie să pictez. Și mi-am căutat tempera, mi-am găsit niște foi și toată noaptea am pictat. Pe urmă am repetat ce am făcut la școala generală, la toate zilele de naștere indiferent dacă erau colegi, secretare, directori, eu le făceam ceva. Inițial mă gândeam, hai să pictez, asta a fost important. Anul acela de zile încercam toate stilurile.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)”El m-a încurajat din acel moment să îmi folosesc hobby-ul ăsta ca loc de joacă și testare pentru diverse tehnici în idea în care, dacă reușesc să scot un produs, o colecție care să poată fi vândută și să și merite cost vs. revenue, asta poate [fi] și cheia plecării din corporație, și startul unui noi capitol, acela în care eu devin propriul meu șef. Și exact asta am și făcut.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)Printre primele produse create de tineri s-au regăsit diverse

obiecte despre care tinerii considerau că ar avea nevoie și nu se găseau pe piață în forma pe care și-o doreau sau au creat obiecte ce ar fi putut fi dăruite celor apropiați.

”Primele lucruri le-am făcut pentru că eram relativ [sic!] studentă, nu aveam bani, voiam să cumpăr cadouri pentru prietenii mei și nu găseam nimic convenabil ca preț și care să nu arate din China și m-am apucat eu să fac lucruri, și primele chestii au fost niște săculeți textili mega-colorați. Cu ăia m-am și dus la un festival și au fost pe principiul de donații.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)”Aveam eu o idee, ceva, cu semne de carte am început, cu chestii de prin casă, după facultate am început cu astea. Mi-am dat seama că n-aveam niciun semn de carte pentru cărțile pe care le citeam și am început să-mi fac eu unul și după [aceea] am zis că chiar nu prea am văzut semne de carte la vânzare, voiam să particip și eu la târguri, la evenimente.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)


”Eu am vrut să fac diverse cadouri speciale și tot încercam să folosesc tot felul de materiale, cu lemnul a fost chiar o întâmplare […] De Crăciun i-am făcut ei un cadou total personalizat. După acest experiment foarte reușit, fiind un cadou pe care și acuma îl avem acasă, am zis să încerc mai mult și am zis să fac ceva special de Mărțișor. Am făcut eu grafica pentru 8 tipuri de mărțișoare și am zis să le tai și m-am dus la tipul ăsta de la laser, mi le-a tăiat, mi le-a făcut și am zis că sunt cam frumoase și le-am pus pe Facebook-ul meu și în 3 zile am vândut 100 de mărțișoare.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)O parte dintre tinerii antreprenori care au terminat studii

în domenii artistice au pornit o idee de afacere după ce și-au finalizat studiile și doreau să își găsească de lucru în domeniul studiat sau să aibă o activitate profesională legată de artă.

”Mă întrebam cum să fac bani din profesia pe care tocmai o studiasem și, cum ziceam, terminasem facultatea și nu știam exact ce o să fac și cum o să mă angajez și era o întrebare ce aș putea să fac, să continui în domeniul ăsta și în același timp să câștig și bani și să continui.” (Tânăr creativ, animație digitală)”Inițial nu ne-am gândit la afacere, ci la un mod de-a câștiga bani din ceea ce știm cel mai bine sa facem. Adică să corelăm cunoștințele noastre legate de artă și ceramică.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din ceramică)În afară de câteva cazuri, o mare parte dintre tinerii

antreprenori au început afacerile fără să cunoască foarte bine domeniul pe care l-au ales, dar perseverența și dorința lor de a învăța și de a face ceva nou i-au determinat să testeze și să experimenteze diverse materiale, tehnici și stiluri până au descoperit ceea ce le place și îi avantajează cel mai mult.

”Am avut foarte mult interes, curaj și am vrut să fac altceva, atât de mult nu îmi plăcea [sic!] ceea ce făceam înainte. Am venit aici și m-am apucat să fac. Greșind de zeci de ori și întrebând, nu știam absolut nimic, […] nu am experiență, nu avea nimeni din familia mea experiență, nu am văzut

pe cineva, nu am fost ucenic undeva înainte, nici o zi, nici o zi.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)”Dacă-mi spuneai în august că din septembrie aveam să vreau chestia asta n-aș fi crezut. Vreo două săptămâni după aia n-am făcut decât să mă uit pe fotografii, pe tutoriale, pe net peste tot, am căutat ce furnizori ar putea să fie pe piață, cu cine aș putea să găsesc un atelier să închiriez. Când am început nu știam nimic, eu am pus prima oara mâna pe lut în octombrie târziu, chiar noiembrie.” (Tânăr creativ, obiecte din porțelan)

4.6 Promovarea afacerii creativeÎn continuare vom prezenta care sunt cel mai des folosite

mijloace prin care tinerii creativi aleg sau reușesc să-și promoveze creațiile sau produsele creative. Majoritatea tinerilor antreprenori sunt de părere că aceasta este importantă pentru vizibilitatea brand-ului, acolo unde este vorba despre un brand de produs, ca și pentru încrederea publicului în produsele afacerii lor.

”Vorbeam cu cineva, chiar ziceam că poate ar trebui să îmi fac și eu un site sau ceva cu lucrările pe care le am, să le expun, chiar din timp ce le fac să le expun, pentru că de multe ori lumea caută și povestea din spatele unui obiect, cum l-ai făcut, de ce, cum ți-a venit ideea.” (Tânăr creativ, artă din fire textile)Cel mai des sunt utilizate metodele de promovare prin

mediul online - prin site-ul afacerii, prin postări pe paginile de social media - sau la târgurile de profil la care aceștia participă. Reclamele plătite pe social media sau pe motoarele de căutare sunt folosite de o mică parte dintre antreprenori, dar mulți consideră, de altfel, că la un moment dat vor investi și ei în astfel de canale de publicitate.

”Încercăm să postăm cât de des putem. De asemenea, încercăm să facem mereu lucruri noi, colecții noi, nu promovăm redundant aceleași obiecte ani de zile. Cred


că așa e foarte important – să oferi mereu ceva nou […] calitate și obiecte deosebite. Aceasta este baza și e cel mai important. Prin asta cred că te remarcă publicul mai ales.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din ceramică)”Pe social media nu ne-am promovat niciodată cu bani, în schimb am observat că e important să punem ceva, ca să se vadă că încă existăm […] dar e așa, la limită, și încă nu merită să investim mai mult în social media pentru că nu a fost atât de important, devine important pe măsură ce creștem, dar nu știu exact când va fi momentul în care o să investim.” (Tânăr creativ, animație digitală)Paginile de social media și site-ul afacerii, pe lângă rolul

lor principal de promovare, aduc în multe cazuri venituri antreprenorilor, prin comenzile primite prin intermediul acestora. Majoritatea tinerilor antreprenori au în cadrul site-ului și un magazin online, dar există și antreprenori care au doar site de prezentare, iar achiziția se poate face prin comandă directă.

”De abia am reușit să facem site-ul. Facebook am făcut destul de repede, a fost primul lucru, postăm frecvent, o dată la două, trei zile. Instagram avem. Mai puțin postăm, dar postăm și de acolo avem comenzi, am avut o comandă mică dar e comandă, nu contează.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)O parte dintre antreprenori își cunosc publicul țintă, după

studierea pieței și astfel promovarea este făcută direct către grupul țintă.

”Eu sunt [sic!] în momentul acesta mi-am dat seama cam care este potențialul pieței. Am testat-o pe toate părțile și, în afară de târguri, nu există un punct de vânzări în România. Există doar o deschidere care crește pe zona de corporate și atunci doar asta targetez și foarte puțin mass-market. De asemenea, eu vând pe piețele din afară.” (Tânăr creativ - decorațiuni din lemn pictat)

Deși considerată importantă, promovarea nu a fost cel mai important lucru pentru antreprenori, accentul fiind pus în primul rând, cel puțin la începuturile afacerii, pe crearea produselor creative. De asemenea, cei mai mulți tineri creativi, fiind în situația de a-și gestiona singuri bugetele, nu reușesc să-și dezvolte un plan de afacere sau marketing foarte elaborat sau foarte coerent. În plus, lipsa de resurse este pentru majoritatea tinerilor creativi un obstacol în promovarea activității.

”N-am apucat nici până în ziua de azi să ne facem site-ul, am cumpărat un fundal și chiar și în ziua de azi mă uit la el cum stă și tot n-am făcut nimic, o să se întâmple, […] să ne facem magazinul online. [...] e și mult de muncă în spatele unui târg, multă muncă, multă logistică, multă energie și în online ar fi mult mai liniștită toată povestea, mai ușor de gestionat.” (Tânăr creativ, obiecte din porțelan)Pentru alți tineri au fost de mare ajutor recomandările altor

persoane care au testat deja produsul, alături de participarea la târguri de profil sau la diverse evenimente de business. Pentru o mare parte dintre antreprenori, recomandările altor persoane au fost printre primele metode de promovare, în unele cazuri chiar dinainte ca afacerea să existe sub o formă legală.

”Oamenii mă știau de pe la târguri, din om în om, foarte mult a funcționat asta, nici nu-mi dau seama de unde vin, chiar și firmele astea mari, îi mai întreb uneori și îmi spun că a comandat o colegă de-a lor sau au aflat de la nu știu ce prieteni, asta din om în om merge foarte bine.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)”Dar cel mai important, pornind dintr-un incubator de afaceri, am avut mai multă deschidere să merg la evenimente din astea de business chiar dacă nu erau creative, erau doar de business și cel mai bine a mers vorbind direct cu oameni. Networking, care dă roade în timp, cum ziceam, la început nu au fost foarte mulți, dar oamenii își amintesc de tine.” (Tânăr creativ, animație digitală)


4.7 Produsele afacerii creative și vânzarea acestora

Produsele afacerii sunt diverse ca stil, model sau utilizare, dar se observă două categorii distincte, și anume: produse creative de tip handmade (create manual) și produse non-fizice, în format digital. În ceea ce privește produsele create manual, acestea se împart în produse de modă sau design (bijuterii și accesorii din diverse materiale, genți, borsete, ghiozdane etc.), decorațiuni de interior din diverse materiale, în general din lemn sau ceramică (suporturi de lumânări, decorațiuni de pom, mărțișoare, tablouri decorative etc.), veselă funcțională din diverse materiale, agende sau albume foto din lemn. Pe partea de creație digitală, în cazul tinerilor analizați de noi vorbim despre produse digitale de tip animație 2D.

Deși nu toate produsele antreprenorilor sunt produse unicat, toți încearcă să creeze la intervale regulate colecții noi sau atractive pentru clienți, pentru a susține interesul acestora și, de asemenea, pentru a-și dezvolta afacerea. O mare parte dintre antreprenori au mai multe produse pe stoc, în timp ce o altă parte dintre aceștia lucrează la produse exclusiv în momentul în care primesc comenzi.

”Noi încercăm să lucrăm cât mai mult ceva nou tot timpul. Încercăm pe cât posibil să ne mulăm pe client, […] să fie cât mai aproape de tematica ta, adică să fie ceva special și să fie ceva original [...] Dar nu o să repetăm același produse.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)În câteva cazuri, antreprenorii testează fiecare nou produs,

alături de persoanele apropiate, în primul rând, în felul acesta primind feedback, sfaturi, sugestii de îmbunătățire sau critici constructive înainte ca produsul să intre pe piață, asigurându-i astfel o calitate superioară.

