CAIET DE PRACTICĂ

Student: Sandu Marina, an III, I.E.C.,gr.2 Profesor coordonator: Ionescu-Vlăsceanu Marian

STAGIUL DE PRACTICĂ

Perioada de desfăşurare: 12 iulie 2010 - 23 iulie 2010

Rotary Construcţii

Adresă: Str. Lucian Blaga, Nr. 4, sector 3, București An înfiinţare: 1990

Număr de angajaţi: 980

Istoric şi portofoliu:

Compania este lider în execuţia de construcţii de vile, blocuri de locuinţe şi clădiri de birouri, sedii administrative, şcoli şi săli de sport sau restaurări de mare complexitate. Principalele activităţi de producţie ale grupului se referă la producerea de betoane, mortare, pavele, tuburi de canalizare din beton precomprimat, pereţi prefabricate din beton, blocheţi din beton, mobilier, confecţii metalice, structuri metalice etc. Într-un timp relativ scurt, Rotary şi-a dezvoltat bazele de producţie de o manieră care să-i permită furnizarea de produse nu numai pentru consumul propriu, dar şi către terţi. Strategia grupului este de a-şi îmbunătăţi continuu facilităţile de producţie.

Printre lucrările efectuate de-a lungul timpului se remarcă obiective precum: • sedii administrative – Centrul de dirijare al traficului aerian Romatsa, Stelian Vestico, IGTI, RATB, Administraţiile Financiare ale sectoarelor 2 şi 6, Palatul Telefoanelor, Transelectrica Piteşti, Tribunalul Bucureşti. • centre comerciale – Centrul de afaceri Negoiu Bucureşti, Hotelul Majestic Bucureşti • centre de învăţământ - Şcoala de Aplicaţie pentru ofiţeri Mihai Viteazul (com. Roşu), Universitatea Ecologică, Liceul Gheorghe Lazăr. • monumente - Palatul Kretzulescu (sediul Unesco România), Casa Romană , Automobil Clubul Român. • locuinţe - Ansamblurile de locuinţe Străuleşti, Unirii-G1, Olteniţa 56, Mărăşeşti şi Băneasa, Cartier de vile private str. Iscovescu, Ansamblurile rezidenţiale Antiaeriană, Belvedere, Cioplea, Dana Nord şi Doina Residence. Proiectul ce se are în vedere în prezenta temă este amplasat pe şoseaua Antiaeriană nr. 38.

Prezentare ansamblu: Construcţie: S+P+10E

Sistemul constructiv este cu fundaţii din beton armat, diafragme şi planşee din beton armat. Zidăria exterioară este din blocuri de bca şi termosistem ( polistiren, plasă fibră de sticlă ). Soclul clădirii va fi termoizolat cu polistiren extrudat şi finisat cu tencuială decorativă tip Baumit, rezistentă la apă, pe inălţimea de 60 cm. Trotuarul de protecţie al blocului şi aleea de acces sunt realizate din beton. În zona acceselor se va realiza rampa din beton pentru acces handicapaţi locomotor, cu panta de 6 %. Acoperişul este de tip terasă hidro si termoizolată. Tâmplăria exterioară este din PVC cu geam termopan. Încălzirea imobilului este realizată cu microcentrale de apartament cu tiraj forţat, cu funcţionare pe gaze naturale. Măsurarea consumului de utilităţi (apă, gaze naturale, energie electrică) se face individual la nivelul fiecărui apartament. Fiecare bloc este dotat cu câte 2 lifturi pentru 4 persoane cu o capacitate de 320 kg. Pentru fiecare apartament sunt asigurate prize TV, telefon, interfon. Imobilele vor avea subsolul finisat astfel:- pardoseli din beton elicopterizat;- pereţi şi tavane zugrăvite;- boxele prevăzute cu uşi din plasă pe ramă metalică. Platforma edilitară pentru depozitarea pubelelor de gunoi se va executa de

asemenea din beton, cu dimensiunile specificate în planul de amplasament. Locuinţele se predau la cheie, inclusiv racordurile la utilităţi ( apă – canal, energie electrică curenţi tari şi slabi, gaze ).

Desfăşurător

12.07.2010 A avut loc instructajul de Protecţia Muncii în cadrul facultăţii şi am fost repartizaţi la mai multe firme. 13.07.2010 Datorită solicitării domnului profesor coordonator de practică în alte şantiere cu celelalte grupe, întâlnirea noastră a fost amânată pentru ziua ulterioară. 14.07.2010 Ne-am întâlnit cu domnul profesor coordonator de practică Ionescu-Vlăsceanu Marian şi am mers împreună la şantierul de pe strada Antiaeriană din sectorul 5 şi ni s-a făcut o prezentare succintă a şantierului. 15.07.2010 Am ajuns la şantier la ora 9:00 şi am primit echipamentul de protecţie necesar. Ne-am împărţit în două grupe şi am urmărit în paralel tehnologiile lucrărilor de zidărie şi a celor de armături. De asemenea am urmărit cum s-au realizat decofrarea pereţilor şi cofrarea stâlpilor.

