caiet de sarcini piatra sparta sr en 933 2014.doc

8/12/2019 CAIET DE SARCINI PIATRA SPARTA SR EN 933 2014.doc

http://slidepdf.com/reader/full/caiet-de-sarcini-piatra-sparta-sr-en-933-2014doc 1/15

CAIET DE SARCINI NR. 3Strat din piatră spartă

GENERALITĂŢIArt.l. Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor defundaţie din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor.

El cuprinde condiţiile tehnice prevăzute în S E! "#$%$ & 'A(re(ate din materiale nele(atesau le(ate hidraulic pentru utilizare în in(inerie civilă i în construc ii de drumuri)ș ț care trebuie să fieîndeplinite de materialele folosite şi în S*AS +%,, de stratul de piatră executat.Art.$. Prevederi (enerale$.". -undaţia din piatră spartă amestec optimal ,+# se realizează întrun sin(ur strat a cărui(rosime este stabilită prin proiect.$.$. -undaţia din piatră spartă %,/,0 se realizează în două straturi0 un strat inferior de minimum", cm de balast şi un strat superior din piatră spartă de "$ cm0 conform prevederilor S*AS +%,,.$.#. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri

de îmbunătăţire a protecţiei patului0 iar acesta este constituit din păm1nturi coezive0 stratul de fundaţiedin piatră spartă amestec optimal ,+# se va realiza în mod obli(atoriu pe un substrat de fundaţie care poate fi2

substrat izolator de nisip de 3 cm (rosime după cilindrare4substrat drenant din balast de minim ", cm (rosime după cilindrare.

51nd stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcătuit din balast0 aşa cum se prevede la pct.$.$.0 acesta preia şi funcţia de substrat drenant0 asi(ur1nduse condiţiile necesare privind (rosimea0 calitatea dedrenare şi măsurile de evacuare a apei.$.%. Antreprenorul va asi(ura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizatefectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.$.6. Antreprenorul este obli(at să efectueze0 la cererea 7n(inerului0 verificări suplimentare faţăde prevederile prezentului caiet de sarcini.

$.+. 8n cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini0 7n(inerul va dispuneîntreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

MATERIALEArt.#. A(re(ate naturale#. 9 Pentru execuţia fundaţiilor din piatră spartă se utilizează următoarele a(re(ate2a. Pentru fundaţie din piatră spartă mare0 %,/,2

balast ,+# mm în stratul inferior4piatră spartă %,/, mm în stratul superior4split "+$6 mm pentru împănarea stratului superior4nisip (răunţos sau savură ,/ mm ca material de protecţie.

b.Pentru fundaţie din piatră spartă amestec optimal ,+# mm

nisip ,% mm pentru realizarea substratului0 în cazul c1nd păm1ntul din patul drumului estecoeziv şi nu se prevede execuţia unui strat de formă sau balast ,+# mm0 pentru substratul drenant4piatră spartă amestec optimal ,+# mm.

!isipul (răunţos sau savura ca material de protecţie nu se utilizează c1nd stratul superior este demacadam sau de beton de ciment.#.$. A(re(atele trebuie să provină din roci stabile0 adică nealterabile la aer0 apă sau în(heţ. Seinterzice folosirea a(re(atelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.#.#. A(re(atele folosite la realizarea straturilor de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiilearătate în tabelele de mai :os şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile ;bul(ări de păm1nt0cărbune0 lemn0 resturi ve(etale< sau elemente alterate.#.%. *oate a(re(atele trebuie notate cu clasa de (ranulozitate d=> i trebuie să fie conforme cuș

cerin ele de (ranulozitate din S E! "#$%$.ț



#.6. 5lasele de (ranulozitate trebuie stabilite prin utilizarea sitelor prezentate în tabelul " i trebuieș

să con ină seria de bază0 sau seria de bază plus seria "0 sau seria de bază plus seria $.ț

!u este admisă combinarea dimensiunilor sitelor din seria " i din seria $.ș

#.+. aportul dintre cea mai mare dimensiune > i cea mai mică dimensiune d a claselor deș

(ranulozitate nu trebuie să fie mai mic de "0%.#.3. Este posibilă combinarea a două sau mai multe clase de (ranulozitate alăturate alea(re(atelor.Tabelul 1 - Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate conform SR EN 13242

Serie de bazămm

Serie de bază + seria 1mm

Serie de bază + seria mm

, , ," " "$ $ $% % % 60+ ;6< +0# ;+</ / /

", ""0$ ;""< "$06 ;"$< "%

"+ "+ "+ $, $$0%

#"06 ;#$< #"06 ;#$< #"06 ;#$< %, %6 6+ +#

+# +# /,

?,

!O*@ " & >imensiunile sitei mai mari de ?, mm pot fi folosite în aplica iile particulareț

!O*@ $ & >imensiunile rotun:ite dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea simplificată aclaselor de (ranulozitate