”Eu testez toate lucrurile pe prieteni, și îi chem la mine și le pun în față chestii, îi întreb cum li se pare, își dau seama ce e, cât ar da pe ea, fac mini-research, pentru că trebuie. Primul consumator sunt eu, testez pe mine produsul, după aia merg

la prieteni, le fac cadou, văd ce reacție au și abia după aia le scot la vânzare.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)Spațiile de vânzare ale produselor se află în principal în

mediul online, comenzile fiind de obicei prin intermediul site-ului afacerii - care are în cele mai multe cazuri și un magazin online -, prin intermediul paginilor de social media sau la târgurile de profil.

În ceea ce privește târgurile de profil din țară, cam jumătate dintre antreprenorii intervievați participă la astfel de târguri încă de la începutul afacerii, dar, odată cu dezvoltarea acesteia, frecvența cu care participă la târguri scade, tinerii antreprenori participând doar la târgurile mai importante, unde există un număr mai mare de potențiali clienți. O parte dintre tineri au participat la târguri, dar, din cauza experienței negative, fie au abandonat ideea de a mai participa și se bazează mai mult pe celelalte canele de vânzare, fie și-au creat propriul târg pentru o anumită perioadă de timp.

”Nu am mai mers la un târg de când am fost la ăsta, nu mi s-a părut că merită două săptămâni și în frig, aveam o căbănuță, nu știu ce, dar stăteai acolo de dimineața până seara, nu e atât de fun pe cât pare și nu e mai profitabil, că ce fac pe online și cu clienții din anii anteriori care revin, fac mai mult decât fac la târguri.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)”Noi nu susținem să mergem la târguri, nu ne place să facem chestia asta. Mergeam la început, dar nu am avut niciodată succes și după aceea ne-am gândit să ne facem noi un târg al nostru, numai cu noi, vii pentru noi nu pentru altcineva, făceam două pe an, de Crăciun și Mărțișor, într-un bar unde ne lăsau să expunem, avem mai mulți prieteni care au baruri.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)În același timp, majoritatea tinerilor consideră că o mare

parte dintre târgurile organizate anual - în afară de câteva târguri principale - au o organizare necorespunzătoare, taxe foarte mari de participare și nicio garanție pentru un tânăr creativ, din niciun punct de vedere.


Taxele foarte ridicate de participare pentru tineri la aceste târguri îi descurajează și îi condiționează să investească resurse materiale despre care nu au nicio certitudine că se vor întoarce sub formă de profit. În prezent nu există nicio facilitate fiscală care să ofere acces tinerilor cu afaceri mici sau la început de drum la standuri ale târgurilor de creație sau cu produse creative. Din acest punct de vedere, pierderea este atât a tinerilor - care astfel nu au acces la public și nu-și pot vinde creațiile sau produsele și nu-și pot dezvolta afacerile -, cât și a consumatorilor, care nu pot interacționa cu aceste produse sau nu le pot cunoaște și, implicit, achiziționa. Am identificat, în urma discuțiilor cu tinerii creativi, faptul că există o înlănțuire de probleme și obstacole pe care aceștia le întâlnesc în traseul afacerii lor, în special acele afaceri care propun produse creative fizice.

”Am fost și pe la târguri, mai merg și acum, dar pe la astea mai mari și din perioada Crăciunului, restul, părerea mea este că sunt degeaba, deși depinde de la produs la produs. Taxele sunt foarte mari […] îți cer taxă de participare și dacă vrei pachet premium plătești dublu, acest pachet care constă în a face niște postări pe pagina târgului în care să scrie despre tine, ce faci tu acolo, dacă mă întrebi pe mine, asta ar trebui să fie de la sine inclus că tu promovezi un eveniment și promovezi participanții, de aia e târg, ei bine, nu e așa. Dacă vrei postări, trebuie să plătești și nu-ți garantează nimic.” (Tânăr creativ, produse de modă)Produsele sunt vândute în general pe teritoriul țării, fie prin

platforme online, fie în diverse magazine cu profil de design, dar există cazuri în care antreprenorii primesc comenzi și din afara țării. O mică parte dintre antreprenori vând produsele în principal în afara țării, datorită pieței mai deschise pentru produsele lor.

”Ne vindem produsele în diverse magazine [...] cu profil de design de obiect, prin țară le trimitem cu curier (și în afara țării câteodată) și târguri, primim și comenzi.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din ceramică)

”Acum clienții mei sunt mai mult din afară, nu neapărat din zona corporate, dar și de acolo. Și la noi, da, targetez zona asta. Clienții stabili sunt în zona corporate.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)

4.8 Cine sunt clienții afacerilor creative

O mare parte dintre clienții afacerilor tinerilor provin din recomandările altor persoane care sunt familiare cu produsele tinerilor antreprenorilor.

”Am început să particip la târguri, te ajută mult partea asta să cunoști oameni, să îți faci clienți, networking, te ajută să vinzi mai mult în două zile față de cum te chinui în altă parte.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)Clienții care formează o categorie aparte sunt cei din

zona corporate (persoane juridice), care fac cele mai mari comenzi și astfel aduc cele mai mari venituri antreprenorilor. În același timp, acest tip de client este cel care revine de mai multe ori pentru comenzi. În general, astfel de clienți plasează comenzi în două perioade principale ale anului, în perioada Crăciunului și primăvara, de Mărțișor. Pentru o mică parte dintre antreprenori, comenzile cele mai mari sunt în perioada estivală, când au loc diverse festivaluri. Clienții corporate află de afacerile acestora în general prin recomandările altor persoane sau datorită perseverenței antreprenorilor.

”În general vindem persoanelor fizice, prin intermediul site-ului și al târgurilor, dar avem și clienți corporate, persoane juridice pentru proiecte mari sau personalizare, care ne contactează.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)”Am și clienți din zona corporate, ei vin cu grosul, o parte din contactele astea mi le-am dezvoltat singură în anii anteriori când le trimiteam eu mail-uri să le arăt colecția, din 100 de mail-uri îmi răspundea unul, poate. Fac chestia asta în fiecare an, acum nu toată lumea îmi răspunde, dar trebuie să încerc.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)


”Sunt oameni care au auzit de la prieteni, de la vreun interviu, momentan clienți așa, din gură în gură. Am și comenzi mari pentru firme, dar cumva ei mă ajută să trăiesc, să zic, cel puțin în perioada estivală sau de Crăciun, cele mai bănoase comenzi sunt cele pentru festivaluri. Comenzile de zi cu zi sunt, dar sunt în sensul că trăiesc de pe o zi pe alta decent. […] Din corporații cam toți revin, sunt mai stabili.” (Tânăr creativ, modă)Un aspect important de menționat este faptul că, deși

majoritatea antreprenorilor fac produse conform viziunii lor, clienții afacerii sunt de asemenea luați în considerare în ceea ce privește dorințele sau ideile lor pentru un produs nou. Astfel, o parte dintre tinerii antreprenori folosesc mediul online și cer feedback de la clienți pe paginile lor de social media, pentru a afla părerea consumatorilor despre un anumit produs, o anumită idee sau o modificare. În unele cazuri, anumiți clienți chiar oferă sfaturi sau critici constructive pentru afacere, iar de cele mai multe ori antreprenorii apreciază acest lucru și țin cont de ele.

”De obicei fac cam ce își doresc clienții, […] îi întreb ce și-ar dori pentru următoarea colecție, ascult clienții, n-aș fi ajuns până aici dacă nu ascultam, e bine să ai tu o idee, să mergi pe o viziune de-a ta, dar trebuie să ții cont și de clienți dacă vrei să te extinzi, trebuie să ții cont de trend-uri, de clienți, de nevoile oamenilor, trebuie să cercetezi destul de mult, dar îmi place. […] Mai îmi dau oameni mail-uri care vor să-mi dea sfaturi, ceea ce nu-i chiar rău, uneori au făcut bine că mi-au zis, au fost și laude, și critici, dar constructive cumva. Mai pun pe story întrebări, așa mi-am dat seama și de o problemă.” (Tânăr creativ, modă)

4.9 Profitul tinerilor creativiMajoritatea antreprenorilor au în momentul de față

afacerea proprie ca principală sursă de venit, dar există și cazuri în care veniturile din afacere sunt suplinite de contracte de colaborare pe domeniul în care aceștia și-au făcut studiile

de bază și în care au lucrat pentru o perioadă de timp înainte de începerea afacerii. Într-un singur caz, veniturile nu vin din afacere, datorită faptului că aceasta este abia la început.

Dintre antreprenorii care au ca principală sursă de venit afacerea bazată pe creativitate, o mare parte au declarat că, deși veniturile sunt mulțumitoare, acestea nu sunt constante. Există și o parte care, deși se susține numai din afacere, nu este mulțumită de veniturile generate și consideră că acestea ar putea fi îmbunătățite. În același timp, posibilitatea ca tinerii antreprenori să se susțină doar din afacerea creată a venit după ani de muncă, investiții și perseverență. Finanțările prin creditări bancare sunt privite destul de sceptic de către antreprenori, dar sunt luate în calcul în câteva dintre cazuri.

”Acum sunt OK cu veniturile, nu pot să zic că mâine mă duc și-mi cumpăr mașină, apartament ca să nu mai stau cu chirie, dar poate o să ajung și acolo.” (Tânăr creativ, modă)”Momentan da, după șapte ani de muncă susținută, este principala sursă de venit, nu mai am altele acum. Nu pot să zic că mă mulțumesc în totalitate veniturile pe care le am acum și știu că se poate și mai bine. Am luat în calcul varianta cu finanțări, dar până acum nu am descoperit produsul câștigător, mai caut, mai văd.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)”Toate veniturile sunt numai din afacere, nu e un venit constant, asta e problema cea mai mare, sunt fluctuații, sunt perioade din an în care faci foarte mult, dar sunt perioade în care totul e mort. […] De Crăciun, de Mărțișor de obicei sunt perioade full, iubesc perioadele alea.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)

Referitor la antreprenorii care își suplinesc veniturile cu diverse contracte de colaborare, deși ar agrea ca afacerea să devină principala sursă de venit, nu exclud ideea de a continua să lucreze și pentru afacere, și în domeniul de bază în care au pregătire.

În general colaborările tinerilor sunt în domeniul în care s-au format și le asigură un minim de venituri pentru diverse


cheltuieli de bază (întreținere, cheltuieli utilitare etc.) sau le asigură libertatea de a se ocupa de afacerea creativă și de a investi timp în ea. Motivul principal pentru care acești antreprenori nu se pot ocupa în totalitate de afacerea creativă se datorează lipsei pieței, a potențialilor clienți și a aprecierii acestora față de produsul creat.

”E un business care îți permite să faci ce vrei, cum vrei, dar ca venituri nu-ți permiți ce vrei și când vrei. Eu fac și partea de consultanță, asta îmi permite să am un lifestyle cumva, oarecum cum îmi doresc eu și să am un fel de stabilitate.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)”Nu pot încă să-mi asum total direcția asta, adică, pentru că văd cam care e piața, văd cât de educați sunt oamenii să aprecieze lucrurile de genul ăsta și nu e realist, adică aș putea să stau și să mă chinui cu 25 de milioane (lei vechi) pe lună dar să fim serioși ”that’s not a life style” și astfel cumva mi-am dezvoltat mai multe side-business-uri, bazate pe creativitatea mea.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)”Ar fi minunat să devină asta sursa principală de venit, dar nu țin neapărat acum, e OK și așa, probabil o să fac proiectare în continuare pentru că îmi aduce satisfacție aproape în egală măsură ca și chestia asta și, na, nu trebuie neapărat să le exclud una pe alta.” (Tânăr creativ, obiecte din porțelan)

4.10 Relația dintre tinerii creativi și spațiile creative

În ceea ce privește relația antreprenorilor tineri cu spațiile creative, de tip hub creativ sau spații de coworking, părerile sunt împărțite, astfel că există antreprenori care au frecventat sau încă frecventează astfel de spații, pentru programe de mentorat sau pentru a lucra, antreprenori care au vizitat un astfel de spațiu, dar din diverse motive, în general cele legate de aspectul financiar, au preferat să nu continue să-l

frecventeze și antreprenori care nu au fost niciodată într-un astfel de spațiu și nici nu intenționează să o facă în viitorul apropiat.