16.07.2010 În această zi ne-am întâlnit la ora 15:30 în şantier, unde a avut loc turnarea betonului peste planşeu, la stâlpi şi la pereţi. 19.07.2010 La ora 16:00 ne-am întâlnit cu domnul profesor coordonator de practică la 1 mai pentru a vizita alte 2 şantiere. Ne-am adăpostit în jur de o oră de ploaie, după care ne-am întalnit cu domnul inginer al şantierului de pe strada Barbu Delavrancea. Am dorit să urmărim trasarea radierului dar datorită ploii, nu a fost posibil acest lucru. Domnul inginer ne-a arătat în schimb planurile de armături, grinzi, stâlpi etc. În următorul şantier am văzut o groapă de fundare de mare adâncime sprijinită cu şpraiţuri metalice. 20.07.2010 Din lipsă de organizare, numai câteva persoane s-au prezentat la acelaşi şantier de pe strada Barbu Delavrancea pentru mai multe detalii ale planurilor, respectiv ale şantierului. 21.07.2010 Ne-am prezentat la ora 16:00 la şantierul firmei Rotary de pe strada Antiaeriană unde urma să vedem montarea de prefabricate, însă cum acestea încă nu sosiseră, ziua a fost compromisă. 22.07.2010 Împreună cu domnul profesor Ionescu-Vlăsceanu Marian şi cu domnul inginer instalator Francisco Garcia am fost la şantierul de la kilometrul 23 de pe autostrada Bucureşti-Piteşti, unde se realiza o viitoare hală industrială de beton şi unde am observat pregătirea carcaselor şi a cofrajelor pentru pereţi de sprijinire precum şi fundaţii tip pahar. 23.07.2010 S-a hotarât zi liberă pentru începerea caietului de practică.

Tehnologia lucrărilor de cofrare pentru elemente din beton armat

Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare.Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite.

Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic.Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta 15%~30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea se cauta realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai:a). tipizarea si modularea lor;b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare;c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi;d). modul de baza in constructii 30 cm;e). submoduli: 5 cm; 10 cm;

ClasificariTinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea cofrajelor se poate face in functie de urmatoarele criterii:- dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele

categorii:a) cofraje demontabile – alcatuite din panouri modulate si tipizate,

elemente de sustinere, elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare.

Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele pasitoare, cofrajele cataratoare etc.;b) cofraje nedemontabile – care se asambleaza si se demonteaza o

singura data, la inceputul si respective la terminarea realizarii structurii.Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit deplasarea lor in intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri mari, utilizand macarale.Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele cofrante, cofraje de tip tunnel, panourile mari etc.c) cofraje traditionale – folosite la elemente si structuri cu character de

unicat sau cu forme variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se pot adopta sisteme industrializate de cofrare.

Se confectioneaza pe santier din material lemons si se folosesc o singura data sau de un numar mic de ori.

d) cofraje pierdute – care indeplinesc functiile normale ale unui cofraj, darn u se recupereaza, ramanand aderente la elemental format.

Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic sau estetic.

Se pot mentiona: predalele, panourile cu character architectural, casetele pentru planseele casetate etc.- din punct de vedere al destinatiei, in raport cu elementele de constructii

la a caror executare se folosesc, cofrajele se clasifica in:a) cofraje pentru fundatii;b) cofraje pentru pereti;c) cofraje pentru stalpi;d) cofraje pentru grinzi;e) cofraje pentru plansee;f) cofraje pentru arce si bolti;g) cofraje pentru alte elemente de constructie.- dupa materialele folosite pentru placa cofranta, acestea sunt cofraje

din:a) cherestea;b) placaj rezistent la umiditate;c) tabla de otel;d) profiluri din aliaje de aluminiu;e) polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticla sau carbon);f) cauciuc;g) materiale combinate – placaj acoperit cu folie de aluminiu, tabla de otel

sau cu polimeri.Conditii de calitate

Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a trei categorii de conditii: tehnice, functionale si economice.

Nerespectarea lor, indifferent care, influenteaza negative calitatea si costul elementelor sau structurilor realizate.Conditii tehnice

a) sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si pozitiei relative in structura a elementelor;

b) suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu calitatea ceruta a suprafetei elementelor de beton;

c) sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la solicitarile fizico-mecanice la care sunt supuse;

d) sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de parte fina din amestec (ciment, nisip 0-0.2 mm etc);

e) placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la uzura pentru a nu fi usor degradate, in timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii betonului, curatirii, circulatei etc.;

f) starea suprafetelor placilor cofrante sa nu favorizeze aderenta betonului la ea;

g) materialele din care se realizeaza, placa cofranta, sa nu atace chimic sis a nu fie atacate de beton.