Tabelul 2 - Condiii generale de granulometrie conform SR EN 13242

A!re!at Di"ensi#nemm

$r%&ent de tre&ere ;în masă< Cate!%rieB$ >a "0% > b c >d dc e d=$ b c

A(re(at(rosier

d C "i >ș D $

",, ?/ la ",, /6 la ?? , la "6 , la 6 Bc /6"6

",, ?/ la ",, /, la ?? , la $, , la 6 Bc /,$,

-ind C ,

i >ș C +0#",, ?/ la ",, /6 la ?? B- /6

",, ?/ la ",, /, la ?? B- /,

Amesteca(re(at

d C ,i >ș D +0#

",, /6 la ?? BA /6

",, ?/ la ",, /, la ?? BA /,

",, 36 la ?? BA 36a Pentru dimensiuni ale a(re(atelor în care > este mai mare de +6 mm ;ex /, mm i ?, mm< se aplică numaiș

cerin ele referitoare la sita de "0%>0 deoarece nu există site de seria 7SO 6+6=$, mai mari de "$6 mm.ț b Atunci c1nd sitele calculate ca "0% > i d=$ nu se re(ăsesc ca mărimi de sită în seria 7SO 6+6= $,0 se vor adoptaș

următoarele dimensiuni de sită mai mari respectiv mai mici.c

Pentru utilizări speciale pot fi stabilite cerin e adi ionale.ț țd Procentul de trecere > poate fi mai mare de ??0 dar în astfel de cazuri0 producătorul trebuie să documenteze iș



să declare sortarea tip inclusiv sitele >0 d0 d=$ i sitele din setul de bază plus setul " sau setul de bază plus setul $0ș

intermediare între d i >. Sitele cu un raport de "0% ori mai mic dec1t următoarea sită mai mică pot fi excluse.șe 9imitele pentru procentul de trecere d pot fi modificate de la " la "6 pentru B c /6"6 i de la " la $, pentru Bș c /,$, 0 c1nd este necesar să se ob ină un a(re(at bine sortat.ț

51nd se solitică0 pentru a(re(atele !r%siere s%rtate la care d=> C $ se aplică următoarele cerin ețcomolementare pentru procentul de trecere prin sita de dimensiune medie2 toate sorturile trebuie să se încadreze între limitele (enerale date în tabelul #4 producătorul trebuie să documenteze i0 la cerere0 să declare tipul sortării care trece prin sitaș

mi:locie. Abaterile limită trebuie să respecte cerin ele cate(oriilor selectate în tabelul #0 înț

concordan ă cu o anumită aplica ie sau de utilizarea finală.ț ț

Tabelul 3 ! Categorii ale limitelor generale i toleran elor agregatelor grosiere pentru site mi"locii ș ț

conform SR EN 13242

D'd

Site "i()%&ii

mm

Li"ite)e !enera)e i t%)eran e pentr# site)eș ț

"i()%&ii;procentul masei care trece<

nde >=d F $

Cate!%rieB

Li"ite !enera)e T%)eran e a)eț

!ran#)%zită ii tipț

de&)arate de &ătrepr%d#&ăt%r

G % >="0%$6 la /, H "6 B*c$6="6$, la 3, H "6 B*c$,="6

F % >=$ $, la 3, H "306 B*c $6="306nu se solicită B* !

51nd sitele mi:locii calculate mai sus nu sunt cuprinse în seria 7SO6+6= $,0 se va folosi cea maiapropiată sită din serie.

>evia iile limită pentruț a!re!ate)e *ine i "iteș trebuie să respecte cerin ele cate(oriilor men ionateț ț

în tabelul % conform cu o anumită aplica ie sau cu utilizarea finală.ț

Tabelul 4 ! Categorii de toleran e ale sort#rii tip declarate de produc#tor pentru agregate fine i ț ș

agregate mi$te conform SR EN 13242

Abateri )i"ităProcent de trecere exprimat ca masă

Cate!%ria

D D' ,-,3A!re!at *in

B*-

A!re!at "itB*A

H 6 H ", H #a B*- ", B*A",H 6 H $, H % b B*- $, B*A$,

H 306 H $6 H 6c B*- $6 B*A$6

!u se solicită B*- ! B*A ! 51nd sita mi:locie calculată ca mai sus nu este cuprinsă în seria 7SO6+6=$, se va folosi cea maiapropiată sită din serie.

!O*@ & Abaterile limită ale sitelor > sunt limitate suplimentar în tabelul $.a Excep ie pentru cate(oria f ț # ;vezi tabelul /<. b Excep ie pentru cate(oria f ț # i f ș 3 pentru a(re(ate fine i f ș #0 f 6 i f ș 3 pentru a(re(ate mixte ;vezi tabelul

/<.c Excep ie pentru cate(oria f ț # i f ș 3 pentru a(re(ate fine i f ș #0 f 60 f 3 i f ș ? pentru a(re(ate mixte ;vezi tabelul

/<.