Tinerii care frecventează astfel de spații merg acolo în primul rând pentru că i-a avantajat din punctul de vedere al afacerii lor și pentru că le place atmosfera și sentimentul de comunitate existent.

”Se fac diverse strângeri din astea, cu gin, cu pizza, mers la squash, e o comunitate, avem un grup online și se dau mesaje, chestii. Momentan vreau să rămân aici, îmi place atmosfera, e foarte mișto.” (Tânăr creativ, artă din fire textile)”Cel mai important aspect a fost ăsta să ai cu cine să schimbi idei, să vorbești, să te ajute. Locul ăsta este magic, este foarte special locul ăsta pentru toți oamenii care suntem aici.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)În același timp, spațiile cu tematică antreprenorială, care

dezvoltă programe proprii, sunt utile în dezvoltarea unei afaceri prin programele de mentorat și incubatoarele de afaceri oferite, în care fondatorii unui start-up sunt învățați fiecare pas ce ar trebui urmat în dezvoltarea afacerii, din stadiul incipient al acesteia până într-un stadiu avansat.

”A fost foarte bun de networking, culmea, și am mai reluat niște lucruri cum ar fi planul de business, ce alte tipuri de clienți am mai putea avea, cum să-i contactăm noi, tot așa, legat de promovare, cum să facem ca să ne promovăm mai bine și a fost foarte util, ne-am fixat, așa, lucruri. Erau întâlniri în fiecare săptămână, uneori de mai multe ori pe săptămână.” (Tânăr creativ, animație digitală)

Tinerii care au vizitat un astfel de spațiu, dar nu au ales să continue, au avut ca motiv faptul că locul oferit nu era de ajuns pentru nevoile lor de la momentul respectiv, ca atare majoritatea au ateliere proprii sau ateliere în care împart locul cu alți antreprenori. De asemenea, chiriile au fost considerate ca încă ridicate pentru ca un tânăr cu o afacere la început de


drum să o poată acoperi din veniturile proprii. Pe de altă parte, deși aceștia nu lucrează într-un astfel de spațiu, participă sau au participat la diverse conferințe sau cursuri pe domeniul lor.

”Am în plan un curs de lucrat în lemn, chiar îmi e util. Mai sunt niște cursuri pe care vreau să le fac, oricum eu în fiecare an fac un curs de formare […]. Îmi place foarte mult să învăț chestii, e foarte bine să înveți lucruri, indiferent ce vârstă ai, schimbările de vârstă le iei mult mai ușor și îți dezvolți gândirea creativă, modul în care soluționezi probleme, plus îți crește încrederea în tine.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)

4.11 Dificultăți și impedimente ale tinerilor creativi

Referitor la dificultățile și impedimentele cu care s-au confruntat antreprenorii intervievați, fie la începutul afacerii, fie ulterior, acestea sunt diverse și sunt în general legate de aspecte birocratice sau legale, de viitorul afacerii, de mentalitatea posibililor clienți, de lipsa finanțărilor sau de lipsa susținerii din partea altor antreprenori.

În multe dintre cazuri, antreprenorii au considerat că primul impediment în dezvoltarea afacerii au fost ei înșiși și teama de eșec, din cauza neîncrederii în propria persoană sau în ideea lor de afacere. În general tinerii au primit ajutorul unor persoane apropiate care le-au fost alături și le-au oferit sprijin, prin critici constructive, și ajutor în problemele legate de afacere. Multe dintre afacerile tinerilor creativi sunt rezultatul unui efort colectiv, în general, cei mai mulți tineri fiind susținuți de familie sau de prieteni, care îi ajută să gestioneze afacerea.

”Impedimentul numărul unu am fost chiar eu pentru perioade rătăcite în toți anii ăștia, din cauza lipsei de organizare, disciplină, nesiguranță etc.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)”N-am temeri, doar gândurile astea că obosești, efectiv obosești foarte mult, nu mai știi ce să mai faci, nu mai vrei

să te ocupi tu de tot și e foarte greu singur, foarte greu, foarte multă muncă.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)”N-ai cum să zici că da, totul e minunat, întotdeauna se poate mai bine și nu sunt mulțumită de cum decurg lucrurile, că zic că fac niște lucruri și până la urmă îmi dau seama că e două noaptea și n-am apucat să fac ce mi-am propus, da, e greu, dar depinde de cât vrei să te plângi, da, e greu, dar e și mișto.” (Tânăr creativ, obiecte din porțelan)Alte dificultăți identificate se referă la resursele financiare

și la veniturile câștigate, acestea fiind în general investite înapoi în afacere, sub forma materialelor folosite pentru produse, a site-ului, a reclamelor plătite, a taxelor pentru târguri etc. O altă problemă privitoare la venituri ar fi legată de lipsa seriozității din partea anumitor clienți, planuri sau comenzi care sunt amânate sau plătite după perioade îndelungate de timp.

”Sunt două agenții cu care n-am mai vrut eu să lucrez, dar la acel moment au fost bineveniți, dar nu m-am mai înțeles bine cu ei, una dintre agenții m-a mai sunat și anul trecut, dar n-am mai vrut, nu m-au plătit la timp, i-am sunat de nu știu câte ori, am semnat un contract și dacă eu duc la bun sfârșit, prefer să fie fair pentru toată lumea.” (Tânăr creativ, modă)Lipsa finanțărilor pentru tinerii întreprinzători sau procesul

de aplicare greoi pentru astfel de finanțări reprezintă o altă problemă cu care se confruntă. În timp ce o parte dintre ei se gândesc să aplice pentru finanțări, cerințele multiple, condițiile și termenele-limită rigide ale acestor proiecte îi împiedică să meargă mai departe și să caute alte finanțări care să îi avantajeze. O mică parte dintre antreprenori candidează în mod activ pentru finanțări, deși fără succes până la momentul actual. Pe lângă toate aspectele pe care le presupune o afacere, o parte dintre acești antreprenori învață și să scrie cereri de finanțare, un element care le complică activitatea și capacitatea de a rămâne concentrați pe creația propriu-zisă.


”M-am gândit și eu la asta, dar doar m-am gândit. La un moment dat, acum un an am vrut să particip și m-am uitat să văd în ce constă dosarul și mi-am cam pierdut, așa... trebuia să ai un dosar, […] sunt enorm de multe cerințe pentru că sunt și mulți care se înscriu, tot dosarul ăla nu ai cum să ți-l faci singur, te duci la cineva să ți-l facă și pe lângă că cere o căruță de bani să facă asta mai cere și procent și vânzări, sau nu cere bani, dar cere un procent din firmă.” (Tânăr creativ, modă)”Nu avem finanțare, căutăm, aplicăm la fonduri, dar parcă e un pic mai complicat. Adică putem să angajăm o firmă care să scrie un proiect pentru noi, dar e așa, un pic ciudat că trebuie să faci asta, ne-ar ajuta să învățăm să scriem proiecte.” (Tânăr creativ, animație digitală)O altă dificultate ar fi aceea legată de problemele legislative

asociate statutului legal al afacerii. Majoritatea afacerilor tinerilor funcționează ca SRL-uri și sunt mulțumiți de această formă legală datorită faptului că taxele și impozitele către stat sunt plătite lunar, iar procesul de deschidere și de menținere al SRL-ului este mai ușor. Dintre cei care dețin sau au deținut PFA, o mare parte consideră că nu a fost eficient pentru ei din cauza problemelor existente, în primul rând datorită faptului că există o limită de CAEN-uri. În același timp, procesul de plată a taxelor pentru PFA este considerat a fi nefavorabil.

”Nu-mi convine pe PFA, mare greșeală am făcut, dar ideea e că atunci abia apăruseră și era cumva în trend să-ți faci PFA, spuneau ei că merge pentru micii întreprinzători și am zis să-mi fac și eu. Acum nu mai sunt pe PFA, m-am prins destul de târziu, mi-am făcut pe SRL acum la începutul anului, încă mă chinui să scap de PFA. [...] Multe țepe proaste și bani aruncați aiurea, e o porcărie asta că ajută mici întreprinzători, […] la PFA e un haos general, încă mă chinui să-l închid și tot nu am reușit și tot o să mai dureze, poate e și greșeala mea că nu m-am documentat îndeajuns, stai o sută de ani la coadă și tot nu rezolvi nimic, e o debandadă, nu înțelege nimeni nimic.” (Tânăr creativ, modă)

”Cu PFA-ul sunt probleme de legislație, au limitat numărul de CAEN-uri pe care le poți avea pe PFA, cinci și dacă aveai mai multe trebuia să mai scoți din ele sau îți iradiau PFA-ul și anul ăsta a trecut termenul și au iradiat o grămadă de PFA-uri fără să anunțe proprietarii de PFA-uri că ei nu mai au firmă.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)Deși birocrația este considerată a fi oarecum accesibilă,

aceasta poate fi considerată un impediment datorită faptului că în multe cazuri soluționarea unor documente simple presupune un timp foarte mare de așteptare, iar acest lucru reduce timpul care ar putea fi petrecut în procesul creativ.

”La început au fost toate impedimentele posibile. Pentru că, așa cum spuneam la început, nu știam absolut nimic. A fost un hei-rup de acesta constant. Eu m-am dus cred că de șase ori la Registrul Comerțului pentru că tot timpul greșeam ceva, nu era bine, nu era semnat bine.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)Alte probleme ar fi legate de neseriozitatea clienților sau

a altor antreprenori, de mentalitatea oamenilor care nu sunt deschiși la lucruri noi și nu apreciază produse inovatoare, de calitate și preferă cantitatea sau prețul redus al unui produs în defavoarea calității. Sprijinul din partea altor tineri creativi sau a altor entități ce ar trebui să sprijine micii întreprinzători sau design-ul românesc este aproape inexistent.

”Nu sunt nici oamenii serioși, […] nu au mintea deschisă, gen să accepte în magazine, nu știu produse handmade sau produse diferite de ce știu ei că se vinde la public, gen chinezării. Și cealaltă chestie, nu știu dacă sunt mai mulți sau mai puțini oameni care apreciază calitatea unui lucru făcut de mână cap coadă versus prețul unui lucru adus din China. […] Încerc să nu folosesc plastic cât se poate de mult. E greu. Foarte puțini oamenii apreciază lucrul ăsta.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)”Vreau să subliniez faptul că nici noi între noi nu prea ne

ajutăm, să ne ajutăm, să fie așa, o comunitate, nu e așa, mă refer și între târguri și între artiști.” (Tânăr creativ, modă)


”Un prim impediment este faptul că există bisericuțe. Acele grupuri care ar trebui să sprijine design-ul românesc sunt niște bisericuțe super-înguste la minte. Outsiderii sunt primiți destul de greu.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)

4.12 Situația actuală a tinerilor creativi din România și susținerea antreprenoriatului

Părerile sunt împărțite în ceea ce privește situația antreprenorilor care își dezvoltă propriile afaceri. Astfel, o parte dintre aceștia consideră că în general, tinerii pornesc afaceri după ce au o idee concretă, s-au documentat și au studiat piața și au stabilit o strategie inițială care să îi ajute în creșterea afacerii, iar o altă parte consideră că mulți tineri pornesc afaceri fără să conștientizeze cu adevărat munca ce îi va aștepta pe viitor, având în vedere că o afacere creativă înseamnă, pe lângă procesul creativ și promovarea afacerii, relațiile cu clienții, birocrația etc.