Conditii functionalea) sa aiba dimensiunile modulate;b) sa permita o asamblare usoara;c) sa permita o demontare rapida si in ordinea ceruta de decofrare;d) sa asigure inlocuirea unor elemente componente uzate, cu un

consum redus de manopera;e) greutatea lor sa se incadreze in limita de 30 – 40 kg, pentru cele

manipulate de catre un singur muncitor si de 60 70 kg, pentru cele manipulate de catre doi muncitori;

f) sa corespunda din punct de vedere al normelor de tehnica securitatii muncii.

Conditii economicea) realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat mai redus de

materiale, energie si manopera si la un cost cat mai mic;b) sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri;c) sa necesite un consum de manopera cat mai redus pentru montarea

si demontarea lor;d) sa permita o curatire, ungere, manipulare, depozitare si reparare cat

mai usoara si la un prêt cat mai redus.Principii de calculDimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor de sustinere ale acestora (asafodajul) se realizeaza pentru fiecare element in parte.Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza tinand seama de”- rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune ale materialului din

care este confectionat elemental;- modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat

elemental;- sageata maxima admisa pentru elemental respective;- combinatia de incarcari cea mai defavorabila.

Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile

reale in care sunt folosite cofrajele.

Pentru placi se iau in considerare doar incarcarile verticale, ce includ:a) greutatea proprie a cofrajelor si elementului;b) greutatea proprie a betonului proaspat (armat);c) incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie

instalate pe cofraje si din aglomerarea cu oameni;d) incarcarea concentrate, provenita din greutatea muncitorilor care

transporta incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport incarcate cu beton;

e) incarcarea datorata vibrarii betonului; Pentru fiecare element al cofrajului si al esafodajului se stabileste combinatia de incarcari cea mai defavorabila, atat pentru calculul la rezistenta cat si pentru calculul la deformatii.

Pentru cazurile curente aceste combinatii sunt:- pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului si

elementele orizontale ale esafodajului pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta se face pentru combinatia de incarcari a+b+c+d, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b;

- pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului calculul la rezistenta se face pentru combinaria de incarcari a+b+c, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b.

Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand cont de materialul din care este realizat elemental, conditiile de rezemare si modul de conceptie si realizare a acestuia.

Alcatuire constructivaPrincipalele componente ale cofrajelor sunt:

cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii cofrante (in unele cazuri) – panouri de cofraj;

structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis; elemente auxiliare.

A. COFRAJUL PROPRIU-ZISPlaca cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu

betonul pus in lucrare. Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului, precum si calitatea suprafetelor elementului din beton. Placa cofranta este solicitata in functie de pozitia in care se afla la actiunile proprii proceselor de realizare a elementelor din beton monolit: presiunea betonului, armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare, placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.

B. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE A COFRAJULUI PROPRIU-ZIS

Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la care este supus, cofrajul propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente. Aceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt exploatate in procesul de realizare a elementului din beton.

Pentru elemente de beton orizontale:

grinzile de sustinere – sunt asezate de obicei dupa o directie. Ele se confectioneaza fie din lemn, fie din metal (de inventar). Cele de tip vechi au lungime fixa, iar cele moderne au lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri si incarcari diferite.esafodajul –- reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de

rezemare toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei. Esafodajul asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. Pentru elemente curbe, esafodajul se numeste cintru.

- partile principale ale esafodajului sunt: popii – elemente verticale pentru rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. Pot avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se confectioneaza din bile de lemn (sistem vechi) sau din otel; longrinele – sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn (sistem vechi). Au rolul de aliniere si contravantuire a popilor de pe acelasi sir. In functie de pozitia lor exista longrine superioare sau inferioare; contravantuirile – sunt elemente de rigidizare montate dupa 2 directii, ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. Sunt confectionate fie din bile sau dulapi de lemn (sistem vechi) fie din tevi de otel sau tije din otel cu sisteme de tensionare.Pentru elemente de beton verticale:

Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:moaza – - este o grinda orizontala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in

cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe verticala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;

montantul -- este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul

placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe orizontala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;

tirantii –- elemente metalice sub forma unor buloane cu tija lunga integral filetate

la pas mare. Preiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin intermediul unor placute metalice. In sistem invechit se alcatuiesc din sarme de otel rasucite;

spraiturile – - sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale

moazelor sau montantilor. Ele transmit aceste eforturi fie constructiei pe care se sprijina fie terenului. Sunt confectionate din dulapi sau bile de lemn (sistem vechi) fie din elemente metalice cu dimensiune fixa sau variabila;

Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:calotii si chingile –- sunt elemente care au rolul de rezemare a cofrajului propriu-zis, fiind

confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem vechi) fie din metal cu dimensiune variabila. Calotii sprijina cofrajul pe toate laturile elementului de constructie (stalpi), iar chingile nu sprijina una din laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).

