caiet practica clasa a 11 a
DESCRIPTION
Caiet de practica a 11 a.TRANSCRIPT
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Tel/Fax: 021 211 72 56Bd. Dacia, Nr. 34, Sector 1, BUCUREŞTI www.madgearu.ro
cemadgearu@ yahoo.com
Nr. ………/…………..
CAIET DE INSTRUIRE PRACTICACLASA A XI-A
SPECIALITATEA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI..........................................................................CLASA........................AN ŞCOLAR................................
1
COORDONATE PRIVIND STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Unitatea de învătământorganizator de practică
Colegiul Economic ” Virgil Madgearu” Bucuresti
DirectorNumele si prenumele
IONESCUROXANA CARMEN
Adresa unitătii de învătământ
Str. Nr. Judet E-mail Telefon
BD. DACIA 34SECTOR
021 211725
6
Unitatea economicăpartener de practică
ReprezentantNumele si prenumele Functia
Adresa sediupartener de practică
Str. Nr. Judet E -mail Telefon
Elevul (Practicant)
Numele si prenumele CNP CI—Seria CI—Nr.
Adresa Str. Nr. Judet E-mail Telefon
Anul scolar Clasa Ruta ProfilDomeniul de
pregătireCalificarea prfesională
Directa Servicii Economic Tehnician in
activitati economice
Organizator de practică
Coordonator de practicăNumele si prenumele Telefon E-mail
Partener de practică
Tutore
Numele si prenumele Telefon Fax E-mail
Stagiul de pregătire practică - Anul şcolar ………………2
Denumirea modulului de pregătire practică
Perioada de desfăsurare
Nr.ore
Unităti de competente
Competente specifice
UC 15. IGIENA, SECURITATEA MUNCII ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
30 ORE
C1 – Aplică legislaţia privind igiena şi securitatea muncii
Legislaţia privind igiena şi securitatea muncii echipei de lucru Prezentarea legislaţiei privind igiena şi securitatea muncii echipei de lucru: - prin instructaje generale la locul de muncă; - prin instructaje curente, periodice; - prin afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante, simboluri Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii:- existenţa sau semnarea periodică a fişei individuale de instructaj; - folosirea echipamentelor de lucru şi protecţie; - existenta trusei de prim ajutor, a materialelor igienicosanitare specifice locului de muncă.
Verificarea funcţionării sistemelor, dispozitivelor şi a condiţiilor de igienă şi securitate a muncii
C2 – Desfăşoară acţiuni de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea muncii
Activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea muncii Supravegherea activităţilor la locurile de muncă pentru evitarea riscurilor: - observarea şi verificarea activităţilor specifice locului de muncă; - observarea şi verificarea echipamentelor de protecţie; - observarea şi verificarea truselor sanitare; - observarea şi verificarea parametrilor de lucru; - observarea şi verificarea sistemelor de siguranţă şi a posturilor de prevenire a
Luarea măsurilor pentru evitarea riscurilor privind igiena şi securitatea muncii: intervenţii specifice locului de muncă prin înlăturarea factorilor de riscFactori de risc: specifici activităţii şi locului de muncă
3
Coordonarea echipei pentru rezolvarea situaţiilor provocate de accidente:- stabilirea sarcinilor; - eliminarea cauzelor accidentelor; - evacuarea accidentaţilor; - anunţarea organelor abilitate
C3 - Aplică măsuri de protecţie a mediului
Identificarea surselor de poluare de la locul de muncă şi din vecinătatea acestuia: substanţe chimice, deşeuri, ambalaje, diferite noxe, radiaţii, poluanţi fonici, vibraţii Asigurarea mijloacelor pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a efectelor:- instruirea personalului; - dotarea cu echipamente de protecţia mediului specifice activităţii desfăşurate. Evaluarea activităţii echipei privind protecţia mediului: observare, raportare, stimulare, feed-back Aplicarea de măsuri de prevenire a poluării mediului:eliminarea materiilor prime şi materialelor poluante
UC 25. INSTRUMENTE DE PLATĂ. 90 ORE
C1 Caracterizează modalităţile de plată
Caracterizarea modalităţilor de plată
identificarea modalităţilor de plată – în numerar, prin virament (transferul banilor dintr-un cont în altul), cu mijloace electronice (cărţi magnetice),
prezentarea instrumentelor de plată - dispoziţie de plată/încasare cu numerar, - ordin de plată, cec, cambie, bilet la ordin, cărţi de plată,etc. structură, reguli de completare, menţiuni obligatorii, operaţiuni de regres şi de protest, posibilităţi de transmitere (gir, cesiune de creanţă)
C2 Utilizează instrumente de plată
Utilizarea instrumentelor de plata
prezentarea circuitului
instrumentelor de plată
- în funcţie de clientul plătitor şi clientul
beneficiar (local, intrajudeţean,
interjudeţean).
4
completarea instrumentelor de plată - electronic sau manual, respectând regulile de completare
înregistrează în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumentele de plată
Centralizatorul disciplinelor/modulelorInstruire practica -comasata-AN SCOLAR………………..
Clasa a XI-aMODULUL Nr. saptamani
1 2 3 4Nr.zile
Nr.note
Nr.zile
Nr.note
Nr.zile
Nr.note
Nr.zile
Nr.note
INSTRUMENTE DE PLATA
5 2 5 1 5 1
Prof.coord.
IGIENA, SECURITATEA MUNCII ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
5 2
Proof.coord
5
FISA DE PREZENTĂ
S1/Data: Intervalul orar
Nr ore de pregătire practică
Semnătura elevului
Semnătura tutorelui
Activitatea
Luni
6 ore Prezentarea legislaţiei privind igiena şi securitatea muncii echipei de lucru: - prin instructaje generale la locul de muncă; - prin instructaje curente, periodice; - prin afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante, simboluri
Marţi
6 ore Caracterizarea modalităţilor de plată
identificarea modalităţilor de plată – în numerar, prin virament (transferul banilor dintr-un cont în altul), cu mijloace electronice (cărţi magnetice),
prezentarea instrumentelor de plată - dispoziţie de plată
Miecuri
6 ore prezentarea instrumentelor de plată - încasare cu numerar, ordin de plată,
Joi
6 ore prezentarea instrumentelor de plată - cec, cambie, bilet la ordin, cărţi de plată,etc.
Vineri 6 ore Evaluarea modului de
indeplinire a sarcinilor .Test de verificare.
S2/Data: Intervalul orar
Nr ore de pregătire practică
Semnătura elevului
Semnătura tutorelui
Activitatea
Luni 6 ore Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii:- existenţa sau semnarea periodică a fişei individuale de instructaj; - folosirea echipamentelor de lucru şi protecţie; - existenta trusei de prim ajutor, a materialelor igienicosanitare specifice locului de muncă. Verificarea funcţionării sistemelor, dispozitivelor şi a condiţiilor de igienă şi securitate a
6
FIȘA DE PREZENȚĂ
munciiActivităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea muncii Supravegherea activităţilor la locurile de muncă pentru evitarea riscurilor: - observarea şi verificarea activităţilor specifice locului de muncă; - observarea şi verificarea echipamentelor de protecţie; - observarea şi verificarea truselor sanitare; - observarea şi verificarea parametrilor de lucru; - observarea şi verificarea sistemelor de siguranţă şi a posturilor de prevenire a
Marţi
6 ore prezentarea instrumentelor de plată
- structură, reguli de completare,
Miecuri
6 ore prezentarea instrumentelor de plată
- menţiuni obligatorii in functie de clientul
platitor si furnizorul beneficiar;
Joi
6 ore prezentarea instrumentelor de plată
- completarea instrumentelor de plata
electronic si manual; inregistrarea in
contabilitate a tranzactiilor economice
Vineri 21.10.2011 6 ore Evaluarea modului de indeplinire
a sarcinilor .Test de verificare
S3/Data: Intervalul orar
Nr ore de pregătire practică
Semnătura elevului
Semnătura tutorelui
Activitatea
Luni
6 ore Luarea măsurilor pentru evitarea riscurilor privind igiena şi securitatea muncii: intervenţii specifice locului de muncă prin înlăturarea factorilor de riscFactori de risc: specifici activităţii şi locului de muncă
Marţi
6 ore Coordonarea echipei pentru rezolvarea situaţiilor provocate de accidente:- stabilirea sarcinilor; - eliminarea cauzelor accidentelor; - evacuarea accidentaţilor; - anunţarea organelor abilitate
Miecuri 6 ore utilizarea instrumentelor de plată
prezentarea circuitului instrumentelor de plată - în funcţie de clientul plătitor
7
Joi
6 ore utilizarea instrumentelor de platăprezentarea circuitului instrumentelor de plată - în funcţie de furnizor (local, intrajudeţean, interjudeţean).- monografie contabila
Vineri 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor .Test
de verificare
S4/Data: Intervalul orar
Nr ore de pregătire practică
Semnătura elevului
Semnătura tutorelui
Activitatea
Luni
6 ore Măsuri de protecţie a mediului Identificarea surselor de poluare de la locul de muncă şi din vecinătatea acestuia: substanţe chimice, deşeuri, ambalaje, diferite noxe, radiaţii, poluanţi fonici, vibraţii Asigurarea mijloacelor pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a efectelor:
- instruirea personalului; - dotarea cu echipamente de
protecţia mediului specifice activităţii desfăşurate. Evaluarea activităţii echipei privind protecţia mediului: observare, raportare, stimulare, feed-backAplicarea de măsuri de prevenire a poluării mediului:eliminarea materiilor prime şi materialelor poluante
Marţi 6 ore Completarea instrumentelor de plată -
electronic sau manual, respectând regulile de completare
Miecuri 6 ore Înregistrează în contabilitate tranzacţiile economice utilizând instrumentele de plată
Joi 6 ore Înregistrează în contabilitate tranzacţiile economice utilizând instrumentele de plată
Vineri 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a
sarcinilor .Test de verificare
8
NORME SPECIFICE DE SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
desfasurati activitatea, în conformitate cu pregatirea si instruirea voastra, precum şi cu
instrucţiunile primite din partea inspectorului cu protectia muncii;
nu expuneti la pericol de accidentare/îmbolnăvire profesională atât propria persoana, cat si alte persoane, în timpul procesului de munca;
cunoasteti codurile de alarmare si caile de evacuare din incinta magazinului;
nu intrati în zonele de restrictie sau la locurile de munca la care nu ati fost instruiti;
respectati semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata la locul de munca;
utilizati corect utilajele, aparatura, uneltele si echipamentele comerciale, iar curatarea
lor o efectuaţi numai dupa deconectare de la reţeaua electrica;
comunicati imediat sefului /lucratorilor orice situatie de munca care o considerati un
pericol, precum şi orice deficienţă a echipamentului comercial utilizat;
dacă v-ati accidentat prin taiere, intrerupeţi lucrul si prezentati-va la punctul sanitar;
utilizaţi corect şi complet echipamentul individual de protecţie(EIP);
fumatul este strict interzis în magazin;
mentineti caile de circulatie din spatiul de vanzare al mărfurilor în permanenta libere,
curate, asigurate impotriva pericolului de alunecare şi derapare;
respectati semnele simbol de pe ambalajele marfurilor, referitoare la manipularea,
transportul, depozitarea si expunerea acestora în spatiile de vanzare;
nu intrati în raza de lucru si actiune a utilajelor fixe sau mobile;
nu escaladati rafturile, utilajele de transport, deplasati-va numai pe caile de acces;
tineti seama de greutatea mărfurilor la asezarea în rafturi şi de rezistenta politelor;
9
folositi scara portabilă la manipularea mărfurilor depozitate la inaltimi mari, în nici un caz scaunele, lazile, rafturile sau alte obiecte improvizate;
să aveti vizibilitate în timpul manipularii marfurilor, limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi impingere manuala a maselor.
Riscuri de accidentare/ îmbolnăvire :
vatamarea corporala la utilizarea echipamentelor manuale sau
mecanizate;
prabusirea de la inaltime a mărfurilor ;
coliziunea cu mijloace de transport intern ;
efortul fizic prea mare, frecvent şi prelungit ;
caracteristicile mediului de munca (umezeala, frig, zgomot) ;
starea fizica (oboseala, ebrietatea, boala) şi lipsa echipamentului de
protectie;
lipsa cunostintelor/instructajului adecvat ;
Primul ajutor în accidentele de munca
Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special în îngrijirea medicala, trebuind sa rezolve prompt si competent, cazurile care pun în pericol imediat viata accidentatului. Primul ajutor în caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta. Pentru personalul medico-sanitar, acordarea primului ajutor la locul producerii unui accident constituie o obligatie profesionala.