”Din câte am văzut eu, tinerii se bagă în afaceri pe care le-au dibuit deja cumva, nu se bagă în necunoscut, nu își fac afacere că au auzit ei nu știu ce, totdeauna se bagă în ce cunosc și le cam ies afacerile.” (Tânăr creativ, artă din fire textile)”Dacă să recomand oamenilor care au pasiuni să-și înceapă ceva, un business din chestia asta, e foarte frumos că ai pasiuni, dar în primul rând trebuie să te verifici bine pe tine dacă ai mentalitatea de antreprenor. Dacă nu o ai, păstreaz-o ca hobby.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)Referitor la susținerea antreprenoriatului în România,

majoritatea tinerilor sunt de părere că acesta nu este bine și suficient susținut de către stat, dar că există inițiative private care ar putea veni în sprijinul antreprenorilor.

”Pentru cineva care vrea să facă antreprenoriat în România, pe lângă că nu are exemple cu adevărat, nu ai școli, nu ai resurse, nu ai comunități în care înveți să crești, trebuie să le cauți eventual să plătești bani […] și după aia intervine partea asta de mentalitate. Pur și simplu noi cumva suntem crescuți pentru eșec, din școală, ne e frică să facem greșeli, iar în partea asta de zonă creativă trebuie să fii dispus să faci greșeli, că așa îți dezvolți prototipul.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)

4.13 Pașii de urmat pentru un tânăr creativ care își dorește să-și dezvolte o afacere

Dezvoltarea unei afaceri creative proprii se face în primul rând cu încredere în propria persoană, încredere în produsul propriu, răbdare și perseverență.

”Să investești un pic în tine, nimic nu-ți merge din prima, știi că e o vorbă că începi o afacere, un proiect, și abia peste trei ani o să vezi rezultatele și dacă atunci peste trei ani rezultatul este unul considerabil, mergi mai departe cu afacerea, dacă nu, mai mult ai cheltuit, mai mult ai pierdut, atunci e clar că nu e bună afacerea, o închizi și faci altceva.” (Tânăr creativ, modă)”Ca și creative, idealul este să faci ce îți place, să produci bucurie prin munca pe care o depui și să poți trăi din asta. Dacă faci cu tot sufletul, vor veni și lucruri bune.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)Documentarea detaliată despre fiecare aspect la viitoarei

afaceri este un pas important, aceasta se poate face fie pe cont propriu, de la învățarea detaliată despre domeniul afacerii, despre produsul creativ propriu, tehnici de lucru, variații ale produsului creativ, până la studierea pieței, a clienților-țintă, strategii de marketing, business, inclusiv partea administrativă și financiară etc., fie cu ajutorul cursurilor oferite de spațiile

163Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

creative referitoare la planuri și strategii de business, cursuri de antreprenoriat, de marketing, de taxe și fiscalitate.

”Dacă vrei să faci bani și să trăiești din chestia asta nu e suficientă creativitatea pe care o ai, trebuie să înveți cum să îți creezi, să administrezi o afacere, cum să ți-o promovezi, să înțelegi ce vrea clientul tău.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)Un alt lucru important, chiar din stadiul de dezvoltare

al afacerii, este networking-ul. Crearea unor legături în domeniu poate duce în viitor la colaborări, parteneriate sau recomandări.

”Lumea nu te cunoaște, nu exiști, până nu te cunoaște cât de cât lumea, nu ai cum să faci treabă. Deci: ori ești într-un anturaj care este potrivit pentru chestia asta, […] ori muncești, muncești și faci treabă și crești și înveți tot timpul

să faci ceva nou, să faci mai bine, să faci mai repede, să faci mai productiv.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)Sprijinul celor apropiați este, de asemenea, important, iar

cazurile ideale sunt cele în care o afacere creativă se dezvoltă cu unul sau mai mulți parteneri fondatori.

”Am avut noroc să am oameni care să mă sprijine, cel puțin de anul trecut din primăvară, de când am zis ‹‹gata fac doar pentru mine›› și e scary, foarte scary câteodată, dar am avut baftă să mă susțină inițial și financiar, dar m-au susținut.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)”Pentru mine a fost foarte important că am mai avut un coleg lângă mine care a fost la fel de implicat și doritor să facă și să vedem ce iese și, dacă ai câțiva oameni în jurul tău, poate să fie doar unul, dar să ai cu cine să lucrezi.” (Tânăr creativ, animație digitală)

5. Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

5.1 Istoria spațiilor creative5.1.1 Experiența profesională a fondatorilor

Pentru a înțelege cine sunt acei oameni care au ales să dezvolte aceste spații destinate creativității, am conturat un scurt portret profesional al acestora. Cei mai mulți dintre cei care au ales să creeze astfel de spații sunt tineri creativi. Experiența profesională anterioară a celor din echipele fondatoare a spațiilor creative variază. O parte dintre aceștia sunt activi în domeniul economiei, turismului, IT-ului, arhitecturii, marketingului, relațiilor publice sau ingineriei. Cea mai mare parte dintre aceștia au avut experiență anterioară în antreprenoriat, înainte de fondarea acestor spații, fie în afacerile sau asociațiile proprii pe care le dețin, fie prin

organizarea și coordonarea diverselor evenimente cu impact social. Spațiile creative au fost fondate în urma dorinței acestor fondatori de a avea o afacere proprie prin care să poată sprijini și investi în comunitatea locală. Majoritatea hub-urilor și a spațiilor de coworking au fost înființate relativ recent, cel mai vechi fiind înființat în anul 2012, iar cel mai nou - în anul 2018. Bazele acestor spații au fost puse, în general, ca urmare a unui efort colectiv al unei echipe, de cele mai multe ori cu investiții din propriile fonduri ale echipei. Doar în câteva dintre cazurile analizate am identificat surse private de finanțare. A fost identificat un singur caz în care un astfel de spațiu este parte dintr-o organizație non-guvernamentală regională, dar conceptul acestuia și modul de funcționare nu diferă față de celelalte spații, singura diferență fiind legată de sursa de unde provin veniturile angajaților.

164 Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

Cele mai multe dintre aceste spații s-au dezvoltat în urma identificării de către fondatori a unor carențe existente în România, fie în educația antreprenorială, fie legate de lipsa spațiilor de lucru de profil sau a unor locuri bazate pe sociabilitate și comunitate profesională. În același timp, pentru o parte dintre fondatori, crearea acestor spații a fost văzută ca o oportunitate, inspirați fiind de alte inițiative similare din străinătate. Majoritatea fondatorilor au pus accentul în primul rând pe conceptul și pe ideea de comunitate profesională si interacțiune, locul efectiv fiind astfel gândit ca să poată servi acestui obiectiv (spații deschise, săli comune de activitate etc.). Aceste spații creative au fost gândite în așa fel încât să creeze sentimentul de flexibilitate, lejeritate în activități. Cele mai multe persoane intervievate au menționat faptul că aceste spații se vor întotdeauna a fi agregatoare de idei, activități și proiecte creative. Foarte interesant este faptul că aproape toate persoanele care au creat un astfel de spațiu vorbesc despre rolul important pe care îl au aceste spații pentru comunitatea și pentru dezvoltarea locală. Dincolo de beneficiile financiare pe care le generează această afacere pentru ei, antreprenorii care au pus bazele acestor spații sunt orientați și spre a aduce beneficii comunității de tineri, dar nu numai.

„ ...văzuse acest concept de hub în străinătate și a văzut oportunitatea de a oferi un spațiu de întâlnire comunității de creativi, freelanceri, din zona de tech, dar și alte industrii, în ceea ce a devenit ulterior hub-ul. [...] E despre valorile pe care o comunitate le aduce, factorul de colaborare care e foarte posibil și probabil într-un astfel de mediu.” (Cluj) „În partea asta a Europei, în România, avem o lipsă din punctul de vedere al educației antreprenoriale și nu suntem formați în direcția asta de antreprenoriat, nici financiar și atunci noi am simțit nevoia să aducem și să organizăm niște programe de educație antreprenorială, […] să creăm un spațiu pentru comunitate, un hub care să fie pentru comunitate, un loc unde comunitatea se poate întâlni, atât în cadrul evenimentelor, cât și în timpul zilei, când să lucreze împreună, să-și dezvolte propriile proiecte.” (Timișoara)

Cele mai multe spații au fost create în urma unor cercetări făcute de către fondatori, fie sub forma unor studii realizate în rândul posibililor beneficiari dornici să facă parte dintr-un astfel de spațiu, fie prin vizitarea unor astfel de spații din străinătate sau din țară. O altă parte dintre fondatori au realizat această idee în urma unor cercetări online asupra unor astfel de spații existente în orașul sau regiunea lor.

„...Erau și trend-urile din afară despre care citeam - vorbim de acum șapte ani. Nu vorbea nimeni de hub-uri, dar în afară se vorbea și am zis că facem și la noi chestia asta, e o tendință, dar cum ar fi să aplicăm tendința asta și la artă, care ar fi nevoile și am făcut un studiu, […] am întrebat 100 de artiști și artiste ce nevoi au ei și au fost răspunsuri care au fost deschise și închise. [...] Și am zis „bine, hai să facem și noi un hub d-ăsta, cât de greu poate fi să faci un hub? […] Noi aveam deja experiență la momentul respectiv, avusesem un centru cultural independent.” (București)Prin observarea altor spații de acest tip, fondatorii au

avut posibilitatea de a adapta și de a modifica conceptul de spațiu creativ la spațiul existent, pe care îl aveau la dispoziție, în special datorită faptului că majoritatea acestora au avut primele locații în spații foarte mici, de aproximativ 100 m2. Extinderea acestora (extinderea spațiului existent sau extinderea într-o nouă locație) a avut loc după o perioadă în care au fost recunoscute de către comunitatea locală ca fiind spații importante pentru dezvoltare. O parte dintre spații păstrează același loc pe care au avut-o inițial, fiind încă în etapa de dezvoltare.

În analiza noastră, am observat o diferență între conceptul de hub creativ și cel de spațiu de coworking. Principala diferență este legată de faptul că majoritatea hub-urilor au, pe lângă spațiile de coworking, și evenimente și programe de profil, pe când spațiile de coworking sunt gândite doar ca un spațiu colectiv de lucru. Cu toate acestea, deși aceste spații au început ca un spațiu strict de lucru, acestea s-au modificat pe parcurs, în sensul că, deși nu organizează evenimente proprii,


găzduiesc adesea evenimente din exterior, care generează venituri și pot crea vizibilitate. S-au diferențiat pe parcursul cercetării mai multe tipuri de astfel de spații (cu tematică artistică, antreprenorială, tech, start-up), dar, indiferent de tipul de spațiu, toate au aceeași viziune comună, de a veni în sprijinul comunității prin colaborare.