#./. Piatra spartă amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor ,/0 /"+0 "+$60$6%, şi %,+#0 fie direct de la concasare0 dacă îndeplineşte condiţiile de (ranulozitate.Amestecul pe şantier se realizează întro instalaţie de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu patrucompartimente.#.?. /%r"a a!re!ate)%r !r%siere trebuie determinată în termenii indicelui de aplatizare0 a a cum esteș

stabilit în E! ?### i a indicelui de formă0 a a cum este stabilit în E! ?##%. 7ndicele de aplatizareș ș

trebuie să respecte încercarea de referin ă pentru determinarea formei a(re(atelor (rosiere. 7ndicele deț

aplatizare i indicele de formă trebuie declara i conform cu cate(oria relevantă din tabelul 6 i +.ș ț ș

Tabelul % ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale indicelui de aplatizare conform SR EN 13242

Indi&e)e de ap)atizare Cate!%rie-7

I $,I #6I 6,D 6,

-7$,

-7#6

-76,

-7>eclarat

!u se solicită -7 !

Tabelul ' ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale indicelui de form# conform SR EN 13242

Indi&e)e de *%r"ă Cate!%rieS7

I $,I %,I 66D 66

S7$,

S7%,

S766

S7>eclarat

!u se solicită S7 !

$r%&ent#) de parti&#)e s*ăr0"ate sa# sparte i t%ta)#) parti&#)e)%r r%t#n(ite din a!re!ate)eș

!r%siere0 determinat conform E! ?##60 trebuie declarat conform cu cate(oria relevantă din tabelul 3.Tabelul ( ! Categorii pentru procentul de particule sf#r)mate sau sparte i totalul particulelor ș

rotun"ite din agregatele grosiere conform SR EN 13242

/ra& i#nea de "asă deț

parti&#)e s*ăr0"atesa# zdr%bite

%

/ra& i#nea de "asă deț

parti&#)e t%ta) r%t#n(ite

%

Cate!%rie

5

de la ?, p1nă la ",,de la 6, p1nă la ",,

de la 6, la ",,

Jaloare declarată

de la , p1nă la #de la , p1nă la ",de la , p1nă la #,de la , p1nă la 6,

de la , p1nă la 3,Jaloare declarată

5?,=#

56,=",

56,=#,

5 !=6,

5 !=3,

5>eclarat

!u se solicită !u se solicită 5 !

5on inutul de păr i fine pentru a(re(atul (rosier0 fin sau mixt0 trebuie declarat conform cu cate(oriaț ț

relevantă din tabelul /.Tabelul * ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale con inutului de p#r i fine conform SR EN 13242ț ț

A!re!at /ra& i#nea de "asă &are tre&eț

prin sita de ,-,3 "" %

Cate!%rief

Brosier I $I %

D %

f $f %

f >eclarată !u se solicită f !



-in I #I ",I "+I $$D $$

f #f ",

f "+

f $$

f >eclarată

!u se solicită f !

Kixt I #I 6I 3I ?I "$I "6D "6

f #f 6f 3f ?f "$

f "6

f >eclarată

!u se solicită f !

Observa ie2 51nd con inutul de păr i fine dîntrun a(re(at fin depă e te o frac iune de masă de # iț ț ț ș ș ț ș

există o dovadă de utilizare satisfăcătoare0 nu mai este necesară o încercare suplimentară.

Rezisten a )a *ra!"entare a a!re!at#)#i !r%sierț trebuie determinată în termenii coeficienului 9osAn(eles0 a a cum este stabilit în E! ",?3$2"??/0 capitolul 6. 5oeficientul 9os An(elesș trebuiedeclarat conform cu cate(oria relevantă din tabelul ? în concordan ă cu o anumită aplica ie sauț ț

utilizare finală.

Tabelul + ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale indicelui de form# conform SR EN 13242

Indi&e)e de *%r"ă Cate!%rie9A

I $,I $6I #,I #6I %,I 6,I +,D +,

9A$,

9A$6

9A#,

9A#6

9A%,

9A6,

9A+,

9A>eclarat

!u se solicită 9A !

Rezisten a )a *ra!"entare prin i"pa&t a a!re!at#)#i !r%sierț trebuie determinată conform E!",?3$2"??/0 capitolul +0 iș trebuie declarată conform cu cate(oria relevantă din tabelul ", în

concordan ă cu o anumită aplica ie sau utilizare finală.ț ț

Tabelul 1, ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale rezisten ei la impact conform SR EN 13242ț

a)%area 2n&er&ării )a i"pa&t

Cate!%rieSL

I "/I $$I $+I #$I #6I #/

D #/

SL"/

SL$$

SL$+

SL#$

SL#6

SL#/

SL>eclarat

!u se solicită SL !



51nd se solicită0 rezisten a la uzură a a(re(atului (rosier ;coeficientul micro>eval0 Kț >E<0 determinatăconform E! ",?3"0 trebuie declarată conform cu cate(oria relevantă din tabelul "" în concordan ă cuț

o anumită aplica ie sau utilizare finală.ț

Tabelul 11 ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale rezisten ei la uzur# conform SR EN 13242ț

C%e*i&ient#) "i&r%4De5a) Cate!%rieK>E

I $,I $6I #6I 6,D 6,

K>E $,

K>E $6K>E #6K>E 6,

K>E >eclarat !u se solicită K>E !