Cofrarea peretilor din beton armat

Varianta cu panouri mari preasamblate

Aceasta varianta are un consum redus de manopera si necesita masini de ridicat. De asemenea, odata preasamblat nu poate oferi decat o singura tipodimensiune de perete structural Principalele operatiuni tehnologice de cofrare sunt:- montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinei de lucru si a

balustradei de elementele nivelului inferior;- rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela peste dulapii de

completare si verticalizarea lui;- pozitionarea termoizolatiei si a armaturii peretelui;- montarea panoului interior de cofraj, simultan cu distantierii si tirantii;- calarea cofrajului;- strangerea tirantilor si corectarea verticalitatii panourilor;

Tehnologia lucrărilor de zidărie

În cadrul şantierului în care am desfăşurat practica, construcţia se realizează din zidărie din blocuri de beton celular autoclavizat.

Pentru aceasta, se va ţine cont de următoarele reglementări tehnice şi norme:

- P2 – 1985: Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie;

- P100 – 1992: Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social – culturale, agrozootehnice şi industriale ;

- P100 -1/2006: Cod de proiectare seismică – Partea I. Prevederi de proiectare pentru clădiri;

- CR 6 – 2006: Cod de proiectare pentru structuri de zidărie;- C 107/1 - 2005: Normativ privind calculul coeficientului global de

izolare termică la clădiri de locuit;- C 107/2 - 2005: Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare

termică pentru clădiri de altă destinaţie decât cele de locuit;- C 107/3 - 2005: Normativ privind calculul termotehnic al elemntelor de

construcție ale clădirilor;- C 107/4 - 2005: Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale

clădirilor de locuit;- C 107/5 - 2005: Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

construcţii în contact cu solul;- STAS 10109/1 - 82: Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea

elementelor de zidărie.

1. PREZENTAREBlocurile de zidărie plane din beton celular autoclavizat sunt executate conform SREN 771-4/2004.2. DOMENII DE UTILIZAREBlocurile pentru zidărie, din beton celular autoclavizat se utilizează la zidirea pereţilorinteriori despartitori neportanti , a pereţilor exteriori portanţi tip P, P+1 sau neportanti pentruconstrucţii civile si industriale, instituţii publice si private, spitale, hoteluri, centre comerciale,asigurând izolare termica si fonica a spaţiului respectiv.3. CONDIŢII TEHNICE3.1 Configuraţie, dimensiuni şi toleranţe

Blocurile se prezintă sub forma unui paralelipiped dreptunghic întreg, cu fete plane paralele şi muchii vii conform Fig. 1.

Fig.1. Bloc de zidărie plan din beton celular autoclavizat

1. Lungime2. Lăţime3. Înălţime4. Faţa de fixare în zid5. Faţa6. Capăt

Blocurile de BCA se prezintă într-o sortimentaţie diferită ca dimensiuni, după cum urmează:

3.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale betonului celular autoclavizat

3.3 Caracteristici de izolare

4. MARCARE, AMBALARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT4.1 Marcare

Se face:a ) pe betonul crud prin imprimarea după tăiere:- tipul de beton;- identificarea lotului, inclusiv semnul distinctiv al schimbului;- dimensiuni (lungime, lăţime, înălţime) în milimetri.b ) pe ambalaj, prin inscripţionarea următoarelor:- antetul;- tipul de beton;- tipul blocului de BCA;- identificarea lotului, inclusiv semnul distinctiv al schimbului;

- dimensiuni (lungime, lăţime, înălţime) în milimetri;- etichetarea CE conform SR EN 771-4/2004.

Fig 2. Produse din BCA nelegate de palet Dimensiuni: 1500 x 1000 x 1200(1280) mmVolum/masă la livrare: cca 1,8(1,92) m3/1440 (1540)kgFig.3. Produse din BCA legate de paletDimensiuni: 1500 x 1000 x 1800(1920)mmVolum/masă la livrare: cca 2,7(2,88) m3/2160(2300)kg

4.2 AmbalareSe realizează prin înfolierea pachetelor cu folie din polietilenă,

termocontractibila personalizată şi paletizare în următoarele variante:- înfoliat, paletizat pe paleta plana de 1500 x 1000 mm, format din doua pachete suprapuse legate fiecare cu banda si nelegate de palet (Fig.2 );- înfoliat, paletizat pe paleta plana de 1500 x 1000 mm, format din trei pachete suprapuse legate fiecare cu banda si legate de palet (Fig.3);

Alte modalităţi de ambalare se admit la înţelegere intre producător si client.Suprafaţa de perete construita dintr-un metru cub de produs si in funcţie de

dimensiunileacestora se prezintă astfel :

4.3 DepozitareDepozitarea se face în spaţiu organizat, cu asigurarea păstrării integrităţii

mărfii, în ambalajul original, pe teren orizontal, asigurând produsele contra umezirii excesive. Se vor evita manipulările repetate, se recomandă depozitarea directă la locul utilizării. Produsul nu trebuie expus neacoperit.4.4 Manipulare

Se manipulează mecanizat cu dispozitive adecvate astfel:- produsele pachetizate cu dispozitive tip cleşte;- produsele paletizate cu dispozitive tip furca prin intermediul paletei.