SAPTAMANA S1
FISA DOCUMENTATARE ELEV nr. 1
Protectia muncii face parte integranta din procesul de munca aceasta fiind stabilita prin lege iar obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de asigurare a conditiilor de munca, prevenirea accidentelor si imbolnavirilor profesionale revine celor care organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca, adica sefii de sectii sectoare ateliere, etc. Cadrul legislativ privind igiena si securitatea muncii:
Legea 319 din 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006
Legea 90 din 1996 - Legea protectiei muncii republicata in Monitorul Oficial al Romaniei 47 din
29 ianuarie 2001
Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii muncii 319/2006
Hotararea de Guvern 955 din 201 0 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii 319 din 2006
10
Codul muncii - Legea 53 din 2003 actualizata si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I nr. 345 din 18 mai 2011
Legea 108 din 1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei 740 din 10 octombrie 2002
Ordonanta de urgenta a Guvernului 96 din 2003 privind protectia maternitatii la locurile de
munca actualizata si aprobata prin Legea 25 din 2004
Legea 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 99/2000 privind masurile
ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca
Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
Legea 320/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 137/1999 privind
modificarea si completarea Legii 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii
Legea 177/2000 privind modificarea si completarea Legii protectiei muncii 90/1996
Legea 155/2000 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 16/2000 privind ratificarea
unor conventii adoptate de Organizatia Internationala a Muncii
Legea 130/1999 privind unele masuri de protectie pentru persoanele incadrate in munca
Legea 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore/zi pentru salariatii care
lucreaza in conditii deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase
Obligatiile angajatoruluiAngajatorului ii revine obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea
securitatii, sanatatii, prevenirea riscurilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor, asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
Aceasta obligatie trebuie sa fie asigurata pe baza principiilor generale ale prevenirii: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursa; d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca şi de producţie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii; e) adaptarea la progresul tehnic; f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de munca, relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca; h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de protecţie individuală; i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.Potrivit legii, angajatorul este obligat:
să asigure şi să controleze prin personalul propriu, cunoaşterea şi aplicarea, de către toţi angajaţii şi participanţii la procesul de muncă, a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice stabilite, precum şi prevederilor legale în domeniul protecţiei muncii;
să asigure materialele necesare educării şi informării angajaţilor; să asigure informarea fiecărui persoane, anterior angajării în muncă, asuprariscurilor la care
aceasta va fi supusă; să asigure pe cheltuialaunităţii, instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a
persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.
11
In N.G.P.M. sunt stabiliteprincipiile generale care stau la baza organizării şi desfăşurării activităţii de instruire şi pregătire a angajaţilor în domeniul protecţiei muncii. Normele stipulează că pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei muncii sunt părţi componente ale pregătirii profesionale şi au ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă. Potrivit normelor, este obligatoriu să se efectueze instructajul introductiv general următoarelor persoane:- noilor încadraţi în muncă, angajaţi cu contracte de muncă indiferentde forma acestora;- celor transferaţi de la o unitate la alta ;- celor veniţi în unitate ca detaşaţi;- elevilor şcolilor şi studenţilor pentru practica profesională:- persoanelor aflate în unitate pentru perioada de probă în vederea angajării;- persoanelor angajate ca sezonieri, temporari sau zilieri;- persoanelor delegate în interesul serviciului;- persoanelor care vizitează sectoare productive. Instructajul introductiv general se face individual sau în grupuri decel mult 20 de persoane, în cadrul cabinetului de protecţie a muncii sau în spaţii amenajate special ,de către persoane cu atribuţi şi responsabilităţi în domeniul protecţiei muncii, împuternicite prin decizie de către angajator.
I. Instruirea personalului ( anexa 1)
Instructajul de protecţie a muncii cuprinde trei faze:
• instructajul introductiv generai;• instructajul la locul de muncă;• instructajul periodic
(a) Instructajul introductiv general
Rolul instructajului introductiv general este aceia de a-i informa pecei cărora li se adresează, despre activităţile specifice unităţii în carevor lucra şi despre principalele măsuri de protecţie a muncii aplicabile, din normele în vigoare sau dispuse de conducerea unităţii în vedereaeliminării sau diminuării riscurilor la care ar putea fi expuşi în viitoarele activităţi.Cu acest prilej sunt prezentate:- riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;- legislaţia de protecţie a muncii în vigoare;- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii. (b) Instructajul la locul de muncă - prezintă riscurile şi măsurile de prevenire specifice
locului de muncă.
Include în mod obligatoriu demonstraţii practice si se consemnează în fişa de
instruire individuală
(c)Instructajul periodic – se face întregului personal pe baza unei tematici ce cuprinde
obligatoriu demonstraţii practice, avand drept scop aprofundarea normelor de protecţia
muncii.
2. Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii:
12
a.- existenţa sau semnarea periodică a fişei individuale de instructaj; b. - folosirea echipamentelor de lucru şi protecţie; c. - existenta trusei de prim ajutor, a materialelor igienico sanitare specifice locului de muncă;
Anexa 1(EXTRAS din normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/ 2006)
UNITATEA ___________________________________
F I Ş Ă I N D I V I D U A L Ă DE INSTRUCTAJ privind protecţia muncii
NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________LEGITIMAŢIA, MARCA ___________________________________________________GRUPA SANGUINĂ______________________________________________________DOMICILIUL ___________________________________________________________
NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________Data şi locul naşterii _____________________________________________________Calificarea __________________________ Funcţia ____________________________Locul de muncă _________________________________________________________Autorizaţii (ISCIR ş.a.) ____________________________________________________Traseul de deplasare la / de la serviciu _____________________________________________________________________________________________________________
INSTRUCTAJ DE ANGAJARE
1.Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _______________________timp de _____ ore, de către _______________________________________________ având funcţia de ________________________________________________________Conţinutul instructajului ___________________________________________________
Semnăturacelui instruit
Semnătura celui care a efectuat instructajul
Semnătura celui care a verificatînsuşirea cunoştinţelor
2.Instructajul la locul de muncă, a fost efectuat la data ________________________specialitatea ____________________________________timp de ______ ore, de către___________________________ având funcţia de _____________________________Conţinutul instructajului ___________________________________________________
Semnătura celui instruit
Semnătura celui care a efectuat instructajul
Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor
3. Admis la lucruNumele şi prenumele angajatorului __________________________________________Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) _______________________________________Data şi semnătura _______________________________________________________
INSTRUCTAJ PERIODIC
Data instructajului
du
rata
(h
)
spec
ialit
atea
Materialul predat
Semnătura celui
inst
rui
t care
a
inst
rui
t care
a
veri
fica
t in
stru
irea
REINSTRUIRE
13
Data instructajului
Du
rata
(H
)
Sp
eci
alit
atea
Materialul Predat
Semnătura Celui
Inst
ruit
Ca
re a
In
stru
it
Ca
re a
ve
rifi
cat
inst
ruir
ea
REZULTATELE TESTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII
DATA MATERIALUL EXAMINAT CALIFICATIV EXAMINATOR
ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE SAU ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE
DATA PRODUCERII
EVENIMENTULUI
DIAGNOSTICUL MEDICAL
DESCRIEREA EVENIMENTULUI
NR. ŞI DATA PV DE CERCETARE A EVENIMENTULUI
NR. ZILE ITM
SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII
ABATEREA SĂVÂRŞITĂ DE LA NORMELE
DE PROTECŢIA MUNCIISANCŢIUNEA APLICATĂ
NR. ŞI DATA PROCESULUI
VERBAL
FISA COLECTIVA DE INSTRUCTAJ
întocmită azi __________________________
Subsemnatul________________având funcţia de _____________în cadrul serviciului (compartimentului) _____________asistat de dl. (d-na) ___________________________având funcţia de ____________ am procedat la instruirea unui număr de _____ persoane de la _____________conform tabelului nominal de pe verso, în probleme de protecţia muncii şi PSI, pentru vizita (prezenţa) în unitatea noastră în ziua / zilele _______ În cadrul instructajului general s-au prelucrat următoarele
14
materiale:___________________________________care cuprind norme de protecţia muncii, norme de siguranţa circulaţiei interne şi norme de PSI, ce trebuie respectate pe parcursul desfasurarii practicii/vizitării unităţii.
Prezenta fişă de instructaj se va păstra la serviciul (compartimentul) __________
Verificat, Semnătura celui care
________________ a efectuat instructajul
______________________
Tabel nominal cu persoanele participante la instruireSubsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa colectivă de instructaj
pentru protecţia muncii şi ne obligăm să le respectăm întocmai.
Nr. crt. Numele şi prenumeleAct identitate / Grupa
SanguinăSemnătura
Fişa se completează în 2 exemplare, dintre care unul se dă conducătorului grupului de elevi/ vizitatori.Conducătorul grupului de elevi/vizitatori:Numele şi prenumele: ___________________
Semnătura: __________________________
1) Modelul este avizat de MMSS şi se întocmeşte pentru vizitatorii în grup. Acestora li se vor prezenta succint activităţile şi factorii de risc din cadrul unităţii, precum şi măsurile de prevenire şi vor fi însoţiţi pe toată durata vizitei de personal autorizat.
FIŞA DE LUCRU NR.1
Aplicarea Legii nr. 319/ 2006 în unităţile economice
Completaţi în tabelul de mai jos etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 privind securitatea
şi sănătatea în muncă, în funcţie de situaţiile concrete întâlnite la locul de muncă.
Instrucţiuni pentru practicant:
Înainte de a completa tabelul asiguraţi-vă că dispuneţi de documentaţia necesară
rezolvării sarcinilor;
Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de lucru.
Nr.crt. Etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 Observaţii cu privire la modul în care este
aplicată legea 319/ 2006 la locul de
muncă
1. Precizează obiectul de activitate al
legii.
2. Specifică articolele cu referire
directă la obligaţiile angajatorilor în
vederea asigurării condiţiilor de
securitate şi sănătate în muncă.
3. Supraveghează modul în care sunt
respectate, pe parcursul 15
desfăşurării activităţii, a dispoziţiilor
legale din articolele specificate.
4. Identifică deficienţele
(contravenţiile) în respectarea legii
la locul de muncă.
5. Propune măsuri pentru prevenirea
cauzelor care au generat încălcări
ale dispoziţiilor legale din articolele
specificate.
6. Precizează sancţiuni care pot fi
aplicate conform Legii nr 319/ 2006
pentru contravenţiile constatate.
FISA DOCUMENTARE ELEV nr. 2
Operatiile banesti de incasari/plati cu numerar
Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale
si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara
numerar.
Operatiile de incasari/plati fara numerar Constau in lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de
plata fara miscare efectiva a sumelor banesti.Din categoria acestor instrumente de
plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte: cecul, cambia, biletul
la ordin si ordinul de plata
Mijloace electronice de plata
Cardul - este un instrument modern de plata care permite
achitarea obligatiilor fara aapela la numerar. Cardurile cunosc o diversitate de forme
si tipuri.
Instrumentele de plata de plată
Instrumente cu numerar Instrumente fără numerar
1.moneda metalică
2.bancnote (monedă de hârtie)
Sunt documente standardizate care conţin
instrucţiuni de plată:
1.ordin de plată
2.cambia
3.cecul
4.biletul la ordin
Instrumente electronice de plata fara numerar: CARDUL
16
Documentele specifice utilizării instrumentelor de plată cu numerar
Operaţiile cu numerar se efectuează prin casieria agentului economic şi presupun utilizarea unor documente
specific, care privesc operaţiunile băneşti, care sunt în mare parte, formulare cu regim special, ceea ce presupune
urmărirea achiziţiei, completării şi circulaţiei lor, sub un control strict.
Documente specifice derulării operaţiilor cu numerar:
1. chitanţa; 2. bon fiscal; 3. registru de casă; 4. dispoziţie de plată/încasare către casierie; 5. ordin de
deplasare;
6. monetar; 7. foaie de vărsământ; 8. extras de cont; 9. cec de numerar;
Registrul de casă – este un document de evidenţă operativă, privind operaţiile prin
casierie.
Se întocmeşte zilnic de către casier în două exemplare;
La sfârşitul zilei, exemplarul 1 se predă la serviciul contabilitate, iar exemplarul 2
rămâne la casierie ;
Extrasul de cont – este un document de evidenţă operativă a operaţiilor băneşti
efectuate în contul agentului economic de către bancă.
Se întocmeşte cu ajutorul tehnicii de calcul, în două exemplare, de către bancă;
Exemplarul 1 circulă la serviciul contabilitate, iar exemplarul 2 la bancă.
Ordin de deplasare – este un document de decontare între agentul economic şi
salariatul care efectuează deplasarea în interes de serviciu.
Se întocmeşte din dispoziţia conducerii agentului economic, la compartimentul
resurse umane în 2 exemplare;
Exemplarul1 se preda delegatului, iar exemplarul 2 la compartimentul
contabilitate.
Dispoziţia de plată/încasare către casierie – este un document justificativ al operaţiilor
de plată sau încasare din casierie.
Se întocmeşte într-un exemplar de către compartimentul financiar contabil la
eliberarea numerarului pentru avansuri de deplasare.
Lista de avans chenzinal – este un document de evidenţă a drepturilor salariale
acordate cu ocazia chenzinei I a lunii curente.
Se întocmeşte în două exemplare de către compartimentul resurse umane;
Circulă la compartimentul resurse umane, la casierie (exemplarul nr.1) pentru
plata sumelor aferente, la compartimentul financiar contabil (exemplarul 2 ca şi
anexă la Registrul de casă).
17
CEC pentru ridicare de numerar – este un document de dispoziţie, folosit pentru
justificarea operaţiei de ridicare a numerarului de la banca la care agentul economic are
deschis contul current.
Este un formular tipizat, cu regim special, la care se foloseşte hârtie imprimată cu
elemente de siguranţă;
Se întocmeşte într-un singur exemplar, de către compartimentul financiar
contabil şi care se predă apoi casierului;
Circulă la casier, bancă şi compartimentul financiar contabil.
Foaia de vărsământ – este un document care consemneaza operaţia de depunere a
numerarului, de către agentul economic la bancă.