Densitatea !ran#)e)%r trebuie determinată conform E! ",?3+ 2$,,,0 capitolele 30 / sau ?0func ie de mărimea (ranulei i de rezultatele declarate.ț ș

Abs%b ia apeiț trebuie determinată conform E! ",?3+ 2$,,,0 capitolele 30 / sau ?0 func ie deț

mărimea (ranulei i de rezultatele declarate.ș

Rezisten a )a 2n!6e dez!6eț ț ț

>acă absob ia de apă0 determinatăț conform E! ",?3+ 2$,,,0 capitolul 3 nu este mai maredec1t una din valorile alese din cate(oriile stabilite în tabelul "$0 a(re(atul trebuie considerat rezistentla în(he dez(he .ț ț

Tabelul 12 ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale absorb iei de ap# conform SR EN 13242ț

EN 1,+(-'.2,,,/ capitolul (0

Abs%rb ia de apățProcente de masă

Cate!%rieMA$%

I "I $

MA$% "MA$% $

>acă absob ia de apă0 determinatăț conform E! ",?3+ 2$,,,0 Anexa N nu este mai maredec1t o valoarea maximă de ,060 atunci a(re(atul trebuie considerat rezistent la în(he dez(heț ț

;vezi tabelul "#<.

Tabelul 13 ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale absorb iei de ap# conform SR EN 13242ț

EN 1,+(-'.2,,,/ ne$a 0

Abs%rb ia de apăț

Procente de masă

Cate!%rieMA$%

I ,06D ,06

MA$% ,06MA$% >eclarată

!u se solicită MA$% !

ezisten a la în(he dez(he determinată conform E! "#+3" sau conform cu E! "#+3$0ț ț ț

trebuie declarată în conformitate cu cate(oria relevantă din tabelul "% sau tabelul "6.

Tabelul 14 ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale rezisten ei la nge - dezge conform SR EN ț ț ț

13242

7n!6e 4dez!6eț ț

Procente de masă ;<Cate!%rie

-



I "I $I %D %

-"

-$ -%

->eclarată

!u se solicită - !

Tabelul 1% ! Categorii pentru &alorile ma$ime ale condi iei de ma$im a sulfatului de magneziuț

conform SR EN 13242

7n!6e 4dez!6eț ț

Procente de masă ;<Cate!%rie

KSI "/I $6I #6D#6

KS"/

KS$6 KS#6

KS>eclarată

!u se solicită KS !

#.",. A(re(atele se vor aproviziona din timp în depozitul şantierului pentru a se asi(uraomo(enitatea şi constanta calităţii acestora.Aprovizionarea a(re(atelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.#."". 8n timpul transportului de la -urnizor la şantier şi al depozitării0 a(re(atele trebuie ferite deimpurificări. >epozitarea se va face pe platforme amena:ate0 separat pe sorturi şi păstrate în condiţiicare să le ferească de imprăştiere0 impurificare sau amestecare.#."$. 5ontrolul calităţii a(re(atelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu prevederiletabelului +.#."#. 9aboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii a(re(atelor astfel2

întrun dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de -urnizor4

întrun re(istru ;re(istru pentru încercări a(re(ate< rezultatele determinărilor efectuate delaboratorul şantierului.#."%. 8n cazul în care la verificarea calităţii amestecului de piatră spartă amestec optimalaprovizionată0 (ranulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelele de mai sus0 acesta secorectează cu sorturile (ranulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

Art.%. ApaApa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse0dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.

Art.6. 5ontrolul calităţii a(re(atelor înainte de realizarea straturilor de fundaţieProducătorul trebuie să respecte verificările impuse prin următorul tabel2

Cara&terisiti&i N%te're*erin eț Met%dă de 2n&er&are /re&5en a "ini"ă aț 2n&er&ării" Branulozitate E! ?##" " pe săptăm1nă$ -orma a(re(atului (rosier -recven a încercării se aplică laț

a(re(atele sfăr1mate sau sparte.-recven a încercării pentru pietri deț ș

r1u depinde de ori(ine i poate fiș

redusă.

E! ?###E! ?##%

" pe lună

# Procent de particule sfăr1mate !umai pentru pietri brut.ș E! ?##6 " pe lună% 5on inutul de păr i fineț ț E! ?##" " pe săptăm1nă6 5alitatea păr ii fineț E! ?##/

E! ?##?" pe săptăm1nă

+ ezisten a la fra(mentareț E! ",?3$ $ pe an3 ezisten a la uzurăț E! ",?3" $ pe an



/ >ensitatea (ranulelor Ketoda de încercare depinde demărimea (ranulelor a(re(atului.

E! ",?3+ " pe an

? Absorb ia de apăț Ketoda de încercare depinde demărimea (ranulelor a(re(atului.