„Lumea venea și ne spunea că e un hub, noi le spuneam că nu este un hub, diferența la momentul respectiv și în teorie ar trebui să fie clară, că [la] un hub de internet intră o conexiune care pleacă la mai multe conexiuni, care pleacă la mai multe conexiuni, deci hub-ul face mai mult decât un spațiu de coworking, coworking asta înseamnă, să lucrezi colaborativ, dar hub-ul forțează el colaborarea.” (București)

5.2 Activitatea spațiilor creative (hub-uri și coworking)

În majoritatea cazurilor analizate, spațiile sunt delimitate în zone pentru evenimente și zone pentru coworking. În ceea ce privește partea de coworking, multe dintre aceste spații funcționează fie la capacitate maximă, fie cu foarte puțin spațiu nefolosit. Cu toate acestea, coordonatorii acestor spații, din toate regiunile analizate din țară, primesc continuu solicitări pentru locuri, fapt ce demonstrează nevoia mare pentru aceste spații.

„Avem cerere, dar nu avem cum să le oferim, nu mai avem cum. Noi acum am făcut o selecție, eu spun nu la nu știu câți oameni care vin să ceară spațiu aici, și spațiu contra-cost, ei vin să plătească. Nevoia este foarte reală.” (București)Câteva dintre spațiile mai recent înființate nu au la fel

de multe cereri, ele încercând mai degrabă să își sporească momentan numărul de persoane care le frecventează și să facă cunoscută amplasarea locului în această etapă de dezvoltare. În general, chiriile obținute din contractarea spațiile de coworking se reinvestesc în spațiu și în evenimentele

organizate de către acesta. Aceste chirii sunt una dintre principalele modalități prin care aceste spații încearcă să devină sustenabile sau să se dezvolte. Foarte puține dintre aceste spații sunt susținute în vreun fel de autorități.

Cu privire la evenimentele acestor spații, acestea sunt de două tipuri: cele organizate de către spațiu și cele găzduite de către acesta. Totalul evenimentelor organizate și găzduite de către aceste spații este în general între 50 și 500 de evenimente pe an. În funcție de tipul de evenimente, acestea pot avea frecvențe săptămânale, lunare sau anuale. În majoritatea cazurilor, cererile pentru evenimentele găzduite sunt filtrate de către fondatori pentru a se asigura că acestea se pliază pe ideea și pe conceptul spațiului. În doar câteva cazuri aceste centre închiriază incinta, indiferent de tipul de eveniment. Trebuie să subliniem că doar pentru cele zece hub-uri și spații de coworking pe care le-am analizat, am identificat o medie de 275 de evenimente în fiecare an. Având în vedere că mai există un mare număr de alte evenimente care nu mai pot fi găzduite de aceste spații, ne putem da seama cât este de mare de fapt cererea reală pentru acest tip de spațiu.

„Pentru evenimentele găzduite facem o filtrare a cererilor, este important, pentru că avem o misiune și avem un statut și vrem să ne asigurăm că se respectă, că nu ne abatem prea mult.” (București)„Noi nu suntem generator de evenimente, suntem doar locație de evenimente, deci oricine ne sună și ne spune că vrea să facă un eveniment la noi, închiriem spațiul.” (Constanța)O parte dintre aceste centre pun la dispoziție locul existent

în mod gratuit pentru diverse ONG-uri, persoane, școli etc. care doresc să organizeze evenimente non-profit și care vin în sprijinul comunității, în special pentru tineri sau copii. O parte dintre aceste centre pun la dispoziție gratuit serviciile și sediul lor pentru proiecte care vizează educația, cultura sau diferite tipuri de acțiuni caritabile, care au rol de dezvoltare pentru comunitate.


„Sunt și evenimente în care invităm noi sau punem la dispoziție spațiul pentru o organizație care face o chestie non-profit, care nu aduce niciun ban, și atunci pur și simplu oferim noi spațiul ca să facă chestia asta.” (București)„Avem și o structură de a dezvolta comunitatea, prin urmare, dacă ești ONG sau ești companie care susține o cauză socială, de dezvoltare a comunității, a orașului, sau dacă ești școală, nu plătești locația.” (Constanța)În ceea ce privește evenimentele organizate, majoritatea

hub-urilor organizează evenimente recurente, proprii, în funcție de specificul lor, cum ar fi: programe de mentorat, programe de pre-accelerare, programe de antreprenoriat, incubatoare de afaceri, acestea fiind utile în dezvoltarea unei afaceri prin faptul că un astfel de program învață tinerii antreprenori cum să își gestioneze afacerea, din stadiul incipient până într-un stadiu avansat, din toate punctele de vedere (marketing, strategii și analize de business, taxe, fiscalitate, finanțări etc.). Alte tipuri de evenimente organizate de către aceste centre includ expoziții, spectacole, performance-uri, conferințe sau dezbateri pe diverse subiecte de interes, în funcție de profilul centrului (economie, mediu, finanțări europene etc.), ateliere diverse pentru comunitatea locală de tineri și nu numai, evenimente de networking, întâlniri pentru comunitatea locală (IT, creative etc.).

5.3 Promovarea spațiilor creativeReferitor la promovarea acestor spații, am identificat

două moduri principale prin care acestea și-au promovat activitatea,încă de la înființare. De cele mai multe ori este aleasă promovarea prin postări ce aduc trafic organic pe paginile proprii de social media, dar și prin recomandări ale altor persoane. În general, coordonatorii acestorcentre au preferat să investească fondurile în primul rând în dezvoltarea sediului și nu în promovare, mai ales pentru că o parte dintre echipele fondatoare erau deja cunoscute de către comunitatea locală cu mult înainte de deschiderea acestor spații.

„Noi eram destul de cunoscuți încă dinainte, prin organizarea de evenimente, dar și prin prima variantă a hub-ului, dinainte de 2017.” (Cluj)

Alte moduri de promovare utilizate cuprind comunicatele de presă, apariții la diverse posturi de radio sau TV, pliante, reviste, reclame plătite pe motoarele de căutare pe internet și, în majoritatea cazurilor, site web propriu. O parte dintre spațiile de coworking se găsesc și pe platformele internaționale de coworking. În câteva cazuri, echipele fondatoare au apelat la modalități creative pentru a promova spațiul la înființarea acestuia.

„La început de tot, când am deschis, nu știa nimeni de noi, chiar nu am vrut să investim în promovare deloc și la început eram cu săgeți pe trotuar în primele câteva zile. La scurt timp, cam în prima săptămână, a venit un grup foarte drăguț de tineri și a doua zi ne-am trezit cu un articol pe un [...] site de recomandări, două săptămâni mai târziu era plin, încă două săptămâni ne vizitaseră deja ziare, televiziunea.” (București)

O parte dintre reprezentanții acestor spații consideră că este nevoie încă de multă promovare, pentru a informa tinerii despre ceea ce înseamnă cu adevărat un astfel de spațiu, darși, pentru pentru atragerea de finanțări sau parteneriate din zona mediului de afaceri , pentru ca pe viitor să poată atrage finanțări sau parteneriate.

”La început piața era inexistentă, explicam conceptul fiecărui potențial client cu care luam legătura.” (Brașov)„Încercăm să fim o prezență fizică a spațiului oriunde mergem.” (Timișoara) „Am avea nevoie acum de o promovare nișată care să ajungă la companii care ar putea să ne susțină activitățile și proiectele din cadrul hub-ului, ori ale noastre, ori ale comunității, ca investitori sau ca și [sic!] parteneri de proiecte.” (Constanța)


În orașele mari, precum București, Timișoara sau Cluj, aceste spații colaborative s-au dezvoltat mai repede decât în orașele mai mici. Un aspect interesant și important de subliniat este faptul că aceste spații din orașele mari, după ce au trecut de etapa inițială de dezvoltare, încep să aibă în vedere importanța asocierii și a parteneriatelor, atât între ele, cât și cu alte instituții sau organizații mari, precum universități, instituții culturale etc. În aceeași direcție, o parte dintre aceste grupuri fondatoare pun în discuție crearea unei strategii comune, trans-regionale, care sa poată atinge obiective dincolo de comunitatea locală sau regională. Creșterea rapidă a acestor spații în ultimii 10 ani indică necesitatea vitală a activității acestora, iar mai nou, în ultimii ani se vehiculează necesitatea creării de rețele de astfel de spații, chiar la nivel național. Beneficiile pentru tinerii antreprenori în acest caz sunt cu atât mai mari, cu cât deschiderea și extinderea acestor spații le-ar oferi vizibilitate, flexibilitate și le-ar întări capacitatea de a dezvolta afaceri de succes.

5.4 Relația tinerilor cu spațiile creative

Pentru a înțelege în ce măsură tinerii interacționează cu aceste spații am realizat un profil al persoanelor care frecventează și solicită aceste spații. În general, cei interesați sunt freelanceri, antreprenori, companii mici, start-up-uri din România, iar în unele cazuri chiar din străinătate. Oamenii din partea cărora vin cele mai multe solicitări pentru aceste spații sunt cel mai des din sectorul de activitate IT, urmat de marketing, contabilitate, fotografie, design grafic, turism, medicină, arte etc. Așa cum am prezentat și în cadrul studiului nostru realizat în rândul tinerilor care au activități creative, există o solicitare pentru aceste spații mai mare din partea tinerilor care desfășoară activități ce cuprind produse sau servicii digitale. Mai puțin solicitate sunt aceste spații de către tinerii care desfășoară activități de creație de tip handmade.

Un aspect foarte important de menționat este faptul că o parte dintre aceste spații oferă sediu social persoanelor care au nevoie de acest lucru; de altfel există și companii mici din străinătate care își deschid operațiuni în România sau care au întâlniri anuale în cadrul acestor spații.

„Noi fiind în zona asta de start-ups și de tech, oamenii sunt fie freelanceri, fie start-ups, remote ca și oameni tehnici, asta e marea majoritate a profilelor [sic!], absolut oricine care are nevoie de laptop ca să-și desfășoare activitatea, împreună un acces la internet și cafea bună poate să-și facă treaba de la noi, asta înseamnă oricine din zona de business, de la programatori, la marketeri, la contabili, fotografi, avocați, bariere nu prea sunt.” (Timișoara)Datorită conceptului acestor spații, de deschidere,

sociabilitate și comunitate, s-au format în majoritatea cazurilor comunități ale tinerilor creativi care le frecventează. Aceste comunități s-au format de-a lungul timpului sau sunt în formare în cazul spațiilor înființate recent, iar anumite spații organizează evenimente sociale unde are acces doar comunitatea spațiului, cu scopul de a o consolida și de a o dezvolta. Astfel de evenimente pentru comunitate facilitează și sprijină colaborarea între persoanele care frecventează spațiul, dar în același timp facilitează și integrarea în comunitate a persoanelor nou-venite.

„Noi avem multe activități, multe evenimente micuțe pentru hubsterii noștri, așa îi numim, pentru comunitatea noastră în care facem noi cinste cu pizza sau dăm cereale dimineața, sau diverse contexte sau party-uri în care îi aducem la un loc, să se cunoască, să comunice, să colaboreze și se leagă lucruri frumoase într-o astfel de comunitate.” (Cluj)În general comunitățile se formează în primul rând

între persoanele care frecventează aceste spații și echipa spațiului respectiv, iar după o perioadă de timp, între cei care frecventează spațiul. Aceste comunități ajută în dezvoltarea spațiului, prin feedback și idei pentru acesta și duc mai departe


misiunea lui principală, aceea de a forma și de a consolida comunitatea de tineri, comunitatea de antreprenori, potențiali investitori, dar și comunitatea locală în general.