Se întocmeşte în două exemplare, manual, de către casier, sau în sistem
informatics,de bancă;
Circulă la casierie, bancă şi compartimentul financiar contabil.
Chitanţa – este un document justificativ, pentru depunerea unei sume în casieria
unităţii.
Se întocmeşte la unităţile care efectuează operaţii în numerar, în două
exemplare de către casierul unităţii şi se semnează de acesta;
Circulă la depunător (exemplarul1, cu ştampila unităţii), exemplarul 2 rămâne în
carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiilor înregistrate în registrul
de casă.
Bonul fiscal – este un document justificativ, pentru încasarea numerarului.
Serveşte ca document pe baza căruia se eliberează marfă clientului, după ce în
prealabil, valoarea acestuia a fost achitată la casă.
Model de documente specifice operaţiilor băneşti cu numerar
Model
Banca INVEST BANK BUCUREŞTI Extras de cont
Titular cont S.C. ALF A S.A. Nr 233 /
17.07.2011
Adresa Str. Piaţa Romană nr. 3, Bucureşti
Cont RO56INVT654SV86957486754
Deviz lei
Data Explicatii DEBIT CREDIT
01.07.N Sold. Prec 204.382
06.07.N Încasare Bilet la ordin Omega 30.000
18
15.07.N Plată datorie SC MOARA SA 13.090
Rulaj: 13.090 30.000
Sold zi: 221.292
19
FISA DOCUMENTARE ELEV nr. 3
PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA
1. Ordinul de plată
În România, în conformitate cu Norma – cadru nr.15 din 19/08/1994, privind ordinul de plată pe suport hârtie, cu modificările ulterioare, plăţile în lei se efectuează prin utilizarea ordinului de plată irevocabil pe suport hârtie.
Ordinul de plată pe suport hârtie, reprezintă orice dispoziţie necondiţionată
dată în formă scrisă, unei instituţii de credit, de a plăti o anumită sumă de bani, unui
beneficiar, care conţine următoarele menţiuni obligatorii:
a. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani, în cifre şi litere; ordinul
trebuie să fie clar şi precis exprimat şi să se refere la plata unei sume de bani
exprimată în lei;
b. numele sau denumirea plătitorului, aşa cum figurează în Registrul Comerţului,
sau în actul de identitate şi, după caz, numărul contului acestuia la societatea
bancară iniţiatoare, conform codificării acesteia;
c. numele sau denumirea beneficiarului, aşa cum figurează în Registrul Comerţului,
sau în actul de identitate şi, după caz, numărul contului acestuia, deschis la
societatea bancară destinatară, conform codificării acesteia;
d. denumirea societăţii bancare iniţiatoare, aşa cum figurează în Registrul
Comertului;
20
e. denumirea societăţii bancare receptoare, aşa cum figurează în Registrul
Comertului;
f. elementul care să permită autentificarea emitentului, de către societatea bancară
iniţiatoare, este semnătura emitentului, sau a unei persoane recunoscute de
societatea bancară receptoare, ca împuternicită a emitentului; semnătura trebuie
să fie autografă, manuscrisă şi executată cu cerneală sau alte substanţe chimice,
de culoare albastră sau neagră, care să nu se degradeze înainte de expirarea
perioadei de arhivare;
g. denumirea de „ORDIN DE PLATĂ„ înscrisă în clar şi la vedere pe aceeaşi faţă a
formularului OPH pe care se afla înscrisă suma;
h. data emiterii, care trebuie sa fie unică, posibilă şi certă;
i. informaţii din care să se poată reconstitui şirul neîntrerupt al circulaţiei OPH pe
parcursul efectuării transferului-credit până la finalizarea acestuia.
Ordinul de plată se caracterizeaza prin:
existenţa unei obligaţii de plată asumată sau a unei datorii preexistente ce urmează a se
stinge prin onorarea plăţii;
operaţia de plată este iniţiată de plătitor, care stabileşte regulile după care operaţiunea
se va derula;
existenţa depozitului în contul ordonatorului, sau în lipsa acestuia, accesul la un credit
bancar aprobat de bancă în acest scop.
Din punct de vedere al modalităţilor de încasare, ordinul de plată este de două tipuri:
Simplu – atunci când plata nu este condiţionată de prezentarea vreunui document;
Documentar – în cazul în care plata, este condiţionată de prezentarea de către
beneficiar, a unor anumite documente indicate de ordonator.
Părţile implicate în derularea ordinului de plată sunt:
Emitentul – persoana care emite pe cont propriu un ordin de plată;
Plătitorul – care emite în nume colectiv şi pe cont propriu un ordin de plată,
Beneficiarul – persoana desemnată de plătitor prin ordinul de plată, de a primi o sumă
de bani şi care poate fi un client al băncii destinatare, sau chiar banca însăşi;
Banca destinatară – este orice bancă care primeşte şi acceptă un ordin de plată.
Model de completare a ordinului de plată
21
22
2.Cecul
Cecul reprezintă un ordin scris, dat de titular băncii sale, prin care cere acesteia o anumită sumă, fie lui pentru retrageri de numerar, fie altei persoane specificată de client pentru plata unei datorii.
Cecul pune în relaţie directă trei persoane:
Trăgătorul;
Trasul;
Beneficiarul.
Trăgătorul este cel care emite cecul. Trăgătorul este persoana care dispune plata
şi poate fi un cumpărător, beneficiar al unei prestaţii, sau debitor dintr-o cauză dată.
Trasul este persoana care efectuează plata prin dispoziţia trăgătorului şi care, de
regulă este o bancă.
Beneficiarul poate fi chiar emitentul sau trăgătorul în anumite situaţii.
Circuitul cecului presupune:
Eliberarea carnetului de cecuri;
Încheierea contractului de vânzare-cumpărare între trăgător şi beneficiar;
Beneficiarul prezintă cecul la banca sa pentru încasare.
Din punct de vedere al beneficiarului, deci al persoanei care este plătibil, există
următoarele tipuri de cecuri:
Cec nominativ care se plăteşte unei anumite persoane, cu sau fără clauza la ordin.
Cec la purtător, se plăteşte fie persoanei desemnate de beneficiar, fie purtătorului
acestuia.
23
În raport de modul de încasare, se disting următoarele tipuri de cecuri:
Cecul nebarat, se plăteşte în numerar sau în cont;
Cecul barat. Denumirea este dată de cele două linii paralele, aflate oriunde pe suprafaţa
cecului.
Model de completare a Cecului
FIŞA DE LUCRU nr. 1
Ordinul de plată
Analizand informatiile din fisa documentare elev completaţi ordinul de plată pentru cazul de mai jos:
S.C. “X” S.A. achiziţioneză de la S.C. “Y” S.R.L., materii prime în valoare de 8.000 lei, pe care le achită cu ordin de plată la data de 20.06.2011. S.C. ”X” S.A. are
24
contul nr.RO10RBRD0071011435110001 deschis la banca B.R.D. – Sucursala Plevnei, iar S.C. “Y” S.A. are contul nr.RO91 TREZ7055069XXX001418 deschis la Trezoreria sector 1.
S.C. ”X” S.A. are datele de identificare următoare: - Cod fiscal: 4883526;- Adresa: Bucureşti, str. Laleleor, nr.7, sector 5
FIŞA DE LUCRU nr. 2
Cecul
S.C. ”X” S.R.L. achiziţionează mărfuri în valoare de 4000 lei de la S.C. ”Y” S.R.L. pe care le plăteşte utilizând cecul.
Banca “A” este cea cu care lucreaza S.C. ”Y” S.R.L., iar banca “B” este cea cu care lucreaza S.C. ”X” S.R.L.
Se cer:a) completaţi conform datelor din studiul de caz , elementele care lipsesc.b) identificaţi fiecare etapă din circuitul cecului .c) completaţi documentul la care se face referire în enunţul problemei.
A. TEST DE EVALUAREI. Asociaza termenii din coloana A cu definitiile din coloana B
A. TERMENI B. DEFINITIICECUL Lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente
si mijloace de plataORDINUL DE PLATA Persoana care dispune plata şi poate fi un cumpărător,
beneficiar al unei prestaţii, sau debitor dintr-o cauză dată.TRAGATORUL Dispoziţia necondiţionată dată în formă scrisă,OPERATIILE DE INCASARI/PLATI Ordin scris, dat de titular băncii sale, prin care cere acesteia o
anumită sumă, fie lui pentru retrageri de numerar, fie altei persoane specificată de client pentru plata unei datorii
II. Incercuieste raspunsul corect:1. Protectia muncii face parte integranta din:
a. procesul de productie;b. procesul de cercetare;c. procesul de munca;d. toate raspunsurile sunt gresite.
2. Potrivit legii, angajatorul este obligat sa:a. desfasoare activitati de instruire PM doar personalului nou angajat;b. desfasoare activitati de instruire PM personalului nou angajat;c. sa ia masuri pentru asigurarea securitatii, sanatatii, informarii tuturor angajatilor privind securitatea si sanatatea muncii;d. toate raspunsurile sunt adevarate.
3.Fisa de instrucataj PM se intocmeste pentru:a. personalul permanent;b. personalul detasat;c. angajatii temporari;d. toate raspunsurile sunt adevarate.
III. Incercuieste raspunsurile corecte:1. Fisa de instructaj PM :
a. se semneaza de catre cel care a fost instruit;b. se pastreaza la angajat;c. se pastreza la conducatorul procesului de munca;
25
d. toate raspunsurile sunt adevarate.
IV. Scrie in dreptul afirmatiilor de mai jos litera A- daca raspunsul este adevarat si F- daca raspunsul este fals
1. Bonul fiscal este un document justificativ pentru incasarea numerarului.2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate este o obligatie a angajatorului
SAPTAMANA S2.FISA DOCUMENTARE ELEV NR.1
2. Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii:
a.- existenţa /semnarea periodică a fişei individuale de instructaj
Instructajul de protectie a muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) se va consemna în mod obligatoriu în fisa individuala de instructaj, conform modelului din anexa nr. 81, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii. Completarea fisei de instructaj se va face cu pasta sau cerneala, imediat dupa verificarea instructajului.
Dupa efectuarea instructajului la încadrarea în munca (instructajul introductiv general si instructajul la locul de munca), fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si verificat instructajul, confirmând, pe baza examinarii persoanei instruite, ca aceasta si-a însusit cunostintele necesare de protectie a muncii.
Dupa efectuarea instructajului periodic, fisa de instructaj se semneaza de cel instruit si de cel care a efectuat instructajul, confirmând, pe baza examinarii persoanei respective, ca aceasta si-a însusit materialul predat. Verificarea instructajului periodic se face prin sondaj de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instructajul si de catre persoanele din conducerea unitatii, care vor semna fisele de instructaj ale persoanelor verificate, confirmând astfel ca instructajul a fost facut corespunzator.
Fisa de instructaj se întocmeste pentru personalul permanent sau detasat, pentru angajatii sezonieri, temporari sau zilieri, si va fi pastrata de conducatorul procesului de munca, respectiv de cel care are sarcina efectuarii instructajului la locul de munca.
Pentru vizitatorii în grup se întocmesc fise de instructaj colectiv, conform modelului din anexa nr 1
Pentru personalul tehnico-ingineresc din institutii si institute de cercetari si proiectari, precum si pentru delegatii straine, este obligatorie prezenta unui însotitor din unitate, fara a se întocmi fisa de instructaj.
b. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie (anexa 2)
Angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea si sănătatea
26
lucrătorilor;
b) să asigure echipamente individuale de protecţie;
c) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau
al pierderii calităţilor de protecţie.”
Echipamentele individuale de protecţie (EIP) trebuie să fie etichetate cu marcajul CE
de către producător (H.G. nr. 115/2004). Dacă se anticipează accidentări sau vătămări
ale sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze EIP pentru:
- protecţia capului
- protecţia picioarelor,
- protecţia ochilor şi a feţei,
- măşti respiratorii,
- protecţia corpului.
Angajatorul trebuie să instruiască lucrătorii cum să lucreze în condiţii de securitate cu
mănuşile de protecţie.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repede
jos; în funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a alunecărilor şi
să fie antistatice.
Angajatorul trebuie să asigure protecţia ochilor şi a feţei lucrătorilor dacă există riscul
vătămării ochilor şi a feţei;
Lucrătorii expuşi la gaze, vapori sau materii în concentraţii ce reprezintă un pericol
pentru sănătate trebuie să primească protecţie adecvată a respiraţiei.
c. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare (anexa 3).
O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast,
garou, bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc.
FISA DOCUMENTARE ELEV NR.1
2. Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii:
a.- existenţa /semnarea periodică a fişei individuale de instructaj
Instructajul de protectie a muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) se va consemna în mod obligatoriu în fisa individuala de instructaj, conform modelului din anexa nr. 81, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii. Completarea fisei de instructaj se va face cu pasta sau cerneala, imediat dupa verificarea instructajului.
Dupa efectuarea instructajului la încadrarea în munca (instructajul introductiv general si instructajul la locul de munca), fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si verificat instructajul, confirmând, pe baza examinarii
27
persoanei instruite, ca aceasta si-a însusit cunostintele necesare de protectie a muncii.
Dupa efectuarea instructajului periodic, fisa de instructaj se semneaza de cel instruit si de cel care a efectuat instructajul, confirmând, pe baza examinarii persoanei respective, ca aceasta si-a însusit materialul predat. Verificarea instructajului periodic se face prin sondaj de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instructajul si de catre persoanele din conducerea unitatii, care vor semna fisele de instructaj ale persoanelor verificate, confirmând astfel ca instructajul a fost facut corespunzator.