E! ",?3+ " pe an

", ezisten a la în(he dez(heț ț ț E! ",?3+

E! "#+3"E! "#+3$

" la $ ani

"" Substan e periculoaseț 51nd se solicităProducătorul trebuie să efectueze încercările de tip ini iale i controlul produc iei de a(re(ateț ș ț

pentru a se asi(ura că produsul este conform cu standardul european SR EN 132425 Notarea agregatului.A(re(atul trebuie identificat în modul următor2a< sursa i producătorul dacă materialul a mai fost manevrat întrun depozit0 trebuieș

declarate i sursa i depozitul4ș ș

b< tipul a(re(atului ;E! ?#$#<4c< clasa de (ranulozitate4 6arcarea agregatului.

Norderoul de livrare trebuie să con ină cel pu in următoarele informa ii2ț ț ța0 denumirea4b0 data expedi iei4ț

c0 numărul de serie al borderoului4d0 referire la standardul european SR EN 132425

5ontrolul calităţii se face i de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cuș

prevederile cuprinse în tabelul de mai :os.Acţiunea0 procedeul de verificare saucaracteristicile care se verifică

-recvenţă minimă Ketode dedeterminareconf.

la aprovizionare la locul de punere în operă

Examinarea datelor înscrise în

certificatul de calitate sau certificatulde (aranţie

la fiecare lot

aprovizionat

5orpuri străine 2 ar(ilă pucăţi ar(ilă alterată conţinut de cărbune

7n cazul în care seobservă prezenţa lor

Ori de c1te oriapar factori deimpurificare

S*AS %+,+



STA8ILIREA CARACTERISTICIL9R DE C9M$ACTAREArt.+. 5aracteristicile optime de compactare5aracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă sestabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.Prin încercarea Proctor modificată0 conform S*AS "?"#="# se stabileşte2

du max. P.K. (reutate volumică în stare uscată0 maximă exprimată în (=cmMopt P.K. umiditatea optimă de compactare0 exprimată în

Art.3. 5aracteristicile efective de compactare3.". 5aracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevatedin lucrare şi anume2

duef (reutatea volumică în stare uscată efectivă0 exprimată în (=cm#

Mef umiditatea efectivă de compactare0 exprimată în în vederea stabilirii (radului decompactare0 (c.

3.$. 9a execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea (radului de compactare arătat la art. "#.

REALI:AREA STRAT;RIL9R DE /;NDAŢIEArt./. Kăsuri preliminare



/.". 9a execuţia stratului de fundaţie se va trece numai după recepţionarea lucrărilor deterasamente sau de strat de formă0 în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizareaacestor lucrări./.$. 8nainte de începerea lucrărilor de fundaţie se vor verifica şi re(la toate utila:ele şidispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundaţie./.#. 8nainte de aşternerea a(re(atelor din straturile de fundaţie se vor executa lucrările pentrudrenarea apelor din fundaţie drenuri transversale de acostament0 drenuri lon(itudinale subacostament sau sub ri(ole şi racordările stratului de fundaţie la acestea precum şi alte lucrări

prevăzute în acest scop în proiect./.%. 7n cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întrea(a platformă a drumului0 cum este cazul laautostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face prîntrun strat drenantcontinuu0 se va asi(ura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara suprafeţei de lucru0 în orice

punct al traseului0 la cel puţin "6 cm deasupra şanţului sau deasupra terenului în cazul rambleelor./.6. 8n cazul c1nd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor luamăsuri de a nu se amesteca a(re(atele0 de a se delimita tronsoanele de drum în lucru0 funcţie de sursafolosită0 acestea fiind consemnate în re(istrul de şantier.

Art.?. Experimentarea execuţiei straturilor de fundaţie?.". 8nainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obli(at să efectueze experimentareaexecutării straturilor de fundaţie.Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaţie strat de fundaţie din piatră spartămare +#/, pe un strat de balast de min. ", cm sau fundaţie din piatră spartă amestec optimal ,+#0 cusau fără substrat de nisip în funcţie de soluţia prevăzută în proiect.8n cazul fundaţiei din piatră spartă mare +#/, experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast şi separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.8n toate cazurile0 experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lun(ime de min. #, m cu lăţimeade cel puţin #06, m ;dublul lăţimii utila:ului de compactare<.Experimentarea are ca scop stabilirea0 în condiţii de execuţie curentă pe şantier0 a componenteiatelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia0 pentru realizarea (radului de

compactare cerut prin caietul de sarcini0 dacă (rosimea prevăzută în proiect se poate executa întrunsin(ur strat sau două şi re(larea utila:elor de răsp1ndire0 pentru realizarea (rosimii respective cu osuprafaţare corectă.?.$. 5ompactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenţa 7n(inerului0efectu1nd controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren0 după cum este cazul0 stabilitede comun acord.8n cazul în care (radul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut0 Antreprenorul va trebui sărealizeze o nouă încercare0 după modificarea (rosimii stratului sau a componenţei utila:ului decompactare folosit.Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume2