„E un grup pe care-l cunoaștem destul de bine și ei ne cunosc și ne înțelegem foarte bine și ei sunt și principala noastră sursă de feedback pe diverse proiecte pe care vrem să le implementăm.” (București)„La noi fiecare membru care are abonament mai mare de o zi primește o cheie și regula e simplă, primul care vine deschide, ultimul care pleacă închide […] fiecare are cheie și avem niște reguli de bază, să mai verificăm geamurile, să închidem ușile, e și spațiul lor și au și ei grijă de el.” (Timișoara)

5.5 Dificultăți și impedimente ale spațiilor creative

Principalele dificultăți cu care se confruntă aceste spații în momentul de față se referă în primul rând la reticența oamenilor față de acest concept, neînțelegerea ideii de hub sau de spațiu de coworking. O parte dintre aceste spații duc un proces constant de educare a publicului sau al pieței, scriu articole despre conceptul și beneficiile acestor spații sau explică în detaliu fiecărui potențial client care îi contactează ce înseamnă un astfel de spațiu. De asemenea, în cadrul evenimentelor organizate de către aceste spații, se încearcă în anumite cazuri colaborări cu antreprenori locali, reticenți în ceea ce privește conceptul, pentru a le demonstra utilitatea unui astfel de spațiu pentru comunitatea antreprenorială locală.

„Avem și câteva articole pe care le-am scris în direcția asta ca să putem să ajutăm pe partea asta și ca oamenii să descopere că astfel de locuri ar putea să-i ajute să își desfășoare activitatea, să se dezvolte, să obțină noi conexiuni ș.a.m.d. și de asta și ajungem să vorbim pe la tot felul de evenimente, de conferințe despre challenge-urile pe care le au astfel de spații.” (Timișoara)

„Oamenii de aici nu înțeleg exact ce facem noi aici, sau înțeleg foarte greu, sau nu vor să înțeleagă, aceștia de obicei sunt antreprenori clasici, care de fapt ne-ar putea ajuta foarte mult în procesul nostru educațional dedicat tinerilor și pe care încercăm să-i aducem aproape de noi și facem asta organizând niște evenimente la care aducem oameni care vorbesc mai pe înțelesul lor.” (Piatra Neamț)Trebuie să subliniem că aceste spații sunt și devin din ce în

ce mai mult agenți locali ai schimbării în comunitățile locale de business sau de antreprenoriat, în special pentru tineri. Antreprenorii încă manifestă o formă de reticență la noile modele sau abordări asupra muncii și a activității profesionale, iar aceste spații, prin activitățile și acțiunile lor, au, pe lângă rolul lor principal, și un rol de educare și deschidere a unor noi perspective, atât în rândul tinerilor, cât și în rândul investitorilor.

Alte tipuri de dificultăți privesc aspecte financiare sau administrative și implică lipsa finanțărilor și a subvențiilor de chirie, costuri operaționale ridicate (chiria spațiului, energia electrică, apa etc.), clădirile vechi în care se află aceste spații și care au nevoie de reparații sau de reamenajări, birocrația cronofagă sau lipsa personalului pentru anumite tipuri de evenimente.

”Subvențiile astea ar trebui să vină de la primărie, noi facem un serviciu comunității pe care primăria nu-l oferă și atunci ar trebui să acopere mai mult. Primăria oferă bani Ateneului, teatrelor, nu e nevoie de voi, de spațiile independente, dar e nevoie, pentru că eu am public încontinuu, nu poți să spui că nu e nevoie de vreme ce am oameni la cursuri, am cereri de ateliere în fiecare săptămână, adică, eu am cerere cât nu pot face față și nu poate spune nimeni că nu e necesară activitatea mea atâta timp cât am cerere.” (București)


5.6 Perspectivele de dezvoltare ale spațiilor creative

Planurile de viitor ale acestor spații se mențin în aceeași linie cu misiunea acestora, aceea de a veni în sprijinul comunității, de a deveni o referință în antreprenoriatul românesc. Astfel, o mare parte dintre aceste hub-uri doresc extinderea în mai multe locuri, la nivel local sau național, organizarea și coordonarea mai multor evenimente de profil și dezvoltarea mai multor colaborări sau parteneriate cu alte spații asemănătoare. Majoritatea doresc ca spațiul lor să devină un spațiu important pentru comunitatea locală din punct de vedere economic, social și cultural.

„[...]să devenim un birou al orașului Constanța și evenimentele care să se întâmple aici la nivel economic/ cultural/ social să fie printre cele mai importante din oraș […] să înțeleagă oamenii că există o șansă să rămână în Constanța, nu neapărat să plece, forma noastră mai libertină și mai vestică de amenajare și de abordare a lucrurilor le poate oferi încrederea că se poate și aici.” (Constanța)„Vrem să ne poziționăm ca cei care contribuie masiv la susținerea dezvoltării mediului local antreprenorial […] Spațiile de cowork[ing] pe care le avem sunt un mijloc prin care putem să ajutăm, putem contribui activ.” (Timișoara)„Sperăm să reușim să identificăm tot mai multe start-up-uri dispuse să ceară ajutorul, asta e cea mai mare problemă, ai o idee genială, dar dacă doar te gândești la ea și nu faci nimic, șansele să se concretizeze sunt aproape zero.” (Piatra Neamț)

5.7 Parteneriate, colaborări ale spațiilor creative

O mare parte dintre spații dezvoltă parteneriate cu alte instituții sau organizații cum ar fi muzee, alte spații

culturale, ONG-uri, universități, start-up-uri, companii locale/ naționale/ internaționale, în special pentru diverse tipuri de evenimente susținute în sediul acestora. Parteneriatele se formează în general cu organizații ce au un scop similar cu cel al acestor spații.

„Avem parteneriate atât cu companii locale cât și naționale, în care oarecum avem același scop, comunitatea, scopul nostru principal va fi întotdeauna comunitatea și atâta timp cât și scopul lor este același, să contribuie la dezvoltarea comunității, oarecum scopurile noastre se potrivesc aici.” (Timișoara)În ceea ce privește parteneriatele între astfel de spații, deși

nu există o colaborare foarte activă, majoritatea echipelor fondatoare se cunosc între ele și în anumite cazuri încearcă diverse întâlniri sau reuniuni în care fac schimb de idei sau de bune practici. Colaborările care există s-au format în general cu spațiile din București. O parte dintre fondatorii acestor spații consideră că pentru evenimentele similare, întâlnirile cu alte echipe fondatoare ar fi de ajutor în vederea implementării unei strategii comune.

„ [...] să discutăm toate locațiile, să facem un pachet pe parteneriat la nivel național, să mergem spre o corporație mare care are interes în zona de creativitate și vrea să se promoveze în cadrul evenimentului și să avem cu toții un partener și să îi oferim vizibilitate la nivel național. Depinde acum, colaborările astea sună bine, până efectiv la a face lucrurile.” (Cluj)Multe dintre aceste spații sunt prezente la diverse

evenimente pe profilul lor, în țară sau în străinătate, astfel de evenimente fiind o oportunitate pentru ele de a forma noi legături cu alte spații asemănătoare în vederea unor viitoare colaborări.

„Noi ne bazăm foarte mult pe puterea comunității și încercăm să fim prezenți la cât mai multe evenimente pe comunitatea de start-up și ca simpli spectatori, participanți, co-organizatori, sau speakeri și anul acesta am reușit să

170 Concluzii

fim și în afara țării și aici sunt cele mai bune oportunități pentru networking sau pentru a încheia colaborări.” (Piatra Neamț)Spațiile mai recent înființate nu au momentan niciun fel

de colaborări sau parteneriate, datorită faptului că se ocupă în primul rând de a face cunoscut locul și de atrage persoane care să frecventeze spațiul, dar sunt deschise către viitoare

colaborări sau parteneriate, o dată ce acesta va deveni sustenabil.

„Cu parteneriatele depinde, sună a comunitate, a colaborare, o viziune mai macro, dar cum se manifestă asta încă nu-mi dau seama. Am făcut schimb de bune practici la un moment dat, chiar mi-a prins foarte bine.” (Alba Iulia)

6. Concluzii Principala concluzie pe care o putem extrage din discuțiile

cu fondatorii sau deținătorii de astfel de spații se referă în primul rând la nevoia foarte mare a comunităților locale de a avea astfel de spații . În al doilea rând aceste spații servesc ca un liant puternic între tinerii creativi și comunitate. Atragem atenția asupra necesității ca autoritățile să sprijine aceste spații și pe cei care le coordonează, beneficiile pentru comunitatea locală putând fi observate chiar și pe termen scurt. În cele mai multe cazuri dintre cele analizate, am constatat că aceste spații sunt foarte necesare nu doar pentru tinerii creativi, dar și pentru copii, pentru programe de educație, pentru programe culturale. În cadrul studiului nostru am plecat de la ipoteza că aceste spații au o arie specifică de activitate și oferă o serie limitată de servicii, dar am identificat că aceste spații au un rol mult mai mare și mai important pentru comunitățile locale. Nu doar că aceste spații pot oferi o șansă unor tineri creativi de a-și dezvolta și gestiona o idee de afacere, dar ele servesc și multor altor scopuri benefice și foarte importante pentru comunitatea locală, pentru mediul de afaceri, iar în alte cazuri putem chiar vorbi despre suplinirea unor servicii ce sunt în general gestionate de administrațiile sau de consiliile publice locale .

Prin etapa cantitativă a studiului ne-am propus să identificăm practicile creative ale tinerilor, modul în care este percepută creativitatea de către aceștia, potențialul creativității ca sursă de profit în România și principalele

probleme cu care se confruntă tinerii creativi în ceea ce privește dezvoltarea unei afaceri.

Cu privire la practicile de timp liber ale tinerilor creativi se observă o preferință a acestora pentru evenimentele culturale și pentru petrecerea timpului liber în încercarea de a îmbunătăți activitățile proprii de creație sau creativitate. Nivelul de utilizare a internetului este ridicat, lucru ce indică faptul că tinerii se bazează foarte mult pe internet pentru o multitudine de activități, culturale, educaționale sau de divertisment. Referitor la activitățile creative practicate de tineri, se observă o preferință a acestora pentru activitățile ce implică componente digitale sau vizuale. Activitățile practicate de majoritatea tinerilor implică un grad de accesibilitate mai mare în rândul acestora ca resurse de timp, materiale sau de învățare; astfel, se observă că activitățile ce presupun consumarea mai multor resurse sunt mai puțin practicate decât activitățile care necesită mai puține resurse. Motivele practicării activităților creative se referă în general la dorința de a se exprima, de a crea ceva nou, inovator.

Un alt aspect important ce reiese din analiza datelor este faptul că tinerii consideră creativitatea a fi importantă în dezvoltarea lor personală și profesională și în același timp consideră că aceasta este o abilitate ce poate fi învățată și dezvoltată; astfel, orice inițiative care sprijină manifestarea creativității sau dezvoltarea acesteia sunt binevenite pentru

171Concluzii

tineri. Tinerii consideră că sistemul educațional nu încurajează suficient manifestarea creativității în rândul elevilor sau al studenților și că oportunitățile de a fi creativ există mai degrabă în afara instituțiilor de învățământ. Sistemul educațional are un mare potențial de a veni în sprijinul dezvoltării creativității tinerilor prin diverse programe, politici sau inițiative proprii care să susțină creativitatea. În situația actuală, există un potențial nevalorificat al creativității în cadrul sistemului de învățământ, ceea ce permite accesarea acestui potențial de către diverse instituții ce activează în domeniul creativ prin crearea unor inițiative sau programe care să sprijine manifestarea sau dezvoltarea creativității tinerilor.