Fisa de instructaj se întocmeste pentru personalul permanent sau detasat, pentru angajatii sezonieri, temporari sau zilieri, si va fi pastrata de conducatorul procesului de munca, respectiv de cel care are sarcina efectuarii instructajului la locul de munca.
Pentru vizitatorii în grup se întocmesc fise de instructaj colectiv, conform modelului din anexa nr 1
Pentru personalul tehnico-ingineresc din institutii si institute de cercetari si proiectari, precum si pentru delegatii straine, este obligatorie prezenta unui însotitor din unitate, fara a se întocmi fisa de instructaj.
b. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie (anexa 2)
Angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea si sănătatea
lucrătorilor;
b) să asigure echipamente individuale de protecţie;
c) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau
al pierderii calităţilor de protecţie.”
Echipamentele individuale de protecţie (EIP) trebuie să fie etichetate cu marcajul CE
de către producător (H.G. nr. 115/2004). Dacă se anticipează accidentări sau vătămări
ale sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze EIP pentru:
- protecţia capului
- protecţia picioarelor,
- protecţia ochilor şi a feţei,
- măşti respiratorii,
- protecţia corpului.
Angajatorul trebuie să instruiască lucrătorii cum să lucreze în condiţii de securitate cu
mănuşile de protecţie.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repede
jos; în funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a alunecărilor şi
să fie antistatice.
28
Angajatorul trebuie să asigure protecţia ochilor şi a feţei lucrătorilor dacă există riscul
vătămării ochilor şi a feţei;
Lucrătorii expuşi la gaze, vapori sau materii în concentraţii ce reprezintă un pericol
pentru sănătate trebuie să primească protecţie adecvată a respiraţiei.
c. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare (anexa 3).
O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast,
garou, bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc.
FIŞA DE OBSERVAŢIE NR.1
Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii
1. Analizati cu atenţie una din activităţile executate la agentului economic în care va
desfăşuraţi stagiul de practică. Observaţi modul in care sunt aplicate normele de igienă
şi securitatea muncii.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Locul de munca.....................................................................................................
Activitatea........................................................................................................ ......
Activităţile observate Concluzii Recomandări
Observarea şi verificarea
echipame ntelor de
protecţie
Observarea şi verificarea
truselor sanitare din
unitatea economica
Observarea şi verificarea sistemelor de siguranţă şi a posturilor de prevenire a incendiilor
29
Activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea muncii
FISA DE LUCRU NR. 1 Analizand informatiile din anexa nr. 1 identificati tipurile de echipamente de protectie a muncii si domeniile unde acestea pot fi utilizate.
Tipul de echipament de lucru Domeniul de utilizare
30
Anexa 1
Echipamente de protecţie – PROTECŢIE MÂINI
31
Mănuşi Mănuşi antitermice Mănuşi anticalorice
Mănuşi electroizolante Mănuşi de protecţie din bumbac
Mănuşi antichimice
CASTI DE PROTECTIE ANTIFOANE MASCA DE PROTECTIE
Echipamente de protecţie – ÎNCĂLŢĂMINTE
Echipamente de lucru
Costum salopetă standard Costum salopetă cu pieptar Costum salopetă
termorezistentă
Încălţăminte albă
32
Pantof alb Bocanc de protecţie
Bocanc din piele cu talpă
antiderapantă
Cizme industrie alimentară
Bocanc protecţie cu bombeu
metalic
Impermeabile Îmbrăcăminte reflectorizantă Halat de protecţie alb
ECHIPAMENTE DE LUCRU VESTA ECHIPAMENT DE LUCRU
ANEXA 2
FISA ANGAJATULUI
NUMELE SI PRENUMELE.......................................
FUNCTIA.............................................................
SECTIA................................................................
MARIME HAINA
TALIE
MARIM CAMASA
MARIME TRICOU
MARIME HAINA VATUITA
MARIME INCALTAMINTE
ALERGII LA DIFERITE TIPURI DE MATERIALE
MATERIAL DA NU
33
CAUCIUC
PIELE
BUMBAC
IN
MATERIAL PLASTIC
TEXTILE SINTETICE
BURETE
DETERGENT
SAPUN
FISA DOCUMENTARE ELEV NR. 2
1. Biletul la ordin
Biletul la ordin, reprezintă titlul de credit, prin care emitentul se obligă să
plătească beneficiarului, sau la ordinul acestuia o suma de bani la o anumita
scadenţă şi într-un anumit loc.
Acesta implică două persoane (emitentul şi beneficiarul), este creat de
emitent, în calitate de debitor, care se obligă să plăteasca o sumă de bani la
vedere, sau la o anumita dată, unui beneficiar, care are calitatea de creditor. Ca şi
cambia, biletul la ordin trebuie să satisfacă anumite condiţii, exprimate în formule
tipice de redactare a textului, care exprimă clauze cu valoare juridică strictă. În
toate redactările, biletul la ordin trebuie să cuprindă următoarele menţiuni
obligatorii, prevăzute de lege:
Denumirea de bilet la ordin trecută în textul titlului şi exprimată în limba utilizată
pentru redactarea titlului;
Promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
Scadenţa;
Locul plăţii;
Numele beneficiarului;
Data şi locul emiterii;
Semnătura emitentului.
Principalele etape, în circuitul unui bilet la ordin, sunt:
Firma A încheie un contract cu firma B, pentru achiziţia unor bunuri de investiţii,
urmând ca suma să fie achitată în termen de 30 de zile de la recepţia lor;
În acest scop, firma A completează un bilet la ordin, prin care se obligă să plătească
echivalentul bunurilor achiziţionate de la firma B. Aşadar firma A, are calitatea de emitent,
iar firma B pe cea de beneficiar al biletului la ordin;
34
La scadenţă, firma B prezintă biletul la ordin pentru încasarea sumei, fie la emitent, fie
la banca acestuia, achitându-se contravaloarea înscrisă pe el.
Circuitul biletului la ordin este prezentat în următoarea schemă:
După cum rezultă din schema de mai sus, circuitul biletului la ordin are mai multe
faze, astfel:
1. între subscriitor şi beneficiar s-a încheiat un contract şi are loc transferul unor active;2. subscriitorul emite un bilet la ordin pe care îl transmite beneficiarului;3. beneficiarul girează biletul la ordin şi îl transmite către giratar;4. giratarul remite biletul la ordin bancii sale spre încasare;5. banca giratarului prezintă biletul la ordin la compensaţie;6. banca subscriitorului debitează contul acestuia;7. banca subscriitorului transferă fondurile băncii giratarului.
Model de completare a Biletului la ordin
35
4. CARDUL
Cartea de plata sau cardul bancar reprezinta un instrument de decontare, care: - asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii, fara prezenta efectiva a numerarului; - permite legatura financiara dintre comercianti si consumatori (prin acces intr-un cont bancar ); - are caracteristicile unui instrument de plata, permitand retragerea de numerar de la ghiseele automate
bancare.
Clasificarea cardurilor:
a) dupa modul de stocare a informatiilor si caracteristicile de securizare a cardului;
- carduri cu banda magnetica;- carduri cu microprocesor.Cardurile cu banda magnetica contin toate informatiile esentiale despre detinatorul de card. In ultima perioada (cu incepere din anul 1992) a ap arut o generatie de carduri car e contin incorporate un microprocesor si o componenta de memorie (chip). Acestea se numesc chip - carduri si prezinta un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scara larga de societatile emitente: VISA International si MASTER CARD.
b) dupa functiile indeplinite, (respectiv, modul de acoperire a cheltuielilor) se disting:
-debit carduri;- credit carduri. Debit cardurile sau cardurile de debit prezinta urmatoarele caracteristici:- asigura utilizatorului achizitia de bunuri si servicii, sau retrageri de numerar, fara prezenta efectiva a insemnelor monetare;- conditia esentiala a acestor carduri este ex istenta unor fonduri intr-un cont de
36
card, si efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil;- in cazul depasirii soldului, bancile acorda credite la dobanzi ridicate, ceea ce constituie o modalitate profitabila a bancilor de oferire a unor produse si servicii catre populatie;- cardurile de debit contin o banda magnetica si necesita introducerea unui numar personal de identificare (PIN) in terminalul electronic inainte d e accesarea serviciului;- cele mai multe carduri de debit au doua functii principale: .
retragerea de numerar din distribuitoarele automate de numerar sau din ghiseele automate de banca, .
efectuarea platilor la punctele de vanzare, situatie in care plata este cunoscuta sub denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de vanzare. Credit cardurile sau cardurile de credit- prezinta ca trasatura definitorie realizarea platilor dintr-o linie de credit care i-a fost deschisa posesorului de card; acest tip de card permite detinatorului sa achizitioneze bunuri si servicii si sa retraga numerar in limita unui plafon prestabilit;
- un card de credit combina doua functii principale: instrument de plata si facilitate de credit pe termen scurt;- in functie de credibilitatea bancara a utilizatorului, credit cardurile imbraca doua forme:- daca utilizatorul nu prezinta o buna credibilitate bancara, cardul de credit este de tip "charge", situatie in care posesorul este obligat, ca in decursul unei perioade de maxim o luna, sa acopere d epasirea de sold inregistrata sau creditul temporar acordat (credit cunoscut sub denumirea de overdraft);- daca utilizatorul are un punctaj rezonabil, atunci banca pune la dispozitia utilizatorului un card cu functiuni depline, caz in care cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de imprumut negociata anterior. Dintre avantajele acestui tip de carduri se remarca:
dobanda la aceste credite asigura fructificarea resurselor bancare; orice cheltuiala efectuata de utilizator genereaza venituri bancare si surse de
profit pentru comercianti; utilizatorii isi pot satisface dorintele chiar daca nu dispun de sumele necesare
- Cardurile de credit sunt, in general, emise de o banca sub sigla un ei organizatii internationale, cum ar fi: VISA si EUROPAY.
c) In functie de calitatea emitentului, se realizeaza distinctia intre cardurile emise de banci si cardurile emise de societati nebancare.- Cardurile emise de banci se incadreaza in domeniul preocuparilor multiple ale bancilor de a identifica si de a lansa pe piata instrumente de plata atractive, utile, facil de obtinut, sigure si profitabile.
- Cardurile emise de societati non-bancare Societatil e non-bancare, lanturile de magazine si cluburi private au lansat propriile
37
carduri. Acestea asigura posibilitatea efectuarii de cheltuieli in timp real, fara a se mai pune problema dimensionarii la un moment dat a disponibilitatilor proprii.In aceasta categorie se incadreaza cardul de comerciant, emis de insusi comerciant si care poate fi utilizat numai la punctele de vanzare, controlate de catre emitentul de card (magazine, benzinarii). Anumite carduri din aceasta categorie pot fi utilizate cu functia de carduri de debit, atunci cand comerciantul initiaza un debit direct catre banca unde detinatorul de card are deschis contul, dar cea mai mare parte a cardurilor sunt de credit. Motivul acestui tip de carduri il constituie dorinta comerciantilor de a asigura loialitatea clientilor. Asemenea carduri au larga utilizare in SUA si in Franta.
d) dupa momentul in care se efectueaza tranzactia.
- carduri cu plata inainte (prealimentate); - cu plata acum (carduri de debit); - cu plata mai tarziu (carduri de credit); - carduri de comerciant ( retaiter card); - carduri de cheltuieli (charge card). Caracteristicile cardurilor prealimentate si a cardurilor de cheltuieli.Cardurile prealimentate sunt carduri care au o reala putere de cumparare, intrucat utilizatorul a realizat o plata in avans. Cele mai frecvente carduri prealimentate sunt cardurile telefonice. Scopul acestor carduri este decalarea imediata a tranzactiilor cu o valoare mai mica si foarte mica.Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere a timpului liber (travel card) si au urmatoarele caracteristici:. - Sunt emise de societati non-bancare si presupun existenta unor linii de credit deschise pentru detinatori. - Detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa retraga numerar din ghiseele automate de banca sau din cele ale emitentului de card.. Cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de American Expres si Diners Club.Indiferent de functiile indeplinite si de natura emitentului, cardurile prezinta o serie de trasaturi comune, astfel: - suport fizic din material plastic, cu dimensiuni si grosimi standardizate; - pe fata cardului este inscriptionat prin tiparire, (embosare) sau gravare cu laser: numele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, numele posesorului; - pe verso-ul cardului este inscriptionata sigla emitentului, holograma standard de securitate; - pe verso-ul cardului este, intotdeauna, aplicata o banda magnetica pentru inscrierea elementelor de securitate, precum si un spatiu desemnat semnaturii posesorului.Aceste trasaturi comune asigura cardurilor uniformitate tehnologica si recunoastere universala.
FIŞA DE OBSERVAŢIE nr.1
1. Folosind informatiile din fisa documentare elev privind documentele specifice
instrumentelor de plată fără numerar “Card” ,observati modul de utilzare a
38
documentului în compartimentul financiar contabil din cadrul firmei în care
desfăşuraţi stagiul de practică.