(rosimea maximă a stratului fundaţiei ce poate fi executat pe antier4 condiţiile de compactare ;verificarea eficacităţii utila:elor de compactare şi intensitatea de

compactare a utila:ului<.?.#. 7ntensitatea de compactare C =S

volumul materialului pus în operă0 în unitatea de timp ;ore0 zi0 schimb<0 exprimat în mcS suprafaţa compactată în intervalul de timp dat0 exprimată în mp în cazul c1nd se foloseşte

tandem de utila:e de acelaşi tip0 suprafeţele compactate de fiecare utila: se cumulează.?.%. 8n cazul fundaţiei din piatră spartă mare +#/,0 se mai urmăreşte stabilirea corectă aatelierului de compactare0 compus din rulouri compresoare uşoare şi rulouri compresoare mi:locii0 anumărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată p1nă la fixarea pietrei sparte+#/, şi în continuare anumărului minim de treceri0 după aşternerea în două reprize a splitului de împănare "+$60 p1nă laobţinerea încleştării optime.5ompactarea în acest caz se consideră terminată dacă roţile ruloului nu mai lasă nici un fel de urme pesuprafaţa fundaţiei de piatră spartă0 iar alte pietre cu dimensiunea de cea. %, mm aruncate în faţa



ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie şi sunt sfăr1mate0 fără ca stratul de fundaţie să suferedislocări sau deformări.?.6. Partea din tronsonul executat0 cu cele mai bune rezultate0 va servi ca sector de referinţă pentrurestul lucrărilor.5aracteristicile obţinute pe sectorul experimental se vor consemna în re(istrul de şantier pentru a servila urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

Art. ",. Execuţia straturilor de fundaţie

A. -!>AQ77 >7! P7A*@ SPA*@ KAE +#/, PE ! S*A* >E NA9AS*a. Execuţia stratului inferior din balast",.". Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul0 întrun sin(ur strat0 av1nd(rosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obţină ", cm.Aşternerea şi nivelarea se vor face la şablon0 cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.",.$. 5antitatea necesară de apă pentru asi(urarea umidităţii optime de compactare se stabileşte delaboratorul de şantier ţin1nd seama de umiditatea a(re(atului şi se adau(ă prin stropire. Stropirea va fiuniformă0 evit1nduse supraumezirea locală.",.#. 5ompactarea straturilor de fundaţie se va face cu atelierul de compactare stabilit petronsonul experimental0 respect1nduse componenţa atelierului0 viteza de compactare0 tehnolo(ia şiintensitatea =S de compactare.",.%. Pe drumurile la care stratul de fundaţie nu se realizează pe întrea(a lăţime a platformei0acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie0 astfel ca stratul defundaţiesă fie permanent încadrat de acostamente0 asi(ur1nduse totodată şi măsurile de evacuare a apelor0conform pct./.#.",.6. >enivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau care răm1n dupăcompactare0 se corectează cu material de aport şi se recompactează.Suprafeţele cu denivelări mai mari de % cm se completează0 se renivelează şi apoi se compactează dinnou.

",.+. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu balast în(heţat.",.3. Este interzisă de asemenea aşternerea balastului0 pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu po:(hiţă de (heaţă.

b. Execuţia stratului superior din piatră spartă mare +#/, ",./. Piatra spartă mare se aşterne0 numai după recepţia stratului inferior de balast0 care0 prealabilaşternerii0 va fi umezit.",.?. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat în reprize. P1nă la încleştarea pietrei sparte0compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de + t după care operaţiunea se continuă cucompactoare cu pneuri sau vibratoare de ","% tone. !umărul de treceri a atelierului de compactareeste cel stabilit pe tronsonul experimental. ",.",. >upă terminarea cilindrării0 piatra spartă se împănează cu split "+$60 care se compactează şi

apoi urmează umplerea prin înnoroire a (olurilor rămase după împănare0 cu savură ,/ sau cu nisip.",."". P1nă la aşternerea stratului imediat superior0 stratul de fundaţie din piatră spartă mare astfelexecutat0 se acoperă cu material de protecţie ;nisip (răunţos sau savură<.8n cazul c1nd stratul superior este macadam sau beton de ciment0 nu se mai face umplerea (olurilor şi

protecţia stratului de fundaţie din piatră spartă mare.

N. S*A*7 >E -!>AQ7E >7! P7A*@ SPA*@ AKES*E5 OP*7KA9",."$. Pe terasamentele recepţionate0 realizate din păm1nturi coezive şi pe care nu se prevăd în

proiecte îmbunătăţiri ale patului sau realizarea de straturi de formă0 se va executa în prealabil unsubstrat de nisip de 3 cm.Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon0 cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în

proiect pentru stratul de fundaţie. !isipul aşternut se umectează prin stropire şi se cilindrează.