Este interzisa manipularea prin aruncare sau basculare.4.5 Transport

Transportul se realizează în mijloace de transport deschise sau închise. După încărcareaproduselor în mijlocul de transport pachetele trebuie să fie asigurate contra răsturnării şideplasării, pentru a evita degradarea produsului.- la transportul vagonabil, producatorul se obliga sa asigure produsele cu sipci delemn si sa le ancoreze cu sarma de platforma vagonului;- la transportul auto , transportatorul se obliga sa asigure produsul cu centuri desiguranta.5. LIVRARE SI GARANŢII

Pentru produse livrate producătorul emite "Declaraţia de conformitate " şi la cerere "Raport de încercare".

Durata de viaţă garantată de producător a produselor din BCA este de 25 ÷ 100 ani înfuncţie de destinaţia construcţiilor care înglobează produsul şi cu respectarea următoarelor:- construcţia în care se utilizează produsele din BCA se realizează pe bazaşi cu respectarea unui proiect avizat;-beneficiarul construcţiei asigură condiţii normale de exploatare, înconformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

BCA-ul se poate utiliza atât pentru zidărie cât şi pentru izolaţie termică, fonică şi ignifugă.

BCA-ul de zidărie se utilizează la realizarea de pereţi portanţi ai clădirilor cu număr redus de niveluri (P...P+2) precum şi pereţi exteriori neportanţi pentru construcţii civile şi industriale înalte,la realizarea de pereţi antifoc şi pereţi rezistenţi la foc.

BCA -ul de izolaţie se utilizează la lucrări de izolaţie termică şi fonică a panourilor din beton şi la izolaţia planşeelor folosite la terasele blocurilor.

Materii prime naturaleBCA-ul este un material de construcţii masiv, care este fabricat din materii

prime naturale.Partea principală este nisipul. Algerea locaţiei de construire a unei fabrici de

BCA se face de regulă după existenţa de rezerve de nisip, astfel încât şi influenţele faţă de mediul înconjurător din cauza transportului pentru materialul principal să fie limitată la maximum. Nisipul utilizat are ca mineral principal SiO2.

Ca lianţi se utilizează varul şi cimentul. Materialul care se foloseşte pentru fabricarea varului (CaO) este piatra de calcar. De asemenea şi la producerea cimentului, 98% se foloseşte piatra de var. În plus se folosesc cantităţi mici de

minereu de fier, nisip şi argilă. Pentru a se îmbunătăţi calităţile produsului BCA se utilizează cantităţi mici de gips sau anhidrite. Un alt material primar este apa.

Pentru crearea porilor se foloseşte în procesul de producție pulberea sau pasta de aluminiu. Prin utilizarea a circa 500 g pe metru cub este o cantitate foarte mică. Aluminiu se aduce în general din produse reciclate.

În lipsa cimentului, întărirea BCA (formarea matricii de rezistență a acestuia) se poate realiza doar în anumite condiții de temperatură (197 grade Celsius) şi presiune (12 atmosfere) urmând un procedeu de preîncălzire, tratament izoterm şi apoi răcire, timp de 16 ore. Acest tratament termic are loc prin pomparea continuă de abur saturat în autoclave (cilindri presurizați).

Produsele de BCA se realizează de către toți producătorii într-o diversitate foarte mare. Această diversitate duce la posibilitatea de realizare a oricăror variante arhitecturale şi utilizarea BCA-ului la toate tipurile de clădiri.

Figura 4: Structura porilor

Figura 5: Structura porilor mărită

Figura 6: Structura porilor mărită foarte mult

Proprietăţi ale BCA-ului

Greutate redusăDatorită porozităţii, BCA-ul este cel mai uşor material de zidărie, greutatea

redusă conferindu-i avantaje la transport, manipulare, punerea în operă şi în statica construcţiilor.

Greutatea redusă a blocurilor de BCA permite o dimensionare economică a structurii de rezistenţă al clădirilor. Blocurile de BCA sunt recomandate pentru restaurarea sau reconstrucția clădirilor vechi.

Având greutate redusă, conduc la reducerea timpului şi energiei consumate în procesul de construcţie cu cel putin 50 % în comparaţie cu alte materiale asemănătoare.

Prelucrare şi punere în operă uşoarăDatorită structurii lor, blocurile de BCA se pot prelucra prin tăiere, găurire,

frezare şi finisarea suprafeţei cu scule şi dispozitive uşoare (se pot utiliza orice tip de bormaşină, freză, fierăstrău). Instalaţiile electrice, de încălzire şi sanitare se fixează pe ziduri rapid şi uşor. Cu blocurile de BCA se poate realiza o gamă largă de amenajări interioare şi exterioare neexistând o limitare arhitectonică. Precizia dimensională a blocurilor de BCA asigură planeitatea şi exactitatea zidăriei realizate.