2. Dupa încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Ce reprezintă Cardul Care sunt participanţii
în operaţiunile de plată
prin carduri
Care sunt tipurile de
carduri, după modul de
stocare a informaţiilor
FISA DE LUCRU NR. 1
Biletul la ordin
Analizand informatiile din fisa documentare elev explicaţi circuitul Biletului la
ordin, intervenit în cazul următor: S.C. “X” S.A. încheie un contract cu S.C.”Y” S.A.
pentru achiziţia unui autoturism în valoare de 30.000 lei, urmând ca suma să fie achitată
în termen de 30 de zile de la recepţia autoturismului.
În acest scop, S.C. “X” S.A. completează un bilet la ordin, prin care se obligă să
plătească echivalentul autoturismului achiziţionat de la S.C.”Y” S.A.
B. TEST DE EVALUARE
I. Asociaza termenii din coloana A cu definitiile din coloana B
A. TERMENI B. DEFINITIIBiletul la ordin Cardul telefonicCarduri de comerciant Reprezintă titlul de credit, prin care
emitentul se obligă să plătească beneficiarului, sau la ordinul acestuia o suma de bani la o anumita scadenţă şi într-un anumit loc.
Cardul preliminat Permite detinatorului sa achizitioneze bunuri si servicii si sa retraga numerar in limita unui plafon prestabilit
Cardul de credit Retaiter card
II. Incercuieste raspunsul corect.
1.Dupa momentul in care se desfasoara tranzactia, exista:a. carduri prealimentate;b. carduri nebancare;c. carduri de debit;
d. toate raspunsurile sunt adevarate.
2. Dupa modul de stocare a informatiilor exista:a. carduri cu cip;
39
b. carduri simple;c. carduri complexe.d. toate raspunsurile sunt gresite.
3. Una din functiile principale ale cardului de debit este:a. efectuarea platilor la punctele de vanzare;b. efectuarea de tranzactii cu unmerar;c. efectuarea de tranzactii prin plata anticipata;d. Efectuarea platilor prin ordin de plata.
III. Incercuieste raspunsurile corecte;
1. Avantajele cardului de credit sunt:a. dobanda la aceste credite asigura fructificarea resurselor bancare;b. orice cheltuiala efectuata de utilizator nu genereaza venituri bancare si
surse de profit pentru comercianti; c. utilizatorii isi pot satisface dorintele chiar daca nu dispun de sumele
necesare;d. toate raspunsurile sunt corecte.
IV. Scrie in dreptul propozitiilor de mai jos litera A - daca afirmatia este adevarata / F- daca afirmatia este falsa:
1. Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere a timpului liber.
2. Un card de credit combina doua functii principale: instrument de plata si facilitate de credit pe termen lung;
SAPTAMANA S 3
FISA DOCUMENTARE ELEV NR. 1
Preveniea accidentelor şi bolilor profesionalela locul de munca implca depistarea şi
eliminarea sau anihilarea acţiunii acestora.
40
FACTORII DE RISCLA LOCUL DE MUNCA
SPECIFICIechipamentelor
de muncă
SPECIFICI sarcinii de
muncă
SPECIFICI executantului
TIPOLOGIA FACTORILOR DE RISC LA LOCUL DE MUNCA
a. specifici executantului pot fi datorati: deficienţelor capacităţii de muncă; acţiunilor greşite, omisiunilor (ex. neutilizarea mijloacelor de protecţie).
b. specifici sarcinii de lucru pot rezulta
din:
conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate: operaţii, reguli, procedee de lucru greşite, cunoaşterea insuficientă a metodelor de lucru; sarcină sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului.
c. specifici mediului de muncă: prezenţa unor gaze toxice în atmosfera mediului de lucru; zgomot excesiv, temperatură foarte ridicată; prezenţa unor spori sau viruşi în atmosfera mediului de lucru; factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologică a executantului.
d. specifici mijloacelor de producţie pot fi: factori de risc mecanic, termic, electric; factori de risc chimic (acizi, substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive); factori de risc biologic (microorganisme, plante periculoase, etc.).
Supravegherea activităţilor la locurile de muncă pentru evitarea riscurilor presupune desfasurarea urmatoarelor activitati: - observarea şi verificarea activităţilor specifice locului de muncă; - observarea şi verificarea echipamentelor de protecţie; - observarea şi verificarea truselor sanitare; - observarea şi verificarea parametrilor de lucru; - observarea şi verificarea sistemelor de siguranţă şi a posturilor de prevenire a accidentelor
Situaţiile provocate de accidente pot fi rezolvate prin:
oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; evacuarea personalului din zona periculoasă; anunţarea serviciilor specializate; anunţarea conducătorilor ierarhici; eliminarea cauzelor care au dus la apariţia pericolului.
Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul ,de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).
Luarea masurilor de siguranta41
SPECIFICI mediului de
muncă
• Evaluati situatia si verificati daca exista pericole potentiale (de exemplu trafic, incendiu, electricitate etc.) • Nu va apropiati de locul accidentului decat atunci cand sunteti sigur ca viata nu va este pusa in pericol.• Incercati sa inlaturati pericolele la care sunt expuse victima si cei din jur.• Daca nu sunteti in siguranta, contactati serviciile de urgenta.
5. Luarea măsurilor pentru evitarea riscurilor privind igiena şi securitatea muncii: intervenţii specifice locului de muncă prin înlăturarea factorilor de risc.
Asteptati la distanta sigura, pana la sosirea ajutorului calificat. In cazul producerii unui accident ,interventia imediata a salvatorului are in vedere :
-analizarea situatiei;
-protejarea victimei;
-examinarea victimei;
-anuntarea accidentului;
-acordarea primului ajutor;
-supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.
Cutia trusei de prim ajutor trebuie sa:
asigure etanseitatea corespunzatoare pentru protejarea continutului fata de praf si/sau umezeala printr-un sistem de inchidere eficient;
fie inscriptionata, vizibil de la o distanta de minimum 5m; permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista continutului; permita utilizarea imediata in caz de accidentare (sa nu fie incuiata).
Numarul necesar de truse de prim ajutor se stabileste in functie de domeniul de activitate a unitatii, numarul de angajati numarul punctelor de lucru. Astfel (ca exemplu) se poate aloca o trusa de prim ajutor la 50 de lucratori in cadrul unitatilor cu riscuri scazute, o trusa la 20 de lucratori in cadrul unitatilor cu riscuri ridicate. In cadrul punctelor de lucru izolate este obligatoriu sa existe o trusa de prim ajutor indiferent de numarul de lucratori.
Continutul trusei de prim ajutor cutie din material plastic, etansa, cu colturi rotunjite -1 bucata; foarfece cu varfuri boante -1 bucata; garou 50cm- 1 bucata; deschizator de gura din material plastic -1 bucata; dispozitiv de respiratie gura la gura 1 bucata; pipa Guedel marimea 4- 1 bucata; pipa Guedel marimea 10 - 1 bucata; manusi de examinare, pereche - 4 bucati
6. Coordonarea echipei pentru rezolvarea situaţiilor provocate de accidente:- stabilirea sarcinilor;
42
- eliminarea cauzelor accidentelor; - evacuarea accidentaţilor; - anunţarea organelor abilitateSalvati persoanele aflate in pericol; Urmati caile de evacuare marcate; Nu folositi ascensorul; Fiti atenti la indicatoare
Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea .
Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate ,salvatorul trebuie :
- sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor ;
- sa-si pastreze calmul ;
- sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea unor masuri.
In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor,pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.
In cazul in care victima prezinta mai multe semne ,el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina .
Prevenirea incendiilor şi exploziilor
Conform normelor interne si internaţionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, D şi
instalaţii electrice.
Clasa A: materiale combustibile solide (lemn,
hârtie, haine,gunoi, plastic, etc.)
Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu,
aluminiu, magneziu, etc.)
Clasa B: lichide inflamabile (benzină, petrol,
gaz, vopsele, etc.)
Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice
aflate sub tensiune.
Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan,
butan, hidrogen, etc.)
Măsurile organizatorice necesare pentru prevenirea incendiilor:
respectarea normelor şi prescripţiilor de prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii flăcării deschise şi a fumatului în mediile periculoase;
stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi asigurarea prelucrării şi a afişării lor;
43
prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie; asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de incendiu; instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe
etc.) marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din clădiri; Salvati persoanele aflate in pericol; Urmati caile de evacuare marcate; Nu folositi
ascensorul; Fiti atenti la indicatoare;Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele (anexa 4)
FIŞA DE LUCRU NR. 1
1. Realizaţi corelaţiile dintre factorii de risc prezentaţi în coloana A şi bolile profesionale care
pot fi provocate de aceştia, prezentate în coloana B:
A. Factorii de risc B. Bolile profesionale
1. acţiunea prelungită la zgomot intens
2. rozătoare
3. umiditatea aerului
4. contactul prelungit cu substanţe chimice
iritante (vopsele, solvenţi, etc.)
5. mişcări numeroase şi frecvent repetate
6. substanţe toxice iritante şi pulberi iritante
a. conjunctivite boli parazitare
b. reumatism
c. boli parazitare
d. nevroze de coordonare
e. dermite acute şi cronice, ulceraţii
f. hipoacuzie şi surditate de percepţie.
2. Analizand informatiile prezentate in fisa documantare elev :
a. Enumeraţi activităţile desfăşurate pe parcursul unei zile de practică în unitate.
b. Identificaţi factorii de risc corespunzători activităţilor desfăşurate la locul de muncă.
TIPUL ACTIVITĂŢII PERICOLE - RISCURI
Ex. Manipulare materiale - transportul obiectelor grele
- poziţie ortostatică îndelungată
- manipularea manuală, în lipsa asigurării
dispozitivelor de ridicat
Utilizarea calculatorului
.......................................
.......................................
.......................................
FISA DE LUCRU NR. 2
1. Completati spetiile libere din figura de mai jos:
44
2. Dati cate un exeplu de factori de risc identificati la agentul economic in care va
desfasurati stagiul de pregatire practica.
FIŞA DE LUCRU NR. 3
Apărarea împotriva incendiilor
1. Citiţi instrucţiunile de comportament în caz de incendiu cuprinse in fisa documentare elev, detaliaţi pentru fiecare etapă măsurile de acţiune.
1. Dati alarma;
2.Anunţaţi incendiul
Telefon : ________________Cine anunta__________________Ce s-a intamplat_______________Unde s-a intamplat______________
2. Evacuarea în siguranţă Salvaţi persoanele aflate în pericol:
FACTORIDE
RISC
45
__________________________
__________________________
__________________________
3. Stingeţi incendiul Folosiţi stingătorul:
________________________
________________________
2. a. Analizaţi indicatoarele de avertizare de mai jos şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.
b. Identificaţi indicatoarele de la locul de practică şi respectaţi-le.
................ ................ ................ ................ ................ ................ .......
.......
............... ................ ................ ................ ................ ................ ......
........
STUDIU DE CAZ NR.1
1. Pe lângă obligaţiile angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în
conformitate cu pregătirea şi instruire sa, instrucţiunile primite din partea angajatorului.
Scrieţi în casetele de mai jos cum trebuie să acţionaţi la locul de muncă pentru
prevenirea accidentelor?
1. Să comunicaţi imediat angajatorului
orice situaţie de muncă pe care o
consideraţi un pericol pentru securitatea
lucrătorilor
1. Să comunicaţi imediat angajatorului
orice situaţie de muncă pe care o
consideraţi un pericol pentru securitatea
lucrătorilor
46
4. _______________________ _______________________ _________________
2. Viaţa unei persoane accidentate depinde de momentul acordării primului ajutor şi priceperea celui care intervine primul la locul accidentului. a. Urmărind etapele din figura de mai jos realizaţi bandajarea braţului (unui coleg):
b. Completati fisa de identificare a factorilor de risc personal(anexa 1), specifici unitatii economice in care va desfasurati activitatea.
c. Completati-va „ Fisa angajatului” pentru dotarea cu echipament de protectie .
Când nu sunteţi pregătit pentru acordarea măsurilor de prim ajutor şi vă aflaţi la locul accidentului, nu încercaţi să interveniţi cu orice preţ, aceasta constituie o gravă eroare.
Anexa 1
Unitatea ...................... Adresa ........................ Telefon .......................
FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL
Denumirea postului: ...........................Sectia/Departamentul .................…………....... Atelierul ………………...….................. NAVETA: da ¦_¦ cate ore/zi? ¦_¦ nu ¦_¦ Descrierea activitatii :4 In echipa: da ¦_¦ nu ¦_¦ Nr. ore/zi ¦_¦ Nr. schimburi de lucru ¦_¦ Schimb de noapte ¦_¦¦_¦Pauze organizate ¦_¦ sau nu ¦_¦ /Banda rulanta ¦_¦ Risc de: infectare ¦_¦ / electrocutare ¦_¦ /inalta tensiune ¦_¦ / joasa, medie tensiune ¦_¦ / inecare ¦_¦ / asfixiere ¦_¦ / blocare ¦_¦ / microtraumatisme repetate ¦_¦ / lovire ¦_¦ / muscatura ¦_¦ / zgariere ¦_¦ / strivire ¦_¦ / taiere ¦_¦ / intepare ¦_¦ / impuscare ¦_¦ / ardere ¦_¦ / oparire ¦_¦ /degerare ¦_¦/ miscari repetitive ¦_¦ Alte riscuri: .............................……………………………. Conduce masina institutiei: da ¦_¦ ¦_¦ nu ¦_¦ Daca da, ce categorie: ………......... Loc de munca: in conditii deosebite¦_¦ / in conditii speciale ¦_¦sector alimentar ¦_¦ port-arma ¦_¦ Operatiuni executate de lucrator in cadrul procesului tehnologic: ...........................................................................………………………………………….. ...........................................................................…………………………………………..