Referitor la activitățile antreprenoriale, o mare parte dintre tineri s-au gândit să își dezvolte o afacere din activitățile lor de creație sau creativitate și în același timp s-au documentat și au studiat piața actuală, astfel că tinerii cunosc lucrurile care le-ar putea aduce succes și nu ar începe o afacere fără a avea în minte o strategie. Pe de altă parte, tinerii consideră că nu sunt suficiente oportunități pentru antreprenorii aflați la început de drum și că susținerea fiscală, legală sau financiară este insuficientă. Birocrația excesivă pentru înființarea unei afaceri, lipsa resurselor de timp sau financiare sunt principalele obstacole care îi împiedică pe tineri să își dezvolte o afacere din activitățile lor creative.

Soluția văzută de politic face doar să contribuie și mai mult la diminuarea drepturilor angajaților, fără a rezolva problema. Este nevoie ca schimbarea să vină și de jos în sus, nu doar invers. Executivul și legislativul doar să reglementeze și creeze cadru cât mai propice și cât mai benefic pentru tinerii angajați, niște reguli care să permită societății să fie liberă, să fie creativă în a-și rezolva problemele.

Prin intermediul acestei cercetări ne-am propus să identificăm modurile în care este percepută creativitatea de către tinerii antreprenori la nivel național, dificultățile și impedimentele ce survin în dezvoltarea unei afaceri creative în România, modurile în care micii întreprinzători reușesc să

ai aibă succes pe o piață în dezvoltare și inițiativele existente ce vin în sprijinul acestora. Prin intermediul interviurilor semi-structurate am urmărit să explorăm aceste subiecte și să observăm care este situația antreprenorilor și a spațiilor creative în societatea românească.

Astfel, pornind de la aceste obiective, informațiile culese pun în evidență faptul că există un potențial ridicat al afacerilor bazate pe creativitate, pe inovație și pe noutate. În același timp, inițiativele spațiilor creative susțin tinerii antreprenori într-o piață în continuă dezvoltare și facilitează înființarea unor astfel de afaceri. Majoritatea acestor afaceri bazate pe creativitate au fost înființate după îndelungi strategii de dezvoltare, după studierea pieței existente și a modului în care tinerii antreprenori ar putea ajuta în dezvoltarea pieței. Acești tineri și-au început afacerea din dorința de a crea un produs nou, inovator, de a reuși să aibă venituri dintr-o afacere proprie. Spațiile creative au fost fondate cu scopul principal de a sprijini comunitățile locale de antreprenori prin multitudinea de activități din cadrul acestora, pornind de la incubatoare de afaceri, la programe de mentorat sau evenimente de networking.

Un alt aspect ce transpare din aceste informații este legat de dificultățile birocratice, administrative și financiare. Problemele sunt multiple, începând cu resursele de timp, birocrația și legislația greoaie care în multe cazuri nu sprijină micii întreprinzători, precum și cvasi-absența spiritului de comunitate și colaborare între tinerii antreprenori care nu frecventează spații creative. Lipsa finanțărilor sau cerințele multiple și termenele-limită rigide sunt alte piedici pentru antreprenori și pentru spațiile creative.

Referitor la relația dintre tinerii antreprenori și spațiile creative, aceasta este în general una pozitivă, datorită sentimentului de comunitate existent în multe dintre aceste spații. În același timp, existența mai multor spații creative cu diverse profiluri ar putea fi un plus în ceea ce privește sprijinul acordat tinerilor antreprenori, mai ales că în majoritatea

172 Concluzii

cazurilor spațiile creative se află la momentul actual aproape de capacitatea maximă de persoane, lucru ce demonstrează nevoia de mai multe astfel de spații.

În final, în ceea ce privește situația actuală a antreprenoriatului în România, majoritatea tinerilor intervievați sunt de părere că, deși există multe piedici, în general birocratice sau legale, există alte tipuri de inițiative private care pot veni în sprijinul tinerilor antreprenori. În același timp, dorința de a crea ceva inovator sau de a veni în sprijinul comunității este mai importantă pentru un tânăr antreprenor decât aceste piedici.

Pentru tinerii creativi dificultatea legislativă și procedurală de a funcționa cu o afacere în legalitate descurajează pe de-o parte concretizarea unor inițiative creative și pe de altă parte gestionarea legală a afacerii, tinerii antreprenori fiind în acest caz nevoiți să reducă timpul pe care l-ar acorda muncii de creație. Ceea ce trebuie subliniat din aceste rezultate ar fi faptul că există o nevoie reală de simplificare a procedurilor juridice pentru persoanele tinere cu o afacere bazată de produse creative, mai ales la început de drum. Această simplificare ar fi un beneficiu atât pentru aceste mici afaceri ale tinerilor, cât și pentru fiscalizarea acestor activități cu caracter comercial. Instituțiile publice și decidenții politici ar trebui să deschidă o linie de dialog cu comunitățile de tineri creativi pentru a înțelege cu adevărat care sunt problemele și dificultățile acestora. Aceste comunități de tineri nu au capacitatea de a se dezvolta într-un mediu de afaceri care descurajează aceste segmente de activitate care sunt, de altfel, și cele mai vulnerabile dintre toate. Fără resurse materiale inițiale, cu povara fiscalității și a procedurilor greoaie de obținere a unor finanțări prin credite bancare, foarte multe afaceri bazate pe creativitatea tinerilor nu reușesc să depășească nici măcar primii pași sau se opresc la un nivel de dezvoltare care le poate asigura maximum un venit personal rezonabil. Pentru cei mai mulți dintre tinerii antreprenori nu putem vorbi deocamdată despre potențial mai mare de creștere sau despre capacitatea de a dezvolta o afacere cu cote mai mari de piață.

Datorită lipsei de resurse financiare, dar și educației antreprenoriale precare, tinerii sunt puși de foarte multe ori în situația de a gestiona singuri promovarea, marketingul, producția, vânzarea, distribuirea, fiscalizarea sau chiar obținerea de finanțare pentru propriile afaceri. Nevoiți să gestioneze o afacere mică, dar care trebuie să corespundă unui model de afacere la scară mare, cei mai mulți dintre tineri ajung în situația să evite încadrarea legală a afacerii lor. Pentru ca un produs creativ să ajungă oficial sau legal pe o piață din sectoarele culturale sau creative, acesta trebuie să parcurgă prea multe etape, de multe ori greu de gestionat de o singură persoană sau de câteva persoane. Astfel se pierd multe dintre șansele tinerilor de a continua o astfel de afacere sau aceștia reușesc să rămână cu produsele lor numai pe piețe mici, locale și mai degrabă izolate, deși unele dintre ele ar putea răspunde unei cereri mai mari decât sunt tinerii creativi capabili să producă. Trebuie, totuși, să precizăm că această situație este ceva mai favorabilă pentru acei tineri care au afaceri în zona IT sau a industriei digitale.

Așa cum am menționat în cadrul raportului, un rol important îl joacă spațiile creative și de networking, hub-urile sau alte spații care pot veni în sprijinului acestor tineri creativi. Pe termen mediu și lung aceste spații vor putea crește organic și vor putea crea acces pentru tinerii creativi la resurse la care nu toți pot avea acces prin propriile investiții. Facilitățile financiare sau fiscale care ar putea veni din partea statului și chiar din mediul privat s-ar putea oglindi în viitor în creșterea numărului de afaceri din sectoarele culturale și creative.

173ANEXĂ

7. ANEXĂTabelul 1. Statistică privind persoanele juridice active, în funcție de vârsta persoanelor împuternicite, la data de 31.01.2019

JUDEȚNr.

persoane juridice active

Nr. persoane împuternicite

Distribuția persoanelor împuternicite după vârstă

Până la 29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani Peste 60 ani

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %Alba 13.822 16.544 1.677 10,14 4.573 27,64 4.890 29,56 3.053 18,45 2.351 14,21Arad 19.387 23.023 2.190 9,51 6.089 26,45 6.871 29,84 4.446 19,31 3.427 14,89Argeș 26.747 31.991 3.277 10,24 8.608 26,91 9.345 29,21 6.117 19,12 4.644 14,52Bacău 18.461 22.338 2.038 9,12 5.741 25,70 6.290 28,16 4.785 21,42 3.484 15,60Bihor 32.002 37.779 3.579 9,47 10.169 26,92 11.466 30,35 7.289 19,29 5.276 13,97

Bistrița-Năsăud 11.676 14.398 1.906 13,24 4.195 29,14 3.961 27,51 2.523 17,52 1.813 12,59Botoșani 7.404 8.908 896 10,06 2.185 24,53 2.566 28,81 1.793 20,13 1.468 16,48Brașov 31.023 37.042 2.886 7,79 10.047 27,12 11.517 31,09 6.896 18,62 5.696 15,38Brăila 9.680 11.653 897 7,70 2.644 22,69 3.372 28,94 2.650 22,74 2.090 17,94

București 212.777 247.456 18.675 7,55 69.270 27,99 77.433 31,29 47.383 19,15 34.695 14,02Buzău 15.123 18.574 1.646 8,86 4.562 24,56 5.273 28,39 3.744 20,16 3.349 18,03

Caraș-Severin 8.678 9.623 878 9,12 2.493 25,91 2.631 27,34 2.041 21,21 1.580 16,42Călărași 7.874 8.985 947 10,54 2.261 25,16 2.539 28,26 1.806 20,10 1.432 15,94

Cluj 52.519 64.895 6.439 9,92 20.229 31,17 18.833 29,02 11.402 17,57 7.992 12,32Constanța 37.761 44.376 4.074 9,18 12.435 28,02 12.782 28,80 8.451 19,04 6.634 14,95Covasna 5.615 7.251 529 7,30 1.721 23,73 2.284 31,50 1.517 20,92 1.200 16,55

Dâmbovița 13.873 16.000 1.752 10,95 4.507 28,17 4.446 27,79 2.925 18,28 2.370 14,81Dolj 25.180 29.385 3.209 10,92 8.251 28,08 8.320 28,31 5.408 18,40 4.197 14,28

Galați 18.617 23.031 2.381 10,34 6.299 27,35 6.702 29,10 4.392 19,07 3.257 14,14Giurgiu 8.901 9.777 1.283 13,12 2.720 27,82 2.585 26,44 1.811 18,52 1.378 14,09

Gorj 10.334 12.237 1.567 12,81 3.307 27,02 3.337 27,27 2.329 19,03 1.697 13,87Harghita 10.287 13.524 828 6,12 3.142 23,23 4.457 32,96 2.910 21,52 2.187 16,17

Hunedoara 15.821 18.629 1.692 9,08 4.540 24,37 5.435 29,17 4.057 21,78 2.905 15,59Ialomița 6.613 7.625 798 10,47 1.836 24,08 2.204 28,90 1.564 20,51 1.223 16,04

Iași 29.960 34.577 3.740 10,82 10.871 31,44 10.368 29,99 5.525 15,98 4.073 11,78Ilfov 41.593 47.466 4.808 10,13 14.768 31,11 15.195 32,01 8.011 16,88 4.684 9,87