",."#. Pe substratul de nisip realizat0 piatra spartă amestec optimal se aşterne cu un repartizorfinisor de asfalt0 cu o eventuală completare a cantităţii de apă0 corespunzătoare umidităţii optime decompactare.Aşternerea şi nivelarea se fac la şablon cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.",."%. 5antitatea necesară de apă pentru asi(urarea umidităţii optime de compactare sestabileşte de laboratorul de şantier ţin1nd seama de umiditatea a(re(atului şi se adau(ă prin stropireuniformă evit1nduse supraumezirea locală.",."6. 5ompactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonulexperimental0 respect1nduse componenta atelierului0 viteza de deplasare a utila:elor decompactare0 tehnolo(ia şi intensitatea =S de compactare.",."+. 9a drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întrea(a lăţime a platformei0acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie0 astfel ca acesta să fie

permanent încadrat de acostamente0 asi(ur1nduse totodată şi măsurile de evacuare a apelor conform pct./.#.",."3. >enivelările care se produc în timpul compactării sau care răm1n după compactareastraturilor de fundaţie din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se corectează cumaterial de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de % cm se decapează după

contururi re(ulate0 pe toată (rosimea stratului0 se completează cu acelaşi tip de material0 serenivelează şi apoi se cilindrează din nou.",."/. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu piatră spartă amestec optimal în(heţată.",."?. Este interzisă de asemenea aşternerea pietrei sparte amestec optimal0 pe parul acoperit cu unstrat de zăpadă sau cu po:(hiţă de (heaţă.

Art. "". 5ontrolul calităţii compactării straturilor de fundaţie"".". 5apacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se determină prinmăsurători cu deflectometrul cu p1r(hie conform !ormativului pentru determinarea prindeflecto(rafie şi deflectometrie a capacităţii Portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şisemiri(ide0 indicativ 5> #"."".$. 9aboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului

executat2 compoziţia (ranulometrică a a(re(atelor caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat ;umiditateoptimă0 densitate maximă uscată< caracteristicile efective ale stratului executat ;umiditate densitate0 capacitate portantă<.

!r.crt

>eterminarea0 procedeul de verificaresau caracteristicile care se verifică

-recvenţă minime la locul de punere în lucru

Ketode dedeterminare conf.

" 7ncercarea Proctor modificată2 strat balast strat piatră spartă amestec optimal

S*AS "?"#="#

$ >eterminarea umidităţii decompactare2

strat balast strat piatră spartă amestec optimal

minim # probe la o suprafaţă de$,,, mp de strat

S*AS "?"#="

# >eterminarea (rosimii stratuluicompactat2 toate tipurile de straturi

minim # probe la o suprafaţă de$,,, mp de strat

% Jerificarea realizării intensităţii decompactare =S toate tipurile de straturi

zilnic

6 >eterminarea (radului de compactare prin determinare a (reutăţii volumice pe teren2 strat balast strat piatră spartă amestec optimal

minim # pct pentru suprafeţeG$,,, mp şi minim 6 pct ptsuprafeţe D$,,, mp de strat

S*AS "?"#="6S*AS "$$//

+ Jerificarea compactării prin încercarea mnim # încercări la o suprafaţă S*AS +%,,



cu p.s.în faţa compresorului de $,,, mp3 >eterminarea capacităţii portante la

nivelul superior al stratului de fundaţie toate tipurile de straturi de fundaţie

în c1te $ puncte situate în profiluri transversale la distanţede ", m unul de altul pe fiecare

bandă cu lăţime de 306 m

!ormativ 5> #"

C9NDIŢII TE<NICE. REG;LI =I MET9DE DE ERI/ICARE

Art."$. Elemente (eometrice"$.". Brosimea stratului de fundaţie este cea din proiect. Abaterea limită la (rosime poate fi demaximum H $, mm. Jerificarea (rosimii se face cu a:utorul unei ti:e metalice (radate0 cu care sestrăpun(e stratul0 la fiecare $,, m de drum executat sau la "6,, mp suprafaţă de drum. Brosimeastratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei."$.$. 9ăţimea stratului de fundaţie este cea prevăzută în proiect.Abaterile limită la lăţime pot fi H 6 cm. Jerificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului."$.#. Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută0

prevăzută în proiect. Abaterea limită la pantă este H%0 în valoare absolută şi va fi măsurată la fiecare$6 m."$.%. >eclivităţile în profil lon(itudinal sunt aceleaşi ca şi cele ale îmbrăcăminţilor sub care seexecută.Abaterile limită la cotele fundaţiei0 faţă de cotele din proiect pot fi H", mm.