47
2. _________________________________________________________________________
5. ___________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________________
6. ___________________________________________________________________
Descrierea spatiului de lucru: 4 Dimensiuni incapere: L.….....l…......H….......m Suprafata de lucru: verticala ¦_¦ orizontala ¦_¦ oblica ¦_¦ Munca: in conditii de izolare ¦_¦ /la inaltime ¦_¦ la altitudine ¦_¦ /in miscare ¦_¦ /pe sol ¦_¦ /in aer ¦_¦ /pe apa ¦_¦ /sub apa ¦_¦ /nisa ¦_¦ / cabina etansa ¦_¦ /aer liber ¦_¦ /altele: Efort fizic: mic ¦_¦¦_¦ mediu ¦_¦¦_¦ mare ¦_¦¦_¦ foarte mare ¦_¦¦_¦ Pozitie preponderent: ortostatica/in picioare ¦_¦ asezat ¦_¦ aplecata ¦_¦mixta ¦_¦ /Pozitii fortate: da ¦_¦ nu ¦_¦ Daca da, ce tip: ...........……………………………..... Pozitii vicioase: ....................……………………………………...................................... Gesturi profesionale: .........…………………………………............................................. Suprasolicitari: vizuale ¦_¦ auditive ¦_¦ stres neuropsihic ¦_¦ Suprasolicitari osteo-musculo-articulare: da ¦_¦ nu ¦_¦ Daca da, ce articulatii: coloana vertebrala (cervicala, toracala, lombara) ¦_¦ membru superioare (umar, cot, pumn) ¦_¦ membre inferioare (sold, genunchi, glezna)¦_¦ Manipulare manuala a maselor: daca da, precizati caracteristicile maselor manipulate: ridicare ¦_¦ coborare ¦_¦ impingere ¦_¦ tragere ¦_¦ purtare ¦_¦ deplasare ¦_¦ .........................................................................………………………………………….... Agenti chimici: (enumerati mai jos si bifati caracteristicile lor)*) .................................... ..................................... ..................................... .................................... ..................................... Agenti biologici: .....................……………………..... Grupa ………….............………. Agenti cancerigeni: .......................................................……………………………….. Pulberi profesionale: ¦_¦ < L.A. ¦_¦ > L.A. ................. ................... ................... ................... ¦_¦ Zgomot profesional: < L.A. ¦_¦ / > L.A. ¦_¦ /Zgomote impulsive da ¦_¦ /nu ¦_¦ Vibratii mecanice: < L.A. ¦_¦ / > L.A. ¦_¦ Microclimat (conform actelor normative in vigoare): TEMPERATURA AERULUI: ................................................... VARIATII REPETATE DE TEMPERATURA: da ¦_¦ nu ¦_¦ PRESIUNEA AERULUI: .............................................. UMIDITATE: ...................................................... Radiatii: da ¦_¦ nu ¦_¦ Daca da: Radiatii Ionizante < L.A. ¦_¦ > L.A. ¦_¦ Daca da, se va completa partea speciala: PARTE SPECIALA PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE: Data intrarii in mediu cu expunere profesionala la radiatii ionizante: ZZ LL AAClasificare actuala in grupa A ¦_¦ sau B ¦_¦ si conditii de expunere: Aparatura folosita: ............................................………………………………........... Proces tehnologic: ........................................................………………………………
Operatiuni indeplinite: ..................................................... Surse folosite: inchise ¦_¦ deschise ¦_¦ Tip expunere: X externa ¦_¦; gamma externa ¦_¦; interna ¦_¦; externa si interna ¦_¦. Masuri de protectie individuala folosite .................................……………………….. Expunere anterioara: Perioada: ........................ Nr. ani: Doza cumulata prin expunere externa (mSv): ¦_¦_¦_¦_¦ Doza cumulata prin expunere interna: Doza totala: Supraexpuneri anterioare - exceptionale - Tip expunere: X externa ¦_¦; gamma externa ¦_¦; interna ¦_¦; externa si interna ¦_¦; - data: ................. - doza (mSv): ................. - concluzii: ...................... - accidentale - Tip expunere: X externa ¦_¦; gamma externa ¦_¦; interna ¦_¦; externa si interna ¦_¦; - data: ................. - doza (mSv): ................. - concluzii: ......................
48
Radiatii Neionizante < L.A. ¦_¦ > L.A. ¦_¦ Tipul: ........................………………… Iluminat: suficient ¦_¦ insuficient ¦_¦ /natural ¦_¦ artificial ¦_¦ mixt ¦_¦ Mijloace de protectie colectiva: ................…………………………............................ Mijloace de protectie individuala: ........................................………………………… Echipament de lucru: ...................................................……………………………..... Anexe igienico-sanitare: vestiar ¦_¦ chiuveta ¦_¦ WC ¦_¦ dus ¦_¦sala de mese ¦_¦ spatiu de recreere ¦_¦ Altele: .............................................................………………………………………...... Observatii:
Data completarii: ..............
Angajator …………
*) Legenda: L.A. = Limite admisibile / Fp = Foarte periculos /C = Cancerigen/ ; P = Patrunde prin piele (Puteti atasa fisei un tabel separat.)
Anexa 2
TRUSĂ DE PRIM AJUTOR BRANCARDĂ DE PRIM AJUTOR
Materiale igienico - sanitare:
49
LAVETE DETERGENTI
USCATOARE
AER
ATENŢIE ! - Substantele dezinfectante folosite trebuie sa fie numai cele avizate de Ministerul Sanatatii.
50
ANEXA 3
FISA ANGAJATULUI
NUMELE SI PRENUMELE.......................................
FUNCTIA.............................................................
SECTIA................................................................
MARIME HAINA
TALIE
MARIME CAMASA
MARIME TRICOU
MARIME HAINA VATUITA
MARIME INCALTAMINTE
ALERGII LA DIFERITE TIPURI DE MATERIALE
MATERIAL DA NU
CAUCIUC
PIELE
BUMBAC
IN
MATERIAL PLASTIC
TEXTILE SINTETICE
BURETE
DETERGENT
SAPUN
Anexa 4
Eficienţa stingătoarelor în funcţie de clasa de incendiu şi
materialul folosit
Clasa de
incendiu
Stingător cu pulbere Stigător cu bioxid de
carbon
Stingător cu
spumă
Clasa A ► ►
Clasa B ► ► ►
Clasa C ► ►
Clasa D ►
Instalaţii
electrice
► ►
51
Folosirea stingătorului
1. scoateţi piedica de siguranţă;
2. îndreptaţi furtunul la baza focului;
3. apăsati mânerul pentru a permite
eliberarea agentului de stingere;
4. mişcati furtunul astfel încât să stingeţi
incendiul.
IDENTIFICAREA STINGATOARELOR
CULOAREA: Identificarea produsului de tingere se face prin marcarea unei zone de
pe corpul stingătorului printr-o anumită culoare cu o suprafață minimă de 10% din aria
recipientului.
Sunt recomandate utilizarea unor zone cu următoarele culori:
ALBASTRU pentru apă;
GALBEN pentru spumă;
ALB pentru pulberi;
NEGRU pentru dioxid de carbon;
VERDE pentru înlocuiotori de haloni.
MARCAREA: se face cu inscriptii strict necesare și cu pictograme de utilizare, fiind
divizată în 5 zone:
Zona 1: trebuie să cuprindă cuvintele ”STINGĂTOR DE INCENDIU”, tipul de produs de stingere și încărcătura nominală, performanța pe focare;
Zona 2: trebuie să cuprindă informații referitoare la instrucțiunile de utilizare evidențiate cu pictograme, fiecare cu o explicație;
Zona 3: trebuie să cuprindă informații referitoare la orice restricții sau pericole de utilizare, în particular în legătură cu toxicitatea și riscul electric;
Zona 4: trebuie să conțină o instrucțiune pentru reîncărcare, pentru verificarea periodică, identificarea produsului de stingere (dacă este cazul a gazului propulsor), codul de model, domeniul de temperatură, avertisment privind riscul de îngheț (pentru cele pe bază de apă) și o referință asupra standardului european;
Zona 5: trebuie să cuprinsă numele și adresa producătorului și/sau a furnizorului, precum și anul de producție.
52
1 2
3 4
ACCESORII PSI
Cutie hidrant interior Iluminatul de siguranţă
Centrale antiincendiu Detectoare optice de fum
FISA DOCUMENTARE ELEV NR. 2
2. Utilizarea instrumentelor de plata - prezentarea circuitului instrumentelor de plată în funcţie de
clientul plătitor şi clientul beneficiar
Circuitul ordinului de plataOperatiunile care au loc in circuitul ordinului de plata, asa cum sunt reglementate de banca
centrala, sunt urmatoarele:
- intre platitor si beneficiar se incheie un contract avand ca obiect activele transferate;- platitorul emite un ordin de plata (OP) pe suport hartie si il remite bancii sale(sucursala/
agentie);- sucursala/agentia emitentului receptioneaza, autentifica, accepta si executa OP, debitandcontul curent al acestuia;- sucursala/agentia emitentului transmite OP pe suport electronic centralei sale (banca A)- banca A prezinta OP electronic la compensare- soldul net dupa compensare se transmite bancii centrale pentru decontare - la banca centrala are loc virarea fondurilor din contul bancii emitente (A) catre bancacolectoare (B)- centrala bancii colectoare (B) transfera fondurile catre sucursala/agentie- sucursala/agentia crediteaza contul beneficiarului si cu aceasta operatiune se finalizeaza plata.
53
Circuitul cecului
1.eliberarea carnetului de cecuri de către bancă clientului ei (trăgătorul)2.trăgătorul cecului cumpără mărfurile de la vânzător (beneficiarul cecului) şi3.trage cecul asupra băncii X (banca cumpărătorului / trasul);4.trgătorul remite beneficiarului cecul tras asupra Băncii X5.beneficiarul remite cecul la banca sa pentru încasare;6. banca beneficiarului (Banca Y) prezintă cecul la Banca X;7.Banca X ach i tă cecul ş i s t inge creanţa.
Circulaţia biletului la ordin
Dupa cum rezulta din schema de mai jos, circuitul biletului la ordin are mai multe faze, astfel:1 . intre subscriitor si beneficiar s-a incheiat un contract si are loc transferul unor active;2. subscriitorul emite un bilet la ordin pe care il transmite beneficiarului;3. beneficiarul gireaza biletul la ordin si il transmite catre giratar;4. giratarul remite biletul la ordin bancii sale pentru incasare;5. banca giratarului prezinta biletul la ordin la compensatie;6. banca subscriitorului debiteaza contul acestuia;7. banca subscriitorului transfera fondurile bancii giratarului;8 banca giratarului crediteaza contul acestuia.
Sau
54
1.Între Firma 1 şi Firma 2 se încheie un contract, de o anumită valoare, pt. un anumit obiectiv;2. Firma 1 în calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin în favoarea Firmei 2 în calitatede creditor (beneficiar);3.La scadenţă, Firma 2 prezintă biletul la ordin pentru plată Firmei 1;4.Firma 1 achită biletul la ordin şi îşi stinge datoria pe care o avea la Firma 2.
Derularea plăţii prin cărţi bancare
1.Clientul deţinător al cărţii de plată achiziţionează bunuri/servicii de la comerciant acceptand de card;2.Posesorul cărţii de plată efectuează plata bunurilor prin utilizarea cardului. Comerciantul întocmeşte documentul de vânzare-cumpărare (factura). Prin semnarea facturii, clientul/deţinător de card dă ordin emitentului cărţii de plată de a plăti comerciantului contravaloarea bunurilor achiziţionate;3.Comerciantului îi revine datoria de a verifica:- »Ident i ta tea de ţ ină to ru lu i de card ;- »Valabilitatea cărţii de plată (să nu fie deteriorată, perimată sau anunţată ca
pierdută saufurată);- »Conformitatea semnăturii de pe factură cu aceea de pe cartea de plată;4.Comerciantul prezintă băncii sale documentele de vânzare-cumpărare;5.Banca comerciantului creditează contul acestuia cu suma corespunzătoare documentelor de vânzare-cumpărare;6.Banca comerciantului ordonă băncii emitente a cărţii de plată achitarea contravalorii facturilor întocmite de comerciant;7.Banca emitentă a cardului onorează plata şi debitează contul clientului său deţinător de cartede plată.