Calitate garantatăProdusul BCA, este un produs cu o calitate garantată. Aplicarea procedurilor

cerute de Sistemul de management al calității garantează calitatea acestui material pentru construcţii.

Produsele sunt realizate în conformitate cu standardele europene armonizate în domeniu SR EN 771 – 4 / 2004. Garanţia calităţii produselor de BCA este dată în cadrul Sistemului de management integrat care se aplică conform standardelor SR EN ISO 9001/2001.

Diversitate dimensionalăProdusele de BCA se realizează de către toţi producătorii într-o diversitate

dimensională foarte mare. Această diversitate duce la posibilitatea de realizare a oricăror variante arhitecturale şi utilizarea BCA-ului la toate tipurile de clădiri.

Material economicAcurateţea dimensională a blocurilor de BCA asigură planeitatea şi

exactitatea zidăriei realizate. Blocurile de BCA au greutate redusă, proprietăţi foarte bune de izolare termică şi fonică, volum mare cu dimensiuni foarte exacte, rosturi subţiri, se prelucrează şi se pun în operă uşor.

BCA-ul reduce în mod considerabil cheltuielile de transport, forţa de muncă necesară, manopera pentru realizarea zidăriei; nu sunt necesare costuri suplimentare pentru folosirea unui sistem termoizolator suplimentar.

În acelaşi timp greutatea lor redusă duce la reducerea timpului de execuţie şi a energiei consumate în procesul de construcţie al clădirilor, ducând la o productivitate mare în lucrările de realizare a zidăriei. Prin aceste calităţi, BCA-ul este un produs net superior faţă de alte materiale de zidărie.

În ansamblu se poate spune că, produsul BCA este un produs care duce la o economie foarte importantă de capital.

Izolare termică excelentăFolosirea în cadrul proiectelor de construcţii a blocurilor de BCA cu

proprietăţi de izolare termică superioară are ca efect reducerea costurilor de execuţie prin reducerea grosimii pereţilor realizaţi (economie de materiale) cât şi a celor de exploatare prin reducerea cheltuielilor cu energia, respectiv costurile de încălzire şi oferă un confort interior foarte bun.

BCA-ul, în comparaţie cu alte materiale de zidărie este superior din punct de vedere al izolării termice deoarece în procesul de realizare a produsului, reacţiile chimice care se produc între elementele naturale ce intră în compoziţie conduc la apariţia a milioane de pori de aer închişi, răspândiţi uniform în masa materialului. Deoarece aerul este cel mai bun termoizolant, acesta conferă materialului proprietăţi termoizolante mult mai bune în raport cu alte blocuri de zidărie.

Capacitatea de izolare termică a unui material de zidărie se caracterizează prin coeficientul de conductivitate termica , λ ( W/mK ). Cu cât acest coeficient este mai mic, cu atât pierderea de caldură este mai redusa, λ având o valoare între 0,09 – 0,14 W/mK. Astfel consumul de energie pentru încălzirea sau răcirea clădirilor se reduce semnificativ în comparaţie cu sistemele convenţionale de zidărie.

La zidăriile de BCA, schimbul de căldură dintre interiorul şi exteriorul construcţiei este minimal, ceea ce conduce la cheltuieli reduse cu încălzirea în timpul sezonului rece şi la păstrarea unei temperaturi răcoroase în timpul sezonului călduros. BCA-ul oferă astfel o excelentă izolare termică, asigurând o temperatură optimă locuinţei, indiferent de anotimp.

Utilizarea blocurilor de BCA la zidărie permite aplicarea tehnologiei cu rosturi subţiri, tehnologie care nu se poate aplica altor tipuri de materiale de zidărie, obţinându-se astfel un coeficient de conductivitate termică al zidului, apropiat de cel al BCA-ului. BCA-ul având proprietăţi de izolare termică foarte ridicate, nu mai sunt necesare materiale suplimentare pentru a realiza izolarea pereţilor.

O termoizolaţie suficientă influenţează pozitiv procesele privind tehnica de protecție împotriva umezelii ale construcţiei şi conduce la evitarea greşelilor de construcţie. Protecţia termică este deosebit de importantă, deoarece influenţează necesarul de căldură; prin aceasta şi solicitarea mediului înconjurător este astfel mult diminuată.

Conductivitatea termică a unui material de construcţii este influenţată în general de densitatea sa volumetrică şi de conţinutul său de apă. Conductivitatea termică se îmbunătăţeşte o data cu scăderea densităţii volumetrice. Blocurile de BCA cu numeroşii săi pori de aer uniform repartizaţi au o densitate volumetrică relativ redusă ţi deci o conductivitate termică foarte scazută pentru un material masiv de construcţii. Conductivitatea termică se înrăutăţeşte o dată cu majorarea conţinutului de umiditate. De aceea aceasta se măsoară în stare complet uscată la 10ºC.