Art."#. 5ondiţii de compactare"#.". Straturile de fundaţie din piatră spartă mare +#/, trebuie compactate p1nă la realizareaîncleştării maxime a a(re(atelor0 care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeaşinatură petro(rafică0 ca şi a pietrei sparte utilizate la execuţia straturilor şi cu dimensiunea de circa %,mm0 aruncată faţa utila:ului cu care se execută compactarea.5ompactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să sufere

dislocări sau deformări."#.$. Straturile de fundaţie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate p1nă la realizareaurmătoarelor (rade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă determinată

prin încercarea Proctor modificată0 conform S*AS "?"#="#2 R pentru drumurile din clasele tehnice 70 77 şi 777

",,0 în cel puţin ?6 din punctele de măsurare4 ?/0 în cel mult 6 din punctele de măsurare la autostrăzi şi=în toate punctele de măsurare

ladrumurile de clasa tehnică 77 şi 7774

R pentru drumurile din clasele tehnice 7J şi J ?/0 în cel puţin ?# din punctele de măsurare4 ?60 în toate punctele de măsurare.

"#.#. 5apacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundaţie se consideră realizată dacăvalorile deformaţii lor elastice măsurate0 nu depăşesc valoarea deformaţiilor elasticeadmisibile0 care este de $6, sutimi de mm.

Art."%. 5aracteristicile suprafeţei stratului de fundaţieJerificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu a:utorul dreptarului de #0,, m lun(imeastfel2

R în profil lon(itudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi denivelărileadmise pot fi de maximum H $0, cm0 faţă de cotele proiectate4

R în profil transversal0 verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi denivelărileadmise pot fi de maximum H "0, cm0 faţă de cotele proiectate.

7n cazul apariţiei denivelărilor mai mari dec1t cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini0 se va face

corectarea suprafeţei fundaţiei.



RECE$ŢIA L;CRĂRIL9R Art."6. ecepţia pe faza determinantăecepţia pe faza determinantă0 stabilită în proiect0 se efectuează conform e(ulamentului privindcontrolul de stat al calităţii în construcţii0 aprobat cu TB $3$=?% şi conform Procedurii privindcontrolul statului în fazele de execuţie determinante0 elaborată de K9PA* şi publicată în Nuletinul5onstrucţiilor volum %="??+0 atunci c1nd toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt completterminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 60 ""0 "$0 "# şi "%.5omisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitativeimpuse de proiecte şi de caietul de sarcini0 precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţieide către or(anele de control.8n urma acestei recepţii se încheie UProces verbalU de recepţie pe fază în re(istrul de lucrări ascunse.Art."+. ecepţia preliminară0 la terminarea lucrărilor ecepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor0 pentru întrea(a lucrare0 conform e(ulamentuluide recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora0 aprobat cu TB $3#=?%.Art. "3. ecepţia finalăecepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de (aranţie pentru întrea(a lucrare şi se va face în

condiţiile respectării prevederilor e(ulamentului aprobat cu TB $3#=?%.

REGLEMENTĂRI TE<NICE

5> #" !ormativ pentru determinarea prin deflecto(rafie şi deflectometrie acapacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi

semiri(ide.STANDARDE

S E! "#$%$ A(re(ate din materiale nele(ate sau le(ate hidraulic pentru utilizareîn in(inerie civilă i în construc ii de drumuriș ț .

S E! ?##" 8ncercări pentru determinarea caracteristicilor (eometrice alea(re(atelor. Partea "2 >eterminarea (ranulozităţii. Analiza

(ranulometrică prin cernere.S E! ?### 8ncercări pentru determinarea caracteristicilor (eometrice alea(re(atelor. Partea #2 >eterminarea formei (ranulelor. 5oeficient deaplatizare.

S E! ?##% 8ncercări pentru determinarea caracteristicilor (eometrice alea(re(atelor. Partea %2 >eterminarea formei particulelor. 5oeficient deformă.

S E! ?##6 8ncercări pentru determinarea caracteristicilor (eometrice alea(re(atelor. Partea 62 >eterminarea procentului de suprafeţe concasateşi sfăr1mate din a(re(ate (rosiere.

S E! ?##/ 8ncercări pentru determinarea caracteristicilor (eometrice alea(re(atelor. Partea /2 Evaluarea părţilor fine. >eterminarea

echivalentului de nisip.S E! ",?3"0$0+ 8ncercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

a(re(atelor.Partea "2 >eterminarea rezistenţei la uzură ;micro>eval<Partea $2 Ketode pentru determinarea rezistenţei la sfăr1marePartea +2 >eterminarea masei reale şi a coeficientului de absorbţie aapei

S*AS "?"#=" *eren de fundare. >eterminarea umidităţii.S*AS "?"#="# *eren de fundare. >eterminarea caracteristicilor de compactare.8ncercarea

Proctor.S*AS "?"#="6 *eren de fundare. >eterminarea (reutăţii volumice pe teren.

S*AS %+,+ A(re(ate naturale (rele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.Ketode de încercare.



S*AS +%,, 9ucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. 5ondiţii tehnice(enerale de calitate.

S*AS "$$// 9ucrări de drumuri. >eterminarea densităţii straturilor rutiere cudispozitivul cu con şi nisip.

7NT9CMIT-in!. Rad# C6ir#>ă

caiet de sarcini piatra sparta sr en 933 2014.doc

Documents