Circuitul plăţilor de mare valoare
Porneşte de la clientul plătitor până la clientul beneficiar având următorul traseu:- c l i e n t p l ă t i t o r ;- un i ta tea bancară unde îş i a re desch is con tu l c l ien tu l p lă t i to r ;- sucursa la BNR d in j ude ţu l unde se a f lă c l ien tu l p lă t i to r ;- centrala BNR unde, atât centrala băncii plătitorului, cât şi centrala
băncii beneficiarului au conturi curente deschise;- c e n t r a l a s o c i e t ă ţ i i b a n c a r e p l ă t i t o a r e ;- c e n t r a l a s o c i e t ă ţ i i b a n c a r e b e n e f i c i a r e ; - u n i t a t e a b a n c a r ă a
c l i e n t u l u i b e n e f i c i a r
Circuitul platilor prin viramentul de credit:
1. platitorul ordona bancii sale (banca platitoare) sa promoveze ordinul de plata catrebeneficiarul specificat;
2. banca platitoare preia suma din contul platitorului si efectueaza plata catre banca creditorului
3. banca creditorului inscrie suma in contul beneficiarului
Circuitul platilor prin viramentul de debit:
1. platitorul imputerniceste creditorul pentru astfel de operatiuni; el solicita bancii sale aprobarea operatiunii;
2. creditorul depune documentatia aferenta sumei de plata (factura) la banca sa;
55
3. banca platitorului include pentru plata suma respectiva la data scadentei de plata, iar dupa efectuarea platii, suma revine pe filiera bancara in contul creditorului
FIŞA DE OBSERVAŢIE nr. 1
Circuitul documentelor specifice instrumentelor de plată cu numerar
1. Folosind informatiile din fisa documentare elev privind circuitul documentelor
specifice instrumentelor de plată cu numerar urmariti circuitul acestora în
compartimentul financiar contabil din cadrul firmei în care va desfăşuraţi stagiul de
practică.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Prezentaţi documentele specifice instrumentelor de plată cu numerar utilizate de agentul economic
Prezentaţi circuitul documentelor specifice instrumentelor de plată cu numerar
Precizaţi care din documentele specifice instrumentelor de plată cu numerar, utilizate de agentul economic, au regim special
FIŞA DE OBSERVAŢIE nr.2
circuitul instrumentelor de plată fără numerar
1. Folosind informatiile din fisa documentare elev privind circuitul documentelor
specifice instrumentelor de plată fără numerar urmariti circuitul acestora în
compartimentul financiar contabil din cadrul firmei în care va desfăşuraţi stagiul de
practică.
1. Dupa încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Enumerati instrumentele
de plată fără numerar
utilizate de agentul
economic
Prezentaţi circuitul
instrumentelor de plată
fără numerar în cadrul
firmei
Precizaţi cine poartă
răspunderea pentru
întocmirea acestora
FISA DE LUCRU NR. 1
Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumentele de
plată
56
Folosind “Planul de conturi general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi
dobândit la modulul contabilitate rezolvati cerintele de mai jos:
Să se întocmească Registrul jurnal, pe baza înregistrărilor contabile aferente
operaţiilor economice , care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
1. În baza extrasului de cont nr.01 şi a ordinelor de plată nr.01 şi 02 din 10 iulie
2011 se va înregistra plata impozitului pe profit în sumă de 25.000 lei şi a T.V.A.
în sumă de 16.000 lei;
2. În baza cecului de numerar nr.150/11 iulie 2011, se va ridica de la bancă suma
de 20.000 lei;
3. În baza registrului de casă nr. 26/11 iulie 2011 se înregistrează depunerea în
casieria unităţii a numerarului ridicat de la bancă în sumă de 20.000 lei;
4. Se înregistreaza plata dividendelor către acţionari, conform dispoziţiei de plată
nr.01/12 iulie 2012 în sumă de 20.000 lei;
5. Se înregistrează achiziţia a 100 de obligaţiuni la o valoare de 15lei/obligaţiune,
plata făcându-se ulterior;
6. Conform registrului de casă nr.01/16 iulie 2011 se înregistrează plata
obligaţiunilor;
FISA DE LUCRU NR. 2
Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumente de
plată
Utilizand “Planul de conturi general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi
dobândit la modulul contabilitate rezolvati cerintele de mai jos.
A. Să se întocmească Registrul jurnal, pe baza înregistrărilor contabile aferente
operaţiilor economice de mai jos, care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
1. La 14.07 se încaseaza cu bilet la ordin suma de 180.000 lei, scont 1%,
comision bancar 300 lei;
2. La 19.07. se realizează răscumpărarea a 150 de obligaţiuni, valoarea
nominală fiind de 60 lei, valoarea de răscumpărare 90 lei.
3. La 20.07 se deschide un acreditiv în valoare de 60.000 lei.
4. La 21.07. se achită datoria faţă de furnizori în valoare de 27.000 lei din
contul de acreditiv.
5. La 22.07 se închide contul de acreditiv neutilizat.
57
6. La 23.07 un bilet la ordin în valoare de 15.000 lei este remis spre scontare
băncii.
7. Data înscrisă pe bilet este de 30.01, data remiterii bancii 30.06. Scontul
acordat băncii 2%, comision
TEST DE EVALUARE
I. Coreleaza cifrele din coloana A cu activitatile din coloana B pentru a preciza circulatia biletului la ordin
A. B. 1. Firma 1 în calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin în
favoarea Firmei 2 în calitatede creditor (beneficiar);2. La scadenţă, Firma 2 prezintă biletul la ordin pentru plată
Firmei 1;3. Între Firma 1 şi Firma 2 se încheie un contract, de o anumită
valoare, pt. un anumit obiectiv;4. Firma 1 achită biletul la ordin şi îşi stinge datoria pe care o
avea la Firma 2.
II. Incercuieste raspunsul corect1. Nu este adevarata urmatoarea afirmatie. Trusa de prim ajutor trebuie sa:
a. fie inscriptionata, vizibil de la o distanta de minimum 5m;b. permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista continutului;c.permita utilizarea imediata in caz de accidentare (sa nu fie incuiata);d. toate raspunsurile sunt false.
2. Culoarea galbena aplicata pe stingator semnifica faptul ca substanta continuta este:a. spuma;b. apa;c. pulbere;d. carbon.
3. prima actiune in utilizarea stingatorului este:a. se misca furtunul pentru a stinge incendiulb. se apasa manerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere;c. se indreapta furtunul la baza focului;d. se scoate piedica de siguranta.
III. Incercuieste raspunsurile corecte
1. Sunt accesorii PSI:a. centrala antiincendiu, detectorul de fum;b. manusile de protectie;c. incaltamintea de protectie;d. cutia hidrant, iluminatul de siguranta.
IV. Scrie in dreptul afirmatiilor de mai jos litera A- daca raspunsul este adevarat si F- daca raspunsul este fals
1. Identificarea produsului de tingere se face prin marcarea unei zone de pe corpul stingătorului printr-o anumită culoare.
58
2. Numarul necesar de truse de prim ajutor se stabileste in functie de domeniul de activitate a unitatii, numarul de angajati, numarul punctelor de lucru, complexitatea activitatii.
SAPTAMANA S4
FISA DOCUMENTARE ELEV NR. 4
7. Identificarea surselor de poluare de la locul de muncă şi din vecinătatea acestuia: substanţe chimice, deşeuri, ambalaje, diferite noxe, radiaţii, poluanţi fonici, vibraţii
Protectia mediului ambiant reprezinta o problema importanta a omenirii, fiind în acelasi timp si un obiectiv major de urmarit în vederea proiectarii unui produs.
Mediul ambiant reprezinta totalitatea factorilor care asigura mentinerea echilibrului ecologic si determina conditiile de viata pentru om si de dezvoltare a societatii. Omul a contribuit la deteriorarea mediului înconjurator prin poluare naturala, artificiala, biologica, fizica, chimica.
Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei,
poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferică).
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii. (Conferinţa Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972)Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting:
- poluare industriala -20 – 25%- poluare casnică -50 – 60 %
poluare datorată mijloacelor de transport -20- 25 % Solul, ca şi aerul şi apa este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de suprafaţă cât mai ales a celei subterane.
59
Apa este un factor de mediu indispensabil vieţii. Ea îndeplineşte în organism multiple funcţii, fără apă toate reacţiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple consecinţe negative asupra omului şi sănătăţii sale.
Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati imense de oxigen dizolvat in apa si in felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul.
De asemanea ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii.
Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane.La poluarea apei contribuie un număr mare de surse, care sunt clasificate în:
Surse organizate:- apele reziduale comunale, care rezultă din utilizarea apei în locuinţe şi
instituţii publice, bogate în microrganisme, dintre care multe patogene;- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaţie sau
sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea şi spălarea materiilor prime, semifinite şi finite, sau a ustensilelelor şi instalaţiilor, şi au o compoziţie heterogenă.
- apele reziduale agro – zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizării apei în scopuri agricole (irigaţii), cât şi pentru alimentarea animalelor şi salubritatea crescătoriilor de animale Multitudinea şi variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, împărţite în:
- elemente biologice, reprezentate, în principal, de microorganismele patogene;
- elemente chimice, reprezentate de substanţe chimice organice sau anorganice;
Ca măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale, construirea de staţii de epurare, construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale, înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează radionuclizi, controlul depozitării reziduurilor solide;
Procesele de producţie industrială şi producţia de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluării atmosferice dar la acestea putem adăuga orice arderi din care rezultă substanţe poluante.
Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sănătăţii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum şi ploi acide ce distrug pădurile.
60
Praful, cenuşa şi fumul au o proporţie destul de mare în totalitatea poluanţilor care există în atmosferă.
Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi. O importanţă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.)
Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanţii devastatori. Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este ameninţat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de seră ,încălzirea globală ,poluarea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide. Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reţinand razele ultraviolete ale soarelui.
Industria arde carburanţii fosili, eliberând în atmosfera gazele de seră care încălzesc Pamântul.
Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic,reţin gazele infraroşii si le reflecta pe suprafaţa Pamântului. În consecinţă creşte temperatura medie globala.
Stratul gros de agenti poluanti eliberati de orasele mari poate poate crea o ceata sufocanta. Gazele acide care sunt eliberate prin cosurile fabricilor si din tevile de esapament ale autovehicule se amesteca cu precipitaţiile, rezultând ploi acide care distrug clădiri , păduri şi polueaza apele . Unii agenţi poluanţi ajung în stratosfera, distrugând ozonul natural care protejeaza animalele si plantele împotriva razelor nocive ultraviolete ale soarelui.
Ploile acide distrug culturile, omoară peştii prin otrăvirea lacurilor, copacii isi pierd frunzele şi, în final mor.
Transporturile sunt, o altă importantă sursă de poluare. Autovehiculele care funcţionează cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai mult în seamă. Oraşele mari sau aglomeraţiile urbane dense sunt afectate în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe.
Gazul carbonic(CO2) , numit ştiinţific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul carbonului este inofensiv şi aduce clorul pentru fotosinteză. CO2, sub formă de vapori de apă, lasă să treacă undele scurte ale radiaţiei solare în atmosferă şi absoarbe undele lungi ale radiaţiilor Pământului, ceea ce provoacă o reâncălzire a aerului, efectul de seră.
61
Activităţile „casnice” sunt, sursă majora de poluare. Substanţele poluante din atmosferă sunt substanţe gazoase, lichide sau solide, care îi modifică compoziţia.Pe măsură ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pamântului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.
Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti.Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zăpadă), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizări necorespunzătoare (topirea inului sau cânepii).
Poluarea solului este considerată ca o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deşeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanţe chimice în practica agricolă. Ţinând seama de provenienţa lor, reziduurile pot fi clasificate în:
- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi localuri publice;
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară – predominant componente organice, pe când în industria chimică, metalurgică, siderurgică, minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice);
- reziduuri agro – zootehnice, legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de două categorii: - elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziţi),
eliminate de om şi de animale, fiind în cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrantă din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, sunt în cea mai mare parte, de natură organică. Importanţa lor este multiplă: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni,insecte şi rozătoare, suferă procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate în sursele de apă, pe care le degradează etc.
Ca măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a reziduurilor menajere în recipiente speciale,
îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a reziduurilor colectate în afara localităţilor,
62
depozitarea controlată sau tratarea corespunzătoare a reziduurilor îndepărtate prin neutralizarea lor,
utilizarea în agricultură, ca îngrăşământ natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate,
recuperarea şi reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
Poluarea fizică cuprinde, poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi
în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc.. Pericolul deosebit al substanţelor radioactive în mediu şi în potenţialul lor nociv chiar la concentraţii foarte reduse.
poluarea sonoră, componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca şi vibraţiile şi ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă şi de viaţă al omului modern, iar intensităţile poluării sonore sunt în continuă creştere. Supraaglomerarea şi traficul, doi mari poluanţi fonici, au consecinţe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr tot mai mare de persoane din oraşele aglomerate recurge la specialiştii psihiatri pentru a găsi un remediu pentru starea lor proastă (anxietate, palpitaţii, amnezii neşteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap).
poluarea termică, formă de poluare fizică cu influenţe puternice asupra mediului înconjurător, în special asupra apei şi aerului, şi, indirect, asupra sănătăţii populaţiei. Marea varietate a poluării fizice, ca şi timpul relativ scurt de la punerea ei în evidenţă, o face mai puţin bine cunoscută decât pe cea biologică şi chimică, necesitând eforturi deosebite de investigare şi cercetare pentru a putea fi stăpânită în viitorul nu prea îndepărtat.
Masuri de protectie a mediului
· combaterea poluarii aerului prin: amplasarea industriilor poluante departe de orase, îmbunatatirea tehnologiilor, dispersarea poluantilor la mare înaltime, etc;
· ameliorarea efectului de sera prin: reducerea productiei de CO2 si stoparea defrisarilor:
63
· ameliorarea smogului prin: construirea de vehicule cât mai putin poluante, îmbunatatirea calitatii carburantilor si controlul riguros al emisiilor de gaze:
· ameliorarea stratului de ozon prin: eliminarea totala a freonilor;
· mentinerea puritatii apei prin: folosirea statiilor de epurare, construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor;
· combaterea poluarii solului prin: construirea unor zone ecologice de depozitare a gunoaielor, folosirea judicioasa a substantelor chimice, etc.