Maramureș 18.759 22.037 2.656 12,05 6.199 28,13 6.205 28,16 4.055 18,40 2.922 13,26Mehedinți 6.405 7.217 788 10,92 1.868 25,88 1.960 27,16 1.465 20,30 1.136 15,74

Mureș 20.859 26.032 2.508 9,63 6.754 25,94 7.830 30,08 5.327 20,46 3.613 13,88Neamț 13.642 16.585 1.573 9,48 4.162 25,09 4.668 28,15 3.523 21,24 2.659 16,03

Olt 11.053 13.224 1.539 11,64 3.537 26,75 3.445 26,05 2.592 19,60 2.111 15,96Prahova 28.646 33.563 2.941 8,76 8.616 25,67 10.121 30,16 6.943 20,69 4.942 14,72

Satu Mare 12.136 14.755 1.523 10,32 3.829 25,95 4.434 30,05 2.876 19,49 2.093 14,19Sălaj 8.025 9.768 1.259 12,89 2.791 28,57 2.679 27,43 1.876 19,21 1.163 11,91Sibiu 17.346 21.348 1.851 8,67 6.019 28,19 6.380 29,89 4.154 19,46 2.944 13,79

Suceava 18.550 22.632 2.558 11,30 6.506 28,75 6.425 28,39 4.233 18,70 2.910 12,86

174 ANEXĂ

JUDEȚNr.

persoane juridice active

Nr. persoane împuternicite

Distribuția persoanelor împuternicite după vârstă

Până la 29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani Peste 60 ani

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %Teleorman 9.786 11.870 1.176 9,91 2.983 25,13 3.286 27,68 2.326 19,60 2.099 17,68

Timiș 43.195 51.148 4.723 9,23 14.596 28,54 15.017 29,36 9.651 18,87 7.161 14,00Tulcea 7.312 8.619 808 9,37 2.138 24,81 2.284 26,50 1.894 21,97 1.495 17,35Vaslui 7.825 8.955 862 9,63 2.271 25,36 2.503 27,95 1.913 21,36 1.406 15,70Vâlcea 11.280 13.591 1.359 10,00 3.637 26,76 3.761 27,67 2.711 19,95 2.123 15,62

Vrancea 10.159 11.800 1.077 9,13 3.162 26,80 3.330 28,22 2.356 19,97 1.875 15,89Total 936.706 1.110.231 103.793 9,35 306.531 27,61 329.430 29,67 212.723 19,16 157.754 14,21

NOTĂ: Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice. Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerţului, au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolvenți etc.

Glosar

Hub creativ – se referă la ”un loc, fizic sau virtual, care aduce oamenii creativi împreună. Este locul care convoacă oamenii creativi, oferind spațiu și sprijin pentru crearea de rețele, dezvoltarea afacerilor și implicarea comunității în sectoarele creative, culturale și tehnologice”81.

Work space – ”se referă la spații mici asigurate, adesea de către autoritățile locale sau diferite agenții de dezvoltare economică, pentru a ajuta înființarea noilor afaceri. Acestea oferă în mod obișnuit nu numai spațiu fizic și utilități, ci și servicii administrative și legături cu organizațiile de sprijin și finanțare, precum și sprijin egal între chiriași. În orașe, acestea sunt adesea amenajate în clădiri care nu sunt în uz, dar pe care autoritatea locală dorește să le păstreze ca reper, cum ar fi, de exemplu depourile de tramvai”. Din această categorie de spații fac parte și parcurile de afaceri, parcurile tehnologice sau parcurile științifice„82.

Incubatoare de idei – Se referă la programe ”care oferă start-up-urilor acces la infrastructură, mentorat, investitori și alte

81 https://www.britishcouncil.ro/sites/default/files/creative_hubkit_en.pdf - Creative Hub Kit. British Council. Pagina 4

82 https://enacademic.com/dic.nsf/enwiki/680152/Workspace - Academic Dictionaries and Encyclopedias. Work space definition.

tipuri de suport pentru a le ajuta să ajungă din faza de idee la etapa de produs”83.

Spațiu de coworking – Istoric: Primul spațiu de coworking a apărut în 2005, în San Francisco la inițiativa lui Brad Neuberg. Tot atunci a apărut și prima mențiune a cuvântului coworking în legătură cu ideea de birouri partajate. Se numea San Francisco Coworking Space și era deschis două zile pe săptămână: luni și marți. Termenul „coworking” definește un spațiu partajat, care poate fi folosit în regim de abonament de către orice persoană aflată în căutarea unui birou. Este un spațiu în care se poate conlucra și colabora.

Workhub - „este un spațiu de lucru flexibil care oferă un „birou când este nevoie” și se referă la un serviciu disponibil pentru micro-afaceri moderne și lucrători mobili. Facilitățile comune includ, de obicei, birouri „la cald” rezervabile, spații de întâlnire formale și informale, internet de mare viteză și echipamente profesionale de ultimă generație tehnologică.”84

83 https://start-up.ro/ce-e-un-incubator-de-afaceri/ - Ce e un incubator de afaceri și cum poți să crești afacerea la unul. 2019.

84 https://www.workhubs.com/what-workhub – What is a workhub?

175Bibliografie

8. BibliografiePavel Janicko. Youth Employment in the Czech Republic. Praga. Editura Friedrich Ebert Stiftung. 2012.Jurgita Baryniene, Berta Dauknyte, European Integration Studies, Creativity as the Main Factor for Organizations‘ Success: Theoretical

Approach, Kaunas University of Technology, 2015, EIS 9/2015Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale

și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016.Cartea Verde. Eliberarea Potențialului industriilor culturale și creative, Comisia Europeană, 2010The State of Small Business in America. Babson College State of Small Business in America, 2016. The White Charter of Romanian SMEs in 2016, National Council of SMEs from RomaniaHardgrove Abb. United Nations Development Programme. „What’s the Problem? Youth and Vulnerability in a Global Perspective”.

2014. http://hdr.undp.org/sites/default/files/hardgrove_boyden_hdr_2014.pdf - Accesat la 17 iunie 2019Categoria NEET. 2018 https://www.eurofound.europa.eu/ro/topic/NEETs - Accesat la 21 iunie 2019Raportul Global pentru Tineri al Organizației Națiunilor Unite. „Tinerii și Agenda pentru Politici de Dezvoltare Durabilă 2030”. New

York. United Nation Department of Economic and Social Affairs. 2018. https://www.un.org/development/desa/youth/wp-content/uploads/sites/21/2018/12/WorldYouthReport-2030Agenda.pdf - Accesat la 17 iunie 2019

International Labor Organisation. Global Employment Trends in 2017. 2017. https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/publication/wcms_598675.pdf

Youth unemployment. Country ranking. 2018 https://www.theglobaleconomy.com/rankings/Youth_unemployment/Institutul Național de Statistică. România în Cifre. http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_breviar_statistic_2018.pdfRaportul Eurostat cu privire la abandonul școlar 2018 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:2018data_

Early_school_leavers-02.jpgMuscato, Christopher “Child Labor in Developing Countries.” Study.com, 17 August 2016. https://study.com/academy/lesson/child-

labor-in-developing-countries.html.Gareth Rees, Howard Williamson & David Istance (1996) ‘Status Zero’: a study of jobless school-leavers in South Wales, Research

Papers in EducationEMIGRAREA TINERILOR ROMÂNI. Corina Chirvasiu. http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2002/CORINA%20%20

CHIRVASIU%20art16.pdfEurostat. Euro area unemployment. 1 ianuarie 2019. https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9477410/3-09012019-AP-EN.

pdf/1f232ebb-1dcc-4de2-85d1 -5765fae86ea8Guvernul României. Raport privind situația macroeconomică pe 2019 și proiecția acesteia pe anii 2020-2022. http://discutii.mfinante.

ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectbugetdestat2019/Raportbuget2019.pdfUnited Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation. Technical and Vocational Education and Training-pedia glossary.

Youth definition. https://unevoc.unesco.org/go.php?q=TVETipedia+Glossary+A-Z&id=9 - Accesat la 17 iunie 2019 United Nations. DESA. Population Division. Perspective ale creșterii populației 2019. https://population.un.org/wpp/Maps/ - Accesat

la 19 iunie 2019

176 Bibliografie

Youth Stats. Education. Office of the Secretary General’s envoy on youth. https://www.un.org/youthenvoy/youth-statistics-education/ - Accesat la 19 iunie 2019

Youth Stats. Justiția juvenilă. Office of the Secretary General’s envoy on youth. https://www.un.org/youthenvoy/juvenile-justice/ - Accesat la 21 iunie 2019

World Poverty Clock. https://worldpoverty.io/index.html - Accesat la 21 iunie 2019Youth Stats. Hunger and poverty. Office of the Secretary General’s envoy on youth https://www.un.org/youthenvoy/hunger-poverty/Parlamentul European, Youth. http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/en/FTU_3.6.5.pdfStatistics on young people neither in employment nor in education or training . 2019 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/

index.php/Statistics_on_young_people_neither_in_employment_nor_in_education_or_training - Accesat la 20 august 2019Cooperarea pentru atingerea obiectivelor în domeniul Educației (cadrul ET 2020) https://ec.europa.eu/education/policies/european-

policy-cooperation/et2020-framework_ro - Accesat la 20 august 2019The Effect of Over-Protective Parenting on Child Potential. Paul Romani . https://www.pear-tree.ca/the-effect-of-over-protective-

parenting-on-child-potential/ .Proiecte de integrare a Tinerilor NEET pe piața muncii. https://legislatiamuncii.manager.ro/a/25312/noi-proiecte-de-integrare-a-

tinerilor-neet-pe-piata-muncii-ce-implementeaza-autoritatile.htmlConsiliul Uniunii Europene. Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/

youth-employment/Parlamentul European. Reducerea șomajului. Ce face UE? http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/

society/20190612STO54312/reducerea-somajului-ce-face-ueInternet World Stats – datele despre internet. Cercetări Google și GSMA Intelligence -datele despre telefoanele mobile. https://www.

smartinsights.com/wp-content/uploads/2018/02/DIGITAL-IN-2018-001-GLOBAL-OVERVIEWpng.png - Accesat la 27 iunie 2019Ministerul Muncii. Garanția pentru Tineret. http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/3765-garantia-

pentru-tineret-cel-mai-amplu-program-de-combatere-a-somajului-in-randul-tinerilor-din-ultimii-25-ani-8-aprilie-2015Guvernul României. Programul „Investește în tine”. http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Prezentare_Credite_tineri.pdf – Accesat la data

de 10.08.2019Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Programe pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. http://www.imm.gov.

ro/mmaca/antreprenoriat-si-programe-pentru-imm/Guvernul României. Programul Investește în tine. http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Prezentare_Credite_tineri.pdf - Accesat la 28 iunie 2019Creative Hubs, Mission and needs. https://www.culturepartnership.eu/en/article/kreativnie-habi-missiya-i-potrebnosti - Accesat la

30 iunie 2019Programul Diaspora Start Up. http://diaspora-start-up.ro/ - Accesat la 10.09.2019Platforma Digitală Startarium. www.startarium.ro - Accesat la 10.09.2019Hub-ul Creativity4Better. https://www.creativity4better.com/ - Accesat la 10.09.2019Legea tineretului nr. 350/2006, Parlamentul României, http://www.politicipublice.ro/uploads/legea-350-legea-tinerilor.pdf - Accesat

la data de 20.11.2019

AURA 1

Distance Measurement

0.47 in

caietele culturadata

Documents