Rezistenţa la focFiind un material 100% natural, BCA-ul oferă o protecţie maximă pentru

clădire, având o rezistenţă crescută la temperaturile ridicate. BCA-ul asigură o protecţie foarte bună împotriva incendiilor şi corespunde reglementărilor şi normelor referitoare la rezistenţa la foc.

BCA-ul este clasificat ca material de construcţie ignifug, supus unei temperaturi de 1000ºC, materialul nu se deformează, îşi păstrează stabilitatea, rezistenţa mecanică, capacitatea de izolare termică pe timpul normat şi nu emană fum sau gaze toxice, chiar şi după 6 ore de la expunerea în aceste condiţii (funcţie de grosimea elementului).

Datorită caracteristicilor sale superioare la foc, materialul se încadrează în conformitate cu normativul SR EN 771 – 4 la clasa A 1 – incombustibil, indiferent de grosimea acestuia.

Din aceste motive BCA-ul poate fi utilizat cu succes la construcţia pereţilor antifoc, ca zid de protecţie împotriva răspândirii incendiilor, protejând astfel vieţi şi bunuri materiale, astfel amplasaţi, alcătuiţi şi dimensionaţi încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele pe care le separă. BCA-ul poate fi utilizat

la construcţia pereţilor antifoc înglobaţi în structuri de beton armat sau metalice, asigurând o bună protecţie a acestora.

Protecţie acusticăConfortul unei clădiri depinde de protecţia acustică şi de atenuare a

zgomotului. Este cunoscut faptul că zgomotul ne poate îmbolnăvi şi cine trăieşte mai liniştit trăieşte mai sănătos.

Din această cauză, în timpurile actuale este foarte important pentru a asigura şi respecta normele de izolare fonică şi indicele de atenuare a zgomotului aerian şi să construim ţinând cont de protecţia acustică.Pereţii exteriori din BCA oferă o protecţie acustică necesară conform standardelor (în normele Germane, DIN 4109, se arată că valorile fonoizolante sunt mai ridicate cu 2 - 3 dB decât în cazul altor materiale de construcţii cu mase comparabile).

La interior totul depinde de activitate şi locatar. Protecţia acustică diferă între încăperile zgomotoase şi cele liniştite: de exemplu camera copiilor ar trebui să fie de cel puţin 40 dB. Acest nivel de protecţie acustică poate fi obţinut cu un perete de BCA cu o grosime de 11,5 cm.

Indicele de atenuare a zgomotului creşte în funcţie de grosimea zidului de BCA şi a modului de tencuială, captuşală etc. Astfel creşte de la un perete de 100 mm – 32 dB pana la circa 46, 47 dB la un perete de 350 mm.

Ca material de construcție masiv şi omogen, BCA-ul are o amortizare internă şi oferă astfel o protecţie foarte bună contra zgomotului transmis prin aer.Produsele de BCA sunt realizate în conformitate cu standardele europene armonizate în domeniu SR EN 771– 4 / 2004. Garanţia calităţii produselor de BCA este dată în cadrul sistemului de management integrat care se aplică conform standardului SR EN ISO 9001/2001.

Avantaje :- BCA-ul este un material de construcţie natural, anorganic şi ecologic;- BCA–ul este un material uşor, având densitatea aparentă, în stare uscată,

de 450 – 550 kg/mc, fapt ce conduce la obţinerea de economii importante la realizarea structurii de rezistenţă a construcţiei (fundaţii, stâlpi, grinzi);

- BCA este un material de zidărie care asigură cea mai bună izolare termică, astfel că, la zidurile din BCA cu grosimi de 35 şi 40 cm nu mai este necesară placarea cu alte materiale termoizolatoare; calitatea de bun izolator termic a BCA–ului este conferită de structura poroasă care reprezintă cca 30% din volum;

- blocurile de BCA sunt ușor de manipulat, având densitate mică;- se execută rapid zidăria: dimensiunile unei bucăţi de BCA echivalează cu 10

cărămizi standard;

- BCA-ul este material productiv, fiind masiv dar uşor poate fi pus în operă cu consum redus de manoperă şi mortar;

- produsele din BCA prezintă o rezistenţă mare la foc, până la 1000°C, fără ca acestea să-şi modifice structura;

- sunt uşor de zidit şi placat, blocurile de zidărie BCA şi plăcile de izolaţie BCA având o precizie de execuţie mare, cu abateri dimensionale sub 1 mm;

- în situaţia în care sunt executate cu nut şi feder, zidirea BCA se realizează uşor şi în timp scurt, de către muncitori cu un nivel mediu de pregătire;

- BCA–ul necesită un consum mic de mortare sau adezivi pentru zidire, rosturile fiind de numai 2-3 mm, eliminându-se punţile termice de grosimi mari care favorizează un transfer termic mai mare;