· producerea de bunuri cu grad minim de risc in domeniul poluarii mediului;
· împiedicarea poluarii cu deseuri prin: utilizarea tehnologiilor de productie nepoluante, recuperarea si reciclarea materialelor, distrugerea finala a acestora.
Cum puteti reduce efectele poluarii :
a. Reducerea, reutilizare, reciclare şi compost a deseurilor casnice,
menajere.
Reutilizarea ambalajelor modalitate mai eficientă decât reciclarea acestora,astfel se economiseşte energie şi spaţiu de depozitare al deşeurilor. Deşeurile din bucatărie şi din curte (resturi de mancare/frunze) reprezintă 30% din gunoiul menajer.
b. Reducerea consumului de energie
Incercati sa folositi mai rar masina de spalat. Hainele usoare (tricouri, bluze, sosete) pot fi spalate cu mana. Veti economisi apa si current electric.
Chiar daca PC-urile sunt nelipsite din fiecare casa, folositi starea “latenta” a ecranului, pentru ca astfel consumul de energie va fi redus la jumatate.
Scoateti stecherul din priza dupa ce ati terminat lucrul la calculator. Evitati luminozitatea sporita a ecranului televizorului si volumul ridicat al
difuzorului. Evitati sa depozitati alimente calde direct in frigider; aparatul va avea nevoie de
mai multa energie pentru a le raci.
64
c. Conservarea apei.
Nu lasaţi apa la robinet să curgă. Nu udaţi niciodată gazonul la prânz.
Duşurile scurte înseamnă debit redus.
Porniţi maşina de spălat vase doar atunci când este plină.
Lăsaţi iarba să crească mai mult.
Plantaţi în grădină plante native sau tolerante la secetă.
8. Asigurarea mijloacelor pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a efectelor presupune:
- instruirea personalului; - dotarea cu echipamente de protecţia mediului specifice activităţii desfăşurate.
Un program de reducere a deşeurilor are nevoie de angajamentul firmei în prevenirea poluării,
pornit de la conducere şi însuşit la nivelul fiecărui angajat. In acest sens se poate actiona prin:
- Implicarea personalului în stabilirea măsurilor de prevenire a poluării
- Training periodic în tehnicile şi practicile care reduc poluarea
- Încurajarea şi stimularea operatorilor să folosească tehnicile de reducere a
deşeurilor şi să
identifice schimbările din modul de lucru ce pot reduce deşeurile.
65
Buna gospodărire este cea mai la indemnă cale pentru reducerea deşeurilor şi a impactului lor
ecologic.
Aceasta presupune:
un bun control al stocurilor şi proceduri de operare eficiente,
păstrarea spatiilor de lucru şi de depozitare curate şi bine organizate,
etichetarea materialelor depozitate,
inspecţia materialelor imediat după livrare pentru a returna materialele
necorespunzătoare,
evidenţa bună a consumurilor de materii prime pe lucrări,
darea în consum a materialelor în ordinea vechimii,
mentenanţă preventiva a echipamentelor de producţie,
inspecţia periodica a închiderii recipientelor pentru a depista scurgeri nedorite sau
evaporare,
colectarea separata a deşeurilor pe tipuri si sorturi.
FISA DE OBSERVATIE NR. 1
Analizati diversele surse de poluare ce exista in unitatea economica unde efectuati stagiul de practica. Dupa exemplul dat completati tabelul de mai jos cu observatiile voastre.
Tipul de poluare Sursa de Poluare Masuri de de poluare
Poluarea apei Instalatiile de
spalare a utilajelor
Reciclarea apei uzate si
neutralizarea elementelor
chimice;utilizarea unor substante de 66
spalare biodegradabile
FISA DE LUCRU NR. 1
Măsuri de protecţie a mediului
Realizaţi un miniproiect cu tema: „Măsuri de protecţie a mediului”, organizaţi în
echipe formate din 2- 3 elevi.
Pentru realizarea cerinţei formulate aveţi de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:
♦ Identificaţi sursele de poluare de la locul de muncă şi din vecinătatea acestuia;♦ Stabiliţi mijloacele pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a efectelor;♦ Evaluaţi activitatea echipelor privind protecţia mediului;♦ Pe baza următoarei fişe autoevaluaţi-va miniproiectul şi munca desfăşurată pentru realizarea acestuia.
FIŞA DE OBSERVAŢIE nr.2
a instrumentului de plată fără numerar “Card”
3. Folosind informatiile din fisa documentare elev privind documentele specifice
instrumentelor de plată fără numerar “Card” ,observati modul de utilzare a
documentului în compartimentul financiar contabil din cadrul firmei în care
desfăşuraţi stagiul de practică.
4. Dupa încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Ce reprezintă Cardul Care sunt participanţii
în operaţiunile de plată
prin carduri
Care sunt tipurile de
carduri, după modul de
stocare a informaţiilor
FISA DE LUCRU NR. 1
Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumentele de
plată
În vederea realizării următorului studiu de caz, folosind “Planul de conturi
general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi dobândit la modulul contabilitate
rezolvati cerintele de mai jos.
67
Să se întocmească Registrul jurnal, pe baza înregistrărilor contabile aferente
operaţiilor economice , care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
7. În baza extrasului de cont nr.01 şi a ordinelor de plată nr.01 şi 02 din 10 iulie
2011 se va înregistra plata impozitului pe profit în sumă de 25.000 lei şi a T.V.A.
în sumă de 16.000 lei;
8. În baza cecului de numerar nr.150/11 iulie 2011, se va ridica de la bancă suma
de 20.000 lei;
9. În baza registrului de casă nr. 26/11 iulie 2011 se înregistrează depunerea în
casieria unităţii a numerarului ridicat de la bancă în sumă de 20.000 lei;
10.Se înregistreaza plata dividendelor către acţionari, conform dispoziţiei de plată
nr.01/12 iulie 2012 în sumă de 20.000 lei;
11.Se înregistrează achiziţia a 100 de obligaţiuni la o valoare de 15lei/obligaţiune,
plata făcându-se ulterior;
12.Conform registrului de casă nr.01/16 iulie 2011 se înregistrează plata
obligaţiunilor;
FISA DE LUCRU NR. 2
Folosind “Planul de conturi general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi
dobândit la modulul contabilitate rezolvati cerintele de mai jos:
Să se întocmească Registrul jurnal, pe baza înregistrărilor contabile aferente
operaţiilor economice de mai jos, care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
8. La 14.07 se încaseaza cu bilet la ordin suma de 180.000 lei, scont 1%,
comision bancar 300 lei;
9. La 19.07. se realizează răscumpărarea a 150 de obligaţiuni, valoarea
nominală fiind de 60 lei, valoarea de răscumpărare 90 lei.
10.La 20.07 se deschide un acreditiv în valoare de 60.000 lei.
11.La 21.07. se achită datoria faţă de furnizori în valoare de 27.000 lei din
contul de acreditiv.
12.La 22.07 se închide contul de acreditiv neutilizat.
13.La 23.07 un bilet la ordin în valoare de 15.000 lei este remis spre scontare
băncii. Data înscrisă pe bilet este de 30.01, data remiterii bancii 30.06.
Scontul acordat băncii 2%, comision
FISA DE LUCRU NR. 3
68
Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumente de
plată
În vederea realizării următorului studiu de caz, folosind “Planul de conturi
general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi dobândit la modulul contabilitate
întocmeascmiti Registrul jurnal având în vedere operaţiile economice prezentate
mai jos:
În cursul lunii iunie a anului curent au avut loc următoarele evenimente şi
tranzacţii.
1. 05.06. – Se ridică de la bancă suma de 6.000 lei şi se depune în casierie.
Comision plătit băncii pentru tranzacţia financiară efectuată 7 lei. Documente:
Cec de numerar, Extras de cont, Registru de casă.
2. 07.06. – Încasarea prin virament bancar a clientului în sumă de 25.000 lei.
Comision bancar 15 lei. Documente: Ordin de plată, Extras de cont.
3. 23.06. – Se efectueaza plata în numerar a avansului pentru salarii pe luna în
curs în sumă de 15.000 lei. Documente: Lista de avans chenzinal, Registru de
casă.
4. 25.06. – Se acorda un avans în numerar de 400 lei în vederea cumpărării de
rechizite. Documente: Dispoziţia de plată/încasare către casierie, Registru de
casă.
5. 26.06. – Se deconteaza avansul de trezorerie, prin cumpărărea de rechizite în
valoare de 172 lei, T.V.A. 24%. Diferenţa se restituie în casierie. Documente:
Notă de recepţie, Chitanţă fiscală, Registru de casă.
6. 27.06. – Se plăteşte cu numerar chiria pe luna curentă în sumă de 10.00 lei.
Documente: Chitanţă, Registru de casă.
7. 28.06. – Se acceptă de la client un bilet la ordin în valoare de 40.000 lei.
Document: Bilet la ordin.
8. 29.06. – Se introduce la bancă biletul la ordin şi se încasează. Documente:
Bilet la ordin, Extras de cont.
FISA DE LUCRU NR. 4
Utilizand documentele specifice operaţiilor băneşti precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi dobândit la modulul contabilitate rezolvati cerintele de mai jos:
Agentul economic S.C. ”AVA” SRL, având ca obiect de activitate, comerţul cu amanuntul, are la începutul zilei de 30 mai 2011, un sold iniţial în casă de 40.000 lei, iar în contul de la bancă un sold iniţial de 80.000 lei.
69
În cursul zilei, efectuează următoarele operaţii băneşti:
1. Acordă un avans de deplasare merceologului Dan Ionescu, în sumă de 15.000
lei.
2. Ridică de la bancă suma de 35.000 lei pentru achitarea salariilor, respectiv, a
avansului chenzinal.
3. Achită furnizorului SC “ADA” SRL, din contul de la bancă, suma de 5.000 lei
reprezentând contravaloarea facturii nr.1452/10 mai 2011.
4. Încasează în numerar suma de 8.000 lei, reprezentând vânzările din cursul
zilei .
5. Depune la bancă suma de 4.000 lei.
Pentru a evidenţia în contabilitate aceste operaţii aveţi nevoie de
următoarele documente pe care le veţi completa conform reglementărilor
legislative:
a. Registrul de casă;b. Extrasul de cont;c. Ordin de deplasare;d. Dispoziţie de plată/încasare către casierie;e. Lista de avans chenzinal;f. Cec pentru ridicare de numerar;g. Ordin de plată;h. Monetar;i. Foaie de vărsământ;
FISA DE LUCRU NR. 5
S.C. ALFA S.A are la începutul zilei de 30.09.2010, disponibilităţi băneşti în contul curent de la bancă în valoare de 50.000 lei (contul 5121 ”Cont curent la bancă în lei” prezintă sold debitor).
Realizaţi analiza contabilă şi formula contabilă pentru următoarele operaţii economico-financiare înregistrate în cursul zilei de 30.09.2010
Se plătesc din contul la bancă cheltuielile de constituire în valoare de 200 lei, TVA 24% conform ordinului de plată nr. 400.
1. Societatea achiziţionează un teren în valoare de 100.000 lei, TVA 24% conform facturii fiscale nr.10000.
2. Ulterior societatea plăteşte datoria faţă de furnizorul terenului din contul curent la bancă conform ordinului de plată nr. 301.
3. Societatea obţine venituri din vânzare de marfă în valoare de 60.000 lei, TVA 19% conform facturii fiscale nr. 25232111.
4. Se încasează creanţa de la client în cont, conform extrasului de cont.5. Se încasează dobânda bancară în valoare de 200 lei acordată de bancă pentru
disponibilul aflat în cont, conform extrasului de cont.6. Se plăteşte comisionul bancar în valoare de 80 lei conform extrasului de cont.7. Societatea contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 100.000 pe
care banca îl virează societăţii în contul curent de la bancă conform extrasului de cont.
8. Se plăteşte dobânda în valoare de 600 lei, aferentă creditului bancar conform
70
extrasului de cont.9. Se ridică numerar de la bancă în valoare de 2.000 lei, conform cecului de numerar.
TEST DE EVALUARE
I. Asociaza sursele de poluare din coloana A cu formele de poluare din coloana B
A. SURSA POLUARE B. FORMA DE POLUAREActivitatile casnice Poluarea soluluiAplicare de insecticide Poluarea apeiProcese de productie industriala Poluarea atmosfericaActvitatea utilajelor Poluare sonora
II. Incercuieste raspunsul corect:
1 .Combaterea poluarii aerului se face prin:a. reducerea productie de bioxid de carbon;b. construirea de zone ecologice;c. imbunatatirea tehnologiilor;d. toate raspunsurile sunt gresite.
2. Gazele de sera sunt datorate:a. elementelor biologice;b. apelor reziduale;c. activitatii casnice;d. proceselor din industrie si agricultura.
3. Protectia mediului ambiant e ste o problema:a. specifica firmelor;b. specifica populatiei;c. importanta a omenirii ;d. toate raspunsurile sunt gresite.
III. Incercuieste raspunsurile corecte;
1. Eelementele polunate se impart in:a. elemente biologice;b. elemnte biochimice;c. elemente matematice;.d. elemente chimice. IV. Scrie in dreptul afirmatiilor de mai jos litera A- daca raspunsul este adevarat si F- daca raspunsul este fals:
71
1. Orice arderi din care rezulta substante poluante sunt surse de poluare atmosferica.
2. Buna gospodarire este o cale de minima importanta in reducerea deseurilor si a impactului ecologic.
72