- coeficientul de dilataţie mic al produselor din BCA, sub 0,4 mm/m înlătură fenomenul de fisurare (crăpare) a tencuielilor;

- BCA-ul are caracteristici fono-absorbante deosebite: asigură o izolație fonică mai bună comparativ cu alte materiale pentru construcții, dată de structura sa poroasă;

- produsele din BCA permit realizarea de finisaje variate;- produsele din BCA au absorbţie redusă de apă şi prezintă o rezistenţă

ridicată la cicluri succesive îngheţ-dezgheţ;- operaţii ulterioare ca tăierea, găurirea, frezarea, realizarea instalaţiilor

îngropate în zid, se realizează cu uşurinţă şi ieftin, fără ca blocul să fie spart;- având coeficient de conductivitate termică mic, pierderea de căldură dinspre

interiorul clădirilor executate din BCA către exterior este redusă;- fiind material executat cu diferite clase de rezistenţă se poate folosi

combinaţia optimă dintre capacitatea de termoizolaţie, rezistenţa la compresiune şi grosimea zidurilor;

- clădirile din BCA asigură un climat plăcut şi maximum de confort prin eliminarea riscului apariţiei condensului: sunt răcoroase vara şi călduroase iarna;

- dimensiunile variate facilitează simplificarea proiectării: se realizează toate tipurile de zidărie;

- material cu capacitate termoizolantă bună chiar în cazul unor pereţi subţiri, ignifug şi izolant fonic, conduce la reducerea costului final al lucrării;

- prezintă siguranţă la manipulare şi transport, datorită livrării pachetizat, paletizat şi înfoliat în folie termocontractibilă.

Dezavantaje :- structura de rezistenţă a casei nu va avea ca suport zidăria din BCA ci

cadrele, centurile şi sâmburii din beton armat: BCA-ul nu are decât rolul de a

umple golurile dintre acestea; datorită acestui fapt (a gradului crescut de armare) se măresc mult costurile de construcţie ajungând aproape de preţul unei construcții din cărămidă.

MortarulPentru zidăria din BCA este necesară utilizarea unui mortar adecvat. Acesta

este un amestec de ciment, adaosuri minerale, polimeri de îmbunătăţire a aderenţei și plastificatori. Un mortar pentru zidirea de BCA trebuie să aibă următoarele caracteristici:

- lucrabilitate uşoară;- aderenţă foarte bună;- marcă controlată ridicată;- granulaţie fină;- să permită zidirile cu strat subţire (sub 5 mm) de mortar;- să permită corecţii ale poziţiilor blocurilor de BCA timp de 5 minute.Se pregătește suprafața de lucru. Un sac de 25 kg de mortar se amestecă cu

cca. 4,75 - 5,5 litri apă. La 1 kg de adeziv BCA se consumă cca 190 - 220 ml de apă la o temperatură de +20°C, însă trebuie avut în vedere faptul că la temperaturi ridicate consumul de apă creşte.Amestecarea produsului se poate face manual, cu o bormaşină la care se ataşează axul cu palete sau cu o betonieră. La amestecarea manuală sau cu bormaşina cu ax se face un amestec energic, se face o pauză de cca 5 minute, după care se mai face o amestecare. Durata de amestecare în betonieră este de 5 - 10 minute. Materialul se întinde cu o sculă specială sau cu o gletieră identică cu cea care se foloseşte la faianţă şi gresie. BCA-ul se pune prin apăsare uşoară peste adeziv. Pasta din găleată îşi păstrează proprietăţile timp de cel puţin 4,5 ore. Temperatura mediului trebuie să fie între +5°C şi +30°C. Se va evita bătaia directă a razelor solare. La BCA-urile care nu au nut şi feder este necesară aplicarea materialului şi pe capete. Este importantă respectarea normelor şi standardelor în vigoare. Caracteristicile garantate se bazează pe experienţa practică şi pe testele efectuate. Mortarul este bine să fie depozitat în locuri uscate, în stare închisă, pe paleţi din lemn. Se distribuie în saci de 25 kg și are un consum specific de 3-4 kg/mp.

Văzut pe termen îndelungat, costurile unei clădiri sunt mai puţin stabilite de costurile de construire, în comparaţie cu costurile de întreţinere, folosinţă. Un rol important îl are şi punerea în operă pe şantier. Construcţii executate greşit în zona pereţilor exteriori şi a acoperişului pot avea influenţe negative asupra confortului în locuinţă şi în consumul de energie pentru încălzire. Produsele de BCA se execută cu toleranţe foarte mici. Prin aceasta este posibil ca blocurile de BCA plane să poată fi puse în operă şi zidite prin tehnologia de mortare de 1 – 3 mm. Prin

aceasta apare un consum redus de mortare, umiditate scazută, o rezistenţă la compresiune ridicată a zidăriei, o punere în operă uşoară, prelucrare simplă şi o reducere a efectului de punte de căldura prin mortarul de zidărie.